Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse de domnul Vasile Lupu, vice preşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Ioan Ardelean, secretar al Senatului, şi Acsinte Gaspar, secretar al Camerei Deputaţilor.

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Declar deschisă şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi a Senatului, anunţându-vă că din totalul de 486 de deputaţi şi senatori, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 353.

Participă la alte acţiuni parlamentare un alt număr şi 133 sunt absenţi. Cvorumul legal pentru desfăşurarea lucrărilor este astfel întrunit.

Birourile permanente ale celor două Camere au adoptat proiectul ordinii de zi şi al programului de lucru în forma în care v-au fost distribuite.

Vă rog ocupaţi-vă locurile în bănci şi păstraţi liniştea în sală.

Vă rog, linişte!

Stimaţi colegi,

Suntem într-o întârziere de 40 de minute. Avem o ordine de zi încărcată şi nu ne mai putem permite să pierdem timpul. Ocupaţi-vă, vă rog, locurile în bănci.

Dacă la ordinea de zi propusă de birourile permanente există propuneri de modificare. Nu există.

O supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Un vor împotrivă.

Abţineri? Două abţineri.

Votat.

Programul de lucru. Dacă asupra proiectului programului de lucru există obiecţiuni. Nu există.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Intrăm în ordinea de zi şi începem cu solicitarea preşedintelui României adresată Parlamentului privind aprobarea suplimentării participării României la misiunea "Monuc" din Republica Democrată Congo, cu 20 de militari din Ministerul Apărării Naţionale.

Invit comisiile permanente pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din cele două Camere să prezinte raportul.

Domnul Ovidiu Drăgănescu, vicepreşedinte al Comisiei pentru apărare de la Camera Deputaţilor.

Domnul Ovidiu-Virgil Drăgănescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Într-adevăr, Comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Cameră şi din Senat au fost sesizate de către preşedintele României, domnul Emil Constantinescu, cu solicitarea de a da un vot favorabil la suplimentarea cerută de Departamentul pentru operaţiunile de menţinere a păcii din cadrul Secretariatului ONU, cu o suplimentare care constă, pe de o parte, dintr-o echipă medicală formată din 3 medici, 8 infirmieri sau asistenţi medicali; pe de altă parte, prezenţa a 9 ofiţeri de legătură de stat major şi observatori militari pentru întreaga durată a misiunii care va avea loc în Republica Democrată Congo.

Ambele comisii au fost de acord. Votul a fost pentru. Ce mai trebuie să vă spun este că aceste cheltuieli vor fi suportate pe de o parte pentru cei 9 ofiţeri, de către ONU; pentru delegaţia medicală, la început prevedem sume din bugetul apărării, urmând ca aceste sume să fie rambursate statului român conform procedurilor ONU în vigoare.

Drept urmare, supunem aprobării această solicitare a preşedintelui României.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Dacă la dezbaterile generale doreşte cineva să ia cuvântul. Nu. Atunci, trecem la proiectul de hotărâre pe care-l aveţi în faţă, sper.

Titlul hotărârii. Obiecţiiuni. Comentarii. Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Preambulul hotărârii.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.1. Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.2. Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Hotărârea, în ansamblu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu unanimitate de voturi, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

Doamnelor şi domnilor,

Trecem la solicitarea preşedintelui României adresată Parlamentului privind aprobarea participării României la misiunea ONU de menţinere a păcii în Etiopia şi Eritreia, cu 8 ofiţeri de legătură din Ministerul Apărării Naţionale.

Invit comisiile să prezinte raportul.

Are cuvântul domnul senator Gavaliugov, din partea Comisiei pentru apărare de la Senat.

Domnul Corneliu Dorin Gavaliugov:

Domnule preşedinte,

Stimaţi domni senatori şi deputaţi,

Raportul comun pe care Comisiile pentru apărare, ordine publică, siguranţă naţională l-au întocmit în urma scrisorii transmise de către conducerea Parlamentului din partea preşedintelui României se referă la aprobarea participării României la misiunea ONU de menţinere a păcii în Etiopia şi Eritreea, cu opt ofiţeri de legătură din Ministerul Apărării Naţionale.

Comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a celor două Camere, fiind sesizate de Birourile permanente prin adresele P.306 respectiv I.710 din 4 septembrie 2000, au trecut la analizarea solicitării preşedintelui României în şedinţa din 6 septembrie.

În scrisoare se arată că Departamentul pentru operaţiuni de menţinere a păcii din cadrul ONU a adresat României solicitarea de a participa la misiunea de mai sus menţionată cu opt ofiţeri de legătură ai Ministerului Apărării Naţionale care vor fi instalaţi la comandamentele de divizie şi regiment ale forţelor armate ale părţilor în conflict, precum şi în capitalele ţărilor respective.

De asemenea, se menţionează că toate cheltuielile legate de participarea la misiune vor fi suportate de Organizaţia Naţiunilor Unite.

În consecinţă, Comisiile pentru apărare, ordine publică, siguranţă naţională, întrunite în şedinţa comună din 6 septembrie anul curent, au analizat solicitarea preşedintelui şi au constatat că aceasta respectă prevederile art.5 alin.1 din Legea apărării naţionale a României, nr.45/1994.

Cu unanimitate de voturi pentru, comisiile au avizat favorabil solicitarea preşedintelui României şi au hotărât să o supună spre dezbatere şi aprobare plenului Parlamentului, conform proiectului de hotărâre anexat, care v-a fost difuzat de către secretariatul de şedinţă al şedinţelor comune.

În consecinţă, domnule preşedinte, vă rog să luaţi în considerare raportul comun favorabil al comisiilor noastre.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi,

Dacă în cadrul dezbaterilor generale doreşte cineva să ia cuvântul.

Domnul deputat Ţurlea.

Domnul Petre Ţurlea:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Rog distinsa comisie să-mi lămurească o expresie din raportul domniei sale. Spune acolo că toate cheltuielile vizând această misiune de pace la care ne antrenăm din nou, de bunăvoie şi nesiliţi de nimeni, vor fi suportate de Organizaţia Naţiunilor Unite.

Acum, de curând, distinsul nostru preşedinte al României, evident, domnul Emil Constantinescu, a declarat la ONU că domnia sa, în numele României, renunţă la orice facilitate şi că România îşi va plăti ea integral toate astfel de cheltuieli.

Vreau să-l întreb pe domnul preşedinte al comisiei dacă ştie domnia sa, pentru că eu nu ştiu. Domnul preşedinte, nu cumva înainte de a face această declaraţie la ONU, trebuia să ia acordul Parlamentului României care este prima instituţie în stat? Sau a fost o atitudine voluntaristă. Şi atunci cum se mai corelează expresia domnului preşedinte la ONU cu expresia din acest raport: "Cheltuielile vor fi plătite de ONU."

Deci, avea dreptul domnul preşedinte să-şi ia acest angajament sau nu?

Domnul Vasile Lupu:

Vă rog. Comisia.

Domnul Corneliu Dorin Gavaliugov:

Domnule preşedinte,

Dacă-mi permiteţi, o să dau o lămurire domnului deputat Ţurlea faţă de problema care a ridicat-o în faţa domniilor voastre. Sigur, cu rezerva că nu sunt purtător de cuvânt al Preşedinţiei şi din ceea ce cunosc din Constituţie şi din legile în vigoare, nu este nici-un parlamentar în drept ca să vorbească în numele unei instituţii care are în frunte un om ales prin votul direct. Deci, sigur că cel mai autorizat să vă răspundă, domnule deputat, la această întrebare este chiar preşedintele României.

Pe de altă parte, vreau să subliniez, în apărarea conţinutului şi demersului pe care noi îl facem în faţa dumneavoastră prin acest raport comun al Comisiilor de apărare, că acest raport comun şi analiza care s-a făcut în legătură cu cererea adresată de Naţiunile Unite României şi care în mod firesc a ajuns în primul rând la preşedintele României, acesta este drumul prevăzut şi în textul constituţional. Noi l-am analizat în momentul când ne-a fost transmis de Birourile permanente ale Camerelor, l-am analizat în lumina legilor în vigoare şi a atribuţiilor care ne revin în comisii. De aceea am şi făcut menţiunile referitoare la Legea apărării naţionale şi la Regulamentul comun al şedinţelor Camerelor Parlamentului.

Din acest punct de vedere, vreau să subliniez că nu pot decât să vă propun ca într-adevăr să adoptăm o hotărâre care să ia în considerare ca aceste cheltuieli prilejuite de participarea cu 8 ofiţeri de legătură din Ministerul Apărării Naţionale la operaţiunile de menţinere a păcii, deci nu operaţiuni de pace - operaţiunile de pace ţin de alte vremuri pe care vrem să le ştim prezente, rămase doar în istorie nu şi în prezent sau în viitor. Deci, operaţiunile de menţinere a păcii din Etiopia şi Eritreia, în condiţiile în care Naţiunile Unite s-au angajat să suporte cheltuielile legate de participarea la această misiune.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulţumesc.

Alte obiecţiuni, întrebări. Nu mai sunt.

Titlul hotărârii. Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? Două abţineri.

Votat.

Preambulul hotărârii. Voturi pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? 6 abţineri.

Votat.

Art.1. Comentarii. Nu sunt.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

Votat.

Art.2. Voturi pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? Nici-o abţinere.

Text votat.

Hotărârea, în ansamblu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

Votat.

Doamnelor şi domnilor,

Comisia pentru privatizare de la Senat împreună cu Comisia pentru buget şi finanţe de la Camera Deputaţilor au înaintat raportul cu privire la audierea candidaţilor pentru ocuparea funcţiei de membru la Comisia Naţională a Valorilor Imobiliare.

Ca atare, astăzi, avem a ne pronunţa asupra numirii unui membru în această comisie. Rog reprezentanţii desemnaţi ai comisiilor menţionate să se prezinte pentru a susţine raportul, deci, cele două comisii: Comisia pentru buget-finanţe Cameră, Comisia pentru privatizare, Senat. Au reprezentanţi? Nu.

Până se adună membrii comisiei, voi prezenta în sinteză raportul care propune plenului Parlamentului nominalizarea domnului Miclăuş Paul Gabriel ca membru al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare pentru durata restantă a mandatului în locul devenit vacant prin demisia domnului Nicolaescu Gheorghe Eugen. Un loc vacant, un candidat.

Consider că pentru simplificarea procedurii ne putem pronunţa prin vot deschis asupra acestei numiri. Aceeaşi este şi solicitarea Comisiei pentru privatizare.

Dacă sunt obiecţiuni la procedura propusă? Nu sunt.

Ca atare, supun votului dumneavoastră proiectul de Hotîrâre privind numirea unui membru în Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare.

Titlul hotărârii. Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.unic. Dacă cineva are obiecţiuni.

Domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Propun o modificare de ordin redacţional, şi anume înlocuirea sintagmei "pentru durata restantă a mandatului" care este impropriu spus, că nu există durată restantă din mandat, ci "pentru restul duratei mandatului în locul devenit vacant."

Deci să se înlocuiască sintagma "durata restantă" cu sintagma "pentru restul duratei mandatului". Este o formulă care a fost utilizată şi cu alte ocazii atunci când a urmat să fie numit cineva pentru restul din mandatul pe care l-a avut cel care nu se mai găsea în exerciţiul lui.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Sper că suntem cu toţii de acord cu propunerea domnului deputat Gaspar.

(Adresându-se domnului Oliviu Gherman): Domnule senator, nu mai doriţi? Nu.

Supun votului dumneavoastră art.unic după corectura propusă de domnul deputat Gaspar.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? O abţinere.

Votat.

Hotîrârea, în ansamblu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Votat.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, avem o solicitare pentru desemnarea domnului deputat Victor Boştinaru ca preşedinte al Comisiei de integrare.

Preşedinţia acestei comisii a rămas vacantă în urma retragerii doamnei Mariana Stoica, fost deputat în Parlamentul României, în prezent ambasador numit al României la Tel-Aviv.

Dacă sunt obiecţiuni la această propunere. Nu sunt.

Putem trece la vot.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Domnul deputat Victor Boştinaru a fost desemnat membru al Comisiei de integrare şi preşedinte al acestei comisii. Da, cred că membru al Comisiei de integrare. Preşedinţia presupune şi votul comisiei.

Doamnelor şi domnilor,

Următorul punct de pe ordinea de zi se referă la reînnoirea Consiliului Naţional de Evaluare Academică şi Acreditare.

Comisiile pentru învăţământ de la Senat şi Cameră sunt rugate să-şi trimită raportorii la post.

Cine prezintă raportul din partea celor două Comisii? Domnul profesor Bogdan, senator.

Aveţi cuvântul, domnule preşedinte.

Domnul Florin Bogdan:

Raport privind reînnoirea Consiliului Naţional de Evaluare Academică şi Acreditare.

Cu adresele nr.186 din martie 1999 şi martie 2000, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Camera Deputaţilor, respectiv Comisia pentru învăţământ şi cercetare din Senat, au fost sesizate pentru audierea candidaţilor propuşi de Guvern în scopul reînnoirii cu o treime a membrilor Consiliului Naţional de Evaluare Academică şi Acreditare şi întocmirea unui raport comun.

Comisiile de specialitate ale celor două Camere au întocmit procedura privind aplicarea art.4 paragraful 4 din Legea nr.88 privind reînnoirea a o treime din Consiliul Naţional de Evaluare Academică aprobată de Birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Comisiile reunite au procedat la analiza activităţii consiliului pe perioada mandatului 1994-1999 şi acum, 2000.

Cu acest prilej, cinci membri ai consiliului şi-au exprimat în scris dorinţa de a înceta activitatea în consiliu pe motive de vârste sau din alte motive. Aceştia sunt: Corneliu Bârsan, ştiinţe juridice; Vlad Artenie, chimie; Virgil Gârbacea, geografie; Ioan Jurcă, inginerie; Gheorghe Platon, istorie.

Prin adresa nr.1280 din aprilie 2000, Birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au stabilit ca din cei 19 membri ai consiliului să fie elilberaţi 6, adică o treime, şi să fie completat cu doi membri până la numărul maxim de 21, stabilit de lege.

Comisiile reunite au procedat la audierea candidaţilor propuşi şi din totalul de 57 de candidaţi s-au prezentat la audieri un număr de 43 de candidaţi. În şedinţa din 10 mai 2000, comisiile reunite şi-au exprimat votul asupra eliberării din consiliu al celui de-al şaselea membru, în persoana domnului profesor Nicolae Tomohaci, ştiinţe agronomice, Bucureşti.

De asemenea, comisiile reunite şi-au exprimat votul pe buletine de vot pentru nominalizarea candidaţilor care urmează să fie supuşi aprobării plenului celor două Camere pe domeniul de activitate şi centre universitare.

În urma votului exprimat, din cei 34 de deputaţi şi senatori prezenţi la şedinţă, propunem plenului Camerelor reunite următorii candidaţi: Oprea Călin, Cristea Horia, Nica Panaite, în domeniul ştiinţelor economice; Kraus Eftimiu şi Morar Vasile, la ştiinţe socio-umane; Antonescu Napoleon, Laza Gheorghe, Răileanu Paulică şi Cartiş Ion, în domeniul ingineriei; Drăgulescu Ştefan şi Pascu Oliviu, în domeniul medicinii; Botiman Păun Ion şi Baba Alexandru Ion, la ştiinţe agricole.

Se propun 13 candidaţi pentru 8 locuri.

În conformitate cu prevederile art.4 din Legea nr.88, modificată şi completată, supunem aprobării Parlamentului numele a 8 membri în Consiliul Naţional pentru Evaluare Academică şi Acreditare.

În acest scop, comisiile propun: nominalizarea noilor membri în consiliu să aibă în vedere domeniile de activitate, numărul de locuri alocat fiecăruia şi repartiţia finală echilibrată pe centre universitare.

În consecinţă, pentru a se asigura constituirea unui consiliu de 21 de membri faţă de 19 în prezent, repartiţia echilibrată pe domenii şi centre universitare, se propune următoarea procedură de vot: buletinul de vot să cuprindă datele precizate în tabelul anexat; se elimină din liste, printr-o linie neîntreruptă, câte un candidat din fiecare domeniu, care se doreşte a face parte din consiliu; candidaţii se consideră aleşi pe domenii precizate, în limita locurilor, fie că e domeniu, în ordinea voturilor obţinute.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Virgil Petrescu, deputat, în numele Grupului parlamentar P.N.Ţ.C.D., cere cuvântul.

Domnul Virgil Petrescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Înainte de a se pune la vot, după ce se stabileşte procedura de către cele două Camere reunite, v-am solicita, în numele Grupul parlamentar PNŢCD, o pauză de consultări de circa 10-15 minute.

Domnul Vasile Lupu:

Se acordă 15 minute pauză pentru consultări, revenim la ora 10,25 în sală.

După pauză.

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor şi domnilor,

Reluăm lucrările. Ocupaţi-vă locurile în bănci!

Trecem direct la proiectul de Hotărâre privind modificarea şi completarea componenţei Consiliului Naţional de Evaluare Academică şi Acreditare.Vom aproba, după dezbatere, primele 3 articole şi, la art. 4, vom trece la vot.

Vom explica procedura de vot. După rezultatul votării, vom adopta textul integral al hotărârii, cuprinzând numele celor desemnaţi.

Proiectul de hotărâre. Dacă asupra titlului sunt comentarii?

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art. 1. Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art. 2. Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art. 3.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Şi am ajuns la art. 4, care prevede: "Consiliului Naţional de Evaluare Academică şi Acreditare se reînnoieşte cu următorii 6 membri." Procedura de desemnare va fi prezentată de domnul secretar Acsinte Gaspar.

Vă rog, linişte în sală şi atenţie maximă la procedura de vot!

Domnul Acsinte Gaspar:

Stimaţi colegi,

V-aş ruga să păstraţi puţină linişte, ca să se înţeleagă foarte clar modalitatea de vot.

Votul este secret şi se exprimă pe buletine. Art. 37 din Regulamentul şedinţelor comune spune următorul lucru: "În cazul votului cu buletine de vot, pe buletin se trec numele şi prenumele candidatului, funcţia pentru care acesta candidează şi, după caz, grupul parlamentar din care face parte. Deputatul şi senatorul votează pentru lăsând neatinse pe buletinul de vot numele şi prenumele persoanei propuse. El votează contra ştergând numele şi prenumele persoanei propuse."

Acum, am să vă dau un exemplu. De pildă, la domeniul ştiinţe economice, sunt 2 locuri şi sunt 3 candidaţi. Va trebui ca unul din cei 3 candidaţi să fie radiat. În situaţia în care se lasă toţi 3 candidaţii, deşi sunt numai 2 locuri, vă comunic că buletinul se anulează. Această prevedere este completată din Regulamentul Camerei, care completează Regulamentul şedinţelor şi care spune foarte clar: "Sunt nule buletinele de vot... cele pe care numărul candidaţilor al căror nume nu a fost şters depăşeşte numărul funcţiilor pentru care se face alegerea."

Şi se va proceda în consecinţă la toate cele cinci domenii, raportat la numărul de locuri şi numărul de candidaţi. Deci, totdeauna, dumneavoastră să aveţi buletinul de vot structurat pe: numele şi prenumele candidaţilor, domeniul şi numărul de locuri pentru care se fac numirile. De aşa manieră trebuie să operaţi pe buletinele de vot, încât să rămână exact numărul corespunzător de candidaţi cu locurile care se atribuie.

Deci, sunt 13 candidaţi şi voturile vor fi pentru 8: 6 pentru care se reînnoieşte mandatul şi 2 care completează de la 19 la 21 numărul de membri ai Consiliului. Vă explic foarte clar: trebuie ca pe buletinul de vot să rămână 8 nume, pe domenii. Şi v-am explicat, fiecare domeniu are un număr de candidaţi, de pildă, pentru domeniul ştiinţei economice sunt 3 candidaţi, dar sunt 2 locuri, deci, 1 dintre cei 3 trebuie tăiat. Dacă nu se taie nici unul, înseamnă că buletinul este anulat. Şi sunt în total 8 locuri care trebuie să intre în Consiliu: 6 care se reînnoiesc şi 2 care completează. Ca să fiu şi mai explicit, din fiecare domeniu trebuie tăiat 1 candidat, pentru că o să observaţi că totdeauna există un număr în plus peste numărul de locuri.

Buletinul de vot este foarte bine structurat, se indică şi numărul de locuri care trebuie să rămână, precum şi numărul candidaţilor pe fiecare domeniu.

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi,

Pe buletinul de vot sunt 13 candidaţi, sunt 5 domenii, respectiv: ştiinţe economice, ştiinţe socio-umane, inginerie, medicină, ştiinţe agricole, pe ultima rubrică aveţi număr de locuri pentru care se numesc noi membri. Şi cum a explicat foarte bine domnul Gaspar, dar repet, ca preşedinte de şedinţă: la ştiinţe economice aveţi 3 candidaţi şi 2 locuri, 1 va fi tăiat; la ştiinţe socio-umane aveţi 2 candidaţi, 1 singur loc, 1 va fi tăiat.

Eu, fără intenţia de a influenţa votul, v-aş ruga, dacă se poate, să ţineţi cont şi de repartizarea teritorială a celor desemnaţi pentru Consiliului Naţional de Evaluare Academică şi Acreditare.

Domnul Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Comisiile, în selectarea prin vot a candidaţilor, au avut în vedere exact ceea ce aţi spus dumneavoastră: o echilibrare pe ansamblul Consiliului, constituit, după acest vot, din 21 de membri. Şi pentru că deja s-au ridicat întrebări în sală, este vorba de cei care există în Consiliu şi nu se schimbă, plus cei care vin la completare – respectiv, la alegerile de la 19 la 21, pe ansamblu, au următoarea repartiţie: 6 Bucureşti, Ploieşti; 4 Iaşi; 4 Cluj; 4 Timişoara, Petroşani; 1 Braşov; 1 Târgu Mureş; 1 Craiova. Deci, s-a avut în vedere această distribuţie echilibrată, ţinând seama şi de ponderea centrului universitar respectiv. Aşadar, ceea ce a spus domnul preşedinte de şedinţă este o recomandare, în măsura în care nu ar dezechilibra centrele universitare. Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Mai există alte întrebări în legătură cu procedura de vot? Nu.

Domnul deputat Gaspar va da citire catalogului. Doi chestori, unul de la Cameră şi altul de la Senat, vor distribui buletinele de vot.

Domnul Acsinte Gaspar:

Este nevoie de un chestor de la Camera Deputaţilor şi de unul de la Senat, ca să putem să fim operativi în distribuirea buletinelor.

Domnul Vasile Lupu:

Îl văd pe domnul chestor Alexandru Lăpuşan, care este foarte operativ şi eficient în activitate. Şi de la Senat?

Domnul Acsinte Gaspar:

(Aceasta este prezenţa finală, rezultată în urma celor două apeluri nominale regulamentare).

Domnule preşedinte,

Votul la Camera Deputaţilor a fost exprimat potrivit listei care a fost citită.

Domnul Ioan Ardelean:

Urmează Senatul.

(Aceasta este prezenţa finală, rezultată în urma celor două apeluri nominale regulamentare).

Domnule preşedinte,

Cei prezenţi şi-au exprimat votul.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulţumesc.

Continuăm lucrările.

Doamelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Rog membrii Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor, membrii Biroului Permanent al Senatului, alţii decât cei care prezidează şedinţa, să participe la numărarea voturilor. Este obligaţia regulamentară şi nu putem întrerupe lucrările, având în vedere ordinea de zi încărcată, ca noi cei de la prezidiu să numărăm şi voturile.

Domnul Domnul secretar Gazi Gherasim de la Camera Deputaţilor este invitat la prezidiu, să-l înlocuiască pe domnul Gaspar. (Se face apel sonor).

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Trecem la textele în divergenţă la proiectul de Lege privind securitatea informaţiilor secrete de stat şi a informaţiilor secrete de serviciu.

Domnul senator Vasiliu Eugen a cerut cuvântul în legătură cu acest raport.

Domnul Eugen Vasiliu:

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi colegi,

Iau cuvântul şi în nume personal, ca senator şi ca jurist, şi în numele Grupului parlamentar pe care-l reprezint, Partidul Naţional Liberal, pentru a solicita tuturor colegilor un vot politic, de respingere a raportului de mediere la Legea secretului de stat, la textele în divergenţă.

Solicit un vot politic, de respingere în bloc a acestei legi, pentru următoarele considerente de principiu:

Este inadmisibil ca acest Parlament să voteze o Lege a secretului înainte de a adopta o Lege a accesului la informaţia de interes public, punând excepţia înaintea regulii.

Este inadmisibil ca o Lege a secretului să stabilească categorii de informaţii secrete şi, tot prin lege, autorităţile publice să aibă dreptul de a lărgi lista acestor categorii, fiecare în domeniul său de activitate.

Este inadmisibil ca sarcina păstrării secretului de stat să cadă în responsabilitatea şi a altor persoane fizice sa juridice decât celor cărora li s-a încredinţat legal un secret de stat.

Este inadmisibil ca o Lege a secretului să instige şi chiar să oblige la delaţiune.

Este inadmisibil ca infracţiunile din lege să fie vag şi neclar formulate, pentru a constitui instrumente de intimidare a cetăţeanului, şi îndeosebi a presei.

Este inadmisibil ca legea să nu prevadă o infracţiune pentru secretizarea abuzivă şi o procedură de desecretizare pentru informaţia de interes public.

Toate acestea au o singură explicaţie: o absurditate procedurală. Un proiect al acestei legi a fost adoptat de Senat în legislatura trecută şi un alt proiect al Guvernului a fost adoptat de Camera Deputaţilor în această legislatură.

Comisiile de specialitate au făcut din cele două proiecte un proiect-hibrid, pe care l-au supus medierii.

Stimaţi colegi,

Insist, deci, că respingerea de principiu a acestui raport este un vot politic şi un semnal că Parlamentul României nu doreşte să pună căruţa înaintea cailor.

Mediile internaţionale nu ne cer să intrăm în Europa sau în NATO fără o Lege a secretului, ci, dimpotrivă, este necesar s-o avem, dar ne cer să nu ne prezentăm cu această Lege a secretului, care este o ruşine şi a cărei filozofie este străină, sunt convins, tuturor partidelor democratice din această ţară.

Rămâne ca dumneavoastră, prin votul care-l veţi da să decideţi cine este şi ce este o formaţiune politică democrată.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule senator,

Dacă ne indicaţi şi cadrul legal în care o putem face...

Domnul Eugen Vasiliu (din sală):

Este un vot de principiu, înainta de a discuta pe articole!

Domnul Vasile Lupu:

Da. Alte comentarii?

Stimaţi colegi,

Îngăduiţi-mi să mă adresez, din nou, membrilor Birourilor Permanente, să meargă la numărat voturile şi mă adresez colegului Ulm Spineanu, senator, vicepreşedinte al Senatului. Se numără voturile şi P.N.Ţ.C.D.-ul nu are nici un reprezentant în Comisia de numărare a voturilor din birouri.

Domnul deputat Ovidiu Petrescu are cuvântul.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu aş vrea să vă aduc la cunoştinţă un lucru pe care dumneavoastră sunt sigur că-l ştiţi, de fapt. Domnul senator care a vorbit anterior nu prea-l ştie.

Acest proiect de lege a fost votat atât în Senat, cât şi în Camera Deputaţilor. Faptul că există nişte diferenţe între abordarea Senatului şi abordarea Camerei Deputaţilor este un lucru firesc, care se întâmplă destul de frecvent, de aceea sunt comisii de mediere, de aceea există procedura aceasta, de votare a divergenţelor în plenul celor două Camere. Nu este nimic special.

Aprecierile pe care le-a făcut domnul senator asupra acestui proiect de lege sunt exagerate. Sunt exagerate la extrem.

Dânsul uită chiar şi un lucru elementar, că şi partidul pe care dânsul îl reprezintă are foarte mulţi reprezentanţi, aici, în Camera Deputaţilor, care au votat acest proiect şi atunci de ce trebuie să vorbim despre "partide democratice" şi "partide nedemocratice"?

Mai mult decât atât: reamintesc domnului senator că, cel puţin în momentul în care acest proiect de lege a fost votat, exista şi există de fapt şi acum o anumită majoritate parlamentară, constituită, credem noi, din partide democratice, care puteau să respingă proiectul, sau puteau să-l aprobe. Ei bine, aceste partide reprezentând majoritatea parlamentară l-au votat. Şi noi am votat acest proiect de lege, pentru că este, într-adevăr, aberant ca după 11 ani de la revoluţie, în această ţară să nu existe o Lege a secretului de stat adusă la zi.

Domnul Eugen Vasiliu (din sală):

Dar a accesului?

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dumneavoastră spuneţi de ce nu există o "Lege a accesului"...?

Vă pun şi o altă întrebare: dacă sunteţi frământat de această problemă "a accesului", cine în această ţară, v-a putut împiedica pe dumneavoastră, ca parlamentar, cu drept de iniţiativă legislativă, să veniţi încă din 1997, cu un asemenea proiect de lege, care, bineînţeles că ar fi fost votat?

Deci, dumneavoastră ne spuneţi acum că noi nu suntem interesaţi de accesul la informaţie. Bun. Dar dumneavoastră, care sunteţi atât de interesaţi de ce n-aţi făcut absolut nici un gest timp de 4 ani de zile în sensul acesta? Vă reamintiţi acum, în ultimele clipe ale mandatului...

Mai mult decât atât: eu aş vrea să vă spun că acest proiect privind păstrarea secretului este cerut cu foarte m are insistenţă de organismele NATO. Şi, dacă tot spunem că dorim să ne integrăm în NATO, vreau să vă spun că aceasta este una din condiţiile esenţiale.

Aţi văzut, de asemenea, că în cadrul Ministerului Afacerilor Externe s-a creat o Agenţie specială, care nu face decât să se ocupe de păstrarea secretelor privind documentele militare care le prevede colaborarea cu NATO şi problema secretului este una din problemele vitale pentru integrarea noastră în această structură euro-atlantică.

De aceea, ideea că noi acum, pe final de procedură, trebuie să respingem acest proiect de lege este cel puţin ciudată, şi vă rog ca să votăm, să ne exprimăm, cel puţin noi, deputaţii, să ne menţinem punctele de vedere pe care le-am votat şi pe care le-am adoptat în această Cameră.

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Nu putem lungi discuţia pe acest subiect.

Eu, prezidând şedinţa, nu pot inventa acum proceduri parlamentare. Sunt întru totul de acord cu domnul Ovidiu Peterscu că, pe parcursul unei legislaturi, un parlamentar, un grup de parlamentari, un grup parlamentar, Guvernul trebuia să vină cu un proiect de lege pe materia unde se constată acum un gol legislativ.

Pot face şi o sugestie, ca să combinăm două texte în finalul raportului şi legea să intre în vigoare după ce se va adopta cealaltă lege, nu-i tocmai potrivit, dar există şi soluţia aceasta, dar să supun plenului celor două Camere respingerea în bloc a unei activităţi parlamentare de sute de ore nu pot, pentru că nu găsesc temei regulamentar.

Deci, dacă mai sunt intervenţii pe această chestiune, vă rog să renunţaţi la ele, că pierdeţi timpul.

Domnul deputat Avramescu.

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Suntem în situaţia foarte neplăcută în care acest raport de mediere a trecut prin Camera Deputaţilor cum a trecut, cu discuţiile pro şi contra la articolele respective, s-au votat cum s-au votat. La Senat s-a discutat şi a fost respins, şi eu remarc un lucru, că a fost respins cu o largă majoritate, numai 5 voturi pentru, 71 voturi împotrivă şi o abţinere. În consecinţă, la asemenea vot, rezultă, sigur că eu n-am fost acolo, că senatori şi din partea puterii, şi din partea opoziţiei, au ajuns la această concluzie că ea trebuie respinsă. Repet: 5 voturi pentru, 71 împotrivă şi o abţinere. Şi noi suntem în situaţia, legat de procedură acum, că luăm încă o dată toate articolele care au fost supuse proiectului de mediere, se vor face în continuare aceleaşi discuţii, pentru că fiecare, normal, ţine la opinia lui, nu ajungem, de fapt, la nici un rezultat şi, până la urmă, trece timpul, nu uitaţi că suntem la 12,00 fără 10 minute şi la ora 13,00 urmează, după aceea, lucrul în comisii, cel puţin la Camera Deputaţilor, şi la urmă tot la votul final ajungem.

Şi atunci, îmi pun întrebarea logică, dincolo de toate procedurile şi regulamentele, pentru că în Camera Deputaţilor s-a discutat, am ajuns la o concluzie, aceea la care am ajuns, după aceea a fost trimis la Senat, reluăm încă o dată discuţiile... Mă iertaţi, este efectiv timp pierdut, şi dacă tot am discutat, dacă fiecare avem opiniile noastre pro sau contra, în aceste condiţii nu putem trece la vot final, pe care tot îl vom face, pe urmă, votul final, după ce vor parcurge toate textele în divergenţă din raportul de mediere. Şi atunci, sărim peste aceste lucruri şi ajungem la votul final.

Şi acum, dacă-mi este permis, domnule preşedinte, vă spun o opinie a mea, ca om care am lucrat cu treburi de-astea şi fac parte din partidele de la putere: îmi daţi voie să vă spun că, cel din punct de vedere tehnic, este o lege proastă. S-au luat o serie de lucruri din Legea secretului de stat din 1971, pe care nu le contest, dar erau bune atunci şi care nu mai sunt acum. Nu este vorba nici de aspect politic, nici de nimic. Cum, de exemplu, se trec şi nişte anomalii. Eu vă spun ca om de meserie. Se spune: "... ridicările gravimetrice prin care se calculează rezerve de minereuri...", aşa şi pe dincolo... Primo: "ridicările gravimetrice" se folosesc în primul rând pentru sare şi nu pentru minereuri, decât dacă sunt combinate cu alte metode şi, în al doilea rând, prin metodele acestea nu se calculează rezerve nici în România, nici în Argentina, nici în Patagonia, nici oriunde... Adică, şi textele sunt proaste.

Nu mai continui, ca să nu abuzez de răbdarea dumneavoastră, adică, din toate punctele de vedere este o lege proastă. O supun ca un parlamentar care sunt dintr-un partid al puterii. Nu are rost să pierdem vremea şi asta-i singura soluţie şi în aceste condiţii ne putem face şi programul de astăzi şi după aceea să trecem la Legea cu regimul străinilor şi ne-am încheiat ziua cum trebuie.

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Şi mă adresez celor care acum cer blocarea legii aici.

Cu tot respectul, nu avem cum.

Deci, puteţi interveni la Preşedinţie, cu argumentele pertinente, să trimită legea spre reexaminare, dacă Preşedintele va aprecia şi atunci mai putem discuta.

Acum, putem supune la vot, să trecem la următorul proiect de lege de pe ordinea de zi, ca să nu pierdem timp, dacă sunteţi absolut convinşi că discuţiile vor fi interminabile, dar nu pot cere un vot de anulare a tot ceea ce s-a făcut până acum în această lege.

Domnul deputat Rădulescu Zoner.

Domnul Constantin Şerban Rădulescu-Zoner:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Eu n-aş fi intervenit, dar dacă trecem..., începem să discutăm pe articole? Eu vă spun că, până la urmă, votul final va fi invers. Am aici, luat aici, de la Parlament. Nu este cazul să citesc, voi interveni la articolul respectiv, care este la art. 27 la Senat, este la art. 24 la Camera Deputaţilor, dar până la urmă, tot obligi pe cetăţeni să facă turnătorii. Am aici de la Parlament documentaţie din 10 ţări. Vi le pun la dispoziţie şi nicăieri nu scrie ceea ce scrie în această lege păcătoasă, pentru că-i proastă şi păcătoasă, şi ca atare nu poate să fie trecută cel puţin prin Parlamentul actual. Dacă va fi un alt Parlament, treaba dumnealor..., care vor fi.

De aceea, eu mă asociez domnului Vasiliu, pentru că, dac-i vorba aşa, bun, venim la fiecare articol, cum fac unii colegi şi lungim discuţia până la ora 13,00. Vă convine? Bun, facem şi tot nu se votează. Şi votul final, nu ştiu cum va fi dat, n-am eu calitatea să cer cvorumul, dar uitaţi-vă în sală.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi,

Blocajul este indubitabil.

Domnul senator Văcaru a cerut cuvântul.

Domnul Vasile Văcaru:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

N-aş fi vrut să iau cuvântul, dar am fost zădărât, cumva, de cuvintele antevorbitorilor.

Este cert: această lege nu este dorită şi n-a fost dorită de către actuala putere, pentru că ea a fost pusă în discuţia Comisiei pentru controlul S.R.I.-ului în 1995. Actualul preşedinte al comisiei, domnul Galbeni, împreună cu cei care erau atunci opoziţia, s-au opus, bineînţeles acestei legi, argumentând că "... nu e nevoie de o asemenea lege". Iată că, acum, când dumnealor sunt la putere, dovedesc exact acelaşi lucru.

Vreau să vă spun că este nevoie de o asemenea lege. Legea poate fi îmbunătăţită la un articol sau altul, dacă se consideră necesar, dar vreau să atrag atenţia asupra faptului că există deja un vot al Camerei Deputaţilor asupra acestui text. Că în Senat, ea a fost respinsă, în forma în care a fost prezentată, e cu totul altceva, dar în nici un caz nu avem voie să spunem că: "Nu e nevoie de o asemenea lege". E nevoie, pentru că se joacă orice vreţi în ţara aceasta, sunt o mulţime de inşi, de indivizi care, pur şi simplu vând, vând ceea ce ştiu, mai mult sau mai puţin ştiut, dar le vând. Şi asemenea oameni trebuie puşi sub obroc.

Prin urmare, vă rog frumos să nu mai punem problema că o asemenea lege nu este necesară. Este necesară şi n-are nici un rost, şi bine a zis domnul vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, domnul Vasile Lupu, că nu are rost să discutăm. Preşedintele ţării va face exact ceea ce crede de cuviinţă: o va trimite înapoi Parlamentului sau o va aproba.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi,

Deja s-au conturat două opinii: una care susţine dezbaterea textelor în mediere, alta care cere amânarea.

Cine va hotărî? Majoritatea dintre dumneavoastră. O majoritate în condiţii de cvorum n-o prea văd aici. Deci, or facem un apel nominal, ca să aducem parlamentarii în sală, or trecem la punctul următor de pe ordinea de zi, unde sper să fie un aport mai larg asupra textelor ce pot trece, pentru că nu putem bloca activitatea legislativă pe ora care ne-a mai rămas, acum, la sfârşitul legislaturii, în argumente procedurale inepuizabile.

Preşedintele Comisiei juridice de la Camera Deputaţilor, domnul Emil Popescu, dar vă rog cât mai scurt.

Urmează, apoi, domnul deputat Ioniţă.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Noi suntem aici confruntaţi cu o problemă de drept procesual, constituţional. Cum să procedăm într-un astfel de caz? Nu discut fondul legii, nu discut oportunitatea legii, dacă este sau nu necesară o astfel de lege acum?

Noi discutăm dacă există în Regulament prevăzut "vot de principiu", "vot politic" şi, în general, dar în particular, dacă în acest stadiu, în care ne aflăm cu medierea, dacă se poate ajunge la un "vot de principiu", un "vot politic"?

Au venit colegi aici, care au argumentat aşa: legea-i proastă, legea nu-i bună, vă rugăm să ne credeţi pe noi, haideţi să nu mai discutăm, să trecem la vot!

Şi eu spun: nu interesează dacă legea-i proastă sau nu, acum. Aceasta se va spune prin vot, dar s-ar crea un precedent periculos, dacă am accepta să nu mai respectăm procedura obişnuită într-o astfel de fază şi să trecem nemijlocit la vot, la un vot final pe lege.

Asta spun eu. Deci să nu discutăm fondul legii, să acceptăm că-i foarte bună, sau că-i foarte proastă.

Toată discuţia este că suntem în faza de mediere şi ce putem face acum, la mediere, nu înseamnă că putem face ce puteam face altă dată nu mai putem face acum... Sunt anumite limite care sunt prevăzute clar în această procedură regulamentară, care este obligatorie pentru noi.

Prin urmare, acceptând, să zicem, că legea este foarte rea, foarte prost alcătuită, avem puterea, credinţa, tăria de a spune asta, asta nu înseamnă că trebuie să eludăm o anumită procedură, creînd, repet, un precedent periculos. Se va ajunge în situaţia ca altă dată, la o altă lege, la fel se va invoca acest precedent şi se va spune: "Ce să mai discutăm? Nu mai discutăm!"

Mie asta-mi aduce aminte, într-un fel, de parabola aceea cu preotul, care, nevoind să cânte Cazania, întreba: "Oameni buni! Ştiţi voi ce scrie în cartea aceasta? Nu ştiţi. Păi, dacă nu ştiţi, de ce să mai spun...?" Şi, duminica următoare întreba: "Ştiţi voi ce scrie în cartea aceasta? Ştim. Dacă ştiţi, la ce să vă mai spun?" Prin urmare, oricum nu aborda chestiunea arzătoare din minutul acela.

Chestiunea importantă este aceasta şi puteţi să daţi un vot.

Dacă vreţi s-o luaţi în discuţie acum, da sau nu, şi preşedintele v-a argumentat că nu este cvorum şi bine este să păşim la altceva, urmând să vedem ce se va întâmpla cu această lege.

Vă mulţumesc.

O voce din stânga sălii:

La nimic nu avem cvorum!

Domnul Vasile Lupu:

Da. Foarte scurt, domnule deputat.

Cred că domnul Emil Popescu a dat soluţia foarte bună: să trecem la alt proiect, poate se reuşeşte un acord între liderii grupurilor parlamentare, între membrii Parlamentului, care au lucrat în comisia de mediere şi găsim o soluţie să depăşim momentul, dar dacă întindem discuţiile pe această chestiune, am omorât ziua de azi.

Domnul Mihai Gabriel Ioniţă:

Vă mulţumesc că mi-aţi dat cuvântul.

Stimaţi colegi,

În primul rând vreau să fac o remarcă: mi se pare ciudat că cei care au luat cuvântul, deputaţii care au luat cuvântul au făcut parte din cei care s-au împotrivit legii în Camera Deputaţilor, deşi nu ştiu rezultatul exact al acelei votări, dacă legea a trecut ca lege organică, sunt sigur că a existat cvorumul necesar pentru a fi votată o lege organică, iar din partea Senatului au luat cuvântul oameni care, probabil, au susţinut legea în Senat. Deci, au luat cuvântul, într-o oarecare măsură, dezamăgiţii care pledează în nume propriu, practic, nu în numele celor două Camere. De aceea, domnule preşedinte, eu chiar voiam să vă rog să sistaţi aceste discuţii...

Nu ştiu dacă se pune problema unui "vot de principiu". Trebuie respectată procedura care decurge din Regulamentul şedinţelor în comun ale celor două Camere şi din Constituţia României.

Deci, nu se pune problema, cred, a unui vot în cele două legi invocate de către mine.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Ovidiu Petrescu.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule preşedinte,

O chestiune procedurală...

Dacă tot s-au făcut afirmaţii foarte dramatice despre necesitatea legii, sau despre calitatea acestei reglementări, îl avem aici pe domnul Nică Mihail, secretar de stat la Serviciul Român de Informaţii, să ne spună şi dânsul un punct de vedere...

O voce din stânga sălii:

Foarte corect!

Domnul Vasile Lupu:

Secretar de stat la Serviciul Român de Informaţii – parcă nu sună! (Rumoare în sală).

Deci, dăm cuvântul domnului Nică Mihail...

Domnul Mihail Nică:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnul Vasile Lupu:

Care are şi experienţă de parlamentar şi, mai recent, experienţă în Serviciul Român de Informaţii. Vă rog...

Domnul Mihail Nică:

Participând la discuţiile din comisii şi din Comisia de mediere asupra legii, este adevărat că această lege are şi lucruri bune şi, ca orice lege, poate să aibă şi anumite lucruri mai puţin bune.

Considerăm că pentru această perioadă este necesar să apară această lege. De fapt, ea constituie aproape ultima bucată din legile care întregesc organizarea şi funcţionarea sistemului privind apărarea, ordinea publică şi siguranţa naţională.

Încă de anul acesta, legile care au fost elaborate în ultimii 10 ani au început să fie modificate. Deci, şi această lege, mai devreme sau mai târziu, va fi amendată.

Domnul senator Vasiliu a ridicat o problemă în legătură cu unul din articole.

Dacă intrăm pe proceduri, nu este nici o problemă ca să se renunţe la acel articol incriminat de domnul Vasiliu, pentru că nu aduce schimbări fondului legii şi nu aduce schimbări la ceea ce iniţiatorul, Guvernul României, Ministerul Justiţiei care a semnat şi a trimis spre Parlament aceasta a doua variantă a legii, pentru că este o lege care trebuie pusă rapid în aplicaţie şi face parte din acele legi care nu înseamnă costuri financiare suplimentare. De aceea rog să intrăm pe procedură şi să votăm articol cu articol, iar acolo unde sunt observaţii, unele din ele întemeiate, se poate renunţa la acel articol sau Parlamentul poate hotărî să-i dăm o formă unanim acceptată.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi,

Eu propun să amânăm această dezbatere pentru o şedinţă următoare şi să trecem la următorul punct de pe ordinea de zi, pentru că, intrând în votul pe articole, se va invoca acel critic cvorum care nu este.

Domnul Chiliman.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Am şi eu o întrebare, o nedumerire. În momentul în care aţi făcut afirmaţia că..., mai devreme, nu adineauri, vom trece la următorul punct de pe ordinea de zi, pentru că nu ar fi cvorum. În momentul în care aţi spus acest lucru, v-aţi gândit, cumva, că putem să dezbatem următorul proiect, tot în lipsă de cvorum? Pentru că, în principiu, când preşedintele de şedinţă constată că nu este cvorum, are mai multe metode pe care le aplică, dar, în orice caz, nu poate continua şedinţa.

Deci eu vă rog să îmi răspundeţi dacă se poate continua, în lipsa de cvorum pe care dumneavoastră aţi constatat-o, dezbaterea următorului punct de pe ordinea de zi.

Domnul Vasile Lupu:

Da, domnule vicepreşedinte. Într-o practică mai veche, unele dezbateri antrenează retragerea parlamentarilor din sală şi eu sper ca următorul punct de pe ordinea de zi să-i readucă în sală.

Dacă dumneavoastră veţi invoca din nou cvorumul, atunci vom număra şi vom constata care este situaţia, dar pentru acest punct de pe ordinea de zi prezenţa în sală este cea pe care o vedem noi de aici.

Trecem la textele în divergenţă la proiectul de Lege privind regimul străinilor în România.

Domnul deputat Puiu Haşotti, pe o chestiune de procedură.

Domnul Puiu Haşotti:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Cum spunea şi colegul meu, domnul deputat Chiliman, nu putem aplica măsuri diferite la aceeaşi realitate. Prin urmare, în numele Grupului parlamentar pe care îl reprezint, vă rog să verificaţi cvorumul.

Domnul Vasile Lupu:

Acum o facem.

Secretarii de şedinţă sunt rugaţi să numere.

Liderii grupurilor parlamentare sunt rugaţi să invite senatorii şi deputaţii în sala de dezbateri.

Iată situaţia: într-adevăr, cvorumul de lucru nu există, timpul material pentru un apel nominal nu mai este, la orele 13 se încheie programul nostru de lucru. Deci singura soluţie este suspendarea şedinţei.

Deci vom relua şedinţa după un sfert de oră, când vom anunţa rezultatul votului dat pe membrii Consiliului Naţional de Evaluare Academică.

Voci din sală:

Dar numai pentru acel scop!

Domnul Vasile Lupu:

Numai pentru acel scop.

Dacă vreun lider parlamentar va invoca şi atunci cvorumul, va trebui să amânăm anunţarea.

Voci din sală:

Daţi-l acum, domnule preşedinte!

Domnul Vasile Lupu:

Nu-l avem. Deci încă nu s-a terminat numărătoarea.

După pauză

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi,

Există posibilitatea ca până la orele 13 să nu fie terminată numărătoarea, încât consideraţi-vă în pauză, pentru că aşa vom face şi noi. Şi rezultatul, dacă îl va auzi, îl va afla toată ţara îl veţi afla şi dumneavoastră. Şi Camera Deputaţilor are program în comisiile permanente, după-amiază de la orele 14.

După pauză

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Reluăm şedinţa pentru a comunica rezultatele votului pe buletine date pentru numirea Consiliului Naţional de Evaluare Academică.

Domnul secretar Gaspar va citi rezultatele.

Vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputaţi şi senatori cu privire la numirea a 8 membri în Consiliul Naţional de Evaluare Academică şi Acreditare, din care 6 pentru reînnoirea unei treimi a acesteia şi 2 pentru majorarea numărului total de la 19 la 21.

În temeiul prevederilor art.32 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au procedat la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de către deputaţi şi senatori prin vot secret cu buletine de vot, potrivit art.83, 84 şi art.1, pct.21 din Regulamentul menţionat mai sus cu privire la candidaţii propuşi pentru numirea a 8 membri în Consiliul Naţional de Evaluare Academică şi Acreditare, din care 6 pentru reînnoirea unei treimi a acestuia şi 2 pentru majorarea numărului total de la 19 la 21, în conformitate cu prevederile art.4, alin.2 şi 4 din Legea nr.88/1993 privind acreditarea instituţiilor de învăţământ superior şi recunoaşterea diplomelor şi au constatat următoarele.

Domeniul economic:

Numărul de locuri pentru care se numesc membri: 2.

Numărul total al deputaţilor şi senatorilor: 486

Numărul deputaţilor şi senatorilor prezenţi: 315

Numărul total de voturi exprimate: 315

Numărul de voturi anulate: 14

Numărul total de voturi valabil exprimate: 301.

Din verificarea şi numărarea voturilor, rezultă următoarele:

Călin Oprea – domeniul, Ştiinţe economice, Bucureşti

Voturi pentru: 266; voturi împotrivă: 35.

Horia Cristea, Timişoara

280 de voturi pentru; 21 împotrivă.

Panaite Nica, Iaşi

30 de voturi pentru; 271 contra.

Domeniul ştiinţe socio-umane:

Numărul total al deputaţilor şi senatorilor: 486

Numărul deputaţilor şi senatorilor prezenţi: 315

Numărul total de voturi exprimate: 315

Numărul de voturi anulate: 20

Numărul total de voturi valabil exprimate: 295.

Din verificarea şi numărarea voturilor, rezultă următoarele:

Septimiu Krausz – 99 de voturi pentru; 196 voturi contra

Vasile Morar – 193 de voturi pentru; 102 voturi contra.

Domeniul inginerie

Numărul total al deputaţilor şi senatorilor: 486

Numărul deputaţilor şi senatorilor prezenţi: 315

Numărul total de voturi exprimate: 315

Numărul de voturi anulate: 11

Numărul total de voturi valabil exprimate: 304.

Niculae Napoleon Antonescu, Ploieşti

Voturi pentru: 268; voturi contra: 36

Gheorghe Lazea, Cluj-Napoca

282 de voturi pentru; 22 voturi contra

Paulică Răileanu, Iaşi

177 de voturi pentru; 127 voturi contra

Ioan Gheorghe Carţiş, Timişoara

142 de voturi pentru; 162 voturi împotrivă.

Domeniul medicină:

Numărul total al deputaţilor şi senatorilor: 486

Numărul deputaţilor şi senatorilor prezenţi: 315

Numărul total de voturi exprimate: 315

Numărul de voturi anulate: 11

Numărul total de voturi valabil exprimate: 304.

Ştefan Drăgulescu, Timişoara

198 de voturi pentru; 106 contra

Oliviu Pascu, Cluj-Napoca

106 voturi pentru; 198 de voturi contra.

Domeniul ştiinţe agricole:

Numărul total al deputaţilor şi senatorilor: 486

Numărul deputaţilor şi senatorilor prezenţi: 315

Numărul total de voturi exprimate: 315

Numărul de voturi anulate: 8

Numărul total de voturi valabil exprimate: 307.

Din verificarea şi numărarea voturilor, rezultă următoarele:

Ion Otiman Păun, Timişoara

147 de voturi pentru; 160 de voturi împotrivă.

Alexandru Ioan Baba, Cluj-Napoca

153 de voturi pentru; 154 împotrivă.

În conformitate cu prevederile art.38, alin.7 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, numirea membrilor Consiliului Naţional de Evaluare şi Acreditare se face cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi.

Ca urmare a faptului că au întrunit majoritatea cerută de Regulament minimum 158 de voturi din 315 parlamentari prezenţi, Parlamentul României numeşte în calitate de membri ai Consiliului Naţional de Evaluare Academică şi Acreditare după cum urmează.

Domeniul ştiinţe economice, unde au existat 2 locuri şi au fost 3 candidaţi, candidaţii aleşi: Călin Oprea, Bucureşti; Horia Cristea, Timişoara.

Domeniul ştiinţe socio-umane – a existat un loc, două candidaturi am avut şi a fost declarat ales, ca urmare a numărului de voturi întrunite: Vasile Morar, Bucureşti.

Domeniul inginerie – au candidat 4 persoane, număr de locuri pentru care se numesc 3 sunt numiţi: Niculae Napoleon Antonescu, Ploieşti; Gheorghe Lazea, Cluj-Napoca; Paulică Răileanu, Iaşi.

Domeniul medicin㠖 număr de locuri: 1, au candidat 2, a fost ales Ştefan Drăgulescu, Timişoara.

Domeniul ştiinţe agricole – a existat un singur loc, au candidat două persoane şi, în urma verificărilor, s-a constatat că nici una din aceste două persoane, nici unul din cei doi candidaţi nu a întrunit numărul de voturi necesare – 158, pentru a putea fi aleşi.

Semnează: Biroul permanent al celor două Camere.

Urmează ca pentru Domeniul ştiinţe agricole să se organizeze, pe baza propunerilor care vor fi făcute de Comisiile de învăţământ, un nou tur de scrutin.

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Cu aceasta, încheiem şedinţa de astăzi a Camerelor comune şi, săptămâna viitoare, după întrunirea Birourilor permanente, vom relua dezbaterile pentru celelalte puncte de pe ordinea de zi.

Vă mulţumesc pentru colaborare.

O după-amiază plăcută!

Şedinţa s-a încheiat la ora 13,11.