Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse de domnul Andrei Ioan Chiliman, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Ioan Vida Simiti şi Miron Tudor Mitrea, secretari.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi, 7 decembrie, 1999 a Camerei Deputaţilor.

Prima parte este destinată intervenţiilor deputaţilor.

Domnul deputat Vasile Vetişanu.

Se pregăteşte domnul deputat Mihai Hlinschi. Este aici? Da.

Domnul Vasile Vetişanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

În intervenţia mea politică din 11 februarie 1997, în Camera Deputaţilor, la împlinirea a 50 de ani de când, sub ameninţarea baionetei sovietice şi a haidamacilor comunişti români a fost abolită monarhia în România, arătam că regele Mihai I, ca rege al românilor, născut în România, a fost silit să abdice. Urmarea a fost că tăvălugul comunist a nivelat toate conştiinţele, deformându-le treptat şi împingând neruşinarea până la prohibirea şi ponegrirea tradiţiei istorice a monarhiei în ţara noastră.

Acum, la zece ani de la răsturnarea prin revoluţie regimului comunist, ne dăm seama că în primii ani de după revoluţie, în 1990, dacă monarhia şi-ar fi reluat locul, ţara şi destinul ei ar fi fost altul în faţa întregii lumi.

Din păcate, regimul celor 7 ani săraci, regimul neocomunist iliescian, a procedat ca şi stăpânii lui de dinainte. A ajuns până la momentul ruşinos al negării cetăţeniei române a regelui Mihai şi până la refuzul de a i se permite acestuia intrarea în ţară, fiind întors de pe aeroport. În schimb, în 1990 s-a dat cale liberă minerilor, pentru ca ei, şi prin ei, prin bravurile lor săvârşite să intrăm în Europa.

Un binecunoscut personaj politic, personaj de pseudoistorie în linie ceauşistă le-a adus acestora chiar şi mulţumiri. În loc să salute un rege, a salutat şepcile minereşti.

Amintind toate acestea, simţim o durere în suflet, căci în vreme ce ţările vecine ca Bulgaria îşi primea cu onoruri regele, iar Ungaria căuta cu înfrigurare un rege pe continent, în persoana lui Otto de Habsburg, numai pentru a deveni regat, românii, slugi robite unei ideologii satanice, îşi alungau propriul rege.

Tot cu durere în suflet arăt că nici după 1996 nu s-a făcut tot ceea ce s-a acceptat să se facă pentru revenirea în ţara lui a regelui hărăzit de Dumnezeu României. S-a tergiversat mereu.

Este surprinzător să constatăm azi, în ziua de 7 decembrie 1999, că regele Mihai I nu a putut vorbi de 1 Decembrie, Ziua Naţională, în Parlamentul României, aşa cum au cerut prin semnătura lor un număr de 53 parlamentari din coaliţie.

De ce? E firesc să ne întrebăm. De ce în ciuda faptului că s-au făcut toate demersurile necesare şi Preşedinţia şi-a dat, alături de deputaţi acordul, Senatul şi Guvernul au prelungit nemotivat rezolvarea în timp util a acestei probleme. Nu cumva, chiar prin Senat îşi vântură şi îşi duc viaţa dintre acei care au reţinut din învăţăturile dascălilor lor, ori al părinţilor, că monarhia este reacţionară şi că regele e cel mai mare moşier al ţării?

Să dea Domnul, cum se spune, să greşim, dar este inexplicabil ceea ce s-a petrecut, după cum este şi inadmisibil ca într-o ţară ce, se ştie a democraţiei, şi că ei nu-i poate fi teamă de adevărul pe care istoria nu-l poate refuza, n-a putut vorbi de Ziua Naţională regele Mihai I.

Consideraţi, Majestate, că în ziua de 1 Decembrie 1999, această istorie, întemeiată numai pe adevăr, nu pe teamă, v-a invitat la tribuna Parlamentului să luaţi cuvântul de Ziua Naţională a României.

Vă mulţumesc.

O voce din stânga sălii:

A uitat când scria la "Flacăra" tot ceea ce scria!?

Domnul Vasile Vetişanu (plecând de la tribună):

Tot de rege scriam!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Mihai Hlinschi.

Se pregăteşte domnul deputat Alexandru Pereş.

Domnul Mihai Hlinschi:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Spre stupoarea mea, joi seara, la emisiunea organizată de Marius Tucă la Antena 1, cu Ion Cristoiu, Răzvan Popescu, Gheorghiu Stavrache şi Dan Ion Popescu, a intervenit telefonic şi domnul Petre Roman, susţinând că "Televiziunea Română a fost manipulată" şi spunea minciuni privitor la redarea faptelor de la 1 Decembrie 1990, la Alba Iulia, când Corneliu Coposu a fost huiduit, în timp ce-şi ţinea discursul şi când domnul Petre Roman, de la tribuna oficială s-a retras apoi în spatele domnului Ion Iliescu şi încuraja prin ridicarea mâinilor, instigându-i, râzând, pe cei care huiduiau, fiind temperat doar de domnul Ion Iliescu.

Personal, nu am fost un simpatizant al lui Corneliu Coposu, dar instigarea oamenilor, în zi de sărbătoare, împotriva unui om care-şi făcea datoria în mod corect, omagiind sărbătoarea noastră naţională, m-a revoltat profund şi consider că s-a creat un precedent cu valoare cel puţin discutabilă.

Gesturile de încurajare a huiduielilor de la Alba Iulia, de la 1 Decembre 1990 de către domnul Petre Roman, vizibile în mod public, după părea mea l-au descalificat pe acesta pentru ocuparea unor funcţii de lider politic de prim rang şi este de neînţeles cum de a putut acum domnul Petre Roman să apară în direct prin telefon, la televiziune şi să spună că "televiziunea minte", când milioane de oameni l-au văzut şi dezaprobat la acea dată.

Acum, cel puţin trebuia să tacă şi să aştepte amnezia oamenilor, în loc să mintă din nou, fără pic de ruşine. Lipsa de ruşine nu este o calitate nici în politică.

"Minciuna are picioare scurte", ceea ce este valabil şi pentru alţi politicieni.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Alexandru Pereş.

Se pregăteşte domnul deputat Nicolae Leonăchescu, căruia-i spun "La mulţi ani!" pentru ieri.

Domnul Alexandru Pereş:

Domnule preşedinte,

Domnlor deputaţi,

După cum este cunoscut, în luna martie 1999, la Berlin, în cadrul Summit-ului european, s-a luat decizia ca toate cele 10 state candidate la Uniunea Europeană să primească sprijin comunitar într-un volum anual de 500 milioane EURO pentru o perioadă de 7 ani, respectiv între anii 2000 şi 2006.

Din această sumă, conform principiilor de alocare individuală, respectiv suprafaţa agricolă, suprafaţa arabilă, populaţia ocupată în agricultură şi altele, României îi revin anual 150,3 milioane EURO, la care se adaugă un efort bugetar naţional de încă 37,5 milioane EURO, respectiv 25% din efortul financiar comunitar, sumă care să fie utilizată în programe de investiţii specifice agriculturii, cât şi investiţiilor publice în folosul comunităţii din spaţiul rural românesc.

Conform procedurilor prevăzute de reglementările privind alocarea fondurilor pentru aceste programe, cunoscute cele sub denumirea de "Programe SAPARD", România, prin Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei trebuie ca până la data de 29 decembrie 1999 să transmită la Bruxelles forma finală a Programului naţional de agricultură şi dezvoltare rurală, ca bază a derulării ulterioare a programelor de investiţii menţionate mai sus.

După ultimele întâlniri bilaterale, atât la Bruxelles, cât şi la misiunile de evaluare din România, făcute de specialiştii Comisiei Uniunii Europene, răzbate pericolul ca finanţarea aşteptată să fie amânată, deoarece nu a fost elaborată o strategie privind dezvoltarea agriculturii, dublată de absenţa unei politici agricole naţionale corespunzătoare.

Intervenţia mea se doreşte a fi un semnal de alarmă asupra modului de derulare a pregătirilor pentru aplicarea la termen şi în condiţiile convenite în "Programul SAPARD", cunoscut fiind că responsabilii din teritoriu sunt structurile Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, şi anume direcţiile generale pentru agricultură serviciile judeţene de consultanţă agricolă, instituţii în care nu şi-au făcut încă apariţia specialiştii necesari pentru elaborrea şi examinarea unui proiect şi al unui plan de afaceri.

Având în vedere că pentru investiţiile specifice agricole, titularul de proiect beneficiază de un sprijin financiar nerambursabil, în cuantum de 50% din valoarea investiţiei, pentru a asigura posibilitatea cofinanţării prin apelare la împrumuturi bancare, este absolut necesar ca, de urgenţă, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei să înceapă discuţiile cu băncile comerciale, astfel încât nici din acest punct de vedere derularea programelor SAPARD să nu fie puse sub semnul întrebării.

În încheiere, vă rog să-mi permiteţi a constata că "Programul SAPARD" se adresează unei ţări întregi, indiferent de culoarea politică a Guvernului dintr-un anumit moment, ştiut fiind că acest program are o derulare care va atinge, teoretic, 3 legislaturi: finalul actualei legislaturi, legislatura viitoare, integral, şi jumătate din cealaltă legislatură, aşa că, astăzi, mai mult ca oricând, trebuie să realizăm un consens politic, de sprijin al acestui program, de către toate partidele. Acest lucru se poate realiza în cadrul unei consfătuiri cu reprezentanţii tuturor forţelor politice parlamentare, pentru eliminarea sau depăşirea oricăror obstacole, scopul final fiind începerea fnanţării proiectelor din luna iulie a anului următor.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Nicolae Leonăchescu.

Se pregăteşte domnul deputat Vasile Mândroviceanu.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Onorat auditoriu,

În fiecare an, ziua de 1 Decembrie, Ziua Naţională a României, ne obligă pe toţi să ne raportăm la valori supreme: Ţară, Naţiune, Unire.

Pe grupuri politice şi individual ne-am prezentat, şi de această dată, cu emoţia şi încărcătura sentimentală în faţa unui judecător implacabil: Istoria, cu raportul de rigoare, confruntând realizările cu promisiunile.

Mi-a fost dat să constat că şi în acest an, în Ziua Naţională, a fost sacrificat sentimentul naţional în faţa politicianismului devastator. Spectacolul de la Alba Iulia rămâne ca o expresie a dezbinării noastre, instalată suburban de ziua Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. S-au plătit poliţe, s-au formulat reproşuri, dar s-a evidenţiat valoarea unui dicton bătrânesc: "Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face!".

Oare Alba Iulia va deveni locul în care preşedinţii României vor fi huiduiţi? Cine a gândit şi a acţionat aşa, are ce regreta: "A semănat vânt şi a ieşit furtună". Este în asta o lecţie de comportament politic şi sper ca în noul mileniu să n-o uităm.

Am remarcat şi modul în care, la momentul aniversar, liderii politici şi creatorii de opinie s-au raportat la specificul naţional.

Nu mai este o noutate valoarea şi autenticitatea mesajului adresat Parlamentului României de către senatorul Corneliu Vadim Tudor. Cuvântarea sa a fost ascultată, pentru prima dată, într-o tăcere plină de semnificaţii. Este pentru prima dată când parlamentarii arcului guvernamental au dovedit că ştiu să recepteze informaţia venită din zona Opoziţiei.

Partidul "România Mare" a acţionat constructiv, în interes naţional, în plan parlamentar dar până acum a fost ignorat. Fără motiv, eticheta suburbană de "extremism" a fost pusă pe orice semnal care venea din partea noastră, ca şi cum o asemenea etichetare aducea avantaje ţării sau ne scăpa de impostură, trădare şi corupţie.

Am reţinut cu bucurie un semnal politic pozitiv din partea deputatului Nusfet Şaganai, delegatul Grupului parlamentar al minorităţilor, care a spus: "Declarăm cu acest prilej parlamentelor tuturor ţărilor lumii că în ţara noastră problema naţională a fost soluţionată, la cerinţele şi exigenţele existente în prezent în ţările cele mai democrate şi civilizate din lume, că în România minorităţile naţionale se simt cu adevărat la ele acasă".

Este un semn de normală percepere a realităţii, de înţelegere a problematicii tranziţiei şi de proiecţie corectă a viitorului comun.

Stranie a sunat, la acelaşi moment aniversar, în şedinţa solemnă a Parlamentului Românei, cuvântarea deputatului U.D.M.R., Dezideriu Garda, care a mai cerut ceva drepturi, care ne-a atras atenţia că lor le mai suntem datori ceva şi că faţă de unele standarde, pe care le caută singuri prin lume şi le şi reclamă pentru ei, am mai avea ceva să le dăm.

Stranie poziţie şi anacronică atitudine.

Să-i reamintim deputatului U.D.M.R. ce depturi au în Ungaria de astăzi cei 254.740 români? Că la recensământul din 1970 nici unul nu mai vorbea limba română şi că după 10 ani, brusc, o mai vorbeau doar 2.994 români?

Să-i reamintim deputatului U.D.M.R. că atunci când, în Parlamentul nostru, se cântă Imnul Naţional, colegii săi părăsesc sala? Că o minoritate naţională contribuie, alături de celelalte minorităţi şi de majoritate, la construcţia unui viitor mai bun?

Păcat că extremismul maghiar nu evoluează spre contemporaneitate, manifestând în continuare o nostalgie pentru restitutio in integrum, impusă aberant şi celorlalţi parteneri de coaliţie.

Cu gândul la aspectele negative descrise mai sus, teoretizările elitiste ale eşecului, precum şi inventarea unor principii de "naţionalism individual" atomizant, intră în zona cosmeticii politice cu care nu se mai pot ascunde realităţile cu care ne confruntăm.

Domnilor guvernanţi,

Nu mai este nevoie de justificări. Aţi ratat organizarea momentului naţional şi şansa de a ne prezenta uniţi la examenul pentru viitor!

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Vasile Mândroviceanu.

Se pregăteşte domnul deputat Mihai Drecin. Este aici? Da.

Domnul Vasile Mândroviceanu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Tulburările şi încercările de destabilizare a societăţii româneşti se ţin lanţ, ultimul exemplu fiind oferit de manifestările organizate de Ziua Naţională la Alba Iulia.

În spatele lor stau forţe oculte, care, din păcate, nu s-a putut sau nu s-a vrut să fie identificate. Pentru instituţiile statului care au menirea să facă această identificare, îmi permit să pun câteva întrebări ajutătoare:

1) Ce s-a întâmplat cu foştii ofiţeri politici de contrainformaţii din armată şi cu foştii ofiţeri din Direcţia Securităţii Statului? Unde sunt şi ce preocupări deosebite au în prezent?

Amintindu-ne că mulţi dintre ei nu au servit interesele României, ci pe cele ale defunctei Uniuni Sovietice şi observând că majoritatea încercărilor de destabilizare a societăţii româneşti se exercită în preajma evenimentelor legate de posibila accedere a ţării noastre în structurile euro-atlantice, se poate deduce că interesele de păstrare a ţării în sfera de influenţă rusească sunt enorme şi ele se înfăptuiesc în cea mai mare parte prin intermediul aceloraşi slugi ale Kremlinului.

Nu se poate invoca scuza necunoaşterii situaţiei acestor oameni, având în vedere faptul că ei beneficiază de servicii medicale şi de altă natură gratuite, evidenţa lor fiind ţinută până la moarte.

2) Ce s-a întâmplat cu instructorii militari ai gherilelor sud-americane, angoleze şi arabe de la poligoanele de la Măneciu Ungureni şi Mânăstirea Dealu?

3) Ce s-a întâmplat cu fondurile băneşti ale Uniunii Tineretului Comunist, Partdului Comunist Român, Uniunii Generale a Sindicatelor şi Direcţiei Securităţii Statului, imediat după decembrie 1989, cine le-a preluat şi ce destinaţie li s-a dat?

4) Cu ce se ocupă foştii agenţi de legătură, care distribuiau pensii şi ajutoare băneşti pentru emigranţii comunişti din Grecia, Chile, Spania etc., sau care transportau ajutoare frăţeşti mişcărilor comuniste din Africa de Sud, Angola, Etiopia, Guineea-Bissau, Mozambic şi Palestina, ajutoare ce constau în bani şi armament gratuit? Dar agenţii care transportau sumele considerabile, date ca ajutor partidelor comuniste din Franţa şi Italia?

Lista acestor neplăcute, pentru mulţi, înrebări, ar putea continua, dar deocamdată ar fi bine dacă s-ar găsi răspunsul celor de mai sus, mai ales că, importante nu sunt persoanele care formează masa de manevră sau comandoul care se pare că face o adevărată navetă prin ţară, multe dintre ele putând fi uşor recunoscute în diferite zone fierbinţi din localităţi diferite, ci persoanele care stau în spatele lor, le coordonează, le informează şi, mai ales, le finanţează.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Mihai Drecin.

Se pregăteşte domnul deputat Nicolae Dărămuş. Nu este aici.

Domnul Ion Sonea. Nu este.

Domnul Nicolae Popa.

Domnul Mihai Drecin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie, domnule preşedinte, să punctez doar ideile declaraţiei mele politice de astăzi şi să înaintez tot textul doamnei la stenogramă.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă permit lucrul acesta.

Domnul Mihai Drecin:

Mi-am numit declaraţia mea politică de astăzi: "Nevoia dialogului româno-rus. Recurs la istorie".

Parcă istoria se repetă! Parcă oamenii politici români la vârf nu au elementare cunoştinţă de istorie contemporană! Mai exact, cu referire la evoluţia raporturilor diplomatice româno-ruse din ultimii aproximativ 80 de ani.

Între 1917-1927, relaţiile româno-ruse au fost încordate. La baza acestei stări au stat nu numai relaţiile de rudenie dintre dinastiile Romanovilor şi Hohenzolernilor, nerecunoaşterea unirii Basarabiei cu România de către Rusia, ci, mai ales, faptul că în cele două ţări "se construiau" două regimuri social-politice profund antagonice. Apropierea dintre cele două ţări vecine a venit pe filiera politicii externe europene a momentului.

Eliminarea războiului ca mijloc de rezolvare a diferendelor dintre state, definirea agresiunii şi agresorului, dezarmarea, garantarea reciprocă a frontierelor statelor din Europa au găsit U.R.S.S. şi România de aceeaşi parte a baricadei.

Nicolae Titulescu încearcă să valorifice evoluţia pozitivă a relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări prin semnarea unui tratat politic cuprinzător, care să înlocuiască frica cu încrederea, să promoveze schimburile economice şi culturale. Tentativa eşuează, deoarece principiul european al securităţii colective pierde teren în favoarea "politicii blocurilor". La scurtă vreme după 1936, crizele politice regionale din 1939-1940, apoi declanşarea celui de-al doilea război mondial pulverizează experienţa titulesciană.

În cei aproape 45 de ani de comunism în România, relaţiile cu "marea vecnă de la răsărit" au avut motivaţii diferite şi au îmbrăcat forme şi mai diverse. Teoretic, ne apropia "cea mai dreaptă orânduire social-economică" pe care o construiam împreună.

În realitate era o dragoste cu forţa pe care ne-au impus-o aliaţii noştri vestici, atunci când ne-au aruncat în braţele sferei de influenţă sovietică. Pentru un deceniu jaful economic şi dictatul politic sovietic au fost interpretate ca forme "frăţeşti" ale colaborării, înţelegerii şi stimei reciproce. Momentele 1958, 1964 şi 1968 ne-au permis, treptat, să ne detaşăm de "marele prieten", să ne refacem o identitate ce cocheta cu independenţa şi suveranitatea. Totuşi, crezul politic în care au fost crescuţi liderii comunişti români nu au permis apariţia nici unei fisuri serioase în unitatea lagărului socialist. Fronda politică românească, făcută din 1958 încoace, era potolită cu comenzi de produse economice, pe care imensul spaţiu sovietic le înghiţea pe nerăsuflate, spre satisfacţia ambilor parteneri.

După 1990, între Rusia şi România parcă s-au rupt toate punţile. Nu ne mai apropiau nici noul model european de convieţuire, ca între anii 1928-1936, nici structurile social-economice şi politice iterne, aproape identice din perioada 1948-1989. Rusia se declara încă stat socialist, România afirma că s-a înscris pe drumul economiei de piaţă specific societăţii capitaliste.

După pulverizarea U.R.S.S. şi trecerea spaţiului rusesc la economia de piaţă, lideri politici români refuză deschiderea economică şi politică spre răsărit, pentru a evita eticheta de "neocomunişti". În contenciosul ruso-român apar vechi probleme ca: soarta tezaurului României, evacuat în 1917 în Rusia; Pactul Ribbentrop-Molotov. Contactele la cel mai înalt nivel lipsesc cu desăvârşire, cele la nivel de premier sunt aproape în aceeaşi situaţie, totul se reduce la discuţii la nivelul experţilor. Şi aceasta, în condiţiile în care S.U.A., marile puteri din vestul Europei, China şi Japonia, statele din vecinătatea noastră se întrec în contacte cu Rusia.

Recenta vizită la Moscova a premierului Radu Vasile, discuţiile generale şi particulare cu premierul Vladimir Putin, par să anunţe o reconsiderare a relaţiilor româno-ruse din partea Bucureştilor.

Raţiunile gestului trebuie să fie deopotrivă economice şi politice. Imensa piaţă rusească, atât de familială nouă până acum 10 ani, poate redeveni un excelent debuşeu pentru multe mărfuri româneşti. Ruşii încă şi le reamintesc.

Pe de altă parte, Rusia, după ce va depăşi convulsiile interne, inerente reaşezării politice şi economice, va redeveni o mare putere mondială. Dacă diplomaţia românească va fi în stare să refacă triunghiul Washington – Moscova – Pekin şi să se mişte cu seriozitate şi cu mai multă uşurinţă în perimetrul său, integrarea noastră euro-atlantică se va face mai uşor şi mai temeinic.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Nicolae Popa.

Se pregăteşte domnul deputat Traian Rânja. A venit? N-a venit.

Domnul deputat Tănase Tăvală.

Domnul Nicolae Popa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ca să poţi povesti despre sărbătoarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1999, în mod obligatoriu trebuia să fi participat la acest eveniment, şi nu să emiţi propuneri şi păreri, urmărind nişte imagini prezentate la televizor. Cred că numai cei care au umblat prin mulţime şi au stat de vorbă cu oamenii pot trage o concluzie despre starea lor de spirit.

Un exemplu în acest sens este chiar desfăşurarea unei discuţii între liderul partidului nostru şi o femeie prezentă la sărbătoarea Marii Uniri, unde, după un dialog convenţional a spus cu îngrijorare că nu ştie cât va mai suporta frigul din apartament şi ca ea cred că mai erau mii de oameni pe Platoul Marii Uniri.

Aceasta era starea de spirit a populaţiei prezentă la Alba Iulia.

La Alba Iulia a fost, trebuie s-o recunoaştem cinstit, ecoul prelungit al nedreptăţii sociale în care sărăcia, domnilor, nu mai este floare de leac, ci un element distrugător de destine.

Oare câţi dintre noi ne-am pus în situaţia miilor de prezenţi la Alba Iulia, şomeri, pensionari înfometaţi şi îngrijoraţi pentru ziua de mâine, oameni înlăturaţi din funcţii prin reduceri de scheme, oameni fără un loc de muncă şi, cum s-a putut vedea, majoritate dintre ei tineri.

Pe feţele lor am citit o singură uriaşă întrebare: "Încotro?", acst "Încotro?" semnificând dramatismul şi tragedia vârstelor în derivă. Deasupra lor, domnilor, am desluşit cea mai extraordinară pancartă care, pe un fundal de pânză albă, avea următorul înscris în negru: "Emile! Tu pe cine mai reprezinţi?"

Este zguduitoare clipa demnităţii comune, călcată în picioare.

De aici s-ar putea trage concluzia extraordinară că la Alba Iulia trebuie să venim cu mic, cu mare, ca cetăţeni simpli ai aceleiaşi patrii, ce-şi sărbătoreşte Ziua Naţională, ceea ce presupune că intrarea în cetatea sfântă a Marii Uniri trebuie să se facă doar cu falduri tricolore deschise în inimi şi deasupra trupului fiecăruia.

Nu au ce căuta, domnilor, indiferent ce partid reprezintă, pancarte şi alte sloganuri de partid. De aceea, Grupul nostru de deputaţi independenţi va solicita Biroului Permanent şi Guvernului un act normativ care să interzică orice manifestări politice la sărbătorile naţionale ale poporului român.

Este foarte important ca prezenţa la Alba Iulia să se facă sub forma unui prelerinaj, "de la vlădică până la opincă", cum spune cronicarul.

Este extraordinar exemplul slujitorilor credinţelor româneşti, cea ortodoxă şi greco-catolică care încă o dată şi-au dat mâna şi, totodată, au lansat un semnal că există o toleranţă şi că, indiferent de religie, trecând peste orice resentimente, cunosc valoarea cuvintelor: "Unire" şi "Unitate".

Drama noastră este că la aceste zile naţionale răbufnesc rivalităţile politice. Ceea ce s-a întâmplat este regretabil.

Tricolorul este singurul nostru certificat, singurul însemn cu care să ne prezentăm la Ziua Naţională.

Totuşi, indiferent de manifestările şi agresivitatea afişată, poate, de unii şi de alţii, Preşedintele ţării avea datoria morală să aştepte şi să se adreseze unei ţări ce aştepta mesajul lui şi nu să se lase intimidat de nişte pancarte sau huiduieli, uneori fireşti.

La Alba Iulia s-a dat un semnal clar că actuala putere nu se mai bucură de simpatie şi că starea de nemulţumire este justificată, ceea ce ar trebui să dea de gândit măcar în ceasul al doisprezecelea actualei puteri.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Nu am prea înţeles nimic, dar a fost bine...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Tănase Tăvală.

Se pregăteşte domnul deputat Alexandru Stănescu.

Domnul Tănase Tăvală:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În 1 Decembrie 1999, s-au împlinit 81 de ani de când românii din Ardeal, Banat, Crişana şi Maramureş au hotărât prin cei 1.228 de împuterniciţi prin mandat electoral sau cu titlul de drept, dintre care 281 au fost bănăţeni, să se unească cu ţara-mamă, cu România.

Idealul unităţii naţionale a străbătut epoci şi a însufleţit pe românii din toate laturile gliei strămoşeşti. Înfăptuirea României întregite a inclus contribuţia românilor, la care s-a alăturt cea a naţionalităţilor conlocuitoare.

Important şi de reţinut este faptul că în actul de convocare pentru Adunarea de la Alba Iulia din 1 Decembre 1918 s-a insistat să participe nu numai delegaţii oficiali, ci "însuşi poporul românesc, în număr vrednic de cauza mare şi sfântă".

Acest lucru s-a realizat. Au participat peste 100.000 de ţărani, intelectuali şi meseriaşi din satele şi oraşele aparţinând ţinuturilor româneşti de peste Carpaţi.

Adunarea naţională de la Alba Iulia, ţinută sub preşedinţia lui Gheorghe Pop de Băseşti a dat glas aşteptării de veacuri a românilor, ea a votat în unanimitate, cu uriaşă însufleţire, Unirea Transilvaniei cu România, hotărând totodată ca în ţara întregită să se acorde aceleaşi drepturi tuturor naţionalităţilor conlocuitoare.

Înţelepciunea, profunzimea, onestitatea, crezul, fermitatea şi buna credinţă, atribute pregnante ale personalităţilor care au pregătit actul Unirii, s-au dovedit a fi însuşiri de fond, de dorit să fie întâlnite şi astăzi la persoanele implicate în activităţile socio-politice.

În pregătirea şi înfăptuirea Unirii celei mari, contribuţia bisericilor româneşti surori - ortodoxă şi greco-catolică - a atârnat mult. Episcopii Miron Cristea din Caransebeş şi Iuliu Hossu din Cluj–Gherla s-au adresat Consiliului Naţional Român, subliniind că: "Orice popor are dreptul să dispună liber asupra soartei sale". Ei s-au îmbrăţişat, în faţa mulţimii, mărturisind că: "aşa cum împreună dovedesc frăţietate, la fel trebuie să fie, de-a pururea, uniţi între ei ca fraţii, toţi românii".

Dintre personalităţile politice participante la actul Unirii, s-au distins Vasile Goldiş, Valeriu Branişte, episcopul Valeriu Traian Frenţiu, Alexandru Vaida Voevod, Iosif Jumanca, ca şi, cu deosebire, marele om politic Iuliu Maniu. În fiinţa acestora a fost întruchipată voinţa de unitate politică şi spirituală, de libertate naţională şi de dreptate socială a românilor, adânc implantate în cugetul şi în aspiraţiile lor. Mă limitez la aceste succinte trimiteri la gloriosul moment istoric al Unirii tuturor românilor într-o Românie întregită, într-un stat naţional unitar, din 1 Decembrie 1918, pentru a nuanţa diferenţa dintre percepţia valorilor fundamentale pentru români. Ele trebuie constant cultivate şi apărate de către fiecare generaţie, pe parcursul etapelor istorice.

Aniversarea a 81 de ani de la Marea Unire, putea fi sărbătorită cu decenţă şi demnitate, în cultul respectului pentru valoarea şi permanenţa principiilor democratice. Ar fi fost o ocazie publică de a ne dovedi puterea de ieşire din cotidian, cu neajunsurile şi grijile cunoscute, pentru a cinsti momentul festiv naţional de la Alba-Iulia. Din nefericire, momentul festiv a fost deturnat de către provocatorii bine instruiţi, sub egida partidelor de stânga – PDSR, Partidul România Mare, PUNR şi PNR, aflate în opoziţie (Rumoare în partea stângă a sălii.), trădându-şi faţa hâdă şi structura impregnată de seva urii deversate prin huiduieli şi fluierături, în momentele cele mai solemne ale festivităţilor, în timpul oficierii Te Deum-lui şi ceremoniei de depunere a jurământului de către cei peste 1.000 de militari în termen.

Manifestările au fost orchestrate ostentativ contra instituţiei prezidenţiale. Huliganii stăpâniţi de patimi nu au ţinut seama de semnificaţia Zilei Naţionale, relativându-i valoarea şi sfidând preţuirea concetăţenilor noştri pentru cele două instituţii fundamentale ale statului: biserica şi armata. Regizarea, momentul şi locul manifestării huliganice sunt de nejustificat, sunt de condamnat. (Rumoare în partea stângă a sălii.)

Ce credit se poate acorda partidelor ce uzează de asemenea metode, în stări de solemnitate şi de înălţare sufletească?! Ce identitate ne vom conserva, în structurile europene, în care dorim să ne integrăm, dacă preocuparea partidelor de stânga este doar câştigul electoral şi înşelarea opiniei publice? Una-i spusa, alta-i fapta! Până când? (Proteste în partea stângă a sălii.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Alexandru Stănescu. Se pregăteşte doamna deputat Paula Ivănescu.

Domnii Petru Şteolea şi Valeriu Tabără (din sală):

Replică!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

La intervenţiile acestea, nu se dau replici. (Rumoare în partea stângă a sălii.)

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Dar palme se pot da?!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Cine e înscris la cuvânt poate să dea replici, eventual, în cuvântul respectiv, şi atât, respectând cele 3 minute. De altfel, vă rog să le respectaţi, pentru că mai sunt o mulţime de colegi care doresc să vorbească.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Alexandru Octavi Stănescu:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Aş dori să vă reţin atenţia cu câteva aspecte legate de siderurgia românească în faţa secolului XXI, în sfera imaginii unui progres sau a destiinţării.

Siderurgia din România care într-un trecut nu prea îndepărtat a atins o producţie de 14,4 milioane tone de oţel, cu o prezenţă, pe piaţa mondială, de 3,2 milioane de tone exportat, a constituit şi constituie una din priorităţile de "interes" ale Comunităţii Europene. Acest "interes" rezultă din puterea de a rezista noilor condiţii de largă deschidere proclamate ca principiu de bază al noii orientări politice a României, handicapul competiţional dintre o siderurgie prioritar extensivă şi una total intensivă, temporizarea dezvoltării unor germeni de realizare a unei siderurgii de produse fine, la care atât dotarea, cât şi specificul tehnologiilor impuneau abordări noi, piaţa internă de oţel nemaiputând prelua oferta siderurgiei naţionale, liberalizarea relativ rapidă a im-puturilor, sub presiune externă, existenţa unor investiţii nefinalizate, cu consecinţe în decapitalizarea producătorilor.

Tot "sprijinul metodologic" al Comunităţii Europene, începând din '90 încoace, nu a dus la rezolvarea problemelor mari ale siderurgiei, în contextul economiei româneşti. Este greu de admis că specialiştii Comunităţii Europene, veniţi pentru a ne sprijini, nu au prognozat căderea dramatică a pieţii interne, în contrast cu studiul Băncii Mondiale - SOFRIDE, nu au susţinut că restructurarea unui subsistem economic naţional este productivă a se face numai în contextul restructurării economiei în ansamblul său, nu au cunoscut că o siderurgie nu poate fi eficientă în condiţiile unei industrii interne neeficiente, în condiţiile unei dezvoltări armonioase, putându-se face doar în cadrul unei economii cu sectoarele de bază echilibrate. Şi, totuşi, "experimentul" a fost declanşat! O ţară care a dispus de o bază tehnico-materială adecvată unei activităţi siderurgice a fost supusă decapitării, pentru obiective hilare - ale unei aşa-zise dezvoltări, în care capacitatea de penetrare pe piaţa de valori mondială prezintă, chiar şi teoretic, şanse mici de reuşită. Se face un puternic lobby, de către cercuri interesate în slăbirea sectorului siderurgic din România, pedalându-se pe faptul că această industrie este caducă, fără rost, în economia românească, inoculându-se ideea că aceasta formează o altă gaură neagră care, prin producţia ridicată de oţel, ar contribui la situaţia precară economico-financiară a României, neţinându-se cont de ansamblul mediului economic în care aceasta acţionează.

O poziţie deosebit de nocivă a unor persoane cu puteri de decizie temporare este aceea de a demonstra că nu mai avem piaţă pentru aşa ceva şi, evident, industria siderurgică trebuie să se restrângă. Câteva argumente contra: concurenţa acerbă pe piaţa internaţională, cu trei axiome: piaţa nu este un dat pe viaţă, rămânerea pe piaţă este condiţionată de calitate, termen şi preţ, costurile revenirii pe o piaţă sunt mult mai mari decât penetrarea pe o piaţă nouă. Procedând astfel, se face jocul concurenţilor, în dauna intereselor naţionale, fără măsuri de salvgardare. Şi iată un exemplu: se propune primului-ministru Radu Vasile cooperarea cu ţările CEFTA şi Uniunii Europene, pentru crearea complementarităţii şi evitarea investiţiilor paralele, fără ca aceste subiecte să fie menţionate în documentele celor două organisme, cu atât mai revoltător fiind faptul că autorii cunosc bine gândirea şi modul de acţiune al celorlalte ţări concurente. Propunerea este aprobată. Se continuă politica impusă de necompetitivitate şi falimentare forţată a economiei, în general, şi a siderurgiei, în special, prin preţuri şi tarife mari la energie electrică, termică şi gaze naturale, servicii de transport, prin lipsa unei protecţii pertinente a producătorului intern, promovându-se, cu efect devastator, suprataxe la importurile de materii prime, în paralel cu eliminarea taxelor la semifabricate şi produse, lichidări sub masca restructurării, chiar şi a capacităţii de mobilizare, în dispreţ pentru siderurgia şi siguranţa naţională, privatizări ca un scop în sine, schimbând proprietarul, fără a rezolva nimic, elaborarea unor strategii în spatele uşilor închise, fără analize de detaliu, cu cei ce simt pulsul diverselor sectoare şi exemplele pot continua. Toate acestea într-un uluitor contrast cu politica mondială a ţărilor industrializate: o dinaimică accentuată a consumului aparent de laminate, cu un puternic suport în actul de modernizare şi restructurare, în exportul şi dinamica producţiei de oţel, susţinerea caracterului strategic şi păstrarea competitivităţii produselor siderurgice şi nu în ultimul rând implicarea executivelor sau legislativelor naţionale şi comunitare, în crearea unor facilităţi adecvate.

În sinteză, nu este greu de descifrat faptul că se duce o politică concertată, din exterior şi din interior, pentru blocarea conştientă a punerii în aplicare a strategiei domeniului, vezi programele PSAL şi RICOP, abandonarea finalizării unor investiţii în valoare de peste 1,5 miliarde de dolari, în dorinţa lichidării, cu orice preţ, în detrimentul modernizărilor pentru eficientizarea fluxurilor tehnologice, scăderea nivelului de accesibilitate pe piaţa mondială şi diminuarea majoră a contribuţiei siderurgiei în producţia industrială care, astăzi, reprezintă 4o%, şi în activitatea de export, cu o susţinere de 20% astăzi. De asemenea, scăderea sensibilă a aportului la soldul balanţei comerciale, cu o contribuţie pozitivă astăzi.

Domnilor guvernanţi,

Cum pot fi catalogate toate cele de mai sus, în comparaţie cu strategia naţională de dezvoltare durabilă, recent promovată, altfel decât demagogie, incompetenţă, amatorism, obedienţă faţă de Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială, la formulele impuse de politica de globalizare mondială, pentru noi având statutul de translatare spre zona ţărilor slab dezvoltate, nepăsare privind interesele naţionale, derobare de răspundere pentru catastrofa în care aţi împins ţara şi, nu în ultimul rând, puneţi-vă întrebarea firească: are România forţa financiară necesară renunţării la baza industrială existentă şi construirea uneia noi, dacă aceasta ne va mai fi permis?

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamna deputat Paula Ivănescu. Se pregăteşte domnul deputat Nicolae Vasilescu. Este aici sau e plecat? Deci domnul deputat Anghel Stanciu.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Nu este pentru prima oară când o să aduc în discuţie soarta oamenilor şi faptul că noi ar trebui să ne gândim, indiferent că suntem din majoritate sau din opoziţie, să ne gândim, mai întâi, la echilibrul social, ca bază a coeziunii sociale, astfel încât să realizăm coeziunea naţională şi niciodată, de 1 Decembrie sau în oricare altă zi a anului, să nu se mai întâmple ce s-a întâmplat anul acesta.

Dacă înainte de Revoluţia din 1989 traiectul vieţii unei persoane era cunoscut din născare - învăţai ceva carte, din casa în care îţi întemeiai familia mergeai la cimitir, din slujba deţinută ieşeai la pensie, făceai şi creşteai până la 5 copii - nu acelaşi lucru se poate spune şi în actuala formă de organizare a societăţii. Foarte mulţi dintre noi se adaptează cu greu evoluţiei în democraţie, pentru că se suprapun construcţiei democratice toate neplăcerile transferării economiei centralizate în economie de piaţă eficientă şi performantă.

Majoritatea populaţiei, atinsă de sărăcie, şomaj, de lipsa iniţiativei private, are tentaţia să pună toate aceste nenorociri pe seama democraţiei, ceea ce este un lucru complet fals. Democraţia înseamnă libertatea individului, înseamnă alegeri libere, înseamnă respectul legii, înseamnă drepturi şi şanse egale pentru toată lumea.

Performanţele economice şi sociale ale naţiunii depind, în egală măsură, de guvernanţi şi de simplul cetăţean, cu condiţia să ne asumăm drepturile şi responsabilităţile, să cunoaştem şi să respectăm cu stricteţe legile ţării.

Trecând de la consideraţii generale la oglinda vieţii românilor din pragul de mileniu, constatăm că între teorie şi practică este o distanţă ca de la cer la pământ: oamenii o duc rău, în marea lor parte, veniturile unei familii se consumă în special pentru alimente, abandonul educaţional capătă proporţii alarmante, bătrânii mor din lipsa medicamentelor, tinerii îşi caută viitorul peste hotare, cuplurile nu mai aduc pe lume copii, locurile de muncă sunt din ce în ce mai rare şi mai prost plătite. Văzând acest tablou sumbru şi descurajator, te întrebi: oare suntem un popor uitat de Dumnezeu?! Nu, nu suntem uitaţi de Dumnezeu, numai că acesta nu ne-a dat mintea pe care trebuie s-o folosim în beneficiul nostru şi al celor de lângă noi.

Dacă treburile din ţara aceasta au mers atât de rău, în România ultimilor 10 ani, aceasta se datorează faptului că toţi guvernanţii, politicul, în general, mass-media, au pus accentul numai şi numai pe economic, pe reforma economică, pe finanţe, pe restructurări, ceea ce a fost şi este o mare greşeală. Cu excepţia unei perioade destul de scurte, dintre anii 1990 şi 1991, nimeni nu s-a mai gândit la oameni, la nevoile lor, la carierele lor, şi aceasta s-a văzut din evoluţia socială a societăţii. Cine poate să-şi închipuie că tranziţia, reforma economică se pot realiza fără oameni sănătoşi şi educaţi se înşeală amarnic!

În aceste zile, societatea îşi cere drepturile, prin ample mişcări de stradă. Sindicatele răbufnesc în toate colţurile ţării, studenţii au stat în stradă, copiii orfani îşi strigă durerea unui destin frânt, pensionarii au ieşit din rezerva omului de bun simţ, învăţat să sufere şi să rabde o viaţă întreagă, şi îşi cer dreptul la medicaţie, tot în stradă. Totul în stradă! De ce: pentru că societatea are nevoie de echilibru social. Şi dacă guvernanţii, politicienii de toate culorile vor rămâne surzi şi orbi, haosul se va instala în România.

Viitorul unei ţări, coeziunea naţională se pot realiza numai prin construcţia coeziunii sociale, care trebuie să stabilească echilibrul social, egalitatea de şanse, justiţia socială, solidaritatea faţă de cel aflat în dificultate. Trebuie să ne gândim, cu toţii şi chiar să şi simţim că o Românie modernă şi prosperă se poate construi numai cu oameni cultivaţi, sănătoşi şi liberi.

Deci, domnilor colegi, indiferent în ce parte a spectrului politic am fi, să ne gândim, mai întâi, la oameni.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Anghel Stanciu. Se pregăteşte domnul deputat Petru Şteolea.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Protestul corpului profesoral din universităţile României ne determină astăzi să formulăm, de la înalta tribună a Camerei Deputaţilor, prezenta scrisoare deschisă adresată domnilor: prof.univ.dr.Emil Constantinescu, preşedintele României, prof.univ.dr.Petre Roman, preşedintele Senatului, prof.univ.dr.Radu Vasile, prim-ministru, prof.univ.dr.Andrei Marga, ministrul educaţiei naţionale.

Stimaţi colegi,

Fiecare dintre noi, cei de la catedră, am sperat, indiferent de apartenenţa politică, că prezenţa în fruntea ţării a unor colegi de ai noştri va determina impunerea rigorii ştiinţifice în respectarea căilor de ieşire a ţării din criza social-economică şi chiar morală.

Am sperat, stimaţi colegi, că, schimbând catedra cu înaltele pupitre de comandă ale societăţii româneşti, veţi impune în practică sintagma "învăţământul este prioritate naţională", nu ca o prevedere imperativă a Legii învăţământului, ci ca o convingere profundă a propriei dumneavoastră conştiinţe că, fără educaţie şi instrucţie, temelia oricărei societăţi, indiferent de eticheta ideologică, va fi şubredă, instabilă şi fără perspective durabile.

Abandonarea cunoaşterii, ca pârghie şi proces a evoluţiei noastre, promovarea efemerului, prin inversarea valorilor perene ale stratificării societăţii, bazate pe competenţă reală, duc clar la involuţie, pe care suntem convinşi că nu doriţi să o promovaţi, dar, practic, o implementaţi prin desprinderea de realitatea concretă a societăţii româneşti. Aţi abandonat raţiunea, de dragul unei tentaţii trecătoare – puterea. Or, stimaţi colegi, puterea adevărată, care v-a propulsat în jilţurile puterii, a fost prestigiul pe care l-aţi câştigat la catedră, pe care, acum, cu profund regret constatăm, aţi abandonat-o. A-i scoate în stradă pe colegii dumneavoastră, profesori universitari – circa 7.500, ce reprezintă 0,04% din populaţia României, formatorii adevăratei elite a ţări, prin refuzul plăţii unor salarii, şi aşa indecent de mici, de circa 2,3 milioane, constituie, efectiv, stimaţi colegi aflaţi vremelnic la timona României, o impardonabilă insultă adusă inteligenţei acestui popor.

400 de miliarde, faţă de miliardele furate sau strecurate în buzunarele unor neica nimeni, cocoţaţi, prin coterii şi linguşeli, în funcţii, prin disfuncţii de comportament şi moralitate, reprezintă nimicul pentru care colegii noştri, întru ruşinea noastră, stau cu pancardele în faţa Guvernului, spre a le cerşi.

Este drept, corect şi cinstit, domnilor profesori formatori ai României de mâine, să facem, prin diferenţa noastră politică, din colegii noştri, o masă amorfă de cerşetori?! Răspunsul, şi sunt convins că sunt în asentimentul domniilor voastre, este categoric nu. Este şi motivaţia acestei scrisori deschise, prin care vă solicităm imperativ să stopaţi de urgenţă acest spectacol degradant al prezenţei în stradă a profesorilor universitari care solicită plata unor drepturi legale, ele însele degradante, vizavi de salariile directorilor de regii, pe care tot ei i-au şcolit, spre a se evita, dacă mai este posibil, degradarea accentuată a statutului social al dăscălimii române.

Cu speranţa şi încrederea că sunteţi încă aceiaşi împătimiţi susţinători ai rolului prioritar al educaţiei şi instrucţiei în reformarea societăţii româneşti şi veţi acţiona în consecinţă, vă asigurăm de alesele noastre sentimente.

Prof.univ.dr.ing. Anghel Stanciu, preşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Mihail Nică (din sală):

Îmi pare bine de cunoştinţă!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petru Şteolea. Se pregăteşte domnul deputat Nicolae Dărămuş.

Domnul Petru Şteolea:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Poziţia mea de astăzi are un titlu: "Criza şi grija pentru imaginea externă a României". Este vorba de acea grijă care se manifestă în ultima perioadă şi capătă valenţe accentuate de a prezenta România ca ţară a rasismului, a intoleranţei, a discriminării etnice, a copiilor handicapaţi şi maltrataţi.

Zilele trecute, mai precis în data de 26, vineri 26 noiembrie a.c., pe programul canalului "Arte" al Televiziunii franceze, a fost emis şi redat un film numit "Punctul", al cărui obiect principal este imaginea modului în care, în mod discriminatoriu, în mod rasist, este tratată minoritatea romă în România.

Fără îndoială, redarea acestui film, realizarea acestui film, după părerea mea, se situează pe o linie de continuitate, vezi "Fratele trădat", emis pe canalul TV-5 Europa, imaginea copiilor handicapaţi şi maltrataţi emisă pe programul TF-1 al Televiziunii franceze înaintea vizitei preşedintelui României în această ţară ş.a.m.d. Dar acţiunea şi dialogul acestui film realizat, spun, de o echipă în integralitate franceză, sunt următoarele: subiectul – viaţa unei familii de refugiaţi romi care trăieşte în Franţa, motivaţia – discriminarea etnică şi epurarea etnică la care este supusă aceasta în România. Secvenţe şi dialog: noi, romii nu avem nici un drept în România; la aplicarea Legii nr.18/1991, noi am fost total discriminaţi: cu toate că am fost principala forţă de muncă în CAP, nu am primit pământ; nu avem case; acţiunea organelor de ordine publică din România este discriminatoriu îndreptată împotriva noastră, "întotdeauna pe noi ne ridică!"; rasismul este vechi, el vine din perioada când romii erau consideraţi sclavi sau, mă rog, altă formă în care ei erau consideraţi persoane de categoria a doua. De la Kogălniceanu încoace, ideea şi modul în care este tratat cetăţeanul de etnie romă în România, este cam acelaşi: ideea că este un sclav nu a dispărut; la justiţie nu putem apela, apelăm la justiţia obştii, fiindcă, dacă ajungem în justiţie, judecătorii ne iau toţi banii.

Toată această desfăşurare a filmului se face pe un fond de imagine dezolant, pe un fond de ploaie bacoviană, pe un fond în care trenuri supraaglomerate, în care ţiganii sunt alungaţi de către conductori şi trenul se opreşte şi este supus controlului organelor de ordine şi cu măsurile de rigoare, trecerea la punctul de frontieră, în care nu este nici o problemă în a-l trece dacă cotizezi cu o anumită sumă de bani la cei care asigură poliţia de frontieră, controlul poliţiei de frontieră ş.a.m.d.

Mă întreb şi ne întrebăm dacă nu este cazul ca, la aceste acţiuni de denigrare, de prezentare a unei imagini denaturate a ceea ce înseamnă climatul interetnic în România nu este cazul ca Guvernul României să reacţioneze. Poate este cazul ca Ministerul Afacerilor Externe să ceară nişte explicaţii de la Ambasada franceză din Bucureşti, de la Ministerul Afacerilor Externe al Franţei, fiindcă a prezenta permanent, ...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aţi depăşit 3 minute!

Domnul Petru Şteolea:

...inclusiv începând de la Consiliul Europei, a prezenta România ca o ţară a proliferării acţiunilor xenofobe, a acţiunilor discriminatorii de natură etnică, a acţiunii în care o anumită parte a populaţiei este lipsită de drepturi este un lucru negativ.

După părerea mea, este o urgenţă ca, spre o imagine nu deformată, nu în ideea cosmetizării acesteia, Ministerul Afacerilor Externe al României şi Guvernul României să acţioneze. Lansez, totodată, un apel acelor televiziuni care au prezentat filmul "Fratele trădat" să se aplece asupra faptului că poate este cazul ca şi acest film să fie dat opiniei publice din România, spre o bună informare, de această dată, internă.

Mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Nicolae Dărămuş. Se pregăteşte domnul deputat Traian Rânja.

Domnul Nicolae Octavian Dărămuş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi parlamentari,

După mineriadele şi grevele minerilor de la începutul anului, după grevele muncitorilor de la marile uzine braşovene Roman şi Tractorul, de la Petrotub – Roman şi Tepro – Iaşi, greve cât de cât normale într-o economie de piaţă, au urmat, în România, o serie de greve cu totul speciale şi originale, în acelaşi timp, ceea ce arată, încă o dată, marea inventivitate a românilor, în general, dar şi marile nemulţumiri ale oamenilor faţă de condiţiile de viaţă actuale, în totală contradicţie cu promisiunile făcute de actuala putere, şi în special de CDR, înaintea alegerilor din 1996. Astfel, au urmat grevele elevilor de liceu, ale studenţilor, ale vameşilor, grevele oamenilor din finanţe etc., culminând cu greva, în premieră mondială, greva copiilor de grădiniţă. Şi pentru ca spectrul să fie complet, iată că s-a mai inventat, din necesitate, un nou tip de grevă: greva patronilor sau, cum o numesc aceştia, "greva fiscală". Dar despre ce este vorba: în oraşul Alba-Iulia, sub patronajul Camerei de Comerţ şi Industrie Alba, a avut loc o şedinţă a principalului acţionar de la întreprinderile private din judeţul Alba şi, reţineţi, cei mai mulţi fac sau au făcut parte din partidele de la putere - PNŢCD, PNL, PD, unde s-a discutat aplicarea unor acte normative care afectează grav activitatea operatorilor economici şi, de asemenea, s-au exprimat opinii, puncte de vedere, propuneri şi măsuri pentru îmbunătăţirea vieţii economico-sociale a firmelor, patronilor şi angajaţilor acestora.

Din materialele prezentate de Camera de Comerţ şi Industrie Alba, precum şi în urma discuţiilor purtate, s-a ajuns la concluzia că actele normative din România care operează asupra agenţilor economici creează obligaţii de plată din impozite, taxe, fonduri speciale ş.a.m.d., la un volum foarte mare, atingând 75 – 76% din cifra de afaceri, ceea ce duce la reducerea fondurilor circulante, la scăderea şi lichidarea afacerilor operatorilor economici şi, în cele din urmă, la falimentul acestora. Acest fenomen acţionează în mod deosebit asupra întreprinderilor mici şi mijlocii, procesul de dispariţie al acestora continuînd cu o şi mai mare intensitate în prezent.

În consecinţă, cei prezenţi au hotărât declanşarea unei greve fiscale, respectiv neplata către bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale a sumelor datorate conform actelor normative în vigoare, respectiv impozite, taxe, contribuţii la fondurile speciale ş.a.m.d., începând cu 1 decembrie 1999, făcându-se o chemare la solidaritate către toţi patronii din judeţ şi din ţară. Chiar dacă nu aprob în totalitate acest lucru, personal consider o astfel de manifestare ca un fenomen foarte grav, iar greva fiscală declanşată este un protest major, aici nemaiputându-se vorbi de manipulare, ca şi în cazul elevilor de liceu, copiilor de grădiniţă şi chiar al muncitorilor, şi că, într-adevăr, lucrurile au fost aduse în România într-o stare nesuportabilă.

Distrugerea marilor uzine şi a industriei româneşti, în general, este un proces normal, din punctul de vedere al actualei puteri, şi anume distrugerea muncitorimii, "clasa" conducătoare din regimul comunist, dar distrugerea viitorului biologic al naţiunii, aici mă refer la copii de grădiniţă, elevi, studenţi, este un lucru de neadmis.

Chiar dacă nu era momentul şi subliniez încă o dată, nu era momentul, la Alba Iulia, preşedintele Constantinescu nu a fost fluierat chiar degeaba. Aşa nu se mai poate!

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Traian Rânja, se pregăteşte domnul deputat Marian Sârbu. Este aici? Domnul deputat Şerban Mihăilescu este? Bun.

Domnul Traian-Neculaie Rânja:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Săptămâna viitoare, România va fi invitată oficial să înceapă negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Acest lucru este de acum o certitudine sub rezerva că în politică, până la urmă, nimic nu este cert.

Opţiunea comunităţii pare însă irevocabilă, iar de acum încolo, mingea este în terenul nostru. Indiscutabil, este un succes major al actualei guvernări şi spun aceasta convins fiind că vor exista în rândurile Opoziţiei destui care să conteste această apreciere. Cred însă că nu spiritul de contestare, ci, din contră, spiritul de construcţie ar trebui să caracterizeze demersul nostru de acum încolo.

Eu unul consider că ar fi absurd ca noi, actuala majoritate, să nu recunoaştem că opţiunea pro-europeană a fost şi este împărtăşită şi de către Opoziţie, iar în legislatura trecută s-au făcut paşi în acest sens, din păcate nu suficienţi şi mai ales nu suficient de hotărâţi. Nu pot să nu apreciez faptul că principalul partid de Opoziţie a avut o atitudine constructivă în chestiunea Legii privind statutul funcţionarului public, ca de altfel, până la urmă, şi în cazul iniţiativei Verheugen.

Nu putem vorbi însă de un consens asupra dosarului integrării şi probabil că diviziuni vor exista, pentru că ne despart destule în domeniul politicii interne, mai ales în domeniul promovării politicii de reformă economică, însă consider absolut necesară iniţierea, sau, dacă doriţi, continuarea dialogului între forţele politice care doresc sincer integrarea europeană a României, indiferent dacă se găsesc la putere sau în opoziţie.

Consider că din punctul de vedere al majorităţii şi al Guvernului ca instituţie, această deschidere există şi aşteptăm o atitudine consecventă din partea Partidului Democraţiei Sociale şi a altor partide din opoziţie. Aceia dintre noi care vor sabota dialogul, vor purta responsabilitatea slăbirii poziţiei României la masa negocierilor pentru că ştim cu toţii, greul abia acum începe.

Dosarul agricol nu va fi deloc simplu şi va trebui să protejăm interesul agricultorilor noştri în perspectiva intrării pe piaţa europeană, iar pentru aceasta trebuie să aplicăm urgent programe de restructurare şi modernizare a agriculturii, pentru că altfel nici măcar nu putem începe negocierile la acest capitol. Dificil va fi şi dosarul industrial. Din nou, discuţiile de substanţă vor începe doar după finalizarea procesului de restructurare şi privatizare a societăţilor comerciale.

Nu trebuie să ne facem prea mari iluzii, nu vom rezista nici 5 minute pe piaţa unică europeană, dacă nu vom promova competitivitatea în industrie, iar partizanii subvenţiilor de la stat au luat probabil notă de regimul total diferit al subvenţiilor practicate în economia europeană. Nu poţi atinge un obiectiv, mergând în direcţia opusă. Am putea găsi probleme suficient de dificile şi din păcate mai puţin cunoscute de către opinia publică în dosarul mediului sau în acela al protecţiei consumatorului, ca să dau doar două exemple de domenii în vogă în Uniunea Europeană. Am lăsat la urmă problema macroeconomică, indicii de deficit bugetar, inflaţie sau fluctuaţiile monedei naţionale.

Sigur că intrarea noastră în Uniune nu va avea loc foarte curând, însă ar fi o mare greşeală să credem că avem timp.

Politica noastră europeană trebuie să devină din acest moment mult mai fermă şi aş spune mai grăbită, iar pentru aceasta trebuie să grăbim reforma şi să pregătim populaţia pentru anul ce va urma, în primul rând să o pregătim pentru competiţie.

Sunt convins că summitul de la Helsinki se va finaliza cu un rezultat pozitiv pentru România, nu doar din perspectiva relaţiilor sale cu Uniunea Europeană, ci şi în planul politicii interne de partid. Vom sărbători cred, în curând, nu doar sfârşitul mileniului, ci şi sfârşitul marilor ipocrizii de oriunde ar veni ele.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Şerban Mihăilescu şi se pregăteşte domnul deputat Baciu, nu este, domnul deputat Andrei Gheorghe este? Domnul deputat Ştefan Baban este? Bun.

Domnul Petru-Şerban Mihăilescu:

Declaraţie legată de greva generală de la calea ferată.

Este un fapt evident că greva generală la calea ferată, organizată de Convenţia naţională Solidaritatea, la care s-au raliat şi alte sindicate independente ale lucrătorilor feroviari şi care afectează numeroase domenii ale activităţii economice, are o determinare obiectivă ce rezidă, în primul rând, în starea de sărăcire tot mai accentuată a unor mari categorii ale populaţiei, în lipsa de speranţă şi de viitor ce a cuprins majoritatea poporului român.

Sunt încă de notorietate acţiunile greviste ale altor categorii profesionale; metalurgişti, lucrători portuari, şoferi, profesori, studenţi, cercetători ştiinţifici, actori şi mulţi alţii, sătui şi disperaţi de nevolnicia unei administraţii incompetente care a dus ţara într-o stare de haos şi disperare.

Promisiunile unei guvernări incapabile să gestioneze economia naţională s-au dovedit deşarte, înşelând amarnic credinţa şi speranţa oamenilor într-o viaţă decentă.

Prevederea nefastă şi nelegală a Guvernului, introdusă în Legea bugetului pe 1999, de a bloca indexarea salariilor, se întoarce împotriva coaliţiei Puterii, deoarece, acum, solicitările salariale cumulează restricţiile şi necazurile unui an întreg.

Fondul real, adevărat al prezentei greve nu este nici pe departe aşa cum susţin guvernanţii, solicitările de creşteri salariale. (Vociferări.)

Domnule preşedinte, vă rog să mă iertaţi, dacă nu încetează discuţia aici, eu pot să citesc şi mai tare. Vă rog frumos!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, continuaţi! Vă rog să păstraţi liniştea în sală!

Domnul Petru-Şerban Mihăilescu:

Vă mulţumesc. Substratul său rezidă în grava criză economică în care se află ţara, în prăbuşirea fără precedent a transportului feroviar, absenţa totală a investiţiilor şi modernizărilor majore, creşterea cu 80% numai în acest an a tarifelor la călătorii în condiţiile reducerii semnificative a numărului de pasageri.

O situaţie dramatică se înregistrează în transportul de mărfuri, care s-a redus între 20 şi 50 de procente ca volum la principalele grupe de masă, numai în ultimii doi ani, urmând ca în perioada următoare, alte 20.000 de vagoane fizice şi 100 de locomotive să fie trecute în conservare.

Pe fondul acestei degradări majore şi continue a activităţii de transport feroviar, datorate în exclusivitate crizei profunde în care Guvernul a adus în prezent România, este firesc să asistăm la nemulţumiri în masă ale salariaţilor, cu consecinţe majore asupra altor domenii de activitate şi cu prejudicii grave aduse populaţiei. Măcar acum, în cel de al 12-lea ceas al actualei guvernări, să se înţeleagă că problemele oamenilor nu pot fi soluţionate prin promisiuni electorale lipsite de conţinut.

De aceea, în pregătirea bugetului de stat pentru 2000, trebuie să ţină seama de cerinţele şi necesităţile reale ale salariaţilor care nu doresc decât un loc de muncă şi o viaţă decentă.

Vă avertizăm, domnilor guvernanţi, că această grevă, în mod evident, nu poate fi ultima. Pe fondul general al nemulţumirii întregii populaţii, asemenea greve pot fi ultimele pentru guvernarea dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Ştefan Baban, se pregăteşte domnul deputat Petre Ţurlea. Este aici? Da.

Domnul Ştefan Baban:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Economia subterană este un concept pe care în ultimii ani l-am auzit tot mai des, dar pe care nu-l acceptăm în societatea economică românească, convinşi fiind că, nerecunoscându-i ponderea şi importanţa deţinută, îl putem face să dispară. Complet greşit.

Doamnelor şi domnilor,

În cele ce urmează, voi prezenta succint cauzele şi mărimea acestui fenomen care, în prezent, în România, influenţează, şi nu în bine, politicul, economicul şi socialul.

Imixtiunea politicului în decizia economică, coroborată cu incompetenţa profesională a managerilor de la societăţile economice cu capital majoritar de stat, desemnaţi pe baza algoritmului politic, au determinat dezvoltarea firmelor-căpuşă, cu activităţi paralele unităţilor economice productive şi rentabile pe care firmele au reuşit să le ducă la faliment, în timp ce ele s-au dezvoltat, acaparând piaţa economică, începând de la cea de capital şi până la cea comercială şi făcând legea sau mai corect spus, eludând legea.

Introducerea a peste 20 taxe speciale la bugetul statului, taxe suportate în special de economia privată în timp ce firmele de stat au acumulat datorii în continuare, au determinat orientarea firmelor către economia paralelă.

În acest fel, oamenii şi-au rotunjit veniturile neimpozabile, prin ele şi-au protejat resurse de o fiscalitate excesivă, în timp ce economia reală se confruntă cu o lipsă acută de lichidităţi şi resurse financiare. Chiar şi datele statistice care doresc să identifice valoarea reală a acestui fenomen, sunt diferite, neputând fi cuantificate, ca urmare a imposibilităţii controlării acestui fenomen.

La cele de mai sus se adaugă şi alte cauze pe care le voi prezenta succint: creşterea inflaţiei în ’99 cu 45-47% faţă de anul precedent, fapt care a impulsionat declinul economiei reale, evoluţia alarmantă a indicatorilor macro-economici, care a avut ca principale efecte falimentul firmelor, aproape jumătate din cele existente la începutul anului şi implicit disponibilizările de personal, lipsa instrumentelor eficiente care să-i oblige pe rău platnici la achitarea obligaţiilor către bugetul de stat, schimbările frecvente ale legislaţiei, ambiguitatea acestora, precum şi potopul de ordonanţe de urgenţă ale Guvernului care se contrazic între ele prin articolele propuse, corupţia din sectorul administraţiei publice şi refuzul de a micşora aparatul de lucru al acesteia, recurgerea la împrumuturi de pe piaţa internă, dar cu costuri foarte ridicate, dobânzile ajungând chiar la fabulosul 400%.

Concluzia ce se desprinde din cele prezentate, în timp ce economia reală a sucombat, economia subterană a înflorit, fenomen îngrijorător şi care se cronicizează în timp. Rezultatele creşterii acestui fenomen, degradarea societăţii, scăderea nivelului de trai şi educaţie al populaţiei, creşterea ratei criminalităţii, etc.

Singura şansă de eradicare, de eradicare sau mai corect spus de diminuare a acestui fenomen o reprezintă înfăptuirea reformelor economice şi sociale la nivelul societăţii româneşti.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petre Ţurlea, se pregăteşte domnul deputat Ioan Sonea.

Domnul Petre Ţurlea:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Sunt constrâns să dau două răspunsuri: un răspuns faţă de campania jignitoare la adresa Opoziţiei dusă la TVR şi la PRO-TV, cele două posturi de televiziune prezidenţiale şi un al doilea răspuns faţă de aserţiunile de adineauri ale domnului Tăvală.

La Alba Iulia, după cum ştiţi, pe 1 Decembrie, 9900 de oameni din cei 10000 prezenţi l-au huiduit pe preşedintele Emil Constantinescu, ceilalţi 100 l-au aplaudat. Preşedintele a comunicat furios că a fost huiduită Biserica ortodoxă, Armata, Preşedinţia şi că huiduielile au fost puse la cale de Opoziţie. Sunt aici mai multe minciuni:

1. Cei 9900 nu au huiduit biserica ortodoxă, nici armata, nici măcar preşedinţia ca instituţie. Cei 9900 l-au huiduit doar pe preşedintele Emil Constantinescu. Evident că este întrebarea: De ce? pentru că simbolizează actuala Putere care a adus România în pragul falimentului, pentru că el însuşi este simbolul minciunii şi este vinovat pentru dezastrul ţării.
2. Nu era nevoie ca cineva să regizeze huiduielile la adresa preşedintelui, nici Opoziţia, nici altcineva. Sunt de ajuns "meritele" evident, meritele preşedintelui pentru a fi huiduit. Furibunda campanie la TVR şi PRO-TV, cele două posturi de televiziune ale preşedintelui Constantinescu, împotriva Opoziţiei nu mai are efect, preşedintele a rămas doar cu cei 100 de "aplaudaci" plătiţi. Dacă preşedintele Constantinescu ar fi un om inteligent şi-ar da demisia, reintrând în anonimatul care i se potriveşte pe deplin.

Şi acum răspunsul pentru domnul Tăvală care se îndreaptă agale către ieşire. Domnia sa, adineauri, aici, a atacat suburban Partidul Unităţii Naţionale Române. Este un atac şi suburban, dar şi mincinos. Aveţi dreptate într-o privinţă, domnule deputat Tăvală.

În viaţa politică românească, într-adevăr, sunt şi oameni schimonosiţi de ură, cum spuneţi dumneavoastră, oameni disperaţi că românii nu-i mai vor, disperaţi că vor pierde în curând fotoliile din care au furat tot ce au putut din această ţară.

Domnul Tăvală să se uite în oglindă. Acolo se va vedea, alături de ceilalţi lideri ţărănişti, schimonosiţi de ură contra poporului român, popor care-i va mătura în curând din fotoliile lor.

Mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Ioan Sonea, se pregăteşte domnul deputat Gavril Dejeu. Este? Nu. Domnul deputat Iftene Pop.

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulţumesc domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Permiteţi-mi să mă fac pentru două minute purtătorul de cuvânt al Organizaţiei Judeţene Bistriţa-Năsăud a Uniunii Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere, general Grigore Bălan.

Uniunea judeţeană s-a întrunit pe 26 noiembrie şi constată o serie de fapte pe care, permiteţi-mi să le trec rapid în vedere, neputând să prezint integral protestul lor.

Constată astfel scăderea dramatică a nivelului de trai a peste 80% din populaţia României şi spune că asistă cu neputinţă, practic, la distrugerea sistematică a sistemului economiei naţionale, a sistemului de învăţământ, a culturii naţionale şi se întreabă: Cum este posibil ca părăsirea României să devină unica aspiraţie de viitor pentru o mare parte din cetăţenii ţării, mai ales pentru tânăra generaţie? Cum este posibil ca acest îndemn să fie adresat tinerilor de unul din cei care conduc destinele ţării?

Totodată, se pronunţă asupra faptului că armata română a fost şi a rămas unul dintre elementele principale de stabilitate pentru ţară şi pentru societate în ansamblul ei. Şi cu părere de rău, se constată neîncetatele atacuri, mai ales în perioadele de sfârşit de an, de 10 ani încoace, de fapt, în perioada aniversărilor Revoluţiei, se constată atacuri la adresa armatei române, ceea ce ei consideră ca un atac la adresa siguranţei naţionale, a independenţei şi suveranităţii României.

Respectând dreptul fiecărui popor la propria istorie, consideră că o adevărată reconciliere româno-maghiară nu se poate realiza prin amplasarea în România a unor simboluri care să amintească de vremuri de mult apuse, ofensatoare la adresa poporului român, la adresa eroilor şi martirilor neamului nostru românbesc. Iată, chiar în judeţul Bistriţa-Năsăud, judeţul vechilor grăniceri năsăudeni s-a reuşit amplasarea unui monument care, prin simbolistica sa, aduce grave atingeri poporului român.

Organizaţia judeţeană a Uniunii Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere, generalul Grigore Bălan, împreună cu Asociaţia judeţeană a cultului eroilor protestează faţă de construirea ilegală în localitatea Ţigău, Ghegheo-Telke, a impresionantului monument al Sfântului Ştefan, în timp ce modestul monument al eroilor neamului căzuţi pe câmpurile de luptă pentru libertate, integritate şi suveranitatea României este profanat în continuare.

Faţă de toate cele de mai înainte, în încheiere, se spune: Faţă de întreaga situaţie în care se află ţara şi implicit noi, pensionarii militari, protestăm în mod hotărât pentru modul defectuos în care suntem conduşi, pentru faptul că la 10 ani de la Revoluţie, nimic nu s-a schimbat în bine în viaţa noastră, protestăm pentru proasta gestionare a treburilor ţării.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Iftene Pop, se pregăteşte domnul deputat Marian Ianculescu.

Domnul Iftene Pop:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Îi respect în general pe toţi colegii, inclusiv pe cei din Opoziţie şi, în general, nu-mi plac durităţile, dar ceea ce am văzut duminică la Alba Iulia, de fapt o repetare a ceea ce s-a întâmplat în 1990, când moştenitorii unui partid care a avut contribuţie esenţială la formarea României Mari, au fost huliţi de moştenitorii altui partid care au avut rol, cel puţin la începutul său, în dezmembrarea României, lucru prevăzut chiar în program.

1 Decembrie 1999, Ziua naţională a românilor, din acest an al sfârşitului de mileniu şi de secol, trebuia să fie un moment de pioasă reculegere în amintirea atâtor martiri şi mari bărbaţi ai acestui neam ce au tăiat drum spre Marea Unire din 1918.

Trebuia ca lumea să se manifeste, măcar în clipele de slujbă religioasă şi de depunere a jurământului militar, într-o manieră cu adevărat pioasă. În loc de aşa ceva, Opoziţia în cap cu PDSR a transformat-o în campanie electorală de joasă speţă şi într-o mascaradă. Cum să respecte o slujbă religioasă o formaţiune care-l are în frunte pe un liber-cugetător, adică un om fără Dumnezeu? Cum să respecte ceremonia depunerii jurământului militar la serbarea Marii Uniri persoane aparţinând unor formaţiuni succesoare ale unui partid care, cum spuneam, a avut în însuşi programul său dezmembrarea României?

Demagogie de joasă speţă este şi lozinca: "Poporul o duce rău", de vreme ce Opoziţia a avut la dispoziţie, nu 3 ani, ci 7 ani, 3 plus 3 şi încă 1, ca să ridice nivelul de trai al populaţiei României. În loc să-şi asume în mod cinstit şi responsabil vina pe care o are pentru dificultăţile reale prin care trece populaţia noastră în aceste zile şi în acest timp, hoţii veritabili strigă, culmea, "hoţi" la cei cărora le-au lăsat în 1996 o situaţie economică dezastruoasă. (Vociferări.) Ar fi suficient să se facă o simplă statistică a numeroaselor vile somptuoase din munţi şi de pe malul mării şi a altor bogăţii acumulate după 1989 şi să se constate câte din aceste vile şi bogăţii revin oamenilor Opoziţiei şi câte oamenilor Puterii actuale, ca să se vadă cine sunt hoţii adevăraţi. Se va observa uşor că mulţi şefi şi membrii ai Opoziţiei posedă asemenea bunuri. Cum le-au obţinut într-un timp atât de scurt? A fost România într-un bum economic? Nu. Au fost ei mari capitalişti ori bancheri? Nu. Capitalismul în România încă nici nu s-a făurit. Au moştenit ei averi mari de la părinţi sau alte rude? Nu se poate aşa ceva, pentru că în România nu au existat oameni bogaţi înainte, în timpul comunismului.

Au făcut invenţii deosebite care să le fi adus mari sume de bani? Nu s-a auzit de aşa ceva. Atunci cum se explică, repet, că, într-un timp atât de scurt, au făcut asemenea averi? Singura explicaţie este: jaful şi asta în timp ce marea masă a populaţiei a sărăcit, repet, în cei 7 ani.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aţi depăşit 3 minute domnule deputat, vă rog să vă încheiaţi discursul.

Domnul Iftene Pop:

Am şi încheiat de fapt, pentru că ceea ce constituie o culme este că după ce se pun în circulaţie asemenea adevăruri, se repetă, se reiau în legătură cu jaful pe care l-ar face Puterea actuală şi cu îmbogăţirea ei, inclusiv domnul preşedinte Iliescu a spus acest lucru, se compromite, se maculează şi ziua de la Alba Iulia care de fapt trebuie să fie o zi sacră.

Este o mare ruşine ceea ce s-a întâmplat duminică la Alba Iulia.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Marian Ianculescu, se pregăteşte domnul deputat Mihai Baciu. Nu este aici. Andrei Gheorghe nu este. Domnul deputat Ioan Vida Simiti urmează după dumneavoastră.

Aveţi cuvântul.

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule preşedinte,

Distinşi colegi deputaţi,

Intervenţia mea este motivată de maniera în care actuala Putere a organizat în acest an sărbătorirea Zilei naţionale a României la Alba Iulia.

Martor ocular, participând alături de un grup de deputaţi PDSR, am constatat, aşa cum titra un ziar naţional independent, că un oraş întreg, plin de indignare şi îngheţat în mizeria de zi cu zi era într-o totală opoziţie cu reprezentanţii Puterii, dar mai ales cu preşedintele Constantinescu. Nici delegaţii din toate colţurile Ardealului nu veniseră la Alba Iulia cu sentimente mai alese pentru şeful statului, astfel că tensiunea era foarte ridicată în Parcul Unirii încă de dimineaţă.

O pancartă agăţată în piaţă dădea întreaga stare de spirit a mulţimii. Pe ea scria: "Pe cine mai reprezinţi, Emile?" Apariţia preşedintelui Constantinescu a stârnit din partea mulţimii proteste concretizate în huiduieli asemănătoare şi altor apariţii în faţa maselor, a preşedintelui Constantinescu. A se vedea participări la meciuri pe stadioane şi la concerte muzicale.

Personal, am regretat şi regret ceea ce s-a întâmplat de 1 Decembrie la Alba Iulia cu prilejul Zilei naţionale a României. Consider că tot ceea ce s-a întâmplat de 1 Decembrie la Alba Iulia este rezultatul dezastruoasei situaţii în care a ajuns majoritatea populaţiei acestei ţări şi a lipsei de comunicare a Puterii actuale cu societatea civilă şi cu Opoziţia. În loc să vă concentraţi atenţia pe adevăratele cauze ale nemulţumirii maselor de oameni pentru a le corecta, căutaţi ţapi ispăşitori în altă parte, când de fapt îi aveţi în propria ogradă.

Am rămas surprins de interpretările date de actuala Putere faţă de cele întâmplate la Alba Iulia. În contextul huiduielilor spunea domnul preşedinte: "Oare 3 ani nu au fost de ajuns?" Au fost de ajuns, domnule preşedinte. Nu ştiu la ce vă referiţi când faceţi asemenea afirmaţie. Probabil vă referiţi la faptul că timp de 3 ani, de când aţi devenit preşedintele României, populaţia numai în acest mod a reacţionat, ceea ce nu este cazul, pentru că majoritatea populaţiei v-a acordat credit după promisiunile din campania electorală. Şi domnul preşedinte continuă în relatarea domniei sale: "Oare încă 1 an nu va fi de ajuns?" Încă un an pentru ce, domnule preşedinte? Timp de acum înainte pentru huiduit? Nu cred că va fi de ajuns, domnule preşedinte, faţă de nivelul de trai catastrofal al marii majorităţi a populaţiei, cred că nu va fi de ajuns numai încă un an şi că nemulţumirile vor continua şi după ce actuala Putere îşi va încheia mandatul în anul 2000.

Mai relata domnul preşedinte, nemulţumit evident, pentru cele întâmplate la Alba Iulia: "Până unde împingem această lipsă de încredere care poate să fie înţeleasă în ceea ce priveşte conducerea statului?" Exact, domnule preşedinte, a fost singurul moment în care aţi fost sincer şi aţi recunoscut adevărata cauză a huiduielilor ca fenomen de masă care a avut loc la Alba Iulia şi anume: lipsa de încredere în conducerea actuală a statului. Atunci de ce mai căutaţi ţapi ispăşitori în altă parte?

Şi acum urmează marea diversiune. Să fi fost oare din culise oculte regizată, citez tot din cele relatate de domnul preşedinte Constantinescu: "Oare şi armata şi biserica şi celelalte instituţii trebuie să facă obiectul contestării noastre deschise chiar de Ziua naţională?" Aici constă esenţa marii diversiuni şi anume implicarea în general a Opoziţiei şi direct a principalului partid de opoziţie PDSR, creditat, conform ultimelor sondaje de opinie, cu cele mai mari şanse de a câştiga viitoarele alegeri, sperăm cu adevărat democrate, în aşa-zisa contestare a bisericii şi armatei, instituţii cotate cu cea mai mare încredere din partea populaţiei.

Diversiunea a continuat prin declaraţia de presă a Ministerului Apărării Naţionale şi a Prefecturii Alba care acuză PDSR pentru huiduielile de la Alba Iulia. Lucrurile acum devin evidente. Sărbătoarea Zilei naţionale de la Alba Iulia s-a dorit din partea actualei Puteri...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aţi depăşit 3 minute de mult.

Domnul Marian Ianculescu:

S-a dorit din partea actualei Puteri să fie transformată într-un atac bine regizat, cunoscând dinainte reacţia populaţiei, pentru culpabilizarea principalului partid din opoziţie, PDSR şi în general a Opoziţiei.

Păcat că aţi antrenat în această diversiune armata ţării care trebuie să stea departe de jocurile politice murdare. Un lucru este cert şi anume că de 1 Decembrie, la Alba Iulia, de Ziua naţională a României, huiduielile în masă ale populaţiei n-au fost adresate nici bisericii, nici armatei, ci numai preşedintelui Constantinescu şi actualei Puteri, răspunzătoare pentru situaţia grea în care se află majoritatea populaţiei din ţara noastră.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

O să vă rog să încheiaţi.

Domnul Marian Ianculescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Am şi încheiat deja, m-am încadrat în cele 3 minute fix.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aţi depăşit 5 minute.

Domnul Ioan Vida Simiti:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Incidentul petrecut săptămâna trecută la Alba Iulia, tocmai de Ziua noastră naţională mi-a creat impresia, neplăcută, de altfel, că unii dintre noi, în acest ultim deceniu de democraţie originală, am reuşit să ne însuşim deprinderea baletului politico-electoral.

Este inutil să mai spun că acest exces de politică şi propagandă cu scop electoral ne-a adus şi continuă să ne aducă grave deservicii, facilitând în domeniile cele mai variate diletantismul, abuzul şi nepriceperea.

Apreciez că acelaşi exces de politică a avut "importante responsabilităţi" şi miercuri, 1 Decembrie, când sărbătoarea naţională a fost transformată dintr-un moment al respectului faţă de neam, bucuriei şi demnităţi româneşti într-un bâlci neverosimil şi ruşinos.

A nu se înţelege că sunt adeptul unui festivism ieftin. Dar nici nu cred că ne este permis să fim atât de cinici, până la urmă cu noi înşine, încât, pentru un procent în plus, dintr-un sondaj de opinie mai mult sau mai puţin relevant, să confundăm o sărbătoare naţională cu un miting electoral de cea mai joasă speţă.

Pentru mine este cât se poate de trist că am ajuns într-un asemenea stadiu de degradare morală, încât principalele simboluri naţionale, care dau substanţă existenţei noastre ca naţiune, sunt strivite cu sânge rece pe altarul interesului, sau, poate, al narcisismului de partid.

Este, în acelaşi timp, de neînchipuit, indiferent de natura intereselor ce ne animă, ca o slujbă religioasă sau o manifestare de profunzimea şi solemnitatea unei depuneri de jurământ militar să fie acompaniate de un şir neîntrerupt de huiduieli.

Lipsite de sens mi s-a părut şi polemica ultimelor zile, în care s-a spus că la Alba-Iulia ar fi fost huiduit numai Preşedintele Emil Constantinescu, sau că acele ieşiri în decor ar fi vizat şi alte două instituţii importante ale statului – Armata şi Biserica.

În realitate, este un fapt de o gravitate maximă. La Alba-Iulia a fost huiduită Ziua Naţională a tuturor românilor. A fost huiduită România, care este creaţia tot a unei zile de 1 Decembrie, din urmă cu 81 de ani, şi, nu în ultimul rând, a fost huiduit fiecare român în parte.

Nu voi mai vorbi despre consecinţele de imagine externă ale acestui jenant spectacol prin care am reuşit să oferim – pentru a câta oară în ultimii 10 ani? – măsura gradului nostru de civilizaţie şi solidaritate naţională.

Iată de ce, doamnelor şi domnilor, îndrăznesc să afirm că noi, românii, trebuie să ne debarasăm de pasiuni politice periculoase, să chibzuim, atunci când suntem manevraţi, ori când manevrăm cu bună ştiinţă şi, în acelaşi timp, cu rea-credinţă, ori atunci când propovăduim ura, înainte de a fi prea târziu, şi să readucem sfera politicului în limitele şi dimensiunile sale fireşti.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulţumesc.

Cu această ultimă intervenţie, prima parte a şedinţei noastre s-a încheiat.

O să rog să mi se comunice prezenţa, pentru a trece la partea a doua a şedinţei.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă informez că din totalul celor 343 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări 242, 81 fiind absenţi şi 20, din aceşti 81, participă la alte acţiuni parlamentare.

Cvorumul de lucru regulamentar este de 152 de deputaţi.

O să rog liderii grupurilor să dispună măsurile necesare pentru a-i aduce în sală pe colegi şi, de asemenea, vă informez că cei 20 de deputaţi scoşi din cvorum sunt 9 membri ai Guvernului şi 11 deputaţi aflaţi în misiune în străinătate.

Cu aceasta, putem trece la ordinea noastră de zi.

Vreau să vă informez că în jurul orei 11,30-12,00 - o să vedem exact, după cum se desfăşoară lucrările -, vom avea un număr de voturi finale. Sunt o serie de legi organice. Deci, vă rog să asiguraţi prezenţa.

Intrăm în ordinea de zi cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.12/1999 privind schimbul terenului în suprafaţă de 5000 de m.p., situtat în Şoseaua Kiseleff, zona Piaţa Presei Libere, sector 1, Bucureşti, - România, cu construcţia şi terenul aferent, situate în Dorotheenstrasse Strasse 62-66, Berlin - Republica Federală Germania.

Comisia juridic㠖 ne aflăm într-o procedură de urgenţ㠖 o să vă rog, dacă se poate, să propuneţi timpii pentru dezbaterea întregului proiect, respectiv pentru intervenţiile la acest proiect.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Mihai Popa:

Vă mulţumesc.

După cum ştiţi, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată în fond în procedură de urgenţă cu dezbaterea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/1999 privind schimbul terenului în suprafaţă de 5000 m.p., situat în Şoseaua Kiseleff, zona Pieţei Presei Libere, sector 1, Bucureşti - România, cu construcţia şi terenul aferent, situate în Dorotheenstrasse Strasse 62-66 Berlin - Republica Federală Germania, trimis cu adresa nr.475 din 23 noiembrie 1999.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanţă, cu avizul din 12 februarie 1999, având şi unele observaţii.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/1999 a fost adoptat de Senat în şedinţa din 16 noiembrie 1999.

Potrivit prevederilor art.57 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii comisiei au examinat proiectul de lege în şedinţa în 24 noiembrie 1999, constatând că măsurile prevăzute în ordonanţa de urgenţă vizează stabilirea cadrului juridic necesar efectuării unui schimb de terenuri aflate pe teritoriul României şi al Republicii Federale Germane, în vederea stabilirii sediului Ambasadei României la Berlin.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, ca proiectul legii să fie supus plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, în forma adoptată de Senat.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnule preşedinte,

Propunem 5 minute plus 3 minute pentru celelalte dezbateri.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, cei doi timpi propuşi – 5 minute, respectiv 3 minute de intervenţie – vi-i supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Vă mulţumesc.

S-au adoptat.

Ne aflăm într-o procedură de urgenţă. Ca atare, nu există dezbateri generale la acest proiect şi începem cu dezbaterea proiectului de lege. Totuşi, iniţiatorul, fiind aici, din partea Guvernului, o să-l rog, pe scurt, să prezinte acest proiect.

O să vă rog să vă prezentaţi, pentru stenogramă.

Sunteţi secretar de stat în Ministerul de Externe. Vă rog.

Domnul Ion Pascu:

Mă numesc Ion Pascu. Sunt secretar de stat la Ministerul de Externe.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin Hotărârea de Guvern din 11 decembrie 1998 s-a aprobat achiziţionarea de către M.A.E., la Berlin, a unei construcţii şi a terenului aferent, în valoare de 18,5 milioane mărci germane, pentru stabilirea sediului Ambasadei României.

De asemenea, s-a aprobat proiectarea şi execuţia lucrărilor pentru amenajarea clădirii, în limita sumei de 35,8 milioane mărci germane.

Prin prezenta ordonanţă de urgenţă se propune oferirea unui teren în suprafaţă de 5000 de m.p., situat în Şoseaua Kiseleff, zona Piaţa Presei Libere, aflat în proprietatea privată a statului, dar în administrarea M.A.E., în schimbul construcţiei şi terenului aferent din Berlin, proprietatea firmei Terkon. Contractul se va încheia între M.A.E., în numele statului român, şi firma germană.

Valoarea creditului extern, în sumă de 18,5 milioane mărci germane, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr.888/1998, ar urma să se diminueze cu suma de 10,5 milioane mărci germane, reprezentând valoarea terenului din Bucureşti, reducându-se astfel efortul valutar al statului român, cu această sumă.

Ordonanţa stabileşte, de asemenea, obligaţia firmei germane de a suporta reconstrucţia spaţiilor de întoarcere a tramvaielor şi a troleibuzelor în zona terenului de pe Şoseaua Kiseleff.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

O să începem cu textul ordonanţei.

Amendamente respinse nu au fost, din cât am înţeles, la comisie.

Titlul ordonanţei.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.1 al ordonanţei.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.2 al ordonanţei.

Aţi avut amendament respins?

Domnul Petre Naidin (din sală):

Doresc o clarificare, domnule preşedinte.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doriţi o clarificare?

Ştiţi că suntem în procedură de urgenţă.

Domnul deputat Naidin.

Domnul Petre Naidin:

Nu mă lase sufletul să nu ştie şi colegii ce am vorbit eu cu domnul ministru în pauză.

Este vorba de faptul că între Hotărârea de Guvern nr.888 din anul trecut şi respectiv prevederile de la art.2 este o necorelare, în sensul că în hotărârea de Guvern proprietar este recunoscut Deutche Telecom AEG, iar în proiectul de act normativ pe care-l discutăm proprietar devine firma germană Terkon.

Această problemă voiam s-o clarificăm cu toţii. Şi, dacă este clarificată, un mic amendament, domnule preşedinte şi domnule coleg din comisie. Dacă putem să spunem că "prin Hotărârea de Guvern" – şi o enunţăm -, amendamentul ar fi: "modificată corespunzător".

Mă opresc aici şi aştept clarificarea.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Iniţiatorul, vă rog, tot aşa, foarte pe scurt să explicaţi despre ce este vorba.

Domnul Ion Pascu:

Da, este corect.

Oferta firmei Deutche Telecom a fost valabilă numai până la 31 decembrie 1998. Şi, pentru a nu se pierde această ofertă, clădirea şi terenul aferent din Berlin au fost cumpărate de firma Terkon, firmă care, de altfel, ar urma să efectueze amenajările şi extinderea clădirii.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Ca să înţeleg, modificarea în hotărârea de Guvern a fost făcută de dumneavoastră prin altă hotărâre de Guvern, sau corelarea, de fapt?

Domnul Ion Pascu:

În această hotărâre de Guvern aflată în discuţie, proprietarul este firma Terkon. Hotărârea anterioară, privind creditul, menţionează drept proprietar firma Deutche Telecom.

Dar, pentru această hotărâre de Guvern, proprietarul este firma Terkon. Deci, textul nu trebuie modificat.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Popa, din partea comisiei.

Domnul Ioan Mihai Popa:

Domnule preşedinte,

Trebuie să-i asigurăm o cursivitate legislativă acestei operaţiuni, şi observaţia domnului Naidin este justificată. Dar, putem adăuga, după numărul hotărârii şi denumirea ei, ",cu modificările ulterioare," şi continuăm textul.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aveţi cuvântul.

Domnul Ion Pascu:

Urmare a observaţiei, Ministerul de Externe va iniţia o modificare a Ordonanţei nr. 888/1998, pentru a pune de acord textul cu realitatea, respectiv noul proprietar al clădirii.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat Naidin, renunţaţi, da? Vă mulţumesc.

Atunci, vă supun spre aprobare art.2, în forma iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.3.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Ordonanţa, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem pe textul legii.

Titlul legii.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul unic al legii.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Votul final îl adăugăm, deci îl vom da împreună cu celelalte voturi finale, între 11,30-12,00.

Acum, vom continua cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 12/1999 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente.

Doresc să ştiu, din partea comisiei, domnul preşedinte Cîrstoiu este aici.

Din partea iniţiatorului, dacă doreşte cineva să ia cuvântul.

Domnul secretar de stat Borbely.

Aveţi cuvântul.

Domnul Borbely Laszlo:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Este vorba de fapt de o modificare puctuală a ordonanţei. Până la acea dată, au fost două bănci- B.R.D. şi Banca Naţională -, însărcinate să acorde aceste credite cu dobândă subvenţionată de 5% pentru cei care vor să-şi consolideze clădirile în cazul în care sunt incluse într-o clasă ridicată de risc seismic.

Noi n-am făcut altceva decât ne-am conformat Legii bancare din 1998 care prevede că trebuie desemnată o altă bancă.

Deci, CEC-ul a fost cel care şi-a asumat această răspundere şi vreau să vă spun că deja sunt finalizate şi au apărut şi normele metodologice şi suntem în stadiul final de a aproba Convenţia cu CEC-ul, prin care cei care vor să-şi consolideze aceste clădiri beneficiază de o dobândă subvenţionată de la bugetul de stat şi ei vor primi un credit pe termen lung, de 20 de ani, cu o dobândă de 5%.

Consider că este binevenită această măsură şi vă rog să aprobaţi ordonanţa.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi dau cuvântul domnului deputat Ion Cîrstoiu, preşedintele Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, comisie sesizată în fond.

Aveţi cuvântul.

Domnul Ion Cîrstoiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia noastră a fost sesizată în 27 septembrie 1999 cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 12/ 1999 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizele primite de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi de la Consiliul Legislativ.

În urma dezbaterilor din şedinţa din 20 octombrie 1999, comisia a hotărât ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor, cu amendamentele respective.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale. Da. Domnul deputat Marin Cristea, din partea Grupului parlamentar al PDSR.

Domnul Marin Cristea:

Stimaţi colegi,

Domnule preşedinte,

Susţin necesitatea şi oportunitatea acestei legi de aprobare a ordonanţei Guvernului prezentată pentru stimularea, să zic, lucrărilor de consolidare a clădirilor, respectiv a locuinţelor avariate de cutremur.

Vreau, totuşi, să reţinem cu toţii că, de fapt, noi promovăm sau adoptăm o lege pentru că Banca Naţională a României a anulat o lege cu aceleaşi prevederi.

Deci, prin legea bancară şi printr-o scrisoare din august 1998, Banca Naţională a României anulează un articol din această lege, care o face inoportună şi care a blocat de fapt consolidarea locuinţelor avariate de cutremur, cu credite cu dobândă subvenţionată. Pentru că, din acest punct de vedere, propunerea legislativă nu face decât să aplice ordinul dat de Banca Naţională a României.

Acesta este un lucru pe care am vrut să-l reţineţi şi aceasta dovedeşte lipsa de armonizare între instituţiile statului, în care una blochează pe cealaltă şi, atunci când statul este în disociere, se nasc foarte mulţi cu funcţia de stat în stat.

Acesta este, să zic, lucrul cel mai grav care trebuie reţinut în faţa unei situaţii de excepţie şi de strictă necesitate. Acesta este un aspect al lucrurilor.

Vreau să vă rog să reţineţi că, probabil, nu vom avea dreptul să intervenim la pct.4 din ordinea de zi, în care se supune aprobării Camerei Deputaţilor o altă, de data aceasta, ordonanţă de urgenţă, prin care, de fapt, la art.4 al acestei ordonanţe de urgenţă, se propune abrogarea totală sau/şi parţială a trei articole din Legea locuinţei, care, ce prevede? Se abrogă, se anulează de fapt stimularea consolidării locuinţelor avariate de cutremur, fie din fondurile persoanelor juridice proprietare, fie din fondurile persoanelor fizice, începând cu anul viitor, din venitul global.

Cu alte cuvinte, acolo se spune: cine investeşte din profit sau din venitul global pentru consolidarea locuinţelor şi pentru construcţia de locuinţe, profitul respectiv nu se impozitează. Iar prin legea pe care v-am exprimat-o, se propune abrogarea acestui stimulent.

Cu alte cuvinte, în această lege se propune suportarea dobânzii pentru creditul destinat consolidării şi care reprezintă cam 40 de puncte procentuale la credit, sau 45, iar prin următoarea lege, de fapt, se amplifică costurile consolidărilor locuinţelor avariate de seism cu 38%.

Aceasta este armonizarea, sau dezarmonizarea, sau dezacordul între diferite instituţii ale statului. De aceea, eu vă precizez că vom vota legea şi fac următoarea propunere, şi voi reveni, la articolul respectiv, ca la creditele preluate pentru consolidarea locuinţelor, prevăzute aici, persoanele fizice şi juridice - vă vorbesc despre persoanele fizice - să nu plătească nici un fel de dobândă; nu 5%, ci 0% dobândă.

Şi, în acelaşi timp, vă rog să fiţi atenţi şi prudenţi la art.4 al Ordonanţei de urgenţă nr. 127, care se supune imediat atenţiei plenului.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

În cadrul dezbaterilor generale, dacă mai sunt alte intervenţii? Nu mai sunt.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

O să începem cu ordonanţa.

Titlul ordonanţei.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Preambulul art.I.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

În continuare, deci, aici, la art.I suntem pe textul raportului comisiei, şi la textul acesta este o singură liniuţă principală şi merge mai departe textul modificat după cum urmează.

Deci, aici, unde aveţi intervenţii, domnule deputat Marin Cristea?

Domnul Marin Cristea:

Faţă de propunerea comisiei, eu sunt de acord cu propunerea comisiei de specialitate, cu următoarea modificare – şi citesc, din propunerea comisiei, pe pagina a doua, coloana a doua, al treilea paragraf, şi-l citesc tot, cum este şi cum îl propun: "Creditele se acordă cu o dobândă egală cu dobânda la depunerile pe termen de un an, acordată de Casa de Economii şi Consemnaţiuni populaţiei, la care se adaugă o marjă de 5 puncte procentuale dobândă, care se suportă 5% de către beneficiarul creditului, diferenţa până la nivelul total al dobânzii, inclusiv marja de 5 puncte procentuale, prin transferuri de la bugetul de stat".

Şi eu v-am propus ca persoanele fizice care-şi consolidează locuinţele avariate de cutremur să nu suporte nici un fel de dobândă la creditul acordat prin CEC.

Şi atunci citesc propunerea mea: "Creditele se acordă cu o dobândă egală cu dobânda la depunerile pe termen de un an, acordată de CEC populaţiei la care se adaugă o marjă de 5 puncte procentuale, dobândă care se suportă prin transferuri de la bugetul de stat." eliminându-se departajarea cu 5% şi respectiv de... Aceasta este propunerea şi vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulţumesc.

Doresc să ştiu punctul de vedere al... Da, în primul rând dacă mai sunt alte amendamente? Nu mai sunt alte amendamente.

Punctul de vedere al iniţiatorului? Domnule secretar de stat Borbely.

Domnul Borbely Laszlo:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Nu putem fi de acord cu propunerea domnului deputat Cristea şi, în primul rând, vreau să mă refer la cealaltă alocuţiune a dânsului. E total greşită acea aserţiune că Banca Naţională printr-un ordin dat a abrogat. Este Legea bancară care a stabilit foarte clar care sunt atribuţiunile Băncii Naţionale. Conform legii votate de dumneavoastră evident că a trebuit să modificăm ordonanţa, şi nu pe baza ordinului dat de Banca Naţională.

În ceea ce priveşte amendamentul, eu consider că este un gest din partea statului, cu această dobândă de 5%, nici în alte state nu se percepe o dobândă 0%, chiar dacă au rata dobânzii în jur de 30-20%, deci se suportă o parte din dobândă de către stat. Atunci când dobânda este la ora actuală de 50-55-60%, eu cred că o dobândă de 5% este mai mult ca rezonabilă, deci vă rog să nu fiţi de acord cu propunerea domnului deputat, mai ales că deja ordonanţa este în vigoare şi suntem în faza definitivă şi putem deja să acordăm aceste credite.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Iniţiatorul amendamentului? Domnul deputat Marin Cristea.

Domnul Marin Cristea:

Eu cred că în această situaţie sau pentru aceste situaţii să nu considerăm că statul face nişte cadouri populaţiei României. Se face caz de starea, să zic, fizică, a multor clădiri din România afectate de cutremur, se face o întreagă campanie pe această temă de Ministerul Lucrărilor Publice, să sperie probabil lumea, dar nu să-şi ia responsabilitatea consolidării locuinţelor. Pentru omul de rând, care stă într-o locuinţă avariată de cutremur, şi, de regulă, în astfel de locuinţe stau oameni fără resurse materiale şi financiare, stau oameni... şi vă veţi convinge şi dumneavoastră, pentru că faceţi expertize pe această cale şi ar trebui să aflaţi şi ce fel de oameni locuiesc în aceste clădiri, în aceste locuinţe avariate de seisme.

Cu alte cuvinte, nu este nimic mult pentru a declanşa o dată pentru totdeauna consolidarea locuinţelor. Pentru că, ceea ce spuneţi dumneavoastră, la un credit care, să zic, se situează la 30-40% din valoarea de înlocuire, de reconstruire care la 4-500 de milioane, cât costă un apartament cu 3 camere astăzi, reprezintă cel puţin 150 de milioane, 5% pe 20 de ani, să ştiţi că este mai mult de jumătate din această valoare. Acesta este calculul pe care să vi-l faceţi, nu cifra de 5. În 20 de ani de zile, 5% dublează costul consolidării, dublează creditul preluat pentru consolidare.

De aceea susţin, dacă doriţi să înţelegem că aceasta este o problemă fundamentală, pe care foarte puţine ţări din lume o au, şi situaţia este extrem de critică din acest punct de vedere, de aceea o susţin, şi nu dăruim nimănui, consolidăm clădirile şi creştem securitatea vieţii oamenilor. Probabil nu v-a spus domnul şi ar fi trebuit să vă spună câte locuinţe sunt avariate de cutremur şi ce se poate întâmpla într-o astfel de situaţie, gândindu-ne, chipurile, la 5%, că ne costă 5% dobânda pentru salvarea unei familii dintr-un apartament sau a mai multor familii din numărul de apartamente avariate de seism. Eu nu vreau să sperii lumea, pentru că a speriat-o Ministerul Lucrărilor Publice.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dau cuvântul domnului deputat Emil Popescu.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Propunerea pe care colegul nostru o face este seducătoare la prima vedere, dar vă rog respectuos să reţineţi că soluţia propusă în ordonanţă, şi care deja curge, este mai mult decât flexibilă. Potrivit Codului civil, care e în vigoare, proprietarul este cel care răspunde de toate prejudiciile provocate de lucru. Şi strămoşii noştri romani au spus de mult, "res perit domino" - lucrul piere pentru proprietar.

Ce înseamnă această soluţie în cazul de faţă? În principiu, proprietarul este cel care ar fi trebuit să fie obligat în exclusivitate să răspundă şi să-şi consolideze edificiul.

Prin urmare, dacă într-un bloc sunt 20 de apartamente cu 20 de proprietari, ei trebuie să găsească fondurile pentru a consolida, pentru că altfel nu e nimeni obligat să se substituie în aceste plăţi. Totuşi, ordonanţa vine cu această soluţie flexibilă din care rezultă că statul preia cea mai mare parte, iar el plăteşte o dobândă modică de 5%. Mie mi se pare că din punctul de vedere al dreptului, soluţia este profund echilibrată. De aceea, susţinerile acestea vehemente - omul, amărâtul, nu e vorba aici de chiriaşi, nu e vorba aici de chiriaşi, domnule coleg! E vorba de proprietari. Cine e proprietar trebuie să plătească pentru ca să-şi menţină apartamentul în bună stare. Şi, totuşi, statul preia o parte, iar el plăteşte 5%, o dobândă modică. Soluţia e mai mult decât echilibrată din punct de vedere financiar.

Vă rog să respingeţi amendamentul propus.

Ei trebuie să înţeleagă că nu au numai drepturi, ci şi datorii. (Ultima replică o adresează din bancă.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am o rugăminte, vorbiţi numai de la microfon,vă rog.

Dau cuvântul iniţiatorului, să răspundă.

Domnul Borbely Laszlo:

Vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Nu am vrut să intru în amănunte, pentru că eu consider că nu e o problemă politică ceea ce discutăm noi astăzi. Este, într-adevăr, o problemă nu de politică de partid, ci de politică guvernamentală şi ce asigură statul pentru aceşti oameni. Şi, din acest punct de vedere, domnul deputat care a fost ministrul lucrărilor publice timp de 4 ani, ştie foarte bine ce s-a făcut între '92 şi '96. Eu ceea ce trebuie să spun acum ca şi răspuns, este că după 1997 nu numai că ministerul nu vrea să sperie pe nimeni, dar vrea să atragă atenţia, cum aţi atras acum şi dumneavoastră, asupra acestui pericol, şi nu trebuie să ne ascundem după deget. Într-adevăr, sunt în Bucureşti peste 100 de clădiri construite înainte de 1940 cu peste 4 etaje care sunt foarte expuse, la un eventual seism.

Din acest punct de vedere, consider că trebuie luate unele măsuri, ministerul a luat unele măsuri legislative, şi dumneavoastră aţi aprobat această modificare prin care nu numai că expertiza şi proiectarea este gratuită, ci şi execuţia în cazul acelor familii care au venituri sub venitul mediu pe economie, ceea ce înseamnă - şi am făcut un sondaj - peste 50% din familiile care stau în aceste blocuri. Deci eu nu cred că putem spune că nu am făcut nimic. Dimpotrivă! Şi ceea ce se propune acum, de fapt este o problemă punctuală. Eu cred că nu trebuie să facem o dezbatere politică pe tema aceasta, pentru că este de fapt o consecinţă a Legii bancare, care a fost votată anul trecut de dumneavoastră. Deci eu îmi menţin punctul de vedere - să aprobaţi în forma iniţială propunerea comisiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia?

Domnul deputat Cristea, mai aveţi o intervenţie, după care dau cuvântul comisiei.

Domnul Marin Cristea:

Eu aş vrea să vă mărturisesc şi să vă declar că eu cât voi fi în Camera Deputaţilor parlamentar, nu voi confunda noţiunile. Nu este vorba de chiriaşi, e vorba de proprietari. Şi vreau să-i spun domnului Popescu, colegul nostru, că ne-a spus că lucrul piere pentru proprietar şi de fapt să ştie şi domnia-sa că este vorba că de această dată piere proprietarul pentru ...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat, vă rog frumos...

Rog persoanele care nu sunt deputaţi să părăsească sala de şedinţe. Invitaţii au loc în lojă, presa are loc în altă parte, funcţionarii Camerei nu au ce căuta aici, în sala de şedinţe, în timpul şedinţelor.

Vă rog foarte mult, să le spuneţi celor care nu sunt deputaţi să părăsească acum sala de şedinţe.

Vă rog foarte mult, trebuie să existe un respect pentru această instituţie. Nu intră aşa, oricine, în această clădire. În această sală, nu au dreptul să intre decât deputaţii şi senatorii. Aici, în dreapta şi în stânga prezidiului, pot să intre invitaţi din partea ministerelor, din partea iniţiatorilor, din partea Guvernului, precum şi alţi invitaţi, din partea preşedinţiei etc. În sala de şedinţe, însă, nu are dreptul să intre nimeni, cu excepţia deputaţilor şi senatorilor, şi s-a făcut o excepţie pentru cei de la televiziune. Rugămintea mea este ca cei care sunt cu televiziunile să păstreze regulile care s-au stabilit pentru acest gen de activitate şi să nu mai permiteţi, onoraţi colegi, tuturor care au ceva de adus, să vă aducă o hârtie, sau aşa, să intre în sală.

Vă mulţumesc.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Marin Cristea:

Domnule preşedinte,

Am vrut să spun că de fapt în cazul de faţă discutăm că va pieri proprietarul pentru lucrul respectiv, apartamentul neconsolidat. Dar, eu vreau să revin şi nu insist mai mult decât am insistat până acum, nu am încercat şi nu voi încerca vreo senzaţie sau vreun sentiment de altă natură decât cea reală, nu politică. Ceea ce propun eu nu este politică, ceea ce propun eu este sprijinul populaţiei, care stă cu frica în sân ca în situaţia în care apare un cutremur să nu rămână acolo. Despre asta este vorba. Or, 5% este extrem de mult pentru o lume săracă. Despre asta este vorba, şi nu altceva.

O să vedeţi cât de bogaţi sunt, câţi vor rămâne sub dărâmături.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulţumesc.

Înainte de a da cuvântul comisiei, vă anunţ că într-una dintre loje se află delegaţia Comisiei pentru politică externă, apărare şi siguranţă a Senatului Republicii Cehe, care este în vizită în România, la invitaţia Camerei Deputaţilor şi a Senatului. (Aplauze.)

În nici un Parlament invitaţii nu se duc decât sus la tribună, în nici o ţară nu intră în zona de sală de şedinţe, decât când nu se ţin, eventual, şedinţe publice. Vă rog foarte mult să continuăm şedinţa.

Aveţi cuvântul, din partea comisiei, domnule deputat Cîrstoiu.

Domnul Ion Cîrstoiu:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Pe mine mă surprinde acest amendament, întrucât la comisie nu a fost făcut, iar domnul Cristea a acţionat destul de puternic la comisie la această lege.

Vreau să vă spun două lucruri: orice credit se ia cu o dobândă. Ea este subvenţionată de stat, iar 5% ...comisia îşi menţine acest punct de vedere. Dacă este să modificăm ceva, va trebui să modificăm în Legea impozitării globale a venitului global, pentru a deduce aceste cheltuieli din impozitarea la venitul global. Mai mult nu cred că trebuie să adaug, pentru că nu facem altceva decât să întârziem.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulţumesc.

Vă anunţ că în loja oficială se află Delegaţia Republicii Albania, condusă de domnul Rexhep Meidani, preşedintele Republicii Albania. (Domnii deputaţi se ridică în picioare şi aplaudă.)

Onoraţi colegi,

Avem un amendament propus de domnul deputat Marin Cristea, care nu este primit nici de iniţiator, nici de comisie. Îl întreb pe domnul deputat Marin Cristea dacă şi-l menţine.

Îl menţine. Este vorba de un amendament de eliminare a unei părţi din text. Eu vă voi supune spre aprobare textul până la alineatul respectiv, şi acolo voi supune spre aprobare cererea de eliminare, a domnului deputat.

Primul alineat de la art.I.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Al doilea alineat; suntem pe textul de la nr.crt.2 din raport.

Al doilea alineat.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La al treilea alineat, vă supun spre aprobare amendamentul propus de domnul deputat Marin Cristea, de eliminare a părţii care se referă la cele 5% suportate de beneficiarul creditului şi modificarea textului în mod corespunzător prin această eliminare. Vă voi supune spre aprobare eliminarea, cu care nici iniţiatorul şi nici comisia nu sunt de acord.

Voturi pentru? 24 de voturi pentru. Insuficient pentru a trece.

Vă voi supune spre aprobare acest alineat, în forma iniţiatorului, care a fost însuşită şi de comisie.

Voturi pentru? Am rugămintea să fiţi atenţi, suntem în procesul de votare. Vă rog să ţineţi mâinile sus şi să fiţi atenţi la ce se întâmplă aici.

Vă rog foarte mult, liderii de grupuri, suntem în afara cvorumului, va trebui să reluăm votul atât pentru eliminare, cât şi celălalt. Suntem în afara cvorumului în momentul de faţă. Apel nominal; vă rog frumos să treceţi la apel nominal, fără alte discuţii. Vă rog, apelul nominal.

Cine e la rând? Domnul Vida Simiti.

Domnul Ioan Gavra:

Se spune "sub cvorumul de lucru", domnule preşedinte!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Cum doriţi dumneavoastră, este obligaţia liderilor de grupuri să asigure cvorumul de lucru. Nu au făcut-o, apel nominal. Cu ocazia aceasta, vom putea să facem şi voturile finale.

Vă rog.

Domnul Ioan Vida Simiti:

Domnul Andrei-Ioan Chiliman: Am rugămintea ca în momentul în care vă auziţi strigat, să nu părăsiţi sala, pentru că imediat după apelul nominal vom face voturile finale. Vă rog.

Domnul Ioan Vida Simiti:

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Vă rog frumos să vă ocupaţi locurile în sală, mai e pagina care a fost lipsă, care a venit. Vă rog să citiţi pagina lipsă.

Constat că mulţi colegi vin în sală numai când sunt apeluri nominale, numai să nu piardă diurna.

Domnul Ioan Vida Simiti:

(Domnii deputaţi care au intrat în sală ulterior apelului nominal şi-au înregistrat prezenţa la secretariatul de şedinţă.)

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Bun. Deci s-a făcut prezenţa. Rugămintea mea este să vă ocupaţi locurile în sală.

Ne reîntoarcem la votul care trebuie repetat şi vă rog să fiţi atenţi ca să nu votaţi anapoda. La alin.3 de la art.I domnul deputat Marin Cristea a propus eliminarea unei părţi din text şi reformularea corespunzătoare a textului.

Vă supun spre aprobare această eliminare, cu care nici iniţiatorul şi nici comisia nu sunt de acord. Rog pe domnul deputat Cîrstoiu să-şi ocupe locul aici.

Nici comisia, nici iniţiatorul nu sunt de acord cu acest amendament de eliminare. Vi-l supun spre aprobare, având prioritate.

Voturi pentru eliminare? Vă rog să număraţi. Vă rog să ţineţi mâinile sus ca să putem număra corect.

73 de voturi pentru eliminare.

Voturi împotriva eliminării? Vă rog să le numărăm şi pe urmă ne reîntoarcem. 137 de voturi.

Abţineri, dacă sunt. Două abţineri.

A fost respins.

Textul iniţiatorului, care este şi cel al comisiei. Vi-l supun spre aprobare.

Voturi pentru? 138.

Voturi împotrivă, dacă sunt. Vă rog să ţineţi mâinile sus, ca să putem număra corect. Vă rog mult. 84 de voturi.

Abţineri? 4 abţineri.

Deci a fost adoptat.

În continuare, ultimele cinci alineate ale textului, în forma comisiei şi a iniţiatorului. N-au fost amendamente.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri?

Cu o abţinere, nici un vot împotrivă, adoptate cu majoritate de voturi.

Vă supun spre aprobare art.I, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? 8 abţineri.

Adoptat cu mare majoritate de voturi, nici un vot împotrivă.

Art.II. Dacă au fost amendamente sau sunt. Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.III. Nu sunt intervenţii.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Ordonanţa, în ansamblul ei.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptată cu majoritatea voturilor celor prezenţi, doar cu un vot împotrivă.

Trecem la textul legii.

Titlul legii.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul unic al legii. Ne vom referi la textul aflat la nr. curent 1 în raportul comisiei şi, evident, la modificările care s-au adoptat în text.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Onoraţi colegi,

Cu aceasta trecem la voturile finale, pe care le-am adunat până în acest moment şi vă rog să fim atenţi, să trecem la aceste voturi finale.

Eu vă propun ca voturile finale să se desfăşoare prin vot deschis, cu mâna ridicată şi vă supun spre aprobare acest procedeu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Adoptat în unanimitate.

O să începem chiar cu acest proiect pe care l-am adoptat pe articole adineauri. Deci, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 12/1999 pentru modificarea Oronanţei Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente. Este o lege ordinară. V-o supun spre aprobare, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate, adoptată.

Cvorumul este cel care a fost folosit la adoptarea, în momentul în care s-au votat cele câteva puncte în divergenţă. Deci, suntem mult peste cele 172 de voturi necesare.

Continuăm cu raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind permisele de muncă; lege ordinară.

Vi-l supun spre aprobare în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate adoptat.

Vă supun spre aprobare, în ansamblu, raportul Comisiei de mediere la proiectul Legii concediului paternal; lege organică.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Vă supun spre aprobare, în ansamblu, raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, tot lege organică.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Vă supun spre aprobare proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/1998 privind stabilirea ca zi nelucrătoare a zilei de 30 noiembrie 1998; lege ordinară.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? 2 abţineri, nici un vot împotrivă.

Adoptat cu majoritate de voturi.

Vă supun spre aprobare proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/1999 privind aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Federale Germania cu privire la colaborarea în domeniul şcolar, semnat la Bucureşti la 15 martie 1999; lege ordinară.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Adoptată în unanimitate.

În continuare, vă supun spre aprobare proiectul de Lege pentru aporobarea Ordonanţei Guvernului nr. 44/1997 privind transporturile rutiere şi respingerea Ordonanţei Guvernului nr. 73/1998 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 44/1997 privind transporturile rutiere. Este o lege ordinară, din câte văd aici.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptată cu unanimitate de voturi a celor prezenţi.

Trecem mai departe.

Vă supun spre aprobare propunerea legislativă pentru declararea Municipiului Târgu Mureş "oraş martir" al Revoluţiei din decembrie 1989, lege ordinară.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri? 5 abţineri.

Adoptată cu majoritatea voturilor celor prezenţi.

Continuăm cu votul final asupra proiectului de Lege privind aprobarea planului de amenajarea teritoriului naţional, secţiunea a III-a, "Zone protejate", lege organică.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate. (Proteste din partea U.D.M.R.-ului)

Vă rog frumos să număraţi! Vă rog ţineţi mâinile sus şi număraţi. Rog secretarii de şedinţă să fie atenţi. Vă rog foarte mult!

18 voturi împotrivă.

Abţineri? 4 abţineri.

A fost adoptată cu majoritatea voturilor celor prezenţi. În momentul de faţă suntem peste 230 în sală. 235 îmi spun secretarii de şedinţă.

Continuăm cu votul final asupra proiectului de Lege privind societăţile de asigurare şi supraveghere a asigurărilor, lege organică.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Şi ultimul proiect pe care-l mai avem astăzi de supus aprobării este proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/1999 privind schimbul terenului în suprafaţă de 5.000 de metri pătraţi situată în Şoseaua Kiseleff, zona Piaţa Presei Libere, sector 1, Bucureşti, România, cu construcţia şi terenul aferent situate în Dorotheenstrasse, 62-66, Berlin, Republica Federală Germania. Este o lege ordinară.

Vot final.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt? Nu sunt.

Abţineri? 3 abţineri.

Ar mai fi trebuit să supun spre vot final proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 16/1999 privind scutirea de la plata taxei de reclamă şi publicitate, precum şi a majorărilor de întârziere aferente; lege ordinară.

Comisia juridică, însă, nu ne-a transmis opinia privitoare la procedura de urmat.

Ca atare, rog insistent Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi să ne transmită opinia în aşa fel încât marţea viitoare să putem supune spre aprobare această lege.

Ne reîntoarcem la ordinea de zi, cu propunerea legislativă privind mecanismele de stimulare a comerţului exerior românesc şi organizarea şi funcţionarea Băncii de Export-Import a României S.A. "Eximbank".

Din partea iniţiatorilor, dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Iniţiatorul. Îi dau cuvântul, din partea iniţiatorilor, domnului deputat Botescu.

Aveţi cuvântul.

Domnul Ion Botescu:

Domnule preşedinte,

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Sprijinul guvernamental pentru promovarea exporturilor a devenit în ultimele decenii o caracteristică dominantă a relaţiilor economice internaţionale. Astfel, pe plan internaţional, s-a intensificat continuu intervenţia statului, în sprijinirea prin instrumente de piaţă a finanţării, garantării şi asigurării creditelor de export.

Ca atare, au fost create instituţii care au ca rol principal sprijinirea şi promovarea exportului. Agenţiile complexe de tip Eximbank au demonstrat în întreaga lor activitate - şi prin rezultatele obţinute - că, în perioadele de recesiune economică, furnizarea de servicii corespunzătoare şi performante este o precondiţie necesară pentru îmbunătăţirea activităţii la export. În sprijinul acestei afirmaţii stă şi faptul că s-au înfiinţat o serie de instituţii de tip Eximbank, în ţări cum ar fi: Egipt, Zambia, Ghana, Maroc, India, Lesotho, Liberia.

În aceeaşi situaţie se află şi ţările din centrul şi estul Europei, pe acelaşi model: Cehia, Ungaria, Polonia şi nu în ultimul rând România au înfiinţat o serie de astfel de bănci.

Trebuie remarcat, de altfel, că într-o perioadă de tranziţie în care experienţa în domeniul economiei de piaţă este în fază de pionierat, o instituţie complexă care să asigure o gamă cât mai largă de servicii în sprijinul exportului şi care să acţioneze atât în nume şi cont propriu, cât şi în nume... şi constat, este parte necesară din mai multe puncte de vedere, şi anume: în primul rând, o astfel de instituţie are o credibilitate mai mare, acţionând în condiţii de competiţie şi putând face faţă concurenţei în domeniu, ca instituţie care acţionează în nume propriu, dar având capacitatea de a-şi asuma şi riscuri mai mari, pentru că beneficiază de sprijinul statului atunci când acţionează ca instituţie în numele statului. Pentru ţările în curs de dezvoltare cu o capacitate redusă de capitalizare a instituţiilor şi cu un perosnal în curs de formare în multe domenii ale economiei de piaţă, o instituţie de tip Eximbank reprezintă un nucleu de maximă eficienţă, organizatorică şi profesională, pentru sprijinirea şi promovarea exporturilor.

În acest context, legea de faţă, pe lângă alinierea la o practică ce s-a dovedit benefică va permite: aplicarea eficientă a politicii Guvernului în domeniul sprijinirii exportului, fluidizarea procesului de acordare a stimulentelor prin înlăturarea unor verigi birocratice, utilizarea optimă a resurselor alocate cu această destinaţie şi treptat reducerea aportului bugetar, prin gestionarea fondurilor proprii.

În proiectul propus spre aprobare Camerei Deputaţilor, atunci când a fost înregistrat, deci în faza iniţială, proiectul a fost conceput în varianta în care Eximbank-ul se apropia de o agenţie guvernamentală. Unicul acţionar ar fi trebuit să fie statul român. În urma discuţiilor din comisie s-a păstrat structura actuală a acţionariatului, adică F.P.S. plus S.I.F., aceasta deoarece, în primul rând, S.I.F.-urile şi-ar fi retras depozitele de la Eximbank, diminuând astfel o serie de resurse ale băncii şi, în al doilea rând, procesul de compensare F.P.S. - S.I.F.-uri ar fi fost anevoios.

Iniţial nu s-a optat pentru o proprietate mixtă a Exmibank-ului, pentru că la un moment dat s-ar putea să apară o contradicţie între interesul S.I.F.-urilor, de a maximiza profitul, şi interesul statului, de a sprijini cât mai mult exportul.

Tot în proiectul iniţial activitatea de bancă comercială a Eximbank-ului era limitată, dar în urma discuţiilor din comisii s-a aprobat înfiinţarea de sucursală, deci s-a lărgit şi această posibilitate, datorită penuriei de resurse bugetare.

Consider că aprobarea acestui proiect de lege ar însemna o aliniere a României la legislaţia europeană şi nu numai.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Din partea comisiei sesizate în fond. Aveţi cuvântul. Domnul deputat Traian Rânja.

Domnul Traian Neculaie Rânja:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Prin adresa nr. 91 din 24 mai 1999, Comisia de politică economică, reformă şi privatizare a fost sesizată pentru examinare în fond, privind proiectul de lege privind mecanismele de stimulare a comerţului exterior românesc şi organizarea şi funcţionarea Băncii de export-import a României, S.A. Eximbank.

Având în vedere importanţa acestei legi, la întocmirea raportului comisia a avut în vedere, atât avizele primite de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, dar în acelaşi timp a avut o serie de consultări, atât cu iniţiatorii, cât şi cu reprezentanţii Eximbank, consultări care s-au finalizat cam acum o săptămână prin acest raport.

Vă cerem să votaţi acest raport în forma pe care am stabilit-o noi în cadrul comisiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

În cadrul dezbaterilor generale, dacă doreşte să ia cineva cuvântul.

Din partea Grupului U.D.M.R., aveţi cuvântul.

Domnul Mátis Eugen:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Iniţiativa legislativă privind mecanismele de stimulare a comerţului exterior românesc şi organizarea şi funcţionarea Băncii de Export-Import a României, Eximbank S.A. reprezintă un proiect de lege de o importanţă majoră. Această afirmaţie este susţinută de multe argumente. Sprijinirea exporturilor şi a comerţului exterior este una din condiţiile de bază pentru crearea unei economii performante şi îmbunătăţirea balanţei comerciale. Cele două modalităţi principale prin care se pot susţine exporturile sunt, aşa cum este bine cunoscut, cele financiar bancare şi cele fiscale. Instrumentele financiar-bancare au, însă, nevoie atât de reglementări proprii, cât şi de instituţii proprii. Cadrul juridic prin care se derulează şi sprijinul statului trebuie să confere recunoaşterea angajamentului statului respectiv, pentru ca instrumentele utilizate să fie acceptate de practica internaţională. Este nevoie de un act normativ propriu care să reglementeze toate componentele mecanismului: instituţii, fonduri, operaţiuni şi care să difere de cerinţele legislative generale din domeniul activităţii bancare şi de asigurări, deoarece dualitatea care există la ora actuală duce la incompatibilităţi şi disfuncţionalităţi.

Ţările cu o economie dezvoltată, ţările din Europa centrală au adoptat deja un astfel de act normativ. La noi, cadrul legal existent a devenit inadecvat pentru susţinerea exporturilor de către statul român, atât în raport cu condiţiile concrete de funcţionare a economiei româneşti, cât şi în comparaţie cu practicile internaţionale. Acest proiect de lege, amendat din temelii în cadrul dezbaterilor din comisiile sesizate, răspunde parţial acestor necesităţi şi va putea asigura fluidizarea procesului de acordare a stimulentelor şi aplicarea eficientă a politicii Guvernului, în domeniul sprijinirii exporturilor.

Sperăm că unul din rezultatele aplicării acestui act normativ va fi reechilibrarea balanţei comerciale şi creşterea resurselor valutare proprii.

Nu putem, însă, să trecem cu vederea că toate aceste intenţii generoase vor rămâne în cadrul unui text de lege gol, dacă nu sunt sprijinite în mod corespunzător.

A trebuit să constatăm cu amărăciune o decizie politică şi de specialitate luată de Parlamentul României, a fost apoi desconsiderat şi schimbat de către Guvern. Mă refer la Legea bugetului de stat pe anul 1999, în care, la propunerea Grupului parlamentar U.D.M.R., la art. 20 se prevedeau 300 de miliarde lei pentru sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii, prevedere care pur şi simplu a fost eliminată de Guvern, prin Ordonanţa de urgenţă pentru rectificarea bugetului de stat. Toate acestea, în condiţiile în care majoritatea intrărilor în valută din activitatea de comerţ exterior se datorează I.M.M.-urilor. Sper că asemenea practici nu se vor mai repeta şi cei care lucrează pentru creşterea exporturilor vor fi ajutaţi, susţinuţi şi nu obstrucţionaţi.

Grupul parlamentar U.D.M.R. susţine acest proiect de lege şi va vota pentru adoptarea lui.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

În cadrul dezbaterilor generale, alte grupuri care doresc să ia cuvântul? Grupul P.N.Ţ. Domnul deputat Mihai Grigoriu, aveţi cuvântul.

Domnul Mihai Grigoriu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Acest proiect de lege, care a devenit, prin schimbarea titlului, în urma discuţiilor în comisie, "Lege privind organizarea şi funcţionarea Băncii de Export-Import a României, Eximbank" şi instrumentele specifice de susţinere a comerţului exterior este deosebit de important pentru economia şi pentru dezvoltarea economiei româneşti la momentul actual.

Legea pe care Grupul P.N.Ţ.C.D. o susţine este o lege coerentă, aşa cum a ieşit de la Comisia economică şi cum este actualmente textul raportului, în care în mod coerent sunt armonizate eventualele disfuncţionalităţi care ar fi trebuit să apară din dualitatea activităţilor pe care le va depune această instituţie specializată, cea de finanţare şi cea de asigurare.

Fiind o societate comercială de stat cu 51% acţiuni din partea statului, această instituţie va asigura şi va exprima sprijinul ferm şi suveran al statului român, referitor la activitatea de comerţ exterior, cu precădere în ceea ce priveşte exportul.

Obiectivele pe care le realizează această lege au fost expuse de iniţiator şi de colegul de la U.D.M.R. înainte. În principal, realizarea cadrului legislativ pentru rezolvarea dualităţii, activitate financiar bancară, asigurare; 2) realizarea cadrului juridic din care să rezulte în mod clar angajarea statului privind această asctivitate, urmărindu-se recunoaşterea internaţională şi 3) reglementarea tuturor componentelor, mecanismelor pentru aceste activităţi, instituţii, fonduri şi operaţiuni.

Sperăm că această lege va permite o îmbunătăţire a activităţii comerţului exterior, o fluidizare a creditelor şi a administrării acestora, privind această activitate, că prin acest lucru se va obţine o îmbunătăţire în ceea ce priveşte balanţa comercială, că poate, aşa cum este trecut în lege, la un moment dat România va avea şi ceva investiţii în afară de o manieră mai substanţială şi această instituţie este venită să sprijine şi aceste activităţi de investiţii româneşti în exterior şi, în consecinţă, va avea un efect benefic pentru economia naţională.

În încheiere, subliniez că Grupul P.N.Ţ.C.D. sprijină această iniţiativă legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Alte grupuri?

Vă rog. Domnule deputat Cazan, aveţi cuvântul, din partea Grupului parlamentar P.D.S.R.

Domnul Gheorghe Romeo Leonard Cazan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

După cum aţi observat din raport, legea propusă, varianta iniţială a fost copios amendată în Comisia de politică economică şi n-am prea înţeles obiecţiile colegului nostru de la U.D.M.R.

Legea este perfectibilă. Am mai fi avut posibilităţi să o îmbunătăţim, timpul a fost, însă, scurt, am lucrat, practic, sub o oarecare presiune, legat de faptul că trebuia să răspundem obligaţiei de a da acestei bănci importante pentru activitatea economică a ţării, să-i dăm acest sistem legal, de organizare şi funcţionare.

Cu toate că ar mai fi câteva lucruri pe care am putea să le îmbunătăţim, noi vom vota această lege în forma aceasta, urmând să vedem, în variantele gândite iniţial, ce mai putem să aducem suplimentar îmbunătăţirii.

Mă raliez, totuşi, colegului de la U.D.M.R. pentru faptul că, cu adevărat, degeaba scoatem legi bune dacă nu le susţinem prin actele importante ale Guvernului şi în primul rând prin sistemul general de conducere a economiei, bugetul de stat.

Dacă şi în anul 2000, Eximbank-ul va fi tratat în acelaşi mod cum a fost tratat până acum, această lege nu are nici o importanţă, o votăm degeaba, decât statuează cum să fie organizată şi să funcţioneze Eximbank-ul, lucru pe care puteau să-l facă şi dânşii, fără să treacă prin Parlament.

La fel, raportul trebuia să mai cuprindă şi nişte amendamente care nu au fost acceptate în cadrul comisiei, ele nu erau în mod expres pe text, ci se refereau la nişte eliminări; vom interveni, în caz că va fi nevoie.

Totuşi, votăm această lege. Acesta este ultimul cuvânt.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Alte grupuri? Nu mai sunt alte grupuri care doresc să vorbească în cadrul dezbaterilor generale.

Trecem la dezbaterea propunerii legislative. Din cele spuse şi din analiza documentelor rezultă că vom lucra numai pe raportul comisiei.

O să vă rog să vă pregătiţi acest document de lucru, ca să putem trece la dezbatere.

Trecem la dezbatere.

Începem cu titlul legii. Nr. crt. 1 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 2, titlul Cap. I.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La nr. 3, eliminare.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 4, eliminare.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 5, comisia propune textul alin. 1 al art. 1. Domnule deputat Acsinte Gaspar, vă rog!

Rog comisia să fie atentă, domnul deputat Acsinte Gaspar doreşte să facă un amendament sau să propună ceva.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Art. 1, care este textul de debut al acest proiect de lege şi unde se foloseşte sintagma: "EXIMBANK S.A.", după părerea mea, trebuie corelat cu titlul legii şi ar urma să aibă următoarea formulare: "Banca de export-import a României EXIMBANK S.A., denumită în cuprinsul legii "EXIMBANK S.A." este o instituţie specializată." Pentru că, altfel, apare această necorelare. Şi, după aceea, într-adevăr, în cuprinsul legii, putem să mergem numai cu sintagma "EXIMBANK S.A.", dar sub această condiţie, ca, în art. 1 să se facă referire că este vorba de Banca de export-import a României EXIMBANK S.A., care în cuprinsul legii se denumeşte "EXIMBANK S.A."

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Iniţiatorul? De acord. Comisia? De acord.

Tot aici aveţi amendament? Vă rog, aveţi cuvântul!

Domnul Ion Florentin Sandu:

Domnule preşedinte, la poz. 5 art. 1, se vorbeşte despre "instituţie specializată", referindu-se la o bancă. Or, în Legea bancară nr. 58 banca este definită ca: "o persoană juridică autorizată".

De aceea, v-aş propune, ţinând cont şi de amendamentul propus de domnul deputat Gaspar, ca în loc de "instituţie specializată" să se introducă sintagma "persoană juridică autorizată". Conform Legii bancare. Mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Iniţiatorul? Vă rog, aveţi cuvântul!

Domnul Ion Botescu:

Nu suntem de acord, ea este o instituţie specializată, deci nu este o bancă oarecare, desfăşurând activităţi speciale, în parte, deosebite de ale celorlalte bănci. Mă refer, în primul rând, la activitatea de asigurare, care, dintr-o dată, o detaşează.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, iniţiatorul nu este de acord cu amendamentul propus de domnul deputat Sandu Florentin. Comisia nu este nici ea de acord.

Vă menţineţi amendamentul?

Domnul Ion Florentin Sandu (din sală):

Da, pentru că tot bancă rămâne, în esenţă!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Autorul îşi menţine amendamentul.

Având în vedere că este un amendament al comisiei şi nu se propune eliminare, trebuie supus spre aprobare întâi acesta şi, dacă trece, asta este... Aşa sună regulamentul.

Domnul deputat Acsinte Gaspar. Vă rog!

Domnul Acsinte Gaspar:

Totuşi, ca să fim mai aproape de domeniul de reglementare, să înlocuim sintagma "o instituţie" cu "o bancă specializată". Şi, atunci, art. 1 ar urma să aibă următoarea redactare: "Banca de export-import a României EXIMBANK S.A., denumită în cuprinsul legii "EXIMBANK S.A.", este o bancă specializată, prin care se derulează activităţi de susţinere a comerţului." Că, totuşi, termenul de "instituţie" poate să dea alt sens operaţiunilor pe care le face banca.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Mihai Grigoriu.

Domnul Mihai Grigoriu:

Văd că iniţiatorul şi membrii comisiei sunt înclinaţi să aprobe. Eu vorbesc în nume propriu. Termenul de "instituţie" a apărut aici din cauză că, pe de o parte, lucrează ca o bancă, pe de altă parte, lucrează şi ca o societate de asigurări şi s-a dorit ca în acest articol iniţial de definiţie să apară un termen care să le cuprindă pe amândouă.

Şi referitor, la primul amendament, fiind "instituţie", sigur că este şi "persoană juridică". După aceea există detalierile necesare, care arată cum merge ca bancă, cum merge, în numele statului, pe fonduri, cum merge ca societate de asigurări şi ce face.

De aceea, părerea mea este că este bine aşa cum este în raport. Dar, dacă iniţiatorul şi ceilalţi doresc altceva, eu nu am nimic împotrivă.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doriţi, deci, să rămână "instituţie".

Domnul deputat Acsinte Gaspar?

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Nu am nimic împotrivă, eu am vrut să vin în întâmpinarea... Dar rămâne primul amendament!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Florentin Sandu? Renunţaţi la amendament, acceptaţi "instituţie".

Atunci, este o "instituţie", restul textului este cel pe care l-a propus domnul deputat Acsinte Gaspar ca amendament, acceptat de iniţiator şi de comisie. Vă supun spre aprobare alin. 1 al art. 1, în formula citită de domnul deputat Acsinte Gaspar prima dată.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Alin. 2, la nr. crt. 6. Intervenţii? Domnul deputat Sandu. Aveţi cuvântul!

Domnul Ion Florentin Sandu:

Domnule preşedinte,

Aici nu este vorba de a schimba sensul articolului, fără discuţie că este bine cum este trecut aici, numai că ultimele cuvinte: "exportatorilor şi importatorilor români", această sintagmă nu prea seamănă a termen juridic. De aceea, v-aş propune să se înlocuiască "exportatorii şi importatorii români" cu "agenţi economici români sau străini (dacă este cazul) care realizează operaţiuni de export şi/sau import".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Mai aveţi o precizare? Vă rog!

Domnul Ion Florentin Sandu:

Fac o precizare. În loc de "exportatori şi importatori români": "agenţi economici români care realizează operaţiuni de export şi/sau import."

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Iniţiatorul? De acord.

Comisia? De acord.

Deci, vă supun spre aprobare alin. 2, în formularea propusă de comisie, cu amendamentul domnului deputat Sandu Florentin şi acceptat de iniţiator şi comisie.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, adoptat.

În continuare, la nr. crt. 7, eliminare.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 1, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 2, la nr. crt. 8. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Este vorba de preambul.

La nr. crt. 9, lit. a). Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit. b), la nr. crt. 10.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit. c), la nr. crt. 11.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit. d), la nr. crt. 12. Intervenţii? Vă rog frumos! Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La rândul 2, este o greşeală de dactilografiere: "destinate sprijinirii producţiei de de bunuri", deci, trebuie eliminat de acolo un "de".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Corect, vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Domnul deputat Grigoriu.

Domnul Mihai Grigoriu:

Tot o tehnoredactare deficitară, dar aici nu mai este o greşeală de dactilografiere. Avem, dacă remarcaţi, ca exprimare: "sprijinirii producţiei de bunuri şi servicii destinate exportului şi a exportului în sine", asta vrea să spună. Cuvintele "exportului" sunt prea aproape unul de altul. Aici este o enumerare şi, de aceea, propun: "sprijinirii exportului şi a producţiei de bunuri şi servicii destinate exportului." Să facem o inversare de ordine, ca să nu fie cuvântul "exportului" la o aşa apropiere.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Iniţiatorul? De acord.

Comisia? Domnul deputat Cazan.

Domnul Gheorghe Romeo Leonard Cazan:

Eu găsesc că sunt doi indicatori şi ordinea firească este sprijinirea producţiei de export şi apoi a exportului. Deci, economic, mi se pare formularea cea mai corectă. Mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Atunci, înseamnă că ar trebui introdus: "precum şi a exportului". Nu? Ar rezolva acest lucru.

Domnul deputat Acsinte Gaspar. Vă rog!

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Sunt întru totul de acord cu motivarea pe care a dat-o domnul deputat Cazan, este vorba de doi indicatori diferiţi: "producţia de bunuri şi servicii destinate exportului şi a exportului, precum şi a operaţiunilor aprobate." Adică, sunt cu totul alte operaţiuni.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

În cazul acesta, ca să iasă, ar trebui să fie aşa: "destinate sprijinirii exportului, a producţiei de bunuri şi servicii destinate exportului, precum şi a operaţiunilor aprobate de.."

Domnul Traian Neculaie Rânja:

Menţinem formularea.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Iniţiatorul? La fel.

Atunci, menţinem formularea aceasta. Supun votului lit. d), cu amendamentul de corectare a textului propus de domnul deputat Acsinte Gaspar.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit. e), la nr. crt. 13. Nu sunt intervenţii.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit. f), la nr. crt. 14.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit. g), la nr. crt. 15.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit. h), la nr. crt. 16. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit. i), la nr. crt. 17.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit. j), la nr. crt. 18.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit. k), la nr. crt. 19.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit. l), la nr. crt. 20.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit. m), la nr. crt. 21.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit. n), la nr. crt. 22.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 2, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap. I, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul Cap. II, la nr. crt. 23. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 24, eliminare.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Dacă eliminăm statutul legal, cum aţi spus dumneavoastră, eliminarea preambului, art. 4 are numai lit. a), b) ş.a.m.d.? Comisia?

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Se reformulează întregul alineat!

Domnul Neculai Grigoraş (din sală):

La pag. 8, jos!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Suntem la poz. 25 şi începem cu a), dar, dacă nu are preambul...

Domnul Neculai Grigoraş (din sală):

Lit. a) devine alin. 1 al art. 3!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, rămâne art. 3 alin. 1, în forma aceasta. Bine.

La nr. crt. 25, alin. 1 al art. 3, aveţi intervenţii? Domnul deputat Naidin.

Domnul Petre Naidin:

Suntem obligaţi, conform prevederilor din alte acte normative, să completăm la sfârşitul alin. 1 cu propoziţia: "drepturile şi obligaţiile sale în calitate de acţionar fiind exercitate de Ministerul Finanţelor." Adică, este vorba că în numele statului cineva exercită drepturile şi acesta este Ministerul de Finanţe.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Iniţiatorul?

Domnul Ion Botescu:

În organizarea actuală, statul este reprezentant în structura acţionariatului de către FPS şi întreg proiectul de lege a avut în vedere acest aspect. Deci...

Domnul Petre Naidin (din sală):

Angajaţi credite bugetare!

Domnul Iuliu Furo (din sală):

Şi dacă FPS dispare!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia?

Domnul Traian Neculaie Rânja:

Comisia nu îşi însuşeşte acest amendament, precizarea nu este necesară. Deci, statul român va delega Guvernul, Guvernul poate delega unul din ministere.

Deocamdată, este într-adevăr în portofoliul Fondului Proprietăţii de Stat, probabil că se va ocupa o altă instituţie de administrare. Dar nu este necesară precizarea.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă menţineţi amendamentul? Renunţaţi.

Domnul deputat Acsinte Gaspar. Vă rog!

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Textul sună în felul următor: "EXIMBANK este societate comercială pe acţiuni în care statul român va deţine minimum..." Aceasta este o chestiune de viitor, eu cred că la data când se constituie trebuie spus: "statul român deţine minimum 51%."

De aceea, propun eliminarea lui "va".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Iniţiatorul? De acord.

Comisia? De acord.

Deci, textul amendamentat de domnul deputat Acsinte Gaspar la art. 3 alin. 1, voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin. 2, la nr. crt. 26. Intervenţii? Domnul deputat Popa. O să vă rog să interveniţi mai prompt!

Domnul Nicolae Popa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La nr.crt. 26 alin. 2, s-a efectuat o reformulare: "EXIMBANK S.A. îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prezenta lege, cu prevederile legislaţiei bancare, ale celei referitoare la societăţile comerciale din domeniul asigurărilor şi reasigurărilor precum şi cu statutul propriu."

Sigur, sunt de acord cu prezenta lege; de asemenea, sunt de acord cu ceea ce spune în forma iniţială: "Conform Legii nr. 31/1990", pentru că trebuie să prevedem aşa ceva; sunt de acord cu societăţile comerciale din domeniul asigurărilor, pentru că am adoptat-o astăzi, dar nu înţeleg: "precum şi cu statut propriu"? Aş ruga iniţiatorul sau Comisia economică să ne explice după ce "statut propriu" poate funcţiona EXIMBANK-ul? Mulţumesc.

Domnii Acsinte Gaspar şi Neculai Grigoraş (din sală):

Ca orice societate comercială, îşi face statut!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să explicaţi!

Domnul Ion Botescu:

Ca orice societate comercială, îşi va crea un statut propriu, în care această lege va fi detaliată şi, eventual, completată pe zonele necesare.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Naidin.

Domnul Petre Naidin:

Cred că colegul a întrebat foarte bine şi îl rog pe domnul ministru Ruşanu, de data aceasta, să fie atent la faptul că, la final, se propune abrogarea Hotărârii de Guvern nr. 189/1991, prin care s-a organizat şi propus funcţionarea băncii de export-import. În condiţiile în care se abrogă, odată cu publicarea prezentei legi, ce se întâmplă cu fosta bancă? Rămâne un vid neacoperit, până în momentul în care se face înregistrarea la Registrul comerţului? În acest sens a întrebat colegul meu.

Şi dacă este nevoie ca noi, prin lege, să propunem ca anexă un statut propriu. Aşa cum, de exemplu, am în faţă Ordonanţa de urgenţă nr. 159 privind înfiinţarea Companiei naţionale Loteria română.

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Îl vor face, pe baza legii!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Acsinte gaspar, vă rog, aveţi cuvântul!

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

În succesiunea ei, sigur că activitatea băncii se va desfăşura în primul rând în conformitate cu legea pe care o discutăm. După aceea, sunt legile incidente: legile bancare, legile privitoare la societăţile comerciale – respectiv Legea nr. 31/1990, asigurările şi reasigurările, pe care le-am adoptat acum. Şi, după aceasta, sigur că banca îşi va face un statut propriu, pe care îl va înregistra. Deci, nu este vorba de un statut pe care îl aprobăm noi, acum, prin lege.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă menţineţi amendamentul? Domnul deputat Naidin. Aveţi cuvântul!

Domnul Petre Naidin:

Odată cu abrogarea, prin publicarea prezentei legi, a Hotărârii de Guvern nr. 189, pică şi statutul băncii, care este în funcţiune.

Domnul Ion Botescu:

La finalul legii, se poate introduce faptul că statul actual rămâne valabil până la adoptarea noului statut al EXIMBANK.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

De acord? Da.

Dacă nu mai sunt alte intervenţii, vă supun votului alin. 2, nr. crt. 26.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin. 3, la nr. crt. 27. Aveţi cuvântul, domnule deputat!

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aş propune o completare, în aşa fel ca acest nou alineat să aibă următoarea formulare: "EXIMBANK S.A. îşi desfăşoară activitatea la nivel central, teritorial prin sucursale şi în străinătate prin birouri de reprezentare." Este o punere de acord cu prevederile art. 5, care dă dreptul consiliului de administraţie să decidă înfiinţarea de sucursale în teritoriu şi birouri de reprezentare în străinătate, precum şi cu art. 2, care stabileşte obiectivele acestei instituţii, între care se regăsesc şi activităţi de reprezentare prin intermediul birourilor. Deci, aceasta ar fi formularea.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Iniţiatorul? De acord.

Comisia? De acord.

Vă rog să-mi daţi textul, pentru Serviciul tehnic.

Textul alin. 3 al art. 3,în formularea făcută de domnul deputat Grigoraş.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 3, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 28, eliminare.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 29, art. 4, dacă sunt intervenţii? Doamna deputată Hildegard Puwak.

Doamna Hildegard Puwak:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu aş fi vrut să fac această observaţie, dar, totuşi, mă simt obligată să o fac. Dacă vedeţi, în col. 2, toate amendamente care sunt formulate aici au ca autor Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare. Aş dori să vă aduc la cunoştinţă că la acest articol formularea votată în comisie a fost următoarea: "EXIMBANK S.A. este condusă de un consiliu de administraţie numit de către adunarea generală a acţionarilor format din 9 membri: preşedintele consiliului de administraţie, care este şi preşedintele executiv al băncii, 3 vicepreşedinţi, care sunt şi vicepreşedinţi executivi ai băncii şi 5 membri." În această a doua coloană au apărut menţiuni care nu au fost supuse votului comisiei.

În calitatea dumneavoastră de preşedinte de şedinţă, vă rog, domnule vicepreşedinte, să găsiţi soluţia pentru a pune de acord votul comisiei cu ceea ce apare în raport.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

O să rog comisia să răspundă.

Eu vă propun următorul lucru: să îl retrimitem la comisie pentru a vedea exact ce s-a întâmplat şi, pe urmă, să-l readucem în plen, cu explicaţia respectivă.

Întrebarea mea este, doamnă Puwak: formularea actuală, aşa cum este, o acceptaţi sau nu? Pentru că, dacă acceptaţi formularea actuală, putem să depăşim momentul. Dacă nu, ne ducem la comisie şi ne reîntoarcem după aceea.

Procedural, probabil că la comisie s-a greşit, în momentul în care a apărut alt text decât cel care a fost adoptat prin vot acolo.

Doamna Hildegard Carola Puwak:

Nu cred că formularea actuală este corectă.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă aveţi o propunere, vă rog.

Doamna Hildegard Carola Puwak:

Da. Respectarea formulării din comisie şi votul care a fost dat atunci pe formularea pe care am menţionat-o anterior.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

În cazul acesta, vă rog să citiţi exact textul adoptat de comisie, doamna deputat, şi, dacă nu sunt alte observaţii, îl supuneţi pe acela aprobării.

Doamna Hildegard Carola Puwak:

Deci: "EXIMBANK SA este condusă de un consiliu de administraţie numit de către Adunarea Generală a Acţionarilor, format din 9 membri: preşedintele Consiliului de administraţie, care este şi preşedintele executiv al băncii, 3 vicepreşedinţi, care sunt şi vicepreşedinţi executivi ai băncii, şi 5 membri.".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

De acord? Bun.

Atunci, vă supun spre aprobare textul acesta.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Rugămintea mea este ca textul respectiv să fie transmis Serviciului tehnic.

La nr.crt.30, eliminare.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La nr.crt.31, art.5, preambul.

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Este o chestiune de redactare, şi cred că ar trebui să începem cu subiectul. Ar spune aşa art.5: "Consiliul de administraţie are următoarele atribuţii principale: …" şi apoi se enumeră.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Corect.

Iniţiatorul? De acord.

Comisia? De acord.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Adoptat în unanimitate.

La nr.crt.32, eliminare.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.a) de la nr.crt.33: "Salarizarea personalului". Trebuie introdus cuvântul "personalului".

Deci, lit.a) cu acest amendament.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.b) de la nr.crt.34.

Nu sunt intervenţii.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.c) de la nr.crt.35.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.d) de la nr.crt.36.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.e) de la nr.crt.37.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.f) de la nr.crt.38.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.g) de la nr.crt.39, eliminare.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.h) de la nr.crt.40, eliminare.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

În continuare se vor reaşeza literele.

Lit.g) de la nr.crt. 41.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.h) de la nr.crt.42.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.i) de la nr.crt.43.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.j) de la nr.crt.44.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.k) de la nr.crt.45.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

În continuare, art.5 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Nr.crt.46, eliminare.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Nr.crt.47, eliminare.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Nr.crt.48, eliminare.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vă rog, aveţi cuvântul, domnule deputat Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am impresia că există o necorelare între poz.27, unde spune că "EXIMBANK-ul îşi desfăşoară activitatea la nivel central şi prin sucursale", şi poz.41 unde se spune că "…decide înfiinţarea de sucursale în ţară şi birouri de reprezentare în străinătate.".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

S-a modificat articolul corespunzător. Este corelat textul, deci nu revenim.

Art.6 alin.1, la nr.crt.49.

Domnul deputat Naidin.

Domnul Petre Naidin:

Domnule preşedinte,

Am votat, pentru că ne aliniem după legislaţia bancară şi a societăţilor de asigurare şi reasigurare, pentru care avem un proiect de lege al senatorului Vosganian, pe care astăzi l-am votat şi a rămas în faza de mediere şi respectiv Legea nr.136 din 1996.

În domeniul de asigurare şi reasigurare niciodată nu s-a pus problema ca noi să legiferăm numărul de ani de numire a membrilor Consiliului de administraţie la aceste societăţi.

Acum revin şi spun că la Legea bancară, nr.58, de anul trecut, la art.27, se spune expres: "Termenul mandatului nu poate fi mai mare de 4 ani, cu posibilitatea de a fi realeşi.".

Deci, suntem într-un conflict de legi: între Legea bancară şi ceea ce ni se propune.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, propuneţi 4 ani, pentru corelare.

Domnul Petre Naidin:

Da.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Iniţiatorul? De acord.

Comisia? De acord.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.2 de la nr.crt.50.

Nu sunt intervenţii.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.3 de la nr.crt.51.

Domnul deputat Naidin.

Domnul Petre Naidin:

Vreau să evidenţiez acelaşi lucru. Este bine ca iniţiatorul şi comisia să se mai gândească în pauză la ceea ce ni se propune la art.27 din Legea anr.58: "Sunt alte cazuri de incompatibilitate a celor care trebuie să fie administratori…", faţă de varianta iniţiatorului care mai şi spune imperativ "numai dacă".

Este bine să se mai reflecteze.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Eu vă propun următorul lucru, totuşi, nu putem să continuăm. Până în timpul pauzei vă rog să veniţi cu formulările corectate sau corelate, şi continuăm dezbaterea după pauză, la ora 14,15.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Onoraţi colegi,

Vom continua şedinţa.

Până când vin secretarii de şedinţă şi ceilalţi colegi, vă informez că ne putem exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale asupra următoarelor legi: Legea privind permisele de muncă; Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi; Legea pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.40/1998 privind stabilirea ca zi nelucrătoare a zilei de 30 noiembrie 1998; Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.99/1999 privind aprobarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Federale Germania cu privire la colaborarea în domeniul şcolar, semnat la Bucureşti la 15 martie 1996; şi Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.12/1999 privind schimbul terenului în suprafaţă de 5.000 de m² situat în Şoseaua Kiseleff, zona Piaţa Presei Libere, sector 1, Bucureşti, România, cu construcţia şi terenul aferent situate în Dorotheenstrasse, 62 – 66, Berlin, Republica Federală Germania.

Reluăm dezbaterile pe care le-am întrerupt înainte de pauză.

Preambulul alin.3 al art.6, la nr.crt.51.

Dacă sunt intervenţii?

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Aveţi cuvântul.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Propun ca din partea finală a alin.3 să eliminăm cuvântul "numai", pentru că, dacă vom citi în continuare textul legat de lit.a), ar suna destul de nepotrivit.

Să spunem: "Revocarea din funcţie a oricărui membru al Consiliului de administraţie se face dacă…", şi se elimină "numai"; apoi la lit.a) este: "nu mai este eligibil în conformitate…", nu "numai dacă nu mai este eligibil…".

Textul este: "Se face dacă:…", şi dăm fiecare ipoteză pentru care poate fi revocat din funcţie.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Iniţiatorul? De acord.

Comisia? De acord.

Preambulul cu amendamentul propus de domnul deputat Acsinte Gaspar la alin.3.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate adoptat.

În continuare, lit.a) de la alin.3, la nr.crt.52.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.b) de la nr.crt.53.

Domnul deputat Naidin, aici aveaţi dumneavoastră o intervenţie.

Vă rog.

Domnul Petre Naidin:

Împreună cu iniţiatorul, ajutându-ne şi domnul Gaspar, am găsit o formulă care este mai adaptată specificului acestui proiect de lege.

Gândindu-ne la art.49 din Constituţie privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi să nu facem greşeli, propunem: "A fost condamnat la o pedeapsă privativă de libertate pentru fapte săvârşite în legătură cu exercitarea atribuţiilor de administrator".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Iniţiatorul? De acord.

Comisia? De acord cu amendamentul.

În acest caz, vă supun spre aprobare lit.b) de la alin.3, în forma prezentată de domnul deputat Naidin.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.c).

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Stimaţi colegi,

Propun să se introducă şi o altă ipoteză în legătură cu revocarea din funcţie a membrilor Consiliului de administraţie, şi anume: "…şi în situaţia în care se află în imposibilitate de a-şi exercita mandatul pentru o perioadă de cel mult 45 de zile.".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Iniţiatorul? De acord.

Comisia? De acord.

Rog să-mi prezentaţi şi în scris amendamentul, ca să rămână pentru Departamentul tehnic.

Vă supun spre aprobare lit.c), în forma prezentată de domnul deputat Acsinte Gaspar.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alte litere nu mai sunt la alin.3.

Vi-l supun spre aparobare în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.4, la nr.crt.54.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.5 de la nr.crt.55.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vă supun spre aprobare art.6 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La nr.crt.56, eliminare.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.1 al art.7, la nr.crt.57.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.2 de la nr.crt.58.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Nr.crt.59, eliminare.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Nr.crt.60, eliminare.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.7 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Nr.crt.61, eliminare.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Nr.crt.62, eliminare.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap.II în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Nr.crt.63, titlul cap.III.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Nr.crt.64, art.8.

Intervenţii?

Aveţi cuvântul, domnule deputat Acsinte Gaspar.

Redactare. Vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Formula de debut mi se pare puţin nefericită, şi atunci aş propune să reamenajăm textul în felul următor: "Pentru sprijinirea exporturilor româneşti, în numele şi în contul statului, se constituie la EXIMBANK următoarele fonduri: …".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Iniţiatorul? De acord.

Comisia? De acord.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

S-a aprobat preambulul art.8.

Lit.a), la nr.crt.65.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.b), la nr.crt.66.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.c), la nr.crt.67.

Intervenţii?

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Ion Florentin Sandu:

Domnule preşedinte,

Aici, comisia a cerut sau a efectuat înlocuirea fondului pentru acordarea bonificaţiilor de dobândă cu fondul pentru stabilizarea ratei dobânzii.

Mie mi se pare că sunt două lucruri total diferite: fondul pentru acordarea bonificaţiilor ar fi un fond care să acorde o scădere a dobânzii, o bonificaţie de dobândă la cei care fac export sau cel puţin aşa înţeleg eu, iar fondul pentru stabilizarea ratei dobânzii ar fi fost un fond pentru operaţiile cu desfăşurare lungă în timp şi din acest fond să se producă un fel de aplatizare a dobânzii, încât agentul economic să nu aibă probleme legate de această variaţie de dobândă.

De aceea, eu vă propun să lăsăm ambele variante, deci, la pct. c) să rămână "fondul pentru acordarea bonificaţiilor de dobândă", care este un fond, iar la pct. d), "fondul pentru stabilizarea ratei dobânzii".

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Iniţiatorul?

Domnul Ion Botescu:

Această problemă s-a discutat şi în Comisia pentru politică economică. Considerându-se că formulele sunt identice, s-a optat pentru formula comisiei, deoarece pe plan internaţional comerţul este liberalizat şi nu sunt admise subvenţionări. Or, păstrând forma iniţială în lege, aceasta putea fi interpretată de către organismele internaţionale că România ar promova o stimulare poate neloială a exporturilor.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Ana Gheorghe.

Domnul Ana Gheorghe (HD):

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am avut onoarea şi plăcerea să stau de vorbă cu preşedintele EXIMBANK-ului din Statele Unite ale Americii.

Politica acestei bănci este simplă: practică dobânzi avantajoase pentru importurile în care este interesată America şi dobânzi mai restrictive pentru importurile de care nu este interesată America.

În ceea ce priveşte exportul, practică dobânzi foarte acceptabile pentru produsele, lucrările şi serviciile ce prisosesc Americii şi care trebuie să constituie o piaţă şi menţinerea lor pe piaţa mondială şi invers, este destul de restrictivă în ceea ce priveşte exportul produselor deficitare în plan intern. Deci, asta este politica.

La întrebarea mea foarte tranşantă: "Dacă din bugetul federal se acoperă diferenţa de dobândă?" mi-a răspuns: "Jocul este cel pe care vi l-am explicat".

În această situaţie, vă propun a analiza: este bine să menţinem acest punct în textul legii? Pentru că, dacă ne raportăm la convenţiile la care România este parte, şi mă refer îndeosebi la prerogativele sau la obligaţiile pe care şi le-a luat, şi le-a asumat în calitate de membră a Organizaţiei Mondiale a Comerţului, sigur că nu putem să discutăm de aşa ceva, adică, subvenţionarea sau avantajele, într-un fel sau altul, acordate activităţii de import-export sunt limitative şi trebuie respectate aşa cum sunt scrise ele.

Dacă analizăm textul iniţial: "Fond pentru acordarea bonificaţiilor de dobândă", ce dorim? Creăm un fond, evident, gândindu-ne la resursele bugetare, pentru a acoperi ecartul dintre dobânda practicată pe piaţă şi dobânda pe care dorim să o subvenţionăm şi pe care o şi comunicăm producătorilor pentru export şi exportatorilor în sine. Ce trece de pragul acesta, înseamnă că va trebui să fie acoperit de aici.

Cel de-al doilea termen mi se pare destul..., sau la fel de nefericit. Ce înţelegem prin "Fond pentru stabilizarea ratei dobânzii"?

Poate exista aşa eva? Putem constitui un fond prin care să spunem că dobânda nu mai oscilează nici în sus, nici în jos?

Dacă dorim să practicăm un comerţ liber, iar banca specializată să asigure acest mecanism la care m-am referit eu, vă propun ca acest punct, această literă să nu mai existe.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Iniţiatorul? La microfon!

Domnul Ion Botescu:

La lit. c) insistăm să rămână "Fondul pentru stabilizarea ratei dobânzii".

Domnul Gheorghe Ana (Hd) (din sală):

Motivul?! Ce-i aceea: "stabilizarea ratei dobânzii"?

Domnul Ion Botescu:

Având în vedere că rata dobânzii pe piaţă este destul de mare, pentru a stimula exportul trebuie să existe o dobândă mai mică, şi atunci, este necesară stabilizarea ratei dobânzii la un nivel mai mic, deci, pentru a se acoperi ecartul între dobânda de piaţă şi dobânda la care vrem să desfăşurăm activitatea de export.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia?

Domnul Traian Neculaie Rânja:

Având în vedere...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, vorbiţi în microfon!

Domnul Traian Neculaie Rânja:

Având în vedere importanţa acestui articol, solicităm retrimiterea la comisie, întrucât nu putem hotărî, noi, cei doi membri care suntem...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, doriţi ca lit. c) să v-o retrimitem, da?

Domnul Traian Neculaie Rânja:

Da.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, pct.67 la comisie.

Bun. Mi se pare într-un fel normal să facem nişte texte clare şi bune şi cred că este mai bine să meargă la comisie. Ca atare, retrimitem la comisie pct.67, lit. c).

La pct.68, lit. d). Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Urmează ca articolul în ansamblu să fie votat după ce comisia îşi spune punctul de vedere.

Am însă rugămintea ca, în funcţie de programul pe care-l are Camera Deputaţilor, cel mai târziu joi sau vineri să putem adopta..., să supunem spre aprobare plenului textele respective, deci în şedinţa de mâine a comisiei să putem obţine suplimentarea raportului.

Domnul deputat Rânja, din partea comisiei.

Domnul Traian Neculaie Rânja:

Deci, invităm atât pe domnul deputat Ana, cel care a propus amendamentul, cât şi iniţiatorii, mâine, la ora 13,00, la noi, la comisie, pentru o discuţie de 5-10 minute.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Deci, toate textele...

O voce din sală:

La 9,30!

Domnul Traian Neculaie Rânja:

La 9,30, cum spune domnul deputat.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, toate textele care rămân..., mâine, la 9,30 se va întâlni iniţiatorul cu cei interesaţi, pentru rezolvarea acestei chestiuni.

Eliminare, la nr. crt. 69.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La nr.crt.70, alin. 1 al art. 9.

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În situaţia în care art. 9 ar fi constituit un alineat distinct în cadrul art. 8, unde sunt enumerate fondurile, redactarea ar fi fost corectă, în sensul că "Sursele financiare de alimentare a acestor fonduri..."

Atâta timp, însă, cât se face o normă distinctă, nu mai ştim la care "acestor fonduri" se face trimitere, şi, ca atare, v-aş propunem să redactăm textul în felul următor: "Sursele financiare de alimentare a fondurilor prevăzute la art. 8, cu excepţia fondului pentru stabilizarea ratei dobânzii sunt: ...", pentru că ne găsim în cadrul unui text distinct, se face o enunţare asupra unor situaţii care nu sunt cunoscute în corpul art. 9. Deci, să facem o trimitere la art. 8, unde sunt enunţate toate fondurile.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

De acord?

Domnul deputat Ana.

Evident, dacă suntem de acord cu textul, urmează însă ca el să fie corelat cu textul pe care-l vom vota pentru lit. c), cu denumirea acestui fond.

Domnul Gheorghe Ana (Hd):

De acord cu propunerea făcută de domnul vicepreşedinte Gaspar şi vă propun ca textul, la alin. 1, să fie definitivat după ce vom proceda la stabilirea termenelor privind litera în discuţie de la art. 8 de mai sus.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Eu vă propun următorul lucru: ca preambulul acestui art. 9 alin. 1, preambulul numai, să fie adoptat, iar restul – conţinutul, să-l putem vota acum, pentru că literele le putem vota, nu?, şi rămâne ca preambulul să-l corelăm cu lit. c) după ce comisia, împreună cu...

Deci, o să rămână doar preambulul de corelat la comisie şi trecem la lit. a) a alin. 1, de la nr.crt.71.

Domnul deputat Grigoraş.

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aş ruga şi comisia, şi iniţiatorul să urmărească, să încercăm să dăm o formulare coerentă textelor, aproape de la majoritatea literelor.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Aici, în primul rând, sunt nişte chestiuni care evident sunt necorelate, la a) şi la c) apare "sume", la b) şi la...

Domnul Neculai Grigoraş:

Exact la asta vroiam să mă refer şi eu...

Deci, domnule preşedinte, la a) trebuie articulat – "sumele"...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Corect ar fi trebuit peste tot să fie.

Domnul Neculai Grigoraş:

La b) nu cred că putem să vorbim despre "sumele prevăzute în bugetele de stat anuale", că nu avem la un moment dat toate "bugetele de stat anuale", şi este corect să spunem: "sumele prevăzute în bugetul de stat anual", pentru că în fiecare an vom avea un buget.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Evident.

Domnul Neculai Grigoraş:

La lit. c), trebuie să punem: "sumele prelevate în limita unei cote de 25% din creanţele", la lit. d) "sumele", de asemenea, "nete ce provin din primele de".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

La e), mai departe...

Domnul Neculai Grigoraş:

La e), de asemenea, trebuie şi acolo.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Şi nu "din asigurare"...

Domnul Neculai Grigoraş:

"Sumele recuperate" şi la f), "sumele recuperate de la peersoana juridică garantată".

Şi, în felul acesta, textul are o formulare coerentă şi corectă.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun.

Domnul Gheorghe Ana (din sală):

"Sumele prevăzute anual..."

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. La lit. a). Deci, trebuie trecut, evident, "sumele alocate anterior intrării în vigoare..."

Nr.crt.71, cu amendamentul acceptat de comisie şi de iniţiator. Da?

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La b) sunt două versiuni: "sumele prevăzute în bugetul de stat anual...", "sumele cu această destinaţie prevăzute în bugetul de stat anual..." sau "Sumele prevăzute..."

Voci din sală:

Anual!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

"... anual"... "sumele prevăzute cu această destinaţie anual în bugetul de stat". Bun. Deci: "sumele prevăzute anual în bugetul de stat, cu această destinaţie".

Deci, nr.crt.72, în această formulare, lit. b).

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Litera c): "sumele prelevate, în limita unei cote de 25%, din creanţele externe recuperate de stat efectiv de la ţările debitoare".

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La nr.crt.74: "sumele nete care provin din primele de asigurare".

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Aici, la nr.crt.75, lit. e) ar trebui explicat ce asigurare. "Sumele recuperate din asigurare". Adică, textul este eliptic, nu se înţelege bine.

Vă rog, iniţiatorul.

Domnul Traian Neculaie Rânja:

Este vorba de asigurarea creditelor.

Deci, este vorba de "sumele recuperate din asigurarea creditelor".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

aşa sună corect: "... din asigurarea creditelor". De acord, da? Deci, "sumele recuperate din asigurarea creditelor".

Deci, la nr.crt.75, lit. e).

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La f): "sumele recuperate de la persoana juridică garantată"

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La nr.crt.77, lit. g): "dobânda încasată din fructificarea sumelor disponibile ale fondurilor".

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La nr.crt.78, lit. h). dacă aveţi vreo intervenţie? Nu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alinetul 2, la nr.crt.79. Intervenţii?

Domnul deputat Acsinte Gaspar. Vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Este o redactare puţin supărătoare la textul alin. 2: "Sursa de alimentare (...) este bugetară şi va fi (...) anual, de la bugetul statului".

V-aş propune să eliminăm sintagma "este bugetară", şi textul să aibă următoarea redactare: "Sursa de alimentare a fondului pentru stabilizarea ratei dobânzii va fi dimensionată şi alocată anual de la bugetul statului, în conformitate cu strategia Guvernului de sprijinire a comerţului exterior românesc".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

În principiu, cred că şi comisia şi iniţiatorul sunt de acord cu amendmentul. Urmează să adoptăm textul împreună, după ce stabilim exact la comisie...

Domnul Traian Neculaie Rânja:

Trebuie să stablim la comisie, cum se numeşte exact acest fond.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Exact. Deci, nu înainte.

Lăsăm nevotat nr.crt.79, dar amendamentul domnului Acsinte Gaspar a fost acceptat.

La nr.crt.80, vă rog, dacă sunt intervenţii la alin. 3? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alineatul 4, la nr.crt.81.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Domnul Gheorghe Ana (Hd)(din sală):

Cu excepţia formulării!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Scuzaţi. Şi aici apare aceeaşi formulare, deci, şi alin.4 rămâne tot la comisie, urmând să rezolvăm după aceea.

trecem în continuare la nr.crt.82, art. 10 alin. 1. Dacă sunt intervenţii?

Vă rog, iniţiatorul.

Este o greşeală. Vă rog.

Domnul Traian Neculaie Rânja:

Aici apare: "... cu aprobarea Comitetului interministerial de credite şi comerţ exterior", este, de fapt, vorba de Comitetul interministerial de garanţii şi credite pentru comerţ exterior.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Alte intervenţii la alin. 1 al art. 10?

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Mai trebuie trecut: "... asumate în numele şi în contul statului".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

"... în numele şi în contul statului", da?

Deci, ar fi aşa: "Fondurile prevăzute la art. 8 vor fi utilizate de către EXIMBANK-S.A. cu aprobarea Comitetului interministerial de garanţii şi credite şi comerţ exterior...", "de" sau "pentru comerţ exterior"? "... de comerţ exterior, pentru achitarea angajamentelor asumate în numele şi în contul statului în activitatea de stimulare a exportului, astfel..."

Domnul Gheorghe Ana (Hd) (din sală):

Sunt trei de "în" în două rânduri!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Asta este.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit. a), la nr. crt. 83. Aici, dacă sunt intervenţii?

Domnule deputat Grigoraş

Vă rog.

Domnul Neculai Grigoraş:

Este vorba, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, de o punere de acord gramaticală. În preambul, la lit. a): "Fondul pentru garanţii de export prevăzut la art. 8 lit. a) pentru plata: ..." şi ultima liniuţă, deci: "... pentru plata altor garanţii specifice de export, stabilite prin contracte externe, potrivit prevederilor legale în vigoare". Deci, "altor" în loc de "alte".

sus, "pentru plata" şi fiecare liniuţă trimite la "garanţiilor", "garanţiilor", şi jos, "... plata altor garanţii".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Dacă mai sunt alte intervenţii aici? Nu sunt.

Iniţiatorul şi comisia sunt de acord? Este o chestiune de acord gramatical.

Deci, la lit. a).

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

S-a adoptat nr. crt. 83, cu amendmentul domnului deputat Grigoraş.

La nr. crt. 84, lit. b). Deci, nu sunt amendamente.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Litera c), la nr. crt. 85.

Aici apare chestiunea aceea cu corelarea cu textul. Deci, acesta rămâne la comisie.

La nr. crt. 86 se propune eliminarea.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 87, alin. 2.

Faceţi propunerea de la microfon, dacă se poate, pentru că nu se aude.

Domnul deputat Acsinte Gaspar, vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

"Nivelul obligaţiilor de plată ale EXIMBANK-S.A. pentru utilizarea acestor sume se va stabili prin convenţie încheiată între Ministerul Finanţelor şi EXIMBANK-S.A., în cote..." Deci, trebuie introdusă...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, suntem la alin. 2, nr. crt. 87.

Domnul Acsinte Gaspar:

Deci, covenţia este încheiată între Ministerul Finanţelor şi EXIMBANK.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Este corect. Deci, alin. 2, cu acest amendament.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

A fost adoptat nr.crt. 87.

Alinetul 3, la nr. crt. 88. Nu sunt intervenţii.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alinetul 4, la nr. crt. 89.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Urmează ca articolul să-l votăm după ce vom avea răspunsurile comisiei.

La nr. crt. 90, eliminare.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 91, art. 11. Intervenţii? Nu sunt.

Aveţi comentarii?

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Vă rog, nu se aude. De la microfon, vă rog.

Da, apare şi aici fondul acesta cu stabilizarea ratei dobânzii.

Deci, nu putem să...

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Ne găsim în corpul unei legi. Deci: "pe baza fondurilor prevăzute la Cap. III". Nu mai trebuie: "... al prezentei legi", că doar nu ne referim la altă lege. Este vorba de Cap. III din această lege.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da.

Domnul Acsinte Gaspar:

Şi se elimină sintagma "al prezentei legi".

"EXIMBANK-S.A. poate realiza, cu aprobarea..."

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Am înţeles. Şi aici este vorba de acest fond pentru stabilizarea ratei dobânzii şi urmeză să votăm, tot aşa, după ce comisia va stabili mâine exact conţinutul şi titulatura acestui fond.

Deci, art. 12, la nr.crt.92, dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul nou, art. 13, la nr.crt.93.

Domnule deputat Ana Gheorghe, aveţi cuvântul.

Domnul Ana Gheorghe (Hd):

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu mă refer la pct. c), din punct de vedere al tehnicii legislative.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Unde? La art. 12 lit. c)?

Domnul Ana Gheorghe (Hd):

Textele de lege nu pot fi puse în paranteză.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog.

Domnul Ana Gheorghe:

Textele de lege nu pot fi puse în paranteză. Ele, de regulă, au un conţinut imperativ şi clar. Paranteza aici vrea să dea nişte explicaţii: "... acordă garanţii specifice de export".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Trebuie eliminată paranteza.

"... pentru export" şi eliminarea parantezei.

Domnul deputat Grigoraş.

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Dacă am revenit la art. 12, trebuie să observăm că în preambul se spune: "EXIMBANK-S.A. acordă, în condiţiile art. 11: a) garanţii..., b) garanţii, c)... " şi începem iar cu "... EXIMBANK-S.A. acordă garanţii".

Cred că trebuie să eliminăm: "EXIMBANK-S.A.", fiindcă se înţelege, pornind de la prevederile preambulului, şi să rămână: "garanţii specifice de export" şi formularea în continuare.

Deci, nu ştiu dacă am fost înţeles.

Trebuie să eliminăm expresia "EXIMBANK-S.A." din preambulul lit. c).

Voci din sală:

Pentru producţia de export, distinct!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Pentru lit.c) de la art.12, la nr.crt.92, se propune o corelare a textului cu preambulul şi, de asemenea, o precizare a textului, eliminându-se paranteza, aşa cum corect a observat domnul deputat Ana.

Îi dau cuvântul domnului deputat Cazan, să propună un text.

Domnul Gheorghe-Romeo-Leonard Cazan:

Deci textul ar suna aşa: "garanţii specifice pentru sprijinirea producţiei de bunuri şi servicii destinate exportului, precum şi pentru export", la lit. c).

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Şi e corelat şi cu textul iniţial.

Domnul Gheorghe-Romeo-Leonard Cazan:

Corelat cu textul iniţial şi omologat şi de iniţiator.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

O să vă rog să-mi puneţi, pe o bucată de hârtie, textul, aşa cum l-aţi propus. Eu vi-l supun, la lit.c) ...

Domnul Gheorghe-Romeo-Leonard Cazan:

Domnule preşedinte, permiteţi-mi, pentru că tot am venit la tribună, să spun că întâlnirea pentru corectarea acestor articole care sunt transmise la comisie va fi la ora 12,30, având în vedere că ele s-au adunat foarte multe şi nu o să putem să dăm peste cap programul nostru deja stabilit la comisie.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci lit.c), în formula pe care aţi prezentat-o, v-o supun spre aprobare, la art.12.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.12, în ansamblu, din nou.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.13, la nr.crt.93.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

La alin.1, deci, nu există nici o intervenţie.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La alin.2, iniţiatorul doreşte să facă o precizare.

Vă rog. Suntem la nr.crt.93.

Domnul Ion Botescu:

Propun să renunţăm la alin.2, deoarece intră în contradicţie cu Legea datoriei publice, unde, la art.2, spune: "Guvernul este autorizat să contracteze împrumuturi de stat interne şi externe sau să garanteze împrumuturile interne şi externe numai prin Ministerul Finanţelor şi în următoarele scopuri". Deci propun eliminarea alin.2.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci rămânem pentru ideea de a elimina alin.2, pentru a corela legea cu Legea finanţelor publice.

Vă supun spre aprobare eliminarea.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

În acest caz, art.13 rămâne doar cu un singur alineat.

Trecem la articolul nou 14, la nr.crt.94.

Domnul deputat Grigoraş. Vă dau imediat cuvântul şi dumneavoastră. Vă rog să-mi spuneţi la ce alineat.

Domnul Neculai Grigoraş:

La alin.4, domnule preşedinte.

Numai puţin, am impresia că, totuşi, întregul articol ar fi putut fi sistematizat altfel, dar cred că, dacă ajunge la Senat, poate o mai lucrează şi ei, acolo. Deci aştept pentru alin.4.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Acsinte Gaspar şi pe urmă vă dau cuvântul.

Vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Cred că textul se poate reamenaja, în sensul să dăm factor comun "EXIMBANK-ul asigură" şi, pe urmă, să spunem ce asigură, pentru că, aşa cum sunt redate alineatele, vedeţi, după fiecare se pune punct şi virgulă şi se repetă, la nesfârşit, subiectul. Şi v-aş propune în felul următor: "EXIMBANK S.A. asigură: - creditele de export pe termen scurt, mediu şi lung împotriva riscurilor de ţară şi a celor comerciale; - investiţii româneşti în străinătate; - credite obţinute de societăţi comerciale în vederea realizării producţiei de export". Şi, după aceea, la 4, care ar deveni alin.2: "Asigurările enumerate la lit.a), b), c), se vor face potrivit prevederilor prezentei legi şi procedurilor aprobate".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

La alin.1, de ce la lit.a), b), c)?

Domnul Acsinte Gaspar:

Deci la alin.1. Şi, pe urmă, 5 să devină 3 şi cred că nu ar fi această repetiţie supărătoare, după mine.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aveţi cuvântul, vă rog.

Domnul Mátis Eugen:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Domnul vicepreşedinte Gaspar mi-a uşurat mult sarcina. Şi eu am vrut să propun această reaşezare şi aş dori să vă atrag atenţia că există o necorelare între alin.1, 2 şi alin.3, în formularea iniţială. În 1 şi 2, este imperativ "asigură", în 3 este "poate asigura". Eu vă propun ca, în reformularea propusă de domnul deputat Gaspar, să trecem "poate asigura", pentru că banca nu are mijloace infinite. Deci trebuie să folosim "poate asigura". Oricum, în alin.4, iniţial, este trecut clar "în condiţiile prezentei legi, să facem...".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Iniţiatorul, aveţi cuvântul.

Domnul Ion Botescu:

Fiind cele prezentate, propun următoarea formulare: "EXIMBANK S.A. poate asigura, împotriva riscurilor de ţară şi a celor comerciale, următoarele: 1) creditele de export pe termen scurt, mediu şi lung; investiţiile româneşti în străinătate ş.a.m.d...."

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Art.14 alin.1: "EXIMBANK S.A. poate asigura împotriva riscurilor de ţară şi a celor comerciale: a)creditele de export pe termen scurt, mediu şi lung; b) investiţii româneşti în străinătate; c) creditele obţinute de societăţi comerciale în vederea realizării producţiei de export". Şi cu aceasta se încheie. Şi, pe urmă, alin.2: "Asigurările enumerate la lit.a), b) şi c) se vor face potrivit prevederilor prezentei legi şi procedurilor aprobate", iar 5 devine alin.3. Şi cred că există o succesiune, cu trimiterile corespunzătoare.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

De acord iniţiatorul, de acord comisia.

Am o singură observaţie: cred că alin.2 care, la ora actuală, e 4, deci viitor 2: "Asigurările enumerate la alin.1...", de fapt, pentru că acolo sunt 3 litere.

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

La alin.1!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

La alin.1, deci e vorba de toate, "...se vor face potrivit prevederilor prezentei legi şi procedurilor aprobate". Şi, în felul acesta, textul este unitar. Deci, în formularea propusă de domnul deputat Acsinte Gaspar, cu această mică completare, vă supun spre aprobare art.14, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La nr.crt.95, articol nou 15, vă rog, dacă sunt intervenţii? Deci nu sunt observaţii.

Vă supun spre aprobare art.15, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La nr.crt.96, eliminare.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Eliminare şi la nr.crt.97.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Eliminare la nr.crt.98.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Eliminare la nr.crt.99.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Eliminare la nr.crt.100.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Eliminare la nr.crt.101.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Ia să vedem dacă, aici, la cap.IV, am trimis ceva la comisie. (Se uită în material) Da, avem trimis la comisie. Ca atare, trecem la titlul cap.IV, la nr.crt.102.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La nr.crt.103, art.16.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La nr.crt.104, art.22, reformulat, renumerotat, devine art.17, literele devenind alineate şi se propune eliminarea preambulului.

Deci nr.crt.104 vi-l supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.1 al art.17, la nr.crt.105.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.2, la nr.crt.106.

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Trebuie virgulă, după "cu precădere".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

"Cu precădere,". Deci trebuie introdus după "cu precădere" o virgulă.

Nr.crt.106, cu această virgulă în plus.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.3, la nr.crt.107.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Poftim? Vă rog la microfon. Se aude foarte prost.

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Deci la alin.3, da?

Domnul Acsinte Gaspar:

Deci, domnule preşedinte, pentru corelare cu poziţia 105, unde se vorbeşte de norme proprii aprobate de consiliul de administraţie, să punem şi la 107: "pe baza normelor proprii aprobate de consiliul de administraţie", ca să fie unitate de exprimare.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Deci revenim la alin.3, cu această completare, la nr.crt.107.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.4, la nr.crt.108.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.17, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Eliminare la nr.crt.109.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Eliminare la nr.crt.110.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Eliminare la nr.crt.111.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Eliminare la nr.crt.112.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Eliminare la nr.crt.113.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Eliminare la nr.crt.114.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Eliminare la nr.crt.115.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Eliminare la nr.crt.116.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Eliminare la nr.crt.117.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La nr.crt.118, titlul cap.V, dar înainte de aceasta să votăm titlul cap.IV, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Deci, la nr.crt.118, titlul cap.V.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La nr.crt.119, art.18, iniţiatorul doreşte să intervină.

Vă dau cuvântul şi dumneavoastră, doamnă deputat.

Doamna Hildegard Carola Puwak:

Înainte! Nu trebuie înainte plenul şi pe urmă iniţiatorul?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Ba da, dar nu v-am văzut, iar secretarii nu mi-au spus. Nu-i vina mea.

Aveţi cuvântul, doamnă.

Doamna Hildegard Carola Puwak:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ne găsim, aici, în faţa unei reproduceri infidele, în raportul comisiei. În cadrul comisiei, prima variantă care a fost discutată, a luat în dezbatere art.18, aşa cum a fost formulat de iniţiator. Prima propunere a fost de eliminare a alin.3 al art.18. Trebuie să fac aceste precizări, deşi nu am ajuns la alin.3, pentru a înţelege întregul context al art.18 care se referă, de fapt, la facilităţi care se acordă acestei bănci.

Dacă în alin.2 este vorba de o scutire la plata impozitului pe profit şi care este normală şi cu care se poate susţine, într-adevăr, activitatea băncii, alin.3... Deci spun aceste lucruri, pentru că ele nu apar în raportul pe care îl aveţi în faţă. Prima propunere a fost de eliminare a acestui alin.3 care introduce discriminări între diferitele tipuri de agenţi economici, or, EXIMBANK este o societate comercială cu capital de stat, care trebuie să-şi aducă, şi ea, contribuţia la bugetul de stat. Deci, înainte de a supune dezbaterii art.18, în formularea din raportul comisiei, vă rog, domnule preşedinte, să supuneţi dezbaterii plenului art.18, în varianta formulată de iniţiator, cu amendamentul meu de eliminare a alin.3.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Alte intervenţii?

Domnul deputat Naidin.

Domnul Petre Naidin:

Indiscutabil că este punctul cel mai sensibil al proiectului de lege şi, pentru aceasta, înainte de a propune un amendament, rog iniţiatorul să reflecteze la trei aspecte, pe care doresc a le comenta. Primul: dacă nu cumva, introducând această formulă, EXIMBANK-ul, deşi pare redus la absurd, nu ar dori să mai aibă şi să genereze profit. A doua problemă: dacă trebuie să restrângem această scutire numai pentru activităţile pe care le exercită EXIMBANK-ul, în numele şi în contul statului. Trei: să observăm că, la alin.2, se doreşte majorarea capitalului social, pe care nu ştim cum s-o facem; o facem numai pentru partea statului sau şi pentru ceilalţi acţionari care, în timp, se vor derula prin acţionariatul societăţii bancare pe care noi am creat-o astăzi.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Alte intervenţii mai sunt? Deci sunt două chestiuni.

Domnul deputat Nicolae Popa.

Domnul Nicolae Popa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu aş propune ca art.18, alin.1 şi 2 se rămână în forma care este redactată de către Comisia economică şi vă spun de ce. Noi am salutat şi felicităm iniţiatorii şi, respectiv, pe domnul coleg Botescu, pentru această idee extraordinară de a înfiinţa această bancă EXIMBANK şi a o trece în subordinea Guvernului, pentru că, iată, celelalte bănci, cam toate şi-au luat zborul spre alţi investitori străini, iar pe altele le falimentăm şi le lichidăm. De ce spun acest lucru: pentru că, în fiecare an, în bugetul de stat, se prevede o sumă cam de 200 de miliarde pentru a acoperi diferenţa de dobândă la creditele pentru export. Şi iată care este situaţia: în 1997, din 200 de miliarde, s-au acordat de Ministerul Finanţelor numai 50 de miliarde; în 1998, din 200 de miliarde, nu s-a acordat nici o sumă, tot de către Ministerul Finanţelor, iar în 1999, cu chiu cu vai, s-au acordat numai 50 de miliarde. Or, dacă vrem să dăm posibilitate acestei bănci să susţină întreprinderile mici şi mijlocii şi dezvoltarea industriei româneşti şi dezvoltarea economică a României, atunci este bine ca să respectăm prevederile legii şi să fim de acord cu această sintagmă, ca 5 ani de zile să fie scutit de plata impozitului pe profit.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Alte intervenţii? Nu mai sunt.

Deci sunt trei colegi care şi-au spus părerea: doamna deputat Puwak, domnul deputat Naidin şi domnul deputat Nicolae Popa.

Aveţi cuvântul.

Domnul Ion Botescu:

Având în vedere faptul că unic acţionar nu este statul, la această bancă, care este o bancă ce desfăşoară şi activităţi comerciale şi că s-ar putea genera o concurenţă neloială, vizavi de celelalte bănci comerciale din România, la acestea adăugându-se şi punctul de vedere al Guvernului, cer eliminarea acestui articol.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia?

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Dacă renunţă iniţiatorul, ce rost are să mai întrebaţi comisia?!

Domnul Traian Neculaie Rânja:

Având în vedere discuţia de mâine, cerem retrimiterea şi a acestui articol la comisie.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci mi se pare, şi mie, că trebuie să-l trimit la comisie, ceea ce voi face. Urmează să stabiliţi exact la comisie dacă trebuie eliminat, nu trebuie eliminat, trebuie reformulat, trebuie mers pe varianta iniţială...

La nr. crt. 120, art.19, cu 2 alineate...

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Noi ştiţi că avem pe rol Legea cu privire la secretul informaţiilor şi, de aceea, aş propune ca alin.1 să-l reamenajăm, pentru a fi în consonanţă cu acel proiect de lege. Şi, ca atare, aş propune ca alin.1 să aibă următoarea redactare: "Membrii adunării generale..."

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

O secundă, vă rog.

Vă rog să fiţi atenţi la formulările făcute aici şi discuţiile acestea le duceţi la comisie mâine.

Vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

"Membrii adunării generale a acţionarilor, ai consiliului de administraţie, ai comisiei de cenzori, precum şi salariaţii EXIMBANK sunt obligaţi să păstreze secretul asupra oricăror date şi informaţii de care au luat cunoştinţă în cursul exercitării funcţiunii lor şi care nu sunt destinate publicităţii". Acesta este primul alineat, iar la alin.2: "Folosirea în interes", nu "în interesul", "în interes propriu a informaţiilor şi datelor obţinute ca urmare a activităţii desfăşurate în EXIMBANK se pedepseşte potrivit legii".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Iniţiatorul, la primul alineat, de acord?

Comisia, de acord.

Da, domnul deputat Naidin.

Vă rog să propuneţi.

Domnul Petre Naidin:

Este evident că, dacă persoanele juridice sunt acţionari la respectiva instituţie, atunci trebuie să fie: "membrii şi împuterniciţii în adunările generale ale acţionarilor" şi urmează textul.

"Membrii şi împuterniciţii în adunările generale ale acţionarilor". "Împuterniciţi" pentru că nu vreau să mai detaliez, ştim foarte bine că...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

"Membrii şi împuterniciţii în adunarea generală... în consiliul de administraţie..." Nu, trebuie corelat textul, nu iese bine, pentru că la comisia de cenzori nu ai împuterniciţi, ai numai membri şi nici în consiliul de administraţie nu sunt supleanţi.

Domnul Petre Naidin:

"Membrii şi împuterniciţii în adunarea generală a acţionarilor, ai consiliului de administraţie, ai comisiei de cenzori, precum şi salariaţii...", exact ce a propus domnul Gaspar. Îşi urmează cursul. Dar o persoană juridică ştim foarte bine că nu poate fi reprezentată în adunarea generală, decât un împuternicit şi atunci, în mod automat, această persoană care trebuie să păstreze secretul trebuie s-o includem. De aceea am simţit nevoia să vin să completez.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci ar urma să fie aşa: "Membrii şi împuterniciţii în adunarea generală a acţionarilor, membrii consiliului de administraţie şi ai comisiei de cenzori, precum şi salariaţii..., sunt obligaţi..." ş.a.m.d.

Iniţiatorul? Şi evident, cu amendamentele făcute de domnul deputat Acsinte Gaspar. Deci, alin.1.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.2, amendamentele domnului deputat Acsinte Gaspar: "Folosirea în interes propriu a informaţiilor primite ca urmare a activităţii lor în Eximbank, a activităţii desfăşurate în Eximbank se pedepseşte potrivit legii".

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.19 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

121, articolul nou, 20, domnul deputat Acsinte Gaspar era înscris, după care vă dau cuvântul dumneavoastră. (Se referă la domnul deputat Sandu Florentin care dorea să vină la microfon.) Vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte, faţă de principiul constituţional, textul este inutil pentru că, potrivit Constituţiei, legea se publică în Monitorul Oficial şi intră în vigoare la data publicării ei sau la data ..., în cazul în care se prevede un termen de intrare în vigoare. Ca atare, textul nu-şi are rost, legea va intra în vigoare pe data publicării în Monitorul Oficial al României, partea I. Este un text inutil.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vroiaţi să spuneţi acelaşi lucru, da? Bun. Iniţiatorul de acord cu eliminarea. Comisia la fel. Deci, eliminarea art.20 de la nr.crt.121.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Adoptat. Deci, a fost eliminat.

Se propune, de asemenea, la pct. 122 eliminarea. V-o supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Eliminare la pct. 123.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Eliminare la pct. 124.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Eliminare la pct. 125.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct. 126, art.21, sigur va trebui şi el să fie renumerotat. Îi dau cuvântul domnului deputat Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte, pentru respectarea normelor de tehnică legislativă vă propun ca textul să aibă următoarea redactare: "Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, Hotărârea Guvernului nr.189 din 1991 privind înfiinţarea Băncii de Export-Import a României, societate pe acţiuni, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr.71 din 1991, precum şi orice alte dispoziţii contrare se abrogă."

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Era vorba că rămâne în vigoare, dacă nu mă înşel, până la aprobarea noului statut, rămâne în vigoare statutul care a fost aprobat, se pare, prin Hotărârea Guvernului nr. 189/1991.

Domnul Acsinte Gaspar:

Păi, putem să spunem atunci, "cu excepţia statutului..." (Se consultă cu iniţiatorul.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Atunci introducem un text nou, un articol nou. Atunci, aprobăm textul propus de domnul deputat Acsinte Gaspar, cu care iniţiatorul şi comisia sunt de acord la acest articol 21, care va fi şi el renumerotat ulterior. Vi-l supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Şi atunci, o să vă rog, domnule deputat Acsinte Gaspar, să propuneţi un text pentru chestiunea cu statutul.

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

Comisia, când vine cu celălalt text.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun, atunci tot comisia să ne propună exact textul pentru statut şi urmează ca toate aceste puncte să le supunem spre aprobare în prima noastră şedinţă care va fi tot săptămâna aceasta, fie joi, fie vineri, rămâne să vedem exact dacă vom avea sau nu şedinţă comună joi.

Deci, cu aceasta trecem mai departe, la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.127/1999 privind instituirea unor măsuri cu caracter fiscal şi îmbunătăţirea realizării şi colectării veniturilor statului. Suntem în procedură de urgenţă. Invit Biroul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, care a fost sesizată în fond, să facă propunerile de timpi.

Domnule deputat Botescu vă rog să propuneţi timpii.

Domnul Ion Botescu:

Propun 15 minute pentru dezbateri generale şi 3 minute pentru fiecare intervenţie.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă supun spre aprobare cei doi timpi propuşi: 15 minute pentru întreg proiectul, respectiv 3 minute de intervenţie.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Cu acest proiect de lege a fost sesizată Camerei Deputaţilor de către Guvern, ca atare, vom începe cu textul ordonanţei.

Titlul ordonanţei. La nr.crt.1 din raport există propunerea de modificare a titlului ordonanţei, amendamente respinse nu sunt susţinute.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul cap.I.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Preambulul art.I.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.1 de la art.I.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.2 este la nr.crt.2 din raport propunerea comisiei. Aţi avut amendament respins? Vă rog să vi-l susţineţi. Domnul deputat Matis.

Domnul Mátis Eugen:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Este vorba de modificarea Ordonanţei Guvernului nr.7/94 privind impozitul pe profit, modificată prin Legea 73 din 96. Art.4 din această lege vorbeşte despre subiecţii care cad sub incidenţa impozitării pe profit, iar atât Legea veche bancară, nr.33 din 91, cât şi Legea nouă bancară, aşa cum reiese şi din modificarea adoptată în comisie, nr.58/98, are o scăpare: exceptează băncile în limita de 2% din soldul creditelor acordate şi a fondului de rezervă..., să plătească impozit pe profit. Se cunoaşte foarte bine nivelul foarte mare al creditelor acordate în sistemul bancar, cât şi performanţa unora dintre ele.

Eu cred că pierderile şi acordarea de credite neperformante trebuie împiedicată prin întărirea disciplinei bancare şi prin îmbunătăţirea politicilor de credit. Nu cred că prin acordarea unor facilităţi la plata impozitului pe profit, facilităţi care au ca bază de calcul creditele de multe ori neperformante este modalitatea cea bună pentru eficientizarea activităţii în acest domeniu. De aceea, am propus şi se vede la amendamente respinse ca să se elimine "cu excepţia celor date de bănci în limita a 2% din soldul creditelor acordate şi a fondului de rezervă, potrivit Legii 58/98 privind activitatea bancară".

Mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci este un amendament susţinut. Iniţiatorul doresc să ştiu ce punct de vedere are. Aveţi 3 minute pentru acest lucru.

Doamna Doina Leonte:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Propunerea domnului deputat se referă la imposibilitatea băncilor de a-şi deduce fondul de rezervă pe care legea bancară le dă posibilitatea să-l constituie astăzi pentru acoperirea acelor riscuri de credite cu care băncile se confruntă astăzi.

Deci, prin această propunere a domnului deputat nu se mai dă posibilitatea de deducere din total venituri a acestor fonduri de rezervă constituite astăzi legal de către bancă, ceea ce ar însemna o plată în plus de către bănci a impozitului pe profit pentru sumele constituite în aceste fonduri.

Noi considerăm că este o limitare a posibilităţilor pe care astăzi băncile le au, de constituire a fondurilor şi de suportare din aceste fonduri a riscurilor de credit.

Deci, noi propunem menţinerea textului în forma actuală şi respingerea amendamentului tocmai prin imposibilitatea sau prin limitarea posibilităţii societăţilor comercale din sistemul bancar de a-şi constitui aceste fonduri în limitele, sigur, prevăzute de legea bancară, fonduri din care, ştim cu toţii, se suportă astăzi acele credite care nu mai pot fi recuperate, deci, acele riscuri cu care se confruntă astăzi sistemul bancar.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Sigur că sunt obligat să supun spre aprobare, în primul rând, textul propus de comisie, care are o singură modificare faţă de textul iniţiatorului, numărul Legii privind activitatea bancară este altul şi comisia a propus corelarea textului.

Ca atare, vă supun întâi spre aprobare textul propus de comisie pentru pct.2 la nr.crt.2 din raport.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Deci, a fost adoptat cu majortate de voturi în forma popusă de comisie.

Art.I în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.II. Domnule deputat Mátis aveţi amendament respins aici? Aveţi. Aţi propus eliminarea lui. Aveţi cuvântul.

Domnul Mátis Eugen:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Această modificare a Legii sponsorizării are un singur efect: reducerea posibilităţii acelor agenţi economici care în situaţia economică actuală, totuşi ar dori să ajute, în măsura în care pot reduce această posibilitate. Având în vedere situaţia actuală a economiei şi faptul că Guvernul nu este capabil să sprijine prin alocaţii bugetare în mod corespunzător cultura, învăţământul, sănătatea, artele, asistenţa şi serviciile sociale, acţiunile umanitare, organizaţiile sportive etc., eu cred că ar trebui permis societăţilor comerciale ca, în limita posibilităţilor, să sprijine instituţiile care desfăşoară activitate în aceste domenii.

Reducerea procentului maxim în cazul sumelor utilizabile pentru sponsorizare sau activităţi de mecenat, deductibile din profitul impozabil ar duce la agravarea situaţiei şi aşa foarte gravă în care se află teatrele, grădiniţele, şcolile, bazele sportive.

Deci, eu vă propun ca să susţineţi eliminarea acestui art.II, ca să rămână varianta iniţială a legii pe care noi toţi am adoptat-o aici, în Camera Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulţumesc. Punctul de vedere al iniţiatorului. Aveţi cuvântul doamnă, 3 minute.

Doamna Doina Leonte:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Desigur că acest proiect de lege nu elimină posibilitatea agenţilor economici de a face acte de sponsorizare, ci reduce cota de la 10 la 5%, acordată de legiuitor ca fiind deductibilă din profitul impozabil.

Desigur că practica a demonstrat în decursul perioadei când această facilitate a funcţionat, că de fapt a avut loc doar un transfer de profit de la societăţile comerciale către diverse societăţi non - profit care, la rândul lor, au utilizat aceste surse nu pentru desfăşurarea de activităţi cultural sportive sau activităţi specifice societăţilor non-profit, ci în general pentru desfăşurarea de activităţi economice. Ceea ce ne-a determinat să diminuăm această cotă nu este numai fenomenul constatat în practică în decursul perioadei de aplicare a facilităţii, ci şi faptul că în această perioadă ne-am confruntat cu unele dificultăţi în asigurarea resurselor bugetului şi în ultimul rând, poate nu ca importanţă, a fost acea Convenţie stabilită de Guvernul României cu Fondul Monetar Internaţional şi convenită în Memorandumul încheiat în august 1999.

Această facilitate, ca multe altele, a fost criticată de către experţii fondului şi Guvernul României a convenit diminuarea acestei facilităţi cu acordarea desigur a altor facilităţi care sunt astăzi în proiect la Ministerul Finanţelor. Deci, noi propunem, având în vedere aceste considerente, menţinerea procentului de 5% pe care legiuitorul le acordă sau pe care le-am propus să se acorde ca, cheltuieli nedeductibile agenţilor economici şi posibilitatea pe care totuşi legea o prevede astăzi de acordare de către agenţii economici a acestor facilităţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulţumesc.

Onoraţi colegi, domnul deputat Mátis a propus eliminarea, conform Regulamentului, trebuie să vă supun această eliminare spre aprobare la art.II.

Voturi pentru eliminare? Sunt 25 de colegi care sunt pentru eliminare.

Revenim la art.2, nu au fost suficiente voturi pentru a fi eliminat.

Art.II vi-l supun spre aprobare.

Voturi pentru?

Constat, cu voia dumneavoastră, că suntem sub cvorumul de lucru normal. Ca atare, voi suspenda şedinţa în mod normal, aplicând art.129 alin.3 şi vom continua dezbaterile în următoarea şedinţă, de aici, de unde am rămas.

Şedinţa s-a încheiat la ora 16.15.