Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Radu Stroe şi Tudor Mohora, secretari.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să începem şedinţa de astăzi, deşi nu au venit toţi colegii, cu intervenţiile domnilor deputaţi.

Îi dau cuvântul domnului Pavel Târpescu, Grupul parlamentar PDSR (Social-Democrat şi Umanist.).

Domnul Pavel Târpescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Judeţul Iaşi este unul dintre judeţele ţării cu cele mai mari probleme economice şi sociale şi se caracterizează printr-un număr extrem de ridicat de şomeri, precum şi printr-un număr mic al investiţiilor, factori ce conduc la menţinerea unui climat de nesiguranţă pentru populaţia judeţului. În ciuda eforturilor conducerii judeţului Iaşi, concretizate prin prezentarea unor documentaţii solid argumentate cu fapte şi cifre la nivelul autorităţilor centrale, a fost amânată luarea măsurilor pentru crearea unor facilităţi pentru zona judeţului Iaşi, deşi aceasta întruneşte condiţii pentru declararea ca zonă defavorizată. Exemplificăm în acest sens documentaţiile elaborate pentru zonele Paşcani, Hârlău, Târgu Frumos, Andreşeni, Vlădeni.

Disponibilizările colective efectuate în anul 2000 au condus la creşterea numărului de şomeri şi la scăderea nivelului de trai. Populaţia ocupată a scăzut de la 331 de mii persoane la 31.12.1996 la 309 de mii persoane la sfârşitul anului 1999, iar numărul de salariaţi s-a redus de la 198 de mii la 168 de mii în anul 2000, reducerea numărului de salariaţi fiind de circa 8%, aproximativ 10 mii de persoane părăsind câmpul muncii. Chiar dacă câştigurile salariale pe medie au crescut de 6,7 ori în decembrie 2000 faţă de decembrie 1996, preţurile de consum s-au majorat în acceaşi perioadă de 7 ori, puterea de cumpărare a populaţiei diminuându-se în acest interval de timp cu circa 13%.

Numărul pensionarilor a crescut de la 163 de mii în anul 1995 la 194 de mii de persoane în trimestrul III 2000, veniturile medii din pensii ale acestei categorii de populaţie fiind situate în acest interval de timp sub nivelul mediu de 40%, faţă de câştigurile salariale medii nete.

Numărul şomerilor înregistraţi la 31.12.2000 era de 38.993 de persoane, faţă 32.543 la sfârşitul anului 1996. ponderea persoanelor sărace în totalul populaţiei a crescut numai în perioada 1996-97 de la 19,8% la 30,8% pe total ţară. Cea mai înaltă rată a sărăciei se înregistrează în regiunea de nord-est, 40,6% în 1997, faţă de media pe ţară, de 30,8%. Luând în considerare acest procent de 40,6%, putem aprecia că încă din 1996 peste 330 de mii de persoane din populaţia judeţului Iaşi erau afectate de acest fenomen, aflându-se sub pragul de 60% din cheltuielile medii de consum ale unui adult.

În acest context, ar fi de arătat că prin reglementări ca cele cuprinse în Legea nr. 198/1997 pentru modificarea Legii gospodăriei comunale nr. 4/1981, legiuitorul a stabilit obligaţia furnizorilor de servicii din domeniul gospodăriei comunale de a calcula şi prevedea în contractele pe care le încheie cu asociaţiile de proprietari şi locatari clauze privind penalităţi pentru neachitarea în termen a obligaţiilor de plată, în cuantum de 0,2% pe zi întârziere. Ca urmare, unul dintre furnizorii serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare pentru consumatorii de pe raza judeţului Iaşi, respectiv Regia autonomă judeţeană apă canal Iaşi, aflată sub autoritatea consiliului judeţean, înregistrează la această dată, pentru anii 1996-2001, penalităţi în cuantum de 82 de miliarde, iar în cazul municipiului Paşcani aceste penalităţi sunt de circa 2 miliarde de lei.

Pentru aceste penalităţi, asociaţiile de locatari-proprietari au solicitat în numeroase rânduri autorităţilor administraţiei publice locale analizarea situaţiei, în vederea anulării penalităţilor. Motivele invocate de preşedinţii sau administratorii asociaţiilor de proprietari se justifică, cauzele fiind de ordin social şi economică, aşa cum au fost expuse anterior. La acestea, se adaugă scumpirile repetate de energie termică, energie electrică, apă, canal, gaz, servicii, pentru care scumpirile nu mai ţin pasul cu pensiile, cu salariile, cu şomajul şi cu ajutoarele sociale, ceea ce conduce implicit la diminuarea veniturilor reale ale populaţiei. Nu în ultimul rând s-au invocat şi situaţiile imprevizibile create prin neplata în termen a salariilor în unităţile de învăţământ, sănătate, societăţi comerciale aflate în reorganizare sau care au înregistrat convulsii sociale printr-o privatizare forţată, ca în cazurile S.C. Teopro Iaşi şi Nectar S.A. din Paşcani.

Situaţiile prevăzute au generat serioase dificultăţi în viaţa economico-socială a populaţiei judeţului Iaşi, o adevărată criză, conform datelor statistice menţionate mai sus, ceea ce reclamă necesitatea unei intervenţii eficiente din partea Guvernului, pentru adoptarea unei măsuri de anulare a penalităţilor datorate de asociaţiile de locatari, în cuantum de 82 de miliarde de lei, către furnizorul de servicii apă, canal şi Regia autonomă judeţeană Iaşi. În condiţiile în care Regia autonomă judeţeană de apă canal Iaşi, în aplicarea Hotărârii de Guvern nr. 348/1993 privind contorizarea apei şi a energiei termice la populaţie, precum şi îndeplinirea clauzelor din contractul de împrumut extern al BRD este interesată în asigurarea contorizării corecte a cantităţilor de apă livrate, adoptarea unei atare măsuri de anulare a plăţii penalităţilor pentru o perioadă în care contorizarea apei se realizează în sistem pauşal ar contribui în mod esenţial la ameliorarea situaţiei prezentate, precum şi la combaterea marginalizării sociale. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Stimaţi colegi,

Eu vă rog să vă uitaţi din nou în regulament, o intervenţie durează 3 minute. pentru a putea toţi colegii noştri să îşi prezinte intervenţiile, să respectaţi acest termen.

Domnul Cristian Sandache.

Domnul Cristian Sandache:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Într-o carte fundamentală, "Istoria unirii românilor", apărută la Bucureşti în anul 1937, istoricul Ioan Lupaş, referindu-se la Răscoala din 1784 condusă de Horia, Cloşca şi Crişan observă la un moment dat: "În răscoala aceasta au perit 111 unguri, pe urma cărora au rămas 28 de văduve şi 77 de orfani, iar dintre răsculaţii români au fost ucişi 349, rămânând 243 de văduve şi 580 de orfani". Aflăm ulterior că la pregătirea răscoalei un rol însemnat l-a avut un ofiţer, emisar al domnului Moldovei din acea vreme, susţinut în taină de un conte maghiar, Gyulai, din Zalău. La 26 februarie 1785, Horia şi Cloşca au fost condamnaţi la moarte, prin frângerea cu roata.

Ne întrebăm astăzi, adesea, ce rol joacă trecutul în clarificarea actelor prezentului. Unguri şi români, loviţi de un eveniment dureros, vieţi secerate, familii îndoliate, ura care naşte ură.

Nimic nu se poate, însă, construi pe ură, nu putem păşi în viitor ducând după noi fantomele prejudecăţilor şi stigmatele învrâjbirii. Patriotismul autentic este umanist şi raţional, fără ca prin aceasta să se înţeleagă că el echivalează cu abandonarea specificului naţional, cu abandonarea apărării interesului naţiunii.

În faţa sărăciei, a morţii, a disperării, în faţa greutăţilor cotidiene, oamenii se regăsesc în datele lor esenţiale, ca indivizi, cetăţeni ai aceleiaşi patrii. Ion, Ianoş, Johan, se întâlnesc pe aceeaşi uliţă colbuită, ciocnesc adesea câte un pahar de vin la cârciuma din sat, ascultând vechi melodii româneşti sau ungureşti, interpretate adesea magistral de lăutari ţigani. Diferenţele aproape nu se mai simt, cupola lui Dumnezeu - cerul ţării, arcuindu-se asupra tuturor deopotrivă.

Cred într-o România a echilibrului, a toleranţei şi civilizaţiei. Putem fi demni şi patrioţi, fără să ne ucidem, fără să ne insultăm, fără să ne exhibăm vechi frustrări. Putem fi europeni, respectându-se identitatea specifică, muncind inteligent împreună pe "un pământ numit România", spre a-l parafraza pe Nichita Stănescu.

Actualul Executiv a înţeles semnele timpului şi a lansat un mesaj clar către Europa şi către noi înşine, pentru a ne ucide demonii ce sălăşluiesc în subconştientul fiecăruia dintre noi, demoni care se numesc ignoranţă, prejudecată, ură, orgolii deşarte. Va fi teribil de greu, dar calea sunt sigur că nu poate fi decât aceasta. Nimeni nu deţine monopolul patriotismului absolut, iar dragostea de ţară nu cred că poate fi separată de sentimentul divin al dragostei de oameni. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule coleg. Poate remiteţi o copie de pe această declaraţie frumoasă şi UDMR-ului, PRM-ului şi celorlalte grupuri parlamentare.

Domnul Boc Emil.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Încă de la început, vreau să menţionez că intervenţia noastră are drept obiectiv o anumită critică adresată Guvernului, prin urmare, am solicita ca această precizare să fie trimisă, prin intermediul stenogramei, Guvernului.

Voi porni de la un fapt real, care mi s-a întâmplat ieri. În calitate de reprezentant al Circumscripţiei electorale Cluj, am avut două solicitări, de la doi cetăţeni, pentru a fi primiţi în audienţă la ministrul agriculturii.

Nimic mai simplu! Am ajuns la Bucureşti, am dat telefon la Ministerul Agriculturii şi am solicitat înscrierea pe o listă de audienţă la domnul ministru. La care mi se răspunde: "Ştiţi, noi nu avem audienţe aici, la minister, dar, dacă doriţi, puteţi să vă înscrieţi la sediul PDSR, în stada Kiseleff nr. 10, cred".

Bun, atunci nu m-am gândit la nimic. Iau numărul de telefon, sun acolo, mi se spune să revin mâine şi să mă programez în audienţă, că nu este acolo doamna care face înscrierile. Le dau telefon cetăţenilor de la Cluj care m-au rugat să fac aceste înscrieri în audienţă şi le spun: "Uitaţi, mâine se rezolvă, pe Kiseleff nr. 10, la sediul PDSR-ului". La care, şi atunci m-am trezit, primesc o replică de bun simţ a cetăţeanului: "Dar trebuie să ne înscriem în PDSR?"

În acest moment mi-am dat seama că "ceva este putred în Danemarca", vorba lui Hamlet. Şi atunci m-am dus la art. 47 din Constituţie, unde se consacră dreptul de petiţionare al cetăţeanului şi am început să-l studiez: "Cetăţenii au dreptul să se adreseze cu petiţii autorităţilor publice". Deci, prin urmare, doamnelor şi domnilor, un cetăţean se adresează autorităţilor publice, şi nu partidului. Suntem într-un stat de drept, trăim într-un stat democratic şi nu trebuie să nu confundăm cele două structuri: statul şi partidul.

Solicităm expres ca toţi miniştrii, indiferent dacă au sau nu audienţe pentru membrii de partid sau pentru alte persoane la sediul partidului de guvernământ, să aibă programate audienţe la sediul ministerului pe care îl conduc, în calitate de reprezentanţi ai statului, pentru că, în virtutea art. 82 din Constituţie, când au jurat în calitate de miniştri, au jurat în calitate de reprezentanţi ai statutului român să servească interesele acestui stat şi nu interesele unui partid.

Aşadar, în mod expres, repet, solicităm ca acest program de audienţe pentru cetăţeni să existe şi la sediul ministerelor. Paralel, dacă se poate şi la sediul partidului, nu avem nimic împotrivă. Dar, în principiu, această obligaţie trebuie să existe.

Şi, în al doilea rând, am observat printr-o ordonanţă pusă la căsuţă că acest Guvern deja a ajuns la numărul fatidic 36 de ordonanţe de urgenţă, în mai puţin de 2 luni de guvernare şi având în vedere faptul că luna ianuarie a fost una semi-guvernabilă, în sensul că a fost vacanţă parlamentară şi nu s-au prea putut adopta ordonanţe de urgenţă. Dacă se continuă în acest ritm, cred că va avea toate şansele să bată orice record, stabilit chiar de Guvernele anterioare.

Şi o notă pe care am putut-o observa, într-o ordonanţă de urgenţă, într-o formulă finală, se menţiona în felul următor: "Prezenta ordonanţă de urgenţă intră în vigoare la 15 zile după publicarea în Monitorul Oficial." Şi atunci, pe bună drptate, ne punem întrebarea: unde este caracterul de urgenţă al acestei ordonanţe, dacă ea intră în vigoare după 15 zile de la publicarea în Monitorul Oficial?

Pe bună dreptate, Consiliul Legislativ a observat această inconsecvenţă şi a solicitat Guvernului să înlăture din text acest lucru, dar problema de fond rămâne. Şi în prezent, ordonanţele de urgenţă nu sunt adoptate în situaţii excepţionale. Şi dacă, atunci când preşedinte al Consiliului Legislativ era domnul profesor Dorneanu, aproape în fiecare ordonanţă de urgenţă se atrăgea atenţia Guvernului că nu există situaţie excepţională şi că trebuie invocat acest caz, actualul Consiliu Legislativ nu mai urmează această practică şi nu mai atrage atenţia Guvernului cu privire la faptul că ordonanţele de orgenţă, totuşi, trebuie să fie adoptate în situaţii excepţionale.

Vă mulţumim şi solicităm ca aceste date să fie transmise Guvernului, pentru a fi luate în vedere. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat. Vor fi înaintate, aşa cum aţi cerut dumneavoastră şi cum ne obligă şi regulamentul, de altfel.

Urmează domnul Gheorghe Valeriu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Valeriu Gheorghe:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Parchetul General de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie a dat următorul comunicat, pe data de 8 martie 2001: "La propunerera procurorului general de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, prin ordinul ministrului justiţiei, s-a dispus eliberarea la cerere din funcţia de procuror-şef al Secţiei judiciare a Curţii Supreme de Justiţie a doamnei Silvia Cerbu". Doamna Silvia Cerbu şi-a depus demisia în urmă cu câteva zile, pentru a nu fi obligată să promoveze recursul în anulare în cazul dosarului Revoluţiei de la Timişoara.

Are acest proces miză politică? În iulie 1999, condamnarea generalilor Stănculescu şi Chiţac la câte 15 ani închisoare a fost considerată un etalon la care se vor raporta toţi magistraţii care vor judeca dosarele Revoluţiei din 1999. La vremea respectivă, reprezendanţii PD şi PDSR au reacţionat violent, iar armata, prin cuvântul ministrului şi al generalilor Degeratu şi Bădălan, a considerat periculoasă această soluţie în "cazul Stănculescu-Chiţac", deoarece va constitui un precedent judiciar pentru toţi cei responsabili de reprimarea sângeroasă a evenimentelor din decembrie 1989, în principalele oraşe ale ţării şi, mai ales, în Bucureşti. Preşedintele în exerciţiu la acea dată, Emil Constantinescu, le-a cerut celor care au susţinut teza presiunilor politice să vină cu probe.

Preşedintele României are obligaţia constituţională de a apăra principiile statului de drept, dintre care cel mai important este principiul separării puterilor în stat. Independenţa justiţiei, consolidată în timp, trebuie să fie respectată de orice cetăţean al României, cu atât mai mult de şeful statului.

Mă scuzaţi, dar nu mai pot vorbi?

(Domnul deputat Valeriu Gheorghe se retrage din şedinţă, acuzând o stare de rău şi oboseală. Textul intervenţiei, în continuare, s-a consemnat după materialul scris, depus la secretariatul de şedinţă.)

În martie 2001, în prima sa conferinţă de presă de la instalarea sa ca Preşedinte al României, Ion Iliescu a făcut aprecieri la actul de justiţie în România: "Cred că este o greşeală gravă să fie culpabilizată armata pentru nenorocirile de la Revoluţia română. Dacă nu ar fi abandonat poziţia de atunci, am fi avut pierderi mult mai mari, haos şi anarhie."

Paradoxal este că şeful statutului s-a făcut vinovat de implicare în actul justiţiei, la numai o zi după ce participase la şedinţa de bilanţ a instanţelor judecătoreşti şi al Ministerului Justiţiei. În cadrul acestei şedinţe, preşedintele Ion Iliescu a reclamat "nemulţumirea şi sentimentul de frustrare" pe care îl au cetăţenii în faţa actului de justiţie: "Toate acestea au trei cauze: caracterul neunitar al practicii judiciare, corupţia şi neînţelegerea de către unii magistraţi a ceea ce reprezintă inamovibilitatea şi independenţa judecătorilor ori stabilitatea procurorilor." Din acest motiv şi-a înaintat demisia doamna Silvia Cerbu, procuror-şef al Secţiei judiciare a Curţii Supreme de Justiţie? Pentru că domnul preşedinte Ion Iliescu a recomandat Executivului să reanalizeze Statutul Curţii Supreme de Justiţie, care s-a "transformat într-o instanţă ordinară în România?"

De altfel, la aceeaşi şedinţă a bilanţului Parchetului General, premierul Adrian Năstase şi-a motivat prezenţa pentru a-i asigura pe procurori "că nu vor exista presiuni politice din partea Guvernului în activitatea lor". În privinţa suspendării sentineţi prin care generalii (r) Victor Athanasie Stănculescu şi Mihai Chiţac au fost condamnaţi la câte 15 ani de închisoare pentru evenimentele din decembrie 1989 de la Timişoara, de către Procurorul General al României, Joiţa Tănase, la data de 9 februarie 2001, suspendare dispusă până la 9 mai 2001, premierul a declarat că această suspendare nu este presiune politică pentru că, după părerea sa, "sub o anumită componentă, a fost un proces politic".

Judecătorii Curţii Supreme de Justiţie s-au declarat surprinşi de decizia Procurorului General (surse Mediafax). Decizia Procurorului General implică suspendarea tuturor procedurilor declanşate în acest dosar, respectiv cererea de extrădare din Marea Britanie a generalului Stănculescu. Celălalt general, Mihai Chiţac, se află şi el în libertate, beneficiind de o întrerupere a pedepsei pe motive medicale.

Declaraţiile Preşedintelui României conduc la următoarea concluzie: Nu se cunoaşte sau nu se aplică principiul separaţiei puterilor în stat, în schimb, se foloseşte influenţa politică pentru a face presiuni în derularea actelor de justiţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Mândroviceanu, vă rog să luaţi dumneavoastră cuvântul.

Domnul Vasile Mândroviceanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În absenţa reformei unei societăţi trezite din coşmar, în care sechelele vechii orânduiri agresează cu violenţă sistemului imunitar al principiilor eticii şi moralei, agenţi patogeni reactivaţi în efervescenţa tranziţiei eludează stabilitatea instituţiilor fundamentale ale statului. În aceste condiţii, lichelismul, în special cel politic, s-a dezvoltat într-un mediu propice, proliferând în proporţiile unei epidemii.

Sub pretextul libertăţii de expresie, indivizi care până mai ieri făceau parte din casta privilegiaţilor, care sugrumau orice încercare de exprimare a unor opinii sau opţiuni contrare, dezlănţuie campanii deşănţate împotriva celor care luptă din greu pentru readucerea ţării la normalitate, după o jumătate de secol în care a fost condusă de criminali, psihopaţi sau aventurieri politici. Lichelele politice, întâlnite în mod obişnuit în toate partidele, simt cu uşurinţă din ce direcţie bate vântul puterii şi schimbă subit tonul şi culoarea politică, trecând în tabăra celor puternici sau creând în propriile partide grupuri de presiune pentru schimbarea orientării acestora şi transformarea lor în simple remorci ale partidelor câştigătoare în alegeri.

Cunoscutul viitorolog Elwin Toffler remarca următoarele: "Indiferent cât de multe partide se întrec în cursa electorală şi indiferent cine deţine cele mai multe voturi, un singur partid învinge întotdeauna: partidul invizibil al birocraţiei." Şi al lichelelor politice, se poate adăuga, în actualele condiţii ale ţării noastre.

Partidul invizibil al birocraţiei şi lichelelor politice adoptă ideologia la putere, dar utilizează puterea de decizie pe care o capătă în scopul dezvoltării propriilor afaceri. El este responsabil de starea actuală a economiei româneşti şi de imaginea de stagnare socială şi economică a ţării, orice victorie a sa afectând grav viitorul nostru, al tuturor.

Vă mulţumesc pentru atenţie şi vă rog să îmi permiteţi să fac un anunţ foarte scurt. Anunţ pe această cale conducera şi plenul Camerei Deputaţilor, în conformitate cu art. 19 din Regulamentul Camerei, că începând de azi, 13 martie 2001, mă retrag din Grupul parlamentar PNL şi îmi voi continua activitatea ca deputat independent. (Aplauze sporadice.)

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Napoleon Pop.

Domnul Napoleon Pop:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

După mai bine de 10 ani de tranziţie, foarte multă energie a Executivului continuă să fie consumată pe susţinerea sectorului de stat, a cărui privatizare şi restructurare defectuoasă creează nu numai pierderi financiare considerabile, dar şi tensiuni şi presiuni sociale, practic, fără soluţii definitive, aşezate pe o bază economică solidă. Foarte multă legislaţie are ca singură preocupare modalităţi de prelungire a agoniei unor societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, prin încrâncenarea păstrării obiectului lor de activitate, care se dovedeşte fie ineficient în raport cu competiţia pe piaţă, fie lipsit de piaţă.

În acelaşi timp, legiferarea în domeniul dezvoltării economico-sociale generale, a stimulării alternativei reprezentate de sectorul privat rămână fără vlagă şi mai ales fără efectele absorbante şi de amortizare a problemelor sociale generate de decăderea managerială a ceea ce a mai rămas din sectorul de stat. Printr-o astfel de politică, Executivul demonstrează următoarele: lipsa de neutralitate în administrarea economiei, perturbând şansele egale care trebuie asigurate tuturor agenţilor economici, indiferent de forma de proprietate şi organizare; preferenţialitate faţă de problemele economice şi sociale ale unor societăţi cu capital majoritar de stat, facilităţile fiind acordate în cele mai multe cazuri fie sub presiunea evenimentelor sociale, fie sub alte forme de presiune; extinderea discriminatorie şi fără justă cauză a ajutorului de stat, prin măsuri pasive, care costă bugetul naţional, pentru a observa în final o diminuare a resurselor pentru simple paleative, problemele de fond ale agenţilor economici cu capital majoritar de stat reapărând în forme de manifestare chiar mai acute; acordarea sprijinului de stat unor agenţi economici se face în lipsa unor strategii sectoriale, uneori fără transparenţa necesară, efortul financiar nefinalizându-se într-o creştere economică reală în domeniul de intervenţie; legiferarea la nivelul Parlamentului, practic, a unor afaceri iniţiate de managerii şi sindicatele din sectorul de stat, care se dovedesc în final a fi perdante pentru toţi cetăţenii acestei ţări.

Aş propune colegilor parlamentari aflaţi prin comisiile de specialitate ale Camerei să fie mai aspri în a aproba facilităţi cu adresă exactă - orice societate comercială cu capital de stat şi nu numai - întrucât, faţă de datoria noastră de a legiferat egal şi uniform în interesul tuturor cetăţenilor, acceptarea aprobarea unor astfel de facilităţi este imorală şi costisitoare.

Cred că, dacă avem reguli şi mecanisme egale pentru toţi, este absolut anormal ca numai unora să li se acorde suplimentar facilităţi speciale, constând în exonerări de t.v.a. pentru investiţii din import cu garanţia statutului sau credite cu garanţii de la Autoritatea de privatizare pentru producţie şi investiţii, exceptări de taxe vamale la un contract de importuri şi multe alte asemenea. Intervenţia administrativă în procese pur comerciale, prin care contracte între doi parteneri ajung să fie girate prin legi date special pentru aceştia este deja foarte mult pentru o ţară cu aşa de multe probleme, încă nesoluţionate, la nivelul tuturor cetăţenilor. Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule preşedinte,

Vă solicit, în numele Grupului parlamentar al PRM, să verificaţi respectarea prevederilor art. 177 din regulament, în ceea ce priveşte împărţirea timpului şi alternanţa. Am fost sesizat de către colegii mei că s-a dat cuvântul în mod masiv reprezentanţilor majorităţii parlamentare, în condiţiile în care nu s-a respectat alternanţa acestor intervenţii.

Vă rog să verificaţi şi să aplicaţi litera regulamentului întocmai. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, am aplicat alternanţa până acum, dând succesiv grupurilor parlamentare cuvântul. De atâtea ori până acum am început cu Grupul parlamentar al PRM, acum, am început cu Grupul parlamentar al PDSR.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Nu am nimic împotrivă cu privire la început, ci cu privire la conţinut.

Domnul Valer Dorneanu:

Dumneavoastră spuneţi că alternanţă înseamnă unul de altul? De unde "unul de altul", "unul", din ce parte?

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Regulamentul nu spune "unii de alţii", dar permite această alternanţă, pentru susţinerea tuturor poziţiilor.

Domnul Valer Dorneanu:

Tocmai în virtutea acestei alternanţe, după ce zile şi săptămâni în şir am început cu PRM, acum am început cu colegii de la PDSR. pentru că grupul dumneavoastră are 8 parlamentari, vă întreb dacă în rândul celor 8 să intervin şi cu alţii, ca să respect alternanţa.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Nu, numai acei 8 care s-au înscris.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, cu alţii, de la alte grupuri parlamentare! Vreţi să fac o asemenea alternanţă? Să înţeleg că acesta a fos sensul intervenţiei dumneavoastră?

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Nu, v-am solicitat numai să verificaţi, dacă consideraţi că este corect, eu nu am obiecţii. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Rugămintea ar fi să încercăm să ia toţi cuvântul de la grupul dumneavoastră.

Domnul Damian Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Semnalam de la această tribună efectuarea, în pofida respectării legi, dar mai ales a numeroaselor critici virulente, a procesului de epurare pe criterii exclusiv ideologice a sute şi sute de funcţionari publici din administraţia centrală şi locală. Acest lucru continuă şi în prezent. Faţă de acest proces sălbatic de pedeserizare s-au pronunţat total defavorabil şi reprezentanţi ai Parlamentului European, punând nu o dată oficialii români în situaţii de-a dreptul delicate.

Arătam că înlocuirea funcţionarilor publici români - căci cei maghiari se bucură de privilegii şi un statut cu totul special, fiind menţinuţi în continuare pe posturile deţinute, atunci când nu sunt chiar promovaţi - evidenţiază şi cazuri hilare, având în vedere că adesea, în afara loialităţii oarbe faţă de PDSR, noii veniţi sunt mult inferiori ca pregătire şi experienţă. Constatăm astfel că criteriul de bază, de cele mai multe ori singurul, este susţinerea politicii şi intereselor partidului de guvernământ, iar adeseori pe cele personale ale unor lideri ai acestor grupări politice în teritoriu.

În atari condiţii, noii potentaţi trec cu vederea, ba chiar intervin pentru ca legea să nu-şi producă efectele, când avem de a face cu grave încălcări şi abuzuri. Un asemenea caz poate fi întâlnit la Cluj Napoca. Este vorba despre inginerul Liviu Medrea, deţinător ilegal al funcţiei de director general RADP, devenit celebru pentru sustragerea steagului dualist de pe Consulatul ungar şi pentru procesiunea mortuară organizată la semnarea Tratatului cu Ungaria.

În prezent, Liviu Medrea este un la fel de fanatic pedeserist, dar şi autorul a numeroase fapte de natură penală. Având sprijinul liderilor locali ai PDSR, personal al ministrului de interne Ioan Rus, el se opune vehement, de foarte multe luni, efectuării de controale legale, financiar-contabile, comportându-se nu ca un director general, ci ca un veritabil stăpân absolut al Regiei autonome a domeniului public Cluj Napoca. Un lucrător de la Camera de Conturi Cluj declara de curând că a descoperit la RADP fraude şi delapidări de peste 2 miilarde de lei, dar i s-a dispus să înceteze imediat, în mod inexplicabil, controlul pe care îl efectua potrivit atribuţiilor sale legale.

Despre faptele de natură penală ale inginerului Liviu Medrea sunt înştiinţate de mult timp organele de poliţie şi ale parchetului, dar nici acestea nu dovedesc că doresc să aplice legea în cazul lui... sau poate n-au voie să o facă. Ce este de-a dreptul incredibil este faptul că liderii PDSR nu doar că asigură protecţie lui Liviu Medrea, ci, mai mult, la recomandarea personală a ministrului Ioan Rus, acesta este avut în vedere spre a fi numit - căci nu se poate vorbi despre o alegere democratică - vicepreşedinte al Consiliului judeţean Cluj.

Concluzia este simplă: în regimul PDSR, dacă eşti loial cauzei partidului, nu contează că încalci şi sfidezi legea, că săvârşeşti fapte ce intră sub incidenţa penală; eşti protejat şi, culmea!, chiar promovat. Cazul Medrea este mai mult decât grăitor. "Ca la noi, la nimeni!".

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Ştefan Baban.

Domnul Ştefan Baban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Bugetul şi Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate hotărăsc salarizarea rezidenţilor. Plata salariilor medicilor rezidenţi stagiari şi cercetători a devenit problematică, o dată cu trecerea de la bugetul de stat în sarcina bugetului asigurărilor de sănătate.

Salarizarea acestor categorii de medici se făcea dintr-un fond special - al bugetului de stat, considerându-se că se află într-o perioadă de pregătire profesională până la terminarea stagiului. Astfel, la repartizarea medicilor ce câştigau concursul de intrare în rezidenţiat pe o anumită specializare, nu erau impuse şi unităţile sanitare cu care încheiau contracte de muncă pe o perioadă determinată de timp. În acest timp, au apărut nenumărate cazuri în care rezidenţii efectuau stagiul principal la un spital, dar salariul şi-l ridicau de la cel cu care încheiaseră iniţial contractul de muncă. Numai că pe data de 7 decembrie 2000 este emisă faimoasa ordonanţă nr.259/2000, în care se specifică: "Drepturile salariale ale medicilor şi farmaciştilor rezidenţi se acordă cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare de unităţile sanitare cu care au încheiat contract individual de muncă...", fără a ţine seama că acele dispoziţii legale la care se referă textul ordonanţei expirau peste câteva zile, la sfârşitul anului, fiind necesare negocieri, pentru ca această categorie profesională să-şi încaseze drepturile băneşti.

Lipsa unor reglementări clare privind statutul rezidenţilor care au contracte de muncă încheiate pe perioadă determinată de timp a făcut ca până în prezent majorările salariale prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.24/2000 privind salariaţii din sectorul bugetar să nu fie acordate tuturor rezidenţilor. Astfel, în spitalele cu mai mulţi rezidenţi, salariile acestora variază în jurul a 2.300.000 de lei brut, în timp ce în spitalele cu mai puţini rezidenţi salariile acestora se situează la un nivel de 3.900.000 de lei brut.

O mare problemă cu care se confruntă în prezent sistemul sanitar o constituie producţia de medici, prin marea de universităţi şi majorarea numărului de rezidenţi şi asistenţi de cercetare. Dacă necesarul de medici este de maximum 2500 pe an, în România ultimilor ani s-a decis acreditarea a circa 4000 de medici pe an, cu mult peste posibilităţile de absorbţie a sistemului. Numărul actual al rezidenţilor este cu mult mai mare decât al acelor care au promovat concursul de admitere în rezidenţiat; astfel, în perioada 1995 - 2000, circa 25 din numărul total au câştigat acest statul prin intermediul mai multor manevre care permiteau ocolirea concursului. În plus, cei care nu au promovat nici un concurs au avut posibilitatea să-şi aleagă ce specialitate şi-au dorit şi li se asigură şi post în clinica în care şi-au efectuat rezidenţiatul.

Problema este că toate aceste defecţiuni ale sistemului sunt suportate de contribuabil.

Pregătirea medicilor care vor deveni şomeri imediat după terminarea facultăţii sau, şi mai grav, după ce au încheiat stagiul de 5 - 7 ani de rezidenţiat reprezintă sume importante cheltuite fără rost, care sunt suportate din bugetul de stat sau din cel al asigurărilor sociale de sănătate şi la care se adaugă şi plata ajutoarelor de şomaj.

Reconversia profesională pentru aceşti şomeri de lux va fi deosebit de greu de făcut şi va necesita la rândul ei alţi bani.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Doamna Popa Constanţa.

Doamna Constanţa Popa:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În martie 1989, în comuna Baldovineşti, judeţul Olt, ofiţerul de miliţie Alexandru Cazacu, tată a doi copii, a fost împuşcat mortal în timp ce aresta un fabricant şi deţinător de arme de foc artizanale.

Viaţa unui om şi a unui bun profesionist ar fi putut fi salvată dacă legile care existau i-ar fi permis să acţioneze în timp util pentru a-şi apăra viaţa, pentru că infractorii nu aşteaptă toate somaţiile - ei acţionează rapid. A trebuit să moară un om pentru ca autorităţile de atunci să accepte că în România fabricarea şi deţinerea ilegală de arme de foc constituia o realitate care lua amploare.

După 12 ani, în martie 2001, în Timişoara, subofiţerul de poliţie Saşa Disici a fost împuşcat mortal în timp ce încerca să prindă un hoţ de maşini. A trebuit să moară un om pentru ca autorităţile de acum să constate precaritatea dotării poliţiei române, mai ales pentru protecţia poliţiştilor, necesitatea unui cadru legislativ adecvat, dar şi amploarea fenomenului deţinerii de arme de foc de către populaţie.

Sunt doar două din cazurile în care poliştii au plătit cu preţul vieţii pentru profesia pe care şi-au ales-o - de apărare a ordinii şi siguranţei cetăţeanului.

Cele două vieţi au putut fi răpuse în principal datorită deţinirii fără autorizaţie, de multe ori, a armelor de foc de către populaţie. Avem nevoie de evenimente ca cele din Statele Unite ale Americii, când vieţile unor oameni nevinovaţi, de multe ori copii, au fost secerate de către deţinători de arme de foc, uneori fără permis şi cu grave probleme psihice?!

Nu trebuie să aşteptăm ca şi alţi poliţişti care îşi fac cu credinţă meseria de apărător al ordinii şi liniştii publice să mai moară, pentru a adopta două legi extrem de importante - Statutul poliţistului şi Regimul deţinerii armelor şi muniţiei de către cetăţeni.

Este nevoie de un cadru legislativ adecvat noilor condiţii din România care să ofere poliţiştilor protecţie, iar cetăţenilor siguranţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Marian Ionescu.

Vă reiterez rugămintea de a fi cât mai succint, pentru a da posibilitatea tuturor colegilor dumneavoastră să ia cuvântul.

Domnul Costel Marian Ionescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Împotrivirea populaţiei româneşti faţă de prevederile referitoare la composesorate, menţionate în Legea nr.1/2000.

Consider că prevederea referitoare la composesorate, stipulată în Legea nr.1/2000, trebuie exclusă cu desăvârşire din cuprinsul acestei legi.

Motivele constestării prevederii referitoare la composesorate sunt:

Legea nr.1/2000 privitoare la reconstituirea dreptului de proprietate al foştilor proprietari asupra pădurilor, lege în care sunt menţionate şi composesoratele, a fost propusă de fostul deputat PNŢCD Vasile Lupu. Autorul acestei legi a fost susţinut şi de unii confraţi ai săi din partidul din care face parte, dar presat şi sprijinit mai cu seamă de către parlamentarii din UDMR.

Prevederile acestei legi cu privire la composesorate au fost contestate încă din faza de început chiar de membrii PNŢCD, între care un potrivnic înverşunat a fost domnul Romică Tomescu, fostul ministru al Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, fără a mai vorbi de parlamentarii Opoziţiei de atunci.

Legea nr.1/2000, prevederile ei în ansamblu, trebuie să facă obiectul dezbaterii de către întreg poporul român şi mai cu seamă de către ţărani şi foşti proprietari ai suprafeţelor de terenuri împădurite, având în vedere importanţa acestei legi, implicaţiile şi consecinţele foarte grave ce vor decurge din aplicarea lor.

Prevederea referitoare la composesorate menţionată în Legea nr.1/2000 va crea mai devreme sau mai târziu tensiuni interetnice în Ardeal şi zonele limitrofe. Menţinerea şi aplicarea acestei prevederi va duce la mari neplăceri şi confruntări, la grave probleme impuse în special autorităţilor locale privind ceea ce a fost pe timpul când s-au creat composesoratele şi ceea ce există astăzi.

La constituirea composesoratelor (1761-1764), Transilvania era subjugată de Imperiul Habsburgic, populaţia maghiară locuitoare în Ardeal era mult mai mică în comparaţie cu populaţia română, majoritară şi fără drepturi, iar suprafeţele terenurilor împădurite de români în decursul secolelor existenţei lor ca naţiune autohtonă erau atunci îndeajuns de mari şi multe, pentru ca imperialii să aibă de unde să dea după bunul lor plac, că doar nu dădeau din trupul ţării lor. Or, restituirea acestor composesorate ar însemna tocmai revernire la situaţia din vremea imperiului, adică o adevărată restaurare a ceea ce a fost amendat de istorie. Atunci, Transilvania, pământ milenar românesc, se afla sub jurisdicţia Imperiului Habsburgic, şi apoi Austro-Ungar. Acum, ea se află în componenţa patriei mamă, România, iar situaţia este mult prea diferită de ceea ce a fost atunci.

Este foarte bine de ştiut că aceste composesorate au fost înfiinţate ca o formă de folosinţă comună a pajiştilor, fâneţelor şi pădurilor de către membrii regimentelor secuieşti de graniţă, create de împărăteasa Maria Teresa. Proprietar al acestor terenuri rămânea în continuare statul. Dreptul de folosinţă comună a fost transformat în drept de proprietate individuală cu 100 de ani mai târziu, când au fost înfiinţate noi composesorate, după constituirea dualismului austro-ungar. Românii nu au fost primiţi în aceste composesorate decât într-un număr foarte mic, ca să nu se spună că au fost nedreptăţiţi.

Actualmente, multe dintre aceste composesorate se constituie sub prevederile Legii nr.1/2000 şi pe baza Regulamentelor de funcţionare a vechilor composesorate, având ca bază reforma agrară din 1921. Dar de ce trebuie mers aşa de mult în urmă, când de regulă reconstituirile generale privesc perioada măsurilor comuniste de expropriere după 1945!

Ba, mai mult, după cum se prezintă situaţia, se are în vedere ca şi maghiarii care trăiesc în străinătate să beneficieze de prevederile privind composesoratele. Pentru a veni în sprijinul acestora, s-a deschis un birou special la Budapesta, unde sunt invitate să se prezinte persoanele care susţin că sunt urmaşi ai titularilor composesoratelor.

Ambiguităţile Legii nr.1/2000 pun organele locale în imposibilitatea de a o aplica, născând o mare îngrijorare în rândul populaţiei româneşti, deoarece pretenţiile urmaşilor membrilor acestor composesorate şi ale UDMR-ului se ridică la atribuirea a peste 600 de hectare de pădure fiecărui individ, acordate conform unor legi ale fostului Imperiu Austro-Ungar.

În mod ciudat, s-a prevăzut în lege acordarea de terenuri împădurite composesoratelor în localităţi care n-au aparţinut niciodată acestora, cum sunt cazurile celor din zonele Întorsura Buzăului, Sita Buzăului, Bărcani, Dobârlău, Valea Mare, în care populaţia este aproape exclusiv românească şi unde aceasta este foarte îngrijorată că pe teritoriile ei vor ajunge stăpâni alţii. Un caz concret îl reprezintă comuna Zăbala, judeţul Covasna, unde, din ele 1500 de hectare ale fostului composesorat, 1400 hectare au fost date maghiarilor şi numai 100 de hectare românilor, deşi aceştia din urmă reprezintă 40% din totalul populaţiei. Aplicarea Legii nr.1/2000 (art.26, art.27) fără discernământ va aduce mari complicaţii pe termen lung, va afecta elemente care ţin de siguranţa naţională, liniştea, pacea etnică şi socială din zonă, şi chiar din întreaga ţară.

Nemulţumit de politica PDSR în domeniul retrocedării pădurilor, UDMR-ul ameninţă cu retragerea susţinerii parlamentare acordate PDSR-ului, în cazul în care foştii proprietari nu vor primi până în luna iunie 2001 titlurile de proprietate asupra pădurilor. Dacă ar fi să acceptăm composesoratele ca element inclus în prevederile Legii nr.1/2000, ar fi o mare greşeală pentru noi, românii, o dovadă a ştirbirii autorităţii statului român, acceptând un jaf asupra bogăţiilor noastre funciare.

Mulţi cetăţeni ai României de azi nu ştiu şi nici măcar nu au auzit despre composesorate; nu ştiu, pentru că noţiunea de composesorat ne este şi ne-a fost străină nouă, românilor, deoarece aceste foste organisme comunitare au servit puterii străine în perioade demult apuse pentru noi şi despre care nu am dori şi nici nu mai dorim să le reînviem.

Făcând apel la istorie, trebuie să spunem cu toată fermitatea că fostele composesorate au murit demult, odată cu grandiasa zi de 1 Decembrie 1918, când Transilvania, pământ milenar românesc, s-a reunit cu propria sa mamă, România, iar Tratatul de pace de la Trianon le-a declarat nule şi neavenite, deoarece acele composesorate fuseseră create de un imperiu care, practic, a dispărut ca cenuşa împrăştiată de vânt.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Are cuvântul domnul deputat Anghel Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Stimaţi colegi,

Vă rog să îmi permiteţi ca, în calitatea mea de preşedinte al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, de la această înaltă tribună a Parlamentului României, să adresez următoarea scrisoare deschisă domnului profesor universitar doctor Adrian Năstase, prim-ministru al Guvernului României:

Excelenţă,

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a iniţiat audieri preliminare privind fundamentarea bugetului de stat - secţiunile "Învăţământ", "Cercetare ştiinţifică", "Tineret şi sport" - prin prisma prevederilor stipulate în Legea învăţământului nr.84/1995, Legea nr.128/1997 privind statutul personalului didactic, legea nr.95/1998 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.8/1997 privind stimularea cercetării, dezvoltării şi inovării.

La audieri au participat miniştri de resort, preşedintele Academiei Române, reprezentantul Ministerului Finanţelor şi reprezentanţii Consiliului Naţional al Rectorilor, precum şi preşedinţii sindicatelor din învăţământ.

Participanţii au subliniat faptul că, deşi constituie priorităţi naţionale statuate prin legi organice, învăţământul şi cercetarea au fost sectoare vitregite timp îndelungat. Astfel, alocaţiile acordate învăţământului din bugetul de stat între anii 1996 - 2000 au fost de supravieţuire a sistemului (3,31% din p.i.b. în 1996; 3% din p.i.b. în 2000), iar pentru cercetarea ştiinţifică au scăzut dramatic (0,34% din p.i.b. în 1996, 0,13% din p.i.b. în 2000).

În aceste condiţii, membrii comisiei şi personalităţile invitate au solicitat printr-o scrisoare respectarea prevederilor legale privind dimensionarea bugetului de stat - secţiunea "Învăţământ, cercetare ştiinţifică şi sport", conform prevederilor art.170 din Legea învăţământului nr.84/1995 republicată, şi anume: finanţarea învăţământului de stat se face de la bugetul de stat, în limitele a cel puţin 4% din p.i.b., fără a include veniturile extrabugetare obţinute din activităţile unităţilor şi instituţiilor de învăţământ, precum şi alocaţiile de la bugetele locale, respectiv 0,8% din p.i.b. pentru cercetarea ştiinţifică.

Faţă de aceste solicitări legale, există în prezent semnale că, prin proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2001, aflat în finalizare la Guvern, aceste prevederi vor fi abrogate. Totodată, salarizarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar se va face de la bugetele locale, încălcându-se art.170 din Legea organică a învăţământului.

În actual stadiu, apreciem că bugetele locale se dovedesc a fi insuficiente asigurării surselor de finanţare pentru funcţionarea în bune condiţiuni a sistemului de învăţământ.

Ca atare, vă rugăm, domnule prim-ministru, profesor universitar doctor Adrian Năstase, să rămână plata salariilor, conform legii, la nivelul Ministerului Educaţiei Naţionale şi să se analizeze în perspectivă posibilitatea trecerii acestora la consiliile locale, respectiv judeţene.

Descentralizarea plăţii salariilor nu trebuie să producă haos. Aceasta mai poate fi amânată până când condiţiile economice vor fi de natură a permite o descentralizare reală, lipsită de sincope.

Cu încrederea că veţi asigura 4% din p.i.b. pentru învăţământ, respectiv 0,8% pentru cercetare, potrivit legii, vă asigurăm, domnule profesor universitar doctor Adrian Năstase, de alesele noastre sentimente.

Semnează preşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, Anghel Stanciu.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Doamna deputat Leonida Lari, apreciind că nu se va putea încadra în cele 3 minute, mi-a comunicat că va depune intervenţia la secretariat, şi îi mulţumesc pentru acest gest, care permite celorlalţi colegi să ia cuvântul, dar îi rog insistent să aibă în vedere că am depăşit deja demult ora intevenţiilor; urmează voturile finale şi, în consecinţă, îi rog să fie cât mai succinţi; să încerce să iasă din textul pe care şi l-au scris.

Domnul Ifrim Mircea.

Domnul Mircea Ifrim:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi deputaţi şi deputate,

Relaţia cu UNESCO este esenţială în politica externă şi în integrarea europeană. Ţara noastră este reprezentată la UNESCO de academician doctor Dan Hăulică, personalitate ce nu trebuie prezentată.

În ultima vreme, presa redă afirmaţii ale unor personalităţi politice care anunţă iminenta schimbare a distinsului ambasador şi, în acelaşi timp, calomniază personalitatea academicianului Dan Hăulică, incriminându-l că a fost ambasador înainte de 1989, fapt absolut inexact, dânsul fiind unul din cei care au semnat memoriul intelectualilor împotriva lui Nicolae Ceauşescu.

Aceste fapte au stârnit reacţia internaţională şi asistăm la protestele unor personalităţi, precum Robert Silman, preşedintele Consiliului Mondial al Audio-vizualului, Mohammed Sahnoun consilier special al secretarului general ONU, Federico Mayor, Director General UNESCO 1990-2000 şi alte 41 de personalităţi de notorietate universală.

Ambasadorul Dan Hăulică este ales pentru următorii 4 ani în Biroul executiv UNESCO, este ales preşedinte al Comisiei pentru Organizaţii Nonguvernamentale al UNESCO, este ales în Consiliul de administraţie şi Comitetul executiv al Fondului Internaţional Pentru Promovarea Culturii, este Preşedinte Executiv al Academiei Latine Internaţionale.

Schimbarea domnului ambasador Dan Hăulică ar reprezenta o mare eroare şi ar pune sub semnul întrebării ierarhia valorică ce există în ţara noastră. În acest sens, interpelarea mea vrea să atragă atenţia organelor în drept asupra acestei posibile erori, care ar pune România în mare dificultate pe plan internaţional. Cu atât mai mult cu cât ambasadorul Dan Hăulică are realizări deosebite şi în domeniul integrării în structurile europene a ţării noastre

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Corneliu Ciontu. Se pregăteşte domnul Becsek-Garda Dezideriu.

Domnul Corneliu Ciontu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am început să înţelegem în ultimii ani cât de puţine ştiam în 1989 despre democraţie şi cât de multe am avut cu toţii de învăţat, pentru a ne însuşi adevărata natură a acesteia. Am învăţat din propriile greşeli şi am căzut de acord asupra faptului că o adevărată reformă socială şi politică trebuie să înceapă cu clasa politică. Nu este însă mai puţin adevărat că o astfel de reformă trebuie să fie însoţită de înnoirea echivalentă a instituţiilor care condiţionează în bună măsură viaţa politică; mă refer la societatea civilă şi cu precădere la presă.

În timp ce ideea de societate civilă a fost deturnată în scopuri politice, presa şi-a însuşit misiunea, care prin definiţie îi revine, amendând de multe ori erorile clasei politice. Din nefericire, există însă reprezentanţi ai celei de-a patra puteri în stat care, neînţelegând imperativul deontologic esenţial al informării obiective a publicului, nu fac decât să întârzie amintita reformă morală a societăţii româneşti.

Deşi mi-aş fi dorit să vorbesc astăzi despre problemele acute ale societăţii româneşti, sunt nevoit să răspund unor astfel de reprezentanţi ai presei scrise, încercând pentru ultima dată să explic câteva chestiuni elementare a căror înţelegere ţine, în fond, doar de rea-voinţă.

În campania electorală, a fost vehiculată ideea că Partidul România Mare este o formaţiune de orientare extremistă. În ultimă instanţă, ne-am resemnat atunci cu gândul că, odată ce anumite interese politice vor fi împlinite, şi campania denigratoare se va încheia, această aberaţie ideatică va fi abandonată. Nu este aşa. Din acest motiv, mă simt nevoit să repet că o formaţiune politică poate fi numită extremistă numai atunci când prin documentele sale programatice şi prin ideologia sa propagă idei violente, ţintind în special discriminarea anumitor categorii sociale sau etnice.

Vă pot asigura că nu există în documentele programatice ale Partidului România Mare nici cea mai mică referire sau aluzie la astfel de idei, şi cu atât mai puţin în acţiunile sale politice.

Pretenţia de a vedea legile respectate şi justiţia aplicată nu poate fi catalogată ca extremistă nici măcar într-o ţară din lumea a treia.

Din acest motiv, având în sprijin chiar o decizie a Uniunii Europene, am hotărât să acţionăm în justiţie pe cei care ne acuză în mod absurd de extremism, cerându-le să facă proba acestei grave acuzaţii. Este, în ultimă instanţă, o datorie de onoare faţă de cele trei milioane de votanţi ai Partidului România Mare.

În acest context apare întrebarea logică cui îi este teamă de Partidul România Mare şi ce se urmăreşte prin atacurile nefondate la adresa formaţiunii noastre politice.

Mă limitez doar la aceste două explicaţii, dând timp acuzatorilor noştri să le înţeleagă şi să le interiorizeze, şi închei, ca să nu mai fiu semnalizat. Până atunci, doresc să vă amintesc că, persistând în a fi divizaţi fără motiv, România nu va reuşi să atingă nici unul din obiectivele pe care şi le-a propus.

Vă mulţumesc.

(Aplauze din partea Grupului parlamentar al PRM.)

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Becsek-Garda Dezideriu.

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Joi, în ziua de 15 martie, vom sărbători începutul Revoluţiei maghiare, sărbătoarea naţională a maghiarilor de pretutindeni.

În ziua de joi vom sărbători revoluţia care, prin programele sale, viza democratizarea societăţii, prin acordarea drepturilor şi libertăţilor civice.

Evenimentul pe care îl sărbătorim are o imporanţă majoră nu numai în istoria poporului maghiar, dar şi pentru naţiunile română, sârbă, croată şi slovacă, şi reprezintă un pas hotărâtor în lupta lor pentru emanciparea socială, naţională şi a iniţierilor spre progresul general.

Ca parte integrantă a primăverii europene, Revoluţia maghiară deschidea largi posibilităţi în lupta pentru progres şi libertate a popoarelor din centrul şi răsăritul Europei.

Din păcate, momentele istorice legate de evenimentele paşoptiste în manualele noastre de istorie de multe ori sunt greşit sau tendenţios interpretate - unul dintre acestea ar fi teza formulată de unii politicieni sau pseudoistorici care afirmă că în timpul revoluţiei, în luptele cu revoluţionarii maghiari, şi-au pierdut viaţa peste 40 de mii de români. După datele oficiale ale armatei austriece, pierderile umane ale românilor se ridicau la 4425 de persoane, iar ale saşilor la 244 de suflete.

Contemporanul evenimentelor, Gheorghe Bariţiu, unul dintre conducătorii de seamă ai Revoluţiei Române, a estimat aceste pierderi la circa 6000 de oameni.

După analiza componenţei etnice a diferitelor unităţi ale armatei revoluţionare maghiare, românii au luptat într-un număr de aproape 30000 în armata revoluţionară ungară, în timp ce oastea lui Avram Iancu din munţii Apuseni se ridica la 30000 - 40000 de oameni. Cum se explică acest fapt - masele de ţărani români care au devenit honvezi au ştiut că s-au eliberat din iobăgie datorită Revoluţiei ungare şi au recunoscut faptul că revoluţia înseamnă apărarea reformelor economice şi politice de care depindea progresul lor general.

Prin urmare, evenimentele din anii 1848 - 1849 prezintă numeroase exemple care permit reconcilierea dintre cele două naţiuni, şi nu duşmănia faţă de Revoluţia maghiară, cum se întâmplă, din păcate, şi în zilele noastre.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Ovidiu Drăgănescu are o intervenţie de un singur minut, şi după aceea trecem la şedinţa de vot.

Domnul Ovidiu-Virgil Drăgănescu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Într-un singur minut doresc să aduc atenţiei dumneavoastră memoria unui erou al Timişoarei şi, în egală măsură, erou al Poliţiei române - este vorba de sublocotenentul post-mortem Saşa Disici.

Aş fi dorit să rostesc aceste cuvinte săptămâna trecută, exact când era condus pe ultimul drum fostul subofiţer al Poliţiei române, dar, din păcate, programul Camerei Deputaţilor a fost schimbat.

Aş dori doar să menţionez astăzi că jertfa pe care Saşa Disici a făcut-o pentru dreptate, pentru impunerea legii, cu credinţa că binele învinge răul, va trebui să fie un ultim semnal de alarmă atât pentru Poliţia română, cât şi pentru întregul sistem de apărare din România.

De asemenea, trebuie să fie un semnal de alarmă pentru Parlamentul României care, trebuie să recunoaştem, nu a dat întotdeauna o dreaptă măsură cererilor venite dinspre Poliţia română, dinspre Ministerul de Interne.

În memoria unui martir al Timişoarei, a eroului post-mortem Saşa Disici, v-aş ruga, stimaţi colegi, să păstrăm un minut de reculegere.

(S-a păstrat un moment de reculegere.)

Vă mulţumesc.

Doamna Leonida Lari Iorga:

Alegeri într-o colonie a Rusiei - Basarabia.

Toţi românii de bună-credinţă din România sunt cuprinşi de o mare îngrijorare în urma alegerilor parlamentare din Basarabia. Ani de zile după 1989, liderii Mişcării de Eliberare şi Reîntregire Naţională de acolo s-au adresat clasei politice de la Bucureşti să apropie cele câteva judeţe de Ţara - mamă şi ani de zile s-au aplicat doar nişte farduri ieftine pe obrazul plâns al Basarabiei. Oamenii care au văzut moartea cu ochii pentru idealurile naţionale, precum Vieru, Ilaşcu, Matcovschi, Dabija, Druc, Hadîrcă şi alţii au făcut drum bătut între Preşedinţie şi Guvern în toate regimurile, dar sulemeneala superficială peste lacrimile concrete ale unei populaţii hăituite şi înfometate nu a fost schimbată prea mult. De la podurile de flori trebuia să se treacă la podurile de fier, la aceleaşi şine de cale ferată pe întreg cuprinsul Ţării Româneşti, trebuia să se stabilească un sistem energetic unic, să se formeze firme mixte moldo-române, să se colaboreze, în special, cu societăţi de creaţie şi formaţiuni politice unioniste, să se creeze o mentalitate şi o atitudine faţă de românii basarabeni şi judeţele lor, la fel ca pentru românii şi judeţele din interiorul Ţării.

Neîndoielnic, toate aceste măsuri despre care am vorbit puteau fi incluse într-un program coerent, întocmit temeinic şi la nivel guvernamental. Or, la luările mele de cuvânt de 8 ani la rând în Parlament, la plenare, congrese, în privinţa situaţiei disperate a românilor basarabeni, nu o dată mi s-a reproşat că mă ocup prea des de acest subiect, că altele sunt imperativele vremii. Ba ziare ca "Evenimentul zilei", "Monitorul de Suceava", "Libertatea", "Naţional" m-au denigrat în fel şi chip pe mine şi pe colegii mei de luptă, făcându-se a uita serviciile reale aduse de către noi României şi faptul că am ţinut piept puhoaielor străine, apărându-ne "sărăcia, şi nevoile, şi neamul", precum spunea marele Eminescu.

Dar cine a pledat şi a obţinut victoriile din 1989 în Basarabia? - limba română, limbă de stat, grafia latină, istoria românilor, însemnele naţionale? O mînă de intelectuali basarabeni sau aceşti scuipători de otravă şi noroi care au stat la călduţ, alde C. Nistorescu (deunăzi s-a luat şi de noi, cei de la P.R.M.), I.Cristoiu, T. Avram, Gr. Gricurcu şi alţii.

Se întreabă, însă, cât să reziste nişte oameni vânaţi, striviţi, arestaţi, ameninţaţi cu moartea, în faţa unui colos imperial rus, cu Armata a 14-a de ocupaţie în coastă şi fără un sprijin serios din partea Ţării - mamă.

Clasa politică de la conducerea României, în tot acest timp de la 1989 încoace, nu a privit problema Basarabiei ca pe o prioritate, ci s-a ocupat de interese de mâna a doua, de înavuţiri rapide şi ascensiuni uluitoare peste noapte, cu iz de parvenitism. Iar presa din România era preocupată mai cu seamă de scandaluri cu vip-uri, de poze obscene, jigniri şi umiliri aduse românilor basarabeni şi bucovineni, iar nu de necazurile, de strigătul lor de ajutor, cu gura strâmbată de baionetă şi auzul zdrumicat de şenilele tancurilor.

Singurele ziare care au publicat număr de număr articole, interviuri, versuri, radiografiind situaţia reală din aceste teritorii ocupate sau într-o independenţă precară, trebuie să recunoaştem, la Bucureşti, au fost "România Mare" a domnului C.V.Tudor, "Totuşi iubirea" a domnului Păunescu, ce nu mai apare, "Românul" (care nu mai apare), la Chişinău - "Literatura şi Arta", "Glasul Naţiunii", iar la Cernăuţi - "Plai Românesc" şi "Arcaşul", care apar când şi cum.

Şi acum, într-un tîrziu, după ce că n-au răspuns cu nici un cuvânt de compasiune, cu nici un umăr de sprijin chinuiţilor români din Basarabia şi Nordul Bucovinei, tot aceşti cameleoni politici, tot aceşti şacali ai presei se apucă cu mâinile de cap: vai, ce s-a întîmplat în Basarabia, vai, ce-au făcut românii basarabeni ?! Dar ce puteau să mai facă, doamnelor şi domnilor, lăsaţi fiind de izbelişte de către Ţara lor, istoviţi de foame, frig şi de un război cu Rusia, că acesta a fost, în fond, conflictul transnistrean în care s-au pierdut mii de vieţi omeneşti.

Oricum o fi, puţini câţi sunt acolo, au făcut, totuşi ceva mai mult, dacă e să comparăm cele câteva milioane care s-au confruntat cu hidra imperială rusă pe lângă cele 24 milioane din Ţară, care au privit această confruntare.

Care va fi situaţia de mai departe în această colonie a Rusiei - Basarabia? Câştigătorul scrutinului din 25 februarie 2001, Vl. Voronin, deja a făcut nişte declaraţii antiromâneşti, pentru că el şi acoliţii săi sunt antiromâni şi încă legaţi cu mafia rusă, deţinătoare de gaze, petrol, tutun, energie electrică. Dar mai trist ca orice este că se urmăreşte aruncarea peste bord a muncii şi a luptei noastre de zeci de ani: victoriile spirituale pentru păstrarea identităţii românilor basarabeni. O foamete cruntă, aş zice, provocată, ca cea din 1946-1947, după al doilea război mondial, o dorinţă de supravieţuire pe acele pământuri, o ştrangulare a suflării, ca între ciocan şi nicovală, o lipsă de informare din cauza întunericului din sate a determinat pierderea alegerilor în Basarabia de către unionişti. Fireşte, un anume rol l-a avut şi faptul că forţele naţionale unioniste nu s-au coagulat într-un bloc comun, dar acesta, totuşi, n-a fost un factor determinant alături de vagoanele de ajutoare şi bani pompate de la Moscova. De acum încolo va începe vânătoarea liderilor Mişcării de Eliberare, atacul asupra spiritualităţii româneşti, exact ca în timpul ocupaţiei din 1940, exact ca în timpul războiului din Transnistria, din 1992.

S-ar mai putea ca atunci când Voronin şi clica sa va întinde prea tare coarda, să aibă loc tulburări sociale, chiar şi vărsări de sânge. Dar atunci i-aş cere o socoteală lui Voronin, şi anume, să-şi amintească momentul pe când era ministru de Interne şi au fost arestaţi câţiva adolescenţi care cântau cântece patriotice. Arestarea lor a declanşat furia oamenilor care s-au adunat cu sutele în faţa clădirii Ministerului de Interne. Să-şi mai amintească tov. Voronin că a apelat la noi, scriitorii (G.Vieru, N.Dabija, eu şi preotul Buburuz), pentru a domoli mulţimile şi a evita masacrul preconizat de generali ruşi, căci pe noi ne ascultau aceste mulţimi, şi nu pe el.

Iată, aşadar, că sumbrele mele previziuni despre care am preîntâmpinat nu o dată societatea românească prind să ia contur. Şi mai cutează unii fraţi să spună, de ce, adicătelea, anumite personalităţi marcante din Basarabia n-au rămas acolo? Ei bine, fraţilor, dar ce Dumnezeu vreţi, ca toţi liderii naţionali basarabeni să stea prin puşcării ca Ilie Ilaşcu şi grupul său, să fie zdrobiţi de autocare ca Dumitru Matcovschi, să zacă în morminte ca Lida Istrati, Ion Vatamanu, Doina şi Ion Aldea Teodorovici? Da, acestea sunt consecinţele după recunoaşterea unui stat în stat de către Ţara - mamă, cumplite, fatale. Dar, de fapt, dacă ne gîndim bine, a fost recunoscut statutul de colonie basarabeană a Rusiei şi statutul de colonie bucovineană a Ucrainei pe pămînturile strămoşeşti ale României. Iar în colonii, alegerile, oricât de corecte ar fi în aparenţă, nu sunt, totuşi, ca în ţările libere, ci supuse regimului şi controlului colonial. Ar fi cazul ca democraţiile occidentale să înregistreze în analele lor că fenomenul colonialismului, împotriva căruia ele luptă cu atâta îndârjire pe tot mapamondul, se mai menţine alături de ele, în inima Europei, şi anume în România, pe teritoriile ei răpite de străini. Şi să mai consemneze aceste democraţii occidentale că au primit o lecţie dură în aceste alegeri pentru indiferenţa şi lipsa lor de vigilenţă.

Însă viaţa merge înainte, reunificarea va avea loc, asta o spun profeţii, chiar şi cei ruşi. În Ţara Românească, cu toate durerile ei, există o formaţiune politică pentru care Reîntregirea este o prioritate - Partidul România Mare. De altfel, e unicul partid în programul căruia e scris clar şi răspicat despre necesitatea Reîntregirii, întru bunăstarea întregului popor român. De ce anume acest partid, şi nu altele, a pus problema teritoriilor ocupate şi semiocupate? Pentru că Partidul România Mare pune miza pe interesul naţional şi nu pe tranzacţiile efemere, pentru că n-a cedat pământuri strămoşeşti prin tratate mizerabile, pentru că n-a admis o a doua limbă oficială în stat - limba maghiară, creând astfel un precedent pentru oficializarea limbii ruse în Basarabia, pentru că n-a distrus Armata şi Securitatea Română, pentru că n-a pus la pământ economia naţională, lăsând fără siguranţa zilei de mâine românii din Ţară şi pe cei din afara actualelor ei hotare, pentru că PRM e unicul partid care a făcut ceva concret pentru eliberarea eroului naţional Ilie Ilaşcu, acordându-i cetăţenia română şi calitatea de senator al României. Tocmai din aceste considerente, anume de acest stâlp susţinător de neam, Partidul România Mare, condus de senatorul Corneliu Vadim Tudor, s-au rezemat, cu toată încrederea, cu toată speranţa patrioţii români din Basarabia şi Bucovina.

Trăiască România Mare!

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Cu aceasta, şedinţa destinată intervenţiilor a luat sfârşit.

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că din 343 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 301, sunt absenţi 43, participă la alte acţiuni parlamentare 6, iar cvorumul legal pentru votul final este de 173. Trecem prin urmare la votul final.

La primul punct, avem Raportul Comisiei de mediere la Proiectul Legii administraţiei publice locale.

Rog toţi şefii grupurilor parlamentare să-şi invite în sală colegii. Constat că PD-ul nu este, nici PRM-ul, care are intenţia să voteze împotrivă, nu se mobilizează.

Pentru a exersa numărarea voturilor, daţi-mi voie să supun la vot câteva rapoarte care nu au caracter organic.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/1999 privind scoaterea din rezervele de stat a unor cantităţi de produse petroliere ce vor fi acordate, în mod gratuit, Ministerului Apărării Naţionale.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.8/1999 privind unele măsuri pentru susţinerea Programului de restructurare prin garantarea unui credit la Societatea Comercială "Sidex" Galaţi.

E vorba de o lege cu caracter organic.

Cine este pentru raport? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.44/2000 referitoare la unele măsuri privind asigurarea bunurilor mobile exportate temporar.

Cine este pentru raport? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu.

Votat în unanimitate.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor prevederi ale Legii nr.31/1996 privind regimul monopolului de stat.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art.1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.55/1999 pentru interzicerea publicităţii produselor din tutun în sălile de spectacol şi interzicerea vânzării produselor din tutun minorilor; lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Proiectul de Lege pentru acceptarea amendamentului la Protocolul de la Montreal privind substanţele care epuizează stratul de ozon, adoptat la cea de-a IX-a Reuniune a Părţilor, la Montreal, 15 - 17 septembrie 1997; lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.110/2000 pentru aderarea României la Convenţia internaţională privind salvarea, adoptată la Londra la 28 aprilie 1989; lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Stimaţi colegi,

Insist să se prezinte toţi deputaţii în sală pentru exprimarea votului la legile organice!

Lipseşte Grupul PD jumătate, PNL-ul la fel...

Vă rog să număraţi pe cei prezenţi în sală şi să vedeţi că nu e în regulă.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.84/2000 pentru ratificarea Acordului-cadru de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Paris la 3 august 2000 şi la Bucureşti la 14 august 2000; lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.63/2000 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare privind finanţarea Proiectului pentru sprijinirea serviciilor din agricultură semnat la Bucureşti la 27 martie 2000; lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abţineri sunt? Nu.

Adoptat în unanimitate.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.90/2000 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare PHARE dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la participarea la cel de-al V-lea Program-cadru în domeniul cercetării şi dezvoltării tehnologice semnat la Bucureşti la 30 decembrie 1999; proiect de lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Votat cu unanimitatea celor prezenţi.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.77/2000 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului "Facilitarea comerţului şi transportului în sud-estul Europei" semnat la Bucureşti la 7 iulie 2000; proiect cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.96/2000 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la facilitatea de pregătire a proiectelor PHARE 2000/2001 - RO9915, semnat la Bucureşti la 30 decembrie 1999.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.116/2000 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare PHARE dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Facilitatea de recuperare PRE-INS FACILITY, semnat la Bucureşti la 30 decembrie 1999.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.117/2000 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor Ffacilitatea pentru infrastructuri de mari dimensiuni partea a 5-a, semnat la Bucureşti la 30 decembrie 1999; lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.112/1999 privind organizarea şi desfăşurarea celei de a II-a sesiuni a examenului naţional de capacitate în anul 1999; lege cu caracter organic.

Cine este pentru raport? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.36/1998 privind unele măsuri de protecţie pentru personalul al cărui contract individual de muncă va fi desfăcut ca urmare a concedierilor colective determinate de reorganizarea Regiei Autonome de Electricitate RENEL, Regiei Autonome a Gazului ROMGAZ Mediaş şi Regiei Autonome a Petrolului PETROM Bucureşti; lege cu caracter organic.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotriva raportului? Nu sunt.

Abţineri? Nu.

În unanimitate.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect; lege cu caracter organic.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate.

Proiectul de Lege privind pensiile militare de stat; de asemenea, lege cu caracter organic.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri dacă sunt? Nu sunt.

În unanimitate.

Urmează la vot, stimaţi colegi, Raportul Comisiei de mediere la Proiectul Legii administraţiei publice locale, lege cu caracter organic.

Supun votului dumneavoastră acest raport.

Cine este pentru? Vă rog să vă exprimaţi votul şi să ţineţi mâna sus până când numărăm. 224 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 61 voturi împotrivă.

Abţineri dacă sunt?

Cu 224 voturi pentru, 61 contra şi 3 abţineri, raportul Comisiei de mediere pentru Legea administraţiei publice locale a fost votat.

Şi-a manifestat dorinţa de a explica votul şeful Grupului parlamentar al PRM.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Onoraţi reprezentanţi ai Guvernului şi colegi deputaţi,

Vin în faţa domniilor voastre pentru a explica de ce şi cum un vot împotrivă poate să fie un vot constructiv, pentru că pornim de la ideea că noi am considerat necesară adoptarea unei asemenea legi.

Pornim de la ideea că pe structura acestei legi, reprezentanţii partidului nostru, pe tot parcursul activităţii legislative, s-au străduit şi au reuşit, prin nenumărate amendamente pe care le-au propus cu rigurozitate, să aducă elemente folositoare în adoptarea legii. Chiar la raportul Comisiei de mediere pe care, astăzi, l-am supus votului, colegii noştri - şi îmi daţi voie să-i remarc pe domnul deputat Moiş, pe domnul Brudaşca şi pe domnul profesor Leonăchescu - şi-au adus o contribuţie esenţială în finisarea unor articole. Şi, totuşi, am votat împotrivă pentru că, în esenţa ei, legea conţine prevederi pe care noi le considerăm anticonstituţionale şi, prin aceasta, antinaţionale.

Explicaţia apare cu atât mai necesară, într-un actual peisaj legislativ, pe care daţi-mi voie să-l apreciez ca fiind confuz. Am votat Legea imobilelor preluate abuziv de stat. Domnul prim-ministru, aici prezent, cu loialitatea care-l caracterizează, cu aprecierea sa de bun jurist, pe care o respect, a considerat că aceasta este o lege care reuşeşte să nemulţumească pe toată lumea. Dar o acţiune întreprinsă pentru blocarea acestei legi nu s-a făcut.

Pe de o parte, am votat cu toţii, în prezenţa reprezentanţilor Guvernului, care au votat ca deputaţi alături de noi, Legea privind secretul de stat, o lege pe care, atunci când am votat-o, am considerat-o bună, iar la ora actuală, pentru anumite condiţii pe care eu le apreciez numai de formă şi care reprezintă neînţelegerea din partea unor anumiţi reprezentanţi ai massmedia a esenţei legii, o criticăm până la încercarea de blocare a promulgării sale. Este o şovăială pe care nu o putem îndrepta decât dacă luăm o poziţie demnă şi verticală şi aceasta vrem s-o luăm noi, în raport de această lege.

Nu voi reitera aici disputele juridice în legătură cu ceea ce noi considerăm că, prin introducerea posibilităţii folosirii în anumite condiţii a unor limbi minoritare în activitatea de administraţie, se aduce atingere art.13 din Constituţie. Au existat foarte multe argumente care au demonstrat acest lucru, ni le însuşim şi ni le asumăm, au existat argumente care au considerat că nu se aduce atingere limbii oficiale a ţării, le respectăm, dar le respingem.

Se uită însă esenţa unui lucru şi aş vrea să înţelegeţi ce apreciem noi că aţi votat dumneavoastră. Se uită împrejurarea că limba oficială, în afară de o noţiune literară, este o sintagmă juridică. Ea are un anume conţinut, precis determinat, şi limbă oficială înseamnă limba folosită în activitatea organelor statului şi în raporturile acestora cu cetăţenii.

Şi, atunci, ajungem la următoarea situaţie. În condiţiile în care se permite ca activitatea consiliilor locale, în anumite condiţii de ponderi stabilite arbitrar a prezenţei minoritarilor, să-şi desfăşoare lucrările în limba minorităţii, înseamnă că hotărârile se iau în limba minorităţii, înseamnă că actele se emit în limba minorităţii. Şi, prin votul dumneavoastră de astăzi, responsabil pentru fiecare, aţi făcut ca, în România, actele oficiale ale organelor statului să fie traduse dintr-o limbă a minorităţii în limba română şi aceasta este inadmisibil, aceasta este neconstituţional.

Nu aş vrea să spun că anumite legi, sau ar trebui să spun, deşi nu aş vrea, că anumite legi au fost votate ca urmare a unor conivenţe politice de care noi suntem străini şi nu ne interesează. Dar...

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Suntem, totuşi, la explicarea votului, nu la dezbaterea generală!

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule preşedinte,

Am încheiat, este fraza de încheiere şi vă mulţumesc, dacă mă lăsaţi să o rostesc şi o voi rosti aşa, pentru ca să fie scurtă. De mult, în viaţă, nu mai cred în coincidenţe şi faptul că astăzi, marţi, 13 martie, la 2 zile înainte de 15 martie, se votează această lege, nu cred că este o coincidenţă.

Vă mulţumesc pentru că m-aţi ascultat şi vom răspunde toţi pentru votul nostru. (Aplauze în Grupul parlamentar al PRM)

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Grupului PDSR, domnul deputat Ionel Olteanu.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Stimaţi membri ai Guvernului,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Reacţia celor care au votat astăzi pentru adoptarea Legii administraţiei publice locale trebuie să fie firească, în sensul că am votat cu convingere o lege bună.

Argumentele noastre au fost explicate. Ţin însă să precizez distinsului meu coleg că, cel puţin ca jurist, trebuia să aibă în vedere faptul că, într-un stat de drept, preeminenţa legii este absolut necesară şi că, din perspectiva în care Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, lege ratificată de România, care face parte din Dreptul intern şi care, potrivit dispoziţiilor art.20 şi 11 din Constituţia României, prevalează asupra oricăror alte norme incomplete sau contrare din Dreptul intern originar, această Convenţie-cadru prevede, la paragraful 66 din raportul său explicativ, fără nici o îndoială, că utilizarea limbilor minorităţilor naţionale în administraţia publică locală nu va afecta, în nici un fel "statutul limbii oficiale".

Prin urmare, înţelegem, cu toată convingerea, cei care am votat pentru această lege, că am votat pentru o lege bună, pentru că, în nici un caz, în aplicarea acestei legi, utilizarea limbii minoritare nu poate afecta utilizarea limbii oficiale şi statutul acesteia.

Este, deci, dincolo de orice îndoială faptul că aplicarea acestei legi trebuie să fie conformă principiului statului de drept şi normelor unei democraţii reale. De aceea m-am văzut nevoit să explic şi să citez, în mod riguros, paragraful din Convenţia-cadru care dă fundament votului nostru, votului favorabil acestei legi şi, în acelaşi timp, respinge orice aserţiune legată de o pretinsă neconstituţionalitate a acestei legi, în raport de art.13 din Constituţia României. Pentru că art.13 proclamă foarte clar că limba oficială în România este limba română şi va rămâne limba română, dar aceasta nu împiedică utilizarea unor limbi minoritare în condiţiile prevăzute de legea adoptată astăzi.

Stimaţi colegi,

Încerc să închei cu o concluzie. Atât Legea privind imobilele naţionalizate, cât şi legea adoptată astăzi sunt nu doar două acte normative votate pentru alinierea la legislaţia europeană, ci două legi fundamentale care confirmă voinţa actuală a României, în sensul ataşamentului indiscutabil la valorile democratice, la valorile europene.

Vă mulţumesc. (Aplauze în partea dreaptă a sălii)

Domnul Valer Dorneanu:

Are cuvântul domnul Viorel Coifan, din partea Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Gheorghe Viorel Coifan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

În numele Grupului Partidului Naţional Liberal, vă declar că am votat o lege bună. Am votat o lege bună, este perfectibilă şi este datoria noastră ca, împreună, să elaborăm Codul administrativ, ca această lege să nu fie o lege singulară, ci să se armonizeze şi cu celelalte legi. (Din partea grupului PRM se strigă Ura!, aplauze, rumoare.)

Doresc să spun că această lege respectă Carta Europeană a autonomiei locale, această lege a fost perfecţionată în cadrul Comisiei de mediere şi nu pot decât să mulţumesc colegilor din diverse grupuri politice pentru efortul comun de a face o lege. (Din partea grupului PRM: Timişoara!)

Vă mulţumesc. Într-adevăr, trăiască Timişoara!

Prin urmare, credem că este locul şi rolul nostru de a face ca această lege, pe măsură ce ea va fi pusă în practică, să fie perfecţionată. Este datoria noastră să grăbim procesul de racordare a legislaţiei româneşti la aquis-ul comunitar şi, astfel, să ne înscriem în rândul ţărilor care vor intra rapid în Uniunea Europeană.

Vă mulţumesc pentru atenţie şi o zi bună tuturor! (Rumoare, aplauze în Grupul PRM)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi de la PRM,

Nu am auzit să fie astfel de manifestări în sală, când au luat cuvântul oamenii dumneavoastră.

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Noi suntem oameni serioşi!

Domnul Valer Dorneanu:

Nu au fost nici huiduiţi, nu au fost nici aplaudaţi.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş(din sală):

Vă cer scuze în numele grupului!

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog s-o faceţi de la tribună. Veniţi la tribună, domnule deputat.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Pe procedură!

Domnul Valer Dorneanu:

Are cuvântul domnul deputat Oltean, din partea Grupului PD.

Suntem la explicarea votului, nu suntem la procedură!

Domnul Marcu Tudor:

Vreau să vă cer scuze. Invoc o problemă de procedură, votul s-a făcut. Este vorba de egalitatea cu care preşedintele de şedinţă, în speţă domnul Valer Dorneanu, tratează pe cei care vorbesc. Dacă fac parte dintr-un partid de opoziţie, cum suntem noi, singurul partid de opoziţie, de altfel, din acest întreg Parlament, se invocă rapid că nu au voie să spună probleme de fond, dar, în acelaşi timp, ceilalţi doi, unul coleg de partid al domniei sale şi celălalt coaliat cu domnia sa, au fost lăsaţi să vorbească pe probleme pe fond, lucru cu care noi nu suntem de acord.

Domnul Bolcaş avea de spus o frază foarte importantă pe care eu o spun acum că, dacă nu, oricum o scriem: că domnul Adrian Năstase a făcut o referire la neconstituţionalitatea unor hotărâri în această privinţă, chiar cu vreo şase luni în urmă. Şi a vrut să spună şi să explice acest lucru. Eu îl ştiu prea inteligent pe domnul Năstase să nu înţeleagă acurateţea frazelor pe care domnul Bolcaş vroia să le spună, dar nu a fost lăsat. În schimb, ceilalţi colegi ai domniei sale au fost lăsaţi pe fond cât au vrut. De aceea, noi am reacţionat negativ.

Doamna Viorica Afrăsinei (din bancă):

Hai, lăsaţi!

Domnul Marcu Tudor:

Doamnă,. asculaţi-mă şi pe mine, că eu nu v-am întrerupt niciodată. Faceţi parte dintr-un partid care reprezintă mai mult decât noi şi ca atare, vă puteţi manifesta prin bunăvoinţa domnului Valer Dorneanu. Noi nu avem această bunăvoinţă şi de aceea ne-am manifestat necorect, dar aceasta a fost reacţia noastră pentru că nu ni s-a dat voie să vorbim.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, nu sunteţi dumneavoastră cel care puteţi să atrageţi atenţia celor din sală să nu vă întrerupă. Vă spun de ce, pentru că tot timpul vociferaţi, tot timpul întrerupeţi.

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Pe noi ne acuzaţi şi pe doamna nu!

Domnul Valer Dorneanu:

V-am acuzat, pentru că v-aţi uitat ceasul acasă, domnule Tudor, şi aţi depăşit timpul. Eu nu i-am reproşat şefului grupului dumneavoastră parlamentar că a abordat chestiuni de fond, l-am oprit pentru că vorbea ca la dezbateri generale.

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Aşa au vorbit şi ceilalţi!

Domnul Valer Dorneanu:

Nu este adevărat. V-am spus, v-aţi uitat ceasul acasă şi la intervenţii şi peste tot, dumneavoastră aţi depăşit durata intervenţiilor cu 15 minute şi pe urmă reproşaţi şi vociferaţi când iau ceilalţi cuvântul.

Are cuvântul domnul deputat Oltean din partea Grupului PD. Vă rog frumos să-i daţi ascultare.

Rog deputaţii să nu mai asalteze Guvernul ca să producă momente de tensiune aici.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnilor miniştri,

Astăzi, în plenul Camerei s-a acordat votul final unei legi extrem de importante, unei legi care vine să îmbunătăţească sistemul de reglementare pentru un domeniu atât de important cum este cel al administraţiei publice, al autorităţilor publice locale. Este de subliniat faptul că acest domeniu a fost printre primele domenii pentru care guvernanţii au manifestat un interes deosebit în a-l reglementa în aşa fel încât autorităţile să poată să-şi exercite atribuţiile în interesul cetăţeanului.

Încă din 1991, legea astăzi în vigoare, Legea nr.69, a fost printre primele acte normative de mare importanţă pe care Guvernul vremii respective le-a adoptat şi le-a susţinut în plenul celor două Camere. Legea pe care noi astăzi am votat-o şi pe care Grupul parlamentar al Partidului Democrat a votat-o fără nici un fel de reţinere, este un pas înainte faţă de actuala reglementare. (Aplauze.) Mulţumesc, mulţumesc, dar nu este nevoie de aplauze.

De aceea, noi considerăm că această lege, chiar dacă stârneşte nemulţumirea unora, ea vine să ridice la o calitate superioară modul de reglementare a domeniului administraţiei publice şi să clarifice mult mai bine atribuţiile autorităţilor publice locale şi să apropie, dacă vreţi, administraţia publică de cetăţean.

Sigur, nici o lege nu este perfectă. De aceea, nici aceasta nu poate să fie perfectă, însă cred că dacă, pe parcursul aplicării acesteia, imperfecţiunile vor ieşi la iveală, tot noi vom fi aceia care vom veni şi le vom adapta.

Susţin încă o dată necesitatea ca această lege să fie cât de curând şi cât de repede posibil publicată în Monitorul Oficial, pentru ca ea să fie aplicată cu responsbilitate de către autorităţile publice locale. Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Ráduly din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Domnul Ráduly Róbert Kálman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am făcut încă un pas în procedura de adoptare a proiectului Legii privind administraţia publică locală. Eu aş spune, în primul rând, să nu spunem hop până n-am sărit gardul, pentru că mai este un pas înainte ca legea să ajungă în Monitorul Oficial, un pas firesc şi un pas benefic. Unul dintre opozanţii acestei legi doresc să o atace la Curtea Constituţională. Cred că este un pas benefic, pentru că noi avem încredere în înţelepciunea Curţii, în înţelepciunea Parlamentului, credem că această lege este una constituţională, dar singura care poate să se pronunţe pe fond asupra acestei probleme este, conform Constituţiei, Curtea Constituţională şi o dată ce ea se va pronunţa pentru constituţionalitatea acestui proiect de lege înseamnă că o dată pentru totdeauna o armă a retoricii naţionaliste din România va fi înlăturată de pe eşicherul politic.

În al doilea rând, credem că este o lege bună, însă a adopta o lege bună în Parlamentul României nu este suficient. Credem că este o lege bună aşa cum, de exemplu, şi Legea 1/2000 privind terenurile forestiere şi agricole am crezut, la vremea respectivă şi credem şi astăzi, că este o lege bună, însă, aşa cum am putut vedea, a trecut mai bine de un an de la adoptarea acelei legi şi încă, în practică, s-a pus foarte puţin sau mai deloc din prevederile ei.

Sperăm că, de această dată, în privinţa reformei în administraţia publică locală, lucrurile vor sta altfel. Sperăm că, în foarte scurt timp, ceea ce a dorit legiuitorul să regăsim şi în practica de administraţie locală, ca, în înţelepciunea lor, comunităţile locale, împreună cu Guvernul României să găsească formele de implementare cele mai rapide şi cele mai corecte cu privire la noile prevederi ale legii şi, drept urmare, să putem spune că legea este bună pentru că ea este bună în practică. Acesta ar fi marele câştig, acesta ar fi un mare câştig nu numai pentru noi, Parlamentul României, ci pentru toate colectivităţile locale din această ţară.

În încheiere, permiteţi-mi să vă spun doar un lucru: noi avem speranţa că ceea ce am votat astăzi a deschis şi nu a închis o cale. Astăzi am păşit pe calea europeană în sensul descentralizării şi, în foarte scurt timp, în câteva luni sau în câţiva ani, această descentralizare va merge în firescul ei în continuare. O să avem poliţie comunitară, o să avem servicii de distribuţie comunale de gaz şi de electricitate, o să avem comunităţi locale puternice, o să avem finanţe locale adiacente necesare ca, prin urmare, să putem spune că ceea ce am făcut astăzi este un pas decisiv. În această speranţă am votat, sper că şi dumneavoastră aţi făcut la fel, iar Grupul parlamentar al UDMR va fi un partener întotdeauna, pe această cale, a administraţiei publice locale europene.

Vă mulţumesc. (Aplauze dinpartea dreaptă a sălii.)

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Europa voastră este în Ungaria, domnule!

Domnul Valer Dorneanu:

Mai doreşte cineva să intervină? De fapt, din partea grupurilor parlamentare s-a explicat votul.

Stimaţi colegi, haideţi să încercăm totuşi, măcar din când în când, să respectăm Regulamentul. Am dat cuvântul fiecărui grup parlamentar pentru a explica votul. Cel mult am putea da drept la replică. Ce doriţi, domnule Năstase?

Domnul secretar Năstase, cu rugămintea de a vă aduce aminte că sunteţi secretar al Camerei Deputaţilor şi, deci, dator în egală măsură cu mine să respectăm Regulamentul.

Domnul Ioan Mihai Năstase:

Mult stimate domnule preşedinte,

Stimate domnule prim-ministru, care astăzi trebuia să rămâneţi în continuare în sală, (privind către loja Guvernului)

Permiteţi-mi să iau cuvântul în calitate de secretar al Biroului permanent, cu responsabilitatea pe care o am, aceste şedinţe să se desfăşoare în mod corespunzător.

Daţi-mi voie să constat, cu toată consideraţia pe care o am pentru dumneavoastră, domnule preşedinte, că astăzi, dumneavoastră nu aţi asigurat cadrul corespunzător de desfăşurare a acestei şedinţe.

În primul rând, la loja miniştrilor şi a primului-ministru se poartă discuţii, şedinţe în paralel cu şedinţa în plen a Camerei Deputaţilor. (Aplauze din partea stângă a sălii.) Dacă dumneavoastră consideraţi că acest mod de desfăşurare a activităţii Camerei Deputaţilor este corespunzător, atunci, daţi-mi voie să mă îndoiesc de faptul că dumneavoastră sunteţi responsabil de funcţia pe care o aveţi în această Cameră a Deputaţilor.

În timp ce reprezentantul Grupului parlamentar al PRM prezenta poziţia grupului domnul prim-ministru Adrian Năstase, faţă de care am toată consideraţia în calitatea dânsului de jurist şi cadru didactic, trata cu lipsă de respect pe onorabilul dânsului coleg, avocatul Bolcaş, şi prin această atitudine a adus un afront nu numai onorabilului dânsului coleg, ci întregului Grupul parlamentar al PRM. Dacă aceasta consideraţi dumneavoastră că este o modalitate civilizată de a desfăşura şedinţele Camerei Deputaţilor, daţi-mi voie să mă îndoiesc de corectitudine şi de o atitudine corectă. Noi dorim să desfăşurăm această activitate în faţa unei mass-medii care să aprecieze poziţia noastră de intelectuali, de reprezentanţi demni ai unui electorat. Or, dacă comportamentul nostru în şedinţă se desfăşoară în acest fel... Poftiţi şi acuma, în acest moment... (Privind spre loja Guvernului, unde se discută.)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate domnule coleg, ce fel de morală promovaţi dumneavoastră? Dar când erau colegii dumneavoastră, domnul Stanciu, care vorbea cu primul-ministru, ce morală aplicaţi dumneavoastră?

Domnul Ioan Mihai Năstase (din bancă):

Nu permiteţi. Atunci toată sala se va transforma în fel de fel de grupuleţe. (Aplauze din partea stângă a sălii.)

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Dan Ioan Popescu.

Domnul Dan Ioan Popescu:

Stimate domnule secretar, reprezentant al Grupului Partidului România Mare, cred că modul dumneavoastră de adresare nu face cinste calităţii de deputat şi de membru în Biroul permanent al Camerei Deputaţilor. Faptul că domnul prim-ministru, împreună cu miniştrii Cabinetului Adrian Năstase, participă la dezbaterile Camerei este o obligaţie constituţională.

Domnul Ioan Mihai Năstase (din bancă):

...să participe, nu să discute în plenul şedinţei.

Domnul Dan Ioan Popescu:

Faptul că, în timp ce domnul prim-ministru şi noi toţi asistăm la aceste întâlniri, o parte din colegii noştri profită de aceste momente pentru a ridica anumite probleme, nu credem că poate fi imputat primului-ministru.

Aş vrea să fiu extrem de civilizat, cu toate că modul dumneavoastră de adresare m-ar îndemna să vă răspund cu aceeaşi monedă. Cred, domnule deputat, că ar trebui să vă revizuiţi puţin modalitatea de prezentare, modalitatea de adresare, pentru că, prin toată atitudinea Cabinetului Năstase, n-am vrut decât să respectăm plenul Camerei Deputaţilor, să respectăm colegii care sunt în această sală, să răspundem la toate problemele pe care dumneavoastră le-aţi ridicat. Cu scuzele de rigoare, chiar unul din colegii dumneavoastră a intervenit la domnul prim-ministru cu o problemă care considerăm că este extrem de importantă, domnul profesor Stanciu care ridica problema bugetului. Ar fi însemnat să-i spunem că nu stăm de vorbă cu domnia sa?

Deci, aş vrea ca, prin atitudinea responsabilă pe care o avem fiecare din noi în faţa plenului Camerei Deputaţilor, să răspundem votului electoratului care ne-a trimis aici. Nu circul caracterizează lucrările Camerei Deputaţilor, ci seriozitatea. Am tratat-o cu seriozitate şi vrem să o tratăm cu seriozitate în continuare. Vă mulţumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al PRM, şeful grupului parlamentar.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule preşedinte,

Onoraţi reprezentanţi ai Guvernului,

Domnilor colegi,

Vin aici ca, în numele Grupului parlamentar al Partidului România Mare, să vă confirm respectul pe care-l purtăm pentru reprezentanţii Guvernului, respectul pe care-l purtăm domniilor voastre în calitate de colegi. Prin aceasta vreau să înţelegeţi că incidentul îl considerăm închis, dându-se măsură unei stări de tensiune caracteristice pentru aceste dezbateri. Dacă cineva s-a simţit lezat, vă rog să primiţi scuzele mele, în numele meu personal. Vă mulţumesc. (Aplauze din ambele părţii ale sălii.)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Să trecem în continuare la derularea ordinii de zi. La pct.19 de pe ordinea care v-a fost comunicată, Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul român şi Guvernul macedonean privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Bucureşti la 12 iunie 2000, cu raport din partea Comisiei economice. Rog reprezentantul Guvernului să ia cuvântul să prezinte proiectul.

Doamna Maria Manolescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La 12 iunie 2000 a fost semnat la Bucureşti Acordul dintre Guvernul român şi Guvernul macedonean privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor.

Precizăm că, prin semnarea acestui Acord, se asigură cadrul juridic bilateral necesar realizării de investiţii de către persoanele fizice şi juridice din ambele state, ceea ce va duce la apariţia şi menţinerea unor condiţii favorabile pentru dezvoltarea investiţiilor unei părţi contractante pe teritoriul statului celeilalte părţi. Acordul semnat cuprinde clauze uzuale incluse în proiectul de Acord-cadru, aprobat de Guvern, precum şi în alte acorduri similare, încheiate de România în ultima perioadă şi corespunde practicii internaţionale în această materie.

Totodată, la definitivarea Acordului au fost avute în vedere evoluţiile intervenite în ţara noastră în domeniul legislativ şi instituţional.

Având în vedere cele arătate, vă propunem să fiţi de acord şi să adoptaţi proiectul de lege. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Din partea Comisiei pentru politică economică.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Prin adresa nr.552 din 30.X.2000, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a fost sesizată în fond asupra Proiectului de Lege privind ratificarea Acordului dintre Guvernul român şi Guvernul macedonean privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Bucureşti la 12 iunie 2000.

Dau citire raportului. În urma analizei Proiectului de Lege privind ratificarea Acordului între Guvernul român şi Guvernul macedonean privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Bucureşti la 12 iunie 2000, în şedinţa din 28.II.2001, comisia a hotărât ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare în forma adoptată de Senat. La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere şi avizele primite din următoarele comisii: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru politică externă.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale din partea grupurilor parlamentare. Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege şi vă întreb dacă asupra titlului proiectului de lege aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Se consideră votat.

În continuare, articolul unic din proiectul de lege, dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Vă menţionez că art.1 cuprinde dispoziţia de ratificare şi textul Acordului din anexă. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Votat în unanimitate.

În consecinţă, supun votului dumneavoastră acest proiect de lege cu caracter ordinar, pentru care este suficientă majoritatea simplă a celor prezenţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abţineri. Nu sunt.

Cu unanimitatea celor prezenţi s-a votat.

La pct.20 - Proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenţia privind elaborarea unei Farmacopee europene, adoptată la Strasbourg la 22 iulie 1964. Rog reprezentantul Guvernului să prezinte acest proiect de lege.

Doamna Luminiţa Gheorghiu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Un scop deosebit al Consiliului Europei este şi realizarea pieţei unice în sectorul farmaceutic şi facilitarea accesului la piaţa unică şi a ţărilor europene ce nu fac parte din Uniunea Europeană. Elaborarea Farmacopeii europene are la bază o convenţie constituită într-o serie de tratate europene ale Consiliului Europei şi un tratat internaţional deschis aderării şi semnării din 1964 la Strasbourg şi care, la ora actuală, este ratificat de 27 de ţări contractante.

Menţionez faptul că Uniunea Europeană are reprezentant permanent cu statut de membru în Comisia europeană a Farmacopeii, unde şi România are statut de observator. Convenţia prevede expres la art.12 că modalitatea prin care România poate deveni parte contractantă la acest instrument este aderarea la convenţie.

Sigur, obligaţiile României, în urma aderării la Convenţie, sunt de ordin financiar, tehnic şi juridic, situaţie faţă de care România va corespunde.

Avantajele aderării României la această Convenţie sunt preconizate atât în domeniul politic, ştiinţific, în domeniul calităţii medicamentului, economic şi social. Producătorii români de substanţe şi forme farmaceutice vor trebui să se conformeze prevederilor Farmacopeii europene.

Prin aplicarea normativelor Farmacopeii europene calitatea medicamentelor româneşti va fi recunoscută şi acceptată în ţările membre ale Uniunii Europene şi în acest sens, produsele româneşti vor avea acces nelimitat pe pieţele europene. Standardele europene impuse şi recunoscute ca atare pentru medicamentele româneşti creează calea liberă exportului de medicamente româneşti către piaţa Uniunii Europene, ceea ce poate însemna o reală relansare economică a industriei farmaceutice româneşti.

Având în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ din 24 aprilie 2000, raportul favorabil al Comisiei pentru sănătate şi familie din 8 martie 2001, vă solicit să aprobaţi prezentul proiect de lege în sensul aderării României la Convenţia privind elaborarea unei Farmacopei europene, adoptată la Strasbourg la 22 iulie 1964. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, doamnă ministru. Din partea Comisiei pentru sănătate, domnul Ifrim Mircea. Aveţi cuvântul.

Domnul Mircea Ifrim:

Comisia pentru sănătate şi familie a Camerei Deputaţilor a examinat în ziua de 6 martie 2001 Proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenţia privind elaborarea unei Farmacopee europene. Comisia a hotărât ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare în forma prezentată de Senat. Comisia a ţinut cont de avizele Comisiei pentru politică externă şi a Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Avantajele aderării la Convenţia privind Farmacopeea europeană sunt: politice, privind armonizarea legislaţiei cu cea a ţărilor Uniunii Europene, ştiinţifice, permiţând o mai bună informare şi documentare de specialitate în domeniul farmaceutic prin intermediul Comisiei Farmacopeii europene şi practice, dând posibilitatea unui real progres în asigurarea calităţii medicamentelor. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă doreşte cineva dintre dumneavoastră să participe la dezbateri generale. Nu. Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Asupra titlului acestui proiect dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Asupra art.1 dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Asupra art.2 dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Fiind vorba de o lege cu caracter ordinar, supun votului dumneavoastră final acest proiect de lege, cu precizarea că este suficient a fi adoptat cu majoritatea simplă a celor prezenţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abţineri. Nu sunt.

În unanimitatea celor prezenţi a fost votat.

La pct.21, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.234/2000 pentru aprobarea prelungirii participării Guvernului României pentru perioada 2001-2005 la Acordul dintre Comisia economică pentru Europa a Naţiunilor Unite şi guvernele participante la proiectul Calea ferată transeuropeană. Suntem în prezenţa unui proiect care se dezbate în procedură de urgenţă. Rog reprezentantul comisiei să propună timpii de dezbatere.

Domnul Antal Istvan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi, propun 5 minute pentru dezbateri generale şi un minut pentru intervenţii având în vedere caracterul legii. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc. Dacă sunteţi de acord cu această repartizare a timpilor.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă. Nu sunt.

În unanimitate de acord.

Să trecem la dezbaterea raportului potrivit acestui proiect.

Domnule deputat Tudor, din respect faţă de colegul dumneavoastră, domnul secretar Năstase, vă rog să nu mai deranjaţi membrii Guvernului ca să nu mă puneţi pe mine în situaţia necolegială de a vă atrage atenţia.

Vă amintiţi că am făcut-o în repetate rânduri şi în prezenţa membrilor Guvernului şi n-am înţeles de ce tocmai eu am ieşit vinovat pentru că dumneavoastră nesocotiţi normele de disciplină ale desfăşurării şedinţei.

Urmăm raportul comisiei. Dacă asupra titlului proiectului de lege aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Asupra articolului unic din lege dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanţei de urgenţă dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Asupra articolelor 1 şi 2 din ordonanţă dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votate în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră acest proiect de lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abţineri. Nu sunt.

Votat în unanimitatea celor prezenţi.

La pct.22, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.239/2000 pentru aprobarea afilierii României la unele organizaţii sportive internaţionale şi a plăţii cotizaţiilor anuale, procedură de urgenţă. Rog Comisia pentru învăţământ. Poftiţi să propuneţi domnule deputat, propuneţi timpii de dezbatere. Este procedură de urgenţă, nu trebuie să susţineţi proiectul.

Domnul Petru Andea:

Propunem 5 minute în total şi câte un minut pentru fiecare intervenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri. Nu.

Trecem în consecinţă la dezbaterea proiectului potrivit raportului care vi s-a propus în forma prezentată, cea votată de Senat.

Asupra titlului proiectului de lege dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Asupra articolului unic dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanţei de urgenţă dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Asupra art.1, 2, 3, 4 şi 5 din ordonanţă dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votate în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră final acest proiect de lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt. Nu sunt.

Abţineri. Nu.

Votat în unanimitate.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.298/2000 pentru modificarea Legii nr.152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe; procedură de urgenţă, lege organică.

Rog Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic să propună timpii de dezbatere.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Propunem pentru dezbatere generală 10 minute şi intervenţii pe persoane - un minut.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu această alocare a timpilor de dezbatere?

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt? Nu sunt.

Abţineri? Nu.

În unanimitate, s-a votat această desfăşurare a dezbaterilor.

Deci, comisia a propus, cu majoritate de voturi, ca să fie adoptat în forma prezentată de Guvern.

Asupra titlului proiectului de lege, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Asupra articolului unic din lege, care cuprinde dispoziţia de aprobare a ordonanţei, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra titlului proiectului ordonanţei de urgenţă, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Asupra art.I din ordonanţa de urgenţă, dacă aveţi obiecţiuni, art.I cuprinzând cele 11 puncte. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Asupra art.II, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Asupra art.III din ordonanţă, dacă sunt obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Stimaţi colegi, fiind vorba de un proiect de lege cu caracter organic, îl vom supune şedinţei de vot joi dimineaţă.

La pct.24: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.1/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr.47/1994 privind organizarea şi funcţionarea Preşedinţiei României; procedură de urgenţă.

Rog Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic să propună timpii de dezbatere.

Domnul Ioan Oltean:

Îngăduiţi-mi, domnule preşedinte, să propun aceiaşi timpi - un minut pentru intervenţie, 10 minute pentru dezbaterile generale la nivelul actului normativ.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Cine este pentru această alocare a timpilor de dezbatere?

Împotrivă, dacă sunt voturi. Nu.

Abţineri? Nu.

În unanimitate, s-a aprobat modul de dezbatere şi timpii alocaţi.

Vă rog să urmăriţi raportul comisiei.

Asupra titlului proiectului de lege, comisia nu a făcut nici un fel de amendament.

Dumneavoastră aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra textului articolului unic, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanţei de urgenţă, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut amendamente.

Votat în unanimitate.

Asupra art.I, pct.1, 2, 3 şi 4, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Vă rog să observaţi, la pct.4 comisia propune, printr-un amendament, reamenajarea textului art.4¹.

Deci, la pct.4 referitor la art.4¹, există un amendament respins.

Dacă există cineva care doreşte să intervină? Nu.

Supun votului dumneavoastră pct.4, art.4¹.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Asupra art.II şi art.III din textul ordonanţei de urgenţă, dacă sunt obiecţiuni. Nu sunt.

Votate în unanimitate.

Aflându-ne în prezenţa unei legi cu caracter organic, o vom supune votului dumneavoastră final de joi.

La pct.25: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.2/2001 pentru stabilirea unor măsuri privind înfiinţarea, organizarea/reorganizarea sau funcţionarea, după caz, a unor ministere, organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi instituţii publice; procedură de urgenţă, lege organică.

Rog Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic să propună timpii de dezbatere.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Timpii pe care comisia îi supune atenţiei dumneavoastră se referă la un minut pentru intervenţie de persoană şi la 15 minute - termen general pentru dezbaterea legii în ansamblul ei.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu această repartizare.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate s-a aprobat.

Vă rog să urmăriţi, în paralel, proiectul legii şi raportul comisiei.

Asupra titlului proiectului de lege, comisia nu a formulat obiecţiuni.

Dacă dumneavoastră aveţi? Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra textului articolului unic, mai exact preambulul acestuia, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Vă rog să urmăriţi, la pct.1 din raport, în referire la art.6, alin.2, comisia are un amendament.

Dacă aveţi obiecţiuni împotriva acestui amendament? Nu.

Supun votului dumneavoastră amendamentul.

Cine este pentru?

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate a fost votat.

Tot în raport, vă rog să urmăriţi pct.2 referitor la art.12, alin.3, dacă aveţi obiecţiuni împotriva amendamentului propus de comisie. Nu aveţi.

Cine este pentru, în consecinţă? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Asupra titlului ordonanţei de urgenţă.

Vă rog să vedeţi în raport, la pct.1 comisia propune reformularea acestuia.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

La art.1 şi art.2 comisia nu a făcut amendamente.

Dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La art.3, vă rog să observaţi amendamentul comisiei, care este prezentat.

Deci, de la art.3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 nu s-au formulat amendamente.

Dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

De la art.10-15, pag.3 din ordonanţă, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La art.16, 17, 18, 29, 20, 21 dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La art.22, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Fiind vorba de o lege cu caracter organic, o vom supune votului final de joi.

Suntem în prezenţa unui vot pentru lege organică. Vom supune acest proiect şedinţei de vot de joi.

La pct.26: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.291/2000 privind stabilirea de măsuri referitoare la organizarea şi funcţionarea unor ministere; lege organică, procedură de urgenţă.

Domnule preşedinte Oltean, aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Apreciem că un minut pentru fiecare intervenţie şi 10 minute pe total sunt timpi suficienţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Cine este pentru această repartizare? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Sunt abţineri? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege şi vă rog să urmăriţi în paralel raportul şi proiectul.

Asupra titlului proiectului de lege nu sunt amendamente.

Dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La articolul unic, vă rog să urmăriţi pct.1 din raport. Comisia propune un amendament.

Dacă doreşte cineva să facă observaţii? Nu.

Cine este pentru amendamentul de la pct.1 al comisiei? Vă rog să vă exprimaţi votul.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu.

În unanimitate, s-a adoptat textul propus de comisie.

Urmăriţi, vă rog, ordonanţa de urgenţă. La pct.2 din raport, comisia propune reformularea titlului.

Dacă sunt observaţii la acest amendament? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră acest amendament.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.3 din raport cu privire la art.1.

Dacă aveţi observaţii la amendamentul comisiei? Nu aveţi.

Cine este pentru amendamentul comisiei? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Dacă sunt abţineri? Nu sunt.

A fost votat în unanimitate.

La art.2, urmăriţi textul raportului de la pag.2, pct.4.

Dacă aveţi observaţii?

Vă rog.

Domnul Ionel Fleşariu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

V-aş ruga să observaţi că la art.2, comisia propune înlocuirea sintagmei "în subordinea Ministerului Administraţiei Publice" cu "coordonarea Ministerului Administraţiei Publice".

Deci, iniţial, prin ordonanţă se prevedea că "Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici şi Oficiul Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie se reorganizează şi funcţionează ca organe de specialitate ale administraţiei publice centrale în subordinea Ministerului Administraţiei Publice".

Comisia propune înlocuirea sintagmei "în subordinea" cu noţiunea "coordonarea". Sunt două noţiuni complet distincte, conţinutul juridic al noţiunii de "subordonare" este mult mai plin de conţinut decât de "coordonare".

În consecinţă, vă rog să supuneţi votului menţinerea formei iniţiale a textului art.2 şi respingerea propunerii făcute de comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte Oltean, aveţi cuvântul din partea comisiei, după domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Voiam să fac doar o completare la argumentaţia colegului meu, şi anume că textul din ordonanţa de urgenţă are suport constituţional în art.115 alin.2 care sună în felul următor: "Alte organe de specialitate se pot organiza în subordinea Guvernului sau a ministerelor..." şi, de asemenea, art.116 alin.2, în care se spune: "Guvernul şi ministerele... pot înfiinţa organe de specialitate în subordinea lor...".

Deci, susţinerea este de ordin constituţional şi, ca atare, vă rugăm să păstraţi sintagma aşa cum a fost ea inserată în corpul ordonanţei.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte al comisiei, vă rog.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Atunci când, în cadrul comisiei, s-a luat în dezbatere această ordonanţă şi în speţă articolul ce face obiectul prezentei discuţii, s-a apreciat că aceste două instituţii fundamentale, cum este Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici şi Oficiul Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie, instituţii care au fost cu largă independenţă până în acest moment, se impune cu necesitate ca această independenţă să fie păstrată, că trecerea lor sub autoritatea Ministerului Administraţiei Publice cu formularea din textul iniţial, aceea de "în subordine", ar veni şi ar ştirbi mult din autoritatea şi din independenţa celor două instituţii fundamentale.

În opinia noastră, între cele două expresii, "în subordinea" şi "în coordonarea", nu există diferenţe atât de mari încât ele să fie contradictorii.

Credem că expresia "în coordonare" este o expresie mai elegantă, o expresie care nu supune, cel puţin la prima vedere, aceste instituţii ale Ministerului Administraţiei Publice ca oricare serviciu sau ca oricare departament din cadrul acestuia.

De aceea, comisia îşi menţine punctul de vedere şi solicită plenului Camerei să voteze amendamentul aşa cum a fost prezentat în raport.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Aţi auzit explicaţiile reprezentantului Guvernului, ale domnului deputat Gaspar, le-aţi auzit şi pe cele ale preşedintelui comisiei.

Potrivit Regulamentului, eu trebuie să supun întâi votului amendamentul comisiei şi, doar dacă acesta cade, va urma al doilea vot pentru formularea rezultată din susţinerea celor doi reprezentanţi ai Guvernului şi mai exact formularea din cuprinsul ordonanţei.

Cine este pentru amendamentul comisiei prezentat la pct.4, cu privire la art.2, alin.1? Cine este pentru? 15 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 53.

Deci, 15 voturi pentru, 53 voturi împotrivă; nu mai numărăm şi abţinerile, pentru că este evident că amendamentul comisiei a căzut.

Cine este pentru textul art.2, în formularea prezentată în ordonanţă?

Vă rog să vă exprimaţi votul toţi! 52 de voturi pentru.

Împotrivă? 21 de voturi împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

Deci, cu 52 de voturi pentru, 21 contra şi 3 abţineri a fost votat textul art.2 în formula existentă în ordonanţă.

La art.3 nu există amendamente.

Dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La art.4 nu există amendamente.

Dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni?

Votat în unanimitate.

La art.5 alin.1, nu există amendamente.

Dacă dumneavoastră aveţi? Nu.

Votat în unanimitate.

La art.5 alin.2, vă rog să urmăriţi raportul la pct.5.

Comisia are un amendament, pe care-l explică în coloana 3.

Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei de la pct.5 din raport cu privire la art.5 alin.2.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri, dacă sunt? Nu sunt.

În unanimitate, a fost adoptat amendamentul de la pag.2 din raport, pct.5, cu privire la art.5 alin.2.

La art.6, dacă aveţi observaţii?

Comisia nu a avut amendamente.

Votat în unanimitate.

La art.7 alin.1, dacă aveţi observaţii?

Comisia nu a avut amendamente.

Votat în unanimitate.

La art.7 alin.2, vă rog să urmăriţi ultimul punct din raport, cel de la punctul 6, în referire la art.7, alin.2.

Dacă aveţi observaţii la amendamentul comisi? Nu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri, dacă sunt? Nu.

Votat art.7 alin.2, în unanimitate.

La art.8 şi art.9, dacă aveţi observaţii?

Comisia nu a avut amendamente.

Votate în unanimitate.

La art.10, dacă aveţi observaţii?

Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

La art.11 şi art.12, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Comisia nu a avut amendamente.

Votat în unanimitate.

În ceea ce priveşte anexa, dacă dumneavoastră aveţi vreo obiecţiune.

Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

Deci, textul legii şi al ordonanţei au fost votate potrivit raportului şi celor rezultate din vot.

Fiind vorba de o lege cu caracter organic, o supun votului dumneavoastră final din şedinţa de joi.

La pct.27: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.217/1999 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.70/1994 privind impozitul pe profit.

Suntem în procedură de urgenţă. Rog reprezentantul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci să propună timpii de dezbatere.

Domnul Neculai Grigoraş:

Vă propunem pentru dezbaterea acestui proiect de lege 15 minute pe total, două minute pentru fiecare intervenţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri, dacă sunt? Nu.

În unanimitate s-a adoptat această repartizare a timpilor de dezbatere.

Vă reamintesc, comisia propune cu majoritate de voturi adoptarea legii în formula pe care a votat-o Senatul.

Dacă dumneavoastră asupra titlului legii aveţi obiecţiuni? Nu.

Votate în unanimitate.

Asupra articolului unic?

De la pct.1-7 dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

De la pct.9-11, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

De la pct.12, 13 până la pag.6, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra pct.14 de la articolul unic, care prevede abrogarea art.III, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra pct.15, care prevede abrogarea art.V, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Trecem la ordonanţa de urgenţă a Guvernului pe care vă rog s-o urmăriţi, în raport de ce am votat la proiectul de lege.

Asupra titlului ordonanţei de urgenţă, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La art.I cu privire la pct.1 şi 2, dacă aveţi obiecţiuni.

La pct.3 trebuie făcută corelarea cu ce s-a votat în cuprinsul legii. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Votat în unanimitate.

La pct.4 din ordonanţa de urgenţă, de asemenea, vă rog să vedeţi acest punct în corelare cu ce s-a votat în cuprinsul legii la pct.2. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct.5 vă rog să îl urmăriţi în paralel cu pct.3 din lege, dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct.5 din ordonanţă, vă rog să urmăriţi pct.5 din proiectul de lege, dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct.6, de asemenea, vă rog să-l urmăriţi în corelare cu ceea ce am votat în proiectul de lege. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct.6 din ordonanţă, cel cu privire la completarea art.5, urmăriţi acest punct în corelare cu ce am votat la lege.

Dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct.7 cel cu referire la art.7, de asemenea, vă rog să urmăriţi acest punct în corelare cu pct.9 din lege.

Dacă aveţi observaţii. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct.8 din ordonanţă, cel cu referire la modificarea art.8, dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct.9 cel referitor la art.12, vă rog să verificaţi aici şi modificarea rezultată din pct.10 din lege, astfel cum am votat-o deja. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt.

Votat pct.9 al ordonanţei, în unanimitate.

La pct.10, vă rog să observaţi pct.11 din lege. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct.11 din ordonanţă, dacă aveţi obiecţiuni cu privire la abrogarea art.17. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct.12, vă rog să vă uitaţi la proiectul de lege. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct.13, cel referitor la alin.2 al art.22. Nu aveţi obiecţiuni, votat în unanimitate.

La pct.14, dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct.15. Nu sunt obiecţiuni.

Unanimitate.

La pct.16, referitor la art.35. Nu sunt obiecţiuni.

Unanimitate.

La art.II din ordonanţă, vă rog să observaţi textul din cuprinsul legii la pct.13, dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La art.III din ordonanţă. Vă rog să observaţi că acesta a fost abrogat prin pct.14 din lege. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La art.IV. Dacă aveţi obiecţii. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La art.V. Nu sunt obiecţii.

Votat în unanimitate.

La art.VI. Nu sunt obiecţii.

Votat în unanimitate.

Vă rog să constataţi, împreună cu mine, că proiectul de lege şi ordonanţa de urgenţă au fost votate pe articole. Având în vedere că suntem în prezenţa unei legi cu caracter ordinar, o supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă. Nu sunt.

Abţineri. Nu sunt.

Cu unanimitatea celor prezenţi a fost votat acest proiect de lege de la pct.27.

La pct.28, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.34/1999 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.18/1996 privind angajarea de împrumuturi guvernamentale prin emisiunea de obligaţiuni de stat în valută de pe piaţa internă. Procedură de urgenţă.

Rog Comisia pentru buget, finanţe şi bănci să propună termenele de dezbatere.

Domnul Neculai Grigoraş:

Vă propunem 5 minute per total şi 1 minut pentru fiecare intervenţie. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu această repartizare.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă. Nu sunt.

Abţineri. Nu sunt.

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege, amintindu-vă faptul că s-a propus adoptarea în forma prezentată de Senat.

Dacă asupra titlului proiectului de lege aveţi obiecţiuni. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Dacă asurpa textului art.unic, aveţi obiecţiuni. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanţei de urgenţă aveţi obiecţiuni. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Asupra art.I şi II dacă aveţi obiecţiuni . Nu sunt.

Votate în unanimitate.

Aflându-ne în prezenţa unui proiect de lege cu caracter ordinar, îl supun votului dumneavoastră final, amintindu-vă că e suficient votul majorităţii simple a celor prezenţi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă. Nu sunt.

Abţineri. Nu sunt.

Cu unanimitatea celor prezenţi a fost adoptat acest proiect de lege.

La pct.29, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 55/1998 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 12/1993 privind achiziţiile publice.

Proiect adoptat de Senat. Rog reprezentantul Guvernului să-l prezinte. Vreţi să interveniţi înainte? Vă rog.

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi cere trimiterea la comisie a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 55/1998 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 12/1993 privind achiziţiile publice, adoptat de Senat, pentru că Ordonanţa Guvernului nr. 55/1998 e o completare a Ordonanţei nr.12 din 1993, referitoare la achiziţiile publice care, potrivit art.113 din Ordonanţa Guvernului nr. 118/1999, a fost abrogată, deci implicit toate modificările la Ordonanţa Guvernului nr. 12/1993 sunt abrogate. Când Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a făcut raportul, în vechea legislatură, cu privire la acest proiect de lege, nu exista Ordonanţa nr.118/1999. Astăzi situaţia este alta, întrucât ordonanţa de urgenţă a Guvernului a abrogat tot ceea ce a fost anterior acesteia.

Este, prin urmare, domnule preşedinte, de datoria mea şi a Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi să solicite restituirea proiectului la comisie pentru că, altfel, ar însemna să supunem adoptării Camerei Deputaţilor un proiect de lege care şi-a încetat efectele.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Doriţi să mai intervenţi, doamna ministru? Poftiţi.

Doamna Maria Manolescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea să clarific faptul că, la această dată, Ordonanţa Guvernului nr. 118 privind achiziţiile publice este abrogată până la data de 30 martie. Pe perioada cât este abrogată Ordonanţa Guvernului nr. 118 privind achiziţiile publice, se aplică Ordonanţa nr.12. În aceste condiţii, dacă noi nu promovăm astăzi Ordonanţa nr.55, care a produs efecte pe toată această perioadă de timp, consider că rămânem cu un gol legislativ şi efectiv nu avem rezolvată problema juridică a achiziţiilor publice.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte Olteanu, doriţi să mai insistaţi în propunerea dumneavoastră de restituire la comisie? Poftiţi.

Doamna ministru, daţi-i voie domnului preşedinte Olteanu să lămurească sala, să ştie ce are de votat.

Domnul Ionel Olteanu:

Iertaţi-mă, domnule preşedinte, nu vreau să abuzez de timpul dumneavoastră.

Problema este foarte clară pentru Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Nu este vorba decât de adoptarea unui proiect de lege cu privire la modificarea unui act normativ care şi-a încetat efectele.

Prin urmare, nu este un vid legislativ, este cred mai înţelept să se retrimită la comisie pentru a se analiza toate efectele decurgând dintr-o asemenea situaţie; este, după părerea noastră, în momentul de faţă, unul din efectele perverse ale guvernării prin ordonanţă de urgenţă care ne aduce în situaţia de a fi în prezenţa adoptării unui act normativ care şi-a încetat efectele. Deci punctul de vedere al comisiei rămâne acelaşi, cu argumentele deja expuse.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Vă amintesc greşeala Camerei din alte cazuri precedente, când am mai fost puşi în situaţia să adoptăm ordonanţe care şi-au încetat activitatea. De aceea eu simt nevoia să supun votului dumneavoastră propunerea domnului preşedinte al Comisiei juridice pentru a verifica dacă nu ne aflăm într-o situaţie de acest gen.

Doamna Maria Manolescu:

Da, suntem de acord cu întoarcerea la comisii, dar analiza proiectului de lege pentru aprobarea ordonanţei să se facă în şedinţa comisiei de mâine. Pentru că pe 30 martie, aşa cum vă spuneam, îşi iese din aplicabilitate Ordonanţa nr.12. Deci are termen limitat, perioada de suspendare a Ordonanţei nr.118 este numai până la 30 martie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Ar rezulta propunerea constructivă să îl trimitem comisiei, ca mâine să facă un raport suplimentar, cu consultarea şi a Comisiei de buget, finanţe şi bănci şi să-l repunem pe rol joi.

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule preşedinte,

Suntem datori să respectăm un regulament pe care l-am adoptat aici. Vă informez că în momentul de faţă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a difuzat ordinea de zi pentru mâine şi, prin urmare, ar însemna să încălcăm regulamentul dacă vom include o ordine de zi modificată, în condiţiile în care toţi membrii comisiei ştiu, au cunoştinţă de o anumită ordine de zi.

Prin urmare, nu putem, suntem în imposbilitatea de a include pe ordinea de zi a comisiei acest proiect pentru mâine.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte, aţi reţinut pericolul care există din expirarea acelui termen de care a vorbit reprezentantul Guvernului. Se blochează activitatea economică, domnule.

Eu cred că poate să facă un mic efort Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, să facă un raport suplimentar, după ce veţi consulta şi Ministerul Finanţelor şi Comisia de buget, finanţe şi bănci.

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule preşedinte, sigur nu în şedinţa de mâine, dar vom găsi o soluţie, comisia se angajează în acest sens, pentru a nu se împieta cu nimic asupra acelui termen menţionat de reprezentanta Ministerului Finanţelor.

Domnul Valer Dorneanu:

Cu aceste precizări, supun votului dumneavoastră restituirea acestui proiect la comisie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu două voturi împotrivă, s-a votat restituirea proiectului Comisiei juridice de disciplină şi imunităţi pentru a redacta în cel mai scurt timp un raport suplimentar.

La pct.30, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţa Guvernului nr. 18/1999 privind accelerarea procedurilor de utilizare a creditelor externe garantate de stat în lucrările de infrastructură, text adoptat de Senat.

Rog reprezentantul Guvernului să prezinte acest proiect de lege.

Domnul Tudor Florescu:

Sunt Tudor Florescu, secretar de stat la Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ordonanţa Guvernului a fost concepută din necesitatea accelerării procedurilor de utilizare a creditelor externe pentru urgentarea realizării proiectelor pentru infrastructură care au un ciclu lung de realizare şi pentru a beneficia de următoarele avantaje: scurtarea procesului de implementare a unui proiect cu minim un an reprezentând timpul necesar desfăşurării licitaţiei; eliminarea costurilor de neutilizare a împrumutului de 0,5% până la 0,75% pe an asupra sumei neutilizate din împrumut; beneficiere de avantajele oferite de perioada de graţie, perioade de realizare şi de atingerea parametrilor proiectaţi în care nu se rambursează împrumutul. Beneficiarii acestor credite pot declanşa procedurile de licitaţie pentru achiziţiile publice de bunuri, lucrări şi servicii necesare realizării investiţiilor imediat după negocierea acordului de împrumut şi aprobarea proiectului de către comitetul director al băncii finanţatoare şi cu acceptul scris al acestei bănci.

Faţă de cele prezentate, vă supun aprobării dumneavoastră această ordonanţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Din partea Comisiei pentru buget-finanţe, bănci, aveţi cuvântul să prezentaţi raportul.

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În urma examinării Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 18/1999 privind accelerarea procedurilor de utilizare a creditelor externe garantate de stat în lucrările de infrastructură, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a hotărât ca acesta să fie supus spre dezbatere şi adoptare în forma adoptată de Senat.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să participe la dezbaterile generale. Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Asupra titlului proiectului de lege, dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Asupra art.unic al proiectului de lege, dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanţei privind accelerarea procedurilor de utilizare a creditelor externe, dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Asupra art. 1, 2, 3 şi 4 din cuprinsul ordonanţei, dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt.

Votate în unanimitate.

Fiind vorba de o lege cu caracter ordinar, pentru care este suficient votul majorităţii celor prezenţi, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abţineri. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Stimaţi colegi,

Vă rog să sesizaţi la pct.31 Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.185/1999, acest proiect de lege este legat de alt proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.98/1999 şi de cel legat de Ordonanţa nr.77/2000. În Biroul permanent şi în Comitetul ordinii de zi s-a decis ca această ordonanţă să fie dezbătută împreună cu celelalte două şi pentru celelalte două nu am primit încă raportul, astfel că vom trece, în continuare, la pct.32.

Rog Comisia pentru buget-finanţe, bănci să propună timpii de dezbatere.

Domnul Neculai Grigoraş:

Nefiind amendamente şi fiind vorba de un proiect de lege de dimensiuni relativ reduse, vă propunem 5 minute pe total, un minut pentru fiecare intervenţie. Suntem în faţa unui proiect de lege din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege, în forma care ni s-a prezentat, aşa cum ne propune comisia noastră.

Asupra titlului proiectului de lege, dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La art.unic care cuprinde dispoziţia de aprobare a ordonanţei, dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Titlul ordonanţei de urgenţă. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Asupra art.1 şi art.2 care alcătuiesc cuprinsul ordonanţei de urgenţă, dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt.

Votate în unanimitate.

Fiind vorba de un proiect de lege cu caracter ordinar, pentru care este suficient votul majorităţii simple vi-l supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă. Nu sunt.

Abţineri. Nu sunt.

Unanimitate.

La pct.33 avem Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.10/2000 privind selectarea şi plata specialiştilor care prestează servicii de consultanţă necesare realizării programelor PSAL, PIBL finanţate de Banca Mondială, a programului RICOP finanţat de Uniunea Europeană, precum şi a programelor pentru continuarea acestora procedură de urgenţă.

Rog Comisia pentru muncă să propună timpii de dezbatere.

Doamna preşedinte Smaranda Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Acest proiect de lege este legat de cel de la poz.83 privind plata consultanţilor străini care lucrează în cadrul unor acorduri de împrumut; şi cum asupra poziţiei 83 Guvernul s-a pronunţat şi ne-a rugat să amânăm dezbaterea pentru a-şi prezenta punctul său de vedere, comisia vă propune ca şi acest proiect de lege să fie returnat la comisie şi să aştepte punctul de vedere al Guvernului.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Aţi auzit cererea preşedintei Comisiei. Dacă există vreo obiecţie din partea Guvernului. Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră cererea de a dezbate acest proiect în formula propusă de doamna Smaranda Dobrescu, deci să-l amânăm acum.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu două voturi împotrivă şi o abţinere s-a votat retrimiterea acestui proiect la comisie pentru a fi dezbătut împreună cu celelalte.

Pct.34. Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.147/2000 privind transformarea titlurilor de stat seria 2001/VAL B.C.R. exprimate în valută în titluri de stat exprimate în lei, în condiţiile Ordonanţei nr.134/2000 pentru modificarea caracteristicilor unor titluri de stat emise pe bază de legi speciale. Procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget-finanţe, bănci vă rog să propuneţi timpii de dezbatere.

Domnul Neculai Grigoraş:

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propune dezbaterea şi adoptarea în forma prezentată. Propunem 5 minute per total şi 1 minut pentru fiecare intervenţie.

Avem de-a face cu un proiect de lege din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.147/2000.

Asupra titlului proiectului de lege, dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Asupra art.unic dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt.

Votaat în unanimitate.

La titlul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului, dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La cuprinsul art.1 şi 2 care constituie conţinutul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Vă amintesc că ne aflăm în faţa unui proiect de lege cu caracter ordinar pentru care este suficient votul majorităţii simple dintre dumneavoastră.

Îl supun votului, în consecinţă.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abţineri. Nu sunt.

Unanimitate.

La pct.35, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.37/1999 pentru completarea art.9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale. Procedură de urgenţă.

Rog Comisia economică să prezinte timpii de dezbatere, propunerea mai exact.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare propune plenului spre dezbatere şi adoptare în forma prezentată a proiectului de lege şi propune ca timpi 5 minute per total şi 1 minut de intervenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră această repartizare.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege în forma prezentată, cum ne propune şi comisia noastră.

Asupra titlului proiectului de lege, dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Asupra textului art.unic, dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanţei de urgenţă, dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Asupra art.unic al ordonanţei de urgenţă, dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Ne aflăm în prezenţa unei legi cu caracter ordinar, pentru care se cere votul majorităţii simple dintre dumneavoastră, cei prezenţi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.36 de pe ordinea de zi, avem Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.150/1999 pentru modificarea art.14 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale. Procedură de urgenţă. Comisia economică o rog să prezinte timpii de dezbatere.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Comisia pentru politică economică propune plenului ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare în forma prezentată. Propunem ca şi timpi de dezbatere 5 minute per total, 1 minut de intervenţie. Menţionăm că este vorba de o lege cu caracter ordinar.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Cine este pentru?

Dacă sunt voturi împotriva acestei repartizări. Nu.

Abţineri? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege şi a ordonanţei de urgenţă.

Asupra titlului proiectului de lege dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Se votează în unanimitate.

Asupra articolului unic, care cuprinde dispoziţia de aprobare a ordonanţei, dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanţei de urgenţă, dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Se votează în unanimitate.

Asupra articolului unic, care cuprinde 4 puncte referitoare la art. 14.

Dacă aveţi obiecţiuni asupra articolului unic al ordonanţei de urgenţă. Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Vă reamintesc, aşa cum v-a precizat şi reprezentantul comisiei, suntem în faţa unui proiect de lege cu caracter ordinar, pentru care este suficient votul majorităţii simple dintre cei prezenţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Votat în unanimitate.

La pct. 37 avem Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/1999 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.39/1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Băncii Române de Comerţ Exterior şi fuziunea prin absorbire a acestei bănci cu Banca Comercială Română S.A., procedură de urgenţă. Comisia economică este rugată să propună timpii de dezbatere.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Comisia pentru politică economică a hotărât ca propunerea legislativă să fie supusă spre dezbatere şi adoptare în forma prezentată. Propunem ca timpi totali de dezbatere 5 minute şi 1 minut de intervenţie.

Menţionăm, de asemenea, că este vorba despre o lege cu caracter ordinar.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă sunteţi de acord cu aceşti timpi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Asupra titlului, dacă sunt obiecţiuni. Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra articolului unic, care cuprinde dispoziţia de aprobare a ordonanţei, dacă sunt obiecţiuni. Nu.

Se votează în unanimitate.

Asupra titlului ordonanţei de urgenţă dacă sunt obiecţiuni. Nu.

Votat în consecinţă în unanimitate.

Asupra art. I din ordonanţă, dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra art. II din ordonanţă, dacă aveţi obiecţiuni.

Se votează în unanimitate.

În consecinţă, fiind vorba de o lege cu caracter ordinar, pentru care este suficient votul majorităţii simple din cei prezenţi, supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Votat în unanimitatea celor prezenţi.

A existat un vot împotrivă, domnule Leonăchescu?

Domnul Nicolae Leonăchescu (din sală):

M-am abţinut.

Domnul Valer Dorneanu:

O abţinere.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 195/1999 s-a votat cu o abţinere.

La pct. 38, Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.32/1998 privind privatizarea societăţilor comerciale din turism, lege organică, procedură de urgenţă. Comisia economică este rugată să propună timpii de dezbatere.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Fiind în faţa unui proiect de lege pentru respingerea unei ordonanţe de urgenţă, deci eventual o să se dea un vot de respingere, propunem 5 minute per total şi 1 minut de intervenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu această repartizare a timpilor.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri, dacă sunt? Nu sunt.

Stimaţi colegi,

Fiind vorba de o propunere de respingere a ordonanţei au loc doar dezbateri generale.

Dacă cineva doreşte să participe la dezbateri generale. Nu.

În consecinţă, voi supune acest Proiect de Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/1998 votului final de joi, fiind vorba de o lege cu caracter organic.

La pct. 39, Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.39/2000 pentru modificarea art. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 32/1998 privind privatizarea societăţilor comerciale din turism; procedură de urgenţă; lege organică. Comisia economică este rugată să propună timpii de dezbatere.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Ne aflăm în aceeaşi situaţie ca şi în cazul precedent. Este vorba de aprobarea unei legi pentru respingere, trimisă şi adoptată, de asemenea, de Senat. Deci, ne găsim în aceeaşi situaţie, fiind vorba şi de o lege organică.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă sunteţi de acord cu timpii de dezbatere propuşi de comisie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale cu privire la Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă nr. 32/2000. Nu doreşte nimeni să participe la dezbatere.

În consecinţă, vom supune acest proiect de lege care are caracter organic votului final de joi.

La pct. 40, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.7/2001 privind unele măsuri pentru accelerarea, finalizarea procesului de privatizare a societăţilor comerciale din turism, procedură de urgenţă, de asemenea. Comisia economică, rog să propună timpii de dezbatere.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Fiind procedură de urgenţă, propunem 15 minute per total şi 2 minute de intervenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Cine este pentru această repartizare? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate s-a adoptat această repartizare.

Vă rog să urmăriţi raportul comisiei şi în paralel să urmăriţi proiectul de lege şi proiectul ordonanţei.

Asupra titlului proiectului de lege comisia nu a făcut amendamente.

Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Asupra articolului unic vă rog să urmăriţi pct. 1 din raport, care cuprinde un amendament al comisiei, prin care reformulează art. 1.

Dacă aveţi observaţii asupra amendamentului comisiei. Nu.

Cine este pentru textul articolului unic şi implicit pentru amendamentul comisiei.

Vă rog să vă exprimaţi voturile.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Votat amendamentul comisiei cu privire la textul articolului unic în unanimitate.

La titlul ordonanţei de urgenţă, comisia nu are amendamente.

Dacă dumneavoastră aveţi observaţii. Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra art. 1 din ordonanţa de urgenţă. Vă rog să urmăriţi pct. 2 din raport. Comisia are un amendament prin care reformulează acest text.

Dacă aveţi observaţii împotriva amendamentului. Nu aveţi.

Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abţineri, dacă sunt? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La art. 2, de asemenea, comisia are un amendament, la pagina 2, pct. 3, vă rog să-l observaţi.

Dacă aveţi observaţii. Nu aveţi.

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei de la pct. 3, cu privire la art. 2 al ordonanţei.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt? Nu sunt.

Abţineri? Nu.

În unanimitate.

La art. 3 din ordonanţă, de asemenea, comisia are un amendament la pct. 4 din raport, prin care reformulează art. 3.

Dacă aveţi observaţii la amendamentul comisiei. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu.

Abţineri? Nu.

În unanimitate a fost adoptat amendamentul şi, în consecinţă, textul art. 3.

La art. 4 din ordonanţă aveţi un amendament al comisiei, la pct. 5, care introduce un alineat nou.

Dacă aveţi observaţii. Nu aveţi.

Supun votului dumneavoastră art. 4, incluzând şi amendamentul comisiei.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate.

Articolul 5, cuprinzând şi anexa 1 şi 2, care fac parte din prezenta ordonanţă.

Deci, deocamdată votăm numai textul art. 5, fără anexe.

Dacă sunt observaţii. Nu.

Votat în unanimitate, pentru că nu au fost amendamente de la comisie.

La anexa nr. 1 vă rog să observaţi amendamentul de la pct. 6 din raport, care se află la poziţiile 35, 40, pagina 4. Comisia le completează.

Dacă aveţi observaţii. Nu.

Supun votului dumneavoastră textul anexei 1, potrivit amendamentului comisiei.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri, dacă sunt? Nu.

În unanimitate.

La anexa 2 vă rog să vă uitaţi la pct. 7 din raport, care cuprinde unele reformulări şi completări.

Dacă aveţi obiecţii cu privire la pct. 6 din anexa nr. 2. Nu aveţi.

Supun votului dumneavoastră pct. 6 din anexa 2, care constituie amendament al comisiei.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitate.

La pct. 9 din anexă, observaţi, vă rog, amendamentul comisiei de la pagina 5, pct. 8.

Dacă aveţi observaţii. Nu aveţi.

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei şi, deci, pct. 9 din anexa nr. 2.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate proiectul de lege şi ordonanţa de urgenţă cu anexele sale fiind votate pe texte.

Vă rog să constataţi că avem în faţă o lege cu caracter ordinar, pentru care este suficient votul majorităţii simple dintre cei prezenţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2001, votat în unanimitate.

La pct. 41, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.82/1999 pentru modificarea alin. 3 al art. 4 din Ordonanţa Guvernului nr.15/1996, privind întărirea disciplinei financiar-valutare, procedură de urgenţă. Comisia pentru buget este rugată să propună timpii de dezbatere.

Domnul Neculai Grigoraş:

Vă propunem pentru dezbaterea acestui proiect de lege 5 minute per total, 1 minut pentru fiecare intervenţie. Nu sunt amendamente, avem de-a face cu o lege ordinară.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Abţineri?

Voturi contra? Nu.

În unanimitate s-a adoptat această repartizare a timpilor de dezbatere.

Trecem, în consecinţă, la dezbaterea proiectului de lege.

Asupra titlului, dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Se votează în unanimitate.

Asupra textului articolului unic, dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanţei de urgenţă, dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Votat în unanimitate.

La art. I şi II din cuprinsul ordonanţei, care alcătuiesc, de fapt, cuprinsul ei, dacă aveţi observaţii, obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Suntem, vă amintesc, în prezenţa unui proiect de lege cu caracter ordinar, pentru care este suficient votul majorităţii simple.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Votat proiectul de lege în unanimitate.

La pct. 42. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.94/1999 privind sistemul de monitorizare a cheltuielilor de personal din bugetul de stat pe anul 1999; procedură de urgenţă. Comisia pentru buget, rog timpii de dezbatere să ni-i propuneţi.

Domnul Neculai Grigoraş:

Comisia propune dezbaterea şi adoptarea în forma prezentată, este o lege ordinară, vă propunem 5 minute per total, 1 minut pentru fiecare intervenţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate s-au adoptat timpii repartizaţi.

Asupra titlului proiectului de lege, dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Asupra textului articolului unic, care cuprinde dispoziţia de aprobare a ordonanţei, dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanţei de urgenţă, dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra art. 1, dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Se votează în unanimitate.

Asupra art. 2, 3 şi 4 care este şi ultimul al ordonanţei, dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Votat în unanimitate.

În consecinţă, fiind vorba de o lege cu caracter ordinar, pentru care este suficient votul majorităţii simple dintre cei prezenţi, vi-l supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Nu.

Cu unanimitatea celor prezenţi s-a votat acest proiect de lege.

Punctul 43, Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.134/2000 pentru modificarea caracteristicilor unor titluri de stat emise pe bază de legi speciale.

Rog reprezentantul Guvernului să prezinte acest proiect de lege.

Doamna Maria Manolescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ca urmare a analizei portofoliului de credite, preluat de la BANCOREX, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr.39/29 iulie 1999, Banca Comercială Română a predat la 10 decembrie 1999 Agenţiei de Valorificare a Arhivelor Bancare credite în valută şi dobânzi aferente, în sumă de 178.738.731 dolari, active pentru care a primit în schimb titluri de stat în valută, de valoare egală, cu o scadenţă de 2 ani, cu o dobândă de 5% pe an.

Pentru încadrarea în poziţia valutară totală, stabilită de Banca Naţională a României, Banca Comercială Română a trebuit să-şi transforme activele în valută în active în lei.

Reducerea lichidităţii plasate sub formă de depozite în valută la bănci din străinătate ar fi avut un impact negativ asupra activităţii şi imaginii băncii, aflate în plin proces de privatizare.

Pe baza celor prezentate, vă propunem adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 55/1998.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, doamna ministru.

Rog reprezentantul Comisiei pentru buget să prezinte raportul.

Domnul Nicolai Grigoraş:

Este vorba de Ordonanţa Guvernului nr. 134/2000!

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În urma examinării Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.134/2000 pentru modificarea caracteristicilor unor titluri de stat emise pe bază de legi speciale, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a hotărât ca acest proiect de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare în forma prezentată.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale. Nu doreşte.

Trecem la dezbaterea textului proiectului de lege şi a ordonanţei.

La titlul legii, dacă aveţi observaţii. Nu.

Votat în unanimitate.

La textul articolului unic al legii, dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Votat în unanimitate.

La titlul ordonanţei, dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Votat în unanimitate.

La articolul unic al ordonanţei, dacă sunt obiecţiuni. Nu.

Se votează în unanimitate.

Stimaţi colegi,

În consecinţa parcurgerii proiectului de lege şi a ordonanţei prin dezbatere, fiind vorba de o lege cu caracter ordinar, vi-l supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Abţineri, dacă sunt?

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitatea celor prezenţi s-a votat acest proiect de lege.

La pct.44, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 253/2000 privind rambursarea din bugetul Consiliului judeţean Iaşi a creditelor externe contractate de Regia Autonomă Judeţeană Apă Canal din Iaşi, text adoptat de Senat. Rog reprezentantul Guvernului să-l prezinte. Reprezentantul Guvernului, rog să prezinte proiectul de lege.

Comisia pentru administraţie? Este cineva din partea Comisiei pentru administraţie să propună timpii de dezbatere? O să reluăm după pauză acest proiect, pentru că lipseşte reprezentantul comisiei.

La pct.45, Proiectul de Lege privind modul de acţiune împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spaţiul aerian al României; lege organică. Reprezentantul Guvernului este aici? Da, domnule ministru Gaspar, aveţi cuvântul să prezentaţi acest proiect de lege.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege a fost luat în discuţie în data de 26 februarie 2001, a fost prezentată nota de fundamentare de către iniţiatori. În cursul dezbaterilor s-a cerut ca raportul să fie restituit la comisie, în vederea amendării proiectului. În acest sens vă rog să observaţi că există un raport suplimentar asupra a două texte, la art. 4, lit. d) şi art. 17, amendamente pe care Guvernul şi le-a însuşit.

Urmează să dezbateţi acum, să intrăm pe textul legii, începând cu titlul şi terminând cu partea din finalul proiectului de lege. Au avut loc dezbaterile generale pe marginea acestui proiect de lege la 26 februarie 2001.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Comisiei pentru apărare este cineva? Da, poftiţi, domnule deputat, prezentaţi raportul suplimentar.

Domnul Gheorghe Ana:

Sunt Ana Gheorghe, membru în comisie.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Potrivit hotărârii plenului Camerei Deputaţilor din ziua de 26 februarie 2001, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, în şedinţa din 28 februarie 2001 a reanalizat textele art. 4, lit. d) şi art. 17 din proiectul de lege menţionat mai sus, cât şi amendamentele formulate cu privire la acestea şi a hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună spre dezbatere şi adoptarea plenului Camerei Deputaţilor următoarele: la art. 4, lit. d), în loc de "ministrul apărării", este vorba de "ministerul apărării naţionale pentru toate aeronavele care survolează Municipiul Bucureşti, la înălţimi mai mici de 3000 de metri". Aceasta pentru consecvenţă în redactarea textului art. 4 şi, de asemenea, potrivit art. 23 vor fi emise dispoziţii prin care se vor stabili competenţe.

La art. 17 se propune următorul amendament: "Dreptul de a ordona sau a aproba măsurile prevăzute la art. 8, lit. a), b) şi c) din prezenta lege îl au şefii structurilor stabilite de Ministerul Apărării Naţionale", pentru a se evita denumiri care au fost schimbate. Aceste amendamente au fost votate în unanimitate în şedinţa Comisiei de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Stimaţi colegi,

Vă reamintesc ceea ce a precizat şi domnul ministru Gaspar, la acest proiect dezbaterile generale au avut loc. În consecinţă, vom trece la dezbaterea pe texte. Vă rog să urmăriţi textul proiectului de lege, în paralel cu raportul suplimentar al comisiei.

Asupra titlului proiectului de lege aveţi obiecţiuni. Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra titlului capitolului I, dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Asupra art. 1 şi 2, dacă aveţi obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Asupra Secţiunii a II-a, art. 3 în întregime. Vedeţi toate definiţiile care sunt cuprinse în art. 3 să le urmăriţi. Dacă aveţi observaţii; comisia nu a avut amendamente.

Votat în unanimitate.

La art. 4 vă rog să urmăriţi, aşa cum v-a semnalat şi reprezentantul Comisiei pentru apărare, amendamentul de la pct. 1 al raportului suplimentar, dacă aveţi observaţii la acest amendament. Nu.

Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru amendamentul de la art. 4, care cuprinde, practic, reformularea literei d).

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt. Nu sunt.

Abţineri? Nu.

În unanimitate s-a adoptat amendamentul comisiei cu privire la art. 4, lit. d) şi, în consecinţă art. 4 va avea alcătuirea rezultată prin modificarea lit. d).

La art. 5 comisia nu a avut amendamente. Dacă dumneavoastră aveţi obiecţii. Nu.

Votat în unanimitate.

La titlul cap. II, secţiunea I, dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Votat în unanimitate.

La art. 6 şi 7 dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Votat în unanimitate.

Secţiunea a II-a, art. 8, dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Votat în unanimitate.

Secţiunea a III-a, cuprinzând art. 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, dacă aveţi dumneavoastră la vreo unul din aceste texte obiecţiuni. Nu aveţi.

Votată în unanimitate.

La titlul Secţiunii IV dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Votat în unanimitate.

La art. 17, vă rog să vă uitaţi în raportul suplimentar al comisiei, la pct. 2 din raport comisia are un amendament. Dacă aveţi observaţii la acest amendament. Nu aveţi.

Supun votului dumneavoastră acest amendament.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotriva amendamentului? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate şi, în consecinţă, textul art.17 va avea alcătuirea propusă de comisie.

La art.18, 19, 20, 21, comisia nu a avut amendamente. Dacă dumneavoastră aveţi obiecţii. Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Titlul cap. III, dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Votat în unanimitate.

La art.22, domnul ministru Gaspar are o propunere, o observaţie.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Este vorba de o eroare materială. Textul sună în felul următor: "Prezenta lege intră în vigoare după 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României". Nu putem să păstrăm această exprimare, pentru că apare un termen nedefinit de intrare în vigoare a legii şi atunci aş propune să utilizăm formula clasică: "Prezenta lege intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, partea I".

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Aţi auzit această explicaţie absolut logică.

Vă propun votului dumneavoastră reformularea textului art. 22, în felul prezentat, respectiv: "Legea intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial".

Cine este pentru acest text? Mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Leonăchescu (din sală):

O abţinere!

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să mă scuzaţi, cu o abţinere, textul art.22 a fost votat.

La art. 23 dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La art. 24 nu sunt.

Votat în unanimitate.

Am parcurs proiectul de lege. Vă reamintesc, însă, că este vorba de un proiect având caracter organic...

Domnul Acsinte Gaspar:

Mai erau anexele. Patru anexe.

Domnul Valer Dorneanu:

Scuzaţi-mă! Tocmai că nu le găsesc şi de aceasta nu le-am supus votului. Rog staful să-mi prezinte anexele pe care nu le găsesc aici. E vorba de acea sinteză?

Stimaţi colegi,

A fost o eroare, anexele pe care le-a văzut domnul ministru sunt de fapt nişte anexe explicative la expunerea de motive. Deci, legea nu are anexe şi nu trebuia să le supun votului sau dezbaterii.

Repet, este vorba de o lege cu caracter organic şi, în consecinţă, o vom supune votului final în şedinţa de vot de joi.

La pct. 46 de pe ordinea de zi avem tot o lege organică în procedură de urgenţă, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.294/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 145/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei naţionale pentru ocuparea şi formarea profesională, precum şi a Legii nr. 19/2000 privind Sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială, doamna preşedintă Smaranda Dobrescu, este rugată să prezinte timpii de dezbatere ai acestui proiect aflat în procedură de urgenţă.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia vă propune o dezbatere nu mai lungă de 20 de minute, fiecare intervenţie 1 minut.

Domnul Valer Dorneanu:

Cine este pentru această propunere? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege, potrivit raportului întocmit de comisie, pe care vă rog să îl urmăriţi în paralel cu proiectul legii şi al ordonanţei de urgenţă.

La titlul legii comisia nu a avut obiecţii, dacă dumneavoastră aveţi ceva de obiectat? (Domnul deputat Gheorghe Barbu solicită cuvântul pentru consideraţii generale.) Suntem în procedură de urgenţă.

Domnul Gheorghe Barbu (din sală):

Atunci, la amendamente.

Domnul Valer Dorneanu:

La amendamente veţi putea interveni în limita timpului pe care l-a votat Camera.

asupra titlului proiectului de lege, nu sunt obiecţiuni, se votează în unanimitate.

La articolul unic, asupra părţii introductive, neamendate de comisie, dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Se votează în unanimitate.

La pct. 1 al articolului unic, care aduce modificări art. I pct. 2 lit. b) din ordonanţă, vă rog să urmăriţi în raport la pct. 1, dacă aveţi obiecţiuni sau observaţii la amendamentul comisiei. Nu aveţi. Supun votului acest amendament.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate. Aşadar, pct. b) de la pct. 1 al proiectului de lege este votat potrivit amendamentului propus de comisie.

La pct. 2 din proiect de lege, cel referitor la art. I al ordonanţei pct. 4 art. 5.¹ (urmăriţi, vă rog, pct. 2 din raport), comisia propune eliminarea textului. Dacă aveţi observaţii la amendament. Nu aveţi. Supun votului dumneavoastră acest amendament.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a aprobat amendamentul şi, în consecinţă, textul art. 5.¹ a fost votat.

Vă rog să urmăriţi în continuare pct. 3 de la articolul unic al legii, unde comisia vă prezintă, la pct. 3 din raport, un amendament prin care se propune alin. 2 al art. 7. Dacă aveţi observaţii la acest amendament? Nu. Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate, s-a adoptat amendamentul de la pct. 3 din raport şi, în consecinţă, s-a eliminat alin. 2 al art. 7.

Stimaţi colegi,

Vă rog să observaţi, la pct. 3, unde comisia a propus eliminarea textului că, de fapt, este vorba de eliminarea textului Senatului. Ceea ce înseamnă că s-a eliminat, adoptându-se acest amendament, textul Senatului, respectiv, sintagma "şi formare profesională". În consecinţă, textul art. 7 alin. 2 rămâne în următoarea formulare: "Criteriile de acreditare a prestatorilor de servicii de ocupare a forţei de muncă se stabilesc prin hotărâre a Guvernului."

Revenim la pct. 4, care se referă la art. I pct. 8 alin. 2 al art. 15. Vă rog să vă uitaţi la pag. 3 din raport. Iarăşi este o mică disfuncţie în raportul dumneavoastră, rog reprezentantul comisiei să îmi explice cum s-a propus aici.

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

E o chestiune de procedură foarte simplă. Noi am lucrat pe textul Senatului, care a modificat ordonanţa. Unde se propune eliminarea textului, este vorba de eliminarea textului de la Senat şi rămâne valabil textul ordonanţei. Deci, nu trebuia să mai reluăm încă o dată textul acesteia, pentru că proiectul de lege este de aprobare a textului ordonanţei. Am eliminat numai modificarea propusă de Senat.

Domnul Valer Dorneanu:

Bun, era corect ca în raport să spuneţi: "Se propune eliminarea textului Senatului". dacă nu aţi spus aşa, s-a înţeles că se elimină întreg textul.

Domnul Dumitru Buzatu:

Nu, pentru că noi judecăm numai textul Senatului, textul ordonanţei este supus aprobării în intregime. Numai intervenţiile pe textul Senatului sunt supuse judecăţii noastre sau dacă avem noi alte sugestii, alte propuneri de amendare. Dar nu am avut propuneri de amendare, ci numai aceea de eliminare a textului propus de Senat.

Domnul Valer Dorneanu:

Atunci, vă rog să mă lămuriţi ce e cu pct. 4 din raport. Pentru că aici, după pct. 3, trecem la pct. 4, care se referă la art. I pct. 8 alin. 2, care în raport se regăseşte la pct. 5, iar pct. 4 din raport nu îşi găseşte corespondent în legea Senatului.

Domnul Dumitru Buzatu:

Îşi găseşte corespondent în ordonanţă, este o modificare introdusă de Camera Deputaţilor, de Comisia pentru muncă şi protecţie socială. Se propune introducerea unui text nou, am şi specificat acolo, ca pct. 2, cu următorul cuprins: "La art. I..."

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Era mai corect dacă în raport aţi fi urmat întâi textul legii şi pe urmă treceaţi la textul ordonanţei. Că, aşa, le-aţi amestecat şi nu prea le mai înţelegem.

Domnul Dumitru Buzatu:

Nu e un amestec, dar nu avem în faţă textul ordonanţei acum (dumneavoastră îl aveţi), dacă l-am avea, ar fi inteligibil.

Domnul Valer Dorneanu:

Bun, acum am înţeles, numai că eu supun dezbaterii, întâi, legea şi de aceea m-aţi încurcat.

În legea adoptată de Senat, la pct. 4, găsiţi un amendament prin care Senatul reformulează alin. 2 al art. 15. În pct. 5 din raport, de asemenea, comisia propune eliminarea textului Senatului.

Dacă aveţi vreo observaţie la amendamentul comisiei? Nu. Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei, de eliminare a textului Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Votat amendamentul comisiei, în unanimitate.

La pct. 5 al proiectului de lege, cel referitor la art. 2 din ordonanţă pct. 1 alin. 3 al art. 140. Poftiţi, domnule deputat! Şi pe dumneavoastră vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct. 6 din raport.

Domnul Dumitru Buzatu:

Am cerut cuvântul pentru că este vorba de amendament comun, al meu şi al domnului deputat Ioan Mînzînă, dar s-a produs aici o eroare de redactare şi din acest motiv am solicitat să intervin, domnule preşedinte. Eroarea constă în aceea că textul trebuie modificat în felul următor: "...prevăzut de dispoziţiile legale în vigoare pentru ordonatorul principal de credite bugetare - nu "ordonatorului principal de credite" - , conducătorului executiv al CNPAS". Nişte acorduri sunt făcute acolo, care au fost redactate greşit.

V-aş ruga să luaţi în consideraţie acest amendament, care este de redactare.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, nu cred că e corect ce spuneţi dumneavoastră, ia uitaţi-vă cum sună textul: "...prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare ordonatorului principal de credite bugetare..."

Domnul Dumitru Buzatu:

"Pentru ordonatorul".

Domnul Valer Dorneanu:

E acelaşi lucru pentru cine sunt? "Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale este ordonator principal de credite pentru bugetul asigurărilor sociale de stat şi va delega atribuţiile prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare..." Cui? "?ordonatorului principal de credite bugetare, care este conducător executiv al CNPAS", deci, nu "conducătorului". Ultima sintagmă este explicativă: "Ordonatorului principal de credite bugetare, conducătorul executiv al..."

Domnul Dumitru Buzatu:

De acord, noi am urmărit textul ordonanţei, dacă vedeţi textul care a venit de la Senat, are aceeaşi formulare ca cea pe care o propun eu. Practic, noi v-am propus textul acesta, care are o mică modificare faţă de textul Senatului, şi am reluat în partea finală forma care se regăseşte în textul Senatului.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, nu înţeleg... Vă rog frumos, citiţi textul din pct. 6 al amendamentului dumneavoastră şi să spuneţi ce nu e corect acolo!

Domnul Dumitru Buzatu:

Pct. 6 din raportul nostru, la finalul amendamentului votat la Senat, sună în felul următor: "pentru ordonatorul principal de credite bugetare, preşedintele CNPAS".

Domnul Valer Dorneanu:

De unde citiţi dumneavoastră, domnule deputat? Vă rog frumos să citiţi întâi raportul!

Domnul Dumitru Buzatu:

Tocmai asta făceam în chestiunea aceasta, din raport citeam. Forma Senatului este "pentru ordonatorul principal de credite bugetare, preşedintele CNPAS"; Comisia pentru muncă şi protecţie socială - adică, cea învestită pentru a da raportul în fond - a propus, prin domnul deputat Ioan Mînzînă şi prin mine, dar nu s-a redactat corect aici - forma următoare, aceea care este specificată în raportul comisiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Citiţi forma aceasta pe care aţi propus-o!

Domnul Dumitru Buzatu:

Forma redactată în raportul comisiei este: "Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale este ordonator principal de credite pentru bugetul asigurărilor sociale de stat şi va delega atribuţiile prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare ordonatorului principal de credite bugetare, conducătorul executiv al CNPAS".

Domnul Valer Dorneanu:

Şi care e problema?

Domnul Dumitru Buzatu:

Aici e o problemă mai complicată, dar, în sfârşit, solicită multe explicaţii şi din cauza aceasta noi am vrut să facem numai amendamentul de redactare. Dacă e suficientă formularea din...

Domnul Valer Dorneanu:

Dar nu înţeleg ce nu e în regulă, domnule deputat, în textul pe care dumneavoastră înşivă l-aţi propus, că eu îl găsesc bun.

Domnul Dumitru Buzatu:

Ştiu că îl găsiţi bun, nu e nici o problemă... Deci, am vrut să revenim în partea finală la formularea care a fost dată de textul ordonanţei, care era: "...pentru ordonatorul principal de credite bugetare, conducătorul executiv al..." Dar textul este acoperitor şi în formula în care este propus de către comisie, chiar aşa redactat, cum a fost el. Am vrut să facem o corectură în raport cu modalitatea în care a fost propus iniţial şi care n-a fost redactată în raportul comisiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog!

Domnul Ion Giurescu: (Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale)

Aş avea o scurtă intervenţie, nu Ministerul Muncii şi Solidarităţii este ordonator de credit, ci ministrul muncii şi solidarităţii, cred că este o greşeală de redactare a raportului.

Şi rugămintea mea este, dacă se poate lăsa textul din ordonanţă, care spune aşa: "Ministrul muncii şi solidarităţii sociale este ordonator de credit pentru bugetul asigurărilor sociale de stat şi va delega atribuţiile prevăzute de dispoziţiile legate în vigoare pentru ordonatorul principal de credite bugetare, conducătorul executiv al CNPAS".

Domnul Valer Dorneanu:

Să înţeleg că şi comisia şi reprezentantul Guvernului sunt de acord să respingem amendamentul comisiei şi să votăm textul ordonanţei.

Din partea Comisiei pentru muncă şi protecţie socială:

De ce să-l respingem?

Domnul Valer Dorneanu:

Deci, comisia îşi retrage amendamentul şi supun votului dumneavoastră art. 2 din ordonanţă, în formularea iniţială.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Vă rog să constataţi că textul proiectului de lege a fost votat, cu aprobarea amendamentelor prezentate de comisie, mai puţin cel de la pct. 6, care a fost respins.

Şi, cu aceasta, trecem la titlul ordonanţei de urgenţă. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Se votează în unanimitate.

La pct. 1, 2, 3, 4 şi 5 din ordonanţă, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Sunt votate în unanimitate.

La pct. 6 din ordonanţă? Domnule deputat, vă rog să intervenţi! Aţi avut un amendament respins, bănuiesc. Vă rog!

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Am propus un amendament pe care doresc să îl explic în principiu, pentru că în raport este o singură frază, şi anume acela al eliminării sintagmei "pe care le supune aprobării Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale".

În principiu, însă, doresc să fac câteva consideraţii privind acest proiect de lege, care modifică şi completează Legea nr. 19/2000 şi, respectiv, Legea nr.145/1998. Prin această modificare şi completare, se aduce, după părerea mea, o importantă atingere autonomiei celor două instituţii, aşa cum a fost ea aprobată prin cele două legi. Prin modificare şi completare se face, de asemenea, un important pas înapoi în ce priveşte descentralizarea actului de decizie, prin subordonarea Agenţiei de ocupare şi formare şi a Casei naţionale de pensii Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale.

Prin numirea ca preşedinţi ai celor două instituţii a secretarilor de stat din minister şi instituţionalizarea ministrului muncii ca ordonator de credite, pe care le deleagă conducătorilor executivi, atribuţiile consiliilor de administraţie se modifică, în sensul diminuării drastice. Astfel, întreg principiul de conducere tripartită: Guvern-Patronat-Sindicate devine inoperant, decizia finală asupra oricăror acţiuni majore revenind ministrului, care are în acest mod puterea de a aproba sau nu deciziile consiliului de administraţie.

Reacţia la acest lucru este suficient de slabă, atât a unor partide din Parlament, care au participat la întregul proces de reformă din sistemul de protecţie socială şi de pensii sau chiar l-au inţiat, condus şi aplicat. De asemenea, partenerii sociali - sindicatele, care s-au luptat aproape 10 ani pentru aplicarea acestui principiu al conducerii tripartite, se văd astăzi în situaţia de a pierde practic ceea ce cu mare greu s-a obţinut.

Exemplific acest lucru prin Hotărârea de Guvern nr. 258/22 februarie 2001, care, la art. 13, stabilind atribuţiile Consiliului de administraţie al Casei naţionale de pensii, formulează atribuţiile în următorii termeni: "Analizează şi avizează propunerile pentru fundamentarea bugetului; analizează rapoarte; analizează derulare contracte; avizează regulamente; avizează înfiinţarea caselor de pensii; propune preşedintelui elaborarea de studii ş.a.m.d." Toate atribuţiile, cu foarte mici excepţii, pentru Consiliul de administraţie al Casei naţionale de pensii sunt doar de genul celor prin care avizează, decizia finală fiind a ministrului.

Stimaţi colegi,

Bugetul asigurărilor sociale şi Fondul pentru şomaj se constituie din contribuţii ale persoanelor fizice şi juridice, nu sunt taxe sau impozite şi, deci, corect şi normal, aşa cum se întâmplă în lumea democrată, gestionarea lor nu o face statul, ci reprezentanţii celor ce contribuie.

Motivarea acestei modificări şi completări a fost managementul neperformant, gestiunea ineficientă. Dacă în cazul Agenţiei de ocupare a forţei de muncă ar putea fi valabil, pentru Casa naţională de pensii acest lucru nu este relevant, întrucât acest organism nici nu s-a înfiinţat în fapt. Nu cred că pentru o eventuală conducere ineficientă se modifică o lege, se schimbă eventual conducătorii. Motivaţiile reale sunt, probabil, acelea ca Guvernul să controleze aceste sume mari de bani, eventual, să le utilizeze pentru acoperirea unor găuri momentane ale bugetului de stat.

Faţă de aceste motivaţii, Partidul Democrat nu este de acord cu adoptarea proiectului de lege şi a raportului înaintat. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, cu regret trebuie să vă amintesc că ne-aţi păcălit, şi pe mine, şi plenul, din două motive. Dumneavoastră aţi făcut aici o dezbatere generală, în procedură de urgenţă nu se fac dezbateri; aţi luat cuvântul pentru a vă susţine un amendament respins şi trebuia să vă supuneţi timpilor de repartizare pe care i-am aprobat. Dar, în fine, v-aţi spus punctul de vedere şi l-au audiat cei din sală.

Doamnă preşedintă?

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Întâi şi întâi, aş vrea să vă cer permisiunea unei riposte, să spun, la cele spuse de domnul coleg deputat Barbu, întrucât chestiunea este deosebit de importantă. Avem de a face cu două agenţii foarte importante, de care depinde soarta pensionarilor şi a şomerilor şi, dacă îmi permiteţi, în 3 minute aş dori să spun un punct de vedere pe care l-a avut comisia în vedere, în judecata ei de a promova această lege - şi probabil că şi iniţiatorul aşijderea.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog, doamnă preşedintă!

Doamna Smaranda Dobrescu:

În primul rând, Agenţia naţională de ocupare şi formare profesională era şi până acum în subordinea Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, ministrul muncii fiind cel care îşi delega atributele de ordonator principal preşedintelui ANOF.

În al doilea rând, politica actualui Guvern este aceea de a trece agenţiile aflate până în prezent în subordinea Guvernului în subordinea ministerelor, pentru o activitate mai eficientă. Având în vedere că preşedintele Casei naţionale de pensii era numit de către premier, putem spune că şi Agenţia, care este Casa naţională de pensii, avea acest statut. În acest moment, conform politicii Guvernului Năstase, a revenit în structura normală, adică, în subordonarea Ministerului Muncii.

Al doilea argument. Iniţiatorul, când a elaborat Legea privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, a gândit un buget echilibrat, care să cheltuiască atât cât are venituri adunate. În aceste condiţii, bugetul putea să fie administrat în mod autonom.

În momentul de faţă, în anul 2001, în luna martie, deficitul pe seama bugetului consolidat, din partea bugetului de pensii, este de cel puţin 1% din p.i.b. În plus, toate golurile temporare de casă le acoperă trezoreria. Cum puteţi crede că poate fi gestionat acest buget, fără prezenţa determinantă a Guvernului în acest loc? Dacă banii sunt (măcar o parte din ei), ai bugetului de stat, dacă trezoreria vine şi salvează lună de lună pensiile, din cauza unor goluri de casă, atunci Guvernul nu trebuie să-şi ia o răspundere în acest lucru?

Al treilea argument. După cum ştiţi, prin Casa naţională de pensii se derulează foarte multe programe ale instituţiilor finanţatoare, în special Banca Mondială, cu dedicaţie la infrastructură, la echipamente de calcul ş.a.m.d. Acest împrumut cu Banca Mondială este garantat de către Guvern, adică, de către minister. Cum ar fi dorit Partidul Democrat, care, în bloc, s-a exprimat împotriva acestei maniere de recentralizare? Casa naţională de pensii, autonomă, să hotărască modul de distribuţie a acestor bani, bani pe care îi returnează, de fapt, Ministerul de Finanţe şi Guvernul, prin angajamentele luate? Deci, nu se poate o autonomie totală, este practic imposibil.

Iar ultimul argument (şi vă rog să îl luaţi în considerare şi pe acesta), iniţiatorul, acum 4 ani, a gândit Legea privind sistemul public de pensii, acordându-i Casei naţionale de pensii dreptul de a propune bugete, pe care, evident, Ministerul de Finanţe să le propună în Parlament ca proiecte de lege privind bugetul asigurărilor sociale de stat.

Conform legii iniţiale - Legea nr.19, acest lucru eluda practic intervenţia şi ştiinţa Ministerului Muncii, întrucât cel care făcea politica în domeniu, adică Ministerul Muncii, nu putea să aibă parte nici măcar de o execuţie bugetară trimestrială sau lunară.

În momentul de faţă, prin această ordonanţă, cu care Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi toate celelalte partide au fost de acord, se repune în drepturi realitatea cu dorinţa; suntem în martie 2001, când deficitele încă ne guvernează.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă întoarceţi puţin la textul ordonanţei, pentru că domnul deputat Gheorghe Barbu a intervenit la pct.6 din raport, la amendamente respinse, dar de fapt intervenţia dumnealui se referea la un text pe care îl votaserăţi deja.

Vă rog. Intervenţie de procedură.

Domnul Gheorghe Buzatu:

Nu avem nici un motiv să ne mai întoarcem la textul în discuţie, la raportul comisiei, pentru că observaţi că, în legătură cu amendamentele respinse, propunerea făcută plenului de a fi votate aceste amendamente se face în momentul în care se discută textul respectiv, or noi am trecut de momentul acesta şi am parcurs întregul text al ordonanţei şi am votat toate articolele.

Deci, practic nu mai avem la ce să ne mai întoarcem în acest moment, domnule preşedinte, rămânând să dăm votul final pentru ordonanţa supusă discuţiei plenului astăzi.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să constataţi, aşa cum a propus colegul nostru de la comisie, că timpii necesari dezbaterii, propuşi şi aprobaţi de către dumneavoastră, au fost epuizaţi şi, în consecinţă, urmează să supunem acest proiect de lege cu caracter ordinar votului dumneavoastră, dar, pentru că suntem cam puţini, îl vom supune votului final joi, având în vedere că s-au exprimat şi obiecţii asupra acestei ordonanţe, şi rog stafful să se pronunţe şi asupra contradicţiei din cuprinsul ordinii de zi, unde se menţionează că este vorba de o lege organică, iar aici, la mine, este precizat că este vorba de o lege ordinară. Este o întrebare şi o punere în atenţie pentru staff. Deci până joi vom vedea cum este, şi vă rog să fiţi exacţi.

Pct.47 - Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.52/1999 privind asigurarea unui cadru unitar pentru manegementul proiectelor finanţate din împrumuturi externe contractate sau garantate de stat, rambursabile sau nerambursabile, inclusiv privind plata specialiştilor români care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unităţilor de management de proiect. Procedură de urgenţă.

Rog Comisia pentru buget, finanţe şi bănci să ne propună timpii de dezbatere.

Domnul Neculai Grigoraş:

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci vă propune, pentru dezbaterea şi adoptarea acestui proiect de lege, 10 minute pe total, 2 minut pentru fiecare intervenţie.

Suntem în faţa unui proiect de lege din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu această propunere.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt. Nu sunt.

Abţineri? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului.

Asupra titlului proiectului de lege dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra textului articolului unic, care cuprinde dispoziţia de aprobare a ordonanţei de urgenţă, dacă sunt obiecţiuni. Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanţei de urgenţă dacă există obiecţiuni. Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra art.1, 2 şi 3 din ordonanţa de urgenţă dacă există obiecţiuni. Nu.

Votate în unanimitate.

Asupra art.4, 5, 6, 7 şi 8 dacă există obiecţiuni. Nu.

Votate în unanimitate.

Este vorba de o lege cu caracter ordinar, dar suntem totuşi prea puţini în sală; o vom vota joi, la votul final.

Ne oprim deocamdată aici, pentru pauza prevăzută în program.

Vom relua programul cu dezbaterea proiectului de la pct.48, potrivit orei de începere prevăzută în program.

După pauză.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să-mi permiteţi să vă prezint o notă cu legile care, în conformitate cu prevederile art.17, alin.2 şi 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către dumneavoastră a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale:

Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.198/2000 pentru aprobarea participării Consiliului Naţional al Audiovizualului la lucrările Platformei Europene a Autorităţilor de Reglementare în Domeniul Audiovizualului E.P.R.A.;

Legea privind regimul străinilor în România;

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.128/2000 privind revenirea în proprietatea publică a statului şi în administrarea Ministerului Culturii, din parimoniul Societăţii Comerciale Parc - Turism - S.A., a unui imobil monument istoric;

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.192/2000 privind exceptarea de la plata accizelor a cantităţilor de 1000 tone de benzină şi 300 tone de ulei mineral, acordate ca ajutor umanitar Republicii Moldova;

Legea privind protecţia informaţiilor clasificate;

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.111/1999 privind finanţarea organizării şi desfăşurării concursului naţional de ocupare a posturilor didactice vacante din învăţământul preuniversitar de stat în anul şcolar 1999-2000;

Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.146/1999 privind unele măsuri de acompaniament social pentru salariaţii din industria metalurgică ale căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective;

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.145/2000 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2000;

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.146/2000 privind rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2000;

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.155/2000 privind rectificarea bugetului de stat pe anul 2000;

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.156/2000 privind rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2000;

Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.162/2000 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.101/1998 privind reglementarea plăţii unor tarife pentru serviciile prestate de Oficiul Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie şi oficiile judeţene de cadastru, geodezie şi cartografie;

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.260/2000 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2000;

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.261/2000 privind rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2000;

Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.264/2000 pentru aprobarea participării României la Fondul internaţional pentru deblocarea şenalului Dunării;

Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.280/2000 pentru modificarea anexei nr.3/11 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.260/2000 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2000;

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.282/2000 pentru modificarea şi completarea articolului 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar.

Vă rog să-mi permiteţi să vă propun mai multe comisii de mediere.

Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.81/1999 privind susţinerea programului de restructurare prin garantarea unui credit al Societăţii Comerciale TRACTORUL: domnii deputaţi Niţă Constantin, Duţu Gheorghe, Roşculeţ Gheorghe şi Bălăşoiu Amalia de la PDSR, Mocioiu Ion de la PRM, Bran Vasile - PD, Pecsi Francisc - UDMR.

Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor în redactări diferite adoptate de către cele două Camere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.216/2000 privind reglementarea situaţiei juridice a conductelor magistrale şi a instalaţiilor, echipamentelor şi dotărilor anexe aferente sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului: domnii deputaţi Chiriţă Dumitru, Sireţeanu Mihai, Antonescu Nicolae Napoleon de la PDSR, Buzea Cristian Valeriu - PRM, Berceanu Mircea - PD, Anton Marin - PNL, Raduly Robert Kalman - UDMR.

Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.77/1999 privind unele măsuri pentru prevenirea incapacităţii de plată: domnii deputaţi Marin Gheorghe, Selagea Constantin, Dobre Traian de la Grupul parlamentar PDSR Social Democrat şi Umanist, domnul Palade Doru Dumitru şi Miclea Ioan - Grupul parlamentar PRM, Anton Marian - PNL, Ignat Miron - Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Următorul punct pe care îl discutăm este pct.44, care fusese amânat din cauza lipsei comisiei. Suntem în procedură de urgenţă la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.253/2000.

Rog Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic să propună timpii de dezbatere.

Domnul Radu-Liviu Bara:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La elaborarea raportului am ţinut cont de avizele favorabile ale Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci şi Consiliului Legislativ. Având în vedere că sunt trei articole, propun 5 minute.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Cine este pentru?

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

Vă rog să urmăriţi proiectul în forma adoptată de către Senat şi aşa cum ne-a propus comisia noastră sesizată în fond.

Asupra titlului proiectului de lege dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra articolului unic, care cuprinde dispoziţia de aprobare a ordonanţei, dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Adoptat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanţei de urgenţă dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra art.1, 2, 3 din cuprinsul ordonanţei dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Votate în unanimitate.

Vă rog să urmăriţi că ordonanţa de urgenţă are şi o anexă care cuprinde graficul de rambursare a creditelor.

Dacă aveţi observaţii. Nu.

Adoptată în unanimitate.

Este vorba de un proiect de lege cu caracter ordinar, pentru care este suficient votul majorităţii simple din cei prezenţi în sală.

Supun votului dumneavoastră acest proiect de lege.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu.

În unanimitatea celor prezenţi a fost votat acest proiect.

La pct.48 de pe ordinea de zi avem Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.100/1999 privind unele măsuri de protecţie socială a cadrelor militare şi a salariaţilor civili, care se vor aplica în perioada restructurării aparatului central, comandamentelor de armă, inspectoratelor generale, marilor unităţi, unităţilor şi formaţiunilor din compunerea Ministerului de Interne. Proiect de lege cu caracter ordinar.

Doamna preşedintă a Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, doamna Smaranda Dobrescu, vă rog să prezentaţi timpii de dezbatere.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Comisia vă propune un minut de intervenţie, 5 minute în total.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea proiectului.

Comisia ne propune să-l aprobăm în forma prezentată.

Asupra titlului proiectului de lege dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra cuprinsului articolului unic dacă aveţi observaţii. Nu.

Votat în unanimitate.

La titlul ordonanţei de urgenţă dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Votat în unanimitate.

La cap.I, art.1, 2, 3, 4, dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Votate în unanimitate.

La cap.II, art.5, 6, 7, 8, 9, 10, 11 dacă aveţi observaţii. Nu aveţi.

Votate în unanimitate.

La cap.III, art.12, 13, 14 dacă aveţi observaţii. Nu.

Votate în unanimitate.

La cap.IV, art.15, 16, 17, 18 şi 19 dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Votate în unanimitate.

La art.20, 21, 23, 24, 25, 26 de la pag.5 dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Votate în unanimitate.

Asupra ultimului articol al ordonanţei de urgenţă, art.27, dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Vă amintesc că este vorba de un proiect de lege cu caracter ordinar, pentru care este suficient votul majorităţii simple dintre cei prezenţi.

Dacă sunteţi pentru acest proiect de lege. Mulţumesc.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă dacă sunt. Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate, a fost votat acest proiect de lege.

La pct.49 avem Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.65/2000 pentru aprobarea majorării de către România a capitalului său autorizat deţinut de Agenţia Multilaterală de Garantare a Investiţiilor.

Reprezentantul Guvernului, respectiv al Ministerului Finanţelor, rog să prezinte proiectul.

Doamna Maria Manolescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

România a semnat convenţia de constituire a Agenţiei Multilaterale de Garantare a Investiţiilor - MIGA - la 6 august 1991. Ratificarea Convenţiei s-a făcut prin Legea nr.47/28 aprilie 1992, iar România a devenit membru cu drepturi depline la 10 septembrie 1992.

Cota României la capitalul agenţiei este de 555 de acţiuni, cu o valoare totală de 6.005.100 dolari SUA. În urma analizelor făcute de Consiliul directorilor, s-a ajuns la concluzia că Agenţia Multilaterală de Garantare, în extinderea volumului său de afaceri, se confrunta cu probleme deosebite, generate de micşorarea capacităţii sale de a mai oferi garanţii. Urmare acestei situaţii, la 30 martie 1998, Consiliul directorilor a prezentat spre aprobare Consiliului guvernatorilor un raport referitor la majorarea capitalului. În 1998 România şi-a exprimat acordul de principiu cu privire la majorarea capitalului, urmând ca în perioada următoare să fie transmise documentele care să ateste faptul că participarea României la majorarea capitalului este realizată în condiţiile respectării reglementărilor legale în vigoare.

La 29 martie 1999, Consiliul guvernatorilor a adoptat Rezoluţia nr.57 - majorarea capitalului, conform căreia România urma să îşi majoreze cota la capitalul agenţiei cu un număr de 423 de acţiuni a căror valoare totală este de 4.230.000 de drepturi speciale de tragere, respectiv 4.576.860 de dolari SUA.

Din acest motiv, a fost necesară aprobarea unei ordonanţe a Guvernului pentru a crea cadrul legal care să permită participarea României la majorarea capitalului social, precum şi stabilirea surselor de finanţare pentru aceste participări.

Faţă de cele prezentate, propunem adoptarea Legii de aprobare a Ordonanţei Guvernului nr.65/2000.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, doamna ministru.

Rog Comisia pentru buget, finanţe şi bănci să-şi prezinte raportul.

Domnul Neculai Grigoraş:

În urma examinării Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.65/2000 pentru aprobarea majorării de către România a capitalului său autorizat deţinut la Agenţia Multilaterală de Garantare a Investiţiilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a hotărât ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare în forma prezentată.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri. Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege pe articole.

Vă reamintesc că comisia a propus aprobarea lui în forma prezentată.

Aşadar, vă întreb dacă asupra titlului proiectului de lege aveţi vreo obiecţie. Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Asupra cuprinsului articolului unic al proiectului de lege dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanţei dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra art.1, 2, 3, 4, 5, 6 ale ordonanţei dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Se consideră votate în unanimitate.

În consecinţa parcurgerii textelor proiectului de lege şi a ordonanţei, amintindu-vă că este vorba de un proiect de lege cu un caracter ordinar pentru care sunt suficiente voturile majorităţii simple din cei prezenţi, supun votului dumneavoastră acest proiect de lege.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abţineri dacă sunt. Nu.

Proiectul a fost votat în unanimitate.

Urmează pct.50 de pe ordinea de zi - Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.93/1999 pentru aprobarea finanţării repatrierii personalului navigant debarcat sau aflat la bordul unor nave maritime de transport, achitarea drepturilor restante şi pentru menţinerea siguranţei navelor aflate în conservare din patrimoniul companiilor de navigaţie maritimă NAVROM Constanţa şi ROMLINE Constanţa. Procedură de urgenţă.

Rog Comisia pentru industrii şi servicii să propune timpii dezbaterii.

Domnul Antal István:

Domnule preşedinte,

Propunem 5 minute pentru dezbateri şi un minut pentru intervenţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Cine este pentru această repartizare a timpilor? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abţineri?

Stimaţi colegi,

Vă rog să urmăriţi cuprinsul art.3 din ordonanţă care spune: "Suma prevăzută la art.1 se repartizează de către Ministerul Transporturilor prin convenţii încheiate cu campaniile de navigaţie beneficiare şi se justifică de către acestea pe bază de decont de cheltuieli până la data de 1.09.1999.".

Mi se semnalează că efectele acestei ordonanţe ar fi fost deja intrate şi depăşite, deci consumate.

Eu vă supun dumneavoastră propunerea de a fi trimis acest proiect de lege înapoi comisiei, pentru a se consulta cu Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi a vedea dacă mai prezintă utilitate aprobarea acestei legi.

Dacă sunteţi pentru această soluţie de restituire la comisie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu.

Deci, rog Comisia pentru industrii şi servicii să se consulte cu Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi să vadă dacă mai prezintă utilitate aprobarea acestui proiect de lege.

La pct.51 este Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.125/1999 privind modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.93/1999 pentru aprobarea finanţării repatrierii personalului navigant debarcat sau aflat la bordul unor nave maritime de transport, achitarea drepturilor restante pentru menţinerea în siguranţă a navelor aflate în conservare din patrimoniul companiilor de navigaţie maritimă NAVROM şi ROMLINE.

Este aceeaşi situaţie.

Vă rog să fiţi de acord, atunci, stimaţi colegi, să o restituim şi pe aceasta comisiei, pentru a examina acest lucru şi pentru a vedea ce soluţii propun, privind lucrurile conex la cele două proiecte de lege.

Dacă sunteţi de acord cu restituirea.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.52 de pe ordinea de zi este Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.182/1999 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea S.N.C.F.R.

Din partea iniţiatorilor avem o cerere.

Domnul Dan Banciu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi doamnelor şi domnilor deputaţi,

Având în vedere că ambele rapoarte au fost concepute în legislatura trecută, iar politica actualei guvernări are de făcut o serie de modificări, şi a cerut acest lucru Camerei Deputaţilor, prin intermediul unei note trimise, vă rugăm să fiţi de acord ca această lege să fie retrimisă la comisii, pentru a ne putea exprima actualul punct de vedere.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea comisiei dacă doriţi o intervenţie sau sunteţi de acord cu această propunere.

Poftiţi, domnule deputat Bivolaru.

Domnul Ioan Bivolaru:

Într-adevăr, domnule preşedinte, au apărut câteva elemente noi cu care suntem de acord. Guvernul, respectiv ministerul de resort, ne-a trimis câteva observaţii în legătură cu această ordonanţă, nr.182, şi suntem de acord, pentru a realiza un raport suplimentar, ţinând cont şi de raportul Senatului dat în mai anul trecut, să revenim asupra acestui raport.

Deci, propunem să supuneţi aprobării Camerei reîntoarcerea la comisie, pentru un raport suplimentar, şi eventual să fiţi de acord ca termenul de finalizare a acestui raport să-l stabilim de comun acord cu Ministerul Transporturilor.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului propunerea de restituire a acestui proiect la comisie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu.

În unanimitate, s-a decis restituirea.

La pct.53 de pe ordinea de zi avem Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.20/1999 pentru completarea prevederilor alin.1 al art.3 din Ordonanţa Guvernului nr.3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată.

Rog iniţiatorul, reprezentantul ministerului, să-şi prezinte acest proiect de lege.

Domnul Dan Banciu:

Prin Ordonanţa nr.20/1999 s-au completat prevederile art.3 din Ordonanţei Guvernului nr.3/1992 privind t.v.a.-ul, respectiv articolul care reglementează operaţiile privind livrări de bunuri şi prestări servicii care nu se cuprind în sfera de aplicare t.v.a., efectuate de persoane juridice.

În esenţă, având în vedere regimul juridic al drumurilor publice, a faptului că Ministerul Transporturilor este organul administraţiei publice centrale care exercită prerogativele dreptului de proprietate publică în domeniul drumurilor naţionale, a faptului că s-a urmărit scăderea efortului bugetar şi simplificarea procedurilor, propunem, prin această ordonanţă de urgenţă, introducerea, la art.3, a punctului e), respectiv "administraţia naţională a drumurilor".

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Rog reprezentantul Comisiei pentru buget să prezinte raportul.

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În urma examinării Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.20/1999 pentru completarea prevederilor alin.1 al art.3 din Ordonanţa Guvernului nr.3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propune ca acest proiect de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare în forma prezentată de Senat.

Menţionez că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale la acest proiect? Nu.

În consecinţă, trecem la dezbaterea proiectului potrivit propunerii comisiei.

Stimaţi colegi,

Aţi audiat proiectul de lege în prezentarea reprezentantului Guvernului.

Comisia propune adoptarea proiectului în forma adoptată de Senat.

Deci asupra titlului proiectului de lege dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra textului articolului unic, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanţei simple, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra textului articolului unic al ordonanţei, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Vă amintesc că este vorba de proiect de aprobare a ordonanţei, proiect de lege cu caracter ordinar, pentru care este suficient votul majorităţii simple a celor prezenţi.

Cine este pentru această ordonanţă? Mulţumesc.

Dacă aveţi voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

În unanimitatea voturilor celor prezenţi a fost adoptat acest proiect de lege.

La pct.54, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.69/1998 privind unele măsuri de protecţie pentru personalul al cărui contract individual de muncă va fi desfăcut ca urmare a concedierilor colective determinate de reorganizarea SNCFR.

Rog reprezentantul Guvernului să-l prezinte.

Domnul Dan Banciu:

Capacităţile de transport feroviar dimensionate pentru un volum de prestaţii corespunzător anilor '80 au fost mult peste cererile actuale ale pieţei şi s-a impus necesitatea redimensionării lor prin adoptarea unor măsuri de reorganizare - restructurare, cum ar fi închiderea sau desfiinţarea unor capacităţi, externalizarea unor activităţi care nu constituie sectoare de bază, reducerea parcului de vagoane locomotive, chiar închiderea unor linii de cale ferată.

Totuşi, cu toate măsurile luate, pierderile înregistrate de SNCFR au fost remarcabile. De nuanţat că în 1997 volumul de transport mărfuri scăzuse cu 70% aproximativ, iar în traficul de călători cu 62% faţă de 1989, iar reducerea în 1998 era cu încă 20% faţă de anul anterior.

În urma analizelor efectuate în vederea reorganizării SNCFR, ca urmare a aplicării prevederii Ordonanţei nr.12/1998, s-a impus necesitatea disponibilizării a 30.000 de salariaţi.

Deoarece personalul feroviar are o pregătire de strictă specialitate, reconversia profesională a personalului disponibilizat necesita o perioadă mai îndelungată, ceea ce impune măsuri de protecţie socială speciale diferite de cele prevăzute în O.G. nr.9/1990 cu privire la unele măsuri de protecţie pentru persoanele ale căror contracte individuale de muncă pot fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective, prin aplicarea programelor de restructurare şi privatizare, s-a propus această ordonanţă care să reglementeze, la vremea respectivă a reglementat, şi-a făcut efectele privind disponibilizarea celor 30.000 de persoane din sectorul SNCFR-ului.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Rog Comisia pentru muncă să prezinte raportul, doamna preşedinte Smaranda Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

În urma examinării Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.69/1998 privind unele măsuri de protecţie pentru personalul al cărui contract individual de muncă va fi desfăcut ca urmare a concedierilor colective determinate de reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române, Comisia pentru muncă a hotărât ca proiectul de lege mai sus menţionat să fie supus spre dezbatere şi adoptare în forma prezentată, în forma venită de la Senat, întrucât unicul amendament a fost respins de comisie.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale? Nu.

Trecem, atunci, la dezbaterea proiectului de lege, aşa cum a propus şi comisia noastră, în forma prezentată.

Asupra titlului proiectului de lege, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Adoptat în unanimitate.

Asupra cuprinsului articolului unic al proiectului de lege, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Se consideră votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanţei dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Se consideră votat în unanimitate.

Asupra art.1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votate în unanimitate.

Asupra art.8 şi 9, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Se consideră votate în unanimitate.

Asupra art.10, 11 şi 12, care sunt şi ultimele, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Se consideră votate în unanimitate.

Parcurgându-se şi proiectul de lege şi ordonanţa Guvernului, trecem la vot.

Vă reamintesc că e vorba de un proiect de lege cu caracter ordinar, pentru care este suficient votul majorităţii simple din cei prezenţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri dacă sunt? Nu sunt.

În unanimitate a fost votat şi acest proiect de lege.

La pct.55, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.116/1998 privind instituirea regimului special pentru activitatea de transport maritim internaţional.

Are cuvântul reprezentantul Guvernului.

Domnul Dan Banciu:

Stimate doamne şi domni deputaţi,

Ca şi în situaţia anterioară, acest proiect a trecut prin comisiile Senatului şi Camerei, în legislatura anterioară.

Problema este deosebit de complexă în momentul de faţă şi este reanalizată de actualul Guvern şi rugămintea noastră deosebită este să fiţi de acord să o retrimitem la comisie, acolo unde şi noi am trimis un punct de vedere, pentru reanalizare şi adoptarea unui raport suplimentar.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Rog comisia să se pronunţe asupra acestei cereri de a fi restituită pentru o nouă reanalizare.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Este logică cererea Ministerului Transporturilor, deoarece această Ordonanţă nr.116 a primit, din partea comisiei noastre, un raport de respingere, anul trecut, fiind, pe tapet, în discuţie o altă lege, un proiect de lege privind flota comercială română.

Deoarece dintr-o, să spunem, eroare tehnică pe ordinea de zi a acestei legislaturi acest proiect de lege privind flota comercială nu a mai fost introdus, este clar că trebuie să revenim la Ordonanţa nr.116. Deci rugămintea este să supuneţi aprobării Camerei reîntoarcerea acestui raport la comisia de specialitate, ca să rezolvăm şi această problemă a flotei. După cum se vede, şi colegii ştiu foarte bine, în ultimele zile, suscită un mare interes acest subiect.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat Bivolaru.

Aţi ascultat şi opinia reprezentantului Guvernului, în acord cu a comisiei.

Supun votului dumneavoastră restituirea acestui proiect la comisie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

În consecinţă, proiectul este restituit la comisie.

Trecem la punctul 56 care cuprinde Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.108/2000 pentru aprobarea exceptării de la plata impozitului pe profit aferent veniturilor proprii ale Companiei Naţionale "Aeroportul Internaţional Bucureşti - Otopeni" S.A., destinate acoperirii cheltuielilor de investiţii şi avansului pentru modernizarea Aeroportului Internaţional Bucureşti - Otopeni şi a celor pentru rambursarea creditelor externe contractate, potrivit legii, cu această destinaţie.

Are cuvântul reprezentantul Guvernului.

Domnul Dan Banciu:

Vă mulţumesc.

Programul de investiţii, dezvoltare şi modernizare a Aeroportului Internaţional Otopeni se derulează în baza Hotărârilor de Guvern nr.94, 191, 518 din 1992, nr.470/1992, nr.510/1994, 587/1996 şi ale Ordonanţei de urgenţă nr.73/1999, de fapt cea care a fost aprobată prin Legea nr.21/2000.

Conform prevederilor legale menţionate, finanţarea se realizează din surse proprii, credite bancare şi în completare de la bugetul de stat.

Prima etapă a programului de investiţii s-a derulat în perioada 1994 - 1998, s-a avizat realizarea unor lucrări de reabilitare, dezvoltare, modernizare infrastructură, respectiv piste, căi de rulare, platforme de staţionare a aeronavelor, precum şi a unui nou terminal de pasageri destinat prelucrării fluxului la plecări internaţionale.

Etapa a doua, demarată în noiembrie 1999, urmăreşte în principal corelarea capacităţilor de prelucrare a traficului pe fluxurile plecări - sosiri internaţionale, în prezent puternic dezechilibrate, precum şi realizarea facilităţilor pentru traficul aerian intern.

În acest concept, finalizarea etapei a doua a programului de investiţii, într-un timp cât mai scurt, se impune ca o necesitate. Din păcate, susţinerea ritmului nu se poate face decât cu un efort financiar important, însă alocaţiile bugetare sunt cele care sunt, sunt suficient de reduse faţă de scopul propus.

Din această cauză, scopul acestei ordonanţe îl reprezintă crearea unor resurse financiare suplimentare pentru derularea programului de investiţii, în condiţiile diminuării efortului bugetar, creându-se astfel premisele finalizării obiectivului de investiţii în termenele stabilite.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Comisiei pentru buget.

Domnul Neculai Grigoraş:

În urma examinării Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.108/2000 pentru aprobarea exceptării de la plata impozitului pe profit aferent veniturilor proprii ale Companiei Naţionale a Aeroportului internaţional Bucureşti - Otopeni S.A., destinate acoperirii cheltuielilor de investiţii şi a avansului pentru modernizarea Aeroportului internaţional Bucureşti - Otopeni şi a celor pentru rambursarea creditelor externe contractate, potrivit legii, cu această destinaţie, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a hotărât ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare în forma prezentată.

Menţionăm că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei nr.108/2000.

Asupra titlului proiectului de lege, dacă aveţi observaţii? Comisia nu a avut. Nu aveţi.

Se consideră votat în unanimitate.

Asupra textului articolului unic al proiectului de lege, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Se consideră votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanţei dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Se consideră votat în unanimitate.

La art.1, 2 şi 3 din cuprinsul ordonanţei, dacă aveţi observaţii sau obiecţiuni? Nu.

Votate în unanimitate.

Consecinţa celor de mai sus este supunerea proiectului de lege votului dumneavoastră.

Vă amintesc că este o lege cu caracter ordinar, pentru care sunt suficiente voturile majorităţii simple dintre cei prezenţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri dacă sunt? Nu.

În unanimitatea celor prezenţi.

La punctul 57 de pe ordinea de zi avem Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei Guvernului nr.59/1998 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notarială.

Domnul Alexe Costache Ivanov (din loja Guvernului):

Se leagă cu următorul.

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Se leagă cu următorul, dar vă rog să-l urmăriţi şi pe celălalt, dar de dezbătut trebuie să le dezbatem împreună.

Vă amintesc că este vorba de o nouă dezbatere, ca urmare a respingerii, de către Senat, a proiectului.

Domnul ministru Ivanov, din partea Ministerului Justiţiei.

Domnul Alexe Costache Ivanov:

Stimate doamne, stimaţi domni,

Prin Ordonanţa Guvernului nr.59/1998 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notarială, aprobată prin Legea nr.122/1998, s-au stabilit taxe de timbru pentru actele şi serviciile notariale, precum şi actele şi serviciile notariale scutite de plata acestor taxe.

La acea dată, s-a apreciat că, în materia taxelor de timbru asupra succesiunilor, se impuneau unele reduceri sau scutiri legale. Astfel, în proiect s-a prevăzut ca taxele asupra succesiunilor să fie reduse cu 50%, dacă sunt datorate de descendent, ascendenţi colaterali privilegiaţi sau de soţul supravieţuitor. De asemenea, s-a propus scutirea de taxe asupra succesiunilor ce revenea descendenţilor minori lipsiţi de venituri proprii, dacă în activul succesoral era inclusă numai casa de locuit care a aparţinut defunctului.

Pentru o mai bună sistematizare a legislaţiei în domeniu, prin Ordonanţa Guvernului nr.30/1999, au fost preluate dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr.59/1998 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notarială, întrucât o parte din reglementări priveau taxarea unor cereri şi servicii efectuate de instanţele judecătoreşti şi era necesar să fie cuprinse în completarea Legii nr.146/1997.

Ca urmare, prin Ordonanţa Guvernului nr.30/29 ianuarie 1999 pentru modificarea şi completarea Legii nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru pentru activitatea notarială, la art.II, s-a prevăzut abrogarea Ordonanţei Guvernului nr.59/1998 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.12/1998.

Aşa fiind, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări din Senat, în şedinţa din 10 martie 1999, a analizat situaţia nou apărută şi a propus un raport de respingere a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.59/1998 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.12/1998.

Vă mulţumesc şi vă rog să adoptaţi proiectul de lege în forma propusă.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Din partea comisiei.

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Suntem în prezenţa unui raport comun al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci şi al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, prin care se propune respingerea Ordonanţei Guvernului nr.59/1998 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notarială.

Motivaţia a fost cea prezentată de reprezentantul Guvernului şi vă propunem, deci, ca acest proiect să fie adoptat în forma prezentată de Senat, respectiv de respingere.

Suntem în faţa unei legi ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale cu privire la acest proiect de respingere a ordonanţei. Nu.

În consecinţă, trecem la dezbaterea pe text.

Asupra titlului proiectului de lege pentru respingerea Ordonanţei nr.59/1998, dacă aveţi obiecţiuni?

Se consideră votat în unanimitate.

Asupra cuprinsului articolului unic care cuprinde dispoziţia de respingere a ordonanţei, dacă aveţi obiecţiuni?

Se consideră votat în unanimitate.

Amintindu-vă că acest proiect de lege are caracter de lege ordinară, supun votului dumneavoastră, în consecinţă, Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei Guvernului nr.59/1998.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri dacă sunt? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Un proiect de lege similar, cu aceeaşi situaţie juridică, dar care trebuie să parcurgă, totuşi, procedura parlamentară: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.30/1999 pentru modificarea şi completarea Legii nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi a ordonanţei Guvernului nr.12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notarială.

Domnule ministru Ivanov, aveţi cuvântul.

Domnul Alexe Costache Ivanov (din loja Guvernului):

Este aceeaşi situaţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Este aceeaşi situaţie. Ministerul Justiţiei îşi menţine sau repetă, mai exact, pledoaria pe care a făcut-o în cazul Proiectului de Lege privind respingerea Ordonanţei Guvernului nr.59/1998, fiind o situaţie juridică identică.

Comisia pentru buget doreşte să adauge altceva? Nu, Comisia juridică.

Comisia juridică doreşte să adauge ceva? Comisia juridică are un raport de adoptare.

Domnule ministru Ivanov, staţi puţin, că avem o mică problemă.

Domnul Neculai Grigoraş (din sală):

Ordonanţa nr.30 trebuie aprobată!

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Este o neînţelegere cu privire la pct.58, între comisie şi reprezentantul Guvernului.

Până când o lămuresc, trecem la punctul 59 cel care se referă la aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.93/2000 privind declararea municipiului Alba Iulia şi a zonei înconjurătoare ca obiectiv de interes naţional; procedură de urgenţă.

Comisia pentru cultură e prezentă.

Domnule preşedinte Mihai Mălaimare, propuneţi, vă rog, timpii de dezbatere.

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Comisia pentru cultură a avizat favorabil, cu nişte amendamente care ţin, mai degrabă, de stilistică.

5 minute, cu 1 minut pentru fiecare intervenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă sunteţi de acord cu această propunere? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri? Nu.

În unanimitate.

Vom trece la dezbaterea proiectului de lege, potrivit celor propuse de comisie.

Vă rog să urmăriţi, în consecinţa celor propuse, raportul comisiei, în paralel cu proiectul de lege.

Asupra titlului proiectului de lege nu s-au făcut amendamente de către comisie.

Dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni? Nu.

Adoptat în unanimitate.

Asupra cuprinsului articolului unic, vă rog să sesizaţi amendamentul comisiei de la punctul 1 din raport.

Dacă aveţi observaţii la acest amendament? Nu.

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei de la punctul 1 din raport.

Cine este pentru? Vă rog să vă exprimaţi votul! Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă amendamentului? Nu sunt.

Abţineri? Nu.

În unanimitate, a fost adoptat textul articolului unic, potrivit amendamentului prevăzut de comisie.

Vă rog, în continuare, să sesizaţi amendamentul comisiei de la punctul 5 din raport, unde propune ca la proiectul de lege să se includă, ca urmare a admiterii primului amendament, un articol nou, art.II, al cărui cuprins îl aveţi la punctul 5.

Dacă aveţi observaţii la acest amendament? Nu aveţi.

Îl supun votului dumneavoastră,

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate, a fost aprobat amendamentul comisiei şi, în consecinţă, şi textul art.II nou introdus.

Trecem la dezbaterea ordonanţei de urgenţă.

Asupra titlului, dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Asupra art.1 al ordonanţei de urgenţă, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

La art.2, vă rog să observaţi amendamentul comisiei cu referire la alin.2.

Dacă aveţi obiecţii la amendament? Nu aveţi.

Supun votului dumneavoastră amendamentul vizând art.2 din ordonanţă, care se află la punctul 2 din raport.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a adoptat, în unanimitate, amendamentul comisiei şi, în consecinţă, art.2 alin.2 va avea modificarea acolo cuprinsă.

Pentru art.2, nu mai sunt alte amendamente.

La art.3, vă rog să observaţi amendamentul comisiei din raport, de la punctul 3, care are referire chiar la lit.a).

Dacă aveţi observaţii la amendamentul comisiei de la punctul 3? Nu aveţi.

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei de la punctul 3, cu referire la lit.a).

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri dacă sunt? Nu sunt.

În unanimitate, a fost adoptat amendamentul de la punctul 3, al comisiei şi, în consecinţă, art.3 va avea alcătuirea rezultată din admiterea acestui amendament, pentru restul textelor nefăcându-se nici amendamente, nici obiecţiuni.

La art.3 din ordonanţă, vă rog să observaţi pct.4 de la pag.2 din raport, amendamentul comisiei, dacă aveţi observaţii la el? Nu aveţi. În consecinţă, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri dacă sunt? Nu.

Amendamentul admis în unanimitate şi în consecinţă, textul art.3 va avea redactarea rezultată din acest amendament.

La art.4 din ordonanţă, dacă aveţi observaţii? La amendamentul cuprins tot la pct.4 din raport dacă aveţi observaţii? Nu aveţi. Supun votului dumneavoastră amendamentele comisiei cu privire la art.4.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri dacă sunt? Nu sunt.

În unanimitate a fost adoptat acest amendament.

Vă rog să observaţi cele două anexe, 1 şi 2, la care face referire art.5. Să spuneţi dacă aveţi observaţii. Nu aveţi.

În consecinţă, supun votului dumneavoastră cele două anexe rezultate din admiterea amendamentului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt? Nu.

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate au fost votate anexele.

În consecinţă, acest proiect de lege cu caracter ordinar, pentru care sunt suficiente voturile majorităţii simple, este supus votului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă dacă sunt? Nu sunt.

Abţineri?

Cu unanimitatea voturilor dumneavoastră a fost votat acest proiect de lege.

Aveţi cuvântul, domnule deputat Stanciu. Doriţi să modificăm ordinea de zi, că numai aşa aţi putea lua cuvântul.

Domnul Anghel Stanciu:

Nu, domnule preşedinte. Îmi cer scuze deoarece, conform Regulamentului, nu pot interveni pentru modificarea ordinii de zi, dar mă uit în sală şi observ oboseala accentuată pe faţa colegilor mei după cele aproape 60 de proiecte de legi votate şi pe care dânşii le-au înţeles perfect şi votează în cunoştinţă de cauză. De aceea, v-aş ruga, în continuare, domnule preşedinte, având în vedere că o mare parte dintre dânşii au ieşit din cauza oboselii, să vedem dacă putem să le supunem votului sau le trimitem în altă zi pentru şedinţa de vot, pentru că cvorumul nu este întrunit pentru vot final chiar la legile ordinare.

Deci, dacă puteţi să indicaţi, să sugeraţi colegilor dumneavoastră secretari, conform Regulamentului, să vă indice dacă suntem în cvorum pentru voturi finale la legi ordinare şi v-aş mulţumi pentru această îngăduinţă de a nu-i oropsi pe colegii noştri să voteze 75 de legi într-o singură zi; este o povară prea mare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, până la dumneavoastră n-au sesizat colegii dumneavoastră plecarea deputaţilor din sală şi lipsa cvorumului de vot şi atunci voturile de până acum s-au consumat. Constat că, într-adevăr, la observaţia dumneavoastră exactă s-a împuţinat lumea.

Vă amintesc însă că, pentru votarea textelor nu avem nevoie de cvorum pentru vot final şi, la sesizarea dumneavoastră, voi trimite şedinţei de vot fiecare din proiectele legilor care urmează. Eu nu pot însă să modific ordinea de zi adoptată, nici programul de lucru adoptat de Comitetul ordinii de zi, că nu îmi dau voie liderii grupurilor parlamentare, nici al PRM-ului, şi atunci, cu asentimentul dumneavoastră, voi merge în continuare cu parcurgerea proiectelor de legi înscrise până la terminarea programului adoptat de Comitetul ordinii de zi.

La pct.60, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.47/2000 privind stabilirea unor măsuri de protecţie a monumentelor istorice care fac parte din lista patrimoniului mondial. Dau cuvântul domnului ministru Pâslaru, reprezentantul iniţiatorului.

Domnul Dumitru Pâslaru:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin lege, din bugetul Ministerului Culturii se pot finanţa numai lucrările de conservare, restaurare şi punere în valoare a monumentelor istorice, întrucât aceastea aparţin domeniului său de competenţă. Separat de acestea există însă o serie de monumente istorice de importanţă excepţională, cum ar fi: biserica fortificată de la Bietan, mânăstirea Hurezi, bisericile cu pictură exterioară din Moldova şi altele, care au fost înscrise în lista patrimoniului mondial UNESCO. Pentru acestea, în afara lucrărilor de restaurare şi conservare, este necesară şi asigurarea măsurilor de întreţinere şi reparaţii curente care să preîntâmpine degradarea lor.

Ordonanţa 42/2000, pe care o supunem aprobării dumneavoastră, propune ca în bugetele Departamentului pentru administrarea publică locală şi Secretariatului de Stat pentru Culte să se introducă capitole din care se vor finanţa lucrările respective la monumentele înscrise în patrimoniul cultural mondial şi pe care instituţiile, consiliile judeţene, consiliile locale, cultele, aflate în coordonarea acestora, le au în administraţie, conform programului de gestiune şi protecţie.

Pentru preîntâmpinarea degradării iremediabile a valorilor prin care România este prezentă în circuitul cultural mondial este necesară, doamnelor şi domnilor deputaţi, între alte măsuri, aprobarea prezentului proiect de lege. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Comisia pentru cultură, domnul preşedinte Mihai Mălaimare.

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Domnule preşedinte, noi propunem adoptarea raportului aşa cum a fost el redactat. Există câteva amendamente de ordin stilistic şi din motive de tehnică legislativă.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. La dezbateri generale dacă doreşte cineva să se înscrie. Domnul deputat Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Stimaţi colegi,

Evident că ne găsim în faţa unui proiect de lege care încearcă cu puţin să menţină mult, adică să menţină câteva din monumentele istorice care sunt o mărturie pentru cultura acestui popor, tradiţiile creştine ale acestui popor şi care, pe unii, deranjează prin prezenţa lor în această parte estică. Este un gând bun să le refacem, să le consolidăm, să le menţinem ca o perenitate a acestui popor de 2000 de ani, când alţii au o istorie de 200 de ani şi ne învaţă pe noi cum să devenim creştini.

De aceea, noi, cei de la Partidul România Mare, partid ce respectă şi cultivă istoria şi tradiţiile naţionale, susţinem acest proiect de lege şi credem că ar fi bine dacă din puţinul care îl avem să îngrijim multul pe care ni l-au lăsat cei dinaintea noastră, cu sute de ani, care aveau mai puţin decât noi acum. Cred că nu aveau nici Mercedesuri, nici Jeepuri şi, totuşi, făceau monumente cu care noi ne mândrim prin secole privind tradiţiile şi istoria acestui neam.

Susţinem, domnule preşedinte, cu întreg grupul parlamentar, care este prezent aici prin reprezentanţii săi, acest proiect de lege. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc. Din partea Grupului parlamentar UDMR, domnul deputat Márton.

Domnul Márton Árpad Ferenc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Este bine că am ajuns aici, să votăm şi această ordonanţă, însă trebuie să spunem cinstit că, de fapt, ea se referă la un număr foarte restrâns de monumente, iar cea mai mare parte a monumentelor ar urma să beneficieze de pe urma legii care se află, din păcate, încă la Senat, undeva blocat între comisie şi plen şi aş sugera atât Guvernului cât şi conducerii Camerei Deputaţilor să facă demersurile, să avem cât mai repede, cât mai urgent o lege care să protejeze întregul patrimoniu. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat Márton Árpad. Dacă mai doreşte cineva să participe la dezbateri? Nu.

Trecem la dezbaterea textelor. Vă rog să urmăriţi în paralel raportul, proiectul de lege şi ordonanţa.

Asupra titlului proiectului de lege nu au fost amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni? Nu aveţi. Se consideră votat în unanimitate.

La cuprinsul articolului unic din proiectul de lege, comisia a formulat un amendament la pct.1 din raport. Dacă aveţi observaţii la acest amendament care transformă articolul unic în art.I cu o ameliorare de tehnică legislativă. Dacă aveţi observaţii? Nu. Supun votului dumneavoastră acest amendament.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate s-a votat amendamentul şi, deci, noul cuprins al art.I.

Urmăriţi, tot la proiectul de lege, la pct.5 din raport, comisia propune, după art.I rezultat în proiectul de lege, un nou articol, art.II. Vă rog să observaţi amendamentul de la pct.5. Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi. Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei cu privire la cuprinsul art.II din proiectul de lege.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt? Nu sunt.

Abţineri dacă sunt? Nu.

În unanimitate s-a votat amendamentul comsiei şi, deci, cuprinsul articolului nou introdus, art.II.

Trecem la ordonanţa de urgenţă. Asupra titlului, comisia nu are amendamente. Dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate.

Cap.I din ordonanţă, art.1 şi art.2. Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut amendamente. Nu aveţi obiecţiuni. Adoptat în unanimitate.

La cap.II, art.3 şi art.4, comisia nu a făcut amendamente. Dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La art.5 al ordonanţei, vă rog să observaţi că la alin.1 şi 2 ale acestui articol, comisia nu are amendamente, dumneavoastră dacă aveţi? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La alin.2 al art.5, comisia are un amendament situat în raport la pag.1, pct.2. Vă rog să-l examinaţi. Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi. Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei de la pct.2 din raport în referire la alin.3 al art.6.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri dacă sunt? Nu sunt. Mulţumesc.

Votat în unanimitate.

La art.6, alin.1, 2, 3, 4, 5, 6, comisia nu are amendamente. Dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La alin.7 al art.6, vă rog să urmăriţi raportul la pag.3, pct.3. Comisia are un amendament prin care reformulează acest alineat. Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei de la pct.3 din raport referitor la art.6 alin.7.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate şi, în consecinţă, art.6 va avea alcătuirea rezultată din admiterea amendamentului de la alin.7.

La art.7, comisia nu are amendamente. Dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La art.8 dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Comisia nu a avut. Votat în unanimitate.

Cap.III, art.9 dacă aveţi obiecţiuni. Comisia nu a avut. Votat în unanimitate.

Cap.IV, art.10, 11, 12, 13, 14 dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut amendamente. Votate în unanimitate.

Cap.V, titlul. Comisia nu a avut amendamente. Dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Art.15, vă rog să urmăriţi raportul la pag.2 la pct.4. Comisia are un amendament prin care reformulează art.15. Dacă aveţi obiecţiuni la amendament? Nu aveţi. Supun votului dumneavoastră amendamentul.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abţineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate amendamentul şi deci, noul cuprins al art.15.

La art.16, 17 şi 18 ale ordonanţei dacă aveţi obiecţiuni. Comisia nu a avut amendamente. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. În consecinţă, textul legii şi al ordonanţei au fost votate şi dezbătute. Supunem proiectul de lege votului final în şedinţa de joi.

Vă rog să fiţi de acord să ne întoarcem acolo unde Guvernul nu se înţelegea cu comisia, respectiv la pct.58, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.30/1999 pentru modificarea şi completarea Legii nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi a Ordonanţei Guvernului nr.12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notarială. Domnule ministru Ivanov, aveţi cuvântul.

Domnul Alexe Costache Ivanov:

Taxele judiciare de timbru sunt reglementate de Legea 146/1997. Aplicarea în practică a Legii nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi a Ordonanţei Guvernului nr.12/1998 privind taxele judiciare de timbru pentru activitatea notarială a scos în evidenţă necesitatea completării sau modificării unor texte atât pentru precizia reglementărilor, cât şi pentru găsirea unor soluţii noi pentru completarea veniturilor utilizate pentru buna funcţionare a justiţiei. În acest sens s-a emis, în temeiul Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, Ordonanţa Guvernului pentru modificarea şi completarea Legii 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi a Ordonanţei Guvernului nr.12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notarială. Ordonanţa cuprinde o dispoziţie cu privire la modificarea Legii nr.146/1997, dispoziţie referitoare la taxa judiciară de timbru pentru cererile prin care se solicită anularea sau declararea nulităţii unui act juridic, scutirea de taxă de timbru acţiunilor formulate de prefect sau primari pentru anularea actelor juridice făcute sau emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991, republicată.

Ordonanţa mai cuprinde şi dispoziţii privind taxarea acţiunilor, cererilor şi contestaţiilor introduse în baza Legii nr.83/1998 privind procedura falimentului băncilor.

De asemenea, s-a prevăzut că dispoziţiile cuprinse în Legea nr.146/1997 privind încasarea taxelor de timbru se aplică în mod corespunzător şi amenzilor judiciare, precum şi cheltuielilor judiciare avansate de stat în desfăşurarea proceselor penale.

Pentru o mai bună sistematizare a legislaţiei în domeniu, în ordonanţă au fost preluate dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr.59/1998 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.12/1998 privind taxele judiciare de timbru pentru activitatea notarială, întrucât o parte din reglementări priveau taxarea unor cereri şi servicii efectuate de instanţele judecătoreşti şi era necesar să fie cuprinse în completarea Legii nr.146/1997. Ca urmare, s-a prevăzut ca Ordonanţa Guvernului nr.59/1998 să fie abrogată.

În raport de cele arătate, vă rugăm să aprobaţi proiectul de lege ce s-a întocmit, modul în care a fost el adoptat de către Senatul României. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule ministru. Comisia juridică dacă doreşte să adauge ceva. Nu. Îşi susţine raportul. La dezbateri generale doreşte cineva să participe? Nu. Trecem la dezbaterea proiectului de lege şi a ordonanţei.

Asupra titlului proiectului de lege aveţi observaţii? Nu. Se consideră votat în unanimitate.

Asupra textului articolului unic ce cuprinde dispoziţia de aprobare a ordonanţei. Dacă aveţi observaţii? Nu. Se consideră votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanţei dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Asupra art.I, cu cele 10 puncte ale sale dacă aveţi observaţii? Nu. Se consideră votate în unanimitate.

Asupra art.II dacă aveţi observaţii? Nu. Votat în unanimitate.

Asupra art.III dacă aveţi observaţii? Nu. Votat în unanimitate.

Asupra art.IV dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

În consecinţa celor de mai sus, vom supune această lege cu caracter ordinar votului final de joi.

La pct.61 de pe ordinea de zi avem Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.45/2000 privind unele măsuri pentru combaterea producerii şi comercializării neautorizate a fonogramelor. Reprezentantul Ministerului Culturii, domnul ministru Pâslaru, rog să prezentaţi proiectul.

Domnul Dumitru Pâslaru:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ordonanţa nr.45/2000 propune instituirea obligativităţii marcării tuturor fonogramelor cu o etichetă hologramată. Fonograma este în definirea actului normativ orice fixare, exclusiv sonoră, a sunetelor, casetă, CD, disc, provenite dintr-o execuţie a unei opere muzicale, oricare ar fi metoda şi suporturile utilizate pentru această fixare. Marcajul holografic este timbrul, având un model unic ce constă într-o imagine tridimensională având înseriat un cod alfa numeric pe un suport autoadeziv.

Această măsură este dictată de necesitatea stăvilirii fenomenului pirateriei care are ca efect, între altele, o evaziune fiscală de peste 10 milioane de dolari anual, falimentarea industriei muzicale româneşti prin pagube considerabile aduse autorilor, interpreţilor şi producătorilor, imposibilitatea investiţiei în latura de difuzare şi comercializare directă şi legală prin care s-ar crea mii de locuri de muncă, mai ales pentru tineri care manifestă interes pentru acest domeniu.

Trebuie precizat că totalul vânzărilor de fonograme pirat s-a ridicat în 1998 la aproximativ 45 de milioane de dolari, adică 85-90% din totalul încasărilor din comerţul cu fonograme.

Această măsură legislativă reprezintă o modalitate suplimentară, dar necesară pentru eficientizarea aplicării Legii 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, dar şi o modalitate prin care România îşi respectă obligaţiile asumate prin Acordul privind aspectele drepturilor de proprietate intelectuală, legată de comerţ, ca şi prin aderarea la Convenţia pentru protejarea producătorilor de fonograme împotriva reproducerii neautorizate a acestora, adoptată la Geneva la 29 octombrie 1971.

În consecinţă, vă rugăm să adoptaţi prezentul proiect de lege cu amendamentele propuse de comisia sesizată în fond, pe care ni le însuşim. Vă mulţumim.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule ministru. Domnul preşedinte Mihai Mălaimare, vă rog să prezentaţi raportul.

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Aş vrea să menţionez faptul că cifrele prezentate de domnul ministru sunt absolut corecte. Aş vrea să adaug faptul că această comercializare de produse contrafăcute, deşi este prezentată ca o faptă fără pericol social, reprezintă de fapt o iniţiere în tehnicile infracţionale şi că pirateria, practic a distrus posibilitatea realizării unei pieţe muzicale corecte.

Noi propunem adoptarea raportului aşa cum a fost el propus, cu amendamentele respective.

Domnul Valer Dorneanu:

Doreşte cineva să participe la dezbateri? Nu. Trecem la dezbaterea proiectului de lege şi a ordonanţei de urgenţă.

Vă rog să urmăriţi în paralel proiectul de lege şi ordonanţa şi raportul comisiei. Asupra titlului proiectului de lege n-au fost amendamente. Dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La articolul unic, vă rog să urmăriţi pct.1 din raport. Comisia propune, din motive de tehnică legislativă, o uşoară reamenajare şi transformare a articolului unic în art.I. Dacă aveţi observaţii? Nu. Supun votului dumneavoastră acest amendament.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri dacă sunt? Nu sunt.

Votat amendamentul în unanimitate şi, în consecinţă, art.I va avea alcătuirea rezultată.

Vă rog să urmăriţi apoi la pag.9 din raport, respectiv pct.12, ultimul punct. Comisia propune la proiectul de lege un art.II cu un cuprins precizat acolo. Vă rog să-l urmăriţi. Dacă aveţi observaţii la amendamentul de la pct.12 din raport, care se referă la un articol II, nou introdus, în cuprinsul proiectului de lege. Nu sunt observaţii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri dacă sunt? Nu.

Votat amendamentul în unanimitate şi, în consecinţă, şi art.II nou introdus.

Trecem la ordonanţă. La titlul ordonanţei de urgenţă dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.1 al ordonanţei. Dacă sunt obiecţiuni? Comisia nu a avut amendamente. Votat în unanimitate, nefiind obiecţiuni.

La art.2 vă rog să urmăriţi pct.2 din pag.1 a raportului la amendamentele comisiei. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Supun votului dumneavoastră acest amendament.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Votat amendamentul de la pct.2 în unanimitate şi, în consecinţă, art.2 va avea cuprinsul rezultat.

La art.3, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pag.2 a raportului, pct.3. Dacă aveţi observaţii la acest amendament? Nu aveţi.

Cine este pentru amendamentul comisiei de la pct.3, cu referire la art.3 al ordonanţei? Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La art.4 al ordonanţei, vă rog să urmăriţi pct.6 din raport, pag.4. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Supun votului dumneavoastră amendamentul de la pct.6, pag.4.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Art.4 va avea alcătuirea rezultată din admiterea amendamentului la pct.6.

La art.5, vă rog să observaţi amendamentul de la pct.5 din raportul comisiei. Dacă aveţi observaţii la acest amendament? Nu aveţi. Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei de la pct.5 în referire la art.4.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La art.6 vă rog să urmăriţi amendamentul de la pag.5, pct.7 din raport. Dacă aveţi observaţii la amendamentul de la pct.7? Nu aveţi.

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei de la pct.7 în referire la art.6.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate s-a votat şi art.6 în alcătuirea rezultată din adoptarea amendamentului.

La art.7 vă rog să urmăriţi la pag.6 amendamentul cuprins la pct.8. Dacă aveţi observaţii? Amendamentul priveşte alin.2 al art.7. Nu aveţi observaţii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abţineri? Nu sunt.

Votat amendamentul şi în consecinţă şi textul art.8, aşa cum rezultă, cu modificarea literelor a), b), c) şi d), potrivit propunerii comisiilor, precum şi a alineatelor 5, 6 şi 7, celelalte texte rămânând neschimbate.

La art.9 din ordonanţă, vă rog să urmăriţi pct.10 din raport, pag.8 care se referă deci la noul cuprins al art.9. Dacă aveţi observaţii la acest amendament? Nu aveţi. Supun votului dumneavoastră amendamentul de la pct.10 în referire la art.9 din ordonanţă.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate s-a adoptat amendamentul de la pct.10.

La art.10, vă rog să urmăriţi la pag.8 amendamentul de la pct.11 care se duce şi pe pag.9. Dacă aveţi observaţii la acest amendament? Nu aveţi. Supun votului dumneavoastră amendamentul de la pct.11 referitor la art.10 din ordonanţă.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.11 şi 12 - comisia nu a făcut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră observaţii? Nu aveţi. Se consideră votate în unanimitate. Consecinţa parcurgerii dezbaterilor la proiectul de lege şi la ordonanţă este supunerea acestui proiect de lege votului dumneavoastră final care va avea loc în şedinţa de joi.

La pct.62, tot pentru Ministerul Culturii, prezent aici, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.125/2000 privind declararea oraşului Sulina, judeţul Tulcea, şi a zonei înconjurătoare, ca obiectiv de interes naţional.

Domnul ministru Pâslaru.

Domnul Dumitru Pâslaru:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În cadrul Proiectului "Arta regenerării - oraşe din sud-estul Europei", iniţiat de Consiliul Europei, se estimează revitalizarea oraşului Sulina, situat în Delta Dunării, zonă inclusă de UNESCO pe lista rezervaţiilor biosferei.

Această zonă marcată de pluriculturalism păstrează un bogat patrimoniu cultural şi un perimetru arhitectural din secolul XIX, aflat acum într-o avansată stare de degradare.

Prin aceste programe, se urmăreşte punerea în valoare a identităţii culturale a zonei, ceea ce va avea drept consecinţă o dezvoltare economică accentuată a regiunii, în condiţiile în care exploatarea turistică a valorilor culturale determină crearea de noi locuri de muncă şi intensificarea interesului agenţilor economici.

În acest sens, se va acţiona pentru reabilitarea construcţiilor, echipamentelor şi infrastructurii, asfaltarea căilor de acces în zonele turistice, refacerea reţelei de distribuţie a apei, canalizare, curent electric, telefonie, un sistem de apărare împotriva inundaţiilor.

Din aceste considerente, supunem aprobării dumneavoastră Ordonanţa Guvernului nr.125/2000 privind declararea oraşului Sulina şi a zonei înconjurătoare ca obiectiv de interes naţional.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia pentru cultură.

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Există câteva amendamente, dar Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă şi-a dat un aviz pozitiv.

Noi propunem adoptarea raportului nostru aşa cum a fost el redactat.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Doreşte cineva să participe la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Potrivit raportului şi vă rog să urmăriţi în paralel proiectul de lege şi ordonanţa de urgenţă.

Asupra titlului proiectului de lege comisia n-a avut observaţii.

Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Se consideră votat în unanimitate.

La articolul unic, vă rog să urmăriţi pct.1 din raport.

Comisia propune o reformulare şi transformarea articolului unic în art.I.

Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate s-a adoptat amendamentul şi, deci, textul art.I.

Vă rog să urmăriţi în raport la pct.5 din pag.2.

Comisia propune introducerea unui art.II, nou, vă rog să-l urmăriţi.

Dacă aveţi observaţii împotriva acestui amendament? Nu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Votat art.2 şi amendamentul respectiv, în unanimitate.

La titlul ordonanţei de urgenţă, vă rog să urmăriţi pct.2 din raport.

Comisia propune reformularea titlului.

Dacă aveţi observaţii? Nu.

Cine este pentru amendament, care se referă la noul titlu al ordonanţei? Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Votat noul titlu în unanimitate.

Art.1 şi art.2, dacă sunt observaţii ale dumneavoastră?

Comisia n-a avut.

Se consideră votat în unanimitate.

La art.3, vă rog să observaţi amendamentul de la pct.3 din raport, la pag.1.

Dacă aveţi observaţii împotriva acestui amendament? Nu.

Supun votului dumneavoastră amendamentul.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Amendamentul de la pct.3 - votat în unanimitate şi, deci, art.3 va avea alcătuirea rezultată.

La art.4, lit.a), b), c), d), e), dacă aveţi observaţii?

Comisia nu a avut.

Se consideră votat acest articol în unanimitate.

După art.4, vă rog să observaţi comisia propune în pag.2, pct.4 din raport un amendament.

Dacă aveţi observaţii la acest amendament? Nu aveţi.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la pct.4.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.5, cu privire la cele două anexe.

Dacă aveţi observaţii?

Comisia n-a avut.

Votat în unanimitate.

La cele două anexe, dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Votate în unanimitate.

În urma dezbaterii textelor proiectelor de lege şi ale ordonanţei, urmează ca acest proiect de lege să fie supus votului final în şedinţa de joi.

Vă mulţumesc.

La pct.63, ultimul proiect care implică prezenţa Ministerului Culturii. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.124/2000 pentru completarea cadrului juridic privind dreptul de autor şi drepturile conexe, prin adoptarea de măsuri pentru combaterea pirateriei în domeniul audio şi video, precum şi a programelor pentru calculator.

Îl rog pe domnul ministru Pâslaru să prezinte proiectul.

Domnul Dumitru Pâslaru:

"Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.124/2000 pentru completarea cadrului juridic privind dreptul de autor şi drepturile conexe, prin adoptarea de măsuri pentru combaterea pirateriei în domeniile audio şi video, precum şi a programelor pe calculator".

Ca şi pirateria, în domeniul producerii şi comercializării fonogramelor, despre care am vorbit, pirateria programelor de calculator şi a operelor cinematografice, reprezentată în special de reproducerea, distribuţia şi importul neautorizat al acestora, cauzează o serie de grave consecinţe economico-sociale şi culturale: peste 300 de miliarde de lei pierderi la bugetul de stat, reprezentând taxe şi impozite neîncasate; pierderi de milioane de dolari producătorilor de programe de calculator şi în general titularilor operelor de creaţie intelectuală, răspândirea viruşilor în sistemele informatice şi în sistemul informatic din România, în special, crearea unui impediment suplimentar la integrarea României în structurile europene reprezentate de Acordul european de asociere la Comunitatea Europeană şi Acordul privind relaţiile comerciale dintre Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite; de asemenea, Convenţia de la Berna.

Pentru protecţia eficientă a drepturilor de autor în România, se propune prin prezenta ordonanţă completarea cadrului legislativ reprezentat prin Legea nr.8/1996 privind drepturile de autor şi drepturile conexe, astfel încât să se armonizeze reglementările internaţionale cu necesităţile actuale propriei economii şi siguranţei naţionale, fiind vorba de sistem informatic.

Ordonanţa introduce în concret sancţiuni contravenţionale cu amenzi de până la 40 de milioane de lei pentru pedepsirea eficientă a faptelor, sancţionarea expresă a folosirii de copii neautorizate ale operelor de creaţie intelectuală, acordarea titularilor de drepturi a posibilităţii de a participa la controale efectuate de autorităţile române cu privire la cazurile de încălcare a drepturilor de autor.

Sperăm ca acest nou act legislativ să fie în măsură să ţină sub control fenomenul pirateriei care s-a dezvoltat în ultima vreme şi în acest domeniu.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte Mihai Mălaimare, vă rog să vă prezentaţi raportul tot aşa de succint, cum aţi făcut-o şi până acum.

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Domnule preşedinte,

Noi considerăm ordonanţa importantă atât pentru clarificările pe care le aduce în domeniul terminologiei, al relaţiilor dintre agenţii economici şi ORDA, în zona marcării şi a sancţiunilor contravenţionale.

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă acordă vot pozitiv şi solicită adoptarea raportului aşa cum a fost el redactat.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale, dacă doreşte cineva să participe? Nu. Vă mulţumesc.

Asupra titlului proiectului de lege, dacă aveţi obiecţiuni?

Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

Asupra articolului unic, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.1 din raport.

Dacă aveţi observaţii? Nu.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la pct.1 al raportului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abţineri? Nu.

Votat în unanimitate.

După articolul unic din proiectul de lege, comisia vă propune la pag.5 introducerea la pct.9 din raport a unui art.II, nou.

Vă rog să-l urmăriţi.

Dacă aveţi observaţii la el? Nu.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la pct.9, pag.5 din raport.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri, dacă sunt? Nu.

Textul art.II Votat în unanimitate, prin admiterea amendamentului.

La titlul ordonanţei, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La art.I şi art.II, dacă aveţi obiecţiuni?

Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

La art.3, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.2, pag.1 din raport.

Dacă aveţi observaţii? Nu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt? Nu sunt.

Abţineri? Nu.

Votat în unanimitate.

Vă rog să observaţi că amendamentul de la pct.2 se întinde pe pag.1-2.

La art.4 vă rog să urmăriţi amendamentul comisiei de la pag.2, pct.3.

Dacă aveţi observaţii la amendament? Nu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abţineri? nu.

Votat în unanimitate.

La art.5, să urmăriţi, vă rog, amendamentul de la pct.4, pag.2.

Dacă aveţi observaţii la amendament? Nu.

Cine este pentru amendament? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La art.6, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.5, pag.3.

Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Cine este pentru amendamentul de la pag.3, pct.5? vă mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abţineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La art.7, vă rog să urmăriţi în raport amendamentul de la pct.6, pag.4.

Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Cine este pentru acest amendament? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abţineri? Nu.

Votat în unanimitate.

La art.8, vă rog să urmăriţi în raport amendamentul de la pct.7, pag.4, care se referă la lit.c) de la alin.1.

Dacă aveţi observaţii la amendament? Nu aveţi.

Cine este pentru amendamentul cu privire la reformularea lit.c)? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivăm, dacă sunt?

Abţineri? Nu.

Votat în unanimitate.

La celelalte litere de la alin.1 şi alin.2, 3, 4, dacă aveţi observaţii? Nu.

Votat în unanimitate.

La art.9, la alin.1, 2, dacă aveţi dumneavoastră observaţii?

Comisia n-a avut.

Votat în unanimitate.

La alin.3 al art.9, vă rog să urmăriţi pct.8, care cuprinde un amendament.

Dacă aveţi observaţii? Nu.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la pct.8 al comisiei, cu referire la art.9 alin.3.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Vă rog observaţii că amendamentul se referă şi la alin.3 şi la alin.4. Să se consemneze în stenogramă.

Deci, amendamentul cuprinde reformularea alin.3 şi 4 din art.9.

La art.10, 11 şi 12 de la ordonanţă, dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

În consecinţă, au fost parcurse textele proiectului de lege şi al ordonanţei.

Vom supune acest proiect votului dumneavoastră final joi.

Stimaţi colegi,

Mai avem trei proiecte, ca să-i dăm satisfacţie domnului ministru al industriilor, care pot merge foarte uşor.

Pct.64: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.26/1999 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.29/1994 aprobată prin Legea nr.136/1994 privind constituirea şi utilizarea fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic, cu modificările ulterioare.

Domnul Romulus Ioan Moucha:

Domnule preşedinte, vă mulţumesc.

Măcar din 11, să facem 3.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.26/1999 fixează, de fapt, data de 29.01.1999 situaţia creării, constituirii deci, şi a utilizării fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic, fond care a fost de fapt instituit prin Ordonanţa nr.29 din 1994.

Deci, repet, această ordonanţă a Guvernului nu face decât să aducă la zi data, respectiv finele lunii ianuarie 1999, situaţia acestui fond.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Comisia, dacă are ceva de adăugat la raport.

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbateri generale.

Dacă doreşte cineva să participe? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege şi a ordonanţei de urgenţă.

La titlul proiectului de lege n-au fost obiecţiuni.

Dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi.

Adoptat titlul proiectului de lege în unanimitate.

La articolul unic, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La titlul ordonanţei de urgenţă, vă rog să observaţi comisia propune reformularea acestuia în amendamentul de la pct.2 din raport.

Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei cu privire la titlul proiectului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu un vot împotrivă, a fost adoptat amendamentul de la pct.2.

La pct.3, 4 din ordonanţă, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Se votează în unanimitate.

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Domnule preşedinte, spuneţi numărul şi noi votăm!

Domnul Valer Dorneanu:

La art.II, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

În consecinţă, vom supune acest proiect de lege votului final de joi.

pct.65: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.41/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale (A.N.R.G.N.)

Rog reprezentantul Guvernului să prezinte.

Domnul Romulus Ioan Moucha:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ordonanţa nr.41 din 2000 se referă de fapt la înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea autorităţii naţionale de reglementare în domeniul gazelor naturale. Deci, ordonanţa este la nivelul anului 2000. Ulterior, au apărut acte normative care au adus-o la zi.

Vă rog să aprobaţi această ordonanţă a Guvernului în forma care este prezentată, pentru a putea trece în continuare în viitorul foarte apropiat, sigur, la ordonanţele care au adus exact la zi situaţia respectivă.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea comisiei?

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale? Nu.

Stimaţi colegi şi stimate domnule ministru,

Vă rog să luaţi act că a avut loc prezentarea proiectului şi dezbaterile generale şi că trebuie să trecem la dezbaterea pe articole. Dar raportul este destul de substanţial şi nu vreau să forţez colegii mei, pentru că, oricum, domnul deputat Stanciu este pregătit să ceară o pauză de consultări, dacă nu respect programul.

(Râsete)

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Da, dar să-l lăsaţi pe domnul colonel Marcu să mai discute puţin!

Domnul Valer Dorneanu:

Îi dau cuvântul la tribună.

(Râsete)

Vă mulţumesc.

Cu aceasta, declar închisă şedinţa de astăzi şi vă mulţumesc pentru participare.

Mâine, şedinţe în comisii. vă doresc "Succes!" şi celor de la Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.

Şedinţa s-a încheiat la ora 16,30.