Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse de domnul Acsinte Gaspar, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Alexandru Konya-Hamar şi Vasile Miclăuş, secretari.*

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamnelor şi domnilor deputaţi, bună dimineaţa.

Declar deschisă şedinţa Camerei Deputaţilor de astăzi, 23 septembrie, în cadrul celei de a doua sesiunii ordinare a anului 1999.

Conform listelor de prezenţă puse la dispoziţie de Secretariatul tehnic, participarea parlamentarilor la şedinţa de astăzi este următoarea: din totalul de 343 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 241, sunt absenţi 102 deputaţi. Din aceştia, 24 sunt socotiţi că vor intra în cvorum, întrucât participă la alte acţiuni, şi anume: 15 deputaţi au acţiuni pe linie parlamentară, iar 9 deputaţi sunt membri ai Guvernului şi îşi exercită atribuţiile în această calitate.

Cvorumul legal pentru ca activitatea Camerei să se desfăşoare este de 172. Cvorumul de lucru, prin aplicarea art. 195 alin. 2 şi 3 din regulament, este de 148. Deci, din totalul de 172, cât e cvorumul legal, au fost scăzuţi cei 24 care sunt consideraţi că nu absentează.

Înainte de a intra în ordinea de zi, doamnelor şi domnilor deputaţi, vă rog să îmi permiteţi să vă prezint câteva informări.

O primă informare are ca obiect proiectele de lege şi propunerile legislative care au fost depuse la Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor în vederea declanşării procedurii parlamentare:

Un prim proiect de lege este cel care are ca obiect respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/1999 pentru scutirea de la plată a drepturilor vamale aferente unor importuri de materii prime utilizate în producţia proprie a investiţiilor străine, adoptat de Senat în şedinţa din 16 septembrie 1999. Acest proiect de lege a fost îndrumat, pentru examinare în fond, la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize, la Comisia pentru industrie şi servicii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. În conformitate cu prevederile art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Al doilea proiect de lege are ca obiect aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 135/1999 pentru rectificarea bugetului de stat pentru 1999, primit de la Guvern. Proiectul de lege în cauză urmează să fie examinat într-o şedinţă comună a celor două comisii de specialitate de la Cameră şi de la Senat, respectiv comisiile pentru buget, finanţe şi bănci , iar, pentru avize, urmează să fie sesizate Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

În continuare, vă informez că la Biroul Permanent a fost înregistrată Propunerea legislativă privind declarea pe proprie răspundere a activităţii publice a demnitarilor, iniţiată de Grupul parlamentar al Partidului Unităţii Naţionale Române. În conformitate cu prevederile art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, grupul parlamentar solicită ca această propunere legislativă să fie examinată în procedură de urgenţă. Rog liderul grupului parlamentar sau viceliderul Grupului parlamentar PUNR să susţină în faţa plenului cererea de procedură de urgenţă, considerentele care impun declanşarea unei astfel de proceduri. Aveţi cuvântul, domnule deputat!

Domnul Gheorghe Secară:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Având în vedere imaginea pe care o au, de cele mai multe ori, parlamentarii în opinia publică şi considerând că este pentru noi un prilej să arătăm că prin ceea ce facem nu prejudiciem în nici un fel interesele celor mulţi, prin activitatea noastră, partidul nostru a considerat necesar să iniţieze o astfel de măsură legislativă, prin care parlamentarii să-şi declare averea chiar în perioada desfăşurării mandatului, în aşa fel încât să fie limpede pentru cei care ne-au ales că în Parlamentul României sunt oameni oneşti, curaţi şi care, în principal, se ocupă de activitatea politică, parlamentară şi nu îşi risipesc timpul pentru alte afaceri.

Noi susţinem, aşadar, procedura de urgenţă. Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aţi ascultat motivarea pentru care Grupul parlamentar al Partidului Unităţii Naţionale Române solicită declanşarea procedurii de urgenţă cu privire la Propunerea legislativă privind declarea pe proprie răspundere a activităţii publice a demnitarilor, în forma în care ea a fost prezentată.

Supun votului dumneavoastră cererea de procedură de urgenţă.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi, domnilor secretari!

Doamnelor şi domnilor deputaţi, vărog să vă exprimaţi votul! Cvorumul de lucru, vă reamintesc că este de 148.

Voturi pentru cererea de procedură de urgenţă?

Voturi împotrivă procedurii de urgenţă?

Abţineri, vă rog?

Doamnelor şi domnilor deputaţi, pe baza constatărilor făcute de cei 2 secretari de şedinţă, rezultă că în acest moment nu este întrunit cvorumul de lucru în Camera Deputaţilor, aşa cum a fost anunţat, adică, în sală nu sunt prezenţi 148 de deputaţi. Rog grupurile parlamentare să îşi mobilizeze deputaţii, să fie invitaţi în sală, pentru a participa la vot, pentru a participa la activităţile de dezbatere asupra proiectelor care sunt înscrise pe ordinea de zi în această şedinţă!

Doamnelor şi domnilor deputaţi, vă rog să vă ocupaţi locurile în sală, aşa cum v-au fost repartizate pe grupuri, ca să putem să ne desfăşurăm activitatea în mod normal! Rog colegii din grupul acela din jurul domnului deputat Stanciu să-şi ocupe locurile în sala de şedinţe!

Doamnelor şi domnilor deputaţi, reluăm votul asupra cererii Grupului parlamentar PUNR pentru procedura de urgenţă asupra Propunerii legislative privind declararea pe proprie răspundere a activităţii publice a demnitarilor, prilej cu care vom constata dacă s-a refăcut cvorumul necesar pentru a lucra în această dimineaţă.

Domnilor secretari, vă rog să fiţi atenţi!

Voturi pentru procedura de urgenţă? Vă rog să vă exprimaţi votul!

Voturi contra procedurii de urgenţă?

Abţineri?

Rezultatul votului exprimat de către dumneavoastră, doamnelor şi domnilor deputaţi, este următorul: voturi în favoarea cerii de procedură de urgenţ㠖 75; voturi contra – 52; abţineri – 27. Însumând voturile contra cu abţinerile, rezultă 79, deci cererea nu a trecut. Urmează, ca atare, ca această propunere legislativă să-şi urmeze calea în procedură normală.

Ţin să vă mai informez, doamnelor şi domnilor deputaţi, că vă puteţi exercita dreptul cu privire la constituţionalitatea următoarelor legi ce au fost adoptate de cele două Camere ale Parlamentului României, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 17 alin. 2 şi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. Este vorba de: Legea privind constituirea şi funcţionarea Consiliului Naţional pentru Mediu şi Dezvoltare Durabilă; Legea pentru completarea Legii protecţiei mediului, nr. 137/1995.

Aş vrea să mai rezolvăm două probleme, ţinând seama că ne găsim în cvorumul de lucru necesar şi să pun în discuţie proiectul ordinii de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de 27, 28 şi 30 septembrie, în forma care vă este propusă de Biroul Permanent. Dacă la ordinea de zi sunt comentarii? Domnul deputat Grigoraş.

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La pct. 2 din ziua de luni, apare o propunere legislativă care este în continuarea dezbaterilor. Discuţiile au fost finalizate – cele care trebuia să fie terminate, împreună cu comisia, eu sunt unul din iniţiatori, dar aş vrea să sesizez că, scrie în finalul pct. 2: "Comisia va prezenta un raport suplimentar". Şi vreau să vă spun că nu există un asemenea raport, nemaifiind cazul, fiindcă lucrurile s-au soluţionat fără a fi nevoie de un raport suplimentar.

Pentru a nu ne confrunta cu un viciu de procedură, eventual, această chestiune să fie avută în vedere, ca să nu se ridice vreo problemă, luni, de procedură.

Domnul Acsinte Gaspar:

Nu am înţeles, care este propunerea?

Domnul Neculai Grigoraş:

Să nu fie cazul de raport suplimentar, că nu mai există, nu s-a întocmit.

Domnul Acsinte Gaspar:

Am înţeles.

La ordinea de zi, dacă mai sunt intervenţii. Domnul deputat Petre Ţurlea.

Domnul Petre Ţurlea:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Vin cu o rugăminte, din partea Academiei Române. Vedeţi dumneavoastră că, de foarte multe săptămâni, pe ultimul loc în ziua de luni este Propunerea legislativă privind trecerea institutelor Academiei în reţeaua Ministerului Cercetării şi Tehnologiei. Această propunere are raport de respingere, deci şi domniile voastre aţi fost de acord în comisie să fie respinsă.

Trebuie, însă, rezolvată şi în plen cât mai repede această problemă, întrucât în rândul cercetătorilor din aceste institute este o permanentă situaţie de nesiguranţă, ceea ce îi împiedică, evident, să lucreze aşa cum trebuie.

Domnul Acsinte Gaspar:

Care este propunerea?

Domnul Petre Ţurlea:

Vă propun, domnule preşedinte, ca acest proiect, care este extrem de simplu de rezolvat, în 2 minute, să treacă pe locul 2 din ziua de luni. Deci, pct. 10 să fie pe locul 2.

Domnul Acsinte Gaspar:

Am înţeles, domnule deputat, vă mulţumesc.

Poftiţi, domnule deputat!

Domnul Robert Kalman Raduly:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea să mă refer la problema ridicată de domnul deputat Grigoraş, în legătură cu pct. 2 de pe ordinea de zi de luni. Şi fac apel, inclusiv la memoria dumneavoastră, domnule preşedinte de şedinţă. Noi n-am discutat această iniţiativă legislativă, am discutat o alta, referitoare tot la Legea nr. 31/1990, iar luni, la cererea comună a domnului preşedinte al Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare, domnul Vida, şi a unuia dintre iniţiatori, domnul deputat Dărămuş, acest raport a fost retrimis la comisie, pentru a se face unele clarificări. De aceea este astfel înscris în ordinea de zi. Putem să verificăm în stenogramă, dar eu cred că dumneavoastră vă aduceţi aminte foarte clar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Care este propunerea, domnule deputat?

Domnul Robert Kalman Raduly:

Să nu umblăm la proiectul de lege, să îl lăsăm aşa cum este, ca, dacă se finalizează raportul, să putem să îl discutăm şi să finalizăm această problemă. Mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnul deputat Rădulescu Zoner.

Domnul Şerban Constantin Rădulescu Zoner:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Cum, uneori, este obiceiul să se voteze pentru sau contra, în funcţie de cine face propunerea, eu, de astă dată, mă asociez propunerii domnului deputat Ţurlea. Eu provin din structurile institutelor Academiei Române şi, de aceea, susţin propunerea aceasta.

Deci, iată că, cel puţin eu, din partea aceasta a sălii, susţin propunerea domnului Ţurlea şi îi rog pe colegii mei să ţină seama de rugămintea mea. Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă la ordinea de zi mai sunt alte comentarii, intervenţii? Nemaifiind, le vom trece în revistă, aşa cum au fost prezentate.

Domnul deputat Grigoraş a cerut ca de la pct. 2 să fie eliminată prevederea precum că se va prezenta un raport suplimentar de către comisie. Într-adevăr, că lucrurile nu au stat aşa, vă aduceţi aminte că s-a discutat ca preşedintele comisiei şi cu iniţiatorii să verifice dacă, nu cumva, prevederea din propunerea legislativă nu a fost reglementată pe calea unei ordonanţe. Deci, nu are de ce să se facă un raport suplimentar, ci, pur şi simplu, vor veni şi vor declara dacă îşi mai are obiect sau nu propunerea legislativă, în situaţia în care Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă. Nefiind o chestiune de modificare de structură a ordinii de zi, nici nu mai are rost să mai supun la vot.

O a doua propunere a fost făcută de domnul deputat Petre Ţurlea, propunere la care s-a asociat şi domnul deputat Rădulescu Zoner, în sensul că Propunerea legislativă privind trecerea institutelor Academiei în reţeaua Ministerului Cercetării şi Tehnologiei, care se află pe ordinea de zi la pct. 10 ziua de luni, să fie trecută la pct. 2 de pe ordinea de zi.

Cine este de acord cu această propunere? Vă rog, domnilor secretari, să număraţi!

Abţineri, vă rog?

Voturi contra propunerii făcute de domnul deputat Ţurlea, susţinută de domnul deputat Zoner?

Structura votului exprimat de dumneavoastră este următoarea: voturi pentru – 135; voturi contra – 1; abţineri – 11. Ca atare, propunerea a fost adoptată.

În ce priveşte sugestia pe care a făcut-o domnul deputat Raduly, cred că ea nu mai trebuie supusă la vot, având în vedere că s-a clarificat prin explicaţia pe care am dat-o sălii în legătură cu problema ridicată de domnul Grigoraş. Adică, eliminarea cererii parantezei, că se va prezenta un raport suplimentar.

Supun la vot, în ansamblu, proiectul ordinii de zi.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Ordinea de zi a fost aprobată în u nanimitate.

Doamnelor şi domnilor,

Luăm în discuţie programul de lucru pentru şedinţele Camerei Deputaţilor în perioada 27 septembrie-1 octombrie. Dacă observaţi, programul păstrează structura clasică a activităţii pe care o desfăşoară Camera Deputaţilor: 3 zile activitate în plen; 1 zi activitate în comisiile permanente şi 1 zi activitate în circumscripţiile electorale.

Dacă la programul de lucru sunt observaţii? Nu sunt observaţii, aşa încât supun votului programul de lucru, aşa cum a fost difuzat.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Şi programul de lucru a fost aprobat în unanimitate.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Intrăm şi luăm în discuţie proiectul de Lege privind creditul ipotecar pentru investiţiile imobiliare. Ţin să vă reamintesc că în şedinţa de marţi, reprezentantul Guvernului şi-a susţinut proiectul, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, sesizate în fond, a prezentat raportul, au avut loc dezbaterile generale şi, ca atare, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă la titlul legii sunt comentarii? "Lege privind creditul ipotecar pentru investiţiile imobilare." Ţin să vă reamintesc, doamnelor şi domnilor deputaţi, că acest proiect de lege a fost adoptat de către Senat în şedinţa sa din 23 februarie 1999.

Voturi pentru titlul legii? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri?

Titlul legii a fost adoptat în forma în care a fost prezentat în proiectul de lege.

Trecem la titlul Capitolul I – Creditul ipotecar şi garantarea lui. Dacă sunt comentarii în legătură cu titlul acestui capitol? Nefiind, supun votului.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, a fost adoptat titlul.

La art. 1, ţin să vă semnalez că în raportul comisiei sesizate în fond, la poz. 1, există un amendament, propus din partea domnului deputat Constantin Teculescu, din partea Grupului parlamentar PDSR, amendament însuşit de comisie. Dacă sunt comentarii asupra acestuia? Poftiţi, domnule deputat! Aveţi un amendament formulat, care a fost respins?

Domnul Petre Naidin:

Nu, o clarificare cu iniţiatorul aş dori, pentru că suntem la art. 1, articolul de fond al oricărui proiect de lege. Cu toţii ştim că statuăm o lege deosebită, este o lege-cadru, care vine după ce legile speciale deja funcţionează, care organizează şi abilitează instituţiile finanţatoare să onoreze cererile de locuinţe şi nu numai.

Domnul Acsinte Gaspar:

Care este propunerea, domnule deputat?

Domnul Petre Naidin:

Aş dori să întreb dacă iniţiatorul agreează ideea ca la finalul textului art. 1 să completăm, aşa cum legile speciale conţin, cu următorul text: "...inclusiv pentru cele exploatate în regim de închiriere sau locaţie de gestiune."

Acest lucru se regăseşte, ştim foarte bine, în Legea Agenţiei Naţionale de Locuinţe nr.152 din 1998 şi mi s-ar părea firesc să o reluăm şi la legea-cadru, pentru că trebuie să găsim acel echilibru între legile speciale şi respectiv legea-cadru privind creditul ipotecar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, daţi-mi, vă rog, amendamentul.

Vă rog, din partea iniţiatorului?

Domnul Borbely Ladislau:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

De fapt, am discutat şi cu domnul deputat şi speram să-l lămuresc. După cum vedeţi, este o formulare generală şi aici se includ. Dacă începem să înşirăm şi să intrăm în particular, nu are nici un rost. Deci art.1 este un articol general şi sunt precizate toate imobilele. Deci, noi considerăm că textul adoptat de comisie, textul propus de comisie este îndestulător şi rog să susţineţi varianta comisiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Punctul de vedere al comisiei asupra amendamentului prezentat de domnul deputat Naidin.

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule preşedinte, cred că argumentaţia domnului ministru Borbely a fost suficientă ca să ne menţinem punctul de vedere. Nu este necesară o detaliere în plus.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Supun votului dumneavoastră, totuşi, în primul rând amendamentul astfel cum a fost formulat de comisie la art.1.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Vreau să-l întreb pe domnul deputat Naidin dacă, faţă de explicaţiile pe care iniţiatorul şi comisia le-au dat, îşi mai susţine amendamentul?

Îl mai susţineţi? Deci, înţeleg că domnul deputat Naidin nu-şi mai susţine amendamentul, explicaţiile furnizate de iniţiator fiind lămuritoare. Ca atare, art.1 este votat în forma propusă de comisie în raport.

Trecem mai departe, la art.2.

Comisia nu are nici un amendament.

Dacă sunt intervenţii din partea dumneavoastră, comentarii pe marginea art.2? Nefiind, supun votului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, art.2 a fost votat în forma prevăzută în proiectul de lege.

La art.3, vă învederez, doamnelor şi domnilor deputaţi, că în raport, la pag.2, pct.2, comisia are un amendament la alin.1.

Dacă sunt comentarii în legătură cu amendamentul comisiei?

Nefiind, supun votului dumneavoastră alin.1 al art.3, în forma amendată de comisie.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Alin.1 a fost votat în forma propusă de către comisie.

De asemenea, la art.3, la alin.2, comisia amendează textul iniţial.

Dacă sunt comentarii pe marginea acestui amendament?

Nefiind, supun votului dumneavoastră.

Voturi pentru, în forma redactată de comisie a alin.2?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, a fost votat şi alin.2.

La alin.3, comisia nu are nici un amendament.

Dacă din partea dumneavoastră sunt observaţii? Nu sunt.

Supun alin.3 în forma din proiectul de lege.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Alin.3 a fost votat aşa cum este prevăzut în proiectul de lege.

La alin.4, de asemenea, nu sunt intervenţii în raportul comisiei sesizate în fond.

Dacă, din partea dumneavoastră, sunt comentarii?

Nefiind, supun votului alin.4, în forma din proiect.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Alin.4 a fost adoptat în unanimitate, aşa cum este prevăzut în proiect.

La alin.5 al art.3, comisia, la poz.4 din raport, are un amendament.

Aş dori o explicaţie din partea iniţiatorului şi din partea comisiei, pentru a vedea dacă există o corelare între acest alin.5 şi alin.2. Se spune aşa: "În cazul în care părţile sunt de acord, ipoteca va putea fi transferată asupra altui imobil". La alin.2: "Ipoteca este constituită pentru garantarea creditului şi are ca obiect terenul şi construcţiile".

Deci, prin "imobil", aici dumneavoastră înţelegeţi terenul şi când este vorba de transfer, deci imobilul în sensul larg al noţiunii juridice, de bun, de construcţie şi teren. (Membrii comisiei sunt de acord.) Bun. De acord.

Deci, supun, cu această precizare făcută din partea comisiei, supun votului dumneavoastră alin.5, aşa cum l-a propus comisia.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, a fost adoptat alin.5, în forma amendată de către comisie.

La alin.6 al art.3 nu avem nici o intervenţie din partea comisiilor.

Dacă dumneavoastră aveţi comentarii?

Nefiind, supun votului dumneavoastră alin.6 în forma redactată în proiect.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, a fost adoptat alin.6.

Procedăm acum la votarea art.3, în ansamblul său, cu amendamentele care au fost încorporate pe baza raportului comisiei sesizate în fond.

Voturi pentru art.3? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

A fost adoptat în unanimitate art.3.

Continuăm dezbaterile. Luăm în discuţie art.4.

La art.4, comisiile nu au nici un fel de amendament.

Dacă din partea dumneavoastră sunt comentarii?

Dacă nu, supun votului art.4 în forma redactată în proiect.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate a fost adoptat art.4.

La art.5, nu sunt observaţii din partea comisiei.

Dacă din partea dumneavoastră sunt comentarii?

Nefiind, supun votului dumneavoastră art.5, aşa cum este în proiectul de lege.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate art.5 a fost votat.

Supun acum votului Capitolul I, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

A fost adoptat capitolul în ansamblul său.

Trecem la Capitolul II intitulat "Instituţiile ipotecare şi persoanele care pot beneficia de credite ipotecare".

Domnul deputat Dan Constantinescu, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Dintr-o regretabilă eroare, nu s-a introdus un amendament la acest text, în corelare cu amendamentul de la art.1.

Am convenit ca în tot parcursul legii, în cadrul comisiei, noţiunea de "instituţii ipotecare" să fie înlocuită cu "instituţii financiare autorizate" sau cu "instituţii care acordă credite ipotecare", potrivit argumentaţiei de la art.1.

Vă propun, deci, ca textul pentru titlul Capitolului II să sune în felul următor: "Instituţiile care acordă credite ipotecare şi persoanele care pot beneficia de credite ipotecare".

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Comisia sesizată în fond propune o reformulare a titlului Capitolului II în redactarea: "Instituţiile care acordă credite ipotecare şi persoanele care pot beneficia de credite ipotecare".

Am înţeles corect, domnule preşedinte?

Supun votului dumneavoastră titlul reformulat.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

A fost adoptat în unanimitate titlul Capitolului II, în reformularea propusă de către comisie.

La art.6, nu sunt amendamente.

Dacă sunt amendamente din partea dumneavoastră, la art.6?

Domnul deputat Petre Naidin.

Domnul Petre Naidin:

Tot o clarificare cu iniţiatorul aş dori.

Definim fondurile ipotecare, pe care nu le regăsim în biblioteca noastră juridică, şi-l întreb pe domnul ministru dacă s-a gândit la aceste fonduri ipotecare ca fiind cele funcţionând în spiritul Ordonanţei de Guvern nr.24 din 1993, ca fonduri deschise de investiţii.

Şi dacă acceptă, eventual, acest amendament?

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule ministru Borbely, vă rog să încercaţi să explicaţi ceea ce domnul deputat Naidin v-a solicitat.

Domnul Borbely Ladislau:

Da, în principiu pot funcţiona ca fonduri deschise de investiţii, dar o altă lege – şi asta am clarificat şi la dezbaterile generale - va specifica şi normele în care vor apărea aceste instituţii.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Comisia?

Deci, comisia îşi însuşeşte punctul de vedere al iniţiatorului.

Domnul deputat Naidin este satisfăcut de explicaţia primită şi, ca atare, supun la vot art.6, în redactarea prevăzută în proiectul de lege.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

A fost votat în unanimitate art.6.

Trecem şi luăm în discuţie art.7.

Vă rog să observaţi că la pct.5 din raportul comisiei sesizate în fond, comisia introduce un amendament.

Dacă sunt comentarii?

Mi-aş permite să fac o intervenţie aici. (Domnul vicepreşedinte Acsinte Gaspar vorbeşte de la tribună.)

Propun, doamnelor şi domnilor deputaţi, propun iniţiatorului şi comisiei să reflecteze asupra următoarelor modificări la amendamentul propus.

Deci, se spune aşa: "Pot beneficia de credite ipotecare în condiţiile prezentei legi persoanele fizice cu cetăţenia română". În loc de sintagma "cu", să spunem "persoanele fizice având cetăţenia română" şi, de asemenea, "şi domiciliul în România". Iar în partea finală, pentru acurateţea textului, aş propune ca sintagma "pentru salariaţii lor" să treacă în partea finală a textului, adică să aibă următoarea redactare: "care doresc să construiască locuinţe de serviciu sau de intervenţie pentru salariaţii lor". (Domnul vicepreşedinte Acsinte Gaspar revine la prezidiu.)

Rog pe domnul ministru să expună punctul de vedere al iniţiatorului cu privire la cele trei modificări propuse.

Domnul Borbely Ladislau:

Ne-am consultat în grabă cu comisia şi considerăm că sunt justificare aceste amendamente şi din partea iniţiatorului agreăm cele trei modificări propuse de domnul vicepreşedinte.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Domnul deputat Constantin Teculescu.

Domnul Constantin Teculescu:

Comisia este de acord cu propunerea domnului Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Stimaţi colegi,

Art.7 ar urma să aibă următoarea redactare: "Pot beneficia de credite ipotecare, în condiţiile prezentei legi, persoanele fizice având cetăţenia română şi domiciliul în România şi persoanele juridice române care au ca obiect de activitate construirea, reabilitarea, consolidarea, sau extinderea imobilelor cu destinaţie locativă, industrială, sau comercială, precum şi persoanele juridice române care doresc să construiască locuinţe de serviciu sau de intervenţie pentru salariaţii lor".

Supun votului art.7, în formularea pe care v-am precizat-o.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

A fost votat în unanimitate art.7, în redactarea propusă.

Supun votului de ansamblu Capitolul II al legii.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate, a fost votat Capitolul II.

Trecem la Capitolul III din proiectul de lege, care are ca titlu "Contractul de credit şi contractele de asigurare".

Dacă asupra titlului sunt comentarii?

Nu sunt comentarii.

Supun votului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate.

Secţiunea 1 din cadrul Capitolului III: "Contractul de credit – clauze obligatorii pentru protecţia împrumutaţilor".

Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Supun votului titlul Secţiunii 1-a.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, a fost votat.

Art.8 din cadrul Capitolului III nu are nici un amendament din partea comisiei.

Dacă din partea dumneavoastră sunt intervenţii?

Nefiind, supun votului art.8 în forma din proiect.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Art.8 a fost votat aşa cum este în proiect.

La art.9 vă sesizez, doamnelor şi domnilor deputaţi, că în raportul comisiei sesizate în fond, la poz.6 există un amendament al comisiei.

Dacă asupra amendamentului sau asupra articolului sunt comentarii din partea dumneavoastră?

Nefiind, supun votului amendamentul şi totodată articolul, în ansamblul său.

Voturi pentru art.9, cu amendamentul din raport? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate.

La art.10, de asemenea, comisia reformulează alin.1 al acestui articol, aşa cum vă este redat la pct.6 din raportul comisiei sesizate în fond.

Dacă asupra amendamentului sau asupra alin.1 sunt comentarii din partea dumneavoastră?

Nefiind, supun votului alin.1, în forma în care comisia l-a propus în raport.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate.

Alin.2 al art.10 nu are nici un fel de amendament.

Dacă din partea dumneavoastră sunt intervenţii?

Nefiind intervenţii, supun alin.2 la vot.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate.

Supun art.10 în integralitate.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Vă mulţumesc.

În unanimitate, art.10 a fost adoptat, aşa cum a fost prezentat.

La art.11, la alin.1, în raportul comisiei sesizate în fond, la poz.8 din raport există un amendament.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Supun votului dumneavoastră alin.1, aşa cum este amendat.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, a fost adoptat alin.1.

De asemenea, alin.2 al art.11 este amendat de către comisie aşa cum rezultă din poz.10 din cadrul raportului comisiei sesizate în fond.

Dacă sunt comentarii asupra amendamentului comisiei, sau dacă dumneavoastră aveţi intervenţii?

Dacă nu, supun votului alin.2.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, a fost adoptat.

Art.11, în ansamblul său, astfel cum a fost amendat.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, art.11 a fost votat.

La art.12 nu există nici un fel de amendament.

Dacă sunt intervenţii din partea dumneavoastră? Nu sunt intervenţii.

Supun votului dumneavoastră art.12.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, art.12 a fost votat.

Trecem la art.13.

Alin.1 din art.13 nu este amendat de către comisie.

Dacă dumneavoastră aveţi intervenţii la alin.1?

Nefiind intervenţii, supun votului alin.1, aşa cum este redactat în proiectul de lege.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri?

Alin.1 a fost votat.

La alin.2 al art.13, vă rog să observaţi că în raportul comisiei sesizate în fond, la poz.10, se propune un reformulare.

Dacă asupra amendamentului comisiei, la acest alineat sunt comentarii, sau dacă aveţi comentarii suplimentare?

Nefiind, supun votului dumneavoastră alin.2, cu amendamentul comisiei.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, votat.

Supun, în ansamblul său, art.13 din proiectul de lege.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate.

Trecem şi luăm în discuţie art.14 din proiectul de lege.

Vă rog să observaţi că la poz.11 din raportul comisiei sesizate în fond, comisia propune eliminarea art.14.

Dacă sunt comentarii faţă de soluţia propusă de comisie?

Dacă nu, supun votului dumneavoastră propunerea comisiei de eliminare a art.14.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? nu sunt.

În unanimitate, propunerea comisiei de eliminare a fost adoptată.

Trecem la art.15, doamnelor şi domnilor deputaţi.

Vă rog să observaţi că în raportul comisiei sesizate în fond, la poz.12, există un amendament. Sigur că dacă vom proceda acum prin eliminarea art.14, art.15 devine art.14 şi renumerotarea se va face până la finele legii.

Dacă sunt comentarii la art.15?

De asemenea, la art.15, partea introductivă este amendată de comisie.

Supun votului dumneavoastră partea introductivă, aşa cum a fost reformulată de comisie prin poz.12 din raport.

Dacă sunteţi de acord?

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Partea introductivă a fost aprobată.

Comisia aduce un amendament la art.15, la lit.a), în sensul că se propune eliminarea acestei litere.

Dacă sunt comentarii?

Dacă nu sunt, supun votului dumneavoastră propunerea de eliminare a lit.a).

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Propunerea comisiei a fost aprobată.

Vă rog să observaţi că la poz.14 din raport, comisia propune ca lit.b) să devină în mod firesc lit.a), ca urmare a eliminării prin votul pe care l-aţi exprimat.

Dacă sunteţi de acord cu propunerea comisiei?

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

S-a acceptat propunerea comisiei de renumerotare.

La lit.c), vă rog să observaţi, în raport, la poz.15, comisia propune eliminarea textului care formează obiectul lit.c).

Dacă sunt comentarii în legătură cu propunerea comisiei? Dacă dumneavoastră aveţi comentarii suplimentare?

Dacă nu, supun votului propunerea de eliminare.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a aprobat propunerea comisiei.

De asemenea, vă rog să observaţi la poz.16 din raport comisia propune ca lit.d) să devină lit.b), ca urmare a eliminărilor care s-au făcut pe parcurs.

Supun votului dumneavoastră această propunere a comisiei.

Dacă sunteţi de acord? Da, vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

În continuare, la poz.17 din raport există un amendament al comisiei în ceea ce priveşte lit.e).

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei de la lit.e).

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Vă mulţumesc.

Abţineri?

În unanimitate.

Acum, votăm în ansamblu art.15, care devine 14 prin renumerotare.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a aprobat.

Continuăm dezbaterile şi vă rog să observaţi, în raportul comisiei, la poz.18, actualul art.16 devine art.15 şi este reformulat de comisie.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Supun votului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Vă mulţumesc.

Abţineri? vă mulţumesc.

A fost votat art.16, astfel cum a fost amendat de către comisie.

Doamnelor şi domnilor deputaţi, supun votului de ansamblu Secţiunea 1 din cadrul Capitolului III.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

A fost votată secţiunea în ansamblul ei.

Trecem în continuare. Secţiunea a 2-a: "Contractele de asigurare obligatorie".

Dacă la titlul secţiunii sunt comentarii?

Nefiind comentarii, supun votului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Vă mulţumesc.

Abţineri?

În unanimitate, titlul secţiunii a fost aprobat.

Art.17, care devine art.16, vă rog să observaţi că nu este amendat de către comisie.

Dacă aveţi dumneavoastră ceva comentarii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art.17.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Art.17 a fost votat în forma prevăzută în proiectul de lege.

Art.18, care devine art.17.

Vă rog să observaţi că este amendat de către comisie la poz.19 din raport, pag.6.

Dacă sunt comentarii faţă de amendamentul comisiei, sau dacă dumneavoastră aveţi alte sugestii în legătură cu textul în discuţie?

Nefiind, supun votului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate a fost votat art.18, care a devenit art.17.

În continuare, art.19 va deveni art.18 şi vă rog să observaţi că la poz.20 din raport comisia face nişte propuneri de redactare şi, ca atare, dacă sunt, din partea dumneavoastră, sugestii, comentarii, observaţii?

Nefiind, supun votului dumneavoastră art.19, devenit 18.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Deci, a fost votat art.19, devenit art.18.

Doamnelor şi domnilor deputaţi, vă supun votului de ansamblu Secţiunea a 2-a.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Vă mulţumesc.

Abţineri? Vă mulţumesc.

Rog liderii grupurilor parlamentare să observe că încep să se rărească rândurile. Eu vreau să vă aduc aminte că programul de astăzi este până la ora 16,30. Aşa că eu nu cred că cineva de acum pleacă la gară sau la aeroport. Rog liderii grupurilor parlamentare să invite colegii în sala de şedinţă, pentru a ne continua dezbaterile. De asemenea, pun în funcţiune sirena.

Votăm acum, în ansamblu, Capitolul III, cu cele două secţiuni.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Deci, Capitolul III a fost votat.

Capitolul IV, intitulat "Executarea creanţelor instituţiilor ipotecare".

Domnul deputat Constantin Teculescu, din partea comisiei sesizate în fond.

Domnul Constantin Teculescu:

Capitolul IV, propunem să aibă următorul titlu: "Executarea creanţelor instituţiilor care acordă credite ipotecare", în loc de "Executarea creanţelor instituţiilor ipotecare".

Motivaţia a fost făcută la Capitolul II.

Domnul Acsinte Gaspar:

Deci, dumneavoastră spuneţi ca titlul capitolului să fie "Executarea creanţelor instituţiilor care acordă credite ipotecare", da?

Titlul este acesta: " Executarea creanţelor instituţiilor care acordă credite ipotecare".

Vă supun spre aprobare titlul Capitolului IV, cu reformularea

propusă de către comisie. Iniţiatorul ce poziţie are? De acord şi iniţiatorul.

Voturi pentru. Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, titlul capitolului a fost votat.

Art. 20 din cadrul Capitolului IV este amendat de către comisie la poz.21, în sensul că el devine art.19. Deci am spus că pe parcursul legii se va trece la renumerotare, ca urmare a eliminării unui text. Supun votului art.20, devenit 19, în redactarea din proiect.

Voturi pentru. Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, a fost aprobat.

În legătură cu art. 21, care devine 20, vă rog să observaţi că în raport, la poz.22, pagina 7 există o reformulare din partea comisiei. Dacă sunt observaţii în legătură cu amendamentul comisiei. Dacă dumneavoastră aveţi ale comentarii? Dacă nu, supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem, în continuare, şi art.22 devine art.21, cu redactarea astfel cum este redată în proiectul de lege.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate. A fost votat în această formă art.21.

În continuare, vă rog să observaţi că la poz.24, art.23 devine art.22, păstrându-şi redactarea din proiect.

Voturi pentru. Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitate. A fost aprobat art.23 în redactarea sa.

La poz.25 din raport, există un amendament al comisiei, în sensul că art.24 devine 23 şi i se dă o nouă formulare. Dacă aveţi comentarii asupra reformulării propuse prin amendament de către comisii. Dacă sunt observaţii din partea dumneavoastră, dacă nu, supun votului dumneavoastră art.24, devenit art.23, cu amendamentul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

A fost votat şi acest text.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Supun votului dumneavoastră, în ansamblu, Capitolul IV.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate a fost aprobat Capitolul IV.

Trecem la Capitolul V al cărui titlu este următorul: "Cesiunea crenţelor ipotecare şi privilegiate şi transformarea acestora în titluri de valoare". Dacă în legătură cu titlul Capitolului V sunt observaţii? Dacă nu sunt, titlul Capitolului V îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Continuăm şi dezbatem art.25. Vă rog să observaţi că în raportul comisiei de fond, la poz.26 pag. 8, art.25, care devine 24, capătă o nouă redactare propusă de către comisie. Este vorba atât de alin.1, cât şi de alin.2, dar voi supune la vot pe rând aceste amendamente.

În primul rând, amendamentul pentru alin.1 al art.25 care a devenit alin. 1 al art.24. La alin.1 dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Alin.1 a fost votat în unanimitate.

La alin.2, de asemenea, la poz.27, pag.8 din raport, se face un amendament pe care comisia îl susţine şi îl supun votului, în forma în care există în raportul comisiei. Dacă sunt comentarii? Dacă nu sunt, supun votului dumneavoastră alin.2, astfel cum este redactat de către comisie.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.25,în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.26 devine art.25 şi să observaţi că în raport, la poz.28, comisia are un amendament pe care îl supun votului dumneavoastră.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Alineatul 1 a fost votat în forma amendată de către comisie.

De asemenea, alin.2 are o reformulare pe care o găsiţi, doamnelor şi domnilor deputaţi, la poz.29, pag.9 din raportul comisiei sesizate în fond. Dacă sunt comentarii? Dacă nu, supun votului dumneavoastră alin.2, în forma propusă de comisie.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului de ansamblul art.25, astfel cum a fost amendat de către comisie.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

A fost votat art.25.

Luăm în dezbatere art.27. Vă rog să observaţi că la poz.30 din raport, pagina 9, comisia propune ca alin.1 să fie eliminat. Dacă sunt observaţii în legătură cu propunerea comisiei? Nefiind, supun votului propunerea de eliminare.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

S-a acceptat propunerea comisiei de eliminare a alin.1.

În ceea ce priveşte alin.2, observaţi că există, la poz.31, un amendament al comisiei, în sensul că se dă o nouă formulare. Dacă sunt comentarii. Dacă nu sunt, supun votului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

A fost votat alin.2 de la art.26, în redactarea propusă de către comisie.

Ca urmare a eliminării alin.1, sigur că alin.2 nu devine alin.1, ci art.26 va avea o redactare unitară, fără alineate.

Continuăm şi trecem la art.28, care devine 27. În raportul comisiei sesizate în fond, la poz.32, din pagina10, textul capătă o nouă formulare. Dacă sunt comentarii, dacă nu, supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Continuăm, luăm în discuţie art.29, care devine 28, şi asupra căruia comisia a făcut un amendament. Ca atare, amendamentul îl găsiţi formulat la pagina 10 , poz.33, doamnelor şi domnilor deputaţi. Dacă sunt comentarii? Nefiind, supun votului dumneavoastră.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

A fost votat art.29, care devine art.28, în redactarea comisiei.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Supun votului dumneavoastră de ansamblu Capitolul V.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Capitolul V a fost aprobat.

Luăm în discuţie Capitolul VI, care are ca titlu: "Obligaţiunile ipotecare". Dacă asupra titlului sunt comentarii? Nefiind comentarii, supun votului dumneavoastră titlul Capitolului VI.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Titlul Capitolului VI a fost votat.

Art.30, care devine art.29, este amendat de către comisie. Găsiţi amendamentul comisiei la pagina 11, poziţia 34. Dacă sunt intervenţii? Dacă nu sunt, îl supun votului dumneavoastră, aşa cum este amendat de comisie.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, a fost votat art.30, care devine art.29.

Art.31 devine prin renumerotare art.30. Supun votului dumneavoastră textul, astfel cum este în proiect.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Art.32 devine art.31, cu redactarea din proiectul de lege. Dacă sunt comentarii? Dacă nu sunt, supun votului dumneavoastră art.33, devenit 31.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.33, care devine art.32, capătă o nouă redactare din partea comisiei, astfel cum rezultă din raport, la poz.37, pagina 12.

Dacă sunt intervenţii? Dacă nu, supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Art.33 a fost votat, devenind 32.

Ca atare, supun votului de ansamblu Capitolul VI.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Capitolul VI fost votat.

Luăm în discuţie, doamnelor şi domnilor deputaţi, Capitolul VII – "Dispoziţii finale".

Dacă cu privire la titlu sunt comentarii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră titlul Capitolului VII.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

A fost votat titlul Capitolului VII.

Art.34 devine art.33. Vă rog să observaţi că la pag.38 din raport, comisia dă o nouă formulare acestui articol, în sensul că se introduc două alineate.

Alin.1 este formulat aşa cum rezultă la poz.38, şi-l supun votului dumneavoastră, în redactarea propusă de comisie.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

De asemenea, la poz.39 veţi observa că se introduce un alineat nou la art.33, alin.2, cu redactarea propusă în raport.

Ca atare, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Art.35 devine art.34, comisia îi dă o nouă redactare, pe care o puteţi găsi la pag.13, poz.40. Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

A fost votat şi art.34.

Supun votului de ansamblu Capitolul VII.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Cu aceasta am epuizat dezbaterea pe articole a proiectului de lege.

Urmează să se exprime votul final asupra acestui proiect de lege. Ţin să vă precizez că legea are caracter ordinar. Legea nu poate fi adoptată decât în situaţia în care în sală există cvorumul constituţional prevăzut de articolul 64, adică majoritatea deputaţilor. Acest lucru înseamnă că din 343 de deputaţi, în sală trebuie să fie prezenţi 172 de deputaţi. Numai în momentul în care fizic în sală vor fi 172 de deputaţi, vom putea trece la votul final. Repet, legea are carcter ordinar şi se adoptă potrivit art.74 alin.2 din Constituţie cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi. Însă sub condiţia ca în sală să fie numărul de 172. Iată, de ce, domnilor şi doamnelor deputaţi, rog pe cei doi secretari de şedinţă să verifice dacă este întrunit cvorumul constituţional.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Secretarii de şedinţă mă anunţă că în acest moment în sală nu este întrunit cvorumul constituţional pentru a putea proceda la votarea legii în ansamblul său şi, ca atare, votul final va fi exprimat marţi 28 septembrie la ora 11.

Vă mulţumesc. Mulţumesc iniţiatorilor, mulţumesc comisiei sesizate în fond.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Potrivit ordinii de zi, urmează să luăm în dezbatere proiectul de Lege privind Legea educaţiei fizice şi sportului şi propunerea legislativă privind Legea educaţiei fizice şi sportului.

Ca atare, solicit iniţiatorul, Guvernul şi deputaţii care au iniţiat propunerea legislativă, să-şi ocupe locul în loja din partea stângă a sălii. De asemenea, comisia sesizată în fond, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, mai precis biroul comisiei sesizate în fond, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, să ocupe loja din partea dreaptă a sălii.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Potrivit procedurilor parlamentare, urmează ca pentru început să dăm cuvântul iniţiatorului din partea Guvernului. Din partea Guvernului participă la această şedinţă, pentru a susţine proiectul de lege, domnul ministru Crin Antonescu, căruia îi dau cuvântul.

Domnule ministru, aveţi cuvântul pentru a prezenta nota de fundamentare, considerentele de susţinere a proiectului de lege.

Domnul Crin-Laurenţiu-George Antonescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este un moment extrem de important pentru activitatea sportivă din România, şi acest moment, care înseamnă deschiderea în Camera Deputaţilor a dezbaterii asupra proiectului de Lege al educaţiei fizice şi sportului, e un moment aşteptat de oamenii de sport din România, de structurile de sport din România, de aproape un deceniu.

Este pentru mine o bucurie în acest sens şi un motiv de recunoştinţă faţă de Camera Deputaţilor, în ansamblu, faţă de Comisia de specialitate care a discutat pe fond şi care, de altfel, printr-un mare număr de membri ai ei a iniţiat un proiect de lege care, din punctul meu de vedere, practic poate merge şi merge împreună cu proiectul iniţiat de noi, fiind în cea mai mare proporţie comun. Un motiv de recunoştinţă pentru că rapiditatea cu care acest proiect de lege a fost luat în discuţie, cu care comisia l-a abordat, cu care, iată plenul Camerei Deputaţilor l-a adus pe ordinea de zi în faţă şi ne dă posibilitatea să începem astăzi discuţia asupra sa, arată preţuirea pe care Parlamentul României, Camera Deputaţilor, în speţă, o are pentru sportul românesc, pentru oamenii de sport din România şi, de asemenea, preocuparea pentru acest domeniu al vieţii sociale cu conotaţii foarte, foarte largi.

O lege este, a fost şi este necesară în continuare, şi necesară cu urgenţă, pentru că activitatea sportivă, mai ales în concepţia în care noi, ca iniţiatori, am abordat-o, ca un sistem cuprinzând educaţia fizică şi sportul, cuprinzând şi sportul de masă şi sportul de performanţă, cuprinzând şi ceea ce înseamnă sportul ca întrecere în care este repezentată ţara şi culorile ei, dar şi ca element al sistemului de sănătate naţională şi de educaţie naţională. Tot acest domeniu este unul care a cunoscut o evoluţie din 1990 dintre cele mai spectaculoase, care s-a confruntat şi se confruntă cu diferite dificultăţi, unele comune cu ale altor domenii, altele specifice şi care, în ansamblu, fac necesară o lege de fond, o astfel de operă de legiferare, vastă şi pe cât posibil completă.

Eu nu doresc să vorbesc foarte mult despre acest proiect de lege care îmbrăţişează un vast câmp de legiferare. S-ar putea vorbi foarte mult, fără îndoială că pe parcursul dezbaterilor vom avea prilejul să ne nuanţăm, să ne explicăm, să ne formulăm punctele de vedere şi justificările, ceea ce doresc să spun acum este că Parlamentul României dezbate una dintre cele mai importante legi, una dintre legile care vor avea un impact public dintre cele mai însemnate şi încă o dată să salut momentul în care această lege intră în dezbaterea Camerei. Acest moment coincide, din fericire, cu un an foarte bun pentru sportul românesc şi mai ales se află la exact un an de Jocurile Olimpice de la Sidney, care ne aşteaptă şi care vor însemna pentru România, din punct de vedere sportiv, un examen deosebit de important şi deosebit de dificil.

În linii mari, noi am conceput, repet, această lege ca abordând sistemic educaţia fizică şi activitatea sportivă de performanţă în ansamblul ei, şi în sensul acesta am colaborat, cum era şi firesc, la redactarea ei, cu factori din afara Ministerului Tineretului şi Sportului, în primul rând cu federaţiile sportive naţionale, cu Comitetul Olimpic Român, cu o serie de specialişti recunoscuţi în teoria şi în practica sportivă, dar şi, în chip iarăşi lesne de înţeles, cu Ministerul Educaţiei Naţionale, cu Ministerul Apărării Naţionale, cu Ministerul Sănătăţii etc.

Este unul din proiectele de lege care poartă un număr foarte mare de avize, sunt 11 ministere, organisme guvernamentale avizatoare, pentru că am încercat să aşezăm în această lege o concepţie unitară asupra responsabilităţilor statului român prin toate organismele sale, în raport cu mişcarea sportivă, şi am plecat şi am încercat să concretizăm în proiectul de lege ideea că de calitatea de susţinător, coordonator al sportului nu se poate bucura şi nu se poate achita doar un minister, ci este o problemă a întregii societăţi, a administraţiei centrale, deopotrivă cu a adminstraţiei locale, a mai multor ministere, că este deci un fenomen vast, un fenomen complex care trebuie abordat împreună de către mai multe organisme, publice în primul rând, şi care, de asemenea, aşa cum se va vedea din corpul legii, care încearcă să stimuleze susţinerile extrabugetare ale sportului, de către toate acele resurse extrabugetare care pot veni şi vin peste tot în lumea civilizată în sprijinul sportului.

Aş dori să mai spun că este una dintre puţinele legi sau proiecte de lege deocamdată, care, aşa cum s-au desfăşurat până acum discuţiile, în comisia de specialitate cel puţin, dar şi în dezbaterile din mass-media, reuneşte, într-adevăr, un consens al forţelor politice, este o lege de consens, şi acest lucru, după părerea mea, vorbeşte încă o dată, pe de o parte despre virtuţile unificatoare şi polarizatoare ale sportului şi semnificaţia şi impactul său social şi, pe de altă parte, despre faptul că toate forţele politice reprezentate în Parlamentul României doresc să dea repede şi bine o lege în favoarea sportului românesc şi în favoarea activităţilor fizice şi de educaţie fizică.

Cu speranţa că această premisă este suficientă pentru ca noi să facem o dezbatere competentă şi rapidă, în măsura în care acest lucru va fi posibil, totuşi, la o lege cu multe articole, eu mulţumesc încă o dată comisiei de specialitate, mulţumesc, biroului Camerei şi plenului Camerei pentru introducerea pe ordinea de zi, şi acolo unde punctele noastre de vedere, ca iniţiatori, diferă de raportul comisiei, sau unde va trebui să le susţinem o vom face cu toate argumentele care, repet, nu sunt numai ale noastre, ci le facem în numele în primul rând al acelora care au făcut şi fac sportul românesc şi care vor fi principalii beneficiari ai acestei legi.

Eu mă opresc aici cu această introducere, pentru că interesul principal este acela de a aborda mai repede legea şi, fără îndoială, toţi sunteţi convinşi, de vreme ce legea a ajuns să fie discutată atât de repede, că e nevoie să o facem.

Vă mulţumesc încă o dată.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aşa cum am precizat la începutul şedinţei, ne găsim în faţa unui proiect de lege iniţiat de Guvern şi a unei propuneri legislative formulată de un grup de mai mulţi deputaţi.

Din partea iniţiatorilor propunerii legislative dau cuvântul domnului deputat Robert Raduly.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Raduly Robert Kalman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aşa cum deja a precizat domnul preşedinte de şedinţă, dincolo de iniţiativa legislativă a Guvernului, la care a făcut referire domnul ministru al tineretului şi sportului, există sau a existat şi o altă iniţiativă, care a fost discutată de comisia sesizată pe fond în paralel cu aceasta, şi anume cea iniţiată de un grup de 11 de deputaţi, şi aş dori să-ui nominalizez pe dânşii: Anghel Stanciu – PRM, Ion Andrei Gherasim – PNŢCD, Ioan Roman – PNŢCD, Traian Dobre – PDSR, Alexandru Brezniceanu – PD, Mihai Sorin Stănescu – PNL, Ovidiu Virgiliu Drăgănescu – PNL, Robert Raduly – UDMR, Nicolae Vasilescu – PRM, Mihai Drecin – PUNR şi Geamăn Adrian Tudor Moroianu – independent.

Aşa cum se poate constata, într-adevăr, iniţiativa legislativă care a fost semnată de acest grup de deputaţi are sprijinul întregului spectru politic şi cred că este acest lucru deosebit de important, un semnal că, într-adevăr, Parlamentul României a luat act de evoluţia deosebit de satisfăcătorare din domeniul sportului şi doreşte ca printr-o lege-cadru, care să reglementeze activitatea sportivă, a educaţiei fizice, să garanteze şi pe viitor rezultate pe măsură în acest domeniu deosebit de important.

Aş vrea să spun aici, încă de la bun început, că în opinia mea comisia sesizată în fond a reuşit să realizeze o simbioză între cele două proiecte de lege şi să găsească soluţii, cu o excepţie sau două, care pot fi susţinute în plenul Camerei, fără nici o rezervă.

Aş vrea să menţionez, ca să nu intervenim la foarte multe articole, că există câteva greşeli de redactare, de stil, pe care aş dori şi aş sugera să le rectificăm în decursul dezbaterii.

Acestea fiind spuse, eu cred că este un semnal deosebit de pozitiv din partea Parlamentului faptul că ne-am aplecat, în sfârşit, şi am reuşit să fim în faţa unei realizări legate de acest domeniu al educaţiei fizice şi al sportului şi vă reamintesc că foarte multă lume aşteaptă acest proiect de lege, să fie finalizat şi să fie ridicat la rang de lege, şi nu mai mult, îmi aduc aminte că la o emisiune a "Procesului etapei", la una dintre televiziunile private naţionale, domnul redactor şef Ioaniţoaia ne-a rugat, a fost o singură rugăminte către noi, parlamentarii, ca să trecem cât mai rapid această lege a sportului.

Sper ca să reuşim să dăm curs acestei rugăminţi şi vă rog şi eu, în numele meu, să fim prezenţi şi să susţinem ceea ce propune comisia de fond.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Pentru prezentarea raportului comisiei sesizate în fond, dau cuvântul domnului deputat Anghel Stanciu care, în acelaşi timp, va prezenta şi punctul de vedere al Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Aveţi cuvântul, domnule preşedinte.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Astăzi, începem dezbaterea în plenul Camerei Deputaţilor a proiectului noii legi a educaţiei fizice şi sportului, document aşteptat de nouă ani cu multă nerăbdare şi emoţie de toţi sportivii, antrenorii, tehnicienii, conducătorii, mass-media sportivă şi imensa masă de iubitori ai sportului românesc de ieri, de azi şi de mâine.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizele Consiliului Legislativ, avizele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, corelarea celor două iniţitive legislative, conform observaţiilor Consiliului Economic şi Social, precum şi recomandările formulate în cadrul audierii parlamentare pe probleme de legislaţie sportivă realizate în România de către Consiliul Europei.

Menţionăm că domeniul educaţiei fizice şi sportului este singurul în care nu s-au înregistrat propuneri legislative timp de 32 de ani, până la cea prezentă. prezenta propunere s-a născut prin două iniţiative legislative convergente în intenţie şi idei fundamentale. Prima, în timp, aparţine unui grup de 11 domni deputaţi, reprezentanţi deopotrivă ai Puterii şi Opoziţiei, dovadă incontestabilă că sportul este un liant de mândrie naţională, care aparţine tuturor românilor. Aceştia sunt, fără a citi apartenenţa politică, cei care în mod sportiv vă prezintă astăzi acest raport şi această iniţiativă legislativă: Anghel Stanciu, Alexandru Brezniceanu, Ion Andrei Gherasim, Ovidiu Virgil Drăgănescu, Ioan Roman, Róbert Ráduly, Nicolae Vasilescu, Mihai-Sorin Stănescu, Traian Dobre, Mihai Drecin, Geamăn-Adrian Tudor Moroianu, în ordinea iniţială.

A doua propunere aparţine Guvernului, la iniţiativele succesive ale specialiştilor din cluburi şi federaţii, respectiv Ministerului Tineretului şi Sportului, coordonat în timp de miniştrii: Alexandru Mironov, Sorin Stănescu şi în prezent de domnul ministru Crin Antonescu, cărora le aducem şi pe această cale mulţumirile noastre.

Forma pe care acum o supunem atenţiei dumneavoastră reprezintă rezultatul unor aprofundate dezbateri a celor două iniţiative de către membrii Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, în colaborare cu reprezentanţii ai Ministerului Tineretului şi Sportului, Ministerului Educaţiei Naţionale, Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului de Interne, Ministerului Transporturilor, Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, Agenţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Tehnologie, cluburilor şi federaţiilor sportive naţionale, Comitetului Olimpic Român şi a unor alte instituţii cu activitate în domeniu cărora ţinem să le mulţumim pentru seriozitatea şi profesionalismul manifestat în redactarea articolelor proiectului de lege şi nu în ultimul rând pentru spiritul de echipă şi fair-play manifestat în cadrul dezbaterilor din subcomisia parlamentară pentru sport, dezbateri ce le-au precedat pe cele din comisie.

S-a reuşit, astfel, ca în acest proiect de lege toţi factorii interesaţi în promovarea reformei în domeniul educaţiei fizice şi sportului să reflecte coerent diferenţele dintre societatea românească a anilor 1967-1989 şi cea actuală, aflată într-o profundă transformare, mai precis diferenţele dintre Legea nr.29/1967 cu privire la dezvoltarea activităţii de educaţie fizică şi sport, încă în vigoare, şi prevederile acestui proiect de lege.

În consecinţă, principiile avute în vedere la structurarea prezentului raport, întocmit în baza celor două iniţiative legislative, sunt: descentralizarea decizională şi a responsabilităţii în sport; definirea juridică a structurilor sportive existente şi viitoare; înlocuirea subordonării pe verticală faţă de administraţia publică cu o colaborare responsabilă între toţi factorii interesaţi; asociativitatea în iniţierea, organizarea şi funcţionarea structurilor sportive; legitimarea sportului profesionist; optimizarea performanţei sportive prin integrarea cercetării sportive şi medicale; finanţarea diferenţiată pe bază de programe a structurilor sportive, indiferent de tipul de capital al acestora; promovarea valorilor sportive şi materializarea respectului şi grijii societăţii faţă de acestea.

Materializarea implementării acestor principii se regăseşte în corpul raportului prin: restrângerea competenţelor Ministerului Tineretului şi Sportului, în principal la recunoaşterea, autorizarea şi revocarea oricărei structuri sportive, prin înscrierea acesteia în Registrul sportiv, respectiv controlul şi supravegherea; delegarea de competenţe de către Ministerul Tineretului şi Sportului către federaţiile sportive naţionale pentru prima dată a unor funcţii publice cu caracter administrativ; schimbarea caracterului obştesc al tuturor structurilor sportive - iniţial, prin Legea nr.29/1967 - prin atribuirea acestora a personalităţii juridice de drept public sau privat, cu sau fără utilitate publică, după caz, inclusiv posibilitatea apariţiei societăţilor comerciale sportive pe acţiuni; definirea şi recunoaşterea locului şi rolului deosebit ce revine Comitetului Olimpic Român şi Ministerului Educaţiei Naţionale, în reprezentarea internaţională a sportului românesc, respectiv educaţia fizică şcolară şi universitară; lărgirea bazei de finanţare a activităţii sportive prin implicarea administraţiei publice locale, instituţiilor publice şi private, precum şi prin introducerea unui minim de facilităţi şi pârghii fiscale favorizante; atragerea tinerelor talente native către practicarea sportului şi stimularea performanţei sportive, prin instituirea unui sistem recompensativ, inclusiv premierea indirectă, prin reducerea impozitului şi acordarea unor rente viagere la retragerea din activitate a campionilor olimpici, mondiali şi europeni.

Prin excepţie, se definesc ca persoane de drept public şi li se stabilesc atribuţiile, următoarelor federaţii: Federaţia sportivă "Sportul pentru toţi", Federaţia sportului şcolar şi universitar, Federaţia sportivă pentru persoanele cu handicap, precum şi unor instituţii complementare domeniului: Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Sport şi Performanţă Umană; Institutul Naţional de Medicină Sportivă; Şcoala Naţională de Antrenori; Comisia Naţională de Luptă Împotriva Violenţei în Sport; Comisia Naţională Antidoping.

Proiectul de lege îşi propune şi: Reglementarea distribuirii responsabilităţii administrative şi patrimonale de întreţinere şi dezvoltare a bazelor şi instalaţiilor sportive; promovarea, în premieră, a unui sistem coerent de sancţiuni pentru încălcarea prevederilor legale în domeniu şi cazurile de atragere a răspunderii disciplinare, materiale, contravenţionale sau penale, după caz.

Domnilor colegi,

Urmare directă a celor prezentate, vă adresăm rugămintea, în numele comisiei, care a votat în unanimitate raportul semnat de preşedinte şi de cei doi vicepreşedinţi, de a vă apleca cu toată atenţia, responsabilitatea şi competenţa dumneavoastră incontestabilă pe fiecare articol al acestui proiect de lege pentru a o transforma într-o lege utilă, coerentă şi flexibilă.

Cunoscând dorinţa şi nerăbdarea dumneavoastră şi a celor pe care-i reprezentaţi aici ca sportul românesc să fie relansat şi protejat printr-o lege proprie, şi în calitatea noastră de iubitori ai sportului şi sportivilor, ca majoritatea cetăţenilor acestei ţări, ne exprimăm speranţa şi, totodată, încrederea că redactarea, dezbaterea şi aprobarea în Parlamentul României după 32 de ani a unei noi legi a educaţiei fizice şi sportului va reprezenta pentru toţi, pentru întreaga mişcare sportivă din România, un eveniment cu totul deosebit, ce va fi onorat prin rezultate sportive de excepţie, menite a face cinste României democratice şi a aduce pe podium la Sidney 2000 cât mai mulţi sportivi români şi, respectiv, cât mai multe drapele pe catargul victoriei.

Vă mulţumim pentru atenţie şi, înainte de a încheia, vă rog să-mi permiteţi să mulţumesc corpului de experţi: profesorul Cioată, Gheorghe Constantin Anin, profesorul Ruse, coordonaţi de maestrul sportului Cristian Gaţu, care au lucrat peste cinci luni la acest raport. Mulţumesc tuturor celor care prin sugestii, prin scrisori ne-au ajutat să facem o lege bună şi sperăm şi dreaptă.

Vă mulţumim dumneavoastră, tuturor, pentru eventualele completări, la care suntem dispuşi să accesăm.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, pentru prezentarea raportului comisiei sesizate în fond.

În continuare, trecem la dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Până în prezent, şi-au desemnat reprezentanţii la dezbaterile generale următoarele trei grupuri parlamentare: Grupul parlamentar al PNŢCD, Grupul parlamentar al UDMR, Grupul parlamentar al PRM.

Dacă mai sunt şi alte grupuri care vor să-şi desemneze reprezentanţii, sunt rugate să o facă, la secretarul de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Trecem la dezbaterile generale asupra proiectului de Lege a educaţiei fizice şi sportului.

Dau cuvântul domnului deputat Ionuţ Gherasim, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Ion-Andrei Gherasim:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat susţine acest proiect de lege şi este bucuros de faptul că această lege atât de importantă pentru viitorul sportului şi a educaţiei fizice din România a găsit un consens politic. Sigur, această lege nu este perfectă putând să existe şi aici şi în cadrul Senatului modificări din partea noastră. Cel mai important lucru este ca această lege să fie adoptată cât mai repede de către Parlamentul României, cel puţin până în luna decembrie. Este clar că în ultimii 10 ani sportul din România a dus imaginea ţării în lume mai bine decât orice om politic sau diplomat român.

Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat va vota acest proiect de lege, fiind conştient de importanţa şi necesitatea lui.

Mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Asztalos Ferenc, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Domnul deputat Gavra, vă rog nu-l ţineţi de vorbă...Am anunţat că are cuvântul domnul deputat Asztalos Ferenc, din partea UDMR. Domnule deputat, de două ori v-am anunţat. Vă rog să fiţi atent.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Asztalos Ferenc:

Mă scuzaţi.

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Grupul nostru parlamentar salută acest moment legislativ având în vedere faptul că după nenumărate încercări, în sfârşit avem în faţa noastră un proiect de lege care are menirea de a reglementa un domeniu atât de important, cum este educaţia fizică şi sportul.

Salutăm momentul şi datorită faptului că acest raport s-a întocmit printr-un efort concentrat şi printr-o conclucrare permanentă a Comisiei pentru învăţământ a Camerei Deputaţilor, a reprezentanţilor Ministerului Tineretului şi Sportului şi a reprezentanţilor federaţiilor sportive din România.

Proiectul reglementează, aşa cum aţi observat dumneavoastră, organizarea educaţiei fizice şi a sportului, sportul pentru toţi, sportul de performanţă, structurile sportive, deci federaţiile, cluburile, asociaţiile sportive şi capitole întregi sunt consacrate unor problematici foarte importante, cum ar fi: Comitetul Român Olimpic, cercetarea ştiinţifică, controlul, asistenţa medicală, protecţia socială şi finanţarea activităţii sportive din România.

Desigur, noi sperăm că prin amendamentele depuse, o parte din aceste amendamente pe parcursul dezbaterilor vor fi acceptate şi prin aceste amendamente proiectul de lege va fi îmbunătăţit. Conform celor spuse, grupul nostru parlamentar va vota acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul, în continuare, domnul deputat Brezniceanu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Alexandru Brezniceanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat, vă adresez câteva cuvinte legate de acest proiect de lege.

Este suficient să vă fac precizarea că acest proiect reglementează organizarea şi funcţionarea sistemului de educaţie fizică şi sport în ţara noastră. De asemenea, ea defineşte cu claritate noţiunea de educaţie fizică şi sport şi aş mai adăuga că există o stipulare de-a dreptul interesantă, pe care îmi permit să v-o subliniez, în sensul că educaţia fizică şi sportul sunt activităţi de interes naţional, sprijinite de stat. Foarte multe lucruri se pot spune despre această lege care este tehnică, este modernă, răspunde cu adevărat cerinţelor dezvoltării actuale a societăţii. Un singur lucru, dacă vreţi, vă precizez: în art.21 veţi găsi noţiunea de club sportiv organizat ca societate comercială. Cred eu că este suficientă această subliniere ca să vă demonstreze oportunitatea şi modernitatea acestei legi.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat a susţinut, susţine această lege şi, sigur, cu ameliorările care vor rezulta din dezbaterile ei sau asupra ei, Grupul parlamentar al PD va vota această lege.

Personal, ca iniţiator, vă rog să vă aplecaţi cu atenţie şi cu grijă asupra acestei legi, să vă aduceţi contribuţia dumneavoastră şi să o votaţi.

Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul Napoleon Antonescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democraţiei Sociale din România.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Nu vreau să mai reiau argumentele privind importanţa şi oportunitatea acestei legi, deoarece acest lucru a fost făcut cu multă competenţă şi foarte clar de către domnul ministru Crin Antonescu, de către domnul deputat Ráduly şi de către domnul preşedinte al comisiei, Anghel Stanciu. Doresc să subliniez doar faptul că este o lege extrem de importantă, aşteptată de mult, şi cu mari implicaţii, benefice nu numai pentru sport şi educaţie fizică în general, ci şi pentru întreaga populaţie şi societate. De ce nu?, ea va crea cadrul pentru a pregăti un tineret sănătos şi viguros, care va putea contribui din plin la dezvoltarea şi viitorul României.

Vreau să remarc faptul că la dezbaterea acestei legi în cadrul comisiei, deputaţii aparţinând Grupului parlamentar al PDSR şi-au adus o contribuţie deosebită la finalizarea diverselor propuneri, făcând numeroase amendamente în scopul îmbunătăţirii acestei legi.

Desigur că au rămas unele probleme care vor trebui prezentate mai clar, în special prin formulări şi, ştiu eu, poate unele schimbări sau completări la anumite articole.

În ansamblu, legea, după părerea noastră, este extraordinar de bună şi binevenită. O susţinem din toate punctele de vedere şi vom vota pentru această lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Romulus Raicu, din partea Grupului Parlamentar al Partidului Unităţii Naţionale Române.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Romulus Raicu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Legea educaţiei fizice şi sportului, ce urmează a fi dezbătută în şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, este o lege aşteptată cu mare interes nu numai de cei care se ocupă efectiv de educaţia fizică şi sport, ci şi de ceilalţi cetăţeni ai României care, într-o măsură mai mare sau mai mică, practică sportul şi sunt iubitori ai sportului.

Alături de celelalte partide politice parlamentare, PUNR a participat la elaborarea acestui proiect de lege şi l-a susţinut pe parcursul desfăşurării dezbaterilor din Comisia pentru învăţământ. prezentul proiect de lege aduce o serie de reglementări care privesc educaţia fizică şi sportul şcolar şi universitar, sportul de performanţă, ca şi sportul pentru toţi. În corpul legii au fost inserate prevederi referitoare la structurile administraţiei publice pentru sport, stabilindu-se o delimitare clară a atribuţiilor ce revin Ministerului Tineretului şi Sportului şi direcţiilor judeţene. Legea defineşte şi clarifică obiectul activităţii asociaţiilor sportive, cluburilor, federaţiilor sportive şi ligilor profesioniste, creând astfel cadrul juridic necesar pentru buna desfăşurare a activităţii în toate aceste structuri.

Pentru prima dată în ţara noastră s-au reglementat prin lege drepturile de asigurare socială, de asistenţă socială şi de asigurare de sănătate de care beneficiază sportivii de performanţă. S-a avut în vedere mai ales stimularea acelor sportivi care prin performanţele lor aduc glorie sportivă ţării, respectiv sportivii medaliaţi la olimpiade, şi care urmează să fie sprijiniţi material de societate.

Noi considerăm că facilităţile fiscale sau financiare acordate prin Legea sportului sunt în concordanţă cu prevederile legale, iar dacă se va aprecia că plafonul unor sume este prea mare, Camera poate să aducă modificările pe care le consideră necesare.

În vederea desfăşurării corespunzătoare a activităţii sportive, au fost stabilite sursele de finanţare, precum şi modalităţile de înregistrare a acestora, în aşa fel încât să se elimine cât mai mult cu putinţă suspiciunile privitoare la banii cheltuiţi în unele ramuri sportive. Deosebit de important este şi faptul că în prezentul proiect de lege sunt încorporate prevederi referitoare la prevenirea violenţei în sport, la asigurarea unui climat de fair-play în desfăşurarea competiţiilor sportive.

Grupul nostru parlamentar susţine prezentul proiect de lege, pe care îl consideră binevenit pentru întreaga mişcare sportivă din ţara noastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Anghel Stanciu, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Domnul deputat Anghel Stanciu face următoarea precizare: că atunci când a prezentat raportul comisiei sesizate în fond, a inclus şi ideile pe care urma să le exprime în calitate de reprezentant al Grupului parlamentar al PRM.

În atare împrejurare, are cuvântul domnul deputat Pambuccian, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.

Domnule deputat de la PNL... (Domnul deputat Mihai-Sorin Stănescu se îndreaptă spre tribună.)

Domnule deputat, vă rog să aşteptaţi o clipă, pentru că sunt câţiva colegi care nu cunosc procedura de înscriere pentru a putea lua cuvântul în cadrul dezbaterilor generale. Şi, ca atare, eu vreau să-i spun domnului deputat Mihai Stănescu, domnule deputat Stănescu, înscrierile la dezbaterile generale, potrivit regulamentului, se fac la secretarii de şedinţă. Toate grupurile parlamentare... la cine aţi făcut, la cine v-aţi înscris? Nu, că nu aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Mihai-Sorin Stănescu:

Cobor în sală, domnule preşedinte.

Domnul Acsinte Gaspar:

Nu. Dacă vreţi... Dumneavoastră puteţi coborî în sală, dar vreau să vă spun că dacă doreşte cineva să ia cuvântul din partea grupului dumneavoastră parlamentar, trebuie să se înscrie, aşa cum au procedat toate grupurile, la secretarul de şedinţă.

Are cuvântul domnul deputat Pambuccian, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Iată, avem de-a face din nou cu o lege mult amânată. Dacă nu mă înşel, este a 17-a variantă a unei legi a educaţiei fizice şi a sportului şi fiind atât de amânată şi trecând prin atâtea mâini, iată că asistăm la un consens în ceea ce priveşte adoparea acestei legi.

De la bun început vreau să vă spun că grupul nostru parlamentar a luat în discuţie această lege şi a hotărât să o voteze. Sigur, există o serie de chestiuni, asupra cărora am să insist acum, care au reieşit din această discuţie şi care se pot concretiza într-un corp de obiecţii şi mi se pare mai important să discutăm despre obiecţii decât despre părţile bune, care au fost subliniate de absolut toţi antevorbitorii. Ele sunt legate în special de zona care priveşte partea economică a acestei legi, şi anume de anumite mici accente etatiste sau lucruri care ne amintesc de începutul anilor '90, în ceea ce priveşte pachetul de acţiuni pe care îl poate deţine un investitor străin, în ceea ce priveşte imposibilitatea unui patron sau a unui acţionar de a avea acţiuni la mai multe cluburi sportive şi aşa mai departe. Cred că prin discuţiile care vor avea loc aici, toate aceste lucruri, care nu sunt formule din cele mai fericite în ceea ce priveşte construcţia economică a legii, vor fi netezite.

Dincolo de acestea, legea are o serie de aspecte extrem de importante. În primul rând, faptul că se vorbeşte de educaţie fizică, de sport, nu doar în zona performanţei, ci în acea zonă care creează o naţiune mai sănătoasă. În al doilea rând, prin faptul că pune la locul pe care îl merită pe marii performeri ai sportului românesc, oferindu-le şansa unui tratament decent, de care nu s-au bucurat mulţi ani până acum.

Repet. Grupul nostru parlamentar va vota această lege şi sper că toate ameliorările la care m-am referit vor putea fi aduse pe parcurs.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Potrivit înscrierilor care s-au făcut la secretarii de şedinţă au luat cuvântul la dezbaterile generale asupra proiectului de Lege privind educaţia fizică şi sportul, reprezentanţi ai Grupurilor parlamentare ale PNŢCD, PDSR, PD, PRM, PUNR, UDMR, Minorităţi naţionale.

Urmează reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Înţeleg că Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal l-a desemnat pe domnul deputat Mihai-Sorin Stănescu.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Mihai-Sorin Stănescu:

Da. În calitatea de lider al grupului.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Sigur, colegii care au vorbit anterior au exprimat o serie de lucruri pozitive, care demonstrează că această lege a educaţiei fizice şi sportului este un act normativ care trebuie să fie adoptat de către noi în această sesiune parlamentară. Este poate primul proiect de lege în perioada celor 10 ani de zile, deci, după 1990, când un act normativ care reglementează un domeniu destul de important, cu implicaţii majore atât în viaţa politică internă, şi mai ales în plan extern, de reprezentare a României, în care toate forţele politice, prin reprezentanţii lor, atât în cadrul comisiei de specialitate, cât şi în cadrul grupului de iniţiativă, şi-au dat mâna şi au înţeles că este un act normativ unde nu are rost să avem dispute politice.

Faţă de această situaţie, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal desigur că va vota această lege, va susţine proiectul de lege propus dezbaterii dumneavoastră, nu atât din spirit de solidaritate cu ministrul tineretului şi sportului, care este liberal, ci mai ales în ceea ce priveşte necesitatea adoptării acestei legi, care vreau să vă spun că va înscrie, prin adoptarea ei, România, într-un număr relativ redus de ţări care au asemenea legislaţie specială pentru domeniul sportului şi, din fericire, aceste ţări, care au asemenea legislaţie, sunt ţări care au un potenţial sportiv deosebit de valoros şi nişte structuri sportive foarte dezvoltate.

O singură precizare: vreau să mă credeţi că această lege nu are nici un fel de tentă etatistă; din contră, se ajunge la o descentralizare aproape completă, în sensul că Ministerul Tineretului şi Sportului rămâne la nivelul organului administraţiei centrale de stat, în sensul că lansează şi promovează politicile generale care trebuie să fie în sport, se dă o autonomie deplină - o autonomie totală structurilor sportive, dar această autonomie este înconjurată de un grad mare de responsabilitate care cade în sarcina conducătorilor structurilor sportive, şi eu cred că prin această responsabilitate deosebită se va ajunge şi la acel grad în care să avem o conduită morală responsabilă, civilizată a conducătorilor structurilor sportive.

În plan financiar, sunt propuneri care nu urmăresc altceva decât o îmbinare a interesului financiar al statului, dar cu majoritate a interesului capitalului privat - capital privat atât autohton, cât şi a capitalului privat străin.

Faţă de aceste considerente, cred că vă veţi da votul în unanimitate, bineînţeles cu unele modificări pe care le veţi considera necesare pentru proiectul Legii Sportului.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ca să putem să începem dezbaterile asupra acestui proiect de lege, a cărui importanţă nu mai este cazul s-o subliniez şi eu în calitate de preşedinte de şedinţă, totuşi este necesar ca liderii grupurilor parlamentare să mobilizeze deputaţii în sală.

Vă rog, uitaţi-vă că ne găsim deja sub limita cvorumului de lucru.

Dau o pauză de 3 minute pentru ca liderii grupurilor să procedeze la mobilizarea deputaţilor în sala de şedinţă.

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamnă deputat Hildegard Puwak, aveţi cuvântul.

Doamna Hildegard Carola Puwak:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În conformitate cu art.64 din Constituţia României şi cu art.142 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă rog să-mi permiteţi să depun moţiunea iniţiată de 53 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al PDSR.

Moţiunea este sprijinită de Grupul parlamentar al PRM, Grupul parlamentar al PUNR, deputaţi din Grupul minorităţilor naţionale şi deputaţi independenţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Constatăm că autoritatea liderilor grupurilor parlamentare nu se face simţită. V-aş ruga totuşi să recurgeţi la toate mijloacele pe care le aveţi la dispoziţie, potrivit Regulamentului, potrivit disciplinei de partid, şi invitaţi colegii în sala de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Examinând textul moţiunii, în concordanţă cu prevederile Regulamentului, constat următoarele: moţiunea se referă la o problemă de politică internă în legătură cu care Camera Deputaţilor este chemată să-şi exprime poziţia.

Moţiunea este iniţiată de un număr de 62 de deputaţi aparţinând Grupului PDSR; este sprijinită de un număr de deputaţi din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, de asemenea din partea Grupului parlamentar al PUNR, întrunind condiţiile regulamentare care prevăd că moţiunea poate fi iniţiată de cel puţin 50 de deputaţi.

În consecinţă, potrivit art.143, alin.3, din Regulament, dispun următoarele măsuri: comunicarea moţiunii de îndată Guvernului, fiind adusă la cunoştinţa plenului Camerei Deputaţilor în şedinţa de astăzi, joi, 23 septembrie; înregistrarea de îndată la Secretariatul general şi afişarea moţiunii la sediul Camerei Deputaţilor.

Potrivit art.144, preşedintele Camerei Deputaţilor stabileşte data dezbaterii moţiunii, care nu poate depăşi 6 zile de la înregistrarea acesteia. Ca atare, dezbaterea moţiunii va avea loc în şedinţa de marţi, 28 septembrie, începând cu orele 10,00, în care sens urmează să fie înştiinţat Guvernul.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În legătură cu proiectul aflat pe ordinea de zi şi pe care trebuie să-l luăm în dezbatere, ţin să fac câteva precizări tehnice.

Aşa cum am menţionat la începutul luării în dezbatere a acestui proiect, ne găsim în faţa a două proiecte: un proiect de lege iniţiat de Guvern şi o propunere legislativă iniţiată de mai mulţi colegi.

Făcând aplicarea dispoziţiilor art.63, alin.3, comisia sesizată în fond – Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport – a elaborat un singur raport asupra acestor două proiecte.

În legătură cu modul în care vom discuta proiectul, din punct de vedere tehnic, vă rog să observaţi că vom discuta numai pe raportul comisiei.

Rubricaţia din raport, pe care cred că îl aveţi la dispoziţie, menţionează la coloana I textul propunerii legislative a grupului de deputaţi, la coloana a II-a textul proiectului de lege înaintat de Guvern, la coloana a III-a textul adoptat de comisie.

Ca atare, vă rog să fiţi foarte atenţi. Luăm în discuţie raportul pe poziţiile în care sunt înscrise şi cu explicaţiile pe care le-am dat.

La poz.1 din raport – Titlul legii, comisia propune ca legea să se intituleze "Legea educaţiei fizice şi sportului".

Sunt comentarii?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Victor Traian Mihu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Propun modificarea titlului legii: din "Legea educaţiei fizice şi sportului" în "Legea sportului".

Motivaţie: educaţia fizică este obiectul vis-ŕ-vis de învăţământ cuprins în Legea învăţământului la titlul I, art.4, titlul II, cap.V, art.39 şi 40, de asemenea, titlul VI, art.145, şi sunt în responsabilitatea Ministerului Educaţiei Naţionale.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da.

Întâi, din partea grupului de iniţiatori.

Deci, din partea deputaţilor, domnul Stănescu.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Mihai Sorin Stănescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu suntem de acord cu propunerea de amendare a titlului legii, pe două considerente.

Dacă i-ar spune Legea sportului, ar însemna că ne referim efectiv la sportul de performanţă, or din textul proiectului de lege se desprinde foarte clar că această lege reglementează atât educaţia fizică, sub aspectul ca materie didactică, ca disciplină obligatorie în programul şcolar şi universitar, deci în învăţământul preuniversitar şi universitar, cât şi, de asemenea, reglementează o serie întreagă de aspecte care se referă la sportul pentru toţi, deci aşa-numitul sport de massă sau sport comunitar (în accepţia europeană a cuvântului).

Deci, faţă de aceste considerente, noi apreciem că amendamentul nu este fondat şi, în consecinţă, nu suntem de acord cu aprobarea lui.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Guvernului, domnul ministru Crin Antonescu.

S-a făcut un amendament asupra titlului, în sensul ca legea să se intituleze "Legea sportului".

Domnul George Crin Laurenţiu Antonescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cred că şi din scurta prezentare iniţială rezultă foarte clar că noi n-am insistat întâmplător pentru ca această lege să se numească a Educaţiei fizice şi sportului, ci pentru că ea reglementează, aşa cum se vede şi din articolele ei iniţiale, ca sistem activitatea de educaţie fizică şi sport în tot ceea ce înseamnă aceast ansamblu. Deci, este foarte limpede punctul nostru de vedere, şi anume respingerea acestui amendament, din considerentele expuse în prima mea intervenţie.

Este un lucru esenţial, este un lucru fundamental, este un lucru care s-a dezbătut foarte mult în lumea interesată de această lege, în factorii responsabili şi beneficiari ai acesteia, şi toate părerile converg, inclusiv părerea Ministerului Educaţiei Naţionale, că este foarte important şi este unul dintre cele mai mari merite ale acestei legi dacă ea va fi adoptată - acela de a fi una a Educaţiei fizice şi sportului.

Mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Comisia sesizată în fond?

Domnul Gheorghe Secară:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia sesizată în fond îşi păstrează punctul de vedere exprimat în raport: titlul legii să fie "Legea educaţiei fizice şi sportului", fiindcă răspunde la ambele aspecte ale acestei activităţi.

De fapt, era şi o recomandare a departamentului din cadrul Consiliului Europei, fiindcă o asemenea lege există în toate ţările ce constituie acest consiliu.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Îl întreb pe domnul deputat dacă îşi mai menţine sau îşi retrage propunerea, faţă de explicaţiile care au fost date.

Domnul Victor Traian Mihu:

Îmi menţin propunerea.

Domnul Acsinte Gaspar:

Deci, în primul rând, voi supune la vot titlul legii, în forma adoptată de comisie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri?

Deci, în atare împrejurare, nu mai are rost să supun la vot şi amendamentul dumneavoastră.

A fost adoptat titlul legii, aşa cum a fost formulat de comisie.

Titlul cap.I – "Dispoziţii generale".

Sunt observaţii la titlul I – "Dispoziţii generale"? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră titlul I.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

A fost adoptat titlul I – "Dispoziţii generale".

Art.1.

Sunt intervenţii?

Comisia a luat şi a renumerotat alineatele, a introdus şi unele modificări pe care le aveţi în raport la poz.3, pag.3.

Aş dori numai o explicaţie din partea iniţiatorilor: dacă în partea finală a textului, domnule ministru şi comisia, daţi următoarea redactare: "…să conducă la obţinerea de rezultate în competiţii de orice nivel…". Aveţi în vedere competiţiile atât la nivel naţional cât şi internaţional, sau "orice nivel" exprimă cu totul altceva?

Domnul Anghel Stanciu (din loja rezervată comisiei):

Orice fel de competiţii!

Domnul Acsinte Gaspar:

După mine, cred că am putea spune "… rezultate obţinute la nivel naţional şi internaţional…", dar, cum doriţi; eu am pus doar în discuţie această chestiune.

Domnule deputat Stănescu, aveţi cuvântul, pentru că sunteţi mai familiarizat cu problema.

Domnul Mihai Sorin Stănescu:

Expresia folosită în text, deci sintagma "competiţii de orice nivel" are următoarea întindere: în primul rând, se referă, bineînţeles, la competiţii care au un anumit grad – ierarhizarea acestor competiţii cuprinde nivelul competiţiei respective atât intern, cât şi internaţional, nivel referitor la cei care participă la clasificarea pe care o au cei care participă în competiţiile respective, deci atât sportivi de performanţă, cât şi sportivi amatori; de asemenea, se referă şi la categoriile de vârstă.

Deci, noi considerăm că trebuie menţinută această sintagmă, cu această motivaţie, deoarece acoperă întreg spectrul competiţional, atât în planul activităţilor sportive comunitare, cât şi în planul activităţilor sportive de performanţă.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

M-am edificat.

Supun votului dumneavoastră art.1, aşa cum este propus de către comisie la poz.3 din raport.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, art.1 a fost votat.

Trecem la art.2.

Lucrăm pe coloana a III-a din raport.

Sunt observaţii la art.2? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art.2, în redactarea comisiei.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Art.2 a fost votat în unanimitate.

Trecem şi luăm în discuţie art.3, în redactarea comisiei, cu cele trei alineate.

Sunt comentarii în legătură cu vreun alineat din cadrul acestui articol? Dacă nu sunt, supun votului dumneavoastră art.3, astfel cum a fost amendat de comisie pe coloana a III-a a raportului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului titlul I, în ansamblu, al proiectului de lege.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Titlul I a fost votat.

Trecem la titlul II – "Organizarea educaţiei fizice şi sportului".

Sunt comentarii sau intervenţii cu privire la titlul II?

Îl supun votului, aşa cum este redat de comisie pe coloana a III-a.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

A fost votat.

În cadrul titlului II există cap.I – "Educaţia fizică şi sportul şcolar şi universitar".

Cu privire la titlul capitolului sunt comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

A fost votat.

Art.4, în redactarea propusă de către comisie.

Sunt comentarii? Da.

Vă rog, domnule ministru, să vă expuneţi punctul de vedere în legătură cu art.4.

Domnul George Crin Laurenţiu Antonescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La art.4 avem de-a face cu unul din punctele cheie ale acestei legi, şi aici există între proiectul iniţiat de către Guvern şi raportul final adoptat de comisie o diferenţă esenţială.

În proiectul pe care noi l-am iniţiat, este un text pe care vă rog să-mi daţi voie să-l citez, fiind de fapt cel din coloana a II-a: "Educaţia fizică este disciplină obligatorie prevăzută în programele de învăţământ, cu un număr de lecţii diferenţiate, astfel: 4 lecţii pe săptămână în învăţământul preşcolar, 3 lecţii pe săptămână în învăţământul primar, 3 lecţii pe săptămână în învăţământul gimnazial şi liceal, 2 lecţii pe săptămână în învăţământul profesional, complementar şi postliceal, 2 lecţii pe săptămână în învăţământul universitar pentru 2 ani de studii consecutiv, 2 lecţii pe săptămână în învăţământul special.".

Noi am încercat, şi ne menţinem cu fermitate acest punct de vedere, să stabilim cu exactitate un minimum de număr de ore, de lecţii de educaţie fizică obligatorii pentru fiecare ciclu de învăţământ.

În legătură cu această poziţie, eu doresc să vă aduc câteva argumente şi, încă o dată o fac în numele tuturor celor care s-au ocupat, se ocupă şi se vor ocupa de activitatea sportivă din România, dar nu numai.

Pe de o parte, încerc să sintetizez argumentele profesioniştilor sportului şi profesioniştilor educaţiei fizice care, pornind de la realitatea că în situaţia în care noi nu vom stabili cu fermitatea legii acest număr minim de ore de educaţie fizică pe săptămână, număr care în varianta noastră este corelat cu legislaţia şi cu practica europeană în domeniu din cele mai multe ţări, în realitate vom ajunge, aşa cum s-a şi ajuns deja în cursul acestui an, la o diminuare către dispariţie a numărului de ore de educaţie fizică în şcoală.

Dincolo de interesele sportului, de baza piramidei sportului de performanţă, există un aspect care este mult mai important, şi pe care vă rog să-mi îngăduiţi să vi-l supun atenţiei şi în numele căruia să insist, pentru ca votul dumneavoastră să fie în favoarea textului de lege, aşa cum a fost el iniţiat de către Ministerul Tineretului şi Sportului.

Nu este o chestiune de sport, nu este o chestiune de performanţă numai, ci este o chestiune de sănătate naţională.

Există date foarte îngrijorătoare pe care şi Ministerul Sănătăţii, dar şi Ministerul Apărării Naţionale le-au dat publicităţii, şi a existat o lungă dezbatere în legătură cu acest aspect - în mass-media, cel puţin de un an de zile chestiunea fost dezbătută pe larg.

Există, îndrăznesc să afirm acest lucru, o unanimitate a tuturor specialiştilor sportului, a tuturor profesorilor de educaţie fizică, a reprezentanţilor Academiei Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport şi a tuturor instituţiilor de educaţie fizică şi sport, instituţiilor superioare din România, că aceasta este o chestiune care priveşte în primul rând sănătatea copiilor, şi pe care noi n-o putem lăsa (acesta este punctul de vedere pe care eu mi-l asum în numele acestor opinii, repet, care au fost confirmate vreme de mai bine de un an) nici la alegerea directorului şcolii, nici la alegerea copiilor, şi nici măcar la alegerea părinţilor.

Eu cunosc foarte bine contraargumentul care se aduce şi care va fi probabil adus aici în sprijinul variantei adoptate în raportul final al comisiei, şi anume acela că nici în Legea învăţământului, nici într-un alt act normativ nu s-a făcut o asemenea specificare şi nu s-a făcut o asemenea impunerea legislativă pentru vreo altă disciplină.

Aceasta înseamnă, şi admit acest lucru, că pentru educaţia fizică, în termenii despre care am vorbit aici, noi cerem un regim special. Ei bine, facem acest lucru, pentru că educaţia fizică are un regim special în comparaţie cu toate celelalte discipline, şi o spune, în particular discutând, un profesor de istorie. Are un regim special, pentru că ea ţine de anumite aspecte de sănătate fizică elementară, de motricitate, de dinamica mişcării, care nu pot fi recuperate atunci când la vârstele respective nu se fac aceste ore de educaţie fizică în şcoală.

Dacă luăm în discuţie şi contextul societăţii româneşti, dacă luăm în discuţie şi mentalităţi care există, şi pe care nu putem să ne facem că nu le vedem în societatea românească, vom vedea că dacă nici în şcoală nu instituim acest lucru cu fermitate găsim şi explicaţiile şi condiţiile favorizante pentru care s-a ajuns ca în documente oficiale ale Ministerului Apărării Naţionale să se vorbească de cifre de peste 60% de neîncorporabili şi, de asemenea, în tot ceea ce înseamnă baza de date a Ministerului Sănătăţii, de o sumedenie de deficienţe de natură fizică la un număr înspăimântător de mare de copii.

Chestiunea este, evident aici, foarte clară din punctul nostru de vedere: suntem în faţa unei opţiuni – dacă facem această normare specială pentru educaţia fizică, recunoscând acest lucru şi încercând să-l prevenim.

Aş dori să spun că, prin acest text de lege, Ministerul Tineretului şi Sportului nu se suprapune, nu intenţionează în nici un fel să se suprapună sau să se imixtioneze în câmpul de autoritate administrativă al Ministerului Educaţiei Naţionale.

Aşa cum rezultă şi din textul iniţiat de Guvern, tot ceea ce înseamnă administrarea şi autoritatea asupra procesului şcolar, inclusiv orele de educaţie fizică, sunt apanajul exclusiv al Ministerului Educaţiei Naţionale, iar acest text din proiect a fost discutat, negociat şi convenit cu Ministerul Educaţiei Naţionale, drept care pe proiectul iniţiat de Ministerul Tineretului şi Sportului există semnătura de avizare, adoptat ca atare de întregul Guvern, a domnului ministru al Educaţiei Naţionale.

Există foarte multe date care pot fi puse la dispoziţie. Eu am convingerea că dumneavoastră cunoaşteţi foarte multe din aceste lucruri, din această dezbatere care s-a purtat foarte multă vreme.

Aceasta este opinia mea cu care vă rog să-mi permiteţi să închei: dacă ratăm în acest moment acest punct de legiferare, foarte multe dintre efectele benefice ale acestei legi - ceea ce înseamnă baza ei socială foarte largă, baza ei, repet, de sănătate naţională - sunt ratate, şi de aceea, cu precizarea încă o dată că este un punct cheie la care Ministerul Tineretului şi Sportului şi toţi factorii de sport, activitate sportivă şi educaţie fizică pe care i-am consultat în România, subscriem, vă rog să votaţi art.4, în forma propusă de către Guvern.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Din partea grupului de deputaţi iniţiatori cine ia cuvântul la acest articol?

Domnule deputat Brezniceanu, aveţi cuvântul.

Domnul Alexandru Brezniceanu:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am cerut cuvântul pentru a-l contrazice pe domnul ministru Antonescu şi pentru a-i aminti că de o perioadă de timp dumnealui a părăsit învăţământul – prima profesie a domniei sale.

În nici una din legile învăţământului nu se fac precizări cu numărul orelor necesar fiecărei discipline.

Educaţia fizică şi sportul este o disciplină în învăţământul primar, gimnazial şi aşa mai departe, şi problema numărului de ore este rezolvată de alte politici şcolare şi educaţionale care, vă rog să reţineţi, sunt evolutive, şi pentru acest motiv nu ne putem permite să fixăm odată pentru totdeauna numărul de ore la nici unul din obiectele de studiu.

Îl rog pe domnul ministru să nu se supere. Grupul de iniţiatori nu poate obliga şi nu vă sfătuieşte să obligaţi Ministerul Educaţiei şi Învăţământului să fixeze numărul de ore pe săptămână.

Vă mai rog să observaţi că articolul propus de grupul de iniţiatori şi propunerea făcută de Comisia de învăţământ coincid. Măcar pentru acest motiv, suntem doi la unul, dacă luaţi şi scorul, vă rugăm să votaţi cele două articole care coincid, propus de iniţiatori şi propus de comisie.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea comisiei, doamna deputat Ecaterina Andronescu.

(Domnul Anghel Stanciu doreşte, în acest moment, să vorbească în numele comisiei). Este membră a comisiei şi...

Poftiţi, domnule preşedinte.

Domnul Anghel Stanciu (de la banca comisiei):

În nume personal...

Domnul Acsinte Gaspar:

Membrii comisiei nu pot să vorbească?

Domnul Anghel Stanciu:

Deci, membrii comisiei pot să vorbească, dar eu prezint punctul de vedere al comisiei, care este aici, şi, pe urmă, dacă vreau, mă înscriu şi prezint punctul meu de vedere, ca deputat.

Domnul Acsinte Gaspar:

Înţeleg că dumneavoastră sunteţi raportorul din partea comisiei.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Anghel Stanciu:

Nu, este punctul de vedere al meu.

Domnul Acsinte Gaspar:

Poftiţi, domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Vă rog să observaţi în raport, că noi suntem pe art. 4 la coloana 3.

Deci, rugămintea mea este, din partea comisiei, să discutăm art. 4, pe coloana 3, care nu ridică nici un fel de problemă, şi apoi se discută art. 5, în care îşi găseşte sediul problema pe care a ridicat-o domnul ministru Crin Antonescu.

Vă rog să urmăriţi. Şi atunci, supunem la vot art.4 şi apoi, la pct. 5, domnul ministru şi-a făcut pledoaria corespunzătoare. Domnul deputat Brezniceanu, din partea grupului, a făcut pledoaria corespunzătoare, urmând ca la 5, nu..., să se exprime şi ceilalţi colegi şi punctul de vedere final al comisiei.

Acesta era sensul intervenţiei pe care v-am cerut-o.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Cred că aţi reţinut că, în momentul în care am pus în discuţie acest text am spus că discutăm pe coloana 3 textele comisiei, că pun în discuţie textul art. 4, după care, intervenţia a avut-o domnul ministru, pentru că, într-adevăr, vedeţi că, grafic, textele în discuţie nu coincid ca număr, dar n-are importanţă, ci contează cum este reglementată materia. Pentru mine este foarte clar.

Doamna deputat Ecaterina Andronescu.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am solicitat să mă înscriu la cuvânt în nume personal, nu ca să dărâm prestigiul preşedintelui de comisie şi să-i subminez autoritatea.

Sigur că nu pot să nu apreciez pledoaria pe care domnul ministru Crin Antonescu a făcut-o aici, în legătură cu propunerea pe care Ministerul Tineretului şi Sportului o face vis-a-vis de orele de educaţie fizică în şcoală. Dar, pe lângă argumentele care s-au adus aici în nesusţinerea punctului de vedere pe care domnia sa l-a exprimat, eu aş spune şi aş mai adăuga unul, şi anume că există licee de profil, care au un alt număr de ore decât orele prevăzute prin lege şi, ca urmare, în felul acesta n-am mai face posibilă existenţa unor asemenea şcoli. Or, este, categoric, şi în detrimentul sportului profesionist în ansamblu.

Ca urmare, eu susţin să nu trecem, aşa cum propune Ministerul Tineretului şi Sportului în lege, ci aşa cum susţine comisia, pentru că prin obligativitatea orelor de educaţie fizică şi sport noi dăm suficientă greutate şi, practic, obligăm Ministerul Educaţiei Naţionale să prevadă în orice tip de curriculum ore de educaţie fizică.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Are cuvântul domnul deputat Petre Moldovan.

Domnul Petre Moldovan:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Ne aflăm aici în faţa unei încercări clare de suprareglementare a unui domeniu. După cum bine ştiţi, nicăieri, nici în Legea învăţământului, nici în astfel de reglementări nu se fac precizări clare privind structura planului de învăţământ.

Pe de altă parte, este vorba de o respingere a principiului subsidiarităţii. De ce să nu lăsăm Ministerul Educaţiei Naţionale, aşa cum de fapt este prevăzut în art. 4, ca, în colaborare cu Ministerul Tineretului şi Sporturilor, să rezolve această problemă, în modul în care ea poate fi rezolvată în condiţiile în care, în art. 4, este clar scris că "...educaţia fizică este disciplină obligatorie în planurile de învâţământ".

În consecinţă, cu tot regretul, eu vă solicit şi vă îndemn să votaţi varianta comisiei, care este cea corectă şi cea corespunzătoare atât intereselor şcolii, cât şi intereselor tineretului din această ţară.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Constantin Avramescu.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Constantin Avramescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Fără a contrazice pe antevorbitori, pentru că şi eu pledez, în general, pentru o anumită descentralizare a deciziilor în ceea ce priveşte programul de învăţământ, dar vă atrag atenţia că suntem într-o situaţie specială, şi anume a sportului în general, a educaţiei fizice, şi trebuie să constatăm că în ultima perioadă, pe plan mondial, nu numai la noi, se constată o creştere a importanţei sportului profesionist, care se face în defavorarea sportului amator, în general, şi în special a educaţiei fizice.

În aceste condiţii, o anumită reglementare, care, recunosc, se abate de la normele generale, o consider că este indicată, fiindcă, în final, dezvoltarea educţiei fizice şi a sportului amator duce la creşterea, la dezvoltarea sportului profesionist. În această situaţie, cred că este necesară această reglementare.

Dacă vreţi, discutăm asupra numărului de lecţii, mai multe sau mai puţine. Dacă vreţi, putem discuta dacă acestea să fie un minim şi mai introducem un cuvânt, tocmai pentru această problemă, care este de interes naţional, a educaţiei fizice.

Aceasta nu este o teorie pe care am inventat-o eu, este o teorie modernă, chiar dacă m-am referit la sportul profesionist. Este cunoscută din cele mai vechi timpuri, că de asta au apărut şi "Mens sana in corpore sano".

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Puiu Haşotti.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Puiu Haşotti:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Vorbesc şi eu, tot în calitate de profesor de istorie, cum vorbea domnul ministru, şi sper să nu fie supărat pe mine decât 5 minute pentru cele ce voi spune.

La argumentele aduse de o parte din membrii comisiei, de doamna deputat Andronescu, eu mai vreau să dau încă un element, care mă face să nu fiu de acord cu propunerea domnului ministru şi să fiu de acord cu propunerea comisiei.

La pct. 5 se prevăd următoarele: "...două lecţii pe săptămână în învăţământul universitar pentru 2 ani de studiu consecutiv". În această situaţie, autonomia universitară este desfiinţată. Amintesc, doamnelor şi domnilor, că autonomia universitară funcţionează chiar şi la materii fundamentale pentru facultatea respectivă.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

În ordinea înscrierii, are cuvântul domnul deputat Mircea Ciumara.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Dar rar, Mircea, să înţeleg şi eu!

Domnul Mircea Ciumara:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Rugămintea mea este ca să nu votăm, în funcţie de orgoliile unora din învăţământ, care au sentimentul că se încalcă autonomia universitară, nici în urma unei aritmetici ciudate, că sunt 2 la 1, ci în numele interesului naţional şi al societăţii româneşti.

Eu n-o să mă amestec la sport că n-am mai făcut sport de treizeci şi ceva de ani, însă la educaţie fizică da. Ştim precis că foarte mulţi părinţi, dorind ca ...copiii lor să reuşească la matematică sau în alt domeniu fac tot ce pot ca să nu facă sport, ştim că sunt foarte multe şcoli, în practică, în care orele de sport sunt un fel de ore de dirigenţie, dacă se învaţă sau nu se învaţă, asta rămâne de văzut, sau facultative, şi de aceea, mi se pare, în acest domeniu, ţinând seama că avem nevoie de o societate sănătoasă, să impunem prin lege ca să se facă educaţie fizică în şcoli.

Nu aş fi venit la microfon, dar am exemplul unui prieten care are doi băieţi, unul a câştigat multe olimpiade la matematică şi celălalt, mai slab puţin la şcoală, şi l-am întrebat: "De care din băieţii tăi eşti mulţumit?". "De cel care nu este olimpic, fiindcă va avea o viaţă sănătoasă, va avea o viaţă normală, nu de abstracţia ştiinţifică a olimpicului meu..."

Şi, în acest caz, mi se pare normal să votăm punctul de vedere al ministerului, chiar dacă nu este decât un punct de vedere, şi nu două, şi chiar dacă unii pun prea mult accent pe orgoliul autonomiei universitare sau pe drepturile Ministerului Îmvăţământului şi neglijează interesele tineretului României.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat Mircea Ciumara.

Urmează domnul deputat Mihăiţă Calimente.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am să încerc să vorbesc nu în calitate de deputat, ci de fost profesor de educaţie fizică şi de sportiv de performanţă.

În general, în România, sportul şcolar, sportul în şcoală a fost tratat ca o "Cenuşăreasă", atât înainte de 1989 şi cu atât mai mult după 1989. Vreau să vă spun că, din punct de vedere somatic şi motric, în momentul când te duci la o clasă, ca antrenor la un club, să faci selecţie pentru copii care vor face sport de performanţă, îţi pui mâinile în cap, pentru că nu mai ai de unde alege, pentru că toate caracteristicile somatice şi motrice ale copiilor noştri sunt la pământ. Începem să avem un popor degenerat la această oră, tocmai datorită faptului că această activitate a educaţiei fizice a fost complet neglijată în ultimii ani. Sportul de performanţă are rezultate, dar aici s-a lucrat pe altă filieră.

Vreau să vă spun că există naţiuni, există popoare, în care există ore impuse, cu anumită disciplină, şi aş vrea să vă dau exemplul Australiei sau Noii Zelande, unde rugby-ul este o materie obligatorie de studiu, începând de la clasele primare. Şi, de aceea, acum, cu ocazia Cupei Mondiale, care are loc în Anglia, ţările anglo-saxone sunt în stare să prezinte echipe de parlamentari şi există un Campionat Mondial al Parlamentarilor.

Vă rog, faceţi şi din Parlamentul României o echipă!

Eu susţin punctul de vedere al domnului ministru şi trebuie clar reglementară, pentru că la nivelul şcolilor, dacă lăsăm la latitudinea ministerului, şi ministerul la latitudinea directorilor de şcoală, mai ales la ţară, unde nu există nici un fel de condiţie, nu se vor face niciodată ore de educaţie fizică.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Robert Raduly.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Raduly Robert Kalman:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Eu cred că ceea ce a spus antevorbitorul meu este un lucru deosebit de important.

Trebuie să constatăm că în lumea modernă, din fericire, ar trebui să mai fie valabil acel loc comun, care a fost inventat de latini şi pe care nu-l pronunţ, pentru că-l cunoaştem toţi.

Dar, tot în lumea modernă, aşa cum se ştie, este o tendinţă ca "gulerele albe", adică cei care-şi desfăşoare activitatea în birouri, să depăşească, şi în multe ţări a depăşit, numărul "gulerelor albastre", adică al celor care desfăşoară activităţi pe bază de forţă fizică, sau şi pe bază de forţă fizică.

Cred că noi trebuie să mergem pe ideea care însăşi latinii au fost în stare s-o exprime foarte bine şi s-o aplice în practică. Şi această idee este de a ţine educaţia fizică la un nivel care să reuşească să contrabalanseze toate celelalte discipline teoretice care sunt însuşite în liceu.

Din păcate, şi aceasta este o mare problemă a prezentului, dacă ne uităm la tinerii care se prezintă la bacalaureat, din punctul de vedere al acestei discipline, din punctul de vedere al pregătirii fizice, din punctul de vedere al priceperii lor în materie de educaţie fizică, în materie de sport, putem să constatăm că regresul este imens, deosebit de puternic, faţă de situaţia dinainte de 1989, când, totuşi, sportul şcolar, sportul universitar a fost deosebit de bine organizat în anumite structuri foarte bine închegte.

Dacă ne gândim la generaţia, să spunem, a domnului maestru emerit al sportului, domnul Gaţu, dacă ne gândim la o serie de alte generaţii, putem să-i întrebăm pe dânşii (care vor confirma) că provin din acea mişcare firească, din cadrul şcolilor sportive, de la nivel educaţional, de la nivel de liceu, şi că au reuşit acele mari performanţe.

Constataţi, domnilor, că după 1989, cu excepţia fotbalului, unde încă avem o generaţie mare de jucători, dar care au fost formaţi în majoritate dinainte de 1989, în toate sporturile de echipă, unde de fapt este bucătăria şi esenţa sportului, ţara noastră a căzut. A căzut enorm la handbal, a căzut foarte, foarte mult la hochei, a căzut şi la baschet şi aşa mai departe.

Propunerea mea este ca să nu tranşăm această problemă atât de rapid. Eu aş crede că, între cele două variante, varianta ministerului şi varianta comisiei, există o cale de mijloc. Tocmai de aceea, domnule preşedinte, v-aş propune..., pauza este peste o jumătate de oră, sau peste o oră, ca să sărim peste votul acestui articol. Ministerul împreună cu ceilalţi iniţiatori şi cu comisia să se aplece încă o dată asupra acestei probleme, să se aplece din punct de vedere profesional, nu din punct de vedere sentimental, şi să încerce, împreună, acest grup de lucru să găsească o soluţie acceptabilă pentru toată lumea.

Eu nu cred că această problemă poate fi tranşată printr-un singur vot, şi nu uitaţi, domnilor, şi cu asta am încheiat, că a fixa numărul de ore din învăţământul preuniversitar şi universitar, obligatoriu pentru educaţie fizică, nu creează decât un cadru.

Dacă noi nu reuşim ca acest cadru să-l umplem cu substanţă, cu profesori devotaţi pentru a umple aceste ore de educaţie fizică, într-adevăr, cu activităţi corecte, dacă nu reuşim să asigurăm cadrul infrastructural necesar pentru a desfăşura aceste ore, atunci pur şi simplu n-am făcut nimic. Vor fi nişte ore obligatorii, care vor fi irosite în practică.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc.

Domnilor deputaţi,

Am o rugăminte: pentru că lista este destul de mare, rog colegii care mai intervin să caute să fie cât mai sintetici.

Dau cuvântul domnului deputat Marţian Dan.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Marţian Dan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Cred că nu trebuie să cheltuim foarte mult timp şi energie, subliniind faptul că educaţia fizică şi sportul, în procesul de devenire, de educare, de formare a tinerei generaţii trebuie să fie o componentă importantă.

Pledează pentru aceasta exigenţele de ordin general privind creşterea şi formarea tinerilor, pledează pentru aceasta o seamă de mutaţii care se produc în activităţile umane şi care au repercusiuni asupra stării de sănătate – sportul, educaţia fizică, exerciţiile fiind un remediu la o seamă de consecinţe negative pe care le antrenează un mod de viaţă cu multe elemente de sedentarism pronunţat, este un remediu la o concentrare şi o solicitare intelectuală extraordinară şi care cere relaxare şi, de asemenea, alte schimbări care caracterizează varii activităţi umane în timpurile noastre.

Din acest punct de vedere, este necesar, deci, să ne raportăm cu foarte multă atenţie şi cu foarte multă cumpătare a lucrurilor în legătură cu soluţia pe care o adoptăm. Sigur că s-a evoct aici, mai ales de către domnul ministru, o seamă de fenomene negative, dar, mai degrabă dânsul a evocat prin aceasta nişte efecte, şi nu cauzele, pentru că, dacă discutăm despre tinerele generaţii care intră în procesul de învăţământ, de la treapta lui preşcolară şi continuând cu toate celelalte trepte, până la învăţământul universitar inclusiv, constatăm că condiţiile pentru a practica sportul şi a integra exerciţiul fizic în stilul de viaţă s-au degradat foarte mult.

Acum propunem 4 lecţii pe săptămână pentru cei din învăţământul preşcolar, un număr de ore pentru cei din învăţământul primar şi aşa mai departe. Nu ştie oare Guvernul şi domnul ministru ce se întâmplă cu şcolile şi cu tinerele generaţii, mai ales în ultimii ani? Nu ştie că sunt în ţară asta mulţi copii care n-au încălţăminte ca să meargă la şcoală? Nu ştie oare Guvernul României nimic în legătură cu faptul că există copii care nu îşi pot duce la şcoală un sandviş şi este o întreagă tragedie când văd pe colegii lor că au un asemenea sandviş, iar ei nu? Nu ştie nimic, oare, domnul ministru şi Guvernul, în legătură cu faptul că manualele şcolare, îmbrăcămintea şi celelalte, rechizitele şi celelalte au antrenat cheltuieli foarte mari pentru...

Voci din dreapta sălii:

La obiect!

Domnul Marţian Dan:

E foarte la obiect! Este foarte la obiect, pentru că vine Guvernul dumneavoastră cu nişte propuneri de natură administrativă, închizând ochii la realităţile în care trăiesc tinerele generaţii... (Vociferări în partea dreaptă a sălii de şedinţă).

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnilor deputaţi,

Vă rog, nu întrerupeţi pe vorbitor!

Domnul Marţian Dan:

Din punctul acesta de vedere...

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă rog, păstraţi liniştea în sală!

Domnul Marţian Dan:

... putem noi scrie aici 4 ore, 3 lecţii pe săptămână, în şcolile noastre, unde nu există săli de sport, în multe dintre ele, în condiţiile în care aceşti copii nu au posibilitatea să aibă echipament, începând cu încălţămintea şi continuând cu celelalte?

Va fi o soluţie din asta, prin care ne vom mângâia cu gândul că ne-am făcut datoria, dar realitatea din şcoală şi realitatea în care învaţă în multe din şcoli tinerele generaţii va continua să fie una penibilă şi că nu va muta din loc situaţia şi starea în care ne găsim.

De aceea, mie mi se pare că propunerea comisiei şi a iniţiatorilor este una care trebuie luată în seamă, în sensul că înscrie printre materiile de învăţământ obligatoriu, care trebuie să figureze în curriculum, şi care trebuie să fie executat.

Dacă comisia, în funcţie de anumite lucruri care le pun colegii care sunt pentru această statuare a formulei Guvernului, poate să facă ceva, cred că maximum ce poate face este să stabilească un prag minim, un cuantum minim de ore pentru diferitele trepte ale procesului de învăţământ. Dar, eu cred că ceea ce s-a propus aici este maximalist, este o soluţie de tip administrativ şi este o soluţie care are "marile virtuţi" că se detaşează de viaţă şi de realităţile de la noi.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Rădulescu Zoner.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Constantin Şerban Rădulescu Zoner:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Cred că chiloţii de gimnastică costă la fel, indiferent de numărul de ore, dacă este o oră sau dacă sunt 4 ore. Deci, îmi pare tare rău că trebuie să contrazic argumentele domnului profesor, antevorbitorul meu, cu care, de altfel, eu mă înţeleg foarte bine la comisie.

Am venit să vă spun următoarele: tineretul nostru, în primul rând, este stresat. Este stresat din diverse motive, pe care dumneavoastră le cunoaşteţi, printre altele şi de examene, de acestă nouă organizare a învăţământului etc.

Are nevoie să se destindă, are nevoie să facă sport, ca să se recreeze într-o anumită măsură, cu atât mai mult cu cât, în rest, stă ori în casă, şi mai ales la şcoală, nu stă la aer şi are nevoie ca să se dezvolte din toate punctele de vedere şi atunci va fi şi pentru el, pentru fiecare copil mai uşor să asimileze materiile de bază, făcând gimnastică.

Îmi pare tare rău, domnilor, dumneavoastră veniţi cu argumente de pe vremea când nu era liceu. Astea se numeau "dexterităţi" şi tot în "dexterităţi" vreţi să le aduceţi acum şi până la urmă, din motivele care s-au arătat, vor fi eliminate.

Lăsăm la dispoziţia şcolilor, lăsăm la dispoziţia ministerului. Bun. Le lăsăm. Dar, dacă se fixează prin lege, este una. Dacă lăsăm la latitudinea ministerului, avem din nou: "Vrem mate!", "Nu vrem mate!" "Vrem – eu ştiu – bacalaureat cu 7 sau cu 8 materii..." şi aşa mai departe.

Astea sunt rezultatele. Poate că în ultima parte a intervenţiei mele, unii dintre dumneavoastră mă veţi considera demodat, dar în ceea ce pledez eu, nu, şi, ca atare, eu vă rog să mă înţelegeţi, să urmaţi rugămintea mea şi să votaţi textul aşa cum este prevăzut în proiectul de lege.

Ce importanţă are dacă se face o derogare? Are. Şi v-am arătat, cel puţin, care sunt argumentele.

Vă mulţumesc. (Aplauze).

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Petru Bejinariu.

Domnul Petru Bejinariu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu doresc să stresez mai tare situaţia, pentru că aşa s-a vorbit aici despre elevi. Eu vreau să vă rog, respectuos, să constataţi că în articolul în discuţie sunt două elemente fundamentale: prima, că educaţia fizică este disciplină obligatorie în programul de învăţământ şi a doua că se acordă un număr diferenţiat pe profile şi clase, ceea ce mi se pare foarte normal.

Voi spune 3 lucruri numai:

1) Stabilirea prin lege a numărului de ore ar fi de fapt o imixtiune în treburile Ministerului Educaţiei Naţionale, care, între alte obligaţii, are şi elaborarea curricumului.

2) La învăţământul superior, dacă stabilim numărul de ore, nu mai putem vorbi de autonomie universitară, iar 3) există, în lumea şcolii, o dinamică pentru e reflecta evoluţia socială. Or dacă noi vom stabili număr de ore la educaţie fizică şi la alte discipline, înseamnă că încorsetăm păgubos sistemul şcolar. Închipuiţi-vă, de pildă, că, printr-o împrejurare, şi matematica, şi istoria, şi biologia vor avea dreptul, într-un fel, să elaboreze legi, vor avea şi ele de spus număr de ore. Şi, atunci, mă întreb: oare câte ore se vor introduce în programul de învăţământ săptămânal, lucru pe care şi astăzi îl criticăm.

În consecinţă, nu susţinem propunerea domnului ministru, deşi eu îl felicit pentru această dorinţă ca educaţia fizică să fie foarte bine desfăşurată în şcoală şi în afara ei, dar cred că soluţia nu este numărul de ore.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Napoleon Antonescu.

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Stimaţi colegi,

Nici nu credeam că această problemă o să ridice atâta pasiune în abordarea ei.

Eu vreau să spun că, Comisia a discutat foarte mult şi a analizat toate variantele şi toate aspectele şi rezultatul formulării pe care am pus-o aici a reieşit în urma multor ore de discuţii şi de consultări cu diverşi factori.

Eu vreau să vă spun că am participat la întocmirea a zeci de planuri de învăţământ, în domeniul universitar, dar şi în cel şcolar. Vreau să vă spun că nimeni nu poate să impună, printr-o lege, astfel de lucruri, pentru că se încalcă regulile care au fost amintite aici: Legea învăţământului, Legea autonomiei universitare ş.a.m.d.

Eu vreau să vă spun că la noi, de exemplu, la universitate, avem două ore în anul întâi, două în doi, ba, mai mult, am pus şi în trei şi în patru, facultativ, pentru cine vrea să facă. Deci eu cred că discutăm prea mult despre această problemă şi formularea pe care a pus-o Comisia, aici, este foarte bună.

Vreau să vă mai spun că, în propunerea ministerului, dacă vă uitaţi la punctul 6, ea e mai proastă decât este acum: două lecţii, pe săptămână, învăţământul special. Păi, acum au trei! Şi, în al doilea rând, nu înţeleg ce înseamnă lecţie, probabil că a vrut să spună ore de învăţământ.

Eu v-aş ruga şi l-aş ruga şi pe domnul preşedinte să nu mai prelungim această dezbatere, pentru că a căpătat, prin unele locuri, şi aspecte politice, care nu au legătură prea multă cu problema pe care o discutăm şi să trecem la vot, să punem la vot cele două variante.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Andrei Gheorghe.

Însă, domnilor deputaţi, vă rog foarte mult concentraţi-vă, pentru că deja lucrurile încep, cât de cât, să ...

Domnul Gheorghe Andrei:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Poate nu aş fi luat cuvântul, dacă nu se întindeau aşa de mult discuţiile.

Sigur că, acum, la sport şi la învăţământ, toţi ne pricepem. Vreau să spun că, Comisia de învăţământ din Camera Deputaţilor este o comisie destul de competentă şi cunoscătoare a problemelor învăţământului. Noi suntem în situaţia de a cere ministerului să reducă programul, numărul de ore pe zi. Avem 5 zile lucrătoare pe săptămână. Dacă introducem 4 – 5 ore de sport, mulţi dintre copiii acestei ţări, să ştiţi că mai mult sunt în recreere decât în muncă. Ei deja se joacă şi în orele pe care le avem noi. Deci nu putem să încălcăm una din atribuţiile importante ale Ministerului Educaţiei Naţionale, aceea de a întocmi curriculum-ul naţional. Şi ce ar fi dacă, aşa cum au spus colegii mei, fiecare disciplină,... l-aş ruga pe domnul ministru să spună ce facem dacă vom pune la vot numărul de ore de istorie?! Domnia sa nu ştiu dacă cunoaşte că orele de istorie s-au redus la 1 – 2 ore pe săptămână, fizica aproape că e desfiinţată. Deci ore puţine pe zi, programul de 5 zile pe săptămână. Şi, mai mult, vreau să vă spun că şcoala, ca o întreprindere, de fapt, nu lucrează la întreaga ei capacitate, este ca o întreprindere care lucrează la jumătatea capacităţii sale, pentru că sâmbăta şi duminica şcoala e închisă. Noi trebuie să ne gândim ce condiţii putem să găsim, în aşa fel încât profesorul de educaţie fizică să poată să facă anumite ore, anumite cercuri sportive sâmbăta şi duminica. În multe ţări din Occident, sâmbăta şi duminica se fac aceste activităţi.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da, domnule deputat. Vă mulţumesc.

Domnul Gheorghe Andrei:

Deci eu sunt ca să păstrăm poziţia Comisiei de învăţământ.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Sorin Stănescu.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Mihai-Sorin Stănescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În primul rând, prima problemă pe care vreau să v-o pun în discuţie este următoarea. Legea învăţământului este o lege organică, deci o temă de meditaţie, iar, dacă s-ar accepta varianta propusă de către Guvern, de către Ministerul Tineretului şi Sportului, deci, cred că am intra într-o contradicţie, această lege având cu totul alt caracter.

A doua problemă pe care vreau s-o pun în discuţie este următoarea. Anterior, am votat un text, în care se caută să se definească ce se înţelege prin, în sensul prezentei legi, educaţia fizică şi sportul. Educaţia fizică şi sportul nu sunt altceva, nu au decât menirea ca tânărul, de la vârsta preşcolară şi continuând până la vârsta maturităţii, la universitate, să fie angrenat în sistemul de învăţământ educaţional, prin practicarea unor ore de educaţie fizică, care au menirea să-l acomodeze cu mişcarea, cu dorinţa de a se dedica unui sport, să facă sport de performanţă, cu dorinţa acestuia de a îmbunătăţi relaţiile sociale, de a-i creşte spiritul de competiţie, de fair-play ş.a.m.d. Tot în acest articol, pe care l-am votat anterior, vorbim de sport. Dacă ne uităm mai departe, în cuprinsul legii, vedem foarte clar că această lege are următoarea linie: adică impune, ca disciplină obligatorie, educaţia fizică, în cadrul programelor şcolare şi, deci, nu va fi la discreţia unui director de şcoală ş.a.m.d. să fixeze numărul de ore. Dar sensul este ca elevul să fie atras spre activităţi sportive în mod real, în afara programei extraşcolare. Şi aveţi, în continuare, reglementări, în care se arată de ce se înfiinţează asociaţiile sportive şcolare şi universitare, ce obligaţii au aceste asociaţii sportive şi universitare, de ce se înfiinţează Federaţia sportului şcolar şi universitar. Deci, în momentul în care am impune, în afara faptului că ar fi o premieră absolută în această materie, în care să impunem un număr de ore, şi am încălca, într-un fel, principiul acesta al descentralizării şi al competenţei fiecărui organ al administraţiei centrale de stat, care este stabilit prin lege, cred că ar fi o greşeală şi nu am rezolva problema de fond.

Noi cunoaştem foarte bine situaţia materială a foarte multor şcoli, în ceea ce priveşte bază sportivă, sală de sport, instalaţie sportivă: este destul de precară, ca să nu spun dezastruoasă. Să nu credeţi dumneavoastră că, în momentul în care vom ridica la 4 sau 5 ore pe săptămână, înseamnă că se ameliorează condiţia fizică a elevului. Nu, poţi să ai un număr rezonabil, care să ţină cont şi de alte elemente, trebuie să crească însă calitatea şi interesul cadrului didactic. Şi, tocmai de aceea, legea are, în continuare, prevederi care stimulează şi îl obligă pe domnul profesor de educaţie fizică - nu de gimnastică, cum spunea domnul Zoner, că aşa era pe vremea dânsului şi era materie la dexterităţi - îl obligă, cointeresându-l, chiar şi din punct de vedere material, ca să facă ore de pregătire fizică şi de sport sâmbăta şi duminica. Deci, pentru aceste considerente, eu cred că este necesar să supunem la vot şi să agreaţi textul propus de comisie, pentru că este mult mai realist şi adaptat la ceea ce se doreşte prin această iniţiativă legislativă.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

În fine, dau cuvântul domnului secretar de stat din Ministerul Educaţiei Naţionale, domnul Kato Iosif.

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Kato Iosif:

Domnule preşedinte,

Stimaţi şi onoraţi deputaţi şi deputate,

De la bun început, aş dori să specific că Ministerul Educaţiei Naţionale este bucuros că s-a iniţiat această lege şi, şi noi, dorim să educăm o generaţie sănătoasă, o generaţie competitivă, atât din punct de vedere fizic, cât şi intelectual. Totuşi, cu permisiunea dumneavoastră, eu aş aduce câteva argumente din ce cauză Ministerul Educaţiei Naţionale susţine varianta comisiei, întrucât considerăm că, în acest articol, sunt cuprinse toate principiile şi prevederile care asigură, în fine, scopul nostru de a educa, încă o dată repet, cu permisiunea dumneavoastră, o generaţie competitivă, din punct de vedere fizic şi intelectual.

O singură remarcă, dacă îmi permiteţi, faţă de cele spuse de antevorbitorii mei: este vorba de faptul că nu se ţin, menţionează unii, orele de educaţie fizică în şcoli. Eu nu cred că nu se ţin din cauză că nu este prevăzut în plaja orară, este nevoie de o schimbare de atitudine, o schimbare a atitudinii civice şi a educa în alt spirit societatea noastră. Nu se ţin, pentru că, în loc de educaţie fizică, se ţin ore de matematică sau se suspendă pentru alte activităţi. Deci eu consider că nu legea şi stabilirea exactă a orelor va ajuta şi va soluţiona această problemă.

Cu permisiunea dumneavoastră, aş remarca încă câteva aspecte. În primul rând, aş remarca că suntem în plin proces de reformă. În acest cadru, a fost adoptat planul-cadru, curricula naţională şi, în acest plan, figurează şi filiera vocaţională, de exemplu, care, axată pe solicitările diferitelor ramuri sportive, încearcă să rezolve şcolile de profil sportiv şi să asigure un cadru necesar pentru a educa tineretul, pentru a iubi mişcarea, pentru a iubi educaţia fizică. În această direcţie, aş mai remarca că este şi o noutate a legi, însăşi, garantează că spiritul iubirii, să zic aşa, educaţiei fizice va dăinui în şcolile noastre şi în unităţile noastre de învăţământ, este că se înfiinţează asociaţiile, Federaţia sportului şcolar şi universitar şi aceasta este o garanţie că se va desfăşura o activitate complexă de educaţie fizică, în unităţile de învăţământ.

În continuare, aş remarca că în lege se vorbeşte de un minim obligatoriu pentru sport şi educaţie fizică şi aş remarca încă un lucru: că se vorbeşte că acest minim obligatoriu se va stabili în colaborare cu însuşi Ministerul Tineretului şi Sportului, care poate să exercite supravegherea profesională a deciziilor luate de către Ministerul Educaţiei Naţionale. Deci eu consider că sunt asigurate condiţiile necesare să desfăşurăm şi să întreprindem o activitate corespunzătoare, în această direcţie, în învăţământul nostru, în reţeaua şi structura de învăţământ existentă la ora actuală.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnul Kato Iosif:

Dacă permiteţi, numai o idee...

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă rog.

Domnul Köto Iosif:

Deci doresc să luaţi, vă rog, cu stimă, vă rog, remarca privind libertatea administrativă în realizarea scopurilor educaţionale, în ansamblu, a unui ministru, întrucât, cum a reieşit, din cele spuse de mine mai sus sunt garanţii ca să respectăm întocmai spiritul acestei legi.

Deci, în consecinţă, cu îngăduinţa dumneavoastră, aş remarca încă o dată că Ministerul Educaţiei Naţionale este pentru menţinerea textului votat în comisie.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Pentru un minut, domnul ministru Crin Antonescu, pentru că deja s-au exprimat foarte multe ...

Domnul George Crin Laurenţiu Antonescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Doar, într-adevăr, un minut, vă rog să-mi îngăduiţi să vă reţin, pentru a spune trei lucruri.

Unul: proiectul Legii educaţiei fizice şi sportului a fost avizat sub semnătura domnului ministru al educaţiei naţionale Andrei Marga şi, în legătură cu acest lucru, cu tot respectul absolut deosebit pe care-l port domnului secretar de stat şi, evident, instituţiei pe care o reprezintă, sunt uşor nelămurit în legătură fie cu analiza atentă a proiectului de către domnul ministru Marga, la momentul semnării, avizării acestui proiect, fie faţă de poziţia din acest moment.

În al doilea rând, nu am contestat niciodată argumentele de principiu pe care partizanii soluţiei Comisiei le-au adus, ci am spus, doar, că, aşa cum se întâmplă, în anumite momente, şi în legislaţia altor ţări, dorim sau nu, printr-un gest de voinţă legislativă foarte clară, să punem accentul pe o problemă şi să rezolvăm sau să încercăm să rezolvăm o anumită problemă. Această formulă din legea noastră nu este pentru profesorii de educaţie fizică, în favoarea lor, ci în favoarea copiilor.

În al treilea rând, evident, sunt ultimul care să contest dreptul absolut al parlamentarilor, şi eu sunt parlamentar, de a decide asupra acestei chestiuni legislative. Vreau doar să vă aduc la cunoştinţă că eu am menţinut şi îmi menţin acest punct de vedere şi că votând împotriva lui, votaţi împotriva opţiunii unanime a tuturor autorităţilor din viaţa şi activitatea sportivă românească. Este o chestiune... (Rumoare în loja comisiei)

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, vă rog să păstraţi liniştea!

Domnule deputat, dacă aveţi obiecţiuni, interveniţi la microfon!

Poftiţi, domnule ministru.

Domnul George Crin Laurenţiu Antonescu:

Aceasta este, evident, o informare pe care eu am făcut-o, apropo de faptul că, probabil, toţi sunteţi de acord că o anumită cădere şi o anumită pricepere, în această chestiune, anumite argumente valabile au şi acei oameni.

Aceasta este tot. Evident, eu păstrez punctul de vedere şi insist pentru votarea formulei din proiectul iniţial.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Ultimul vorbitor, din partea comisiei, însă, domnule preşedinte, vă rog să prezentaţi punctul de vedere concis.

Domnul Anghel Stanciu:

Repet, domnule preşedinte, prezint punctul de vedere al comisiei, şi nu al meu, în calitate de raportor. Fac aceste precizări ca să ştim fiecare, aşa cum vă place dumneavoastră, locul în care suntem în momentul de faţă.

Deci comisia, şi veţi înţelege de ce a durat 5 luni de zile elaborarea acestui raport, cu două zile pe săptămână, luna şi joia, discuţii, a încercat să înţeleagă punctul de vedere al ministerului şi l-a înţeles. Colegii noştri care au vorbit aici au toţi dreptate. Au dreptate, unii dintre dânşii, pentru că nu sunt informaţi pe subiectul articolelor ce urmează, iar alţii că se plasează, efectiv, într-o tabără a unor profesori sau a altor profesori.

Chestiunea care este? Este bivalentă. Deci educaţia fizică este o componentă a educaţiei, în şcoală, a copilului. Această educaţie fizică este prevăzută sub două aspecte: ora de educaţie fizică propriu-zisă, care este ca o oră de matematică, de istorie ş.a.m.d., unde, aici, cu elementele specifice sportului, se urmăreşte să-i întărească copilului respectiv, să-i dea deprinderi, să-i întărească constituţia fizică, să-i cultive spiritul de competitivitate, în jocurile colective ş.a.m.d. A doua componentă, la care nu s-a făcut referire, dar s-au confundat aici, deci au venit şi au pledat pentru sport: avem o dată educaţia fizică ca disciplină şi avem a doua oară, sportul. Şi, mai departe, Federaţia sportului şcolar şi universitar are în subordine asociaţii sportive, asociaţii sportive care se constituie în fiecare şcoală şi devine obligatorie, prin regulamentul legii ş.a.m.d., prin statutul acestei Federaţii sportive a sportului şcolar.

Aici, nu s-a spus nimic, şi domnul ministru Crin Antonescu a tăcut şi nu vreau să-l fac complice, pentru că, poate, e tot neştiinţă. Deci, în afara orei care este prinsă în normă, prin această asociaţie a sportului şcolar, care ia fiinţă în şcoală, profesorul de educaţie fizică poate desfăşura până la 8 ore, sâmbăta şi duminica, fiind plătit în plus faţă de normă. Deci noi credem că, prin această formulă, dincolo de faptul că curriculum-ul este un apanaj al unei legi organice şi a Ministerului Învăţământului, am găsit un compromis între cele două solicitări, o soluţie flexibilă. Deci orele de educaţie fizică se stabilesc diferenţiat. De cine: de comun acord, de Ministerul Tineretului şi Sportului, la art.5 şi Ministerul Educaţiei Naţionale. Deci s-a pus întâi Ministerul Tineretului. Îi e frică domnului Crin Antonescu că nu se va înţelege cu domnul Marga?! Poate sunt prea puţine puse aici şi trebuie mărite. Schimbăm legea?! Poate sunt prea multe, faţă de posibilităţi ş.a.m.d. Deci, dacă aveţi în vedere flexibilitatea acestei soluţii, cei doi miniştri, cele două ministere stabilesc, de comun acord, ceea ce ştirbeşte autoritatea Ministerului Educaţiei Naţionale, dar tocmai pentru importanţa educaţiei am pus aşa. Şi, dacă avem în vedere că nu s-a spus nimic că se pot face ore, până la 8 ore de sport, nu de educaţie fizică, deci pe o disciplină, pe jocuri sportive, în care profesorul de sport, dincolo de normă, este plătit, aveţi ansamblul educaţiei fizică, ca disciplină şi sportului şcolar, care întregeşte partea de educaţie fizică. Şi, atunci, haideţi să le lăsăm pe fiecare să-şi facă rolul.

Noi am avut şi un articol intermediar, care nu le-a convenit: să punem mai multe ore decât sunt aici, dar cu precizarea că se fac pe tot parcursul săptămânii. Adică nu faci sportul lunea şi marţea, împingi matematica vinerea, şi istoria, şi româna, cutare şi, sâmbătă şi duminică, copiii bat străzile! Nu, lăsăm aşa cum este, educaţia fizică, de comun acord, cantonată şi orele de sport se vor duce pe sâmbătă şi duminică, cu plată adecvată, fiind şi o sursă suplimentară de venit pentru profesori.

Vă rog să aveţi înţelepciunea să înţelegeţi că este soluţia cea mai bună, mediată, dacă aici a durat atât, în comisie a durat câteva zile. Nu este îndreptată nici împotriva sportului, este pentru sport. Vă rog, deci, să rămânem cu această variantă a comisiei şi, cu aceasta, să trecem, domnule preşedinte, la vot.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vă rog să constatăm că, în legătură cu această problemă în discuţie, şi-au exprimat punctul de vedere 14 deputaţi şi 2 reprezentanţi ai Guvernului.

O problemă de ordin tehnic: eu ţin să remarc modul profesional în care experţii Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport au redactat acest raport. Din păcate, nu s-a înţeles o chestiune, din partea iniţiatorului, care a anticipat o discuţie, înainte de a se vota art.4, pentru că rostul acestor texte paralele, ca să le spun aşa, este să asigure o corespondenţă a textelor, care este dată de conţinutul materiei, şi nu de numărul articolelor sau al alineatelor. Ca atare, dumneavoastră, care aveţi în faţă raportul, veţi observa că, la poziţia 14, avem art.4, numai pe coloana a treia, propus de către comisie, cu următoarea redactare: "Ministerul Educaţiei Naţionale organizează activitatea de educaţie fizică şi practicarea sportului în învăţământul preuniversitar şi universitar", în legătură cu care nu s-a făcut nici un fel de obiecţiune. Şi, ca atare, vi-l supun la vot, în această redactare.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? 1 abţinere.

Problema, deci, care s-a discutat până acum, se referă la punctul 15 din raportul comisiei, textul art.4, atât la iniţiator, din partea grupului de deputaţi, art.4 la iniţiator, din partea Guvernului, care îşi are corespondent, pe fond, art.5 al comisiei. Şi, întrucât în legătură cu aceste două texte, discuţiile au fost destul de aprinse, au fost argumente şi pentru o soluţie, şi pentru altă soluţie, eu nu fac altceva decât să aplic prevederile art.99 din regulament, să constat că amendamentul are consecinţe importante asupra proiectului de lege şi, ca atare, remit acest text, spre reexaminare, la comisia...

Domnul Mihai-Sorin Stănescu (din loja Guvernului):

Nu acceptăm aşa!

Domnul Acsinte Gaspar:

Dacă aveţi ceva intervenţii, vă rog să vi le exprimaţi la microfon!

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Comisia este, practic, în majoritate şi şi-a expus încă o dată punctul de vedere: rămâne pe acest text, care este un text flexibil şi care dă dreptate ambelor tabere. Restul este de activitate propriu-zisă şi de organizare.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Art.99 din regulament spune în felul următor: "Când dezbaterea amendamentelor relevă consecinţe importante asupra proiectului sau a propunerii legislative, preşedintele Camerei poate trimite textele în discuţie comisiei sesizate în fond. În acest caz, autorii amendamentelor au dreptul să fie ascultaţi în cadrul comisiei. Acelaşi drept îl au şi reprezentanţii Guvernului".

Ca atare, vă rog să luaţi act că am dispus trimiterea la comisie.

Domnul Anghel Stanciu:

Deci comisia a primit textul şi vă dă răspunsul: rămâne pe acest text!

Domnul Acsinte Gaspar:

L-aţi reexaminat, da?

Domnul Anghel Stanciu:

Da.

Domnul Acsinte Gaspar:

Guvernul îşi menţine punctul de vedere. Da? (Rumoare în loja Guvernului)

Atunci, dacă plenul comisiei consideră că îşi menţine redactarea art.5 în forma propusă şi Guvernul îşi are redactarea care v-a fost prezentată aici de ministrul sportului, în art.4, eu nu fac altceva decât să supun la vot textul comisiei, aşa cum este redat la poziţia 15, pe coloana a treia.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog ţineţi mâinile ridicate, ca să putem să facem o numărătoare corectă. 9 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

A fost însuşită varianta propusă de către comisie.

Mergem, în continuarea dezbaterilor: poziţia 16 din raport, pe coloana a treia.

Rog membrii comisiei să păstreze linişte, ca să putem să lucrăm. Deci, domnilor colegi deputaţi din comisie, vă rog să păstraţi liniştea, ca să putem să discutăm.

Suntem la poziţia 16 din raport, pe coloana a treia, comisia propune eliminarea celor două texte ale iniţiatorilor, cu motivarea că reglementarea a fost preluată la art.4, care a fost votat.

Supun votului propunerea comisiei de eliminare.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

A fost aprobată poziţia 16, în sensul că se elimină susţinerea făcută de către iniţiator.

Trecem, în continuare, la poziţia 17.

Domnilor deputaţi din Comisia pentru învăţământ,

Vreau să vă spun că eu nu pot să conduc şedinţa. Dacă dumneavoastră tot timpul comentaţi acolo, tulburaţi liniştea şi, efectiv, ceilalţi colegi nu se pot concentra.

Deci luăm în discuţie poziţia 17 din raport. Nici grupul de deputaţi, nici Guvernul nu are un text corespunzător celui propus de către comisie, pe coloana a treia. Este un text nou, art.6, care are 10 alineate.

Întreb colegii deputaţi dacă au intervenţii la alin.1.

La alin.1, are intervenţie domnul deputat Napoleon Antonescu.

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Deci, cunoscând foarte bine activitatea sportivă şcolară şi universitară şi consultându-mă cu foarte mulţi profesori de sport, din aceste instituţii, am ajuns la concluzia că textul acesta trebuie completat cu următoarea formulare: "Activitatea sportivă din unităţile şi instituţiile de învăţământ se organizează în cadrul asociaţiilor şi cluburilor sportive şcolare şi universitare". Deci trebuie enunţat undeva, pentru că, mai departe, se face referire, la poziţia 27, de "club sportiv universitar" şi el nu a fost definit. Este drept că clubul şcolar este definit la poziţia 24, dar cluburile sportive universitare nu sunt definite. Eu cred că pentru precizare trebuie introdus acest lucru aici.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule profesor, am înţeles. Preşedintele comisiei, raportor, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnilor colegi,

Suntem o comisie dinamică şi căutăm împreună forma cea mai bună. De aceea îi mulţumesc domnului coleg Antonescu pentru această precizare, dar aş ruga să citească textul. Spune aşa: "Activitatea sportivă din unităţile şi instituţiile..." "din", unitate este şcoala generală nr.cutare, este liceul cutare, deci, preuniversitar, iar instituţie este universitatea cutare sau universitatea cutare. Clubul sportiv şcolar este o unitate şcolară şi este definit la art.40 alin.1 în Legea învăţământului, are personalitate juridică, se afiliază la federaţia de specialitate, ceea ce este precizat în pag.19 din Monitorul Oficial. Deci, într-o unitate juridică, liceul are personalitate juridică, vine clubul şcolar care este tot în cadrul personalităţii juridice. Deci, nu se poate. De aceea nu este acolo.

Activitatea sportivă se face prin asociaţiile acestea sportive care n-au personalitate juridică. Clubul ca atare, este unitate separată şi face parte din federaţia de specialitate, nu face parte din Federaţia sportului şcolar şi universitar. La asociaţia sportivă participă cu carnetul de elev copilul care este la clubul sportiv şcolar cutare, participă pe competiţii organizate de federaţii cu carnet de sportiv, deci s-au separat aceste două acte. De aceea, vă rog să rămânem pe această formă, că nu pot într-o unitate şcolară să introduc altă unitate şcolară.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Dacă reprezentanţii Guvernului sau reprezentanţi din partea Grupului de iniţiatori nu au obiecţiuni cu privire la textul cum a fost prezentat de către comisie, nici în legătură cu amendamentul propus. Da domnule deputat Napoleon, poftiţi!

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Ce a spus domnul preşedinte Stanciu despre cluburi în general este corect, dar atunci uitaţi-vă la poz.24 şi spunem: "Pentru elevii cu aptitudini sportive se pot organiza în condiţiile legii, clase, şcoli şi licee cu program sportiv, precum şi cluburi sportive şcolare." Păi, dacă pot pentru elevi, trebuie să pot şi pentru studenţi să organizez cluburi sportive universitare. Deci, eu am pus problema că el trebuie numai anunţat aici, nu are importanţă că unul este fără personalitate şi unul este cu personalitate. Sigur că funcţionarea lor se va face în concordanţă cu statutul. Una nu are personalitate juridică, iar cealaltă are personalitate juridică.

Deci, din moment ce am introdus "clubul şcolar" aici, eu cred că trebuie să introduc şi "clubul sportiv universitar".

Domnul Acsinte Gaspar:

Da, domnul deputat Mihai Stănescu ne puteţi fi de mare ajutor, dat fiind că aţi trecut prin asemenea probleme.

Domnul Mihai-Sorin Stănescu:

Domnule preşedinte,

Problema este în felul următor. La prima aparenţă s-ar părea că domnul, colegul meu, domnul deputat Antonescu să aibă dreptate. Nu revin la motivarea care a arătat-o domnul preşedinte Anghel Stanciu în legătură cu aceste cluburi sportive şcolare. Avem la poz.27 un articol în care se arată că "pentru elevi, studenţi care practică sportul de performanţă, se organizează cluburi sportive şcolare şi cluburi sportive universitare". Aceasta este cu totul altceva. Uitaţi-vă la poz.27, vă rog, unde este această precizare, pentru că noţiunea de "club sportiv şcolar" şi noţiunea de "club sportiv universitar" se referă la faptul că în cadrul acestor foruri, structuri sportive se desfăşoară de către elevi şi studenţi sportul de performanţă.

Deci, faţă de această situaţie, cred că urmează ca amendamentul, dacă este supus votului dumneavoastră, să fie respins.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da, textul trebuie combinat şi cu alin.10 de la poz.28.

Bun, vă mulţumesc.

Este vorba de poz.28. Am remarcat şi eu, este vorba de alin.10, alineatul final al articolului.

Deci, eu supun la vot alin.1 al art.6 în redactarea dată de către comisie pe coloana a treia a raportului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Deci, a fost adoptat textul comisiei.

Dacă la alin.2 al art.6 sunt comentarii? Nefiind comentarii, îl supun votului, alin.2.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Adoptat.

Alin.3 al art.6. Dacă sunt comentarii, intervenţii? Nu sunt. Supun votului.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

A fost adoptat.

Alin.4 al art.6. Dacă sunt intervenţii? Dacă nu, îl supun votului.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Alin.5. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii. Supun votului dumneavoastră. Mulţumesc.

Voturi pentru?.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat.

La poz.22 vă rog să observaţi, comisia, pe coloana trei, propune eliminarea prevederilor propuse de către iniţiator, Guvern şi grupul de deputaţi, cu motivarea că problema este reglementată la art.6, alin.7. Supun votului dumneavoastră poz.22 din raport.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

La poz.23 este vorba de alin.6, amendat de către comisie. Dacă sunt comentarii, observaţii din partea dumneavoastră? Nefiind, supun votului.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat şi alin.6.

Alin.7 pe coloana a treia din raportul comisiei. Dacă sunt comentarii? Dacă nu, îl supun votului în redactarea propusă de comisie.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Poz.25 din raport care se referă la alin.8 al art.6 în redactarea propusă de comisie. Dacă sunt comentarii? Nefiind comentarii, supun votului dumneavoastră.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Textul a fost votat.

La poz.26, comisia propune eliminarea textului din varianta Guvernului, văd că de data aceasta nu a dat nici un fel de motivare, probabil că pentru corelare cu celelalte texte, supun votului propunerea comisiei, de eliminare.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

S-a acceptat propunerea de eliminare.

La poz.27, alin.9 are o redactare mai amplă dată de către comisie decât cele care se regăsesc în textele iniţiatorilor. Dacă sunteţi de acord cu redactarea comisiei, astfel cum este redată pe coloana a treia, poziţia 27.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

A fost votat.

La poz.28, alin.10, comisia a dat o redactare pe care v-o supun spre aprobare, dacă nu sunt observaţii. Supun votului alin.10. Vă mulţumesc.

Voturi pentru? Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Supun acum votului dumneavoastră capitolul I, în integralitatea sa, din titlul 2.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă propun ca să încetăm lucrările Camerei la acest moment. Vreau să fac o precizare. Atunci când am anunţat moţiunea depusă de către Grupul parlamentar al PDSR-ului, am omis să spun că această moţiune este susţinută şi de unii deputaţi cu statut de independenţi.

Vă mulţumesc.

Ne revedem la ora 14.00.

Domnul Acsinte Gaspar:

Rog cel de al doilea secretar de şedinţă să poftească la prezidiu pentru a putea relua lucrările.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Reluăm lucrările şedinţei Camerei Deputaţilor din după-amiaza zilei de 23 septembrie, este programul aprobat de plen. Întârzierea de 40 de minute în reluarea lucrărilor este datorată faptului că cea mai mare parte a colegilor noştri nu şi-au anunţat încă prezenţa în sala de şedinţe. În atare împrejurare, rog pe domnul secretar Kónya să facem apelul şi în funcţie de rezultat vom stabili dacă continuăm sau vom suspenda şedinţa din această după-amiază.

Domnul Kónya-Hamar Alexandru (dă citire tabelui cu prezenţa):

Începem pe grupuri.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat – Civic-Ecologist:

Grupul parlamentar al Partidului Democraţiei Sociale

Domnul Acsinte Gaspar:

Rog Biroul Comisiei pentru învăţământ, ştiinşă, tineret şi sport să-şi ocupe locul în loja oficială, loja din partea dreaptă.

De asemenea, iniţiatorii să-şi ocupe locurile din loja din partea stângă a sălii.

Domnul Kónya-Hamar Alexandru:

Grupul parlamentar al Partidului Democraţiei Sociale

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule secretar, constat că s-a refăcut cvorumul de lucru, astfel încât continuăm dezbaterile la proiectul de lege.

Deci, continuăm dezbaterile. Am ajuns la capitolul II din cadrul titlului 2, poz.29 din raportul comisiei sesizate în fond.

Titlul capitolului II – urmăriţi vă rog coloana a treia din raportul comisiei de fond – Educaţia fizică militară şi profesională. Dacă sunt comentarii cu privire la titlul capitolului II. Nefiind, supun votului.

Voturi pentru? Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate a fost votat titlul capitolului II.

Art.7, faţă de formele prezentate de cei doi iniţiatori, comisia a amendat textul art.7. Dacă sunt comentarii în legătură cu art.7. Domnul deputat Naidin. Vă rog, comisia şi iniţiatorii să fiţi atenţi la intervenţii.

Domnul Petre Naidin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Suntem, cred eu, într-o situaţie inversată faţă de articolul la care am dezbătut îndelung înainte de ora 13.00, este faptul că se prevede o limită de cel puţin 3 ore pe săptămână, o normă imperativă care nu se găseşte în varianta nici a iniţiatorilor, cei care sunt prezenţi, respectiv Guvernul.

M-am uitat puţin prin actele normative care creează cadrul privind planul de instrucţie şi respectiv educaţia fizică militară, adică m-am uitat în Legea învăţământului la art.98 – învăţământul militar – m-am uitat şi în Ordonanţa 41 din această vară privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale. Nu are sens să fac o expunere îndelungată, ceea ce doresc în contextul celor prezentate, adică în contextul literei şi spiritul acelor acte normative enumerate, eu cred că se impune să eliminăm această teză în limita a cel puţin 3 ore săptămânal.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Reprezentantul Guvernului. Se propune eliminarea din text a sintagmei "în limita a cel puţin 3 ore săptămânal".

Domnul George Crin Laurenţiu Antonescu:

Domnule preşedinte,

După cum aţi văzut şi după cum a remarcat şi domnul deputat, în varianta iniţiată de noi nu exista această limită. Din punctul meu de vedere, ambele forme sunt acceptabile, numai îmi vine greu să înţeleg cum logica colegilor din comisie, care n-au acceptat fixarea unui minimum în şcoală, o pot accepta sub autoritatea altui minister, în armată.

Deci, din punctul nostru de vedere oricare dintre variante este acceptabilă.

Domnul Acsinte Gaspar:

Din partea grupului de iniţiatori, din partea deputaţilor iniţiatori dacă doreşte cineva să ia cuvântul. Nu.

Domnul preşedinte al comisiei, domnul deputat Stanciu, s-a făcut o propunere de eliminare.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Textul este redactat împreună cu colegii de la Ministerul Apărării Naţionale şi diferenţele faţă de textul anterior constau în faptul că aceste 3 ore săptămânal sunt incluse în planul de instrucţie şi în planul de învăţământ, deci în cele două planuri, nu numai în planul de învăţământ, deci şi în planul de instrucşie. Este prima diferenţă.

A doua diferenţă, aceste ore de cel puţin 3 ore săptămânal se desfăşoară pe întreaga perioadă a săptămânii, nu de luni până vineri. O redactare similară pe întreaga perioadă a săptămânii s-a încercat şi la celelalte, dar a fost opunere, spunând că orele de educaţie fizică trebuie să se desfăşoare de luni până vineri inclusiv, pe când aici, ele se desfăşoară pe întreaga perioadă a săptămânii, deci vor fi mai multe, nu obstaculează să zicem alte discipline pe perioada de luni până joi şi, totodată, sunt cuprinse în planul de învăţământ completat cu planul de instrucţie.

Este un specific pe care militarii l-au demonstrat în comisie. Reprezentanţii ministerului şi noi vă propunem să rămână sub această formă.

Vă mulţumim.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule deputat Naidin, faţă de explicaţiile ce au fost date, vă menţineţi propunerea? V-o menţineţi.

Stimaţi colegi,

În virtutea regulamentului, eu trebuie să vă supun mai întâi la vot propunerea de eliminare din cuprinsul art. 7 a sintagmei: "În limita a cel puţin 3 ore săptămânal." Este vorba de procesul de educaţie fizică militară, deci, cu specificul pe care îl are acest profil.

Supun votului propunerea de eliminare.

Voturi pentru? Vă rog să număraţi, domnilor secretari! 29 de voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Constatăm că, pe de o parte, colegii noştri intră în sală, când se aud strigaţi în cadrul apelului nominal, pe de altă parte, părăsesc sala de şedinţă. În acest moment, sunt prezenţi 112 deputaţi, faţă de cvorumul de lucru anunţat de dimineaţă, de 145.

Rog liderii grupurilor parlamentare să ia măsurile de rigoare pentru a-i convoca în sală pe colegii noştri, ca să participe la procesul legislativ! Programul de lucru a fost aprobat, a fost cunoscut că astăzi se va lucra până la ora 16,30, cunoaşteţi că mâine vom avea şedinţă comună cu Senatul, aşa că nu înţeleg de ce există o participare atât de slabă la dezbaterea unui proiect de lege, care pot să spun că este de interes naţional şi că ar trebui ca fiecare să manifeste interes asupra dezbaterilor sale.

Domnul Petre Ţurlea (din sală):

Unde este majoritatea parlamentară?

Domnul Acsinte Gaspar:

Mi se spune că din cvorumul de lucru care a fost comunicat dimineaţă, de 145, trebuie să scădem 12 deputaţi, care participă la o întâlnire cu o delegaţie parlamentară japoneză. Deci, cvorumul de lucru din acest moment este de 133.

Vom supune din nou la vot propunerea şi, în felul acesta, vom constata dacă s-a refăcut cvorumul.

Aşadar, prima dată, vă rog să vă exprimaţi votul în legătură cu propunerea de eliminare a sintagmei din cadrul art. 7: "În limita a cel puţin 3 ore săptămânal."

Cine este pentru eliminarea acestei sintagme? Vă rog să număraţi, domnilor secretari!

Voturi împotrivă?

Abţineri, vă rog?

Nici de data aceasta cvorumul de lucru nu a fost realizat. Au fost exprimate 126 de voturi, repartizate în felul următor: voturi pentru – 29; voturi contra – 88; abţineri – 9, ceea ce înseamnă un total de 126, sub cvorumul de lucru de 133 pe care l-am anunţat.

Încerc să mă întreb, totuşi, care este autoritatea liderilor de grupuri parlamentare în legătură cu mobilizarea de participare a deputaţilor la lucrările Camerei?

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Lipseşte puterea!

Domnul Acsinte Gaspar:

Stimaţi colegi,

M-am consultat şi cu secretarii de şedinţă care mă asistă în această după-amiază, suntem nevoiţi să aplicăm dispoziţiile art. 128 alin. 3 din regulament, constatând că nu este întrunit cvorumul legal pentru desfăşurarea lucrărilor.

Vreau să vă anunţ că mâine este şedinţă comună a Camerei Deputaţilor cu Senatul. Programul începe de la ora 9,00 şi urmează să punem în discuţie candidaturile pentru Consiliul de administraţie al Societăţii de Radiodifuziune, iar la ora 11,00 audiem intervenţia Cancelarului Schroeder, din Germania.

Ca atare, suspendăm şedinţa, iar Camera se va întruni în şedinţă obişnuită, luni, conform programului pe care l-aţi aprobat astăzi. Bună ziua, declar închisă şedinţa.

Şedinţa s-a încheiat la ora 15,10.