Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse de domnul Andrei Ioan Chiliman, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Miron Tudor Mitrea şi Kovács Csaba-Tiberiu, secretari.*

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi, marţi 22 decembrie 1998 a Camerei Deputaţilor.

În prima parte a şedinţei, cea destinată intervenţiilor, o să vă rog să vă încadraţi în cele 3 minute, pentru ca să putem să parcurgem toţi colegii care au ceva de spus.

Vom începe cu domnul deputat Vasile Vetişanu. Este aici? Nu este. Domnul deputat Radu Liviu Bara şi se pregăteşte domnul deputat Viorel Burlacu.

Domnul Radu Liviu Bara:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Guvernul României ne-a dat încă o dovadă a solidităţii opiniilor exprimate de unii din membrii săi. Ne-a convins încă o dată de unanimitatea perfectă existentă între executiv şi liderii coaliţiei şi nu în ultimul rând, ne-a convins încă o dată că se zgâlţâie din toate încheieturile la unele sau altele dintre ameninţările unui partener din coaliţie. Cum altfel ar putea fi calificată graba cu care a hotărât, la insistenţa UDMR-ului şi a reprezentanţilor acestuia în Guvern, să declare recurs împotriva hotărârii Curţii de Apel Bucureşti, prin care a fost anulată hotărârea privitoare la înfiinţarea Universităţii Petoffi-Schiller. Hotărârea istorică de săptămâna trecută, luată de Guvern, la propunerea ministrului pentru minotirăţi, vine în contradicţie flagrantă cu recomandările făcute de liderii PNŢCD şi PD, Ion Diaconescu şi Petre Roman, care, de la înălţimea funcţiilor pe care le deţin, au stat, au socotit că hotărârea Curţii de Apel este legală şi temeinică şi, în consecinţă, au recomandat să nu se facă recurs. Asemenea recomandare echivalează fără nici un dubiu cu o recunoaştere fără echivoc a faptului că hotărârea Guvernului privind înfiinţarea respectivei universităţi este nelegală, este constituţională. După câte ştim noi, însă, înşişi liberalii s-au pronunţat împotriva recursului. La rândul său, şeful executivului, omul hotărât şi intransingent, l-am numit pe domnul Radu Vasile, s-a arătat rezervat, refuzând să se pronunţe în favoarea recursului. Ba, mai mult, a lăsat să se înţeleagă că apreciază hotărârea Curţii de Apel ca o dovadă a faptului că în România funcţionează cu motoarele în plin principiul separaţiei puterilor în stat. Iată însă că, în pofida acestor luări de poziţie, în pofida opiniilor clare exprimate de liderii coaliţiei, al cărei copil este, bineînţeles, executivul, a fost suficient ca un partid din coaliţie să strănute un pic mai tare, să se zburlească la Guvern şi probabil să-l ameninţe că-şi ia jucăriile şi pleacă, că acesta a început să tremure de frică că i s-ar putea lua scaunele pe care stă şi în şedinţa de săptămâna trecută a hotărât să declare recurs. Faptul în sine nu ar fi ieşit din comun, în situaţia dată constituie însă o cedare, a câta oară, inadmisibilă în faţa partenerilor de coaliţie. O cedare care, adăugată la multe altele, începe să devină periculoasă pentru statul nostru, pentru unitatea şi suguranţa poporului român.

În faţa unor asemenea hotărâri ferme şi înţelepte ale executivului nu putem decât să ne scoatem pălăria, să ne înclinăm cu respect şi să-i strigăm: Bravo, Guvernule! Bravo, domnule prim-ministru! Ţineţi-o tot aşa şi ne veţi duce departe în haosul de la capătul tunelului!

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Viorel Burlacu şi se pregăteşte domnul deputat Petre Ţurlea.

Domnul Viorel Burlacu:

Onorat auditoriu,

Reprezint o parte semnificativă, în creştere, a electoratului din judeţul Neamţ care se confruntă cu grave suferinţe din moment ce întreaga ţară suferă. Totuşi starea judeţului, în sine, şi reprezentarea acelui electorat, ca mandat, mă obligă să constat că din toate promisiunile şi angajamentele care, în urmă cu 2 ani, au vrăjit şi au ameţit populaţia din zonele defavorizate, locuitorii s-au ales cu mult praf în suflet, în buzunare, în cămară, la locul de muncă, dacă mai au un loc de muncă. Anul care se încheie a fost marcat în Neamţ de o serie semnificativă de tragice contraperformanţe, câteva dintre ele bine încadrate la capitolul sabotaj. Mă opresc asupra a două chestiuni care îmbină durerea şi nefericirea cu incredibilul, ambele probleme regăsindu-se în zona responsabilităţii politice.

În Neamţ puţinii care mai creează locuri de muncă în sectorul privat sunt hăituiţi efectiv şi taxaţi fără milă. Raidurile ţărăniste asupra unui grup privat de firme cu peste 4000 de salariaţi sunt de notorietate. Fireşte, pe aceeaşi mână ţărănistă nu s-au creat locuri de muncă ci au dispărut. Cum evaluările se fac în tenebre de partid, s-a ajuns ca bun şi valoros să fie cel care înfăptuieşte un faliment la timp, fără cale de a mai fi reparat ceva. Nu uitaţi, asta se întâmplă într-un judeţ care e fruntaş numai la şomaj, la frumuseţile naturii şi la mănăstiri.

Dacă în zona economică mai devreme sau mai târziu se vor găsi rezolvări, se vor crea şi locuri de muncă, şi condiţii pentru un trai decent, când actuala formulă politică majoritară îşi va ocupa locul binemeritat la groapa de gunoi a istoriei, într-o altă zonă trebuie acţionat acum. Este vorba despre sectorul sanitar.

Ştim că nu suntem în top la speranţa de viaţă. Mai ştim şi că selecţia naturală funcţionează de minune. A fost profesorul Iulian Mincu un ministru rău la sănătate? Dar următorii miniştri ce au făcut? Din ce-a fost bun au făcut rău, iar din ce a fost rău au făcut şi mai rău. Recent mi-a fost dat să aflu, se întâmpla înaintea unei emisiuni televizate la postul local TV, că în Neamţ se fac experienţe pe cei bolnavi de inimă. Nu am să insist pe incidenţa bolilor cardiovasculare, dar să ajungi să faci experienţă pe cardiaci depăşeşte orice limită de toleranţă.

În Neamţ, pe o categorie importantă de cardiaci, cei care au hipertensiune arterială moderată şi severă şi depind de preparate bazate pe clonidină, clorhidrat, se fac experienţe. Ei sunt obligaţi să cumpere doar produsul românesc numit clonidină, echivalentele străine, gen catapresan sau hemiton lipsesc cu desăvârşire din farmacii. Bolnavii le-ar cumpăra inclusiv în regim necompensat, medicii le prescriu, farmaciştii le-ar aduce dar nu au de unde. Astfel se impune în medicamentaţia bolnavilor de inimă un produs românesc, recunoscut de cardiologi ca generator de efecte secundare severe, mai ales la persoanele în vârstă, cărora li se aplică o schemă complexă de tratament. După câteva verificări am aflat că nici nu ai unde să reclami dispariţia unui medicament de pe piaţă. Nici o autoritate la ora actuală nu poate lua importatorii la întrebări, iar importatorul numără bănuţi, nu bolnavi. Să recunoaştem, totuşi, performanţa. Nimeni nu poate spune că nu e promovat un produs românesc. Diferenţa e că e la fel de prost ca şi carnea de import, de pildă. Şi ar mai fi ceva. O nefericită probă în plus că în România nu mai ai unde reclama nimic, până şi atunci când se fac experienţe pe bolnavi. Şi cum a fost cu genocidul lui Ceauşescu sau... Constantinescu? ...pentru că încep să-i confund. Nu, nu-i confund, de fapt. Nici electoratul nu mai face confuzii atât de grave ca acum doi ani. Sondajele vorbesc de la sine.

În încheiere, solicit încetarea experienţelor care se fac pe categorii de bolnavi din România. Numai un popor sănătos ne poate scoate la liman printr-un vot sănătos.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petre Ţurlea şi se pregăteşte domnul deputat Nicolae Popa.

Domnul Petre Ţurlea:

Domnule preşedinte şi cei 5 colegi care vă aflaţi acum în sală, constat cu oarecare experienţă istorică pe care o am, că am ajuns ca la 1848 în Germania de după revoluţia de atunci, când în Parlament erau vreo doi oameni în timpul şedinţelor.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Suntem 9.

Domnul Petre Ţurlea:

E o deosebire, evident.

Vreau să vă spun, înaintea intervenţiei pe care vreau s-o fac, foarte scurtă, de altfel, că segmentul acesta, cum am fost deja anunţati de dimineaţă, se cheamă declaraţii personale. Deci, rămâne în stenogramă, dar în nici un caz n-aş vrea ca vreun ziarist să pună pe seama PUNR-ului ceea ce voi spune în continuare.

La ordinul preşedintelui Clinton, după cum ştim, în noaptea de 16-17 decembrie 1998 Irakul a fost supus unui cumplit bombardament. Ca nişte veritabili "tâlhari", americanii au atacat în miez de noapte şi au revenit tot noaptea de 3 ori. Rezultatul 73 de morţi şi câteva sute de răniţi, marea majoritate civili. Printre morţi sunt şi copii, femei şi 12 studenţi. Sunt aici două planuri de analizat.

1. Americanii nu aveau o bază legală pentru bombardamente, Irakul este un stat suveran, independent. Singurul organism internaţional care putea aproba un asemenea atac era ONU, dar acesta nu a făcut-o. Cu de la sine putere, SUA s-au instaurat şi se consideră "jandarmul mondial", dar acest jandarm nu acţionează în numele păcii, al dreptăţii, ci doar în numele propriilor interese.

Să menţionez ca dovadă faptul că din cele 28 de companii petroliere internaţionale care au contracte cu Irakul în vederea exploatării rezervelor sale de petrol după încetarea embargoului, nici una nu este americană şi, evident, americanii se simt jigniţi că nu au fost admişi la împărţirea bogăţiilor Irakului. S-a creat, astfel, un foarte periculos precedent. Orice stat independent care are o politică ce nu place Washingtonului poate fi bombardat, ciuntit desfiinţat, forţa împotriva dreptului a dus la bombardarea Irakului. Mâine aplicarea aceluiaşi principiu poate duce la bombardarea şi distrugerea Serbiei, poimâine a României etc.

2. Statele Unite nu aveau dreptul moral să atace Irakul sub acuzaţia pericolului reprezentat de presupusele sale arme chimice. Să amintim faptul că în anii '70 SUA, armata sa, a asasinat sute de mii de oameni în Vietnam cu napal.

Nu pot apăra un regim dictatorial ca cel al lui Saddam Hussein şi nici nu o fac. Dar, mă simt obligat să apăr ideea că un stat suveran, independent, cum este Irakul, nu poate fi obligat de nimeni să se plece slugarnic în faţa unei mari puteri, fie că aceasta se numeşte Germania fascistă, URSS sau SUA. Dacă lumea de astăzi va accepta principul dreptului celui mai tare de a bombarda pe cei care nu i se supun sau care nu-i satisfac interesele economice, atunci lumea de mâine, cu siguranţă, va vedea o revoltă generală a popoarelor împotriva "jandarmului mondial".

Ordonând asasinarea civililor irakieni, preşedintele Clinton a făcut o crimă. Pentru aceasta, pentru cei 73 de irakieni asasinaţi în urma ordinului său, pentru sutele de răniţi irakieni în urma aceluiaşi ordin, domnul Clinton ar trebui adus în faţa tribunalului internaţional de la Haga.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Nicolae Popa şi se pregăteşte domnul deputat Petre Bejinariu.

Domnul Nicolae Popa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ieri s-a mai consumat un episod din lupta surdă şi oarbă dintre Putere şi Opoziţie, având acelaşi epilog. Indiferent de culoarea politică, ştim cu toţii că situaţia ţării este gravă. În acest moment vital, importantă este problema soluţiilor: cum şi ce trebuie făcut pentru ca România să depăşească acest moment istoric extrem de dificil. Rezervele mele - şi ele există, recunosc deschis - se referă tocmai la absenţa totală a ofertelor şi eventualelor răspunsuri pe care Guvernul Radu Vasile trebuia să le prezinte ieri în plenul celor două Camere ale Parlamentului României. Bănuiala mi s-a adeverit, pentru că nu s-a dat un răspuns concret, nu s-a prezentat un program de criză, aşa cum am fost ameninţaţi, totul rezumându-se la nişte declaraţii şi intenţii fără un suport real.

Iată, de pildă, în domeniul agriculturii, criza acestui domeniu este atât de mare, atât de periculoasă cu efecte atât de dramatice asupra populaţiei, încât se impune de la sine ca prioritate în politica Guvernului, oricare ar fi acesta. Este, poate, cel mai mare blestem năpustit asupra noastră în anii de după revoluţie şi în special în ultimii doi ani, cum tot mai mulţi români suferă de foame. Este dureros să constatăm că unul din 5 români suferă de subnutriţie. Din păcate, îmi este destul de greu să percep soluţii reale, eficiente şi constructive în ofertele cu tentă politică. Fără să fac partizanat politic, doresc să reamintesc faptul că nu cu mult timp în urmă, Alianţa pentru România a lansat public un program, poate cel mai bun şi mai elaborat, consacrat problemei agriculturii naţionale. Vă spun foarte deschis, Alianţa pentru România contrapune politicii agrare a actualului Guvern, propria ofertă în materie.

Stimaţi colegi,

Cred că una din marile greşeli ale guvernelor ce s-au succedat din 1996 şi până astăzi a fost aceea că au avut naivitatea să creadă că FMI şi Banca Mondială ar avea interesul să ne sprijine în procesul de reformă şi restructurare economică. Fals. Prin condiţiile grele impuse prin Programul ASAL s-a dat agriculturii româneşti o lovitură de graţie. În momentul de faţă, agricultura se află în stadiul de moarte clinică. Sigur că cel mai vinovat de această tragedie este fostul ministru Dinu Gavrilescu, membru marcant PNŢCD, care a şi fost eminenţa cenuşie a constituirii acestui program. Cine l-a tras la răspundere, după plecarea domniei sale pentru dezastrul lăsat în urma lui, cine l-a judecat pentru ceea ce a făcut, nimeni nu poate răspunde.

Respectând Programul ASAL punct cu punct, mai marii noştri de astăzi au reuşit să-şi atingă scopurile şi obiectivele pe care le-au avut în vedere şi anume subminarea agriculturii şi producătorilor români şi transformarea României într-o piaţă de desfacere pentru produsele agricole şi agroalimentare din afara graniţelor ţării. Aplicarea sistemului de subvenţionare a proprietarilor de teren prin cupoane a fost un experiment nefericit, aplicarea lui şi în anul 1999 va agrava şi mai mult criza din acest sector, continuând în anul 2000 când România va fi confruntată cu cea mai mare foamete din ultimii 60 de ani.

Datorită acestui sistem de finanţare, în această toamnă, nu s-au însămânţat decât 700 000 ha de grâu faţă de un program de 22,3 milioane ha, deci numai 30%. Datorită acestor grave greşeli, impuse din afară, dar şi din interior, România importă circa 70% din produsele agroalimentare necesare consumului populaţiei, în timp ce peste 2 milioane de ha de teren, conform prognozelor date de specialiştii din agricultură vor rămâne în 1999 pârloagă. Şi când te gândeşti că România, cu potenţialul agricol de care dispune, poate produce mâncare nu pentru 23 de milioane de oameni, ci pentru 80 milioane de oameni.

Zilele trecute, noua conducere a Ministerului Agriculturii, în frunte cu specialistul în electronică, la propunerea Băncii Mondiale, a propus diminuarea cu încă 30% a taxelor vamale existente, ceea ce va conduce în mod iminent la falimentarea şi celor mai importante întreprinderi producătoare din agricultura României. Prin impunerea nivelului taxelor vamale de către organismele internaţionale s-a dat o lovitură criminală celui mai important sector al economiei naţionale şi anume agricultura. Ca să putem redresa aceste greşeli care s-au făcut până în momentul de faţă, în sectorul avicol, vă dau un singur exemplu, va trebui să mărim taxele vamale la 335% pentru a elimina concurenţa neloială. Mâncăm salam din Ungaria cu un procent de peste 50% ingrediente de soia, cu mult mai mult decât salamul de pe timpul lui Ceauşescu. Mâncăm pulpe de pui congelate în baloţi, de parcă am fi o ţară necivilizată din Africa, cu aspect îndoielnic şi suspect, de multe ori punând în pericol sănătatea populaţiei. De fapt, în magazinele româneşti nu prea mai găseşti produse indigene, ci numai din import.

În lipsa unui program de criză, în lipsa unui program coerent, aş vrea să vă aduc la cunoştinţă ultima ispravă a Ministerului Agriculturii care, prin adresa 4329 din 11.12.1998, convoacă la Bucureşti pentru Adunarea Naţională a Sindicatelor PROPACT, toate conducerile direcţiilor agricole judeţene şi conducerile societăţilor comerciale cu capital de stat SEMROM, UNISEM, COMCEREAL, în plus fiecare judeţ având sarcina să organizeze deplasarea pe cheltuiala direcţiei agricole şi, evident, a Ministerului Agriculturii, a cel puţin 100 de ţărani. Voi pune la dispoziţia presei copia acestei circulare transmise în teritoriu. Ne-am pus întrebarea firească cum este permis ca banii publici să fie folosiţi în acţiuni politice a unui partid politic, ştiindu-se foarte clar că PNŢCD-ul a organizat această manifestare. Este greu de înţeles comportamentul celor de la conducerea Ministerului Agriculturii, în condiţiile în care bugetul ţării este sărac şi secătuit, neputincios şi nepermiţându-şi să-şi achite uneori obligaţiile salariale ale bugetarilor. Mai mult de atât, Ministerul Agriculturii nu s-a achitat nici de obligaţiile pe care le avea faţă de Regia Autonomă a Îmbunătăţirilor Funciare, unde are o datorie de 103 miliarde de lei pe care nu şi-a achitat-o nici până astăzi, creând acesteia din urmă un blocaj economico-financiar de nedescris.

Urmare acestei acţiuni ilegale, săvârşite de conducerea Ministerului Agriculturii, solicit Curţii de Conturi să verifice toate deconturile de deplasări de la Ministerul Agriculturii şi direcţiile agricole judeţene din zilele de 12 şi 13 decembrie 1998. Îmi e greu să exprim speranţa că actualul guvern şi actuala coaliţie va reuşi să facă ceva bun şi bine pentru ţară în domeniul agricol.

În asemenea condiţii, nu ne putem confrunta decât cu un dialog al orbilor şi surzilor, de fapt cu un monolog în care fiecare îşi susţine partitura proprie de partid şi de interese.

De aceea, Alianţa pentru România rămâne consecventă ideii că Guvernul actual şi-a încheiat misiunea, singura soluţie viabilă este demiterea actualului Guvern şi învestirea unui guvern de criză, format din buni specialişti, capabili să ofere soluţii pentru stoparea declinului economic şi organizarea în bune condiţiuni a legilor viitoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aţi depăşit timpul cu 4 minute şi rugămintea mea este ca să ţineţi cont că dacă dumneavoastră depăşiţi timpul cu 3 sau 4 minute, luaţi din timpul altui coleg.

Domnul deputat Petru Bejinariu şi se pregăteşte domnul deputat Nicolae Leonăchescu.

Domnul Petru Bejinariu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Intitulez intervenţia mea "Între putere şi populaţia ţării".

Nesocotirea şi grava ignorare a opţiunilor, voinţei şi intereselor populaţiei au devenit comportament politic curent pentru actuala putere din România. Orice cuvânt poate fi contrazis de alt cuvânt. Numai faptele nu pot fi contrazise. Şi iată faptele:

1. Când în anul 1997 se duceau tratativele pentru încheierea tratatului cu Ucraina, Preşedinţia, Ministerul Afacerilor Externe, Guvernul şi Parlamentul au primit numeroase proteste de la foarte mulţi intelectuali, oameni politici, ţărani, angajaţi ai societăţilor comerciale, instituţii care cereau să nu se renunţe la teritoriile răpite în 1940 din Pactul Ribbentrop-Molotov. Dar nimeni de la Putere n-a voit să asculte protestele ţării, când, de fapt, se cerea un referendum naţional şi oamenii Puterii au parafat, semnat şi ratificat un tratat umilitor, contrar Constituţiei, cu consecinţe tragice pentru români. Declaraţiile precum că tratatul s-a încheiat numai pe 10 ani şi că va salva comunităţile româneşti de la ucrainizare, purtate şi astăzi în vorbele unor oameni politici de la Putere, care fac politică pe necazurile românilor din Nordul Bucovinei, au fost şi au rămas false.

Iată un fapt recent.

1. În ţinutul Herţa cu 90% populaţie românească, membrii ucraineni din Comisia interguvernamentală, în drum spre Bucureşti, la prima şedinţă din nov.1998, au constatat că localitatea Herţa este prea românească. Deci nu se încadrează în programul de ucrainizare. Şi-au dispus măsuri în consecinţă.

2. Când 48 de universităţi de stat din 53, oameni politici, oameni de ştiinţă şi cultură din Academia Română, populaţia românească se pronunţă împotriva înfiinţării universităţii maghiare de stat, Guvernul României ia hotărârea înfiinţării Universităţii Petofii-Schiller, iar când Curtea de Apel respinge hotărârea, domnul prim-ministru salută decizia şi apoi procedează la recurs.

3. Recent, Senatul României, cu majoritatea sa politică de la Putere şi cu mare surprindere pentru noi, a decis să avem o a doua limbă oficială şi anume în administraţia publică locală. Considerăm că o astfel de reglementare este antiromânească, dar sperăm că în Camera Deputaţilor sunt mai mulţi români. Nicăieri în lume, în situaţie asemănătoare, nu se petrece o astfel de umilinţă şi subordonare pentru populaţia majoritară. Au dreptate, aşadar, sondajele care arată că România merge pe cale greşită.

Trei solicitări către Parlament şi Guvern:

1. Constituirea unui grup interparlamentar care să monitorizeze Tratatul româno-ucrainean.

2. Grăbirea deschiderii Consulatului General Român la Cernăuţi.

3. Reconsiderarea atitudinii Puterii faţă de introducerea în administraţia publică locală a unei noi limbi oficiale, pe lângă limba română.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Nicolae Leonăchescu şi se pregăteşte domnul deputat Miron Chichişan. Este aici? Da.

Vă rog.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Onorat auditoriu,

În comuna Merişani, jud. Argeş, a existat o mină în funcţiune din care s-au extras metale rare şi chiar radioactive. De câţiva ani, exploatarea a scăpat de sub control, iar deşeuri cu nivel ridicat de radioactivitate se răspândesc pe Valea Vâlsanului şi în zona comunei Merişani.

În necunoştinţă de cauză, primarul comunei Merişani sugerează ca "nisipul rămas să fie utilizat la asfaltarea drumurilor" şi astfel să li se ofere locuri de muncă celor din zonă. Se pare că nisipurile radioactive de la Merişani au fost deja depozitate ilegal. Din acest punct de vedere, factorii care răspund de calitatea mediului trebuie să controleze şi să ia măsurile de rigoare. Problema gestionării cu maximă responsabilitate a proceselor din domeniul extracţiei materialelor radioactive, a cercetării ştiinţifice din sectorul radioizotopilor, a energeticii nucleare şi a depozitelor provizorii şi definitive de deşeuri radioactive şi de combustibil nucleari ars, am ridicat-o într-o intervenţie anterioară datând din ziua de 28 aprilie 1998. Semnalăm primului-ministru, domnului prof. univ. dr. Radu Vasile, că această problemă are un grad maxim de periculozitate pentru actuala generaţie, dar şi pentru cele viitoare. Soluţiile adoptate în cadrul reformei, urmărite de Guvernul condus de domnia sa trebuie să asigure securitatea totală din toate punctele de vedere. Exemplul citat reprezintă o dovadă că lipsa de control poate genera catastrofe umane de neiertat.

Iată de ce consider că sectorul nuclear, pornind de la materia primă radioactivă şi terminând cu depozitele de deşeuri trebuie privit cu maximă responsabilitate. De aceea, solicit ca acest sector, în actualele condiţii, să intre în subordinea directă a primului-ministru. Numai într-o asemenea organizare putem avea certitudinea controlului acestui domeniu sensibil şi putem garanta securitatea şi sănătatea oamenilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Miron Chichişan şi se pregăteşte domnul deputat Dumitru Bălăeţ.

Domnul Miron Chichişan:

Domnule preşedinte,

Partidul Unităţii Naţionale Române a tras de nenumărate ori semnalul de alarmă de la această tribună privind situaţia economică şi socială deosebit de gravă înregistrată sub guvernarea actualei coaliţii. Guvernanţi ajunşi la putere în nov.1996 prin promisiuni demagogice nu realizează consecinţele catastrofale ale faptelor domniilor lor pe teremen scurt şi lung. România se găseşte în pragul colapsului economic.

Voi prezenta câţiva indicatori sintetici ce vin să confirme afirmaţia noastră. În anul 1999 datoria publică scadentă a României va fi de 2,8 miliarde de dolari, la care se vor mai adăuga 3 miliarde de dolari, reprezentând finanţarea deficitului contului curent. Rezultatele economice pe anul 1998 nu ne dau nici o speranţă într-o evoluţie pozitivă. Românul şi-a pierdut orice speranţă de redresare. Pe 11 luni deficitul balanţei comerciale este 2,75 miliarde dolari, ceea ce înseamnă că în fiecare lună din acest an am importat mai mult cu 250 milioane de dolari decât am exportat. În prezent, totalitatea rezervelor valutare ale sistemului bancar sunt de circa 3,4 miliarde de dolari, ceea ce ne îndreptăţeşte să credem că, în absenţa unor intrări de capital sub forma unor investiţii străine, necesarul de finanţare nu va fi acoperit. PUNR-ul avertizează actuala Putere că la orizontul României se ridică nori negri aducători de furtună. Mizeria, nesiguranţa zilei de mâine, înfometarea, experienţele făcute pe acest popor vor determina un seism social în anul 1999. PUNR-ul consideră că în viitoarele 6 luni rezervele valutare vor fi epuizate, ceea ce va determina imposibilitatea plăţii datoriei externe. Dobânzile la bănci vor creşte la peste 250%. Inflaţia va creşte, de asemenea, într-un ritm pe care România nu a cunoscut-o decât în '47-'52. Urmarea dobânzilor şi inflaţiei, băncile comerciale vor intra în incapacitate de plată una după alta.

Ca urmare a situaţiei economice prezentate, consecinţele crizei anului viitor vor fi deosebit de dure. Producţia totală va fi mai mică faţă de anul 1998 cu circa 60%, iar produsul intern brut cu 30%.

Pe fondul indicatorilor prezentaţi mai sus, nivelul de trai a circa 80% din populaţie va scădea catastrofal. Veniturile băneşti ale populaţiei vor scădea şi ele cu 50% în termen real. Se va comprima total importul pentru producţie cu consecinţe nefaste şi asupra locurilor de muncă rămase nelichidate la 31 decembrie 1998.

Ca urmare a degradării continue a vieţii economice şi sociale, speranţa de viaţă va scădea, de asemenea. Dacă în 1997 speranţa de viaţă la români era de 69 de ani, în 1998 aceasta a scăzut la 67, iar în 1999 speranţa va fi de numai 65 de ani. La toate acestea, dacă mai adăugăm şi starea îngrijorătoare a sistemului sanitar, a condiţiilor tot mai precare din învăţământul, din şcolile de toate gradele, ne explicăm reacţiile disperate ale populaţiei, minţită de putere, fuga tinerilor din ţară, volatilizarea speranţelor.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Dumitru Bălăeţ şi se pregăteşte domnul deputat Lazăr Lădariu.

Domnul deputat Bălăeţ.

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Socotesc de datoria mea ca, în numele Grupului parlamentar al PRM din Camera Deputaţilor, cât şi al Partidului România Mare, în ansamblu, să protestez în mod vehement împotriva modului laş şi nedemn în care au fost reprimaţi minerii de la Mina Bălan, judeţul Harghita, în dimineaţa zilei de 17 decembrie 1998.

Iată câteva secvenţe din scenele de groază prezentate de martori oculari: "Era pe la 4 şi 15 minute dimineaţa. În jurul a trei focuri stăteam şi ne încălzeam. La un moment dat, a apărut brusc un reporter de la PRO TV care a început să ne pună întrebări. Vrând să se vadă la televizor, oamenii l-au înconjurat... Plutoanele de jandarmi şi scutieri ce ne flancau dinspre Gheorghieni au început să ne lovească în cap ca pe vite. Inainte de a începe bătaia, văzând că suntem înconjuraţi, ne-am aşezat în genunchi. Ne-am luat de mâini şi le-am ridicat. Ca şi cum de acolo, de sus, ne-ar putea veni un ultim ajutor. N-am conceput că cineva cu paravan în faţă şi baston poate să dea într-o persoană neânarmată care stă în genunchi. Si, totuşi, aşa s-a întâmplat".

Asta ne-o spune o femeie, Ana Miron, care a suferit alături de ceilalţi mineri atacul de groază al scutierilor domnului Dejeu.

Iată ce completează un bărbat, Nicuşor Iftimie, tată a cinci copii, care a suferit şi el atacul scutierilor: "Eram aşezat în genunchi în primul rând printre ultimii care erau loviţi cu scuturile şi bastoanele ce cădeau asupra noastră ca o ploaie. În timp ce eram bătuţi, scutierii şi jandarmii strigau: "Plecaţi, plecaţi, că oricum v-am terminat". La un moment dat, un coleg a rămas în urmă. M-am întors să-l salvez, să-l ajut. Într-o secundă, am simţit o lovitură deasupra gâtului. Parcă mă străpunsese ceva. Apoi am leşinat. Am aflat mai târziu că mi s-a făcut respiraţie gură la gură. Când mi-am revenit, ortacii mă frecau cu zăpadă". (După Jurnalul Naţional din 18 decembrie 1998) .

Astfel au fost bătuţi bestial peste 300 de mineri. Ce vină aveau ortacii de la mina Bălan să fie trataţi în halul în care vedem că au fost trataţi? Vina de a fi ieşit în stradă şi a fi blocat linia de cale ferată şi şoseaua ce trecea prin apropierea localităţii lor, pentru a atrage atenţia asupra situaţiei disperate în care se află. Asemenea procedee de atenţionare ei au văzut cu sutele la televizor. Chiar din ţările occidentale de unde noi pretindem a fi importat democraţia. Ţăranii francezi, de pildă, au blocat drumuri transeuropene, le-au baricadat cu maşini agricole şi lăzi de fructe şi nimeni nu le-a contestat dreptul acesta de a protesta. Minerii noştri au protestat în acelaşi fel, însă cu mâinile goale. Au îngenunchiat în faţa poliţiştilor şi scutierilor şi, cu toate acestea, au fost maltrataţi mai rău ca nişte animale.

Dacă observăm mai atent faptele, vedem că în această nenorocită procedură este implicat direct Guvernul. Unul dintre cei bătuţi în felul de mai sus, pe nume Kadar Iosif, mărturiseşte că-i e ruşine că e maghiar, de aceeaşi origine cu domnul Dezi Zoltan, prefectul judeţului Harghita, care a spus că minerii erau beţi.

Nu, domnule Kadar Iosif, nu trebuie să-ţi fie ruşine că eşti maghiar, ci dimpotrivă, trebuie să fii mândru că eşti maghiar şi că ai o atitudine cinstită. Ruşine ar trebui să-i fie UDMR-ului, care are în judeţul Harghita un asemenea prefect mincinos!

Ruşine ar trebui să-i fie Guvernului, că a lăsat judeţul Harghita pe mâna UDMR-ului, care a provocat, printre altele, şi evenimentele din ultimul timp de la mina Bălan şi din localităţile limitrofe, nu fără scopul ascuns de a face şi acolo purificare etnică în viitor.

În aceste evenimente, se arată implicat personal şi ministrul industriilor şi al minelor, Radu Berceanu, care a îndemnat prin televizor la luarea unor măsuri represive de tipul celor de mai sus împotriva minerilor. În aceste evenimente se arată implicat şi Vlad Roşca, secretarul Guvernului, care, tot prin televizor, a pus la dispoziţia prefecţilor din toată ţara luarea unor măsuri represive, de tipul celor de la mina Bălan. Dar vinovat peste vinovaţi este ministrul de interne, Gavril Dejeu, care a admis şi a executat asemenea proceduri.

Nu se poate ca primul-ministru, Radu Vasile, şi preşedintele ţării, Emil Constantinescu, să nu fi fost informaţi şi să nu fi dat consensul lor unor asemenea ieşiri în forţă a organelor represive, precum cele legate de mina Bălan, scoasă la lichidare din vina guvernanţilor şi nu a minerilor şi a familiilor acestora, aduşi în alte localităţi din ţară, şi, am putea spune, în toată ţara.

Şi pentru ca tabloul să fie complet, ziarele din aceeaşi zi ne dau de ştire că, în timp ce minerii de la Bălan erau bătuţi bestial pentru că au îndrăznit să-şi ceară dreptul la muncă şi la viaţă, în Bucureşti avea loc, printre alte petreceri ale protipendadei, şi balul Academiei Caţavencu, la care a participat clasa politică aflată la putere, în frunte cu însuşi preşedintele Emil Constantinescu, care a înţeles în felul acesta "să se sacrifice", cum a promis la televizor, pentru binele poporului.

Cu această ocazie, a balului de la Academia Caţavencu, preşedintelui Emil Constantinescu i s-a oferit în dar, ca premiu, un cal. Preşedintele l-a primit. Vrând-nevrând, el a căzut în plasa unei cacialmale demnă de umorul macabru al lui Shakespeare. Calul pe care l-a primit în dar domnul Emil Constantinescu vine în prelungirea strigătului disperat al unui personaj malefic, pe nume Richard al III-lea: "Dau un regat pentru un cal!". Iată, domnului Constantinescu i s-a oferit un cal pentru o ţară.

Ce să mai vorbim, după cum se vede, domnii de la Academia Caţavencu ştiu să facă umor negru, umor macabru.

Asta-i situaţia. Jos, tragedia poporului, sus, la vârful piramidei politice, comedia macabră a înstrăinării! Jucaţi-o, domnilor guvernanţi, jucaţi-o!

Dar nu uitaţi blestemul: "Cine a îndrăgit străinii/Mânca-i-ar inima câinii/Mânca-i-ar casa pustia/ Si neamul nemernicia".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Lazăr Lădariu. A venit? Nu a venit. Domnul deputat Vasile Vetişanu. Nu a venit. Deci, prima parte a şedinţei noastre s-a încheiat. Trecem la partea a doua a şedinţei noastre.

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschise lucrările şedinţei de astăzi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că din totalul celor 343 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa un număr de 212 deputaţi. Participă la alte acţiuni parlamentare 48 deputaţi, 122 sunt absenţi. Cvorumul prevăzut de art.128 din Regulament este întrunit.

Pentru început, vă informez cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente. Astfel, la Biroul permanent au fost înregistrate următoarele iniţiative legislative:

1. Proiectul de lege pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.50/1998 pentru modificarea şi completarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă nr.82/1997 privind regimul accizelor şi al altor impozite indirecte, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

În conformitate cu prevederile art.102 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătută în procedură de urgenţă.

2. Propunerea legislativă privind flota comercială română, iniţiată de un număr de 3 deputaţi PDSR. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrie şi servicii; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

3. Propunerea legislativă privind declararea ca municipiu a oraşului Adjud, judeţul Vrancea, iniţiată de domnul deputat Radu Mânea. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

4. Propunerea legislativă pentru stimularea întreprinzătorilor privaţi pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, iniţiată de un număr de 32 de deputaţi. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, urmând a elabora un raport comun, Comisia pentru industrie şi servicii, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Secretarii de şedinţă sunt invitaţi la prezidiu şi lista pentru apelul nominal, vă rog, să fie adusă. (Domnul Miron Mitrea, secretarul de şedinţă, se apropie de prezidiu.)

Stimaţi colegi,

Este necesar să aprobăm ordinea de zi şi programul de lucru pe această săptămână, întrucât ieri, fiind şedinţă comună, nu a fost posibilă această procedură.

La ordinea de zi dacă sunt propuneri de modificare. Deci, doriţi s-o votăm în cvorum. Lista pentru apel nominal, vă rog.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Vasile Lupu:

Vă rog ocupaţi-vă locurile în bănci şi nu întrerupeţi secretarul de şedinţă la apel.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Domnul Vasile Lupu:

Domnule secretar, suntem în cvorum, întrerupeţi, vă rog, apelul nominal. Absenţele vor fi...

Voci din sală:

Nu!

Domnul Vasile Lupu:

Dacă poporul cere, faceţi-l până la capăt!

Domnule secretar, strigaţi apelul, şi motivarea absenţelor se va face ulterior. Strigaţi-l până la capăt!

Stimaţi colegi,

Nu încurcaţi secretarul, pentru că pierdem foarte mult timp.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Vasile Lupu:

Domnule secretar, treceţi-i lista domnului Popescu; va lua dumnealui loc la banca aceea din faţă şi va motiva absenţele.

Domnule Popescu, poftiţi acolo, la banca din faţă, să nu aglomerăm prezidiul.

Stimaţi colegi,

Vă anunţ că 16 colegi sunt la Comisia pentru învăţământ, în 20 de minute vor fi prezenţi în sală. Au trimis lista cu semnăturile, transmit lista domnului Popescu, spre a le motiva absenţa. Deci, suntem în cvorum.

La ordinea de zi, există propuneri de modificare, completare? Nu există.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La programul de lucru, propuneri de modificare? Nu sunt.

Îl supun votului.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Doamnelor şi domnilor,

Trecem la proiectul de Hotărâre privind bugetul Camerei Deputaţilor pe anul 1999 şi proiecţia acestuia pe anul 2000.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci este prezentă?

Vă rog, luaţi loc în bănci şi nu aglomeraţi aici prezidiul.

Suntem la proiectul de Hotărâre privind bugetul Camerei Deputaţilor pe anul 1999 şi proiecţia acestuia pe anul 2000.

Din partea iniţiatorului? Domnul chestor Vida Simiti.

Vă rog, linişte aici!

Domnul Vida Simiti este? Aveţi cuvântul, din partea iniţiatorului.

Domnul Ioan Vida Simiti:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

V-aş ruga ca în debut să-mi permiteţi să fac o scurtă trecere în revistă asupra evoluţiei proiectării bugetului pe 1999.

În şedinţa Biroul permanent al Camerei Deputaţilor din data de 2 noiembrie 1998 a fost analizat bugetul Camerei Deputaţilor pe anul 1999, în sumă de 844.504.290.000 de lei, care a fost aprobat, cu unele recomandări ale Camerei Deputaţilor, ale plenului.

Domnul Vasile Lupu:

Numai puţin, domnule chestor.

Stimaţi colegi,

Vă rog, nu părăsiţi sala. vă anunţ că avem 5 voturi finale la ora 11,00, avem o zi scurtă în plenul Camerei Deputaţilor şi suntem cu mari restanţe din această sesiune.

Vă rog, continuaţi.

Domnul Ioan Vida Simiti:

Ulterior, luând în considerare recomandările făcute, a fost reanalizat şi definitivat bugetul Camerei Deputaţilor, prin reducerea cheltuielilor de capital, cu o sumă de 11.450.000.000 de lei.

În şedinţa Biroului permanent, prealabilă plenului din 16 noiembrie, s-a luat în dezbatere oportunitatea menţinerii în cadrul programului de investiţii pe anul viitor, a unor lucrări de investiţii, precum şi posibilitatea de a mai reduce o parte din cheltuielile pentru dotări independente şi a celor de la poziţia "Cheltuieli materiale şi servicii".

Astfel, a rezultat un volum total de credite bugetare pe anul 1999, în sumă de 538.188.635.000 de lei. Cu alte cuvinte, mai mic cu 294.365.655.000 de lei, faţă de varianta prezentată anterior, respectiv o reducere cu 35,4%.

Această sumă se localizează la "Cheltuieli de capital" şi la "Cheltuieli materiale şi servicii", prin redimensionarea acestora; "Cheltuieli de capital" în valoare de 272.527.497.000 de lei, care se referă la obiectivul de investiţii Palatul Parlamentului, prin renunţarea la lucrările pentru finalizarea spaţiilor destinate Senatului, precum şi a altor lucrări.

De asemenea, la obiectivul de investiţii referitor la parcajul subteran, la obiectivul "complex cazare deputaţi", la care s-a avut în vedere pentru anul 1999 numai întocmirea documentaţiilor tehnico-economice privind proiectarea investiţiei, la obiectivul "reabilitare lucrări la Palatul Parlamentului" şi "alte cheltuieli de investiţii".

Vreau să vă spun că s-a omis, în hotărârea privind bugetul, un alineat referitor la personalul cifric pe 1999.

V-aş propune, - să nu mai intervin încă o dată -, la art. 2 al hotărârii să introducem alin. 5, cu următorul text, care a fost omis din hotărâre, articolul fiind stabilit şi hotărât în şedinţa Biroului permanent. Şi anume, art. 5 v-aş propune să sune în felul următor: "Numărul de personal existent la finele anului 1998 va rămâne nemodificat, pe parcursul întregului an 1999".

Cu această modificare, vă propunem spre aprobare proiectul de hotărâre anexat, privind bugetul Camerei Deputaţilor pe 1999 şi proiecţia acesteia pe anul 2000, întocmit, conform celor prezentate.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Avem o agendă foarte încărcată astăzi. Cei care aveţi bunul obicei să participaţi la lucrări, atenţionaţi pe ceilalţi colegi, care trec prin sala de dezbateri ca prin Gara de Nord, să rămână pentru 2, 3 ore astăzi, aici, să reuşim a trece proiectele programate.

Din partea comisiei are cuvântul domnul preşedinte Dan Constantinescu.

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Analizând proiectul bugetului Camerei Deputaţilor pe anul 1999 şi proiecţia acestuia pe anul 2000, în ultima formă, cea care v-a fost prezentată de domnul chestor, cu care comisia a fost sesizată în fond, prin adresa Biroului permanent din 09.12.1998, membrii comisiei au apreciat că reducerile din cadrul bugetului sunt semnificative, că ele sunt maximele care se pot face, pentru a nu prejudicia activitatea curentă a Camerei Deputaţilor şi a obiectivului de investiţii în care ne desfăşurăm activitatea, încă nefinalizat, şi vă propunem ca acest proiect de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare, în forma prezentată.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.

La dezbaterile generale doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Titlul hotărârii.

Comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Domnule chestor, să fiţi atent, să faceţi modificările pe text, pe care le-aţi menţionat de la microfon.

Articolul 1.

Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri? 2 abţineri.

Majoritatea pentru.

Articolul 2.

Comentarii? Obiecţiuni?

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri? O abţinere.

Text votat.

Articolul 3, cu alineatele respective; aveţi textul în faţă. Vreo modificare la art. 3? Comentarii din sală? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? 4 abţineri.

Text votat.

Articolul 5. Atenţie, vă rog.

Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? 4 abţineri.

Text votat.

Articolul 6.

Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri? 5 abţineri.

Text votat.

Articolul 7.

Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri? 4 abţineri.

Text votat.

Articolul 8.

Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri? 4 abţineri.

Text votat.

Articolul 9.

Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Text votat.

Vot final, la ora 11,00.

Proiectul de Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 31/1997 privind bugetul de venituri şi cheltuieli al Camerei Deputaţilor.

Dar, înainte de a trece la rectificare, avem anexele de la precedenta hotărâre.

La anexa nr. 1, sunt comentarii? Nu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Text votat.

Anexa nr. 2.

Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Text votat.

Anexa nr. 3.

Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri? 2 abţineri.

Text votat.

Anexa nr. 4.

Voturi pentru?

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Text votat.

Anexa nr. 5.

Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Text votat.

Revenim la proiectul de Hotărâre de rectificare a bugetului pe 1998 al Camerei Deputaţilor. Încă o dată precizarea: votul final la ora 11,00.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul? Domnul Vida Simiti, chestor al Camerei Deputaţilor, în numele Biroului permanent.

Domnul Ioan Vida Simiti:

Domnilor deputaţi,

Este vorba de modificarea structurii cheltuielilor curente din bugetul de venituri şi cheltuieli al activităţilor extrabugetare pe 1998.

Urmare a unei analize efectuate asupra execuţiei preliminare a bugetului de venituri şi cheltuieli al activităţilor extrabugetare la 31 decembrie 1998 şi având în vedere posibilităţile reale de încadrare în prevederile bugetare anuale, se impune modificarea structurii cheltuielilor curente, după cum urmează: "majorarea cheltuielilor de personal, cu 400 de milioane lei, în acelaş timp cu diminuarea cheltuielilor materiale şi servicii, cu aceeaşi sumă de 400 de milioane lei".

Menţionăm că modificarea propusă se face cu încadrarea nivelului programat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 31/1997, republicată, în ceea ce priveşte totalul resurselor şi cheltuielilor.

Se anexează acestui proiect de hotărâre, întocmit conform celor prezentate, şi se propune aprobarea lui în plenul Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Comisia, vă rog.

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aşa cum s-a arătat, această rectificare priveşte, dacă vreţi, exclusiv o modificare a structurii cheltuielilor, cu încadrarea în suma iniţială aprobată, motiv pentru care comisia a hotărât ca raportul să fie supus spre dezbatere şi adoptare, în forma prezentată.

Domnul Vasile Lupu:

Dacă la dezbaterile generale doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul Ţurlea. În numele grupului parlamentar? Da, poftiţi.

Domnul Petre Ţurlea:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Aş vrea să întreb pe cei care lucrează la acest document dacă domniile lor consideră normal raportul dintre numărul deputaţilor şi al personalului tehnico-administrativ? Sunt de vreo 10 ori mai mulţi funcţionari decât parlamentari. Este o povară insuportabilă pentru bugetul statului. Eu credeam că, din 1996 încoace, se va micşora numărul acesta al funcţionarilor în Parlament, dar am constatat că absolut toţi membrii majorităţii parlamentare şi-au încadrat toţi nepoţii din Bucureşti sau din provincie aici, experţi în dusul şi preparatul cafelei. Este normal ca să fie mai mulţi funcţionari decât deputaţi, dar chiar de 10 ori?!

Deci, încercaţi, domnilor din majoritatea parlamentară, încercaţi să vă sacrificaţi şi în domeniul acesta al rudelor, că doar este bugetul ţării în joc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule chestor, cum este cu nepoţii?

Domnul Ioan Vida Simiti:

Îmi pare rău că trebuie să constat că, de data aceasta, domnul deputat Ţurlea este în confuzie.

Noi discutăm aici despre rectificarea activităţilor extrabugetare. Nu are nimic acest lucru cu personalul plătit din bugetul Camerei Deputaţilor.

Probabil că această întrebare se putea pune, şi era corespunzătoare, dacă se adresa la punctul care deja a fost votat.

Domnul Petre Ţurlea (din sală):

Răspundeţi, totuşi!

Domnul Ioan Vida Simiti:

Răspund. Am spus că am introdus un alineat prin care, în acest an, vom îngheţa numărul de salariaţi ai acestei Camere.

Domnul Petre Ţurlea (din sală):

Deci, nu daţi nici un nepot afară...

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Avramescu.

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Eu aş fi de părere, când punem asemenea întrebări, să gândim şi de o manieră obiectivă. În sensul că noi stăm în acest local, în această casă denumită înainte Casa Poporului, care, ea însăşi, este un oraş, şi pentru a fi întreţinută şi administrată îi trebuie un personal imens, care nu neapărat este legat de activităţile foarte stricte ale Camerei. Ea trebuie să trăiască, această clădire pe care am moştenit-o şi nu avem ce face, decât să o întreţinem, să facem investiţii şi să dăm bani mai departe. A politiza asemenea lucruri, pe care le cunoaştem cu toţii, cred că este puţin deplasat.

Domnul Petre Ţurlea (din sală):

Numai nepoţi sunt, domnule! Ai dumneavoastră!

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi,

Cu aceste detalii, trecem la proiectul de hotărâre.

Titlul. Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Rog chestorii să adune deputaţii în sală, pentru că urmează Legea de abilitare a Guvernului!

Art. 2. Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Anexa. Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Cu un vot împotrivă şi o abţinere, majoritatea pentru, a fost votată.

Votul final, la ora 11,00.

Stimaţi colegi,

Avem de votat componenţa Comisiei de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate. Componenţa este următoarea, în ordine: PNŢCD Civic ecologist a desemnat deputaţii Rânja Traian Nicolae şi Manole Odisei; PDSR a desemnat deputaţii Albu Alexandru şi Cazan Gheorghe Leonard; USD - Ruse Corneliu Constantin; UDMR - Pecsi Francisc; PUNR - Bud Nicolae. Obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Comisia se întruneşte la ora 9,00, la Senat.

Domnul Corneliu Constantin Ruse (din sală):

Am terminat deja, să ne motivaţi la prezenţă, vă rugăm!

Domnul Vasile Lupu:

Operaţiunea este deja realizată, daţi lista participanţilor la catalog, pentru a li se motiva absenţele.

Stimaţi colegi,

Trecem la proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe.

Domnul Gavra, o intervenţie procedurală. Precis, cere cvorumul.

Chestorii, ce fac?

Domnul Ioan Gavra:

Domnule vicepreşedinte,

Vă mulţumesc pentru intervenţia pe care mi-aţi acordat-o. Sigur, dumneavoastră anticipaţi întotdeauna, de data aceasta, previziunea dumneavoastră se şi adevereşte.

Ar fi păcat ca adoptarea acestui proiect de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe pe perioada vacanţei parlamentare să fie adoptat cu asemenea prezenţă în aula Camerei Deputaţilor! Deci, a da girul Guvernului pentru a emite ordonanţe care au relevanţă sau vor avea relevanţă în plan economic, mai ales, dar şi social, fără ca să avem cvorumul legal de lucru, credeţi-mă că este în afara oricărei anticipaţii pe ziua de astăzi.

Pentru ca dumneavoastră să nu veniţi cu o adăugire la ce spun, cereţi chestorilor, cereţi Puterii, majorităţii "să se adune", cum aţi spus dumneavoastră, ca să fie cvorum pentru adoptarea acestui proiect de lege.

Domnul Vasile Lupu:

Da, îi adunăm. Rog liderii, viceliderii de grupuri parlamentare, chestorii să iasă pe hol, să invite toţi parlamentarii în sală! Şi încă un apel nominal, dacă va fi nevoie! Şi nu se motivează absenţele! Economie la buget, în Ajunul Crăciunului!

Îndată coboară 16 colegi de la Comisia pentru învăţământ, 4 de la Comisia pentru cultură şi putem începe prezentarea proiectului de lege. Până la vot, vom fi în cvorum.

Deci, suntem la proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe. În şedinţa din ziua de 16 decembrie 1998, la solicitarea iniţiatorului, plenul Camerei Deputaţilor a aprobat dezbaterea acestui proiect de lege în procedură de urgenţă.

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Aţi verificat cvorumul?

Domnul Vasile Lupu:

Conform prevederilor art. 105 şi 106 din regulament, urmează să aprobăm timpul afectat luărilor de cuvânt la articole, cât şi durata de timp afectată dezbaterii acestei proiect de lege. Invit Biroul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, sesizată în fond, să facă propunerile pentru timpii de lucru.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Comisia vă propune un timp de lucru rezonabil, adică, 20 de minute, în general, pentru această lege. Şi luări de cuvânt la nivelul unui minut, plus-minus câteva secunde.

Domnul Vasile Lupu:

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Propunerea a fost acceptată.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Dau cuvântul domnului Emil Popescu, preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, pentru a prezenta raportul.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Pe scurt: "Raport asupra proiectului de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe.

În conformitate cu prevederile art. 86 şi 102 din Regulamentul Camerei, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată cu dezbaterea în fond, în procedură de urgenţă, a proiectului de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, înregistrat sub nr. ... Proiectul de lege a fost avizat favorabil de către Consiliul Legislativ, cu adresa nr. ... şi adoptat de Senat în şedinţa din 15 decembrie. Conform prevederilor art. 57 din Regulamentul Camerei, membrii comisiei au examinat proiectul de lege şi au hotărât cu majoritate de voturi ca acesta să fie supus spre dezbaterea şi adoptarea plenului, cu următoarele amendamente:..." Şi, aici, vă invederez că s-au făcut trei amendamente mărunte, complet nesemnificative, care se rezumă la 8 cuvinte şi o propoziţie.

Este vorba, la un anume pct. 1 lit. r): "declararea municipiului Sibiu şi a zonei înconjurătoare ca obiectiv de interes naţional"; la pct. 2 - "finanţe, contabilitate": "unele reglementări privind taxele de timbru", se vorbea şi de timbrul judiciar şi se scăpase "taxele de timbru"; iar la pct. 7 "transporturi", la lit.b) s-au adăugat 5 cuvinte, la "porturi" - era textul: "constituirea şi utilizarea fondului special al porturilor" şi se oprea aici, dar s-au mai adăugat cuvintele: "administrarea porturilor, serviciilor în porturi".

Vreau să vă învederez că, de pe acum, am prevăzut că avem un calendar strâns al acestei legi şi, de aceea, noi am şi stabilit o comisie pentru mediere, pentru astăzi, care să lucreze, împreună cu comisia de la Senat, pentru a discuta aceste mici modificări. Repet, nesemnificative.

Vă propun să vă însuşiţi raportul comisiei. Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc şi eu.

Asupra titlului legii sunt comentarii? Nu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat cu unanimitate.

La art. 1 pct. 1, raportul comisiei. Comentarii, obiecţiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Voci din sală:

Număraţi voturile!

Domnul Vasile Lupu:

Număraţi voturile împotrivă!

Abţineri?

Cu majoritate de voturi pentru, 28 împotrivă şi 6 abţineri, textul votat.

Stimaţi colegi,

Manifestaţi-vă votul! Unii rămân cu mâna sus la toate voturile, alţii nu votează deloc!

Voci din sală:

Număraţi, domnule preşedinte!

Domnul Vasile Lupu:

Vom număra, secretarii numără!

Deci, art. 1 pct. 1 a trecut în varianta propusă de comisie.

Art. 1 pct. 2 - "Finanţe, contabilitate, taxe şi impozite". Domnul deputat Grigoraş are cuvântul.

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În legătură cu pct. 2 aş dori să adresez o întrebare. Respectiv, la lit. a) este prevăzută: "modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/1997 privind regimul accizelor şi al altor taxe indirecte, în sensul reaşezării acestora".

Aş dori să mi se explice ce înseamnă "reaşezarea acestora", având în vedere foarte multele modificări care s-au produs în ultima perioadă, pentru a şti şi noi şi cei care ne ascultă şi cărora li se adresează această reaşezare ce semnificaţie are ea. Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc. Domnul ministru Sassu.

Domnul Alexandru Sassu:

Este vorba de o reformulare a textului iniţial, care a fost introdusă de comisia de specialitate din Senat, având în vedere că sunt mai multe tipuri de accize, unele cresc şi altele scad şi, în consecinţă, este tipul de formulare propus de Comisia juridică a Senatului: "reaşezarea accizelor". Iniţial era vorba de: "modificarea şi completarea privind regimul accizelor şi al altor impozite indirecte."

Domnul Neculai Grigoraş (din sală):

Deci, sunt creşteri sau scăderi?

Domnul Alexandru Sassu:

Şi-şi, în funcţie de tipul de accize.

Domnul Vasile Lupu:

Comisia, ce spune?

Domnul Emil Teodor Popescu:

Suntem de acord cu ce spune domnul Sassu.

Domnul Vasile Lupu:

De acord cu Guvernul.

Supun votului dumneavoastră varianta comisiei, susţinută în continuare de iniţiator.

Cine este pentru?

Voci din sală:

Număraţi voturile! Nu avem cvorum!

Domnul Vasile Lupu:

Număraţi voturile!

98 de voturi pentru.

Împotrivă? 39 de voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Suntem în cvorumul de lucru, care este de 126. Textul este votat, pct. 2 din art. 1 a trecut, cu propunerile de modificare ale comisiei.

Art. 2. Domnul deputat Gheorghe Ana.

Domnul Gheorghe Ana (Hd):

Vă mulţumesc tare mult, domnule preşedinte, însă eu am ridicat mâna pentru textul precedent. Dar, dacă aţi avaut bunăvoinţa să-mi daţi cuvântul, eu am o obiecţie foarte serioasă din punct de vedere al acurateţii ştiinţifice privind titlul acestui subcapitol: "Finanţe, contabilitate, taxe şi impozite."

Finanţele, după cum cunoaşteţi dumneavoastră, reprezintă relaţii de mobilizare şi repartizare a unor venituri. Iar pârghiile prin intermediul cărora se fac aceste prelevări la bugetul public sunt tocmai taxele, impozitele, contribuţiile. Mi se pare că nu este necesar să mai apară în text "taxe şi impozite" este suficient "finanţe-contabilitate".

Domnul Vasile Lupu:

Iniţiatorul? Comisia? Dacă au observaţii?

Domnul Alexandru Sassu:

Aşa a fost întotdeauna! Asta este!

Domnul Emil Teodor Popescu:

Mai întâi, că nu s-a făcut acest amendament la timpul cuvenit şi nu este vorba de o soluţie de substanţă; apoi, este vorba de o lege temporară. Poate să fie, într-adevăr, o anumită ordine în viziunea domnului Ana, eu n-am nimic împotrivă, nu-mi permit să-l contrazic, dar cred că poate să rămână textul aşa cum este, pentru că este vorba de o derivare a unor termeni, unul din alţii. Prin urmare, din ce am înţeles eu de la domnul Ana, rezultă că, până la urmă, pârghiile acestea sunt subsumate celor două cuvinte. Deci, e vorba de componente, textul nu face decât să amănunţească.

Fiindcă sutem într-o procedură de urgenţă şi într-o lege temporară, nu se întâmplă nimic dacă rămâne aşa cum este. Eu, dacă vreţi, merg mai departe şi spun că domnul Ana are dreptate, dar am avea de ce să fim atât de exigenţi numai dacă ar fi vorba de o lege care să aibă o longevitate mai mare. Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Deci, titlul rămâne acelaşi.

Stimaţi colegi,

La art. 2 suntem. Obiecţii, comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru? Mulţumim.

Împotrivă? 39 de voturi.

Abţineri? 2 Abţineri?.

Cu majoritate de voturi pentru, 39 împotrivă şi 2 abţineri, art. 2 a fost votat.

Art. 3.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Pct. 3: "Accelerarea procesului de privatizare…"!

Domnul Vasile Lupu:

Art. 1, cu toate punctele pe care le are, a fost votat. Vă rog, fiţi atenţi, cei care mai aveţi amendamente, pentru că nu putem reveni, într-o procedură de urgenţă, mai ales cu amendamente care n-au fost depuse la comisie!

Art. 3, ultimul din proiectul de lege. Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 41 de voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Cu majoritate de voturi pentru, textul a fost votat.

Votul final, la ora 11,00.

Chestorii, liderii grupurilor parlamentare, invitaţi Comisiile pentru învăţământ şi cultură la voturile finale de la ora 11,00!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă informez că ministrul justiţiei, pentru motivele invocate, reiterează cererea de ridicare a imunităţii parlamentare a domnului deputat Gabriel Bivolaru. Biroul permanent propune ca termenul până la care Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi să depună raportul să fie 20 februarie 1999.

Obiecţiuni? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră propunerea Biroului permanent.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri?

Cu majoritate de voturi pentru, propunerea a fost adoptată.

Trecem la propunerea legislativă privind declararea lui Ioan Monoran ca erou-martir.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În şedinţa din ziua de 14 decembrie 1998, la solicitarea iniţiatorului, plenul Camerei Deputaţilor a aprobat dezbaterea acestei propuneri legislative în procedură de urgenţă.

Conform prevederilor art. 105 şi 106 din regulament, urmează să aprobăm timpul afectat luărilor de cuvânt la articole, cât şi durata de timp afectată dezbaterii acestei propuneri legislative. Invit Biroul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, sesizată în fond, să facă propuneri pentru acestă iniţiativă legislativă.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să vă învederez că nu este vorba de o propunere legislativă propriu-zisă, este vorba de soluţionarea unui caz individual, care nu se rezolvă la nivelul legii, ci printr-o hotărâre, pe care Constituţia şi regulamentul o permit, a Camerei. De aceea, vă propun 8 minute, maximum - am fi zis iniţial 5 -, este o discuţie mai mult decât simplă. E un punct foarte simplu.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule preşedinte,

Aici, dumneavoastră aţi făcut un raport pentru un proiect de lege. Ca să o transformăm acum în hotărâre, se încurcă lucrurile. O hotărâre a Camerei, care va trece apoi la Senat, care va fi mediată, promulgată de Preşedintele României...

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnule preşedinte,

Vă rog să daţi cuvântul întâi iniţiatorului şi, după aceea, o să discutăm!

Domnul Vasile Lupu:

Invit iniţiatorul să ia cuvântul, eu am materialul în faţă.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Dar, înainte, votaţi timpul!

Domnul Vasile Lupu:

Îl votăm, dar să ştim pe ce votăm!

Domnul Teodor Stanca:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Propunerea legislativă privind acordarea titlului de erou-martir lui Ioan Monoran, un autentic şi de frunte participant la revoluţia din Timişoara, printr-o fericită coincidenţă, se dezbate în Camera Deputaţilor exact în ziua în care sărbătorim victoria revoluţiei din decembrie. Acest lucru îmi dă speranţa că dumneavoastră vă veţi apleca cu foarte multă atenţia asupra acestei propuneri, dat fiind faptul că nu de puţine ori s-a făcut observaţia că Parlamentul României, care este expresia democraţiei din România, îşi datorează existenţa sacrificiului celor care au participat la revoluţia din decembrie.

Aş vrea să vă spun, însă, cine este Ioan Monoran. În zilele premergătoare declanşării revoluţiei din Timişoara, după cum se ştie, în jurul bisericii reformate unde era pastorul Tokes, un grup de enoriaşi a făcut un fel de cordon de protecţie în jurul familiei acestuia, datorită faptului că forţele de ordine luaseră hotărârea evacuării sale. Sigur că acest lucru a început să atragă atenţia populaţiei Timişoarei, iar în ziua de 16 decembrie, atunci când s-a luat decizia evacuării acestei familii, s-a adunat tot mai multă populaţie din Timişoara, cei mai mulţi în speranţa că acesta ar putea fi un prilej prin care populaţia să se manifeste împotriva comunismului, ţinând cont de faptul că în România se aştepta ca, aşa cum s-au petrecut lucrurile şi în celelalte ţări din sistemul comunist, să se producă mult-aşteptata schimbare a regimului comunist.

În după-masa zilei de 16 decembrie, în zona respectivă, cunoscută în Timişoara sub denumirea de "Piaţa Maria", s-au adunat la un moment dat câteva sute, după aceea, poate o mie, două mii de persoane, iar intervenţia organelor de ordine a făcut ca tensiunea în mijlocul celor prezenţi să crească. În momentul în care ea ajunsese la cote destul de înalte, din mijlocul acestei populaţii s-a ridicat o persoană, a cărei figură a atras atenţia prin statura sa, prin figura sa, aş putea spune, voievodală, care s-a aşezat în faţa tramvaiului, a oprit circulaţia, s-a urcat pe tramvai şi a declanşat sistemul de funcţionare.

Acesta a fost semnalul că populaţia Timişoarei trebuia să abandoneze acel "spirit de solidaritate" în jurul unei persoane, şi ea trebuia să se manifeste în toată forţa ei... La puţin timp după acest gest, ea s-a desfăşurat pe străzile şi în pieţele oraşului.

În fruntea celor care au manifestat împotriva regimului comunist şi care au colindat în seara zilei de 16 şi toată noaptea dinspre 16 spre 17 decembrie s-a găsit şi acest Ioan Monoran, iar lozinca care a fost cel mai des rostită: "Români veniţi cu noi! Români veniţi cu noi!" a făcut ca cetăţenii Timişoarei să-şi părăsească casele şi să se alăture acestor demonstranţi.

Demonstraţia a avut o forţă deosebită, ea a cuprins câteva mii de persoane, intervenţia forţelor de ordine a fost brutală, dar Revoluţia a continuat, aşa cum ştim, în zilele care au urmat.

Acest Ioan Monoran - simbol al Revoluţiei din Timişoara - nu a murit în timpul Revoluţiei, dar, curajul său a dat imbold acestei Revoluţii, iar perioada care a urmat de după Revoluţie, perioada care a creat în rândul revoluţionarilor, dar nu numai al lor, sentimentul că ceea ce au dorit ei atunci când s-au ridicat împotriva regimului Ceauşescu şi împotriva comunismului nu şi-au găsit imediat rezolvarea scontată.

Adevărul despre Revoluţie a frământat şi frământă şi în momentul de faţă atât societatea românească, în general, cât mai ales organizaţiile de revoluţionari, în special.

Datorită angajamentului său intens, cât şi a muncii istovitoare pe care a dus-o pentru instalarea democraţiei în ţara noastră, a eforturilor depuse, dar şi presiunilor la care a fost supus, datorită implicării sale nemijlocite în Revoluţia timişoreană, în 4 decembrie 1993, inima acestui mare om, acestui mare cetăţean, acestei mari demnităţi a încetat să mai bată.

În urma lui a rămas o familie cu doi copii minori, fără nici un fel de sprijin, iar asociaţiile de revoluţionari din Timişoara, precum şi din alte zone ale ţării, ne-au solicitat ca acest mare cetăţean - Ion Monoran - la 5 ani de la decesul lui, la 9 ani de la victoria Revoluţiei, să primească din partea Parlamentului României expresia valorii gestului său, acordându-i titlul de "Erou Martir".

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulţumesc, domnule deputat.

Recunoştinţă veşnică Eroului-Martir, dar sub aspect juridic suntem într-o încurcătură. Această materie nu este de competenţa unei legi.

Senatul a votat-o ca lege. Acum se sugerează s-o transformăm într-o hotărâre. Pentru a lămuri juridic această chestiune, eu propun să amânăm dezbaterea pentru o şedinţă următoare, şi rog Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi să se consulte şi cu Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi de la Senat şi cu iniţiatorii, pentru a nu lăsa o încurcătură juridică, tehnică, legată de numele unui erou al ţării.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Uitaţi care este situaţia: nu se poate rezolva prin lege un astfel de caz. El nu se poate rezolva nici prin legea specială, fiindcă omul a murit după... Dar, se poate rezolva printr-o hotărâre, care, potrivit cu toate regulile, trebuie să fie adoptată de Parlament, adică de ambele Camere, reunite. Ăsta-i adevărul adevărat.

De aceea, eu vă propun să amânăm discutarea acestei chestiuni şi s-o remediem printr-o hotărâre pe care o va da Parlamentul.

Atât.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulţumesc.

Doamna Paula Ivănescu.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Desigur că juriştii sunt mai pricepuţi în aceste probleme.

Totuşi, cunoştinţele şi bunul-simţ legislativ pe care l-am căpătat în cei 9 ani de zile ne spun că acordarea unui astfel de titlu se poate face prin "hotărârea Parlamentului local", deci a Consiliului local din fiecare zonă şi cred că nu este cazul ca, prin hotărâri ale Parlamentului, să facem asemenea catalogări şi atribuirea de asemenea titluri, mai ales că în Revoluţia din decembrie 1989, Eroul a fost poporul român.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul George Şerban, unul dintre iniţiatori.

Domnul George Gh. Şerban:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În primul rând, Ioan Monoran nu este un revoluţionar oarecare şi nu cred să se creează un precedent. Este românul care a fost la momentul zero al Revoluţiei. Este unul cu care nu se pot compara ceilalţi revoluţionari din România. Este cel care... ştiţi foarte bine, şi în presa internaţională şi peste tot (a apărut), a fost cel care, prin actul său, a pornit răzmeriţa. Pentru că, până ce Monoran şi încă o persoană s-au urcat şi au tras pantograful de la tramvaie, totul era liniştit. Ei, din momentul în care s-a tras, s-a blocat, s-a adunat lume şi s-a..., a fost cel care-a strigat: "Jos Ceauşescu!" şi a început Revoluţia, a fost omul zero de la momentul Revoluţiei.

Nici un alt revoluţionar nu va putea nicicând să se compare cu el. Toţi au venit după. Ca atare, este o lege pentru cel care a fost la momentul unu, momentul zero, şi a declanşat Revoluţia. Deci nu este vorba despre unul oarecare.

De ce se cere legea acum? Se cere lege pentru că altfel nu putem ca familia acestui revoluţionar să poată beneficia de Legea nr. 42. O Hotărâre a Parlamentului român, a Camerei Deputaţilor, nu poate avea efect asupra aplicării Legii nr. 42, care este incompletă şi care stă blocată, şi va mai sta blocată foarte bine, încă un an sau doi, datorită disputelor. Ei, în această vreme, familia acestui om, căruia îi datorăm poate tot restul, şi chiar prezenţa noastră aici, trăieşte în situaţie foarte gravă. Soţia acestuia şi copiii... Cu toate încercările noastre. Am încercat, am ajutat, am făcut donaţii, am..., nu este acelaşi lucru cu primirea unor drepturi care li s-ar cuveni.

ca atare, eu susţin să fie dezbătută în regim de lege, ca să poată avea efect în aplicarea Legii nr. 42 şi nu ne costă, fiind două articole, decât cum aţi spus şi dumneavoastră, 8 minute, şi nu creăm nici un precedent, pentru că nimeni nu se va putea compara vreodată, din Revoluţia română, cu Ioan Monoran!

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnişoara Gabi Radu.

Domnişoara Gabriela Radu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Precedentul există deja. Prin Legea nr. 93/1997, de declarare ca Erou-Martir a celui mort în 1987 la Braşov, Babeş. Deci, precedentul fiind creat, cred că s-ar putea discuta acum acest proiect de lege.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul George Stancov.

Domnul George Iulian Stancov:

Stimaţi colegi,

Am senzaţia că nu întâmplător, chiar în această zi, apar probleme care pun în discuţie nu realitatea lucrurilor şi a faptelor petrecute în decembrie 1989, ci modul în care mai înţelegem realitatea astăzi.

După părerea mea, suntem sesizaţi, aşa cum rezultă din textele Regulamentului, cu o propunere de hotărâre, cu un proiect de hotărâre, de către Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, este adevărat, care, luând în dezbatere o iniţiativă legislativă a unui grup de colegi deputaţi, a apreciat că, printr-o lege, fie ea şi într-un anume regim şi pentru o anume motivaţie, întemeiată pe istoria neamului românesc, nu poate fi primită şi, ca atare, pentru a nu respinge, cum de fapt, implicit se înţelege, am propus să schimbăm puţin sensul iniţiativei, preluând partea generoasă a propunerii şi venind în faţa Camerei unde mai am fost sesizaţi, pentru ca plenul să se pronunţe.

Constatăm astăzi că nu-i suficient ca o singură Cameră a Parlamentului nostru bicameral să aibă un asemenea, să spunem, drept, sau un asemenea beneficiu. Pentru ca o hotărâre să aibă măcar un efect moral, dacă nu de altă natură, poate care să ne moralizeze mai mult pe noi, cei de aici, decât pe cei din afară, trebuie să fie plenul Parlamentului învestit cu o asemenea propunere.

Plenul, după-amiază, se va întruni pentru o şedinţă, spunem noi, cu suficientă rezonanţă şi cu suficiente motivaţii, care să ne facă să fim, măcar câţi suntem aici, şi după-amiază când ar fi prilejul, pe care v-aş propune să ni-l asumăm acum, printr-un vot, de a sesiza plenul Camerelor reunite, într-o procedură de urgenţă, cum s-a făcut şi Revoluţia, "de urgenţă", fără aprobare de la primărie..., şi să dezbatem în plenul celor două Camere şi această iniţiativă, sub forma unei Hotărâri a Parlamentului.

Dar, zic numai atât, pentru simplul motiv că, precedentul la care s-a făcut trimitere de către colega noastră, viza asumarea morţii ca formă de protest de către cel care s-a sinucis, protestând împotriva unui sistem, pe care el îl aprecia ca fiind împingător spre sinucidere. Nu discut. S-a luat o hotărâre, s-a adoptat o lege pentru o persoană, dar pentru că aceea, singură, prin sinucidere, a protestat.

Aici este vorba de o moarte, până acum declarată "naturală", că toţi suntem muritori, întâmplată la câţiva ani de la Revoluţie, unuia dintre cetăţenii onorabili ai acestei ţări, despre care astăzi vorbim, şi care a avut disperarea de a se implica în treburile neamului său, în decembrie '89, la Timişoara.

După aceea, a apărut Legea nr. 42, cu multele ei comentarii răutăcioase, care au pus în discuţie credibilitatea implicării poporului român în această Revoluţie, iar astăzi ni se propune ca, pentru o singură persoană, care are toate calităţile şi toate dovezile necesare pentru a fi considerată "Luptător cu merite deosebite în Revoluţie" şi care între timp a decedat, să facem o lege.

Întrebarea pe care o pun, pe logica legiferării, este dacă întâmplându-se unora dintre actualii... sau imediat viitorii beneficiari ai Legii nr. 42, "să moară puţin" sau "să plece puţin dintre noi", putem face, aşa, după cum vine moartea fiecăruia, câte o lege pentru fiecare? Pentru că se poate, cred, crea, un precedent periculos în ceea ce se cheamă noima şi logica firească a unui for legislativ...

De aceea, cred că soluţia este de modificare a Legii nr. 42, care va crea o altă discuţie, poate de modificare a altor legi, care dau drepturi morale, şi nu numai morale, veteranilor de război şi altor persoane care, cu merite deosebite pentru ţară, au avut recunoştinţa eternă. Sub acest aspect, trimiterea la cazul Babeş (?) n-are nici o legătură.

Critica Legii nr. 42 s-a făcut încă de anul trecut, prin acea grevă a revoluţionarilor. Noi am promis, noi am uitat şi iată că a trecut un an... ca să modificăm legea, să se ajungă la o lege care să răspundă şi nevoii de morală, şi nevoii de adevăr, şi astăzi vrem să salvăm o situaţie în care, practic, singuri am intrat.

Propunerea legislativă în sine, n-am spus-o numai eu, au spus-o şi ceilalţi membri ai comisiei, şi preşedintele comisiei, nu poate fi primită pentru că ea creează, la un moment dat, un precedent ciudat, pe care dacă vreţi, ni-l putem asuma. Noi putem legifera orice, cu o singură condiţie: să respectăm regulile fireşti ale gândirii umane.

Eu, sub acest aspect, v-aş propune să nu respingem, să nu amânăm, ci să amânăm pentru după-amiază dezbterea şi Birourile Permanente, dacă au putinţa şi voinţa, să dezbată astăzi, pentru că a amâna după 22, este ca şi cum am mai uita "... cine-a tras în noi!?"

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Câţi aţi reuşit să ajungeţi în această sală, vă rog să nu o părăsiţi, până nu votăm cele 9 acte normative, 9 proiecte care s-au adunat pentru astăzi. Dacă mai puteţi aduce alţii, este bine, dar să plecaţi dumneavoastră, sigur rupeţi orice şansă de a trece aceste legi astăzi.

Domnul Marton Arpad.

Domnul Marton Francisc Arpad:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Cum s-a mai spus de la acest microfon, există o Lege nr. 42, care reglementează o anumită situaţie. Există o altă lege, care reglementează situaţia veteranilor de război. Există, într-adevăr, o lege făcută pentru o singură persoană, care nu s-a putut încadra în nici unul din acele evenimente despre care era vorba, că era un eveniment singular, la un moment dat. Deci s-a justificat, pe undeva, această lege. Există şi alte legi pe care eu cu mare convingere le-am votat.

Deci, când în Parlament a apărut prima lege, cea a declarării Timişoarei "Oraş Martir", am fost pentru. Logic, a venit ca şi Bucureştiul să fie declarat "Oraş Martir". Tot pe o logică, au mai venit şi alte "Oraşe Martir" şi, cu cât a mai apărut câte un "Oraş Martir" dintre acestea..., din ce în ce mai multe "Oraşe Martir", în mine, cel puţin, a început..., s-au ivit nişte semne de întrebare: dacă este bine ceea ce facem.

Înţeleg situaţia în care se află această familie, trebuie să găsim o soluţie. Este de datoria noastră. Eu nu sunt însă convins că această lege este cea mai bună soluţie, pentru că..., şi nu degeaba am dat acel exemplu cu "Oraşele Martir"..

Din păcate, nu putem fi siguri că în momentul când vom vota această lege nu vor apărea alte asemenea situaţii, bine justificate, pentru că foarte mulţi sunt, în primul rând, cei care, într-adevăr au fost acolo, la punctul zero, care îşi pot revendica acest punct zero, sau chiar premergător acelui punct zero de la Timişoara... Ar putea fi timişoreni - români sau maghiari -, pentru că nu trebuie să uităm că, probabil şi domnul episcop Tokes Laszlo a avut de-a face cu această Revoluţie şi alţii, care într-o situaţie sau alta, ar putea să ajungă în situaţia să vină căre noi şi pe urmă vor apărea şi ceilalţi, care n-au fost nici pe la Timişoara, şi n-au fost nici pe la Bucureşti, sau n-au fost în acel moment, sau n-au fost pe aceeaşi parte a baricadei, că, din păcate, azi, din privilegiile acordate de Legea nr. 42 se înfruptă şi cei care au luptat pe cealaltă parte a baricadei.

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi,

Cele 8 minute s-au făcut 40.

Deci, vă rog, domnule deputat, la concluzii, dacă...

Domnul Marton Arpad:

Am terminat, da...

Deci, ca atare, cred că ar fi un precedent.

Din păcate, avem altfel de precedente şi eu cred că ar trebui să găsim o altă soluţie pentru rezolvarea acestui caz.

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi,

Încă o dată vă propun: să lăsăm pentru pauză discutarea chestiunilor juridice.

Dacă nu se ajunge la concluzia unei hotărâri a plenului celor două Camere, săptămâna viitoare vom reveni, ca să definitivăm legea.

Dar, iată, mai sunt înscrişi 3-4 vorbitori...

Pierdem şi cvorumul pentru voturile finale şi avem abilitarea Guvernului şi alte legi.

Domnul Miron Tudor Mitrea (din sală):

Am o problemă de procedură!

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Eu vă rog, respectuos, să rămânem strânşi aici şi să dăm voturile pe ceea ce este foarte important şi urgent, iar chestiunea aceasta o vom rezolva în săptămâna ce vine. O s-o discutăm din nou, să vedem pe ce variantă vom merge.

Bunăvoinţă există, dar acum, astăzi, nu mai există cadrul şi timpul pentru a o putea rezolva.

Domnul Vasile Lupu:

Şi domnul Mitrea, în numele Grupului parlamentar P.D.S.R., sugerează aceeaşi soluţie.

Trecem la vot.

Deci, titlul iniţiativei legislative.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Patru abţineri, nici un vot împotrivă, majoritate pentru.

Titlul a fost adoptat.

Articolul 1.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Sunt 7 abţineri.

Text adoptat.

Articolul 2.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Sunt 8 abţineri.

Text adoptat.

Stimaţi colegi,

Acum trecem la voturi finale.

Rog secretarii de şedinţă să verifice cvorumul pentru adoptarea de proiecte de legi şi hotărâri.

Chestorii sunt rugaţi, de asemenea, să-şi facă datoria.

Dumneavoastră ocupaţi-vă locurile în bănci, pentru a uşura munca secretarilor de şedinţă.

Avem nu mai puţin de 9 proiecte de legi. (Se face apel sonor).

Stimaţi colegi,

Începem cu legile ordinare.

Suntem în cvorum.

Propunerea legislativă privind declararea lui Ioan Monoran ca "Erou Martir".

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Sunt 8 abţineri.

În sală sunt 184 de deputaţi.

Deci, cu 9 abţineri, nici un vot împotrivă, 173 voturi pentru, propunerea a fost adoptată.

Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite Ordonanţe. Caracter ordinar.

Cine este pentru? Sunt 133 voturi pentru plus 3, 136.

Împotrivă? Sunt 48 voturi împotrivă.

Abţineri?

Cei care au intrat în sală acum, vă rog să votaţi...

Sunt 11 abţineri.

Proiectul de Lege privind abilitatea Guvernului de a emite Ordonanţe a fost adoptat.

Stimaţi colegi,

La această lege, pentru că suntem în texte diferite faţă de Senat, urmează o mediere.

Dau citire componenţei Comisiei de mediere propuse: P.N.Ţ.C.D. Civic-Ecologist - Popescu Emil Teodor, Nanu Romeo; PDSR - Dumitriu Carmen; USD(PD) - George Iulian Stancov; PNL - Ion Mogoş; PRM - Bălăeţ Dumitru; PUNR - Pop Leon Petru.

Obiecţiuni? Nu sunt.

Da, poftiţi, domnule secretar.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule preşedinte,

Am două tipuri de obiecţiuni: una de principiu, eu ştiu, componenţa comisiilor se stabileşte în Birourile permanente, după ce se vede textul legii, o lege abia am votat-o şi mă şi mir că s-a stabilit procedura..., în orice procedură, nu se poate stabili o comisie, domnule preşedinte, înainte de a se vota legea şi, la o lege de asemenea importanţă, nu sunt de acord ca grupul nostru parlamentar să aibă un singur reprezentant în Comisia de mediere. Deci nu sunt de acord nici pe formă nici pe fond cu această procedură.

Cer ca, în şedinţa Biroului permanent de la ora 12 sau când are loc, să se discute înfiinţarea Comisiei de mediere, să fie aprobată întâi în Biroul permanent, conform procedurii şi după aceea să fie supusă plenului, nu întâi plenului şi după aceea Biroului permanent.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi,

Vreau să fac o precizare, aici: plenul, întotdeauna, poate ce poate şi Biroul permanent. Această Comisie de mediere a fost alcătuită cu consultarea liderilor grupurilor parlamentare. Dacă această procedură, aşa cum a fost, nu s-a împlinit, deşi am fost informat altfel, o putem împlini aici, pentru operativitate.

Domnul Furo are cuvântul.

Domnul Iuliu Furo:

Domnule preşedinte,

Ţin să vă informez că, în calitate de lider al grupului parlamentar, nu am fost consultat în legătură cu componenţa acestei Comisii de mediere. (Rumoare în partea dreaptă a sălii)

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi,

Putem împlini această procedură aici. Pentru că nu mai avem timp, să dăm acest vot, să votăm acest proiect de lege, să dăm posibilitatea Guvernului de a-şi face datoria pe timpul vacanţei.

Domnul Mitrea.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule preşedinte,

Nu prea sunt de acord cu formula dumneavoastră… să-şi facă datoria să emită ordonanţe…. Dacă este vorba după câte ordonanţe s-au emis, Guvernul Vasile, ca şi Guvernul Ciorbea şi-au făcut datoria cu prisos, cred că cu prea multă dragoste şi-au făcut datoria, şi cu prea multă energie.

Nu cred că de ordonanţe duce lipsă ţara şi de înlocuirea Parlamentului prin voinţa Guvernului.

Până atunci, vă atrag atenţia că nu putem stabili, aici, această problemă. Este o cutumă care a fost folosită la fiecare Comisie de mediere, şi anume Comisia de mediere s-a format cu aprobarea Biroului permanent, care a supus Camerei propunerea respectivă, după ce legea a fost votată.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Am reţinut propunerea.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mie mi se spune, astăzi,... Da-ţi-mi voie, domnule preşedinte. Mi se spune astăzi că au fost consultate grupurile înainte ca legea să fie votată. Ştia, cunoştea cineva voinţa Camerei, încât să-şi permită, înainte să consulte grupurile, lucru care, de fapt, nici nu s-a întâmplat, pe fond. Aceasta este altceva.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Am reţinut obiecţiunea.

Domnul Sorin Lepşa.

Domnul Sorin Victor Lepşa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Deci, în general, m-am ocupat de comisii de mediere, vreau să vă spun că raportul este 4/3, la comisiile de mediere. Din calcule, reiese că PDSR-ul are unul. Aşa a ajuns să aibă şi PRM-ul şi PUNR-ul, ca să nu apară discuţii. De asemenea, conform Regulamentului, comisiile de mediere nu le stabileşte Biroul Permanent, ci ele sunt stabilite de plenul Camerei, prin votul plenului Camerei, cu consultarea grupurilor parlamentare. Aş vrea să vă spun foarte sincer că, probabil, a fost consultat domnul Ciontu de la dumneavoastră şi de la PUNR probabil că domnul Gavra.

Deci lucrurile mie mi se par clare. Este o propunere care se face, plenul poate să modifice componenţa şi plenul este cel care decide.

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi,

Dacă nu este un acord al grupurilor parlamentare pe această chestiune, se va întruni Biroul permanent în pauză, în şedinţa de după-amiază Camera Deputaţilor poate vota Comisia de mediere. Dacă nu este consens, nu putem.

Domnul Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Constat că domnul deputat Lepşa prezintă lucrurile, de fiecare dată, după cum îi dictează interesele. Când s-a pus în discuţie problema Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă nr.36 pentru modificarea Legii învăţământului, dânsul a susţinut, mult şi tare, aici, în plen, că Biroul Permanent...

Domnul Vasile Lupu:

Numai o clipă, domnule deputat.

Stimaţi colegi, nu părăsiţi sala! Mai avem 7 acte normative. (Rumoare)

Domnul Acsinte Gaspar:

Deci dânsul a susţinut, atunci, că Biroul permanent este cel care vine şi prezintă plenului structura pe grupuri, iar componenţa nominală este precizată de grupurile parlamentare.

Vreau să vă spun că s-a ajuns la această situaţie din cauză că şedinţa Biroului permanent era programată pentru mâine, s-a hotărât, văd că aseară, ca, totuşi, să aibă loc astăzi şi, ca atare, domnule preşedinte, ţinând seama şi de dispoziţiile art.72 alin.2 care spune clar că, în acest scop, Biroul permanent va propune Camerei, după consultarea grupurilor, un număr de 7 deputaţi care vor face parte din Comisia de mediere.

Dumneavoastră deja aţi avansat ideea, şi eu consider că este logică, ca, în şedinţa Biroului permanent, pe care o vom avea astăzi, să discutăm structura Comisiei de mediere, pe ponderi, potrivit grupurilor parlamentare, urmând ca, înainte de a începe şedinţa festivă de la ora 15, deputaţii să voteze Comisia de mediere, în componenţa care va rezulta după ce Biroul permanent va ...

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc. Domnule deputat, aşa vom face. (Domnul secretar Sorin Victor Lepşa comentează)

Domnule Sorin Lepşa, dacă nu este consens, nu putem da peste cap...

Poftim.

Domnul Sorin Victor Lepşa:

Domnule preşedinte,

Aş vrea să vă aduc la cunoştinţă câteva aspecte. Deci ceea ce poate să facă Biroul permanent poate să facă plenul Camerei Deputaţilor şi votul plenului Camerei Deputaţilor este peste Biroul permanent.

Aş vrea să fie foarte clar: dacă se va întruni Biroul şi amânăm discutarea, Comisiile de mediere nu se vor putea întruni şi să reuşim ca, până la sfârşit să votăm...

Din partea stângă a sălii:

Săptămâna viitoare!

Domnul Sorin Victor Lepşa:

...după-amiază să se voteze. Se amână pe săptămâna viitoare, când, probabil, mulţi dintre dumneavoastră nu vor fi prezenţi şi nu există cvorumul şi, aşa, putem să ajungem în situaţia să rămână Guvernul fără lege de abilitare. Există această posibilitate... (Domnul deputat Acsinte Gaspar comentează) Domnule Gaspar, ştiţi foarte bine care este situaţia şi vreau să vă aduc aminte că, în legislatura 1992 - 1996, Legea de abilitare a Guvernului a trecut în 2 ore, în cele două Camere, şi cu mediere şi cu tot. Deci este clar că sunt situaţii, că plenul Camerei Deputaţilor poate să decidă peste Biroul permanent. Şi eu vă propun, domnule preşedinte, să supuneţi la vot constituirea Comisiei de mediere în plenul Camerei Deputaţilor, pentru că, altfel, de fapt, este clar că opoziţia nu poate să dorească să se dea Legea de abilitare a Guvernului.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat, chiar dacă o facem acum, forţând procedurile, nu cred că mai avem timpul necesar să votăm şi raportul Comisiei de mediere în Cameră, dar eu vă sugerez, domnule Sorin Lepşa, să invitaţi liderii Grupurilor parlamentare aici, în Cameră, într-un colţ. Dacă vă puneţi de acord, procedăm ca atare, dacă nu, trecem prin Biroul permanent de la amiază şi, imediat după amiază, va putea fi realizată medierea, iar tot după-amiază va putea fi votat textul, şi în Cameră şi în Senat.

Deci, până atunci, trecem la următoarele proiecte de pe ordinea de zi.

Proiectul privind bugetul Camerei Deputaţilor pe anul 1999 şi proiecţia acestuia pentru anul 2000.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 37 de voturi împotrivă.

Abţineri? 25 de abţineri.

Deci, la ultima numărătoare erau 184, acum sunt peste 205 deputaţi în sală, cu majoritate de voturi pentru, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

Proiectul de hotărâre pentru modificarea Hotărârii Camerei Deputaţilor nr.31/1997 privind bugetul de venituri şi cheltuieli al Camerei Deputaţilor pe anul 1998, republicată, modificată prin hotărârea Camerei Deputaţilor nr.42/1998.

Deci supun votului dumneavoastră şi rog secretarii să numere, pentru a verifica, încă o dată, cvorumul.

Cine este pentru? Număraţi, vă rog. Deci 74 voturi pentru, în stânga. În dreapta? 144 şi cu 74 - 258 voturi pentru. (Comentarii în sală)

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abţineri? 4 abţineri.

Deci, stimaţi colegi, au fost 144 de voturi în dreapta, 74 în stânga, deci avem 218 voturi pentru. Corect, nu? 5 împotrivă şi 3 abţineri. Proiectul de hotărâre a fost adoptat.

Stimaţi colegi,

Urmează proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.52/1998 privind planificarea apărării naţionale a României, caracter ordinar.

Cine este pentru? 222 voturi pentru.

Împotrivă?

Abţineri? 2 abţineri.

Text adoptat.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.93/1998 privind înlocuirea şi împrospătarea unor produse petroliere din rezervele de mobilizare ale armatei, caracter ordinar.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? 3 abţineri.

Deci 225 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, 3 abţineri. Text adoptat.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, caracter ordinar.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Deci, cu 226 de voturi pentru şi 1 abţinere, textul a fost adoptat.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor dispoziţii din Codul familiei şi din Legea nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă, caracter organic.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate. 228 de voturi în favoarea legii.

Domnul Ion Diaconescu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Luăm o pauză de 5 minute, pentru că avem nevoie, 5 minute, pentru o reuniune a Biroului permanent.

Deci rog Biroul permanent să vină la o şedinţă scurtă, iar pe dumneavoastră să nu plecaţi, că, după 5 minute, se revine pentru aceste voturi.

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Procedură!

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi, vă rog nu părăsiţi sala! Noi revenim imediat, mai avem de votat legi.

Stimaţi colegi, nu părăsiţi sala! Biroul Permanent revine în 5 minute.

- După pauză -

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Reluăm şedinţa noastră.

În conformitate cu prevederile art.17 alin.2 şi 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii constituţionale, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii constituţionale, următoarele legi: Legea pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, Legea pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.67/1997 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional al Cinematografiei şi constituirea Fondului cinematografic naţional.

Şi acum revenim asupra constituirii Comisiei de mediere, după şedinţa Biroului permanent, după consultarea Grupurilor parlamentare: P.N.Ţ.C.D. Civic-Ecologist - Popescu Emil Teodor; PDSR - Dumitriu Carmen; USD - Stancov George Iulian; PNL - Mogoş Ion; PRM - Bălăeţ Dumitru; PUNR - Pop Leon Petru; UDMR - Tamá s Sá ndor.

Dacă există obiecţiuni? Nu.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Comisie aprobată.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Mai era planificat, pentru astăzi, proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.54/1993 pentru organizarea instanţelor şi parchetelor militare, lege cu caracter organic.

Din păcate, dacă am fost în cvorumul de lucru, nu suntem în cvorumul pentru lege organică.

Membrii Comisiei de mediere pentru proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe sunt invitaţi la sala Comisiei pentru cultură, arte, mass-media.

Domnul deputat Mitrea are cuvântul.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule preşedinte,

Deşi înţeleg procedura care se foloseşte, eu vreau să protestez oficial, din partea Grupului parlamentar PDSR, împotriva acestei proceduri. A fost un număr de legi programate astăzi pentru a fi votate, să primească votul final, dintre care două legi organice. La una dintre legi, bănuind că nu veţi întruni, nu veţi avea acordul opoziţiei, nu aţi supus-o, una dintre legi, votului şi acum încercaţi să folosiţi o lipsă de cvorum pentru legi organice, ca să amânaţi, pentru un moment mai propice, votarea legii respective. Vreau să vă spun că noi nu suntem de acord cu această procedură şi nu vom continua discutarea nici unui fel de proiect de lege, atâta vreme cât nu se votează proiectul de lege care este pe ordinea de zi. Nu este cvorum, foarte bine, procedaţi ca şi până acum: facem apel nominal, se reface cvorumul şi se votează legea organică care urmează. Nu vom participa, mai departe, la discutarea altui proiect de lege, pentru că nu suntem de acord cu aceste proceduri selective.

Domnul Aurelian Paul Alecu (din sală):

Băi Mitrea,...!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule Alecu, daţi-mi voie să vă spun că fac eforturi ca să vă respect. Eu nu discut cu dumneavoastră cu "Băi Alecu". Nu mi-am permis să vă jignesc, vă rog frumos să fiţi civilizat!

Domnul Aurelian Paul Alecu (din sală):

Am spus "Domnule Mitrea".

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Nu, aţi spus "Băi Mitrea" şi eu nu sunt de acord cu asemenea chestiune, chiar dacă la şoferi se vorbeşte, credeam că, la oameni de ţinuta dumneavoastră intelectuală, nu se vorbeşte în acest mod şi nu accept să fiu interpelat în acest mod din sală.

Deci, domnule preşedinte, cer să se revină la procedura normală: ori mergem la vot în continuare, cum a fost programat, ori, dacă nu, noi, în continuare, nu participăm la lucrări, în aceste condiţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat, în parte, sunt de acord cu dumneavoastră. Am suspendat şedinţa când preşedintele Camerei Deputaţilor a intervenit, de la microfon, şi a convocat Biroul Permanent. Acum, dacă nu suntem în cvorum, apelul nominal şi trecem, mai departe, la votarea legilor.

Din partea stângă a sălii:

Apelul nominal!

Domnul Vasile Lupu:

Da, lista şi strigarea, precum am zis.

Domnul Kovacs Csaba Tiberiu:

Domnul Vasile Lupu:

O clipă, domnule secretar.

Stimaţi colegi,

Acest apel se face în vederea votării unei legi organice. Deci, la terminarea apelului, urmează votul asupra proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.54/1993 pentru organizarea instanţelor şi parchetelor militare.

Nu părăsiţi sala, pentru că pică legea!

Domnul Kovacs Csaba Tiberiu:

Domnul Vasile Lupu:

Domnule secretar, o mică pauză cu strigarea, pentru că avem o solicitare urgentă. Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal solicită înlocuirea domnului deputat Ioan Mogoş din Comisia de mediere cu domnul deputat Liviu Bujor.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Şi Grupul parlamentar al UDMR solicită înlocuirea deputatului Tamás Sándor cu Székely Ervin, în aceeaşi Comisie de mediere la proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

La lucru vă rog!

Domnul Tiberiu Csaba Kovács:

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vreau să dau citire invitaţiei unui coleg, la lansarea unei cărţi. Deci, Clubul parlamentarilor Români vă invită la lansarea cărţii "Profitul", al cărui autor este colegul nostru, conferenţiar universitar doctor în economie Gheorghe Ana, deputat de Hunedoara. Cartea a apărut sub girul prestigioasei Edituri "Economica". Invitaţia este pentru astăzi, ora 13.00, în holul aulei de şedinţă a Camerei Deputaţilor. Autorul se declară onorat de prezenţa fiecărui coleg în parte şi vă aşteaptă cu respectul cuvenit.

Domnul Gheorghe Ana (HD):

Dacă îmi permiteţi.

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă rog, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Ana (HD):

Când domnul preşedinte ne va da pauză, în hol, de la editură au sosit cărţile şi, într-adevăr, sunt deosebit de emoţionat şi onorat în acelaşi timp dacă veţi participa la lansarea acestei cărţi. Mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Deci, colegii care au venit după apelul nominal, încă mai au timp să-şi anunţe prezenţa la domnul secretar Kovács.

Aşteptăm numărătoarea voturilor, cu răbdare.

Stimaţi colegi,

Aţi consumat prea mult timp în Cameră? Se numără prezenţii. Aveţi răbdare! Domnul deputat Mitrea are cuvântul.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule preşedinte,

Nu se numără nimica, domnule. Domnul Kovacs stătea de vorbă cu doi colegi, trăgea de timp. Nu numără nimeni nimic! Este evident că în sală există cvorumul pentru vot. Vă rog să trecem la vot!

Domnul Vasile Lupu:

Da, poftiţi, domnule deputat, vă rog să continuaţi.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule preşedinte,

În ce procedură suntem acuma? Eu nu mai înţeleg regulamentul. Suntem în procedură, aşteptăm să se producă un cvorum mai mare în dreapta? Ştiţi că vine o lege organică la vot? Vă rog frumos să respectaţi regulamentul şi ordinea de zi.

Supunem la vot proiectul de lege, acceptăm să supunem la vot, după aceea, şi raportul de mediere, dar în această ordine. Aceasta este ordinea firească.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Trecem la ordinea de zi.

Stimaţi colegi,

Cum prioritate au rapoartele comisiei de mediere, este invitat preşedintele comisiei de mediere să citească raportul la medierea care tocmai s-a realizat, la proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe.

Aveţi cuvântul, domnule Popescu.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să precizez, doamnelor şi domnilor colegi, că comisia de mediere a fost prezidată de doi preşedinţi - de domnul Gherman şi de mine.

Comisia a însuşit textele adăugate de Camera Deputaţilor, adică textul aşa cum a fost votat acum o jumătate de oră de domniile voastre, pe toate articolele şi cu micile adosuri făcute.

Deci, nu aveţi decât să revotaţi aceste texte. Asta-i tot.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Mitrea.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule preşedinte,

Eram, aşa cum bănuiam, în procedură - aşteptam să vină un raport. Conform regulamentului, vă rog ca Biroul permanent să distribuie raportul de mediere.

Să vedem care este raportul, să-l punem pe ordinea de zi şi după aceea să-l votăm. Altfel, nu vom fi dispuşi să încălcăm regulamentul, să participăm la această procedură.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul George Stancov.

Domnul George Iulian Stancov:

Orice text de lege, orice normă morală pusă în discuţia societăţii trebuie interpretată în sensul de a produce efecte, nu de a bloca producerea de efecte. Or, eu nu vreau să acuz pe nimeni - nici un partid; aici nu este vorba de partide, a folosi regulamentul în condiţiile în care tot noi am acceptat ca acest tip de procedură rapidă să fie aprobată de liderii de grupuri, deci după ce s-a propus să folosim regulamentul astfel încât să producă efecte pe urgenţa problemei, a veni cu chichiţa aceasta avocăţească, de care eu încerc să mă dezbar, dar avocat fiind nu pot, mi se pare aproape necinstit.

Şi fac şi eu apel la cuvintele de aseară ale domnului Adrian Năstase: "Să fim şi constructivi, dragi domni!"

Ideea că nu am o hârtie în faţă mă pune pe gânduri. Dar dacă o multiplicăm, devenim mai luminaţi la vot?

S-a spus că textul este identic cu cel care s-a votat acum o jumătate de oră. Pentru cine nu ţine minte de acum jumătate de oră, eu îmi cer scuze.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Emil Popescu.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Doamnelor şi domnilor,

Îmi pare rău, dar colegul nostru, domnul Mitrea, doreşte să se facă o comunicare a unor texte care au fost deja comunicate. Nu s-a schimbat nimic; aţi primit acolo textele, raportul Comisiei juridice a Camerei. Acum o jumătate de oră s-au votat aceste texte. În comisia de mediere nu s-a schimbat nici un cuvânt, nici o virgulă. Au rămas exact textele comunicate.

Domnule, ştiţi ce înseamnă asta! Nu are rost să mai discutăm - tactica firibusterului. Şi nu este, zic, în spiritul discuţiilor de aseară, când domnul profesor Năstase ştiţi bine ce susţinea.

Vă rog deci respectuos să votaţi. Nu mai este nici o problemă.

Dacă, într-adevăr, să producea o modificare, ar fi trebuit să v-o aducem la cunoştinţă şi puteam să s-o facem oral pentru un cuvânt sau două. Nu s-a schimbat nici o virgulă!

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Mitrea.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule preşedinte,

Eu sunt într-o dispută cu doi colegi pe care îi respect şi sunt într-o dispută aparentă, pentru că sigur că ceea ce am făcut eu a fost un abuz de regulament şi sunt de acord. Dar, dacă domnul Stancov mă va asculta, va înţelege de ce am făcut acest lucru.

Urma, pe ordinea de zi, înaintea acestui vot, un vot la o lege - Legea privind parchetele militare. Dumneavoastră aţi întrerupt votul la lege printr-o chichiţă, cerând o pauză pentru Biroul permanent, ne-am întors în sală, aţi încercat să nu supuneţi la vot, pentru că nu aveaţi majoritate în dreapta - majoritate organică, lucru evident pentru mine, că sunt secretar şi nu va trece o lege organică, şi încercaţi să folosiţi chichiţe ca să nu votaţi legea respectivă, şi eu nu mă opun de fapt să se voteze raportul - sunt de acord să se voteze raportul, în ordinea firească: întâi să se dea votul pentru legea care era pe ordinea de zi la rând, şi după aceea o să votăm raportul.

Nu am nimic cu domnul Stancov sau cu domnul Popescu. Sunt de acord cu dânşii. Dar din moment ce dumneavoastră aţi folosit o chichiţă ca să blocaţi un vot, vreau să mă întorc la votul iniţial - votul pe legea care urma.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Domnul George Stancov.

Mai are cuvântul domnul Gaspar şi sistăm discuţia.

Domnul George Iulian Stancov:

Eu îmi cer scuze că atât de repede am putut face medierea la această lege cu abilitarea.

Îmi cer scuze, totodată, că, venind cam abrupt în sală, pentru a vă găsi cât mai mulţi la locul de muncă, pentru că trebuie să vă spun că cineva ne minţise că nu prea mai sunt, iată, dovada domnului Mitrea - că unii pleacă, am venit deci oarecum necuvenit, aşa, peste text, dar domnul Mitrea n-a spus ce a spus acum; a spus că să dăm la multiplicare, la discutat, nu a spus că să lăsăm să se voteze votul celălalt, că este o mare diferenţă. Asta vreau să ştie domnul Mitrea, nu eu.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Gaspar.

(Vociferări în partea dreaptă a sălii: "La vot!")

Vă rog, linişte în sală.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ori de câte ori vom căuta să evităm dispoziţiile regulamentare vom ajunge la discuţii de felul acesta, la irosire de timp, la crearea unei stări de tensiune între Majoritate şi Opoziţie.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Vă citesc, pare-mi-se că este art.129 din regulament, şi acesta, spune următorul lucru: "Preşedintele Camerei sau vicepreşedintele care îl înlocuieşte conduce dezbaterile, asigură menţinerea ordinii în timpul dezbaterilor şi respectarea regulamentului".

Domnul Emil Teodor Popescu (din sală):

Îl ştim!

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule Popescu,

Eu vă rog să interveniţi când vi se dă cuvântul de către preşedintele de şedinţă şi vă rog să nu tulburaţi liniştea şedinţei.

Pe de altă parte, dumneavoastră, domnule preşedinte, trebuie să faceţi următorul lucru: întâi să supuneţi votului Camerei înscrierea raportului comisiei de mediere pe ordinea de zi - aceasta este prima operaţiune. A doua operaţiune, potrivit regulamentului, este aceasta: raportul de mediere se dezbate în fiecare Cameră.

Vă rog să observaţi că raportul de mediere are trei poziţii şi dumneavoastră trebuie să le supuneţi la vot pe fiecare în parte. Aşa că cererea pe care a formulat-o domnul deputat Mitrea, ca să avem raportul de mediere, mi se pare foarte firească.

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulţumesc, domnule deputat.

Stimaţi colegi,

Vă rog, atenţie. Suntem la prima zi din săptămână: vă supun votului introducerea pe ordinea de zi acum, în acest moment, a raportului comisiei de mediere la proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe.

Cine este pentru? Da, vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? 3 abţineri.

Propunerea a fost însuşită.

Trecem acum la raportul comisiei de mediere.

Pct.1 din raport, varianta Camerei Deputaţilor. (Vociferări din partea stângă a sălii: "Unde este raportul?")

Domnul Miron Tudor Mitrea (din sală):

Nu avem raportul. Ce votăm? Nu votăm nimic!

Domnul Vasile Lupu:

Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă?

Stimaţi colegi,

Textele le aveţi - sunt textele Camerei Deputaţilor, pe care le-am votat acum două - trei ore.

Abţineri? Votat. (Grupurile parlamentare ale PDSR, PRM şi PUNR au părăsit sala.)

Pct.2.

Cine este pentru? Număraţi, vă rog.

Împotrivă? Mulţumesc.

Abţineri? 6 abţineri.

Deci, cu 168 de voturi pentru, cu domnul Diaconescu, nici un vot împotrivă, 6 abţineri, varianta Camerei Deputaţilor a fost adoptată.

La pct.3, comisia de mediere propune în unanimitate varianta Camerei Deputaţilor.

În sală mai sunt încă 15 parlamentari care nu au votat, deci se consideră în cvorum.

Pct.3.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? 6 abţineri.

168 de voturi pentru. În Cameră mai sunt 6 deputaţi care nu au votat - se consideră în cvorum.

S-a votat deci varianta Camerei Deputaţilor la cele trei puncte propuse de comisia de mediere.

Programul de lucru pe ziua de astăzi a fost epuizat. Luăm pauză. Vom relua şedinţa în plen astăzi, la ora 15,00, pentru întrunirea festivă a plenului celor două Camere.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12,30.