Parliamentary debates

Doamna Daniela Popa:

Domnul deputat Mircia Giurgiu aşteaptă răspuns la întrebarea din partea doamnei ministru Mona Muscă, pe care o invităm să ia cuvântul. Vă rog, doamnă ministru.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedintă de şedinţă.

Cu cine vorbesc, din sală? (Domnul deputat Mircia Giurgiu se ridică în picioare.)

Bună seara!

Stimate domnule deputat Mircia Giurgiu,

Faţă de problemele ridicate de dumneavoastră, Ministerul Culturii şi Cultelor formulează următorul punct de vedere:

1. Referitor la contractele de vânzări de active ale Companiei Naţionale a Imprimeriilor "Coresi" S.A. pe ultimii patru ani. În conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 563/1999 privind aprobarea Strategiei naţionale de privatizare pe anul 1999, în cap. 3.2.12 - "Cultură" alin. 2 - "Politici de dezvoltare", se prevede: "În cadrul procesului de organizare, Regia Autonomă a Imprimeriilor "Coresi" a fost transformată în Compania Naţională a Imprimeriilor "Coresi" S.A., prin Hotărârea de Guvern nr. 96/1999".

Într-o primă etapă, pe baza programului de restructurare a companiei, aprobat prin Ordinul Ministerului Culturii şi Cultelor nr. 2013/1999, s-a avut în vedere desfiinţarea sectoarelor cu tehnologii depăşite: tipar înalt, tipar adânc, zincografie etc., care au generat pierderi, iar în etapa următoare s-a trecut la un program etapizat privind privatizarea unui număr de 15 subunităţi, sens în care AGA a aprobat, ca metodă de privatizare accelerată, vânzarea acestora (anexa nr. 1) şi o să primiţi anexa.

Vânzarea celor 15 subunităţi s-a făcut cu respectarea reglementărilor legale în vigoare şi cu parcurgerea procedurilor: rapoarte de evaluare, documentaţia privind vânzarea potrivit Legii nr. 99/1999 şi a normelor metodologice de aplicare a legii, aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 450/1999, materiale discutate în consiliul de administraţie şi aprobate de AGA.

În anul 2003, prin Hotărârea de Guvern nr. 692, emisă în baza Legii nr. 137/2002, a fost aprobată strategia de privatizare a companiei, ca o ultimă etapă, prin următoarele metode: pentru sucursale, vânzarea acestora ca active nete, în conformitate cu art. 24 alin. 1 cap. IV din Legea nr. 99/1999; pentru companie, metoda de privatizare aprobată constă în majorarea capitalului social, prin aport de capital privat - art. 191-195 din Hotărârea de Guvern nr. 577/2002 şi art. 14 din Legea nr. 137/2002.

Prin Hotărârea de Guvern nr. 692/2003 s-a aprobat constituirea procedurii de administrare specială şi supraveghere financiară la Compania Naţională a Imprimeriilor "Coresi" S.A., sens în care Ministerul Culturii şi Cultelor, ca instituţie implicată în privatizare, a emis Ordinul nr. 2745/2003 pentru toată perioada de privatizare.

Pe baza strategiei aprobate şi conform perioadelor de privatizare rezultate din strategie, până în prezent, s-a privatizat Sucursala Imprimeria "Bacovia" Bacău, în condiţiile Legii nr. 137/2002 şi ale Hotărârii de Guvern nr. 577/2002, respectiv: raport de evaluare, dosar de prezentare, ofertă de vânzare şi organizarea propriu-zisă a licitaţiei deschise cu strigare, discutate în consiliul de administraţie şi aprobată de AGA.

La data de 23 iulie 2004, la solicitarea domnului Mircia Giurgiu, lider sindical la Imprimeria "Ardealul" Cluj-Napoca şi a domnului Matei Brătianu, vicepreşedinte al BNS, adresată ministrului culturii şi cultelor, domnului Răsvan Theodorescu, Guvernului României şi altor instituţii centrale şi locale, AGA a hotărât suspendarea procesului de privatizare. Toate contractele de vânzare referitoare la activele ce au făcut obiectul privatizării până în prezent au respectat în totalitate termenele de plată stabilite. Sumele rezultate din vânzarea activelor au fost utilizate în conformitate cu destinaţiile stabilite prin Legea nr. 99/1999 art. 26 alin. 2.

2. La punctul doi al întrebării dumneavoastră, am să-l citesc, ca să ştiţi la ce ne referim: "Rapoartele de evaluare ale activelor vândute". Toate rapoartele de evaluare privind vânzarea activelor au fost întocmite de societăţi autorizate de ANEVAR, soluţionarea acestora făcându-se prin parcurgerea procedurilor reglementate legal. Preţurile rezultate şi recomandate de evaluatori au stat la baza dosarelor de prezentare şi a ofertelor de vânzare aprobate de AGA.

3. Procesele verbale de adjudecare a activelor vândute în cadrul licitaţiilor. Pentru toate negocierile şi licitaţiile organizate privind vânzarea de active în derularea proceselor de privatizare s-au întocmit procese-verbale de adjudecare în condiţiile legii, ele găsindu-se la sediul companiei. Precizăm că toate documentele ce au stat la baza vânzării de active în procesul de privatizare au făcut obiectul verificărilor şi controalelor Curţii de Conturi, ale Ministerul Finanţelor Publice şi ale Corpului de control al ministrului culturii şi cultelor, instituţii abilitate să verifice înstrăinarea de active.

4. Referitor la contractele de închirieri de spaţii şi documentele ce au stat la baza acestora. Pentru o valorificare cât mai eficientă a spaţiilor rămase disponibile, în anumite perioade de timp, potrivit Legii nr. 133/1999, respectiv Legii nr. 346/2004, consiliul de administraţie a aprobat caietele de sarcini şi preţurile de pornire ale licitaţiilor cu strigare, diferenţiate în funcţie de destinaţia acestora, respectiv: birouri, spaţii de depozitare sau spaţii de producţie. Toate licitaţiile au fost organizate şi s-au desfăşurat în prezenţa comisiei de licitaţie desemnate prin decizia directorului general, cu anunţarea prealabilă în două cotidiene centrale: "Adevărul" şi "România liberă". Spaţiile disponibile şi închiriate la nivel de sucursale au fost organizate şi au intrat sub responsabilitatea conducerilor sucursalelor.

Ca şi în cazul vânzării de active, şi închirierile de spaţii au făcut obiectul controalelor instituţiilor abilitate menţionate mai sus.

5. Bilanţurile contabile pe ultimii 3 ani. Pentru o imagine cât mai fidelă şi clară asupra modului de organizare, administrare, conducere şi gestionare a activităţii Companiei Naţionale a Imprimeriilor "Coresi" S.A., în anexele nr. 2 şi 3 la prezenta se redau, în dinamică, principalii indicatorii economico-financiari realizaţi. Şi aveţi anexa respectivă. Anexele au fost întocmite pe baza datelor din bilanţurile contabile anuale.

După cum rezultă din anexele nr. 2 şi 3, întreaga activitate economică şi financiară a companiei s-a soldat anual cu profit, gradul de profitabilitate fiind diferit de la an la an, ceea ce infirmă total aprecierea că unitatea s-a aflat sau se află cu pierderi sau în stare de faliment. Sintetic, prezentând profitul realizat de companie în ultimii 5 ani, urmează: în 2000 - 6,142 de miliarde lei; în 2001 - 8,846 de miliarde lei; în 2002 - 14,955 de miliarde lei; în 2003 - 6,362 de miliarde lei; în 2004 - 15,449 de miliarde lei.

Un alt element care infirmă total aprecierea neconformă cu realitatea a falimentului companiei este şi faptul că aceasta nu înregistrează arierate restante la bugetul general consolidat al statului şi nici alte obligaţii restante.

Faţă de cele prezentate în anexele nr. 2 şi 3, se poate conchide că activitatea companiei este consolidată din punct de vedere economico-financiar.

6. Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate. Prin bugetele de venituri şi cheltuieli anuale aprobate prin hotărâri de Guvern, au fost stabilite şi fondurile cu această destinaţie, compania încadrându-se în limitele legale. Şi acest capitol de cheltuieli a făcut obiectul controlului organelor abilitate.

În ceea ce priveşte achiziţiile de telefoane mobile şi autoturisme, precizăm că aceste dotări s-au făcut în baza programelor anuale aprobate de consiliul de administraţie.

Acordarea telefoanelor mobile unor salariaţi cu funcţii de conducere şi execuţie - 7 telefoane la sediul central şi 6 telefoane la sucursale - a fost impusă de asigurarea operativităţii în realizarea sarcinilor de serviciu. Fiecare beneficiar de telefon mobil are o cotă valorică lunară aprobată de consiliul de administraţie, orice depăşire fiind suportată de deţinător.

În legătură cu mijloacele de transport achiziţionate de-a lungul anilor, precizăm că ele au fost procurate corespunzător planurilor de investiţii aprobate de AGA, în număr total de 3 autoturisme la nivelul companiei, pentru transport de mărfuri şi persoane.

7. Achiziţii de utilaje, materii prime şi materiale. Toate achiziţiile de utilaje, materii prime şi materiale s-au realizat cu respectarea strictă a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2001 privind achiziţiile publice şi a normelor standard în domeniu. În funcţie de natura achiziţiilor şi valoare, au fost organizate licitaţii publice sau, după caz, selecţii de oferte, documentele aflându-se la fiecare unitate în parte, sediul central sau sucursale. Ţinem să precizăm că în ultimii patru ani, la nivelul sediului central, nu au fost realizate achiziţii de utilaje, ci doar de componente, piese de schimb şi obiecte de birotică.

Documentele privind achiziţiile au făcut obiectul controalelor organelor abilitate.

În legătură cu arhiva fototecii, constituită anterior anului 1989, precizăm că aceasta nu a făcut obiectul înregistrării ca activ necorporal în patrimoniul companiei, deoarece în structura ei se regăseau diapozitive alb-negru şi color de formate diferite, fără valoare contabilă, având doar valoare documentară şi artistică. Această arhivă a fost transferată Oficiului naţional pentru documentare şi expoziţii de artă, în baza Ordinului ministrului culturii nr. 3070/8 octombrie 1998.

Faţă de cele prezentate şi pentru a elimina orice suspiciune, mai arătăm: ocuparea postului de director general s-a făcut prin concurs, în condiţiile legii, prin încheierea contractului de management şi, ulterior, a contractului de performanţă, care conţine obiective, criterii şi indicatori de performanţă analizaţi anual.

În final, ţinem să remarcăm faptul că demersul actual al domnului Mircia Giurgiu, deputat, nu este singular şi se desfăşoară de peste doi ani, mai precis, de la declanşarea procesului de privatizare, căruia domnul Mircia Giurgiu i s-a opus cu vehemenţă. De altfel, domnul Mircia Giurgiu a încercat, în anul 2004, să impună, cu sprijinul BNS, al domnului Matei Brătianu, o hotărâre de Guvern de trecere cu titlu gratuit a Imprimeriei "Ardealul", la care era lider sindical, în patrimoniul Regiei Autonome "Monitorul Oficial", obţinând în acest sens acordul fostului Guvern al României, demers care nu s-a mai finalizat.

Domnule deputat, ţin să menţionez că orice alte informaţii pe care dumneavoastră le doriţi în legătură cu întrebările pe care le-aţi pus şi eventuale insatisfacţii privind răspunsul pe care l-aţi primit, deci, orice alte informaţii, orice alte documente vă stau la dispoziţie, ori prin intermediul Ministerului Culturii, dacă le cereţi acolo, ori direct de la Imprimeria "Coresi", cu toată transparenţa. Aveţi dreptul la absolut orice informaţie.

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă ministru, pentru răspunsul extrem de detaliat, care a depăşit cu mult cele 5 minute regulamentare.

Dacă domnul deputat doreşte să intervină după răspunsul doamnei ministru?

Domnul Mircia Giurgiu:

Doamnă ministru,

Vă mulţumesc pentru acurateţea răspunsului. O singură corectură, profitul este în miliarde, nu în mii de miliarde.

Probabil că, o dată, o să reuşesc să vin în audienţă (bineînţeles, trebuie să mă înscriu) şi o să discutăm mai mult. Vă mulţumesc frumos.

Doamna Daniela Popa:

În replică, doamna ministru.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Îmi cer scuze dacă am spus mii de miliarde, dar, sinceră să fiu, tare bine ar fi dacă ar fi fost mii de miliarde şi nu numai miliarde. Repet, îmi cer scuze, dacă, cumva, am pronunţat greşit.

În al doilea rând, vă mulţumesc foarte mult, sunteţi binevenit oricând şi orice alte observaţii pe care le aveţi eu le primesc cu mare plăcere, cu atât mai mult cu cât, practic, de orice nereguli care au fost nu sunt răspunzătoare, eu preluând de abia, după cum bine ştiţi, de o lună şi jumătate ministerul. Dar, dacă dumneavoastră mai aveţi unele suspiciuni, unele probleme în legătură cu ceea ce m-aţi întrebat şi dacă cumva, încă o dată spun, răspunsul nu a fost suficient, sunteţi nu numai binevenit, ci şi aşteptat. Vă mulţumesc frumos.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, doamnă ministru.