Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse de doamna Paula Maria Ivănescu, vicepreşedintă a Camerei Deputaţilor, asistată de domnii Corneliu Ciontu şi Kovacs Csaba Tiberiu, secretari.

*

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Urându-vă o zi bună şi o săptămână şi mai bună, declar deschisă şedinţa de astăzi, 8 iunie 1998, a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că, din totalul celor 343 deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 247, participă la alte acţiuni parlamentare un număr de 74, iar 96 sunt absenţi.

Cvorumul prevăzut de art. 128 din Regulament este întrunit. Deci, cvorumul de lucru de astăzi, 8 iunie, este de 98 de deputaţi.

Domnul secretar mă informează că în acest moment în sală sunt prezenţi 105 deputaţi.

Pentru început, urmează să dezbatem proiectul ordinii de zi şi al programului de lucru ale Camerei Deputaţilor pentru această săptămână, care v-au fost difuzate.

Dacă la programul de lucru sunt observaţii sau comentarii.

Domnul Nică Mihail,

Aveţi cuvântul.

Domnul Mihail Nică:

Vă mulţumesc.

Pentru ziua de marţi, fac propunerea ca votul final la cele 3 legi să fie decalat la ora 11,30, deoarece Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională are şedinţă comună cu comisia similară de la Senat, pentru întocmirea rapoartelor privind scrisoarea Preşedintelui României, care va fi discutată miercuri.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mai sunt şi alte comentarii sau propuneri la programul de lucru?

Dacă nu mai sunt, vă supun votului..., aprobării dumneavoastră. ...

Domnul deputat Ţurlea.

Domnul Petre Ţurlea:

Stimată doamnă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Constat că mâine, marţi, între orele 13,00 şi 14,00 este înscris în acest program şedinţă comună a Birourilor Permanente ale celor două Camere ale Parlamentului.

Stimată doamnă,

Vă propun să amintiţi colegilor domniei voastre din aceste două Birouri Permanente că tot aceste două Birouri Permanente în urma propunerii mele din 2 februarie anul acesta..., pe 8 februarie au hotărât ca până în vară să se facă o şedinţă comună festivă a Parlamentului pentru aniversarea Revoluţiei Române de la 1848.

A trecut data cea mai bună - jumătatea lunii mai, văd că trece şi începutul lunii iunie şi nu va mai avea loc nici o astfel de întrunire.

Vă solicit să spuneţi celor două Birouri Permanente,care ar trebui măcar să ne precizeze: aceste Birouri Permanente ale Parlamentului reprezintă Parlamentul României, sau altfel de Parlament, de nu acceptă o asemenea sărbătorire absolut normală?

Vă amintesc că Parlamentul ţării vecine şi prietene - Ungaria - a sărbătorit aşa cum se cuvine Revoluţia Maghiară de la 1848.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat,

Vă pot da un răspuns din partea Birourilor Permanente. Probabil că nu aţi fost prezent în Camera Deputaţilor, când s-a anunţat că această sărbătorire va avea loc în şedinţa comună din data de 25 iunie 1998, odată cu sărbătorirea drapelului naţional.

Deci, este programată pe data de 25 iunie.

Birourile Permanente ale celor două Camere au ţinut seama de propunerea dumneavoastră şi a celorlalţi parlamentari, care au solicitat acest lucru.

Mai există comentarii şi propuneri?

Vă supun atenţiei şi votului dumneavoastră propunerea domnului Nică Mihail, ca voturile finale pe proiecte de legi planificate marţi, să se desfăşoare începând cu ora 11,30 şi nu 11,00, cum este în propunerea venită de la Biroul Permanent.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. Marea majoritate.

Este cineva împotrivă? Două voturi împotrivă.

Se abţine cineva? Trei abţineri.

Cu majoritate de voturi, programul de lucru propus de Biroul Permanent a fost acceptat, pentru săptămâna în curs.

Vă supun dezbaterii ordinea de zi a Camerei Deputaţilor pentru această săptămână. Dacă sunt comentarii sau propuneri? Nu există. Vă supun votului şi aprobării dumneavoastră ordinea de zi a Camerei Deputaţilor pentru această săptămână.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Cine este contra? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Cu unanimitate de voturi, ordinea de zi a fost adoptată.

Intrăm în ordinea de zi şi vă prezint informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente. Este vorba de următoarele iniţiative legislative:

1. Proiectul de Lege privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege a fost sesizată, în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

2. Proiectul de Lege privind înfiinţarea Societăţii Naţionale "Institutul de Cadastru şi Organizarea Teritoriului Agricol S.A.", primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru avize: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibrul ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

3. Proiectul de Lege privind dreptul absolvenţilor învăţământului particular liceal, profesional şi postliceal de a susţine examenul de finalizare a studiilor la unităţi similare din învăţământul de stat, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport; pentru avize: Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

4. Propunerea legislativă pentru declararea Comunei Filipeştii de Pădure, Judeţul Prahova, ca oraş, iniţiată de domnul deputat Petre Ţurlea - P.U.N.R.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibrul ecologic; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

5. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor prevederi ale Legii nr.70/1991 privind alegerile locale, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru aviz, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibrul ecologic.

Pentru acest proiect de lege, se solicită din partea Guvernului procedura de urgenţă.

Solicit plenului votul pentru aprobarea procedurii de urgenţă, solicitată de Guvernul României.

Cine este pentru?

Scuzaţi că întrerup procedura de vot...

Reprezentantul Guvernului doreşte să susţină această procedură de urgenţă.

Aveţi cuvântul.

Domnul Eugen Clinciu:

Doamnă preşedintă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În conformitate cu prevederile art.74 alin. 3 din Constituţia României, Guvernul susţine dezbaterea cu procedură de urgenţă a proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea unor prevederi ale Legii nr.70/1991 privind alegerile locale.

Menţionez că acest proiect de lege, sau aceste modificări ale legii, conţin prevederi privind constituirea Biroului Electoral la nivelul municipiului Bucureşti şi o serie de date tehnice privind posibilitatea aplicării ştampilei pe cărţile de identitate şi alte acte cu care alegătorii îşi vor putea dovedi identitatea.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Fiind informaţi asupra urgenţei solicitate de către Guvern, supun votului dumneavoastră "procedura de urgenţă" pentru acest proiect de lege.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. Majoritatea.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nu avem nici abţineri... O abţinere.

Deci, cu majoritatea de voturi, acest proiect de lege va fi dezbătut în procedură de urgenţă.

6. Proiectul de Lege privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Ocupare şi Formare Profesională, adoptat de Senat în şedinţa din 2 iunie 1998.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize: Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 1/1998 pentru acceptarea Protocolului 4 la Acordul general pentru comerţul cu servicii, adoptat la Geneva la 15 aprilie 1997, adoptat de Senat în şedinţa din 1 iunie 1998.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrie şi servicii; pentru avize: Comisia pentru politică externă şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

8. Proiectul de Lege pentru ratificarea instrumentului de amendare a Constituţiei Organizaţiei Mondiale a Muncii, adoptat la Conferinţa generală a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, la Geneva, la 19 iunie 1997, adoptat de Senat în şedinţa din 1 iunie 1998.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize: Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Domnul deputat Ana...

Domnul Gheorghe Ana (HD):

Stimată doamnă,

Stimaţi colegi,

Vă propun ca proiectul de Lege privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară să fie reanalizat în Biroul Permanent, în vederea sesizării, cel puţin pentru avize, dacă nu pentru raport comun, a Comisiei pentru buget, finanţe, bănci, şi, de asemenea, a Comisiei pentru industrie şi servicii specifice.

Vă atenţionez asupra conţinutului acestui proiect de act legislativ, care vine să pună în mişcare inclusiv corpul experţilor contabili şi corpul experţilor tehnici, opinându-se pentru crearea unui birou în cadrul tribunalelor, prin care să se solicite expertize în situaţii de oportunitate.

Cred că, cel puţin pentru aceste succinte explicaţii, cele două comisii, dacă nu trebuie să participe la întocmirea unui coraport, cel puţin la elaborarea avizelor trebuie să fie sesizate.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, domnule deputat, aveţi dreptate.

Din partea Comisiei de buget, finanţe, bănci va trebui făcută solicitarea pentru avizarea în fond, solicitare care să fie transmisă Birourilor Permanente.

În continuare, vă informez că vă puteţi exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale asupra următoarelor legi. Deci, în conformitate cu prevederile art.17 alin.2 şi 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:

- Legea pentru completarea art. 33 al Legii nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului;

- Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 47/1997 privind modificarea şi completarea unor acte normative în vederea eliminării legăturilor dintre nivelul unor drepturi salariale, de asigurări sau de asistenţă socială şi nivelul salariului de bază minim brut pe ţară, adoptată în procedură de urgenţă;

- Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 69/1997 privind acordarea unui ajutor pentru plata cheltuielilor suplimentare determinate de creşterea consumului de energie termică în lunile sezonului rece şi de majorarea preţului acesteia pentru unele categorii ale populaţiei, precum şi modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/1997, de asemenea, adoptat în procedură de urgenţă.

În continuare, vă supun aprobării dumneavoastră constituirea unei comisii de mediere.

Am să vă prezint numele domnilor deputaţi propuşi în Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 86/1997 privind aprobarea primei de export pentru cantitatea de un milion tone de porumb boabe din recolta anului 1997:

1) Argeşeanu Valentin - P.N.Ţ.C.D. - Civic Ecologist;

2) Lăpuşan Alexandru - P.D.S.R.;

3) Chiriac Mihai - Partidul Democrat;

4) Gheorghe Valeriu - P.N.L.;

5) Elek Matei Barna - U.D.M.R.;

6) Neacşu Ilie - P.R.M.;

7) Şteolea Petru - P.U.N.R.

Consult Camera Deputaţilor dacă este de acord.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Deci, în unanimitate, a fost votată şi componenţa comisiei de mediere prezentate.

Continuăm ordinea de zi. Urmează a fi luate în dezbatere punctele înscrise pe ordinea de zi. Pentru început, avem de supus dezbaterii şi votului dumneavoastră, raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/1997 pentru reglementarea plăţilor premiilor anuale, a celui de-al 13-lea salariu sau a altor sume de această natură suportate din fondul de salarii, care, de regulă, se acordă la finele anului.

Domnul deputat George Şerban va avea imediat cuvântul.

Din componenţa Comisiei de mediere, dacă sunt prezenţi în sală domnii deputaţi, îi rog să ia loc la masa rezervată comisiilor.

Domnule deputat George Şerban,

Vă rog... Aveţi cuvântul.

Domnul George M. Şerban:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Trec peste faptul că Partidul Democrat, Grupul parlamentar, îşi exprimă nedumerirea în legătură cu faptul că, având majoritatea amendamentelor la dezbaterea în plen a acestui proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului, nu a fost desemnat cu un reprezentant în cadrul acestei comisii de mediere, deşi pe baza cifrelor pe care le am la dispoziţie, toate argumentele, inclusiv algoritmul care se foloseşte la stabilirea acestor comisii, ne îndreptăţeau să participăm la această comisie, dar, mai mult decât atât, însuşi faptul că trebuia să participe pentru a-şi susţine punctul de vedere, aşa cum l-a susţinut în Camera Deputaţilor.

Însă, este o chestiune de fond şi eu fac aici apel la colegii prezenţi la această dezbatere ca, având în vedere că majoritatea amendamentelor susţinute în cadrul comisiei, cu o largă majoritate, şi apoi aduse în discuţia Camerei Deputaţilor, cu aceeaşi largă majoritate, au fost supuse aprobării şi însuşite de către Camera Deputaţilor, în cadrul Comisiei de mediere, dintr-un motiv sau altul, s-au adoptat punctele de vedere ale Senatului, care, în dezbaterea care a avut loc la nivelul acestei Camere, după cum m-am interesat şi am obţinut informaţiile respective, aceste puncte de vedere nu au fost susţinute cu aceeaşi majoritate cu care au fost susţinute în Camera Deputaţilor.

De aceea, pentru a evita orice discuţie privind constituţionalitatea utilizării acestui termen, de al 13-lea salariu, într-o ordonanţă, termen care nu există nicăieri în legislaţia română, vă rog şi insist de a vota raportul Comisiei de mediere în varianta propusă de Camera Deputaţilor.

Este o solicitare şi o propunere a Grupului parlamentar din Camera Deputaţilor al Partidului Democrat.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Şi eu vă mulţumesc.

În esenţă, dumneavoastră ne solicitaţi ca acolo unde nu sunt adoptate textele Camerei Deputaţilor şi a adoptat altceva Comisia de mediere, să ne îndreptăm atenţia spre hotărârea noastră anterioară.

Deci, aveţi în faţă raportul Comisiei de mediere.

La pct.1 al raportului Comisiei de mediere, ni se propune textul Camerei Deputaţilor.

Vă întreb dacă mai sunt comentarii sau obiecţiuni. Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră propunerea Comisiei de mediere, de a vota textul Camerei Deputaţilor.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni... O abţinere.

Deci, cu majoritate de voturi, pct.1 al raportului Comisiei de mediere a fost votat.

La pct.2 al Comisiei de mediere, Comisia ne propune, în unanimitate, textul Camerei Deputaţilor. Dacă sunt obiecţiuni sau comentarii? Nu sunt.

Vă supun votului textul Camerei Deputaţilor, propus de comisia de mediere.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva contra?

Se abţine cineva? Nimeni.

Deci, În unanimitate, pct.2 al Comisiei de mediere a fost votat.

La pct.3 din raportul comisiei de mediere ni se propune un text comun.

Domnule George Şerban,

Propunerea dumneavoastră se referă..., deci apelul dumneavoastră ca şi menţinere a opţiunilor Camerei Deputaţilor începe şi pe textele comune, da?

Doamnelor şi domnilor colegi, avem propunerea Comisiei de mediere, un text comun şi solicitarea din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat de a vota textul Camerei Deputaţilor, deci de a ne reîntări votul dat anterior.

Eu trebuie să supun votului, în prima fază, textul Comisiei de mediere.

Cine este pentru?

Domnilor secretari,

Vă rog să număraţi.

S-au exprimat 19 voturi pentru. Cred că este insuficient pentru ca textul comun propus de Comisia de mediere să fie adoptat.

Cine este pentru textul Camerei Deputaţilor?

Vă rog să număraţi...

Vă rugăm, dat fiindcă se numără voturile "pentru", să voteze toată lumea. Deci, este vorba de textul Camerei Deputaţilor, adoptat în Camera Deputaţilor cu mare majoritate...

Sunt 68 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? Sunt 8 voturi împotrivă.

Cine se abţine? Sunt 7 abţineri.

Sunt 68 voturi pentru, 8 voturi împotrivă şi 7 abţineri.

Înainte de a supune la vot, domnii secretari au făcut numărătoarea şi erau 100...

Domnul Florian Bercea (din sală) :

"Erau!" Este bine zis...

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Şi în acest moment sunt 105 deputaţi prezenţi în sală.

Cvorumul de lucru este de 98 persoane.

Vă rog, domnilor secretari, încă o dată să facem numărătoarea.

Dacă domnii deputaţi nu vor să-şi exprime votul, este altceva.

Deci, în sală sunt prezenţi, conform numărătorii efectuate de cei doi secretari, 121 de deputaţi şi, conform acestui cvorum stabilit prin numărătoare, cu 68 de voturi pentru, pct.3 din raportul de mediere a fost votat conform variantei Camerei Deputaţilor.

La pct.4, aveţi în propunerile Comisiei de mediere un text comun, şi în propunerea anterioară, făcută prin vocea domnului deputat George Şerban, varianta Camerei Deputaţilor.

Supun la vot propunerea Comisiei de mediere.

Cine este pentru? Cu 20 voturi pentru, această propunere a Comisiei de mediere, deci textul comun nu a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră soluţia propusă de textul Camerei Deputaţilor referitor la pct.4 din raportul Comisiei de mediere.

Cine este pentru? 72 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? 7 voturi împotrivă.

Cine se abţine? 13 abţineri.

În sală sunt prezenţi 121 de deputaţi, au votat pentru 72, 7 au fost împotrivă, 13 s-au abţinut.

Doamnelor şi domnilor deputaţi, vă rugăm să vă exprimaţi opţiunea de vot, pentru că din însumare nu iese numărul celor prezenţi în sală, în acest moment.

Deci supun încă o dată la vot pct.4 din raportul Comisiei de mediere, varianta Camerei Deputaţilor.

Cine este pentru?

De această dată, au votat pentru 73 de deputaţi, faţă de o prezenţă de 121 de deputaţi, în Camera Deputaţilor, varianta adoptată pentru pct.4 din raportul Comisiei de mediere. Adoptată, deci, este varianta Camerei Deputaţilor.

La pct.5 din raportul Comisiei de mediere, comisia ne propune, în unanimitate, textul Camerei Deputaţilor.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru textul propus de Comisia de mediere? Vă mulţumesc, marea majoritate.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Deci, în unanimitate, pct.5 din raportul Comisiei de mediere a fost adoptat, în varianta propusă de Comisia de mediere.

La pct.6 din raportul Comisiei de mediere, comisia ne propune un text comun şi trebuie să ţinem cont de votul anterior şi de propunerea domnului deputat George Şerban, de a vota în continuare varianta Camerei Deputaţilor.

Pentru început, eu vă supun votului dumneavoastră, la pct.6 al raportului de mediere, textul comun propus de Comisia de mediere.

Cine este pentru? S-au exprimat 17 voturi pentru, insuficiente pentru a adopta această propunere a Comisiei de mediere.

În continuare, supun votului dumneavoastră textul Camerei Deputaţilor pentru pct.6 al raportului de mediere.

Cine este pentru? Cu 73 de voturi pentru, a fost votată, acceptată propunerea Camerei Deputaţilor pentru pct.6 din raportul Comisiei de mediere.

La pct.7 al raportului Comisiei de mediere, ni se propune textul Camerei Deputaţilor şi cu un vot în unanimitate.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Deci şi pct.7 al raportului de mediere a fost votat în unanimitate.

Acest raport de mediere, în integralitatea sa, va fi votat mâine, o dată cu celelalte propiecte de legi planificate pentru ora 11,30.

Pe ordinea de zi, în continuare, este dezbaterea asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.22/1998 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România, Banca Europeană de Investiţii şi Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice RADET Bucureşti privind finanţarea proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului de termoficare din municipiul Bucureşti, semnat la Luxemburg şi Bucureşti la data de 12 şi respectiv 14 noiembrie 1997.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Din partea comisiei sesizate În fond, are cuvântul domnul deputat Traian Decebal Remeş, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Domnul Traian Decebal Remeş:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Domnilor colegi,

Comisia noastră vă propune analizarea şi votarea acestui proiect de lege, în forma prezentată.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul, în cadrul dezbaterilor generale? Nu doreşte nimeni.

Dacă nu doreşte nimeni să ia cuvântul, în dezbaterile generale, vă supun discuţiei, implicit aprobării dumneavoastră, titlul.

Nu sunt comentarii? Dacă nu sunt comentarii, vă supun acordului dumneavoastră titlul proiectului de lege.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Deci, cu unanimitate de voturi, a fost aprobat titlul proiectului de lege.

Articolul unic al acestui proiect de lege îl vom vota la sfârşitul legii, după ce vom adopta ordonanţa pe articole.

Deci asupra art.1 din ordonanţă, dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Cu unanimitate de voturi, art.1 al ordonanţei a fost adoptat.

Art.2 al ordonanţei. Sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Cu unanimitate de voturi, art.2 al ordonanţei a fost adoptat.

Art.3. Sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Cu unanimitate de voturi, şi art.3 al ordonanţei a fost adoptat.

Art.4, şi ultimul. Sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Deci, în unanimitate de voturi, şi art.4 al ordonanţei a fost adoptat.

Articolul unic. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Deci, în unanimitate de voturi, şi articolul unic al ordonanţei a fost adoptat.

Şi acest proiect de lege, în întregime, va fi votat mâine, odată cu celelalte proiecte de lege planificate la ora 11,30.

Urmează să intre în dezbaterea Camerei Deputaţilor proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.21/1998 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare privind Proiectul cadastrului general şi publicităţii imobiliare, în sumă de 25,5 milioane dolari S.U.A., semnat la Washington la 23 ianuarie 1998.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte nimeni.

Din partea comisiei sesizate în fond, are cuvântul domnul deputat Traian Decebal Remeş, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Domnul Traian Decebal Remeş:

Domnilor colegi,

Comisia vă propune dezbaterea şi votarea, în forma prezentată, a acestui proiect de lege.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul, în cadrul dezbaterilor generale? Nu doreşte.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege şi vă supun discuţiei titlul proiectului de lege.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Art.1 al ordonanţei. Sunt comentarii? Deci am specificat, sper, pentru stenogramă, că, cu unanimitate de voturi, titlul ordonanţei a fost adoptat.

Pentru art.1, nefiind comentarii, cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

În unanimitate de voturi, art.1 al ordonanţei a fost adoptat.

Art.2. Sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Cu unanimitate de voturi, şi art.2 a fost adoptat.

Art.3. Sunt comentarii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi art.3 a fost adoptat în unanimitate.

Art.4. Sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru art.4? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Cu unanimitate de voturi, şi art.4 a fost adoptat.

Art.5. Sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Cu unanimitate de voturi, şi art.5 al ordonanţei în discuţie a fost adoptat.

Supun votului plenului Camerei Deputaţilor articolul unic.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Deci, cu unanimitate de voturi, şi articolul unic al proiectului de lege a fost votat.

Legea, pe ansamblu, va fi votată mâine, odată cu celelalte voturi finale propuse la ora 11,30.

În continuare, vă supun discuţiei proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenţia cu privire la marcajul explozibililor plastici şi în folie, în scopul detectării, adoptată la Montreal la 1 martie 1991.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul?

Aveţi cuvântul şi vă rog să vă prezentaţi, pentru stenogramă.

Domnul Marian Aleodor Frâncu:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Numele meu este Aleodor Frâncu, sunt secretar de stat la Ministerul Transporturilor şi, cu permisiunea dumneavoastră, am să fac o mică prezentare a acestui proiect de lege.

Deoarece la comiterea actelor de terorism având ca scop distrugerea în întregime a aeronavelor şi a altor mijloace de transport şi ţinte, s-au folosit explozibili ce n-au putut fi detectaţi, la cea de-a 27-a Sesiune a Adunării OACI, s-a hotărât acordarea unei priorităţi absolute privind elaborarea unui nou instrument internaţional cu privire la marcajul explozibililor plastici sau în folie, în scopul detectării.

Convenţia cu privire la marcajul explozibililor plastici şi în folie în scopul detecţiei a fost redactată la Montreal la 1 martie 1991 şi asigură cadrul corespunzător pentru realizarea cooperării internaţionale în domeniul protecţiei şi siguranţei aviaţiei civile internaţionale, prin stabilirea obligativităţii statelor contractante la Convenţie să adopte măsuri de natură să garanteze ca explozibilii plastici şi în folie să fie marcaţi. Statele contractante sunt obligate să ia toate măsurile necesare şi efective pentru interzicerea şi împiedicarea fabricării, pe teritoriul lor, a explozibililor nemarcaţi, să ia toate măsurile necesare şi efective pentru interzicerea şi împiedicarea intrării sau ieşirii de pe teritoriul lor a explozibililor nemarcaţi, să ia toate măsurile necesare pentru exercitarea unui control strict şi efectiv asupra deţinerii şi transferului de explozibili nemarcaţi, care au fost fabricaţi sau introduşi pe teritoriul ţării sau înainte de intrarea în vigoare a prezentei convenţii, să ia toate măsurile necesare pentru asigurarea distrugerii.

Având în vedere prezenta expunere de motive, vă rugăm să aprobaţi proiectul Legii pentru aderarea la Convenţia semnată la Montreal la 1 martie 1991 cu privire marcajul explozibililor plastici şi în folie, în scopul detecţiei.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulţumim şi noi domnule secretar de stat.

Dacă din partea comisiei sesizate în fond este vreo intervenţie?

Raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională este favorabil acestui proiect de lege.

Dacă nu sunt intervenţii din partea comisiilor, întreb grupurile parlamentare dacă doreşte cineva să participe la dezbaterile în fond. Nu doreşte nimeni. Atunci vom trece la adoptarea acestui proiect de lege.

Supun discuţiei dumneavoastră titlul legii.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru titlul legii? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Cu unanimitate de voturi, titlul legii a fost adoptat.

Articolul unic, în forma adoptată de Senat.

Dacă doreşte cineva să facă comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Cu unanimitate de voturi, Camera Deputaţilor a adoptat articolul unic.

Şi această lege va fi trecută pe ordinea de zi de mâine, la votul final.

Solicit serviciilor de specialitate ale Camerei Deputaţilor să aibă grijă cu climatizarea acestei săli.

Deci urmează să dezbatem şi să adoptăm, pe articole, proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind cooperarea în domeniul militar dintre Ministerul Apărării Naţionale al României şi Ministerul Apărării al Republicii Italiene, semnat la Roma la 26 februarie 1997.

Dacă din partea iniţiatorului şi a comisiei de specialitate sunt intervenţii?

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Nu avem iniţiator. Cine este iniţiator?

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Iniţiatorul ne-a anunţat că, dacă putem s-o amânăm puţin, pe ordinea de zi, pentru că întârzie puţin. Sunteţi de acord? Consult plenului Camerei. O amânăm pentru când soseşte reprezentantul iniţiatorului sau putem s-o discutăm şi în lipsa acestuia? Deci vă consult: putem s-o discutăm şi în lipsa iniţiatorului? Sunteţi de acord?

Cine este pentru? Majoritatea. Vă mulţumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare sunt solicitări pentru dezbaterea pe fond? Nu sunt.

Vă informez că raportul comisiei de specialitate, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională este favorabil adoptării acestui proiect de lege.

Supun dezbaterii dumneavoastră titlul legii.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru titlu? Vă mulţumesc, marea majoritate.

Cine este împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Cu unanimitate de voturi, titlul legii a fost adoptat.

Supun discuţiei dumneavoastră articolul unic.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Supun votului dumneavoastră articolul unic.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Deci, cu unanimitate de voturi, a fost votat şi articolul unic.

Şi această lege, în integralitatea ei, va fi votată mâine, o dată cu celelalte legi supuse votului final.

Urmează să punem în discuţie proiectul de Lege pentru aderarea României la Protocolul cu privire la reprimarea actelor ilicite de violenţă în aeroporturile destinate aviaţiei civile internaţionale, suplimentar la Convenţia încheiată la Montreal la 23 septembrie 1971 privind reprimarea actelor ilicite îndreptate împotriva securităţii aviaţiei civile, adoptat la Montreal la 24 februarie 1988.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnule secretar de stat Frâncu, aveţi cuvântul.

Domnul Marian Aleodor Frâncu:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Deoarece în Convenţia de la Montreal, semnată în septembrie 1971, nu s-au cuprins şi actele de intervenţie ilicite de violenţă care compromit sau sunt în măsură să compromită securitatea persoanelor din aeroporturile destinate aviaţiei civile internaţionale sau care pun în pericol securitatea exploatării aeroporturilor şi afectează încrederea popoarelor lumii în securitatea acestor aeroporturi şi care perturbă securitatea şi bunul mers al aviaţiei civile pentru toate statele, a fost propus Protocolul referitor la completarea acestei Convenţii pentru reprimarea actelor ilicite îndreptate contra aviaţiei civile, prin introducerea paragrafului 1 bis la art.1 şi a paragrafului 2 bis la art.5, ca protocolul şi convenţia să fie considerate un singur document.

Având în vedere că obiectivele aviaţiei civile, aeroporturile internaţionale continuă să fie o ţintă atractivă pentru diferite organizaţii, obiectivul fundamental al aviaţiei civile este desfăşurarea operaţiunilor aeriene în deplină siguranţă şi securitate, vă rugăm să aprobaţi proiectul Legii pentru aderarea României la Protocolul cu privire la reprimarea actelor ilicite de violenţă în aeroporturile destinate aviaţiei civile internaţionale, suplimentar la Convenţia încheiată la Montreal la 23 septembrie 1971 privind reprimarea actelor ilicite îndreptate împotriva securităţii aviaţiei civile, adoptat la Montreal la 24 februarie 1988.

Mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Raportul comisiei de specialitate, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională arată că este de acord această comisiei.

Vă reamintesc să am aprobat acestei comisii să lucreze la nişte rapoarte urgente şi ea este scutită, deci scoasă din cvorum.

Dacă din partea grupurilor parlamentare sunt intervenţii, pe fond? Nu sunt.

Supun dezbaterii dumneavoastră titlul legii.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru titlul legii? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Cu unanimitate de voturi, titlul legii a fost adoptat.

Articolul unic.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Cu unanimitate de voturi, şi articolul unic al acestei legi a fost adoptat.

Mâine această lege va fi supusă votului final, o dată cu celelalte proiecte planificate.

Urmează să supunem dezbaterii dumneavoastră proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului între Guvernul român şi Guvernul macedonean privind cadrul juridic bilateral, semnat la Skopje la 8 martie 1996.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva?

Poftiţi şi vă rog să vă prezentaţi la microfon.

Domnul Mihai Răzvan Ungureanu:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Sunt Mihai Răzvan Ungureanu, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe.

Protocolul dintre Guvernul român şi Guvernul macedonean privind cadrul juridic bilateral, semnat la Skopje în 8 martie 1996, este un acord interguvernamental care vizează preluarea a 20 de acorduri bilaterale încheiate de Republica Socialistă România cu Republica Socialistă Federativă Iugoslavia înainte de 1989, evident. Lor li se prelungeşte valabilitatea, iar Macedonia le recunoaşte. Este un procedeu de rutină, care a fost aplicat şi în cazul altor republici moştenitoare ale fostei Republici Socialiste Federative Iugoslavia.

Având în vedere toate acestea, vă rog să binevoiţi adoptarea proiectului de lege.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulţumesc.

Din partea Comisiei juridică, care şi ea are învoire să lucreze în afara plenului, dacă este cineva? Nu.

Deci vă informez că avem un raport favorabil din partea comisiei sesizate în fond şi întreb grupurile parlamentare dacă doresc să participe la dezbaterile generale. Nu doreşte nimeni.

Supun dezbaterii dumneavoastră titlul legii.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Deci titlul legii a fost adoptat În unanimitate.

Articolul unic al legii.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Deci, în unanimitate, şi articolul unic a fost adoptat.

Această lege, în integralitatea ei, va fi votată mâine, cu celelalte legi supuse votului final.

În continuare, pe ordinea de zi, este proiectul de Lege privind statutul profesiilor sanitare, cu raport de respingere.

Dacă comisia sesizată în fond are ceva de adăugat, faţă de raportul de respingere? Deci nu are.

Deci dat fiind că, comisia a propus respingerea acestui proiectul de Lege privind statutul profesiilor sanitare, eu supun votului Camerei Deputaţilor această propunere. În caz că nu se adoptă, vom trece la discutarea proiectului pe articole.

Cine este pentru respingerea acestui proiect de lege? Majoritatea. Vă mulţumesc.

Este cineva contra? Nu este nimeni contra.

Se abţine cineva?

Cu 2 abţineri şi majoritate de voturi pentru, acest proiect de lege a fost respins.

În continuare urmează, conform ordinii de zi, o serie de proiecte de lege, care trenează de foarte mult, care au rapoarte de respingere şi eu cred că putem să ne mai uşurăm munca cu privire la înşiruirea pe ordinea de zi.

Deci, un alt proiect care are raport de respingere din partea comisiei de specialitate se referă la modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată, devenită Legea nr.130/1992, modificată prin Ordonanţa Guvernului nr.21/1996. Dacă din partea comisiei de specialitate doreşte cineva să ia cuvântul? Domnul deputat Remeş.

Domnul Traian Decebal Remeş:

Doamnă preşedintă de şedinţă,

Domnilor colegi,

Datorită faptului că subiectul acestei ordonanţe a fost tratat anterior, noi am propus respingerea.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulţumesc. Dacă sunt comentarii? Nefiind comentarii, supun plenului Camerei Deputaţilor propunerea comisiei, de respingere a propunerii legislative anunţate mai înainte.

Cine este pentru? Mulţumesc. Marea majoritate.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Deci, cu unanimitate de voturi, propunerea legislativă a fost respinsă.

O altă propunere legislativă care are raport de respingere se referă la reînfiinţarea comunei Bălăneşti, judeţul Olt.

Dacă sunt comentarii? Nefiind comentarii, supun plenului Camerei Deputaţilor respingerea acestei propuneri legislative.

Cine este pentru respingere? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Un vot împotrivă.

Se abţine cineva?

Cu un vot împotrivă şi 2 abţineri, propunerea legislativă a fost respinsă.

O altă propunere de respingere se referă la propunerea legislativă privind modificarea art.1 alin.2 din Legea nr.61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru respingerea acestei propuneri legislative? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Un vot împotrivă.

Se abţine cineva?

Cu un vot împotrivă şi 2 abţineri, această propunere legislativă a fost respinsă.

Un alt raport care are propunere de respingere, se referă la propunerea legislativă privind subvenţionarea activităţilor de editare şi tipărire a ziarelor, revistelor, cărţilor şi rechizitelor şcolare.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru respingerea acestei propuneri legislative? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Se abţine cineva? 5 abţineri.

Cu 2 voturi împotrivă şi 5 abţineri, propunerea legislativă a fost respinsă.

Tot cu un raport de respingere a fost propusă votului dumneavoastră şi propunerea legislativă privind unele măsuri de asigurare a condiţiilor normale de apariţie şi difuzare a presei. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Propun Camerei Deputaţilor respingerea acestei propuneri legislative.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

Deci, cu 2 voturi împotrivă şi 3 abţineri, această propunere legislativă a fost respinsă de Camera Deputaţilor.

De asemenea, cu raport de respingere, este şi propunerea legislativă privind instituirea şi atribuirea demnităţii de "senatori de drept". Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Supun votului Camerei Deputaţilor propunerea de respingere a acestei propuneri legislative.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Se abţine cineva?

Cu 2 voturi împotrivă şi o abţinere, propunerea legislativă anunţată a fost respinsă de plenul Camerei Deputaţilor.

Tot cu raport de respingere este supusă atenţiei dumneavoastră propunerea legisltivă privind unele măsuri pentru protecţia minorităţilor lingvistice a românilor/vlaho-românilor. Dacă sunt comentarii? Nu sunt. Dacă nu sunt comentarii, supun plenului Camerei Deputaţilor propunerea de respingere a propunerii legislative.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

Cu 3 voturi împotrivă şi 3 abţineri, propunerea legislativă anunţată a fost respinsă de plenul Camerei Deputaţilor.

Tot cu raport de respingere, supunem atenţiei dumneavoastră propunerea legislativă privind statutul special al femeii care munceşte exclusiv în gospodăria personală. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a propunerii legislative.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Cine se abţine? 2 abţineri.

Cu 5 voturi împotrivă şi 2 abţineri, propunerea legislativă a fost respinsă de plenul Camerei Deputaţilor.

Tot cu un raport de respingere este supus atenţiei plenului Camerei Deputaţilor propunerea legislativă privitoare la reglementarea situaţiei imobilelor cu destinaţie comercială. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Supun aprobării dumneavoastră propunerea de respingere a propunerii legislative anunţată anterior.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Cu unanimitate de voturi, propunerea legislativă a fost respinsă.

Tot cu un vot de respingere avem trimisă spre dezbatere propunerea legislativă pentru anularea Legii nr.112/1995 şi restituirea unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Supun votului plenului Camerei Deputaţilor propunerea de respingere a acestei propuneri legislative.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

În unanimitate şi această propunere legislativă a fost respinsă.

Tot cu un vot de respingere este supusă dezbaterii dumneavoastră propunerea legislativă pentru anularea măsurilor represive dispuse de regimul comunist împotriva adversarilor politici. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a acestei propuneri legislative.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Se abţine cineva? o abţinere.

Cu 3 voturi împotrivă şi o abţinere a fost respinsă şi această propunere legislativă.

Tot cu vot de respingere este propunerea legislativă privind finanţarea armatei în perioada 1 ianuarie 1998 - 31 decembrie 2002.

Dacă sunt comentarii asupra acestei propuneri de respingere? Nu sunt.

Supun votului plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative anunţate.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Deci, un vot împotrivă.

Se abţine cineva?

Deci, cu un vot împotrivă şi o abţinere a fost respinsă şi această propunere legislativă.

Şi ultima pe ordinea de zi de astăzi, avem, tot cu raport de respingere, propunerea legislativă privind instituirea Taxei NATO în perioada 1 ianuarie 1998 - 31 decembrie 2002. Dacă sunt comentarii asupra acestei propuneri legislative, inclusiv a propunerii de respingere? Nu sunt.

Supun votului plenului Camerei Deputaţilor propunerea de respingere a propunerii legislative.

Deci, cine este pentru respingerea acestei propuneri? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nu este nimeni.

Se abţine cineva? Nu.

Deci, în unanimitate şi această propunere legislativă a fost respinsă.

La pct.23 al ordinii de zi avem tot un raport de respingere, şi anume se referă la propunerea legislativă privind combaterea corupţiei prin exercitarea de presiuni asupra agenţilor economici pentru finanţarea activităţilor cu caracter politic sau pentru aderarea la anumite partide politice. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru respingerea acestei propuneri legislative? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Cine se abţine?

Cu 4 voturi împotrivă şi o abţinere şi această propunere legislativă a fost respinsă.

De asemenea, avem tot o propunere de respingere, pentru propunerea legislativă cu privire la repunerea în drepturi a persoanelor condamnate - victime ale represiunii politice comuniste. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru respingerea acestei propuneri legislative? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? 1un voturi împotrivă.

Se abţine cineva? 7 abţineri.

Cu 11 voturi împotrivă şi 7 abţineri şi această propunere legislativă a fost respinsă.

Avem de asemenea, cu raport de respingere, o propunere legislativă privind reprezentarea parlamentară a populaţiei de naţionalitate română din judeţele Harghita şi Covasna. Este un raport de respingere din legislatura anterioară. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru respingerea acestei propuneri legislative? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? 6 voturi împotrivă.

Se abţine cineva?

Cu 6 voturi împotrivă şi 2 abţineri, deci, cu majoritate de voturi, şi această propunere legislativă a fost respinsă.

Tot cu raport de respingere avem propunerea legislativă privind restituirea bunurilor comunităţilor evreieşti din România, confiscate de regimurile antidemocratice. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii. Supun votului dumneavoastră respingerea acestei propuneri legislative.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? 9 voturi împotrivă.

Cine se abţine? O abţinere.

Cu 9 voturi împotrivă şi o abţinere, deci, cu mare majoritate de voturi, propunerea legislativă a fost respinsă.

Avem, tot cu raport de respingere, propunerea legislativă privind restituirea bunurilor de natură patrimonială Bisericii Române Unite cu Roma (greco-catolică) şi propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea Decretului-lege nr.126/1990 privind unele măsuri referitoare la Biserica Română Unită cu Roma (greco-catolică). Raportul de respingere datează din 1996, din 4 iulie. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru respingerea acestei propuneri legislative? Mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? 13 voturi împotrivă.

Dacă se abţine cineva?

Cu 13 voturi împotrivă şi 7 abţineri, propunerea legislativă enunţată a fost respinsă.

Avem, în continuare, tot cu raport de respingere, propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.75/1994. Pe procedură?

Poftiţi.

Domnul Ráduly Róbert Kálman:

În numele Grupului parlamentar UDMR solicit verificarea cvorumului. Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnilor secretari, vă rog să număraţi dacă în sală se află cvorumul anunţat la începutul şedinţei.

Până acum, toate voturile care au fost efectuate au fost în condiţiile anunţate la începutul şedinţei. În acest moment, făcându-se verificarea prezenţei în sala de şedinţe, se constată că nu se mai îndeplinesc condiţiile legale.

Deci, ce s-a votat până în prezent a întrunit toate condiţiile legale, din acest moment închidem această primă parte a ordinii de zi a Camerei Deputaţilor, urmând ca, începând cu ora 18.00, să avem parte a doua, de interpelări şi întrebări adresate Guvernului.

Vă mulţumesc şi vă doresc o seară plăcută în continuare.

• după pauză -

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Continuăm cu partea a doua a şedinţei de astăzi, care este consacrată dezvoltării interpelărilor şi răspunsurilor miniştrilor care s-au anunţat pentru ziua de astăzi.

Pentru început, invit pe domnul deputat Petru Bejinariu să dezvolte interpelarea, deoarece în sală este prezent domnul secretar de stat Răzvan Ungureanu, de la Ministerul Afacerilor Externe, pentru a răspunde la această interpelare. Deci, domnul deputat nu este în sală? Dacă nu este în sală să dezvolte interpelarea, îl rog pe domnul secretar de stat să ne prezinte răspunsul şi o să i-l înmânăm pe cel scris.

Domnul Răzvan Mihai Ungureanu:

Doamnă preşedintă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Interpelarea domnului deputat Petru Bejinariu avea ca subiect aplicarea dispoziţiilor art.13 din Tratatul politic de bază româno-ucrainean.

În cele aproape 7 luni de la intrarea în vigoare a Tratatului cu privire la relaţiile de bună vecinătate şi cooperare între România şi Ucraina au fost întreprinse suficiente demersuri şi acţiuni vizând aplicarea prevederilor acestui document într-o manieră cât se poate de pragmatică, prin pregătirea şi convenirea de noi instrumente juridice de colaborare sectorială, acţiuni concrete de cooperare şi mecanisme de aplicare.

În acest cadru, o atenţie prioritară s-a acordat aplicării dispoziţiilor art.13 din acelaşi tratat, referitoare la protecţia minorităţilor naţionale, reuşindu-se până în prezent realizarea următoarelor acţiuni: pregătirea protocolului de constituire şi a Regulamentului de funcţionare a Comisiei mixte interguvernamentale, având drept obiect urmărirea îndeplinirii angajamentelor asumate de cele două părţi în ceea ce priveşte drepturile persoanelor aparţinând minorităţii române din Ucraina şi a minorităţii ucrainene din România.

Proiectele româneşti ale celor două documente au fost remise părţii ucrainene în ianuarie a.c., urmând ca, foarte curând, să aibă loc negocierile pentru perfectarea acestora şi organizarea primei sesiuni a Comisiei mixte interguvernamentale.

Comisia este concepută ca un mecanism de consultări şi conlucrare vizând clarificarea şi soluţionarea problemelor care apar, monitorizarea îndeplinirii angajamentelor asumate şi convenirea de acţiuni şi măsuri în cadrul unor grupe de lucru pe domenii şi la nivelul comisiei, prezentarea lor sub formă de propuneri instituţiilor competente şi, în funcţie de importanţa lor, guvernelor celor două ţări.

S-a acţionat pentru aplicarea Înţelegerii cadru de colaborare şi a Protocolului de schimburi în domeniul învăţământului, reuşindu-se valorificarea burselor de studii în România pentru tinerii români din Ucraina, suplimentarea numărului lor, în cazul unor cereri exprese din partea etnicilor români.

A continuat acţiunea de acordare de ajutoare umanitare, constând în cărţi, manuale şcolare, calculatoare, fax-uri, maşini de dactilografiat, hârtie, birotică, aparatură video, alte materiale pentru şcolile româneşti şi ziarele în limba română, pentru completarea fondului de carte românească în biblioteci, sprijinirea construcţiei sau reconstrucţiei unor biserici şi/sau a dotării lor cu obiecte de cult etc.

La demersurile ministerului s-a obţinut scutirea acestora de taxe vamale, prevăzute altminteri de legislaţia ucraineană, înlăturarea altor bariere şi dificultăţi de ordin adminstrativ.

Demersurile părţii române au vizat, de asemenea, sprijinirea revendicărilor legitime ale românilor din Ucraina şi ale societăţilor lor culturale, prevenirea efectelor negative pentru etnicii români, a unor proiecte de lege sau decizii ale autorităţilor ucrainene privind reglementări noi pentru învăţământul în limbile minorităţilor naţionale, extinderea obligativităţii utilizării limbii ucrainene în toate domeniile de activitate.

Ca urmare, s-au primit asigurări din partea unor oficialităţi ucrainene că vor fi limitate şi înlăturate efectele negative pentru procesul de învăţământ în limba română şi alte activităţi, că vor fi sprijinite financiar cele 7 publicaţii - ziare şi reviste în limba maternă.

Se acţionează pentru aplicarea şi altor prevederi din înţelegerile în vigoare, referitoare la schimburile de cadre didactice, extinderea legăturilor directe între inspectoratele şcolare şi instituţii de învăţământ, constituirea unor grupuri de specialişti, a unei comisii mixte pentru manuale de istorie, geografie, cultură şi dezvoltare economico-socială.

O importanţă majoră are finalizarea Convenţiei, în curs de negociere, cu privire la recunoaşterea reciprocă a actelor de studii, a titlurilor ştiinţifice şi didactice.

Reînnoirea Înţelegerii cadru de colaborare între Ministerele Culturii pentru care s-au făcut propuneri de proiecte va dinamiza, în pofida dificultăţilor de ordin financiar, schimbul de valori culturale şi va potenţa procesul de conectare a românilor din Ucraina la spaţiul spiritual românesc.

A continuat sprijinul pentru participarea reprezentanţilor la manifestări ştiinţifice şi cultural-artistice organizate în România, precum şi pentru cele iniţiate de societăţile culturale ale etnicilor români din regiunile Cernăuţi, Transcarpatia şi Odessa.

Ca urmare a demersurilor noastre, autorităţile ucrainene au promis eliberarea de noi spaţii în unul din cele cinci imobile din Cernăuţi care au aparţinut unor oameni de cultură români şi atribuirea lor societăţilor culturale ale românilor.

A fost monitorizată implementarea prevederilor art.13 din Tratatul politic de bază şi a altor înţelegeri, între care şi Convenţia privitoare la simplificarea trecerii frontierei, monitorizare realizată şi în cadrul consultărilor pe linia ministerelor de externe, precum şi de către Ambasada României la Kiev şi de către Consulatul General român de la Odessa.

Deschiderea, în curând, a Consulatului General de la Cernăuţi, pentru care au fost întreprinse toate demersurile necesare, iar partea ucraineană şi-a dat acordul, va constiui, de asemenea, un punct important în monitorizarea angajamentelor asumate prin tratat şi prin alte acorduri bilaterale, pentru sprijinirea etnicilor români din nordul Bucovinei, din Transcarpatia şi alte regiuni din circumscripţia consulară.

Continuă acţiunea de stimulare şi sprijinire a constituirii comunităţii etnicilor români din Ucraina pe baza unirii eforturilor şi a demersurilor convergente ale societăţilor culturale, a unei platforme unitare, având ca obiectiv fundamental conservarea, afirmarea şi dezvoltarea identităţilor naţionale lingvistice, culturale şi religioase cu impact deosebit pentru promovarea drepturilor şi intereselor lor legitime în dialogul cu autorităţile ucrainene.

Semnificativă sub acest aspect este înregistrarea oficială, recentă a noii societăţi culturale Petru Movilă, cu sediul la Kiev, care reuneşte etnici români, indiferent de apelativul folosit: român sau moldovean, folosit de către autorităţile ucrainene, evident.

Având în vedere că legislaţia ucraineană nu conţine prevederi exprese privind garantarea unei reprezentări corespunzătoare a minorităţilor naţionale în structurile puterii, este încurajator succesul obţinut de etnicii români în recentele alegeri parlamentare şi locale, prin asigurarea reprezentării lor în Parlament, printr-un deputat român şi doi deputaţi "moldoveni", ultimul adjectiv în ghilimele, în consiliile regionale Cernăuţi, 24 de consilieri, faţă de 9, în legislatura trecută, Odessa - 7 consilieri, precum şi în multe alte consilii locale, comunale şi orăşeneşti din zonele cu populaţie românească.

A demarat, de asemenea, procesul de aplicare a prevederilor din Tratatul de bază privind cooperarea transfrontalieră, concretizate îndeosebi prin Declaraţia şi Protocolul interguvernamntal, semnate în cadrul întâlnirii trilaterale de la Ismail a preşedinţilor României, Republicii Moldova şi Ucrainei, precum şi prin acţiuni concrete de constituire a euroregiunilor. Dunărea de Jos şi Prutul superior, de conlucrare în cadrul Euroregiunii Carpatice, de convenire a proiectului Universităţii multilingve de la Cernăuţi, de iniţiere a zonei economice libere Galaţi-Giurgiu-Leştreni şi altor acţiuni de cooperare bi şi trilaterală.

Aplicarea acestor proiecte, ca şi dezvoltarea în general a legăturilor directe de colaborare economică, culturală şi umanitară la nivelul judeţelor, adică al regiunilor, oraşelor şi al altor localităţi, în special din zonele de frontieră, este deosebit de importantă pentru dezvoltarea economico-socială a zonelor respective, cât şi pentru crearea de posibilităţi suplimentare pentru schimburile de valori şi contactele umane, ducând la conectarea zonelor locuite de români, ca spaţiu spiritual românesc.

De altfel, efectele clare şi benefice ale unor asemenea proiecte de cooperare au fost sesizate şi de liderii etnicilor români din Ucraina, care, fără a subaprecia importanţa ajutoarelor umanitare din România, se pronunţă tot mai insistent pentru dezvoltarea colaborării comercial-economice la nivel local, văzând în aceasta un suport durabil pentru dezvoltarea zonelor în care locuiesc şi implicit a contactului permanent cu ţara.

Mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Şi noi vă mulţumim, domnule secretar de stat, urându-vă succes în carieră, pentru că sunteţi foarte tânăr. Vă atragem atenţia, conform regulamentului, răspunsul la interpelări trebuie să fie concis şi să se întindă, ca durată, maximum 3 minute. Data viitoare o să ştiţi.

La interpelarea domnului deputat Darie Simion, este prezent domnul ministru Gheorghe Tokay, de la Departamentul pentru protecţia minorităţilor.

Domnule deputat, vă rog, dezvoltaţi-vă interpelarea, tot în decurs de 3 minute, maximum.

Domnul Simion Darie:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Stimaţi miniştri,

Interpelarea mea este adresată domnului Gheorghe Tokay, ministrul delegat pe lângă primul-ministru pentru minorităţile naţionale.

Situaţia creată în comuna Cleja, judeţul Bacău, privind înfiinţarea unor grupe de studiu al limbii maghiare, părea să se fi rezolvat.

Raportul Inspectoratului şcolar Bacău către Ministerul Educaţiei Naţionale, din martie anul curent, preciza clar că nu sunt îndeplinite condiţiile legale pentru crearea unor astfel de grupe.

Cu toate acestea, domnule ministru, v-aţi deplasat în comuna Cleja, în data de 18 mai anul curent, scopul declarat al vizitei dumneavoastră fiind, după propriile cuvinte, verificarea sesizărilor înaintate către Ministerul Educaţiei Naţionale de către Asociaţia ceangăilor din Moldova şi o persoană particulară.

Dată fiind această situaţie, vă rog, domnule ministru, să răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Cum se face că aţi preluat o sarcină care cade în împuternicirea Ministerului Educaţiei Naţionale?

2. Nu aveţi încredere în felul cum s-a achitat Ministerul Educaţiei Naţionale de această sarcină, mai ales că unul dintre secretarii de stat din minister aparţine UDMR-ului?

3. Aţi declarat că raportul Inspectoratului şcolar Bacău este corect. Atunci, la ce bun apelul dumneavoastră la înţelegere?

4. Este această înţelegere o modalitate de a negocia legile În vigoare?

5. Nu consideraţi că demersul dumneavoastră frizează ilegalitatea?

6. De ce aţi evitat să vă întâlniţi cu autorităţile locale, respectiv preşedintele consiliului judeţean şi prefectul judeţului?

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul ministru Gheorghe Tokay, pentru a răspunde la interpelare. 3 minute, domnule ministru.

Domnul Gheorghe Tokay:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Pentru a pune Într-un context real problema înfiinţării unor grupe de studiu al limbii maghiare în cadrul Şcolii generale din comuna Cleja, judeţul Bacău, sunt obligat să citesc răspunsul domnului secretar de stat de la Ministerul Educaţiei Naţionale, la o solicitare, la o interpelare similară, lansată de dumneavoastră, domnule deputat Darie Simion, în luna martie, şi tradusă în felul următor: "Am aprobat înfiinţarea unor formaţii de studiu al limbii materne maghiare la Şcoala din Cleja, în conformitate cu Legea nr.84 din 1995 Titlul I art.8 alin.2, Titlul II Capitolul XII art.121, Titlul V Capit.I art.158.

Pe baza cererilor individuale ale părinţilor solicitanţi, Inspectoratul şcolar judeţean a făcut verificarea cererilor, iar noi am avut posibilitatea de a ne convinge de autenticitatea acestor solicitări, într-o audienţă în care s-au prezentat reprezentanţii părinţilor".

Răspunsul este redactat în 30 martie '98.

De altfel, Inspectoratul şcolar al judeţului Bacău solicită de la Ministerul Educaţiei Naţionale aprobarea acestor formaţiuni de studii, prin adresa cu numărul de înregistrare 1.683 din 25 februarie 1998.

Aceasta este starea de fapt şi, pentru a verifica realitatea la teren, am fost în comuna Cleja.

În ceea ce priveşte competenţele mele, ca ministru în Guvernul României, şi frizarea ilegalităţii, cum v-aţi exprimat, vă supun atenţiei obligaţiile mele, prevăzute în Hotărârea Guvernului României nr.17 din 30 ianuarie 1997 privind înfiinţarea şi funcţionarea Departamentului pentru protecţia minorităţilor naţionale.

În acel act normativ, art.2 lit.f) spune: "urmăreşte aplicara unitară a prevederilor legale privind protecţia minorităţilor naţionale de către autorităţile publice"; lit.g): "solicită date şi informaţii de la autorităţile publice necesare îndeplinirii atribuţiilor proprii"; lit.h): "primeşte şi examinează cererile şi sesizările adresate de către insituţii, organizaţii sau persoane fizice, cu privire la actele organelor administraţiei publice care încalcă drepturile persoanelor aparţinând minorităţii naţionale".

Da, domnule deputat, am fost sesizat, în repetate rânduri, că unii reprezentanţi ai autorităţii locale, unii membri ai corpului didactic din localitatea respectivă se opun exercitării unui drept constituţional şi se încearcă crearea unei atmosfere tensionate, se alimentează o campanie de presă denigratoare la adresa părinţilor solicitanţi.

Oare stă în interesul cuiva să se repete vreun conflict violent, cum a fost în comuna Cleja , în primăvara lui '92?

Răspunsul, evident, este "nu".

Referitor la Întrebarea dumneavoastră: "De ce aţi evitat autorităţile locale, respectiv preşedintele consiliului judeţean şi prefectul judeţului?" pot să vă spun, în nume personal, dar cu convingerea că am şi asentimentul colegilor mei din Guvern, nu sunt şi nu suntem adepţii vizitelor de lucru, stil vechi.

M-am deplasat la Cleja şi la Bacău pentru o problemă punctuală şi m-am consultat cu conducătorul insituţiei vizate.

Regret că la Cleja, în ciuda insistenţelor mele, nu am reuşit să găsesc nici pe primarul comunei, nici pe directorul şcolii generale.

Rămâne o singură întrebare, adică două, şi anume, cu numărul 3 şi 4 din interpelarea dumneavoastră, în care opuneţi legea şi înţelegerea la care am făcut apel.

Domnule deputat, înţelegerea între oameni este absolut necesară, chiar dacă există şi legea. Dincolo de lege, ca să punem face o realitate din ceea ce prescrie legea, avem nevoie de înţelegere.

Înţelegerea, în sensul la care m-am referit eu, este acel temei uman şi moral fără de care nici o problemă şi nici problema din Cleja nu se poate rezolva. Aceasta este o părere personală, dar, totodată, şi părerea mea oficială, în calitatea pe care o am.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat, aveţi două minute şi sper să aveţi înţelegerea, şi dumneavoastră, şi reprezentanţii Guvernului, că minutele sunt 3, le numărăm. Sunt 3. Nu sunt 5, nu sunt 7. Da?

Domnul Simion Darie:

Domnule ministru, răspunsul nu mă satisface. Este foarte superficial.

Deşi v-aţi deplasat în această comună, dumneavoastră nu aţi luat legătura decât numai cu o parte a cerinţelor pe care dumneavoastră le-aţi urmărit acolo.

De asta nu cunoaşteţi! Şi nu cunoaşteţi decât numărul de adrese care au fost trimise şi răspunsul la acestea.

De asta eu v-am pus ultima Întrebare, care mi-am dat seama că este şi cea mai grea dintre întrebări. Nu aţi luat legătura cu organele judeţene care vă ajutau să înţelegeţi situaţia care este în comuna Cleja.

Mergeţi, faceţi presiuni. Mergeţi, luaţi legătura numai cu cei care fac sesizări, care trimit scrisori, persoane particulare, şi nu cu cei care de drept se ocupă de situaţia din învăţământ şi de situaţia din comună.

Am aşteptat un răspuns, mai ales că aţi fost dumneavoastră personal acolo, un răspuns competent, dar îmi dau seama că, aşa cum v-aţi dus, aşa aţi venit.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Dacă domnul ministru mai doreşte să i se acorde dreptul la replică? Dar două minute, nu mai mult.

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Nu are acest drept!

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Are, are.

Domnul Ioan Gavra (din sală):

De unde?

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Scrie ....

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Nu scrie ....!

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Îi acordăm.

Domnul Gheorghe Tokay:

Domnilor deputaţi, 60 de secunde.

La Întrebarea, respectiv la ultima, şi cum a calificat-o domnul deputat - şi eu sunt deputat, de aceea am îndrăznit - că este cea mai grea întrebare. Nu, domnule deputat, era o întrebare foarte uşoară. Nu este o vizită de lucru, în care mă duc la orice... şi la fiecare organ din judeţ, numai pentru că sunt ministru. Am plecat şi am luat legătură cu cei care sunt direct interesaţi în rezolvarea chestiunii. Şi aşa voi proceda şi în viitor. Aceasta este o procedură legală şi, daţi-mi voie să spun, eficientă.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Se află în sală, pentru a răspunde la două interpelări, domnul ministru de interne, Gavril Dejeu.

Cum domnul deputat Radu Mazăre nu se află în sală, pentru a primi răspunsul, vom trece la interpelarea adresată de doamna deputat Ileana Filipescu Ministerului de Interne.

Doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Ileana Filipescu:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Interpelarea este adresată domnului ministru al agriculturii, Dinu Gavrilescu, domnului Gavril Dejeu, ministrul de interne, şi domnului Daniel Dăianu, ministrul finanţelor, care deja a răspuns.

Obiectul interpelării.

În conformitate cu normele metodologice privind modul de acordare, distribuire, utilizare şi decontare a cupoanelor pentru agricultură pe anul 1998, se prevede că beneficiarii acestor cupoane pot achita cu acestea furnizorilor contravaloarea seminţei certificate, a materialului de plantat pomicol şi viticol certificat, a seminţelor de cartofi, a îngrăşămintelor chimice, a pesticidelor, motorinei, a lucrărilor mecanice de arat, semănat, întreţinere a culturilor şi recoltat.

Toate produsele şi serviciile menţionate, cu excepţia motorinei, se regăsesc în activităţile agricole din acest sezon, care au fost sau vor fi decontate prin cupoane agricole.

Întrucât au fost numeroase sesizări de utilizare a cupoanelor de către deţinătorii lor de fapt pentru achiziţionarea diverselor produse, cum ar fi: cereale, alimente, încălţăminte, sau au fost vândute cu mult sub valoarea lor, iar intermediarii care au beneficiat de aceste activităţi ilegale le-au putut valorifica prin achiziţionare de motorină, care a fost utilizată pentru transport, mai ales că preţul nu conţinea taxa de drum, se propune ca organele de control abilitate să verifice dacă modul de decontare a motorinei achiziţionate pe cupoane respectă prevederile art.16 din normele metodologice, îndeosebi a prevederii că: "furnizorii de motorină trebuie să deţină tabelul cu proprietarii de terenuri, beneficiari ai cupoanelor".

Aceste controale efectuate în cel mai scurt timp ar putea stopa acest posibil fenomen de deturnare a unor fonduri cu destinaţie bine stabilită în agricultură, sau, în orice caz, s-ar putea lua în viitor măsuri de prevenire a acestor acte.

Se propune, ca exemplu, ca decontarea motorinei să se facă numai în cadrul costurilor lucrărilor executate în agricultură.

Şi am solicitat răspuns de la tribuna Camerei şi în scris în termen de o săptămână.

Regret că, datorită faptului că s-a discutat şi s-a votat bugetul, această interpelare nu a putut fi luată în discuţie la timp, dar, mă gândesc că, totuşi, este foarte important ca măcar cupoanele din toamnă şi eventual pentru anii viitori să găsească o rezolvare, astfel încât banii să meargă acolo unde sunt necesari, în primul rând, în agricultură, producătorilor.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Are cuvântul, pentru a vă răspunde, domnul ministru Gavril Dejeu. Şi celelalte ministere vor urma, solicitate pe aceeaşi interpelare.

Domnul Gavril Dejeu:

Vă mulţumesc.

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi deputaţi,

Cu ocazia acţiunilor şi controalelor întreprinse la nivelul întregii ţări de organele de poliţie, în cooperare cu specialişti din Ministerul Agriculturii şi Ministerul Finanţelor, au fost descoperite, până în prezent, 121 de cazuri de infracţiuni pe linia modului de respectare a prevederilor Ordonanţelor Guvernului nr.21 din 18.08.1997 şi nr.9 din 30.01.1998, prin care s-au cauzat pagube proprietăţii publice şi private de peste 600 de milioane de lei, ponderea constituind-o înşelăciunile, falsurile, abuzurile, gestiunile frauduloase şi actele de corupţie.

Concluziile desprinse din cercetarea faptelor penale instrumentate În acest domeniu atestă faptul că unele acţiuni s-au comis pe fondul lipsei de control financiar, a disfuncţionalităţilor din sistemul poştal şi a actelor de corupţie săvârşite de persoane cu atribuţiuni decizionale.

Astfel, primarii unor localităţi, în complicitate cu funcţionari ai oficiilor poştale locale, au semnat în fals, în locul unor persoane beneficiare de pe listele întocmite în acest sens, însuşindu-şi, în scop personal, cupoanele agricole respective.

Hossu Emil, de pildă, primar al comunei Boiu Mare, judeţul Maramureş, împreună cu Bogza Emilia, diriginte la Oficiul poştal din aceeaşi localitate, au semnat în fals mai mulţi cetăţeni de pe raza comunei, însuşindu-şi cupoane pentru agricultori, în valoare de 39 de milioanec de lei, pe care le-au folosit în interes personal. Ei sunt cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, fals material în înscrisuri oficiale şi uz de fals.

Unii furnizori autorizaţi care au livrat mărfuri sau au prestat servicii, în baza cupoanelor pentru agricultori, au înşelat beneficiarii cu privire la contravaloarea acestora.

Aşa, de pildă, Frecuş Ilie, administrator la S.C. CIMAD TRADING S.R.L. din Brăila, în baza a 1.241 de cupoane pentru agricultori, a livrat beneficiarilor câte 50 de litri de motorină, în loc de 56, pentru fiecare cupon, la preţul de 2.600 lei/litru.

Prin această modalitate, cel în cauză şi-a creat fraudulos un plus în gestiune neînregistrat în evidenţele financiar-contabile de 3.123 litri de motorină, în valoare totală de 7,5 milioane de lei, în scopul valorificării în interes personal.

În alt sens, administratorii ori asociaţii unor societăţi comerciale cu capital privat au achiziţionat ilegal cupoane de la diferiţi proprietari de terenuri agricole, pe care le-au folosit în procurarea de motorină la preţuri stabilite pentru agricultură, în scopul efectuării de transporturi în interesul firmelor, pe drumurile publice.

Aşa, de pildă, Nistor Alexandru, asociat unic la S.C. ALEXMAR S.R.L. Pucioasa, judeţul Dâmboviţa, a achiziţionat motorină în baza unui număr de 7 cupoane pentru agricultori de la PECO Giurgiu, fără a avea acest drept, şi a folosit combustibilul în scopul efectuării de transporturi pe drumuri publice cu autovehiculele societăţii sale.

Toţi cei pomeniţi se află în cercetări pentru săvârşirea infracţiunilor comise.

Doresc, însă, să vă informez, stimaţi colegi, că încă în şedinţa de Guvern am atras atenţia asupra unui câmp posibil de infracţionalitate în legătură cu aceste cupoane. Ceea ce am avertizat se verifică, într-adevăr, mulţi deţinători de cupoane, fie că găsesc modalităţi pentru a le valorifica la subpreţ, neavând nevoie de ele, fie că sunt ademeniţi de alţii, care au interese pentru a intra în posesia lor.

Câmpul fiind larg, este vorba de 2.800 de miliarde de lei, contravaloarea acestor cupoane la nivelul întregii ţări, sigur că numărul de infracţiuni descoperite de noi până la ora aceasta - 121 - probabil că nu acoperă decât în parte câmpul infracţional săvârşit şi trebuie să declarăm că noi suntem în acţiunea de a-i avea în atenţie şi a încerca să-i depistăm pe cei care comit infracţiuni cu aceste cupoane agricole.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mulţumesc, domnule ministru.

Vă anunţ că în sală a sosit şi domnul deputat Mazăre. Dar, dacă dumneavoastră aveţi amabilitatea să mai zăboviţi, deşi ştiu că este şedinţă de Guvern, să mai zăboviţi, deoarece doamna Filipescu, pe aceeaşi întrebare, mai are de primit răspuns de la două ministere. Dacă nu, cum doriţi. Poate-i transmiteţi domnului deputat răspunsul în scris.

Domnul Gavril Dejeu:

Eu am pregătit răspunsul din partea noastră, sub aspectul penal.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, dacă doriţi, până să-i dea răspunsul doamnei Filipescu de la celelalte ministere, răspundeţi-i domnului Mazăre, care între timp a ajuns în sală. Dânsul nu mai citeşte interpelarea. Să citească numai domnul ministru răspunsul la interpelare.

Domnule ministru Dejeu, doriţi să-i răspundeţi domnului deputat Mazăre, chiar dacă a sosit cu întârziere? Vă rugăm.

Domnul Gavril Dejeu:

La data de 22 aprilie '98, Inspectoratul de Poliţie al judeţului Constanţa a fost sesizat că Popescu Mihai, în vârstă de 61de ani, a fost internat la Spitalul clinic judeţean, în urma unei agresiuni comise asupra sa de către maiorul Ionescu Vasile.

Din cercetările efectuate, a rezultat că, în jurul orei 11,00, acesta a fost adus la spital în stare de inconştienţă şi internat cu diagnosticul "stop cardiac respiratoriu".

Cu ocazia verificărilor, s-a stabilit că maiorul Ionescu Vasile îl cunoştea pe Popescu Mihai, care profesa activitatea de taximetrist de aproximativ 2 ani şi a apelat de mai multe ori la serviciile sale, achitând, de fiecare dată, cursele efectuate.

La 21.04.1998, în jurul orei 18,00, maiorul Ionescu Vasile, împreună cu familia, urma să efectueze o vizită la nişte cunoştinţe, motiv pentru care Ionescu Corina, fiica sa, în vârstă de 13 ani, a coborât înainte, în faţa blocului, unde s-a întîlnit întâmplător cu Popescu Mihai. Acesta îi propusese anterior să-i fie prietenă, insistând şi de această dată s-o plimbe cu maşina, însă minora a refuzat.

Aflând cele întâmplate, tatăl său s-a deplasat la staţia de taxi, unde, găsindu-l pe taximetrist, i-a cerut explicaţii referitoare la propunerea făcută fiicei sale.

Popescu Mihai nu a putut să justifice atitudinea avută faţă de minoră, fiind agresiv şi necuviincios, fapt pentru care, tatăl acesteia i-a aplicat mai multe lovituri.

În aceeaşi zi, în jurul orei 20,00, Popescu Mihai s-a prezentat la camera de gardă a Spitalului judeţean, unde i s-a stabilit diagnosticul "traumatism pulmonar acut închis prin agresiune", însă nu a fost internat şi nu i s-a prescris tratament medical.

La data de 22.04.1998, întrucât acesta se simţea rău, membrii familiei l-au transportat din nou la spital, unde a fost internat cu diagnosticul "stop cardiac respirator", decedând a doua zi.

Autopsia a fost efectuată de medicul legist, în prezenţa procurorului.

Raportul medico-legal, referitor la cauza morţii, nu a fost încă definitivat, concluziile provizorii fiind: moartea numitului Popescu Mihai a fost neviolentă. Ea s-a datorat unui stop cardio-respirator acut produs pe fondul unor afecţiuni cardiace preexistente netraumatice. Leziunile de violenţă de pe corp sunt superficiale şi nu au legătură de cauzalitate cu moartea.

Ofiţerul a fost judecat de Consiliul de judecată al Inspectoratului de Poliţie al judeţului Constanţa, care a propus sancţiunea amânării înaintării în gradul următor pe termen de 2 ani.

În prezent, Parchetul Militar Constanţa, sesizat la data de 24.04.1998, efectuează cercetări cu privire la împrejurările în care s-a produs evenimentul, urmând a dispune măsurile legale.

Doresc să fac precizarea că ancheta administrativă făcută de către noi în legătură cu această faptă nu poate înainta şi n-a putut înainta mai mult decât datele pe care le-am relevat aici, întrucât, pretextându-se aspect infracţional, cu alte cuvinte, punându-se în semnul întrebarii asupra cauzei morţii, cauza a devenit, prin excelenţă, de competenţa Parchetului Militar, singur chemat să elucideze împrejurările complete ale cauzei şi singur chemat să stabilească, în final, şi dacă moartea victimei este în relaţie cauzală oarecare cu agresiunea săvârşită de ofiţer împotriva numitului Popescu Mihai.

Degeaba, stimate domnule coleg Mazăre, vă lansaţi împotriva Poliţiei, afirmând că Poliţia nu şi-a făcut datoria, pentru că Poliţia nu poate decât să ia o măsură disciplinară, în ordine administrativă. Iar măsura luată este penultima în Legea nr.80. În afară de aceasta, numai destituirea din funcţie şi trecerea în rezervă se mai pot lua, în afară de ceea ce s-a luat.

Dar, după concluziile Parchetului, urmează ca organele de poliţie să-şi stabilească definitiv atitudinea faţă de ofiţer.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mulţumesc, domnule ministru.

Se află în sală, pentru a răspunde tot unei interpelări a domnului deputat Radu Mazăre, domnul secretar de stat Gheorghe Mocuţa, de la Ministerul Justiţiei.

Domnule secretar de stat, poftiţi.

Domnul Gheorghe Mocuţa:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Domnilor deputaţi,

Pentru săvârşirea, la data de 13 august 1997, a infracţiunilor de ucidere din culpă şi vătămare corporală gravă din culpă, cetăţeanul german Geker Cristian Gerald a fost trimis în judecată în stare de libertate şi se află pe rolul Judecătoriei Mangalia.

Precizez că răspunsul l-am comunicat şi în scris domnului deputat Mazăre.

Organele de urmărire penală, aşa cum v-am relatat şi în răspunsul nostru anterior, nu au putut lua măsura arestării preventive a inculpatului, deoarece şi acesta s-a accidentat grav în acel eveniment rutier şi, aşa cum spune legea, a fost internat în spital.

Părăsirea teritoriului României, cu toate că i s-a înscris pe paşaport şi simbolul "C", ca măsură de garanţie, a fost făcută, aşa cum declară inculpatul şi cum a dovedit-o cu acte ulterior, în vederea continuării tratamentului medical, tratament pe care spitalele din Constanţa şi Braşov nu-l puteau asigura în mod corespunzător.

Credem că în cazul în care inculpatul, după spitalizare şi tratament, ar fi rămas cu unele infirmităţi, ar fi acuzat autorităţile române de această stare şi ar fi putut poza în victimă.

În aceste împrejurări, apreciem că anchetatorii au acţionat în raport de condiţiile concrete ale cazului, cu atât mai mult cu cât arestarea preventivă nu era obligatorie, cu toate urmările tragice ale accidentului.

Vreau să vă spun că ne preocupăm de acest proces. Este adevărat că procedura este greoaie, pentru că trebuie realizată cu străinătatea, şi din acest motiv durează 6 luni citarea inculpatului, dar ne preocupăm pentru despăgubirea victimelor. În acest sens, pot să vă spun că... ceea ce de fapt ştiţi şi dumneavoastră, inculpatul avea carte verde, deci sub aspectul despăgubirilor nu se pune nici un fel de problemă. Şi vreau să vă asigur că nu a fost nici o intenţie din partea procurorilor din Constanţa de a-l salva pe acest inculpat, ci a fost doar o temere, că acesta ne poate da în judecată, în cazul în care rămâne infirm, urmând să atragem statul român în alte despăgubiri şi plăţi în exterior.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat, aveţi ceva de comentat la răspuns? Răspunsul la această interpelare.

Domnul Radu Ştefan Mazăre:

La aceasta, nu. La primul aş fi avut.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Din partea Ministerului Reformei, este prezent, pentru a răspunde unei interpelări, domnul secretar de stat Adrian Ciocânea.

Doamnă deputat Viorica Afrăsinei, vă rog să prezentaţi interpelarea.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea se adresează de fapt atât domnului ministru Sorin Dimitriu, cât şi domnului ministru Radu Berceanu şi domnului ministru Daniel Dăianu.

Sunt totuşi mulţumită că măcar unul dintre cele trei ministere sesizate a avut bunăvoinţa de a-şi desemna un reprezentant pentru astăzi, la noi, la interpelări, pentru a răspunde interpelării mele.

Deci obiectul interpelării mele este următorul.

Domnilor miniştri,

Interpelarea mea de astăzi doreşte să vă readucă în atenţie situaţia economică a Societăţii comerciale ALCOR SA Botoşani, pe care v-am prezentat-o în mod detaliat într-o interpelare anterioară, din data de 21.04.1998.

Vă reamintesc faptul că această societate comercială este producător unic în România de izolatoare cap-tijă de sticlă pentru staţii şi reţele electrice. Nu doresc să reiau toate detaliile din tema interpelării la care fac referire, deoarece am convingerea că dosarul cu documentarul pe care vi l-am prezentat se mai află încă spre rezolvare în cadrul ministerelor pe care le coordonaţi, dar insist să îl readuc în atenţia dumneavoastră, deoarece nu întrevăd deocamdată interes din partea celor cărora l-aţi repartizat spre rezolvare, în sensul găsirii unor soluţii favorabile societăţii în cauză.

Vă aduc la cunoştinţă că întâlnirea din data de 6.05.1998, întâlnire pe care aţi organizat-o ca urmare a angajării dumneavoastră, prin răspunsurile oficiale pe care mi le-aţi dat la interpelarea ce v-am adresat-o în data de 21, a fost o simplă formalitate, după părerea mea, având în vedere că nu s-au prezentat documente cu privire la modalitatea de organizare a licitaţiilor anterioare şi nici nu s-au găsit soluţii concrete de asigurare de contracte pentru societatea botoşăneană.

Mă întreb şi vă întreb, domnilor miniştri, cum pot fi realizate măsurile din programul de restructurare al societăţii, care cuprinde acţiuni ce vizează modernizarea, completarea şi lărgirea gamei de produse, cu finalizare în luna iunie anul curent, dacă în acelaşi timp societatea este exclusă de pe piaţa internă de singurul potenţial beneficiar, RENEL, care, ca o ironie a soartei, controlează şi preţurile produselor ALCOR, putând astfel favoriza oricând interesat un alt producător, în astfel de situaţie organizarea licitaţiei nefiind decât o simplă formalitate.

Consider că în astfel de situaţii implicarea ministerelor este absolut necesară dacă programul dumneavoastră de guvernare are în vedere protecţia producătorilor români şi eliminarea factorilor din interiorul ministerelor care favorizează anumite interese personale.

Vă reamintesc faptul că răspunsurile primite sub semnătura dumneavoastră, domnilor miniştri, cât şi cel primit în plenul Camerei Deputaţilor, prin vocea domnului secretar de stat Liviu Marcu, m-au încredinţat că veţi acorda toată atenţia pentru găsirea unor soluţii avantajoase ambelor părţi. Au trecut deja şase săptămâni, nu două. Vor mai trece poate încă două până voi primi răspunsul concret al dumneavoastră, şi consider că în tot acest timp veţi reuşi să finalizaţi şi ancheta asupra licitaţiilor anterioare, pe care o solicitam în prima interpelare, şi veţi găsi soluţia realizării contractelor de care societatea botoşăneană are nevoie şi asupra cărora are legitim drept moral, dacă nu şi tehnic şi economic.

Îmi susţin această ultimă afirmaţie prin documentele pe care le deţin şi prin calcule economice făcute în urma licitaţiilor organizate de RENEL, conform cărora numai pentru staţia Urecheşti, spre exemplu, şi numai în ceea ce priveşte echiparea cu izolatoare, dacă s-ar accepta procurarea din intern, cu renunţarea la importuri, economia de posturi ar fi fost de 3,6 miliarde de lei.

Iată de ce, prin prezenta interpelare, doresc să sesizez şi Ministerul Finanţelor care, desigur, este atât de restrictiv cu aceste categorii de cheltuieli. Insist, aşadar, pentru a primi un răspuns în timp util, pe care îl doresc a cuprinde şi concluzii şi măsuri concrete, şi nu mă îndoiesc, domnilor miniştri, de capacitatea şi intenţiile bune ale dumneavoastră în ceea ce priveşte salvarea unităţii botoşănene şi a economiei româneşti.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul să răspundeţi.

Domnul Adrian Ciocânea.

Domnul Adrian Ciocânea (din sală):

Voiam să vă răspund la interpelarea privind dezvoltarea regională.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, doamna deputat, domnul secretar de stat Adrian Ciocânea a venit să vă răspundă la interpelarea referitoare la proiectul de Lege privind dezvoltarea regională. Aţi încurcat interpelările.

Doamna Viorica Afrăsinei (din bancă):

Da. Imediat.

Domnul Adrian Ciocânea (din sală):

Era mai în temă Ministerul Finanţelor la acea interpelare.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Era mai în temă Ministerul Finanţelor la ceea ce aţi interpelat.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Da. Vă rog să mă scuzaţi, doamnă preşedintă de şedinţă.

Având în vedere că mă interesa foarte mult răspunsul şi deja trecuse foarte mult timp de când societatea botoşăneană aşteaptă o rezolvare din partea ministerelor implicate, am crezut că am reuşit să stârnesc interesul miniştrilor de a se apleca şi mai mult asupra economiei româneşti şi implicit a economiei botoşănene şi că s-au găsit deja soluţii de salvare a celor sesizate de mine şi, de aceea, cu bucurie am venit în seara aceasta la interpelări, pentru că mă gândeam că voi primi un răspuns pe care să-l duc judeţului meu.

Voi prezenta a doua interpelare, cu voia dumneavoastră, pentru că înţeleg că la cea de-a doua interpelare primesc în seara aceasta răspuns.

Într-adevăr, a doua interpelare se adresează domnului prim-ministru Radu Vasile şi obiectul interpelării este următorul.

Ţinând seama de faptul că Parlamentul României a aprobat încă de la începutul anului 1997 Programul de bază de macrostabilizare şi dezvoltare a României până în anul 2000, Guvernul României şi Comisia europeană au lansat Programul PHARE pentru dezvoltare regională, program care avea ca obiect stimularea interesului opiniei publice, al instituţiilor administraţiei publice locale şi al organizaţiilor interesate să provoace ample dezbateri privind dezvoltarea regională, ceea ce s-a şi realizat.

Din respect pentru legile României şi procedurile legale corespunzătoare sunt obligată să vă întreb, domnule prim-ministru, în baza cărui cadru legislativ au avut loc aceste acţiuni, dacă nici până la această dată nu a trecut prin plenul Parlamentului României Legea privind dezvoltarea regională în România, având informaţia că abia în data de 21 mai au fost sesizate comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor cu acest proiect de lege.

Interpelarea mea este motivată de faptul că această întârziere conduce la pierderea unor sume importante ce se derulează prin Programul PHARE, estimate la 32 de milioane ECU, respectiv 37 milioane de dolari pentru România, care urmau să fie aprobate la Bruxelles, în sesiunea Comisiei europene, până la data de 22 mai 1998, dacă am fi avut la timp această lege. Nu este exclus să pierdem şi sesiunea de toamnă a Comisiei europene, dacă avem în vedere calitatea conţinutului proiectului de lege înaintat şi aşa cu întârziere la Parlament.

Domnule prim-ministru, ca bun creştin, vă întreb: consideraţi că întârzierea se datorează voinţei Domnului sau că este vorba de o atitudine iresponsabilă a unor miniştri faţă de interesele ţării? În cel de-al doilea caz, ce măsuri aveţi în vedere în ceea ce îl priveşte pe domnul ministru Nicolae Herlea, ministrul integrării europene, care se face vinovat de această gravă neglijenţă, cu consecinţe negative pentru imaginea ţării?

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul. Maxim 3 minute pentru răspuns.

Domnul Adrian Ciocânea:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Pe scurt, citesc şi apoi voi comenta 30 de secunde.

Ca urmare a interpelării dumneavoastră, vă aducem la cunoştinţă următoarele:

Programul PHARE pentru dezvoltare regională a demarat la 1 februarie 1996, pe baza Acordului între Guvernul României şi Comisia europeană, ca o componentă a Programului naţional PHARE pentru România. Deci în 1996, când nu era această coaliţie la putere.

Acest program s-a finalizat la Începutul anul 1997 prin documentul intitulat "Cartea verde". Scopul programului a fost acela de a face cunoscute opiniei publice conceptul de dezvoltare regională şi obiectivele politicilor dezvoltării regionale, de a propune diverse variante de implementare a acestor politici, ţinând seama de experienţa unor ţări din Uniunea Europeană.

Acest studiu a constituit punctul de referinţă pentru proiectul de Lege privind dezvoltarea regională în România, care a fost înaintat la 19 mai 1998. Deci, în principiu, cele 8 luni care s-au derulat în 1996 au fost în timpul guvernării PDSR, nefiind nevoie de un cadru legislativ, ci de un acord, şi bine a fost că s-a procedat la acest lucru.

Acest proiect de lege este înscris în programul Guvernului pe termen scurt şi avea ca termen de înaintare la Parlament pe 30 iunie. Deci a fost dat chiar mai devreme decât ne doream. După cum ştiţi, actualul Guvern l-a înaintat cu 40 de zile înainte de termen către Parlament şi, din nefericire, procedura de urgenţă a fost respinsă şi cu concursul unor parlamentari din Opoziţie, din păcate, deşi am apreciat foarte mult activitatea Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului care într-o săptămână a rezolvat această problemă.

În ceea ce priveşte conţinutul proiectului de lege, dorim să vă spunem, şi chiar eu aş putea să spun personal că m-am ocupat de aceasta, că mulţi dintre experţii Comisiei europene au fost relativ mulţumiţi, chiar foarte mulţumiţi de concept, în sensul că s-a înţeles ce înseamnă autoritate publică aleasă, care trebuie să gesioneze nişte fonduri aşa cum este spiritul legii.

Într-adevăr, riscul pe care îl spuneţi dumneavoastră, de a pierde nişte sume importante, încă mai există, dar el a fost parţial îndepărtat, o dată cu adoptarea proiectului de către Guvern.

Acum, micul meu comentariu este că aşa, amical vorbind, mingea este la Parlament, adică dacă Parlamentul se va mişca repede, să spun aşa, domnii deputaţi şi senatori vor avea bunăvoinţa să activeze mai rapid această lege, avem şanse să prindem şi, ca o informaţie suplimentară, chiar eu vorbeam la telefon cu cel care se ocupă de România din acest punct de vedere şi mi s-a spus că dacă ar putea să treacă până la începutul lui septembrie atunci lucrurile ar fi complet rezolvate, deoarece formalităţile de încheiere a actelor pentru aceste sume, care nu sunt dintr-o dată 34 de milioane, ci sunt pe doi ani 34, atunci ar fi chiar rezolvate. Deci este chiar o oportunitate şi eu chiar vă mulţumesc pentru faptul că aţi ridicat problema aceasta, pentru că în felul acesta se conştientizează şi domnii deputaţi şi senatori.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Doamna deputat Viorica Afrăsinei, pentru 2 minute de replică. Dar, 2 minute.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Eu vă mulţumesc frumos.

Dacă nu aţi fi spus că mingea este în curtea noastră, adică a Parlamentului, poate că nu aş fi venit cu replică şi m-aş fi mulţumit cu răspunsul dumneavoastră, cu credinţa că în sfârşit s-a înţeles că totuşi s-au pierdut nişte bani şi vom face noi tot ceea ce este posibil ca aceştia să fie recuperaţi măcar în sesiunea următoare.

Vreau să vă spun că nu aş fi făcut această interpelare dacă în momentul în care eu am făcut-o nici măcar nu era la Parlament primit proiectul de lege şi deja delegaţia noastră a fost sesizată, a "primit" o palmă de la colegi, în delegaţia de la Bruxelles, precum că nu am fost în stare să trimitem în timp util documentarul necesar pentru a se putea primi aceşti bani.

Deci deja pentru prima sesiune, care s-a încheiat la data de 22 mai, vreau să vă spun că noi, România, desigur şi Parlamentul şi Guvernul, am "primit" această palmă şi, de această dată, noi, parlamentarii, ne vom strădui ca măcar noi să salvăm imaginea şi să nu o primim şi în a doua sesiune.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Şi eu mulţumesc.

Se află în sală, pentru a răspunde unei interpelări a domnului deputat Ioan Gavra, domnul secretar de stat Mihai Korka, de la Ministerul Educaţiei Naţionale.

Domnule deputat, prezentaţi interpelarea.

Domnul Ioan Gavra:

Da, mulţumesc doamnă vicepreşedintă.

Sigur, domnule secretar de stat, fără a vă pune la îndoială competenţa, mă aşteptam să vină să răspundă acestei interpelări ministrul Andrei Marga, cel puţin din două considerente: de ordin moral şi de ordin al demnităţii domniei sale.

În primul rând, este locuitor al municipiului Cluj-Napoca şi în acelaşi timp este cetăţean al municipiului Cluj-Napoca, iar interpelarea pe care eu i-am adresat-o are ca obiect un liceu teoretic de pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca. Frumos şi elegant din partea domniei sale era să răspundă măcar la acest microfon şi, prin microfon, pe undele radio, acelor părinţi şi elevi din municipiul Cluj-Napoca, care au protestat pentru aşa-zisa reformare a liceului lor, care de fapt înseamnă cu totul altceva.

Deci care este obiectul interpelării, şi sper că dumneavoastră îmi veţi citi exact răspunsul domnului ministru, care sper că mă va satisface măcar sub aspectul complezenţei, dacă nu şi al prezenţei dumneavoastră aici, în sală.

În al doilea rând, doamnă vicepreşedintă, să discutăm şi în Biroul permanent tactica existentă la nivelul acestui Guvern de a trimite, ca să răspundă interpelărilor adresate primului-ministru şi miniştrilor, secretarii de stat devine o regulă, ceea ce păgubeşte efectiv Camera Deputaţilor şi în acelaşi timp imaginea pe care o oferă acest Guvern ţării şi, prin intermediul nostru, alegătorilor. Deci, rugămintea este să respectăm Regulamentul Camerei Deputaţilor şi la interpelări, ca şi la răspunsuri la întrebări, să se prezinte domnii miniştri, cu o singură excepţie, aşa cum scrie în regulament - atunci când nu sunt disponibili, adică sunt plecaţi peste hotare. Eu nu ştiu ca domnul Marga să fie plecat peste hotare; numai dacă prin intermediul undelor nu a fost chemat pe undeva. Deci, locul domniei sale la această oră era aici, în sală, şi nu în altă parte, chiar dacă o şedinţă de Guvern programată extraordinar, deşi domnul prim-ministru spunea că nu mai sunt decât şedinţe ordinare, va avea loc probabil începând cu ora 19,00.

Deci obiectul interpelării: desfiinţarea Liceului teoretic nr.5 din Cluj-Napoca, care a ajuns o problemă naţională.

Liceul nr.5 Cluj-Napoca continuă tradiţia Liceului nr.10 din acest municipiu încă de pe vremea când şi domnul Marga era student la Filosofie la Cluj-Napoca, fiind colegi de generaţie.

Acest liceu are o tradiţie în municipiul Cluj-Napoca. Eu am avut foarte mulţi colegi la acest liceu, fiind la un alt liceu, în aceeaşi perioadă, când am absolvit studiile liceale pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca, şi dintr-o anumită indulgenţă, ca să nu spun incompetenţă a celui care se mai cheamă încă inspector general la Cluj, care a fost efectiv deferit justiţiei pentru luare de mită, dar se pare că în România cine ia mită la inspectorat rămâne în continuare inspector general - probabil că aceasta este calitatea oamenilor pe care îi promovează Ministerul Educaţiei Naţionale, acel om i-a anunţat pe profesori că, începând de la 1 septembrie al anului şcolar viitor, '98 - '99, acest liceu se va desfiinţa, întrucât domnul Marga vrea să aloce acest spaţiu, care aparţine de drept şi de fapt învăţământului preuniversitar, învăţământului superior şi, mai mult din auzite, se spune că acolo ar fi de fapt un centru care ar fi punctul de plecare al reînfiinţării acelei universităţi atât de blamate în România, în limba maghiară din ţara noastră.

Sigur că, în concepţia Guvernului Ciorbea, lichidarea a însemnat reformă; sau, să o luăm de la capăt, reforma a însemnat lichidare. S-a lichidat destul până acum; păcat că a mai rămas ce a mai rămas, pentru că şi aceea se lichidează. Mai bine se lichida Guvernul înainte ca el să fie lichidat aşa cum a fost lichidat. Mă refer la Guvernul Ciorbea şi la ambele sale variante - şi prima, şi a doua. Sigur, a venit un nou Guvern, care nu face decât să continue lichidările, dar din păcate s-au extins lichidările; lichidările nu sunt numai în industrie, nu sunt numai în agricultură, ci sunt, iată, şi în învăţământ, ca să nu mai enumăr şi alte domenii, pentru că pe tot locul au loc asemenea lichidări.

Dacă în concepţia Ministerului Educaţiei Naţionale reforma înseamnă lichidare, este trist, este foarte grav. Este foarte grav să scoţi în stradă elevii, să scoţi în stradă părinţii, să scoţi în stradă nişte copii nevinovaţi la un final de an şcolar.

1) Ştiţi dumneavoastră că anul şcolar acolo s-a blocat?

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă rog să vă limitaţi la cele 3 minute.

Domnul Ioan Gavra:

2) Se poate întâmpla ca în România anului 1998, pur şi simplu administrativ, printr-o dispoziţie arbitrară a unui director care a fost promovat pe criterii arbitrare ca director general în învăţământul preuniversitar, dat afară de fostul ministru din minister pentru incompetenţă, adus din nou în minister, să-şi facă de cap, să ameninţe, să transmită pe la birourile din Cluj-Napoca şi din presă că lucrurile sunt rezolvate, ca după două zile să vină trei ordine care se contrazic total? Sunteţi competenţi să conduceţi educaţia naţională în România, după titulatura ministerului? Pentru că lucrurile nu se vor opri aici. Să ştiţi că nu administrativ lichidaţi părinţi, copii şi învăţământul din România. Aceasta nu este reformă. Este cu totul altceva.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul. Sper că dumneavoastră vă veţi limita la 3 minute, spre deosebire de interpelator.

Domnul Mihai Korka:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedintă.

Domnule deputat Ioan Gavra,

Sunt mandatat de domnul ministru Marga să vă prezint punctul de vedere al Ministerului Educaţiei Naţionale.

Folosirea raţională a resurselor bugetare şi extrabugetare, optimizarea folosirii spaţiilor de învăţământ presupun restructurări administrative. În baza competenţelor acordate de Legea învăţământului, care stipulează în art.23 alin.2 faptul că: "Reţeaua liceelor de stat este aprobată de Ministerul Învăţământului la propunerea inspectoratelor şcolare şi, după caz, cu consultarea altor factori interesaţi", Ministerul Educaţiei Naţionale a trecut la măsuri de reorganizare, fiecare măsură bazându-se, conform prevederilor legale, pe hotărârile inspectoratelor şcolare judeţene. Mai multe licee şi grupuri şcolare din diverse judeţe şi localităţi din ţară au fost propuse de-a lungul anilor de către inspectorate pentru restructurare.

În ceea ce priveşte Liceul teoretic nr.5 din Cluj-Napoca, există o propunere a Inspectoratului şcolar judeţean care solicită o altă repartizare pentru clasele de uman - filologie-rusă, şi anume ca toate să funcţioneze la Colegiul naţional "George Coşbuc" din Cluj-Napoca. Planul de reorganizare avut în vedere de Inspectoratul şcolar judeţean Cluj a fost aprobat de Ministerul Educaţiei Naţionale conform Notei nr.32.426 din 13 mai 1998. Nu s-a pus şi nici nu se pune problema schimbării destinaţiei spaţiilor de învăţământ ale Liceului teoretic nr.5 Cluj-Napoca, care au fost şi sunt destinate în continuare învăţământului preuniversitar.

În ceea ce priveşte rezolvarea problemelor puse de aceste reorganizări, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Inspectoratul au luat măsurile adecvate, în sensul că: s-a dispus transferarea prin restrângere de activitate a cadrelor didactice, conform Ordinului ministrului educaţiei naţionale nr.3.850, iar elevii continuă învăţământul în spaţiile existente, conform precizărilor care au fost făcute beneficiarilor acestei măsuri. Imobilele şi spaţiile rămân reţelei învăţământului preuniversitar; nu se pune problema instalării nici a unei secţii a Universităţii Babeş-Bolyai, cu atât mai puţin a vreunei alte universităţi care s-ar putea crea sau nu s-ar putea crea acolo - aceasta este o altă problemă.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Două minute drept la replică. Dar sper să fie 2 minute; altfel să ştiţi că vă întrerup microfonul, dacă depăşiţi.

Domnul Ioan Gavra:

Sigur, domnule secretar de stat, vă mulţumesc. Aceasta este. Acesta este răspunsul pe care dumneavoastră l-aţi citit şi eu vă mulţumesc pentru că l-aţi prezentat. Nu prea are legătură cu subiectul interpelării mele.

1) Dacă spaţiile rămân învăţământului preuniversitar în continuare, pentru că aşa este Legea învăţământului, nu am înţeles de ce s-a desfiinţat acest liceu şi căror unităţi de învăţământ preuniversitar i se alocă acest spaţiu? Este o aberaţie, o absurditate. Incompetenţa inspectorului general de la Cluj-Napoca a fost confirmată nu o dată, ci de cel puţin 20 de ori. Nici măcar nu ştie să vorbească corect în limba română, deşi este de naţionalitate română.

2) Eu sunt de acord cu dumneavoastră că restructurarea aparţine, ca şi competenţă, Ministerului Educaţiei Naţionale prin acel articol din Legea învăţământului, pe care l-aţi citat aici. Nu are legătură cu subiectul în discuţie şi cu interpelarea, întrucât Colegiul "George Coşbuc" a declarat public în presa locală că nu are spaţii pentru a găzdui clase de elevi transferate de la Liceul nr.5 acolo. Deci, nu are spaţiu efectiv. Probabil doriţi să faceţi patru schimburi în învăţământul din România. Probabil că şi aceasta este o măsură de reformă în învăţământul românesc.

Şi a treia chestiune: din păcate, aţi fost dezinformaţi dumneavoastră, conducerea Ministerului Educaţiei Naţionale, de către un inspectorat Cluj, care are în frunte un inspector aflat în cercetare penală pentru luare de mită. Dacă aşa se conduce învăţământul la Cluj-Napoca, daţi-mi voie să vă spun că nu merită ca ministrul învăţământului să fie de la Cluj-Napoca.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Se află în sală, pentru a răspunde la o interpelare, doamna secretar de stat Maria Berza, de la Ministerul Culturii.

Domnul deputat Petru Bejinariu se află în sală pentru a prezenta interpelarea? Nu.

Doamna secretar de stat, acceptaţi să răspundeţi fără ca domnul deputat să fie în sală sau îi transmiteţi în scris? Cum doriţi.

Doamna Maria Berza (din sală):

Eu cred că dacă nu este domnul deputat interesat să-şi asculte răspunsul la interpelare, atunci cel mai bine ar fi să i-l transmitem în scris.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Deci, domnul deputat neaflându-se în sală, vă voi ruga să-i transmiteţi în scris. Şi ne pare rău pentru timpul pe care l-aţi aşteptat în această sală. Vă dorim numai bine.

Domnul deputat Neculai Popa a făcut o interpelare către Ministerul Finanţelor. Se mai află în sală sau a plecat domnul secretar executiv al ministerului, domnul Manolescu, pentru a răspunde interpelării domnului deputat Neculai Popa? A plecat. Mulţumim Guvernului că trimite secretari executivi, care nici nu au răbdare să stea în sală. Deci va fi reprogramată. Nu vă supăraţi.

Domnul Neculai Popa:

Doamnă preşedintă,

Două minute, vă rog.

Mie mi se pare paradoxal faptul că, de fiecare dată când venim noi aici, în afară de faptul că nu sunt trimişi miniştrii de resort, care să răspundă competent la solicitările noastre, sunt trimişi secretari de stat sau secretari executivi de care nu am auzit în viaţa mea, sunt trimise aici persoane fără decizie şi, în acest caz, suntem puşi într-o situaţie ridicolă şi fără sens. Eu v-aş ruga, deci dumneavoastră, fiind învestită în această funcţie, să faceţi ordine şi să discutăm într-o întâlnire, chiar la nivelul Camerei Deputaţilor, şi să atenţionăm la modul cel mai serios Guvernul să nu se trateze cu dispreţ dintotdeauna. Eu sunt, vă spun, foarte supărat şi dezamăgit de atitudinea unor miniştri care sunt solicitaţi să dea nişte răspunsuri la nişte probleme grave cu care se confruntă anumite segmente ale societăţii civile sau anumite probleme economice, şi ne tratează cu desconsiderare totală. Eu nu sunt de acord cu acest punct de vedere şi, v-aş ruga pe dumneavoastră, învestită în această funcţie, să faceţi ordine.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Şi eu vă mulţumesc. Şi o să sesizăm ministrul pentru relaţiile cu Parlamentul asupra deficienţelor constatate în această activitate.

Sper că se mai află încă în sală domnul secretar de stat Adrian Dobrescu de la Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei. Dumnealui a primit două interpelări, dintre care în sală se mai află numai domnul deputat Petre Naidin, pe care îl rog să-şi prezinte interpelarea, pentru a putea răspunde reprezentatul Ministerului Agriculturii.

Domnul Petre Naidin:

Stimaţi colegi,

Doamnă preşedintă,

Domnule ministru,

Mă interesa în mod deosebit derularea a două proiecte: Proiectul agricol român privind furnizarea de către două firme de renume, americane, a unor utilaje agricole, şi respectiv ROMAG '98 pe aceeaşi temă.

Hotărârea de Guvern nr.786, de mandatare în procedură, nu a avut finalitate de aplicabilitate, în presă sau părerile specialiştilor sunt contradictorii, mai citesc şi aseară ceva interesant, cum că aceste firme pe care eu le-am enumerat - New York Times le califică ca fiind în zona de criminalitate economică şi deja au înşelat firme din Ucraina cu 70 de milioane de dolari. Deci problema se complică. Aşteptăm cu interes poziţia cea mai autorizată.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule secretar de stat Dobrescu, aveţi cuvântul.

Domnul Adrian Dobrescu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedintă.

Deci sunt prezent pentru a da răspuns la două interpelări. La prima deja am dat răspunsul în scris doamnei deputat Filipescu.

Acum este vorba de cel de-al doilea răspuns, adresat domnului deputat Petre Naidin.

Eu aş vrea să vă citesc, într-un timp de maximum 3 minute, un răspuns pe care dumneavoastră l-aţi solicitat şi apoi să vă pun la dispoziţie în scris două materiale, deci ca să nu depăşesc cele 3 minute.

Este cunoscut faptul că dotarea actuală a agriculturii cu tractoare şi maşini agricole şi echipamente pentru irigaţii este total insuficientă, fapt ce determină executarea lucrărilor cu întârziere.

Astfel, necesarul României pentru a asigura o încărcătură medie de 30 ha de teren arabil pe tractor este de 340.000 de bucăţi, faţă de 160.000, câte sunt în prezent. Echipamentele pentru irigaţii asigură numai jumătate din necesarul actual. Atât tractoarele, maşinile agricole, cât şi echipamentele pentru irigaţii existente sunt uzate fizic şi moral datorită, în principal, lipsei mijloacelor financiare ale producătorilor agricoli şi prestatorilor de servicii. Lipsa capacităţii de finanţare a condus la situaţia ca în anul trecut să fie achiziţionate numai 1.125 de tractoare.

Acestea sunt, pe scurt, argumentele pentru care Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei încurajează proiecte de investiţii menite să sporească dotarea agriculturii şi, în acelaşi timp, s-o modernizeze.

În acest context, la data de 4.11.1997, Guvernul, prin cu Hotărârea de Guvern nr.686, a aprobat achiziţionarea unor pachete agricole de către Regia Autonomă de Îmbunătăţiri Funciare, aprobarea garantării integrale a creditului extern de către Comitetul interministerial de garanţii şi credite de comerţ exterior, în numele statului, de către Ministerul de Finanţe, pentru două proiecte americane, fiecare În valoare de câte 80 milioane de dolari SUA.

Prin pachete agricole se înţelege: grupaje de tractoare, maşini agricole, combine, echipamente de irigat, dimensionate să deservească module de suprafaţă de câte 650 de ha, în cazul primului proiect, numit ROMAG '98 şi, de la 600 şi până la 2.000 de ha, în cazul Proiectului agricol român.

De menţionat că ambele proiecte se adresează în exclusivitate producătorilor agricoli privaţi, individuali sau asociaţi, cărora, după perioada de 5 ani în care, conform contractului, au obligaţia să achite în produse contravaloarea echipamentelor, le rămâne în proprietate deplină întreaga dotare.

În prezent, referitor la primul proiect, acela intitulat ROMAG '98, putem spune că a primit aprobarea Comitetului interministerial de garanţii şi credite de comerţ exterior, iar Proiectul agricol român a intrat în analiza acestui comitet în 2 şedinţe, astăzi reintrând în discuţie comisiei de avizare, urmând ca în cursul acestei săptămâni, dacă corespunde condiţiunilor puse de Comitetul interministerial de credite şi garanţii, să primească acest document.

În ceea ce priveşte oportunitatea promovării celor două proiecte, menţionăm următoarele.

1. Implementarea lor este un model de modul cum trebuie organizată tehnologia culturilor În regim irigat.

2. Plata utilajelor, a imputurilor şi serviciilor se face în produse agricole, fapt apreciat de producători care, pe de o parte, nu au fondurile necesare, iar pe de altă parte, nu au o piaţă de desfacere pentru produse.

3. Creditul În valoare de 160 de milioane de dolari SUA este gen furnizor, ca atare, nu poate fi utilizat în alt scop decât cel pentru care a fost creat. Cu alte cuvinte, nu poate fi atribuit pentru industria autohtonă de profil.

4. Deficitul utilajelor menţionat este atât de mare încât, practic, nu modifică nivelul cererii pe piaţa internă şi, deci, nu stânjeneşte desfacerea utilajelor din producţia internă.

5. Şi, în ultimul rând, celelalte condiţii, cum ar fi dobânda, preţurile utilajelor şi serviciilor, sunt la nivelul parcticat pe piaţa internaţională, de aceea apreciem că aceste contacte sunt profitabile pentru producătorii agricoli români.

A doua notă, pe care o am şi pe care nu aş vrea s-o mai citesc, dar aş dori să v-o dau, stimate domnule deputat, se referă la condiţiile financiar-bancare ale celor două proiecte, la modelele de garanţii care au fost cerute, la dobânzi, precum şi la productivitatea utilajelor, care sperăm ca în cursul lunilor august-septembrie deja să intre în ţară.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulţumesc.

Da, sunteţi mulţumit, domnule deputat, da?

Se află în sală, pentru a răspunde tot unei interpelări adresate de domnul deputat Petre Naidin, domnul director de la Departamentul pentru Administraţie Publică Locală, domnul Isac.

Domnule deputat, vă rog să prezentaţi interpelarea pe scurt, cea adresată DAPL.

Domnule director, vă rog să aşteptaţi să prezinte domnul deputat interplarea şi apoi răspundeţi.

Domnul Petre Naidin:

Poate au ştiut domnii consilieri din comuna Curcani, jud. Călăraşi că până la Dumnezeu te mănâncă Sfinţii, astfel încât au apelat la mine, pentru a-i sprijini, a ajunge la domnul Radu Vasile prin această interpelare.

Dumnealor reclamă poziţia liderului local ţărănist, Alexandru Ştefan, care este şi primar care, din când în când, când nu pledează în propriile procese, are comportament de bătăuş şef, degradant, chiar dacă se spune că bătaia e ruptă din rai. Am sesizat şi Ministerul de Interne şi Ministerul de Justiţie ce procese are, le am aici, dacă domnul secretar de stat nu le are, i le pot pune la dispoziţie, şi din care reţinem că eliberează certificate de producător false, că loveşte cu intenţie pe viceprimar, cât şi un copil, că are proces la Constanţa pentru fraudă electorală. Nu ştiu ce idee a avut, ca pe listele respective să pună morţii.

Arăt aici că fostul prefect declanşase procedura de suspendare a recentei achiziţii politice PNŢCD, în schimb, actualul prefect nu doreşte a se implica sau are un anumit interes, astfel încât domnul primar stă foarte bine acolo, spre ruşinea dumnealui şi a comunităţii.

Am spicuit din interpelare pentru că nu are sens să o mai dezvolt şi aştept cu interes ceea ce ne spune domnul ministru.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule director Isac, vă rog prezentaţi răspunsul.

Domnul Petre Isac:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Având ca obiect sesizările adresate de o parte din consilierii locali Guvernului României şi transmise spre soluţionare organelor abilitate s-au întocmit de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Olteniţa 5 dosare penale în ceea ce îl priveşt pe numitul Alexandru Ştefan, primarul comunei Curcani, jud.Călăraşi. Cu privire la aceste 5 dosare, situaţia este următoarea.

În dosarul penal nr.163/1998, deschis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Olteniţa, s-a dispus neînceperea urmăririi penale privitoare la infracţiunea de calomnie a consilierilor locali.

În dosarul penal nr.155/1998 privitoare la abuzurile primarului Alexandru Ştefan cu privire la distribuirea ajutoarelor sociale s-a dispus neînceperea urmăririi penale.

Cu privire la dosarul penal nr.343/1997 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi privind săvârşirea infracţiunii de luare de mită şi în acesta s-a dispus neînceperea urmăririi penale.

Pe numele Alexandru Ştefan există o acţiune pe rol în dosarul nr.2181/1997 care a fost strămutată la Constanţa, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa, şi prin Încheierea nr.2504 din 31.10.1997 s-a stabilit acuzaţia de fraudă electorală în alegerile din 1996 - dosarul se află pe rol.

Există, de asemenea, dosarul penal nr.1628/1998, cu privire la plângerea înregistrată de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Olteniţa a viceprimarului Nicoale Savu care a reclamat faptul că a fost lovit de către primarul comunei Curcani, Alexandru Ştefan.

Faţă de cele prezentate, nici Parchetul de pe lângă Judcătoria Olteniţa şi nici Parchetul de pe lângă Tribunalul Călăraşi nu au sesizat prefectul cu privire la suspendarea acestuia din funcţie, în condiţiile articolului 49 alin.2 din Legea nr.69/1991, modificată. De îndată ce Parchetul va cere motivat prefectului suspendarea acestuia din funcţie va fi întocmit ordinul, în timpul operativ.

De asemenea, Curtea de Conturi Călăraşi, Camera de Conturi a judeţului efectuează în aceste momente verificarea financiară a întregii activităţi desfăşurate de către primarul acestei comune, urmând ca în timp util să prezinte raportul Departamentului de control al Guvernului, cel care a verificat această sesizare.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat, aveţi maxim 2 minute.

Domnul Petre Naidin:

Da, doamnă preşedinte, mai mult pentru stenogramă, pentru exerciţiul meu, îi spun domnului ministru ce detalia acum 2-3 zile domnul Ciorbea, că s-a refuzat o reformă morală, o reformă instituţională şi reparatorie. Dacă principiile PNŢCD de morală creştină - democraţie pentru toţi şi cinste - nu se aplică la Curcani, nu este nici vina mea, nici a colegilor din Opoziţie, este vina dumneavoastră şi, în special, începem cu domnul actual prefect.

Dacă nu poate să ceară părerea procuraturii, lucru simplu, cu o simplă adresă, pentru suspendarea primarului, atunci schimbaţi-l pe domnul prefect şi poate va înţelege şi dumnealui ce însemnă cinste, ce înseamnă morală.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dat, fiind că reprezentaţii Guvernului pentru ziua de astăzi şi-au încheiat misiunea, se reprogramează următoarele răspunsuri la interpelări: pentru domnul deputat Geoge Şerban, de la Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap.

Domnule deputat, doriţi să luaţi cuvântul, da? Vă rog.

Domnul George M. Şerban:

Doamnă preşedintă,

Situaţia este puţin delicată. Eu nu ştiu dacă ar trebui să stăm toţi aici nemişcanţi până la ora 20,00, că poate doamna secretar de stat vine la ora 19,55, că aşa e programul Camerei Deputaţilor, sau să ne oprim aici.

Rugămintea mea este următoarea, adresată atât reprezentantului Guvernului, în persoana domnului secretar de stat de la Departamentul pentru relaţiile cu Parlamentul, cât şi celor care fac stenograma, să consemneze solicitarea mea, întrucât doamna secretar de stat a venit în Comisia pentru muncă şi protecţie socială, într-o atitudine total necorespunzătoare, susţinând o iniţiativă, o propunere legislativă a Opoziţiei, bună, de altfel, dar fiind incapabilă să-şi promoveze propriul proiect de lege, demult aşteptat de Camera Deputaţilor.

Doamna secretar de stat îşi permite să profereze calomnii la adresa reprezentanţilor naţiunii în acest Parlament. Este limpede că nu are ce să răspundă, nu are cum să vină, pentru că este a doua amânare, deci eu îmi rezerv dreptul, şi rog să se transmită acest punct de vedere conducerii Guvernului, primului-ministru, că solicit demiterea doamnei secretar de stat.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

De asemenea, se reprogramează răspunsul la interpelarea domnului deputat Neculai Popa, adresată Departamentului pentru relaţiile cu Parlamentul, răspunsul datorat doamnei deputat Paula Ivănescu de către primul-ministru, răspunsul datorat de Ministerul Sănătăţii interpelării adresate de domnul deputat Marin Gheorghe şi răspunsurile Ministerului Industriei şi Comerţului adresate interpelărilor domnilor deputaţi Vasile Stan şi Gheorghe Ana.

Domnul deputat Gheorghe Ana.

Domnul Gheorghe Ana:

Stimată doamnă, lunea trecută am avut plăcerea să fim, de asemenea, în această sală când am avut, pe de altă parte, neplăcerea să fiu anunţat că se amână răspunsul la interplarea adresată primului- ministru al Guvernului României, în problemele grave din România, privitoare la zonele miniere şi la viaţa minerilor din aceste zone.

Astăzi este a doua oară când se amână răspunsul la această interpelare. Sunt obligat să vin a treia oară? Nu se poate aşa ceva!

Suntem totuşi Parlamentul României, doamnă! Biroul permanent are totuşi răsunderi faţă de cei pe care naţiunea i-a trimis aici şi care reprezintă cel puţin o parte din naţiunea română.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat, şi sper ca să meargă mai bine această relaţie a Guvernului cu Parlamentul, este deficitară, într-adevăr, dar cu implicarea tuturor, sperăm să meargă mai bine.

Domnul secretar de stat aici prezent va transmite domnului ministru Alexandru Sassu, şi noi, Biroului permanent, pentru reglementarea acestei relaţii.

Vă doresc, în continuare, o seară plăcută.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,25.