Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi domnul Viorel Hrebenciuc, vicepreşedinte, asistaţi de domnii Ioan Mihai Năstase şi Constantin Niţă, secretari.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să îmi permiteţi să deschid şedinţa de astăzi cu prima parte, destinată intervenţiilor parlamentare. În acest sens, vă anunţ că s-au înscris, până în prezent, următorii deputaţi: domnul Cristian Sandache, din partea Grupului parlamentar PDSR; domnii Baciu Mihai şi Sandu Alecu, din partea Grupului parlamentar al PD; domnul Popescu Tăriceanu Călin, Grupului parlamentar al PNL; din partea Grupului parlamentar al PRM, domnii Baban Ştefan, Brudaşca Damian, Stanciu Anghel, Mincu Iulian, doamna Lari Iorga Leonida, domnii Năstase Ioan Mihai, Miclea Ioan; domnul Becsek Garda Dezideriu, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

V-aş ruga să nu mă puneţi în situaţia de a vă întrerupe în timpul intervenţiilor dumneavoastră şi, din acest punct de vedere, vă rog să respectaţi în mod riguros termenul prevăzut pentru intervenţii.

Dau cuvântului domnului Cristian Sandache, din partea Grupului parlamentar PDSR.

Domnul Cristian Sandache:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

"Fiecare copil pe care îl instruim este un om pe care îl câştigăm", afirma cândva marele scriitor francez Victor Hugo. În ultima vreme, graţie influenţei mass-media, opinia publică din România a luat act cu stupefacţie de o serie de orori comise împotriva copiilor, fie de către aceia care doar în acte figurau ca părinţii lor, fie de către pseudoeducatori, desprinşi parcă din galeria coşmarurilor lui Goya. În acelaşi timp, reapare în prim plan problema copiilor din centrele de plasament, multă vreme, fie tăcută sub tăcere, fie sumar abordată.

În judeţul Iaşi, numărul copiilor şi tinerilor aflaţi în evidenţa Direcţiei generale pentru protecţia drepturilor copilului este de 5.212. Dintre aceştia, 58 sunt studenţi, aspect care infirmă acele clişee potrivit cărora cei aflaţi într-o asemenea situaţie sunt automat condamnaţi la periferizare socială.

"Omul este un animal politic", afirma Aristotel, însă am impresia că sensul literal al acestei expresii dus până la extrem riscă a dezumaniza. Aşadar, riscăm să devenim insensibili la durerile semenilor noştri, riscăm ca, dominaţi de un cinism pe care nici măcar, poate, nu ni-l bănuiam, să uităm că nu suntem singurele fiinţe trăitoare pe acest pământ.

"Dacă strigi şi nu îţi răspunde nimeni, nu înseamnă că eşti singur în univers", afirmă un proverb chinez. Depinde enorm de noi, cei care ne asumăm o serie de răspunderi politice, să contribuim mai eficient la monitorizarea acestor copii şi la sensibilizarea tuturor organismelor, inclusiv a acelora reprezentând societatea civilă, pentru recuperarea unui număr cât mai mare de copii, inclusiv cei cu handicap locomotor, în sensul redării lor societăţii, ca oameni demni, ca oameni utili. Centrele din judeţul Iaşi, precum Hălăuceşti, Verşeni, Târgu Frumos, Hârlău sunt locuite de semeni de ai noştri mai mici, care nu trebuie abandonaţi.

Cineva îmi reproşa recent un anumit idealism în abordarea acestei probleme. I-am răspuns parafrazându-l pe doctrinarul Henri De Man care arăta că: "Social-democraţii trebuie să trăiască după legile morale, nu neapărat pentru că sunt membri ai partidului, ci pentru că sunt oameni." Epoca noastră, atât de confuză, de contradictorie şi plină de ameninţări, cu o percepţie maniheică a politicului, are nevoie de repere morale necesare, de o umanizare de esenţă a atitudinilor, inclusiv a atitudinilor oamenilor politici.

Salut în acest sens iniţiativa domnului prim-ministru prof. univ. dr. Adrian Năstase, ca noi, parlamentarii partidului de guvernământ, să ne implicăm efectiv în susţinerea cauzei acestor copii. România are nevoie de o politică aptă de a-i privi şi pe cei mai vitregiţi semeni ai noştri ca pe nişte fii ai naţiunii, indiferent de sex, vârstă, etnie sau confesiune. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat, inclusiv pentru faptul că aţi adus o grămadă de citate celebre în aula Parlamentului.

Dau cuvântul în continuare domnului deputat Baciu Mihai. Nu este.

Domnul deputat Sandu Alecu. Nu este.

Domnul Călin Popescu Tăriceanu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Călin Popescu Tăriceanu:

Bună ziua, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică pe care vreau să o fac este legată de acţiunea care s-a desfăşurat cu puţin timp în urmă, în care au fost implicaţi o serie de parlamentari ai Partidului Democraţiei Sociale din România şi Partidului România Mare.

Partidul Naţional Liberal apreciază că imaginea României în lume ţine în mare măsură de prestaţia peste hotare a oamenilor politici aflaţi la conducerea destinelor ei. Irakul este o ţară cu un regim nedemocratic, bazat pe opresiune, în care dreptul la liberă exprimare este oprimat, iar libertăţile fundamentale ale cetăţenilor sunt inexistente.

Embargoul instituit de către ONU Irakului este consecinţa tocmai a nerespectării rezoluţiilor adoptate de forurile internaţionale. Vizita unui grup de parlamentari români în Irak aduce atingere imaginii României ca ţară democratică şi promotoare în exterior a relaţiilor cu ţări democratice.

Parlamentarii care au plecat în Irak, 2 senatori şi 1 deputat PRM, precum şi 2 deputaţi PDSR, alături de o delegaţie de peste 60 de persoane, nu au avut în mod cert nici acordul conducerii Camerei şi nici al Senatului. Acest fapt probează, pe de altă parte, lipsa unor prevederi corespunzătoare în Regulamentul Camerei Deputaţilor, care să permită astfel de deplasări sau, din contră, să le interzică, precum şi lipsa de prevederi a unor sancţiuni.

Ambiguitatea este şi mai mare când din declaraţiile celor plecaţi reiese că această misiune a fost când "una umanitară", ba "o delegaţie a unor oameni de afaceri", când "una particulară", când "o misiune oficială". Mai mult decât atât, preşedintele PRM a declarat că deplasarea deputaţilor şi senatorului PRM s-a făcut cu acordul său.

Cred că inclusiv atitudinea premierului, domnul Adrian Năstase, demonstrează fie lipsa de disciplină existentă în acest partid, fie, mai degrabă, încurajarea tacită din partea conducerii, datorită apropierii dintre unele cercuri de interese din cadrul PDSR şi, respectiv, PRM.

Cred că domnul preşedinte Dorneanu are, de asemenea, obligaţia să dea o explicaţie în legătură cu declaraţia făcută ziarului "Adevărul", în care a spus că: "Cei 5 deputaţi nu au încălcat nici o normă parlamentară, deoarece au paşaport diplomatic şi pot pleca din iniţiativă personală." Este adevărat, pot pleca din iniţiativă personală, dar nu ca parlamentari, pentru că, atunci, evident, afectează în mod clar atât interesele politice ale României, cât şi ale instituţiei pe care o reprezintă.

Aşteptăm de la respectivii politicieni să ne explice dacă în viziunea domniilor lor drumul României către Uniunea Europeană trece pe la Bagdad, pentru că, dacă este aşa, noi le-am propune, atunci, să facă o vizită mai completă, care, pe lângă Bagadad, să includă şi Tripoli şi cu escală la Phenian. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat, şi o să transmitem respectivilor "politicieni", cum spuneţi dumneavoastră, intervenţia pe care aţi făcut-o.

O să dau cuvîntul, în continuare, domnului deputat Baban Ştefan.

Domnul Ştefan Baban:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Declaraţia mea politică se intitulează: "Arieratele, boala cronică a economiei" şi probabil că-i interesează şi pe liberali treaba aceasta...

Arieratele au devenit "boala cronică" a economiei româneşti. În pofida tuturor încercărilor de a o diminua, ele au continuat să crească şi să inducă tendinţe inflaţioniste. Paleativ la slaba activitate de finanţare desfăşurată de sistemul bancar românesc, preocupat de obţinerea de câştiguri facile, arieratele au constituit principalul motiv al blocării pentru a nu ştiu câta oară a acordului încheiat cu Fondul Monetar Internaţional.

Plăţile restante în economie, aşa-numitele "arierate", sunt rezultatul lipsei de capital circulant al marii majorităţi a operatorilor economici cu capital de stat şi privat, pe de o parte, precum şi a indisciplinei financiare, a dorinţei de a pune interesul colectiv sau individual înaintea obligaţiilor generale către fondurile publice, pe de altă parte. Având aceste două cauze majore, rezolvarea arieratelor se poate face prin acţiunea fermă a factorilor care determină acest fenomen.

Referitor la lipsa de capiatl circulant al agenţilor economici, îngrijorător este faptul că această situaţie se întâlneşte în ultima perioadă atât la societăţile cu capital privat, cât şi la cele din sectorul de stat. Modelul a fost luat de la unităţile de stat, care nu şi-au plătit datoriile şi care nu au avut de suportat repercusiuni importante din partea autorităţilor.

Referitor la indisciplina financiară, aceasta trebuie tratată cu toată seriozitatea, pentru că prin perpetuarea şi extinderea ei se degradează întregul mediu de afaceri, se subminează încrederea investitorilor autohtoni şi străini şi are loc o distribuţie total imorală a avuţiei şi veniturilor în favoarea anumitor grupuri de interese, pe seama sărăciei marii majorităţi a cetăţenilor contribuabili.

Este necesară, în acest caz, întărirea autorităţii instituţiilor de stat abilitate cu încasarea veniturilor la buget, cu controlul şi sancţionarea abaterilor de la legislaţia financiară. Procesul de consolidare trebuie continuat în zona poliţiei şi a magistraturii, respectiv a Parchetului şi a instanţelor de judecată, atunci când se constată acte de indisciplină financiară produse cu rea-credinţă, şi se impun sancţiuni ferme, mergând până la condamnare în justiţie şi închiderea activităţilor respective, pentru a introduce un climat de seriozitate şi credibilitate în mediul de afaceri românesc.

Soluţiile acestei probleme se lasă aşteptate, devenind din ce în ce mai evident că sistemul actual de creştere continuă a datoriilor nu poate continua la infinit fără a produce efecte devastatoare în economie. Este imperios necesar să unim toate forţele sociale, politice şi economice pentru a deveni un plan de acţiune realist şi eficient, care să aibă ca rezultat imediat o diminuare importantă a arieratelor în economia naţională. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Damian Brudaşca, din partea grupului parlamentar al PRM. Urmează domnul deputat Stanciu Anghel.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

După cum anunţă, nu fără îngrijorare, zilnic mass-media, partidul de guvernământ acţionează nu pentru soluţionarea problemelor multe şi dificile cu care se confruntă cetăţenii, ci aproape exclusiv pentru împărţirea ciolanului. În acest sens, PDSR dovedeşte din plin cu fiecare decizie luată, fie la nivel central, fie în judeţe, că pentru el nu există decât legea bunului blac, în rest, nici o reţinere, ca să nu mai vorbim despre ruşine.

Nu există, practic, cu excepţia bisericii, deocamdată, nici un alt domeniu care să fi scăpat atenţiei guvernanţilor. Intervenţiile lor, în sensul înlocuirii pe motive politice politice a cadrelor de comandă, nu au ocolit nici armata, nici poliţia, instituţii care, prin lege, ar trebui scoase în afara jocurilor politice de orice fel, întrucât, aşa cum se întâmplă în ţări democratice şi civilizate, cele două instituţii slujesc ţara, nu pe cei care vremelnic o cârmuiesc.

Epurările de cadre puse la cale şi efectuate din dispoziţia şi cu acordul conducerii PDSR divizează pe funcţionarii publici. Pe motivul, inventat în pripă, al nevoii de eficienţă şi performanţă, sunt destituiţi cei mai mulţi funcţionari publici din instituţiile aflate în subordonarea directă a structurilor de partid şi de stat pedeseriste, chiar dacă aceştia, ca să ocupe funcţiile respective, au dat concurs potrivit legii şi au făcut dovada, cei mai mulţi, a competenţei şi a performanţei, prin activitatea desfăşurată până în momentul destituirii lor.

Din păcate, cu puţine excepţii, funcţionarii promovaţi de PDSR în locul celor destituiţi sunt inferiori ca pregătire şi experienţă în domeniu şi nu o dată de numele lor se leagă răsunătoare afaceri oneroase, inginerii financiare şi ilegalităţi de tot felul, care i-ar recomanda mai degrabă ca şi clienţi ai justiţiei. Însă toţi au o mare şi aproape unică calitate: sunt membri de nădejde ai PDSR!

Ce este curios este că, în concepţia mai marilor PDSR, doar funcţionarii români sunt necompetenţi şi neperformanţi şi, prin urmare, destituiţi. Conform protocolului secret încheiat cu UDMR, specialiştii unguri din administraţia publică rămân în continuare pe posturile pe care le-au deţinut, spre a-şi putea duce mai departe politica antiromânească de subminare a autorităţii statului român. PDSR aplică, deci, două tratamente diferite: unul, extrem de amabil, cu minoritarii unguri şi unul, dur, intransigent, cu majoritarii români.

Rezultă clar, fără putinţă de tăgadă, că în ochii PDSR, în propria lor ţară, românii sunt consideraţi şi trataţi ca fiind inferiori minoritarilor unguri. Pe cale de consecinţă, ei trebuie epuraţi fără milă de către actualii guvernanţi, care îşi zic, totuşi, că sunt români.

Ce este cu adevărat grav este faptul că, prin atitudinea adoptată, PDSR a abandonat definitiv, se pare, o serie de localităţi ale ţării, lăsându-le sub controlul exclusiv al UDMR. Adică, PDSR a cedat presiuniulor UDMR, care urmăreşte diabolic federalizarea României. În localităţile respective din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş în principal, dar şi din Arad, Bihor, Sălaj, Cluj, Satu Mare, Maramureş etc., singurul stăpân absolut rămâne UDMR. Aici, legile româneşti încetează a mai fi obligatorii, dându-se frâu liber samavolniciilor UDMR. Nu ne mai miră deloc că, deja, UDMR, după modelul PDSR, a trecut, la rându-i, la epurarea românilor din administraţia publică locală, înlocuindu-i cu persoane loiale intereselor destabilizatoare ale UDMR.

Forţele politice, indiferent de orientarea lor, dar şi societatea civilă, trebuie să se pronunţe neîntârziat, condamnând epurările pe criterii politico-ideologice din administraţia publică şi să readucă aminte domnului Ion Iliescu şi partenerilor săi de conducere că sunt împotriva oricărei restauraţii, inclusiv celei a PDSR. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Anghel Stanciu, se pregăteşte domnul deputat Iulian Mincu. Reamintesc colegilor care nu au fost în sală când au fost strigaţi că vom relua lista la sfârşit.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Reglementarea relaţiilor existente în societate prin legi constituie atributul fundamental al puterii legislative, dar şi exemplul cel mai autentic al existenţei unei democraţii reale. Procedurile de legiferare înseamnă recursul pe care trebuie să-l facem cu toţii la anumite categorii, tipare, modele, destinate să faciliteze exprimarea normativă a intenţiilor noastre, eliminarea unor disfuncţii ce s-ar crea într-o legiferare făcută la întâmplare.

Or, noi, aici, în Camera Deputaţilor, cred că ignorăm, uneori cu bună ştiinţă, anumite principii de elaborare a unui act normativ, ştirbim sau impietăm dreptul parlamentarilor de a contribui la perfecţionarea, fie de conţinut, fie de formă, a unor legi. Prin elaborarea noului Regulament al Camerei Deputaţilor, partidul de guvernământ - PDSR, împreună cu alţii săi, UDMR, PNL, aşa-zisa "opoziţie ascunsă", a transformat singura ptuere legiuitoare într-o veritabilă "maşină de vot" contra cronometru a ordonanţelor CDR-UDMR şi respingerea - surprinzător, incredibil! - a propunerilor legislative PDSR sau PRM, simultan cu asumarea unor proceduri de tip "Marea Adunare Naţională".

Astfel, în Camera Deputaţilor, discutarea şi adoptarea legilor, indiferent de importanţa lor, se face într-o manieră de totală ignorare a părerilor celor care vor să intervină cu amendamente în timpul dezbaterilor. Amendamentele adresate comisiilor, dacă nu corespund viziunilor puterii, cenzurate de UDMR, sunt respinse, ceea ce se întâmplă de altfel şi în plenul Camerei Deputaţilor.

Climatul democratic ce ar trebui să caracterizeze lucrările în plen ale Camerei Deputaţilor s-a transformat într-o "dolce vita", deoarece tot mai puţini deputaţi au timpul material să cunoască proiectele puse în dezbatere, intervin tot mai rar la capitolul dezbateri generale sau la dezbaterea pe capitole, cvorumul nu mai are nici o importanţă, după cum nici numărătoarea voturilor nu mai este ceva credibil, ci relativ. Fără a avea timp să privească sala, se procedează invariabil la rostirea formulei sacramentale: "Cine este pentru? Cine este contra? Cine se abţine? Adoptat." Nu ai nici timp să laşi mâna jos sau să o ridici!

O astfel de atmosferă nu înseamnă nici pe departe democraţie, nu valorificăm contribuţia ce ar putea fi adusă de deputaţi la îmbunătăţirea legilor Camerei Deputaţilor. Fiind ultima instanţă, Camera, transformată într-un veritabil paravan al democraţiei, în spatele căruia Guvernul a subordonat total Parlamentul. Căci, altfel, cum ar fi fost posibil să fie supuse spre dezbatere şi aprobate în perioada 11-23 decembrie 2000: 26 de ordonanţe de urgenţă ale Guvernului CDR-UDMR; din 8 până în 19 ianuarie 2000, 31 de legi şi ordonanţe; în sesiunea din 5-12 februarie, 42 de legi, iar, culmea! recordul, ce greu va fi atins, de 41 de acte normative ale fostului Guvern, în 15 februarie. Actualii guvernanţi nu precupeţesc nici un efort în a considera necesare şi oportune ordonanţe emise de foştii guvernanţi, iar peste jumătate de Guvern, în frunte cu distinsul domn prim-ministru, asistă, mândri de izbânda lor, consfinţită de votul final, sub privirile, încremenite, probabil, ale distinsului domn Ion Diaconescu, fost preşedinte CDR, care, sigur, priveşte şi nu înţelege de ce a putut pierde puterea, dacă a legiferat atât de bine!

Veselia cu care sunt adoptate de către Cameră actele normative, întrecută doar de aşa-zisele "dezbateri" sau aşa-zisa "eficienţă în aprobarea legilor", nu s-a întâlnit nici în lucrările hulitei Mari Adunări Naţionale. Spre exemplu, în sesiunea de o lună, aprilie-mai 1987, Marea Adunare a votat 3 proiecte de lege, iar în sesiunea noiembrie-decembrie 1988 au fost adoptate 6 legi, faţă de circa 140, cât am reuşit noi performanţa.

Iată, deci, stimaţi colegi, că prin modul actual de lucru al Camerei Deputaţilor riscăm să adoptăm legi într-un ritm incredibil, în care deputaţii devin, din actori, spectatori ai actului de legiferare, asumat totalmente de Guvern. Ca urmare, solicităm conducerii Camerei Deputaţilor, distinsului preşedinte Valer Dorneanu, să-i redea Camerei atribuţiile constituţionale de legiferare şi nu de validare a unui şir de ordonanţe, pe care toţi le-am criticat înainte de 2000 şi pe care le aprobăm într-o veselie acum.

Totodată, cerem domnului preşedinte reactivarea de urgenţă a Comisiei pentru regulament, spre a finaliza acest regulament, conform promisiunilor făcute, în sensul: deplasarea efectivă şi nu declarativă a centrului de greutate al activităţii spre comisiile parlamentare; asigurarea logistică a acestora, precum şi mai multe zile de dezbatere; asigurarea unui cadru propice controlului parlamentar, conform Constituţiei, al Guvernului, prin interpelări, întrebări, moţiuni etc.

Altfel, Camera Deputaţilor, prin actualul stil de activitate, va trebui să disponibilizeze deputaţi din lipsă de front de lucru, adică, legi. Atenţie, stimaţi colegi, moştenirea fostei guvernări, concretizată în sute de ordonanţe, este pe sfârşite, iar legile noilor guvernanţi nu se întrevăd.

Deocamdată, lucrează Guvernul din umbră CDR-UDMR, sub sigla PDSR, căci, altfel, nu ar fi fost aprobate rapid ordonanţele fostei guvernări şi respinse, încă o dată, în bloc, iniţiativele PDSR. Să fi luat oare PDSR locul PNŢCD în Convenţie? Poate! Dar ar fi o groaznică recompensă pentru alegătorii care au avut încredere în dumneavoastră. Vă mulţumim pentru atenţie. (Aplauze ale deputaţilor PRM.)

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Iulian Mincu, se pregăteşte doamna deputat Leonida Lari.

Domnul Iulian Mincu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În raportul pe care România l-a prezentat la Conferinţa UNESCO, Varşovia, 6-8 februarie 2000, pe tema educaţiei pentru toţi în Europa şi America de Nord, se precizează că în ţara noastră există în prezent 788 de mii de analfabeţi, respectiv 4% din populaţia care are are vârsta peste 12 ani. Cea mai mare rată a adulţilor care nu ştiu să citească se înregistrează în rândul femeilor: 75% din totalul analfabeţilor.

La grupa de vârstă sub 34 de ani, peste 39% din populaţie, rata cea mai mare a analfabeţilor se constată la cei având vârsta între 15 şi 19 ani. De menţionat că, în ultimii ani, numărul elevilor a scăzut cu peste 25% şi corespunde, de fapt, scăderii copiilor între 0-14 ani, de la 26,7% din populaţie în 1985, la 18,8% din populaţie în anul 1999.

Situaţia efectivelor de elevi şi a personalului din învăţământul postunviersitar o redau pe scurt în ultimii 5 ani. Astfel, în anul şcolar 1995-1996, existau 4.703.277 milioane de elevi, iar în anul şcolar 1999-2000 existau 4.173.796 elevi.

Aş vrea să spun că între clasa I şi a VIII-a existau, în anul şcolar 1997-1998, 2,5 milioane de elevi, din care 30 de mii au abandonat; în 1998-1999, erau 2,4 milioane, au abandonat 27 de mii; în 1999-2000, au fost 2,350 milioane şi au abadonat 25 de mii. Abandonul şcolar a crescut, astfel, de la 0,6% în 1993 la 1% în anul 2000, datorită în mod special sărăciei din ce în ce mai accentuate a familiilor, dar şi discreditării şcolilor şi educatorilor.

Rata de absolvire a şcolii elementare a scăzut sub 80% din numărul total al copiilor. Cele mai afectate sunt judeţele Vaslui, Suceava, Constanţa, Valea Jiului şi Bucureşti.

Un fapt la fel de important pentru a fi semnalizat este că numărul celor care urmează şi absolvă o facultate care provin din mediul rural este în continuă scădere, a ajuns astăzi sub 1%, deşi numărul de studenţi s-a dublat în perioada 1990-2000. Aceasta se datorează, de asemenea, în primul rând, sărăciei.

Consecinţele sărăciei pe termen lung reies şi din studiile psihologice efectuate pe tinerii din mediul rural, coroborate cu raportările centrelor judeţene de recrutare. Astfel, pe lângă bolile digestive şi cardio-vasculare, un lucru foarte grav este constatarea scăderii coeficientului de inteligenţă sub 60% faţă de normal la aproape 40% dintre copiii şi tinerii cercetaţi.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării, îşi propune, pentru ameliorarea învăţământului în mediul rural, formarea de şcoli puternice la nivelul centrelor de comună şi aducerea, cu ajutorul unor mijloace de transport susţinute din bugetul local, a copiilor din satele limitrofe. Cunoaşte Ministerul Educaţiei şi Cercetării, însă, că peste 15% dintre copiii din mediul rural vin la şcoală fără a consuma micul dejun şi că peste 27% mănâncă numai de două ori pe zi? Cunoaşte Ministerul Educaţiei şi Cercetării că datorită sărăciei şi lipsei de bani cantitatea de proteine animale consumată de 49% din aceşti copii este sub valoarea de 20%, când minimul recomandat este de 50%? Bursa de venit, de 17 mii lei lunar, şi cea socială, de 34 de mii lei lunar, acordată în anul şcolar 2000, este suficientă numai pentru masa pe o zi.

Printr-o organizare foarte bună, care este folosită frecvent în ţările occidentale, se impune înfiinţarea de cantine şcolare cu posibilităţi financiare suficiente pentru hrană. Hrana trebuie să fie consistentă, iar copiii să-şi facă lecţiile la şcoală.

UNICEF, pe baza unor cercetări efectuate pe 65 de milioane de copii şi tineri cu vârsta între 15 şi 24 de ani, proveniţi din ţările de est şi central europene - ţările foste socialiste - printre care şi România, ajunge la concluzii dezastroase. Le menţionăm pe cele care se aplică la România (bineînţeles, că şi la unele din celelalte ţări): săcderea numărului absolvenţilor şcolii elementare; consumul mare de alcool, tutun, droguri, incidenţa crescută a bolilor sociale, criminalitate crescută în ultimii ani, scăderea accesului la serviciile sociale sau de sănătate, rata crescută a sinuciderilor, lipsa acută de speranţă.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării întreprinde eforturi pentru alocarea a 4% din p.i.b. pentru învăţământ şi a 0,8% pentru cercetare. Dintr-un p.i.b. care a scăzut cu două-treimi faţă de 1996.

Deja, însă, Guvernul a hotărât ca salariile cadrelor din învăţământul preuniversitar - peste 22 de miliarde de lei - să fie suportate din bugetele administraţiei locale. Se pune problema dacă vor ajunge aceşti bani în mâinile celor îndreptăţiţi să-i primească. Există un scepticism în cadrul cadrelor didactice, acelaşi scepticism l-a arătat şi Comisia pentru învăţământ a Camerei Deputaţilor, care consideră că bugetul local nu poate, în toate judeţele, să asigure salariile, având şi alte priorităţi.

Să nu uităm că în România, în 10 mii de localităţi, încălzirea se face cu lemne la sobă, la şcolile respective, şi că în mare parte din aceste şcoli lipseau lemnele necesare. O iarnă grea ar fi creat mari probleme.

Sănătatea, învăţământul, cultura, toate, ca rezultat al unei structuri economice solide, sunt elemente strategice cu consecinţe pe termen lung în ceea ce îi priveşte dezvoltarea unui popor. Victor Hugo spunea: "Viitorul nu aparţine nimănui, ci numai lui Dumnezeu". Am putea, însă, specifica, că temelia viitorului ţării noastre o punem noi, astăzi, prin copiii pe care-i creştem şi îi educăm.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul doamna deputat Leonida Lari, se pregăteşte domnul deputat Mihai Năstase.

Doamna Leonida Lari Iorga:

Stimaţi colegi,

Cândva, când vor fi oameni drepţi la conducerea României, oameni care n-au cedat pământuri strămoşeşti, prin diverse declaraţii şi tratate, cei care vin după noi se vor mira în ce strâmbătate am trăit.

1) Cum este, de exemplu, să recunoşti un stat în stat, Republica Moldova, şi care sunt consecinţele?

2) Cum este, de exemplu, să cedezi, pe timp de pace, nesilit de nimeni, nordul Bocovinei, Ţinutul Herţa, Insula Şerpilor şi, iarăşi, care sunt consecinţele?

3) Cum este, de exemplu, să admiţi o a doua limbă oficială în stat, limba maghiară, şi care sunt consecinţele?

În primul caz, Republica Moldova, consecinţele sunt grave. S-au solidificat nişte structuri prezidenţiale, guvernamentale şi acum, nu atât ruşii, cât românii care au portofolii nu mai vor unirea.

Fireşte, pentru cei lipsiţi de idealuri naţionale, este mai convenabil să profite de funcţii mari: preşedinte, miniştrii în statul fantomă Moldova, nu prefecţi sau primari de judeţe în România.

Consecinţele, în al doilea caz, şi anume, Tratatul dintre România şi Ucraina sunt la fel de grave. S-au redus orele de limbă română, se închid şcolile româneşti, sunt respinse delegaţiile oficiale din România, este călcat în picioare tricolorul românesc de către deputaţi din rada ucraineană.

Am revenit la aceste probleme, despre care am mai vorbit şi alte ori, deoarece se pune la cale finalizarea tratatului dintre România şi Republica Moldova.

Este inadmisibil - am spus şi o repet - ca ţara mamă să facă un tratat de bună vecinătate şi amiciţie cu vreo câteva judeţe ale ei şi o stână. Ca să le stricăm pofta de tratate potentaţilor vremii noastre, avem în vedere că Armata 14 este încă pe teritoriul Republicii Moldova, nu cred că ar suna bine titulatura tratatului care se preconizează. Şi anume, Tratat de bună vecinătate şi amiciţie între România şi o colonie a Rusiei, Basarabia.

Aceasta este realitatea! Acesta este adevărul în problema dată şi nu este cazul să ne ascundem după deget. Dovadă este Ilie Ilaşcu, un martir naţional pentru cauza României întregite. Anume, oameni ca el fac joncţiunea cu viitorul, căci profeţii nu mint, reunificarea va avea loc!

Şi atunci, se întreabă: în ce coş al istoriei vor fi aruncate aceste tratate mizerabile între Ţara Mamă şi judeţele ei? Oare cei care au minţit cred că sunt veşnici? Oare inepţiile lor sunt veşnice?

În al treilea caz, consecinţele sunt cumplite. Cum limba este naţiunea, acum, cu această lege a administraţiei publice locale, pe lângă faptul că se creează un precedent periculos, se stârneşte pofta şi a altor etnii de a vorbi pe limba lor în instituţiile de stat, se mai urmăreşte ceva: federalizarea României.

Tocmai de aceea, oamenii care simt pierzania ţării s-au adunat la Cluj. Nu a fost un miting populist, a fost un geamăt, un plâns al naţiunii româneşti ultragiate pe moşia sa.

În care ţară, unde s-a mai pomenit coexistarea a două limbi oficiale în instituţiile de stat?

Dar, de la 1989 încoace se vede clar demontarea, desfigurarea statului naţional unitar român.

Dacă ne mai simţim români în suflet, indiferent de vederile politice, trebuie să ne unim în gând şi suflare, pentru a stopa acest proces de dezagregare a ţării româneşti.

Mulţumesc. (aplauze din partea stângă a sălii.)

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Are cuvântul domnul secretar Mihai Năstase şi se pregăteşte domnul deputat Miclea Ioan.

Domnul Ioan Mihai Năstase:

Stimate domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Permiteţi-mi să vă prezint Proclamaţia de la Cluj-Napoca.

Participanţii la Marea Adunare Populară desfăşurată în Cluj- Napoca, în data de 16 februarie 2001 aduc la cunoştinţa opiniei publice din ţară şi de peste hotare că nu pot admite ca actuala putere din România să acţioneze în dispreţul interesului naţional, făcând în mod sistematic şi iresponsabil jocul forţelor revizioniste, revanşarde, şovine şi antiromâneşti, care urmăresc umilirea poporului român, sfidarea Constituţiei şi a legilor, destrămarea statului naţional unitar român.

Participanţii la manifestare, reprezentând toate judeţele României, numeroase fundaţii, asociaţii, uniuni, ligi şi forţe politice nu înţeleg şi nu admit ca acum, la început de nou secol şi mileniu, poporul român să fie obligat să renunţe la prevederile constituţionale, care susţin că singura limbă oficială este limba română şi, prin urmare, consideră nejustificate, profund antinaţionale, orice demersuri făcute în cârdăşie de P.D.S.R. şi U.D.M.R., pentru introducerea limbii maghiare ca limbă oficială în ţara noastră.

Noi, participanţii la marea manifestare de la Cluj-Napoca, declarăm ferm şi neechivoc că suntem împotriva încălcării şi sfidării Constituţiei şi nu putem fi părtaşi la oficializarea maghiarizării românilor în localităţile şi judeţele unde trăiesc peste 20% cetăţeni români de etnie maghiară şi la accelerarea procesului de enclavizare etnică şi administrativă, ca bază a dezmembrării teritoriale a României.

În condiţiile în care toţi cetăţenii României cunosc limba română şi cu toţii au obligaţia să respecte Constituţia, este netemeinică, nefundamentată şi neegală pretenţia U.D.M.R.-ului, susţinută de câţiva lideri ai P.D.S.R., pentru oficializarea limbii maghiare în Vatra Românească.

Solicităm P.D.S.R.-ului să facă public protocolul secret pe care l-a încheiat cu U.D.M.R., împotriva interesului naţional, sfidând limba română şi ignorând speranţele românilor, membri şi simpatizanţi ai P.D.S.R.

Totodată, considerăm că se impune retragerea imediată de la Parlament de către Guvern a Legii nr. 69/1991, modificată, aflată la Comisia de mediere şi să fie eliminate din cuprinsul ei toate prevederile anticonstituţionale, antiromâneşti şi antidemocratice, iar această lege să fie armonizată cu legislaţia europeană în domeniu.

Noi considerăm că Legea administraţiei publice locale trebuie să asigure egalitatea între toţi cetăţenii României, în faţa autorităţilor publice, fără nici un fel de privilegii şi fără discriminări.

Declarăm cu toată convingerea că noi, românii, prezenţi la Marea Adunare Populară de la Cluj-Napoca, asemenea locuitorilor întregii ţări, nu acceptăm şi nu putem recunoaşte nici un fel de negocieri, acorduri, convenţii, protocoale, a căror obiect constituie sau aduce o atingere sau sfidare limbii române şi caracterului de stat naţional, suveran, independent, unitar şi indivizibil al României.

În opinia noastră, cetăţenii României şi în mod deosebit oamenii politici trebuie să fie întotdeauna, în primul rând, români, să fie loiali ţării şi apoi membri şi simpatizanţi ai unor formaţiuni politice.

Date fiind pericolele reale generate de lipsa de fermitate şi consecvenţă a autorităţilor româneşti în anii care au trecut de la evenimentele din decembrie 1989, care au creat motive reale de insecuritate şi îngrijorare, considerăm că se impune ca Guvernul condus de premierul Adrian Năstase să dispună, printr-o ordonanţă de urgenţă, strângerea în 48 de ore a armelor, muniţiilor şi explozibililor care, cu sprijinul nemijlocit al Ungariei au fost introduse ilegal în ţară, încă de la sfârşitul anului 1989, aflându-se fie în depozite organizate ale U.D.M.R.-ului, fie distribuite unor cetăţeni şi forţe paramilitare, aflate sub comanda acestuia.

Atragem atenţia opiniei publice internaţionale că nu dorim un al doilea Kosovo pe pământ românesc, că suntem împotriva oricăror forţe sau grupări politice care pescuiesc în ape tulburi, contribuind la tensionarea relaţiilor interetnice, la ameninţarea climatului de pace, înţelegere şi bună convieţuire între cetăţenii acestei ţări.

Cerem forurilor internaţionale să sprijine eforturile ţării noastre, menite a asigura materializarea speranţelor noastre, de a trăi într-o ţară democratică, racordată la principiile şi valorile internaţionale, integrată cu drepturi depline în structurile euro-atlantice.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Participanţii la Adunarea Populară din Cluj-Napoca.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Ioan Miclea, ultimul înscris la intervenţii din partea Grupului parlamentar al P.R.M.-ului.

Domnul Ioan Mihai Năstase:

Permiteţi-mi să prezint eu acest apel, că este domnul Miclea reţinut la comisie.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi.

Domnul Ioan Mihai Năstase:

Apelul intelectualităţii clujene pentru apărarea limbii române.

Într-un moment hotărâtor pentru destinele poporului român, intelectualii clujeni îşi exprimă îngrijorarea faţă de pericolul care ne ameninţă, prin aplicarea actualului proiect al Legii administraţiei locale.

Oficializarea limbii maghiare ca a doua limbă în administraţia publică locală este un atentat la demnitatea noastră naţională.

Apelăm la preşedintele ţării, la primul ministru şi la parlamentari de a nu promulga o astfel de lege umilitoare, care ne discreditează în faţa lumii, ca neam şi popor.

Consecinţele unei asemenea hotărâri sunt imprevizibile, rămânem încredinţaţi că raţiunea va învinge şi veţi opri la timp un astfel de proiect dăunător poporului român.

Vă mulţumesc. (Apauze.)

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Fără a face nici un comentariu asupra conţinutului intervenţiilor, eu aş ruga, totuşi, cel puţin retoric, şi i-aş întreba pe colegii de la P.R.M. dacă regulamentul este valabil numai pentru ceilalţi sau este valabil şi pentru dumnealor, în privinţa duratei intervenţiilor.

Vă rog să monitorizaţi toate intervenţiile şi să vedeţi că, în medie, aţi depăşit cu mult 6 minute.

Dau cuvântul domnului deputat Becsek-Garda Dezideriu şi v-aş propune să fiţi de acord, pentru a respecta echilibrul, să dăm cuvântul şi domnilor deputaţi Baciu Mihai şi Sandu Alecu, care nu au fost la începutul şedinţei.

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În cursul anului precedent, de numeroase ori am avertizat organele silvice despre jaful şi ilegalităţile promovate de către reprezentanţii "promoţiei de aur".

Mai mult chiar, în toamna anului trecut, am arătat unele aspecte ale controlului efectuat de către domnul Tudor Toader, pe atunci inspector la Regia Naţională a Pădurilor, care a dovedit că tehnicianul Pal Antal, prin activitatea sa, a prejudiciat patrimoniul fondului forestier de stat şi particular, iar domnul Melles Ëlod, şeful de ocol, a favorizat anumite societăţi comerciale.

Deşi abuzurile şi ilegalităţile erau dovedite prin mai multe controale, organele competente, până la Preşedinţie nu au luat nici o măsură, cu toate că, în nota de control din toamna anului 2000 se preciza necesitatea eliberării din funcţie a şefului de pază Pal Antal.

În ziua de 22 ianuarie 2001 am depus, personal, la domnul director general Filip Georgescu o cerere prin care am insistat pentru respectarea legalităţii la ocolul silvic Gheorghieni. Directorul Regiei Naţionale a Pădurilor l-a trimis în anchetă pe domnul Mohanu, şeful corpului de control. Nu mi s-au comunicat rezultatele anchetei, dar, după aparenţe, se vede clar că se doreşte muşamalizarea ilegalităţilor, iar după informaţiile mele, organele de urmărire penală nu-şi pot exercita atribuţiile, deoarece datele şi informaţiile nu sunt furnizate, conform legii, organelor abilitate ale statului.

Mai mult chiar, noua conducere a Direcţiei silvice Miercurea- Ciuc, contrar legii, doreşte să menţină în funcţie atât pe reprezentanţii "generaţiei de aur", cât şi pe cei care deservesc acest clan, care au fost puşi în funcţie de către fostul administrator al Regiei Naţionale a Pădurilor, pe bază de clientelă politică.

Prin urmare, cer respectarea legii, atât în cazul şefului de pază Pal Antal, cât şi în cazul inginerului Melles Ëlod. Dacă primul nu are studiile necesare ocupării postului de tehnician, al doilea nu are vechimea necesară cerută de Codul silvic.

Doamnelor şi domnilor,

De ce este nevoie de legi, dacă acestea nu sunt respectate de către Regia Naţională a Pădurilor, direcţiile silvice şi alte instituţii ale statului?

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Aş dori ca textul declaraţiei politice să ajungă şi la domnul ministru Ilie Sârbu.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Mihai Baciu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, se pregăteşte domnul deputat Alecu Sandu, dacă este prezent.

Domnul Mihai Baciu:

Domnule preşedinte,

Onoraţi colegi,

Am considerat că un Guvern nou, indiferent de partidul sau partidele care-l constituie, are nevoie de o perioadă de graţie din partea opoziţiei, de un interval de timp semnificativ pentru a-şi demonstra măsura capacităţilor sale.

Noi, cei din Partidul Democrat, am acordat această perioadă de graţie actualului Guvern minoritar P.D.S.R., fapt dovedit şi de protocolul semnat, alături de alte partide din opoziţie, cu partidul de la putere.

Acesta este motivul pentru care până în prezent nu am făcut nici o declaraţie politică de la acest microfon şi nici nu am adresat interpelări şi întrebări Guvernului.

În ultimele zile, însă, Guvernul şi-a manifestat clar intenţia de a lua unele măsuri care vor afecta grav starea economică a unor categorii semnificative ale populaţiei României, situaţie faţă de care nu mai putem rămâne indiferenţi.

Timpul de care-l am la dispoziţie mă obligă să mă refer doar la una din aceste categorii, dar foarte numeroasă şi cu un rol major în viaţa politică a României.

Personalul didactic din învăţământul preuniversitar - şi în subsidiar şi cercetătorii - este o categorie vitregită, pe de o parte, de starea economică generală a ţării, şi din acest punct de vedere nu constituie o excepţie în raport cu alte categorii sociale, iar pe de altă parte, de politica majorităţii Guvernelor postdecembriste care, fie că nu au respectat legea, fie că au considerat această categorie mai puţin periculoasă decât altele, ca minerii, de pildă.

Astfel, în toţi aceşti ani, acea prevedere a legii care stipula un buget de cel puţin 4% din P.I.B. pentru învăţământ a rămas doar un ideal, dacă prin ideal înţelegem acel ceva spre care tindem, dar nu-l atingem niciodată!

Guvernele din 1996-2000 au plătit în alegeri, între altele, şi pentru nerespectarea acestor prevederi legale.

Se pare, însă, că nici Guvernul actual nu a învăţat lecţia şi pregăteşte un set de argumente şi scuze care de care mai ingenioase pentru încălcarea acestei legi.

Aud mereu aceleaşi vorbe frumoase, ba chiar înălţătoare, despre importanţa educaţiei şi cercetării în civilizaţia unui popor, despre învăţământ ca prioritate naţională, despre educatori ca ziditori de suflet şi formatori ai tineretului, viitorul ţării şi aşa mai departe, multe altele asemenea. Dar când vine vorba de buget, de finanţarea învăţământului şi cercetării, toţi cei din Guvern care au responsabilităţi în acest sens o dau în bâlbâială, recurg la sofisme sau pur şi simplu aduc vorba despre altceva.

În februarie anul trecut, 100 de deputaţi au semnat o moţiune la adresa Guvernului de atunci pe tema învăţământului, mai precis pe tema nerespectării legii celor 4% din P.I.B. pentru învăţământ.

Cei mai mulţi din semnatari erau deputaţi P.D.S.R., aflaţi atunci în opoziţie, iar dintre aceştia, nu mai puţin de 10 sunt miniştri în actualul Guvern, în frunte cu premierul, dar şi cu ministrul învăţământului şi cercetării.

Moţiunea cerea vehement respectarea legii, lucru cu care eu şi alţii am fost de acord şi atunci, sunt de acord şi acum. Îi întreb, aşadar, pe semnatarii acelei moţiuni şi în primul rând pe cei care acum sunt miniştri, dacă-şi mai menţin părerea din februarie 2000, exprimată în moţiune sau consideră că respectarea legii trebuie cerută doar altora? Era sinceră cerinţa moţiunii de a respecta legea sau era doar o armă politică şi electorală contra Guvernului de atunci? Răspunsul lor îl aştept în proiectul de buget şi dacă nu va fi cel corect, nu-i invidiez pentru momentul când se vor afla faţă în faţă cu dascălii şi cercetătorii acestei ţări.

Al doilea aspect care provoacă deja o mare îngrijorare în toată ţara, Guvernul intenţionează să dea salariile celor din învăţământ prin intermediul Consiliilor locale, mai direct spus, al primarilor. El se prevalează pentru acest fapt de argumentul european al descentralizării, care nu este lipsit de forţă şi subtilitate.

În realitate, lucrurile stau cu totul altfel, iar sindicatele din învăţământ au înţeles imediat despre ce este vorba.

S-ar putea ca anul acesta salariile pentru dascăli să plece de la bugetul central şi prin primării să ajungă, de bine, de rău, la beneficiari. Dar oamenii se tem - şi pe bună dreptate - că de anul viitor, o parte din povara salarizării celor din învăţământ să cadă pe spinarea administraţiilor locale, care au dificultăţi financiare foarte mari.

Unde mai pui faptul că cei din administraţia locală au dovedit dintotdeauna o ingeniozitate de invidiat în a face să dispară banii oriunde, cu argumente puternice, bineînţeles, numai la destinaţia legală nu.

Experienţa multor ţări europene, inclusiv a României arată clar că descentralizarea, mai ales cea financiară, funcţionează optim doar în ţările cu o economie dezvoltată, în care administraţia locală poate avea un grad suficient de autonomie financiară.

Această declaraţie politică se vrea un semnal şi un avertisment pentru cei care concep proiectul de buget şi eu sper din toată inima că el va fi auzit şi înţeles. Iar dacă eu nu sunt auzit, atunci să fie auzite acele voci din toată ţara, tot mai numeroase pe zi ce trece, care exprimă neliniştea profundă a celor din învăţământ faţă de măsurile preconizate de Guvern, să nu fie apoi prea târziu.

Vă mulţumesc.

Această declaraţie o semnez eu şi colegul meu Sandu Alecu, deputat de Suceava.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Cu aceasta, şedinţa afectată intervenţiilor s-a încheiat.

Stimaţi colegi,

Deschidem şedinţa, anunţându-vă că din totalul celor 344 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa 251, fiind absenţi 93 de deputaţi, iar alţi 73 participând la alte acţiuni parlamentare.

Trecem, în continuare, să urmărim ordinea de zi anunţată, respectiv lista anexă cu propuneri legislative pentru care în rapoartele comisiilor permanente de fond s-au făcut propuneri de respingere a acestora.

Ar urma să vină la rând propunerea legislativă privind formarea şi utilizarea fondului naţional de dezvoltare.

Dacă din partea Comisiei pentru politică economică?

Domnule deputat, poftiţi.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Propunerea legislativă privind formarea şi utilizarea fondului naţional de dezvoltare a fost elaborat în 27 noiembrie 1997 de un grup de 7 deputaţi P.D.S.R. Între timp legislaţia privind utilizarea fondurilor rezultate din privatizare s-a modificat, asfel încât ideea de atunci, din 1997 nu mai poate fi susţinută la ora actuală, având în vedere şi programul pe care actualul Guvern şi l-a propus privind utilizarea fondurilor rezultate din privatizare.

De aceea, eu cred că menţiunea de respingere pe care a făcut-o comisia la această iniţiativă se justifică, având în vedere că această propunere legislativă vine din 1997.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale. Nu.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a iniţiativei legislative privind formarea şi utilizarea fondului naţional de dezvoltare.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate, propunerea legislativă privind formarea şi utilizarea fondului naţional de dezvoltare a fost votată în sensul respingerii acesteia.

La pct.9 este Propunerea legislativă pentru completarea art.5 din Ordonanţa Guvernului nr.9/1998 privind instituirea sistemului de cupoane pentru agricultori în anul 1998.

Iniţiatorul.

Vă rog, domnule Naidin.

Domnul Petre Naidin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În acel an, în 1998, am dorit eu, Petre Naidin, Alexandru Lăpuşan şi Neculai Grigoraş să corectăm art.5 din Ordonanţa nr.9 privind instituirea sistemului de cupoane pentru agricultori.

"Lumea este condusă numai de interese", spunea Shiller. Noi am dorit să reprezentăm atunci interesele agricultorilor, cei care primeau cupoane ca bonuri de valoare pentru sprijinul producţiei şi care, persoane fizice, ar fi trebuit, în condiţiile în care au creditat persoane juridice, firesc era să încaseze în plus faţă de ceea ce li se cunvenea, conform legii, anumite beneficii.

Eram în spiritul şi prevederile Legii nr.48 din 1994 privind stabilirea unor drepturi în favoarea persoanelor fizice cărora li s-a stabilit calitatea de acţionari şi care, pe lângă dividendele cuvenite potrivit legii, li se vor asigura şi produsele agricole sau în bani, opţiunea scrisă, evhivalentul valorii fiind de cel puţin 600 kilograme grâu stas/hectar.

Consiliul Legislativ şi, respectiv, comisia au respins, pe bună-dreptate, întrucât timpul a trecut în defavoarea propunerii iniţiatorilor şi ne-am trezit că în 1999, Ordonanţa nr.9 nu mai avea aplicabilitate, întrucât ea stârnea efecte juridice numai în anul 1998 şi, lucru îmbucurător pentru noi, este faptul că ceea ce am dorit noi în numele agricultorilor români a fost preluat într-o altă ordonanţă, nr.32, din 1999. Deci suntem pentru respingere.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea comisiei.

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Aşa cum iniţiatorul a prezentat, comisia, la data respectivă, a apreciat că de fapt completarea propusă de iniţiatori a fost preluată de prevederile Ordonanţei Guvernului nr.32 din 1999 privind instituirea sistemului de cupoane pentru agricultori în anul 1999 şi s-a apreciat că propunerea legislativă la data respectivă este tardivă, Ordonanţa Guvernului nr.9/1998 privind instituirea sistemului de cupoane pentru agricultori în anul 1998 nemaiavând aplicabilitate în cursul anului 1999.

De aceea, comisia a hotărât şi propune plenului Camerei Deputaţilor să fim de acord cu respingerea propunerii, mai ales că la ora actuală, aşa cum dumneavoastră aţi apreciat aproape în unanimitate, sistemul acesta de cupoane este un sistem depăşit. Chiar şi astăzi, dacă ne uităm în ziarele pe care le citim, vedem că sunt foarte mulţi care solicită cumpărare de cupoane; cei care cumpără nu le orientează spre agricultură. Este un sistem depăşit.

Deci, vă rugăm încă o dată să fiţi de acord cu respingerea.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai doreşte cineva să participe la dezbateri generale. Nu.

În consecinţă, supun votului dumneavoastră propunerea Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, de respingere a Propunerii legislative pentru completarea art.5 din Ordonanţa Guvernului nr.9/1998.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. 2 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Cu 249 de voturi pentru, 2 voturi contra, nici o abţinere, s-a votat propunerea de respingere a acestei iniţiative legislative.

Domnul Anghel Stanciu (din bancă):

Aproximativ 200.

Domnul Valer Dorneanu:

Putem face apelul, dacă insistaţi în calitate de lider al grupului.

Pct.10 - Propunerea legislativă privind completarea art.12, alin.1 din Ordonanţa Guvernului nr.3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată. Este raport de respingere.

Din partea iniţiatorului, vă rog.

Domnul Petre Naidin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Împreună cu Neculai Grigoraş, Constantin Teculescu şi cu un fost bun coleg de-al nostru, Gheorghe Ana, am dorit să dăm o mână de ajutor de data aceasta constructorilor care, conform Legii nr.215 din 1997, Casa socială a constructorilor, în mod deosebit trebuiau sprijiniţi.

Norocul a fost orb de data aceasta şi pentru ei, vorba lui Cicero, întrucât atunci noi ne-am axat ca aplicabilitatea legii să fie în exerciţiul bugetar al anului 1999 şi, până când comisia de specialitate a deliberat, am primit acest aviz negativ, lucru bun din partea Consiliului Legislativ, pentru că deşi noi am făcut o greşeală de tehnică legislativă, respectivii specialişti ai Consiliului Legislativ consideră că ar trebui să reluăm problema într-un act, de data aceasta de excepţie, şi nu cu caracter temporar.

Pentru constructorii care aveau o viaţă grea, şi nici acum nu cred că o duc mai bine, în condiţiile blocajului financiar - decontările cu întârziere a lucrărilor executate la investiţii finanţate de la bugetul de stat, devalorizarea sumelor pe care ei le-au investit ca avans, noi atunci doream să plătească t.v.a.-ul efectiv la încasarea efectivă a valorii facturilor, şi nu la emiterea facturii de către beneficiar.

Punctul de vedere al Guvernului nu ne-a fost favorabil; puteam să trecem peste voinţa lui neclar exprimată şi cu interpretări, dar, din păcate, fiind un proiect de lege cu aplicabilitate temporară, în 1999, evident trebuie respins.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă comisia doreşte să mai adauge ceva la raportul de respingere. Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale. Nu.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei sesizată în fond, de respingere a Propunerii legislative pentru completarea art.12 din Ordonanţa Guvernului nr.3/1992.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abţineri? 2 abţineri.

Cu două abţineri, propunerea de respingere a fost aprobată.

Pct.11 - propunerea legislativă privind completarea art.17 din Ordonanţa Guvernului nr.3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată.

Din partea iniţiatorilor dacă doreşte cineva să intervină. Nu.

Din partea comisiei.

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia sesizată în fond, respectiv Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, a propus respingerea acestei iniţiative legislative, întrucât prevederile propunerii în cauză au fost reglementate într-un sistem unitar de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.215 din 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr.649 din 30 decembrie 1999.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale. Nu, mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră propunerea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci pentru respingerea iniţiativei legislative privind completarea art.17 din Ordonanţa Guvernului nr.3/1999.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate, propunerea legislativă privind completarea art.17 din Ordonanţa Guvernului nr.3/1992 a fost respinsă.

La pct.12 este Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.42/1990 pentru cinstirea eroilor martiri şi acordarea unor drepturi urmaşilor acestora, răniţilor, precum şi luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din Decembrie ?89, cu raport de respingere făcut de către Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul. Nu.

Dacă din partea comisiei se doreşte o intervenţie. Nu.

Dacă dumneavoastră aveţi dorinţa să participaţi la dezbateri generale. Nu.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei, de respingere a iniţiativei legislative pentru modificarea art.42/1990 pentru cinstirea eroilor martiri şi acordarea unor drepturi urmaşilor acestora, răniţilor, precum şi luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din Decembrie ?89.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. 10 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu.

Cu 10 voturi împotrivă, propunerea comisiei de respingere a acestei iniţiative legislative a fost adoptată.

Pct.13 - Propunerea legislativă privind industria de apărare.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să o susţină. Nu.

Comisia dacă doreşte să intervină. Nu.

Dacă altcineva doreşte să participe.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a acestei iniţiative legislative.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? 7 voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu 7 voturi împotrivă, propunerea legislativă privind industria de apărare a fost respinsă.

La pct.14 este Propunerea legislativă privind adunările generale ale acţionarilor, cu raport de respingere din partea Comisiei pentru privatizare.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să intervină. Nu.

Comisia mai doreşte să adauge ceva?

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Propunerea legislativă privind adunările generale ale acţionarilor, consiliile de administraţie şi conducerile executive ale societăţilor, companiilor naţionale, regiilor autonome, societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat a fost elaborată de un grup de 14 deputaţi şi un senator, de fapt tot grupul fost ApR din Parlament, şi se referă la incompatibilitatea membrilor de partid, demnitarilor din administraţia publică, a parlamentarilor de a face parte din adunările generale ale acţionarilor, consiliile de administraţie şi aşa mai departe.

Această iniţiativă cuprindea şi elemente de neconstituţionalitate, se extindea incompatibilitatea la toţi membrii de partid, condiţiile impuse nu erau suficient de explicite şi, de asemenea, interdicţia demnitarilor de a face parte era explicitată prin Hotărârea Guvernului nr.755 din 1994.

În aceste condiţii, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a propus respingerea acestei propuneri legislative, pe care o menţinem şi la ora actuală.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva să participe la dezbateri generale. Nu, mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei, de respingere a Propunerii legislative privind adunările generale ale acţionarilor, consiliile de administraţie şi conducerile executive ale societăţilor/companiilor naţionale, regiilor autonome, societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Un vot împotrivă.

Abţineri? 5 abţineri.

Deci, cu un vot împotrivă şi 5 abţineri, Propunerea legislativă privind adunările generale a fost respinsă.

La pct.15 este Propunerea legislativă cu privire la contribuţia de asigurări sociale pentru persoanele care desfăşoară activităţi exclusiv pe bază de convenţie civilă.

Dacă iniţiatorul doreşte să intervină. Nu.

Din partea comisiei dacă doreşte să intervină cineva. Da.

Doamna Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Avem de-a face cu o propunere legislativă iniţiată de domnul deputat Kerekes Karoly privitoare la contribuţii datorate de convenţiile civile exclusive. Între depunerea la comisie a propunerii legislative şi data discutării în comisie a apărut Legea privind unele măsuri privind protecţia persoanelor încadrate în muncă, care a avut prevederi privitoare la contribuţia convenţiilor civile exlusive şi, mai mult, Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cât şi Ordonanţa de urgenţă nr.41/2000, care a modificat în acest domeniu Legea pensiilor, au prevederi clare privitoare la această problemă, deci a rămas fără obiect propunerea legislativă în discuţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Da, mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri. Nu, mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Având în vedere că această propunere este calificată ca având caracter organic, vom supune propunerea de respingere votului final de joi.

Pct.16 - Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.51/1997 privind operaţiunile de leasing.

Dacă iniţiatorii doresc să o susţină.

Domnul deputat Raduly.

Domnul Róbert Kálmán Ráduly:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Iniţiativa legislativă de la nr.crt.16 a luat naştere pe data de 30 iunie 1998, deci în legislatura trecută, şi a fost iniţiată, alături de cel care vă vorbeşte, de domnul deputat Antal Istvan şi de domnul deputat Konya Hamar Sandor.

În principal, noi, la data respectivă, am propus ca abordarea privind operaţiuni de leasing să fie coroborată cu cutuma europeană, şi anume să se introducă şi în România o deosebire între leasingul operaţional şi cel funcţional.

Noi am constatat pe parcurs că ceea ce am propus noi prin această iniţiativă legislativă a fost preluată în 1999 în Legea nr.99, lege care se referea la unele măsuri pentru accelerarea reformei economice. Drept urmare, iniţiativa noastră legislativă a rămas fără obiect şi suntem de acord cu respingere ei de către plenul Camerei.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă din partea comisiei se doreşte o completare. Mulţumesc.

Dacă altcineva doreşte să participe la dezbateri generale. Nu.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei, de respingere a iniţiativei legislative pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.51/1997.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abţineri dacă sunt. Nu.

În unanimitate, s-a aprobat propunerea de respingere.

La pct.17 este Propunerea legislativă privind obligativitatea debitorilor de a-şi achita creditele contractate cu băncile din România.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva.

Comisia dacă doreşte să adauge ceva. Nu.

Dacă doreşte altcinvea să participe la dezbateri generale.

Aveţi cuvântul, domnule Năstase.

Domnul Ioan Mihai Năstase:

Stimate domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Cu toate că există un organism - AVAB - de recuperare a creditelor bancare, respingerea unei legi prin care să-i oblige pe creditorii ce au creat atâtea găuri negre şi au devalizat băncile din ţară cred că este un act total neavenit să respingem o asemenea obligativitate, ba mai mult, să stabilim chiar termene pentru achitarea acestor credite, pentru că AVAB-ul este un organism de recuperare, şi nu un organism care să decidă obligativitatea într-un termen dat de a se recupera aceste credite bancare.

Susţin că această lege trebuie să rămână.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Din partea comisiei dacă doreşte cineva.

Da, domnule deputat, poftiţi.

Reprezentantul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Domnul Neculai Grigoraş:

Vreau să-l asigur pe domnul secretar Năstase că această materie a fost foarte clar reglementată în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.51 din 1998 privind unele măsuri premergătoare privatizării băncilor prin care, la data respectivă, era Agenţia de Valorificare a Activelor Bancare, acum, Oficiul pentru Recuperarea Creanţelor Bancare are atribuţii concrete în valorificarea creanţelor neperformante ale băncilor cu capital majoritar de stat. Deci nu există nici un motiv de îngrijorare în ceea ce priveşte reglemetnarea cu privire la creditele contractate cu băncile din România.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Dacă mai doreşte cineva să intervină. Nu.

Supun votului dumneavoastră propunerea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci pentru respingerea iniţiativei legislative privind obligativitatea debitorilor de a-şi achita creditele contractate.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? 8 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu.

Cu 8 voturi împotrivă, propunerea legislativă a fost respinsă.

La pct.18 este Propunerea legislativă privind anularea unor majorări de întârziere calculate la debitele de la bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale pentru unii agenţi economici care n-au înregistrat pierderi şi care au fost asanate privind Hotârârea Guvernului nr.1157/1990 şi Hotărârea Guvernului nr.256/1991.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să intervină. Nu.

Comisia doreşte să adauge ceva la raportul de respingere. Nu.

Altcineva doreşte să intervină? Nu.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a iniţiativei legislative pe care v-am citit-o.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt? 3 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Cu 3 voturi împotrivă, propunerea legislativă privind anularea unor majorări de întârziere calculate la debitele de la bugetul de stat a fost respinsă.

La pct.19 este Propunerea legislativă pentru completarea art.170 din Legea învăţământului, nr.84/1995.

Din partea iniţiatorului.

Domnul Petre Naidin:

Domnule preşedinte,

Împreună cu un grup de parlamentari, Ecaterina Andronescu, Marin Cristea, Neculai Grigoraş, am iniţiat această iniţiativă de modificare a art.170 din Legea învăţământului, nr.84 din 1995, întrucât am avut o surpriză ca în 1999, prin Legea bugetului de stat în acel an, nr.36, să constatăm că peste 100 de mii de elevi din sistemul de învăţământ preuniversitar ar fi trebuit să primească burse din bugetele locale, adică burse sociale de merit, respectiv de studiu, în condiţiile în care ştiam foarte bine atunci că peste 1700 de unităţi administrativ-teritoriale nu reuşeau să-şi plătească cheltuielile de personal, dar să mai susţină aceste burse, şi respectiv ajutoarele sociale.

Noi am dorit atunci ca această descentralizare, pe care, evident, nu putem să o evităm, să se facă în alte condiţii, adică finanţare jumătate de la bugetul de stat, jumătate prin bugetele locale.

Comisia a respins, şi va explica domnul profesor Anghel Stanciu din ce motive. Oricum, iniţiativa noastră, şi aceasta vroiam să subliniez, a fost preluată ulterior în alte normative şi acum aceste burse se efectuează de la bugetul de stat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia dacă doreşte să adauge ceva.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Evident că nu pot vorbi decât în numele comisiei şi, în consecinţă, prin raportul înregistrat în ziua de 22 septembrie 1999 referitor la propunerea legislativă pentru completarea art.170 din Legea învăţământului, nr.84/1995, precizăm: în urma examinării Propunerii legislative pentru completarea art.170 din Legea învăţământului, nr.84/1995, în şedinţa din 19 iulie 1999, comisia a hotărât că aceasta nu poate fi acceptată şi propune plenului respingerea, întrucât propunerea legislativă nu mai este actuală, deoarece prevederile acestea au acoperire prin textele adoptate de Parlament în Legea învăţământului, completată şi modificată. Semnează preşedintele comisiei, profesor Anghel Stanciu, şi secretar, profesor doctor Ionescu.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva să intervină. Nu, mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Propunerea vizează modificarea unei legi cu caracter organic, deci şi propunerea are acelaşi caracter. În consecinţă, pentru a avea cvorum, vom supune această propunere de respingere votului final de joi.

La pct.20 este Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice.

Dacă doreşte cineva din partea iniţiatorului să susţină această propunere. Nu.

Comisia dacă doreşte să intervină. Nu.

Dacă sunt alte intervenţii la dezbateri generale. Nu.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei, de respingere a acestei iniţiative legislative.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Cu 5 voturi împotrivă şi 2 abţineri, propunerea de respingere a fost aprobată.

La pct.21 este Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.54/1998 privind circulaţia juridică a terenurilor.

Din partea iniţiatorilor dacă doreşte cineva să intervină. Nu.

Comisia.

Domnul Mihai Nicolescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În urma examinării Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea la Legea nr.54/1998 privind circulaţia juridică a terenurilor, în şedinţa din 15 septembrie 1999, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au hotărât că aceasta nu poate fi acceptată şi au propus plenului Camerei Deputaţilor respingerea acestei iniţiative.

Din punct de vedere juridic, doi proprietari sunt egali, iar unul dintre ei nu poate fi obligat să-şi mute terenul printr-un text de lege; deci acest lucru poate să fie rezolvat, dar nu prin text de lege, iar Legea nr.54 privind circulaţia juridică a terenurilor nu împiedică comasarea terenului; pot fi înstrăinate terenurile doar prin acte juridice între vii.

De fapt, iniţiatorul, domnul deputat Viorel Pop de la ApR, în perioada respectivă a solicitat acest lucru şi comisia a apreciat că într-adevăr nu poate să fie aprobată şi propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea acestei iniţiative.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva să participe la dezbateri generale. Nu.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a acestei iniţiative legislative.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? O abţinere.

Cu o abţinere, propunerea a fost respinsă.

La pct.22 este Propunerea legislativă pentru modificarea art.49 alin.2 din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să intervină.

Comisia dacă vrea să adauge ceva.

Dumneavoastră dacă doriţi să participaţi, stimaţi deputaţi, la dezbaterea generală. Nu.

Vă semnalez că şi această propunere, referindu-se la statutul personalului didactic, are caracter organic şi, în consecinţă, va fi supusă votului final joi.

La pct.23 este Propunerea legislativă privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Mediatorul public.

Dacă din partea iniţatorului doreşte cineva să intervină. Nu.

Comisia dacă doreşte să facă vreo intervenţie. Nu.

Dacă dumneavoastră, domnilor deputaţi, doriţi să participaţi la dezbateri.

Şi această iniţiativă legislativă este lege organică, deci vom amâna votul final pentru joi.

Urmează, la punctul 24: Propunerea legislativă privind aprobarea Ordonanţei nr.26/1995 privind impozitul pe dividende.

Dacă iniţiatorul doreşte să intervină? Nu.

Comisia dacă vrea să adauge ceva? Nu.

Dumneavoastră, domnilor deputaţi, dacă doriţi să participaţi la dezbateri? Nu.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei de respingere a iniţiativei legislative pentru abrogarea Ordonanţei Guvernului nr.26/1995.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate, Propunerea legislativă pentru abrogarea Ordonanţei nr.26/1995 a fost votată.

Pct. 25. Propunere legislativă privind scutirea de la plata taxelor vamale şi taxei pe valoarea adăugată a dispozitivelor medicale de performanţă şi înaltă performanţă, precum şi a altor dispozitive medicale.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? 7 voturi împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

Cu 7 voturi împotrivă şi 1 abţinere, propunerea a fost respinsă.

Pct. 26. Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.146/1997 privind taxele juridice de timbru.

Dacă iniţiatorul doreşte să-şi susţină această propunere? Nu.

Comisia dacă doreşte să adauge ceva? Nu.

Dumneavoastră, dacă doriţi să participaţi la dezbateri? Nu.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a Iniţiativei legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr.146/1997.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Cu 2 abţineri, propunerea a fost respinsă.

Pct. 27. Propunere legislativă privind restituirea la Academia Română a Fondului numismatic, filatelic şi a Fondului Casa Regală.

Dacă iniţiatorul doreşte să intervină? Nu.

Comisia dacă are de adăugat ceva la raportul de respingere? Nu.

Dumneavoastră dacă doriţi să participaţi la dezbateri? Nu.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a acestei iniţiative legislative.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? 6 voturi împotrivă.

Abţineri? 1 abţinere.

Cu 6 voturi împotrivă şi 1 abţinere, propunerea a fost respinsă.

Pct. 28. Propunerea legislativă pentru arborarea permanentă a Drapelului României pe clădirea Palatului Parlamentului.

Dacă iniţiatorul doreşte să intervină?

Domnul Victor Neagu:

Da.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule deputat Neagu.

Domnul Victor Neagu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Legea nr.75/1994 care priveşte folosirea Drapelului României, intonarea Imnului naţional şi a sigiliilor cu stema României de către autorităţi şi instituţiile publice face referire, citez: "Drapelul României se arborează în mod permanent pe edificiile", repet "pe edificiile" "şi în sediile autorităţilor".

Pe edificiu, şi la noi, pe această clădire, la toate intrările, există steagurile României, steagul României arborat la fiecare intrare. Aş vrea, însă, să vă spun că, şi bănuiesc că şi dumneavoastră, mulţi dintre cei prezenţi astăzi aici, aţi văzut că nu numai în ţara noastră, pe alte instituţii publice, pe alte clădiri, şi aici clădirea unde noi ne desfăşurăm activitatea este, totuşi, o clădire emblematică pentru România, este o clădire care, totuşi, se afişează aproape în toate documentarele de publicitate pe care noi le utilizăm. Dacă ne gîndim numai la alte Parlamente din alte ţări, în Budapesta, la Berlin, la Paris, la Washington, există steagurile naţionale arborate pe acoperişul, repet: pe acoperişul acestor clădiri.

Aş vrea să vă spun, deci, că legea la care face referire la punctul 28 şi pe care trebuie să-l discutăm astăzi spune aşa: "Drapelul României va fi arborat permanent pe acoperişul clădirii Palatului Parlamentului".

Domnilor, după ce că este această clădire atât de maiestuoasă, de impetuoasă, parcă îi lipseşte, totuşi, ceva, parcă este păcat să nu existe Drapelul României pe acoperişul acestei clădiri.

Faptul că aici este locul cel mai democratic din România, astăzi, locul în care există paratrăsnetul ideologic al tuturor partidelor existente astăzi în România zic eu că este normal ca Drapelul ţării să fluture pe acoperişul acestei clădiri. Deci legea este punctuală.

De ce a fost nevoie de o lege? Pentru că legea nr.75/1994 face referire numai la "arborarea pe edificiu" şi sigur că la orice intrare sau oriunde aşezat, de jur-împrejurul clădirii, respectă conţinutul legea.

Legea pe care v-o propune subsemnatul astăzi este punctuală, şi anume "arborarea pe acoperişul clădirii Palatului Parlamentului".

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Comisiei juridice... Sau comisia a făcut raport după dezbateri.

Poftiţi, domnule Anghel Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Ceva nu e în regulă aici...

Domnule preşedinte,

Onorat Prezidiu,

Stimaţi colegi,

Evident că nu doresc, din anumite motive, să susţin iniţiativa domnului deputat PDSR, Neagu. Dar este o chestiune atât de firească, atât de normală, încât a lipsi Parlamentul României, şi când spun Parlamentul spun cele două sedii, al Camerei Deputaţilor şi al Senatului, care se va muta în curând, de simbolul pe care îl conferă Constituţia de putere legislativă singura, cred că am face o mare greşeală. De aceea, dincolo de a se crede că este un partizanat, este un act firesc şi normal pe care orice Parlament din lume trebuie să-l facă.

Propun, deci, domnule preşedinte, nu în numele unui Grup parlamentar sau a altuia, ci în numele meu, ca reprezentant al circumscripţiei electorale, s-o trimitem la comisie şi cred că, curând, vom asista cu toţii, în frunte cu dumneavoastră, domnule preşedinte, aşa se spunea pe timpuri, la fâlfâierile Drapelului naţional pe clădirea autorităţii supreme în stat, Parlamentul României.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă domnul preşedinte al Comisiei juridice este? Nu.

Stimaţi colegi,

Având în vedere că iniţiatorul susţine propunerea şi actualul preşedinte al Comisiei juridice nu este, propun să amânăm această iniţiativă legislativă.

Cine este pentru restituirea la comisie?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abţineri? Nu.

În unanimitate, s-a votat restituirea acestei propuneri legislative la comisie.

Punctul 29: Propunere legislativă privind subvenţionarea alegerilor prezidenţiale.

Dacă autorul propunerii doreşte s-o susţină? Nu.

Comisia dacă doreşte să intervină? Nu.

Dumneavoastră dacă doriţi să participaţi la dezbateri? Nu.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a Iniţiativei legislative privind subvenţionarea alegerilor prezidenţiale.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu.

Abţineri dacă sunt? Nu.

În unanimitate, s-a votat respingerea acestei iniţiative legislative.

Pct. 30. Propunere legislativă privind reactualizarea permanentă, în anii electorali, a listelor de membri ai partidelor politice.

Dacă iniţiatorul doreşte să intervină? Nu mai e, PNŢCD. Iniţiatorul nu mai e, PNŢCD-ul există.

Comisia dacă mai doreşte să intervină? Nu.

Dacă dumneavoastră doriţi să interveniţi? Nu.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei de respingere a acestei propuneri legislative.

Cine este pentru? A nu, nu, vă rog să mă scuzaţi.

Mi se atrage atenţia că este lege organică şi nu avem cvorum.

O supunem votului final joi.

Propunerea, de la punctul 31, privind situaţia juridică a unor terenuri.

Dacă doreşte iniţiatorul să intervină. Nu.

Comisia dacă doreşte. Nu.

Dumneavoastră, domnilor deputaţi, dacă doriţi să participaţi? Nu.

Fiind lege organică, vom supune această propunere de respingere a legii votului final de joi.

La punctul 32: Propunere legislativă privind scutirea de la plata taxei pe valoare adăugată a lucrărilor de investiţii, de reparaţii capitale şi reparaţii curente în sistemul învăţământului de stat şi în cel particular acreditat.

Iniţiatorul dacă doreşte să intervină?

Comisia dacă doreşte sau dumneavoastră vreţi să interveniţi?

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Comisia.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat Prezidiu,

Stimaţi colegi,

Cred că, de 10 ani, învăţământul se află într-o subfinanţare care pune în pericol însăşi existenţa sistemului naţional de învăţământ.

Fiecare din această aulă aţi fost, în recenta campanie electorală, în şcoli, în grădiniţe, în cluburi şcolare. Unele, evident în special din mediul urban, ne fac cinste, altele ne fac cinste prin eroismul profesorilor, dascălilor care fac ore în acele spaţii. Ele trebuie clar recondiţionate. Programul de guvernare pe care dumneavoastră l-aţi votat cuprinde şi o secţiune privind reabilitarea învăţământului rural.

Este cazul ca, prin priorităţile pe care le aveţi în vedere, să fie şi aceasta, adică, din puţinii bani care vor reveni şcolii, să nu mai luăm sub formă de taxe, adică de valoare adăugată ş.a.m.d., bineînţeles pe o anumită perioadă. De aceea v-aş propune, domnule preşedinte şi domnului preşedinte şi comisiei, să fiţi îngăduitori cu şcoala românească, trimiţând acest proiect de lege la comisii, spre a cântări mai bine dacă nu se poate face o joncţiune între anumite facilităţi pentru copiii noştri care au rămas acasă, pentru localurile în care învaţă şi o joncţiune, deci, cu programul de reabilitare a şcolilor din mediul rural.

Vă mulţumesc pentru înţelegere.

Nu este un precedent: şi iniţiativa distinsului coleg s-a trimis la comisie. Se poate trimite şi aceasta.

Haideţi să facem un prim pas.

Vă mulţumim.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Comisia.

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Având în vedere importanţa domeniului asupra căruia urmează să-şi producă efecte această iniţiativă legislativă şi problemele cu care se confruntă învăţământul, cred că această iniţiativă merită să fie luată în discuţie şi de comisia în formula actuală şi apreciez că trebuie supus la vot ca ea să fie returnată la comisie şi rog şi colegii deputaţi să fie de acord cu această propunere.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Aţi reţinut intervenţia domnului deputat Stanciu şi a preşedintelui comisiei care solicită un timp de reflecţie pentru a reformula soluţiile acestei legi în sprijinul bunei desfăşurări a învăţământului.

Vă rog să vă exprimaţi votul cu privire la această propunere de restituire a propunerii comisiei sesizate în fond, a noii comisii sesizate în fond, având în vedere că vechiul raport de respingere a fost întocmit de către cealaltă comisie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abţineri? Nu.

În unanimitate, s-a votat restituirea acestei propuneri la comisia sesizată în fond.

Punctul 33: Propunere legislativă pentru completarea art.19 din Legea administraţiei publice locale nr.69/1991.

Dacă iniţiatorul doreşte să intervină.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Petre Naidin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În calitate de unic iniţiator, atunci, în acel an, am dorit să supun atenţiei publice şi colegilor parlamentari o problemă care frământa şi încă mai frământă societatea românească.

Plecând de la acea normă statuată prin decizia Curţii Constituţionale nr.44/1993 privind modul cum deputatul, parlamentarul răspunde juridic faţă de alegători şi mai ales faţă de partidul pe lista căruia a candidat, am dorit să fac o extensie şi pentru consilierii locali, deci care fac parte din autoritatea deliberativă, consilieri care, pe parcursul unui mandat, părăsesc partidul politic care i-a propus.

Era, fără discuţie, se poate argumenta prin expunerea de motive, că atractivitatea politică şi întărirea opiniei publice asupra credibilităţii funcţionării autorităţilor administraţiei publice locale se poate realiza în condiţiile în care se asigură stabilitatea de lucru. Altfel, consilieri care, ghidându-se după modul cum sondajele de opinie creditează, spre sfârşitul mandatului, anumite grupări politice sau partide, migrează, cu gândul ca să mai prindă un mandat, că nu strică nimănui acasă! Vorba filozofului Helvetius: "Potop de cuvinte peste un pustiu de idei", cred eu că aşa este perceput acest fapt de către opinia publică.

Revin, citind sau parcurgând din răspunsul autorizat al Consiliului Legislativ care a respins această iniţiativă, pentru colegii care sunt în acest mandat, spunând că: 1) conform Constituţiei, mandatul reprezentativ în sistemul electoral român are valabilitate şi că orice mandat imperativ este nul, ne spune Constituţia, la art.66, alin.2.

Consiliul Legislativ crede, prin specialişti, că această normă constituţională priveşte nu numai mandatul în Camera Deputaţilor şi Senat, cât şi pe cei care fac parte din autorităţile administraţiei publice locale alese. Revin spunând că, pe baza deciziei Curţii Constituţionale din acel an 1993, citez: "Deputatul, din punct de vedere juridic, nu mai are nici o răspundere juridică faţă de alegătorii din circumscripţia care l-a ales şi nici faţă de partidul pe listele căruia a candidat. Raporturile sale cu alegătorii şi partidul sunt raporturi morale politice, dar nu juridice", unu. Şi doi: "Deputatul are facultatea constituţională de a adera la un grup parlamentar sau altul, în funcţie de opţiunile politice, de a se transfera la un grup parlamentar sau altul sau de a se declara independent faţă de toate grupurile parlamentare".

Făcând această extensie, Consiliul Legislativ consideră că, citez: "În alegerile locale sunt declaraţi aleşi persoane de pe liste, nu lista ca atare, şi nu partidele. Tot persoanele sunt numite apoi în calitate de consilieri".

Şi închei arătând că, şi sunt de acord, evident, cu respingerea propunerii legislative, nu se poate omite faptul că, deşi o persoană a putut accede la această funcţie ca urmare a înscrierii pe lista unui partid, partidul respectiv a putut obţine acel rezultat favorabil şi datorită calităţilor individuale ale persoanelor pe care le-a propus pe listă.

În sensul celor arătate mai sus, este de relevat şi faptul că sistemul electoral român, atât la nivel parlamentar, cât şi la nivel local, nu a reglementat nici instituţia revocării celor aleşi de către alegători, această instituţie ţinând, prin esenţa ei, de mandatul imperativ specific regimurilor totalitare politice, lucru care rămâne de reflectat pentru dumneavoastră sau pentru noi toţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Năstase doreşte să ia cuvântul.

Domnul Ioan Mihai Năstase:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi domni deputaţi,

Cred că, asupra acestei probleme, noi trebuie să medităm puţin, pentru că atâta timp cât un consilier sau chiar deputat nu trece testul moralităţii sale, fiind ales pe o listă de partid, el vine şi atentează la însăşi statutul de consilier sau chiar deputat, prin imoralitatea pe care o face de a trece, de a nu respecta un contract moral pe care l-a avut, şi nu numai moral, înscriindu-se pe lista acelui partid.

Cred că un consilier sau chiar deputat ce iese din partidul prin care a fost promovat trebuie să-şi piardă şi dreptul de consilier şi chiar şi pe acela de deputat.

Cred că trebuie să medităm asupra acesteia, pentru că e însăşi dovada moralităţii şi se atentează la noţiunea aceasta de consilier care trebuie să fie un om cu demnitate, cu moralitate, la fel şi aceea de deputat.

Vă mulţumesc.

Propun ca să menţinem această lege.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai doreşte cineva să intervină în dezbateri?

Domnul deputat Naidin.

Domnul Petre Naidin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

E bine că am stârnit, pentru noii noştri prieteni în Parlament, această temă, întrucât am sugerat, nu am vrut să citesc motivul principal de respingere din partea Consiliului Legislativ. Ar fi faptul că noi, prin această iniţiativă legislativă, am fi completat tezele constituţionale, ceea ce nu e permis.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Comisia de administraţie publică doreşte să mai adauge ceva?

Domnul preşedinte.

Mai doreşte cineva să intervină?

O clipă, domnule preşedinte.

Domnul deputat Stanciu.

V-aş ruga să vă referiţi şi la argumentele constituţionale, dacă susţineţi iniţiativa.

Domnul Anghel Stanciu:

Mulţumesc, pentru sugestie, domnule preşedinte.

În drumul lung de la banca inscripţionată cu plăcuţă până aici, am reflectat şi aşa voi face.

Deşi colegul meu, doctorul Năstase, a explicat foarte clar care ar fi motivaţia ca cei ce acced în calitate de demnitari pe o anumită treaptă să renunţe la mandat dacă părăsesc partidul, problema nu este nouă, ea a mai fost pusă în proiecte de lege şi în 1992 - 1996, şi, cum vedeţi, şi în 1996 - 2000. Constituţia, însă, prevede foarte clar: "Deputatul sau senatorul este în posesia unui mandat nu imperativ, unui mandat reprezentativ şi nu mai este în slujba partidului pe listele căruia a promovat şi el, efectiv, este reprezentantul şi în slujba poporului.

Ca urmare, nu am ce face şi susţin spre a fi eliminat, deoarece, dacă nu respectăm nici Constituţia, nu mai respectăm nimic. Dacă Constituţie nu e, nimic nu e, spunea cineva înaintea noastră.

Deci propun să menţinem respingerea.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Mihai Năstase:

Art.13, domnule Stanciu!

Domnul Anghel Stanciu:

Acesta este!

Domnul Valer Dorneanu:

Aţi avut cuvântul, domnule secretar!

Domnul preşedinte Ioan Oltean, preşedintele Comisiei pentru administraţie.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte, nu cred că se impune să dezvoltăm pe larg obiectul acestei iniţiative, acestei propuneri legislative.

La vremea respectivă, comisia s-a apropiat cu multă atenţie şi a aprofundat chestiunea pusă în discuţie, a avut discuţii şi cu reprezentanţi ai Consiliului Legislativ şi cu iniţiatorul şi, pentru motivele pe care raportul le prezintă, s-a apreciat că respingerea acestei propuneri legislative este singura soluţie rezonabilă, în concordanţă, evident, cu prevederile legale în vigoare.

Observaţi că şi astăzi iniţiatorul subscrie acestui punct de vedere şi de aceea comisia îşi menţine punctul de vedere şi solicită respingerea Propunerii legislative de modificare a art.19 din Legea administraţiei publice locale.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva. Vă mulţumesc.

Pentru că legea are un caracter organic, vom supune propunerea de respingere a ei votului final de joi.

Pct. 34. Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea unor dispoziţii din Legea nr.69/1991 privind administraţia publică locală.

Iniţiatorul dacă doreşte să intervină? Nu.

Altcineva dacă doreşte să participe la dezbateri generale?

Comisia îşi menţine punctul de vedere? Da.

Fiind vorba de o lege cu caracter organic, şi această propunere de respingere va fi supusă votului final de joi.

Pct. 35. Propunere legislativă pentru modificarea prevederilor Legii nr.82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.

Iniţiatorul dacă doreşte să intrvină. Nu.

Comisia dacă doreşte să adauge ceva. Nu.

Dumneavoastră dacă vreţi să interveniţi la dezbateri generale. Nu.

Fiind vorba de o lege cu caracter organic, asemenea celei pe care se intenţionează s-o modifice, vom supune votului final de joi propunerea de respingere.

Trecem la punctul 36: Propunerea legislativă privind completarea Ordonanţei Guvernului nr.70/1994 în vederea reducerii impozitului pe profit.

Dacă iniţiatorul doreşte să intervină? Nu.

Comisia dacă vrea să adauge ceva raportului? Nu.

Dumneavoastră dacă doriţi să participaţi? Nu.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a acestei iniţiative legislative.

Cine este pentru? Vă rog să vă exprimaţi votul. Cine este pentru respingerea acestei propuneri? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abţineri dacă sunt?

3 voturi împotrivă.

Stimaţi colegi,

Vă rog, totuşi, să votăm odată, nu în cascadă şi succesiv.

Deci 4 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Cu o abţinere, 4 voturi împotrivă, s-a admis propunerea de respingere a acestei iniţiative.

Pct. 37. Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.118/1996 privind constituirea şi utilizarea Fondului special al drumurilor.

Dacă iniţiatorul doreşte să intervină. Nu.

Comisia dacă doreşte să adauge ceva. Nu.

Dumneavoastră dacă doriţi să participaţi la dezbateri. Nu.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a Iniţiativei legislative de modificare a Legii nr.118/1996.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu.

Abţineri dacă sunt? Nu.

Mulţumesc. În unanimitate, s-a respins propunerea legislativă.

Pct. 38. Propunere legislativă privind modificarea Legii nr.118/1996 privind constituirea şi utilizarea fondurilor speciale ale drumurilor.

Iniţiatorul dacă doreşte să intervină? Nu.

Comisia dacă adaugă ceva. Nu.

Dumneavoastră dacă vreţi să participaţi la dezbateri generale. Nu.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a acestei iniţiative legislative.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri?

Cu o abţinere, s-a votat propunerea de respingere.

Pct. 39. Propunere legislativă pentru aprobarea taxei privind drumurile forestiere şi reducerea TVA-ului la unele produse din lemn.

Iniţiatorul dacă doreşte să intervină? Nu.

Comisia dacă vrea să adauge ceva? Nu.

Dumneavoastră dacă vreţi să interveniţi? Nu.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a iniţiativei legislative pe care am enunţat-o.

Cine este pentru?

Vă rog să vă exprimaţi votul.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abţineri? 1 abţinere.

Cu 3 voturi împotrivă şi o abţinere s-a adoptat propunerea de respingere.

La pct.40 este Propunerea legislativă privind sprijinirea şi întrajutorarea sinistraţilor din zonele calamitate.

Iniţiatorul dacă doreşte să-şi susţină această propunere. Nu. Doriţi să participaţi, domnule secretar? Domnul secretar Năstase are cuvântul.

Domnul Ioan Mihai Năstase:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Cred că activitatea noastră trebuie să fie ceva mai responsabilă. Afirmăm că sprijinim micii industriaşi, dar nu votăm respingerea unei reduceri a impozitului pe profit la cei care fac investiţii la micii meseriaşi, dar acum nu mai aprobăm nici sprijinirea zonelor calamitate? Respingem şi această lege de sprijin a zonelor calamitate şi a sinistraţilor? Păi, începem să devenim inumani dacă şi această lege o respingem. Iertaţi-mă, eu, ca medic, nu pot să accept că cineva poate să gândească la respingerea unei asemenea legi.

O voce din sală:

A fost pentru un moment, domnule doctor!

Domnul Ioan Mihai Năstase:

Ce moment, care moment? Dacă mâine va fi o calamitate şi sinistraţi?

O voce din sală:

Dar nu trebuie lege pentru aşa ceva, ci hotărâre de guvern!

Domnul Anghel Stanciu (din bancă):

Nu este acum o calamitate asupra ţării?!

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea comisiei, rog o explicaţie.

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vreau să precizez că statul român a acordat deja din fondul de intervenţii la dispoziţia Guvernului ajutoare persoanelor care au avut de suferit ca urmare a inundaţiilor. Or, aceste ajutoare ar fi trebuit să fie avute în mod logic în vedere de către iniţiator şi să constituie unul din elementele de calcul, de fundamentare a acestei propuneri legislative. Propunerea însă nu ţine cont de astfel de referiri. De altfel, este şi o neconcordanţă între prevederile art.2 şi 3 referitoare la sursa sumelor de bani destinate ajutorării sinistraţilor. Primul articol vizează un procent din sumele obţinute de Fondul Proprietăţii de Stat ca urmare a privatizării societăţilor comerciale la care statul este acţionar, pe când cel de al doilea trimite la fondul special de dezvoltare. Deci, nici din acest punct de vedere reglementarea nu poate fi avută în vedere, şi trebuie respinsă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai doreşte cineva să participe la dezbatere.

În consecinţă, supun votului dumneavoastră propunerea comisiei, de respingere a acestei iniţiative legislative, care a aparţinut foştilor deputaţi ai ApR.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? 8 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Cu 8 voturi împotrivă, 2 abţineri s-a respins propunerea legislativă.

La pct.41. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing. Dacă iniţiatorul doreşte să-şi susţină această propunere. Nu. Comisia dacă doreşte să adauge ceva? Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Propunerea legislativă care a fost elaborată de 3 deputaţi, care nu mai sunt la ora actuală în Parlament, din vechea legislatură se referă la modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing. Modificarea pe care o propun cei trei deputaţi nu poate fi acceptată, deoarece ea este şi mai corect făcută prin Legea 99/1999, de asemenea, şi completarea pe care o fac dânşii. De aceea, comisia, la data luării în discuţie a propus respingerea acestui proiect de lege, opţiune pe care şi-o menţine şi la ora actuală.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Dacă mai doreşte cineva să participe la dezbaterile generale.

În consecinţă, supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a acestei iniţiative legislative.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abţineri dacă sunt?

Cu 3 abţineri şi nici un vot contra s-a adoptat propunerea de respingere a iniţiativei legislative.

La pct.42, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale.

Dacă iniţiatorul şi-l susţine.

Comisia dacă doreşte să facă vreo precizare în plus.

Dumneavoastră dacă doriţi să participaţi la dezbateri. Nu.

Domnul secretar Năstase are o intervenţie.

Domnul Ioan Mihai Năstase:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Consider că măsurile care se prevăd pentru combaterea evaziunii fiscale sunt absolut necesare, dar sigur că nu sunt suficiente. Informaţiile noastre sunt că cei de la organismele care trebuie să realizeze acest control, de la Curtea de Conturi, sunt ţinuţi în birouri şi împiedicaţi de fapt să-şi exercite dreptul de control pentru a evita această evaziune fiscală. Însuşi modul de operare al Băncii Naţionale şi evitarea controalelor care se fac la Banca Naţională şi de controlorii Curţii de Conturi care sunt ţinuţi în birouri şi nu realizează decât 15 controale pe lună. Este un mod de a acoperi nişte fraude şi nu de a veni şi rezolva nişte lucruri în beneficiul economiei naţionale.

Consider că nu putem respinge o asemenea lege.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai doreşte cineva să intervină? Nu. Rog Comisia juridică să dea o explicaţie la acest punct de vedere.

Stimaţi colegi, având în vedere că reprezentanţii Comisiei juridice nu sunt în sală pentru a-şi susţine acest raport negativ, vă supun votului dumneavoastră restituirea acestei propuneri la comisie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu.

Abţineri? Nu.

În unanimitate s-a decis restituirea acestei propuneri legislative la Comisia juridică.

La pct.43, Propunerea legislativă de modificare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, adoptată prin Legea nr.44/1998.

Dacă doreşte iniţiatorul să intervină. Nu.

Comisia sesizată în fond.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Propunerea legislativă care vizează modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, adoptată prin Legea nr.44/1998 a fost elaborată de doi colegi de ai noştri de la PDSR. La momentul emiterii ei, propunerile erau valabile, deci vizau modificarea, cum spuneam, a Ordonanţei 88. Între timp a apărut Legea 99 prin asumarea răspunderii şi care a preluat mare parte din propunerile care erau cuprinse în această iniţitivă legislativă.

De aceea, comisia a propus respingerea acestei propuneri legislative la momentul respectiv, în 1999, poziţie pe care şi-o menţine şi la această dată.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai doreşte cineva să participe la dezbateri la acest proiect. Nu. Fiind vorba de un proiect care are caracter de lege organică, vom supune votului final joi propunerea de respingere a acestuia.

Pct.44, Propunerea legislativă pentru modificarea art.26 din Legea nr.84/1995, aşa cum a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.36/1997.

Dacă din partea iniţiatorului există intenţia de a explica această iniţiativă. Nu.

Comisia dacă are de adăugat ceva. Nu.

Dumneavoastră dacă doriţi să interveniţi la dezbateri generale. Nu. Fiind vorba de un proiect încadrat în categoria legilor organice, îl vom supune, mai exact propunerea de respingere a acestei iniţiative o vom supune votului final de joi.

La pct.45, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.26/1990, cu modificările şi completările din Legea nr.12/1998 şi Ordonanţa Guvernului nr.53/1998 privind Registrul Comerţului.

Dacă iniţiatorul doreşte să intervină. Nu.

Comisia dacă are ceva de adăugat. Nu.

Dacă dumneavoastră doriţi să participaţi la dezbateri. Nu.

În consecinţă, supun votului propunerea de respingere a iniţiativei legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr.26/1990.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abţineri dacă sunt. Nu sunt.

Proiectul a fost respins, potrivit propunerii comisiei.

Pct.46, Propunerea legislativă privind reorgnizarea Managementului privatizării. Dacă iniţiatorul doreşte să intervină sau din partea lui. Nu.

Comisia? Poftiţi domnule deputat! Din partea Comisiei pentru politică economică.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Iniţiativa privind reorganizarea Managementului privatizării aparţine domnului deputat Varujan Pambuccian. Dânsul văd că nu este în sală. Am să vă citesc punctul de vedere al comisiei. Propunerea legislativă nu era oportună, deci, atunci când a fost luată în discuţie, întrucât conducea la creşterea numărului de acte normative care reglementează procesul de privatizare. De asemenea, unele soluţii care erau propuse, aveau conotaţii de neconstituţionalitate şi, de asemenea, alte solulţii propuse de iniţiator, cum ar fi repartizarea capitalului disponibil la privatizare în 10 fonduri închise, transferul gratuit către populaţie al portofoliului de acţiuni rămase erau insuficient elaborate şi de aceea, comisia, la momentul respectiv a propus respingerea propunerii legislative, propunere pe care o face şi la momentul actual.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Dacă mai doreşte cineva să intervină. Nu. Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră propunerea Comisiei economice, de respingere a iniţiativei privind reorganizarea Managementului privatizării.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate, a fost adoptată, propunerea de respingere a Propunerii legislative privind reorganizarea Managementului privatizării.

Pct.47, Propunerea legislativă privind abrogarea Hotărârii Guvernului nr.391/1995. Dacă din paratea iniţiatorului doreşte cineva. Nu.

Comisia dacă are ceva de adăugat.

Dumneavoastră dacă vreţi să participaţi la dezbateri. Nu.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei, de respingere a propunerii legislative privind aborgarea Hotărârii Guvernului nr.391/1995.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abţineri dacă sunt. Nu sunt.

Vă mulţumesc. Propunerea legislativă a fost respinsă.

Pct.48, Propunerea legislativă privind modificarea Ordonanţei Guvernului nr.74/1999 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.82/1997 privind regimul accizelor şi altor impozite indirecte, precum şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.50/1998.

Dacă din partea iniţiatorului există vreo intervenţie.

Vă rog domnule deputat.

Domnul Neculai Grigoraş:

De data aceasta, în caliltate de iniţiator, unul din semnatarii acestei iniţiative legislative, şi vreau să menţionez că suntem de acord cu soluţia propusă de către comisie prin raport, având în vedere că ea nu mai este de actualitate, conţine prevederi chiar referitoare strict la anul 1999. Suntem de acord cu respingerea. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Comisia nu mai doreşte să intervină. Dacă există alte intervenţii. Nu.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a acestei iniţiative legislative.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abţineri dacă sunt. Nu.

În unanimitate s-a aprobat respingerea acestei iniţiative legislative.

Pct.49, Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.17/2000 pentru stabilirea unor măsuri pentru stimularea revenirii în ţară a specialiştilor tineri. Din partea iniţiatorilor dacă există cineva care doreşte să intervină. Nu.

Comisia dacă doreşte să adauge ceva. Nu.

Dacă de la dumneavoastră deputaţii doreşte cineva să participe la dezbateri generale. Nu.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a acestei iniţiative legislative.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. 1 vot împotrivă.

Abţineri dacă sunt.

Cu 1 vot împotrivă şi o abţinere s-a aprobat respingerea acestei iniţiative legislative.

La pct.50, Propunerea legislativă pentru prelungirea termenului prevăzut de art.6 din Legea nr.193/1998. Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să intervină. Nu.

Comisia are ceva de adăugat? Nu.

Dumneavoastră doriţi să interveniţi la dezbateri generale? Nu.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a acestei iniţiative legislative.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să se opună acestei propuneri de respingere? Nu.

Abţineri? Nu.

În unanimitate, propunerea legislativă a fost respinsă.

La 51, Propunerea legislativă pentru modificarea art.65 alin.2 din Legea nr.84/1995.

Dacă iniţiatorul doreşte să intervină. Nu.

Comisia dacă doreşte să adauge ceva raportului de respingere. Nu.

Dumneavoastră dacă doriţi să participaţi la dezbateri. Nu.

Mi se atrage atenţia că este vorba de o lege organică, o vom supune votului final joi.

La pct.52, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.158/1997 şi a Legii nr.34/1994 privind impozitul pe venitul agricol. Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să intervină? Nu.

Comisia? Nu.

Dacă dumneavoastră doriţi să interveniţi la dezbateri generale. Nu.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a acestei iniţiative legislative pentru modificarea şi completarea Legii 158/1997 şi a Legii 34/1994.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Dacă sunt abţineri? Nu sunt.

În unanimitate s-a votat respingerea acestui proiect.

La pct.53. Propunerea legislativă cu privire la despăgubirea membrilor Asociaţiei pentru protecţia cumpărătorilor de autoturisme. Iniţiatorul dacă are ceva de spus. Poftiţi domnule deputat!

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Iniţiatorii prezentei propuneri legislative vă roagă să permiteţi a vă supune atenţiei următoarele argumente în sprijinul iniţiativei noastre.

În raportul negativ care v-a fost prezentat se face referire la Legea finanţelor publice, nr.72 din 1996, în care se prevede obligativitatea iniţiatorilor de a prevedea resursele financiare aplicării normei legislative propuse în cazul în care aceste resurse nu se regăsesc în bugetul la data intrării în vigoare, afirmându-se că noi nu am fi precizat astfel surse. Cu totul fals, întrucât am arătat exact sursa: Fondul special format din profiturile instituţiilor bancare aflate în proprietatea statului şi în special profitul CEC-ului. Am propus acest lucru, deoarece banii depuşi de către cetăţenii pe care dorim să-i despăgubim prin prezenta propunere au intrat în circuitul bugetar şi au fost folosiţi pentru nevoile economiei naţionale.

Prin urmare, a cere despăgubirea acestor cetăţeni de către bugetul de stat înseamnă respectarea drepturilor acestora.

Ca răspuns la pct.2 al raportului prin care se afirmă că întare solicitanţi şi fosta IDMS, nu a existat un contract scris, ci numai o luare în evidenţă şi o programare, putem afirma că este o denaturare răuvoitoare a faptelor. Este binecunoscut faptul că acel cont nr.8000 a fost înfiinţat de către Ministerul Finanţelor în anul 1976, iar actele încheiate au un caracter bilateral şi îndeplinesc condiţiile de validitate ale unui contract prevăzut de art.948 Cod civil. Persoanele aflate sub incidenţa prezentei propuneri legislative nu au depus banii la CEC pentru a economisi, ci cu unicul şi precisul scop de a achiziţiona un autoturism Dacia. După depunerea sumei şi înregistrarea ei, CEC-ul a trimis evidenţele la IDMS care emitea un accept şi un număr de ordine de livrare centralizat pe ţară.

Se poate afirma că dispoziţiile de livrare, comunicările şi numărul de ordine dovedesc, fără orice îndoială, existenţa unui contract între cetăţean şi statul român. Din adresa CEC nr.14809, aflăm că banii depuşi în vederea cumpărării unui autoturism au ajuns prin intermediul Băncii Naţionale a României în circuitul naţional.

De asemenea, mai aflăm şi că înainte de 1989 se aplicau dobânzi diferite asupra sumelor depuse spre economisire şi asupra celor depuse în vederea cumpărării de autoturisme. Cu alte cuvinte, astfel cum se arată şi în avizul Consiliului Legislativ, contractele civile erau înlocuite de către normele legale emise de statul comunist.

În acest domeniu, putem enumera şi două decizii ale Curţii Supreme de Justiţie, numerele 48 din 1992 şi 92 din 1992. De asemenea, trebuie să amintim aici şi propunerile Comisiei interministeriale numite de către fostul prim-ministru Radu Vasile, care propuneri - şi la ora actuală - se află la Guvern, aşteptând o decizie.

Un alt fapt interesant este şi atitudinea CEC-ului care, până în 1992, mai accepta depunerea sumei de 70.000 lei reprezentând contravaloarea unui automobil DACIA şi nu a cerut depunerea sumei de 164.400 lei, cât a fost stabilită ca preţ al unui asemenea autovehicul încă din 1 noiembrie 1990, prin art.97 din Hotărârea Guvernamentală nr.1909. Cu toate acestea, în perioada anilor 1990-1992, nu a fost invitat nimeni la bazele Comauto-sport pentru ridicarea vreunui autoturism şi nici nu a fost anunţat că nu mai pot cumpăra maşina la preţul vechi.

La punctul 3 al raportului se arată că deponenţii au fost îndreptăţiţi să retragă oricând sumele depuse. Această afirmaţie este una plină de cinism. Pe de o parte, retrăgând depunerile, ei ar fi pierdut dobânda, conform actelor normative în vigoare la acea dată. Pe de altă parte, ar fi pierdut posibilitatea de a cumpăra un autovehicul care şi atunci şi acum a fost şi este un mare vis al multor familii. Şi să nu uităm că, retrăgând banii, ei ar fi contribuit la îmbogăţirea, fără justă cauză, a statului, ceea ce este inadmisibil.

În sfârşit, trebuie să mai menţionăm şi exemplul polonez unde, într-o situaţie similară, statul a procedat la o despăgubire rapidă şi echitabilă a foştilor deponenţi.

De asemenea, merită amintit şi faptul că reprezentanţii păgubiţilor s-au adresat deja Curţii Europene a Drepturilor Omului, o eventuală decizie a acestei instanţe, nefavorabilă statului romând, urmând să contribuie şi mai mult la erodarea imaginii României în lume.

În concluzie, trebuie să înţelegeţi această propunere legislativă drept un act care restabileşte nu numai drepturile unor persoane, ci însăşi ordinea de drept, ordinea constituţională.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Având în vedere cele de mai sus, vă rugăm să votaţi în favoarea retrimiterii în comisie a acestei propuneri legislative, cu menţiunea ca la lucrările comisiei să fie invitaţi şi iniţiatorii acestei iniţiative legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Rog comisia să răspundă acestor noi abordări şi acestei cereri.

Domnul Birtálán Ákos:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Nu aş vrea să intru în probleme de fond ridicate de domnul deputat Garda vizavi de propunerea legislativă cu privire la despăgubirea membrilor Asociaţiei pentru Protecţia Cumpărătorilor de Autoturisme Bucureşti. În numele Comisiei de buget-finanţe şi bănci suntem de acord cu ultima retrimitere a acestei propuneri legislative la comisie, la noua comisie, pentru prima dată, unde vom aştepta, bineînţeles, şi punctul de vedere al noului Guvern şi vom lua cât se poate de repede o decizie, bineînţeles, vor fi invitaţi şi iniţiatorii.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Sunteţi împotrivă, domnule Stanciu. Nu.

Abţineri dacă sunt. Nu.

În unanimitate s-a votat restituirea acestei propuneri comisiei sesizate în fond. V-aş ruga să-mi permiteţi să întrerup puţin lucrările, pentru că urmează să am o întâlnire cu raportoarea Parlamentului Europei şi să preia conducerea domnul vicepreşedinte Hrebenciuc.

O voce din sală:

Să luăm o pauză.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, la ora 13.00 aveţi o pauză mai îndelungată.

(Domnul deputat, vicepreşedinte Viorel Hrebenciuc preia conducerea şedinţei.)

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Stimaţi colegi,

Vă supun atenţiei Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 149/1999 privind aprobarea primei de 300 lei/kg producătorilor agricoli pentru grâul de panificaţie livrat din recolta anului 1999 destinat consumului intern, având raport de respingere. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să vorbească. Dacă nu, comisia, domnul Nicolescu.

Domnul Mihai Nicolescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea acestei propuneri legislative, întrucât prin raportul comisiei întocmit la Ordonanţa de urgenţă nr.149 din 1999, s-au rezolvat solicitările formulate prin propunerea legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule Nicolescu.

Cine este pentru respingere? Vă mulţumesc.

Abţineri? două abţineri.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Deci, cu două abţineri şi un vot împotrivă, propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă supun atenţiei Propunerea legislativă privind dreptul primăriilor de a vinde terenuri agricole din domeniul privat al statului.

Dacă din partea iniţiatorului, doreşte cineva să ia cuvântul.

Dacă nu, din partea comisiei.

Domnul Nicolescu.

Domnul Mihai Nicolescu:

Vă mulţumesc.

Stimate şi stimaţi colegi,

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, împreună cu Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, s-au întâlnit în şedinţă la data de 15.VI.2000, au examinat propunerea legislativă şi propun plenului Camerei Deputaţilor respingerea acestei iniţiative, pe motivul că pentru vânzarea de terenuri din domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale există deja cadru legal şi prevederile propunerilor legislative nu sunt corelate cu dispoziţiile Legii fondului funciar nr. 18 şi ale Legii nr. 54 privind circulaţia juridică a terenurilor.

De aceea, propunem Camerei Deputaţilor respingerea acestei iniţitive.

Vă mulţumim.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu, domnule Nicolescu.

Supun votului dumneavoastră respingerea.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri? Împotrivă?

În unanimitate, propunerea legislativă a fost respinsă.

Supun analizei dumneavoastră propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 103/1996 privind fondul cinegetic şi protecţia vânatului.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul.

Dacă nu, din partea comisiei doreşte cineva.

Domnul Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Propunerea legislativă care viza modificarea Legii nr. 103/1996 s-a considerat, în urma dezbaterii la nivelul comisiei, ca nefiind de actualitate şi nefiind oportună, întrucât, prevederile Legii nr. 26/1996, Codul silvic, şi Legea nr. 103/1996 sunt acoperitoare în privinţa protecţiei vânatului şi a păşunatului în pădurile proprietatea statului şi proprietate privată.

De aceea, raportul de respingere s-a dovedit a fi singura soluţie în ceea ce priveşte această propunere legislativă. Şi noi ne menţinem această poziţie şi o supunem atenţiei plenului Camerei.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule Olteanu.

Cine este pentru respingere? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Cu un vot împotrivă, propunerea legislativă a fost respinsă.

Supun analizei dumneavoastră Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea unor dispoziţii din Codul penal privind săvârşirea infracţiunii de omor, ce constituie un pericol la adresa societăţii.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul. Vă mulţumesc.

Dacă din partea comisiei doreşte cineva.

O supunem votului final de joi.

Următoarea propunere legislativă pe care v-o supun atenţiei este Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.66/1996 privind reorganizarea CEC din România, societate bancară pe acţiuni, publicată în Monitorul Oficial nr. 140 din 5.07.1996, având raport de respingere.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul.

Dacă din partea comisiei.

Domnul Akos Birtalan. Vă rog.

Domnul Birtalan Ákos:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci îşi menţine raportul de respingere a propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 66 din 1996 privind reorganizarea CEC-ului, întrucât obiectul propunerii între timp a fost rezolvat de către Guvern prin modificarea Legii nr. 66.

Vă mulţumim.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumim, domnule Birtalan.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

În unanimitate, propunerea legislativă a fost respinsă.

Supun atenţiei dumneavoastră Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 39/1990 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul.

La iniţiator, domnule Stanciu?

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Nu, la dezbateri.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog!

Domnul Anghel Stanciu:

Distinse domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Mă găsesc într-o situaţie foarte delicată, deoarece trebuie să adresez rugămintea domnului preşedinte de şedinţă să ne precizeze ce a avut domnia sa în vedere când a iniţiat această propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 39/1990 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Şi de ce consideră domnia sa că acum nu mai este oportun şi susţine, sau poate nu susţine, respingerea. Deoarece, repet, domnul deputat Honcescu, domnul deputat Viorel Hrebenciuc şi alţi deputaţi, inclusiv de la PD, domnul Sandu Alecu, sunt iniţiatori.

Şi cred că ar fi bine, la o lege de o asemenea importanţă, de reorganizare a Consiliului Suprem, nu cred că se perimează chiar aşa ideile.

De aceea, dacă domnul, distinsul nostru preşedinte de şedinţă ne spune şi ne ghidează votul nostru spre a-l respinge, noi vom respinge cu plăcere. Este una din contribuţiile esenţiale ale domnului vicepreşedinte în Parlament şi eu nu îndrăznesc să votez împotriva lor.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

O să vă rog să-mi permiteţi să cobor la tribună ca să-i răspund domnului Stanciu.

Sunt plăcut impresionat de grija pe care domnul Stanciu o are faţă de iniţiativele legislative pe care le-am avut ca deputat al Opoziţiei în legislatura trecută.

Ne menţinem ideea de a reorganiza Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi, în acest context, există o iniţiativă legislativă pe care colegul nostru Ovidiu Cameliu Petrescu o discută cu cei de la Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Noul Guvern îşi spune şi el poziţia, domnule Stanciu, şi, în acest context, vă propun să fiţi de acord cu respingerea acestei iniţiative legislative, urmând ca tot în această legislatură să supunem aprobării Camerei Deputaţilor un proiect mult mai complet.

Vă mulţumesc.

Deci, fiind lege organică, o vom supune votului final în şedinţa noastră de joi.

Vă mulţumesc.

Supun atenţiei dumneavoastră Propunerea legislativă privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, tot lege organică.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să vorbească.

Dacă din partea comisiei.

Nefiind cazul, o vom supune votului final în şedinţa noastră de joi.

Urmează în continuare un grup de trei propuneri legislative privind declararea ca oraşe a unor comune, respectiv Răducăneni- judeţul Iaşi, Şomcuţa Mare - judeţul Maramureş, şi Filipeştii de Pădure - judeţul Prahova.

V-aş propune să le retrimitem comisiei, în contextul în care ştim că actualii membri ai Guvernului au o nouă viziune asupra acestei probleme. Şi, în acest context, vă supun pe rând cele trei propuneri legislative pentru retrimiterea la comisie.

Propunerea legislativă privind declararea ca oraş a comunei Răducăneni, judeţul Iaşi.

Cine este pentru retrimiterea la comisie? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Propunerea legislativă pentru declararea ca oraş a comunei Şomcuta Mare, judeţul Maramureş.

Cine este pentru retrimitere? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Şi Propunerea legislativă pentru declararea comunei Filipeştii de Pădure, judeţul Prahova, ca oraş.

Cine este pentru retrimiterea la comisie? Vă mulţumesc.

Unanimitate.

Vă supun în continuare atenţiei Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, lege organică, de asemenea.

Dacă din partea iniţiatorilor, doreşte cineva să ia cuvântul.

Dacă din partea comisiei.

Vă rog, doamna Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În privinţa terenului agricol în suprafaţă de 5 hectare şi a celui în suprafaţă arabilă de un hectar, Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război nu a menţionat nici o condiţie.

În această situaţie, respectivele terenuri au regimul juridic al terenurilor proprietate personală, cărora li se aplică dreptul comun, putând fi, deci, moştenite.

Având în vedere că problema ce constituie obiectul prezentei propuneri legislative este reglementată în legislaţia română de dispoziţiile referitoare la succesiuni, considerăm că nu mai este necesară o normă specială în cuprinsul Legii nr. 44/1994, care să facă trimitere la dreptul comun.

Din acest motiv, comisia a propus respingerea.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, doamna Dobrescu.

Aici apare că este lege organică.

Deci, o supunem votului final în şedinţa noastră de joi.

În continuare, Propunerea legislativă pentru delimitarea suprafeţelor cu pădure şi vegetaţie forestieră care fac obiectul revendicărilor în conformitate cu prevederile Legii nr. 169/1998 şi de întârziere a tăierilor de masă lemnoasă de pe aceste terenuri.

Dacă din partea iniţiatorilor, doreşte cineva să ia cuvântul.

Vă rog, domnule Nicolescu.

Domnul Mihai Nicolescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate şi stimaţi colegi,

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice îşi menţine propunerea formulată plenului Camerei Deputaţilor de respingere a acestei propuneri legislative, pe următoarele considerente: propunerea legislativă nu respectă prevederile Legii nr. 26 din 24 aprilie 1996, Codul silvic, art.16 şi art.66, Ordinul nr. 112 din 1998 al Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului interzicea tăierea de masă lemnoasă de pe aceste terenuri şi Legea nr. 266 din 1999 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional stabileşte reguli foarte sigure privind exploatarea acestor suprafeţe.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule Nicolescu.

Dacă din partea comisiei doreşte cineva. Da, considerăm şi din partea comisiei. Vă mulţumesc.

Cine este pentru respingere? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Vă supun atenţiei Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art.6 din Legea nr. 165/1998 privind constituirea la dispoziţia Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei a fondului pentru finanţarea cheltuielilor aferente lucrărilor agricole din sectorul vegetal şi a celor pentru creşterea animalelor în perioada 1998-2000.

Dacă din partea iniţiatorilor, doreşte cineva să ia cuvântul.

Vă rog. Şi din partea comisiei, şi a iniţiatorului, domnul Nicolescu.

Domnul Mihai Nicolescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Supunem atenţiei dumneavoastră o propunere legislativă care la data la care am discutat-o prezenta interes. Astăzi este însă depăşită. Va trebui să reluăm în programul de susţinere a agriculturii o serie de aspecte pe care le-am solicitat la acea dată. Respectiv, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, în situaţia actuală, îşi menţin propunerea formulată de respingere a propunerii legislative şi propun acest lucru Camerei Deputaţilor.

Modificarea şi completarea art.6 prevăzut la acea dată s-a apreciat că nu era oportună, deoarece legea funcţiona până în anul 2000 numai. Astăzi, într-adevăr, datorită condiţiilor de secetă pe care le-am avut în anul 2000, legea îşi exercită funcţiunea şi în anul 2001.

Şi, de asemenea, constituirea stocurilor de seminţe se aprecia la acea dată că este reglementată de art.20 din Legea nr. 75 privind producerea, controlul calităţii, comercializarea şi folosirea seminţelor şi materialului săditor, precum şi înregistrarea soiurilor de plante agricole, republicată, informăm plenul Camerei că, într-adevăr, situaţia aceasta solicitată prin propunerea legislativă prezenta o realitate şi era absolut necesar la acea dată şi cred că va fi şi în perspectivă, însă va trebui s-o reluăm în cadrul unei alte legi.

De aceea, menţinem propunerea formulată de respingere a acestei iniţiative legislative către Camera Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule Nicolescu.

Cine este pentru respingere? Vă mulţumesc.

Abţineri? O abţinere.

Împotrivă?

Deci, cu o abţinere, propunerea legislativă a fost respinsă.

Supun atenţiei dumneavoastră Propunerea legislativă privind constituirea şi utilizarea fondului special pentru ajutorarea teatrelor naţionale.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul.

Domnul Bălăeţ.

Domnul Mitică Bălăeţ:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi deputaţi,

Mă aflu printre cei 59 de deputaţi care am luat această iniţiativă şi am semnat-o ca atare. Mulţi dintre ei sunt prezenţi şi în actualul Parlament.

Constituirea unui fond pentru ajutorarea teatrelor naţionale mi se pare că este de mare actualitate şi astăzi şi nu înţeleg de ce această propunere legislativă avizată favorabil şi de către Consiliul Legislativ a ajuns să fie respinsă până la urmă de către vechea comisie a legislaturii trecute.

În condiţiile în care, în momentul de faţă, la conducerea Comisiei de cultură se află un reputat om de teatru, cred că bine ar fi ca noua Comisie de cultură să revadă această propunere legislativă şi de aceea eu propun ca să trimitem propunerea aceasta, să n-o respingem, ci s-o trimitem la noua Comisie de cultură, unde să fie examinată pe fond şi să se ia o decizie în conformitate cu bunele intenţii pe care le-am avut noi când am făcut propunerea şi cu dorinţa ca activitatea teatrelor naţionale, în special, să fie mai bine sprijinită în viitor.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule Bălăeţ.

Domnul Năstase. La dezbateri generale.

Domnul Ioan Mihai Năstase:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Întrucât aceste teatre naţionale reprezintă emblema noastră culturală şi pentru că unele teatre, ca de exemplu cel din Cluj, se găseşte într-o situaţie de-a dreptul critică, clădirea riscând o prăbuşire şi o degradare foarte rapidă, foarte rapidă, situaţia este de-a dreptul critică, şi cunosc că şi în alte teatre naţionale, situaţia materială a lor şi de întreţinere a clădirilor a devenit o problemă urgentă, consider că este de demnitatea noastră de parlamentari să fim şi oameni de cultură măcar un minut şi să susţinem această emblemă culturală a noastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Am înţeles.

Dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul.

Dacă nu, supun votului dumneavoastră retrimiterea la comisie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Supun atenţiei dumneavoastră propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul.

Dacă din partea comisiei.

Fiind lege organică, o supunem votului final în şedinţa noastră de joi.

Supun atenţiei dumneavoastră Propunerea legislativă privind obligaţiile întreprinderilor furnizoare de utilităţi publice pentru populaţie.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul.

Din partea comisiei.

Nefiind cazul, supun votului dumneavoastră propunerea de respingere.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri? Două abţineri.

Contra?

Cu două abţineri, propunerea legislativă a fost respinsă.

Supun discuţiei dumneavoastră Propunerea legislativă privind continuarea realizării obiectivelor de investiţii Centrala Nuclearo-electrică Cernavodă 5x700 MW.

Domnul Petre Naidin:

Domnule preşedinte,

În calitate de coiniţiator, împreună cu domnul Dan Ioan Popescu, respectiv Şerban Constantin Valeca, am dorit, într-un cadru mai larg, să definim rolul statului în elaborarea şi realizarea programului energetic nuclear naţional şi să arătăm că acesta reprezintă un instrument din care se realizează politica generală pe termen lung în domeniul utilizării paşnice şi eficiente a energiei nucleare.

De fapt, iniţiatorii, împreună cu un alt coleg, Sandu Florentin, cu câteva luni de zile înainte de data depunerii acestei iniţiative, am reuşit să lansăm iniţiativa programului energetic-nuclear naţional care a trecut de Camera Deputaţilor şi care se află la Senat.

Revin la iniţiativa noastră. Consiliul Legislativ ne-a dat avizul favorabil, Guvernul s-a opus, ca acelaşi Guvern, pe scheletul pe care noi l-am proiectat, să emită Ordonanţa nr. 126 din 2000 şi, practic, ceea ce noi am dorit se regăseşte în acest act normativ pe care Comisia pentru industrii şi servicii l-a supus dezbaterii noastre săptămâna trecută şi a primit avizul.

În consecinţă, tema, cred eu, fiind, nu epuizată, ci bine statuată juridic, cred că trebuie să respingem această iniţiativă legislativă, arătând că s-a constituit un comitet interministerial cu cei doi autori - Dan Ioan Popescu şi respectiv Valeca -, care se ocupă de a pune în aplicare ceea ce actele normative au stabilit.

Şi, ca să arăt că stăpânesc foarte bine subiectul, un singur element şi am să plec, este faptul că în acest an, în 2000, spre deosebire de anul trecut, bugetul de stat va aloca 2.500 de miliarde de lei faţă de 350 de miliarde anul trecut; că este în curs de semnare, împreună cu AECL Canada şi ANSALDO Italia, un contract comercial de finanţare a investiţiilor la Unitatea nr.2 şi tot în curs de dezbateri, de negocieri, se află un al doilea credit împreună cu EUROATOM, cu 20 de milioane de dolari, tot ca Unitatea nr.2 să fie finalizată şi efectiv să ajute energetica şi respectiv economia naţională.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu, domnule Naidin.

Dacă mai doreşte cineva?

Domnul Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Să-mi permiteţi să adresez şi eu câteva cuvinte numeroasei noastre asistenţe de astăzi, care ne urmăreşte cu atenţie cum transformăm proiecte de legi în ordonanţe şi ordonanţe în proiecte de legi.

Este exemplul tipic prin care cei ce ne-au guvernat până în anul 2000 şi ne ferim să-i criticăm acum au procedat. Au respins - şi nu este singurul caz - proiecte de legi iniţiate de Opoziţie, ca apoi, scheletul, osatura acelor proiecte să fie preluate şi transformate în ordonanţe de urgenţă.

Unele au corespuns întru totul, altele au fost chiar amputate esenţial, dar a rămas ideea ca atare, ce nu a fost lăsată sub nici o formă pe mâna Opoziţiei.

Sper ca acest exemplu, domnule preşedinte de şedinţă, să ne clarifice pe toţi şi să lăsăm şi Puterii şi Opoziţiei ascunse şi celei cu adevărat democratice să contribuie la procesul legislativ.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu, domnule Stanciu.

Dat fiind faptul că această propunere legislativă a făcut obiectul unei ordonanţe pe care am aprobat-o săptămâna trecută, supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a acestei iniţiative, aşa cum ne-a rugat şi iniţiatorul.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Supun atenţiei dumneavoastră Propunerea legislativă privind acordarea ajutorului de stat fermierilor care aplică metode şi tehnologii agricole ce au un impact redus asupra mediului.

Din partea iniţiatorilor.

Dacă nu, din partea comisiei.

Domnul Nicolescu.

Domnul Mihai Nicolescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate şi stimaţi colegi,

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a primit, prin adresa nr. 484 din 13 martie 2000, această propunere legislativă privind acordarea ajutoarelor de stat fermierilor care aplică metode şi tehnologii agricole, ce au impact redus asupra mediului.

S-a apreciat, în cadrul comisiei, că într-adevăr agricultura trebuie să se desfăşoare în condiţiile în care menţinem echilibrul ecologic.

S-a apreciat însă că această propunere legislativă este valabilă în momentul în care România va reuşi să producă 5-6 tone în medie la hectar la grâu, la porumb, 2,5-3 tone la floarea-soarelui şi la soia.

Astăzi când obţinem 2 tone la grâu şi sub o tonă la soia şi la floarea-soarelui, întreaga agricultură a României este o agricultură ecologică, pentru că într-adevăr în proiect se prevede că subvenţiile se acordă exclusiv în scopul acoperirii scăderii de venit, comparativ cu tehnologiile convenţionale, rezultate din acoperirea tehnologiilor menţionate la alin.1 Din tehnologiile convenţionale pe care le practicăm obţinem producţiile pe care le-am amintit. De ce? Pentru că în anul 1999, în anul 2000 România nu a aplicat mai mult de 25-30 kg. substanţă activă la ha îngrăşăminte, folosind foarte puţine pesticide şi, de asemenea, un alt articol al proiectului 3, sunt îndreptăţiţi la obţinerea acestor compensaţii, numai acei fermieri care utilizează metode în urma cărora rezultă pierderi financiare, aceste metode se stabilesc anual prin hotărâre de guvern, agricultura României are pierdere de la un capăt la celălalt. Problema care se pune în faţa agriculturii României şi încercăm prin programul de guvernare, împreună cu dumneavoastră, să ridicăm producţia agriculturii României la nivelul la care ne-am angajat şi prin programul trimis la Bruxelles, de aşa manieră încât România să prezinte verticalitate şi normalitate din acest punct de vedere.

Propunem plenului Camerei Deputaţilor respingerea acestei propuneri legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul. La dezbateri generale, domnul Stanciu.

Vă rog, domnule Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Vă declar, cu toată simpatia, că dacă ştiam ce am să păţesc în noua legislatură nu mai candidam, pentru că eu constat cu surprindere că distinşi colegi care s-au luptat pentru agricultura românească şi, când spune asta, dumneavoastră ştiţi ce spun, inclusiv distinsul nostru coleg Nicolaescu, s-a luptat, am mai spus, foarte mult şi pentru Academia Agricolă şi Silvică, pentru alte legi, am reuşit să scăpăm câteva, altele nu am reuşit să le scăpăm, acum este pus într-o situaţia, nu tocmai comodă, să îşi facă autocritica indirect de la acest pupitru. Cred că problema de bază care se pune şi respectiv a penetrării noastre pe pieţele externe este aceea de a produce produse ecologice care pot, în concepţia distinşilor oameni din domeniu, să aducă aportul de valută necesar ţării. Şi, de aceea, încurajarea celor care produc aceste produse ecologice, să le spunem, nu ar fi un stimulent rău, în condiţiile în care nici nu prea mai avem ce să le dăm ca îngrăşăminte, şi atunci rămân cele naturale.

Eu rog pe distinsul nostru coleg, care a primit sarcină să ceară să fie respinsă, şi s-a achitat, deci primul punct l-a făcut cu brio, să accepte pct.2, să ne mai aplecăm puţin asupra acestui punct, că s-ar putea să fie calea noastră de intrare, efectiv, în Europa cu produsele alimentare de calitate.

De aceea, vă adresez rugămintea dumneavoastră şi înţeleptului nostru preşedinte de astăzi, care, uite, a încheiat 72 de legi, să trimitem acest punct şi vă promit că nu mai bruiez lucrările, cum spun unii tovarăşi, de aici încolo.

Vă mulţumesc anticipat.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnul Mihai Nicolescu:

Cu tot respectul sincer pe care îl port domnului coleg Stanciu, trebuie să dezvolt puţin, dar nu prea mult, pe această idee. Deci nu este vorba de o agricultură ecologică prin acest proiect care ni se propune. Pentru că aş vrea să vă spun, în condiţiile în care vrem să realizăm o tonă de grâu la ha trebuie să aplicăm 30 de kg azot, 15 de fosfor. Or, noi n-am aplicat substanţa activă, în ultimul timp, decât 25-30 de kg. Nu avem produs ecologic pentru Europa şi pentru lume dacă aplicăm numai aşa îngrăşăminte în maniera aceasta, pentru că practic un produs ecologic înseamnă şi un produs de calitate, un conţinut corespunzător de proteine şi mă refer numai la acest aspect. Or, conţinutul de proteine este direct legat de doza de îngrăşăminte pe care o aplicăm şi, în special, cele cu azot.

De aceea, să nu ne surprindă că dacă cineva ar dori să cumpere porumb din România, în condiţiile în care nu fertilizăm cu azot, o să avem surpriza că avem 7-8% conţinut de proteine, faţă de 12-14%. În astfel de condiţii, întrebăm colegii care lucrează în zootehnie, în domeniul respectiv, ce implicaţii majore, iar cei din afară nici nu ar discutat cu noi. De aceea, cred că este bine şi cuminte să respingem această iniţiativă şi să ne ocupăm de o lege care să ne asigure producţie în agricultură, de aşa manieră încât să putem face politica agrară comunitară, românească, pentru că cei din Comunitatea Europeană, din '58, de la Stressa, nu şi-au propus decât să crească producţia agricolă şi au ajuns astăzi la 7 tone media pe Europa de Vest la grâu, iar noi avem undeva la 1500 -2000 de kg.

În astfel de condiţii, orice gândire ne-am propune să folosim pentru dezvoltarea economică şi dezvoltarea agriculturii în România nu are nici o bază. De aceea, cu tor respectul pe care îl port tuturor colegilor din Parlament, consider că este absolut necesar să respingem această iniţitivă care nu are o acoperire demnă şi normală pentru agricultura României. Într-adevăr, în România, prin cadrul ecologic pe care îl are, prin tehnologiile pe care le putem folosi, putem să realizăm 5 tone de producţie la grâu, porumb, ecologică producţie, cu folosire în interior, cu bune rezultate, şi chiar pentru piaţa externă.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule Nicolaescu.

Am rugămintea să-mi permiteţi şi mie să spun două cuvinte, fără a mai coborî la microfon. Vreau să vă citez din raportul Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, semnat de domnul Ilie Neacşu, în care se propune respingerea acestei propuneri legislative pentru două considerente.

Primul considerent: "Prevederile acestei propuneri legislative pot fi aplicate numai într-o ţară dezvoltată din punct de vedere agricol" - spune domnul Neacşu - şi al doilea considerent: "Acordarea de alocaţii bugetare pentru menţinere terenurilor în stare de pârloagă şi pentru acoperirea scăderilor de venituri ca rezultat al utilizării de metode şi tehnologii neconvenţionale nu este oportună, întrucât nu are ca scop dezvoltarea producţiei". Semnat domnul Ilie Neacşcu.

Dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul.

Domnule Bălăeţ, vă rog.

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi deputaţi,

Eu am revăzut acest proiect legislativ. Mie mi se pare că nu noi suntem vinovaţi că agricultura românească a fost adusă în condiţiile în care a fost adusă şi în care există ea, de fapt, astăzi. Sigur, nu în mod esenţial trebuie să ne gândim la producţia cerealieră a ţării, care trebuie într-adevăr stimulată şi nu trebuie să rămânem la producţiile actuale, dar ţărănimea românească a produs, a realizat producţii mari şi cu mijloace nepoluante, care pot să fie ecologice şi care, din păcate, astăzi nu sunt folosite cum trebuie şi le găsim împrăştiate şi lucrul se datorează şi faptului că realmente gospodăria ţărănească nu este sprijinită pentru a produce pentru piaţă.

De aceea, eu gândesc că acest proiect legislativ, în forma în care este şi cu gândurile noastre... eu însumi, mă gândesc la un proiect legislativ care să sprijine gospodăria ţărănească producătoare prin condiţiile în care există ea, de produse ecologice, carne, ouă, brânzeturi, totul realizat în aceste condiţii, nu poate să fie decât aşa cum este, dar trebuie stimulat ceva, trebuie făcut ceva pentru ca acolo să existe realmente un sprijin, o stimulare, nu zic că ar trebui chiar cele propuse aici. Dar, cu acest proiect şi cu altele care pot venit la comisie trebuie să avem o dezbatere foarte serioasă asupra eventualităţii de a participa la piaţa europeană cu produse ecologice realizate în condiţiile pe care le avem noi astăzi. Ştim că acolo producţiile acestea mari de proteine şi de cereale au produs o saturaţie şi că piaţa europeană este dornică de altfel de producţii, mai mici, dar mai bune, mai potrivite pentru sănătatea oamenilor. Experienţa "vacii nebune" şi a altor vaci ne arată că poate să existe şi o altă pistă pentru a relansa agricultura noastră şi pentru a o stimula.

De aceea, vă rog foarte mult să fiţi de acord să trimiteţi la comisie, în ciuda respingerii pe care o doreşte comisia, acest proiect legislativ şi împreună cu alte iniţiative pe care noi le gândim să venim în sprijinul agriculturii româneşti, aşa cum se află ea astăzi, n-o putem transforma peste noapte, după ce a fost adusă unde a fost adusă.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu. Domnul Nicolescu, la dezbateri generale, de data asta.

Domnul Mihai Nicolescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Cei care lucrăm în domeniul agriculturii şi cei care reprezentăm Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice v-am ruga să aveţi încredere în noi că vrem binele agriculturii, vrem să nu facem de râs Camera Deputaţilor, prin segmentul pe care-l reprezentăm şi, de aceea, mi-aş permite să fac câteva referiri vizavi de propunerile făcute de colegul nostru.

Aşteptăm. Comisia este deschisă pentru orice iniţiativă legislativă care vine în sensul de a îmbunătăţi condiţia agriculturii româneşti. Nu ştiu, eu am impresia de multe ori că nu ne dăm seama cam unde se situează agricultura României astăzi, nu ne dăm seama că am ajuns în situaţia în care suntem şi într-adevăr nu mai este loc nici de discutat prea mult, ci de stabilit un program coerent pe care să-l realizăm.

Stimate coleg, faceţi referire la mijloace ecologice, vă referiţi probabil la gunoiul de grajd. Aş vrea să apreciem cât gunoi de grajd are România astăzi în ţară?

Domnul Anghel Stanciu: (Din bancă.)

Peste tot!

Domnul Mihai Nicolescu:

Da, da. Nu este aşa!

Aş vrea să facem un calcul împreună ce înseamnă gunoiul aplicat astăzi în condiţiile în care România nu are în dotare nici să-şi are suprafaţa şi rămânem cu 4 milioane de ha nearate în fiecare an. Aş vrea să facem referire la faptul că nici o fructă din România nu pleacă afară dacă nu are programul de tratament. Toţi am fost afară şi ştim cum arată fructele, strugurii şi legumele în alte ţări. Astăzi, fără un program de 14 tratamente la măr, nu se poate realiza un măr curat cu care să poţi să ieşi afară cu el, cu San Jose şi alţi dăunători care, pur şi simplu, desfiinţează cultura, nu putem discuta. Haideţi să ne acordaţi credit celor care lucrăm în domeniul respectiv şi, într-adevăr, într-o notă de intransigenţă faţă de noi să realizăm un program coerent pentru această agricultură a României, pentru că, într-adevăr, mă repet, am mai spus şi altă dată, agricultura României trebuie să producă pentru 80-100 de milioane de locuitori şi noi nu putem produce nici pentru 22-23 de milioane de locuitori. Suntem deschişi, în cadrul comisiei, şi chiar este bine ca fiecare dintre noi în măsura în care putem să venim cu iniţiative legislative, eficiente, iar în legătură cu această iniţiativă vă rugăm să aprobaţi să fie respinsă şi ne aplecăm asupra unui program coerent şi eficient pentru agricultură.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Stanciu la ce subiect vreţi să luaţi cuvântul? Tot dezbateri generale? Nu v-a citat domnul... Se referă la domnul Bălăeţ!

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Evident că şi domnului Nicolescu şi mie şi la alţi colegi, de-abia de acum i s-a aprins dorul de discuţie parlamentară la obiect. Dar, ţinând seama că orele sunt înaintate şi ţinând, totuşi, seama că domnia-sa este specialist, a lucrat mulţi ani în cercetare şi cunoaşte agricultura, şi eu m-am bucurat de sfaturile domniei sale în momentul în care am scos legea privind Academia Agricolă şi Silvică şi sper să n-o înmormântaţi acum la Seant, noi retragem propunerea noastră, urmând să dăm curs invitaţiei ca împreună cu preşedintele comisiei, domnul Ilie Neacşu, şi cu domnul Bălăeţ, să vedem în ce măsură şi acest segment de agricultură ecologică îşi poate găsi locul în marea cultură, nu, când vom avea din nou 20 de mii de kg la hectar.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumesc flexibilului domn Stanciu pentru luarea sa de cuvânt şi supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a acestei propuneri legislative.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun analizei dumneavoastră Propunerea legislativă privind conversia în acţiuni a unor sume acordate de Fondul Proprietăţii de Stat pentru restructurare, precum şi a creanţelor acestuia la unele societăţi comerciale.

Din partea iniţiatorilor, vă rog, domnule Naidin.

Domnul Petre Naidin:

Domnule preşedinte,

Eu şi cu fostul deputat Şerban Valeca am iniţiat această propunere legislativă anul trecut, în vară, atunci când fostul preşedinte al Fondul Proprietăţii de Stat, nu-mi amintesc numele, declara: "Nu ştiţi voi câte ştim noi despre noi..." Şi noi ştiam că 2500 de miliarde acordate de către Fondul Proprietăţii de Stat în perioada 1993-1997 nu au fost încasate. Au fost acte normative, două. Legea nr.58/1991 privind privatizarea societăţilor comerciale, care la art.26 prevedea abilitarea fondului pentru efectuarea de investiţii necesare restructurării, Legea nr.55/1995 privind accelerearea procesului de privatizare, când se lăsa gratuit o cotă din acţiunile vândute societăţilor pentru investiţiile productive, 4 acte noramtive hotărâri de Guvern emise privind pentru instituirea regimului special de surpaveghere până în 1996, două din 1997 privind scoaterea din rezervele materiale naţionale a unor cantităţi de grâu şi, respectiv, acordarea unor fonduri în vederea restructurării şi reabilitarea patrimoniului genetic la speciile de porcine şi pasăre, deci sume cuantificate la circa 2500 de miliarde din care Fondul Proprietăţii de Stat nu a dorit sau n-a mai ştiut sau nu-l interesa să le şi recupereze.

Soluţia propusă de noi, respinsă de către comisie, având avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi cât pe ce, prin expunerea de motive, să fie agreată de fostul Guvern Mugur Isărescu, deci tema noastră a fost preluată în actele normative emise în acest an de noul guvern, Ordonanţa nr.3 din 2001 privind organizarea Guvernului şi respectiv actul normativ de funcţionare a autorităţii naţionale pentru privatizare şi administrarea participaţiilor statului. Dacă cumva nu se realizează, eu, ca iniţiator, împreună cu alţi colegi putem să schimbăm Fondul Proprietăţii de Stat şi să punem autoritatea pentru ca efectiv aceste sume să fie recuperate.

Deci urmează procedura de respingere.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule Naidin. Domnul Năstase, la dezbateri generale.

Domnul Ioan Mihai Năstase:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Întrucât, de-a lungul anilor, noi am avut posibilitatea să ne convingem că toate acţiunile de restructurare a Fondul Proprietăţii de Stat au însemnat de fapt lichidări, nu restructurări, această propunere legislativă de a privi în conversia în acţiuni a sumelor acordate de Fondul Proprietăţii de Stat nu are substrat, pentru că Fondul Proprietăţii de Stat, în fapt, n-a acordat aceste sume şi cred că putem încheia cu o acţiune inteligentă a noastră de a respinge această propunere, fără substrat, pentru că Fondul Proprietăţii de Stat a lichidat de-a lungul anilor tot ce a putut lichida.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Cine este pentrun respingerea acestei iniţiative legislative? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri?

Cu un vot împotrivă, această propunere legislativă a fost respinsă.

Vă mulţumesc. Am epuizat toate propunerile legislative care se aflau la pct.2 pe ordinea de zi în această săptămână.

Haideţi să intrăm la pct.3 din ordinea de zi. Dat fiind faptul că avem pauză la ora 13, vă propun să ne ţinem de program totuşi, urmând să supun analizei dumneavoastră Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Macedonean privind transporturile rutiere, semnat la Bucureşti la 12 iunie 2000, adoptat de Senat.

Din partea iniţiatorului, vă rog.

Domnul Dan Banciu:

Domnule preşedinte,

Ţinând cont de interesele economice şi politice ale României şi dinamica relaţiilor româno-macedonene s-a impus necesitatea semnării unui acord rutier care să ţină cont de rezoluţiile certe, directivele şi reglementările europene în domeniu, precum şi de legislaţia în domeniu, precum şi de legislaţia în vigoare a celor două ţări. Dispoziţiile acestui acord se aplică transporturilor de persoane şi mărfuri în tranzit direct şi în tranzit pe teritoriul statului unuia din părţile contractante, părţile contractante cu vehicule înmatriculate pe teritoriul statului uneia dintre părţi.

Transporturile de mărfuri între cele două state sau în tranzit pe teritoriile lor, operate cu ajutorul vehiculelor înmatriculate pe unul din teritoriile celor două state se efectuează pe baza regimului de autorizare prealabilă. Comisia mixtă ce va fi înfiinţată în conformitate cu prevederile acordului va putea expune lista de categorii de transporturi scutite de autorizaţii şi în general va avea ca obiectiv luarea măsurilor menite să faciliteze transporturile rutiere între cele două ţări. Acordul urmează să fie încheiat pe o perioadă de un an şi va fi prelungit în mod automat pentru noi perioade de cîte un an, cu excepţia cazului când este denunţat de una din părţile contractante. Acest acord este de natură să contribuie la sporirea eficienţei transporturilor rutiere internaţionale între cele două ţări, asigurându-se desfăşurarea activităţilor în acest domeniu pe bază de reciprocitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei domnul Antal Istvan.

Domnul Ántal István:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Comisia de industrie şi servicii a dezbătut proiectul de lege pe data de 14 februarie şi a avut în vedere şi avizul primit de la Consiliul Legislativ şi avizele de la comisiile pentru politică externă şi juridică, de disciplină şi imunităţi şi s-a hotărât în şedinţa din 14 februarie să fie aprobat proiectul de lege în forma adoptată de Senat. Acordul, de fapt, reglementează aspectele transportului internaţional de marfă şi călători între cele două ţări, pornind de la acordul bilateral aprobat în cadrul Conferinţei Europene a miniştrilor de transport şi necesitatea acordului este determinată şi de faptul că acordul rutier cu Iugoslavia, care reglementa transportul rutier internaţional între cele două ţări, după divizarea Iugoslaviei nu mai oferea un cadru modern de reglementare în acest domeniu. Ţin să menţionez că raportul a fost întocmit fără un punct de vedere al Guvernului, dar în prezenţa reprezentanţilor din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturi şi Locuinţe şi în cadrul şedinţei a fost prezentat un punct de vedere privind acest proiect de lege.

Proiectul de lege prin obiectul de reglementare şi conţinutul său face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

La dezbateri generale are cuvântul domnul Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Stimaţi colegi,

Nu ştiu dacă vă amintiţi, dar primele intervenţii ale noastre au fost făcute pe acorduri. Aceste acorduri le semnează puterea executivă, respectiv Guvernul, şi le ratifică Parlamentul. Această dualitate este absolut necesară pentru că acordurile, poate mai mult decât legile interne, pot să aducă daune României atât în ceea ce priveşte imaginea, cât şi în ceea ce priveşte aspectul economic sau de securitate. Nu este cazul prezentului acord. Dar este bine ca noi, cei care ne dăm reprezentanţii poporului, conform Constituţiei, să înţelegem ca atunci când ţara este angajată printr-un acord cu altă ţară, această ratificare ce implică votul nostru să se facă în deplină prevedere constituţională. Dacă am fost lucrativi, deşi asta înseamnă profit, sau înţelegători, spre a vedea că a ieşit un coleg din sală sau nu şi s-a micşorat cvormul, aici, domnule preşedinte, cu toată stima şi cu tot respectul şi nu este o chestiune întâmplătoare astăzi, aduceţi-vă aminte că am făcut-o şi în legislatura trecută, acordurile trebuie să fie validate de domnii parlamentari, domnilor. Îmi cer scuze şi faţă de domniile lor că va trebui să-i chemaţi în sală, dar e bine să înţelegem că pe umerii noştri nu apasă numai indemnizaţia şi suma forfetară, ci apasă şi răspunderea pe care ne-o luăm ratificând un acord între România şi celelalte ţări. Avem 7 acorduri.

Deci, domnule preşedinte, pe fond procedural, vă rog să aveţi în vedere două variante. Ori ne oprim aici şi ne asigurăm cvorumul după pauză, decalăm pauza corespunzător, ori trecem la verificarea şi întrunirea cvorumului, chiar cu riscul unui apel nominal, să stricăm cumva masa unor colegi, cu ceea ce nu se cuvine, dar nu cred că ne putem permite să trecem în fugă acorduri, chiar dacă ele sunt bine făcute, dar fiecare să simtă că prin mîna lui ridicată angajează România şi aici o angajează în relaţiile internaţionale.

Vă mulţumesc pentru înţelegere şi procedaţi în consecinţă.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Stanciu, eu nu vreau astăzi decât să votăm titlul legii şi articolul unic, iar votul final urmează să se dea joi, eu nu am propus astăzi să facem votul final al acestor acorduri. Vreau să să trecem prin ele ca să putem să le supunem votului final.

Deci, dumneavoastră într-un fel mă învinovăţiţi de o chestiune pe care n-aveam de gând s-o fac. Vă mulţumesc pentru grija pe care mi-o acordaţi, domnule Stanciu.

Dacă sunt obiecţii la titlul legii. Nefiind obiecţii, îl considerăm votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră art.unic prin care se ratifică Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Macedoniei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Unanimitate.

Acest acord va fi supus votului final în şedinţa noastră de joi.

Trecem la următorul punct de pe ordinea de zi şi vă supun atenţiei şi dezbaterii Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Slovace privind serviciile aeriene, semnat la Bratislava la 6 iunie 2000, adoptat de Senat.

Din partea iniţiatorului. Domnul Banciu.

Domnul Dan Banciu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În contextul intensificării relaţiilor comerciale, al dezvoltării cooperării în domeniul transporturilor între România şi Republica Slovacă şi în baza aprobării Guvernului nr.392 din 1994, a fost negociat şi convenit textul proiectului de Acord între Guvernul României şi Guvernul Republicii Slovace privind serviciile aeriene.

El a fost semnat la Bratislava, la 6 iunie 2000. Cele mai importante prevederi se referă la dreptul fiecărei părţi contractante de a desemna una sau mai multe companii aeriene în vederea operării serviciilor aeriene regulate internaţionale între România şi Republica Slovacă, la dreptul aeronavelor companiilor aeriene desemnate de fiecare parte de a survola şi de a face escală tehnică pe teritoriul statului celeilalte părţi, de a îmbarca şi debarca pasageri, bagaj, marfă şi poştă, în cadrul serviciilor aeriene internaţionale regulate efectuate în baza acestui Acord.

O altă prevedere vizează condiţiile în care aeronavele, rezervele de carburanţi şi lubrefianţi, piese de schimb, echipament obişnuit de bord, provizii de bord, marfă şi bagaje în tranzit direct sunt scutite de taxe vamale, taxe de inspecţie şi alte taxe similare.

Dreptul companiilor aeriene desemnate de una din părţile contractante de a înfiinţa pe teritoriul celeilalte părţi agenţii, de a vinde propriile documente de transport pe serviciile aeriene internaţionale, de a transfera excedentul dintre încasări şi cheltuieli rezultat, precum şi de a menţine propriul său personal tehnic, operaţional şi de altă specialitate necesar.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumesc, domnule Banciu.

Are cuvântul domnul Antal Istvan din partea Comisiei de industrii şi servicii.

Domnul Ántal Istvan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Acest proiect de lege a fost dezbătut de comisie în şedinţa din 14 februarie şi, la fel, la şedinţă au participat reprezentanţii din partea Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei şi au expus un punct de vedere în această privinţă şi comisia a avut în vedere şi avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizele favorabile ale Comisiei pentru politică externă şi Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi s-a hotărât cu unanimitate de voturi avizarea favorabilă a proiectului în forma adoptată de Senat la 15 ianuarie 2001.

Începând cu data intrării în vigoare a acestui Acord, practic, îşi va înceta valabilitatea Acordul din 13 martie 1970 încheiat între Republica Cehoslovacia care nu mai există şi Republica Socialistă România la vremea respectivă.

Prevederile stabilite prin Acordul aerian româno-slovac sunt în conformitate cu legislaţia naţională precum şi cu recomandările adoptate de Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale. După intrarea sa în vigoare, Acordul va putea contribui la extinderea cooperării bilaterale în domeniul aviaţiei civile precum şi în alte domenii de interes comun cum ar fi comerţul şi turismul.

Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumesc, domnule Antal Istvan.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri generale.

Dacă nu, sunt obiecţii la titlul legii?

Nefiind obiecţii, îl considerăm votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră art.unic.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Acordul respectiv va fi supus votului final în şedinţa noastră de joi.

Supun atenţiei dumneavoastră Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Slovace privind transportul rutier internaţional, semnat la Bratislava la 6 iunie 2000.

Din partea iniţiatorului. Pe scurt, domnule Banciu.

Domnul Dan Banciu:

Acest acord stabileşte modul de derulare a transporturilor rutiere între cele două ţări, reglementează domeniile în baza cărora trebuie să se efectueze transporturile, procedurile de rezolvare a eventualelor diferende apărute între părţi, probleme vamale, cadrul juridic pentru realizarea transporturilor rutiere internaţionale.

Dispoziţiile acordului se aplică transporturilor de persoane şi mărfuri în trafic direct şi în tranzit pe teritoriul statului uneia dintre părţile contractante. Transporturile vor fi operate cu ajutorul vehiculelor înmatriculate pe unul din teritoriile celor două state.

Acordul se încheie pe perioadă nedeterminată, fiecare parte contractantă poate însă denunţa acordul în scris în care caz el îşi va înceta valabilitatea la 90 de zile de la primirea notificării din partea celeilalte părţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule Banciu.

Are cuvântul domnul Istvan Antal, din partea Comisiei de industrii şi servicii.

Domnul Ántal Istvan:

Şi acest proiect de lege a fost dezbătut tot pe data de 14 februarie 2001 şi la şedinţă au participat reprezentanţii din partea Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, cu un punct de vedere bine stabilit şi comisia a hotărât avizarea în forma adoptată de Senat. Ţin să menţionez că, odată cu intrarea în vigoare a acestui acord, încetează valabilitatea vechiul acord care a fost semnat în 1967 între România şi Cehoslovacia şi legea face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule Istvan.

Dacă sunt obiecţii la titlul legii. Nu sunt obiecţii.

Supun votului dumneavoastră art.unic al legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Şi acest proiect de lege va fi supus votului final în şedinţa de joi.

Supun atenţiei dumneavoastră Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind protecţia informaţiilor militare secrete schimbate, semnat la Sofia la 29 martie 2000.

Are cuvântul domnul secretar de stat Encuţescu, din partea iniţiatorului.

Domnul Aurel Sorin Encuţescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind protecţia informaţiilor militare secrete schimbate, semnat la Sofia la 29 martie 2000, se înscrie în eforturile pe care ţara noastră le face pentru dezvoltarea relaţiilor de bună vecinătate şi de cooperare regională cu ţările din zonă pentru creşterea încrederii reciproce între state. Acest acord se întemeiază pe Tratatul de prietenie şi colaborare şi bună vecinătate dintre România şi Bulgaria, pe Acordul de colaborare între Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Apărării al Republicii Bulgaria şi, de asemenea, este în concordanţă cu standardele NATO privind regimul şi modul de schimb al informaţiilor militare secrete. Acordul se întemeiază, de asemenea, pe principiile dreptului internaţional şi pe legislaţia internă a statelor părţi contractante.

Având în vedere importanţa procesului de deschidere şi de lărgire a cooperării şi colaborării dintre armatele celor două state, precum şi nevoia de protejare a informaţiilor schimbate, vă rugăm să acordaţi votul dumneavoastră favorabil proiectului de lege prezentat.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule Encuţescu.

Din partea Comisiei de apărare are cuvântul domnul Drăgănescu.

Domnul Ovidiu-Virgil Drăgănescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Comisia de apărare, ordine publică, siguranţă naţională a primit acest proiect, l-a dezbătut şi vi-l propune spre dezbatere şi aprobare în forma adoptată de Senatul României în şedinţa din 16 ianuarie anul curent, cu respectarea prevederilor art.74 alin.2 din Constituţia României.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule Drăgănescu.

Dezbateri generale. Nedorind să ia nimeni cuvântul la dezbateri generale, dacă aveţi obiecţii la titlul legii. Nu sunt obiecţii.

Supun votului dumneavoastră art.unic.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Unanimitate.

Şi acest proiect de lege va fi supus votului final în şedinţa de joi.

Supun atenţiei dumneavoastră Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind readmisia cetăţenilor proprii şi a străinilor, semnat la Bucureşti la 23 iunie 2000.

Are cuvântul domnul Abraham, din partea Ministerului de Interne.

Domnul Pavel Abraham:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de lege supus atenţiei dumneavoastră vizează ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind readmisia cetăţenilor proprii şi a străinilor, semnat la Bucureşti, la 23 iunie 2000, de către miniştrii de interne ai României şi Republicii Bulgaria. În forma semnată, Acordul cuprinde prevederi referitoare la următoarele aspecte: procedurile de readmisie a cetăţenilor statului fiecăruia dintre părţile contractante precum şi a străinilor, documentele pe baza cărora se poate dovedi cetăţenia, tranzitul în caz de returnare şi refuzarea intrării ori refuzarea acesteia, termenele de soluţionare a celor de readmisie, expirarea obligaţiilor, informaţii furnizate, cheltuieli, transporturile bunurilor persoanelor legal dobândite, nominalizarea autorităţilor competente însărcinate cu aplicarea prevederilor Acordului valabilitatea şi intrarea în vigoare.

În conformitate cu prevederile art.4 din Legea nr.4/1991 privind încheierea şi ratificarea tratatelor, pentru intrarea în vigoare, acest acord trebuie să fie supus ratificării Parlamentului prin lege.

Faţă de cele prezentate, vă adresez rugămintea să susţineţi adoptarea proiectului.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumesc, domnule Abraham.

Are cuvântul domnul Drăgănescu, din partea Comisiei de apărare.

Domnul Ovidiu Virgil Drăgănescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi acest proiect de lege a fost dezbătut de Comisia de apărare, ordine publică, siguranţă naţională şi propunem spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor forma adoptată în Senatul României.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule Drăgănescu.

La dezbateri generale, domnul Anghel Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Port ca mulţi dintre dumneavoastră ochelari. Cu avantajele şi dezavantajele ce le incumbă.

La pct.6 şi pct.7, domnule preşedinte, raportul comisiei de adoptare este, cel puţin conform acestui program, întocmit de Comisia pentru industrii.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Programul este greşit, domnule Stanciu. De aceea am dat cuvântul Comisiei de apărare.

Domnul Anghel Stanciu:

Tocmai acesta a fost scopul intervenţiei noastre: să înţelegem că deşi, aparent, ceea ce facem aici poate avea un aspect formal, el este foarte serios, pentru că ceea ce spunem, domnule preşedinte, ştiţi la fel de bine ca mine, rămâne şi sub aspectul corectitudinii informaţiei pe care o primim, şi sub aspectul celor pe care le angajează fiecare distins secretar de stat spunându-ne de la tribuna microfonului că au verificat şi respectă toate condiţiile dreptului internaţional în astfel de cazuri.

De aceea, mi-aş permite, domnule preşedinte de şedinţă, şi în calitatea dumneavoastră de participant cu un număr mare de voturi la Comitetul ordinii de zi, o sugestie, că nu-mi permit eu să fac recomandări: Biroul permanent, Comitetul ordinii de zi să găsească un membru dintre cei care sunt acolo să citească această ordine de zi care se dă la 340 şi ceva de deputaţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule Stanciu.

Cei de la stafful tehnic au greşit, pentru că era vorba de Comisia de industrii şi servicii şi s-a pus problema de servicii la art.6 şi 7, de aici a fost nedumerirea. Încă o dată remarc atenţia pe care o acordaţi respectării regulamentului. Vă felicit pentru acest lucru, dar remarcaţi faptul că am condus cu atenţie şi am dat cuvântul cui trebuia la aceste proiecte de legi.

Vă mulţumesc pentru atenţia pe care o acordaţi.

Sunt obiecţii la titlul legii? Nefiind obiecţii, îl considerăm adoptat.

Supun votului dumneavoastră art.unic al acestui acord.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Şi acest proiect de lege va fi supus votului final în şedinţa noastră de joi.

Cei de la Ministerul Apărării Naţionale au o rugăminte la noi, dat fiind faptul că mai au un proiect de lege la nr.17. O să vă supun dezbaterii Proiectul de Lege pentru ratificarea celui de-al treilea Protocol adiţional la Acordul cu privire la Forţa Multinaţională de Pace din Europa de Sud-Est, semnat la Atena la 21 iunie 2000.

Are cuvântul domnul secretar de stat Encuţescu, din partea Ministerului Apărării Naţionale.

Domnul Aurel Sorin Encuţescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă mulţumesc mult pentru înţelegere.

Prin Ordonanţa Guvernului nr.43 din 1999, România a ratificat Acordul cu privire la Forţa Multinaţională de Pace din Europa de Sud-Est, semnat la Skopje, la 29 septembrie 1998, document care are ca obiectiv dezvoltarea dialogului şi cooperării dintre statele din zona Europei de Sud-Est, contribuind astfel la securitatea şi stabilitatea regională, la edificarea relaţiilor de bună vecinătate dintre state, în contextul procesului determinat de reuniunea Consiliului Parteneriatului Euroatlantic. De asemenea, este şi în spiritul programului Parteneriatului pentru pace.

Având în vedere faptul că până în anul 2003 Comandamentul Brigăzii din Europa de Sud-Est se află la Plovdiv, iar din anul 2003, acesta va fi preluat de România, se impunea cu necesitate reglementarea statutului juridic al acestui comandament precum şi a personalului. Acest lucru s-a realizat prin semnarea celui de-al treilea Protocol adiţional la Acordul cu privire la Forţa Multinaţională de Pace din Europa de Sud-Est.

Conform prevederilor Legii nr.4 din 1991 privind încheierea şi ratificarea tratatelor, vă adresăm rugămintea de a acorda votul dumneavoastră favorabil proiectului de lege prezentat.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu, domnule Encuţescu.

Are cuvântul domnul Drăgănescu, din partea Comisiei de apărare.

Domnul Ovidiu Virgil Drăgănescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia de apărare, ordine publică, siguranţă naţională a dezbătut acest proiect de lege şi prin raportul său noi cerem plenului Camerei Deputaţilor să dezbată şi să adopte acest proiect de lege, în forma adoptată de către Senat, în şedinţa din 16 ianuarie 2001.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule Drăgănescu.

Am o singură rugăminte la domnul Encuţescu. Să nu apară o nedumerire aici. Deci, Acordul între toate statele a fost semnat la Skopje, cum aţi spus şi dumneavoastră, la 26 septembrie 1998, or în titlul legii se spune că este semnat la Atena, la 21 iunie 2000. Explicaţi această chestiune, vă rog.

Domnul Aurel Sorin Encuţescu:

Acordul general este semnat la Skopje, dar noi punem în dezbatere al treilea Protocol adiţional al acestui acord. Deci, practic, noi cerem pentru acest al treilea Protocol care detaliază mai ales partea privind prezenţa pe teritoriul României a acestui comandament.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

În prima dumneavoastră intervenţie v-aţi referit la Skopje. Din acest punct de vedere am vrut să facem această rectificare.

La dezbateri general, are cuvântul domnul Stanciu.

Vă rog.

Domnul Anghel Stanciu:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate domnule secretar de stat,

Stimaţi colegi,

Evident că fiind o formaţiune politică care agreează foarte mult treaba asta cu "multinaţionalul", ne vedem în situaţia de a solicita domnului secretar de stat, de fapt, acesta este şi rolul domniei sale, câteva informaţii. Evident că fiecare ştim unde este sau ne închipuim că ştim unde este Europa de Sud-Est. Poate ne spune clar la ce ţări se referă, ce ţări au semnat şi cam în ce constă. Este vorba numai de comandament, ca să luăm de la început orice umbră de îndoială asupra încălcării Constituţiei. Pentru că ştiţi că orice traversare de trupe sau altceva este luată numai cu acordul Parlamentului. Deci, spre a vota cu inima deschisă, cerem câteva precizări, dacă este vorba numai de comandament, cerem să se spună în ce constă această forţă multinaţională. Evident, ea este în extrasul şi în dispozitivul legii, dar câteva precizări ne-ar edifica ca cei care suntem aici, să votăm această Forţă Multinaţională de Menţinere a Păcii.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Encuţescu, vă rog frumos să faceţi precizările cuvenite.

Domnul Aurel Sorin Encuţescu:

În legătură cu componenţa ţărilor care fac parte din această forţă multinaţională, în rândul lor este inclusă România, Bulgaria, Macedonia, Grecia şi, aşa cum s-a convenit, România a insistat foarte mult ca la început comandamentul acestei forţe să se afle pe teritoriul României. Din păcate, decizia a fost ca întâi acest comandament să fie pe teritoriul Bulgariei, la Plovdiv. După trei ani va reveni României.

În ceea ce priveşte conţinutul şi de ce este al treilea Protocol, pentru că el se referă în special la statutul juridic al persoanelor care vor veni şi vor încadra acest comandament şi există o reglementare juridică în legătură cu menţionarea cine este personalul militar şi civil care va încadra acest comandament, ce reprezintă membrii de familie ai acestor cadre angajate la comandament şi sunt stabilite toate condiţiile conform legislaţiei româneşti şi legislaţiei SOFA, cea care priveşte schimbul de forţe, de trupe militare pe teritoriul statelor partenere. Deci, eu cred că este o lege care reprezintă chiar, să spunem aşa, un element de şcoală în domeniu şi este foarte util şi pentru noi mai ales în perspectiva de a deveni membrii NATO, avem argumente juridice foarte solide în legătură cu prezenţa trupelor, cu prezenţa personalului militar şi civil din alte state pe teritoriul ţării noastre.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule Encuţescu.

Dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul.

Sunt obiecţii la titlul legii? Nu sunt obiecţii.

Supun votului dumneavoastră art.unic.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Fiind ora 13,00, programul nostru de lucru se încheie aici. Începem la ora 14,00, dezbaterile cu punctele următoare.

Vă mulţumesc.

După pauză

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să vă reluaţi locurile în sală şi îl rog pe domnul secretar Niţă să vină la prezidiu.

Stimaţi colegi de la P.D.S.R., vă rog să-l chemaţi în sală pe domnul secretar Niţă.

Vă propun să începem cu câteva mici probleme organizatorice. În primul rând, vă anunţ că domnul deputat Fulga Gheorghe, deputat în Circumscripţia electorală nr.8 Braşov, îşi prezintă demisia ca urmare a numirii domniei sale în funcţia de director al Serviciului de Informaţii Externe.

De asemenea, v-aş ruga să fiţi de acord cu următoarele modificări în componenţa unor comisii.

La cererea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat Mitică Bălăeţ se propune să treacă de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi la Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă.

Dacă sunteţi de acord cu această trecere. Mulţumesc.

Dacă e cineva împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

De asemenea, la cererea aceluiaşi grup parlamentar, se propune trecerea domnului deputat Mircea Stoian de la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, la Comisia pentru muncă şi protecţie socială.

Dacă sunteţi de acord cu această trecere. Mulţumesc.

Dacă e cineva împotrivă.

Dacă se abţine cineva. Nu.

Mulţumesc.

Tot Grupul parlamentar al P.R.M. propune desemnarea domnului Ştefan Păşcuţ în calitate de membru al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii.

Dacă sunteţi de acord cu această desemnare. Mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă. Nu.

Dacă se abţine cineva. Nu.

Grupul parlamentar al P.N.L. propune trecerea domnului deputat Dorin Popescu de la Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic la Comisia pentru politică externă.

Dacă sunteţi de acord cu această trecere. Mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă.

Dacă se abţine cineva.

Vă mulţumesc.

Reluăm dezbaterile proiectelor înscrise pe ordinea de zi cu cel de la pct.8, respectiv Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Federative a Braziliei privind cooperarea în combaterea producerii şi traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope, a folosirii inadecvate şi a farmacodependenţei, semnat la Bucureşti la 22 octombrie 1999. Proiect adoptat de Senat la 15.I.2000.

Rog reprezentantul Guvernului să prezinte proiectul.

Domnul Pavel Abraham:

Mă numesc Pavel Abraham şi sunt secretar de stat la Ministerul de Interne.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Federative a Braziliei privind cooperarea în combaterea producerii şi traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope, a folosirii inadecvate şi a farmacodependenţei, a fost semnat la Bucureşti la 22 octombrie 1999, ca urmare a aprobării de către Executiv a Memorandumului iniţiat în acest scop de Ministerul de Interne.

În forma semnată, Acordul reglementează cooperarea dintre cele două Guverne, asigurând realizarea programelor comune penru combaterea producerii şi traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope pentru depistarea şi cercetarea persoanelor şi a organizaţilor implicate în aceste activităţi ilicite, precum şi pentru prevenirea folosirii inadecvate a stupefiantelor şi substanţelor psihotrope şi reabilitarea persoanelor farmacodependente.

Faţă de aceste argumente, rog să aprobaţi proiectul de lege pe care-l prezentăm alături.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule ministru.

Din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Domnul Sorin Frunzăverde:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Comisia propune ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor, în forma adoptată de Senat.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să participe la dezbaterile generale. Nu.

În consecinţă, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Asupra titlului dacă aveţi vreo obiecţie sau vreo propunere. Nu.

Adoptat în unanimitae.

Asupra articolului unic? Nu aveţi nici o obiecţie. Adoptat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră în ansamblu proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Federative a Braziliei.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Dacă sunt abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Vă mulţumesc.

Următorul proiect înscris pe ordinea de zi, la punctul 9: proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Irlandei privind readmisia propriilor cetăţeni şi a cetăţenilor unor state terţe, care se află ilegal pe teritoriile statelor lor, semnat la Bucureşti la 12 mai 2000.

Îl rog pe domnul general să prezinte din nou acest proiect de lege.

Domnul Pavel Abraham:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de lege supus atenţiei dumneavoastră spre dezbatere vizează ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Irlandei privind readmisia propriilor cetăţeni şi a cetăţenilor unor state terţe, care se află ilegal pe teritoriile statelor lor, semnat la Bucureşti la 12 mai 2000.

În vederea completării cadrului de relaţii cu statele membre ale Uniunii Europene şi având în vedere contextul creat în Irlanda, în special în ultimul an, imigraţia ilegală a unor cetăţeni proveniţi din România s-a impus încheierea unui astfel de acord în domeniul readmisiei, ca instrument juridic internaţional, de natură să sprijine eforturile depuse de România pentru rezolvarea situaţiei vizelor.

Acordul semnat de miniştrii de interne dintre cele două ţări cuprinde, în principal, prevederi referitoare la: terminologie, readmisia propriilor cetăţeni, dovada cetăţeniei, readmisia cetăţenilor unor state terţe, excepţii de la această obligaţie, tranzitul, protecţia datelor, costuri, transporturi, bunurile persoanelor legal dobândite, prevederi pentru aplicare, legătura cu alte acorduri internaţionale.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, aşa cum s-a arătat, la 15.01.2001.

Faţă de cele prezentate vă rog să susţineţi adoptarea proiectului de act normativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc. Rog Comisia pentru apărare să prezinte raportul.

Aveţi cuvântul, domnule deputat Frunzăverde.

Domnul Sorin Frunzăverde:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Comisia propune dezbaterea şi adoptarea în plenul Camerei Deputaţilor a formei adoptate de Senat.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale. Nu. Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege şi vă întreb dacă asupra titlului proiectului există vreo obiecţie. Nu. Adoptat în unanimitate.

Asupra articolului unic, dacă există vreo obiecţie. Nu. Votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în integralitatea sa.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Dacă se abţine cineva. Nu.

Mulţumesc.

Votat în unanimitate.

Punctul 10 de pe ordinea de zi: Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Regatului Haşemit al Iordaniei cu privire la cooperarea în combaterea crimei organizate, a traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope, a terorismului, precum şi a altor activităţi ilegale, semnat la Bucureşti la 17 septembrie 1999.

Vă rog, domnule general, să prezentaţi proiectul.

Domnul Pavel Abraham:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Acordul între Guvernul României şi Guvernul Regatului Haşemit al Iordaniei cu privire la cooperarea în combaterea crimei organizate, a traficului ilicit de stupefiante şi de substanţe psihotrope, a terorismului, precum şi a altor activităţi ilegale, a fost semnat la Bucureşti la data de 17 septembrie 1999. În forma prezentată, documentul juridic internaţional cuprinde domeniile de cooperare, în care părţile înţeleg să-şi acorde asistenţă reciprocă, respectiv combaterea terorismului internaţional, a criminalităţii organizate, a activităţii economice ilegale internaţionale sau desfăşurate de cetăţenii celor două ţări, ordinea publică, sistemul de evidenţă a actelor de identitate şi de stare civilă, migraţia ilegală şi paza frontierei de stat, îmbunătăţirea măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor, precum şi sprijin reciproc în selecţionarea, pregătirea, formarea profesională şi selecţionarea specialiştilor celor două ţări.

Totodată, în acord, sunt cuprinse modalităţile de cooperare între părţi, constând în schimburi de informaţii, documentaţii, experienţă de specialişti în domeniile de interes reciproc.

Autorităţile competente ale părţii române pentru aplicarea prevederilor acordului sunt Serviciul Român de Informaţii, pentru domeniul prevăzut la art. 1, pct. 1, şi Ministerul de Interne pentru celelalte domenii, urmând ca pentru realizarea unei legături operative să fie desemnat câte un ofiţer de legătură.

Totodată, acordul prevede posibilitatea oricărei părţi de a refuza îndeplinirea unei cereri de cooperare sau de transmitere a unei informaţii, dacă apreciază că prin aceasta ar putea aduce atingere suveranităţii sau siguranţei naţionale sau ar putea încălca legislaţia în vigoare.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să acordaţi votul dumneavoastră favorabil acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule general.

Domnul deputat Frunzăverde, din partea Comisiei pentru apărare.

Domnul Sorin Frunzăverde:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Comisia propune Camerei Deputaţilor adoptarea acestui proiect de lege în forma adoptată de Senat.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale. Nu.

În aceste condiţii, trecem la dezbaterea proiectului de lege, potrivit textului adoptat de către Senat.

Dacă asupra titlului proiectului de lege aveţi vreo obiecţie. Nu. Se adoptă în unanimitate.

Dacă asupra articolului unic există obiecţii sau observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră, în integralitatea sa, proiectul de lege.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Dacă sunt abţineri. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

punctul 11: Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Finlanda privind readmisia persoanelor, semnat la Helsinki la 5 noiembrie 1999.

Domnule general, aveţi cuvântul să prezentaţi acest proiect de lege.

Domnul Pavel Abraham:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Finlanda privind readmisia persoanelor a fost semnat la Helsinki la 5 noiembrie 1999 de către miniştrii de externe din România şi Republica Finlanda, reprezentând un semnal politic important privind angajamentul României la exigenţele Uniunii Europene.

În forma semnată, acordul cuprinde prevederi referitoare la următoarele aspecte: definirea termenilor utilizaţi în cuprinsul acestuia, procedurile de readmisie a cetăţenilor statelor părţilor contractante şi a străinilor, documentele în baza cărora se poate dovedi sau prezuma cetăţenia, excepţiile de la obligaţia de la admisie a străinilor, termenele de soluţionare a cererilor de readmisie şi de expirare a obligaţiei de readmisie, procedura tranzitului în caz de returnare, categoriile de informaţii pe care le pot furniza părţile contractante pentru aplicarea acordului, categoriile de cheltuieli necesare readmisiei persoanelor.

Aplicarea prevederilor Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Finlanda privind readmisia persoanelor, semnat la Helsinki nu va avea implicaţii asupra legislaţiei în vigoare.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să susţineţi aprobarea proiectului de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule general.

Domnul deputat Frunzăverde, din partea Comisiei pentru apărare.

Domnul Sorin Frunzăverde:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Avem aceeaşi propunere, ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor în forma adoptată de Senat.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale. Nu. Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege în formula adoptată de Senat.

Dacă asupra titlului aveţi obiecţii sau observaţii. Nu. Adoptat în unanimitate.

Dacă asupra articolului unic, care cuprinde ratificarea acordului aveţi vreo obiecţie sau vreo observaţie. Nu. Adoptat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblul său.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt împotriviri. Nu sunt.

Dacă sunt abţineri. Nu sunt. Vă mulţumesc.

Votat în unanimitate.

La punctul 12 de pe ordinea de zi este Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Indiei privind readmisia persoanelor aflate în situaţie ilegală, semnat la New Delhi la 2 noiembrie 1995.

Domnule general, aveţi cuvântul pentru a prezenta proiectul de lege.

Domnul Pavel Abraham:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prezentul proiect de lege are ca obiect ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Indiei privind readmisia persoanelor aflate în situaţie ilegală, semnat la New Delhi la 2 noiembrie 1995.

În forma semnată, acordul cuprinde prevederi deosebit de importante, referitoare la: procedurile de readmisie a cetăţenilor statului fiecăruia dintre părţile contractante, precum şi a străinilor, care nu îndeplinesc sau nu mai îndeplinesc condiţiile de intrare sau şedere, aplicabile pe teritoriul părţii contractante solicitante, documentele pe baza cărora se poate dovedi cetăţenia, paşaport, certificat de naştere, dovadă din care să rezulte că deţine o proprietate imobiliară, livret sau alte acte.

Termenele de soluţionare a cererilor de admisie - maxim 5 zile. Nominalizarea autorităţilor competente însărcinate cu aplicarea prevederilor acordului: pentru partea română, Ministerul de Interne, respectiv Poliţia de frontieră şi Direcţia generală de evidenţă informată a persoanei, şi Ministerul Afacerilor Interne al Guvernului Indiei, pentru partea indiană; de asemenea locurile de predare a persoanelor, valabilitatea şi intrarea în vigoare a acordului.

faţă de cele prezentate mai sus, în scopul combaterii migraţiei ilegale a fost întocmit prezentul proiect, pe care-l supunem atenţiei dumneavoastră, cu rugămintea de a-l aproba.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Îl rog pe domnul deputat Frunzăverde, din partea Comisiei de apărare să prezinte raportul.

Domnul Sorin Frunzăverde:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Avem din nou aceeaşi propunere. Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare forma adoptată de Senat.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale. Nu. Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului, pe baza raportului întocmit de comisie.

Dacă asupra titlului proiectului aveţi vreo obiecţie. Se votează în unanimitate.

Dacă asupra articolului unic, care cuprinde ratificarea acordului, dispoziţia de ratificare a acordului şi textul acestuia... Nu sunt obiecţiuni. Adoptat în unanimitate.

Supun votului de ansamblu Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Indiei.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La punctul 13 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege privind ratificarea Acordului European pentru suprimarea vizelor pentru refugiaţi, încheiat la Strasbourg la 20 aprilie 1959 şi semnat de România la 5 noiembrie 1999.

Îl rog pe domnul general să prezinte proiectul de lege.

Domnul Pavel Abraham:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Acordul european pentru suprimarea vizelor pentru refugiaţi (STE 31), încheiat la Strasbourg la 20 aprilie 1959 a fost semnat de România la data de 5 noiembrie 1999.

Semnarea acestui document juridic internaţional reprezintă unul dintre obiectivele principale cuprinse în programul parteneriat pentru aderare, în cadrul procesului de armonizare a legislaţiei naţionale cu legislaţia în domeniul de referinţă, adoptat de Consiliul Europei.

În forma semnată, acest instrument juridic stabileşte condiţiile în care refugiaţii, rezidenţii ilegali de pe teritoriul uneia dintre părţile contractante vor fi scutiţi de formalitatea acordării vizelor, fără ca prin aceasta să se aducă atingere dispoziţiilor din legislaţia naţională a oricăruia dintre părţile contractante.

În conţinutul acordului este stipulat dreptul fiecăruia dintre părţile contractante de a suspenda temporar sau de a nu aplica imediat prevederile acestuia, din raţiuni legate de ordinea şi sănătatea publică, precum şi de securitatea naţională.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să aprobaţi proiectul de lege în forma prezentată.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Frunzăverde, din partea comisiei. Îl rog să prezinte raportul.

Domnul Sorin Frunzăverde:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor ca acest proiect de lege să fie dezbătut şi adoptat în forma adoptată de Senat.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale. Nu. Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului în forma adoptată de către Senat.

Dacă aveţi vreo obiecţiune cu privire la titlul proiectului de lege. Nu. se consideră adoptat în unanimitate.

Dacă asupra articolului unic, ce cuprinde dispoziţia de ratificare şi acordul, dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

În consecinţă, supun proiectul de lege în ansamblul său votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă există împotriviri. Nu.

Dacă cineva se abţine. Nu.

Proiectul a fost votat în unanimitate.

La punctul 14 de pe ordinea de zi avem Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei dintre Guvernul României şi Guvernul Regatului Belgiei privind cooperarea poliţienească, semnată la Bucureşti la 14 aprilie 2000.

Domnule general, aveţi cuvântul, pentru a prezenta proiectul.

Domnul Pavel Abraham:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Convenţia dintre Guvernul României şi Guvernul Regatului Belgiei privind cooperarea poliţienească a fost semnat la Bucureşti la 14 aprilie 1999.

În forma semnată, documentul juridic internaţional cuprinde domeniile care vor face obiectul cooperării dintre părţile contractante, axate în special pe prevenirea, reprimarea sau urmărirea infracţiunilor grave, din domeniul criminalităţii organizate, respectiv cele contra vieţii, integrităţii fizice, sănătăţii şi patrimoniului persoanelor, falsificarea mijloacelor de plată, a cecurilor şi titlurilor de valoare, traficului ilegal de arme, muniţii, exploziv, substanţe radioactive, materiale nucleare, stupefiante, substanţe psihotrope şi precursori.

În anexa convenţiei, autoritatea competentă să realizeze obiectul convenţiei, pentru partea română, este Ministerul de Interne.

Formele de cooperare stabilite de părţile contractante constau în schimburi de informaţii, materiale şi experienţă, precum şi asistenţă tehnică şi ştiinţifică, expertize, furnizarea de material tehnic specializat, precum şi detaşarea ofiţerului de legătură pe o perioadă determinată sau nedeterminată.

În cadrul convenţiei sunt stipulate principiile ce trebuie respectate de părţile contractante, în cadrul schimburilor de informaţii şi protecţiei datelor cu caracter personal, precum şi situaţiile în care se poate condiţiona sau refuza asistenţa de autorităţile competente. Pentru reglementarea diferendelor determinate în interpretarea sau aplicarea convenţiei se va crea o comisie mixtă consultativă.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să aprobaţi proiectul de lege în forma prezentată.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat Frunzăverde, vă rog să prezentaţi raportul Comisiei de apărare.

Domnul Sorin Frunzăverde:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Comisia vă propune dezbaterea şi adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale. Nu.

În consecinţă, trecem la dezbaterea textului proiectului de lege în formula adoptată de Senat.

Dacă asupra titlului aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Dacă asupra articolului unic aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

În consecinţă, supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Dacă cineva se abţine. Nu. Mulţumesc.

Votat în unanimitate.

La punctul 15 avem Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României, Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind colaborarea în combaterea criminalităţii, proiect semnat la Kiev la 6 iulie 1999.

Domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Pavel Abraham:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aşa cum s-a arătat, în iulie 1999, reprezentanţii Guvernelor României, Republicii Moldova şi Cabinetului de Miniştri al Ucrainei au semnat la Kiev acordul interguvernamental privind colaborarea în lupta împotriva criminalităţii.

În forma semnată, actul juridic internaţional cuprinde prevederi referitoare la următoarele aspecte: domeniile ce fac obiectul colaborării în cadrul acordului, specifice crimei organizate, terorismului şi altor infracţiuni cu pericol social ridicat; formele în care părţile contractante preconizează să realizeze colaborarea în domeniile vizate în acord; nominalizarea autorităţilor competente ale fiecărei părţi contractante, împuternicite pentru aducerea la îndeplinire a obligaţiilor asumate prin acord; procedurile referitoare la solicitarea acordării de sprijin în îndeplinirea acestei solicitări; posibilitatea colaborării între autorităţile competente ale părţilor contractante, prin întâlniri de lucru şi consultări; modalităţile de suportare de către părţile contractante a cheltuielilor determinate de aplicarea acordului; procedura intrării în vigoare şi denunţării valabilităţii acestui acord, precum şi procedura aderării la acest acord şi a altor state.

Faţă de cele prezentate, vă rog să aprobaţi proiectul prezentat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule general.

Domnule deputat Frunzăverde, din partea Comisiei pentru apărare, vă rog să prezentaţi raportul.

Domnul Sorin Frunzăverde:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Propunem spre dezbaterea şi adoptarea plenului Camerei Deputaţilor forma adoptată de Senat.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să intervină la dezbateri generale.

În consecinţă, trecem la dezbaterea proiectului de lege în forma propusă de comisie, respectiv forma Senatului.

Dacă asupra titlului proiectului aveţi vreo obiecţie. Nu. Votat în unanimitate.

Dacă asupra articolului unic aveţi vreo obiecţie. Nu. Votat în unanimitate.

În consecinţă, supun proiectul de lege în ansamblu votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă cineva este împotrivă. Nu.

Dacă cineva se abţine. Mulţumesc.

În unanimitate, proiectul de lege a fost adoptat.

La punctul 16, Proiectul de Lege pentru acceptarea de către România a unor amendamente la Constituţia organizaţiei internaţionale pentru migrări, adoptată la Veneţia la 19 octombrie 1953.

Îl rog pe domnul general să prezinte proiectul.

Poftiţi, domnule general.

Domnul Pavel Abraham:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin Legea nr. 123 din 1998, România a acceptat Constituţia Organizaţiei Internaţionale pentru migrări, adoptată la Veneţia la 19 octombrie 1953, cu amendamentele aduse la data de 26 mai 1987.

În cadrul ultimei reuniuni a Consiliului Organizaţiei Internaţionale pentru migrări, desfăşurate la Geneva, au fost adoptate unele amendamente la Constituţia acestei organizaţii.

Amendamentele sus-menţionate au în esenţă un caracter tehnic, neatrăgând după sine necesitatea formulării unei eventuale rezerve asupra lor şi se referă în principal la: respectarea regulilor constituţionale ale statelor membre ale organizaţiei; condiţiile în care un stat membru al organizaţiei poate fi lipsit de dreptul de vot, în cazul neîndeplinirii la termen a obligaţiilor financiare ce-i revin; modalitatea de alegere a directorului general şi a directorului general adjunct al administraţiei organizaţiei; modalităţile de intrare în vigoare a amendamentelor la Constituţia Organizaţiei Internaţionale pentru migrări; unele atribuţii şi funcţii ale Consiliului şi Comitetului Executiv al Organizaţiei.

Faţă de cele prezentate, susţinem adoptarea proiectului în forma prezentată.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat Frunzăverde vă rog să prezentaţi raportul Comisiei de apărare.

Domnul Sorin Frunzăverde:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Şi pentru acest proiect de lege propunem plenului Camerei Deputaţilor dezbaterea şi adoptarea formei adoptate de Senat.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale. Nu. Mulţumesc.

În consecinţă trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Asupra titlului dacă există vreo obiecţiune. Nu. Mulţumesc. Votat în unanimitate.

Asupra articolului unic dacă există vreo obiecţiune sau propunere. Nu. Votat în unanimitate.

În consecinţă, supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru acceptarea de către România a unor amendamente la Constituţia Organizaţiei Internaţionale pentru Migrări.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt împotriviri? Nu sunt.

Abţineri, dacă sunt?

Votat în unanimitate.

La punctul 17 vă reamintesc că a fost lăsat votului final de joi.

Trecem, în consecinţă, la următorul punct, 18, ultimul care presupune prezenţa domnului general, căruia îi mulţumim pentru prezenţă şi dumneavoastră la fel, pentru că aveţi o contribuţie la clarificarea situaţiei unor tratate, acorduri, deosebit de importante pentru Ministerul de Interne şi pentru România.

Vă rog, domnule general.

Domnul Pavel Abraham:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Acordul de cooperare pentru prevenirea şi combaterea infracţionalităţii transfrontaliere, semnat la Bucureşti la 26 mai 1999 şi ratificat de 7 state din regiune, a intrat în vigoare la 1 februarie 2000.

Potrivit prevederilor acordului, centrul SECI are sesdiul la Bucureşti. Partea română a pus la dispoziţia centrului SECI un spaţiu adecvat, mobilier şi calculatoare în incinta Palatului Parlamentului.

La 2 octombrie s-a semnat la Bucureşti Acordul de sediu între România şi Centrul regional al iniţiativei de cooperare în sud-estul Europei, pentru combaterea infracţionalităţii transfrontaliere, denumită Acordul SECI.

Acordul de sediu este un tratat bilateral care se înscrie în limitele tradiţionale ale practicii relaţiilor diplomatice dintre un stat şi o organizaţie interguvernamentală.

Acordul de sediu recunoaşte şi garantează o gamă de imunităţi, privilegii şi facilităţi, care vor crea condiţiile necesare obiectivelor Centrului SECI în România şi cuantifică eforturile financiare consistente depuse de România pentru începerea activităţii organizaţiei.

Faţă de aspectele prezentate vă rog să susţineţi adoptarea proiectului de lege în forma prezentată.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule general.

Domnule deputat Frunzăverde, aveţi cuvântul pentru a prezenta raportul Comisiei pentru apărare.

Domnul Sorin Frunzăverde:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În fine, şi pentru acest proiect de lege vă propunem dezbaterea şi adoptarea formei adoptate deja de Senat.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să intervină la dezbateri generale. Nu. Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege în forma adoptată de către Senat şi propusă şi de către comisia noastră.

Asupra titlului dacă aveţi obiecţii. Nu. Votat în unanimitate.

Asupra articolului unic, ce cuprinde dispoziţia de ratificare şi acordul.

Dacă sunt obiecţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

În consecinţă, supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă cineva se abţine. Mulţumesc.

Dacă sunt împotriviri. Nu sunt.

Proiectul de lege adoptat în unanimitate.

Vă mulţumesc, domnule deputat Frunzăverde.

Schimbăm comisiile de fond.

La punctul 19, Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre România şi Australia pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi a protocolului anexat, semnate la Canberra la 2 februarie 2000.

Din partea Ministerului de finanţe. Vă rog, doamna ministru, să prezentaţi proiectul.

Doamna Maria Manolescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Acordul dintre România şi Australia pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi protocolul anexat sunt în concordanţă cu modificările legislative din ţara noastră, intervenite după 1 ianuarie 1990 şi corespund practicii în materie, promovată de România.

În acest acord s-au prevăzut următoarele soluţii de impozitare: veniturile realizate sub formă de redevenţe de către rezidenţii unuia din statele contractante din activităţi desfăşurate în celălalt stat se impizitează şi în statul din care se plătesc, cu o cotă de 10% aplicată la suma brută a acestor venituri.

Dobânzile provenind din împrumuturi acordate de Guvernul unui stat Guvernului celuilalt stat contractant sau de o bancă ce îndeplineşte funcţia de bancă centrală în acel stat vor fi scutite de impozit în statul de unde provin.

Veniturile ce reprezintă dividendele realizate de rezidenţii unuia din statele contractante din celălalt stat se vor impozita şi în statul din care provin, cu o cotă de 5% aplicată la suma brută a acestor venituri.

De asemenea, textul acordului cuprinde reglementări referitoare la impunerea veniturilor din activităţi dependente, salarii şi alte drepturi salariale, a veniturilor provenind dintr-o activitate desfăşurată în mod independent, în calitate de medic, avocat, inginer, arhitect, dentist, contabil, a veniturilor obţinute sub formă de burse de studenţii unui stat contractant, care studiază în celălalt stat contractant, a pensiilor şi anuităţilor, precum şi a veniturilor obţinute de artişti şi sportivi.

Prin acord se reglementează şi problemele de procedură referitoare la schimbul de informaţii, metodele de evitare a dublei impuneri, intrarea în vigoare şi respectiv denunţarea acestuia.

Pe baza celor arătate, vă adresăm rugămintea de a vota proiectul de lege în forma prezentată.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc, doamna ministru.

Din partea Comisiei pentru buget.

Domnul Birtalan Ákos:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Având în vedere şi cele prezentate de doamna secretar de stat, precum şi forma proiectului venit de la Senat, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propune dezbaterea şi adoptarea în forma venită de la Senat. Precizăm că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri. Nu doreşte nimeni să participe la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterea proiectului în conţinutul său.

Asupra titlului, dacă sunt obiecţii. Nu. Votat în unanimitate.

Asupra articolului unic, dacă sunt obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Supun, în consecinţă, votului dumneavoastră proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre România şi Australia privind evitarea dublei impuneri.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La punctul 19 avem Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei dintre Guvernul României şi Guvernul Statului Qatar pentru evitarea dublei impuneri şi previziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnată la Doha la 24 octombrie 1999.

Din partea Ministerului de Finanţe?

Doamna Maria Manolescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La data de 24 octombrie 1999 a fost semnată la Doha Convenţia dintre Guvernul României şi Guvernul Statului Qatar, pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit.

Din partea României, convenţia a fost semnată de domnul Ioan Paşcu, secretar de stat al Ministerului Afacerilor Externe, la data respectivă, iar din partea Statului Qatar de domnul ministru de stat pentru Afaceri Externe.

Textul convenţiei este în concordanţă cu modificările intervenite în legislaţia fiscală din ţara noastră după 1 ianuarie 1990 şi cu practica promovată de România în acest domeniu.

Coteleጀ de impozit prevăzute în textul Convenţiei, aplicabile veniturilor ce se impozitează prin stopaj la sursă, dividende, dobânzi, comisioane, redevenţe, sunt în avantajul ambelor ţări, acestea fiind mai reduse decât cele stabilite prin legilaţia fiscală a statelor respective, situaţie ce va contribui la o dezvoltare şi o diversificare mai accentuată a relaţiilor economice şi financiare dintre România şi Statul Qatar.

Veniturile ce reprezintă dobânzi se vor impozita şi în ţara din care se plătesc, cu o cotă de 3% aplicată la suma brută a acestor venituri.

Profiturile realizate din exploatarea în trafic internaţional a navelor, aeronavelor, vehiculelor feroviare sau rutiere se impozitează în ţara în care se află locul conducerii efective a întreprinderii, respectiv în România sau Statul Qatar.

În textul convenţiei se reglementează, de asemenea, problemele de procedură referitoare la schimbul de informaţii, nediscriminarea, metodele de evitare a dublei impuneri, intrarea în vigoare şi respectiv denunţarea convenţiei.

Faţă de cele prezentate şi în temeiul prevederilor Legii nr. 4/1991 privind încheierea şi ratificarea tratatelor supunem spre aprobare, în vederea ratificării, textul actului normativ, în varianta prezentată.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia pentru buget, vă rog să prezinte raportul.

Domnul Birtalan Ákos:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propune, prin Raportul asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Convenţiei dintre Guvernul României şi Guvernul Statului Quatar pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnată la Doha, la 24 octombrie 1999, dezbaterea şi adoptarea în forma prezentată.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale. Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului în forma votată de Senat şi propusă şi de comisia noastră.

Dacă asupra titlului proiectului aveţi obiecţii. Nu, votat în unanimitate.

În consecinţă, supun votului dumneavoastră, pe ansamblu, Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei dintre Guvernul României şi Guvernul Statului Quatar.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

În continuare, la pct. 21, este Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 279/2000. Vă reamintesc că ne aflăm în procedură de urgenţă, în consecinţă nu au loc prezentarea şi nici dezbateri.

Rog Comisia pentru buget să prezinte timpii de dezbateri pe texte.

Domnul Birtalan Ákos:

Propunem 10 minute în total şi 1 minut pe intervenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă sunteţi de acord cu această alocare a timpului. Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Nici abţineri? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Asupra titlului, dacă există obiecţiuni. Nu sunt. Adoptat în unanimitate.

Articolul unic, dacă există intervenţii. Vă rog, vă amintesc însă că nu pot fi de decât de redactare. Poftiţi.

Domnul Birtalan Ákos:

Avem la articolul unic o completare, în sensul că în cadrul comisiei s-au făcut două amendamente la acest proiect de lege şi la articolul unic, la finalul articolului, trebuie să menţionăm că: "Se aprobă - şi textul curge aşa cum este - cu următoarele modificări." Modificările vor fi la art. 1 şi, respectiv, la art. 2 din proiectul de lege.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă aveţi vreo obiecţie asupra amendamentului comisiei, de la articolul unic. Nu. Articolul unic se adoptă cu amendamentul comisiei, respectiv cu adăugarea sintagmei: "cu următoarele modificări şi completări."

Asupra titlului ordonanţei nu sunt obiecţiuni, votat în unanimitate.

La articolul unic, vă rog să urmăriţi amendamentul din raport. Dacă sunt obiecţiuni. Nu. Articolul unic este adoptat în varianta propusă de comisie.

Art. 2 al ordonanţei. Dacă aveţi obiecţiuni asupra amendamentului propus de comisie. Nu, votat în unanimitate.

În consecinţă, supun votului dumneavoastră, pe ansamblu, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 279/2000.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă se împotriveşte cineva. Nu sunt.

Dacă sunt abţineri. Nu.

Votat în unanimitate.

La pct. 22 este Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.178/2000. De asemenea, procedură de urgenţă. rog comisia să propună timpii de dezbatere.

Domnul Birtalan Ákos:

Domnule preşedinte,

Avem propunerea la fel, respectiv 10 minute pe total şi 1 minut pe intervenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă sunteţi de acord cu această alocare, propusă de comisie, a timpilor de dezbatere. Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege în forma adoptată de senat şi propusă de comisie.

Dacă asupra titlului există obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Dacă asupra articolului unic există obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

În continuare, supun votului dumneavoastră, pe ansamblu, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.178/2000.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abţineri, dacă sunt. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 23 de pe ordinea de zi avem Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 108/2000. Procedură de urgenţă, de asemenea. Rog Comisia pentru buget să propună timpii de dezbatere.

Domnul Birtalan Ákos:

Având în vedere eficienţa dezbaterii de astăzi, propunem 5 minute pe total şi 1 minut pe intervenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc pentru soluţia constructivă.

Dacă sunteţi de acord cu această alocare a timpilor de dezbatere. Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei nr. 108/2000, în forma adoptată de Senat şi propusă şi de către comisia noastră.

Dacă asupra titlului proiectului de lege aveţi intervenţii. Nu sunt, votat în unanimitate.

Asupra articolului unic dacă sunt obiecţiuni. Nu sunt, votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră, pe ansamblu, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 108/2000.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 24 de pe ordinea de zi este Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 169/2000 privind transmiterea, cu plată, a unui imobil din proprietatea S.C. "Fast Service Electronica". Procedură de urgenţă.

Cine propune, din partea comisiei, timpii de dezbatere? Vă rog, domnule deputat.

Domnul Birtalan Ákos:

10 minute pe total şi 1 minut pe intervenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă sunteţi de acord cu această alocare a timpului.

Dacă sunt împotriviri.

Abţineri? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Asupra titlului legii, dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Dacă asupra articolului unic sunt obiecţii. Vă rog.

Domnul Birtalan Ákos:

Nu în numele comisiei, în nume personal, dacă îmi permiteţi, o intervenţie în limita timpului de 1 minut, şi anume o informaţie. cu toate că am fost de acord, în cadrul comisiei, cu aprobara acestei ordonanţe, întrucât la întrebarea pusă de subsemnatul, domnul secretar de stat care răspunde de această problemă a spus că consecinţele acestei ordonanţe sunt că imobilul respectiv s-a transmis deja, plata s-a efectuat, procesul verbal de predare primire s-a întocmit, din păcate, de atunci, de câteva zile, de când ne-am informat şi noi care este situaţia faptică, trebuie să vă aduc la cunoştinţă că, deşi utilizarea imobilului era pentru scopurile Bisericii Ortodoxe din judeţele Harghita şi Covasna, astăzi, acest imobil este dat în chirie pentru scopuri comerciale. Nu credem că era şi este firească această deturnare a utilizării imobilului. Vă mulţumim.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva să intervină. Nu.

În raport de această intervenţie, dacă asupra articolului unic mai există alte obiecţiuni. Nu, votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanţei de urgenţă. Votat în unanimitate.

Asupra art. 1, 2 şi 3 există obiecţiuni. Nu, votat în unanimitate.

Stimaţi colegi, întrucât Senatul l-a adoptat în regim de lege organică, vă propun să-l trecem şi noi votului final de joi. Mulţumesc.

La pct. 25 este Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 118/2000. Tot procedură de urgenţă, rog comisia să propună timpii de dezbatere.

Domnul Birtalan Ákos:

La noi nu apare în procedură de urgenţă, este procedură simplă.

Domnul Valer Dorneanu:

Îmi pare foarte rău, doamnă ministru, nu pot să vă dau cuvântul, este procedură de urgenţă şi în cadrul acesteia nu se prezintă expuneri.

Rog comisia de fond să propună timpii de dezbatere.

Domnul Birtalan Ákos:

Propunem 5 minute pe total şi 1 minut pe intervenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă sunteţi de acord cu această alocare a timpilor de dezbatere. Mulţumesc.

Dacă e cineva împotrivă. Nu.

Dacă sunt abţineri. Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Asupra titlului, dacă sunt observaţii. Nu.

Asupra articolului unic. Doamnă, dacă doriţi să faceţi o precizare, puteţi interveni în cadrul unui minut de intervenţie.

Doamna Hildegard Carola Puwak (din lojă):

Dacă nu m-aţi lăsat să-mi prezint expunerea...

Domnul Valer Dorneanu:

Nu aşa am vrut eu, aşa e procedura!

Sunt obiecţiuni asupra articolului unic? Nu, se adoptă în unanimitate.

Asupra titlului şi articolului unic ale ordonanţei dacă sunt obiecţiuni. Nu, adoptate în unanimitate.

Fiind vorba de o lege cu caracter ordinar, supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 118/2000.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 26 avem Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.101/2000 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare PHARE dintre Guvernul României şi Comisia Europeană. Tot procedură de urgenţă, rog comisia să propună timpii de dezbatere.

Domnul Birtalan Ákos:

Având în vedere că doamna ministru vrea să intervină, dorim ca dânsa să aibă această prosibilitate, de aceea propunem 5 minute pe total şi 1 minut pe intervenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă sunteţi de acord cu această alocare a timpului de dezbatere. Mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă. Nu.

Abţineri? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege în forma adoptată de Senat şi propusă şi de către comisia noastră.

Asupra titlului proiectului de lege dacă sunt obiecţiuni. Nu, votat în unanimitate.

Asupra articolului unic. Nu, votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanţei? Nu sunt obiecţiuni, votat în unanimitate.

Asupra articolului unic. Nu sunt, votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră, pe ansamblu, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 101/2000.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 27 este Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 106/2000 pentru ratificarea Memorandului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul naţional PHARE 1999. Procedură de urgenţă, rog Comisia pentru buget să propună timpii de dezbatere.

Domnul Birtalan Ákos:

Propunem 5 minute pe total, 1 minut pe intervenţie şi susţinem forma adoptată de Senat.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă sunteţi de acord cu această alocare a timpilor de dezbatere. Mulţumesc.

Dacă sunt împotriviri. Nu.

Abţineri? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege în formula adoptată de Senat şi propusă de comisie.

Dacă asupra proiectului de lege aveţi vreo obiecţiune. Nu, votat în unanimitate.

Asupra articolului unic, dacă aveţi obiecţiuni. Nu, votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanţei de urgenţă. Nu aveţi obiecţiuni, votat în unanimitate.

Asupra articolului unic. Nu aveţi obiecţiuni, votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră final Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 106/2000.

Cine este pentru? Vă rog să vă exprimaţi votul! Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 28 este Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2000 pentru aprobarea amendamentelor convenite prin schimbul de scrisori din 10 martie 2000 la Acordul de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Procedură de urgenţă, rog comisia să propună timpii de dezbatere.

Domnul Birtalan Ákos:

Domnule preşedinte,

Propunem 5 minute pe total, 1 minut pe intervenţie şi susţinem forma adoptată de Senat.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă sunteţi de acord cu această repartizare a timpilor de dezbatere. Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea proiectului în forma adoptată de Senat şi propusă de comisie.

Dacă asupra titlului legii aveţi obiecţiuni. Nu, votat în unanimitate.

Asupra articolului unic. Nu sunt, votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanţei de urgenţă. Nu sunt obiecţiuni, votat în unanimitate.

Asupra art. 1 şi 2 din ordonanţă, dacă aveţi obiecţiuni. Nu, votate în unanimitate.

În consecinţă, supun votului dumneavoastră, pe ansamblu, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2000.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 29, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 171/1999 pentru alocarea în 1999 a unor fonduri Ministerului Culturii, Secretariatului General al Guvernului, Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Sănătăţii, Agenţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Tehnologie, precum şi Ministerului Tineretului şi Sportului pentru Comitetul Olimpic Român. Procedură de urgenţă, rog comisia să propună timpii de dezbatere.

Domnul Birtalan Ákos:

Domnule preşedinte, propunem, din nou, 5 minute pe ansamlu şi 1 minut de intervenţie şi susţinem forma adoptată de Senat.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă sunteţi de acord cu această repartizare a timpilor de dezbatere. Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Asupra titlului proiectului de lege, dacă sunt obiecţii (trecând, deci, la dezbaterea proiectului). Nu sunt, adoptat în unanimitate.

Asupra articolului unic. Vă rog să observaţi că acesta modifică titlul ordonanţei.

Aveţi obiecţiuni la articolul unic votat de Senat. Nu, votat în unanimitate.

Ordonanţa de urgenţă. Asupra titlului, aveţi obiecţiuni? Nu, votat în unanimitate. Vă reamintesc că titlul ordonanţei l-aţi votat în formula modificată de Senat.

Asupra articolului unic nu sunt obiecţiuni, votat în unanimitate.

Asupra art. 1, 2 şi 3, dacă sunt obiecţiuni. Nu, votate în unanimitate.

În consecinţă, supun votului dumneavoastră final Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 171/1999.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 30 de pe ordinea de zi avem Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 271/2000. Tot procedură de urgenţă, rog comisia sesizată în fond să propună timpii de dezbatere. Comisia pentru industrie şi servicii. Nu e nimeni din partea ei aici? Poftiţi, propuneţi, vă rog, timpii de dezbatere, e procedură de urgenţă.

Doamna Aurelia Vasile:

Comisia propune 5 minute pe total şi 1 minut pentru fiecare intervenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă sunteţi de acord cu această alocare, Vă mulţumesc.

Cine este împotrivă? Nimeni.

Abţineri, dacă sunt? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea proiectului potrivit raportului întocmit de către comisie. Vă rog să urmăriţi raportul, ca şi proiectul de lege.

Asupra titlului proiectului de lege. Nu sunt nici amendamente nici obiecţii, adoptat în unanimitate.

Asupra conţinutului articolului unic, dacă sunt obiecţiuni. Nu sunt, votat în unanimitate.

La ordonanţa de urgenţă. Asupra titlului, dacă sunt obiecţiuni. Nu sunt, votat în unanimitate.

Asupra articolului unic. Nu sunt, votat în unanimitate.

Asupra art. 2, dacă sunt obiecţiuni. Nu sunt, votat în unanimitate.

La art. 3 din ordonanţă vă rog să observaţi amendamentul de la pag. 2 a raportului comisiei. Dacă aveţi obiecţiuni asupra amendamentului. Nu, amendamentul fiind adoptat în unanimitate, art. 3 se adoptă în formularea comisiei.

Vă rog să mă urmăriţi la art. 4, amendamentul de la pct. 6 pag. 3 a raportului. Dacă aveţi obiecţiuni la amendament, discuţii. Nu sunt, art. 4, astfel cum a fost amendat de comisie, se consideră votat în unanimitate.

La art. 5, care devine, potrivit amendamentului comisiei, art. 3¹, dacă sunt obiecţiuni. Nu sunt, textul este adoptat în unanimitate.

La art. 6, comisia propune abrogarea acestuia. Dacă aveţi ceva împotriva acestui amendament. Amendamentul fiind adoptat, art. 6 cu cele două alineate ale sale este abrogat.

Art. 7, dacă sunt obiecţiuni. Nu, nici comisia nu a avut amendamente. Atât art. 7¹ cât şi 7² au fost votate în unanimitate.

De asemenea, vă rog să observaţi că nici asupra alin. 3-7 nu sunt amendamente, deci, dacă nici dumneavoastră nu aveţi obiecţiuni, textul art. 7 este votat în unanimitate.

La art. 8, dacă aveţi obiecţiuni. Nu, nici comisia nu a avut. Votat în unanimitate.

La art. 9, 10, 11, dacă aveţi obiecţiuni. Nici comisia nu a avut, votate în unanimitate.

La art. 12, dacă aveţi obiecţiuni, la amendamentul formulat de către comisie. Nu, în consecinţă, amendamentul formulat de comisie la pct. 24 din raport pag. 7 este adoptat şi, prin urmare, art. 12 va avea formularea amendată de către comisie.

La art. 13, dacă aveţi obiecţiuni sau propuneri la amendamentul cuprins în pct. 25 din raport pag. 7. Nu, în consecinţă, amendamentul adoptat. Ca şi art. 13, în formularea redactată de către comisie.

De la art. 14 alin. 1, 2 şi 3 până la art. 15 alin. 1 şi 2, dacă aveţi vreo obiecţiune, comisia nu a avut. Adoptate în unanimitate.

Vă rog să observaţi că la art. 15 alin. 3, comisia propune un amendament la pct. 31 pag. 8. Dacă aveţi observaţii la acesta. Nu, adoptat în unanimitate. Şi, în consecinţă, textul art. 15 alin. 3 este adoptat în formularea comisiei.

La art. 16, vă rog să observaţi amendamentul de la pct. 32 pagina ultimă din raport, care îi aparţine comisiei. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu, amendamentul fiind admis, textul art. 16 se votează în formularea comisiei noastre sesizate în fond.

La art. 17, neamendat de comsie, dacă aveţi obiecţiuni. Nu, votat în unanimitate.

La art. 18, nu sunt amendamente, dacă aveţi obiecţiuni. Nu, votat în unanimitate.

Fiind vorba de o lege cu caracter ordinar, supun votului dumneavoastră final Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 271/2000.

Cine este pentru? Vă rog să vă exprimaţi votul! Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

S-a aprobat, prin Comitetul ordinii de zi, ca pct. 31 să fie dezbătut joi.

La pct. 32, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 210/2000 privind recapitalizarea Băncii Agricole în vederea privatizării. Procedură de urgenţă, rog comisia să propună timpii de dezbatere.

Domnul Birtalan Ákos:

Având în vedere importanţa acestui act normativ, propunem 20 de minute în total şi 2 minute pe intervenţie, ţinând cont şi de oră şi de programul pentru astăzi.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă sunteţi de acord cu această repartizare. Mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă. Nu.

Dacă e abţine cineva. Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului, aşa cum rezultă din raportul comisiei. Vă rog să urmăriţi cu atenţie, pentru că există şi un raport suplimentar şi, în consecinţă, mergem în paralel, inclusiv pe textul legii.

La titlul proiectului de lege, dacă aveţi obiecţiuni. Nu, nici comisia nu a avut, adoptat în unanimitate.

La articolul unic al proiectului de lege vă rog să urmăriţi raportul iniţial, se propune amendarea acestuia. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul comisiei. Nu, textul articolului unic votat în formularea comisiei.

La titlul ordonanţei de urgenţă, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă dumneavoastră aveţi. Nu, votat în unanimitate.

La art. 1 din ordonanţa de urgenţă, vă rog să urmăriţi, la alin. 1, amendamentul comisiei de la pag. 2 pct. 2. Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament. Nu, se admite amendamentul comisiei. Textul art. 1 alin. 1 votat în formularea comisiei.

La alin.2 de la art.1 nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate în formularea iniţială.

La art.2 din textul ordonanţei de urgenţă vă rog să urmăriţi că, de asemenea, comisia propune la pct.3 modificarea părţii introductive.

Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Votat partea introductivă în formularea comisiei.

În continuare, la lit.a) din textul art.2 nu sunt amendamente.

Dacă sunt obiecţiuni. Nu.

Votat în unanimitate.

La lit.b) vă rog să urmăriţi pct.4 din raport, pag.2.

Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament. Nu.

Textul lit.b) a fost votat, potrivit amendamentului din raportul comisiei.

La lit.c) vă rog să urmăriţi pct.5 din raportul comisiei.

Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament. Nu.

Textul lit.c) din art.2 a fost votat în unanimitate, potrivit amendamentului propus de către comisie.

La lit.d) de la art.2 vă rog să urmăriţi amendamentul de la pag.4, pct.6, din raport.

Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Lit.d) a fost votată potrivit amendamentului formulat de comisie.

La alin.2 al art.2 nu sunt amendamente de la comisie.

Dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni. Nu.

Votat în unanimitate în formula iniţială.

La alin.3 din textul ordonanţei observaţi, vă rog, amendamentul comisiei de la pct.7, pag.4.

Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Amendament admis. Textul alin.3 al art.2 a fost votat în unanimitate, potrivit formulării comisiei.

La art.3 vă rog să observaţi la alin.1 textul din raportul suplimentar.

Vă rog să urmăriţi întâi textul amendat din raportul de bază de la pct.8 al raportului de la pag.5.

Dacă aveţi ceva împotriva acestui amendament. Nu.

Textul art.3, alin.1 se votează în formula prevăzută în raport la pct.8, pag.5, dar să sesizaţi şi textul din raportul suplimentar care modifică lista cu inventarul bunurilor din anexă. Urmăriţi, vă rog, toată această anexă.

Dacă aveţi obiecţiuni asupra modificării propuse de comisie în raportul suplimentar. Nu.

Votat în unanimitate acest articol şi acest alineat.

Vă rog în continuare să observaţi că după alin.1, la pag.5 din raportul iniţial, comisia propune un alin.1¹ nou.

Dacă aveţi vreo obiecţie la acest amendament. Nu.

Votat în unanimitate textul art.3, alin.1¹, în formularea cuprinsă în raportul iniţial la pag.9.

Vă rog să urmăriţi pct.10 de la pag.6 din raport, potrivit căruia alin.2 al art.3 va avea cuprinsul acolo prevăzut.

Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Votat în unanimitate alin.2, alin.3, conform celor propuse de comisie.

La pct.11 din raportul iniţial vă rog să observaţi abrogarea propusă de către comisie a actualelor alin.3 şi 4.

Dacă aveţi ceva împotriva acestui amendament al comisiei. Nu.

Alin.3 şi 4 ale art.3 se abrogă.

Vă rog să observaţi că alin.4 cuprinde două litere - a) şi b), ambele fiind abrogate, împreună cu întreg alineatul.

Vă rog să observaţi că la art.4 din ordonanţă nu sunt amendamente, nici obiecţiuni.

Adoptat în unanimitate.

După art.4 comisia propune un nou articol prin amendamentul de la pct.12, pag.7.

Vă rog, domnule deputat, să explicaţi acest amendament.

Domnul Akos Birtalan:

La pct.12 din raportul comisiei avem o propunere de art.4¹ nou şi, în finalul textului pe care îl aveţi dumneavoastră propus de comisie, apare sintagma "vor fi predate OVAB". OVAB nu există, ci există Oficiul pentru Recuperare a Creanţelor Bancare.

Deci, propunem ca textul final al acestui art.4¹ nou să sune în felul următor: "Vor fi predate Oficiului pentru Recuperare a Creanţelor Bancare".

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament de fond şi la această adăugire de redactare care vizează de fapt denumirea actuală a textului. Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La art.5 dacă aveţi obiecţiuni. Comisia nu a avut amendamente.

Votat în unanimitate.

În consecinţă, aflându-ne în prezenţa unui proiect de lege cu caracter ordinar vă supun acest proiect votului dumneavoastră final.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Trecem la pct.33, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.65/1998 privind salarizarea diplomaţilor.

Este vorba de un proiect de aprobare a ordonanţei simple, deci dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a-şi susţine acest proiect.

Domnul Cristian Niculescu:

Sunt Cristian Niculescu, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Această Ordonanţă nr.65 din 1998, ca şi ordonanţa care urmează - Ordonanţa de urgenţă nr.125 din anul 2000, au asigurat un sistem de salarizare a diplomaţilor din centrala Ministerului Afacerilor Externe în corelare cu rolul, răspunderea, complexitatea şi importanţa funcţiei exercitate, de specificul activităţii de promovare a politicii externe a României, precum şi de pregătirea şi competenţa profesională.

Doresc să vă amintesc că în centrala Ministerului de Externe sunt aproximativ 250 de diplomaţi, din care peste jumătate au grade diplomatice mici.

S-a introdus valoarea de referinţă sectorială cu prilejul acestei Ordonanţe nr.65 din 1998 de 637 de mii de lei şi algoritmul de calcul al salariului funcţie de coeficienţii de multiplicare minimi şi maximi pentru fiecare grad şi funcţie diplomatică, astfel încât sistemul de salarizare să constituie şi un real stimulent al valorilor.

Pregătirea profesională şi de limbi străine, specificul condiţiilor dificile în care diplomaţii sunt obligaţi să-şi desfăşoare activitatea într-o serie de ţări cu climă greu de suportat, criminalitate crescută, războaie, boli epidemice etc. au fost unele dintre aspectele avute în vedere la tratarea acestui minigrup socio-profesional în ceea ce priveşte nivelul de salarizare, ţinându-se cont şi de cheltuielile mai mari pe care diplomaţii le-au avut de suportat în ţară înaintea trimiterii la misiune în exterior, cât şi, de ce să n-o spunem, în ceea ce priveşte adaptarea unei ţinute vestimentare corespunzătoare în faţa partenerilor străini.

Adresăm rugămintea de a se adopta Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.65 din 1998.

La fel, v-am spus, urmează o Ordonanţă de urgenţă nr.125 din anul 2000 care constituie, tot aşa, o recorelare a salariilor cu salariile celorlalte categorii de funcţionari.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Din partea Comisiei de muncă, doamna preşedinte Smaranda Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Comisia vă propune ca acest proiect de lege să fie supus dezbaterii şi aprobării dumneavoastră, a colegilor, în forma prezentată de Senat.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

A existat un amendament din partea domnului Raduly, dar era neregulamentar - ca să se extindă ţinuta şi la parlamentari. Nu-l supun dezbaterii dumneavoastră.

Întreb dacă asupra titlului proiectului de lege aveţi vreo obiecţie. Nu.

Adoptat în unanimitate.

Asupra articolului unic, în formula prezentată de Senat şi propusă de comisie, dacă doriţi să intervenţi.

Domnul secretar Năstase are o intervenţie.

Domnul Ioan Mihai Năstase:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Având în vedere că Guvernul a promis aprobarea unui sistem unic de salarizare la personalul bugetar, propun ca această ordonanţă să fie valabilă până la 30 iunie 2001, când intră în vigoare acest sistem unic bugetar.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate domnule secretar,

Ce propuneţi dumneavoastră este un amendament de fond pe care puteaţi să-l propuneţi la comisie şi, în consecinţă, nu pot să-l supun votului.

Dacă există alte intervenţii. Nu.

În consecinţă, textul articolului unic în formula adoptată de Senat se socoteşte votat în unanimitate.

Este vorba de un proiect de lege cu caracter ordinar. Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Un vot împotrivă.

Abţineri dacă sunt. O abţinere.

Cu un vot împotrivă şi o abţinere proiectul de lege a fost adoptat.

La pct.34, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.125/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.65/1998 privind salarizarea diplomaţilor. Aici ne aflăm în procedură de urgenţă.

Rog propunerea timpilor de dezbatere.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Comisia vă propune 5 minute total; 1 minut de intervenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă sunteţi de acord cu această alocare a timpilor. Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege în formula propusă de către comisie şi votată de Senat.

Asupra titlului proiectului nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Asupra articolului unic nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanţei de urgenţă nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Asupra art.I, II, III şi IV ale ordonanţei nu sunt obiecţiuni.

Votate în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră de ansamblu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.125/2000.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Un vot contra.

Abţineri? O abţinere.

Cu un vot contra şi o abţinere, proiectul de lege a fost adoptat.

Trecem în continuare la pct.35 - Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.70/1998 pentru modificarea art.1, alin.1, din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.30/1997 privind reorganizarea regiilor autonome.

Nu suntem în domeniul procedurii de urgenţă.

Rog iniţiatorul să prezinte.

Poftiţi, domnule ministru Bobiş.

Domnul Teodor Bobiş:

Domnule preşedinte,

Onorată Cameră,

Vă rog să fiţi de acord cu aprobarea acestei legi pentru modificarea art.1 din Legea nr.30, întrucât acest articol este deja în vigoare şi totodată extinde aplicarea legii şi la Legea nr.84/1992 care nu era cuprinsă în formula anterioară.

Mulţumim.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Comisia dacă doreşte să facă vreo precizare la raportul pe care l-a întocmit.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Comisia a luat în dezbatere proiectul de lege şi a hotărât ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare în forma prezentată. De asemenea, menţionez că la întocmirea raportului s-au avut în vedere şi avizele primite de la Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale. Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege şi a ordonanţei.

Asupra titlului dacă sunt obiecţii. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Asupra articolului unic nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanţei dacă sunt obiecţiuni. Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra articolului unic al ordonanţei nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră final acest proiect de lege.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abţineri dacă sunt. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Trecem la pct.36 - Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.98/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr.85/1992. Procedură de urgenţă, lege organică.

Stimaţi colegi,

Comisia propune respingerea proiectului de lege.

Dacă cineva doreşte să participe la dezbateri generale. Nu.

În consecinţă, supun votului dumneavoastră propunerea comisiei de respingere a acestui proiect de lege.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu.

Abţineri? Nu.

Vă rog să observaţi că această lege are caracter organic, iar în consecinţă vom supune propunerea de respingere votului final în şedinţa de vot de joi.

La pct.37 este Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.135/2000 pentru completarea art.16 din Ordonanţa de urgenţă nr.100/1999. Raport de adoptare, procedură de urgenţă.

Comisia pentru muncă. Doamna preşedinte Smaranda Dobrescu, vă rog să propuneţi timpii.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Comisia vă propune o discuţie de 5 minute total şi un minut de intervenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă sunteţi de acord cu această alocare de timp. Mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă. Nu.

Abţineri? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă asupra titlului aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra articolului unic nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanţei de urgenţă nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Asupra articolului unic nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră final Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.135/2000.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate şi acest proiect de lege.

Stimaţi colegi,

Ne apropiem de finalul şedinţei. V-aş ruga să-mi permiteţi în primul rând să ascultăm un raport de validare pentru un deputat care înlocuieşte pe regretatul nostru coleg Horia Rusu.

Poftiţi, domnule preşedinte al Comisiei juridice şi Comisiei de validare.

Domnul Ionel Olteanu:

Raport privind validarea unui mandat de deputat:

Comisia de validare a luat cunoştinţă de faptul că a devenit vacant un loc de deputat în Circumscripţia electorală nr.34 Sibiu ca urmare a decesului deputatului Horia Mircea Rusu, aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

În conformitate cu dispoziţiile art.66, alin.9, din Legea nr.68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în caz de vacanţă a mandatelor de deputat aleşi pe liste de candidaţi, supleanţii vor ocupa locurile vacante în ordinea în care sunt înscrişi pe liste, dacă până la data validării partidele sau formaţiunile politice pe listele cărora au candidat supleanţii confirmă în scris că aparţin acestora.

În legătură cu ocuparea locului de deputat devenit vacant, Comisia de validare, procedând în ziua de 19 februarie 2001 la examinarea actelor dosarului în cauză, a constatat următoarele: pe lista supleanţilor publicată în Monitorul Oficial, partea I-a, nr.627/2000, pentru Partidul Naţional Liberal în Circumscripţia electorală nr.34 Sibiu, la nr.crt.300, figurează ca prim supleant domnul Cornel Ştirbeţ.

La dosarul de validare se află scrisoarea Partidului Naţional Liberal prin care se confirmă că supleantul mai sus nominalizat aparţine acestui partid din partea căruia a candidat la alegerile din 26 noiembrie 2000.

De asemenea, supleantul a declarat în scris că acceptă mandatul de deputat şi a prezentat dovada depunerii la preşedintele Camerei Deputaţilor a declaraţiei prevăzute la art.2 şi 3 din Legea nr.115/1996 privind declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţii de conducere.

Având în vedere cele constatate şi reţinând că au fost respectate prevederile legale referitoare la alegerea supleantului, Comisia de validare propune Camerei Deputaţilor validarea mandatului de deputat al domnului Cornel Ştirbeţ, ales în Circumscripţia electorală nr.34 Sibiu pe lista Partidului Naţional Liberal.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei de validare.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

V-aş ruga să fiţi de acord cu propunerea pe care Grupul parlamentar al PRM-ului o formulează în legătură cu constituirea unei comisii de mediere, mai exact în legătură cu componenţa Comisiei de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite cu privire la Legea privind regimul general al autonomiei locale.

Colegii noştri propun înlocuirea domnului deputat Stanciu Anghel cu Leonăchescu Nicolae.

Vă reamintesc că după aprobarea componenţei numerice, grupurile parlamentare îşi desemnează reprezentanţii.

Supun totuşi votului dumneavoastră această înlocuire.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a aprobat cererea grupului parlamentar.

Tot despre două alte comisii de mediere este vorba şi vă supun votului dumneavoastră componenţa acestora.

Dacă sunteţi de acord cu această componenţă. Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege privind fondul piscicol, pescuitul şi acvacultura: domnul deputat Ianculescu Marian - Grupul parlamentar PDSR, domnul deputat Ionel Adrian - Grupul parlamentar PDSR, domnul deputat Bozgă Ion - Grupul parlamentar PDSR, domnul deputat Sadici Octavian - Grupul parlamentar PRM, domnul Pereş Alexandru - Grupul parlamentar PD, domnul deputat Kelemen Atilla-Bela Ladislau - Grupul parlamentar UDMR şi domnul Babiaş Iohan-Peter - Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Cine este pentru componenţa anunţată a comisiei? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu.

Abţineri? Nu.

Şi această comisie a fost votată în unanimitate.

Grupul pentru minorităţi propune în Comisia pentru mediere la Legea privind fondul piscicol în locul domnului deputat Babiaş Iohan pe domnul deputat Ignat Miron.

Dacă sunteţi de acord cu această înlocuire. Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Mulţumesc mult.

Cu aceasta, declar închisă şedinţa de astăzi. Vă doresc o după-amiază plăcută. Mâine sunt activităţi în comisiile permanente. Joi începem şedinţa obişnuită şi şedinţa de vot la ora 8,30.

Şedinţa s-a încheiat la ora 16,35.