Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse de doamna Paula Ivănescu, vicepreşedintă a Camerei Deputaţilor, asistată de domnii Corneliu Ciontu şi Ion Vida Simiti, secretari.*

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Cu scuzele de rigoare că începem puţin mai târziu decât ora anunţată şi urându-vă o săptămână bună pentru dumneavoastră, familiile dumneavoastră şi alegătorii noştri, declar deschisă şedinţa de azi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că din totalul celor 343 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 265, participă la alte acţiuni parlamentare un număr de 50, iar 78 sunt absenţi. Cvorumul prevăzut de art. 128 din regulament este întrunit şi este de 122.

Pentru început, urmează să dezbatem proiectul ordinii de zi şi al programului de lucru al Camerei Deputaţilor pentru această săptămână, cu menţiunea că astăzi, la ora 14,00, am avut o şedinţă a Birourilor permanente ale celor Camere, care au introdus unele modificări în programul de lucru. Şi anume, până veţi fi sesizaţi toţi cu aceste noi propuneri, am să vă comunic, referitor la programul de lucru: astăzi, avem programul de lucru normal pentru ziua de luni, urmând ca de la ora 18,00 să avem dezvoltarea interpelărilor adresate primului-ministru şi miniştrilor de resort; pentru marţi, 22 iunie, avem şedinţă în plen a Camerei Deputaţilor; de asemenea, miercuri, 23 iunie, de la ora 8,30 la ora 9,45 avem şedinţa în plen a Camerei Deputaţilor, de la ora 10,00 la ora 13,00 avem o şedinţă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, urmând ca la ora 11,00 să primim Mesajul Preşedintelui României cu privire la strategia de securitate naţională, după-amiază, începând cu ora 14,00, avem activităţi în comisiile permanente; pentru ziua de joi, de la ora 8,30 până la ora 16,30, avem şedinţa în plen a Camerei Deputaţilor, iar vineri, de asemenea, avem şedinţă în plen a Camerei Deputaţilor, începând cu ora 8,30 până la 12,30. Dacă asupra programului de lucru sunt comentarii? Domnul deputat Popescu.

Domnul Dumitru Popescu:

Doamnă preşedintă,

Eu unul nu am înţeles, pentru programul de miercuri, dumneavoastră aţi făcut precizarea că vom primi un mesaj din partea preşedintelui sau vom primi preşedintele, pentru a prezenta un mesaj?

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Va veni preşedintele pentru a prezenta un mesaj, scuzaţi exprimarea. Deci, va veni Preşedintele României în plenul celor două Camere, pentru a prezenta un mesaj.

Dacă nu mai sunt comentarii asupra programului de lucru, supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Se abţine cineva? 8 abţineri.

Cu majoritate de voturi, programul de lucru a fost adoptat.

Cu privire la ordinea de zi a Camerei Deputaţilor, în ce aveaţi dumneavoastră ca proiect, pentru ziua de uni nu s-a modificat nimic; pentru zilele de marţi, miercuri, joi şi vineri avem câteva modificări, care constau în introducerea unui raport al unei comisii de mediere şi a unui proiect de lege pentru ratificarea unui acord, urmând ca celelalte proiecte de lege să fie în ordinea stabilită, cu menţiunea că, în ziua de marţi, 22 iunie, începând cu ora 14,00, vom dezbate proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, asupra cărui raport se pronunţă în aceste momente Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. De asemenea, mai avem o propunere din partea Biroul permanent, pentru a trece pe un loc mai depărtat proiectul de Hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, pentru ca în toată această vară grupurile parlamentare să ia cunoştinţă şi să dezbată modificările propuse, să-l discutăm în luna septembrie, în cunoştinţă de cauză. Deci, cam acestea sunt modificările.

Domnul deputat Gavra.

Domnul Ioan Gavra:

Mulţumesc, doamnă vicepreşedintă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Sigur că noi vom încheia sesiunea ordinară miercurea viitoare. Nu ştim dacă se va convoca sau nu o sesiune parlamentară extraordinară a Camerei Deputaţilor, după toate previziunile, întrucât nu putem să discutăm într-o săptămână şi jumătate toate actele normative care ar presupune adoptarea la Camera Deputaţilor, probabil că vom intra şi în sesiune extraordinară.

Dar, până la sesiunea extraordinară, întrucât săptămâna aceasta lucrăm în plenul Camerei Deputaţilor, efectiv, pe acte normative fundamentale mâine, joi şi vineri - miercuri fiind şedinţa comună a celor două Camere şi după-amiază activitate în comisii -, mai avem la dispoziţie încă 3 zile săptămâna viitoare: luni, marţi şi joi, şi eu cred că am putea epuiza rapoartele care au venit de la comisii şi care presupun doar modificarea unui articol dintr-un anumit act normativ.

De aceea, întrucât există o problemă importantă sub aspect economic, v-aş solicita, doamnă vicepreşedintă, să supuneţi plenului Camerei Deputaţilor trecerea pe ordinea de zi la pct. 4 sau la pct. 5 - să vedem cum sună noua ordine de zi ca ierarhizare -, de la anexă, Capitolul II – propunerile legislative care au rapoarte înaintate anterior zilei de joi, când am adoptat ordinea de zi, poz. 67, care se referă la acordarea unor facilităţi care sunt prevăzute la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului României nr. 92/1997, aprobată prin Legea nr. 241/1998, investitorilor ce au contractat utilaje înainte de data promulgării Legii bugetului de stat pe 1999. Comisia de specialitate a dat aviz favorabil, există un raport de adoptare, este vorba de modificarea unui singur articol. Întrucât, însă, această modificare a acestui act normativ serveşte efectiv investiţiile în România şi, mai ales, cele autohtone, cred că ar fi bine să-l parcurgem zilele următoare sau cel târziu până miercurea viitoare, în asemenea fel încât ei să şi poată beneficia de aceste facilităţi pe care noi le acordăm prin acest act normativ, care, de fapt, este o propunere legislativă.

Deci, de la pct. 67 anexă, Cap. II, să treacă acest raport al comisiei de specialitate pe locul 4 sau 5, în funcţie de cum arată ordinea de zi, ne dăm seama.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Pe ordinea de zi de marţi-vineri, da? Sau pe ordinea de zi de luni?

Domnul Ioan Gavra:

Nu, marţi-vineri.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Bine.

Mai doreşte cineva să facă alte propuneri, comentarii? Nu.

Deci, la ordinea de zi propusă de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor avem o singură propunere de modificare, a domnului deputat Ioan Gavra, ca pe locul 5 din zilele de marţi-vineri – pct. II – să trecem pct. 67 din anexă, care se referă la facilităţi privitoare la Ordonanţa nr. 92, acordate unor investitori care au cumpărat utilaje înainte de apariţia acestei ordonanţe. Supun votului dumneavoastră propunerea domnului deputat Gavra.

Cine este pentru? Vă rog, domnilor secretari, să număraţi! 68 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? 65 de voturi împotrivă.

Abţineri? 10 abţineri.

Această propunere nu a fost adoptată.

Menţionez că au votat 143 de deputaţi, deci, suntem în cvorumul de lucru.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi în forma prezentată de Biroul permanent.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abţineri? 10 abţineri.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptat proiectul ordinii de zi.

Intrăm în ordinea de zi şi am să vă prezint informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

1. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/1999 privind sistemul de monitorizare a cheltuielilor de personal din bugetul de stat primit de la Guvern.Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. În conformitate cu prevederile art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

2. Proiectul de Lege privind publicitatea, adoptat de Senat în şedinţa din 16 iunie 1999. Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă; pentru avize, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

3. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 15/1998 cu privire la asigurările facultataive de bunuri, persoane şi răspundere civilă în Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne şi Ministerul Justiţiei – Direcţia generală a penitenciarelor, adoptat de Senat în şedinţa din 15 iunie 1999. Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

4. Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, adoptat de Senat în şedinţa din 17 iunie 1999. Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru avize, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

5. Proiectul de Lege pentru ratificarea Tratatului de prietenie şi colaborare între România şi Republica Uzbekistan, semnat la Bucureşti la 6 iunie 1996, adoptat de Senat în şedinţa din ziua de 17 iunie 1999. Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond, Comisia pentru politică externă; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

În continuare, vă informez că la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a fost înregistrată propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii de demnitate publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.266/16 iulie 1998, cu modificările ulterioare, iniţiată de un număr de 8 deputaţi. Cu această propunere legislativă au fost sesizate: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

În conformitate cu prevederile art. 102, dau cuvântul preşedintelui Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, care doreşte să ne solicite procedura de urgenţă, în numele comisiei.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedintă.

Propunerea legislativă de care vorbea doamnă preşedintă de şedinţă este semnată de un grup de 8 parlamentari membri ai Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, reprezentând absolut toate grupurile parlamentare, şi care vine să aducă o serie de amendamente Legii nr. 154, adoptată de noi anul trecut. Având în vedere necesitatea adoptării acestor amendamente extrem de necesare, vă rugăm, din partea membrilor comisiei şi semnatarilor acestei iniţiative, să fiţi de acord cu procedura de urgenţă.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulţumim.

Doamnelor şi domnilor colegi, cine este pentru această procedură de urgenţă? Vă rugăm să fiţi atenţi, este o iniţiativă care priveşte drepturile salariale ale unor bugetari, care nouă ne-au fost scăpate din vedere. Este, evident, majoritatea.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? 2 abţineri.

Cu majoritate de voturi, procedura de urgenţă pentru această propunere legislativă a fost adoptată.

Am să vă prezint acum o notă cu privire la legile depuse la secretarul general al Camerei Deputaţilor pentru sesizarea de către deputaţi a Curţii Constituţionale, şi anume este vorba de: Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/1998 privind unificarea fondurilor componente ale bugetului asigurărilor sociale de stat, precum şi a celor pentru plata pensiilor cuvenite asiguraţilor din unităţile cu atribuţii în domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi a siguranţei naţionale şi Legea pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/1993 privind tariful vamal de import al României.

În continuare, vă informez că din partea Comisiei de anchetă a Camerei Deputaţilor pentru analiza situaţiei create la Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune prin sistarea de către CONEL a alimentării cu energie electrică a unor staţii de emisie, comisie care a fost constituită prin Hotărârea Camerei Deputaţilor în şedinţa din 7 iunie a.c., avem rugămintea să amânăm termenul de depunere a concluziilor şi propunerilor până la data de 30 iunie a.c., având în vedere complexitatea şi gravitatea problemelor. Deci, ceea ce trebuie să aprobăm noi astăzi este modificarea termenului din hotărârea luată de noi în data de 7 iunie.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Supun votului dumneavoastră acestă prelungire de termen.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Am aprobat modificarea de termen.

Conform ordinii de zi aprobate de noi anterior, urmează să dezbatem proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1998 pentru aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 14/1998 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 1998. Menţionez că este o lege cu procedură de urgenţă.

Din partea Comisiei pentru muncă şi protecţie socială doresc un timp pentru dezbaterea acest proiect de lege.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Doamnă preşedintă şi stimaţi colegi,

Vă propunem ca intervenţia fiecărui coleg să nu depăşească 2 minute, timpul global afectat dezbaterii întregii ordonanţe – 15 minute.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Din partea Comisiei pentru muncă şi protecţie socială avem propunerea de 15 minute.

Domnul Dumitru Popescu (din sală):

Dar Guvern nu avem?

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Menţionez că la dezbateri este prezentă doamna secretar de stat Norica Nicolai, dar nu are, în faza de procedură de urgenţă, dreptul la intervenţie, decât la solicitări de...

Cine este pentru acest timp propus de comisie? Mulţumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Se abţine cineva? Nimeni.

Cu majoritate de voturi, timpul de 15 minute a fost adoptat.

Titlul legii a fost amendat de comisia de specialitate. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Titlul legii a fost adoptat în unanimitate, în forma amendată de comisie.

Mergem pe proiectul de lege care a fost adoptat de Senat.

La articolul unic avem modificări şi amendamente propuse de comisia de specialitate. Dacă nu sunt comentarii, supun votului dumneavoastră acestă formă.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Articolul unic a fost adoptat în unanimitate.

Pct. 1, de asemenea, modificat şi amendat de comisia de specialitate. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Pct. 1 a fost adoptat în unanimitate.

Pct. 2 a fost amendat, de asemenea, de comisia de specialitate. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi pct. 2 a fost adoptat în unanimitate.

Am să-i rog pe domnii secretari să facă numărătoarea în sală, pentru a stabili dacă avem cvorum de lucru şi de vot.

Pct. 3 a fost, de asemenea, amendat de comisia de specialitate. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi pct. 3 a fost adoptat în unanimitate.

De asemenea, avem pct. 1 de la articolul unic al ordonanţei, care este modificat în raportul comisiei de specialitate, modificare care este prezentată în raport la pct. 8, pag. 6. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi acest punct a fost adoptat în unanimitate.

Pct. 2 din cadrul articolului unic al ordonanţei a fost de asemenea modificat, şi amendamentele comisiei sunt prezentate în raport la pct. 9, pag. 7.

Dacă nu sunt comentarii, cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi acest punct a fost votat în unanimitate.

La pct. 3 de la articolul unic al ordonanţei, avem amendamentele comisiei, prezentate la pct. 10 din raport, pag. 8. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? O abţinere.

Cu majoritate de voturi, pct. 3 a fost adoptat.

Pct. 4 are o formă amendată de comisie, formă care se găseşte la pag. 9 din raport, pct. 11.

Dacă nu sunt comentarii, cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi acest punct a fost adoptat în unanimitate.

Pct. 5 din articolul unic al ordonanţei este amendat de comisia de specialitate la pag. 10 din raport, pct. 13.

Dacă nu sunt comentarii, cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi acest punct a fost votat în unanimitate.

Rog secretarii de şedinţă să-mi comunice dacă avem cvorum pentru votul final la această ordonanţă? Sunt anunţată că avem în sală 205 deputaţi. (Rumoare.) Scuzaţi! Mi se spune că în acest moment în sală sunt numai 145 de deputaţi, a fost o greşeală de audiere din partea celor 2 secretari. Deci, amânăm votul la această ordonanţă de urgenţă mâine, la o oră obişnuită pentru votul de marţi – ora 11,00.

Urmează să luăm în discuţie proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 53/1999 privind aprobarea intrării pe teritoriul României şi acordarea statutului de refugiat unor persoane din Republica Federală Iugoslavia. Menţionez că este vorba de o procedură de urgenţă şi invit biroul comisiei să ne propună un timp afectat dezbaterii acestui proiect de lege. A, este vorba de Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, care este scoasă din cvorum, are o întâlnire cu...

Domnul deputat Gaspar. Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamnă preşedintă,

În afara faptului că membrii comisiei nu sunt prezenţi, eu consider că se impune participarea ministrului de interne, care este iniţiatorul acestei ordonanţe. Şi, ţinând seama de obiectul de reglementare, consider că nu poate fi luată în dezbatere fără prezenţa ministrului de interne. De altfel, dânsul este şi deputat şi, ca atare, v-aş ruga să faceţi demersurile necesare pentru a participa la dezbaterea acestui proiect de lege.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat, aveţi dreptate. Constatăm în acest moment că nici iniţiatorul nu este prezent şi nici Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, care a primit învoirea pentru a discuta probleme de strategie a siguranţei naţionale cu consilierul prezidenţial Dorin Marian. Deci, acest proiect de lege se amână până când vor fi îndeplinite condiţiile de prezenţă ale comisiei şi ale iniţiatorului.

Urmează pe ordinea de zi propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 101/1999 privind Statutul Băncii Naţionale a României. În şedinţa din ziua de 24 mai 1999, la solicitarea iniţiatorului, plenul Camerei Deputaţilor a aprobat dezbaterea acestei propuneri legislative în procedură de urgenţă. Şi, în aceste condiţii, invit biroul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, sesizate în fond, să facă propunerile de timpi pentru desfăşurare.

Domnul Constantin Teculescu:

10 minute în total, pentru fiecare articol 2 minute.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, aţi auzit propunerea domnului deputat Teculescu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Am adoptat timpul propus de domnul deputat Teculescu.

Deci, titlul legii a fost amendat de comisia de specialitate. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Titlul legii a fost adoptat în unanimitate.

La articolul unic, comisia de specialitate are amendamente, care sunt prezentate în raport, la pag. 1 şi 2, punctele 2 şi 3. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru articolul unic, în forma amendată de comisie? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi articolul unic a fost votat în unanimitate.

Legea pe ansamblu n-o putem vota, pentru că nu avem cvorumul de vot pe ansamblu. Deci, urmează şi pe aceasta s-o clarificăm în ziua de mâine, la orele 11,00.

Pe ordinea de zi urmează să studiem raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, referitor la solicitarea domnului deputat Petre Ţurlea, de a se constata incompatibilitatea mandatului de deputat al domnului deputat Baranyi Francisc cu exercitarea funcţiei de consilier al ministrului sănătăţii.

Aş dori, din partea Comisiei juridice, avem o reprezentare? Deci, aş dori în primul rând, să vedem dacă avem condiţii să desfăşurăm... După câte ştiu, Comisia juridică este scoasă din cvorum, pentru a discuta şi a face raportul asupra Legii de abilitări.

Domnul Petre Ţurlea (din sală):

Doamnă preşedintă,

Pot prezenta problema?

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, ca să nu începem discuţia numai cu iniţiatorul şi să n-o putem continua, în condiţiile normale...

O să vă dau cuvântul, dar să vedem, că poate o amânăm şi pe aceasta, din lipsă de comisie.

Domnul Petre Ţurlea (din sală):

Dar, a trecut un an!

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Aş dori, din partea staff-ului tehnic, să ni se comunice de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, poate participa cineva la şedinţa de astăzi?

Din sală:

A fost respinsă!

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Dar trebuie să ni se explice de ce a fost respinsă.

Are cuvântul domnişoara deputat Gabriela Radu, care este membră a Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Şi, am să vă rog să avem toată înţelegerea, că ştim că este un virus care atacă coardele vocale, să o ascultăm cu atenţie pe domnişoara deputat.

Domnişoara Gabriela Radu:

Cu adresa înregistrată sub nr. 613 din 14 septembrie 1998, secretarul general al Camerei Deputaţilor a trimis Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi solicitarea în scris, prezentată de către domnul deputat Petre Ţurlea în Camera Deputaţilor, prin care cere anularea mandatului de deputat al domnului Baranyi Francisc.

Membrii comisiei au examinat această cerere în şedinţa din 4 noiembrie 1998 şi au constatat următoarele:

Prin cererea sa, domnul deputat Petre Ţurlea solicită anularea mandatului de deputat al domnului Baranyi Francisc, pe motiv de incompatibilitate, întrucât acesta, conform declaraţiei ministrului sănătăţii, ocupă funcţia de prim consilier al ministrului, începând cu luna iunie 1998.

În motivarea cererii sale, domnul deputat Petre Ţurlea invocă prevederile art. 68 alin. 2 din Constituţia României, potrivit cărora "Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de membru al Guvernului", precum şi prevederile art. 67 alin. 2 din Constituţia României, potrivit cărora "Calitatea de deputat sau de senator încetează în caz de..."

Cu adresa nr. 919 din 14 septembrie 1998 a Biroul Permanent, preşedintele Camerei Deputaţilor a trimis Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi scrisoarea ministrului sănătăţii nr. 6.324 din 3 septembrie 1998, referitoare la activitatea domnului deputat Baranyi Francisc, prin care se precizează că acesta este consilier onorific al ministrului sănătăţii, fără remunerare.

Faţă de această precizare, membrii comisiei, constatând că domnul deputat Baranyi Francisc nu se află în situaţia de incompatibilitate prevăzută de art. 68 alin. 2 din Constituţia României, au hotărât, cun majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea ca neîntemeiată a cererii de anulare a mandatului de deputat.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulţumim, domnişoară deputat.

Deci, ca să traduc, nu ştiu dacă domnişoara deputat s-a făcut înţeleasă datorită coardelor vocale, dânsa ne-a prezentat că, cu majoritate de voturi, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a hotărât că nu este incompatibil statutul de deputat al domnului deputat Baranyi Francisc cu funcţia de consilier şi respinge, ca neîntemeiată, cererea de anulare a mandatului de deputat al domnului Francisc Baranyi.

Domnule deputat Ţurlea, aveţi cuvântul.

Domnul Petre Ţurlea:

Doamnă preşedintă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

În pofida celor spuse în raport, şi aţi auzit adineauri acest raport, cererea mea a fost făcută în septembrie 1998, deci, a trecut aproape un an de atunci, în condiţii strict constituţionale. Deci, domniile voastre aveţi de votat acum, în caz că se votează această cerere, dacă să acceptaţi sau nu ceea ce scrie în Constituţie.

Articolul 68 alin. 2 din Constituţie spune: "Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice de autoritate". Funcţia de consilier este, evident, o funcţie publică şi este, evident, de autoritate - influenţează Guvernul.

Articolul 67 alin. 2 din aceeaşi Constituţie spune: "Calitatea de deputat sau de senator încetează la data întrunirii legale a Camerelor", în cazul nostru, faptul petrecându-se în vara trecută, la 1 septembrie 1998. Deci, din 1 septembrie 1998, fără a mai fi nevoie de nici un fel de vot al Camerelor, funcţia de deputat a domnului Baranyi trebuia să înceteze.

Într-o adresă ulterioară a Ministerului Sănătăţii, se spune că domnia sa, domnul Baranyi, nu este consilier , ci consilier onorific. Am cercetat în Nomenclatorul funcţiilor din România şi această funcţie de consilier onorific nu există. Deci, oficial, funcţia de consilier onorific nu există în Nomenclatorul de funcţii din România, dar, chiar dacă ar exista, tot este o funcţie de autoritate care nu cadrează cu ceea ce prevede art. 68 şi 67 din Constituţie.

Ca urmare, doamnelor şi domnilor colegi, vă rog să constataţi, Camera trebuie:

1) să constate că domnul Baranyi nu mai este deputat din 1 septembrie 1998;

2) să-i ceară acestui domn să returneze Camerei Deputaţilor banii luaţi pe nedrept în perioada 1 septembrie 1998 până astăzi.

Aveţi în faţă un caz clasic de încălcare a Constituţiei. O să vedem astăzi dacă acceptaţi să respectaţi Constituţia, la care faceţi aluzie permanent, de la această tribună, sau dacă vreţi s-o încălcaţi în mod conştient. Faptul, indiferent dacă s-a petrecut acum un an sau acum 3 luni, faptul rămâne, este indiscutabil, şi el trebuie pedepsit conform Constituţiei.

Să vedem dacă domniile voastre puneţi mai presus de respectarea Constituţiei păstrarea majorităţii parlamentare.

Din păcate, până acum am văzut că, în pofida Constituţiei, acţionaţi numai pentru interesele proprii.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, părerea comisiei am audiat-o, părerea domnului deputat Ţurlea am audiat-o.

Aceasta nu se poate tranşa decât prin votul Camerei Deputaţilor, fapt care nu se poate întâmpla astăzi, deoarece, conform art. 187 din Regulament, aceasta implică votul majorităţii membrilor Camerei Deputaţilor. Or, noi, în acest moment, avem cvorum de lucru şi nu avem cvorum pentru un asemenea vot.

Deci, se amână şi acest vot pentru mâine la ora 11,00, împreună cu celelalte proiecte de legi.

Am să rog pe domnii secretari şi pe domnii lideri de grup să-şi mobilizeze membrii în sală, pentru că la ordinea de zi vin o serie de proiecte de legi, care au rapoarte de respingere, deci, pentru care, măcar pentru a mai subţia ordinea de zi de luni, ar trebui să ne pronunţăm prin vot, prima dată, asupra respingerilor.

Rog liderii grupurilor parlamentare şi pe domnii chestori să aducă pe domnii şi doamnele deputaţi în sală, pentru a putea face un cvorum de lucru, care să ne permită adoptarea unor respingeri, aşa cum se vede din ordinea de zi şi aşa cum ne propun comisiile de specialitate.

Până atunci, am să vă ţin puţin de vorbă, până când domnii secretari îmi vor spune că cvorumul de lucru a ajuns către cifra de 172, care este necesară a fi în sală, şi am să vă spun că la Birourile permanente reunite, de astăzi, s-a căzut de acord şi urmează să fiţi anunţaţi cu toţi, ca joi, 1 iulie 1999, să facem o sesiune extraordinară, numai pentru acea zi, deci, în continuarea programului de miercuri, în care să discutăm cele două rapoarte ale S.R.I.-ului, pe 1997 şi pe 1998, cu care suntem datori de atâta timp.

Deci, vă spun acest lucru în avans, pentru ca să nu vă programaţi cumva activităţi în circumscripţiile electorale pentru ziua de 1 iulie.

Deci, aşteptăm, în continuare, ca liderii grupurilor parlamentare să roage..., altfel va trebui să facem apel nominal, ceea ce este cel mai neplăcut lucru care se poate întâmpla în Camera Deputaţilor şi vreau să vă spun că este extrem de neplăcut pentru preşedintele de şedinţă să ia o asemenea hotărâre. Cel puţin, în momentul în care sunt eu la pupitrul acestei Camere...

Înţeleg că în acest moment sunt 168 de deputaţi în sală. Mai aşteptăm 4 doamne sau domni...

Am să vă rog, domnilor colegi, să nu ieşiţi din sală. Noi aşteptăm să mai intre şi, în continuare, ieşiţi.

Deja suntem peste şi haideţi să punem în discuţie aceste respingeri, să mai scuturăm ordinea de zi, pentru că este deja prea încărcată.

Deci, avem la ordinea de zi propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, aprobată prin Legea nr. 44/1998.

Această propunere legislativă are soluţie de respingere de la comisia de specialitate.

Supun votului dumneavoastră această propunere de respingere.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Mă scuzaţi, domnule. Nu v-am văzut. Vă rog, poftiţi.

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamnă preşedintă,

Eu sunt întru totul de acord cu dumneavoastră ca să facem curăţenie pe ordinea de zi, în legătură cu aceste propuneri, pentru care comisiile au depus rapoarte de respingere, dar, totuşi, haideţi să respectăm regulamentul.

În art. 95 se spune aşa: "Dacă prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea proiectului sau a propunerii legislative, după încheierea dezbaterii generale, preşedintele cere Camerei Deputaţilor să se pronunţe prin vot".

Cel puţin formal, întrebaţi dacă iniţiatorii, dacă vrea să mai participe cineva la dezbateri generale şi după aceea să supuneţi la vot.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Este procedură de urgenţă. De aceea, nu am mai solicitat intervenţia comisiei şi a iniţiatorului şi am trecut direct să vedem dacă soluţia comisiei este admisă.

Deci, reluăm votul pe soluţia de respingere dată de comisia de specialitate.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? În acest moment, prin cei 3 colegi care au intrat avem 178 deputaţi în sală.

Deci, cine este împotrivă, că nu am văzut...? Nu avem.

Abţineri? Sunt două abţineri.

Cu 176 voturi pentru şi două abţineri, această respingere a fost adoptată.

Urmează proiectul de Lege privind înfiinţarea Societăţii Naţionale "Institutul de Cadastru şi Organizarea Teritoriului Agricol S.A.". Nu are procedură de urgenţă şi, din acest punct de vedere, solicit din partea comisiei şi, eventual, dacă la dezbateri generale doreşte cineva să intervină.

Domnul Gheorghe Cristea:

Vă mulţumesc, doamnă preşedintă.

Comisia a propus respingerea proiectului de lege pentru următoarele motive: acest proiect de lege intră în contradicţie cu prevederile Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7 din 1996, care, la art. 96 stipulează transformarea IGFCOT într-o instituţie publică în subordinea Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, sub denumirea de Institutul de Cadastru şi Organizarea Teritoriului Agricol - ICOTA. Al doilea motiv: promovarea acestui proiect de lege ar necesita modificarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare, care este lege organică şi al treilea motiv: rezolvarea situaţiei IGFCOT, în baza prevederilor Legii cadastrului nr. 7/1996 se poate face printr-o hotărâre de Guvern.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulţumesc.

Deci, comisia îşi menţine propunerea de respingere.

Dacă în cadrul dezbaterilor generale doreşte cineva să intervină? Nu doreşte nimeni.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere făcută de comisia de specialitate.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Sunt două abţineri.

Deci, cu 176 voturi pentru şi două abţineri, această respingere a fost adoptată.

Urmează propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 21 din Legea nr. 53/1991 privind indemnizaţiile şi celelalte drepturi ale senatorilor şi deputaţilor, precum şi salarizarea personalului din aparatul Parlamentului României.

Da. Din partea iniţiatorilor şi din partea comisiei, domnul deputat Gaspar. Cred că sunteţi iniţiator, nu?

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamnă preşedintă,

Stimaţi colegi,

Această propunere legislativă a fost depusă pe 8 februarie 1997. Raportul comisiei a fost depus pe 24 iunie 1998. Între timp, în legătură cu această materie au mai fost depuse încă două propuneri legislative.

În esenţă, prin aceste propuneri legislative se stabilea cuantumul indemnizaţiei care se poate acorda deputaţilor sau senatorilor, care nu se cazează la unităţile hoteliere şi se propunea o reducere de la 70% la 50%. A doua chestiune era ca senatorii şi deputaţii, care se cazează în afara unităţilor hoteliere, să justifice sumele primite pe baza unor contracte de închiriere.

Doamnă preşedintă,

Având în vedere că pe rol la comisie se mai află două propuneri legislative cu acelaşi subiect, vă propun ca să supuneţi plenului aprobarea ca ea să fie restituită la comisie, urmând ca să se întocmească un raport comun asupra celor 3 propuneri legislaltive, şi care, după aceea, să fie supus dezbaterii plenului.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Deci, dat fiindcă sunt mai multe legi cu acelaşi obiect, cred că este normal să fie discutate împreună.

Supun votului dumneavoastră propunerea de a fi retrimisă la comisie, pentru a fi discutată şi cu celelalte două sau trei iniţiative legislative, apărute între timp.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Se abţine cineva? Nimeni.

Deci, rugăm comisia de specialitate să o discute împreună cu celelalte iniţiative, pe aceeaşi temă.

O să supun votului dumneavoastră componenţa unor comisii de mediere.

Vă citesc deputaţii propuşi în Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional:

• Alecu Aurelian Paul, P.N.Ţ.C.D.
• Ianculescu Marian, P.D.S.R.
• Popescu Bejat Ştefan, P.D.
• Gheorghe Valeriu, P.N.L.
• Garda Dezideriu Coloman, U.D.M.R.
• Şteolea Petru, P.U.N.R.
• Babias Iohan, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Cine este pentru această componenţă? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Deci, componenţa aceste comisii a fost votată în unanimitate.

O să vă citesc propunerile pentru o comisie de mediere, care se referă la soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind ajutorul de stat:

• Piţigoi Barbu, P.N.Ţ.C.D.
• Pavel Vasile, P.N.Ţ.C.D.
• Naidin Petre, P.D.S.R.
• Sassu Alexandru, P.D.
• Gheorghiof Titu, P.N.L.
• Bud Nicolae, P.U.N.R.
• Manolescu Oana, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi această componenţă a comisiei de mediere a fost adoptată în unanimitate.

Vă citesc, în continuare, deputaţii propuşi în comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului, la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 88/1993 privind acreditarea instituţiilor de învăţământ superior şi recunoaşterea diplomelor:

• Petrescu Virgil, P.N.Ţ.C.D.
• Andrei Gheorghe, P.N.Ţ.C.D.
• Andronescu Ecaterina, P.D.S.R.
• Tarna Gheorghe, P.D.
• Asztalos Ferenc, U.D.M.R.
• Secară Gheorghe, P.U.N.R.
• Nicolaiciuc Vichentie, Grupul minorităţilor naţionale.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi această comisie de mediere a fost votată în unanimitate.

Pe ordinea de zi, urmează propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 69/1991, Legea administraţiei locale.

Dacă sunt comentarii din partea comisiei şi a iniţiatorului?

Comisia ne propune soluţie de respingere.

Nu sunt comentarii din nici o parte.

La dezbaterile generale, doreşte cineva să intervină? Nu doreşte nimeni.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a acestei propuneri legislative.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Deci, această propunere a fost respinsă cu 178 voturi pentru.

Urmează propunerea legislativă privind subvenţionarea de la bugetul de stat a consumului de energie electrică şi termică, gaze, apă şi canal pentru cultele religioase recunoscute de stat. De asemenea, şi această propunere legislativă are o soluţie de respingere din partea comisiei de specialitate.

Dacă sunt comentarii, din partea iniţiatorilor, a comisiei sau, în cadrul dezbaterilor generale, doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte nimeni.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a acestei propuneri legislative.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri? 1 abţinere.

Cu 3 abţineri şi 175 de voturi pentru, această propunere a fost respinsă.

Urmează Propunerea legislativă privind completarea Legii nr.73/12 iulie 1996, de asemenea cu soluţie de respingere din partea comisiei de specialitate.

Dacă, din partea iniţiatorului, a comisiei de specialitate sau a grupurilor parlamentare, se doreşte intervenţia, în cadrul dezbaterilor generale? Nu doreşte nimeni.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere asupra acestei propuneri legislative.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Deci, cu 178 de voturi, această propunere legislativă a fost respinsă.

Urmează, tot cu o soluţie de respingere, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea unor dispoziţii din Legea nr.69/1991 privind administraţia publică locală.

Dacă, din partea iniţiatorului, a comisiei sau a grupurilor parlamentare, se doreşte intervenţia, în cadrul dezbaerilor generale? Nu doreşte nimeni.

Supun votului dumneavoastră soluţia de respingere dată de comisia de specialitate.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Cu unanimitate de voturi, această propunere legislativă a fost respinsă.

Tot cu soluţie de respingere, este şi Propunerea legislativă privind posibilitatea înmatriculării unui autoturism de mică sau medie capacitate cilindrică, de către deponenţii la CEC, până în 1990, a unei sume în vederea achiziţionării unui autoturism.

Dacă sunt comentarii, din partea iniţiatorilor, a comisiei sau a grupurilor parlamentare? Nu doreşte nimeni.

Supun votului dumneavoastră soluţia de respingere a acestei propuneri legislative.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Se abţine cineva? 3 abţineri.

Cu 174 de voturi pentru şi 4 împotrivă şi abţineri, această propunere legislativă a fost respinsă.

Urmează, tot cu soluţie de respingere, Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.15/1994 privind amortizarea capitalului mobilizat în active corporale şi necorporale.

Dacă, din partea iniţiatorilor, a comisiei de specialitate sau a grupurilor parlamentare, doreşte cineva să intervină? Nu doreşte nimeni.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a acestei propuneri legislative.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

În unanimitate, această propunere a fost respinsă.

De asemenea, cu soluţie de respingere, din partea comisiei de specialitate, avem Propunerea legislativă pentru modificarea unor prevederi ale Legii nr.118/1996, după modificările şi completările aduse acesteia de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.20/1997, aprobată prin Legea nr.164/1997.

Dacă, din partea iniţiatorilor, a comisiei sau a grupurilor parlamentare, ... Da.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Marin Gheorghe:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Sunt unul dintre iniţiatorii acestei propuneri legislative. Această propunere legislativă are un raport de respingere, din luna septembrie anul trecut, ea se referă la taxa de drum de 5%, care se percepe fiecărui autoturism sau unui mijloc de transport nou achiziţionat şi, prin această propunere, se încerca o modificare a corectării acestei taxe, prin faptul că ea nu mai trebuia achitată la cumpărare, ci se propunea achitarea ei la administraţiile financiare, separat. Perioada de timp scurtă de la momentul în care ea a fost propusă, această propunere legislativă, şi până în prezent, a demonstrat că această colectare a taxei de drum, de la întreprinderile producătoare, se face foarte greu şi, la ora actuală, există foarte mari datorii. Respingerea a fost făcută în Comisia pentru buget-finanţe, iar Comisia pentru industrii a dat un aviz favorabil.

Rugămintea mea este ca această propunere să fie retrimisă la comisie şi, cu această ocazie, să fie analizată, încă o dată, situaţia existentă în întreprinderile producătoare şi care demonstrează că, în aceste condiţii, colectarea se face foarte greu şi că ea ar putea fi reanalizată, în vederea rezolvării situaţiei existente. Deci eu propun retrimiterea la comisie, spre analiză.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Dacă, din partea grupurilor parlamentare, doreşte cineva să ia cuvântul, în dezbaterile generale? Menţionez că această propunere legislativă are raport de respingere, din partea comisiei de specialitate. Nu doreşte nimeni să ia cuvântul.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei, de respingere.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Să numărăm voturile împotrivă, pentru că este mai simplu. 10 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Cu majoritate de voturi, această propunere legislativă a fost respinsă.

Pe ordinea de zi, urmează Propunerea legislativă de modificare a Legii nr.68/1992, Lege privind alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului. Această propunere legislativă are, de asemenea, un raport de respingere.

Dacă, din partea iniţiatorului, sau a comisiei sesizate în fond sau a grupurilor parlamentare, se doreşte intervenţia, pe această propunere legislativă? Nu doreşte nimeni.

Supun votului dumneavoastră respingerea acestei propuneri legislative.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi această propunere legislativă a fost respinsă, cu unanimitate de voturi.

Urmează Propunerea legislativă privind constituirea fondului special pentru stimularea viticulturii în România. Are, de asemenea, raport de respingere.

Dacă, din partea iniţiatorilor, a comisiei de specialitate sau a grupurilor parlamentare, se doreşte intervenţia? Nu doreşte nimeni.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a acestei propuneri legislative.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Se abţine cineva? Nimeni.

Cu majoritate de voturi, această respingere a fost adoptată de Camera Deputaţilor.

Urmează o Propunere legislativă privind unele măsuri de protejare a fondului forestier. Această propunere legislativă a fost aprobată ca procedură de urgenţă şi are raport de respingere, din partea comisiei de specialitate.

În cadrul procedurii de urgenţă, nu se ia cuvântul, din partea iniţiatorilor, comisiei şi a grupurilor parlamentare. Aceasta e procedura de urgenţă, aşa că eu am să supun votului dumneavoastră propunerea de respingere, a comisiei de specialitate.

Doriţi să interveniţi? Să facem o excepţie de la regulă? Pentru dumneavoastră, da.

Deci ese procedură de urgenţă, în mod normal, nu, dar, pentru că avem...

Domnul Marian Ianculescu:

Doamnă preşedinte,

Vă mulţumesc, pentru înţelegere.

Aş vrea să explic, plenului Camerei Deputaţilor, istoria acestui act legislativ, care era menit să protejeze, în mai mare măsură, fondul forestier. El a fost iniţiat acum un an de zile, deci iată ce înseamnă procedura de urgenţă, deci un an de zile, timp în care el putea, deja, să fie promulgat şi să-şi exercite efectele.

Vreau să vă spun că, în plenul comisiei, maniera în care a fost respins acest proiect de lege a fost pe căi mai puţin ortodoxe. El a mers, în totalitate, aprobat, de la articolul 1 până la articolul final, iar în momentul în care urma să se dea votul final, printr-o abilitate a preşedintelui de comisie, a domnului deputat Cristea, mare parte din parlamentari, de altfel toţi parlamentarii Grupului parlamentar PNŢCD, au părăsit sala pentru a nu fi cvorum, pentru a fi aprobat acest proiect de lege. De asemenea, tot pentru a se crea condiţii să fie respins, ulterior, la o săptămână, încă o comisie, Comisia juridică, a cerut, şi ea, să-şi dea avizul pe fond. Deci iată cum a fost, într-o procedură de urgenţă, şi în procedură de urgenţă se ştie care este modalitatea, că în 48 de ore are loc raportul, a trecut o săptămână de zile, am impresia că chiar două, prin care această procedură de urgenţă a ieşit din procedura de urgenţă.

Vreau să vă spun că, dacă acest proiect de lege era aprobat, la ora actuală, Regia Naţională a Pădurilor nu era într-un blocaj de circa 300 de miliarde de lei. Vreau să vă spun că, la ora actuală, nu exista dezastrul care, încă, continuă să existe în fondul forestier al ţării şi sunt convins că nici dezastrul ecologic, concretizat, iată, şi în zilele noastre, cu aceste inundaţii catastrofale, nu ar mai fi fost sau ar fi fost foarte mult diminuate aceste dezastre. De aceea eu îmi exprim regretul că acest proiect de lege a fost respins, de maniera în care a fost respins.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Şi noi vă mulţumim şi ne exprimăm, şi noi, regretul.

Deci am să vă rog, domnule preşedinte, pe scurt. Deci, pe scurt, spuneţi motivul respingerii. Deja am ieşit din procedura de urgenţă, şi ca termen de discuţie, aşa că putem să facem excepţii.

Domnul Gheorghe Cristea:

Nu vreau să mă refer la consideraţiile colegului nostru, vreau să spun că acest proiect a fost respins din două motive principiale, care sunt trecute în raportul comisiei, de altfel. Deci propunerea legislativă reia, în altă formă, dispoziţiile legale în vigoare prevăzute în Codul silvic, aprobat prin Legea nr.26/1996, publicată în "Monitorul Oficial" al României. Şi, al doilea punct, toate cerinţele din propunerea legislativă sunt reglementate, erau la vremea respectivă, de proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional, lege care este, în acest moment, la mediere, dumneavoastră anunţând, astăzi, componenţa Comisiei de mediere, deci această lege mult mai complexă decât ce vroia să propună această reglementare.

Mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Şi noi vă mulţumim, domnule preşedinte.

Sigur, dacă doreşte cineva din partea grupurilor parlamentare? Nu doreşte, pentru că, deja, am făcut...

Eu sunt nevoită să vă supun dumneavoastră, în primul rând, propunerea de respingere, a comisiei de specialitate, cu motivaţiile pe care vi le-a prezentat domnul preşedinte Cristea şi cele scrise în raport.

Cine este pentru respingere? Mulţumesc.

Împotrivă? 6 voturi împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

Deci, din 178, cvorumul anunţat înainte, cu 6 voturi împotrivă şi 3 abţineri, propunerea de respingere nu a fost adoptată, deoarece această lege are un caracter organic şi va trebui să o discutăm pe articole.

Fiind procedură de urgenţă, am să rog comisia de specialitate să ne propună un timp de discuţii.

Domnule preşedinte, poate, totuşi, ar fi mai bine s-o retrimitem la comisie, să mai discutaţi... Poate, ce nu s-a prins în legea care se mediază acum...

Domnul Gheorghe Cristea:

Doamnă preşedinte, dacă-mi permiteţi, repet, ceea ce şi-ar fi propus, şi teoretic, să reglementeze, acest raport, este reglementat printr-o lege extrem de complexă, care se referă la regimul silvic în România, indiferent de forma de proprietate. Deci nu vreau să intru în dezbateri de fond, aici. De altfel, argumentul principal, în respingere, pe lângă altele, ne-a fost dat de raportul Consiliului Legislativ, care ne-a demonstrat, fără nici un fel de dubiu, că propunerea legislativă făcută este acoperită de acte normative în vigoare, care nu ridică nici un semn de întrebare.

Sigur, eu înţeleg, să spunem aşa, poziţia colegului nostru, dar, repet, eu vă propun 2 minute pentru fiecare articol şi 15 minute în total, ca să intrăm pe procedură. Repet, obiectul reglementării este rezolvat într-o lege trecută deja prin cele două Camere şi aflată, acum, în proces de mediere. Nu înţeleg susţinerea, dar, mă rog, pe procedură, deci, am propus 2 minute şi 15 minute în total.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Dar vă rog scurt, domnule deputat, pentru că, deja, am încălcat procedurile.

Domnul Marian Ianculescu:

Doamnă preşedinte,

Ceea ce a spus domnul deputat Cristea este inexact: acest proiect de lege nu are nici o legătură cu Legea regimului silvic, nici măcar un articol. Acest proiect de lege prevedea clar să se desfăşoare, în continuare, lucrările în pădurile ţării, în conformitate cu prevederea amenajamentelor silvice. Această acţiune de desfăşurare a lucrărilor, de aplicare a lucrărilor în păduri, în conformitate cu prevederea amenajamentelor silvice, a fost foarte mult îngreunată de faptul că foarte mulţi deţinători de păduri şi alţii au interzis corpului silvic să mai execute lucrări în pădurile care, la un moment dat, ar urma să facă obiectul retrocedării. Această amânare a efectuării lucrărilor, în pădurile respective, este extrem de periculoasă, pentru că, practic, s-a pus în mare pericol mare parte din viitorul pădurilor respective.

Este normal ca să intervii în viaţa pădurii, ca să asiguri regenerarea viitoare a pădurii, exact în momentul în care sunt create condiţiile în care sămânţa cade la sol şi ea regenerează în mod natural. Amânând executarea acestor lucrări, un an, doi, trei, patru ani de zile, aceasta înseamnă, efectiv, compromiterea pădurii. Or, acest proiect de lege venea să permită, într-un cadru legal, efectuarea acestor lucrări, în continuare. Aceasta era toată prevederea legii, şi nicidecum ceea ce spune domnul deputat Cristea, că face obiectul Legii regimului silvic, care, într-adevăr, este o lege aşa complexă, cum a spus, pe care am avizat-o în comisie, dar nu are legătură cu acest proiect de lege. Eu consider că acest proiect de lege are valabilitate şi în prezent şi cred că propunerea dumneavoastră de a fi transmis la comisie, pentru analiză, din nou, este cea mai bună soluţie.

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

În aceste condiţii, returnăm această propunere...

Domnul Gheorghe Cristea:

Doamnă preşedinte, ...

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă rog, este hotărârea mea, nu v-am dat cuvântul...

Domnul Gheorghe Cristea:

Numai puţin...

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci este dreptul meu de preşedinte de... Vă rog, domnule deputat Cristea...

Domnul Gheorghe Cristea:

Doamnă preşedinte, ...

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat Cristea, vă rog să luaţi loc la masa comisiei...

Domnul Gheorghe Cristea:

Vă rog frumos să-mi daţi cuvântul!

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, în acest moment, eu am luat hotărârea de a trimite această propunere legislativă la comisie, înapoi, pentru a vedea dacă cele relatate de domnul deputat, anterior, ... Deci am terminat cu această propunere legislativă! (Domnul deputat Gheorghe Cristea solicită, în continuare, să i se dea cuvântul)

Urmează Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii fondului funciar, nr.18/1991.

Domnule deputat, v-aţi spus cuvântul, eu v-am înţeles...

Domnul Gheorghe Cristea:

Eu sunt preşedintele comisiei, am voie să explic...

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Aţi explicat, domnule deputat. Am hotărât, în calitatea pe care mi-o conferă Regulamentul, să trimit această propunere legislativă, pentru rediscutare, în comisia de specialitate.

Domnul Gheorghe Cristea:

Şi o s-o respingem iar!

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Nu-i nimic, daţi acelaşi aviz, în continuare.

În continuare, la ordinea de zi, avem Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar, nr.18/1991, de asemenea, cu soluţie de respingere.

Domnul Gheorghe Cristea:

Solicit o intervenţie pe procedură. Este regulamentar!

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, vă rog, la punctul de pe ordinea de zi anunţat de mine, acum, nu la altceva, anterior.

Domnul Gheorghe Cristea:

Solicit o intervenţie pe procedură! Sunteţi obligată să-mi daţi cuvântul!

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Poftiţi, dar la acest proiect de lege. Altfel, vă întrerup, dacă vorbiţi despre altceva.

Domnul Gheorghe Cristea:

Doamnă preşedinte, cred că, dacă aveţi microfonul şi... Deci sunt preşedintele comisiei şi trebuie să dau explicaţii, în această calitate, da?! Deci sunt obligat să dau explicaţii la propunerea pe care a făcut-o colegul nostru, în calitatea pe care o am şi dumneavoastră sunteţi obligată să-mi daţi cuvântul.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Aţi spus. Nu are rost să continuăm discuţiile.

Domnul Gheorghe Cristea:

Deci, doamnă preşedinte, dumneavoastră m-aţi invitat, aici, să fac propuneri de dezbatere, de timp. Deci uitaţi-vă, vă rog frumos, la Regulament. Eu am făcut această propunere, iar dumneavoastră eraţi obligată, pe Regulament, să procedaţi la dezbaterea proiectului, şi nu la trimiterea lui la comisie. Aşa spune Regulamentul!

Este procedură de urgenţă, eu am fost solicitat să propun timp, am propus 2 minute, pentru fiecare articol şi 15 minute, în final, iar obligaţia dumneavoastră este să-l supuneţi dezbaterii, doamnă preşedinte, nu să-l trimiteţi la comisie şi să vorbiţi la microfon, pentru că îl aveţi la îndemână, inclusiv butoanele prin care să le opriţi pe celelalte. Este şi o încălcare de Regulament şi este şi o conduită, cel puţin în opinia mea, nepoliticoasă!

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă rog să-i reproşaţi acest lucru colegului dumneavoastră, şi nu mie!

Domnul Gheorghe Cristea:

Deci v-am reproşat, pentru că trebuie să supuneţi în dezbatere, doamnă preşedinte, pe Regulament.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci am înţeles. Procedura de urgenţă se menţine, timpul propus de dumneavoastră o să-l supunem votului. Până atunci, se returnează la comisie, până data viitoare, până lunea viitoare, când avem, din nou, pentru că, oricum, s-a terminat programul.

Deci, oricum, procedura de urgenţă, pe această lege, se menţine. Vă rog, în cursul zilei de miercuri, mai analizaţi, o dată...

Domnul Gheorghe Cristea:

Doamnă preşedinte,

Acestea sunt inovaţii, vă rog să le scrieţi şi să le aduceţi, ca amendamente la Regulament. Vă rog frumos! Deci, astfel de inovaţii, prezentaţi-le, ca amendamente, la Regulament. Deci stabilim, astăzi, timpul de dezbatere, pe articole şi pe total, şi dumneavoastră spuneţi: vă duceţi la comisie şi, când vă întoarceţi, cu ea, o să discutăm pe timpul acesta. Dar e posibil aşa ceva?! Putem să venim cu un raport de 30 de pagini, doamnă preşedinte, care nu mai e valabil săptămâna viitoare! Nu mai e valabil! Nu înţeleg ambiţii de genul acesta, pe lângă faptul că, proiectul, în sine, este complet depăşit, din toate punctele de vedere şi este acoperit de 10 acte normative, dar nu vreţi să ascultaţi o argumentaţie serioasă, să plimbăm la comisie, aşa, că vreţi dumneavoastră!

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Ba am ascultat! Deci, domnule deputat, am ascultat argumentaţiile, şi din partea dumneavoastră şi din partea domnului deputat deputat care este iniţiator. Oricum, nu este timp de discutat, astăzi. Am să vă rog, la lucrările comisiei, de miercuri, să vă mai susţineţi, încă o dată, punctul de vedere şi, cu aceasta, am terminat! (Domnul deputat Gheorghe Cristea comentează, în continuare)

În acest moment, lucrările de astăzi, pe discutarea propunerilor legislative, s-a încheiat. Urmează faza de răspuns la interpelări. (Domnul deputat Gheorghe Cristea insistă, în continuare)

Deci urmează faza de răspunsuri la interpelările adresate de deputaţi, în şedinţa Camerei Deputaţilor din data de 21 iunie 1999.

Doriţi, domnule deputat Sireţeanu, aveţi o chestiune de procedură?

Domnul Mihail Sireţeanu:

Da.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, vă rog.

Domnul Mihail Sireţeanu:

Mulţumesc.

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

În urmă cu trei săptămâni, de la acest microfon, am lansat o interpelare ministrului muncii şi protecţiei sociale, şi vreau să pun în paranteză "protecţiei sociale", privind unele aspecte cu care se confruntă handicapaţii din România şi, în general, nevăzătorii.

Din păcate, nici acum, după trei săptămâni, nu s-a primit nici un răspuns şi nici vreo speranţă, în acest fel, nici măcar nu răspuns în scris sau să se spună: domnule, primeşti răspuns peste o lună, două, trei, patru sau aşa mai departe.

Acum două săptămâni, am solicitat, în mod expres, să se ceară ministrului muncii să trimită un reprezentant cu un astfel de răspuns. Nici la această solicitare a mea nu s-a primit nici un răspuns.

V-aş ruga, doamnă preşedinte, dacă se poate, pentru că este regulamentar şi este legal, să solicitaţi ministrului muncii să vină în Parlament şi să dea răspuns la interpelările care i-au fost adresate.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Reprezentanţii Departamentului pentru relaţia cu Parlamentul să ia, în acest moment, legătura cu ministrul muncii şi protecţiei sociale, cu domnul Athanasiu, şi, dacă nu vine dumnealui, să trimită un secretar de stat, măcar, să primim răspunsul, pentru că este inadmisibil, de atât de mult timp, să i se solicite informaţii şi să nu le primească.

O să intrăm... Vă rog, nu vă dau cuvântul. (Se adresează domnului deputat Mihai Vitcu, care s-a apropiat de tribună, cu intenţia de a lua cuvântul)

Solicit amânarea, pentru a nu răspunde, bineînţeles, domnul prim-ministru Radu Vasile, la interpelarea adresată de doamna deputat Paula Ivănescu, domnii deputaţi Ioan Oltean şi Alexandru Săndulescu, domnul deputat Marin Gheorghe şi domnul deputat Petre Naidin.

De asemenea, Fondul Proprietăţii de Stat anunţă că va da un răspuns, în scris, interpelării adresate acestuia de către domnul deputat Petre Naidin. Şi Ministerul Finanţelor urmează să prezinte un răspuns, în scris, domnilor deputaţi Gheorghe Ana, Marin Gheorghe şi Petre Naidin.

Acestea sunt solicitările de amânări.

Începem procedura, în sine, şi... Nu, vă mulţumesc, pentru că mă rugaţi pentru un minut... (Se adresează domnului deputat Mihai Vitcu) Începem procedura în sine şi urmează ca, ceea ce aveţi dumneavoastră de spus, pe procedură sau pe altceva, după terminarea răspunsurilor la interpelări.

În sală, se află domnul ministru Romică Tomescu, ministrul apelor, pădurilor şi protecţiei mediului, pentru a răspunde interpelării domnului deputat Alexandru Ionescu.

Domnul deputat este prezent în sală. Vă rog să vă prezentaţi interpelarea.

Are cuvântul domnul deputat Alexandru Ionescu, pentru a-şi prezenta interpelarea adresată domnului ministru. Acesta este obiectul şedinţei de la această oră. Vă rog domnule deputat, aveţi cuvântul. După ce termină răspunsul domnul ministru Romică Tomescu la ambele interpelări am să vă dau cuvântul şi dumneavoastră, domnule deputat.

Domnul Alexandru Ionescu:

Doamnă preşedinte,

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

O să-mi permit să formulez interpelarea, aşa cum mi-o amintesc, pentru că, din păcate, am lăsat-o sus în birou.

Domnule ministru, interpelarea mea s-a adresat dumneavoastră cu rugămintea de a face tot ce este posibil să puneţi frâu braconajului din păduri şi, de asemenea, tăierilor ilegale care se mai petrec acolo, pentru că filialele noastre ne-au semnalat multe astfel de cazuri. Şi partea principală a interpelării se referea, domnule ministru, la faptul că dumneavoastră ar fi bine dacă aţi putea să studiaţi introducerea unei reglementări, a unor regulamente sau a unei reguli, prin care să se interzică ca toate gaterele să mai folosească ceaprazuri mai mari de 3 mm, pentru că pe această cale se pierde o foarte importantă cantitate de material lemnos.

Acestea erau, domnule ministru, întrebările şi în total ele alcătuiau interpelarea pe care v-am făcut-o şi la care veţi avea bunăvoinţa să-mi răspundeţi.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul ministru Romică Tomescu, aveţi cuvântul. Vă rog să vă limitaţi la 2 minute. Dacă aveţi un răspuns mai extins, îi daţi domnului deputat o copie.

Domnul Romică Tomescu:

Doamna preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Controlul instalaţiilor de transformat lemn rotund în cherestea este reglementat de Instrucţiunile cu privire la circulaţia şi controlul circulaţiei materialelor lemnoase şi ale instalaţiilor de transformat lemn rotund, aprobate prin Hotărârea de Guvern nr.735/1998. Acestea prevăd, la art.19, şi măsura anulării autorizaţiei de funcţionare în situaţia în care se constată nereguli cu privire la înregistrarea exactă a intrărilor-ieşirilor de materiale lemnoase în documentele din care rezultă provenienţa acestora. Pentru reglementarea măsurii de retragere a autorizaţiilor de funcţionare în situaţia neîndeplinirii unor criterii tehnice, este necesară emiterea unui act legislativ distinct, iniţiat împreună cu autoritatea publică centrală de resort, respectiv Ministerul Industriilor şi Comerţului, care să avizeze criterii tehnice minimale, alături de criteriile specifice ministerului nostru, pentru aviz de mediu şi capacitate de debitare, conform resursei disponibile.

În ceea ce priveşte liberalizarea exportului principalelor produse lemnoase, concretizată în desfiinţarea interdicţiilor şi contingentelor la export, inclusiv pentru sortimentul buştean, aceasta este una din măsurile menite să contribuie la reuşita procesului de restructurare a întreprinderilor prevăzute în Programul economic şi social al Guvernului, fiind, de asemenea, conformă cu prevederile Acordului european de realizare a unei zone de comerţ liber cu bunuri materiale, pe care Ministerul Industriei şi Comerţului a trebuit să le accepte.

Realizările la exportul de buştean sunt nesemnificative şi nu influenţează exportul de mobilă şi produse finite din lemn. Lipsa de performanţă a întreprinderilor româneşti din industria forestieră de prelucrare a lemnului se datorează altor cauze, cum ar fi management necorespunzător, în special la cele aflate în proprietatea statului, blocaj financiar, resurse financiare insuficiente sau greşit administrate, costuri de producţie ridicate, nivel tehnologic scăzut, valorificare insuficientă a cererilor existente pe anumite pieţe şi altele.

Trebuie subliniat că faţă de un preţ al resursei de lemn sub o pătrime din cel mondial, marii consumatori de lemn din România, cu capacităţi excedentare, realizează o cincime din productivitatea industriei de profil vest-europene.

Măsurile luate de Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, împreună cu adoptarea unui set legislativ articulat, în curs de definitivare, urmăresc inclusiv diminuarea fenomenului tăierilor ilegale de arbori din fondul forestier naţional şi din afara acestuia.

Mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat, mai doriţi să interveniţi?

Domnul Alexandru Ionescu (din bancă):

Nu.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, domnule ministru, să-i daţi domnului deputat o copie scrisă. Domnul deputat Marian Ianculescu a adresat o interpelare. După ce termină domnul ministru de răspuns la ambii deputaţi o să vă dau cuvântul.

Domnule Marian Ianculescu, vă rog să vă prezentaţi interpelarea adreastă aceluiaşi ministru Romică Tomescu.

Domnul Marian Ianculescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Obiectul interpelării se referă la modul de aplicare a unor prevederi din Legea nr.26/1996 Codul Silvic. Se referă la următoarele prevederi: art.63 din Legea nr.26/1996 Codul Silvic prevede constituirea la nivelul Regiei Naţionale a Pădurilor a unui fond de conservare şi regenerare a pădurilor, purtător de dobândă, constituit din mai multe surse şi anume: contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier, contravaloarea pierderilor de creştere, determinate de exploatarea arborilor înainte de vârsta exploatabilităţii stabilită prin amenajamentele silvice pentru terenurile scoase definitiv din fondul forestier, despăgubirile pentru daune aduse fondului forestier, tarifele pentru efectele favorabile determinate de funcţiile de protecţie ale pădurilor, 20-25% din încasările realizate din valorificarea masei lemnoase pe picior, provenite din produse principale şi secundare, şi alocaţii de la bugetul de stat.

Acest fond este destinat pentru împădurirea unor terenuri goale, pentru regenerarea suprafeţelor parcurse cu tăieri, gospodărirea cu prioritate a unor păduri cu funcţii speciale de protecţie, acoperirea cheltuielilor ocazionate de eventualele calamităţi asupra pădurilor şi, în sfârşit, pentru cumpărarea de terenuri, potrivit prevederilor art.51 şi 53 din aceeaşi lege.

Cealaltă prevedere care face obiectul interpelării este art.67, care prevede obligativitatea proprietarilor de păduri să respecte prevederile amenajamentelor silvice şi să asigure permanenţa pădurii. În acest sens, după tăierea pădurii, proprietarii sunt obligaţi să realizeze regenerarea acesteia în cel mult doi ani, Regiei Naţionale a Pădurilor revenindu-i sarcina să acorde, la cerere, sprijin tehnic. În caz că proprietarul nu-şi îndeplineşte obligaţia de regenerare a pădurii, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, după somarea proprietarului, va dispune Regiei Naţionale a Pădurilor executarea, prin Ocolul silvic, pe contul proprietarului, a lucrărilor de împădurire şi de întreţinere, până la regenerarea definitivă.

Faţă de cele prezentate, vă rog, domnule ministru, să ne precizaţi modul de constituire şi de utilizare pe surse şi categorii de destinaţie a Fondului de conservare şi regenerare a pădurilor, constituit potrivit Legii nr.26/1996 Codul Silvic şi, totodată, modul în care au fost realizate până în prezent prevederile art.67 din aceeaşi lege, referitor la obligativitatea regenerării pădurilor proprietate privată după tăierea acestora, fie de către proprietari, fie de către Regia Naţională a Pădurilor, cu recuperarea ulterioară a cheltuielilor efectuate, de la respectivii proprietari.

De asemenea, vă rugăm să ne precizaţi ce suprafaţă s-a plantat în pădurile proprietate privată după exploatarea legală sau în delict a masei lemnoase, mai ales că se ştie faptul că din cele 381.000 de ha care au fost retrocedate foştilor proprietari, circa 50.000 de hectare au fost defrişate, marea lor majoritate având rol de protecţie deosebit. Oare câte din acestea au mai fost împădurite în loc?

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule ministru, vă rog, dacă vreţi să răspundeţi.

Domnul Romică Tomescu:

La 30 aprilie 1999, situaţia Fondului de conservare şi regenerare a pădurilor, constituit la Regia Naţională a Pădurilor, în conformitate cu prevederile art.63 din Legea nr.26/1996, era următoarea: sold neutilizat din anul 1998 – 35, 9 miliarde lei; fond constituit în anul 1999 – 41 de miliarde lei; total – 76,9 miliarde lei.

În anul 1999, Fondul de conservare şi regenerare s-a utilizat astfel: împădurirea unor terenuri goale şi regenerarea suprafeţelor parcurse cu tăieri – 9.636 de hectare împăduriri integrale, în valoare de 38,5 miliarde lei; acoperirea unor cheltuieli ocazionate de calamităţi naturale – 2,3 miliarde lei; total fond utilizat - 40,8 miliarde lei; sold la finele lunii aprilie 1999 – 36,1 miliarde lei.

În acest an, Regia Naţională a Pădurilor a sprijinit proprietarii de păduri particulare în acţiunea de regenerare a 93 hectare, asigurând materialul de plantat şi asistenţa tehnică, după cum urmează: în judeţul Covasna, Asociaţia de gospodărire a pădurilor particulare a împădurit 50 de hectare, plantând 200.000 de puieţi de molid în suprafeţele de pădure afectate de doborâturile de vânt, în perioada 1995-1998. Lucrările s-au executat cu sprijinul Direcţiei silvice Sfântul Gheorghe. În judeţul Suceava, pe raza comunelor Găzvana şi Vama s-au împădurit 20 de hectare, plantându-se 85.000 de puieţi în suprafeţe de pădure defrişate după punerea în posesie, conform Legii nr.18/1991. Lucrările s-au executat cu sprijinul Direcţiei silvice Suceava. În judeţul Vaslui, pe raza comunei Murgeni s-au împădurit 5 hectare, plantându-se 25.000 de puieţi. Lucrările s-au executat cu sprijinul Direcţiei silvice Bacău. Şi în fine, în judeţul Giurgiu, pe raza comunei Gogoşari, satul Izvoru, s-au împădurit 9 hectare în terenuri particulare, la solicitarea proprietarilor acestora, 45.000 de puieţi plantaţi, iar pe raza comunei Vânătorul Mic, satul Izvor, s-au împădurit 8 hectare, 40.000 de puieţi plantaţi. Lucrarea s-a executat cu sprijinul Direcţiei silvice Târgovişte. Pentru executarea lucrărilor de împăduriri realizate pe raza comunelor Găzvana, judeţul Suceava, Gogoşari, judeţul Giurgiu, şi în judeţul Giurgiu în total, Regia Naţională a Pădurilor a pus la dispoziţie gratuit 295.000 de puieţi forestieri.

Considerăm că prin înfiinţarea structurilor silvice teritoriale din subordinea autorităţii publice centrale pentru silvicultură, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă nr.96/1998, se creează premisele unei gospodăriri durabile a pădurilor, inclusiv prin utilizarea corespunzătoare a Fondului de conservare şi regenerare a pădurilor.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat, mai doriţi să interveniţi, da?

Domnul Marian Ianculescu:

Mulţumesc domnului ministru pentru răspuns şi apreciez totuşi grija care o poartă corpul silvic pentru regenerarea pădurilor, însă cred că s-ar impune un ritm mai alert, mai ales că există o suprafaţă foarte mare defrişată din fondul forestier proprietate privată şi trebuie antrenată atât regia, cât şi proprietarii de păduri pentru a se împăduri, pentru că termenul de 2 ani care decade conform legii, deja este depăşit.

De asemenea, aş mai face o recomandare domnului ministru, ca Regia Naţională a Pădurilor să-şi orienteze atenţia ca din fondul de conservare, potrivit legii, cum este el constituit, să poată să treacă deja la cumpărarea de păduri, pentru că există foarte mulţi proprietari de păduri care doresc să-şi vândă suprafeţele respective de pădure, şi atunci Regia Naţională a Pădurilor, prin Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, există cadrul legal să se treacă serios la această acţiune deosebit de importantă pentru întregirea fondului forestier din domeniul public al statului.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule ministru, mai doriţi să interveniţi?

Domnul Romică Tomescu (din loja ministerială):

Nu, am reţinut.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, bine. Vă mulţumim pentru participare. Domnul deputat Gheorghe Ana pentru procedură, vă rog.

Domnul Gheorghe Ana (HD):

Distinsă doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă mulţumesc pentru posbilitatea ce mi-o daţi să îmi manifest indignarea, în primul rând, şi totodată protestul în legătură cu colaborarea dintre cele două puteri ale statului, respectiv între Executiv şi Legislativ. Este a doua oară când sunt anunţat în sală că se solicită amânarea la un răspuns public, la o interpelare care privea probleme de politică internă a Guvernului României.

Consider că este lipsă de curaj şi de răspundere să vină să prezinte public răspuns la ceea ce noi, în speţă eu am venit să solicit ceea ce mi-au cerut cetăţenii pe care-i reprezint.

Prima interpelare la care am fost amânat a fost adresată Guvernului României în legătură cu aplicarea legislaţiei pe care aici am votat-o privind zonele defavorizate, legislaţie care nu se aplică. În Valea Jiului, punctual, am arătat că au fost proiecte care au fost respinse subiectiv. Ministrul industriei, care a fost solicitat să răspundă concret, nu a binevoit să vină aici să răspundă la acea chestiune punctuală.

În prezent, aşteptam să mi se răspundă tot punctual de către Guvernul României de ce a încălcat prevederile legislaţiei acestei ţări privind achiziţionarea din sursă unică a unor servicii vizând restructurarea datoriei publice, intrând în legătură cu o singură firmă de consultanţă din New York, fără a se da publicităţii, fără a se face preoferte ş.a.m.d., cum în mod logic şi firesc ar fi trebuit să se întâmple, mai ales că toţi aceşti bani sunt plătiţi din banii contribuabililor din România, şi nu din altă parte.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Am să vă rog să vă limitaţi, au trecut cele 2 minute.

Domnul Gheorghe Ana (HD):

Vă mulţumesc. Îmi pare rău că a trebuit să folosesc acest ton, care, aşa cum ştiţi, nu este tonul cu care vorbesc de la acest microfon, însă reţineţi, şi pe dumneavoastră vă rog să transmiteţi Biroului permanent, sunt indignat şi nu numai eu, ci mai mulţi colegi care suntem puşi în faţa acestei situaţii penibile de a nu primi răspunsuri de la Guvern, sau de a primi răspunsuri prin reprezentanţii Guvernului, aşa cum ştiţi şi dumneavoastră.

Mulţumesc pentru îngăduinţă.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Şi eu vă mulţumesc şi mă alătur indignării dumneavoastră, pentru că sunt şi eu în aceeaşi situaţie şi doresc să primesc, şi specific că doresc să primesc răspuns de la primul-ministru, şi nu de la un secretar general dintr-un minister.

Am terminat cu procedura. Din partea Ministerului de Interne nu este prezent nimeni pentru a răspunde interpelării domnului deputat Petre Naidin, care, de altfel, nici dumnealui nu se află în sală.

Din partea Ministerului Transporturilor este prezent domnul secretar de stat Adrian Marinescu, pentru a răspunde interpelării domnului deputat Traian Dobre, pe care-l invit să o prezinte. Nu este domnul deputat. Deci, domnule secretar de stat, pentru că v-aţi prezentat, vă rog să lăsaţi răspunsul în scris, pentru a-i fi transmis domnului deputat.

Din partea Ministerului Finanţelor este prezentă doamna Doina Leonte, secretar general – şi îl înteb pe domnul deputat Nicolae Popa, dacă acceptă răspunsul de la persoana care este prezentă în sală şi care nu are funcţie de demnitate publică. (Domnul deputat Nicolae Popa vorbea în acest timp la telefonul mobil.)

Domnule deputat, vă rog lăsaţi telefonul! Deci, primiţi răspunsul de la un secretar general din minister, la interpelarea dumneavoastră, sau aşteptaţi să vină ministrul?

Domnul Nicolae Popa:

Îl primesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Îl primiţi. Vă rog două minute aveţi pentru a vă prezenta interpelarea şi vă rog să vorbiţi la telefon în pauză, nu în timpul lucrărilor.

Domnul Nicolae Popa:

Mulţumesc, doamna preşedinte, nu trebuie să ne faceţi dumneavoastră morală.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Ba da, vă fac.

Domnul Nicolae Popa:

Da, dumneavoastră aveaţi alte probleme înainte, deci, discutaţi despre alte probleme şi sigur că... Eu am încredere în doamna secretar general, aşa că îi cunosc capacitatea de a da răspuns la această interpelare. Ea se referă la... este vorba despre Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.28/1999, unde se prevede schimbarea vechilor case de marcat aflate în dotarea societăţilor comerciale cu altele noi, tocmai acum, când agenţii economici se confruntă cu o fiscalitate exagerată, blocaje economice financiare, dobânzi înrobitoare la credite şi cu un mediu de afaceri nefavorabil. Aş înţelege dacă această acţiune ar constitui singura problemă care ar trebui rezolvată pentru buna desfăşurare a activităţii agenţilor economici, dar, în prezent, aceştia se confruntă cu o serie de probleme cu mult mai grave. Această acţiune de înlocuire a vechilor case de marcat cu alte noi nu cred că este una de natură să îmbunătăţească colectarea veniturilor la bugetul de stat şi nici una care să înlăture parţial evaziunea fiscală.

Mai pe şleau spus, pentru agenţii economici, noile aparate de marcat electronice fiscale nu reprezintă altceva decât un alt efort financiar, de natură să împovăreze şi mai mult activitatea economică a acestora. Cred, în schimb, că pentru a disciplina financiar agenţii economici şi pentru a le schimba mentalitatea şi a-i determina să fie cinstiţi cu ei înşişi şi apoi cu statul, este nevoie de un sistem legislativ coerent şi stabil, precum şi de taxe şi impozite suportabile pentru agenţii economici şi populaţie în general şi în nici un caz de măsuri de dotare cu fel de fel de logistici sofisticate, care nu au nici o relevanţă în activitatea lor.

Dacă este să luăm în calcul un judeţ de nivel mediu, unde unităţile de prestări servicii şi cele de desfaceri...

Doamna Paula Maria Ivănescu:

S-au terminat cele două minute, vă rog să încheiaţi!

Domnul Nicolae Popa:

Numai un exemplu şi termin, doamna preşedinte.

Dacă luăm numai un judeţ mediu, unde sunt aproximativ 20.000 de societăţi comerciale mici şi mijlocii, preţul acestor case de marcat figurând pe piaţă la 500 de dolari pe bucată, la nivel de ţară, vă daţi seama că ar ajunge la 400-500 de milioane de dolari şi, în această situaţie, vă daţi seama care sunt eforturile financiare pe care trebuie să le suporte agenţii economici.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Doamna Doina Leonte, secretar general în Ministerul Finanţelor. Vă rog răspundeţi domnului deputat.

Doamna Doina Leonte:

Vă mulţumesc. În legătură cu interpelarea domnului deputat Nicolae Popa precizăm că aparatele de marcat electronice fiscale reprezintă atât un instrument de lucru care furnizează agentului economic, un veritabil ajutor pentru corecta administrare a afacerilor, cât şi un instrument de control. Aceste aparate furnizează atât agentului economic cât şi organelor de control date referitoare la marfa vândută sau serviciile prestate şi la alte operaţiuni contabile şi fiscale, ca de exemplu: plata periodică a taxei pe valoarea adăugată.

Referitor la efortul financiar ce trebuie suportat de agenţii economici, cât şi posibilitatea introducerii şi întreţinerii acestor aparate în mediul rural, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.28/1999 privind obligaţia agenţilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale prevede că agenţii economici care realizează venituri totale anuale de până la 100 milioane lei, nu sunt obligaţi să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale.

Un agent economic care realizează o cifră de afaceri de 500 milioane lei, iar rata netă a profitului în raport cu cifra de afaceri este de 15%, pentru o casă de marcat cu un preţ de achiziţie din 7,5 milioane lei, va trebui să suporte aceste cheltuieli de 75 milioane lei profit. În aceste condiţii, costul casei de marcat în raport cu cifra de afaceri reprezintă 1,5%.

Referitor la operaţiunea de schimbare a aparatelor de marcat electronice fiscale aflate în dotarea societăţilor comerciale, vă aducem la cunoştinţă că acestea pot fi utilizate numai dacă corespund parametrilor tehnici prevăzuţi în Normele metodologice pentru aplicarea Ordonanţei de urgenţă nr.28, aprobate prin Hotărârea de Guvern nr.447/1999.

De reţinut faptul că parametrii tehnici şi funcţiile aparatelor de marcat electronice fiscale prevăzute în actele normative menţionate sunt la nivelul standardelor internaţionale, pentru a răspunde cerinţelor legislaţiei financiare într-o economie de piaţă.

În ceea ce priveşte aspectul precizat în interpelare în legătură cu agenţii economici care au câştigat licitaţia, care câştigă licenţa comercializării acestor aparate, vă aducem la cunoştinţă că la această dată nu există nici un distribuitor autorizat, iar prin Ordonanţa nr.28, cât şi prin Normele metodologice de aplicare a acesteia, nu se instituie monopol asupra distribuţiei, aceasta fiind posibil de realizat de orice agent economic care îndeplineşte condiţiile prevăzute în actele normative.

Referitor la oportunitatea aplicării prevederilor acestei ordonanţe şi a posibilităţilor de întreţinere a aparatelor de marcat electronice fiscale, menţionăm că la elaborarea Normelor metodologice s-a avut în vedere stabilirea procedurii de instalare şi service a aparatelor de marcat electronice fiscale, ce se vor asigura de către distribuitorul autorizat sau unitatea de service abilitată o dată cu obţinerea avizului. Astfel, distribuitorul autorizat sau reprezentantul legal al acestuia în teritoriu are obligaţia ca în termen de 72 de ore de la anunţarea defectării aparatului să-l repună în funcţiune. Nu vor fi autorizaţi să comercializeze astfel de aparate decât agenţii economici care au reţea de service proprie şi asigură service-ul prin unităţi specializate, pe bază de contract, precum şi piesele de schimb pentru perioada de garanţie şi post-garanţie.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat, mai doriţi să interveniţi? Da, vă rog.

Domnul Nicolae Popa:

Sigur, aş fi fost de acord cu doamna secretar general dacă nu ar fi lucrat în Ministerul Finanţelor, dar eu aş vrea să-i amintesc ce mai înseamnă astăzi 100 de milioane, dacă un agent economic ar realiza 100 de milioane venituri, aceasta înseamnă că ar fi în pierdere şi practic nu şi-ar putea desfăşura activitatea, având în vedere inflaţia care există în momentul de faţă în societatea românească. Dar, problema este alta.

Sigur că noi vrem să ne pliem la nivelul Europei, la cerinţele ei, vrem să intrăm în Europa, să fim şi noi moderni, dar tot timpul noi punem, cum spune românul, "carul în faţa boilor". Deci, vrem să ne dotăm logistic prima dată cu fel de fel de utilaje şi instrumente din acestea sofisticate, fără să asigurăm un climat sănătos, un climat cu o fiscalitate suportabilă, şi, totodată, facilităţi pentru sprijinirea acestor activităţi ale întreprinderilor mici şi mijlocii. Tot timpul ne preocupă dotarea acestora cu astfel de utilaje, dar niciodată nu ne-am preocupat pentru a-i sprijini şi pentru a le asigura facilităţi pentru continuitatea activităţilor. Nu întâmplător, aş vrea să vă spun, tocmai datorită acestor demersuri şi acestor ordonanţe aberante care, uneori, vin în avalanşă, este vorba şi de Ordonanţa nr.50 şi de Ordonanţa nr.62, din cele 730.000 de întreprinderi mici şi mijlocii mai funcţionează doar 280.000. Cam aşa ar trebui să punem noi problema, şi această problemă trebuie să ne preocupe, cum salvăm aceste întreprinderi mici şi mijlocii şi cum le susţinem şi le sprijinim pentru ca ele să funcţioneze, nu prin aceste ordonanţe prin care să le îngreuneze şi mai mult situaţia lor financiară.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Şi noi vă mulţumim. Se află în sală domnul secretar de stat Ştefan Pete de la Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, pentru a răspunde interpelării adresate de domnul deputat Mihai Nicolescu.

Domnule Mihai Nicolescu, vă rog prezentaţi interpelarea.

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Domnule ministru,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Interpelarea se adresează Ministerului Agriculturii, aşa cum am spus, şi are în vedere modul în care vom asigura sămânţa necesară pentru anul agricol 1999-2000, având în vedere faptul că agricultura are nevoie şi pentru acest an de cantităţi foarte mari: peste 500.000 de tone la grâu, peste 60.000 de tone la porumb, circa 40.000 de tone la orzoaică, ovăz, circa 5.000 de tone la floarea soarelui, circa 800.000 de tone la cartofi şi cantităţile sunt apreciabile la celelalte specii.

Având în vedere faptul că sămânţa realizată de institutele şi staţiunile de cercetare din verigile superioare şi formele parentale, precum şi condiţiile ecologice favorabile la nivelul ţării şi experienţa acumulată de către producătorii de sămânţă, reprezintă elemente importante pentru realizarea unor suprafeţe semincere care să asigure atât necesarul propriu, la nivelul României, precum şi importante cantităţi disponibile pentru export, mi-am permis şi am formulat două întrebări: în legătură cu suprafeţele semincere care au fost contractate şi s-au însămânţat în vederea asigurării necesarului de sămânţă şi a formelor parentale pentru intern şi ce suprafaţă seminceră s-a semănat şi la ce specii agricole pentru obţinerea de seminţe ce constituie obiectul unor contracte la export?

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule secretar de stat Ştefan Pete, vă rog răspundeţi domnului deputat.

Domnul Pete Ştefan:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Voi răspunde prima data la prima întrebare adresată Ministerului Agriculturii.

Deci, pentru asigurarea necesarului intern de sămânţă de recoltă din recolta anului 1999, au fost însămânţate următoarele suprafeţe de loturi semincere. O să dau citire la câteva produse mai importante, pentru că sunt 22 de produse trecute pe listă; grâu comun – 136.000 de hectare, orz plus orzoaic㠖 17.290 de hectare, porumb plus orz – 17.174 de hectare, floarea soarelui – 11.658 de hectare, cartofi – 5.900 de hectare. Deci, după cum am spus, sunt 22 de produse şi sunt toate trecute pe listă.

Cantităţile de seminţe ce se vor produce de pe aceste suprafeţe sunt destinate asigurării necesarului propriu de sămânţă, comercializării directe de către agenţii economici autorizaţi sau sunt contractate cu societăţi comerciale specializate în prelucrarea şi comercializarea seminţelor.

Aceste suprafeţe de seminţe au fost incluse în Programul de certificare al culturilor semincere, pe baza declaraţiilor de multiplicare ale agenţilor economici autorizaţi.

În afara cantităţilor de seminţe care se vor produce pe aceste suprafeţe producătorii agricoli îşi mai reţin şi alte suprafeţe pentru producerea de seminţe, care nu au fost sau nu sunt incluse în programul de certificare. Toate acestea, pentru asigurarea integrală a necesarului de sămânţă.

La a doua întrebare, referitoare la suprafeţele care s-au contractat sau constituie obiectul unor contracte de export, până la această dată au fost primite de la Inspecţia de stat pentru calitatea seminţelor declaraţii de multiplicare pentru export pentru următoarele suprafeţe de loturi semincere – voi da citire şi aici culturilor mai importante, pentru că sunt 18 produse – orzoaică de toamnă: 500 de hectare, orzoaică de primăvară: 810 hectare, porumb: 1186 de hectare, floarea soarelui: 2367 de hectare, trifoi: 1790 de hectare, sfeclă de zahăr: 7 hectare.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat, mai doriţi să interveniţi?

Vă rog.

Domnul Mihai Nicolescu:

Doamnă preşedinte,

Mulţumesc domnului ministru secretar de stat pentru răspuns.

Mi-aş permite numai câteva consideraţii.

În primul rând, am formulat aceste întrebări având în vedere faptul că în foarte multe judeţe mari producătoare de sămânţă suprafeţele semincere realizate sunt foarte mici şi se relevă acest aspect în mod deosebit la câteva culturi, dintre care cultura de porumb.

De asemenea, aş considera absolut necesar ca această problemă privind programul de producere de sămânţă să rămână o problemă strategică a ministerului, pentru asigurarea seminţei necesare la nivel de ţară. Efortul pe care îl vom face pentru a realiza sămânţa în ţară va fi mult mai mic decât acela de a scoate valuta afară, mai ales că de acolo aducem de cele mai multe ori soiuri şi hibrizi care sunt foarte buni pentru zona ecologică în care au fost creaţi, însă mai puţin corespunzători pentru zona noastră.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Şi eu vă mulţumesc.

Se află în sală domnul secretar de stat Mircea Fronescu, pentru a răspunde interpelării adresată de domnul deputat Mihai Vitcu Ministerului Educaţiei Naţionale.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Mihai Vitcu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Mărturisesc faptul că n-am înţeles de ce nu mi-aţi dat cuvântul la o problemă de procedură, mai ales că este o problemă pe care aţi remarcat-o şi dumneavoastr㠖 este vorba de un minister şi un ministru care din data de 17.05.1999 a primit o interpelare – este vorba de ministrul sănătăţii, domnul Hajdu Gabor, şi care nici până la ora aceasta nu a dat un răspuns.

Dacă până săptămâna trecută eram trecut pe lista de aşteptare, şi anume se cerea amânarea răspunsului, de data aceasta nici măcar atât.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Nici măcar acolo.

Domnul Mihai Vitcu:

Nici măcar acolo, sigur că da.

Vă rog, doamnă preşedinte, să faceţi demersurile de rigoare pentru ca domnul ministru al sănătăţii, Hajdu Gabor, să vină în faţa Parlamentului şi să răspundă interpelărilor pe care deputaţii i le adresează.

Şi acum, mă voi referi la interpelarea prezentată domnului ministru Andrei Marga.

Interpelarea mea pornea de la vizita domniei sale în Suceava, precum şi de la declaraţiile făcute la adresa inspectorului general Vlad Ciubotaru Boier, declaraţii care au determinat reacţii diferite în rândul oamenilor şcolii - pe de o parte, o minoritate care îl susţine şi care a apreciat scuzele prezentate privind suspendarea din funcţie, deşi justiţia nu şi-a spus cuvântul, dosarul afacerii "Codreanca" este pe rol şi numai amestecul politicului face posibilă amânarea unei decizii, iar, pe de altă parte, marea majoritate a cadrelor didactice care au rămas cu un gust amar faţă de poziţia domnului ministru în probleme majore ale învăţământului sucevean, legate de reformă, respectarea legalităţii şcolare, resursele bugetare, managementul şcolar etc.

Multe din ilegalităţile comise de inspectorul general vă sunt cunoscute, îi sunt cunoscute domnului ministru, şi dânsul a exprimat nu o dată poziţii contradictorii, iar întrebarea pe care şi-o pun oamenii şcolii din Suceava este "Până când?".

Era întrebat domnul ministru dacă în contextul situaţiei amintite va lua măsuri şi va pune în aplicare hotărârile judecătoreşti rămase definitive cu privire la situaţia şi statutul celor 6 inspectori de la Inspectoratul şcolar al judeţului Suceava cărora li s-a desfăcut contractul de muncă ilegal, precum şi situaţia directorului de la Şcoala generală Frumosu şi Liceul industrial nr.1 Rădăuţi.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Şi noi vă mulţumim.

Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.

Domnul Mircea Fronescu:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimate domnule deputat Mihai Vitcu,

Referitor strict la întrebarea dumneavoastră, vă pot răspunde următoarele: hotărârile judecătoreşti despre care se face vorbire nu sunt opozabile ministerului, întrucât acesta nu a făcut parte în litigiile asupra cărora instanţele judecătoreşti au dispus, deci ele nu trebuie aplicate de minister, ci de Inspectoratul şcolar judeţean Suceava, care a fost parte în aceste procese.

În altă ordine de idei, în sistemul de drept românesc există ultima fază procesuală, aceea a executării silite, la care partea căreia îi este favorabilă hotărârea judecătorească definitivă poate apela. Ministerul nu are competenţa de a cere inspectoratelor şcolare executarea hotărârilor judecătoreşti.

În ceea ce priveşte desfacerea contractelor de muncă celor 6 inspectori şcolari şi celor 2 directori, singurele competente să decidă asupra legalităţii sau nelegalităţii măsurilor luate sunt instanţele judecătoreşti investite.

În concluzie, nu se poate discuta despre neexecutarea unor hotărâri judecătoreşti definitive de către Ministerul Educaţiei Naţionale, deoarece obligaţia de executare nu incumbă acestuia, pentru motivele arătate mai sus.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, domnule deputat, mai doriţi să interveniţi?

Domnul Mihai Vitcu:

Am reţinut răspunsul dumneavoastră, domnule secretar de stat, şi vă mărturisesc că rămân puţin surprins. De ce? Nu pentru faptul că Ministerul Educaţiei Naţionale nu este cel care trebuie să pună în aplicare hotărârile judecătoreşti.

Eu mă întreb: dacă un inspector general care este subordonat Ministerului Educaţiei Naţionale nu pune în aplicare hotărârile judecătoreşti, atunci cine trebuie să ia măsuri? Şi mă întreb, mai departe: atâta timp cât hotărârile sunt definitive, cât trebuie să mai aştepte aceşti oameni pentru ca ei să intre în drepturile legale? Or, trebuie să se ajungă la Curtea de la Haga pentru a se pune în aplicare o hotărâre judecătorească privind un simplu litigiu de muncă?

Nu ştiu, dar problema aceasta a autonomiei şcolare, pe care eu o împărtăşesc total, conform legislaţiei în vigoare, are şi ea limitele ei, iar ministerul trebuie să intervină atunci când un om al şcolii ignoră hotărâri judecătoreşti şi ignoră legile ţării.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule secretar de stat, mai doriţi să interveniţi?

Dacă doriţi, puteţi.

Vă rog.

Domnul Mircea Fronescu:

Problema este următoarea: exact cum v-am expus. Deci noi nu putem interveni câtă vreme noi nu am fost parte în procesul respectiv. Sigur că vom căuta să vedem ce se întâmplă, adică nu ne este indiferent lucru acesta, dar este exact aşa cum v-am spus.

În ceea ce priveşte răspunsul în scris, noi l-am trimis prin domnul secretar de stat Mihu Miron Biji, dar vă pot da un exemplar şi dumneavoastră.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Vă mulţumim, domnule secretar de stat.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Aş dori să vă reamintesc faptul că avem două proceduri prin care putem avea informaţii de la Guvern: este procedura întrebărilor, care sunt punctuale, şi a interpelărilor, care se referă la politici fie generale, fie sectoriale. Să ne folosim aceste arme de cunoaştere în sensul în care sunt prevăzute de regulament.

În al doilea rând, îmi exprim încă o dată, în numele dumneavoastră, indignarea asupra modului în care Guvernul ne tratează în ceea ce priveşte răspunsurile la întrebări şi interpelări, pentru că aceste lucruri ne sunt cerute de cetăţenii pe care îi reprezentăm, ne sunt cerute de situaţia din teritoriu, şi noi, o dată ajunşi aici, nu suntem de capul nostru, şi suntem reprezentanţii şi ecoul acestora.

Doamna deputat Viorica Afrăsinei. Probabil că tot pe o nemulţumire de acest tip aveţi de explicat.

Aveţi cuvântul.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Vă mulţumesc frumos.

Stimată doamnă preşedinte de şedinţă,

Am adresat în repetate rânduri o interpelare Guvernului României cu privire la Programul de dezvoltare economică şi socială a zonelor defavorizate, între care nominalizam situaţia judeţului Botoşani care, spre surprinderea, amărăciunea şi totodată deziluzia mea şi a locuitorilor judeţului Botoşani, nu se regăseşte în nici unul din programele aprobate până în prezent de Guvern, deşi în repetate rânduri miniştri, foşti miniştri ai cabinetului Ciorbea, de asemenea, miniştri secretari de stat ai cabinetului Radu Vasile au promis de la această tribună, de la acest microfon că au în atenţie în special judeţele defavorizate, judeţele care au fost cuprinse în Hotărârea nr.1007 dată încă din anul 1996 de Guvernul Văcăroiu.

Îmi exprim încă o dată nemulţumirea şi am în vedere faptul că, în conformitate cu regulamentul, desigur, până la sfârşitul acestei sesiuni nu mai avem decât o săptămână, timp în care Guvernul nu mai poate veni să ne răspundă de la această tribună parlamentară, şi probabil acesta este şi motivul pentru care au tot fost amânate răspunsurile la interpelările nu numai ale mele, dar şi ale multor altor colegi.

Pentru acest lucru, stimată doamnă preşedinte, aş dori să reamintesc, prin Departamentul Relaţiilor cu Parlamentul, pentru faptul că nu mai este timp de a se adresa răspunsuri în plenul Camerei Deputaţilor, eu şi colegii mei dorim răspunsurile în scris, astfel încât, în funcţie de aceste răspunsuri, să ne intensificăm activitatea în teritoriu în această vară şi să putem urmări cu foarte multă atenţie felul în care Guvernul are sau nu are în vedere măsuri în conformitate cu cele sesizate de noi în interpelări.

De asemenea, aş dori să reamintesc faptul că, prin interpelarea adresată Fondului Proprietăţii de Stat, referitoare la privatizarea S.C. PROLACOM SA Botoşani, am solicitat o comisie de anchetă şi totodată măsuri privind situaţia post-privatizare a acestei societăţi care este lichidată.

Aş vrea să rog, de asemenea, să primesc răspunsul tot în scris.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Şi eu vă mulţumesc, doamnă deputat.

Şi, cu aceasta, lucrările de astăzi au luat sfârşit.

Vă doresc o seară plăcută, şi mâine să ne revedem din nou la treabă cu spor şi cu drag, cu gândul la alegătorii noştri.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,50.