Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse de domnul Andrei Ioan Chiliman, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Miron Tudor Mitrea şi Kovács Csaba Tiberiu, secretari.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bună dimineaţa!

Vom începe activitatea noastră cu intervenţiile deputaţilor.

Domnul deputat Acsinte Gaspar. Se pregăteşte domnul deputat Vasile Vetişanu.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În intervenţia mea, aş dori să mă refer la o problemă de strictă actualitate şi de o importanţă covârşitoare pentru viaţa noastră parlamentară.

Este vorba de raporturile pe care Constituţia le stabileşte între forul legislativ şi Guvern, despre poziţia şi funcţiile celor două autorităţi publice în sistemul politic românesc, în concordanţă cu principiile generale ale democraţiei constituţionale într-un sistem democratic pluralist.

În discursul rostit în faţa Parlamentului României la 11 decembrie 1996, cu ocazia prezentării Programului de guvernare şi a listei Guvernului, domnul Victor Ciorbea, candidatul desemnat de Preşedintele ţării pentru funcţia de prim-ministru, afirma: "În următoarele 6 luni, Guvernul va elabora şi va pune în aplicare o serie de programe, a căror haină legislativă va fi croită împreună cu dumneavoastră, parlamentarii României".

Această aserţiune a viitorului prim-ministru lăsa să se întrevadă, pe de o parte, stabilirea, în limitele constituţionale, a unui cadru de conlucrare între Parlament şi Executiv, iar, pe de altă parte, hotărârea din urmă de a transpune, fără întârziere, programul de guvernare în măsuri legislative.

Din păcate, perioada ce a urmat ne-a oferit o cu totul altă concepţie a Executivului cu privire la raporturile sale cu Parlamentul în ceea ce priveşte derularea procesului legislativ în ansamblul său.

Aşa cum sunt reglementate în Constituţia României din 1991, raporturile Parlamentului cu Guvernul sunt circumscrise funcţiei de control parlamentar. Rezultă, aşadar, prin definiţie, că între cele două autorităţi, autoritatea publică care are vocaţia şi instrumentele constituţionale pentru a se impune în raport cu Guvernul este Parlamentul.

Din momentul în care Guvernul a fost învestit cu votul de încredere, prin voinţa suverană a reprezentanţilor naţiunii, acesta este dator să-şi transpună programul de guvernare în primul rând prin măsuri legislative, Parlamentul fiind cel care îi validează iniţiativele. În nici un caz, Constituţia nu a creat un mecanism instituţional graţie căruia Guvernul ar avea prerogativa să se substituie în vreun fel funcţiei esenţiale a Parlamentului, ca unică autoritate legiuitoare a ţării.

Guvernul este dator să adopte măsuri pentru punerea în executare a legilor votate de Parlament. De aceea, este absurd să se creadă că funcţia legislativă se află în echilibru cu funcţia executivă, că, altfel spus, "a face legea" este egal cu "a o executa". Executarea legii este, prin definiţie, subordonată legiferării. În anumite condiţii Parlamentul poate, totodată, autoriza Guvernul să emită norme cu putere de lege, prin ordonanţe.

Delegarea legislativă este o modalitate de conlucrare între Parlament şi Guvern, în virtutea principiului separaţiei şi colaborării puterilor în stat, în temeiul căruia Guvernul este învestit cu exercitarea, în anumite condiţii, a unei funcţii legislative. Fiind vorba de o putere delegată, ea nu se poate acorda decât prin lege, Guvernul neavând, potrivit Constituţiei, o putere de reglementare proprie, cu excepţia sferei hotărârilor pentru organizarea executării legilor, care, însă, nu au caracter legislativ, ci numai executiv. Legea de învestire a Guvernului cu o anumită competenţă legislativă poate fi o lege specială de abilitare. Numai în situaţii excepţionale, când nu a fost posibilă adoptarea în prealabil a unei asemenea legi, Guvernul poate emite ordonanţe de urgenţă.

Inventiv până la limita extremă a jocului politic, ce frizează abuzul constituţional , Guvernul Ciorbea a recurs, din raţiuni numai de el ştiute, la folosirea excesivă a ordonanţelor de urgenţă, preluând de fapt, funcţia legislativă a Parlamentului.

O simplă situaţie comparativă în ceea ce priveşte emiterea ordonanţelor de urgenţă de către Guvernul condus de primul-ministru Nicolae Văcăroiu şi Guvernul condus de primul-ministru Victor Ciorbea, arată că în perioada 1992-1996, Guvernul Văcăroiu a emis, în 4 ani de guvernare, 19 ordonanţe de urgenţă, dintre care 7 au ca obiect rectificarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat, în timp ce actualul Guvern a emis 51 de astfel de acte normative, dar într-un interval de numai nouă luni. La acestea se mai adaugă şi cele 70 de ordonanţe emise în baza legilor de abilitare.

Ne exprimăm nedumerirea că, la nivelul Guvernului, nu se cunosc prevederile Constituţiei, potrivit cărora ordonanţele de urgenţă se pot emite numai în cazuri excepţionale, când, în mod obiectiv, nu a fost posibilă adoptarea unei legi de abilitare sau a unei legi cu procedură de urgenţă, nici chiar prin modalitatea angajării răspunderii Guvernului cu privire la un proiect de lege. Este datoria Guvernului ca, în asemenea situaţii, să justifice caracterul excepţional al recurgerii la ordonanţele de urgenţă, pentru a oferi Parlamentului posibilitatea aprecierii justeţii adoptării măsurii respective. Or, Guvernul Ciorbea ignoră voit o asemenea cerinţă firească.

Sunt numeroase ordonanţe care, prin obiectul reglementării, nu justificau recurgerea la această procedură. Au devenit celebre, ajungând până la Consiliul Europei, cele două ordonanţe de urgenţă privind modificarea şi completarea Legii învăţământului şi Legii administraţiei public locale.

Dincolo de cifrele şi situaţiile statistice comparative, rezultă nu numai lipsa de profesionalism a actualului Guvern şi incapacitatea sa organizatorică de a-şi aduce la îndeplinire angajamentele asumate în faţa Parlamentului, dar şi lipsa voinţei politice de a se conforma programelor pe baza cărora a căpătat votul de încredere al forului legislativ.

Rezultă, astfel, o discrepanţă uriaşă între promisiuni şi realizări, care demonstrează, cât se poate de evident, nerealismul angajamentelor, intenţia clară de a înşela nu numai pe alegători, dar şi pe cei care au acordat votul lor de încredere actualului Guvern. Ceea ce este extrem de grav şi doresc să atrag atenţia asupra acestui lucru, este faptul că o asemenea optică sau strategie de a guverna ţara continuă.

Încercând să motiveze excesul Guvernului în emiterea de ordonanţe de urgenţă, unii lideri ai formaţiunilor politice majoritare dădeau asigurări că această practică va înceta odată cu începerea sesiunii din toamna acestui an, când Parlamentul va fi repus în funcţia sa principală, şi anume aceea de unică autoritate legiuitoare a ţării.

În realitate, lucrurile stau altfel. După 1 septembrie, Guvernul a continuat să adopte ordonanţe de urgenţă şi nu sunt semne că va înceta această practică, atât de gravă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Faţă de cele arătate, considerăm că în cadrul constituţional existent, Guvernul nu este învestit, chiar dacă se bucură de o susţinere parlamentară lejeră, să "submineze" Parlamentul, impunându-i măsuri situate în afara jocului politic democratic, cum ar fi: pretenţia de a i se delega puterea legislativă, de a emite ordonanţe de urgenţă fără justificarea intervenţiei unei situaţii excepţionale ş.a.

Statul de drept, pe care ne străduim să-l consolidăm şi să-i dam substanţă prin activitatea autorităţilor publice, presupune stabilirea unor legături optime între forul legislativ şi Guvern, în cadrul constituţional stabilit, şi nu subordonarea Parlamentului de către Guvern.

Grupul parlamentar al PDSR urmează să-şi definească o poziţie fermă în legătură cu dezbaterea în Camera Deputaţilor a proiectelor de legi pentru aprobarea ordonanţelor de urgenţă, mergând până la neparticiparea la acele şedinţe consacrate unor astfel de proiecte.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Vasile Vetişanu. Se pregăteşte domnul deputat Florin Buga.

Domnul Vasile Vetişanu:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Întrucât suntem sub influenţa şi presiunea informaţiilor furnizate de domnul ministru de externe Adrian Severin, după care asupra unor marcanţi lideri de mari partide, cât şi asupra unor ziarişti de mare prestigiu ar apăra vina de spionaj în favoarea unei ţări străine, în nume propriu, cer de urgenţă ca domnul ministru Adrian Severin să prezinte în faţa Parlamentului României explicaţiile de rigoare, care să lămurească această afirmaţie din absolut toate punctele de vedere. (Aplauze)Vă mulţumesc.

Intervenţia mea de astăzi se referă însă la două mesaje primite de către cei mai mulţi deputaţi, dacă nu chiar de toţi, de la cele două biserici surori, Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Greco-catolică, unită cu Roma.

În mesajul trimis către deputaţii din Parlamentul României al Episcopatului Ortodox Român din Transilvania, se arată că există o legitimă îngrijorare faţă de ofensiva antiortodoxă şi antiirenică pe care Biserica Catolică de rit oriental, greco-catolică, o întreprinde în sânul Parlamentului României.

Se afirmă că proiectul pe care l-au prezentat senatorii nu-şi propune decât să obţină principiul că Parlamentul este îndrituit să hotărască prin lege un partaj patrimonial între două confesiuni religioase şi mai departe se consideră, într-un mod foarte surprinzător, că în 1948, cei care au devenit ortodocşi prin constrângere politică, trebuie oare să revină la uniatism prin constrângere economică?

Afirmaţiile acestea sunt dintr-odată surprinzătoare, pentru că ceea ce s-a petrecut, se ştie, în 1948, şi activitatea şi lupta pe care o duc astăzi cei dornici să recupereze bisericile luate în 1948, a fost un act al Guvernului de atunci.

Deci, conflictul nu este între Biserica Ortodoxă şi Biserica Greco-catolică, ci este vorba că Parlamentul României şi statul român sunt cei care trebuie să hotărască în această problemă.

De aceea, înţelegerea adevărată a acestui mesaj trebuie să ţină seamă de acest aspect.

Pe de altă parte, mesajul care vine din partea Mitropoliei Române unite cu Roma greco-catolică, prin Înalt Prea Sfinţia Sa Lucian Mureşan, are în vedere organizarea unei sărbătoriri la Blaj, între 16-19 octombrie a.c., cu ocazia revenirii în dulceaţa pământului său natal, cum se spune, a lui Inochentie Micu Klein, care aştepta şi dorea să ajungă aici obşteasca înviere.

Aş propune, în încheiere, ca cei doi arhiepiscopi ortodocşi care semnează mesajul, cei patru episcopi şi arhiereul vicarial să treacă de la dialog la fapte şi să participe la aceste serbări care vor avea loc la Blaj.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Florin Buga. Se pregăteşte domnul deputat Lazăr Lădariu.

Domnul Florea Buga:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ca unul care reprezint în Camera Deputaţilor un judeţ cu mare pondere agricolă şi fiu de ţăran, îmi permit să încep declaraţia mea politică prin parafrazarea Luceafărului poeziei româneşti, spunând: "Copil fiind, mirişti cutreieram/Şi la picioare ţepi şi rugi mă sângerau", prin care se poate uşor înţelege că şi eu, ca de altfel mulţi dintre dumneavoastră, cunosc foarte bine viaţa ţăranului român de ieri, dar mai ales pe cea de azi.

Şi, dacă aceasta, viaţa lor, ar mai fi liniştită, plină de bucurii şi împliniri ca altădată, aş reproşa, de aici, din această aulă, părinţilor mei ce sunt acum în viaţa de apoi, prin versurile lui Octavian Goga: "De ce m-aţi dus de lângă voi,/De ce m-aţi dus de acasă?"

N-o pot face însă, şi mă bucur, pentru că tabloul de astăzi al satului este atât de sumbru, ţăranii, atât de sărăciţi, părăsiţi şi singuratici, încât nici un tânăr nu mai doreşte să rămână fecior la plug, să mai rămână la coasă.

Pe ei nu-i mai ajută nimeni, sau aproape nimeni. Agricultorii din Teleorman sunt acum nu numai îngrijoraţi, ci ceva mai mult decât atât: sunt înspăimântaţi de teama că nu-şi mai pot cultiva pământul.

N-au ajuns la ei nici până acum maşinile agricole promise în campania electorală, creditele bancare cu dobândă mică, în timp ce cerealele şi produsele animaliere sunt achiziţionate la preţuri de batjocură.

Se aşteaptă o perioadă când nu vor mai avea nici ce vinde, nici ce mânca, pentru că, parcă, nici Dumnezeu nu mai ţine cu ei, ca şi când el ar fi şi ţărănist, şi udemerist, şi usedist, aducându-le peste munca lor ba o grindină, ba o inundaţie, ba o alunecare de teren.

Doamne, iartă-mă, şi nu le mai distruge lor sutele de mii de hectare cu diverse culturi, pentru care li s-au promis, în regim de urgenţă, despăgubiri de miliarde de lei.

Numai că nu a fost aşa. În judeţul Teleorman au fost calamitate peste 120 de mii de hectare, pagubele ajungând la circa 132 miliarde lei. Din 1996 până acum, s-au trimis păgubiţilor numai 16 miliarde lei, iar de diferenţa de peste 114 miliarde, nici nu se mai vorbeşte.

Sătenii din judeţul meu mă întreabă: cu ce să înfiinţăm noile culturi, domnule deputat? Cu ce bani să recoltăm porumbul?

Aud, oare, domnul ministru Ciumara şi domnul ministru Dinu Gavrilescu aceste strigăte de durere? Cu siguranţă că nu. Ei au uitat că pentru ţărani pământul e şi scump şi sfânt, că e şi leagăn şi mormânt, aşa cum spunea un mare poet român. Probabil că guvernanţii au ajuns la concluzia că le e mai folositor şi mai productiv fără investiţii, numai cel pentru mormânt.

Prin necultivarea sutelor de mii de hectare, foamea îi va nemulţumi şi se apropie vremea când pe vinovaţi nu-i vor mai ierta.

Solicit Guvernului Victor Ciorbea să trimită grabnic, nu cupoanele de care se vorbeşte în aceste zile în Parlament, ci sumele cu care vor fi despăgubiţi toţi aceia care lucrează în agricultură şi au suferit de pe urma calamităţilor, pentru a putea demara lucrările de toamnă. De nu, vom avea un 1998 fără produse agricole, un an de foamete şi de sărăcie.

Cine are acest interes?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Lazăr Lădariu. Se pregăteşte domnul deputat Florian Udrea.

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Duminică, la Târgu-Mureş, la adunarea populară care a urmat parastasului pentru pomenirea eroilor care s-au aruncat în viforele timpului pentru ca România să fie azi rotundă, din zecile de mii de piepturi ale românilor ardeleni mureşeni, aflaţi în faţa Catedralei Sfintei Învieri, până departe, spre tâmpla căruntă a Carpaţilor, a răsunat la unison cuvântul "unitate".

Duminică, la Târgu-Mureş, sub cuvintele atenţionare, "Limba oficială este limba română" şi "Dreptate pentru români în România", sub dăinuirea tutelară a celor trei cuvinte "mamă, tată şi Ardeal", s-a rostit unul dintre marile adevăruri ale timpului: frontul românesc este azi în Ardeal.

Duminică, la Târgu-Mureş, pentru prima oară, după martie '90, adunaţi în gândul înălţător al înaintemergătorilor ardeleni, decişi că nu vom ceda nici o palmă de pământ, chiar de vom intra în mormânt, mureşenii, vinovaţi doar de iubirea de neam, le-au spus acelor udemerişti, mereu cu obsesia priorităţilor neostoite, că în Ardeal niciodată n-or fi aduse căştile albastre, pentru că nu va fi temei de sânge pentru "iugoslavizarea" României.

Duminică, la Târgu-Mureş, cei nedispuşi să fie, cum doresc unii, slugi şi cerşetori la noi acasă, nici să vorbim limba noastră în altă limbă, au decis să pună piciorul în prag, pentru a nu se mai întreba odată cu poetul: totuşi, unde au fost românii, când tăiară pe Viteazul?

Duminică, la Târgu-Mureş, s-a strigat "Libertate pentru Ilaşcu". Un strigăt ca o durere, însoţit de un adevăr dominant: libertatea fără unitate nu poate fi concepută.

Păcat că Guvernul antinaţional nu a învăţat încă doina înaltului domn al limbii române, Mihai Eminescu.

Păcat că domnilor Ciorbea şi Constantinescu ne le pasă că întorc România la vremea tălmacilor de limbi străine.

Păcat că unei conduceri cu nostalgii fanariote, care aplaudă înstrăinarea pentru totdeauna a sfintelor teritorii româneşti, le este atât de departe suferinţa celor de la Nistru până la Tisa.

Păcat că Guvernul care face abstracţie de cei mai nefericiţi şi mai trişti ca noi, permite şi acceptă uitarea în temniţa de la Tiraspol a lui Ilie Ilaşcu, lăsat singur să-şi urce crucea pe golgota suferinţei, printre baionetele Armatei a 14-a, coloană de sprijin a falsei Republici Transnistrene.

Toate acestea au fost spuse la Târgu-Mureş tocmai în ziua echinocţiului de toamnă, nu întâmplător în faţa viitoarei Catedrale cu hramul Sfintei Învieri.

La ceasul redeşteptării conştiinţei naţionale, voinţa românilor mureşeni, adunaţi la sânul eternei Vetre Româneşti, s-o luăm ca un jurământ şi, în acelaşi timp, ca un avertisment.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Florian Udrea. Se pregăteşte domnul deputat Ioan Bivolaru.

Domnul Florian Udrea:

Stimaţi colegi, permiteţi-mi să vă aduc în atenţie o problemă care se referă la regimul vizelor pe care le solicită o serie de români, atunci când doresc să-şi viziteze rudele şi trec printr-o serie de porţi obligatorii, foarte, foarte consumatoare de valori şi de timp.

După aproape 8 ani de libertate în democraţie, românii care solicită vize par a fi consideraţi şi trataţi de multe din misiunile occidentale din România ca infractori, iar şicanele la care sunt supuşi sunt cumplite.

Cetăţenii români nu pot călători în Vest decât dacă primesc o invitaţie oficială din partea unei instituţii sau persoane fizice.

Pentru obţinerea vizei, sunt necesare biletele de călătorie dus-întors, cartea de muncă în original, fotografii. Trebuie completate nenumărate formulare şi achitate taxe tot mai mari.

Pentru ca românul să poată prezenta acest morman de acte în faţa ghişeului, trebuie să-şi petreacă în umilinţă zile şi nopţi în faţa consulatelor, să se îmbrâncească, să se calce în picioare, să-şi ia apa şi mâncarea cu el, fie că vine de la Baia Mare, Oraviţa sau Botoşani. Imagini ce ţin de perioada de tristă amintire.

Asemenea scene întâlnim la Consulatele Italiei, Franţei, Austriei, Greciei şi Belgiei. Programul de lucru cu publicul este restrâns, de două-trei ore pe zi, patru zile pe săptămână, ceea ce a făcut ca mafia paralelă să înflorească, să prospere, să perceapă taxe grase, pentru a se introduce actele în faţă, sau obţinerea vizei. În faţa ghişeelor urmează interviul, interogatoriul. Apoi, schimbarea rutelor de călătorie, că unele ţări nu mai acordă românilor vize de tranzit.

Atitudinea statelor occidentale vizavi de români se bazează şi pe nepăsarea şi indolenţa autorităţilor de la Bucureşti.

Oare Franţa, sora noastră mai mare, nu poate, după atâţia ani de democraţie în România, să schimbe optica în privinţa acordării vizelor?

Diplomaţia românească are multe de făcut în acest sens, mergând până la principiul reciprocităţii în privinţa acordării vizelor.

Tragem un semnal de alarmă ferm pentru recuperarea demnităţii şi verticalităţii românilor, pentru a fi trataţi cu respect şi în mod civilizat de către aceste reprezentanţe.

Obiectivul-cheie al Ministerului de Externe ar trebui să fie reglementarea acordării vizelor pentru cetăţenii români la nivelul celorlalte state centrale europene. Acordul de la Shengen trebuie să fie şi pentru noi o prioritate pentru a obţine viza pe mai mulţi ani şi cu intrări multiple.

Oare ce a întreprins domnul ministru Adrian Severin în acest sens, pentru a concretiza schimbarea de care vorbea, după atâţia ani în acest domeniu al vizelor?

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Ioan Bivolaru. Se pregăteşte domnul deputat Sever Meşca.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Iminenta promulgare a noii Legi a fondului funciar, modificată, nu va însemna, cum era de aşteptat, accelerarea aplicării acestei legi prin îmbunătăţirea celei vechi, ci declanşarea unor nenumărate şi nemăsurate nemulţumiri care mocnesc încă de pe acum, ce vor culmina cu un nou val de frământări sociale ce se va adăuga la valurile frământărilor îngrijorătoare, care sunt produse de actuala guvernare.

După ce în Camera Deputaţilor legea a trecut fulgerător, în dispreţul faţă de ceea ce gândeşte şi doreşte marea majoritate a lucrătorilor agrari, cu sprijinul necondiţionat al membrilor Uniunii Social-Democrate, în Senat, ordonanţa respectivă a avut aceeaşi soartă, făcând inutilă intervenţia cât de cât benefică a vreunei comisii de mediere ulterioare.

S-a mediatizat intens faptul că PD-ul ar fi condiţionat în Senat, printr-un Protocol cu PNTCD-ul, soarta unui vot final, obţinând o aşa-zisă răsunătoare victorie în interiorul coaliţiei guvernamentale, dar a cărei binefacere va fi suportată de marea masă a locuitorilor rurali.

Nimic mai fals şi trebuie demontat acest mit, că PD-ul este marele sprijinitor al unei ţărănimi debusolate de noile politici agrare. Prin votul acordat, PD-ul a demonstrat încă o dată că puţin îi pasă de acest important segment social şi de problemele lui, când interesele de grup, sau de partid, sunt mult mai importante.

Suntem obligaţi să recunoaştem că artizanul restituirii integrale, această negură din noua Lege a fondului funciar, deputatul Vasile Lupu a avut dreptate când a remarcat, după votul final din Senat, cu privire la aşa-zisul Protocol încheiat între PD şi PNTCD: "Acest Protocol nu aduce nimic nou". Ceea ce, tradus mai pe înţelesul celor mulţi şi interesaţi în problemă, înseamnă că PNTCD şi-a rezolvat problema punctuală din Contractul cu România pentru cei puţini din ţară şi de aiurea, în vederea obţinerii celor 30 de arginţi, contribuind din plin PD-ul în această afacere.

Pentru că - şi opinia publică trebuie să fie bine informată - cacialmaua funciară referitoare la blocarea retrocedării a 50 de hectare teren arabil şi 30 de hectare de pădure, există. Nimic nu blochează, în noua lege, restituirea unor astfel de suprafeţe. Se amână doar cu câteva luni momentul declanşării acestei hotărâri nestrămutate a PNTCD-ului.

Se impune în mod firesc ca PD-ul să producă explicit garanţia în faţa electoratului rural, pe a cărui bunăvoinţă o curtează acum, că această cacialma nu va avea loc şi că are capacitatea de a impune în noile legi preconizate modificarea prevederilor actualei legi ce aşteaptă promulgarea, în ce priveşte limitarea suprafeţelor sub limitele impuse de PNTCD.

Cum se va putea impune în acele momente PD-ul şi cu sprijinul cui?

Depăşesc retorica acestor legitime întrebări şi consider că PD-ul nu poate proba aceste garanţii.

Ne aşteptam ca modificările la Legea fondului funciar să le producă specialiştii din agricultură, iar noua lege să poarte pecetea interesului pentru această bogăţie a ţării - pământul şi binefacerile sale.

Dar aceste modificări au fost impuse de către unii avocaţi şi noua lege poartă pecetea interesului acestora faţă de coeficientul de umplere a sălilor tribunalelor şi, bineânţeles, a buzunarului propriu, în dispreţul profund faţă de ceea ce gândeşte şi vrea marea majoritate a locuitorilor satelor, pentru drumul reformei în agricultură, pentru că acest drum al reformei din agricultură este sortit să treacă prin sălile tribunalului.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Sever Meşca. Se pregăteşte domnul deputat Nicolae Ionescu.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Sever Meşca şi se pregăteşte domnul deputat Nicolae Ionescu.

Domnul Sever Meşca:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ne vom referi astăzi la un subiect care ar putea apărea unora dintre dumneavoastră pur teoretic sau răspunzând numai unor exigenţe semantice, şi anume calificarea unor partide politice în mod gratuit, drept partide extremiste.

Partidul România Mare consideră ca fiind total depăşită această practică nefericită, apărută cu ani în urmă, atunci când discursul nostru politic părea exagerat în comparaţie cu acela al unor forţe care făceau paradă de europenism şi care încercau să ne discrediteze cu un apelativ care părea degradant.

Partidul România Mare se adresează acum atât acelor partide care se consideră, şi poate sunt, adversarii noştri politici fireşti, cât şi acelor partide care periodic găsesc motive serioase pentru apropierea de noi şi pentru cooperarea la nivel local şi naţional. Dat fiind faptul că încă de la înfiinţare, permanent, Partidul România Mare a satisfăcut pe deplin exigenţele sistemului democratic înscriindu-se în mod legal la tribunal atât în 1991, cât şi în 1996, participând fără rezerve la alegeri şi obţinând sprijinul unui important segment al electoratului, organizând acţiuni numai într-o atmosferă de civism ireproşabil, orice încercare în plus în sensul etichetării sale cu apelative inflamante şi gratuite este în mod evident neconstituţională.

În această ordine de idei iese în evidenţă iresponsabilitatea actualului ministru de externe, Adrian Severin, care a făcut pe lângă alte declaraţii aberante şi nedorite, inclusiv afirmaţia că Partidul România Mare, dar şi Alianţa Civică ar fi formaţiuni extremiste.

Stimaţi colegi,

În mod sistematic, poziţiile adoptate de Partidul România Mare au fost exprimate cu mijloace admise de democraţie, mijloace pe care noi le considerăm însăşi baza democraţiei. Sistematic, Partidul România Mare a făcut din lupta pentru apărare a marilor interese ale ţării pentru protejarea demnităţii naţionale, principalul său obiectiv.

De asemenea, Partidul România Mare a declanşat o luptă fără menajamente împotriva marii corupţii, indiferent unde a identificat-o şi indiferent de pericolele pe care această luptă le-a indus. Partidul România Mare îşi face din această consecventă atitudine morală un titlu de glorie. Noi suntem mândri de faptul că multe dintre semnalările noastre din presă, dar nu numai, au fost preluate şi de alte publicaţii care au adâncit investigaţiile şi au determinat reacţii fireşti, chiar dacă uneori întârziate, ale structurilor de apărare ale statului.

Stimaţi colegi,

Partidul România Mare respinge însă cu fermitate atitudinea unor medii politice, conform căreia luările de poziţie în interes naţional trebuie să genereze blamarea noastră ca extremişti şi antieuropeni, în timp ce aceleaşi atitudini adoptate de adversarii noştri politici trebuie să le aducă acestora laude şi un bene merenti de la naţiune.

Cu toată consideraţia pe care o avem pentru dumneavoastră, partenerii noştri de viaţă politică, doamnelor şi domnilor colegi, nu putem să nu subliniem că această politică a dublului standard va umple de ridicol pe toţi aceia care vor persevera în ea. Chiar şi cel mai înverşunat dintre detractorii noştri va recunoaşte că în toate luările noastre de poziţie, fie că a fost vorba despre corupţie înarmată, poliţie, servicii secrete, fie că a fost vorba despre trădarea intereselor naţionale, despre imoralitate sau despre distrugerea economiei naţionale, noi am avut dreptate şi a fost bine că semnalele noastre au constituit puncte de plecare pentru alţi lideri de opinie individuali sau colectivi.

Partidul România Mare apreciază că actuala noastră creştere de popularitate în rândurile electoratului este un semn incontestabil al faptului că noi am avut şi avem dreptate. Invităm toate partidele politice să nu înlocuiască competiţia dintre programe, lupta de idei, de atitudini cu practica etichetărilor, cu politica axiomelor de genul "Acest partid este extremist pentru că am spus-o noi, credeţi şi nu cercetaţi" .

Eliminarea etichetărilor va conduce la dezbateri parlamentare civilizate şi fructuoase, pe de o parte, şi la creşterea probabilităţii de realizare a unei cooperări reale şi eficiente cu partide ce se doresc apropiate, pe de alta.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Nicolae Ionescu şi se pregăteşte domnul deputat Nicolae Popa.

Domnul Nicolae Ionescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Săptămâna trecută, domnul Ion Diaconescu, preşedintele Camerei Deputaţilor, a făcut o deplasare în Rusia la invitaţia omologului domniei sale din Duma de Stat, Ghenadi Zelejniov.
Potrivit informaţiilor transmise de mass media din ţara noastră, vizita nu s-ar fi încheiat cu rezultate promiţătoare şi liniştitoare pentru partea română. La foarte puţin timp de la reîntoarcerea acasă a domnului Diaconescu, preşedintele Comisiei de politică externă din Dumă, domnul Vladimir Lutkin, a făcut o declaraţie care dovedeşte acest fapt. Cele ce au fost spuse de parlamentarul rus au darul să dovedească încă o dată, dacă mai era nevoie poziţia retrogradă de mare putere şi de dictat pe care situează Rusia când este vorba de încheierea unor tratate internaţionale cu anumiţi parteneri sau când trebuie să se achite anumite obligaţii.

Secretarul Comisiei de politică externă a Dumei a spus printre altele că Duma nu va ratifica tratatul de bază cu România, dacă în documentul respectiv, "se vor face referiri la Pactul Ribbentrop-Molotov".

În privinţa deselor şi îndreptăţitelor solicitări făcute de România către Rusia de a ni se înapoia tezaurul nostru ce se află de multe zeci de ani acolo, acelaşi domn Lutkin a declarat că aceată problemă "...ar putea fi soluţionată în viitor de cele două guverne, rus ş român, dar nu oricum, ci numai în condiţiile în care statul român va fui obligat să dea ceva în loc".

În legătură cu aceată problemă, parlamentarul rus a mai spus: "Nu trebuie să fim luaţi de proşti şi să fim obligaţi să dăm fără să primim ceva în schimb". Ce anume ar dori să primească partea rusă pentru a ne înapoia ceea ce este al nostru, dat Rusiei spre păstrare cu acte în regulă, cu angajamente şi cu obligaţii asumate de bună voie, domnul Lutkin n-a precizat.

În legătură cu aceste două probleme, cea a tratatului de bază cu Rusia şi cea privind înapoierea tezaurului românesc, îl rugăm cu respect pe domnul preşedinte Ion Diaconescu să ne spună ce a discutat concret cu omologul domniei sale la Moscova şi care au fost poziţiile celor două părţi. Cunoscând toate acestea, ne vom putea da seama cât este adevăr, cât este speculaţie şi cât este fabulaţie în cele declarate de secretarul de politică externă din Duma Rusiei.

Îl rugăm totodată pe domnul prim-minsitru Victor Ciorbea şi pe domnul ministru de externe Adrian Severin să ne spună ce intenţionează să facă imediat şi în perspectivă în principal în rezolvarea corectă şi rapidă a înapoierii tezaurului românescu din Rusia. Aceasta este o problemă arzătoare care interesează pe toţi românii şi de aceea organele statale româneşti trebuie să-i acorde o atenţie specială nu peste ani şi decenii, ci acum în zilele noastre.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Neculai Popa şi se pregăteşte domnul deputat Miron Mitrea.

Domnul Neculai Popa:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Suntem martorii uneia dintre cele mai zguduitoare şi de proporţii drame din istoria ţării, este vorba de drama mineritului din România. Această dramă nu a ocolit nici zona Munţilor Apuseni.

Ca reprezentant al minerilor din judeţul Alba, vin în faţa dumneavoastră să le exprim nemulţumirea faţă de prevederile Ordonanţei nr. 22 de restructurare şi de lichidare a minelor. Minerii din Munţii Apuseni o spun răspicat, nu au nevoie de cele 15-20 de salarii, ci de locuri de muncă din care să-şi poată întreţine familia, să-şi poată asigura existenţa zilei de mâine. Disperarea minerilor din Apuseni este la fel de intensă şi de tulburătoare ca şi disperarea minerilor din alte centre miniere ale ţării care cer, recurgând la ameninţări şi la acţiuni agresive, să fie trecuţi pe listele de şomaj pentru a intra în posesia compensaţiilor oferite cu o generozitate surprinzătoare de către Guvern. În ceea ce ne priveşte, nu punem în discuţie aici nevoia de lichidare a minelor neperformante, ci modul în care ea se face. Cel puţin până în prezent acel mod de acţiune practică pentru restrcuturarea mineritului este derutant, dacă nu chiar haotic. După derularea măsurilor de până acum aveam impresia că Guvernul îşi propune nu atât restructurarea, cernerea mineritului românesc, ci lichidarea lui. Iată doar câteva greşeli fundamentale pe care le face Guvernul. Mai întâi, este aberant să se facă restructurarea unor ramuri de bază, a unor ramuri situate în zona resurselor primare, fără să se ştie care sunt orizonturile restructurării întregii economii. Pe scurt, ce mai păstrăm şi ce dezvoltăm şi modernizăm din ce avem? Spune ministrul industriilor că în următorii 15 ani, necesarul de lignit se estimează la 27-33 de milioane de tone, cel de huilă la 3,5-5 milioane de tone. Dar cum a fost determinat acest necesar, când nu există încă o strategie a energeticii româneşti în care să se contureze clar care este perspectiva producţiei de energie bazată pe cărbune. Aşa se face că nici nu a fost bine lansat programul de restructurare în producţia de cărbune, şi o unitate a Regiei autonome a lignitului "Oltenia" se vede pusă în situaţia de a alimenta producţia pe stoc, pentru că termocentralele refuză să mai cumpere cărbune. Şi este vorba de prima regie de lignit care a reuşit să producă în condiţii profitabile.

În al doilea rând, pentru a evita ripostele sociale, de acum de temut din partea minerilor, Guvernul a recurs la ademenirea acestora prin cea mai bizară ordonanţă, nr.22, pe care a dat-o. Impactul social, psihoza creată de ademenirea minerilor cu 15-20 de salarii plătite drept compensaţii au detonat întregul sistem al mineritului românesc. Sunt absolut tulburătoare scenele petrecute în toate zonele miniere ale ţării, scene cu minerii înghesuindu-se la coadă pentru a cere să se treacă în şomaj, cu minerii care-şi părăsesc în disperare apartamentele, cu mnerii uluiţi de tot ce se întâmplă în jurul lor.

Riscăm să pierdem totul în condiţiile haosului creat. Riscăm să aducem în stare de incapacitate de a-şi organiza munca chiar şi societăţile miniere cele mai performante.

În sfârşit, considerăm ca fiind extrem de grav faptul că pentru satisfacerea poftei de odihnă a minerilor se ajunge ca piaţa să fie invadată de o imensă cantitate de bani, circa 1500 de miliarde de lei care, neavând la bază nici măcar un kilogram de cărbune, vor agresa preţurile şi vor relansa spirala inflaţionistă. Se apreciază că puseul inflaţionist va ajunge la 6-7% lunar până la sfârşitul anului. Da, susţinem nevoia de restructurare în minerit, dar nu oricum. Nu după ureche, nu în afara oricărui simţ de răspundere, faţă de perspectiva acestei ramuri încă vitale pentru perspectiva României. Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Miron Mitrea, se pregăteşte domnul deputat Ilie Neacşu.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur, principala sarcină a opoziţiei este să supravegheze şi să critice măsurile pe care puterea le ia, dar este normal şi onest ca atunci când sunt realizări să le subliniem. Şi eu astăzi vreau să subliniez în faţa dumneavoastră două "realizări" notabile ale actualei puteri.

Una dintre problemele foarte discutate în ultimii ani a fost aceea a vânzării prin subevaluare a activelor şi societăţilor comerciale de către FPS. Ea a dispărut din atenţia publică actuală, deoarece Guvernul a rezolvat această problemă, a hotărât că toate societăţile se pot vinde fără limită de preţ, deci subevaluarea a fost scoasă ca termen din limbajul nostru politic. Ne vindem cui vrea, cu cât dă, în funcţie de interesul celor care le vând şi nu mai subevaluăm nimic.

După aceea transformăm regiile autonome în societăţi naţionale, în societăţi comerciale şi le vindem şi pe ele tot fără limită de preţ şi ajungem la a doua realizare, vindem tot ceea ce avem, ca şi patrimoniul. Şi, ne-a mai rămas un singur lucru. Ne-a mai rămas forţa de muncă, probabil principala bogăţie a României în această perioadă şi, de fapt, în toate timpurile. Şi printr-o politică care mie îmi creează senzaţia unei inconştienţe totale intrăm în piaţa forţei de muncă, aşa cum intră elefanţii în farmacii, trimitem oamenii acasă fără să le dăm nici un fel de şansă, uităm că există acea oală mare şi lungă care se numeşte şomajul de lungă durată, din care este foarte greu să recuperăm un muncitor, uităm că aceşti oameni trebuie să-şi întreţină familiile, uităm că prin şomajul de lungă durată se vor descalifica, şi atunci când poate alt guvern va găsi resursele şi voinţa politică să creeze locuri de muncă vom constata că între timp am distrus forţa de muncă, aşa cum spuneam - bunul cel mai de preţ pe care îl avem la ora actuală.

Nu văd altfel cum poate fi interpretată această politică de mituire a forţei de muncă şi transformarea ei, pentru scurtă durată, în şomeri de lux ca, după aceea, după ce trece perioada de euforie şi după ce vor cheltui milioanele de lei, să vedem cum se vor descurca, să-i lăsăm să bată pe la uşile închise ale oficiilor de muncă, unde locurile de muncă promise în campania electorală nu există. Nu cred că a existat şi sper să nu existe în istoria României o diferenţă mai mare dintre promisiunile electorale referitoare la forţa de muncă, la partea socială a politicii care va fi desfăşurată şi realitatea crudă, decât în cazul puterii care la ora actuală conduce România.

Am spus că tactica pământului pârjolit a fost o tactică care a dat rezultate în timpul istoriei României în faţa cotropitorilor. M-am întrebat şi mă întreb dacă actuala guvernare confundă doar secole şi nu confundă cumva şi duşmanii.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Ilie Neacşu şi se pregăteşte domnul deputat Petre Ţurlea.

Domnul Ilie Neacşu:

Domnule preşedinte,

Înainte de a-mi începe declaraţia politică aş vrea să fac următoarea menţiune, permisă de regulament. În ziarul "Naţional" de astăzi a apărut un document elaborat de către parlamentarii acelei găşti desprinse din PDSR, condusă de domnul Boda, prin care Partidul România Mare este catalogat partid de extremă dreaptă. Îi avertizez pe stimaţii colegi din această grupare că îi vom avea în vizor în perioada următoare, chiar dacă ne-au rugat să-i lăsăm în pace, pentru că ei sunt cu intenţii bune.

Stimaţi colegi,

Sunt nevoit astăzi să recunosc în faţa dumneavoastră că în ultima lună, politica externă a României este supusă unor noi exigenţe şi necesităţi care până mai ieri îi erau străine. Cei mai de seamă reprezentanţi ai actualei puteri au înţeles greu că România trebuie să depăşească o dată pentru totdeauna politica de conjunctură în care ne aruncăm orbeşte în braţele nu ştiu cărei mari puteri, efemeră şi ea ca toate marile imperii menţionate de istorie sau umilindu-ne în faţa unui anume organism politic, militar sau financiar mondial. Ar trebui să li se întoarcă spatele, ce-i drept diplomatic, de cei pe lângă care s-au gudurat mai toţi demnitarii de seamă ai actualei puteri pentru a pricepe că nici o ţară din lume nu poate fi indiferentă la tumultul veşnic existent în spaţiile întinse ale Chinei şi Rusiei.

Stimaţi colegi,

Gheaţa a fost spartă în mod surprinzător de preşedintele Emil Constantinescu care a vizitat în prima parte a acestei luni China comunistă. Este vorba de aceeaşi persoană care în campania electorală prezidenţială a făcut gafa monumentală declarând în faţa milioanelor de telespectatori că pentru România relaţiile cu Taiwanul sunt mai importante decât cele cu China.

Iată că domnul preşedinte realizează cu întârziere, ce-i drept, că China comunistă nu este o ţară oarecare şi că politica internă şi externă a acestui stat care hrăneşte un sfert din populaţia globului nu este una de conjunctură, iar liderii politici chinezi nu se pierd cu firea în faţa nimănui. Însuşi faptul că preşedintele chinez a apelat la un proverb românesc, "Apa trece pietrele rămân", pentru a dmonstra că China rămâne pe poziţii, indiferent de direcţiile din care bate vântul, spune mult. Din păcate, sensul real al proverbului nu a fost perceput corect de delegaţia României, domnul Emil Constantinescu fiind prins pe picior greşit de serviciul partenerului. Cu toate bâjbâielile delegaţiei noastre, mai ales cele care aparţin protocolului şi serviciului de pază, vizita în China se constituie într-un moment de revenire a politicii externe româneşti.

Înţelegând că orice am face, cămaşa fiind totdeauna mai aproape de corp decât paltonul, relaţiile cu Rusia trebuie îmbunătăţite cât mai repede, domnul Ion Diaconescu, şeful PNŢCD, al CDR şi preşedintele Camerei Deputaţilor, a făcut primul pas vizitând săptămâna trecută Moscova. Rezultatele sunt mulţumitoare, dar ne întrebăm noi, cei catalogaţi de domnul Galbeni, membru al delegaţiei, drept kaghebişti, comunişti etc. nu era mai bine ca aceste gesturi diplomatice să fie întreprinse mai devreme? Noi încercăm de 7-8 ani să-i convingem pe cei aflaţi la putere că Rusia şi China nu trebuie privite doar prin prisma doctrinei lor politice, ci în primul rând ţinând seama de potenţialul lor economic, de resursele de care dispun şi nu în ultimul rând de influenţa pe care aceste ţări o au pe toate meridianele lumii.

Sunt convins că nici la această oră domnul Adrian Severin nu pricepe ce avem noi în comun cu Rusia şi China. Aud că, mai nou, după ce încă nu s-a lămurit asupra formulei apei se ocupă de spioni, provocând sigur un scandal dorit de mass media.

Şi, pentru că tot se vorbeşte de câtva timp de remaniere, nu credeţi, stimaţi colegi din băncile puterii, că domnul Severin nu are nici în clin nici în mânecă cu diplomaţia? Mai ales că principalul său protector, datorită căruia s-a cocoţat pe scaunul lui Titulescu, a părăsit România? Scos din diplomaţie, domnul Severin ar servi prin absenţa sa politica externă a României, care în ultima vreme nu a realizat în afară de promisiuni deşarte nimic concret. Poate le dăm o idee veteranilor PNŢCD.

În încheiere, mai în glumă, mai în serios, îi întreb pe şefii Convenţiei care este următoarea ţară pe agenda vizitelor oficiale Cuba? O fi vre una să ne trezim cu domnul Emil Constantinescu sau cu domnii Diaconescu, Dejeu şi Galbeni, însoţiţi de Ticu Dumitrescu, braţ la braţ pe străzile Havanei cu Fidel Castro, gesticulând ameninţător spre nord, unde imperialiştii americani îşi fac de cap.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petre Ţurlea şi se pregăteşte domnul deputat Ana Gheorghe.

Domnul Petre Ţurlea:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

În calitate de deputat de Covasna vă prezint, pe scurt, două lucruri.

1. Adresa ordin nr.2770/10.09.1997 a Consiliului Judeţean Covasna, semnată de către domnul Orban Arpad, preşedintele acesteia, către primăria oraşului Întorsura Buzăului, judeţul Covasna, prin care cerea aplicarea Hotărârii privind imediata amplasare a inscripţiilor bilingve, transmisă de Departamentul pentru protecţia minorităţilor naţionale la 08.09.1997, sub semnătura domnului ministru Gheorghe Tokay.

Domnul ministru Tokay şi domnul ministru Orban şi-au dat mâna pentru o nouă infamie. Oraşul Întorsura Buzăului cu o populaţie de 8626 locuitori are numai 86 de cetăţeni români de etnie maghiară, deci români sunt 99%. Cu demnitate şi patriotism, primarul Gheorghe Baciu, reprezentant al Partidului Democrat, a refuzat să execute ordinul infam. Române întrebarea ce va face Guvernul Ciorbea. Va demite primarul român care s-a purtat demn şi legal ştiind că trăieşte în ţara care se cheamă România, sau va ajunge Guvernul la concluzia normală, aceea a demiterii, a alungării din Guvernul României a ministrului Tokay, cel care visează la Ungaria Mare, aşa cum o fac mulţi lideri ai UDMR-ului.

2. Prin Hotărârea Guvernului din 27.11.1996, de Guvernul Văcăroiu, este vorba, s-a înfiinţat Muzeul Carpaţilor Răsăriteni pentru a salva valorile culturale ale românilor din Harghita şi Covasna. A urmat Legea bugetului aprobată de domniile voastre chiar acum câteva luni, prin care s-a acordat acestui muzeu 1miliard 800 mii de lei. Suntem la sfârşitul lunii septembrie şi pentru acest muzeu nu s-a deblocat nici un leu. Am cercetat şi am aflat de ce. UDMR-ul se opune cu înverşunare, prin oamenii săi din Guvern, pentru a nu se crea acest muzeu, ca să nu fie salvate valorile culturale româneşti din Harghita şi Covasna. Se doreşte, evident, distrugerea acestora. Asta în timp ce în cele două judeţe funcţionează 6 muzee secuieşti, cu bani de la bugetul de stat. Iată o nouă dovadă a faptului că Guvernul Ciorbea nu se arată a fi românesc.

Şi acum un lucru, în final, care ne priveşte pe toţi. Luna trecută, deci exact o săptămână se împlineşte de atunci, lunea trecută pe 15 sept.1997, într-o jumătate de minut doar, Camera Deputaţilor a respins un proiect de lege, al meu, vizând modificarea Legii nr.42/1991 privitoare la revoluţionari. Ceream ca recompensele materiale să fie acordate doar urmaşilor, martirilor şi răniţilor. În aceeaşi săptămână, deci sâmbătă, 20 sept.1997, Guvernul a aprobat un proiect de lege având aceeaşi idee cu proiectul meu. Astfel, a făcut un act de dreptate. Sper ca informaţia din ziarul "Adevărul" de astăzi, conform căruia la mijloc este o nouă minciună guvernamentală să fie infirmată. Deci într-o jumătate de minut Camera Deputaţilor a respins un proiect pe care însuşi Guvernul îl acceptă ca pozitiv. Rămâne întrebarea dacă este vreo legătură între respingerea rapidă, fulgerătoare a proiectului meu şi faptul că şedinţa în care acesta a fost respins a fost condusă chiar de către unul dintre profitorii revoluţiei şi ai Legii nr.42, domnul vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, Radu Berceanu.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Ana Gheorghe şi se pregăteşte domnul deputat Nicolae Vasilescu, care este ultimul pe listă.

Domnul Gheorghe Ana:

Stimate domnule preşedinte,

Distinse doamne,

Stimaţi domni deputaţi,

În campania electorală din toamna anului 1996, intrată deja în tradiţia românilor drept campania minciunilor neruşinate, toţi politicienii aflaţi acum la putere au promis votanţilor, pe lângă marea şi sarea, păstrarea sau asigurarea locurilor de muncă ca una din principalele măsuri de protecţie socială.

Preşedintele României, aflat acum în exercitarea mandatului, a trimis minerilor din Valea Jiului o celebră scrisoare prin care se angaja că, dacă va fi ales, nu va permite închiderea minelor sau concedierea muncitorilor de acolo, până ce nu va exista o alternativă efectivă şi imediată de absorbţie şi ocupare a forţei de muncă. Cu aceeaşi fermitate, cu aceleaşi promisiuni s-a adresat preşedintele invitaţilor selecţionaţi pentru a forma "Adunarea cetăţenească de la Lupeni" în data de 43 august a.c. cu ocazia comemorării a 20 de ani de la revendicările economice ale minerilor din anul 1977.

În paralel cu aceste deşertăciuni, prin ordonanţele de urgenţă cunoscute, Guvernul României a servit totalmente decidenţilor externi, a indus în starea psihologică a minerilor mirajul grămezii de talanţi fără muncă, dar şi teama că în situaţia neacceptării ploconului guvernamental tot vor fi daţi afară prin închiderea în viitor a sectoarelor de producţie sau chiar a minelor întregi. Concomitent, nici Guvernul şi nici preşedenţia României n-au materializat promisele alternative economice pentru mineri. Astfel, benevol, siliţi de teamă, înşelaţi de mirajul grămezii de bani s-au cerut a fi disponibilizaţi circa 15 000 de mineri în Valea Jiului, respectiv peste 55 000 în toată ţara, din care marea majoritate de la abataje, adică mineri calificaţi. Perversa Televiziune Naţională pe toate canalele pe care emite, ca şi presa de limbă română antiromânească, a prezentat repetat cu insistenţă diabolică pe minerul ce se va reîntoarce acasă în Maramureş, în Moldova sau în alte ţinuturi ale ţării românilor, de unde mai înainte îl mânase de fapt sărăcia.

Fals, mincinos, înjositor pentru o presă care se reclamă a fi obiectivă şi independentă. Din cei 15 000 de mineri ai Văii Jiului, maximum 1/3 va pleca de acolo, dar din această treime nu toţi se vor face "oameni de afaceri" sau "fermieri" cu grămăjoara de bani cu care au fost manipulaţi de Guvern, ci o bună parte pleacă să lucreze în minele de cărbuni din Ungaria, de unde mâine România va cumpăra cărbunele ce-i va fi necesar. Celelalte 2/3, adică circa 10 000 de mineri, vor rămâne în Valea Jiului îşi vor cheltui, aşa cum aţi luat deja cunoştinţă, banii minciunii, nu pe afaceri, că nu au ştiinţă să le facă, şi nici când să le activeze, şi ei împreună cu familiile lor vor crea iarăşi fenomenul Valea Jiului.

Pot afirma cu certitudine din informaţiile ce le deţin că aceeaşi atmosferă, aceeaşi perversă perspectivă luminoasă le este hărăzită şi minerilor din celelalte zone monoindustriale ale ţării.

Vă întreb pe dumneavoastră, trimişii ţării aici, întreb strâmbătatea de presă, cum de se poate accepta cu seninătate încălcarea demnităţii oamenilor prin înşelăciune, prin manipulare şi şantaj? Sunt convins că tot mai mulţi oameni politici, chiar şi presa încep să priceapă realitatea şi cer să se curme astfel de politici neraţionale, antiumane şi antiromâneşti.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Nicolae Vasilescu şi îmi cer scuze, mai era pe listă şi domnul Ioan Gavra, căruia îi dau ultimul cuvânt, după care dau cuvântul doamnei deputat Paula Ivănescu.

Vă rog.

Domnul Nicolae Vasilescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Orice act normativ, cu excepţia legii fundamentale, Constituţia poate fi modificat printr-o ordonanţă de urgenţă, declara cu nonşalanţă dezarmantă în urmă cu câteva luni premierul Victor Ciorbea. M-am minunat, la vremea respectivă, de o asemenea enormitate, afirmată public, nu de un ageamiu oarecare sau de un urechist în ale legislaţiei, ci de însuşi primul - ministru, fost şef de promoţie al Facultăţilor de drept din România.

Se pare, având în vedere o parte din ordonanţele elaborate în vacanţa parlamentară, că domnia sa chiar aşa gândeşte cu adevărat, având vocaţia maladivă a actelor normative ori a deciziilor ce stârnesc scandaluri imense.

Picată ca un trăsnet, lista celor 17 întreprinderi anunţate intempestiv pe 7 august, întreprinderi care urmau să fie lichidate peste noapte, trăda o încălcare grosolană a legislaţiei, consfinţind ilegalitatea ca principiu de guvernare.

Trec peste circumstanţele agravante ale ignorării totale a opiniei managerilor şi celorlalţi salariaţi din unităţile vizate, care au aflat cu stupefacţie de la Radio şi Televiziune că a doua zi se alege praful de tot şi de toate, rezumându-mă la a puncta câteva elemente, acum, înainte ca Guvernul să procedeze la o nouă încălcare a legii.

1) Într-un stat de drept, lichidarea unei firme nu constituie apanajul premierului şi nici al cabinetului său. În speţele celor 17, unde statul deţine pachetul majoritar de acţiuni, la propunerea Consiliului de administraţie al F.P.S., se include pe ordinea de zi a Adunării Generale a Acţionarilor dezbaterea problemei respective şi numai dacă A.G.A. o aprobă, se trece la declanşarea procedurii de lichidare. Ori, în momentul citirii cu voce tenebroasă a listei negre, Consiliul de administraţie al F.P.S. nu luase nici o decizie în acest sens, şi, evident, la nici una din unităţile în cauză, nu se pusese problema convocării A.G.A., implicit a desfăşurării propriu-zise a adunărilor.

2) Patru zile mai târziu, de la lansarea bombei, adică, luni, 11 august 1997, s-a ordonat, subliniez "ordonat", convocarea adunărilor generale pentru data de 15.08.1997. Este vorba de o nouă încălcare a legii, care stipulează clar că, din momentul publicării respectivei convocări trebuie să treacă minimum 15 zile până la data desfăşurării A.G.A.

3) Prin acelaşi ordin se cere ca o a doua convocare în cazul neîntrunirii majorităţii de două treimi, să fie pentru ziua de 18.VIII, la numai 3 zile faţă de prima, deşi legea prevede explicit şi imperios acelaşi interval de 15 zile.

4) Ilegalitatea este completată cu minciunea lansată de premierul Ciorbea la Televiziune, prin anunţarea celor aproape 30.000 de salariaţi, ce vor fi disponibilizaţi, că se pot prezenta la C.E.C. începând de luni, 11.VIII.1997, pentru a-şi ridica veniturile compensatorii. Dar, unităţile C.E.C. habar nu aveau de aşa ceva. Aceste operaţii nu au, oricum, nici un temei legal de derulare, atâta vreme cât modificările la Ordonanţa nr. 9/1997 nu sunt publicate în Monitorul Oficial, iar listele cu personalul disponibilizat nu sunt transmise la Direcţia Muncii şi Protecţiei Sociale şi de acolo la C.E.C.

5) Cu o nonşalanţă incredibilă, ministrul Athanasiu îi acuză pe managerii celor 17 unităţi că nu au înaintat listele către C.E.C. şi că ei sunt vinovaţi de amânarea plăţilor. De unde să fi visat bieţii directori că vine instantaneu lichidarea şi că trebuie întocmite listele?

Dealtfel, domnul Petru Roman, într-una din conferinţele sale de presă, aprecia că "... o serie de acte normative, absolut obligatorii pentru lichidare, au fost adoptate după decizia privind lichidarea", ceea ce bineînţeles că a produs derută în rândul salariaţilor.

Dacă la atâta ilegalitate şi minciună mai adăugăm şi incompetenţa derivată din faptul că acest Guvern nici măcar nu a catadicsit să realizeze o analiză complexă a consecinţelor lichidării celor 17 unităţi, asupra celor peste 5.000 de întreprinderi care vor fi afectate de aceste lichidări, în industria orizontală, cel puţin, îmi pun pe bună dreptate o întrebare: oare lichidarea celor 17 întreprinderi nu va fi urmată de lichidarea celorlalte 5.000 de întreprinderi afectate şi apoi, logic, de închiderea acestui lanţ prin lichidarea unei întregi economii naţionale?

Domnilor colegi,

Vă rog să interveniţi pentru oprirea dezastrului.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Ioan Gavra.

Urmează doamna deputat Ivănescu, pentru un drept la replică.

Domnul Ioan Gavra:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

În cursul spaţiului acordat ieri, pentru răspunsuri la întrebările puse de deputaţi membrilor Executivului, am ridicat o problemă esenţială şi fundamentală pentru învăţământul preuniversitar din România şi pentru învăţământul universitar din România.

Din păcate, şi reiterez acest lucru, domnule vicepreşedinte, ca să fie de-acum regulă, pentru că aşa scrie în Regulament, că la răspunsurile la întrebări şi la interpelări să fie prezenţi membrii Executivului, respectiv titularii portofoliilor de la fiecare minister în parte, şi numai în mod excepţional, când aceştia sunt plecaţi peste hotare, sau, din alte motive obiective, nu pot să vină, atunci să fie înlocuiţi de secretarii de stat.

Trebuie să se acorde Parlamentului României şi mai ales Camerei Deputaţilor, demnitatea necesară, pentru că şi cei din Executiv, care sunt titulari la anumite portofolii ministeriale sunt colegi cu noi, respectiv deputaţi sau senatori.

Deci, de acum înainte, să răspundă titularul ministerului respectiv la interpelarea sau întrebarea pusă de un deputat, şi, bineînţeles, simetric, de către un senator.

În cursul zilei de ieri am avut un răspuns mai mult decât hazliu din partea titularului Ministerului Educaţiei Naţionale.

Eu am ridicat problema discriminării la admiterea în învăţământul universitar, mai exact, în cadrul Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, la acea Facultate de Drept, când s-au acordat în mod discriminatoriu şi ilegal, deci, ilegal s-a acceptat acest lucru, locuri pentru o secţie în limba maghiară, cu admitere în limba română şi ni se spune că, în continuare, pregătirea va fi în limba română.

Absurdul situaţiei cred că nu mai comportă alte discuţii.

Având în vedere situaţia explozivă existentă în Ministerul Educaţiei Naţionale, demisiile în lanţ din cadrul învăţământului preuniversitar, începând cu secretarul de stat, directorul Direcţiei învăţământului preuniversitar şi alte cadre de la acest segment important din Ministerul Educaţiei Naţionale, având în vedere protestele sindicatelor din învăţământul preuniversitar, solicitarea expresă a acestora pentru demiterea actualului titular al acestui minister, domnul coleg deputat Virgil Petrescu, având în vedere cererea expresă din presă, care demonstrează foarte clar, din mass-media scrisă în mod deosebit, că există incompetenţă, lipsă de înţelegere din partea acestui ministru, încălcare de legi şi abuz, eu cer încă o dată, în dimineaţa aceasta, ceea ce am cerut şi aseară, şi voi continua să cer acest lucru, până vine domnul ministru să ne explice clar ce face la acest minister, nu altcineva, nu interpuşi sau alţi oameni, deci, cer destituirea domnului Virgil Petrescu din fruntea Ministerului Educaţiei Naţionale.

Acest minister este al "Restriştii Naţionale" şi nu "al Educaţiei Naţionale". Incompetenţa şi încălcarea legii nu au ce căuta la Ministerul Educaţiei Naţionale.

2) Reorganizarea concursului de admitere la Drept, în cadrul Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca. Este inadmisibil şi inacceptabil să se încalce Constituţia României şi dreptul de a avea şanse egale la admitere pentru toţi tinerii, indiferent de etnie. Ce s-a întâmplat în urmă cu 3 zile la Cluj-Napoca demonstrează foarte clar ce se întâmplă la acest minister, cum se încalcă legea şi ce este abuz în ordinul ministrului actual, titularul acestui portofoiu, domnul Virgil Petrescu.

Deci, admiterea s-a făcut pe criterii etnice, nu pe criterii profesionale, care, de altfel sunt singurele stipulate în Legea învăţământului şi în Constituţie. În acest fel, s-a pus problema în felul următor: la secţia română, ultima medie de admitere a fost 8,80, iar la secţia maghiară 6,01. Discriminarea este clară pentru tinerii care au dat admitere la secţia română.

În al doilea rând, monstruozitatea admiterii este evidentă prin faptul că, la una din discipline, ori la istorie, ori la gramatică, cei care au dat la secţia maghiară au luat sub 5,00, ca notă de admitere, 4,00 şi au fost admişi. Pregătirea o fac în limba română, se încalcă Constituţia, se face pregătirea pentru justiţie, ca procedură în limba maghiară, lucru care este total împotriva Constituţiei.

Având în vedere acest lucru, eu cer anularea concursului şi ierarhizarea intrării la Drept, unitar, numai în ordinea mediilor obţinute la cele două discipline de admitere.

3) Întrucât s-au elaborat primele manuale în limba maghiară, traduse din limba română, pentru istorie şi geografie, ele trebuie urgent retrase din şcolile unde au fost difuzate, întrucât nu se respectă legea. Toponimia, numele de localităţi, numele de persoane nu sunt prezentate în limba statului, în limba oficială, în limba română, ci sunt traduse în limba maghiară, fiind contrare dispoziţiilor ministrului. Deci, trebuie să se retragă şi să se editeze manuale, aşa cum am hotărât prin lege.

Având în vedere aceste probleme, nu există decât o singură soluţie: nu secretarul de stat trebuia schimbat de la acest minister, în sensul demiterii lui, ci ministrul. Cer demiterea acestui ministru, pentru că este incompetent şi încalcă grosolan legile ţării.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea stângă a sălii de şedinţă).

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamna deputat Paula Ivănescu, cu drept la replică.

Doamna Paula Ivănescu:

Este remarcabilă grija unor colegi din Opoziţie faţă de înţelegerile care se semnează între membrii coaliţiei guvernamentale. Sigur, ar fi de preferat ca actuala Opoziţie să se îngrijească să devină credibilă şi o adevărată alternativă la guvernare, fapt care nu se întâmplă în acest moment.

Am să mă refer, în acest scurt drept la replică, la afirmaţiile unui domn deputat de la P.D.S.R., care a acreditat ideea că Partidul Democrat este cel păcălit în această coaliţie de guvernare, că habar nu are ce se întâmplă pe la sate şi că susţine lucruri care sunt irealizabile.

Aş dori să-i spun domnului deputat, şi celorlalţi care cred asemenea lui, că se înşeală şi aş vrea să aduc aminte că până anul trecut la guvernare a fost partidul dumnealui, care a înşelat şi nu şi-a respectat promisiunile electorale, adresate ţărănimii.

Referitor la credibilitatea pactelor pe care le încheie Partidul Democrat cu ceilalţi membri ai coaliţiei guvernamentale, noi vă declarăm că avem încredere în loialitatea P.N.Ţ.C.D., acum mă refer direct, pentru că s-a folosit numele domnului Vasile Lupu, deci, loialitatea asupra principiilor şi purităţii doctrinei, care a fost excelent prezentate de unul din fruntaşii P.N.Ţ.C.D., mă refer la domnul Madgearu, care în cartea intitulată "Teoria economiei ţărăneşti" explica că "... este de preferat ca proprietatea individuală ţărănească să fie limitată, pentru ca să se valorifice spiritul de proprietate, dar că exploatarea trebuie să fie cooperatistă".

Din acest punct de vedere, noi credem că ceea ce s-a semnat între cele câteva partide ale coaliţiei guvernamentale va deveni faptă adevărată şi reală.

În ceea ce priveşte cele câteva intervenţii referitoare la declaraţiile ministrului de Externe, care este în acelaşi timp şi membru P.D., dorim să rugăm persoanele respective să-şi manifeste aceste iniţiative în cadrul interpelărilor adresate Guvernului, deoarece, atunci domnul ministru ar putea să fie prezent şi să vă dea explicaţiile de rigoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Eu voi chema acum pe colegii dumneavoastră, şi rog pe liderii de grupuri să facă acelaşi lucru, ca să putem trece la programul normal al zilei. Deci, vom mai sta câteva minute, ca să vină colegii în sală. O să rog pe domnii secretari să-mi comunice momentul în care se întruneşte cvorumul de lucru de astăzi.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi, marţi, 23 septembrie 1997, a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că, din totalul celor 342 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări 269, sunt absenţi 73, din care 29 participă la alte acţiuni parlamentare.

Cvorumul prevăzut de art. 128 din Regulamentul nostru este întrunit.

Potrivit programului aprobat, intrăm în ordinea de zi şi continuăm cu dezbaterile la propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 41 din 17 iunie 1994, privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune.

Rog iniţiatorii să-şi ocupe locurile.

Rog comisia să-şi ocupe şi ea locurile.

Rog pe liderii de grupuri să-i cheme pe colegii lor la lucrări, în aşa fel încât să întrunim toate cvorumurile necesare.

Rog domnii secretari să verifice cvorumurile.

Rog liderii de grupuri să ia măsurile necesare pentru asigurarea cvorumului de lucru...

Noi nu putem să începem şedinţa, din cauză că nu avem asigurat cvorumul de lucru.

Domnul Iuliu Furo (din sală):

Faceţi apel nominal şi vin imediat!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Putem să începem!

Cvorumul este de 143 de deputaţi şi, în momentul de faţă, suntem în sală 143. Rog, în continuare, liderii de grupuri să verifice pe unde mai sunt colegii, ca să vină în sală la lucrări!

Continuăm discuţiile de la nr. crt. 62 din raportul comisiei.

Domnul deputat George Şerban, din partea iniţiatorilor. Vă rog!

Domnul George Şerban:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Din păcate, atât în 1994, când s-a întocmit legea, cât şi ulterior, când s-au discutat amendamentele în comisie, s-a perpetuat o omisiune, la una din anexe. Este vorba de Anexa nr. 1, pct. f), unde se stabileşte adresa Studioului de Radiodifuziune şi de Televiziune Timişoara, iar Studioul de Televiziune, care a funcţionat dintotdeauna şi funcţionează în str. Pestalozzi, a fost dintr-o scăpare omis.

Ca atare, propun ca pct. 62 al propunerii de amendare să se refere la acest lucru. Deci, dictez: "Anexa nr. 1...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Eram la nr. crt. 62, art. II.

Domnul George Şerban:

Se va renumerota ulterior.

Pct. 62, propun să sune în felul următor: "La Anexa nr. 1, pct. f ) coloană 3 se modifică şi va avea următorul cuprins: Studioul de Radiodifuziune şi Studioul de Televiziune Timişoara (spaţii de emisie şi producţie şi spaţii redacţionale)." Exact ca şi mai sus, la pct. "e", în ceea ce priveşte Iaşiul. Comisia este de acord cu remedierea acestei omisiuni.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă mai sunt alte intervenţii la această propunere a iniţiatorilor, fiind vorba de o scăpare din Anexa nr. 1? Este vorba de adresa Studioului din Timişoara.

Dacă nu sunt alte intervenţii, vă supun spre aprobare amendamentul făcut de iniţiatori privind Anexa nr. 1.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate, s-a votat acest amendament.

Nr. crt. 62 art. II.

Domnii Acsinte Gaspar şi Ioan Gavra (din sală):

Înainte de II!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

În ordine, are cuvântul domnul deputat Gavra şi, pe urmă, domnul deputat Gaspar. Vă rog!

Domnul Ioan Gavra:

Domnule vicepreşedinte,

Domnilor colegi care aţi iniţiat acest proiect de modificare a Legii nr. 41,

Domnilor colegi din comisie,

Domnule deputat Ţepelea,

Am încheiat dezbaterile aproape integral, pe articole, la acest proiect de modificare a Legii nr. 41, cu nişte amendamente care s-au transmis pe parcurs, iar dumneavoastră aţi sesizat preşedintele de şedinţă, pe domnul deputat Chiliman, că acestea se vor discuta în cadrul Cap. V, la aceste dispoziţii tranzitorii şi finale. Este firesc să fie aşa, pentru că trebuie să facem corelări necesare la acest capitol ultim cu modificările pe care dumneavoastră le-aţi acceptat din partea iniţiatorilor. Deci, în corpul legii trebuie să fie făcute toate corelările de rigoare, pentru a nu exista contradicţii în aplicare şi iar să ne trezim că nu putem numi consiliul de administraţie la Televiziune până peste vreo 3 ani de zile.

Un prim amendament l-am înaintat, cred că se află la dumneavoastră, domnule vicepreşedinte Chiliman, în legătură cu controlul de specialitate sub aspect financiar, deci sub aspectul gestiunii, care trebuie făcut anual de către Curtea de Conturi şi Ministerul Finanţelor. Iar acum, pentru că dorim să intrăm în legalitate, de aceea au făcut colegii noştri iniţiativa şi la Televiziune, prin numirea unui consiliu de administraţie legal, trebuie să vedem cum s-a gestionat până acum această instituţie publică.

Un al doilea amendament pe care doresc să-l fac, domnule vicepreşedinte şi domnule preşedinte al Comisiei pentru cultură, arte şi mass-media, se referă tot la o nevoie de urgentare a aplicării textului de modificare a legii. La art. 49, termenul la care se aplică legea este de 60 de zile după intrarea în vigoare a acesteia. Sigur, termenul a fost atunci analizat pentru Legea nr. 41.

Dacă mergem cu acelaşi termen şi pentru numriea consiliului de administraţie la televiziune, vreau să vă spun că o să mai întârziem cu cel puţin 3-4 luni de zile! La Senat, derulajul parlamentar va necesita cel puţin încă 30 de zile; după care sunt termenele de decădere din regulament, inclusiv sesizarea la Curte, şi, până la promulgare, ajungem la 2 luni de zile. Cu încă 2 luni de zile pentru procedură, cât este trecut în lege, sunt 4 luni de zile! Ne aflăm în luna septembrie, deci, de abia în ianuarie-februarie se va putea trece de către Parlament la numirea consiliului de administraţie la Televiziune!

Or, iniţiativa aceasta, care este lăudabilă şi care pe parcurs a fost retuşată în mod corespunzător cu prevederile legii, a fost făcută tocmai pentru a urgenta numirea legală a unui consiliu de administraţie la Televiziune. De aceea, eu v-aş propune ca termenul de decădere de la intrarea în vigoare a prezentei legi, deci, după aprobarea şi la Senat şi promulgarea de către Preşedintele României, să fie doar de 30 de zile. Deci, propun un al doilea alineat la art. 49. Întrucât, în momentul de faţă, s-a aplicat legea în cadrul unei singure societăţi române, cea de radiodifuziune, acolo lucrurile rămân neschimbate! Modificarea de lege, legea care va fi ulterior promulgată, aceasta, are valabilitate doar pentru viitor! Noi am făcut iniţiativa şi am acceptat-o doar pentru Televiziune, că acolo situaţia nu este rezolvată. Deci, ceea ce s-a făcut cu aplicarea prevederilor Legii nr. 41 până acum, cu întreaga procedură, rămâne valabil, conform legii de până acum. Noi avem de numit un singur consiliu de administraţie, cel de la Televiziune, de aceea există această iniţiativă! Acest lucru trebuie specificat neapărat într-un alin. 2 al art. 49.

Aşadar, legea se aplică doar pentru viitor, pentru că aşa se scrie şi în Constituţia României, să nu vină cineva să ceară să refacem şi consiliul de administraţie de la radiodifuziune, pentru că acolo lucrurile au decurs conform procedurii legale, conform prevederilor Legii nr. 41 din 1994! Ceea ce trebuie să facem acum, este să legalizăm şi situaţia din Televiziune!

De aceea, vă înaintez acest amendament, ca alin. 2 la art. 49, prin care să stipulăm clar acest lucru.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să-l citiţi!

Domnul Ioan Gavra:

Art. 49 alin. 2 (desigur, nou): "Întrucât la data intrării în vigoare a prezentei legi Consiliul de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune a fost numit cu respectarea prevederilor Legii nr. 41/1994, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi se va proceda la numirea Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, în conformitate cu textul acesteia."

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Celălalt amendament este la mine, a fost la iniţiatori şi la comisie.

Domnul deputat Marton Arpad. Este vorba de amendamentul care tocmai a fost propus de domnul deputat Gavra.

Domnul Marton Arpad Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

S-ar putea ca eu să greşesc, dar cred că dacă această lege va fi votată (şi, evident, aici este problema urgentării acestui vot şi de sprijinul acordat de dumneavoastră, ca să fie votată cât mai repede), atunci, imediat după ce intră în vigoare, a doua zi, se poate declanşa procedura de numire a consiliului de administraţie pentru Televiziune. Înseamnă că în cel mult 15 zile toţi cei care au acest drept vor trebui să numească candidaţii lor. Dacă aceste numiri se fac în 5 zile, în 5 zile putem trece la votarea listei, depinde doar de noi.

Dar, dacă admitem amendamentul propus de domnul Gavra, doar după 30 de zile putem să începem propunerile noastre şi de acolo curg cele 15 zile etc. etc. Iată de ce - repet, poate greşesc - cred că acest amendament nu va uşura, ci, din contră, va îngreuna numirea noului consiliu de administraţie, obligându-ne să începem toată acţiunea după curgerea celor 30 de zile.

Domnul Ioan Gavra:

Domnule Marton, aţi avea dreptate dacă aş fi spus "după 30 de zile", eu am spus "în termen de 30 de zile". Deci, imediat după intrarea în vigoare, în prima zi la ora 8,00, dumneavoastră puteţi începe procedura de numire a consiliului. Sunt clare lucrurile?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Gabriel Ţepelea, preşedintele comisiei..

Domnul Gabriel Ţepelea:

Doamnelor şi domnilor,

Întrucât este vorba de un amendament nou, a fost necesară consultarea cu membrii comisiei. În urma consultărilor, amendamentul propus de domnul Gavra este însuşit de comisie, în următoarea formulare: "În termen de maximum 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, va fi numit Consiliul de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, în conformitate cu textul prezentei legi."

Domnul Ioan Gavra (din sală):

E bun!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Am două obiecţiuni la acest amendament. Nu se utilizează în legi "în termen maxim", "în cel mult 30 de zile"; şi, după aceea, să se spună acolo: "în conformitate cu prevederile prezentei legi".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Sunteţi de acord? "În cel mult 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi se va numi Consiliul de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, în conformitate cu prevederile prezentei legi." Comisia, iniţiatorul?

Domnul Gabriel Ţepelea:

Da.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă supun spre aprobare acest text.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, a fost adoptat.

Domnul deputat Acsinte Gaspar are de făcut un amendament, tot înainte de art. II. Vă rog!

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Vreau să ridic în faţa plenului două probleme.

Vă rog să luaţi raportul suplimentar, la pag. 2 poz. 3 din cadrul amendamentelor respinse, este vorba de amendamentul propus de domnul deputat Marţian Dan, care a dat naştere la acel incident, şi care, în urma verificării stenogramei, s-a constatat că nu a fost supus la vot. Secretariatul tehnic poate să confirme, dacă doriţi, poate să fie luată stenograma de către membrii comisiei să o verifice, însă vă spun că acest amndament nu a fost supus la vot şi, ca atare, trebuie ca deputaţii să se pronunţe asupra lui.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Sunteţi amabil, în raportul suplimentar la ce număr curent?

Domnul Acsinte Gaspar:

Pag. 2 poz. 3, amendamente respinse, art. 20 alin. 2 lit. d). Amendamentul "Marţian Dan". Nu a fost supus la vot.

A doua problemă pe care vreau să o ridic este legată de faptul că noi am votat art. 20 alin. 4, prin care am spus că se vor audia şi se va proceda la evaluarea candidaţilor în şedinţele comune ale comisiilor şi că audierile au loc pe baza metodologiei stabilite de comisiile permanente. Vreau să vă spun că această metodologie este publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 206/9 august 1994 şi că ea trebuie să fie adaptată potrivit modificărilor care s-au adus legii în momentul de faţă.

Prin urmare, vă propun ca după art. 53 din lege să se introducă art. 53¹, cu următorul cuprins: "Comisiile permanente pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă ale Camerei Deputaţilor şi Senatului vor adapta metodologia privind audierea şi evaluara candidaţilor pentru Consiliile de administraţie ale Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 206/9 august 1994, în conformitate cu prevederile prezentei legi."

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Marton. Este vorba de o intervenţie în numele comisiei sau a grupului? Vă rog!

Domnul Marton Arpad Francisc:

Personală.

Adineaori am votat că în 30 de zile trebuie să fie numit consiliul de administraţie. Înseamnă că intră în vigoare legea şi cel mult peste 30 de zile va avea loc şedinţa în care veţi vota cu bile pentru persoanele prevăzute de lege.

Poate o să vină justificat unii, cu regulamentul în mână, spunând că pentru aceasta este nevoie ca înainte de vot cu 8 zile să fie depus raportul. Pentru aceasta, este nevoie ca înainte cu 9 zile să se facă audierile. Pentru aceasta, cel mai repede cu 15 zile înaintea acestui vot (deci, suntem la 24 de zile), trebuie să se declanşeze procedura cu existenţa unei hotărâri a comisiei, în sensul solicitat de acest text. Înseamnă că avem 5 zile la dispoziţie să elaborăm un text, să ne adunăm, să-l votăm şi să fie publicat în Monitorul Oficial!

Mi se pare destul de greu de realizat ceea ce se propune aici. Există în Monitorul Oficial o procedură, această procedură nu cred că este esenţial modificată de lege - şi acolo unde este, se va proceda ca atare, este clar că orice reglementări contrarii se vor abroga. Deci, este vorba de faptul că fiecare (partid sau instituţie) va trebui să propună nu 2 persoane, ci 1 pentru supleant şi 1 pentru titular, cam aceasta este diferenţa dintre cele două texte.

De aceea, nu cred că este necesar să introducem acest alineat, care,vă spun încă o dată, va îngreuna însuşi procesul de numire şi ceea ce am câştigat într-o parte vom pierde în cealaltă.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

O să rog iniţiatorul şi, pe urmă, comisia să-şi spună punctul de vedere. Domnul deputat Ţepelea, preşedintele comisiei. Vă rog!

Domnul Gabriel Ţepelea:

Fără îndoială că orice propunere care tinde să îmbunătăţească o lege este binevenită. Eu nu înţeleg însă acest sistem: azi dimineaţă, la Radiodifuziunea română, un reprezentant oficial al PDSR-ului a anunţat că partidul în cauză nu va vota legea, deci, îmbunătăţirea este făcută, ca să zic aşa, de dragul artei sau de dragul de a ne afla în treabă...

În aceste condiţii, chiar aşa, cred că, democraţi fiind, trebuie să studiem propunerea domnului Gaspar. Nu încape discuţie că problema pe care am urmărit-o noi a fost simplificarea în momentul audierii. Simplificarea presupune simplificarea metodologiei. Aceasta se poate face din mers, fără un articol de lege.

În mod normal, aşa cum s-a stabilit prin lege, fiecare forţă politică, fiecare instituţie (înţelegând preşedinţia şi guvernul) are dreptul să facă propuneri şi răspunderea îi revine. Deci, răspunderea comisiei este oarecum diminuată şi, prin urmare, nici metodologia nu poate să fie foarte sofisticată.

Aceasta se va face din mers şi nu este nevoie să facem un nou articol, care, de fapt, nu spune nimic: "Vom publica o nouă metodologie..." Ceea ce înseamnă, pur şi simplu, să ne aplecăm asupra unei noi metodologii, când, de fapt, noi, aici nu avem altceva de făcut decât să simplificăm, să adaptăm metodologia existentă.

Metodologia ce poate să cuprindă? Lucruri elementare: un curriculum-vitae şi, mai ales, în situaţia în care am votat legea în sensul că celor două comisii le revine rolul de a propune un preşedinte, în aceste condiţii, trebuie să cunoaştem care sunt calităţile viitorului manager. Deci, vor fi necesare nişte date care să ne facă cunoscute viaţa, opera respectivului, buna cunoaştere a legilor în cauză: Legea CNA, Legea nr. 41 şi, în cele din urmă, ce ofertă managerială are respectivul. Pentru aceasta se pot utiliza câteva minute sau se pot utiliza câteva ore, aceasta depinde de comisie. Or, noi suntem interesaţi şi ne luăm obligaţia de a simplifica din mers aceste documente.

Domnule Gaspar, cred că sunteţi de acord să vă retrageţi propunerea? Mai ales că nu este concretă... Propunerea dumneavoastră vine cam aşa: N-ar fi rău să fie bine... Ca în gluma de la Junimea...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Probabil că nu am fost suficient de bine înţeles şi probabil că unora dintre colegi li se pare că sunt foarte exagerat sau exigent atunci când fac nişte intervenţii în legătură cu redactarea unor texte de lege. Eu am mai spus o dată de la acest microfon că, totuşi, noi avem o responsabilitate, atât pe conţinut, cât şi pe modul de redactare a proiectelor de lege. Aici nu sunt articole de ziare, legea trebuie să fie foarte clară, să o înţeleagă toată lumea în aplicarea ei.

Ceea ce spunea domnul deputat Marton aici, cu raportul, cu 8 zile, arată că, de fapt, dânsul face o confuzie, pentru că problema cu difuzarea raportului cu 8 zile înainte apare numai în cadrul procedurii legislative. Dacă s-ar uita în regulamentul şedinţelor comune ale celor două Camere, o să vadă că există o secţiune specială în legătură cu procedura numirii şi alegerii persoanelor pentru anumite funcţii.

De ce am propus acest lucru? Cred că şi domnul academician, dacă ar fi avut la îndemână Monitorul Oficial, în care a fost publicată metodologia, şi-ar fi dat seama că, într-adevăr, în raport cu modificările pe care le-am adus legii noi, aici, în plen, este necesar ca şi această metodologie să fie adaptată.

Vreţi să faceţi după ea, faceţi după ea, domnule academician! Dar vă spun că atunci am să mă ridic în plen şi am să spun că aţi făcut-o cu încălcarea legii! Pentru că imediat după ce legea se promulgă şi s-a publicat în Monitorul Oficial, comisiile se pot întruni şi într-o jumătate de oră această metodologie urmează să fie modificată în vreo trei puncte.

Şi am să vă dau numai un singur exemplu! Uitaţi ce spune metodologia dată la data când a fost adoptată Legea nr. 41 şi ce am spus noi când am modificat textul, ce se spune la pct. 11 din metodologie: "După audierea tuturor persoanelor şi supunerea la vot a candidaturii acestora se încheie un raport general." Ce am spus noi aici, s-a votat şi aţi fost de acord toată lumea? "În urma audierii, comisiile vor întocmi un aviz comun consultativ motivat, pe care îl vor prezenta în şedinţa Camerei Deputaţilor şi Senatului, însoţit de câte o listă de 13 candidaţi pentru postul de titular şi o listă de 13 candidaţi pentru postul de supleant." Aceasta am cerut-o, domnule academician! Nu doriţi să o faceţi, lăsaţi-o aşa!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Ţepelea, preşedintele comisiei.

Domnul Gabriel Ţepelea:

Comisia rămâne la propunerea iniţială, adică simplificarea metodologiei şi reducerea ei la aceste trei puncte, adică: un curriculum-vitae, indispensabil pentru cunoaşterea fiecărui candidat; două-trei întrebări privitoare la buna cunoaştere a legislaţiei în domeniu, este vorba de legislaţia CNA şi Legea nr. 41; şi, foarte importantă, oferta managerială. Pentru aceasta nu trebuie o lege nouă, acestea sunt propuneri pe care le urmăm conform declaraţiei de simplificare a metodologiei, pe care am făcut-o acum. Deci, nu este nevoie de un nou articol!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Marton, pe urmă domnul deputat Gaspar.

Domnul Marton Arpad Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Eu cel puţin aşa cred, o reglementare superioară modifică o reglementare de aplicare a unei vechi reglementări, pe de o parte.

Pe de altă parte, nimeni nu ne împiedică ca atunci dacă avem timpul necesar, să modificăm ceea ce a apărut în acest Monitor Oficial.

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Trebuie să ai un temei în lege ca să modifici.

Domnul Marton Arpad Francisc:

Însă în momentul în care includem în lege obligativitatea modificării acestei metodologii, înseamnă că cele două comisii, în mod obligatoriu, trebuie să se întrunească, să voteze un text de modificare a acestei metodologii care să fie publicat în Monitorul Oficial. Situaţie în care persoanele care doresc să tragă de timp, nu spun că ar exista aşa ceva, ar putea să îngreuneze modificarea acestei metodologii. Dacă în peste două săptămâni n-am reuşit să votăm aşa cum cere această prevedere legală, această metodologie, este clar că în 30 de zile nu vom putea numi Consiliul de administraţie. Pe urmă, poate, aceleaşi persoane care au făcut totul pentru a îngreuna modificarea metodologiei, să spună "Vedeţi, n-aţi respectat cele 30 de zile. Voi sunteţi vinovaţi!".

Deci, încă o dată, nu este nici un impediment, ca în conformitate cu această lege, noi, a doua zi, să modificăm această metodologie. Există această posibilitate a celor două comisii şi să sperăm că o vom şi modifica, dar nu ne împiedică demararea acţiunii de numire a Consiliului de administraţie existenţa unei asemenea prevederi, care pur şi simplu înseamnă că, până când nu a apărut în Monitorul Oficial noul text, până atunci nu se poate demara numirea acestui consiliu.

Ca atare, eu cred că trebuie să respingem acest amendament.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule, văd că oricât am fi de bunăcredinţă...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Acsinte Gaspar. Vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Oricât am fi de bunăcredinţă, văd că suntem suspectaţi la fiecare pas. Eu vă citesc textul care s-a votat aici în plen şi o să îmi spuneţi cum veţi proceda. Art.20, alin.4: "Birourile permanente ale celor două Camere înaintează liste de candidaţi comisiilor permanente de specialitate, în vederea audierii şi evaluării acestora în şedinţa comună. Audierile au loc pe baza metodologiei stabilite de comisiile permanete". Care metodologie o s-o folosiţi, domnule academician? Dacă nu vreţi să folosiţi această metodologie, aceasta trebuie abrogată. Dacă veţi elabora o altă metodologie, trebuie să aveţi temei în lege, iar ceea ce v-am spus eu a fost tocmai ca să aveţi temei ca această metodologie care deja cuprinde cea mai mare parte din ceea ce dumneavoastră aţi invocat aici, trebuie numai adaptată în câteva puncte, ca să corespundă legii care o să fie supusă votului. Pentru că oricum, oricum de această metodologie dumneavoastră nu aveţi cum să scăpaţi, pentru că aţi ţinut ca ea să fie inclusă în lege, metodologia de audiere. Vreţi norme noi? Comisiile trebuie să se întrunească şi să elaboreze o nouă metodologie. Vreţi să menţineţi vechea metodologie? Aceasta trebuie adaptată în raport cu cerinţele legii, aşa cum a fost modificată.

Deci şi într-un caz şi într-altul, trebuie ca în legea aceasta să aveţi temei ca să procedaţi.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Iniţiatorul? Domnul deputat Badea.

Domnul Ioan Alexandru Badea:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Noi am mers, ca principiu, pe ideea simplificării şi a procedurilor şi a textului legii. Considerăm că este acoperitor pentru situaţia dată textul prevăzut în art.20 la alin.4. Ca metodologie practică, putem să vă asigurăm de pe acum că vom adapta, aşa cum este şi firesc, textul deja publicat în Monitorul Oficial, în aşa fel încât să nu existe conflict în raport cu legea pe care o votăm acum şi, ca atare, rog să fie respins acest amendament.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Atunci, abrogaţi metodologia care a fost publicată în Monitorul Oficial 206 din 9 august 1994 şi faceţi dumneavoastră o metodologie cum doriţi.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia rămâne la punctul de vedere?

Domnul Gabriel Ţepelea (din banca comisiei):

Mi-am spus punctul de vedere.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Iniţiatorul şi l-a spus. Deci vă rog frumos să vă ocupaţi locurile în sală pentru ca să pot să supun spre aprobare acest amendament propus de domnul deputat Acsinte Gaspar, amendament care a fost respins de iniţiator şi de comisie.

Domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă rog să supuneţi întâi la vot amendamentul Dan Marţian, adică în ordinea în care am intervenit. Prima intervenţie a fost să se supună la vot amendamentul propus de domnul deputat Dan Marţian, de modificare a articolului 20, alin.2, lit.d şi care nu a fost votat şi, după aceea, să supuneţi la vot amendamentul pe care l-am propus eu.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă le pun în ordine la vot e acelaşi lucru, adică nu modifică...

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Amendamentele se supun la vot în ordinea prezentării lor.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aţi prezentat două amendamente. Este unul care a fost respins de comisie, care a fost propus de domnul deputat Dan Marţian şi care se află la nr.crt.3 din raportul suplimentar, amendament care a fost respins de comisie. Vi-l supun spre aprobare. Voturi pentru.

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Aprobarea amendamentului.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Este vorba de amendamentul aflat în raportul suplimentar la nr.crt.3 referitor la art.20, alin.2, lit.d, amendament propus de Grupul parlamentar P.D.S.R. şi care a fost respins de comisie. Deci vă supun spre aprobare acest... referitor la realizatorii de programe.

Domnul Gabriel Ţepelea (din banca comisiei):

Ce supuneţi la vot? Respingerea sau amendamentul?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Eu trebuie să supun amendamentul şi dacă... deci eu nu pot să supun respingerea la vot, domnule preşedinte. Îmi pare rău. Să se înţeleagă bine. De aceea, cer ca oamenii să să fie atenţi. Vă cer, colegilor deputaţi, să nu vorbiţi între dumneavoastră în momente din acestea, pentru că, fiind neatenţi, puteţi să votaţi altfel de cum aveţi de gând.

Deci vă supun spre aprobare acest amendament respins de comisie.

Voturi pentru. Şi vă rog să le număraţi. 58 de voturi pentru. Voturi împotrivă. Vă rog să număraţi voturile. 98 plus trei pe partea dumneavoastră, 101.

Abţineri dacă sunt. Vă rog să număraţi. Sunt 2 abţineri.

Deci cu 2 abţineri şi 103 voturi împotrivă, cu numai 58 pentru, a fost respins acest amendament.

Vă supun spre aprobare amendamentul propus de domnul deputat Acsinte Gaspar, privind modificarea metodologiei, adaptarea metodologiei care a fost publicată în Monitorul Oficial referitor la audierea şi evaluarea candidaţilor pentru Consiliile de administraţie, amendament care a fost respins atât de iniţiator, cât şi de comisia de specialitate.

Voturi pentru. Vă rog să număraţi. 59 voturi pentru.

Voturi împotrivă. Vă rog să număraţi. Deci suntem 98 şi cu 4, 102.

Abţineri. Vă rog să număraţi, dacă sunt. o abţinere.

A fost respins şi acest amendament, în condiţiile existenţei cvorumului de lucru. Vă reamintesc, 143 este cvorumul de lucru.

Art.II, deci nr.crt.62 din raportul comisiei. Intervenţii. Nu sunt.

Voturi pentru. Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă.

Abţineri.

În unanimitate, a fost adoptat acest articol.

Dacă mai sunt alte amendamente la lege, nu mai sunt. Votul final asupra acestei legi, care este o lege cu caracter organic, va fi la ora 11.30-12.00 şi vă anunţ că s-ar putea să recurg la metoda votului nominal, chestiune care s-ar putea să-i nemulţumească pe unii.

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Mai este amendamentul meu, cu controlul financiar.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da mai este un amendament, mă scuzaţi. Mai este un amendament propus de domnul deputat Gavra la "Dispoziţii finale şi tranzitorii". Este un amendament care a fost discutat de comisie. Amendamentul a fost depus de domnul deputat Gavra în şedinţa de săptămâna trecută înainte să întrerupem lucrările şi prevede verificarea legalităţii administrării fondurilor Societăţii... Textul e următorul: "Verificarea legalităţii administrării fondurilor Societăţii Române de Radio şi Societăţii Române de Televiziune, precum şi acordarea descărcării de gestiune a acestor instituţii se efectuează anual de Curtea de Conturi a României. Cu ocazia numirii Consiliilor de administraţie, în conformitate cu prevederile acestei legi, Curtea de Conturi va efectua de asemenea controlul situaţiei economico-financiare a Societăţii Române de Radio şi a Societăţii Române de Televiziune, în scopul stabilirii legalităţii gestionării acestor instituţii". Deci era vorba de un amendament care să intre la "Dispoziţii finale".

Iniţiatorii, de acord? Comisia, de acord.

Domnul Ioan Gavra (din sală):

La "Dispoziţii finale".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

La "Dispoziţii finale", da.

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Şi le renumerotăm în cadrul legii.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Şi se renumerotează în cadrul legii.

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

"Gestionarea bugetului", nu "Gestiunea instituţiilor".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

"Gestionarea bugetului", da? În loc de "fondurilor".

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Se ştie asta.

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Las la latitudinea comisiei.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Gaspar, vă rog să precizaţi.

Domnul Ioan Gavra:

Precizez eu.

Domnule vicepreşedinte,

Sigur că se controlează gestionarea doar a alocaţiei bugetare pentru cele două instituţii. Este clară chestiunea.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci "verificarea legalităţii administrării fondurilor în...", cum este? Domnul deputat Marton. Sunteţi în nume personal, în numele grupului, în numele comisiei?

Domnul Marton Arpad Francisc:

În nume personal.

Admir această consecvenţă. În momentul în care se face vorbire despre controlul parlamentar se spune că este de ajuns să fie trecută o prevedere în Regulament şi ne ghidăm după Regulament. Deci dacă vorbim doar despre control, se ştie cum trebuie să se facă controlul parlamentar.

Dacă este vorba despre o ordonanţă de urgenţă... o ordonanţă, unde se face trimitere doar la o incriminare din Cod Penal, atunci imediat spuneţi că nu trebuie să se facă această trimitere pentru că asta ar fi deja... ar avea un caracter organic. Ca atare, nu poate fi reglementat prin ordonanţă.

Şi aici credeţi că este necesar să includem ce trebuie să facă Curtea de Conturi, ori ştim că există legislaţie în vigoare care spune clar ce trebuie să facă Curtea de Conturi, ce trebuie să facă Garda Financiară şi celelalte organe abilitate.

Eu cred că nu e cazul să înşiruim, mai ales în forma aceasta, zic eu, poate nu gândită îndeajuns, că s-ar putea să se fi omis alte instituţii care ar fi trebuit să fie trecute în acest articol.

Ca atare, eu cred că avem o legislaţie care reglementează corect ceea ce trebuie să se facă pentru controlul fiecărui ban cheltuit de o asemenea instituţie şi nu mai este nevoie de acest alineat.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Iniţiatorii. Domnul deputat Badea. Sunteţi de acord cu textul propus? Comisia, sunteţi de acord cu textul propus?

Domnul Gabriel Ţepelea:

Ne consultăm cu finanţiştii.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Rog frumos să vă ocupaţi locurile în sală pentru că urmează votul pentru acest amendament.

Domnul Ioan Alexandru Badea:

După consultarea şi a colegilor...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Rog, vorbiţi în microfoane.

Domnul Ioan Alexandru Badea:

Domnule preşedinte şi

Stimaţi colegi,

După consultarea cu ceilalţi iniţiatori şi cu comisia, suntem de acord cu amendamentul propus în următoarea formulare, deci o să vedeţi, fără ultima parte. Evident, la "Dispoziţii finale şi tranzitorii": "Verificarea legalităţii administrării fondurilor Societăţii Române de Radio şi Societăţii Române de Televiziune, precum şi acordarea descărcării de gestiune a acestor instituţii, se efectuează anual de Curtea de Conturi a României. Cu ocazia numirii Consiliilor de administraţie, în conformitate cu prevederile acestei legi, Curtea de Conturi va efectua de asemenea controlul situaţiei economico-financiare a Societăţii Române de Radio şi a Societăţii Române de Televiziune, în scopul stabilirii legalităţii gestionării bugetului acestor instituţii".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte, dacă vă uitaţi în lege, capitolul "Dispoziţii tranzitorii şi finale" are şase articole. Acesta care articol va fi? Se introduce imediat după 53? Se introduce după abrogări? Unde se introduce.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să stabiliţi unde-l introducem.

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Renumerotaţi şi stabiliţi numărul curent.

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Băgaţi-l după 53,

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

La ce număr îl punem?

Domnul Ioan Alexandru Badea (din banca comisiei):

53¹.

Domnul Ioan Gavra (din sală):

52¹.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci 52¹, acolo intră acest amendament, dacă va fi aprobat de dumneavoastră.

Deci s-a propus ca acest amendament să aibă numerotarea 52.1. El a fost acceptat de iniţiator şi de comisie.

Domnule deputat Vida, doriţi să luaţi cuvântul?

Vă supun spre aprobare acest amendament şi o să vă rog să fiţi atenţi, domnilor secretari.

Voturi pentru. Vă rog frumos să ţineţi mâinile sus.

(Domnul Iuliu Vida solicită cuvântul)

Suntem în perioada de votare.

Domnul Iuliu Vida (din sală):

E o problemă de fond.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Voturi pentru. Deci amendamentul a fost acceptat de iniţiatori.

Domnul Iuliu Vida (din sală):

E o greşeală de fond.

Domnul Gabriel Ţepelea (din banca comisiei):

Iniţiatorii au spus să se consulte şi finanţiştii.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci vă rog ţineţi mâinile sus cei care votează pentru. Vă rog să număraţi şi pe partea aceasta. 72 voturi pentru.

Voturi împotrivă. 88 de voturi împotrivă.

Abţineri? Vă rog să număraţi, dacă sunt abţineri. 2 abţineri.

Deci a fost respins acest amendament.

Rămânem cu votul final la ora 11.30.

Continuăm cu Propunerea legislativă privind acordarea unor compensaţii băneşti persoanelor cu venituri mici în vederea acoperirii cheltuielilor suplimentare la energie electrică şi combustibili pentru încălzire. Pentru această iniţiativă legislativă a fost adoptată procedura de urgenţă şi o să rog comisia de specialitate să îşi ocupe locurile şi iniţiatorii de asemenea. (Aşteptare).

O să rog comisia de specialitate să-şi ocupe locurile.

Este vorba de Legea privind acordarea unor compensaţii băneşti persoanelor cu venituri mici în vederea acoperirii cheltuielilor suplimentare la energie electrică şi combustibili pentru încălzire, lege care a fost iniţiată de trei deputaţi ai Grupului Partidului Democraţiei Sociale din România.

Rog comisia să-şi ocupe locurile, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, da? Sunteţi pe poziţie.

Această iniţiativă legislativă intră într-o zonă care nu este, foarte bine reglementată. Practic, este în procedură de urgenţă. Fiind în procedură de urgenţă, nu mai sunt dezbateri generale şi, ca atare, se trece direct la dezbaterea proiectului. Însă, proiectul ca atare, are, din partea comisiei, raport de respingere. Deci fiind cu raport de respingere din partea comisiei, se află într-o situaţie care nu este reglementată la procedura de urgenţă. Nefiind reglementată la procedura de urgenţă va trebui să ne bazăm pe articolele 91 şi 95 din Regulamentul nostru.

Îi dau cuvântul iniţiatorului. O să dau, pe urmă, cuvântul comisiei şi, pe urmă, vom trece la vot. Vă rog.

Domnul deputat Gheorghe Oană.

Domnul Gheorghe Oană:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Acest proiect de lege este motivat de o realitate dramatică pe care o trăieşte marea majoritate a populaţiei de la oraş. Creşterea fără precedent a preţurilor şi tarifelor la produsele şi serviciile energetice a făcut ca tot mai mulţi oameni, care locuiesc la oraşe, să nu mai poată achita factura energetică.

Semnale pe această temă au fost date de noi încă din luna mai când s-au majorat preţurile la energie şi, mai târziu, atât de presă, dacă vreţi chiar în ultimele zile ale lunii august, în ziarul "Adevărul", se arăta că cheltuielile pentru încălzirea unui apartament de 2 camere depăşeşte salariul minim pe economie.

În perioada rece a anului, trebuie să arătăm că pentru un apartament de 3 camere se va ajunge la o sumă care depăşeşte 450.000 de lei pe lună.

Populaţia a fost adusă în această situaţie de a nu putea plăti aceste cheltuieli datorită politicii defectuoase a Guvernului în domeniul preţurilor cât şi în cel al protecţiei sociale. Au fost introduse, sau au fost majorate impozitele cuprinse în preţurile combustibililor, respectiv ale purtătorilor de energie, ceea ce în final a scumpit de peste 3 ori, numai în acest an, costul energiei.

De fapt, jumătate din costul energiei, înţelegând prin aceasta toate produsele sub formă de energie, sunt taxe şi impozite. Desigur, că acest fapt nu mai poate fi acceptat de populaţia cu venituri mici ale căror surse nu pot asigura nici plata consumurilor alimentare. De fapt, toate sondajele de opinie arată că cea mai mare spaimă a românilor o reprezintă uriaşele creşteri de preţuri. Prin proiect, noi propunem o soluţie practică pentru rezolvarea situaţiei grave în care a fost adusă populaţia, aceasta până când se vor găsi alte soluţii mai eficiente şi de durată.

Soluţia propusă de noi, de compensare a creşterii preţurilor şi tarifelor la energie, după calculele detaliate care v-au fost prezentate, s-ar ridica la 90.000 de lei pe lună şi poate asigura doar acoperirea unei părţi din creşterea preţurilor la energie, care s-a produs în prima parte a acestui an. De această compensaţie ar beneficia doar persoanele cu venituri mici, persoanele cu un venit care nu depăşeşte salariul minim pe economie. Totalul sumelor necesare pe acest an bugetar ar fi de circa 500 miliarde de lei. Fondurile necesare acoperirii acestor compensanţii pot fi uşor realizate, dacă se are în vedere faptul că veniturile din impozitele indirecte (taxa pe valoarea adăugată, taxe vamale, accize şi altele), în actualul buget, sunt puternic subevaluate. Acest fapt este demonstrat şi de considerentul că faţă de o proiecţie a inflaţiei de 90%, calculată în decembrie '97 faţă de decembrie '96, care a fost depăşită încă din luna aprilie, conform raportării Comisiei Nţionale de Satistică, la sfârşitul lunii decembrie, această inflaţie va fi practic dublată. Or, se ştie foarte bine că o dată cu preţurile cresc şi taxele şi impozitele indirecte.

Toată problema este ca să şti cum să strângi aceşti bani. În această direcţie mai adăugăm şi faptul că zilele trecute Ministerul Finanţelor să lăuda că a adus suplimentar la buget, prin organele sale de control, peste 350 de miliarde de lei, sumă care, evident nu a fost luată în calcul când s-a rectificat bugetul pe acest an.

Sigur că ne exprimăm regretul şi surprinderea faţă de aprecierile din raportul comisiei permanente, mai ales că este o comisie privind protecţia socială. Această atitudine a comisiei, probabil că urmăreşte să realizeze o concordanţă deplină între promisiunile din campania electorală şi modul de ajutorare a familiilor cu venituri mici. După cum se poate vedea clar, din nou cei sacrificaţi sunt cei nevoiaşi şi nu conducătorii, aşa cum se amintea şi în vremurile dinainte de 1989, doar că atunci cu salariul minim pe economie se putea cumpăra 10 Gcal, iar acum de 5 ori mai puţin.

Populaţia trebuie să ştie ce anume i se pregăteşte pentru această iarnă, adică o situaţie înfiorătoare, pentru că tot mai multe blocuri de locuinţe vor fi debranşate de la sistemul de încălzire pe motiv că nu se plătesc la nesfârşit nişte cheltuieli arbitrare.

Soluţia din raportul comisiei este, de fapt, hazardată şi poate fi contrazisă cu siguranţă de o viitoare ordonanţă de urgenţă care va cârpi în pripă nişte măsuri care să oprească o explozie socială iminentă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Nu motivele invocate în scrisorile Ministerului Finanţelor sau Ministerului Muncii sunt de natură să ne împiedice să adoptăm acest proiect de lege. Pentru aceasta este necesar să vă gândiţi tot timpul la cei nevoiaşi care v-au ales şi care v-au trimis în această sală.

Vă mulţumesc. (Aplauze).

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Comisia? Domnul deputat Iliescu.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Iniţiativa avansată nouă de Grupul parlamentar PDSR privind acordarea unor compensaţii băneşti persoanelor cu venituri mici în vederea acoperirii cheltuielilor pentru energia electrică, termică şi combustibili, a suscitat în cadrul Comisiei de muncă şi protecţie socială vii discuţii, în final comisia hotărând cu un vot la limită, 7 la 6, respingerea iniţiativei Grupului PDSR.

Vreau să vă spun că dincolo de problemele prezentate, inclusiv de colegul Oană aici, în faţa dumneavoastră, inclusiv în expunerea de motive, au cântărit extrem de mult contraargumentele pe care Guvernul, respectiv Ministerul Finanţelor le-a avansat şi pe baza cărora, în final, votul a fost unul - zic eu - de respingere a acestei iniţiative.

M-aş referi numai la trei dintre ele, urmând ca apoi, în baza votului dumneavoastră să hotărâm dacă raportul comisiei se susţine sau este nevoie de discutarea acestei iniţiative. Primul argument şi cel mai important este că aprobarea acestui proiect ar conduce la majorarea deficitului bugetar stabilit pentru anul '97, cu circa 500 de miliarde de lei, majorare care nu poate fi acceptată. În al doilea rând, conform prevederilor art. 137, alin. 5 din Constituţie şi al art. 10 din Legea 72/1996 privind finanţele publice, nu pot fi aprobate cheltuieli fără stabilirea concretă a resurselor din care urmează a fi efectuate. Domnul ministru Ciumara, prezent la lucrările ultimei şedinţe a comisiei, în care s-a luat decizia finală, a insistat asupra acestui aspect, inclusiv asupra faptului că pentru familiile cu venituri mici, Guvernul a intervenit pe alte căi asigurând o protecţie socială suplimentară.

Revin şi spun, în final, şi vă rog frumos ca votul dumneavoastră să fie în cunoştinţă de această informaţie, că votul final al comisiei, de respingere, a fost cu 7 la 6, motiv pentru care, vă rog, domnule preşedinte, să puneţi în discuţie raportul comisiei.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Din partea iniţiatorului, domnul Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Deci, preşedintele Comisiei pentru muncă şi protecţie socială a repetat în faţa plenului, de două ori, că acest raport a întrunit numărul de 7 la 6 - 7 pentru, 6 împotrivă. Hotărârile în cadrul comisiei se iau cu majoritate de voturi, ori dacă stăm să ne gândim, jumătate plus unu din 13 nu înseamnă 7. Trebuiau ca să voteze pentru respingere cel puţin 8 deputaţi.

Ca atare, eu propun ca să se continue dezbaterile potrivit procedurii legislative normale.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Comisia, vă rog să vă spuneţi punctul de vedere.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Având în vedere cazul de excepţie pe care îl avem astăzi şi propunerea avansată de unul dintre iniţiatori, v-aş ruga, domnule preşedinte, să supuneţi votului plenului propunerea avansată de domnul deputat Gaspar.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Doamna deputat Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Lucrările comisiei s-au desfăşurat perfect regulamentar, adică în cvorum. Noi suntem 19 membri, au fost 13 prezenţi. O majoritate din numărul celor prezenţi au votat respingerea. În acest caz, domnule preşedinte, vă rog, în concordanţă cu orice Regulament - şi al comisiilor, şi al plenului - să supuneţi la vot raportul de respingere înaintat de comisie plenului.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Gaspar. E o chestiune de procedură. Vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Eu v-aş ruga ca înainte de a face afirmaţii, să umblaţi cu Regulamentul după dumneavoastră. La acest Regulament am lucrat din '90 şi, totuşi, uitaţi că umblu cu el tot timpul, nu pentru că nu l-aş şti, dar ca să nu aveţi impresia că citesc sau spun altceva decât scrie în Regulament.

La art. 50, alin. 2. se spune aşa:"Hotărârile comisiilor se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi". Au fost 13 prezenţi, deci, majoritatea ca să meargă respinsă propunerea trebuia să fie de 8. Au fost 7 la 6, propunerea de respingere a comisiei nu se justifică.

Aş vrea, vă rog, numai ca să-mi permiteţi, să-l invoc aici - şi aţi fost de acord atunci când s-a discutat la legea cu Televiziunea - argumentul pe care domnul deputat Sassu l-a adus, în situaţia în care se propunea ca, componenţa consiliului să se poată structura şi cu 7 membri. Şi, atunci, dânsul a venit şi a spus că 7 din 13 nu reprezintă majoritatea şi, tocmai pentru acest considerent, în cele din urmă aţi fost de acord ca în componenţa şi în structura Consiliului de administraţie să intre 9 membri.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Numai pe chestiuni de procedură dacă doriţi să luaţi cuvântul. Da. Domnul deputat Mihai Gheorghiu.

Domnul Mihai Gheorghiu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor, vă mulţumesc.

Ideea de majoritate, 7 din 13, evident că reprezintă o majoritate. Din păcate, s-a împământenit o sintagmă prin care se spune că jumătate plus unu ar fi majoritatea. Acest lucru nu este valabil atunci când totalul celor care votează este impar. Majoritatea se întruneşte peste tot ce depăşeşte, exprimat fracţionar, 50%. Jumătatea lui 13 fiind 6,5, un vot 7 la 6, 7 reprezintă majoritatea. Dacă ar fi fost 14, atunci era necesar 8 la 6, pentru că din păcate oamenii nu pot vota cu jumătatea de om.

Deci, în această situaţie, vă rog să supuneţi la vot raportul de respingere al comisiei. (Agitaţie, vociferări).

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Vă rog frumos, să ne păstrăm calmul. Există procedură, nu este chiar aşa de complicat.

Doreaţi să luaţi cuvântul? Vă rog. Domnul deputat Sârbu, tot din partea comisiei.

Domnul Marian Sârbu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Având în vedere, totuşi, importanţa - aş spune - capitală pentru trecerea peste această iarnă care se anunţă deosebit de grea, a familiilor care nu reuşesc să-şi plătească energia electrică din puţinul pe care îl câştigă lunar, din partea comisiei, susţin şi eu propunerea domnului preşedinte Iliescu şi a iniţiatorului, ca având în vedere - repet - această importanţă a acestui proiect de lege şi lăsând la o parte chichiţele procedurale mai mult sau mai puţin importante vă rugăm, domnule preşedinte, să supuneţi la vot propunerea iniţiatorului ca această lege extrem de importantă, să fie discutată în procedură normală.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Márton.

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Aici s-a spus foarte clar ce înseamnă majoritate şi ce înseamnă jumătate plus unu. Deci, nu o să mă refer la asta.

Domnule Gaspar, trebuie să vă spun că noi nu am acceptat modificarea de la 7 la 9 pentru a fi în acord cu majoritatea comisiei, ci pentru a avea două treimi ale comisiei, adică ale Consiliului de administraţie, pentru că aşa lucrează şi Parlamentul, cu două treimi din numărul total. Dar, eu cred că nu este nici un impediment. Dacă acest plen, cu majoritatea voturilor va decide că nu dorim să respingem această iniţiativă legislativă, acest proiect de lege, atunci, foarte bine, o vom dezbate. Dacă o respingem, cu majoritatea votului, înseamnă că nu mai are sens să dezbatem.

Deci, ca atare, eu cred că este cazul să votăm despre respingerea sau începerea discuţiei.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Mitrea. Chestiune de procedură, după care domnul deputat Decuseară.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Domnul Gaspar a ridicat două probleme şi a cerut să fie supuse la vot înainte de a proceda la supunerea la vot a raportului. În primul rând, a cerut, aşa cum s-a mai întâmplat o dată în Parlament în sesiunea trecută, ca să treacă la dezbaterea în regim normal a legii. Vă aduc aminte că în aceeaşi situaţie a fost şi proiectul de lege al fondului funciar, Legea nr. 18, când a fost aprobată procedura de urgenţă, după care, în plen, când să intrăm pe procedură, pe discuţie, iniţiatorii au cerut să fie trecută în procedură normală. A fost trecută în procedură normală şi am discutat-o în procedură normală. Asta a fost o problemă.

A doua, a cerut să supuneţi plenului problema procedurală, să existe vot, dacă 7 reprezintă majoritatea din 13 sau nu. Au fost două lucruri total diferite.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Decuseară.

Domnul Jean Decuseară:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor colegi,

Majoritatea este un rezultat matematic şi a discuta un rezultat matematic, rezultat dintr-un calcul foarte precis, ne plasează într-un domeniu în care, zic eu, că nu este de dorit pentru nimeni să se afle. Ca atare, majoritatea este majoritate şi cu asta nu avem ce să comentăm. Ea, v-am spus, este un rezultat matematic şi nu se înscrie în nici un fel de canon, nici juridic, nici altfel.

Pe de altă parte, nu cred că poate exista ca problemă de procedură, vreo argumentaţie prin care să încălcăm Regulamentul Camerei. Indiferent cât de importantă sau de puţin de importantă este o problemă, nici nu putem să o acceptăm, nici nu putem să o respingem, încălcând Regulamentul Camerei.

Ca atare, domnule preşedinte, vă rog, ca în lumina Regulamentului Camerei, să supuneţi votului respingerea propusă de comisie.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Procedură, da? Vă rog.

Domnul deputat Buzatu.

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Deci, eu observ că această discuţie procedurală, practic are darul de a îndepărta Camera Deputaţilor de la subiectul pus în discuţie. Acesta este de fapt obiectivul. Să nu se discute o lege care este foarte importantă, cu impact pentru populaţie. Acum, am schimbat tot cursul acestei discuţii spre chestiuni procedurale. Dacă 7 din 13 este majoritate sau dacă nu e !

Eu cred că primul lucru, procedural, trebuie să supuneţi la vot, că a fost făcută o propunere a iniţiatorului, să vedem dacă propunerea iniţiatorului este respinsă şi, după aceea, urmăm cursul normal al iniţiativei legislative.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Eu vă propun, onoraţi colegi, ca să nu tensionăm lucrurile, să trecem printr-o serie de două sau trei chestiuni pe care să le votăm, ca să nu existe nici un fel de suspiciuni din partea iniţiatorilor sau a vreunui grup parlamentar. Vă voi supune întâi propunerea domnului deputat Gaspar de revenire de la procedura de urgenţă la procedura normală de discutare a acestui proiect de lege.

Voturi pentru? Vă rog să număraţi.

Vă rog să păstraţi liniştea ca să putem să depăşim...

71 de voturi.

Voturi împotrivă?

Vă rog frumos păstraţi liniştea! Vă rog foarte mult!

111 voturi împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

A fost respinsă această propunere.

A doua propunere. Deci, este clar că din 13 majoritatea înseamnă 7. Este o chestiune care, în orice caz, nu trebuie aprobată de plen.

Deci, trecând de această chestiune, eu vă supun spre aprobare, în primul rând, propunerea comisiei de respingere şi, în cazul în care nu se respinge această lege, trecem la dezbaterea în procedură de urgenţă, pe articole.

Vă rog. Domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Ţinând seama de votul care a fost exprimat de către Cameră, în legătură cu procedura normală, dumneavoastră aţi anunţat de la început şi toată lumea a fost de acord, că urmează să ne conformăm art. 91 şi 95. Deci, iniţiatorii şi-au prezentat expunerea de motive, comisia şi-a prezentat punctul de vedere. Urmează ca, în continuare, să aibă loc dezbaterile generale.

Deci, să faceţi înscrieri, grupurile parlamentare care doresc să participe la dezbaterile generale, urmând ca după aceea să luăm în discuţie textele şi raportul comisiei.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Deci, este vorba de iniţiator. Am dat cuvântul iniţiatorului, am dat cuvântul comisiei, având în vedere că este o chestiune care este la limita reglementării. Însă, cum raportul comisiei este foarte clar în ceea ce spune, raportul are o propunere de respingere, normal este ca să-l supun spre aprobare primul şi pe urmă trecem mai departe, pentru că spune aici la 95: "Dacă prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea proiectului sau a propunerii, după încheierea dezbaterii generale, preşedintele Camerei se pronunţă prin vot".

Deci, eu vă solicit dumneavoastră, grupurilor parlamentare, să vă trimiteţi reprezentanţii să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale la acest proiect, dar - atenţie! - nu intrăm în procedură normală. Dacă doriţi să vorbească cineva, vă propun însă să limităm acest timp la maximum 3 minute.

Vă supun spre aprobare, eu, acest timp pentru dezbaterile generale, de 3 minute pentru fiecare grup parlamentar.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 6 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri, cu a mea 3.

Pornind de la acest lucru, rog grupurile parlamentare care doresc să ia cuvântul să-şi trimită liderii.

Florin Georgescu, de la PDSR, vă rog poftiţi la microfon.

Ce alte grupuri mai doresc să ia cuvântul? Domnul Valentin Iliescu de la PUNR şi atât.

Domnul Florin Georgescu:

Stimaţi colegi,

Aş vrea să încep prin a menţiona necesitatea stringentă a adoptării acestei iniţiative legislative, pentru că lucrurile trebuie privite în dinamică şi nu numai la momentul actual. Mă refer la faptul că în baza unei ordonanţe aprobate de Parlament, este prevăzut ca periodic, chiar lunar, preţurile şi tarifele la o seamă de bunuri şi servicii esenţiale în consumul populaţiei între care şi tarifele la energia electrică şi termică, să fie adaptate, ajustate, deci, mărite - pe româneşte - lunar, în funcţie de evoluţia cursului valutar şi a preţurilor internaţionale.

După cum se poate observa, în aceste zile, raportul leu-dolar a început să se deprecieze în defavoarea monedei naţionale şi, deci, este obligaţia Guvernului asumată faţă de FMI şi Banca Mondială - răspunderea le revine după cum au negociat sau n-au negociat - să majoreze la sfârşitul acestei luni sau la începutul lui octombrie, din nou, tarifele la energia electrică şi termică.

Ele sunt acum în jur de 300 şi ceva kW şi 63.000 Gcal. Va fi o majorare, probabil, de cel puţion 10 la sută. Vă daţi seama că în condiţiile respective, în care indexarea deja anunţată nu reuşeşte să acopere decât în proporţie de 50% creşterea prognozată a preţurilor, fără a fi avute în vedere şi aceste noi majorări, puterea de cumpărare şi capacitatea de plată a familiilor cu venituri modeste, îndeosebi a pensionarilor, va fi deosebit de redusă, ceea ce va conduce la imposibilitatea achitării facturilor şi la întreruperea, în final, a energiei electrice şi termice.

Cineva spunea odată "să mai punem o haină", în condiţiile de frig de atunci. Dacă dumneavoastră nu vreţi să adoptăm această lege, înseamnă că invitaţi cetăţenii, ca în Bulgaria, să călătorească dimineaţa cu autobuzele pentru a se apăra de frig.

Noi vrem prin această iniţiativă legislativă să venim în mod profesional şi în mod raţional în sprijinul categoriilor defavorizate, iar argumentele invocate pentru respingerea acestui proiect de lege nu pot fi susţinute cu elemente teoretice şi financiare solide, din următoarele considerente: se spune că se va majora deficitul bugetar. Oricum, proiectul de rectificare a bugetului pentru acest an printr-o ordonanţă iniţiată în august, nu reuşeşte să acopere cheltuielile de operare ale instituţiilor finanţate de la buget până la finele anului.

Miniştri ai coaliţiei guvernamentale spun zilnic, în ziare, că nu le ajung banii decât până în luna octombrie. Deci va urma, oricum, o asemenea rectificare de buget. Pe de altă parte, indicarea surselor se poate face în cadrul rectificării bugetului, când se vor constata unele neconsumări de alocaţii bugetare, cum probabil că va fi cazul în această cuponiadă din agricultură, pentru că mecanismul de distribuire va fi foarte greoi. Deci vor fi economii la unele poziţii bugetare, care vor permite redistribuire.

Se spune, în raportul comisiei, că au fost asigurate măsuri de protecţie socială pentru familiile cu venituri mici, dar pe calea altor criterii. Cei cu copii mulţi, pensionarii ies deja din această categorie. Noi ne referim în general la categoriile de pensionari, care sunt cu zecile de mii şi cu sutele de mii şi la celelalte categorii, care nu au copii, dar care au trecut în şomaj sau sunt într-o situaţie financiară dificilă.

Una dintre sursele care a mai fost practicată şi în mod constituţional confirmată de Curtea Constituţională, deci, dintre modalităţile de a asigura o parte din veniturile necesare, o reprezenta acea taxă de frontieră, care nu este de natură să îngrădească libera circulaţie a persoanelor, care nu este de natură să vină în contradicţie cu principiile liberei circulaţii în Uniunea Europeană şi în general cu această libertate a cetăţeanului, şi care se poate percepe, în mod limitat, pentru perioada în care se practică această măsură de protecţie socială, urmând ca fondurile colectate din această sursă să fie alocate, în mod distinct, în mod precis, către protecţia socială a categoriilor menţionate în proiectul de act normativ.

Deci fac apel la raţiunea dumneavoastră şi la înţelegerea faptului că, date fiind, şi cu aceasta închei, măsurile de majorare a tarifelor la energia electrică şi termică, care vor urma în lunile următoare, chiar în miezul iernii se vor înregistra aceste lucruri, în ianuarie, în decembrie, precum şi posibilităţile raţionale ca, în cadrul unei rectificări, în luna noiembrie, a bugetului, inclusiv pe baza unor surse suplimentare, să se poată acoperi nevoile pentru aducerea la îndeplinire a acestei măsuri de protecţie socială, care este înscrisă chiar în programele dumneavoastră cu care aţi atras o parte din electorat, cu ocazia alegerilor din noiembrie 1996.

Vă mulţumesc.

(Aplauze din partea stângă a sălii)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Din partea Grupului parlamentar PUNR, domnul Valentin Iliescu.

Domnule Iliescu, vorbiţi din partea comisiei sau din partea grupului?

Domnul Valentin Iliescu:

Din partea Grupului parlamentar PUNR.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, atunci.

Domnul Valentin Iliescu:

Stimaţi colegi,

Aş vrea, înainte de orice, să fac un apel la înţelepciunea dumneavoastră şi să vă aduc aminte că, indiferent din ce grup parlamentar facem parte, oamenii ne-au trimis aici să facem legi bune pentru ei.

Am început cu aceste cuvinte tocmai în ideea de a încerca să găsim o soluţie de compromis, pentru că această iniţiativă a colegilor de la PDSR, cu care eu, în principiu, sunt de acord, sigur, cu anumite îmbunătăţiri, să nu fie respinsă pentru că, altfel, am certitudinea că situaţia care a fost anul trecut în Bulgaria şi este acum se va transmite, se va translata şi în România. Cum ne informează presa, sunt tot mai multe persoane care, sub spectrul incapacităţii de a plăti facturile de energie, fac cereri pentru a fi debranşaţi.

Vreau să vă spun că, în principiu, sunt de acord cu iniţiativa PDSR-ului ca şi Grupul parlamentar PUNR din care fac parte, dar aş vrea să spun că această situaţie se datorează greşelilor făcute în lanţ de vechea guvernare şi de actuala guvernare. Şi, din păcate, Parlamentul asistă impasibil, nefăcând nimic pentru a curma situaţia.

Vreau să vă spun că, din păcate, deşi există o hotărâre de Guvern nr.348/20 iulie 1993, prin care se stipula clar obligativitatea regiilor de a contoriza consumurile către populaţie, acest lucru nu s-a realizat, fiind în continuare martori, asistând pasiv, dacă vreţi fiind chiar părtaşi la faptul că cetăţenii, efectiv, sunt furaţi, toate aceste facturi acoperind proasta adminstrare a RADET-ului, risipa şi dezastrul care există în toate regiile care produc energie. Există o hotărâre de care, din păcate, Guvernul actual, Guvernul trecut nu ţine cont.

Pe de altă parte, aş spune că stabilirea preţurilor la energie electrică şi energie termică este o gravă aberaţie, faţă de care Guvernul actual nu face nimic.

Pentru a vă determina să luaţi o atitudine în consecinţă, poate chiar mâine, respingând acum discuţia în procedură de urgenţă şi revenind la o procedură normală, ca această iniţiativă să fie readusă în plenul Comisiei de muncă şi protecţie socială, aş vrea să vă dau numai câteva cifre, aş spune semnificative, asupra dezastrului, asupra incapacităţii oamenilor de a mai plăti în această iarnă cheltuielile de întreţinere. Şi vin cu câteva exemple sugestive. Pentru o familie de două persoane, luaţi în calcul, eventual, chiar doi pensionari ce locuiesc într-un apartament cu două camere, cheltuielile de întreţinere pentru o lună de iarnă vor fi în jur de 191.300 de lei, cu o majorare a fondului de rulment de 35.000 de lei, luând în calcul cheltuieli pentru energia electrică de circa 60.000 de lei, punând numai minimul necesar. Faceţi socoteala şi veţi vedea că o familie de doi pensionari va avea de suportat, din pensiile lor, aşa cum sunt, cheltuieli lunare de 286.300. Pentru o familie cu patru persoane, care locuieşte într-un apartament cu trei camere, cheltuielile vor ajunge, pe lună, la 465.000 de lei, reprezentând 316.500 cheltuieli de întreţinere, cheltuieli pentru majorarea fondului de rulment circa 50.000, cheltuieli pentru energie electrică minim 100.000 de lei. Aceste date sunt furnizate de Uniunea Asociaţiilor de Locatari din România.

Faţă de toate aceste argumente, vă rog, domnilor colegi, să acceptaţi reluarea discuţiilor în plenul Comisiei de muncă şi protecţie socială, în procedură normală, problema ridicată aici de colegii de la PDSR fiind una extrem de serioasă.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Valentin Iliescu a făcut două propuneri, care sunt, deci, să se retrimită la comisie şi să intre în procedură normală pentru discutare.

Eu cred că, înainte să continuăm discuţiile, ar fi bine să vă spun la vot aceste două propuneri.

Domnule deputat Decuseară, doriţi să vorbiţi pe chestiune de procedură?

Şi pe urmă vedem dacă continuăm cu dezbaterile pe acest proiect de lege sau nu.

Vă rog.

Domnul Jean Decuseară:

Stimaţi colegi,

Propunerea de a se reveni la procedură normală a mai fost supusă o dată votului şi a fost respinsă. Credeţi că putem să ne răzgândim numai 10 minute, un sfert de oră cât a trecut de când am discutat prima dată? Pe de altă parte, vreau să-mi exprim regretul că domnul Georgescu ne propune să prelungim, şi în actuala legislatură, metodologia folosită în vechea legislatură, pentru care ne mirăm acum unde am ajuns. Mi se pare a fi lipsit de orice fel de substanţă să plecăm de la argumentul că, existând riscul să creştem deficitul bugetar, nu are nici un rost să nu mai luăm nişte măsuri pentru care să fim siguri că acest risc va exista, să creştem deficitul bugetar.

Ca atare, noi considerăm, Grupul parlamentar Naţional-Liberal, considerăm că argumentele folosite în comisie, pe baza cărora această iniţiativă a fost respinsă, sunt valabile, sunt demne de luat în consideraţie şi, ca atare, suntem, în continuare, pentru respingerea acestei iniţiative.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Înainte de a trece la...

Domnul Ioan Bivolaru (din bancă):

Lăsaţi dezbaterea până la capăt!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Staţi puţin. Deci s-a făcut o propunere de retrimitere la comisie şi eu vă supun, înainte de a trece mai departe, eu vă supun spre aprobare această propunere făcută de domnul deputat Iliescu.

Voturi pentru? Şi vreau să vedem, pe urmă, dacă continuăm sau nu.

(Domnul deputat Alexandru Albu aplaudă)

Bun. Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog să număraţi. 19 voturi împotrivă.

Abţineri? Vă rog să număraţi. 7 abţineri.

Deci a fost retrimisă la comisie. Nu are rost să continuăm dezbaterile. Le continuăm în momentul în care revine de la comisie.

Domnul deputat Valentin Iliescu.

Domnul Valentin Iliescu:

Domnilor colegi,

Vreau să vă mai fac o rugăminte, în acelaşi sens. Există, pe ordinea de zi a şedinţei de astăzi, o iniţiativă legislativă din vechea legislatură privind acordarea unor drepturi persoanelor care au făcut parte din detaşamentele de muncă forţată din Direcţia Generală a Serviciului Muncii. Pe marginea acestei iniţiative, există un raport al vechii comisii, un raport de adoptare. Între timp, Ministerul Muncii, chiar în această săptămână, ne-a trimis un punct de vedere suplimentar, care îmbunătăţeşte vechiul raport al comisiei.

Vă rog, deci, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, să acceptaţi propunerea mea, în calitate de preşedinte al Comisiei de muncă şi protecţie socială, de discutare, din nou, în cadrul comisiei a acestei iniţiative legislative, urmând ca repunerea ei pe ordinea de zi să fie făcută în cel mai scurt timp, după întocmirea unui nou raport.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă supun spre aprobare şi această propunere făcută, de retrimitere la comisie a punctului aflat pe poz.4 pe ordinea de zi, la comisia respectivă.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, s-a aprobat.

În momentul de faţă, facem această revenire la ceea ce am propus înainte, şi anume la voturile finale.

Sunt două iniţiative legislative pentru care suntem la vot final. Prima este Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.8/1997, pe care am aprobat-o pe articole ieri şi care are un caracter de lege ordinară şi a doua - Legea privind modificarea şi completarea Legii nr.41, care este o lege cu caracter organic. Deci Legea privind Televiziunea şi Radioul are un caracter organic.

Domnul deputat Mitrea mi-a cerut cuvântul, din partea Grupului parlamentar PDSR.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule preşedinte,

În ceea ce priveşte primul proiect de lege, suntem gata să votăm. În ceea ce priveşte modificarea Legii nr.41 Grupul parlamentar PDSR cere un timp de 15 minute pentru consultări.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Având în vedere importanţa acestei legi, eu trebuie să accept acest timp pentru consultări şi vă aşteptăm peste 15 minute. Deci este ora 12,10. Conform Regulamentului, cererea domnului deputat Mitrea, care este vicelider al Grupului PDSR, este absolut regulamentară.

Eu vă propun ca la ora 12,25 să ne revedem pentru aceste voturi şi vom decide, în momentul respectiv, modul în care vom vota.

- Pauză-

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Onoraţi colegi,

Vă rog să vă ocupaţi locurile, ca să putem trece la vot!

Rog pe domnii chestori să verifice dacă mai sunt colegi pe afară, la o ţigară, şi să-i invite în sală.

Rog să vă ocupaţi locurile.

Înainte de a trece la votul final, grupurile care au avut consultări doresc să facă o serie de declaraţii şi îi dau cuvântul domnului deputat Pâslaru, din partea Grupului parlamentar al PDSR. Urmează domnul deputat Furo, din partea Grupului Partidului România Mare.

Vă rog.

Domnul Dumitru Pâslaru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Grupul parlamentar al Partidului Democraţiei Sociale a participat cu interes, bună-credinţă şi aplicaţie la dezbaterea proiectului de Lege privind modificarea Legii nr.41 de organizare şi funcţionare a Societăţii naţionale de Radio şi Societăţii naţionale de Televiziune. El a respins, de la început, practica altor opoziţii de a participa la elaborarea unei legi proaste, pentru ca, în timp, efectele acesteia să afecteze fundamental guvernarea în exerciţiu. A fost, pentru prima oară, totuşi, când am avut un dialog real, în Parlament, deşi acesta, uneori, s-a transformat într-o conversaţie între surzi, şi ar fi cazul ca asemenea situaţii să se repete.

Dincolo de scăderile acestei legi, ea reprezintă un moment unic în actuala legislatură, când opoziţia şi puterea s-au regăsit pe discuţii de text. Şi cred că este cazul ca, actuala guvernare, Guvernul Ciorbea să aibă încredere în Parlament, în principal în majoritatea parlamentară şi să trimită, din când în când, proiecte de legi pentru a le modifica. Cu toate acestea, cu toate amendamentele opoziţiei, care, până la urmă, au fost acceptate, şi mă refer la acceptarea caracterului consultativ al avizului comisiei, la votul asupra listei, în integralitatea sa, sau declararea majorităţii de constituire necesară în 9 reprezentanţi şi nu 7, cu toate acestea legea nu a suferit modificări de fond, ea rezultând, în formă finală, ca un instrument de accentuare a dependenţei politice a celor două instituţii publice de majoritatea din comisie, care este o majoritate politică. De asemenea, legea, privită în ansamblu, instituie un acord tacit între practicile financiare oneroase, care au loc în Televiziune şi obligaţia acesteia, în compensaţie, de a cosmetiza permanent imaginea actualei puteri.

Nu ne-am înţeles, în multe puncte de vedere şi acestea constituie reţineri foarte serioase în ceea ce priveşte poziţia noastră finală în cadrul votului.

Nu am reuşit să ne înţelegem într-o problemă estetică, anume nu am definit corect ce înseamnă personal de specialitate. Am mers pe ideea că, până la urmă, arta este produsul întregului popor, iar artistul este numai agentul care consemnează starea respectivă, starea de graţie. De aceea nu s-au admis, în consiliul de administraţie, doi reprezentanţi din cadrul personalului de specialitate creator, care participă direct la actul artistic, ceea ce va conduce, în opinia noastră, la tensiuni greu de evaluat între cele 4 sau 6 sindicate care funcţionează în Televiziune şi care vor încerca să-şi impună punctul de vedere. De asemenea, nu suntem de acord cu faptul că preşedintele consiliului de administraţie este propus de către comisie. Aceasta, din punct de vedere teoretic, ar însemna la limită, la rigoare că, chiar un candidat din partea opoziţiei ar putea să fie desemnat de către comisie drept candidat pentru preşedinţie, ceea ce, practic, este exclus. Iată, deci, că aici nu avem de a face numai cu o incongruenţă a legii, dar şi o incompletitudine a sa.

Instituirea interimatului este, după părerea noastră, o modalitate, prin care se legiferează, se legalizează post factum maniera abuzivă, neconstituţională a Guvernului, care a intervenit în manieră forte şi a hotărât instituirea unui mandat autoritar în fruntea Televiziunii. Interimatul reprezintă şi o modalitate periculoasă de a crea o defazare între mandatul de 4 ani al consiliului de administraţie şi mandatul parlamentar. În momentul în care se va constitui o nouă majoritate parlamentară, aceasta va demite consiliul de administraţie şi preşedintele şi va ordona un interimat de 6 luni, suficient, ca timp, pentru ca preşedintele să introducă, în Televiziune sau în Radio, practici definitive.

Consiliul consultativ al Televiziunii este condus de către chiar preşedintele Societăţii de Televiziune, iar în alcătuirea sa se află cei 9 reprezentanţi ai societăţii civile, desemnaţi în mod arbitrar şi care, în opinia noastră, nu reprezintă decât un grup politic, pentru prima oară instrumentalizat la nivelul conducerii unei societăţi publice. Este un comisariat politic, care va dubla consiliul de administraţie, va carota deciziile comisiei de specialitate şi va conduce la debusolarea totală a acestei instituţii.

Art.52, cu toate revenirile asupra sa, rămâne neconstituţional. Controlul comisiei excede mult definirea cadrului comisiilor parlamentare, care trebuie să pregătească lucrările în plen ale legislativului. Ce s-ar întâmpla dacă Comisia finanţe ar controla şi conduce Banca Naţională, sistemul bancar, Curtea de Conturi ş.a.m.d., Comisia juridică ar controla sistemul juridic, Curtea Tribunalul Suprem, iar Comisia de apărare ar controla Ministerul Apărării Naţionale şi sistemul de apărare?

Sigur, toate acestea sunt o serie de nerealizări ale legii şi vom vedea foarte curând dacă prevederile ei vor fi folosite în sens pozitiv, creator sau pentru instaurarea mai brutală a controlului politic asupra Societăţii de Televiziune, ceea ce, în opinia noastră, ar fi nu numai degradant, dar mortal pentru această instituţie, care şi aşa are prestigiul serios afectat.

Vom vedea, în curând, dacă se va proceda la demiterea Consiliului de administraţie din Societatea de Radio, dacă se vor lua măsuri pentru îmbunătăţirea, pentru restructurarea activităţii informative de la Televiziune, dacă va fi alungată această Mungiu Pippidi, dacă se va realiza echidistanţa programelor informative şi dacă accesul opoziţiei şi a imaginii Parlamentului va fi, în vreun fel, realizat, pentru că aceşti activişti, în elanul lor neţărmurit, fac un rău nu numai opoziţiei, ci activităţii Parlamentului, în general, faţă de care nu se preocupă în nici un fel. Noi ne certăm aici cu vorbe, pe interesele grupurilor sociale pe care le reprezentăm, pentru ca să nu se lupte, cu pietre, în stradă, cetăţenii. Parlamentul este o supapă de presiune pentru tensiunile sociale, iar igonorarea activităţii din Parlament va conduce, fără îndoială, la tensionarea vieţii sociale, la scindarea societăţii şi, posibil, aruncarea unei părţi împotriva celeilalte.

Noul consiliu de administraţie, care se va constitui, trebuie să realizeze aceste direcţii.

Doamnelor şi domnilor,

Paradoxul regimurilor autoritare este acela că, sub presiunea timpului, legiferează pentru regimuri autoritare viitoare, ele, pe moment, guvernând în mod abuziv, prin ordonanţe. Se pare că acesta este cazul şi al actualei legi şi să sperăm că de ea nu va profita un regim autoritar, care nu a declarat, aşa cum a declarat actuala majoritate, bunele intenţii şi sentimentele umaniste.

Pentru aceste motive şi multe altele, după dezbateri îndelungate, în cadrul grupului nostru, Grupul parlamentar al Partidului Democraţiei Sociale a hotărât să nu voteze acest proiect de lege.

Vă mulţumesc. (Aplauze în Grupul PDSR)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Furo, din partea Grupului Partidului România Mare. Urmează domnul deputat Lazăr Lădariu, din partea Grupului parlamentar al PUNR-ului.

Domnul Iuliu Furo:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Desigur, după dezbaterea, pe parcursul a mai multor zile, am asistat, în repetate rânduri, la schimb de păreri, la replici, la poziţii diferite, în funcţie de conţinutul pus în dezbatere.

În ceea ce ne priveşte, de la bun început, vreau să vă declar că Grupul parlamentar al Partidului România Mare va vota în favoarea acestei legi. (Aplauze puternice din partea dreaptă a sălii)

Consider, însă, că trebuie să reţin atenţia dumneavoastră asupra faptului că facem acest lucru, acest gest, pentru a termina cu interimatul în Televiziune şi pentru a instala, a alege un consiliu de administraţie legal, care, la rândul său, să supravegheze buna desfăşurare a activităţii, atât în cadrul Televiziunii, cât şi în cadrul Radiodifuziunii.

Nu vă ascund faptul că şi în cadrul grupului nostru parlamentar s-au manifestat unele puncte de vedere şi rezerve şi suntem de acord că această lege nu este perfectă, ea este perfectibilă. Suntem, în acelaşi timp, convinşi că etapa următoare de dezbatere a proiectului legii în cadrul Senatului mai poate opera unele reparaţii, precum şi cu ocazia dezbaterii legii CNA-ului se pot aduce îmbunătăţiri conţinutului legii.

Ne exprimăm convingerea că, colegii noştri, care fac parte din Comisia de cultură şi mass-media, vor fi în măsură să supravegheze derularea activităţii de constituire a consiliului de administraţie şi a activităţii acestuia în deplină legalitate, în conformitate cu Regulamentul Camerei Deputaţilor, în aşa fel, încât, în sfârşit, să se termine cu nesocotirea pluralismului politic existent în ţara noastră, să se termine cu favorizarea unor formaţiuni în detrimentul altora, să se termine cu jaful care se practică în cadrul Televiziunii mai ales. Dar, în acelaşi timp, ne manifestăm rezerva şi cu privire la acest interimat, dar suntem convinşi că, în continuare, sub îndrumarea competentă a academicianului Ţepelea, care îndeplineşte înalta funcţie de preşedinte al acestei comisii, Parlamentul României, Camera Deputaţilor va fi în măsură, în scurt timp, să facă ordine în această instituţie.

Decât un interimat nefast şi ilogic constituit, preferăm un consiliu de administraţie legal instalat în fruntea acestei instituţii. Acesta este motivul care ne-a determinat să votăm în favoarea acestei legi.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Lazăr Lădariu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Unităţii Românilor din România.

Vă rog.

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Fără îndoială, un lucru trebuie să recunoaştem cu toţii: modificările şi completările la Legea nr.41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Televiziune şi a Societăţii Române de Radiodifuziune sunt absolut necesare. O cere, în primul rând, aşa cum s-a mai amintit aici, constituirea Consiliului de administraţie de la Televiziune, impusă de fireasca intrare în legalitate. Este nevoie la Televiziunea Română, cum se spune, de un cap pentru un trup.

Aş veni în faţa dumneavoastră cu exemplul Societăţii Române de Radiodifuziune, care are un consiliu de administraţie şi lucrurile merg cu totul alt fel, deci bine. Acolo unde a fost ordine şi organizare, totul s-a petrecut într-o firească normalitate.

Apoi, după cum ştim cu toţii, o cere curmarea interimatului, pe care noi nu ni l-am dorit.

Îndrăznesc să vin în faţa dumneavoastră cu un exemplu. Dacă atunci, în 1994, art.52 din proiectul de pe atunci al legii ar fi fost votat, deci acceptat şi votat, cu alineatele 1 şi 2, aşa cum s-a revenit astăzi, în aceeaşi poziţie, de fapt, alta ar fi situaţia. Să nu uităm apoi, că acest articol 52, votat de noi toţi în forma actuală, are avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

De ce e nevoie de fireasca intrare în legalitate? Pentru că - şi o ştim bine cu toţii - mai marii Societăţii Române de Televiziune confundă azi, din păcate, un post public, un post naţional cu feuda proprie. Pentru că sunt acolo oameni care tratează problemele atât de presante ale actualităţii cu lejeritate, în dispreţul total al legii, uneori şi al Constituţiei.

Mă simt, de asemenea, dator să fac o precizare.

Doamnelor şi domnilor colegi, nu votăm o lege pentru o lună, sau două, sau pentru un an. Să ne gândim bine la acest amănunt şi să tragem, dacă se poate, şi învăţămintele. Să ne gâdim, apoi, doamnelor şi domnilor colegi, că Puterea, scaunele Puterii, chiar înalte, dacă or fi ele, sunt trecătoare. Ţara rămâne.

Din nevoia de echilibru pentru toate cele pe care vi le-am spus, Grupul parlamentar al Partidului Unităţii Naţionale Române va vota modificările şi completările la Legea nr.41 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Televiziune şi a Societăţii Române de Radiodifuziune.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Rog persoanele care nu sunt deputaţi, dacă cumva, din întâmplare, se află asemenea persoane în sală, rog să părăsească sala.

Rog pe domnii deputaţi care sunt pe culoare să poftească în sală, pentru că trecem la votare.

În acest moment, vă supun spre aprobare propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.41 din 17 iunie 1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, în ansamblul său, spre aprobare. Este o lege cu caracter organic.

Voturi pentru? Vă rog să număraţi. 44 şi cu 162 fac 206 voturi pentru. (Aplauze)

Voturi împotrivă? Vă rog să număraţi. 59.

Abţineri? Vă rog să număraţi, dacă sunt. O abţinere.

Deci, cu 206 voturi pentru, a fost adoptat acest proiect de lege. (Aplauze)

În ceea ce priveşte proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.8/1997, pe care am trecut-o ieri pe articole, am cerut departamentului de specialitate un punct de vedere şi va rămâne ca mâine şi la comisie să mai analizăm această chestiune, urmând ca, după acest aviz, s-o supunem joi spre aprobare.

Din partea iniţiatorilor doreşte să ia cuvântul? Dumneavoastră, da? Vă rog.

Domnul deputat Gheciu. Vă rog.

Domnul Radu Sever Cristian Gheciu:

Doamnelor şi domnilor,

În numele iniţiatorilor, doresc să mulţumesc mult întregii Camere pentru concursul pe care l-a dat la elaborarea acestei legi, care perfecţionează, sperăm, activitatea celui mai public dintre domeniile publice.

Mulţumim, evident, majorităţii care ne-a sprijinit.

Mulţumim deputaţilor din PRM şi PUNR, care au înţeles importanţa acestui moment.

Regretăm mult, regretăm mult că unele personalităţi din PDSR au văzut numai intenţii diabolice în proiectul nostru, acolo unde era de fapt o voinţă de îmbunătăţire a regimului de funcţionare a societăţilor, şi mulţumim acelor personalităţi din PDSR care au înţeles să aducă o contribuţie de şlefuire a legii.

În acest moment, evident, după ce legea va trece şi prin Senat, decisivă devine selecţionarea personalităţilor care vor fi trimise în Consiliul de administraţie al Televiziunii.

Şi ultimul cuvânt pe care aş dori să-l spun în acest moment, este că ar fi de dorit ca partidele, toate partidele, înainte de a-şi desemna reprezentanţii, să citească, îmi permit s-o spun, cu maximă atenţie, să citească art.27 al legii, din care rezultă atribuţiile consiliului şi profilul profesional al viitorilor membri ai Consiliului de administraţie.

Vă mulţumesc încă o dată foarte mult, în numele organizatorilor.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulţumesc tuturor pentru colaborarea de care aţi dat dovadă în adoptarea acestui proiect de lege.

Urmează o pauză de o oră şi un sfert.

Ne revedem după pauză, pentru continuarea lucrărilor. La ora 2 şi jumătate.

Urmează proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 26/1990 privind Registrul Comerţului.

După pauză

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm lucrările. O să-i rog pe liderii de grupuri să ia măsurile pe care le consideră de cuviinţă pentru ca grupurile să participe la lucrările noastre.

Mi-a cerut cuvântul pentru o declaraţie domnul deputat Furo, din partea Grupului PRM. Şi, după asta, trecem la proiectul de lege următor, privind Registrul Comerţului.

Domnul Iuliu Ioan Furo:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Luând cunoştinţă de declaraţia domnului ministru de stat, ministru al afacerilor externe Adrian Severin, făcută în cursul zilei de luni, 22 septembrie a.c., în cadrul unui interviu publicat în cotidianul "Azi", potrivit căreia vreo doi şefi de partid celebri şi chiar preţuiţi sunt agenţi străini, bine finanţaţi din afară, şi că vreo doi-trei directori ai unor cotidiane de mare tiraj sunt agenţi ai unor servicii străine, Grupul parlamentar al Partidului România Mare declară următoarele:

"Dat fiind înalta poziţie ocupată de domnul Adrian Severin în Guvernul României, dat fiind accesul domniei sale la cele mai importante, serioase şi verificate informaţii care privesc statul român şi siguranţa naţională, acestor afirmaţii trebuie să li se acorde întreaga atenţie imediat de către toate structurile implicate în realizarea funcţiei de apărare a statului.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare din Camera Deputaţilor solicită Biroului permanent să ia în discuţie situaţia apărută şi să-l convoace pe domnul ministru de stat, ministru al afacerilor externe Adrian Severin, în faţa comisiilor parlamentare abilitate, pentru a da explicaţii în legătură cu gravele afirmaţii făcute.

Considerăm că opinia publică românească este îndreptăţită să cunoască adevărul despre clasa politică şi formatorii de opinii".

Semnează Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Continuăm cu proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.26/1990 privind Registrul Comeţului.

Din partea iniţiatorului, dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond? Vă rog.

Domnul Alexandru Dumitru Radu:

În cadrul acţiunii de reconstituire a legislaţiei comerciale, a fost adoptată, ca o completare procedurală a Legii nr.31 /1990 privind societăţile comerciale, Legea nr.26/1990 privind Registrul Comerţului, instituţie destinată a asigura publicitatea legală, prin punerea la dispoziţia celor interesaţi a datelor esenţiale cu privire la comercianţi, persoane fizice şi persoane juridice, la activitatea şi la situaţia lor economică şi financiară.

După aproape 7 ani de la intrarea lor în vigoare, s-a resimţit nevoia de a se actualiza dispoziţiile acestor două legi, în vederea înlăturării deficienţelor constatate şi a greutăţilor în aplicare semnalate.

Modificările şi completările alcătuiesc două proiecte distincte.

Principalele modificări şi completări aduse Legii Registrului Comerţului constau în: trecerea competenţelor ce revin în prezent instanţelor judecătoreşti în legătură cu constituirea societăţilor comerciale, asupra judecătorului delegat la Registrul Comerţului.

Ca urmare, şi modificările ce se aduc actului constitutiv, contractului şi/sau statutului vor fi supuse controlului de legalitate al judecătorului delegat la Registrul Comerţului.

Cota din taxele percepute de oficiile teritoriale, cuvenită Oficiului Naţional şi care, potrivit reglementării actuale, nu poate depăşi 20 % din aceste taxe, se va reduce de la 20 la 8%. De asemenea, o cotă de 2% din taxele percepute pentru înregistrările care se efectuează în baza încheierilor judecătorilor delegaţi va fi virată Ministerului Justiţiei pentru acordarea de stimulente acestor judecători; dezvoltarea sistemului computerizat, alături de cel manual, pentru ţinerea şi completarea Registrului Comerţului. O altă modificare: s-a prevăzut expres dreptul Camerelor de Comerţ şi Industrie de a interveni în orice proces privind înregistrări în Registrul Comerţului, pentru a asigura astfel legalitatea acestor înregistrări şi asanarea Registrului Comerţului de firmele fantomă.

De asemenea, stabilirea datei autentificării actului constitutiv, ca dată de referinţă pentru termenul în care urmează a se introduce cererea de înmatriculare.

Comisia pentru industrii şi servicii a analizat proiectul trimis de către iniţiator, de către Guvern, de către Executiv, şi a venit cu o serie de amendamente pe care dumneavoastră le-aţi întâlnit şi pe care le propunem spre dezbatere.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?

Da. Chestiune de procedură. Domnul deputat Acsinte Gaspar. Vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte, potrivit art.91 din Regulament, "Dezbaterea generală a proiectului de lege sau a propunerii legislative este precedată de prezentarea, de către iniţiator, a motivelor care au condus la promovarea proiectului, precum şi a raportului comisiei permanente de către preşedintele acesteia sau de un raportor desemnat de comisie".

Din partea iniţiatorului, văd că nimeni nu a vrut să se prezinte ca să susţină în faţa plenului considerentele care au determinat promovarea acestui proiect de lege în faţa Parlamentului.

Din partea comisiei, constat următorul lucru. Nu ştiu, am avut aşa, curiozitatea să mă uit pe Expunerea de motive. Vicepreşedintele comisiei nu a făcut decât să citească şi să adauge de două ori sintagma "de asemenea" - exact textul din Expunerea de motive.

Mă întreb dacă putem trece la o dezbatere serioasă asupra acestui proiect de lege, fără ca iniţiatorul să vină şi să prezinte într-adevăr acele considerente care motivează promovarea acestui proiect de lege.

De asemenea, consider că din partea comisiei trebuia să ni se prezinte mai departe o consideraţie asupra amendamentelor care au fost dezbătute şi însuşite de comisie, sau au fost respinse, nu să ni se citească aici Expunerea de motive la proiectul de lege.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă rog, din partea comisiei.

Domnul Alexandru Dumitru Radu:

Se constată că domnul coleg Gaspar, Acsinte Gaspar, este foarte scrupulos cu Regulamentul, fapt pe care nu l-a dovedit pe vremea când era secretarul general al Camerei Deputaţilor. Deci, vă rog frumos, dumneavoastră vreţi să facem treabă sau să ne cramponăm pe proceduri mărunte şi fără esenţă?

Eu am făcut Expunerea de motive, am prezentat Expunerea de motive, aşa este, întrucât iniţiatorul a hotărât, şi foarte bine a făcut, că nu are ce să prezinte suplimentar faţă de această Expunere de motive, urmând ca, pe parcurs, pentru fiecare amendament propus, să-l susţinem sau să-l modificăm, fiecare cu argumentele pe care le are.

Eu consider că importanţa pe care o daţi dumneavoastră unor interpretări profund personale nu constituie o importanţă şi pentru plenul Camerei, după mine. Din acest motiv, consider ca inoportună prezenţa dumneavoastră pe această temă la microfon.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte, mă surprinde intervenţia colegului deputat. Vreau să-i precizez două lucruri. Când eram secretar general aveam sarcina să asigur pregătirea şi desfăşurarea în bune condiţiuni a lucrărilor Parlamentului, şi nicidecum să mă implic, iar acum, în calitate de deputat, nu fac să discut decât pe baza Regulamentului. Aici nu este vorba de nişte interpretări personale, cum spuneţi dumneavoastră. Eu v-am citit din Regulament. Şi eu v-am spus acest lucru. Şi o să-l spun de fiecare dată când vin la tribună.

Aţi primit fiecare, la data în care aţi fost investiţi în calitate de parlamentar, acest Regulament. Purtaţi-l cu dumneavoastră şi uitaţi-vă în el şi veţi discuta numai pe baza Regulamentului. În Parlament nu se discută decât pe baza Regulamentului şi pe baza Constituţiei.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, din partea iniţiatorului, aş vrea să ştiu dacă este cineva?

Bun. Constat că din partea iniţiatorului trebuie să vină cineva.

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Să mergem mai departe, pe ordinea de zi ....

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Şi eu vă propun, ca să nu blocăm lucrările, să aşteptăm să vină din partea iniţiatorului cineva să ia cuvântul şi ....

Din partea iniţiatorului, doamna Rotaru Cornelia ...

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Domnule preşedinte, eu nu ştiu cine este doamna, dar dacă nu face parte din Guvern ....

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Este din partea Registrului Comerţului. Deci, dânsa ....

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte, potrivit Constituţiei, dreptul de iniţiativă legislativă îl are Guvernul. Guvernul se prezintă în faţa Parlamentului prin primul-ministru, prin ministrul pentru relaţiile cu Parlamentul sau prin ministrul de resort.

Nu există nici unul dintre cei trei, lăsăm proiectul de lege până când se va prezenta unul dintre dânşii.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vom trece la următorul proiect de lege şi doresc să ştiu dacă ....

Da, domnul Marton. Chestiune de procedură. Vă rog. Aveţi Regulamentul? L-aţi citit?

Domnul Árpád - Francisc Márton:

Eu l-am citit.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Atunci ....

Domnul Árpád - Francisc Márton:

Şi-mi aduc aminte de textele acestui Regulament, şi-mi aduc aminte ce s-a întâmplat în acest Parlament cât dumneavoastră aţi fost secretar general. Când un prim-ministru niciodată nu s-a prezentat în Parlament, când domnii miniştri arareori au venit la dezbaterea unor legi, când nici secretarii de stat n-au trecut pe aici, ci au trimis directori din ministere sau din instituţii care au elaborat textul.

Voci din sală:

Minţi!

Domnul Árpád - Francisc Márton:

Eu îmi aduc aminte şi vă rog să vă cereţi scuze, pentru că aţi spus că mint, şi o să vă argumentez, o să vă argumentez cu discuţiile din "Monitorul Oficial", purtate de persoane care n-au făcut parte din Guvernul dumneavoastră, nu erau nici miniştri, şi nici măcar secretari de stat.

Vă mulţumesc. (Rumoare; vociferări)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aş vrea să-i replic domnului deputat Marton că, dacă colegii care au fost la guvernare anterior au greşit, nu este cazul să greşim şi noi. (Rumoare)

Pentru că asta este o chestiune .... Eu nu am fost în Parlamentul trecut şi eu consider că în art.91 spune clar: dezbaterea este precedată de prezentarea de către iniţiator a motivelor ....

Deci, este foarte clar că iniţiatorul trebuie să susţină proiectul de lege înainte de a trece mai departe, chiar dacă iniţiatorul vine şi spune doar: susţin proiectul aşa cum a fost el trecut de comisie sau aşa cum l-am propus eu, este absolut suficient. Dar trebuie să vină să facă lucrul ăsta. Este în Regulament prevăzut acest lucru. Vreţi să încălcăm Regulamentul? Eu, personal, nu cred că este cazul. Am cerut secretariatului Ministerului pentru relaţia cu Parlamentul să cheme pe cineva de la ministerul respectiv, de la iniţiator, ca să susţină proiectul.

Deci, eu consider că este corectă observaţia şi o să vină un director sau un secretar de stat de acolo să susţină punctul de vedere.

Trecem la următorul proiect de Lege pentru completarea Legii nr. 26/1994 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române.

Deci, rog biroul Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională să-şi ocupe locurile aici.

În momentul în care vine cineva de la minister, revin la legea respectivă. Deci, n-o amân pe joi. Am lăsat-o în aşteptare, ca să vină cineva. Dar n-are rost să stăm. Continuăm cu următorul punct de pe ordinea de zi.

Rog Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Deci, din partea comisiei? Atrag atenţia că astăzi nu este zi de comisii, este zi de plen şi că activitatea în plen se desfăşoară în această sală, şi nu în alte părţi din această clădire.

Vă rog foarte mult ca reprezentanţii comisiilor permanente ale Camerei să fie prezenţi când se dezbat proiectele de lege care-i privesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Buzatu are o intervenţie pe procedură. Vă rog.

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule preşedinte,

Cred că s-a creat un moment de derută în Parlament o dată cu prezentarea acestui raport şi eu cred că ar putea fi înlăturat momentul acesta dacă dumneavoastră, observând că şedinţele nu sunt pregătite aşa cum trebuie, aţi dispune sistarea lucrărilor şi în acest fel aţi face posibilă plecarea noastră acasă pentru a nu mai sta să pierdem timpul aici, în sala aceasta. Vă rog, dacă este posibil să supuneţi la vot această propunere.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Buzatu, îmi permit să nu supun la vot această propunere de plecare acasă pe care o faceţi dumneavoastră, pentru că efortul pe care îl face eu aici este să trecem legi, nu să plecăm acasă. Deci, nici măcar nu o voi supune la vot, cu toată insistenţa dumneavoastră. Pentru că nu cred că acesta este rolul Parlamentului, să plecăm acasă.

Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 26/1994, privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române. În 8 sept.1997, la solicitarea iniţiatorului, plenul Camerei a aprobat dezbaterea acestui proiect de lege în procedură de urgenţă. Rog biroul Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională să facă propunerile de timp pentru intervenţii şi pentru durata afectată dezbaterii acestui proiect de lege.

Domnul Mihail Nică:

Pentru intervenţii, biroul propune 3 minute, iar pentru toată durata 20.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Trei minute şi 20 de minute. Vi le supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea propunerii legislative, direct pe articole.

Vom începe cu titlul. Au fost amendamente respinse? Nu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articol unic - preambul. Au fost la preambul amendaemnte respinse? Nu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem la textul articolului, unde comisia a propus un amendament.

Domnule deputat Acsinte Gaspar, vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Eu am examinat foarte atent acest proiect de lege, am văzut şi textul Senatului şi amendamentul propus de comisie, am discutat înainte de dezbaterea în plen şi cu unii dintre membri comisiei şi cu iniţiatorul şi trebuie să fim foarte atenţi în legătură cu modul în care vom redacta acest articol, în sensul că este necesar să se precizeze foarte clar prin lege categoriile de misiuni care pot fi aprobate, pentru a exclude orice posibilitate teoretică de interpretare a participării la unele misiuni de intervenţie directă. Adică, altfel spus, aici este chestiune de opţiune politică, dacă trimitem poliţia noastră să facă ordine, să prindă infractorii nu ştiu cărui stat sau trimitem poliţia noastră la nişte misiuni foarte bine circumscrise.

În acest sens, eu am propus un amendament, l-am prezentat şi comisiei şi iniţiatorului şi îl supun atenţiei şi plenului.

Articolul 50 ar urma să aibă următorul conţinut:

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vorbiţi de articolul 50? Vorbiţi pe amendamentul comisiei, la Capitolul VI, pentru că era o problemă unde să se introducă textul respectiv.

Domnul Acsinte Gaspar:

Deci suntem de acord ca textul respectiv să fie introdus la Capitolul VI - "Dispoziţii finale" - motivarea comisiei este serioasă în sensul că nu intră în Capitolul III, acolo unde se vorbeşte despre atribuţiile poliţiei, textul să rămână la Capitolul VI, cu următorul conţinut: "În interesul asigurării ordinii publice şi a securităţii colective, la solicitarea preşedintelui României, Parlamentul poate aproba participarea Poliţiei Române în afara teritoriului naţional cu specialişti şi tehnică din dotare la constituirea forţelor internaţionale de poliţie destinate unor misiuni de instruire, asistenţă în domeniile specifice şi pentru acţiuni umanitare".

Alin. 2 ar urma să aibă următorul cuprins: "Pe timpul îndeplinirii misiunilor prevăzute la alin.1, poliţiştii au regimul militarilor din trupele Ministerului Apărării Naţionale care execută misiuni în străinătate".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Având în vedere importanţa acestei modificări...

Iniţiatorul? Aţi primit textul amendamentului, da?

Domnul Ovidiu Păun (general de brigadă în cadrul Ministerului de Interne):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Suntem integral de acord cu textul propus de domnul deputat Gaspar, în sensul că este mai apropiat de cel deja adoptat de Senat şi, într-adevăr, este necesară precizarea categoriilor de misiuni pe care le poate desfăşura poliţia în străinătate.

Aş adăuga acestor argumente şi argumentul că în Legea apărării naţionale a României, articolul 5 are o redactare extrem de asemănătoare. Deci, este vorba şi acolo de precizarea limitativă a misiunilor pe care le pot desfăşura trupele MAp.N în străinătate şi cred că se impune această precizare şi în cazul misiunilor desfăşurate de poliţişti.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Din partea comisiei? Domnul deputat Nică?

Domnul Mihail Nică:

Îmi manifest în primul rând dezamăgirea că în cadrul comisiei au fost reprzentanţii Ministerului de Interne şi au agreat soluţia propusă de comisie. Discutând cu membrii comisiei art.50 are două alineate, de fapt. Suntem de acord cu modificarea făcută la primul alineat, însă pentru alineatul al doilea comisia îşi păstrează punctul de vedere. Domnul Gaspar, în propunerea făcută, spune că "poliţiştii au regimul militarilor din trupele Ministerului Apărării Naţionale." Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, ţinând cont de faptul că aici avem de-a face cu poliţişti, şi în majoritatea statelor europene poliţiştii sunt civili, am găsit această formulare că: "beneficiază de aceleaşi drepturi ca şi militarii din trupele Ministerului Apărării Naţionale", şi comisia îşi susţine varianta din partea a doua a acestui articol.

De aceea, am rugămintea din partea comisiei ca art. 50 să fie supus la vot alineat cu alineat. Deci, comisia este de acord cu primul alineat, însă îşi menţine punctul de vedere la cel de-al doilea.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, domnul general Ovidiu Păun, din partea iniţiatorului.

Domnul Ovidiu Păun:

Cu îngăduinţa domnului deputat Nica aş vrea să precizez că aceste texte, alineatele 1 şi 2, fac trimitere la nişte tratate internaţionale. Acele tratate care reglementează regimul forţelor militare sau civile care acţionează pe teritoriul altor state, conţin atât drepturi, cât şi obligaţii.

De aceea, considerăm că sintagma "regim" este mai cuprinzătoare şi include ambele categorii, şi drepturile şi obligaţiile. De altfel, juriştii ştiu că la orice drept există o obligaţie corelativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Eu insist ca alineatul 2 să aibă redactarea pe care o prezintă acum: "Pe timpul îndeplinirii misiunilor prevăzute la alin.1, poliţiştii au regimul militarilor din trupele Ministerului Apărării Naţionale care execută misiuni în străinătate", pentru că, aşa cum spunea şi reprezentantul iniţiatorului, nu putem vorbi că beneficiază numai de drepturi, pentru că fiecărui drept îi corespunde şi o obligaţie corelativă. Mai ales având în vedere că aceste misiuni se desfăşoară în afara teritoriului ţării şi ele sunt guvernate de anumite tratate, acorduri, convenţii internaţionale. L-aş ruga pe domnul deputa Nica, vicepreşedintele comisiei, să înţeleagă că este o chestiune pur de tehnică legislativă, dar, în acelaşi timp, şi îi dă conţinutul exact acestei sintagme, cu privire la regimul pe care ar urma să-l aibă poliştiţii care participă la aceste misiuni.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Domnul deputat Nica.

Domnul Mihail Nica:

Să ajungem la o soluţie de compromis. Să nu introducem noţiunea de "regim." "Au aceleaşi drepturi şi obligaţii..." şi am rezolvat-o. De acord?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

De acord este şi domnul Gaspar.

Iniţiatorul? De acord cu "drepturi şi obligaţii," da?

Atunci articolul 50^l va avea următorul text: "În interesul asigurării ordinii publice şi a securităţii colective, la solicitarea preşedintelui României, Parlamentul poate aproba participarea Poliţiei Române în afara teritoriului naţional, cu specialişti şi tehnică din dotare, la constituirea forţelor internaţionale de poliţie destinate unor misiuni de instruire şi asistenţă în domeniile specifice şi pentru acţiuni umanitare". Iar alin.2 : "Pe timpul îndeplinirii misiunilor prevăzute la alin.1, efectivele de poliţie participante beneficiază de aceleaşi drepturi şi obligaţii...", fără "efective", numai "poliţiştii", da?

Domnul Acsinte Gaspar:

Deci, "Pe timpul îndeplinirii misiunilor prevăzute la alin.1, poliţiştii au drepturile şi obligaţiile ...."

Din sală:

Beneficiază!

Domnul Acsinte Gaspar:

Sau "beneficiază". "...beneficiază de drepturile şi obligaţiile ..." Nu se poate spune că beneficiază de obligaţii, "...au drepturile şi obligaţiile prevăzute pentru trupele Ministerului Apărării Naţionale care execută misiuni în străinătate".

Domnule preşedinte,

Haideţi să spunem: "...beneficiază de aceleaşi drepturi şi au obligaţiile militarilor din trupele Ministerului Apărării Naţionale care execută misiuni în străinătate." Sunteţi de acord?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Este de acord toată lumea. Domnule deputat Gaspar, vă rog să citiţi întregul alineat încă o dată pentru stenogramă, ca să rămână ca atare textul.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte, citesc art.50^l .

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu, citiţi numai alineatul 2.

Domnul Acsinte Gaspar:

Alineatul 2: "Pe timpul îndeplinirii misiunilor prevăzute la alin.1 poliţiştii beneficiază de drepturile şi au obligaţiile militarilor din trupele Ministerului Apărării Naţionale care execută misiuni în străinătate".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Iniţiatorul este de acord? De acord.

Comisia? Şi comisia este de acord.

Vă supun spre aprobare textul acestui art.50¹, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

A fost adoptat acest text în unanimitate.

În continuare, vă supun spre aprobare această lege care este o lege organică şi nu avem cvorumul necesar pentru a o trece în momentul de faţă. O vom supune joi, în cursul dimineţii în cazul în care vom reuşi să avem cvorum necesar. Este o lege care nu creează probleme.

Din sală:

La ce oră?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Eu propun ora 10.

Revenim la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.26/1990 privind Registrul Comerţului şi dau cuvântul iniţiatorului.

Din partea iniţiatorului domnul secretar de stat Hagea.

Domnul Liviu Hagea (secretar de stat în cadrul Ministerului Industriilor şi Comerţului):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Îmi cer scuze pentru întârziere, însă fiind în tratative cu o delegaţie din Norvegia a trebuit să mă interpun şi a fost un contratimp. Vă mulţumesc.

Care sunt principalele modificări şi care a fost raţiunea pentru această modificare la Legea nr.26/1990 şi Legea nr.31/1990.

În primul rând, trecerea competenţelor ce revin în prezent instanţelor judecătoreşti în legătură cu constituirea societăţilor comerciale asupra judecătorului delegat la Registrul Comerţului. De asemenea, ca urmare a acestui fapt, modificările ce se aduc actului constitutiv, contractului şi statutului care vor fi supuse controlului de legalitate judecătorului delegat la Registrul Comerţului. Apoi, cotele de taxe percepute trec de la 20 şi se reduc la 8%, de asemenea, s-a avut în vedere faptul că se trece tot mai mult de la sistemul manual la cel computerizat. O altă cauză a acestei modificări este faptul că s-a prevăzut expres dreptul Camerelor de Comerţ şi Industrie de a interveni în orice proces privind înregistrări în Registrul Comerţului pentru a asigura astfel legalitatea acestor înregistrări şi asanarea Reigstrului Comerţului de firmele fantomă. De asemenea, stabilirea datei autentificării actului constitutiv ca dată de referinţă pentru termenul în care urmează a se introduce cererea de înmatriculare. Vă mulţumesc.

În ceea ce privesc discuţiile, noi am fost de acord cu comisia, toate modificările aduse au fost însuşite de iniţiator.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Din partea comisiei sesizată în fond, cine ia cuvântul? Domnul deputat Raduly.

Domnul Raduly Robert Kalman:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mă adresez în primul rând domnului Gaspar, să-l întreb dacă este totul în ordine şi putem să începem. (Domnul Gaspar stă de vorbă în spatele primului rând de bănci.)

Dacă suntem în litera regulamentului... Deci "Raport asupra proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.26/1990 privind Registrul Comerţului. Cu Adresa nr.119 din 19 mai 1997 Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, în conformitate cu art.86 din Regulamentul Camerei Deputaţilor a sesizat Comisia pentru industrii şi servicii cu dezbaterea şi avizarea pe fond a proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.26/1990 privind Registrul Comerţului.

În urma dezbaterii în şedinţele din 3 sept.1997 şi 9 sept.1997 a proiectului de lege menţionat mai sus, având în vedere şi avizele favorabile primite de la Comisia pentru buget-finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Consiliul Legislativ, comisia a hotărât ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare în plenul Camerei Deputaţilor, cu amendamente admise de comisie şi prezentate în anexă."

Deci, stimaţi colegi, dat fiind faptul că este o lege eminamente tehnică şi nu una politică v-aş ruga ca să încercăm să votăm cât mai repede această lege pentru că iniţiativa legislativă este venită de mai demult şi iniţiatorul, cât şi beneficiarii modificărilor care sunt cuprinse în prezenta lege ne-au rugat să încercăm s-o promovăm cât mai repede. Vă mulţumesc. Anticipăm pentru sprijinul pe care ni-l acordaţi.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Este cineva care să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Dacă nu, trecem la dezbaterea proiectului de lege şi începem cu titlul legii.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

A fost adoptat.

În continuare vom merge pe raport, pentru că raportul acoperă toate celelalte puncte. La nr.crt.1 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

A fost adoptat.

Nr.crt. 2. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

A fost adoptat.

Nr.crt.3. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Nr.crt.4. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

A fost adoptat.

Nr.crt.5. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

A fost adoptat.

Nr.crt.6. Intervenţii, nu sunt? Da, domnul deputat Bivolaru.

Domnul Ioan Bivolaru:

Trebuie să corelăm totuşi textul. Comisia, aici, la nr.crt.6 a eliminat o parte a textului şi probabil că s-a greşit, în sensul că s-a introdus sintagma, în finalul textului: "pentru conformitatea acestora cu legea", nespecificând despre ce "acestora" este vorba. Adică la ce se face referire.

În textul vechi, "conformitatea acestora cu legea" se referea la datele înscrise în Registru, pe când în cazul acestui text, "conformitatea acestora" se referă la conformitatea operaţiilor, pentru că acesta este subiectul în discuţie. În consecinţă, trebuie să reparăm această omisiune şi să spunem: "... pentru conformitatea datelor înscrise, conform legii". Rog iniţiatorul să se pronunţe.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Iniţiatorul, de acord? Comisia, de acord? Deci, se completează în partea de sfârşit acest text, "...pentru conformitatea datelor înscrise, conform legii".

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? O abţinere.

A fost adoptat.

Nr.crt.7. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

A fost adoptat.

Nr.crt.8. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

A fost adoptat.

Nr.crt.9. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Nr.crt.10. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

A fost adoptat.

Nr.crt.11. Inervenţii?

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Nr.crt.12. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Nr.crt.13. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

A fost adoptat.

Nr.crt.14. Intervenţii?

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Nu am vreo observaţie la acest articol. V-aş propune totuşi pentru a se urgenta dezbaterea acestui proiect să nu mai luăm pe poziţii, luaţi, cum aţi procedat şi altă dată, de la poziţia 12 la poziţia 20, dacă sunt intervenţii. Dacă nu sunt intervenţii, să fie votate, pentru că observaţi că pur şi simplu este o pierdere de timp. De fiecare dată trebuie să întrebaţi dacă sunt observaţii sau nu sunt observaţii.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Propunerea domnului Gaspar se poate accepta. Eu v-o supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Sunt 14 voturi împotrivă.

S-a acceptat şi eu vă propun următorul lucru şi vă întreb acum: de la nr. crt. 14 până la nr. crt. 20 inclusiv, dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru nr. crt. 14 până la 20 inclusiv? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

De la nr. crt. 21 până la 30 inclusiv. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt. Vi le supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Adoptate în unanimitate.

De la nr. crt. 31 la nr. crt. 40 inclusiv. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt. Vi le supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? O abţinere.

Cu o abţinere, au fost adoptate.

De la nr. crt. 41 până la nr. crt. 49 inclusiv, dacă sunt intervenţii?

Domnul deputat Acsinte Gaspar. La ce număr curent? La nr. 49. Atunci, dacă nu sunt intervenţii între numerele curente 41 şi 48 inclusiv, vi le supun aprobării.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? O abţinere.

Cu o abţinere au fost adoptate.

La nr. crt. 49, o intervenţie.

Domnul deputat Acsinte Gaspar. Vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Propun eliminarea părţii finale de la art. IV şi anume: "...totodată, se vor schimba trimiterile la alte articole, în conformitate cu noua numerotare".

Este pentru prima dată când dau peste o astfel de formulare, atunci când se pune problema republicării unei legi. Deci, la republicarea unei legi, totdeauna, când s-au introdus texte noi, se dă articolelor o nouă numerotare şi, ca urmare a acestei noi numerotări, sigur că se operează în cuprinsul legii trimiterile la articole, aşa cum rezultă ele.

Dealtfel, vă rog să observaţi că şi avizul Consiliului Legislativ este în acelaşi sens, adică, textul să aibă următoarea redactare: " ... Legea nr. 26/1990 privind Registrul Comerţului, publicată în Monitorul Oficial al României partea I nr. 121 din 7 noiembrie 1990, cu modificările aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României partea I, dându-se articolelor o nouă numerotare".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Iniţiatorul, de acord?

Comisia? De acord.

Deci, s-a propus eliminarea ultimei fraze: " ... Totodată, se vor schimba trimiterile la alte articole, în conformitate cu noua numerotare..." Vă supun spre aprobare nr. crt. 49 cu amendamentul de eliminare, propus de domnul deputat Gaspar.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Este o lege ordinară... Aş dori să-mi spună... Sunt informat că Departamentul nostru Legislativ susţine că ar fi lege organică. Aş vrea să-mi confirmaţi...

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Trebuie văzut cum a fost adoptată prima lege.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Poftim? Deci, a fost înainte de apariţia Constituţiei. Deci, nu are regimul respectiv.

În art. 45 se reglementează infracţiuni, deci are caracter organic. Chiar dacă legea anterioară...

Deci, mâine la ora 10,00 vot final..., joi, pardon, la ora 10,00, vot final şi pe această lege, care a fost trecută pe articole.

Continuăm cu proiectul de Lege privind modificarea unor dispoziţii ale Legii nr. 140/1996 pentru modificarea şi completarea Codului Penal.

Din partea iniţiatorului, o să vă rog să vă prezentaţi, de la microfon, cu numele şi funcţia.

Domnul Constantin Doldur:

Mă numesc Doldur Constantin. Sunt secretar general în Ministerul Justiţiei.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Anul trecut s-a adoptat Legea nr. 140 pentru modificarea şi completarea dispoziţiilor Codului Penal. Această lege a înăsprit atât pedepsele pentru multe din infracţiunile prevăzute în Codul Penal şi, în acelaşi timp, a agravat condiţiile în care se putea acorda eliberarea condiţionată.

Prin art. II din Legea nr. 140, la alin. 1, se prevedea că " ... dispoziţiile acestei legi, privitoare la eliberarea condiţionată nu se aplică celor condamnaţi definitiv, înainte de intrarea în vigoare a legii, cu excepţia celor care s-au sustras de la executare".

Această prevedere din Legea nr. 140 a determinat o practică neunitară la instanţele judecătoreşti, în sensul că unele instanţe au făcut aplicaţia principiului de drept penal, consfiinţit şi în art. 15 alin. 2 al Constituţiei, în sensul că în caz de conflict în timp al legilor penale, se aplică întotdeauna legea penală mai favorabilă. Alte instanţe aplicând strict în litera sa alin. 1 din art. II al Legii nr. 140 au încălcat acest principiu de drept penal.

A devenit, deci, necesară, o modificare şi Ministerul Justiţiei a introdus acest proiect de lege, pentru abrogarea art. II alin. 1.

În cadrul dezbaterilor din Senatul României s-a renunţat însă la abrogarea acestui text şi i s-a dat o formulare care este în deplină concordanţă cu principiul aplicării legii penale mai favorabile, stabilindu-se că "dispoziţiile legii cu privire la eliberarea condiţionată nu se aplică celor care au săvârşit infracţiunea înainte de intrarea în vigoare a acestei legi".

Cu acest amendament adus proiectului iniţial, ministrul Justiţiei a fost de acord, şi legea a fost adoptată în acest fel în Senatul României.

Vreau să vă informez că, pornind de la datele problemei, aşa cum vi le-am înfăţişat, Curtea Constituţională, de altfel, printr-o decizie din luna iunie a acestui an, publicată săptămâna trecută în Monitorul Oficial declarase neconstituţional art. II alin. 1 în formularea veche.

Pentru remedierea acestei situaţii, vă propun să adoptaţi proiectul de lege în forma în care a fost adoptat de Senatul României.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. O să dau cuvântul domnului deputat Emil Popescu, preşedintele Comisiei juridice. Vă rog.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

În legătură cu chestiunea dezbătută, vă citesc raportul comisiei: " Cu adresa nr. ..., preşedintele Camerei Deputaţilor a trimis spre examinare şi dezbatere în fond, comisiei noastre, proiectul de lege menţionat mai sus.

Cu adresa nr. ..., Consiliul Legislativ a trimis avizul său favorabil la proiectul de Lege privind modificarea Legii nr. 140, pentru modificarea şi completarea Codului Penal.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi probleme..., cu adresa nr. ..., a trimis avizul favorabil la acest proiect de lege.

În temeiul art. 57 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a luat în dezbatere proiectul de lege în şedinţa sa din 9 septembrie 1997. În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, ca proiectul de lege să fie supus plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi aprobare, în forma adoptată şi de Senat, în şedinţa din 19.06.1997".

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă sunt alte intervenţii, în cadrul dezbaterilor generale?

Domnul deputat Acsinte Gaspar. Vă rog...

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Reprezentantul Ministerului Justiţiei, domnul secretar general Constantin Doldur, a afirmat că art. II din Legea 140/1996 pentru modificarea şi completarea Codului Penal a fost declarat neconstituţional de către Curtea Constituţională.

Cred că ar trebui precizat, pentru colegii noştri, că declararea textului ca neconstituţional, s-a făcut pe calea unei excepţii de neconstituţionalitate, ridicată în faţa instanţelor şi nicidecum ca urmare a unei sesizări de neconstituţionalitate provenită din partea celor care, potrivit Constituţiei, pot să solicite verificarea constituţionalităţii.

Ar fi, deci, necesară această precizare.

O a doua chestiune pe care vreau s-o pun în discuţie: având în vedere că instanţele judecătoreşti, aşa cum s-a afirmat aici, şi cum, de altfel, rezultă şi din expunerea de motive, s-au pronunţat în mod diferit, adică au dat o interpretare diferită acestui text de lege, dacă ministerul nu a considerat, şi aici şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, că, normal ar fi fost ca să fie prezentat Parlamentului un proiect de lege de interpretare şi nu un proiect de lege prin care să venim acum şi să modificăm, pentru a crea o practică judiciară unitară în această materie. (Lângă iniţiator: "Deci, aţi ales calea modificării, nu calea interpretării").

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Iniţiatorul! Vă rog...

Domnul Constantin Doldur:

Este de la sine înţeles că neconstituţionalitatea a fost declarată de Curtea Constituţională. Am spus că s-a pronunţat Curtea Constituţională în luna iunie 1997 şi că decizia s-a publicat luna trecută. A fost în cadrul unei excepţii de neconstituţionalitate ridicată cu ocazia judecării unei contestaţii la executare, în faţa instanţelor judecătoreşti, dar, în care s-a pus problema constituţionalităţii art. II alin. 1 în vechea redactare, cea pe care noi o propunem să fie modificată. Bineînţeles că nu s-a mers pe ideea unei legi de interpretare, dealtfel, Parlamentul României nici nu a acceptat până acum adoptarea unor legi de interpretare, ci am dat o formulare care să nu mai poată fi susceptibilă de interpretări diferite în practica instanţelor judecătoreşti şi să clarifice această problemă.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia!

Domnul deputat Emil Popescu. Vă rog...

Domnul Emil Teodor Popescu:

Forma aleasă cu privire la actualul text, forma nouă, nu face decât să dea urmare exigenţelor Curţii Constituţionale. Curtea Constituţională a avut a se pronunţa într-o speţă, dar s-a pronunţat pe problemă ca şi cum ar fi examinat legea în sine.

Prin urmare, ministerul ţine seama de exigenţele Curţii Constituţionale, chiar dacă nu s-a pus în discuţie nemijlocit, în faţa Curţii, legea însăşi.

Şi, deci, în această variantă, noi credem că ea nu mai este neconstituţională, tocmai pentru că respectă punctul de vedere al Curţii Constituţionale şi, ca atare, e normal să fie astfel promovată.

Adică, punctul de vedere al Comisiei juridice este identic cu punctul de vedere al Ministerului Justiţiei.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Având în vedere cele spuse anterior...

Domnul Emil Teodor Popescu:

Numai puţin, dacă-mi permiteţi...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă rog, domnule Popescu...

Domnul Emil Teodor Popescu:

Voiam să vă spun, în completare, domnilor colegi, că tocmai din dorinţa de a nu exista disfuncţii între cum ne comportăm noi când este vorba de discuţia cu privire la o lege, sau cum ne comportăm noi când se discută neconstituţionalitatea pe cale de excepţie, în diferite speţe, tocmai de aceea s-a ajuns la această modalitate legislativă de rezolvare.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Trecem la dezbaterea proiectului de lege .

La titlul legii, dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Adoptat în unanimitate.

Articol unic. Preambul. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul II din cadrul textului de la..., deci textul art. 1. Referitor la art. II. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul unic, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Este o lege organică, vot final - joi, la ora 10,00.

Continuăm cu proiectul de Lege pentru autorizarea şi plata interpreţilor şi traducătorilor folosiţi de organele de urmărire penală, de instanţele judecătoreşti, de birourile notarilor publici şi de Ministerul Justiţiei.

Din partea iniţiatorului...

Domnul Constantin Doldur:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de lege, pe care am onoarea să-l prezint în faţa domniilor voastre tinde să reglementeze o situaţie care a devenit foarte dificilă pentru instanţele judecătoreşti şi pentru Ministerul Justiţiei, pentru Parchete, pentru autorităţile poliţieneşti, în rezolvarea problemelor de ordin judiciar.

După cum cunoaşteţi, art. 127 din Constituţia României prevede: "... Cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale, precum şi persoanele care nu înţeleg sau nu vorbesc limba română, au dreptul de a lua cunoştinţă de toate actele şi lucrările dosarului, de a vorbi în instanţă şi de a pune concluzii prin interpret. În procesele penale, acest drept este asigurat în mod gratuit".

Ţin să evoc, de asemenea, şi Codul de Procedură Penală, care prevede, la art. 190 că: "... Sumele datorate interpreţilor pentru prestaţia lor în faţa organelor judiciare se plătesc din fondul cheltuielilor judiciare special alocate Ministerului Justiţiei, de la bugetul statului".

Pe de altă parte, Ministerul Justiţiei în cadrul atribuţiunilor sale, participă la sistematizarea şi perfecţionarea legislaţiei, realizează cooperarea internaţională în domeniul său de activitate, în care scop participă şi la negocieri, în vederea încheierii de convenţii internaţionale în domeniul justiţiei, examinează şi face propuneri referitoare la adaptarea şi armonizarea legislaţiei în cadrul procesului de pregătire a integrării europene.

De asemenea, Ministerul Justiţiei exercită, în numele Guvernului României, prerogativele de agent guvernamental, adică, de avocat al statului român, în procedurile din cadrul Comisiei şi ale Curţii Europene ale Drepturilor Omului, ale Consiliului Europei.

Toate aceste atribuţii, ale instanţelor judecătoreşti, pe de o parte, ale Ministerului Justiţiei pe de altă parte, determină un volum mare de lucrări ce urmează a fi traduse din limbi străine în limba română, sau din limba română în limbi străine, precum şi supralegalizarea unor traduceri în domeniul asistenţei juridice internaţionale.

Ministerul Justiţiei şi instanţele judecătoreşti nu au în cadrul organizării lor compartimente cu traducători angajaţi, care să răspundă cerinţelor arătate mai sus.

În prezent, singurul act normativ, care reglementează, în general, regimul lucrărilor de traducere şi al tarifelor pentru acestea, este o hotărâre a fostului Consiliu de Miniştri din anul 1952, care conţine prevederi ce au fost abrogate expres în cea mai mare parte, sau, unele care, deşi nu au fost abrogate expres, practic, au căzut în desuetudine.

În aceste condiţii, este necesară reglementarea modului de autorizare a interpreţilor şi de reglementare a plăţii acestora, ţinându-se seama de noile realităţi, atât pentru instanţele judecătoreşti, pentru Parchetele de pe lângă instanţele judecătoreşti, precum şi pentru organele de cercetare penală şi ale poliţiei, şi de birourile notariale, precum şi de Ministerul Justiţiei.

Aceasta este raţiunea pentru care s-a elaborat proiectul de lege pe care am onoarea să-l prezint în faţa dumneavoastră, care reglementează condiţiile de obţinere a autorizaţiei de traducător sau interpret, precum şi tarifele pentru prestaţiile interpreţilor şi traducătorilor.

S-au prevăzut în cuprinsul proiectului, aşa cum aţi avut posibilitatea să luaţi cunoştinţă, unele majorări, pentru solicitarea lucrărilor în regim de urgenţă, pentru folosirea interpreţilor în zilele nelucrătoare sau noaptea, ceea ce se întâmplă frecvent în cazul organelor de cercetare penală ale poliţiei sau ale Parchetului, precum şi pentru limbile orientale, ori cele care sunt mai rar folosite.

Prin adoptarea proiectului de lege, dacă veţi fi de acord cu conţinutul său, aţi da un mare ajutor autorităţilor publice judecătoreşti, precum şi organelor de cercetare ale poliţiei, Ministerului Justiţiei, de asemenea, în realizarea atribuţiilor lor, întrucât întâmpinăm mari dificultăţi în efectuarea traducerilor care sunt absolut necesare şi care au căpătat un volum din ce în ce mai mare, pe măsură ce circulaţia persoanelor nu mai cunoaşte opreliştile care existau în trecut.

Pentru aceasta, domnilor deputaţi, vă rog să adoptaţi proiectul de lege pe care am avut onoarea să vi-l prezint.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia de specialitate, domnul deputat Emil Popescu.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Comisia a examinat şi şi-a însuşit în totalitate, prin raportul pe care l-a efectuat, acest act normativ, şi vă rugăm să-l adoptaţi în forma în care l-a susţinut iniţiatorul.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

În cadrul dezbaterilor generale, doreşte să ia cuvântul domnul deputat Gavra. Vă rog.

Domnul Ioan Gavra:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Domnilor invitaţi,

Sigur că şi grupul nostru parlamentar susţine acest proiect de lege, cu atât mai mult..., (comentarii în sală). Este suficientă o singură persoană, domnule coleg, ca şi în occident, şeful de grup parlamentar, sau un reprezentant, susţine în numele grupului, un punct de vedere. Sper că devenim europeni şi la acest capitol, cât mai curând posibil. Vă mulţumesc.

Deci, susţinem acest lucru, pentru că el confirmă ceea ce spuneam ieri, în legătură cu admiterea în învăţământul superior şi cu acea ilegalitate săvârşită, prin abuz de putere, de către ministrul Educaţiei Naţionale, prin acordarea unor locuri în limba maghiară, ca secţie, la o Facultate de Drept din municipiul Cluj-Napoca, din cadrul Universităţii "Babeş-Bolyai".

Deci, în momentul în care, prin Constituţie, aşa cum spunea domnul reprezentant al Ministerului Justiţiei, există această instituţie "a interpretului", pe care noi am acreditat-o, ea trebuie, sigur răsplătită, şi mai ales în procesele penale. Deci, ea este o instituţie constituţională. Dreptul de a te adresa în justiţie în orice procese, în cele penale, sigur, se asigură de la sine această gratuitate şi reprezentare prin interpret, demonstrează faptul că nu este nevoie să oficializăm eventual - cum se doreşte în perspectivă, împotriva Constituţiei - a doua limbă oficială în realizarea procedurii judiciare, cu atât mai mult cu cât, la art. 127, domnul de la Ministerul Justiţiei a invocat numai alin. 2, deci "asigurarea plăţii interpretului". La alin. 1 se spune foarte clar: " ... Procedura judiciară are loc numai în limba română".

Deci, suntem de acord, pentru că el confirmă abuzul şi ilegalitatea săvârşită de ministrul Educaţiei Naţionale, prin acordarea de locuri la Cluj-Napoca. De fapt, la Cluj-Napoca, vreau să vă informez, 500 de tineri... (proteste în partea dreaptă a sălii, la intenţia domnului Ioan Gavra de a continua să vorbească).

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule Gavra!

Să ne întoarcem la proiectul de lege... Mai avem două proiecte de lege pe care trebuie să le dezbatem...

Domnul Ioan Gavra:

Domnule vicepreşedinte!

De acord.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dar, vă rog mult...

Domnul Ioan Gavra:

O singură chestiune: alt fel de manifestare decât urlat, mai cunoaşteţi dumneavoastră în Parlamentul României?

Vă mulţumesc. (Comentarii în partea dreaptă a sălii).

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Dacă mai sunt alte luări de cuvânt în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt.

Titlul legii, nr. crt. 1 din raport, intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul 1 alin. 1, intervenţii? La alin. 1, da?

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Ca urmare a Legii de modificare...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog vorbiţi în microfoane! Nu se aude bine...

Domnul Acsinte Gaspar:

Spun că este necesar ca din alin. 1 să fie eliminată sintagma "Parchet General", adică "General", întrucât prin Legea de modificare a Legii de organizare judecătorească, nu mai avem "Parchetul General" şi atunci alin. 1 ar suna astfel: "... Ministerul Justiţiei şi Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie..." şi textul curge mai departe.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Iniţiatorul! De acord?

Comisia de acord? Bun.

Vă supun spre aprobare alin. 1, cu eliminarea cuvântului "General".

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alineatul 2 nr. crt. 2 din raport. De fapt, alin. 2, 3 şi 4. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul 1, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 2 nr. crt. 3 raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 3, preambul. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct. "a" nr. crt. 4 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct. "b" şi "c" din textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 3, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 4 alin. 1. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin. 2 nr. crt. 5 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin. 3. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 4, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 5 alin. 1 nr. crt. 6 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin. 2. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 5, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 6 alin. 1, preambul, pct. "a" şi "b". Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct. "c" nr. crt. 7 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct. "d".

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin. 1, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin. 2 nr. 8 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 6, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 7 alin. 1 nr. crt. 9 din raport. Intervenbii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin. 2 nr. crt. 10 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 7, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 8. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 9, în ansamblu. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 10, în ansamblu. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 11.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 12. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 13. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 14. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Revenim la art. 7 alin. 1 nr. crt. 9 din raport. Vă rog!

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Este vorba despre faptul că s-a introdus o disfuncţie în raportul comisiei noastre la acest articol, textul normal şi corect în înţeles gramatical era cel propus de Ministerul Justiţiei, şi anume: "Plata interpreţilor folosiţi de organele prevăzute la art. 1." La comisie a apărut: "Plata interpreţilor prevăzuţi la art. 1." Este evident o eroare de exprimare, textul corect este cel iniţial. Vă rog să acceptaţi această modificare, care este absolut necesară.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Revin la alin. 1 al art. 7 cu amendamentul propus de comisie.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 7, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Domnul deputat Acsinte Gaspar. Vă rog!

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

În viteza în care am discutat, nici nu am mai avut timp să observ o chestiune la art. 13. Am discutat şi cu iniţiatorul, este de acord ca formularea acestui articol să fie următoarea: "Ministerul Justiţiei va adopta regulamentul de aplicare a prezentei legi în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a acesteia." Adică, propun eliminarea sintagmei "de punere în aplicare". De obicei, regulamentele se dau "de aplicare" şi nu "de punere în aplicare", e o exprimare mai arhaică şi cred că e bine să folosim terminologia unitară din legislaţia noastră.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Iniţiatorul şi comisia, sunt de acord?

Domnul Emil Teodor Popescu:

De acord, nu schimbă sensul, este o chestiune de acurateţe.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă resupun la vot art. 13, cu amendamentul propus de domnul deputat Acsinte Gaspar.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Este o lege organică, o vom vota joi, la ora 10,00.

Mai avem un singur proiect de lege pe care v-aş ruga să îl dezbatem. Este vorba de proiectul de Lege privind cooperarea autorităţilor române cu Tribunalul Internaţional pentru urmărirea persoanelor presupuse a fi responsabile de grave violări ale dreptului internaţional umanitar comise pe teritoriul fostei Iugoslavii începând cu 1991.

Iniţiatorul?

Domnul Constantin Doldur:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de lege pe care vi-l supun spre adoptare a fost elaborat ca urmare a Rezoluţiei nr. 827 din 25 mai 1993 a Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite, prin care a fost înfiinţat Tribunalul Internaţional pentru urmărirea persoanelor presupuse a fi responsabile de grave violări ale dreptului internaţional umanitar comise pe teritoriul fostei Iugoslavii începând cu 1991. Prin această rezoluţie s-a cerut tuturor statelor membre ale O.N.U. să coopereze cu acest tribunal şi să-şi alinieze legislaţia naţională la cerinţele rezoluţiei.

Proiectul de lege nu face decât să prevadă condiţiile în care autorităţile judiciare române vor cooperare cu Tribunalul Internaţional pentru urmărirea celor presupuşi vinovaţi de crimele comise pe teritoriul fostei Iugoslavii. El este astfel redactat încât nu se impune modificarea şi completarea dispoziţiilor Codului penal şi ale Codului de procedură penală.

Legea pe care o supunem spre adoptare are caracter temporar şi urmează să rămână în vigoare până la încetarea activităţii Tribunalului Internaţional. În cuprinsul legii, este determinată competenţa organelor judiciare române, precum şi modul de soluţionare a unor cereri pe care această instanţă internaţională le poate adresa autorităţilor române competente. Dispoziţiile legii se completează cu cele ale Codului penal şi ale Codului de procedură penală.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Emil Teodor Popescu, preşedintele Comisiei juridice. Vă rog!

Domnul Emil Teodor Popescu:

Pe cât se poate mai scurt.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Raportul comisiei din 10.09.1997 este favorabil. Proiectul a fost avizat de Consiliul legislativ cu avizul nr. ..., cu adresele nr. ... şi nr. ..., Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi, precum şi Comisia pentru apărare au trimis avize favorabile.

În temeiul art. 57 din Regulament s-a luat în dezbatere proiectul. În urma dezbaterilor s-a hotărât în unanimitate ca proiectul să fie supus plenului în forma prezentată de iniţiator.

Adaug un singur lucru, şi anume că acest proiect este de nici o culoare politică, el nu face decât să integreze politica acestui tribunal în sistemul nostru de drept intern. Evident, este o lege temporară, trebuie să fie adoptată.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

În cadrul dezbaterilor, dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Vă fac propunerea să aprobăm pe capitole această lege.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Propunerea a fost adoptată în unanimitate.

Titlul legii. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap. I - "Dispoziţii generale". Intervenţii? Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Propun ca din tot cuprinsul legii să se elimine sintagma "general" (iarăşi revenim la problema cu Parchetul), dat fiind faptul că în momentul de faţă instituţia care este organizată potrivit legii de organizare judecătorească este "Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Iniţiatorul şi comisia? De acord.

Vă supun spre aprobare această propunere.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Poftiţi!

Domnul Constantin Doldur:

În strânsă legătură cu amendamentul propus de domnul deputat Gaspar, aş vrea ca la art. 8 alin. 1 să se reţină, în locul formulării: "Procurorul general", ţinându-se seama că acum sunt mai mulţi: "Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie." La art. 8 alin. 1.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Când ajungem acolo, supunem la vot.

La Cap. I, dacă sunt intervenţii la art. 1-5? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Capitolul II, art. 6-7. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap. III. La art. 8 alin. 1 este un amendament propus de iniţiator, pe care vi-l supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap. III, în ansambul său. Art. 8, cu amendamentul respectiv, 9 şi 10. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap. IV art. 11 şi 12. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Capitolul V - "Dispoziţii finale". Supun la vot titlul acestui capitol.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 13. Nu sunt intervenţii, vi-l supun aprobării.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 14. Intervenţii? Domnul deputat Acsinte Gaspar. Vă rog!

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Aşa cum este redactată prima parte a acestui articol creează o incertitudine în legătură cu intrarea în vigoare a legii. Se spune aşa: "Legea intră în vigoare după 10 zile." Înţeleg că poate să intre în ziua a 11-a, a 12-a, a 13-a... Or, trebuie spus foarte clar: "Legea intră în vigoare la 10 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României Partea I."

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Iniţiatorul şi comisia, sunt de acord?

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnilor,

Suntem de acord cu ce spune domnul Gaspar, dar nu aşa. Dacă tot vreţi să avem acurateţe, păi să o avem! "După expirarea termenului de 10 zile, calculat de la data publicării." Aşa este corect, nu "la 10 zile după"!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

"Legea intră în vigoare la 10 zile de la data publicării în Monitorul Oficial Partea I."

Domnul Emil Teodor Popescu:

"După expirarea termenului de 10 zile." Ori vreţi să fie acurateţe şi terminologie juridică ori nu! Prin urmare, nu în a 10-a zi sau în al 17-lea minut... "După expirarea termenului de 10 zile", pe care Constituţia i-l permite.

Deci, pe fond, noi suntem de acord cu ideea, toată chestiunea este formularea: "După expirarea termenului de 10 calculat de la data publicării." Gata!

Domnul Acsinte Gaspar:

Îmi pare foarte rău, dar dacă luaţi toate legile o să vedeţi că formula aceasta este, pe care v-am spus-o eu!

Domnul Emil Teodor Popescu:

Nu este bine!

Domnul Acsinte Gaspar:

Păi, până acum, de ce aţi spus că este bine?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă menţineţi amendamentul, domnule Gaspar?

Domnul Acsinte Gaspar:

Da.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Atunci, sunt obligat să-l supun la vot.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Şi pe al meu, că sunt de acord pe fond!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Întâi trebuie să-l supun pe al dânsului. Domnul deputat Acsinte Gaspar a spus: "Legea intră în vigoare la 10 zile de la data publicării în Monitorul Oficial ş.a.m.d." Vă supun spre aprobare acest amendament.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 6 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

A fost adoptat art. 14 în formularea propusă.

Textul Cap. V, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Joi, la ora 10,00, vot final şi asupra acestei legi.

Vă mulţumesc pentru răbdare şi înţelegere. Mâine este zi de comisii, joi ne revedem la ora 8,30.

Şedinţa s-a încheiat la ora 16,45.