Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of April 7, 1999
| You are here:: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of April 7, 1999 |
Sittings of the Chamber of Deputies of April 7, 1999
|
Şedinţa a început la ora 8,45. Lucrările au fost conduse de domnul Andrei Ioan Chiliman, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Csaba Tiberiu Kovacs şi Corneliu Ciontu, secretari.
|
|
|||
|
Doamnelor şi domnilor deputaţi, Declar deschisă şedinţa de astăzi, miercuri, 7 aprilie 1999, a Camerei Deputaţilor. În prima parte, cea destinată intervenţiilor. Domnul deputat Traian Rânja este aici? Nu este. |
|||||
|
|
Domnul deputat Ana Gheorghe. |
|
|||
|
Domnul Gheorghe Ana (DB): Domnule preşedinte de şedinţă, Domnilor colegi, Modul lamentabil în care actuala putere, CDR USD UDMR, guvernează România a scos în stradă, luna trecută, sute de mii de protestatari şi este posibil ca, în perioada următoare, întreaga activitate economică şi socială să fie paralizată printr-o grevă generală. Protestele şi revendicările cetăţenilor încearcă, violent, să-i trezească pe cei care duc o politică împotriva interesului naţional şi să le arate realităţile de astăzi, după 2 ani şi jumătate de guvernare a celor "15.000 de specialişti". Începând cu noiembrie 1996, permanent, actuala putere s-a aflat în discordanţă cu aspiraţiile de mai bine ale românilor, atât în plan intern, cât şi în plan extern. Este notorie toleranţa românilor, dovedită de-a lungul istoriei noastre milenare, precum şi capacitatea de a trăi în pace şi prietenii strânse şi de durată cu toţi vecinii. Suntem, de două săptămâni, martorii unui conflict armat nedorit şi inoportun, pentru întreaga comunitate internaţională, care pune în pericol pacea mondială. Consistenţa atacurilor forţelor NATO asupra Iugoslaviei, din ultimele zile, sutele de morţi şi răniţi nevinovaţi, distrugerile catastrofale provocate de bombele căzute dovedesc, dacă mai era nevoie, ce aduce un conflict armat şi că NATO nu ţine cont de reacţiile internaţionale, tot mai numeroase, privind încetarea bombardamentelor şi reluarea negocierilor pe baza dialogului. Lipsa de iniţiativă a actualei puteri privind încetarea atacurilor aeriene asupra Iugoslaviei, ne arată dorinţa oarbă de integrare în structurile NATO şi că scopul scuză mijloacele. Din aceste motive, declaraţiile ministrului apărării, ministrului de externe, primului-ministru, şi chiar ale preşedintelui României, înainte de a se trece la atacul aerian din partea NATO, au fost pentru o intervenţie armată în Iugoslavia. Prin aceste declaraţii, nu s-a ţinut cont că ele vin în dezacord cu ceea ce gândesc şi simt românii şi mai ales cu poziţiile pe care România le-a avut, în întreaga sa evoluţie istorică, faţă de ţările vecine, în momente similare. Dorinţa puterii de la Bucureşti de a nu deranja Alianţa Nord atlantică, indiferent de deciziile pe care le ia, chiar desconsiderând Organizaţia Naţiunilor Unite, a fost exprimată şi la dezbaterile din Comisia politică a Consiliului Europei privind criza din Kosovo. Proiectul de rezoluţie în vederea şedinţei Comisiei Permanente cuprinde 4 puncte. Punctul 4 specifică: "Totuşi, este păcat că acţiunea NATO a fost lansată în absenţa unei decizii specifice a Consiliului de Securitate ONU, ceea ce reprezintă un precedent periculos". propunerea de eliminare a acestui text a fost susţinută cu vehemenţă de către reprezentantul Ungariei, Andras Barsony. lui i s-a alăturat, prin votul nominal dat, şi domnul deputat Vasile Lupu. Sigur, domnul deputat Vasile Lupu nu putea să înţeleagă importanţa menţinerii textului de la punctul 4, atâta timp cât, în Parlamentul României, este învăţat să voteze ce i se impune, nu ce-i dictează conştiinţa! Eforturile diplomaţilor din unele ţări, chiar membre ale NATO, de a se opri bombardarea Iugoslaviei şi a găsi soluţii paşnice, susţin ideea că o vărsare de sânge nu se poate opri printr-un măcel din care suferă oameni nevinovaţi. Din păcate, diplomaţii noştri nu participă la un astfel de demers, ceea ce mă face să cred că diplomaţia românească există, dar lipseşte cu desăvârşire. Ce să înţelegem de la comportamentul celor care ne reprezintă în organismele internaţionale? Că, dacă ni se va asigura intrarea în NATO, suntem în stare să ne omorâm şi între noi?! Rămân la convingerea că, indiferent de năzuinţele noastre de aderare la structurile euroatlantice, trebuie să avem o comportare demnă, iar actuala putere, împreună cu forţele politice din opoziţie, trebuie să se alăture eforturilor de determinare a părţilor aflate în conflict să aleagă calea dialogului, în scopul asigurării securităţii şi păcii în zona Balcanilor, din care face parte şi România. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul deputat Nicolae Leonăchescu. Se pregăteşte domnul deputat Romulus Raicu. |
|
|||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Onorat auditoriu, Liceul academic româno-englez "Mircea Eliade" din Chişinău a organizat, în zilele de 12 14 martie 1999, cea de-a cincea ediţie a Zilelor Mircea Eliade. Este vorba de o suită de manifestări culturale, ştiinţifice şi artistice dedicate vieţii şi operei marelui savant român. Ne-am implicat în organizarea acestor manifestări, de la prima ediţie, şi am constatat cum, de la an la an, ele câştigă în suprafaţă şi profunzime. Astăzi, în Basarabia, Mircea Eliade se află la el acasă. Opera sa are o funcţie unificatoare, în planul spiritualităţii româneşti, similară celei pe care o exercită şi opera lui Mihai Eminescu şi a altor mari creatori români. Tânăra generaţie de la Liceul "Mircea Eliade" vorbeşte despre opera savantului român cu dezinvoltura exegetului, marcând o profundă cunoaştere a ei. Ediţia din acest an a scos în evidenţă mutaţii profunde în mentalităţile din Basarabia. Generaţia tânără a devenit mai cutezătoare, mai incisivă, dornică de afirmare, privind cu încredere şi speranţă dincolo de Prut. Este gata să-şi definească opţiunile, să-şi vectorizeze eforturile şi să-şi scrie propria baladă. Peste tot, în şcoli, se învaţă limba română şi istoria românilor. La întrebarea mea: cu limba moldovenească, ce se mai aude? O remarcabilă profesoară, Viorica Bolocan, mi-a răspuns: mai este menţionată în Constituţie şi mai vorbesc despre ea unii politicieni slabi de minte! Mi-a fost dat să constat că intelectualitatea românească din Basarabia a devenit mai puternică şi mai bine orientată în problemele culturii, istoriei şi civilizaţiei românilor. Nu mai acceptă minciunile alogenilor, în dosul cărora au identificat interese politice străine lor. Mi-a produs o mare bucurie concluzia la care au ajuns unii intelectuali basarabeni: "Procesele profunde de Basarabia sunt orientate spre unire şi au devenit ireversibile. Noi ne dorim această revenire a Basarabiei la trupul ţării de la care a fost răpită, prin arbitrar şi forţă brută". Procesul de unire este mai lung sau mai scurt, după cum ne implicăm şi noi. De aceea consider necesar ca toate structurile Parlamentului României să se implice şi să pună în mişcare Grupul interparlamentar România Moldova, spre a deveni locomotiva procesului de unire, nu beneficiarul acestuia. Numai aşa speranţele noastre vor fi onorate istoric. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul deputat Romulus Raicu. Se pregăteşte domnul deputat Nicolae Popa. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, De mai mulţi ani, o unitate de elită a industriei româneşti, Uzina de apă grea ROMAG, a ajuns să fie capul de afiş al intervenţiilor mele şi al altor parlamentari mehedinţeni în Parlamentul României. Deşi Uzina de apă grea din Turnu Severin este printre puţinele de acest gen din lume, doar 3 ţări mai produc apa grea, funcţionarea acestei unităţi stă mereu sub semnul întrebării. Se pare că pentru actuala putere, nici una din întreprinderile româneşti nu prezintă importanţă. Cele care sunt dotate cu utilaje vechi nu mai sunt competitive şi trebuie lichidate, iar cele care realizează produse la parametri mondiali nu mai pot funcţiona pentru că nu avem piaţă de desfacere pentru produsele lor. Ce să mai înţelegem dintr-o asemenea politică şi, mai ales, cui foloseşte ea, pentru că nouă, românilor, în nici un caz. Combinatul chimic ROMAG, pentru a cărui realizare s-au cheltuit peste 1,35 miliarde dolari, este pe cale să-şi închidă porţile, pentru că cei care sunt astăzi la putere nu sunt preocupaţi să asigure condiţiile necesare funcţionării acestui gigant, care produce cea mai pură apă grea din lume. Guvernele care au gestionat economia românească au promovat, în general, o politică de falimentare a întreprinderilor, lăsând să se înţeleagă că aproape toate unităţile de producţie româneşti sunt ineficiente şi înregistrează mari pierderi. Am ajuns să vindem fabricile pe nimic, numai ca să scăpăm de ele, să lichidăm o mulţime de întreprinderi şi să disponibilizăm personalul, lăsând oamenii fără locuri de muncă. Deşi Uzina de apă grea a pus în aplicare programul de restructurare avizat de Ministerul Industriei şi Comerţului şi a trecut la disponibilizarea unui mare număr de salariaţi, deşi s-a reuşit reducerea preţului de cost, la kilogramul de apă grea, cu peste 100 de dolari, ceea ce face ca produsul să fie competitiv pe piaţa mondială, Combinatul de la Turnu Severin nu are asigurată, nici până acum, suma de 577 miliarde lei necesară pentru a-şi putea continua activitatea. Continuarea producţiei este benefică nu numai pentru angajaţii acestei unităţi, ci şi pentru municipiul Drobeta Turnu Severin, deoarece oprirea combinatului, în caz de forţă majoră, ar reprezenta un pericol şi pentru populaţia oraşului. Pe de altă parte, cheltuielile pentru oprirea şi conservarea ROMAG se ridică la circa 500 miliarde lei, sumă apropiată de cea care este necesară uzinei pentru a putea să-şi continue activitatea. Numai pentru oprirea combinatului sunt necesare 2 luni, iar pentru repornire este nevoie de un an de zile. Dacă ţinem cont de faptul că Uzina ROMAG are durata de funcţionare până în anul 2012, cui foloseşte încetarea, fie şi temporară, a activităţii, la această mare unitate?! Domnilor guvernanţi, ROMAG-ul nu cerşeşte bani de la statul român, deoarece, prin vânzarea apei grele, banii se recuperează, numai că şi Guvernul român, asemenea guvernelor ţărilor care au astfel de unităţi, trebuie să se intereseze de desfacerea producţiei de apă grea pe piaţa mondială. Toţi cei care lucrează la ROMAG aşteaptă Hotărârea de Guvern care să reglementeze situaţia financiară a uzinei. Dacă cei care au întocmit bugetul pe anul 1999 nu au inclus suma de 577 miliarde lei, în acest buget, măcar acum să asigure sursele de finanţare pentru cantitatea de 150 de tone, care, tot printr-o hotărâre de Guvern, s-a stabilit să fie cumpărată de la ROMAG. Am discutat, acum o jumătate de oră, cu conducerea ROMAG şi cu salariaţii de la ROMAG. Ei sunt, de două zile, în grevă şi vor continua acţiunea lor revendicativă până când Guvernul va adopta hotărârea care să permită continuarea activităţii. Faceţi în aşa fel, domnilor guvernanţi, încât să nu înceteze activitatea de la ROMAG. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul deputat Nicolae Popa. Se pregăteşte domnul deputat Traian Rânja. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Revin, astăzi, la tribuna Camerei Deputaţilor, pentru a relua, într-un fel, un subiect asupra căruia mi-am spus părerea cu câteva săptămâni în urmă, anume restructurarea şi privatizarea sistemului bancar. De această dată, rămânând fidel ideilor expuse atunci, doresc să supun atenţiei dumneavoastră o serie de noi elemente, care fac cu atât mai acută problema protejării sistemului bancar din perspectiva interesului nostru naţional. Iată, în ziua de 26 martie a.c., am citit, în ziarul "Curierul Naţional", un articol care acuză politica oneroasă şi jocurile obscure de interese practicate de o bancă olandeză cu reprezentanţă în România, şi anume ING Baring. În articolul respectiv, autorul, Eugen Chirovici, pe baza unor date şi informaţii de necontestat, susţine, pe bună dreptate, că banca olandeză joacă la rupere pe piaţa interbancară, scufundând băncile în datorii şi obligând, implicit, Guvernul să le jupoaie cu taxe şi impozite. De fapt şi în esenţă, autorul acuză politica cămătărească promovată de această bancă, care, de fapt, nu este singulară în practicile ei oneroase. Aşadar, iată explicaţia de fond a fenomenelor care se petrec în lumea financiar-bancară, acolo unde cursul monedei naţionale se prăbuşeşte peste noapte, acolo unde dobânzile pe piaţa interbancară înregistrează cote de neimaginat, acolo unde băncile nu mai acordă credite, din criză de lichiditate provocată artificial de cămătari străini, acolo unde Guvernul însuşi este nevoit, în faţa acestei situaţii, să-şi alimenteze motoarele financiare cu taxe şi impozite noi. În aceste condiţii, în calitate de parlamentar şi membru al Comisiei buget, finanţe, bănci al Camerei Deputaţilor, consider imperios şi necesar să propun Parlamentului instituirea unei comisii parlamentare care să ancheteze practicile speculative ale reprezentanţelor băncilor care acţionează în mediul financiar-bancar românesc şi, de asemenea, Guvernului adoptarea unei decizii cu caracter legislativ, care să interzică acţiunile oneroase speculative de orice fel şi o mai mare exigenţă în vederea eliberării autorizaţiilor de funcţionare a unor bănci străine, numai în condiţiile în care instituţia respectivă se angajează să acţioneze în mediul economic naţional, potrivit principiilor consacrate ale băncilor de pretutindeni, respectând, în litera şi spiritul legilor româneşti în materie şi, de ce nu, interesele economiei noastre naţionale. Pentru că, la urma urmei, sosirea, în România, a unor bancheri străini, reprezentanţi ai unor firme, altfel de mare rezonanţă internaţională, care să se rezume, pur şi simplu, la cămătărie şi câştiguri speculative, exportând, din România, venit naţional şi avuţie românească, este o aberaţie, o acţiune premeditată de subminare a economiei şi intereselor legitime ale României. În al doilea rând, stimaţi colegi, vreau să vă informez că am luat act, cu o reală şi sinceră satisfacţie personală, de proiectul Guvernului de a-şi subordona Eximbank-ul, bancă de export-import a României. În contextul internaţional dat, hotărârea este absolut binevenită şi justificată, în raţiunile economice şi politice, de a proteja interesele naţionale şi de a ne promova exporturile. Pe de altă parte, cred că gestul Guvernului este insuficient şi incomplet. În aceeaşi logică şi raţiune de politică guvernamentală, opinez că trebuie să se înscrie, obligatoriu şi imediat, şi trecerea Băncii agricole în subordinea Guvernului. Motivaţia este evidentă, sper, pentru toată lumea. Guvernul României va trebui, vrând nevrând, forţat de realităţi şi de concurenţa de pe piaţa agroalimentară internaţională, să procedeze la reconsiderarea politicii în domeniul agroalimentar, prin subvenţionarea producţiei agricole naţionale. Asemenea practici sunt la ordinea zilei în state occidentale extrem de dezvoltate, şi chiar la vecinii noştri, şi nu văd de ce noi să fim mai catolici decât papa în acest domeniu. Aşadar, vă invit, stimaţi colegi, să subscrieţi şi să susţineţi propunerile pe care am avut onoarea să vi le prezint, repet, atât în ceea ce priveşte Statutul reprezentanţelor băncilor străine în România,... |
|||||
|
4 minute! |
|||||
|
Numai o secundă, domnule preşedinte. ...cât şi trecerea Băncii agricole în subordinea directă a Guvernului, în ideea promovării politicii de subvenţionare a agriculturii româneşti, pentru că rămân neclintit la părerea că salvarea României tot de la agricultură va veni. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul deputat Traian Rânja. Se pregăteşte domnul deputat Ion Honcescu. O să vă rog să vă înscrieţi în cele 3 minute. Domnul deputat Nicolae Popa a folosit 4 minute şi un sfert. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor parlamentari, Încep această intervenţie prin a adresa sincere urări tuturor colegilor noştri de religie catolică sau protestantă, care au sărbătorit, duminică, Învierea Domnului. Această perioadă pascală ar putea reprezenta, pentru noi toţi, indiferent de opiniile şi afilierile politice, un moment de cooperare şi dialog în beneficiul ţării, al întregii comunităţi. Aceasta cu atât mai mult, cu cât situaţia, atât pe plan intern, cât, mai ales, pe plan extern, impune un astfel de spirit. Consider că declaraţia adoptată de Parlamentul României cu privire la situaţia din Iugoslavia, reflectă preocuparea comună, atât pentru interesul naţional, cât şi faţă de principiile libertăţii şi umanităţii, la care poporul român aderă, prin structura sa spirituală. Se poate acţiona în aşa fel încât acest spirit să fie extins şi în ceea ce priveşte dezbaterea internă, fără ca cineva să încerce a extrage capital electoral de pe urma actualei situaţii dificile. Guvernul României a propus un program de măsuri pentru depăşirea recesiunii şi evitarea unei crize economice extrem de periculoase pentru ţară. După cum se ştie, acest document vine pe fondul unor schimbări de idei cu unele forţe de opoziţie, demers pe care, iar, doresc să-l salut. Nu înseamnă însă că actuala majoritate abandonează responsabilităţile ce decurg din statutul ce ne-a fost conferit prin votul popular din noiembrie 1996. De asemenea, programul răspunde şi unor semnale venite dinspre societatea civilă, dinspre mediile de afaceri şi sindicale, ceea ce îi conferă şanse de a câştiga o reală acceptare socială. În lipsa ei, nici un program nu va avea succes, indiferent de valoarea sa teoretică. Apreciez faptul că Guvernul vede soluţia în accelerarea reformei, nu în temperarea ei. Este unica soluţie, în jurul căreia se poate construi un real consens. Tocmai de aceea este important să fie menţinută această stare de dialog, să nu fie torpilate eforturile de reformă, prin tentative de provocare a unor conflicte politice, sindicale sau de altă natură. Aştept, cu multă încredere, reacţia sindicatelor, despre ai căror lideri ştiu că susţin reforma, în ciuda costurilor ei sociale, şi reprezintă interlocutorul lucid şi util pentru Guvern. Nu văd ce sens ar mai avea, în aceste condiţii, greva generală, ce soluţii s-ar putea promova pe această cale. Pentru că greva este un mijloc de promovare a unor idei, ea nu poate constitui un scop în sine. La fel, aştept cu interes reacţia celuilalt vârf al triunghiului social, patronatul. Făcând abstracţie de contextul regional şi internaţional, ca şi de obligaţia României de a plăti, în aceste luni, sume considerabile, în contul datoriei externe contractate în anii trecuţi, dialogul mi se pare unicul instrument de producere a unor soluţii politice rezonabile. Dacă vom şti să-l pregătim şi să-l continuăm, dacă vom rezista tentaţiilor demagogice şi populiste, avem toate şansele să ne aducem un aport pozitiv la ameliorarea situaţiei economice şi a mediului social. Vă mulţumesc pentru atenţie. |
|||||
|
|
Domnul deputat Ion Honcescu. Se pregăteşte domnul deputat Nicolae Groza. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În conformitate cu construcţia bugetului, aprobată de Parlament, una din sursele acestuia sunt veniturile ce se realizează din privatizare. Grupurile parlamentare PDSR nu au fost de acord cu destinaţia acestei surse de venituri, susţinând ideea că acesta trebuie folosit pentru restructurarea şi retehnologizarea societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat în vederea privatizării. În felul acesta, se realizează două obiective: menţinerea competitivităţii industriei româneşti, precum şi venituri mult mai mari, ca urmare a privatizării. Indiferent, totuşi, de destinaţia fondurilor, se constată că, prin modul cum se face privatizarea, asistăm, pur şi simplu, la jefuirea bugetului naţional. Mass-media centrală şi locală a prezentat, în ultimul timp, o serie de cazuri din care rezultă cum anumiţi aşa-zişi oameni de afaceri, aparţinând unor grupuri de interese, au reuşit să cumpere de la FPS active sau pachete de acţiuni, mult sub preţul real al pieţei. Şi la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii, am primit mai multe materiale care sesizează astfel de situaţii. Din analizele pe care, personal, le-am făcut, deci vorbesc în numele meu şi nu al comisiei, rezultă că aspectele incriminate se confirmă. Nu a fost greu să constat că legislaţia actuală privind privatizarea societăţilor comerciale şi vânzarea de active de către FPS permite acestei instituţii să stabilească preţuri de oferă mult mai mici decât cele reale, uneori raportul fiind chiar de 1/10, deci preţul de ofertă de 10 ori mai mic decât cel care poate fi stabilit de o societate comercială, firmă specializată, cu alte cuvinte, valoarea comercială a activului sau pachetului de acţiuni supus vânzării. Concret, atunci când interesul este de a stabili un preţ de ofertă foarte mic, FPS aplică Ordinul ministrului privatizării nr.136 din 25 mai 1998, calculând acest preţ printr-un raport de evaluare simplificat. Această metodă de evaluare se bazează pe calcularea valorii activului net contabil, ajustată cu media profitului pe ultimii 4 ani. Aşa se procedează, în special, pentru hoteluri, restaurante, cofetării, spaţii de depozitare din staţiuni turistice sau mari oraşe. Or, este limpede şi pentru un neavizat că, de exemplu, un restaurant din centrul oraşului Timişoara, chiar dacă are aceeaşi valoare net contabilă cu un restaurant identic dintr-un orăşel cu câteva zeci de mii de locuitori, valoarea lui comercială este mult mai mare şi aceasta trebuie stabilită, aşa cum spuneam mai sus, de o firmă specializată. Iată cum, în felul acesta, FPS pierde sume considerabile prin vânzarea, la preţuri ridicol de mici, a unor active sau pachete de acţiuni, sursa prevăzută la bugetul de stat fiind diminuată în consecinţă. Desigur, va veni timpul când toate aceste aşa-zise vânzări, în contextul ideii unei privatizări rapide, vor fi verificate cu competenţă şi, mai ales, imparţialitate, fără nici o influenţă de sus. Totuşi, intervenţia mea se vrea un semnal de alarmă şi consider că stoparea acestui jaf se poate face prin modificarea Legii privatizării, dar nu prin asumarea răspunderii Guvernului, ci printr-o dezbatere în Parlament. Sunt convins că foarte mulţi colegi senatori şi deputaţi din întregul spectru politic, după un exerciţiu parlamentar de peste doi ani, ar putea aduce o contribuţie esenţială la elaborarea unei legi care să nu mai permită ca, printre articolele sale, să se strecoare afacerile unor îmbogăţiţi peste noapte, aparţinând unor grupuri de interese. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul deputat Nicolae Groza. Se pregăteşte doamna deputat Mitzura Arghezi. Fac precizarea că atât domnul deputat Ion Honcescu, cât şi domnul deputat Traian Rânja au vorbit 3 minute şi jumătate. Vă rog să vă înscrieţi în cele 3 minute regulamentare. Vă rog. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia mea se referă la situaţia fondului piscicol şi pescăriei româneşti, dat fiind că pe 4 aprilie au fost Floriile, când calendarul ortodox dezleagă consumul de peşte. Se împlinesc aproape 9 ani de când a început fenomenul distructiv al potenţialului piscicol al apelor, din domeniul public de interes naţional. În această perioadă, nici Guvernul, nici Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, nici Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului nu au întreprins măsuri pentru stoparea modului haotic prin care Compania naţională a apelor române administrează potenţialul piscicol al ţării. Vidul legislativ în domeniu a condus la creşterea, fără precedent, a furturilor şi a braconajului piscicol şi la dezvoltarea puternică a pieţei negre a peştelui. Există semnale nenumărate că dispar sau sunt periclitate specii valoroase de peşte, că a scăzut, nepermis de mult, producţia de peşte pe râurile interioare şi în Delta Dunării. De aceea este necesar să se interzică, în anumite bazine, pescuitul comercial, timp de 2 3 ani, pentru regenerarea fondului piscicol. De asemenea nu se asigură protecţia capacităţilor de piscicultură împotriva unor interese limitate de grup şi nu se ţine seama de importanţa potenţialului piscicol naţional, pentru asigurarea siguranţei alimentare a poporului român. totodată, se ignoră realizarea privatizării capacităţilor de piscicultură, în interesul ţării şi al specialiştilor piscicoli români, al acelora care, îndeosebi după 1989, au vegheat şi au muncit, fără întrerupere, ca fermele piscicole să funcţioneze şi să producă, în condiţiile deteriorării accentuate a situaţiei economice a domeniului respectiv. S-a adus în pragul falimentării activitatea de cercetare din pescăria autohtonă, care necesită urgent intervenţia Guvernului, pentru ca acest domeniu de activitate să-şi poată menţine competitivitatea. Legea fondului piscicol, pescuitului şi acvaculturii, pe lângă măsuri energice pentru descurajarea pescuitului, în perioada de prohibiţie, şi a braconajului, trebuie să instituie un sistem de taxe şi tarife, pentru volumele de apă sau suprafeţele de luciu, de ape utilizate în alte domenii, sistem care să încurajeze dezvoltarea pescăriei româneşti în perioada următoare. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Două minute trei sferturi. |
|||||
|
|
Doamna deputat Mitzura Arghezi. Se pregăteşte domnul deputat Mihai Hlinschi. |
|
|||
|
Doamna Mitzura Domnica Arghezi: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, De câteva zile, asistăm neputincioşi la derularea celei mai mari barbarii petrecute în Europa, de la încheierea celui de al doilea război mondial: atacarea şi bombardarea Republicii Federale Iugoslavia, stat suveran şi membru al ONU. Nimic nu justifică intervenţia NATO, coordonată de SUA, iar explicaţiile preşedintelui Clinton, cum că acest război nu este îndreptat împotriva poporului sârb, sunt ridicole şi frizează cinismul. Este evident, pentru orice cetăţean cu bun simţ al acestei planete, că acest conflict dintre NATO şi Iugoslavia nu înseamnă altceva decât tentativa de impunere a unei alte ordini mondiale, iar poporul sârb este pedepsit, pentru că nu a consimţit la ciuntirea ţării, aşa cum s-a plănuit, prin tot felul de cancelarii. Ştim cu toţii că provincia Kosovo reprezintă pentru Serbia leagănul formării sale ca stat, sursa identităţii istorice a sârbilor şi renunţarea la această provincie ar însemna modificarea graniţelor recunoscute ale unui stat suveran şi independent, de neacceptat. Dacă majoritatea guvernelor NATO au consimţit şi aprobat această încălcare a celor mai elementare norme de Drept internaţional, opinia publică din aceste ţări s-a sensibilizat şi a luat atitudine. Iată că, în ultimele zile, primele luări de poziţii împotriva acestei intervenţii s-au semnalat chiar din partea membrilor Alianţei nord-atlantice: întâi Grecia, apoi Italia, şi chiar Franţa, cerând încetarea bombardamentelor şi revenirea la masa tratativelor. Ca să nu mai amintim de fermitatea poziţiei Rusiei, hotărâtă să treacă la măsuri extreme, ceea ce ar putea să complice, şi mai mult, situaţia. De asemenea, presa străină şi presa românească, spre cinstea ei, au demonstrat încălcarea prevederilor Cartei ONU, arătând că acest conflict riscă să se extindă. Nu înţelegem de ce Guvernul şi Parlamentul României nu au avut curajul şi nu au curajul să spună că o intervenţie de genul acesteia, fără acordul Consiliului de Securitate, este un gest arbitrar şi imoral şi că asistăm la o rescriere a regulilor de Drept internaţional, în care principiul respectării suveranităţii naţionale este anulat, că intervenţia NATO în conflictul etnic din Iugoslavia a creat un precedent extrem de periculos, pentru rezolvarea unor astfel de situaţii. Destul că declaraţia preşedintelui Constantinescu, în care a afirmat că intervenţia este iminentă şi necesară, a produs stupefacţie şi dezacordul întregii populaţii a României, care nutreşte sentimente de solidaritate şi prietenie deosebită pentru poporul sârb vecin. Cu atât mai mult se dovedeşte imorală poziţia preşedintelui, atâta timp cât în Iugoslavia trăieşte o numeroasă populaţie românească. Ca ţară vecină şi prietenă, avem obligaţia să cerem încetarea imediată a acestui conflict şi rezolvarea problemelor din Kosovo pe baza tratativelor, inclusiv soluţionarea problemei drepturilor minorităţilor naţionale, dar într-un cadru democratic, nu prin impunerea din afară a unor reguli ce contravin intereselor Republicii Federale Iugoslavia, aducând atingere integrităţii teritoriale a acesteia. Vă reamintesc că în anul 1943, la 15 aprilie, în ajunul Paştilor, oraşul Bucureşti a fost supus unui puternic bombardament american, care a secerat doar vieţile a sute de bucureşteni. |
|||||
|
Patru minute. |
|||||
|
Doamna Domnica Mitzura Arghezi: Imediat. Nici atunci, ca şi astăzi, sfânta zi a Paştilor, fie catolic sau ortodox, nu este respectată. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul deputat Mihai Hlinschi, se pregăteşte domnul deputat Dumitru Bălăeţ. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Agresiunea NATO asupra Iugoslaviei este un act ilegal şi imoral asupra unui stat independent şi suveran, membru al ONU, stat care nu a ameninţat şi nu ameninţă în nici un fel independenţa şi suveranitatea nici unui alt stat. Separatiştii albanezi sunt vinovaţi, cel puţin în egală măsură, cu sârbii de izbucnirea acestui conflict interetnic care reprezintă o afacere internă a poporului sârb, care nu înţelege să renunţe la pământul ce-i aparţine, care nu este membru al NATO şi nu a cerut acestuia să-i rezolve problemele interne cu care se confruntă. Şi acesta nu are nici un drept să poarte război contra poporului sârb, atâta timp cât poporul sârb nu ameninţă în nici un fel integritatea altui stat. Teoria "brejnevistă" a suveranităţii limitate credeam că este de domeniul trecutului. În orice caz, intervenţia sovietică în Cehoslovacia din 1968 nu a fost nici pe departe de proporţiile celei NATO de acum, din Iugoslavia. Folosirea forţei militare nu este de natură să rezolve acest conflict, ci, dimpotrivă, poate duce la escaladarea acestuia, poate cuprinde şi alte state din Balcani şi din Europa, dar se pare că pentru americani aceasta nu contează, ei ţin să-şi experimenteze pe viu armele. Poate că fără ameninţările permanente asupra Iugoslaviei şi presiunile exercitate de către NATO, care a încurajat pe separatiştii albanezi, acest conflict ar fi fost rezolvat fără a fi ajuns la acest nivel. În definitiv cine a împuternicit NATO să facă ordine în lume, să se considere jandarmul întregii lumi? Şi dacă este aşa, de ce nu a făcut nimic în cazul Ceceniei? De ce nu bombardează Anglia?, pentru a o obliga să rezolve conflictul irlandez. Orice jandarm lăsat de capul lui face abuzuri pe care noi nu le putem accepta. Cine a împuternicit NATO de a arbitra în treburile interne ale Iugoslaviei? Şi cine garantează că acest arbitraj este corect? Aşa s-a întâmplat şi în iunie 1940, prin ultimatumul sovietic, remis României ca urmare a Tratatului Ribbentrop-Molotov din august 1939, răpindu-ne Basarabia, nordul Bucovinei şi ţinutul Herţei, care a constituit precedent pentru arbitrajul din august 1940 de la Viena, când Hitler şi Mussolini, prin acelaşi Ribbentrop şi prin Micianum au fost autorii cunoscutului şi nedreptului Dictat prin care noi am pierdut o parte din Transilvania. Oare este cazul să punem semnul egalităţii între Stalin, Hitler şi Clinton? Ce s-ar întâmpla dacă şi alte mari puteri ar proceda la fel? De exemplu: Rusia şi China. Nu s-ar produce un al treilea război mondial? Este gata Clinton să-şi asume acest risc? Cred că poporul american nu doreşte acest lucru, ceea ce se vede prin numeroasele proteste publice din America ... |
|||||
|
Trei minute. |
|||||
|
Imediat. Italia, Grecia şi altele. Atât ultimatumul sovietic, cât şi Dictatul de la Viena au constituit acte foarte dureroase pentru poporul român, durere pe care o resimţim cu mare intensitate şi astăzi. Şi noi ar fi trebuit să ne apărăm ţara în 1940, aşa cum au procedat finlandezii în '39 şi cum procedează acum sârbii. Noi nu avem dreptul să ne facem că am uitat ceea ce am păţit. Şi în virtutea acestei memorii, vă rog să luaţi act că protestez împotriva agresiunii NATO americane, să-mi exprim compasiunea faţă de vecinii noştri, care înţeleg să-şi apere pământul ce le aparţine, suferind agresiunea unor forţe net superioare, în faţa cărora se pare că nu au nici şanse de reuşită, din păcate, cu atât mai mult cu cât diferenţa între forţele agresoare şi poporul sârb este exagerat de mare. Să nu uităm că în Iugoslavia mor oameni nevinovaţi, femei, copii, bătrâni, care nu pot să ne lase indiferenţi şi pentru care ucigaşii vor trebui să dea socoteală, măcar în faţa lui Dumnezeu, dacă nu în faţa oamenilor. Agresiunea a durat deja prea mult, ea nici nu trebuia să înceapă. |
|||||
|
Patru minute. |
|||||
|
Nu este legitimă şi nici necesară. Sugerez diplomaţiei româneşti să caute soluţii de rezolvare politică a acestui conflict mai înainte ca acesta să se extindă. Rusia a trimis deja câteva nave spre zona de conflict. Mulţumesc. Voci din sală (partea dreaptă a sălii, ironic): Lumina vine de la răsărit. |
|||||
|
|
Domnul deputat Dumitru Bălăeţ, se pregăteşte domnul deputat Sonea. Este aici? Nu este. Deci, o să urmeze domnul deputat Traian Dobre. Vă rog. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi domni deputaţi, De la începutul acestui an şi, mai ales, din luna martie, societatea românească este zguduită de o cumplită devalorizare a leului în raport cu monedele străine, în special cu dolarul american, de la 8.500, dolarul a ajuns să fie cotat la 15.000, şi se spune că, în curând, va ajunge la 30.000 lei. Voci din sală (ironic): La 50.000 lei. |
|||||
|
Incredibil, dar posibil, după cum evoluează lucrurile şi după cum se văd ele acum de la ferestrele fastuoaselor clădiri bancare, amenajate pe jaful premeditat al economiei naţionale. Ce păcat că mizeria şi murdăria aceasta ne împroaşcă pe noi în faţă, în loc să se întoarcă în gurile nesătule ale celor ce ne-au pregătit dezastrul şi ne-au umplut de ruşine în faţa lumii. Căci este o adevărată ruşine să nu vezi că aplicarea mot-a-mot a pretenţiilor fără acoperire ale F.M.I. şi Băncii Mondiale duce la dezastru economia românească, precum a dus-o şi pe a altor multor ţări. Era la îndemâna oricui să vadă că lichidarea întreprinderilor româneşti de producere a cărnii şi laptelui va crea o presiune a importurilor în aceste domenii, fără acoperirea la exporturi corespunzătoare. Chiar şi cu ţările CEFTA, cu care am stabilit relaţii comericiale de produse agricole preferenţiale, raportul pe anul trecut, 1998, ne arată o balanţă comercială negativă de peste 180 de milioane de dolari. Aceasta ne arată clar gradul de autodistrugere agricolă la cae am ajuns. Ruşinea noastră în faşa lumii şi a bunului simţ rezultă şi din faptul că era la îndemâna oricui să vadă că plata în avans a 15-20 de salarii la sute de mii de disponibilizaţi din întreprinderile industriale lichidate ad-hoc va duce la o inflaţie galopantă; masa monetară în creştere, fără o acoperire în producţie, duce la rezultatele nefaste care se văd. Resursele bugetare fiind din aceeaşi cauză tot mai puţine, caută să se compenseze prin impozite şi taxe excesive, care nu se pot însă acoperi, de unde datoriile tot mai mari către stat ale întreprinderilor productive. Ce să facem cu ele? Să le lichidăm şi pe cele care au mai rămas şi să le vindem apoi ca fiare vechi la străini. Se vede că aceasta rămâne, din păcate, în continuare, politica economică a Guvernului. Dobânzile bancare uriaşe au lucrat şi ele în acelaşi sens al distrugerii economiei naţionale. Toată şandramaua asta de idei nefaste, pornind de la sistemul bancar către economia reală, fără acoperire productivă în domeniul acestuia, fără un echilibru necesar între importuri şi exporturi a dus la situaţia de criză adâncă în care ne aflăm. Ieşirea din ea: schimbarea liniei politice a Guvernului, protejarea cu orice preţ a capitalului naţional, punerea lui într-o poziţie productivă în toate domeniile. Totul este dificil, nu însă şi imposibil. Leul poate fi salvat, degringolada economică poate fi oprită. Este şi motivul pentru care opoziţia parlamentară, chiar şi cea... |
|||||
|
Trei minute. |
|||||
|
Imediat, domnule preşedinte. ...Chiar şi cea radicală, în care se înscrie Partidul România Mare, a acceptat dialogul de astăzi de la Cotroceni. Depinde de cei de la putere dacă vor fi surzi sau nu la acest dialog pe care vi l-am propus. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul deputat Traian Dobre, se pregăteşte domnul deputat Romulus Moucha. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţiile politice ale liderilor unei formaţiuni, Uniunea Forţelor de Dreapta, se remarcă prin suficienţa unor clarificări şi culpabilizări regretabile. A culpabiliza globalist stânga pentru toate nenorocirile care au lovit România, echivalează cu afirmaţia că în această zonă politică nu ar fi existat decât comuniştii. A confunda social-democraţia românească şi chiar socialismul românesc cu extrema stângă, de inspiraţie bolşevică, importată de la Moscova este o problemă de educaţie şi de cunoaştere a istoriei. A culpabiliza generic stânga este o nedreptate politică şi istorică nescuzată nici măcar de verbiajul cunoscut al unor politicieni. Dreapta pe care o promovează UFD-ul vine în contradicţie cu prestaţia PAR-ului în partea din mandat în care a făcut parte din coaliţia majoritară. Apreciem că pseudodizidenţa şi aparenta opoziţie în CDR nu au darul decât de a confuziona electoratul şi de a-l iluziona, din nou, asupra unei pretinse drepte care ar pogorî asupra României "raiul bunăstării". Nu trebuie să uităm ce datorează Iaşiului şi întregii regiuni liderii acestei formaţiuni, prin promisiunile privind programul de relansare economică şi socială a Moldovei, în condiţiile în care însuşi premierul Radu Vasile, aflat la Iaşi astă-toamnă, recunoştea caracterul utopic al acestui proiect. Înşelarea bunei-credinţe a ieşienilor şi moldovenilor nu poate dura la nesfârşit. Avem convingerea că reiterarea acestui mesaj şi lipsa totală de ecou din partea electoratului vor determina modificarea registrului, până la a-l motiva pe unul dintre lideri să candideze şi în alte zone, care pot fi relansate de aceeaşi manieră. Reamintim amănuntul după care atât PAR, cât şi UFD, au precizat public că vor sprijini în continuare pe domnul preşedinte Emil Constantinescu pentru o nouă candidatură în cursa pentru Cotroceni. Cum se împacă mesajul UFD cu declaraţiile prezidenţiale care exprimau recent reţineri faţă de costurile unei reforme întâmplătoare, costuri care tind către limita suportabilităţii? Noi considerăm că o reformă promovată de dragul reformei, ignorarea unei sume de particularităţi şi specificităţi, sacrificarea demnităţii naţionale nu pot constitui premisele unui succes politic. Ca formaţiune social-democrată, am dovedit că suntem pentru promovarea reformei, pentru restructurarea economică şi economia de piaţă. |
|||||
|
Trei minute. |
|||||
|
Dar ignorarea efectelor asupra celor care plătesc preţul acestui proces poate compromite nu numai încrederea publică în clasa politică, ci chiar valorile democraţiei. Altfel, salutăm demersurile de reconturare a unui pol de dreapta, care trebuie să existe în policromia spectrului politic, dar credem că n-ar strica un plus de sinceritate şi ceva mai multă responsabilitate politică. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul deputat Romulus Moucha, se pregăteşte domnul deputat Iftene Pop. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Acum câteva zile, mai precis în data de 2 aprilie, în oraşul de la poalele Tâmpei s-a petrecut o întîmplare pe care deocamdată mă limitez de a o caracteriza doar bizară. Desdpre ce este vorba? La o întâlnire cu specialişti de marcă din domeniul producţiei de tractoare şi utilaje agricole, ministrul agriculturii a anunţat scurt şi cuprinzător că România va importa în curând tractoare ceheşti. O primă concluzie este deci că Guvernul a început să se ocupe de acte de comerţ. Este foarte interesant acest lucru, dar de ce numai de importuri? De ce nu şi de exporturile româneşti? Şi pentru că de pe această măreaţă prăjitură a strategiei guvernamentale lipsea doar frişca, acelaşi membru al Executivului a mimat o mare mâhnire privind incapacitatea uzinelor româneşti de a asigura necesarul de tractoare şi maşini agricole pentru piaţa internă. Şi unde credeţi că s-au petrecut toate aceste instructive discuţii? Răspunsul este pe măsura evenmentului: în chiar incinta Uzinei de tractoare din Braşov. Acelaşi UTB care zeci de ai a putut, şi de fapt poate şi acum, să furnizeze necesarul pentru piaţa internă şi să mai şi exporte din plin. Constat că Guvernul are o amnezie selectivă; adică uită numai ce vrea; şi acum vrea să uite că Uzina de tractoare din Braşov a exportat, decenii întegi, zeci şi zeci de mii de tractoare în Iran, Egipt, Turcia, America de Sud, Canada şi Statele Unite ale Amercii, ca să numesc doar câteva din ţările ce au constituit pieţe de referinţă ale acestei prestigioase uzine. Aserţiunea că importul de tractoare se va face în contrapartidă cu legume româneşti este de fapt o povestioară simpatică dar lipsită de orice simţ al realităţii. Europa de Vest are probleme majore cu supraproducţia şi subvenţionarea produselor agricole; Cehia este o ţară evoluată, cu producţii şi productivităţi mari în domeniul agricol; consider că practic este imposibil ca cehii să aştepte legumele noastre, chiar dacă principalul lor producător de tractoare, "Zetor", este cam în şomaj tehnic, iar parcurile sunt pline de tractoare. Interesant este şi altceva, şi anume că guvernul unei ţări incomparabil mai avansate în economia de piaţă decât România, găseşte totuşi resursele morale, în primul rând, pentru a-şi susţine o industrie categoric naţională, aceea a tractoarelor şi utilajelor agricole. Aceasta m-a împins, aproape fără să vreau, la a-mi aduce aminte de o veche zicală românească: fraierii nu mor niciodată! |
|||||
|
Vă mulţumesc. Aţi vorbit numai două minute şi jumătate. |
|||||
|
|
Domnul deputat Iftene Pop, se pregăteşte domnul deputat Florentin Sandu. |
|
|||
|
Stimate domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Stimate domnule preşedinte, vă cer permisiunea să depăşesc poate cu un minut, două discursul meu, cu atât mai mult cu cât în general,... |
|||||
|
Avem un regulament destul de strict, domnule deputat, şi mai sunt încă patru vorbitori înscrişi pe listă. |
|||||
|
În general, nu am luat prea des cuvântul. Vă mulţumesc. Întrucât atât în discursurile unor politicieni, cât şi în mass-media există păreri după care sprijinirea politică a acţiunilor militare recente ale NATO în Iugoslavia ar fi opusă interesului nostru naţional, vreau să susţin că lucrurile stau exact invers. Interesul naţional al României consistă în conservarea integrităţii sale teritoriale, garantarea securităţii în raport cu factorii externi, mai ales cei de la Răsărit, păstrarea bunelor relaţii cu toţi vecinii, inclusiv cu Iugoslavia, legături speciale cu Republica Moldova, al doilea stat românesc, şi, evident, şi nu în ultimul rând, realizarea reformei în multiplele sale înţelesuri. Şi pentru că un coleg a vorbit de situaţia foarte dificilă din Basarabia, aş începe cu acest aspect. De circa 300 de ani pericolele şi uneori, catastrofele venite de la Răsărit nu ne-au cruţat deloc. Ocuparea teritoriilor româneşti de căte Rusia, şi încă numai cea militară, de 12 ori în această perioadă a produs imense prejudicii poporului român. Priviţi Basarabia cu o suprafaţă mai mare decât a Belgiei, 90% românească în momentul acaparării ei, în 1812, de-românizată şi aproape slavizată după circa 150 de ani de dominaţie rusă. Priviţi starea jalnică în care se află România după 50 ani de practicare a sistemului sovietic impus cu tancurile. Observaţi şi citiţi bine noua doctrină strategică rusă care include, invariabil, România în zona de securitate a Euroasiei, având în centrul său Rusia. Deci, ceea ce ne-a păscut în cei 300 de ani în trecut, ni se pregăteşte din nou şi pentru viitor. De acest pericol, având în vedere decalajul de putere între Rusia şi România, nu ne poate salva decât alianţa cu NATO, şi această alianţă serveşte, deci, interesul naţional în cel mai înalt grad. Se insinuează mai mult sau mai puţin subtil ori se susţine pe faţă că evenimentele din Kosovo pot crea, ca precedent, în vestul României o ameninţare pentru Transilvania. Pornind de la ceea ce se cunoaşte în prezent, se poate afirma cu un mare grad de certitudine că alianţa cu NATO, în general, şi cu Ungaria, în particular, elimină o asemenea ameninţare. |
|||||
|
Trei minute. |
|||||
|
Exemplul relaţiilor dintre Franţa şi Germania, datorate, în principal, apartenenţei la aceleaşi organisme economico-militare este edificator şi în privinţa raporturilor posibile româno-ungare şi a celor cu minoritatea maghiară. Dimpotrivă, rămânerea noastră în afara NATO şi, cu deosebire, o atitudine anti-NATO, cum se adoptă acuma de către unele cercuri pro-ruse, cu o Ungarie ce ar avea în spate această alianţă a cărei membru este deja, ar fi un factor de natură să genereze realmente probleme în Vestul ţării. Prin urmare, şi în acest caz, interesul naţional cere imperativ să sprijinim politica NATO în zona noastră, inclusiv în Balcani. Relaţiile de vecinătate cu Serbia au fost, preponderent, pozitive de-a lungul istoriei, adică de bună vecinătate. Ele, aparent şi sporadic... |
|||||
|
Patru minute. |
|||||
|
... pot fi afectate de conflictul actual. Aparent pentru că este vorba de opţiuni diferite ale României nu în raport cu poporul sârb, ci cu regimul opresiv al lui Miloşevici, de încălcare brutală şi masivă a drepturilor omului în Kosovo. Diferenţa care a apărut în modul de abordare a situaţiei din zonă între factorii politici din România şi cei din Iugoslavia îşi are originea nu în abandonarea de către România a prieteniei tradiţionale faţă de sârbi, ci în abandonarea de către actualul regim iugoslav a direcţiei pro Europa, la creara căreia poporul sârb a avut un rol determinant, prin opoziţia din anii 1948-1950 faţă de imperialismul ruso-sovietic. |
|||||
|
Patru minute şi jumătate. |
|||||
|
Reformele din Basarabia, al doilea stat românesc, direcţia dezvoltării sale spre structurile europene, renaşterea conştiinţei naţionale, consolidarea spaţiului economic-cultural comun, bazat pe aceeaşi etnie, limbă, cultură, istorie şi pe contiguitatea geografică... |
|||||
|
Cinci minute. |
|||||
|
... ca şi pe o permeabilitate crescândă a frontierelor, ca să ajungă în cele din urmă la atingerea unui caracter pur simbolic - toate acestea vor apropia până la contopire cele două "state" într-o Europă unită. Un astfel de proces va fi în mod evident favorizat de extinderea NATO la Est, inclusiv la România. Acesta este, de asemenea, un interes naţional. Ieşirea ţării noastre... |
|||||
|
Cinci minute şi jumătate. |
|||||
|
Ieşirea ţării noastre din marasmul în care se află - moral, economic, financiar, social, tehnologic - şi întărirea economică, sistemul democratic sunt de neconceput fără ajutorul occidental, în frunte cu SUA şi cu celelalte state membre ale NATO. Din Răsărit, unde există probleme foarte grave şi o criză de o dificultate imensă, un astfel de ajutor nu este cu putinţă să vină. Răsăritul însuşi, în frunte cu Rusia, are nevoie de asistenţă occidentală, fără de care nu se poate reface. |
|||||
|
Şase minute, domnule deputat. |
|||||
|
Speranţa că şi Rusia va beneficia în continuare de un ajutor... (Vociferări.) |
|||||
|
Vă rog nu abuzaţi de microfon. |
|||||
|
Da, mă opresc aici, spunând ultima propoziţiune. |
|||||
|
Vă rog. |
|||||
|
În concluzie, din orice punct de vedere am privi lucrurile, îndeosebi al securităţii noastre naţionale şi al perspectivei veritabile bunei vecinătăţi cu Iugoslavia, interesul naţional al României impune sprijinirea fără echivoc a NATO în eforturile sale de a rezolva criza actuală din Balcani... |
|||||
|
Domnule deputat, abuzaţi de microfon. |
|||||
|
... şi de a restabili pacea. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Aţi abuzat de microfon; să ştiţi că nu este normal. |
|||||
|
|
Domnul deputat Florentin Sandu, se pregăteşte domnul deputat Petru Bejinariu şi domnul deputat Dumitru Pâslaru o să se pregătească şi dânsul. Vă rog. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, După cum se ştie, anul 1998 s-a caracterizat pentru producătorii români de oţel printr-o criză profundă a pieţei metalului, atât cea internă, cât şi cea internaţională. Începutul acestui an, cât şi previziunile pentru viitorul apropiat şi mediu sunt de asemenea, pesimiste. Explicaţiile, dacă acestea ajută la ceva, sunt foarte simple. Pe plan extern, criza din Orientul îndepărtat a perturbat piaţa mondială, cererea şi preţurile scăzând catastrofal într-o zonă în care sunt cei mai mari producători de oţel din lume: China - 100 de milioane de tone pe an, Japonia - 91 de milioane, Coreea - 36 de milioane etc., şi în care România exporta peste o treime din producţia proprie. Pe de altă parte, piaţa internă a urmat, evident, curba descendentă a industriei, minus 7% în 1997, minus 17% în 1988, deci, iacă-tă, minus 24% în doi ani, cererea fiind din ce în ce mai mică, iar puţinele comenzi care mai există nu sunt susţinute cu plata produselor, datorită blocajului financiar de mari proporţii care există în România. În aceste condiţii, producătorii români de oţel se confruntă cu greutăţi din ce în ce mai mari. Peste această situaţie grea se suprapune intrarea în România în 1998 a mai mult de 800.000 de tone de produse siderurgice la preţuri de dumping, în special din Ucraina şi Moldova, produse care puteau fi realizate în ţară în proporţie de 95%, în condiţii de calitate superioară. Pe de altă parte, privatizarea haotică, fără nici o strategie, care se face la ora actuală de către F.P.S., îngustează şi mai mult piaţa internă pentru producătorii autohtoni. Câteva exemple sunt edificatoare: INOX Târgovişte, privatizată cu SAMSUNG, consumator tradiţional de semifabricate din România, le importă acum din Coreea, în condiţii de eficienţă economică îndoielnică; TEPRO Iaşi, privatizată cu un investitor ceh, de asemenea, TEPRO fiind consumatoare tradiţională a semifabricatelor din România, îşi aduce acum materia primă din Ucraina, la preţuri de dumping; LAMINORUL Focşani, privatizat de către METANEF Bucureşti sub formă de METANEF Ingineering, importă din Ucraina mai mult de jumătate din materie primă, deşi era client tradiţional la SIDEX Galaţi. Exemplele pot continua. Şi toate acestea, repet, în condiţii de calitate mai proaste decât cele oferite de producătorii români. Cui îi folosesc toate acestea? Cum urmăresc serviciile post-privatizare din F.P.S. ce se întâmplă cu întreprinderile pe care le privatizează pe mai nimic? Cum se implică aici Ministerul Industriei şi Comerţului în protecţia pieţei interne prin taxe vamale în contextul legislaţiei actuale şi acordurilor internaţionale? Doamnelor şi domnilor deputaţi, După cum ştiţi foarte bine, o ţară dezvoltată nu poate exista fără o puternică industrie siderurgică. Exemple ca Germania, Franţa, America, Japonia, Coreea, China nu mai trebuie comentate. Ce se întâmplă la noi? Cine are interesul ca industria siderurgică românească, recunoscută pe plan extern ca perfect competitivă, să dispară? Evident, numai acele forţe care doresc prăbuşirea economică a României şi transformarea ei într-o remorcă a ţărilor dezvoltate. Avertizez că dacă nu se iau măsuri imediate pentru redresarea situaţiei existente în siderurgia din România, anul 1999 poate reprezenta începutul sfârşitului acesteia. Doamnelor şi domnilor deputaţi, nu lăsaţi să se întâmple acest lucru. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul deputat Petru Bejinariu, se pregăteşte domnul deputat Dumitru Pâslaru. |
|
|||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Înainte de Sammitul de la Madrid, în anul 1997, în speranţa integrării României în NATO, actuala coaliţie guvernamentală a susţinut parafarea, semnarea şi ratificarea Tratatului româno-ucrainean. Semnarea în mare grabă a Tratatului a determinat doar o singură realitate, şi anume: cedarea a o şesime din teritoriul nostru strămoşesc Ucrainei, respectiv Nordul Bucovinei, Ţinutul Herţa şi sudul Basarabiei. În aceeaşi speranţă, nefast proiectată, şi spre a ne pune bine cu NATO, în anul 1998 Guvernul României a hotărât, ocolind Parlamentul, înfiinţarea Universităţii maghiare de stat, hotărâre anulată de justiţie în procesele PUNR şi PDSR. Iată că, acum, în preajma Sammitului de la Washington, domnul preşedinte Emil Constantinescu, în aceeaşi speranţă, dar şi acum în defavoarea interesului naţional şi în dezacord cu majoritatea populaţiei ţării, a socotit intervenţia militară NATO în Iugoslavia drept necesară şi legitimă. De două săptămâni, cu supertehnică militară, dar şi cu sălbăticie, NATO bombardează o ţară suverană şi civilizată din Europa, vecină cu România, fără mandatul Consiliului de Securitate, provocând uriaşe distrugeri, morţi, răniţi şi mii de refugiaţi. La sfârşit de mileniu, când popoarele şi guvernele lor ar trebui să se pregătească să treacă în mileniul III prin înalta poartă a demnităţii umane, când cunoaşterea, comunicarea şi comuniunea ar trebui să guverneze lumea, iată că state puternice, dezvoltate, democratice, purtătoare de valori, au declanşat războiul din Iugoslavia fără măcar să-l declare. Atacurile se desfăşoară noaptea, inclusiv în nopţile de sfintele sărbători de Paşti catolic şi probabil vor continua şi în cel ortodox. În faţa dramei naţionale din Iugoslavia ne revine mereu în minte declaraţia domnului preşedinte Emil Constantinescu. Au încercat să ne prezinte această gravă eroare drept un demers necesar şi domnul ministru Andrei Pleşu şi domnul ministru Victor Babiuc şi alţii. Este gravă şi grea situaţia politică în Europa. Oare şi acum aceste personalităţi politice ale ţării mai cred că intervenţia a fost necesară şi legitimă? Dacă da, atunci devin extrem de îngrijorat pentru politica externă, acum, pe termen scurt, a României. Noi ştim că singura soluţie demnă, democratică şi productivă este soluţia politică. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul deputat Dumitru Pâslaru, ultimul înscris astăzi la zona de intervenţii. Vă rog. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, La aproape jumătate de an de la alegerile pentru funcţia de primar general al capitalei, care au prilejuit etalarea binecunoscutei demagogii a promisiunilor disproporţionate, experimentată cu succes şi în noiembrie 1996 de către Convenţia Democrată, alesul, omul iscusit, a reuşit să revină în atenţia opiniei publice doar prin aventuri galante şi iniţiative excentrice. Astăzi nici un partid nu-şi mai revendică paternitatea alesului. Căderea sa în anonimat este favorizată şi de faptul că în contextul de sărăcie generalizată, haos şi prăbuşire, cetăţeanul, terorizat de explozia preţurilor, spectrul şomajului şi nesiguranţa vieţii, nu mai este atent la aspectele particulare, în acest context minore, ţinând de calitatea serviciilor şi nivelul investiţiilor publice, chiar dacă la vremea respectivă Lis a candidat mai mult în nume propriu, trecând deseori sub tăcere identitatea ce începuse să fie păguboasă - de membru al Convenţiei Democrate. Comportamentul prefabricatului politic propulsat la putere este tipic, iar cazul particular al unei primării nu este decât un eşantion reprezentativ pentru starea generală a instituţiilor şi clasei guvernante acum în România. Dacă în perioada interimatului, Lis se făcea cumva văzut şi ţinea să se vorbească despre el, odată ce a dobândit legitimitate, ca demn urmaş al lui Halaicu şi Ciorbea, şi-a refăcut viaţa, a intrat mai temeinic în afaceri, a intensificat călătoriile de documentare şi a început lucrările la vila proprie. Este adevărat că a schimbat faţa primăriei, plasând pe trotuar, lângă uşa de intrare altfel veşnic închisă, doi dragoni din mozaic primiţi cine ştie de unde. Pe fond însă, iată, firma Boos Helen Hamilton, care a efectuat un studiu referitor la restructurarea primăriei municipiului Bucureşti, arată că în această instituţie domneşte haosul, confuzia şi ineficienţa, cota nemulţumirii cetăţenilor faţă de serviciile publice atingând la 12 din cele 17 peste 90%. Departamentele şi comisiile nu funcţionează, deciziile fiind luate ad-hoc şi neoficial, în mod napoleonian de către iscusitul ales, care uită să mai şi verifice îndeplinirea lor, întrucât, între altele, procesul de pregătire a unui proiect este extrem de încet şi greoi, trecând cel puţin 5 ani de la concepere la punere în practică. Pentru că în relaţia cu partenerii germani din REBU a subminat activitatea firmei de salubritate, lipsind-o de mijloace financiare şi discreditând-o în mass-media, acum este nevoit să adune gunoaiele cu deţinuţii şi cu armata română care, nu-i aşa, avea în aceste zile altceva mai bun de făcut. Şi exemplele ar putea continua. Cert este că, alergând de la coada de plată a pensiei la cea a achitării impozitelor, bucureşteanul poate observa că şi de această dată, cu ajutorul jandarmilor plimbaţi pe la mai multe secţii de votare, maşina de înşelat a funcţionat. Mai mult, că se coagulează o tipologie, a primarului de Bucureşti, ciocoi suficient şi sfidător, ca şi a alegătorului CDR care, pus în faţa prestaţiei produsului actului său electiv, nu-i rămâne decât să braveze: "O fi el rău, o fi el , dar e de-ai noştri!" Vă mulţumesc. |
|||||
|
Da, vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Cred că este cazul să începem partea a doua a şedinţei. Rog liderii de grupuri să ia măsurile necesare pentru venitul în sală. |
|
|||
|
Doamnelor şi domnilor deputaţi, Vă informez că, din totalul celor 342 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări 260, sunt absenţi 82, iar din aceştia, 24 participă la alte acţiuni parlamentare. Cvorumul prevăzut de art.128 din regulamentul nostru este întrunit. Intrăm în ordinea de zi. Mai sunt două sau trei chestiuni prealabile prima: constituirea unor comisii de mediere, două la număr, pe care vi le voi supune aprobării. Deci comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.103/1998 privind modificarea normei didactice în învăţământul preuniversitar: Virgil Petrescu, Gheorghe Andrei, Ecaterina Andronescu, Petru Bejinariu, Gheorghe Tarna, Anton Ionescu şi Anghel Stanciu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Adoptată în unanimitate. A doua comisie este comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru ratificarea Cartei sociale europene revizuite, adoptată la Strasbourg la 3 mai 1996: Teodor Stanca, Silviu Petrescu, Dumitru Buzatu, Ion Giurescu, Teodor Gavrilaş, Iuliu Ioan Furo şi Varujan Pambuccian. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Adoptată tot în unanimitate. |
|||||
|
|
În continuare, pentru că mâine va fi o zi de comisii şi după aceasta urmează Paştele nostru ortodox, vă supun spre aprobare programul de lucru al Camerei pentru săptămâna viitoare. Fac precizarea că programul va fi similar celui de săptămâna aceasta, începând de marţi, cu excepţia că miercuri vor fi comisii şi joia viitoare, 15 aprilie, va fi o şedinţă în plen a Camerei Deputaţilor. Dacă sunt amendamente la program? Nu sunt. Vi-l supun spre aprobare. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. În privinţa ordinii de zi pentru săptămâna viitoare, în principiu la ea nu s-au adus modificări în Biroul permanent de ieri, însă cred că ar fi bine să o lăsăm pentru aprobare pentru data de marţi, pentru a putea cuprinde şi eventualele rapoarte care vor apărea până atunci. La ora 11,00 11,30 vom avea voturile finale asupra proiectelor de legi care au rămas pe vot final de ieri. |
|
|||
|
|
În continuare intrăm în proiectele aflate pe ordinea de zi. Deci la Codul aerian; acolo rămăsese un articol în dezbatere şi fuseseră trimise la comisie spre analiză şi o serie de alte prevederi din vechiul cod, pentru a vedea dacă pot fi integrate este vorba de cele cu sancţiuni- în acest cod, în aşa fel ca să-l abrogăm integral pe cel vechi şi să rămână numai acesta, fără trimiteri la un cod mai vechi. Domnul deputat Bivolaru. Vă rog. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Data trecută s-a convenit, de la pupitru aţi convenit ca să se introducă un nou capitol în Codul aerian, capitol intitulat "Infracţiuni". Sigur că prin această introducere rangul acestei legi creşte din lege ordinară în lege organică. Acest nou capitol pe care noi am încercat să-l discutăm în comisie este un capitol mai special, şi v-am ruga să fiţi de acord să trimitem acest capitol care conţine circa 10 articole şi la Comisia juridică pentru a primi un aviz profesionist, pentru că se pare că sunt câteva probleme deosebite şi vom face apoi raportul suplimentar, funcţie şi de punctul de vedere al Comisiei juridice. |
|||||
|
Este o observaţie corectă. Eu cred că, atâta vreme cât noi am retrimis la comisie acest capitol în discuţie, este la latitudinea comisiei dumneavoastră să cereţi avizul Comisiei juridice şi al Consiliului legislativ, la nevoie, pentru această problemă, intervenţia domnului deputat Acsinte Gaspar fiind corectă şi, în acest caz, eu nu cred că trebuie să trimitem mai mult la comisie decât s-a trimis şi, în momentul în care există acest raport suplimentar al comisiei, vom continua dezbaterile de unde le-am lăsat - de la acest ultim capitol care urmează să fie introdus în lege cel referitor la sancţiuni şi infracţiuni sau cum va fi botezat. |
|||||
|
Da, domnule preşedinte, şi Consiliul legislativ. Şi am dori, cu această ocazie, să oficializăm această trimitere. Sigur, noi, comisia, vom trimite, dar ca aceste două comisii să ştie că s-a oficializat această solicitare. |
|||||
|
Deci solicitarea dumneavoastră este corectă şi îl retrimitem acest capitol, prin intermediul comisiei dumneavoastră, şi Comisiei juridice, pentru aviz la el. La Consiliul legislativ îl trimiteţi dumneavoastră. |
|||||
|
|
La pct.2 pe ordinea de zi este proiectul de Lege privind statutul funcţionarilor publici. Doresc să ştiu dacă s-a finalizat raportul legat de acele amendamente la acest statut, care fuseseră discutate cu sindicatele şi de care trebuia să ţinem cont, conform unei promisiuni a Guvernului. Deci nu există un raport finalizat suplimentar la pct.2. |
|
|||
|
|
Trecem la pct.3 pe ordinea de zi proiectul de Lege pentru înfiinţarea şi organizarea inspecţiei muncii, lege cu caracter organic, lege organică. Comisia pentru muncă, vă rog să vă ocupaţi locurile. Din partea iniţiatorului, dacă doreşte să ia cineva cuvântul. Doamna secretar de stat Basuc va lua cuvântul din partea iniţiatorului. |
|
|||
|
Doamna Mariana Basuc: Bună dimineaţa. Vă rog să-mi permiteţi să vă prezint foarte pe scurt necesitatea acestei iniţiative legislative care vine în concordanţă cu cererile Uniunii Europene şi ale tuturor procedurilor pe care trebuie să le îndeplinim în acest sens. Pe de altă parte, toate carenţele legislative actuale şi efectele lor începând cu problemele pe care le avem în toată economia, referitor la securitatea muncii şi mai ales cele pe care le avem între partenerii sociali, angajatori şi angajaţi, referitoare la relaţiile de muncă, ducând până la procentul mare, mai mult sau mai puţin recunoscut de către toată lumea, de implicaţi în fenomenul de muncă la negru, au dus la necesitatea apariţiei acestei instituţii care nu este nouă ea a mai fiinţat înainte de război cu eficienţă şi fiinţează în toate ţările Uniunii Europene şi cu organisme similare şi în celelalte ţări din Occident. Inspecţia muncii, proiectul nostru de lege vine să preia toate principiile Convenţiei nr.81 din 47 a OIM-ului, care conferă acestei instituţii atribuţiile de care este nevoie pentru a putea crea un organism viabil care poate să controleze şi să verifice aplicarea întregii legislaţii referitoare la muncă, de la Legea nr.90/1996 a securităţii muncii până la Legea nr.83. Având în vedere acest lucru şi faptul că vom discuta legea pe larg, vă rog să-mi permiteţi să mă opresc aici. Mulţumesc. |
|||||
|
Da, vă mulţumesc. Din partea comisiei sesizate în fond, domnul deputat Valentin Iliescu, preşedintele Comisiei pentru muncă şi protecţie socială. Vă rog. |
|||||
|
Domnul Valentin Adrian Iliescu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia a luat în dezbatere proiectul trimis nouă de către Ministerul Muncii, cu care a fost de acord. La întocmirea raportului au fost avute în vedere şi avizele Consiliului legislativ şi Comisiei juridice, legea are caracterul unei legi organice şi vă rugăm să supuneţi votului raportul întocmit de comisie. |
|||||
|
Legea şi raportul. Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale la acest proiect de lege. Domnul deputat Stan. Vă rog. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Partidul Democraţiei Sociale consideră că această lege a inspecţiei muncii este o lege importantă şi va trebui votată. Mai ales, ea stabileşte raporturile care trebuie să existe între această instituţie şi cei care desfăşoară o activitate productivă şi, aş zice eu, un capitol important se referă la combaterea muncii la negru. Fac totuşi observaţia că în cuprinsul legii există o prevedere prin care inspecţia muncii poate să acorde consultanţă. Bineînţeles, consultanţă pe bani. Nu ştiu în ce măsură cei care acordă unei întreprinderi consultanţă pe bani mai pot efectua un control eficient, concret şi obiectiv asupra activităţii acestei întreprinderi. Cu această observaţie, vă spun că Partidul Democraţiei Sociale va vota această lege. |
|||||
|
Da, vă mulţumesc. Alte intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Intervenţii la titlul legii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Titlul capitolului I. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.1. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.2. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.3. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.4. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Capitolul I în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Titlul cap.II. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.5. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.6. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.7. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.8. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.9. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Cap.II în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Titlul cap.III. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.10, alin.1, nr.crt.1 din raport. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alin.2, nr.crt.2 din raport. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alin.3, nr.crt.3 din raport. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alin.4, nr.crt.4 din raport. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.10 în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.11, nr.crt.5 din raport. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.12. Revenim acum pe textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.13. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.14. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.15. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Cap.III în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Titlul cap. IV. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.16, alin.1, nr.crt.6 din raport. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.16, alin.2, textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.16 în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.17. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.18. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.19, alin.1, lit.a) şi b), textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Lit.c), nr.crt.7 din raport. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La lit.d), e), f), g), h) şi i) dacă sunt intervenţii pe textul iniţiatorului? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Lit.j), nr.crt.8 din raport. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Lit.k), nr.crt.9 din raport. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Lit.l), textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alin.1 al art.19 în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alin.2 al art.19, textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.19 în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Cap.IV în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Titlul cap.V. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.20, nr.crt.10 din raport. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.21, nr.crt.11 din raport. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.22, textul iniţiatorului. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.23. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.24. Aveţi o intervenţie? Domnul deputat Iliescu, din partea comisiei. Vă rog. |
|||||
|
Domnul Valentin Adrian Iliescu: Comisia, de comun acord cu iniţiatorul, vă propune ca art.24 să fie formulat foarte puţin diferit, şi anume: "În cazul săvârşirii repetate de către angajatori, societăţi comerciale, " şi textul curge mai departe. Este o solicitare venită de comun acord din partea iniţiatorului, repet, şi a comisiei. |
|||||
|
Deci dumneavoastră spuneţi ca textul să sune aşa: "În cazul săvârşirii repetate de către angajatori, societăţi comerciale, a unor abateri grave " şi curge textul. Deci, cu acest amendament al iniţiatorului împreună cu comisia şi acceptat de amândoi, art.24. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Cap.V în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Titlul cap.VI. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.25. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.26. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.27. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.28 alin.1, nr.crt. 12 din raport. Îl supun spre aprobare. Deci, nr.crt. 12 din raport. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alin.2. Domnul deputat Iliescu. |
|||||
|
Domnul Adrian Valentin Iliescu: Domnule preşedinte, Legat de alin.2, între timp, de la depunerea proiectului de lege până astăzi, la data discutării lui în Cameră, Hotărârea de Guvern de organizare şi funcţionare a Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale a fost înlocuită. Nu mai este nr.448/1994, ci nr.118/1999. De aceea, iniţiatorul şi comisia vă propun acest amendament. Şi mai am o observaţie, domnule preşedinte. Este vina mea. La momentul discutării art.7 nu am fost atent. Este nevoie să se facă o completare la alin.2. În măsura în care sunteţi de acord, înainte de votul final, să-mi permiteţi să prezint acest amendament şi să supuneţi votului modificarea necesară. |
|||||
|
Deci, la alin.2 al art.28 s-a propus ca Hotărârea Guvernului să fie nr.118/1999, pentru că cealaltă, apărută în textul iniţiatorului, a fost între timp abrogată şi înlocuită. Deci, iniţiatorul este de acord. Comisia a propus alin.2, cu acest amendament. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alin.3. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.28, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Deci, domnul Valentin Iliescu, preşedintele comisiei, are un amendament la art.7 alin.2, o completare a acestui alineat. |
|||||
|
Domnul Adrian Valentin Iliescu: O completare a textului, da. Este vina mea că nu am fost atent în momentul în care aţi supus atenţiei plenului textul art.7. Deci, la alin.2, tot aşa, de comum acord comisia şi iniţiatorul vă propun ca textul să fie în felul următor: "Prestaţiile prevăzute la art.6 alin.1 lit.b) pentru care se percep tarife, cuantumul acestora, precum şi tarifele pentru asistenţa acordată în condiţiile..." şi textul curge mai departe. Propunem, deci, introducerea acestui cuvânt "tarifele" după "precum şi". Vă mulţumesc. |
|||||
|
Este în afara procedurilor uzuale o reintervenţie asupra unui articol. Mie mi se pare că de fapt este o scăpare în textul iniţiatorului aici, o scăpare la copiere şi este o eroare materială. Nu este vorba de un amendament şi o să vă rog să acceptaţi să revotăm alin.2 al art.7, pentru a corecta această eroare materială. Vă supun spre aprobare revotarea alin.2 al art.7, pentru că este o chestiune puţin în afara procedurilor noastre. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Deci, în unanimitate s-a acceptat revenirea asupra acestui alineat 2, pentru a corecta o eroare materială. Vă supun spre aprobare alin.2, cu această corectură la art.7. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.7, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Capit.II, în ansamblu, îl revotăm, cu această modificare. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Deci, am făcut această corectură materială. Votul final asupra legii îl vom da o dată cu celelalte voturi finale. Între timp, a mai venit un material, pe care vi-l citesc. |
|||||
|
|
În conformitate cu prevederile art.17 alin.2 şi 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:
|
|
|||
|
|
Continuăm cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 9/1997 şi a Ordonanţei Guvernului nr. 56/1997. Din partea iniţiatorului, dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Deci, dezbaterile generale au avut loc. A fost retrimisă la comisie. Din partea comisiei? Domnul deputat Valentin Iliescu, precizare. |
|
|||
|
Domnul Adrian Valentin Iliescu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Trebuie să vă reamintesc contextul în care această lege a fost retrimisă la comisie şi faptul că dumneavoastră va trebui să urmăriţi... şi doresc să fac această precizare pentru a vă uşura participarea la discuţie pe acest proiect de lege. În 18 februarie 1998 comisia a depus raportul la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei nr.9 şi Ordonanţei nr.56. Între timp, a apărut Legea nr.154 privind salarizarea personalului din sistemul bugetar. A fost nevoie de un raport suplimentar, pe care comisia l-a depus, un raport în 24 martie, şi mai precis pe 2 aprilie comisia a depus un raport de înlocuire care adună la un loc absolut toate amendamentele pe acest proiect de lege. Deci, trebuie să spunem că la elaborarea raportului au fost avute în vedere avizele primite de la Consiliul Legislativ, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, motiv pentru care, vă rugăm, domnule preşedinte, să trecem la dezbaterea pe articole a acestui proiect de lege. |
|||||
|
Domnul deputat Stan. Vă rog. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Vreau să vă atrag atenţia că la ora actuală salarizarea bugetarilor din România este reglementată printr-o singură lege Legea nr.154. Chiar dacă am plantat şi corpul didactic, zic eu un pic cam artificial, la această lege. Singurele categorii socio-profesionale care nu sunt cuprinse în Legea nr.154 sunt magistraţii şi personalul diplomatic. De aceea, încă o dată vreau să-mi exprim părerea, părerea care a fost ascultată şi de ministrul Valeriu Stoica şi care verbal şi-a dat acordul, că în continuare Ministerul Justiţiei trebuie să elaboreze o lege de salarizare a magistraţilor, deci o nouă lege de salarizare a magistraţilor, în spiritul Legii nr.154. Să nu mă înţelegeţi greşit, că aceasta înseamnă să scădem salariile şi drepturile magistraţilor. În nici un caz! Nici să le mărim aceste drepturi. Dar, pentru a avea o lege aproape unică şi uniformă, aş ruga reprezentanţii Ministerului Justiţiei să ţină cont de această solicitare, dacă vreţi, personală, a mea, şi domnul Stoica, ministrul justiţiei, să-şi respecte promisiunea ca această nouă lege de salarizare a magistraţilor să ajungă la Camera Deputaţilor. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Îi dau cuvântul domnului secretar de stat Flavius Baias, din Ministerul Justiţiei, pentru a răspunde acestei întrebări. Vă rog. |
|||||
|
Domnul Flavius Baias: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Domnule deputat Stan, Am să transmit domnului ministru Valeriu Stoica problema pe care dumneavoastră aţi ridicat-o aici. Fără îndoială că dacă dânsul a făcut această promisiune înseamnă că va da dispoziţie ca să se înceapă lucrările pregătitoare pentru un viitor act normativ, însă, în ceea ce priveşte dezbaterea problemei aflată astăzi în discuţia Parlamentului, eu cred că ea trebuie să continue, pentru că Ordonanţa nr.9/1997 trebuie aprobată, în opinia noastră, de către Parlament. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Sigur, este o chestiune procedurală normală continuarea dezbaterii până la aprobarea prin lege a unei ordonanţe, însă cererea care s-a făcut, într-adevăr, trebuie să fie rezolvată şi onorată conform promisiunii. Dacă sunt alte intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Titlul legii. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Va trebui să aprobăm în continuare Ordonanţa nr.9 şi pentru aceasta o să trebuiască să lucrăm întreţesut, pentru că şi raportul şi ordonanţa trebuie să le aprobăm în aşa fel ca să fie cuprinse în articolul unic, la I, toate aceste modificări. Deci Ordonanţa nr.9. Titlul. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.I preambul. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.1. Deci, pct.1 este la nr.crt. 1 din raport. Aici apare acest amendament. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct.2 nu sunt amendamente. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.3 îl avem în raport la nr.crt. 2. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.4 din ordonanţă. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.5. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.6. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.7. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.8. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.9. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.10. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct.11 apare amendamentul în proiectul de lege, la I, la articolul unic, la I, pct.2. Deci, aici apare, pct.11, împreună cu pct.2 de la I din lege. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.12, referitor la art.9, la nr.crt. 3 din raport. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct.13 din ordonanţă, art.9.1 vi-l supun spre aprobare. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. În continuare, art.9.2. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La 9.3, la nr.crt. 4 din raport se propune eliminarea. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Acum, vă supun spre aprobare pct.13 din raport, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.14. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.15, nr.crt. 5 din raport. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.16, nr.crt. 6 din raport. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.17, textul iniţiatorului ordonanţei. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct.3 de la I din articolul unic al legii apare un punct nou 17.1 la ordonanţă. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Trecem în continuare la pct.18 din ordonanţă. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.19 din ordonanţă. Este un amendament la pct.4 de la I din lege. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. În continuare, la nr.crt. 8 din raportul făcut la ordonanţă, legat de pct.20 de la I din ordonanţă, se propune eliminarea textului. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La nr.crt. 7 din raport se cere de către comisie introducerea unui punct nou 18.1, după pct.18 din textul ordonanţei. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. În continuare, la pct.6 din textul legii, dacă sunt intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. În continuare, pct.21 din ordonanţă de la I. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.22 din ordonanţă. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.23 din ordonanţă. Da, vă rog, la pct.23 referitor la art.23. Vă rog. Domnul secretar de stat Baias. |
|||||
|
Domnul Flavius Baias: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Având în vedere că la sfârşitul anului trecut a fost înfiinţată Direcţia Medicală a Ministerului Justiţiei, în textul art.23, ar trebui adăugate cuvintele "şi Direcţia Medicală", şi textul ar suna după cum urmează: "Personalul militar din Ministerul Justiţiei cu atribuţii de coordonare şi control al activităţii penitenciarelor, precum şi personalul militar din cadrul Direcţiei Generale a Penitenciarelor, din unităţile subordonate acesteia, din Direcţia Medicală şi din Serviciul Independent..." şi textul merge mai departe. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Comisia? De acord. Deci, pct.23, cu această completare. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.7, în continuare, de la I din proiectul de lege, împreună cu nr.crt. 9 din raport. Se propune eliminarea. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Deci, era vorba de introducerea unui punct nou - 23.1 aici. Continuăm. Pct.24 din textul ordonanţei. Da, domnul secretar de stat Baias. Amendament. Vă rog. |
|||||
|
Domnul Flavius Baias: Vă mulţumesc. Facem aceeaşi observaţie ca şi la pct.23, având în vedere înfiinţarea Direcţiei Medicale. Textul ar trebui să aibă următoarea formulare: "Personalul din Ministerul Justiţiei cu atribuţii de coordonare şi control al activităţii penitenciarelor şi al Serviciului Independent de Protecţie şi Anticorupţie, precum şi personalul din cadrul acestui serviciu, din cadrul Direcţiei Generale a Penitenciarelor, din unităţile subordonate acesteia şi din Direcţia Medicală..." şi textul în continuare rămâne neschimbat. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Comisia? De acord. Deci, pct.24 cu aceste amendamente. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.25. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.26. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.27. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.28. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.29. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.30. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.31. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. În continuare, la pct.32 la nr.crt.10 din raport, dacă sunt intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct.8 din lege de la pct.I, introducerea unui punct nou, 32.1 după pct.32. Intervenţii nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. În continuare, pct.33 din ordonanţă, de la pct.I. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.34. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.35. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.36. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct.9 de la pct.I din lege se introduce după pct.36 un nou art.36.1 la alin.1 al art.52. Deci, art.36 pct.1 art.52 alin.1... textul din lege. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La alin.2 este formularea din raport de la nr.crt.11. Intervenţii nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.52 în această nouă formă, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.9 cu aceste amendamente de la pct.I din lege. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Revenim la pct.37 de la pct.I din ordonanţă. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. E destul de încurcat făcut şi raportul şi proiectul. Mă scuzaţi, e o încurcătură în raport aici, după pct.36 se introduce un pct.36.1 pe care l-am votat la nr.crt.11 din raport, iar la nr.crt.12 din raport art.361 propus în textul legii se propune să devină 362 la nr.crt.12 din raport. cu textul care este trecut aici în raport. Vă supun spre aprobare art.362 de la nr.crt.12 din raport. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Este foarte încurcat raportul şi proiectul acesta de lege, aşa cum a venit. Pct.37, textul ordonanţei la pct.I. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.38. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Da, din nou am ajuns în situaţia asta. La pct.38, la pct.10 din lege se propune abrogarea. Pct.10 de la pct.I din lege. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct.11 de la pct.I din lege... Sunteţi amabil, domnule Iliescu să veniţi puţin până aici? Am ajuns la pct.39, legat de Anexa nr.1. Pentru a-l vota pe 39, cred că trebuie să mergem pe textul Anexei nr.1, sper să-l găsesc aici. Nr.crt.39 să-l votăm după ce parcurgem Anexa nr.1. La Anexa nr.1 Cap.I, nu sunt modificări. Vi-l supun spre aprobare. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La Cap.II din anexă există, la pct.11 din proiectul de lege de la pct.I o completare pe care v-o supun spre aprobare. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. De asemenea, nota de la subsolul Cap.II din anexă la pct.12 din lege de la pct.I se propune completarea ei. Vă supun spre aprobare acest pct.12. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Acum putem să supunem spre aprobare Cap.II de la Anexa nr.1 cu aceste amendamente de la pct.11 şi 12 de la pct.I din lege. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Trecem la Cap.III din anexa nr.1. Supun votului dumneavoastră întâi Nota din subsolul Cap.III de la Anexa 1, la pct.1, textul iniţiatorului. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.2 apare la nr.crt.13 din raport. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.3, textul iniţiatorului din Notă. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.4, textul iniţiatorului. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.5 tot la nr.crt.13 din raport. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.6. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.7. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.8. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.9. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.10. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Nota de la Anexa nr.1 Cap.III, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Cap.III din Anexa 1, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Şi acum putem să votăm Anexa nr.1 cu toate aceste amendamente. Titlul Anexei nr.1. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Şi Anexa nr.1, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Acum, în continuare votăm pct.39 de la pct.I din ordonanţă. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. În continuare, trecem la Anexa nr.2. E cuprinsă aici toată anexa la acest nr.crt.13 de la pct. I din lege şi la nr.crt.14 din raport. Vă supun spre aprobare la nr.crt.14 din raport anexa nr.2, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. În continuare, vă supun spre aprobare nr.crt.14, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Nr.crt. 30 de la pct.I din ordonanţă l-am trecut. Trecem la pct.41, referitor la Anexa nr.3, să vedem dacă nu sunt modificări pe undeva pe aici. Da, nu există nici un fel de modificări, atunci să aprobăm Anexa nr.3 de la pct.I din ordonanţă. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Putem să aprobăm pct.41 de la pct.I din ordonanţă. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Doresc să vă întreb la comisie dacă pct.42 rămâne ca atare. În continuare o să supun spre aprobare pct.14 din lege de la pct.I. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.42 din ordonanţă. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct.43 din ordonanţă de la pct.I se propune un text pentru nota Anexei nr.4 care însă este amendat prin pct.15 de la pct.I din lege. Vă supun spre aprobare pct.15 de pct.I din lege. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. În continuare, pct.43 cu amendamentul de la pct.15 din lege. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.44 din ordonanţă. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.45. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.46. Da, la 46? Vă rog, domnule deputat Baias. |
|||||
|
Domnul Falvius Baias: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Este vorba de aceeaşi observaţie pe care am făcut-o în două rânduri anterior. Anexa nr.6 ar trebui să se intituleze: "Sporuri specifice personalului militar din Direcţia generală a penitenciarelor, din unităţile subordonate acesteia, din Direcţia medicală şi din serviciul independent..." şi textul merge mai departe. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Da. Comisia? De acord. Deci pct.46 cu acest amendament. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct. 47 din ordonanţă. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Aceeaşi observaţie. Vă rog să citiţi textul de la microfon, domnule secretar de stat, ca să poată fi aprobat. |
|||||
|
Domnul Flavius Baias: Vă mulţumesc. Anexa nr.7 ar trebui să se intituleze: "Sporuri specifice personalului civil din Ministerul Justiţiei cu atribuţie de coordonare şi control al activităţii penitenciarelor şi a serviciului independent de protecţie şi anticorupţie, precum şi personalului civil din Direcţia generală a penitenciarelor, din unităţile subordonate acesteia şi din Direcţia medicală." Vă mulţumesc. |
|||||
|
Comisia? De acord. Pct.47 cu acest amendament propus de iniţiator. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.48 este la nr.crt.15. Vă rog, domnule secretar de stat Baias. E vorba de nr.crt.15 din raport. |
|||||
|
Domnul Flavius Baias: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor deputaţi, În raport, la pct.15 se menţionează următorul text, pct.48 Anexa nr.7. Mă refer la partea propusă de comisie: Anexa nr.7 pct.1 se modifică şi va avea următorul cuprins: 1) - Personalul civil din Ministerul Justiţiei cu atribuţii de coordonare şi control şi cel care efectuează lucrări în legătură cu activitatea penitenciarelor şi Serviciul independent de protecţie şi anticorupţie, precum şi personalul civil din Direcţia generală a penitenciarelor, Direcţia medicală şi unităţile subordonate acestora beneficiază de un spor la salariul de bază cu până la 30%..." şi textul spune "care face parte din salariul de bază". Propunerea pe care noi am susţinut-o şi în faţa comisiei a fost ca această ultimă parte a textului să aibă formularea: "care nu face parte din salariul de bază". Deoarece dacă acest spor se introduce în salariul de bază, prin corelarea cu dispoziţiile Legii nr. 154 din 1998, se ajunge ca acest personal, aceste categorii de personal civil din Ministerul Justiţiei şi din Direcţia generală a penitenciarelor să aibă un salariu mai mic decât cel pe care îl au în momentul de faţă. Mai sunt şi alte argumente pentru neincluderea acestui spor în salariul de bază, nu vreau să insist asupra lor, este un spor pe care aceste categorii de personal îl au de foarte mult timp, din perioada în care Direcţia generală a penitenciarelor nu aparţinea Ministerului Justiţiei, ci Ministerului de Interne, însă argumentul principal este cel pe care l-am relevat mai înainte. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Comisia? Domnule deputat Iliescu, vă rog. |
|||||
|
Domnul Adrian-Valentin Iliescu: Cu tot regretul, comisia îşi menţine punctul de vedere prezentat în raport. |
|||||
|
Da, conform regulamentului trebuie să supun spre aprobare textul comisiei întâi. La nr.crt.15 din raport textul comisiei. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Cu 15 voturi împotrivă şi nici o abţinere a fost adoptat textul de la pct.15. Pentru pct.48. Tot pe textul ordonanţei, trebuie să aprobăm art.I în ansamblu, cu toate aceste amendamente. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.II. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.III. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.IV. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.V. Voturi pentru? Vă mulţumesc., Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.VI. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La nr.crt.16 din raport se propune... Da, vă rog. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, La pct.16 din raport se propune introducerea în legea de aprobare a unui text nou, ca pct.24, cu următorul cuprins: "În tot cuprinsul ordonanţei, se va înlocui sintagma Legea pentru organizarea judecătorească cu Legea nr.92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată." După cum puteţi observa şi dumneavoastră este o problemă de tehnică legislativă care, în opinia mea, nu trebuie să figureze ca mod de rezolvare în legea de aprobare a ordonanţei. Pe de altă parte, în cuprinsul textului, de exemplu, şi la art.1 şi la art.2 al ordonanţei, deja am făcut această corectare. Că nu s-a făcut această corectare la alte articole, adică să precizeze clar că e vorba despre Legea nr.92/1992 nu motivează existenţa, justeţea acestui pct.16. Deci, eu vă propun să nu adoptaţi acest pct.16 din raportul comisiei. Şi încă ceva. E suficient dacă atragem atenţia personalului tehnic să facă corectarea cuvenită. Vă mulţumesc pentru atenţie. |
|||||
|
Doresc să ştiu punctul de vedere al comisiei. Deci, sunteţi de acord să fie scos din... Iniţiatorul. De acord şi dumneavoastră. Vă supun spre aprobare amendamentul de eliminare a acestui pct.16 din raport. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Acest pct.16 din raport a fost respins. În continuare, trebuie să aprobăm Ordonanţa nr.9 în ansamblul ei. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Adoptată în unanimitate. Acum, o să revenim la textul legii, la pct.I din lege, şi anume pct.referitor la "Ordonanţa nr.9 cu următoarele modificări", însă cred că textul trebuie să fie "modificări şi completări". Comisia? Pentru că sunt nu numai modificări, sunt şi completări. Deci, art.I, cu aceste toate amendamente aprobate până acum în corpul ordonanţei. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Cu o abţinere, nici un vot împotrivă, cu mare majoritate de voturi, a fost adoptat pct.I din art.unic al legii. În continuare, trecem la Ordonanţa nr.56. Titlul ordonanţei. Nu sunt intervenţii. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.unic al ordonanţei. Intervenţii. Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Ordonanţa, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Ne reântoarcem la Legea de aprobare, la art.unic, pct.II. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.unic, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Cu aceasta, am parcurs o lege care prin modul în care a fost făcută, atât legea cât şi raportul, a făcut deosebit de grea parcurgerea ei, e momentul voturilor finale. O să rog pe domnii secretari să ne spună care este cvorumul, ca să putem trece la voturile finale. |
|||||
|
|
Deci, trecem la voturi finale. O să vă rog să vă ocupaţi locurile în sală, înainte de a continua. Vot final asupra raportului comisiei de mediere la proiectul Legii datoriei publice, lege cu caracter organic. Deci, vă supun spre aprobare toate aceste legi prin vot deschis, cu mâna ridicată. Voturi pentru? Marea majoritate. Voturi împotrivă? Abţineri? Cu o abţinere şi nici un vot împotrivă, cu mare majoritate de voturi, aprobată. Proiectul de Lege pentru acceptarea amendamentelor aduse la art.24 şi 25 din Constituţia Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii prin Rezoluţia 51.23, adoptată la Geneva la 16 mai 1998, de către Adunarea Mondială a Sănătăţii în cadrul celei de-a 51 sesiuni a acesteia. Vot final. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? O abţinere. Deci, cu nici un vot împotrivă şi o abţinere, adoptat. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.25/1998 pentru modificareda Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.7/1998 privind preţurile şi tarifele produselor şi serviciilor care se execută sau se prestează în ţară în cadrul activităţilor cu caracter de monopol natural, al celor supuse prin lege unui regim special sau al regiilor autonome care stabilesc cu avizul Oficiului Concurenţei, lege cu caracter ordinar. Da, vă rog. |
|
|||
|
Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Vreau să exprim poziţia Grupului parlamentar al PDSR în legătură cu votul pe care-l vom da la această lege de aprobare a Ordonanţei Guvernului României. Aşa cum am spus şi la votul care a avut loc ieri la amendamentul pe care noi l-am depus, vom vota împotriva adoptării acestui proiect de lege pentru un motiv foarte simplu: noi nu ştim la ora actuală cine aprobă tarifele serviciilor telefonice interne în România, care sunt bazele pe care se constituie aceste tarife şi, mai ales, ceea ce ne-a deranjat extraordinar de mult, este faptul că nicăieri, în nici un act normativ, fie el hotărâre de Guvern, fie o lege, nu se regăseşte nici un fel de sancţiune pentru cei care stabilesc incorect tarife şi, mai ales, în ce condiţii se penalizează aceste măriri nejustificate de tarife care sunt nelegale şi ce măsuri se prevăd. Pentru aceste motive, Grupul parlamentar al PDSR va vota împotriva acestei legi. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc. Dacă nu mai sunt intervenţii, trecem la votul final asupra acestui proiect de lege. E o lege cu caracter ordinar. Voturi pentru? Vă rog, ţineţi mâinile sus ca să putem număra. Vă rog frumos să fiţi atenţi şi să ţineţi mâinile sus ca să putem număra. 133. Voturi împotrivă? Vă rog ţineţi mâinile sus ca să putem număra ca lumea. 67. Abţineri? Două abţineri. A fost adoptat şi acest proiect de lege, cu 133 voturi pentru, 67 împotrivă, 2 abţineri. Continuăm cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.10/1999 pentru prorogarea termenului prevăzut la art.II alin.1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.1/1999 pentru modificarea Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.82/1997 privind regimul accizelor şi al altor impozite indirecte. E o lege ordinară. Vot final. Voturi pentru? 134. Voturi împotrivă? Vă rog, ţineţi mâinile sus ca să putem număra corect. Vă rog mult. 31 voturi împotrivă. Abţineri? 28 abţineri. A fost adoptat acest proiect de lege cu 134 voturi pentru, 31 împotrivă şi 28 abţineri. Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.14/1999 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.82/1997 privind regimul accizelor şi al altor impozite indirecte. Lege ordinară. Vot final. Voturi pentru? 132 voturi pentru. Voturi împotrivă? Vă rog, ţineţi mâinile sus, cei care sunteţi... 67 voturi împotrivă. Abţineri? Vă rog. 2 abţineri. A fost adoptat şi acest proiect de lege cu 132 voturi pentru, 67 împotrivă, 2 abţineri. Mai avem două proiecte de lege pe care le-am trecut astăzi. O lege organică, şi anume proiectul de Lege pentru înfiinţarea şi organizarea inspecţiei muncii. Vot final. Voturi pentru? Mare majoritate. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Cu două abţineri, nici un vot împotrivă, cu mare majoritate de voturi, a fost adoptat acest proiect de lege organică. Şi ultima, o lege ordinară, şi anume proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.9/1997 şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.56/1997. Vot final. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Mare majoritate. Voturi împotrivă? Vă rog. 1 vot împotrivă. Abţineri? Vă rog, număraţi abţinerile. 11 abţineri. Cu mare majoritate de voturi, adoptat şi acest proiect de lege. |
|||||
|
|
Pe ordinea de zi se află proiectul de Hotărâre privind modificarea Regulamentului. Iniţiatorul, domnul deputat Vasile Lupu. Văd că lipseşte iniţiatorul la acest proiect de lege. Propun să nu pierdem timpul. Dacă vine, revenim asupra lui. |
|
|||
|
|
Propunerea legislativă aflată la pct.6 pe ordinea de zi, propunerea pentru modificarea şi completarea Legii nr.68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului. Unul dintre iniţiatori, domnul deputat Miron Mitrea, lipseşte, având o problemă în familie, şi există o rugăminte ca să nu se dezbată în lipsa dânsului, fiind unul dintre iniţiatori. |
|
|||
|
|
Ca atare, în mod procedural, trecem peste şi ajungem la pct.7 din ordinea de zi: proiectul de Lege cu privire la patronate. E o lege cu caracter ordinar, iniţiatorii, rog să se prezinte. Comisia juridică este. Iniţiatorii. Deci, acest proiect de lege este încă din legislatura anterioară. Văd aici că sunt iniţiatori domnul senator Dan Mircea Popescu, domnul deputat Dan Ioan Popescu şi domnul deputat Ioan Giurescu, care au şi dânşii o iniţiativă. Rog iniţiatorii să-şi ocupe locurile. Până când va veni şi din partea Guvernului, celălalt iniţiator, eu vă propun pentru ca să nu pierdem timpul, să intrăm în partea de cuvânt al iniţiatorului. Domnul deputat Giurescu, din partea iniţiatorilor. O să vă rog, dacă doriţi să luaţi cuvântul, şi între timp sper să apară şi din partea Guvernului, ca să ia şi dânşii cuvântul dacă consideră acest lucru necesar. Aveţi cuvântul. Poate faceţi un scurt istoric al acestui proiect. Vă rog. |
|
|||
|
Doamnelor şi domnilor, Aş vrea, în câteva cuvinte, să relevez importanţa acestui proiect şi, dacă vreţi un pic de istorie, care a dus la apariţia acestor mai multor proiecte referitoare la patronat. După cum ştiţi, după 1989, au apărut asociaţiile patronale care au un rol foarte important în ceea ce priveşte negocierile în faţa sindicatelor, în primul rând, dar şi în faţa Guvernului. În 1991, a fost adoptată o lege referitoare la sindicate. Până la ora aceasta, neadoptându-se însă nici o lege referitoare la patronate, ele fiind încă organizate pe sistemul Legii 21 din 1924. Ca urmare, în 1995, a fost propus un proiect de lege, care a rămas însă la nivel de comisie, nefiind în plen. După 1996, proiectul respectiv de lege a fost amendat de Guvern şi retrimis şi, de asemenea, a fost un proiect de lege propus de cei trei iniţiatori tot referitor la patronate. Eu consider că această lege este foarte necesară, în primul rând datorită faptului că în cadrul dialogului tripartit, un dialog foarte necesaar şi care trebuie să fie, de asemenea, şi foarte funcţional, unul dintre pilonii de bază, respectiv patronatele, nu aveau până acum un statut legal. Din această cauză, probabil, că nici eficienţa dialogului în ţara noastră nu a avut efectele scontate. Referitor la lege, eu vreau să spun un singur lucru. Patronatele care vor fi legiferate prin această lege, în concepţia organizaţiei internaţionale a muncii, îi reprezintă pe cei care angajează. De ce fac această specificare? Pentru că, în general, la noi în ţară, prin patronate se înţeleg cei care sunt cu banii, cei care au afaceri. Patronatele însă, după cum am spus, în concepţia UIM, sunt cei care angajează, cei care stau deci în faţa sindicatelor, cei care poartăl dialogul bi sau tripartit. Cam astea erau lucrurile care voiam să vi le spun şi rugămintea mea este ca să încercăm să trecem această lege care deja are o întârziere, nepermis de mare, în reglementarea acestor asociaţii. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Reprezentantul Guvernului încă nu a sosit. Mai aşteptăm câteva minute, după care probabil că va trebui să... dacă nu vine, să dăm o pauză. Dar, deocamdată, îl aşteptăm încă în minutele regulamentare. (După o mică pauză) Până când vine reprezentantul Guvernului, pentru un anunţ legat de Clubul parlamentarilor, îi dau cuvântul domnului deputat Ion Raţiu, preşedintele Clubului parlamentarilor. Vă rog. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte, La Clubul parlamentarilor, la ora 13, avem un vernisaj organizat de Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi a Clujului, Fundaţia Cora şi avem picturi pe lemn, icoane şi icoane pe sticlă, maeştri în Şcoala de la Nicola, dumneavoastră, probabil, că o cunoaşteţi. În orice caz, dacă aveţi un moment, cred că ar fi foarte interesant să vizionaţi acest vernisaj sau după aceea, când aveţi un moment liber. Vă recomand foarte mult. Mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumim pentru anunţ. Constatând că aceşti colegi de la Guvern au plecat încoace, dar nu au reuşit să ajungă în timp util, să dăm o pauză şi să continuăm lucrările de la orele 13,30, în aşa fel ca să trecem 2-3 proiecte de lege care sunt pe ordinea de zi. Luăm pauza puţin mai devreme faţă de program. |
|||||
| După pauză | |||||
|
Rog domnii chestori şi domnii secretari de şedinţă să poftească şi îi rog, de asemenea, pe liderii de grupuri parlamentare să-i aducă pe membrii grupurilor în sală! Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi să trimită pe cineva în sală! Un vicepreşedinte sau pe cineva din Biroul comisiei. Comisia juridică s-a întrunit să lucreze, un membru pot să delege, pentru susţinerea acestui proiect de lege! Eu vă propun să continuăm cu iniţiatorii, pentru că aici suntem. Până acum, a luat cuvântul domnul deputat Giurescu, care are o iniţiativă pe tema Legii patronatelor, şi acum e de faţă şi secretariatul de stat abilitat să susţină, din partea Guvernului, proiectul de lege al acestuia. O să vă rog să mergeţi la microfon, să vă prezentaţi şi să susţineţi proiectul de lege. |
|||||
|
Domnul Mircea Streiber: Bună ziua. Sunt secretar de stat la Departamentul pentru dialog social din cadrul Guvernului. Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor deputaţi, Aş vrea să fac o scurtă expunere de motive pe marginea legii. În condiţiile procesului de tranziţie la economia de piaţă, în paralel cu organizarea în sindicate a salariaţilor, pe baza principiului liberei asocieri, patronii, în accepţiunea unanim agreată, au parcurs o perioadă de căutare a unor forme de asociere care să corespundă formelor de proprietate asupra capitalului şi specificaţiei diferitelor segmente ale economiei. Patronatele reprezintă, apără şi promovează interesele membrilor lor în relaţie cu autorităţile publice, sindicatele, faţă de oricare alte persoane juridice de drept privat, precum şi faţă de public, în general, opinie împărtăşită şi de Organizaţia Internaţională a Muncii. Pe măsură ce economia de piaţă devine o realitate, apare din ce în ce mai pregnantă responsabilitatea organizaţiilor patronale pentru a reprezenta interesele întreprinderilor, atât în ţările din Europa Centrală şi de Est, cât şi pe plan mondial. Având în vedere că pentru organizaţiile sindicale există o lege specială din 1991, prin care sunt reglementare principiile şi normele de asociere în sindicate, se consideră necesară adoptarea unei legi cu privire la patronate, prin care să se propună principiile de bază şi normele de definire a patronatelor, rolul şi atribuţiile patronatelor, constituirea organizaţiilor patronale, patrimoniul şi finanţarea activităţii acestora, reorganziarea şi dizolvarea organizaţiilor patronale. Urmare a examinării şi a dezbaterilor în fond, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, ca proiectul de lege să fie supus plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi avizare, cu modificările şi îmbunătăţirile propuse, întocmindu-se în acest sens Raportul cu nr. 89/7 iunie 1995. Cu Adresa nr. 2448/16 decembrie 1997, Guvernul României a transmis punctul de vedere asupra proiectului de Lege cu privire la patronate, apreciind că modificările aduse prin raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi sunt de natură să îmbunătăţească proiectul iniţial, fiind în concordanţă cu prevederile legale care asigură cadrul de maninfestare al dialogului social. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Nu putem să trecem peste cuvântul comisiei, dacă mai are raport, înseamnă că are un punct de vedere şi trebuie să-l ascultăm. Între timp, îi rog pe domnii secretari să verifice cvorumul. Voci din sală: Mai trebuie verificat? |
|||||
|
Domnul Ioan Gavra (din sală): Este jumătate plus unu! |
|||||
|
Domnul Corneliu Ciontu (din sală): La opoziţie există! |
|||||
|
Domnul Ilie Neacşu (din sală): Putere nu mai are Parlamentul acesta, că încolo... |
|||||
|
Onoraţi colegi, Conform datelor despre cvorum pe care mi le-au dat cei doi secretari de şedinţă şi datorită faptului că la Comisia juridică se lucrează în continuare şi văd că nu vin de acolo, eu vă propun să aplicăm art. 128 alineatul corespunzător din regulamentul nostru. Nu înainte, însă, de a vă ura un Paşte fericit tuturor! (Aplauze.) Şedinţa s-a încheiat la ora 14,30. |
|||||
 |
