Parliamentary debates

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Tudor Mohora şi Ioan Mihai Năstase, secretari.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Invit pe domnii deputaţi în sală şi îl rog pe domnul secretar Mohora să vină la prezidiu.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rog să vă aşezaţi şi să-mi permiteţi să declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că din totalul de 345 de deputaţi sunt prezenţi 291, absenţi 54, din care 42 participă la alte activităţi.

Cu acestea intrăm în ordinea de zi. Doresc, în primul rând, să vă prezint informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 65/2001 privind trecerea cu titlu gratuit a unor imobile situate în Municipiul Bucureşti din patrimoniul Direcţiei Generale a Vămilor în proprietatea publică a statului şi a Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe. Cu acest proiect a fost sesizată în fond – Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, iar pentru avize – Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului 21 mai 2001. Proiectul urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/1999 pentru modificarea şi completarea Legii nr.46/1996 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, reexaminat şi adoptat de Senat în şedinţa din 7 mai 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate, în vederea reexaminării, următoarele comisii: Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, iar pentru avize – Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului, tot 21 mai 2001. Proiectul urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Proiectul de Lege privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul telecomunicaţiilor, adoptat în Senat în şedinţa din 4 mai 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond – Comisia pentru tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor, iar pentru avize – Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru drepturilor omului, culte şi problemele mminorităţilor naţionale, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului – 30 mai 2001.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2001 pentru suspendarea aplicării Ordonanţei Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, adoptat de Senat în şedinţa din 4 mai 2001. Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond Comisia pentru industrii şi servicii, iar pentru avize – Comisia pentru buget-finanţe, bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului – 21 mai 2001. Proiectul urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, adoptat de Senat la 4 mai 2001. Cu acest proiect de lege a fost sesizată: în fond – Comisia pentru industrii şi servicii, iar pentru avize – Comisia pentru buget-finanţe, bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului – 12 iunie 2001.

Propunerea legislativă cu privire la despăgubirea cetăţenilor din zona "Clisura Dunării" care au fost expropriaţi în perioada 1964-1989 în vederea construirii Hidrocentralei Porţile de Fier I, iniţiată de doi deputaţi. Cu această propunere legislativă au fost sesizate: în fond – Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, iar pentru avize – Comisia pentru buget-finanţe, bănci, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic. Termenul de depunere al raportului – 12 iunie 2001.

Propunere legislativă privind Legea sănătăţii mintale, iniţiată de domnul deputat Mircea Ifrim, PRM. Cu această propunere legislativă a fost sesizată, în fond – Comisia pentru sănătate şi familie, iar pentru avizare – Comisia pentru drepturile omului, culte şi probglemele minorităţilor naţionale, Comisia pentru buget-finanţe, bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului, 12 iunie 2001.

Propunerea legislativă pentru declararea complexului muzeal "Casa memorailă Octavian goga" din Ciucea, jud. Cluj, drept obiectiv de patrimoniu de importanţă naţională, iniţiată de domnul deputat Damian Brudaşca, PRM. Cu această propunere legislativă au fost sesizate: în fond – Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, iar pentru avize – Comisia pentru buget-finanţe, bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere al raportului 12 iunie 2001.

În continuare, o să vă prezint o notă cu legile depuse la Secretariatul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către dumneavoastră a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, potrivit art.17 din Legea nr.47/1992.

Legea privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului.

Legea pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 91/2000 privind organizarea sistemului naţional de formare a personalului din învăţământul preuniversitar.

Legea pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2000 privind parteneriatul social în educaţie şi formarea profesională iniţială.

Permiteţi-mi, în continuare, să adoptăm constituirea unor comisii de mediere.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Comisia pentru medierea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 201/2000 pentru crearea cadrului instituţional necesar funcţionării Centrului Regional al iniţiativei de cooperare în sud-estul Europei pentru combaterea infracţionalităţii transfrontaliere.

Din partea Grupului PDSR au fost propuşi: Ana Gheorghe, Gheorghiu Viorel, Popescu Virgil, iar din partea Grupului parlamentar al PRM: Bucur Constantin, Andrei Zeno. Un reprezentant din partea Grupului parlamentar al UDMR: Toro Tiberiu şi din partea Grupului parlamentar al minorităţii naţionale, Dorel Dorian.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere pentru proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 207/2000 privind modificarea şi completarea Codului penal şi a Codului de procedură penală.

Din partea Grupului parlamentar al PDSR, social-democrat şi umanist au fost propuşi domnii deputaţi: Bădoiu Cornel, Minodora Cliveti, Neagu Ion. Din partea Grupului parlamentar al PRM: Jipa Florina Ruxandra, Moiş Văsălie. Din partea Grupului parlamentar al PD, Pop Emil, iar din partea Grupului parlamentar al PNL, Mogoş Ioan.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Ultima comisie este cea cu privire la medierea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 133/2000 privind învăţământul universitar şi postuniversitar de stat cu taxă.

Inainte de prezentarea propunerii?

Domnul Anghel Stanciu:

Da.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Acest proiect de lege a născut multe pasiuni, în special la Senat. Este vorba de acel celebru, de acum, 25% acceptaţi fără taxă şi restul după ce, în prealabil, se stabileşte şi în ce condiţii.

Nu ştim, din ce motive, nu s-a respectat configuraţia politică a Camerei, ajungându-se în situaţia ca PDSR să aibă 4 reprezentanţi, PRM - 1 reprezentant, UDMR - 1, PNL - 1.

În situaţia în care grupul nostru parlamentar are drept coeficient 1,72% şi ne-a dat un reprzentant - 0,72 i-am pierdut. PDSR-ul are 3,14 şi a luat 4.

Domnul Valer Dorneanu:

A luat 3, domnule deputat.

Domnul Anghel Stanciu:

Unu l-a cedat, chipurile, PD-ului.

În acest mod, s-a ajuns la situaţia ca PDSR-ul, pe ansamblul comisiei de mediere, să aibă 7 membri, iar ceilalţi să aibă tot 7. Adică s-a asigurat o majoritate confortabilă cu votul preşedintelui. Deci nu mai este vorba de o mediere, efectiv, ci este vorba de un dictat. Vă rog să luaţi act de acest lucru şi să supuneţi configuaţia, cel puţin pentru Cameră, conform algoritmului stabilit.

Altfel, va ieşi ceva pe care o să-l regrete tocmai cei care au vrut să iasă altceva.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate domnule deputat, regret că dumneavoastră nu aţi fost reprezentat în Biroul permanent, partidul dumneavoastră a hotărât altfel. Acolo s-a discutat în amănunt modul de calcul al algoritmului şi aşa a rezultat. Nu puteţi contesta calculele matematice. Şi nu puteţi contesta nici dreptul unui grup parlamentar de a ceda un loc altuia. Îl rog pe domnul secretar Niţă, dacă este prezent, să vă explice.

Domnule secretar Niţă, vă rog frumos să explicaţi domnului deputat Stanciu alcătuirea comisiei de mediere pentru Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 133/2001, ceea ce aţi făcut şi la Biroul permanent.

Domnul Constantin Niţă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Deci, algoritmul este stabilit pe o formulă matematică în care PDSR-ul are 3,14, PRM - 2 şi ceva, deci lucrurile acestea s-au stabilit pe o formulă matematică. În funcţie de negocieri şi în funcţie de adunarea zecimalelor, în timp, o formaţiune politică sau alta creşte sau scade. Deci, sau din negocierile care au loc între grupurile politice, de asemenea, într-o anumită perioadă un grup politic poate să ia un număr de deputaţi mai mare, şi într-o perioadă mai scurtă de timp, un număr mai mic. Din acest motiv şi algoritmul care s-a stabilit la ordonanţa respectivă, aşa a ieşit din calculul matematic, nu facem nimic adpăugiri sau... din burtă. Totul este pe bază matematică. De aceea, am şi invitat, am făcut şi o notă la Grupul parlamentar al PRM, dacă sunt nemulţumiri sau sunt alte calcule să poftească la noi la calculator şi pe baza formulelor matematice să verifice dacă noi am fost corecţi sau nu. Vă invit la mine la birou şi să stabilim acest lucru. Un reprezentant al dumneavoastră. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate domnule deputat Stanciu, aritmetic aşa a decis, dacă doriţi un deputat în plus în comisia de mediere, singura variantă este să rugaţi pe colegii noştri de la UDMR, PNL sau PD să vă cedeze singurul loc pe care îl au.

În consecinţa rezultatului aritmeticii, supun votului dumneavoastră componenţa comisiei de mediere.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog să vă opriţi un pic. Nu votăm componenţa numerică...

Domnul Anghel Stanciu:

Nu i-aţi citat nominal, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Cum să nu? Deci: Andronescu Ecaterina, Andea Petru, Antonescu Napoleon Nicolae din partea Grupului parlamentar al PDSR, Stanciu Anghel - Grupul parlamentar al PRM, Dumitrescu Cristian Sorin - Grupul parlamentar al PD, Ionescu Anton - Grupul parlamentar al PNL, şi Asztalos Ferenc - Grupul parlamentar al UDMR.

Cine este pentru această componenţă a comisiei de mediere? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 33. Insuficiente pentru a se schimba componenţa. cu majoritate de voturi a fost adoptată componenţa comisiei de mediere.

Intrăm în dezbaterea proiectelor înscrise astăzi pe ordinea de zi.

Proiectul de Lege pentru Ratificarea Convenţiei dintre România şi Statele Unite Mexicane pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, semnată la Ciudat de Mexico la 20 iulie 2000. Iniţiatorul este rugat să prezinte acest proiect de lege.

Doamna Maria Manolescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte,

Domnilor parlamentari,

La data de 20 iulie 2000 a fost semnată Convenţia dintre România şi Statele Unite Mexicane pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital. Textul Convenţiei este în concordanţă cu modificările intervenite în legislaţia fiscală din ţara noastră după 1 ianuarie 1990 şi cu practica promovată de România în acest domeniu. Cotele de impozit pentru impunerea veniturilor reglementate prin convenţie tratează veniturile realizate sub formă de dobânzi şi redevenţe, dobânzile plătite de un stat contractant pentru un împrumut acordat de celălalt stat contractant, veniturile ce reprezintă dividendele realizate de rezidenţii unuia din statele contractante din celălalt stat, profiturile realizate de un şantier de construcţii, precum şi cele garantate de un proiect de montaj ori instalare. De asemenea, sunt prevăzute venituri din activităţi dependente, venituri obţinute sub formă de burse, venituri din activităţi artistice sau sportive, precum şi alte categorii de venituri. Prin convenţie se reglementează şi problemele de procedură referitoare la schimbul de informaţii, nediscriminarea metodele de evitare a dublei impuneri, asistenţa la încasare, intrarea în vigoare şi respectiv denunţarea convenţiei.

Faţă de cele prezentate, în temeiul prevederilor Legii nr.4/1991 privind încheierea şi ratificarea tratatelor supunem spre aprobare, în vederea ratificării, textul Convenţiei între România şi Statele Unite Mexicane.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, doamnă ministru.

Din partea Comisiei pentru buget-finanţe, bănci, domnul deputat Grigoraş. Vă rog să prezentaţi raportul.

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În urma examinării Proiectului de Lege pentru ratificarea Convenţiei între România şi Statele Unite Mexicane pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, Comisia pentru buget-finanţe, bănci a hotărât ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor, în forma prezentată.

S-au avut în vedere avizele favorabile de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi, respectiv, Comisia de politică externă. menţionez, de asemenea, că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă din partea dumneavoastră doreşte cineva să participe la dezbaterile generale? Nu.

Trecem la dezbaterea legii pe articole.

Asupra titlului dacă aveţi vreo obiecţiune? Nu aveţi. Se consideră votat, în unanimitate.

Asupra art.unic care cuprinde dispoziţia de ratificare a Convenţiei pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, semnat între România şi Statele Unite, convenţie care se află anexată.

Dacă aveţi obiecţiuni la acest articol şi la convenţie? Nu aveţi. Se consideră votat, în unanimitate.

Stimaţi colegi,

Vă informez că suntem în prezenţa unui proiect cu caracter ordinar. Având în vedere că nu există discuţii contradictorii, supun votului dumneavoastră acest proiect de lege.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem la următorul proiect de lege, cel pentru ratificarea Acordului de comerţ liber între Guvernul României şi Guvernul Statului Israel, semnat la Bucureşti la 30 ianuarie 2001.

Din partea iniţiatorului, vă rog să prezentaţi acest acrod şi acest proiect de lege pentru ratificarea lui.

Domnul Cristian Colţeanu:

Onoraţi parlamentari,

Analiza schimburilor comerciale bilaterale evidenţiază faptul că, în ultima perioadă, ele înregistrează o tendinţă generală de scădere, nivelul acestora situându-se în 1999 la 163 de milioane, faţă de performanţa de 260 de milioane înregistrată în 1997. Situaţia este determinată în mare parte de faptul că exportatorii din România, precum şi cei din statul Israel, au avut în ultimii ani condiţii mai puţin favorabile pe pieţele reciproce în raport cu regimul comercial acordat altor ţări terţe cu care România şi Statul Israel au deja acorduri preferenţiale.

În acest context, încheierea unui acord de comerţ liber dintre România şi Statul Israel a devenit o necesitate, astfel încât semnarea lui a fost posibilă la 30 ianuarie 2001 la Bucureşti, perioadă în care până la semnarea acordului au fost consultate permanent pe timpul negocierilor atât mediile de afaceri, cât şi toate instituţiile, astfel încât să fie posibilă o negociere cât mai eficientă. Acordul conţine prevederi similare cu celelalte acorduri de acest gen, încheiate între cele două ţări, îndeosebi cu acorduri europene de asociere la Uniunea Europeană şi CEFTA, adaptate, desigur, la specificul relaţiilor comerciale bilaterale. Acordul prevede totodată crearea în cursul unei perioade de tranziţie, care se va încheia la 1 ianuarie 2004, a unei zone de comerţ liber între cele două ţări cu respectarea prevederilor în materie a organizaţiilor mondiale a comerţului.

Doresc să precizez, de asemenea, că, în conformitate cu practica internaţională în domeniu negocierilor agricole, în acordul bilaterial între România şi Statul Israel a fost prevăzută o clauză evolutivă care va permite convenirea în viitor de noi facilităţi în materie, conform intereselor partenerilor.

Acordul conţine, de asemenea, prevederi care dau posibilitarea adoptării de măsuri, de apărare comercial㠖 salvardarea anti doping, în conformitate cu regulile internaţionale în materie. Prevederile acordului nu contravin dispoziţiilor cuprinse în Constituţia României şi ţin seama de acordurile de asociere pe care România şi Statul Israel le au cu Uniunea Europeană, precum şi de obligaţiile asumate de ambele state pe plan internaţional. Doresc numai să adaug că, de curând, Ambasada Israelului ne-a notificat privind îndeplinirea formalităţilor de ratificare de către Statul Israel.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule ministru.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul preşedinte Antal Istvan, Comisia pentru industrii şi servicii.

Domnul Antal Istvan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Vă informez că acest proiect de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 23 aprilie 2001. Obiectul de reglementare al proiectului de lege vizează instituirea unui regim de comerţ liber care să permită amplificarea schimburilor comerciale şi a cooperării economice bilaterale în beneficiul ambelor state ca o premisă pentru crearea în viitor a unei zone de comerţ liber între România şi Israel. Comisia de industrie şi servicii, la întocmirea raportului, a avut în vedere avizele pozitive transmise de Comisia pentru politică externă şi de către Consliul Legislativ.

Stabilirea listei produselor industriale sensibile la importul României din Statul Israel s-a făcut după consultarea factorilor interesanţi, agenţi economici români din sectorul industrial, asociaţiile profesionale, direcţiile industriale din fostul Minister al Industriei şi Comerţului. Acordul cuprinde prevederi privind liberalizarea comerţului cu produse industriale prin eliminarea treptată a taxelor vamale pe o perioadă de 3 ani. Ţin să vă citez din protocolul care face parte integrantă şi la care se face o referire în art.2 al acestui proiect de lege, ultimul punct: "Fiecare parte va asigura ca schema de liberalizare stabilită în acest protocol să nu fie în mod negativ afectată de nici o schimbare în clasificarea tarifară la importul său, inclusiv de apariţia a unor noi poziţii tarifare." În forma sa actuală, acordul răspunde cerinţelor pieţei concurenţiale şi creează un cadru juridic corespunzător pentru dezvoltarea relaţiilor dintre cele două ţări.

În conformitate cu art. 60 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru industrii şi servicii a examinat proiectul de lege în şedinţa din 9 mai 2001 şi a hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de lege în forma adoptată de Senat.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege pe articole.

Asupra titlului proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului de comerţ liber între Guvernul României şi Guvernul Statului Israel. aveţi obiecţii? Nu sunt. Se consideră votat în unanimitate.

Asupra art.unic care cuprinde Dispoziţia de ratificare a Acordului de comerţ liber, acord pe care îl aveţi în anexă. Dacă asupra acestora aveţi vreo obiecţiune? Nu sunt. Se consideră votat în unanimitate.

Având în vedere că nu sunt discuţii cu privire la acest acord şi că el are un caracter ordinar, fiind suficient pentru adoptarea acestuia, votul majorităţii simple, îl supun la vot.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

În continuare, este înscris pe ordinea de zi raportul comisiei de mediere la proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000 privind statutul personalului silvic.

Vă amintesc, legea are un caracter organic. Urmăriţi, vă rog, textul comisiei de mediere la pct.1, comisia ne propune textul Camerei Deputaţilor cu privire la art.unic pct.23, art.40, alin.3.

În aceste condiţii, potrivit Regulamentului Camerei Deputaţilor, textul nu se mai supune dezbaterii sau votului dumneavoastră.

La pct.2, cel cu privire la art.unic, pct.25, art.48 alin.1, comisia de mediere ne propune textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru textul Senatului? Vă rog să vă exprimaţi votul. Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri?

Unanimitate.

Fiind vorba de o lege cu caracter organic, vom supune acest raport votului final de mâine.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 142/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei SAPARD pentru implementarea tehnică şi financiară a instrumentului special de preaderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală. Lege cu caracter ordinar.

Urmăriţi, vă rog, raportul comisiei de mediere care priveşte practic un singur punct, cel cu privire la art.unic pct.2 art.3 alin.4, unde comisia ne propune textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni împotriva acestui text? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Întrucât ne aflăm în prezenţa unei legi cu caracter ordinar şi nu s-au semnalat alte divergenţe cu Senatul, supun votului dumneavoastră raportul de mediere.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abţineri?

Votat în unanimitatea celor prezenţi. Cu o abţinere. Scuzaţi!

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.42/2000 privind îmbunătăţirea finanţării unor programe de dezvoltare sectorială iniţiată de Ministerul Culturii. Lege cu caracter ordinar.

Vă rog să urmăriţi raportul comisiei de mediere care se referă la un singur punct, unde comisia ne propune textul Senatului care, practic, vizează doar adăugarea sintagmei "cu următoarea modificare". E o chestiune redacţională.

Dacă aveţi obiecţiuni asupra textului Senatului. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Aflându-ne în prezenţa unei legi cu caracter ordinar, pentru care este suficient votul majorităţii simple şi nu au fost divergenţe între cele două Camere cu privire la problemele de fond, supun votului dumneavoastră acest raport.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional, Secţiunea a IV- a - Reţeaua de localităţi.

Vă rog să urmăriţi cu atenţie raportul comisiei de mediere.

La pct.1 din raport, cel cu privire la art.11, comisia ne propune textul Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

La pct.2 din raportul de mediere, cel cu privire la anexa I, pct.11 de la Camera Deputaţilor, punctele 11, 15 de la Senat, Comisia ne propune textele Senatului pentru punctele 11 şi 15.

Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abţineri?

Votat în unanimitate.

La pct.3 din raportul de mediere, cel cu privire la anexa II, punctele 2.0, 3.2 lit.a), 3.8, 4.1.1, 4.3, 5.6 din varianta Camerei Deputaţilor; 2.0, 3.2 lit.a), 3.8, 4.1.1, 4.3, 5.6 varianta Senatului.

Comisia ne propune varianta Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.4, cel cu privire la anexa IV, comisia ne propune tot terxtul Senatului în unanimitate.

Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Suntem în prezenţa unei legi cu caracter organic şi în aceste condiţii, o vom supune votului final în şedinţa de mâine.

Următorul proiect de lege cu caracter ordinar: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.25/2001 privind unele măsuri pentru susţinerea Programului de restructurare pe anul 2001, prin garantarea unui credit pentru Societatea Comercială Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române - TAROM S.A.

Fiind vorba de o ordonanţă de urgenţă, se aplică procedura de urgenţă şi, în consecinţă, invit Biroul Comisiei pentru politică economică, sesizată în fond, să facă propunerile cu privire la desfăşurarea dezbaterilor.

Comisia pentru politică economică! Poftiţi!

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru politică economică a luat în discuţie Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.25/2001 privind unele măsuri pentru susţinerea programului de restructurare pentru anul 2001 prin garantarea unui credit pentru S.C. Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române - TAROM S.A.

În urma examinării proiectului, Comisia propune ca acesta să fie supus spre dezbatere şi adoptare cu un amendament.

Fiind procedură de urgenţă, propun 5 minute per total şi 1 minut pentru fiecare intervenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Cine este pentru repartizarea acestor timpi de dezbatere? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Trecem la dezbateea proiectului de lege şi a ordonanţei de urgenţă.

Vă rugăm să urmăriţi în paralel proiectul legii, ordonanţa şi raportul comisiei.

Asupra titlului proiectului de lege nu a făcut amendamente comisia.

Dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Se consideră votat în unanimitate.

Asupra cuprinsului art.unic care conţine dispoziţia de aprobare a ordonanţei, dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanţei de urgenţă dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Se consideră votat în unanimitate.

Asupra art.2 alin.1 şi 2, comisia nu a avut obiecţiuni.

Dacă dumneavoastră aveţi. Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Asupra art.2 alin.3 urmăriţi, vă rog, amendamentul comisiei, singurul amendament.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendament. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abţineri?

Votat amendamentul în unanimitate. În consecinţă, alin.2 va avea formularea cuprinsă în amendament.

La alin.4 dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni. Comisia nu a avut. Nu aveţi.

Se consideră votat în unanimitate.

La art.3 şi 4 din ordonanţă, dacă aveţi obiecţiuni. Comisia nu a avut.

Se consideră votat în unanimitate.

Având în vedere că nu au existat discuţii contradictorii, că ne aflăm în faţa unui proiect de lege cu caracter ordinar pentru care este suficient, potrivit art.74 alin.2, votul majorităţii simple, supun votului acest proiect.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Următorul proiect: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.173/2000 pentru modificarea Decretului-Lege 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri.

Rog staful tehnic să fie mai atent pentru că mi-a trecut aici că suntem în prezenţa unui proiect de lege pentru care nu urmează procedura de urgenţă, ceea ce nu este adevărat, întrucât suntem în prezenţa unei ordonanţe de urgenţă.

Deci, în aceste condiţii, potrivit art.107 alin.3, invit Biroul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, doamna preşedinţă Smaranda Dobrescu, să ne propună repartizarea timpilor de dezbatere.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimaţi colegi,

Comisia vă propune un timp de discuţie de 5 minute şi luări de poziţie de 1 minut.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu această repartizare a timpilor de dezbatere. Mulţumesc.

Cine este împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul. Nu doreşte.

Urmăriţi, în aceste condiţii, în paralel, raportul comisiei care cuprinde două amendamente şi urmăriţi proiectul de lege şi ordonanţa în paralel cu raportul comisiei.

Asupra titlului proiectului de lege dacă aveţi obiecţiuni. Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră.

Se consideră votat în unanimitate.

La art.unic vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.1 din raport care are o uşoară ameliorare.

Dacă aveţi observaţii la acest amendament. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

În consecinţă, art.unic va avea formularea cuprinsă în amendament.

La titlul ordonanţei de urgenţă, comisia nu a avut obiecţii. Dacă dumneavoastră aveţi. Nu aveţi.

Se consideră votat în unanimitate.

La art.I pct.1, 2 şi 3. Comisia nu a avut amendamente. Dacă dumneavoastră aveţi. Nu aveţi obiecţiuni.

Se consideră votat în unanimitate.

La pct.4 alin.3, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.2 din raport. Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Kerekes Károly:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La pct.2 din raport apare un amendament din partea doamnei deputat Smaranda Dobrescu şi care a fost acceptat de către comisie. Vreau să precizez de la bun început un lucru şi anume că, după cum observaţi, la acest punct, ordonanţa şi-a propus completarea unor drepturi pentru soţiile supravieţuitoare ale persoanelor persecutate şi anume, scutirea de plata impozitelor şi taxelor locale precum şi de plata impozitului pe salarii.

Doamna deputat Smaranda Dobrescu propune eliminarea acestei prevederi din ordonanţă, pe motivul că Ordonanţa Guvernului nr.73/1999 privind impozitul pe venit abrogă alin.1 al art.6 din Decretul-Lege nr.118/1990. Aici, doamna deputat are perfectă dreptate, de fapt a avut intenţia să aducă la acelaşi numitor comun această ordonanţă cu privire la impozitul pe venit şi Decretul-Lege nr.118/1990. Însă nici doamna Smaranda Dobrescu şi nici comisia nu au fost atente la un lucru: că acest text din ordonanţa pe care o discută se referă nu numai la scutirea de plata impozitului pe salariu, dar şi la scutirea de plata impozitelor şi taxelor locale. Or, scutirea de plata impozitelor şi taxelor este în vigoare şi funcţionează. Vă daţi seama ce se întâmplă acum la mijlocul anului 2001, când această scutire de plata impozitelor şi taxelor locale funcţionează de la începutul anului?

Noi, prin această abrogare propusă de doamna Smaranda Dobrescu şi acceptată de comisie, eliminăm un drept câştigat. Eu aş vrea să ascult de această dată, dacă e posibil, poziţia doamnei Smaranda Dobrescu care reprezintă comisia, în aceeaşi măsură şi opinia iniţiatorului.

Domnul Valer Dorneanu:

Da, domnule deputat.

Doamna preşedintă, aveţi cuvântul să vă susţineţi raportul şi să răspundeţi iniţiatorului amendamentului respins de către dumneavoastră.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Aşa cum a fost Ordonanţa de urgenţă nr.73/1999, ea a abrogat alin.1 al art.6, fără să spună dacă se referă la impozitul pe venit sau la impozitele locale, taxe şi impozite locale. Fiind un alineat abrogat, noi nu am avut ce să facem decât să ne aliniem formal la această abrogare. Cu alte cuvine, dacă se doreşte, dacă iniţiatorul ar fi dorit ca să facă excepţie la impozitele şi taxele locale, ar fi trebuit să vină cu un text acoperitor, poate că în legea privind taxele locale, în care să spună că această categorie este exceptată.

Deci, din punctul, nostru de vedere, noi trebuia să ne aliniem la legislaţia existentă care spune că abrogă alin.1.

Din partea iniţiatorului.

Domnul Petre Cioltoş (secretar de stat MMPS):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Referitor la acest amendament, aş vrea să menţionez faptul că la amendamentul respectiv, când a fost iniţiată această ordonanţă de urgenţă, nu s-a pus problema scutirii sau nescutirii de taxe locale.

Ca atare, aş avea propunerea ca pentru a se analiza mai exact situaţia în acest caz, acest proiect de ordonanţă să fie înapoiat comisiei şi să analizăm mai la detaliu acest aspect.

Vă mulţumesc.

Domnul Kerekeş Károly:

Domnule preşedinte,

Am auzit opinia iniţiatorului prin care s-a propus retrimiterea la comisie pentru o analiză mai atentă a problemei, cu care de fapt şi eu sunt de acord.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Aţi reţinut motivaţia amendamentului respins de către comisie precum şi opinia iniţiatorului care solicită retrimiterea la comisie pentru a verifica din nou concordanţa dintre cele două soluţii.

Supun votului dumneavoastră propunerea de restituire la comisie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt. Nu sunt.

Abţineri?

Cu un vot împotrivă s-a aprobat restituirea proiectului la comisie.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.49/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr.19/2001 privind sistemul public de pensii şi drepturi de asigurări sociale.

Vă reamintesc că noi am trimis acest proiect la comisie pentru un raport suplimentar, raport care până în prezent nu a fost remis. În consecinţă, vom amâna dezbaterea acestui proiect până când Comisia pentru muncă ne va trimite raportul suplimentar.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.18/2001 pentru modificarea Legii 188/2000 privind executorii judecătoreşti. Procedură de urgenţă. Lege organică.

Rog comisia sesizată în fond, mai exact, Comisia juridică...Comisia juridică! Vă rog să invitaţi Comisia juridică în sală.

Până atunci, luăm următorul proiect, cel privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.20/2001 pentru stabilirea unor măsuri referitoare la administrarea companiilor, societăţilor naţionale şi a celorlalte societăţi comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale, este acţionar majoritar.

Lege cu caracter ordinar. Este vorba de o ordonanţă de urgenţă. Vom urma procedura de urgenţă şi rog Comisia pentru politică economică să ne facă propuneri cu privire la desfăşurarea dezbaterilor, mai exact, delimitarea lor.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru politică economică a luat în dezbatere proiectul de lege anunţat şi a hotărât ca acest proiect să fie supus spre dezbatere şi adoptare în forma adoptată de Senat, deci, în forma în care ordonanţa de urgenţă a fost emisă.

Vă propun ca timp de dezbatere 5 minute per total şi 1 minut de intervenţie. Amintesc că este vorba de o lege ordinară.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Cine este pentru această repartizare a timpilor de dezbatere? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate, s-a adoptat această delimitare a timpilor de dezbatere.

Dacă doreşte cineva să facă observaţii preliminare, să le facă, comentarii, preliminarii. Nu sunt.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege pe articole şi a ordonanţei.

Asupra titlului dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Se votează în unanimitate.

Asupra textului art.unic care cuprinde dispoziţia de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului, dacă sunt obiecţiuni. Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră.

Se consideră votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanţei de urgenţă dacă aveţi obiecţiuni. Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră.

Se votează în unanimitate.

Asupra art.1, 2, 3, 4, dacă există obiecţiuni. Comisia nu a avut amendamente. Nici dumneavoastră.

Se votează în unanimitate.

Asupra art.5 şi ultimul, dacă aveţi obiecţiuni. Comisia nu a avut amendamente. Nu.

Se votează în unanimitate.

Fiind vorba de o lege cu caracter ordinar cu privire la care nu s-au manifestat puncte de divergenţă, fiind suficientă, pentru adoptarea acestui proiect de lege, majoritatea simplă a celor prezenţi, vă supun votului dumneavoastră acest proiect de lege.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Următorul proiect, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.18/2001 pentru modificarea Legii nr.188/2000 privind executorii judecătoreşti.

Domnul Ioan Timiş:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Comisia juridică a examinat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.18/2001 privind modificarea Legii nr.188/2000 privind executorii judecătoreşti şi a apreciat că modificările aduse Legii 188/2000 privind executorii judecătoreşti în această ordonanţă se impun de urgenţă pentru a exista temei legal privind funcţionarea birourilor de executori judecătoreşti. În consecinţă, vă propunem spre dezbatere şi adoptare proiectul de lege în forma adoptată de Senat în şedinţa din 2 mai 2001. Timp de dezbatere, 3 minute.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat Timiş.

Aţi reţinut şi propunerea comisiei cu privire la soluţia finală, ca şi propunerea de repartizarea timpilor de dezbatere. Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt. Mulţumesc.

S-a aprobat în unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Asupra titlului dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Se consideră votat în unanimitate.

Asupra art.unic care cuprinde dispoziţia de aprobare, dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Se consideră votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanţei de urgenţă dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Se consideră votat în unanimitate.

Asupra art.unic al ordonanţei dacă aveţi obiecţiuni. Comisia nu a avut.

Se consideră votat în unanimitate, dacă nici dumneavoastră nu aveţi.

Fiind vorba de o lege cu caracter organic, o vom supune votului final în şedinţa de mâine.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.34/2001 privind constituirea Comisiei de privatizare la Societatea Comercială "SIDEX" Galaţi. Procedură de urgenţă.

Rog Comisia economică să propună timpii de dezbatere.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Comisia pentru politică economică a luat în analiză Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.34/2001 privind constituirea comisiei de privatizare la Societatea Comercia lă "SIDEX" S.A. şi a hotărât ca acesta să fie supus spre dezbatere şi adoptare în forma adoptată şi de Senat, adică aşa cum a fost emisă ordonanţa fără amendamente.

Propun timp total de dezbatere 5 minute, 1 minut de intervenţie.

Reamintesc că este vorba de o lege ordinară.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă sunteţi de acord cu aceşti timpi de dezbatere.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Aţi reţinut şi propunerea comisiei cu privire la aprobarea proiectului de lege şi a ordonanţei de urgenţă în forma prezentată.

Dacă iniţiatorul doreşte să mai facă vreo subliniere. Nu.

Dacă dumneavoastră aveţi de făcut vreo intervenţie.

Domnul deputat Tăriceanu.

Aveţi cuvântul! Cu rugămintea de a vă reaminti timpul de dezbatere aprobat.

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doresc să fac o precizare în legătură cu poziţia pe care Grupul parlamentar P.N.L. o va adopta. Salutăm iniţiativa Guvernului de a urgenta procedurile de privatizare la Societatea Comercială "SIDEX", dar găsim că nu este firesc ca soluţia comisiei de privatizare să fie pasată, aruncată, pot spune, în braţele Parlamentului, din moment ce toate procedurile de privatizare care sunt prevăzute în cadrul legislativ aprobat sunt de resortul Executivului, al Guvernului.

Mai mult de atât, având în vedere că procedurile de privatizare care vor fi urmărite, supervizate, negocierile le vor purta reprezentanţii Executivului, nu vedem cum această comisie ar putea să fie în subordinea Parlamentului şi, de aceea, ne exprimăm serioase rezerve şi, de asemenea, avem o serioasă critică faţă de soluţia aprobării prin ordonanţă de urgenţă a constituirii comisiei de privatizare.

Considerăm, în concluzie, că aceasta este de competenţa exclusivă a Guvernului şi nu vedem de ce Guvernul doreşte să se derobeze de la asumarea unei responsabilităţi care îi revine în mod natural, firesc şi legal, prin cadrul legislativ în funcţiune.

Aceasta este poziţia pe care am dori s-o exprimăm fără ca să se facă cumva vreo confuzie în legătură cu oportunitatea privatizării. Deci, aici nu este în discuţie oportunitatea privatizării, nu avem nici un fel de obiecţiuni. Considerăm numai că comisia de privatizare ar fi trebuit constituită prin hotărâre de Guvern şi nu să revină Parlamentului această responsabilitate.

Şi, de asemenea, în final, îmi permit să vă rog să faceţi o verificare a cvorumului de lucru în acest moment din Parlament.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

În privinţa verificării cvorumului de lucru, acest lucru vă reamintesc că poate fi făcut când este vorba de vot final asupra unei legi. Nu am ajuns în faza aceea şi atunci vom analiza propunerea dumneavoastră.

Reprezentantul Guvernului doreşte să vă răspundă. Poftiţi, domnule ministru.

Domnul Romulus Ion Mouha:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aş dori să fac următoarea precizare: această ordonanţă de urgenţă este o ordonaţă, dacă vreţi, tehnică, care în primul rând defineşte componenţa, rolul şi atribuţiile, în mare, ale Comisiei de privatizare. Este o expresie a dorinţei Guvernului de a se proceda la privatizarea celui mai mare obiectiv industrial din România, în condiţiile cele mai bune. Deci, nu este aşa, după cum s-a încercat, cel puţin aşa am înţeles eu, nu s-a încercat de către Guvern ca să scape de responsabilitate şi să pună în braţele Parlamentului privatizarea SIDEX-ului. Este vorba, în primul rând, de definirea acestei comisii. Vreau să arăt că în cadrul comisiei de specialitate s-au discutat toate aspectele şi, în final, comisia a votat în unanimitate, practic, această ordonanţă. V-aş ruga şi pe dumneavoastră să fiţi de acord cu ea, să o votaţi.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Sassu. Poftiţi.

Domnul Alexandru Sassu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ceea ce aş vrea să remarc este că există o legislaţie specifică privind privatizarea, în care sunt prevăzute toate procedurile pentru acest lucru şi, în consecinţă, din punctul nostru de vedere, şi care au funcţionat bine sau rău, în unele cazuri bine, în unele cazuri rău, dar în această legislaţie, în aceste acte normative sunt prevăzute toate procedurile pentru privatizarea acestui lucru.

Noi nu credem că este foarte bine ca Parlamentul să facă, de fapt, o modificare a acestei legi, pentru că deja Parlamentul este suficient de amestecat în problema de la SIDEX, având în vedere că în Comitetul director sunt deja doi parlamentari P.D.S.R. şi eu cred că este foarte bine ca lucrurile acestea să rămână la nivelul Guvernului, aşa cum dă legislaţia actuală dreptul şi lucrurile să fie făcute de către cel care are responsabilitatea să facă acest lucru. Şi acum şi până acum se făceau structurile respective, tot din tot felul de reprezentanţi ai Guvernului. Nu văd motivaţia pentru care Parlamentul trebuie să dea o lege specială pentru alcătuirea unei comisii care să urmărească o privatizare, o comisie formată din reprezentanţi ai Guvernului şi pe care-i numeşte Guvernul. Legislaţia actuală permite toate lucrurile care sunt prinse în această lege specială. Şi în condiţiile acestea cred că nu îşi are rostul un astfel de act normativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Tăriceanu.

Vă reamintesc că, după intervenţia domnului deputat, s-au scurs minutele afectate dezbaterilor generale şi vom trece la votul pe articole, nu la votul final.

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Domnule preşedinte,

O remarcă la cele spuse de domnul secretar de stat Moucha. Privatizarea are o componentă legislativă care în mod firesc a fost şi este întotdeauna în responsabilitatea Parlamentului. Componenta operaţională, aş spune executivă, este dată prin această legislaţie Guvernului, care trebuie să-şi asume în totalitatea componentelor ei aceste proceduri, inclusiv numirea Comisiei de privatizare. Cum putem să ne imaginăm că aceste operaţiuni de privatizare vor putea să fie supervizate, urmărite de Parlament, printr-o lege specială, prin care se numeşte o comisie care este abilitată să facă privatizare.

Cred că se face o confuzie în acest sens. Trebuie să subliniez că oportunitatea politică nu este discutată, dar din punct de vedere procedural cred că încălcăm şi cadrul legislativ în vigoare şi, dacă vreţi, în final pot să accept că nu este vorba de o pasare a responsabilităţilor, dar în orice caz este o alocare nefirească către Parlament a unor responsabilităţi care ţin exclusiv de Executiv.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Am impresia că într-adevăr există o confuzie între ceea ce a declarat Guvernul că va face, dând Parlamentului decizia finală şi ceea ce propune ordonanţa, constituirea unei comisii de privatizare din reprezentanţi ai Executivului. Pentru a elimina aceste confuzii eu îl rog pe domnul ministru Zelenco să facă precizările necesare.

Domnul Iacob Zelenco:

Mă numesc Iacob Zelenco, sunt secretar de stat la Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiunilor Statului.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Cred că în această chestiune lucrurile se prezintă mult mai simplu, deoarece prin Ordonanţa de urgenţă nr. 88 se prevede că din comisiile de privatizare pot face parte numai reprezentanţii instituţiilor implicate, instituţie implicată fiind şi autoritatea pentru privatizare, fiind şi ministerele şi alte organe locale care pot, potrivit acestei ordonanţe, să facă privatizare.

Întrucât pentru Galaţi s-a stabilit o comisie de o reprezentativitate mai largă, dat fiind importanţa acestui obiectiv care nu mai comportă alte discuţii, a fost necesar ca prin derogare de la ordonanţă de urgenţă să se stabilească, să se omologheze această comisie printr-un act normativ de aceeaşi forţă, de aceeaşi putere legislativă. De aceea a fost necesară elaborarea acestei ordonanţe de urgenţă. Dacă nu ar fi stat lucrurile aşa, sigur că s-ar fi aprobat prin Hotărâre de Guvern, iar acest lucru oricum nu reprezintă o pasare sau o fugă de răspundere în ceea ce priveşte atribuţiile Comisiei de privatizare.

Aş vrea să menţionez domniilor voastre numai faptul că în prezent această comisie se află în plină activitate, că au avut loc mai multe runde de discuţii cu partenerul respectiv care vrea să cumpere, cu potenţialul cumpărător, şi aceste tratative, aceste negocieri se apropie de sfârşit.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Alexandru Sassu:

Eu am înţeles această chestiune, dar aici văd 12 instituţii pe care le nominalizează şi toate sunt: Ministerul Autorităţii, Ministerul Industriei, secretarul de stat, secretarul de stat, secretarul de stat, directorul de la Ministerul Autorităţii, directorul general al Ministerului Industriei, directorul Ministerului Finanţelor Publice, directorul de la Ministerul Muncii şi aşa mai departe. Care este acela care nu este din ministere, din autorităţi publice şi alte lucruri de genul acesta nominalizate prin legea specifică?

Domnul Iacob Zelenco:

Domnule deputat,

Potrivit Ordonanţei nr. 88, pe care am amintit-o, din comisie trebuie şi pot să facă parte, potrivit acestui act normativ, salariaţi sau persoane numai din cadrul aceleiaşi instituţii. Deci, ori numai de la privatizare, ori numai de la Ministerul Resurselor, ori de la altă instituţie. Aşa după cum se vede, compoziţia acestei comisii, ea este constituită din persoane de la mai multe instituţii implicate, nu-i de la aceeaşi instituţie implicată. Din această cauză a fost nevoie de ordonanţă de urgenţă, ca să ne abatem, să derogăm de la Ordonanţa de urgenţă nr. 88.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Trecem la dezbaterea pe articole, urmând ca votul final să-l lăsăm pentru şedinţa de mâine.

Asupra titlului proiectului de lege comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Se consideră votat în unanimitate.

Asupra dispoziţiei articolului unic, dacă aveţi observaţii din proiectul de lege. Nu.

Se consideră votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanţei de urgenţă dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Se consideră votat în unanimitate.

Asupra art. 1, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Se consideră votat în unanimitate.

Asupra art. 2, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Se consideră votat în unanimitate.

Asupra art. 3? Nu aveţi.

Se consideră votat în unanimitate.

Asupra art. 4 dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Se consideră votat în unanimitate.

Asupra art. 5? Nu.

Se consideră votat în unanimitate.

Vom supune, în atari condiţii, votului dumneavoastră final acest proiect de lege în şedinţa de mâine.

Următorul proiect, cel cu privire la aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 35/2001 privind abrogarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 129/1999 pentru modificarea Legii fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului nr.103/1996 şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 69/2000 privind modificarea şi completarea Legii fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului, nr. 103/1996, precum şi pentru modificarea Legii fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului, nr. 103/1996.

Suntem în procedură de urgenţă.

Comisia pentru agricultură. Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Ilie Neacşu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a examinat Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 35/2001 privind abrogarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 129/1999 pentru modifcarea Legii fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului, nr. 103/1996 şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 69/2000 privind modificarea şi completarea Legii fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului nr. 103/1996, precum şi modificarea Legii fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului nr. 103/1996, în şedinţa sa din 8 mai 2001 şi propune ca acesta să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor în forma prezentată de Senat. Propun 10 minute total şi 2 minute pe fiecare articol.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Dacă doreşte cineva să intervină înainte de dezbaterile pe articole? Iniţiatorul? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege şi a ordonanţei de urgenţă în formula în care ni s-a prezentat, aşa cum ne-a propus comisia.

Asupra titlului proiectului de lege dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Se consideră votat în unanimitate.

Asupra cuprinsului articolului unic, dacă aveţi observaţii? Comisia nu a avut.

Se consideră votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanţei de urgenţă dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut amendamente, nici dumneavoastră.

Se votează în unanimitate.

Asupra articolelor I, II şi III dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Se consideră votate toate cele trei texte în unanimitate.

Ne aflăm în prezenţa unei legi cu caracter ordinar, prezenţa însă nu este suficientă pentru vot.

Vom supune acest proiect votului final de mâine.

Următorul proiect, cel pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2001 privind veniturile extrabugetare ale instituţiilor publice.

Îl rog pe domnul deputat Neculai Grigoraş, din partea Comisiei de buget să facă propunerile.

Domnul Neculai Grigoraş:

Comisia de buget propune dezbaterea şi adoptarea în forma adoptată de Senat, suntem în prezenţa unei legi care face parte din categoria legilor ordinare. Vă propunem 5 minute per total, 1 minut pentru fiecare intervenţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă sunteţi de acord cu aceşti timpi de dezbatere?

Cine este pentru?

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Trecem la dezbaterea celor două acte, proiectul de lege şi ordonanţa.

Asupra titlului proiectului de lege, comisia nu a avut amendamente; dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi.

Se consideră votate în unanimitate.

Asupra textului articolului unic, care cuprinde dispoziţia de aprobare a ordonanţei, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut, nici dumneavoastră, mulţumesc.

Se consideră votate în unanimitate.

Asupra titlului ordonanţei de urgenţă dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Se consideră votate în unanimitate.

Asupra cuprinsului celor două articole care alcătuiesc conţinutul ordonanţei de urgenţă, art. 1 şi art. 2, dacă aveţi obiecţiuni; comisia nu a avut. Nici dumneavoastră.

Se consideră votate în unanimitate.

În consecinţă, vom supune şi acest proiect de lege votului final de mâine.

Următorul proiect, cel pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 192/1999 privind înfiinţarea Agenţiei pentru Protecţia Drepturilor copilului şi reorganizarea activităţilor de protecţie a copilului.

Suntem în procedură de urgenţă. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia drepturilor omului le rog să propună, una din ele, timpii de dezbatere, cu precizarea că ne aflăm în faţa unei propuneri de respingere.

Domnule deputat Timiş, aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Timiş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Avem în faţă un proiect de lege din categoria legilor ordinare. Comisia juridică, împreună cu Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale propune respingerea, prin lege, a acestei ordonanţe, deoarece această ordonanţă a fost abrogată printr-o altă ordonanţă, Ordonanţa nr. 12 din 2001, iar cu ocazia discutării Ordonanţei nr. 12 din 2001, care este mai cuprinzătoare, se pot face amendamente şi atunci se poate completa această lege.

Timp de dezbatere 3 minute, cu sugestia de respingere a proiectului de lege.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă iniţiatorul doreşte să facă vreo precizare în legătură cu această propunere de respingere? Nu doreşte să intervină.

Dacă dumneavoastră doriţi să participaţi la dezbateri cu privire la propunerea de respingere? Dacă aveţi obiecţii asupra acesteia?

Întrucât nu sunt alte intervenţii în cadrul dezbaterilor generale, vom supune propunerea de respingere a acestui proiect votului final de mâine.

Mai luăm un proiect până la ora 18,00. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2000 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/1997 privind regularizarea datoriei fostei Companii Române de Petrol. Suntem în procedură de urgenţă.

Rog Comisia pentru buget să ne propună timpii de dezbatere.

Domnul Neculai Grigoraş:

Comisia are un amendament, dar este un amendament de reactualizare a denumirii unei instituţii. În aceste condiţii, vă propunem pentru dezbatere timp total 5 minute, 1 minut pentru fiecare intervenţie, suntem în prezenţa unei legi ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă sunteţi de acord cu această alocare a timpilor de dezbatere?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Dacă doreşte cineva, iniţiatorul sau dintre dumneavoastră să participe la dezbateri generale? Nu.

La dezbaterea pe texte. Asupra titlului proiectului de lege dacă aveţi observaţii? Comisia nu a avut amendamente; nici dumneavoastră.

Se consideră votat în unanimitate.

Asupra cuprinsului articolului unic al proiectului de lege dacă aveţi observaţii? Comisia nu a avut.

Se consideră votat în unanimitate.

La ordonanţa de urgenţă. Asupra titlului, dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut amendamente, nici dumneavoastră.

Votat în unanimitate.

Asupra preambulului articolului unic, dacă aveţi observaţii; comisia nu a avut, nici dumneavoastră.

Votat în unanimitate.

Asupra punctului 1 din ordonanţă, pct. 1 al articolului unic. Vă rog să urmăriţi raportul comisiei sesizate în fond şi să precizaţi dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament pe care-l propune comisia. Nu aveţi.

Cine este pentru amendamentul din raportul comisiei de fond cu privire la pct. 1, care se referă la art. 6.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă, daacă sunt?

Abţineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 2, cel cu privire la abrogarea art. 7 şi 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72/1997, dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni; comisia nu a avut. Nu aveţi.

Se consideră votate în unanimitate.

Vom supune acest proiect de lege cu caracter ordinar votului final de mâine.

Având în vedere că timpul destinat dezbaterilor proiectului de lege pentru şedinţa de astăzi s-a epuizat, trecem la următorul punct, cel cu privire la prezentarea întrebărilor şi interpelărilor.

Mulţumesc colegilor noştri miniştri pentru participare şi îi rog pe cei cărora nu le-a venit rândul să nu se supere pe noi, îi aşteptăm mâine după votul final exprimat la legile care sunt rămase nevotate.

Stimaţi colegi,

Vă adresez rugămintea să luăm întâi răspunsul pe care trebuie să-l prezinte Ministerul Justiţiei, pentru că trebuie să fie la aceeaşi oră şi la Senat pentru a răspunde unei întrebări asemănătoare.

Domnule deputat Nicu Cojocaru, vă rog să vă prezentaţi interpelarea.

Domnul Nicu Cojocaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ca urmare a unei sesizări primite, vă aduc la cunoştinţă următorul caz, în care justiţia română tergiversează fără motive obiective rezolvarea unui caz în care vinovăţiile sunt clare. Tiziano Brienza, cetăţean italian, în calitate de asociat unic al Societăţii Comerciale CABE Impex a fost prejudiciat grav de ilegalităţile comise în activitatea bancară în perioada 1996 – 1998 de către Posa Constantin, director, şi Strupp Robert, inspector de cont, funcţionari a sucursalei Timişoara a Băncii Ion Ţiriac, cât şi de activitatea organelor de anchetă, investite cu soluţionarea plângerilor penale formulate, în speţă Poliţia Timiş, cât şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiş.

În special s-au falsificat documente contabile pentru a se acoperi sustrageri din contul acestei firme cu peste 2 miliarde lei, creând un prejudiciu estimat la peste 10 miliarde lei.

Firma a folosit serviciile Băncii Comerciale Ion Ţiriac, sucursala Timişoara, în momentul când a sesizat abuzurile deosebit de grave săvârşite de directorul sucursalei, Constantin Posa.

După aproximativ un an, în cazul menţionat s-a dispus efectuarea mai multor expertize grafice, realizate de specialişti şi experţi ai Poliţiei şi Institutului Naţional de Criminalistică, laboratorul Timişoara, expertize care au constatat falsurile în actele bancare, supuse expertizei în integritatea lor. Din toate aceste expertize s-a constatat că s-a falsificat şi s-a furat suma de peste 2 milioane mărci germane.

Toate aceste expetize au fost depuse la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiş, în dosarul nr.288 din 1998, însă, în pofida tuturor acestor acte probatorii, Parchetul nu a aprofundat urmărirea penală până la nivelul stabilirii persoanei vinovate.

Sunt mai mulţi implicaţi în acest furt, dar au fost acoperite de domnul procuror, prin Bac Vasile, care a dispus scoaterea de sub urmărire penală. De fapt şi recent s-a primit un document prin care se scoate de sub urmărire penală acest furt. Având în vedere că urmărirea penală continuă în prezent pe aceleaşi coordonate şi că peste 8 luni în cazul amintit nu s-au mai efectuat acte de urmărire penală, vă solicit a dispune verificări şi totodată sancţionarea celor vinovaţi, în respectarea legalităţii, în înfăptuirea justiţiei. Aş ruga să mi se dea un răspuns scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Este prezent domnul ministru aici ca să vă răspundă la interpelare.

Poftiţi, domnule Ivanov.

Domnul Alexe Costache Ivanov:

Stimate domnule deputat,

La interpelarea formulată de dumneavoastră vă comunicăm următoarele: urmare verificărilor dispuse de către direcţia de specialitate din Ministerul Justiţiei, în legătură cu stadiul efectuării actelor de urmărire penală în dosarul nr. 288/1998 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiş am constatat că prin Ordonanţa din 16 decembrie 1999, în baza art. 249 şi art. 10, lit. b) din Codul de procedură penală s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a inculpatului Tiziano Brienza, cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în dauna patrimoniului public, cu motivarea că fapta comisă nu este prevăzută de Legea penală, întrunind elementele răspunderii civile contractuale.

Prin aceeaşi ordonanţă s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a inculpatului Strupp Robert, cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, în dauna patrimoniului public, cu motivarea că fapta comisă nu întruneşte elementele constitutive ale acestei intracţiuni, iar pentru infracţiunile de fals şi uz de fals s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală, întrucât faptele nu au fost comise de inculpat.

Împotriva acestei soluţii a formulat plângere Brienza Tiziano şi a solicitat infirmarea soluţiei pronunţate ca fiind netemeinică şi nelegală, reluarea urmăririi penale şi completarea cercetărilor.

Prin ordonanţa din 16 martie 2000, dată în dosarul 351/II/2/2000, al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, a fost admisă plângerea formulată de Brienza Tiziano şi s-a dispus infirmarea soluţiei ca fiind netemeinică şi nelegală, spre deschiderea şi reluarea urmăririi penale, în vederea completării cercetărilor.

Prin Ordonanţa din 30 martie 2001, dată în dosarul nr. 288/1998 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiş, în baza art. 248 şi 249, art. 10, lit. b), c) şi d) şi art. 11, pct. 1, lit. b) din Codul de procedură penală s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a inculpatului Brienza Tiziano pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prevăzută de art. 215, alin. 2 şi 5 din Codul Penal, şi a inculpatului Robert Strupp pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice, fals intelectual şi uz de fals. S-a dispus, de asemenea, neînceperea urmăririi penale faţă de Posa Constantin, Posa Lucian Dumitru, Creţ Gheorghe, Podor Victoria şi Tăbujaru Emil. A fost disjunsă cauza faţă de un autor necunoscut cu privire la depunerea semnăturii la rubrica "Persoana emitentului" din biletul la ordin în valoare de 1,6 miliarde lei, emis la data de 18 decembrie 1997, deoarece din raportul de expertiză criminalistică a laboratorului interjudeţean de expertize criminalistice Timişoara şi raportul de expertiză nr. 18 din 26 ianuarie 2001 al Institutului Naţional de Expertize Criminalistice Bucureşti rezultă că semnătura nu aparţine inculpatului Brienza Tiziano şi nu se poate stabili executantul. Soluţia a fost comunicată părţilor şi până la data de 11 mai 2001 nu a fost înregistrată nici o plângere prin care să se solicite infirmarea acestuia.

Având în vedere complexitatea materialului probator şi necesitatea efectuării unor expertize criminalistice, apreciem că nu a fost tergiversată ancheta şi urmărirea penală, fiind necesare cercetări amănunţite pentru a se lămuri cauza, sub toate aspectele, în vederea justei şi corectei soluţionări a acesteia.

Vă rog să primiţi, domnule deputat, asigurarea întregii mele consideraţii.

Semnează ministrul justiţiei, Rodica Mihaela Stănoiu.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule ministru.

Reluăm lista. Pentru domnul deputat Valeriu Stoica, care este invitat, dacă doreşte, să îşi mai dezvolte interpetarea, va răspunde ministrul pentru relaţia cu Parlamentul.

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule preşedinte,

Interpelarea pe care v-o supun astăzi atenţiei se referă la o problemă, care, cu concursul Guvernului Adrian Năstase, este pe cale să se transforme în boala cronică a sistemului parlamentar românesc: excesul de ordonanţe de urgenţă. Timp de 4 ani, cât a fost în opoziţie, liderul PDSR Adrian Năstase nu a pierdut nici o ocazie de a-şi exprima îngrijorarea faţă de ceea ce domnia sa numea atunci "abuzul de ordonanţe al Puterii". Mai mult decât atât, actualul premier a făcut din problema ordonanţelor de urgenţă o temă electorală, angajându-se în faţa cetăţenilor să corecteze această anomalie, care e o boală a mecanismului legislativ al României.

PDSR nu s-a oprit aici, după câştigarea alegerilor s-a angajat prin Programul de guvernare să transforme Parlamentul României în "centrul motor al vieţii politice şi al democraţiei constituţionale". Cu un deosebit avânt reformist, Guvernul promitea atunci "restabilirea raporturilor constituţionale între Parlament şi Guvern şi respectarea cu stricteţe a dispoziţiilor constituţionale, referitoare la competenţa Executivului de a adopta ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă".

Ca şi în cazul altor promisiuni şi angajamente asumate, şi în acest caz este vorba doar de o iluzie, cabinetul condus de domnul Năstase nu numai că nu a încercat să vindece rana produsă de numărul mare de ordonanţe, dar a provocat o adevărată hemoragie. Numărul de ordonanţe emise de Cabinetul Adrian Năstase de la preluarea mandatului şi până în prezent constituie un record absolut în viaţa politică şi parlamentară românească! De la începutul mandatului, pe 28 decembrie 2000, până la 24 aprilie 2001, Guvernul Năstase a adoptat 79 de ordonanţe de urgenţă!

Toate Guvernele din perioada 1997-2000 se pot recunoaşte învinse în faţa acestei performanţe! În primele 4 luni de guvernare, în perioada decembrie 1996-aprilie 1997, Guvernul Ciorbea a adoptat 11 ordonanţe de urgenţă. Guvernul condus de Radu Vasile a emis în primele 4 luni ale mandatului 4 ordonanţe de urgenţă.

Aşadar, Cabinetul Adrian Năstase a emis în primele 4 luni de activitate mai multe ordonanţe de urgenţă decât au făcut-o la un loc toate Guvernele din perioada 1996-2000 în acelaşi interval de timp! Avem acum dovada clară că PDSR nu a văzut în Parlament altceva decât o instituţie decorativă şi că programul de guvernare nu reprezintă decât un nou manifest electoral, fără nici o acoperire.

Avalanşa de ordonanţe pe care Guvernul o revarsă asupra Parlamentului nu se justifică nici din punct de vedere politic, nici din punct de vedere procedural şi legal. Din punct de vedere politic, PDSR şi-a asigurat o majoritate confortabilă în Parlament, graţie unei politici de alianţe care regrupează în mod nefiresc PRM şi UDMR. Maşinăria de vot aflată la dispoziţia PDSR i-ar permite partidului de guvernământ să treacă prin Parlament orice iniţiativă legislativă.

Cel mai important aspect, care face cu atât mai nejustificat apetitul pentru ordonanţe de urgenţă, este simplificarea Regulamentului de funcţionare al celor două Camere ale Parlamentului. Aceste regulamente permit acum adoptarea mult mai rapidă a legilor aflate în dezbatere. Am susţinut, cu ocazia adoptării modificărilor la Regulamentul Camerei că, acum, Guvernul nu mai are nici un motiv să recurgă la abuzul de ordonanţe de urgenţă. Am afirmat cu acea ocazie că scuza ineficienţei activităţii parlamentare nu mai poate fi invocată de Guvern şi că regulamentul ne permite să fim eficienţi.

Domnul Adrian Năstase ne-a transmis că putem conta pe Guvernul PDSR pentru că, citez din ceea ce a spus domnul Adrian Năstase cu acea ocazie: "În contextul acestei noi proceduri, vom şti să respectăm cu adevărat ceea ce se cuvine să fie respectat pentru Parlament, în primul rând, dreptul de a legifera", închid citatul.

A respectat domnul Năstase ceea ce se cuvenea să fie respectat? Este vorba, bineînţeles, de o întrebare retorică. Prin modul în care s-a substituit Parlamentului, adoptând pe bandă rulantă ordonanţe de urgenţă, Guvernul PDSR a dovedit că nici faţă de Constituţie nu nutreşte un respect deosebit. Prin nerespectarea art. 114 alin. 4 din Constituţie, care prevede că adoptarea ordonanţelor de urgenţă se face doar în cazuri excepţionale, Guvernul PDSR s-a situat mai presus de legea fundamentală, considerând că raporturile constituţionale dintre Parlament şi Guvern pot fi aplicate facultativ.

Prin proliferarea acestui abuz legislativ, Guvernul Năstase riscă să lase Parlamentul fără obiect de activitate. Inflaţia de ordonanţe demonstrează că PDSR nu îi respectă în primul rând pe cetăţenii care au fost păcăliţi, atât în campania electorală, cât şi cu ocazia prezentării programului de guvernare.

Cum comentaţi, domnule prim-ministru Adrian Năstase, abuzul legislativ creat de inflaţia ordonanţelor de urgenţă pe care Guvernul condus de dumneavoastră le-a adoptat în 4 luni? Ce alte soluţii aveţi, în afara celor prevăzute în programul de guvernare, pe care, din păcate, constat că nu le respectaţi, pentru a remedia acest abuz şi a reda autoritatea legiuitoare a Parlamentului? Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru Gaspar, aveţi cuvântul.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În conformitate cu dispoziţiile art. 164 din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi din împuternicirea primului ministru al Guvernului României, domnul Adrian Năstase, vă rog să-mi permiteţi să prezint răspunsul pe care dânsul îl dă la interpelarea ce i-a fost adresată de domnul deputat Valeriu Stoica în şedinţa Camerei Deputaţilor din ziua de 7 mai 2001:

"În interpelarea pe care aţi prezentat-o ridicaţi o problemă deosebit de importantă pentru guvernarea ţării, problema excesului de ordonanţe de urgenţă. În răspunsul pe care încerc să-l prezint neliniştii dumneavoastră, aş dori să încep prin a caracteriza în mod corect acest fenomen.

În cei 4 ani în care dumneavoastră aţi făcut parte dintr-un Guvern în care s-au emis: sub conducerea lui Victor Ciorbea – 103 ordonanţe de urgenţă; Radu Vasile 261 şi Mugur Isărescu 309 ordonanţe de urgenţă, credem că folosirea expresiei "exces de ordonanţe de urgenţă" la adresa actualei guvernări reprezintă un eufemism. În opinia noastră, perioada guvernării dumneavoastră poate fi caracterizată prin abuzul puterii de a utiliza ordonanţe de urgenţă. Vă rog să observaţi, totodată, că numărul ordonanţelor emise de actualul Guvern în perioada primelor 4 luni de guvernare este inferior numărului ordonanţelor de urgenţă emise în aceeaşi perioadă de Guvernele din care dumneavoastră aţi făcut parte.

Domnule deputat,

Vă rog să reţineţi că Guvernul pe care am onoarea să-l conduc – ca şi partidul al cărui lider sunt (referirea este, bineînţeles, la domnul Adrian Năstase) – şi-au manifestat întotdeauna îngrijorarea faţă de excesele normative de orice gen. Promisiunile noastre legate de acest subiect au în vedere eliminarea unei racile teribile a guvernării din perioada 1996-2000, care, într-adevăr, poate fi numită "guvernarea grupelor de interese prin ordonanţe de urgenţă". Dacă cineva citeşte cu atenţie ordonanţele de urgenţă emise în perioada 1996-2000 va constata cu stupoare că acestea au în spatele lor interese de grup, promovate prin fiecare din ele.

Spre deosebire de guvernarea dumneavoastră, rolul nostru este de a guverna ţara cu respectarea Constituţiei, în virtutea căreia actul normativ, legea şi ordonanţa de urgenţă nu pot avea alt scop decât slujirea intereselor naţiunii. Atunci când acest interes survine, adoptarea ordonanţei de urgenţă este un imperativ politic, pe care orice Guvern este dator să-l slujească.

În acest sens, este edificator faptul că toate cele 70 de ordonanţe de urgenţă adoptate de actualul Guvern în perioada la care vă referiţi dumneavoastră: 28 decembrie 2000 – 24 aprilie 2001 (şi nu 79, aşa cum susţineţi dumneavoastră) se înscriu în aceste exigenţe şi au fost date cu respectarea întocmai a dispoziţiilor art. 114 alin. 4 din Constituţie. Spre deosebire de ordonanţele date de guvernările dumneavoastră, aceste ordonanţe au fost determinate de starea de urgenţă la care a fost supus Guvernul învestit la 28 decembrie 2000, pentru aşezarea noii echipe guvernamentale în cadrul hotărârii Parlamentului de acordare a votului de încredere.

Menţionez în acest sens că 11 din ordonanţele emise au avut ca obiect de reglementare stabilirea noilor structuri administrative, conform hotărârii Parlamentului. Avem în vedere crearea unor noi ministere şi restructurarea administraţiei de stat. Totodată, urgenţa care a stat la baza adoptării acestor ordonanţe a fost determinată de incompatibilitatea reglementărilor juridice, instituite de guvernarea dumneavoastră, cu noul program de guvernare. De aceea, pentru soluţionarea acestei probleme politice şi juridice, prin 9 ordonanţe de urgenţă, am fost obligaţi să abrogăm sau să suspendăm aplicarea unor ordonanţe de urgenţă emise în anii anterior, al căror conţinut se afla în mod vizibil în contradicţie cu exigenţele programului de guvernare. În aceeaşi categorie de fenomene se înscrie şi necesitatea compatibilizării vechilor reglementări cu noile exigenţe ale politicii Guvernului, în domeniile privatizării, regimului vamal, accizelor şi politicii financiare. Un număr de 15 din ordonanţele noastre de urgenţă au fost destinate îndreptării greşelilor şi carenţelor actelor normative emise de Guvernele anterioare în diverse domenii. La ele se adaugă alte 10 ordonanţe de urgenţă, de care a fost nevoie pentru modificarea unor articole din 10 ordonanţe de urgenţă emise de Guvernul din care aţi făcut parte. Celelalte ordonanţe de urgenţă au fost emise pentru asigurarea unei bune desfăşurii a relaţiilor în plan extern, pentru îmbunătăţirea salarizării, protecţiei sociale sau demarării producţiei.

Totodată, trebuie să subliniem că în perioada decembrie 2000 – aprilie 2001, actuala guvernare nu a beneficiat de nici o lege de abilitare care să o degreveze de sarcina de a legifera prin ordonanţe de urgenţă. Or, în guvernările dumneavoastră, fiecare prim-ministru, la intrarea în funcţie, a beneficiat pe lângă dreptul de a emite ordonanţe de urgenţă şi de dreptul de a adopta ordonanţe în baza unor legi de abilitare.

Dumneavoastră întrebaţi retoric dacă am respectat ceea ce am promis. Aşa cum bine se poate constata din cele prezentate, am respectat şi continuăm să respectăm programul acceptat de Parlament. Cum puteţi afirma că Guvernul pe care îl conduc "emite pe bandă rulantă ordonanţe de urgenţă", când Parlamentul actual se chinuie de 5 luni să examineze maldărul de ordonanţe – peste 700! – pe care guvernarea anterioară nici măcar nu s-a învrednicit să le dezbată în forumul legislativ al ţării!

În sfârşit, ne reproşaţi că nu am respectat art. 114 alin. 4 din Constituţie. În această privinţă, menţionăm că marea majoritate din cele aproape 700 de ordonanţe de urgenţă emise de Guvernarea 1996-2000 nu conţine o motivare a situaţiei excepţionale! Absenţa acestei motivări a făcut obiectul unei decizii a Curţii Constituţionale a României, prin care s-a cerut revenirea la normalitate. Degeaba! Pentru Guvernele anterioare, decizia Curţii Constituţionale nu a avut nici un efect, deşi art. 145 alin. 2 din Constituţie prevede că deciziile Curţii Constituţionale sunt obligatorii erga omnes.

În aceeaşi ordine de idei, acuzele dumneavoastră referitoare la aplicarea facultativă a dispoziţiilor constituţionale referitoare la raporturile dintre Guvern şi Parlament sunt rizibile. Cine, oare, a transformat Parlamentul într-o anexă a Guvernului? Noi sau guvernările dumneavoastră? Răspunsul este simplu de dat, el se reflectă în situaţia actuală, în care Parlamentul trebuie să aprobe un balast legislativ al unei guvernări care a adus România pe marginea prăpastiei, lăsând moştenire forului legislativ peste 700 de ordonanţe pentru aprobare.

La acest dezastru legislativ, pe care noi încercăm să-l eliminăm şi nu să-l amplificăm, dumneavoastră personal... (Se întrerupe, deoarece domnul deputat Marton Arpad angajează un dialog cu domnul deputat Valeriu Stoica.)

Domnul Valer Dorneanu:

Nu-l întrerupeţi pe domnul deputat, ca să nu poată urmări răspunsul!

Domnul Acsinte Gaspar:

...v-aţi adus o contribuţie esenţială, în calitatea pe care aţi avut-o, de ministru al justiţiei. Acţiunile noastre sunt motivate de lipsa de implicare a guvernărilor anterioare în gestionarea problematicii legislative a ţării. Ceea ce dumneavoastră numiţi "inflaţie de ordonanţe" este un fenomen care se referă la un mod pecuniar de gestionare a ţării, mod specific guvernării dumneavoastră. Noi ne propunem să aducem relaţiile dintre Parlament şi Guvern dintr-un domeniu deteriorat, dezechilibrat şi voluntarist pe braţele justiţiei, ale echilibrului şi echităţii sociale, în deplină concordanţă cu principiile constiţionale referitoare la delegarea legislativă de către Guvern şi la competenţa acestuia de a adopta ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă.

Din câte am înţeles, dumneavoastră ne-aţi cerut un comentariu în domeniu. Sperăm ca din cele prezentate să fi receptat mesajul nostru, pe care ni-l dorim la nivelul aspiraţiilor dumneavoastră.

Domnule deputat,

Aş dori să vă aduc la cunoştinţă şi faptul că datele de care dispuneţi, privitoare la ordonanţele emise de Guvernările Victor Ciorbea, Radu Vasile şi Mugur Isărescu sunt eronate. Astfel, în interpelare afirmaţi că în primele 4 luni de guvernare: decembrie 1996-aprilie 1997, Guvernul Ciorbea a adoptat 11 ordonanţe de urgenţă; în realitate, doresc să vă informez că numai în lunile ianuarie-aprilie 1997 domnul Ciorbea a semnat 14 ordonanţe de urgenţă. La acestea trebuie adăugată şi ordonanţa emisă în luna decembrie a anului 1996. De asemenea, în Guvernarea Mugur Isărescu ţinem să vă informăm că numai în prima lună, în decembrie 1999, s-au emis 21 de ordonanţe de urgenţă, cărora, până la sfârşitul lunii aprilie 2000, li se adaugă alte 44 de ordonanţe de urgenţă. Evident că ceea ce afirm nu exprimă ceea ce dumneavoastră aţi prezentat eronat. De altfel, guvernarea Mugur Isărescu deţine, până acum, recordul absolut: de 309 ordonanţe de urgenţă, emise în numai 12 luni!

Raportându-ne la datele guvernării dumneavoastră, constatăm că nu atingem nici pe departe obiectivele etalate de aceasta. Mai mult, doresc să vă subliniez că raportarea la primele 4 luni de început de guvernare nu este relevantă faţă de durata mandatului de guvernare, de 4 ani. Pentru noi există o certitudine: dumneavoastră aţi emis în 4 ani aproape 700 ordonanţe de urgenţă, bilanţul nostru de început, de 70 de ordonanţe de urgenţă, în care aproape totul a trebuit restructurat, deşi pare numeros, este nesemnificativ. În plus, reiterăm că nici una din aceste ordonanţe de urgenţă nu a fost emisă în dispreţul art. 114 alin. 4 din Constituţie, fiecare având precizată în nota de fundamentare situaţia excepţională care a generat-o.

Personal, vă asigur că nu vom depăşi şi nu dorim să depăşim performanţele dumneavoastră în materia legiferării prin delegare legislativă. Guvernul îşi va îndeplini misiunea şi pentru repunerea Parlamentului în rolul său constituţional, de reprezentant suprem al poporului român şi unică autoritate legiuitoare a ţării. Cred că este semnificativ că în această perioadă scurtă de 5 luni Guvernul a elaborat şi a depus la Parlament 37 de proiecte de lege, deosebit de importante pentru viaţa economică şi socială a ţării, cât şi pentru procesul de armonizare cu legislaţia comunitară. Aş enumera: Legea bugetului de stat, Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, Legea privind organizarea poliţiei, Legea privind statutul poliţistului, Legea privind venitul minim garantat, Legea privind statutul aleşilor locali, Legea privind accesul la informaţiile de interes public, Legea privind sistemul naţional de asistenţă socială ş.a.

Vă mulţumesc pentru atenţia acordată. Semnează: Primul Ministru Adrian Năstase."

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Valeriu Stoica are dreptul regulamentar la o intervenţie de 2 minute.

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule preşedinte,

Recunosc că nu mă aşteptam ca în răspunsul dat la această interpelare premierul Adrian Năstase să recurgă la acelaşi argument pe care l-a blamat atâţia ani, argumentul "moştenirii dezastruase". Chiar la învestirea Cabinetului Adrian Năstase, domnia sa a precizat că: "Trebuie să renunţăm la acest argument, important este ceea ce face Guvernul în funcţie şi să nu încercăm să explicăm neîmplinirile, erorile, greşelile Guvernului în funcţie, plecând de la ceea ce s-a întâmplat în guvernarea anterioară".

E adevărat, am făcut parte din cele trei guverne ale coaliţiei care a fost la guvernare timp de 4 ani, dar pentru erorile făcute de noi, dacă au fost şi câte au fost, am fost sancţionaţi de electorat. Să înţeleg că actualul Guvern doreşte să repete greşelile noastre şi, în felul acesta, ne pregăteşte revenirea la guvernare peste 4 ani? Dacă aşa stau lucrurile, vreau să vă mulţumesc, domnule Adrian Năstase!

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

A noastră!

Domnul Valeriu Stoica:

Cât priveşte justificarea celor 79 de ordonanţe de urgenţă date în această perioadă de Guvernul Năstase, credem că ea nu are nici un fel de greutate. A vorbi de "redarea autorităţii Parlamentului" prin emiterea acestor ordonanţe de urgenţă, mi se pare că este o contradicţie în termeni... Nu putem să vorbim, într-adevăr, de o corectă relaţionare a Parlamentului şi a Guvernului, cât timp, într-o perioadă aşa de scurtă, au fost emise atâtea ordonanţe de urgenţă.

Cât priveşte corectitudinea datelor, vreau să vă informez, domnule preşedinte, că am luat toate aceste date din baza de date a Camerei Deputaţilor şi din baza de date a Guvernului. Dacă şi Guvernul şi Parlamentul conţin date eronate, atunci rămâne ca ele să fie rectificate. Mi se pare, însă, verificând Monitoarele Oficiale, că nu este vorba de o eroare şi că cifrele care sunt prezentate în aceste două baze de date sunt corecte.

În încheiere, îngăduiţi-mi doar să spun că dacă se pretinde că ordonanţele de urgenţă sunt expresia guvernării unor grupuri de interese, atunci constat că actualul Guvern, prin numărul de ordonanţe emise, nu face altceva decât să guverneze prin intermediul unor grupuri de interese. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Pentru domnul deputat Victor Dobre, din partea Ministerului Transporturilor, Lucrărilor Publice şi Locuinţei. Poftiţi, domnule ministru!

Domnul Tudor Florescu (secretar de stat):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Referitor la interpelarea domnului deputat Victor Dobre privind situaţia Drumului naţional DN 25 Galaţi-Tecuci, îmi permit să dau următorul răspuns:

Sectorul de drumuri între Galaţi şi Tecuci se află pe traseul a două drumuri naţionale: DN 25 Tecuci-Şendreni şi DN 2B Şendreni-Galaţi. Aceste două sectoare, datorită importanţei acestor drumuri, care asigură legătura dintre municipiul Galaţi şi zona de nord-est a ţării, au fost incluse de către Ministerul Lucrărilor Publice, Transportului şi Locuinţei şi Administraţia naţională a drumurilor în etapa a 6-a a Programului de reabilitare a drumurilor naţionale.

Traficul rutier actual şi de perspectivă, conform reglementărilor tehnice în vigoare la noi în ţară, nu justifică execuţia a 4 benzi de circulaţie, traficul recenzat în anul 2000 fiind de 6.882 vehicule fizice în 24 de ore. Studiul de fezabilitate aflat în curs de elaborare pentru acest sector de drum prevede reabilitarea acestuia, menţinându-se partea carosabilă cu 2 benzi de circulaţie şi ranforsarea – lărgirea structurii rutiere, prin execuţia de noi straturi bituminoase.

Domnule preşedinte,

Dacă îmi permiteţi, pentru stimatul domn deputat, mai are o interpelare.

Domnul Valer Dorneanu:

Spuneţi acum, domnule ministru.

Domnul Tudor Florescu:

Vă mulţumesc frumos.

Prin cea de a doua interpelare, domnia sa solicită clarificări asupra situaţiei transportului rutier şi pe calea ferată între Galaţi şi Tuluceşti.

Linia de cale ferată Galaţi-Bârlad, pe intervalul cuprins între km 2000 + 200, km 16 + 500, este plasată pe malul lacului Brateş, la baza platformei Covurluiului, diferenţele de nivel dintre cota liniei şi a terasei fiind de circa 60 de m. Pe partea stângă a liniei, versantul este alcătuit din depozite lesoide, cu intercalaţii argiloase, în care se acumulează apele din infiltraţii provocate de ploi şi irigaţii, ceea ce determină fenomene de instabilitate, prin prăbuşiri de mari mase de pământ, alunecări masive de teren şi refulări ale acestora, în linia şi incinta îndiguită a Brateşului de jos.

Instabilitatea versantului a provocat repetate deteriorări ale căii ferate, care au condus la deraieri de trenuri şi la executarea a numeroase lucrări de intervenţie şi reparaţii capitale ale terasamentului. Cele mai vechi informaţii despre fenomene datează din anul 1941, când linia de cale ferată s-a deplasat spre lacul Brateş în planul vertical, până la 3,5 m. Astfel de fenomene s-au înregistrat şi în anul 1947. Cea mai puternică alunecare de teren din ultimii 20 de ani a avut loc în luna martie 1985, când s-a produs o deplasare orizontală de circa 20 de m.

Fenomenul a afectat şi lucrările hidrotehnice de degajare a râului Cinezea pe o lungime de 1500 m, obiectivele sociale şi economice din zonă, precum şi Drumul naţional 26 Galaţi-Bârlad. Fenomene de acest gen s-au produs în anii 1991, 1992, 1993, când au avut loc reactivări de instabilitate în afara zonelor consolidate.

În urma fenomenelor din 1993, Comisia judeţeană de apărare împotriva dezastrelor şi prefectura judeţului, în baza Deciziei nr. 90/1993 a primului ministru al României, au convocat un comandament interdisciplinar, format din specialişti din toate ministerele interesate şi reprezentanţi ai primăriilor riverane liniei ferate.

Prin Hotărârea nr. 516/1993, au fost alocate fonduri în valoare de 600 milioane de lei, necesare demarării studiilor şi executării tronsonului experimental şi a fost numit un comandament la nivelul comisiei judeţene de apărare împotriva dezastrelor. Au participat institute de proiectare din domeniu, precum şi Catedra de geotehnică a Universităţii tehnice de construcţii Bucureşti.

În anul 1993-1994, au fost executate terasamente şi lucrări, care au reprezentat 50% din volumul total de lucrări din tronsonul experimental. În anul 1994, a fost redeschisă linia de cale ferată, cu restricţii de viteză, pe relaţia Galaţi-Tuluceşti. În această fază, lucrările au fost sistate din lipsa fondurilor.

Comandamentul de analiză şi urmărire a lucrărilor din Prefectura judeţului Galaţi a solicitat noi fonduri, dar acestea nu au fost onorate, fapt ce a determinat ca în perioadele următoare lucrările efectuate să se deterioreze.

Comisia interdisciplinară de specialişti, întrunită în data de 14.01.1998, reconfirma caracterul de dezastru al zonei şi faptul că fenomenul s-a agravat şi se extinde, adevăr ce s-a confirmat în dimineaţa zilei de 19 martie 2000 când, pe un segment de cale ferată cuprinsă între kilometrul 5+100, 6+00 s-au produs deplasări masive de pământ care, la kilometrul 5+500, pe o lăţime de 4 metri s-au ridicat pe verticală la 3,2 metri, deteriorând complet linia de cale ferată pe distanţa respectivă.

Convinşi fiind că stabilitatea căii ferate pe zona Galaţi – Tuluceşti se va rezolva numai după rezolvarea stabilităţii platformei Covurlui, ministerul nostru sprijină orice iniţiativă a prefecturii judeţului Galaţi şi a Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului în acest sens. De aceea, ministerul nostru este de acord cu propunerea prefecturii judeţului Galaţi de reactivare a comandamentului inetrministerial de specialişti pentru reanalizarea la faţa locului a fenomenului care să propună soluţii termice, financiare pentru rezolvarea fenomenului de instabilitate a terasei Covorlui de pe malul lacului Brateş.

În cadrul acestui comandament, specialiştii din cadrul ministerului nostru vor susţine eliminarea pericolului producerii unor calamităţi determinate de instabilitatea terenului din afara zonei căii ferate prin executarea lucrărilor de stabilitate a versantului, paralel cu executarea lucrărilor speciafice căii ferate.

În ceea ce priveşte drumul naţional, acesta nu a fost încă afectat de aceste fenomene de instabilitate, dar, existând în viitor pericol potenţial de pierdere a stabilităţii drumului, se va constitui o comisie de specialişti la nivelul ministerului, care va analiza situaţia existentă, în vederea stabilirii soluţiilor de intervenţie care se impun.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule ministru.

Vreţi să comentaţi răspunsul? Vă rog, poftiţi.

Domnul Victor Paul Dobre:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În primul rând aş vrea să precizez cu părere de rău că la prima interpelare, practic, nu se răspunde, deci se exclude necesitatea extinderii acestui drum. Nu este prevăzut un termen nici măcar pentru acel program de reparaţii, şi aş vrea să atrag atenţia încă o dată ministerului şi domnului ministru asupra faptului că municipiul Galaţi şi judeţul Galaţi este un nod extrem de important, este unul din marii contribuabili la bugetul de stat, inclusiv la fondurile care se alocă Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, şi este complet în afara unei reguli normale ca în acest an, practic, lucrări de acest tip de infrastructură, ca şi în anii trecuţi şi, sper eu, nu ca şi în anii viitori, să nu fie prevăzute deloc.

În ceea ce priveşte a doua interpelare, este adevărat că situaţia de la calea ferată este o problemă complexă şi necesită şi implicarea Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului. Atrag însă atenţia asupra problemei sociale despre care, iarăşi, în răspunsul ministerului nu se vorbeşte aproape nimic. Deteriorarea şoselei naţionale va crea o gravă problemă socială, şi câteva mii de angajaţi ai SIDEX-ului nu vor avea posibilitatea să-şi desfăşoare o activitate normală, cu tot ceea ce decurge de aici. Eu cred că şi aici lipseşte un termen şi un angajament ferm din partea ministerului, şi sper ca evoluţiile viitoare să nu-mi dea mie dreptate.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnule deputat Ştefan Baban, doriţi să dezvoltaţi? Vă rog.

Domnul Ştefan Baban:

Interpelarea "Ploaia de legi şi ordonanţe zăpăceşte investitorii" este adresată domnului prim-ministru Adrian Năstase.

O nouă lege în domeniul investiţiilor în România, discutată în faza de proiect la mijlocul lunii aprilie 2001, este privită cu multă rezervă de investitorii deja prezenţi pe piaţa românească. Nu altă lege ar fi necesară, ci respectarea pe termen lung a celor existente.

După atâtea dovezi de inconsecvenţă din partea guvernelor noastre de dup㠒90, temerea investitorilor este pe deplin justificată. În toţi aceşti ani s-a procedat la nenumărate modificări, completări şi abrogări legislative, la promovarea de ordonanţe peste ordonanţe, toate evident cu caracter de urgenţă. Legea nr.35/1991 privind regimul investiţiilor străine în România, completată şi modificată prin Legea nr.57/1997, era atacată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.70/1994, care anula scutirile la plată a impozitului pe profit. În iunie 1997 erau abrogate Legea nr.35/1991 şi Legea nr.71/1994, dar totodată era adoptată şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.31 privind regimul investiţiilor străine în România. Şase luni mai târziu era abrogată şi aceasta, şi apărea Ordonanţa de urgenţă nr.92/1997, cu acelaşi scop declarat de a stimula investiţiile directe. Această ordonanţă şi-a încetat efectele în luna martie 2000, odată cu adoptarea Legii bugetului de stat, iar la sfârşitul lui decembrie 1999 erau anulate retroactiv toate facilităţile de investiţii conferite anterior. Cu aceasta, se încheia de fapt epopeea facilităţilor.

O analiză a evoluţiei investiţiilor străine în România în perioada decembrie 1990 – decembrie 1999 este edificatoare pentru urmările acestor fluctuaţii legislative. Se poate constata că investiţiile directe cele mai semnificative s-au înregistrat în 1994, pe când în 1999, în absenţa acestor facilităţi fiscale, am asistat la o scădere dramatică a acestora. Singura investiţie semnificativă în anul 2000 a fost a firmei RENAULT, care, printr-o hotărâre de Guvern, a primit unele facilităţi fiscale şi vamale, concernul francez asumându-şi unele obligaţii investiţionale. Cu aceste excepţii, marea majoritate a investitorilor au suferit mai mult sau mai puţin. Să amintim de situaţia de încălcare unilaterală a obligaţiilor asumate de statul român, DAEWOO, TIMKEN, LA FARGE etc., care au generat profunde nemulţumiri investitorilor respectivi. Contactele au impus obligaţii de investiţii corelate cu facilitatea pentru stimularea producţiei locale şi a exportului. După cum s-a putut constata, cumpărătorii au îndeplinit obligaţii de investiţii asumate, dar statul a anulat facilităţile fiscale şi vamale. În acest context, apariţia noii legi creează deja controverse şi suspiciuni.

Ca urmare, solicit domnului prim-ministru prezentarea cauzelor care au determinat discutarea acestui proiect de lege, precum şi ce se speră să se obţină prin aplicarea lui, având în vedere că a venit vremea să încetăm joaca de-a facilităţile, dacă dorim investitori străini în România, şi prevederi legale clare şi de lungă durată, nu ca în ultimii 10 ani, când regimul investiţiilor a fost reglementat de 12 acte normative.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule coleg, şi eu vă mulţumesc, dar v-aş ruga foarte mult pe toţi să aveţi în vedere că mai sunt încă foarte multe răspunsuri de dat şi, dacă dezvoltaţi atât de mult interpelările, nu vor mai apuca colegii dumneavoastră să mai primească răspuns.

Domnul Ştefan Baban (din sală):

Dar trebuie să se ştie despre ce este vorba! M-am încadrat în timp, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule ministru Cazan, pentru a-i răspunde domnului deputat.

Domnul Gheorghe-Romeo-Leonard Cazan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Răspuns la interpelarea domnului deputat Ştefan Baban, pe care v-a citit-o în întregime şi, deci, sunteţi în temă.

Prezentarea obiectivelor şi motivaţiilor proiectului de lege.

Legea se numeşte Lege privind promovarea investiţiilor cu impact semnificativ în economie.

Obiective: Guvernul Adrian Năstase are în vedere relansarea economiei, fiind interesat în promovarea investiţiilor mari, capabile să determine un efect de antrenare în economie şi să creeze noi locuri de muncă. În acest sens, se urmăreşte mobilizarea unor capitaluri cât mai mari atât române, cât şi străine.

În baza acestor considerente, proiectul de lege menţionat se referă la investiţiile de peste un milion de dolari SUA.

Elaborarea proiectului de lege menţionat a avut la bază un dialog foarte larg cu reprezentanţii oamenilor de afaceri români şi străini, ai ministerelor economice şi instituţiilor internaţionale, căutându-se pe cât posibil medierea solicitărilor tuturor părţilor. Astfel, pornind de la cerinţa exprimată de mediul de afaceri şi având în vedere experienţa pozitivă practică din România, dobândită în aplicarea de circa 7 ani a Legii nr.35/1991 privind regimul investiţiilor străine din România, proiectul de lege garantează stabilitatea legislativă, prin aceea că stabileşte aplicarea acestui regim juridic investiţiilor realizate în baza sa pe toată durata lor de execuţie.

Este de menţionat şi faptul că legea prevede tuturor instituţiilor de a acţiona pentru simplificarea substanţială a procedurilor de autorizare, certificare, licenţiere, necesare derulării activităţii economice, inclusiv în sensul reducerii duratelor acestora.

Principalele trăsături sau elemente de noutate ale legii sunt următoarele: se adresează în mod nediscriminatoriu investitorilor români şi străini; se aplică nediscriminatoriu investiţiilor din toate domeniile de activitate; se aplică investiţiilor noi realizate după intrarea în vigoare a legii; pentru a se încadra în prevederile legii, investiţiile vor trebui să se realizeze într-un termen de maximum 24 de luni; se referă la valoarea investiţiei, şi nu la mărimea capitalului social; va asigura stabilitate legislativă prin faptul pe care l-am menţionat anterior; nu va avea norme de aplicare, deci va evita birocraţia.

Principalele facilităţi acordate investitorilor, în baza legii, sunt aliniate practicii altor ţări şi cerinţelor organismelor financiare internaţionale - în primul rând, exceptări de la plata taxelor vamale pentru bunurile necesare realizării investiţiei, precum şi pe timp de 2 ani pentru materii prime care nu se realizează în ţară, inclusiv piese de schimb şi componente; amânarea la plată a t.v.a. pentru bunurile necesare realizării invistiţiei, precum şi timp de 2 ani pentru materii prime, materiale, consumabile şi piese de schimb necesare; credit fiscal reprezentând 20% din valoarea investiţiei; investitorii beneficiază, de asemenea, de posibilitatea utilizării amortizării accelerate, precum şi de reducerea, pe bază de contracte scrise, a cheltuielilor făcute cu publicitatea şi reclama. Investitorii care se încadrează în prevederile legii vor beneficia de asistenţa tehnică din partea Ministerului Dezvoltării şi Prognozei. În cazul în care investiţiile vor fi peste 10 milioane de dolari, asistenţa tehnică porneşte de la Departamentul pentru relaţia cu investitorii străini care funcţionează pe lângă primul-ministru.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule ministru.

Domnule Baban, expuneţi şi interpelarea pentru domnul Petre Ciotloş.

Domnul Ştefan Baban:

Este vorba de exonerările la plată a datoriilor, din nou, în curtea ministerului.

Scandalul izbucnit anul trecut din pricina amânării la plată a datoriilor de miliarde a trecut pe reeşalonările sub patronajul Guvernului. Prin promovarea în regim de urgenţă de către Ministerul Finanţelor şi Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.43/2001 privind reeşalonarea la plată a datoriilor către stat, aceste afaceri sunt repuse la mâna ministerului. Prin Hotărârea Guvernului nr.1165/2000, se instituia girul Guvernului pentru orice cerere de eşalonare la plată a datoriilor care depăşeau 100 de miliarde de lei. Hotărârea a fost luată ca urmare a scandalului declanşat de volumul imens al datoriilor amânate la plată, în 1999 în valoare de 26.528 de miliarde de lei. Firme intrate în proprietatea privată, multe dintre ele producătoare de alcool sau băuturi alcoolice, au primit înlesniri la plată a datoriilor de miliarde de lei datorită drepturilor secretarilor de stat de a stabili, de a decide singuri, în funcţie de criterii numai de ei ştiute, asupra unor sume ce depăşeau un miliard de lei. Astfel, s-a făcut că o serie de societăţi de stat sau private au beneficiat de reeşalonări la plată de sute de miliarde de lei prin simpla decizie a unui funcţionar din minister.

Prin actuala ordonanţă, Guvernul se va pronunţa numai asupra solicitărilor de reeşalonare la plată a datoriilor de peste 500 de miliarde de lei. Experienţa demonstrează că cele mai multe solicitări se încadrează sub această sumă, ceea ce va face ca majoritatea lor să ajungă la ministere.

Pentru acordarea înlesnirilor la plată, creditorii pot cere constituirea unei garanţii în termen de 60 de zile de la data comunicării aprobării reeşalonărilor.

La nivelul instituţiei către care se înregistrează datoria, care poate fi Ministerul Finanţelor, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, precum şi alte autorităţi ale administraţiei publice centrale sau locale, se constituie comisii de analiză a cererilor a căror componenţă nu poate fi aflată din actul emis de Guvern. Societăţile care au datorii reeşalonate nu pot participa la nici o procedură de privatizare organizată în vederea cumpărării de acţiuni la alte societăţi comerciale sau la achiziţionarea de valori mobiliare ori părţi sociale pe perioada în care beneficiază de înlesniri la plata acordată. Dacă solicită aceste înlesniri, se pune întrebarea cu ce resurse financiare pot fi achiziţionate acţiunile, valorile imobiliare, părţile sociale etc.

În aceste condiţii, solicit celor două ministere să prezinte premisele de la care au pornit în promovarea acestei ordonanţe, precum şi rezultatele probabile pe care doresc să le obţină, ştiut fiind din experienţele precedente că orice înlesnire la plată reprezintă o încurajare pentru neplata datoriilor viitoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul secretar de stat Petre Ciotloş, din partea Ministerului Muncii.

Domnul Petre Ciotloş:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La interpelarea formulată de domnul deputat Ştefan Baban formulăm următorul răspuns:

Înlesnirile la plată reprezintă o formă de recuperare a creanţelor la bugetul asigurărilor sociale de stat, o garanţie a încasării ritmice, lunare, la buget a contribuţiilor curente şi a ratelor, precum şi o formă, putem spune, de executare silită în rate.

Recuperarea debitelor prin executare silită este o procedură de durată care nu a dus la încasările aşteptate pentru acoperirea necesarului plăţii ritmice a pensiilor şi a altor drepturi ce se acordă din bugetul asigurărilor sociale de stat. De asemenea, declanşarea procedurii de reorganizare şi lichidare judiciară a debitorilor este un proces de lungă durată, iar în ordinea de prioritate a stingerii creanţelor datorate, bugetul asigurărilor sociale de stat nu este avantajat. Pe de altă parte, lichidarea judiciară conduce la scăderea numărului de contribuabili şi, în paralel, la creşterea cheltuielilor finanţate din fondul de şomaj prin susţinerea unui număr apreciabil de personal.

Încasarea de către organele statului a debitelor acumulate de către agenţii economici, contribuabilii, nu se poate realiza dintr-o dată sau prin alte măsuri de recuperare a creanţelor, cum ar fi executarea silită, reorganizarea şi lichidarea judiciară a debitorilor, întrucât aceste proceduri generează grave probleme financiar-economice, blocaje, probleme sociale, prin disponibilizări masive de personal.

Procedura de acordare a înlesnirilor constă în eşalonarea pe o perioadă de până la maximum 5 ani a debitelor acumulate în rate lunare egale sau cu respectarea unui grafic, în funcţie de specificul agenţilor economici contribuabili.

Este de remarcat faptul că eşalonarea acordată se menţine doar în situaţia îndeplinirii condiţiilor privind respectarea graficului şi a plăţii lunare a ratei eşalonate, precum şi cu achitarea contribuţiilor lunare curente şi depunerea unei garanţii bancare.

Scutirile la plata penalizărilor calculate la debite către bugetul asigurărilor sociale de stat au fost acordate sau vor fi acordate numai în situaţii absolut excepţionale, cum ar fi, de exemplu, privatizarea unor societăţi comerciale sau în situaţii de calamitate naturală.

Ordonatorul principal de credite, ministrul, poate uza, potrivit legii, de dreptul său de a acorda înlesniri la plată a debitelor de la bugetul asigurărilor sociale de stat în scopul realizării unui echilibru optim între veniturile şi cheltuielile bugetare, echilibru care să permită, aşa cum spuneam, acordarea prestaţiilor de asigurări sociale la termenele şi în cuantumurile prevăzute de lege.

Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale prevede obligaţii de plată a contribuţiei de asigurări sociale direcţionate precis pentru fiecare lună în parte, în funcţie de care se calculează şi punctajul asiguraţilor. În principiu, reeşalonările au în vedere restanţele acumulate pentru perioadele anterioare intrării în vigoare a Legii nr.19/2000.

În baza prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.43/2001, a fost elaborat Ordinul nr.198/2001 al ministrului Muncii şi Solidarităţii Sociale pentru aprobarea normelor metodologice privind procedura, criteriile şi competenţele de acordare a înlesnirilor la plată a creanţelor bugetare administrate de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, ordin care a fost publicat în Monitorul Oficial nr.221 din 2 mai 2001. Conform procedurii aprobate, sunt stabilite criterii de analiză a dosarelor întocmite de agenţii economici, precum şi competenţele de soluţionare a solicitărilor de înlesniri la plată care sunt atribuite comisiilor de analiză şi soluţionare la fiecare nivel de competenţă în parte.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Pentru dmnul deputat Anghel Stanciu are de formulat un răspuns domnul Romulus Mouha.

Doriţi să mai dezvoltaţi puţin întrebarea?

Poftiţi.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi miniştri,

Stimaţi colegi,

Interpelarea noastră are drept obiect problema deosebită creată în municipiul Iaşi prin întreruperea furnizării apei calde, deşi cea mai mare parte din punctele termice, 30 de puncte termice, şi-au achitat datoriile, iar 15 nu. Sunt probleme care trebuie să ne preocupe, având în vedere posibilitatea apariţiei unor maladii, în special în acestă perioadă caldă. Ca urmare, am solicitat Guvernului să-şi exprime punctul de vedere, luând în considerare şi o anumită datorie de 55 de miliarde de lei, pe care bugetul de stat, în cadrul subvenţiilor, trebuia să o acorde.

Sperăm să găsim o soluţie comună, pentru ca Iaşiul să nu mai fie un oraş al jegoşilor, ci să rămână un oraş al culturii curat, aşa cum îl ştiam dintotdeauna.

Mulţumim, domnule preşedinte, pentru îngăduinţă.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, vă rog să furnizaţi un răspuns care să fie încurajator pentru capitala Moldovei.

Domnul Romulus Ioan Mouha:

Domnule preşedinte,

Aş dori să dau următorul răspuns domnului deputat Anghel Stanciu:

În conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.425 din 1994 şi cu contractul de vânzare-cumpărare încheiat între TERMOELECTRICA, Sucursala Iaşi, şi distribuitorul RAT Iaşi, în baza contractului cadru publicat în Monitorul Oficial nr.91 din 21 februarie 2000, Societatea Comercială TERMOELECTRICA poate dispune asupra sistării livrării de energie termică în cazul neplăţii la timp a facturilor. Distribuitorul, în speţă RAT Iaşi, care administrează punctele termice şi este în relaţii conctractuale cu consumatorii, şi subliniez că este singurul care este în relaţii contractuale cu consumatorii finali, este unica persoană, în sensul de persoană juridică în cazul de faţă, în măsură să cunoască şi să decidă debranşarea rău-platnicilor.

În consecinţă, distribuitorului, şi nu lui TERMOELECTIRCA, îi revine obligaţia analizării şi instituirii măsurilor tehnice care să diminueze efectele nefaste asupra celor ce îşi plătesc la timp facturile. TERMOELECTRICA S.A., prin Sucursala Iaşi, nu poate sub nici o formă interveni în instalaţiile consumatorului, nici juridic, nici tehnic, şi nici nu-l poate obliga să recurgă la anumite măsuri preferenţiale de debranşare sau nondebranşare.

TERMOELECTRICA S.A. nu doreşte să recurgă la măsura sistării livrării agentului termic, dar nivelul datoriei actuale pentru energia termică livrată, aproximativ 5.000 de miliarde de lei, periclitează în mod grav situaţia financiară a societăţii, cu repercursiuni asupra perioadei de iarnă pentru 2001-2002.

Domnul Valer Dorneanu:

Are dreptul la o precizare şi la un comentariu domnul deputat Anghel Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Aş dori să precizez, domnule ministru, că cele 5.000 de miliarde nu se referă la datoria Iaşiului. Să nu se înţeleagă acest lucru. Şi v-aş ruga totuşi să precizaţi dacă cele 55 de miliarde trebuiau acordate sau nu ca subvenţii, pentru că, prin această prismă, se poate începe un dialog şi o posibilitate de a încerca să găsim soluţii care să nu ne coste după aceea mai mult decât în prezent, căci este clar că o anumită epidemie care ar putea să apară atrage după sine, este drept, din alt sector, alte fonduri.

Deci, dorim să ne precizaţi dacă cele 55 de miliarde sunt sau nu posibil de a fi transferate către Electrocentrala Iaşi.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog, răspundeţi la acest comentariu.

Domnul Romulus Ioan Mouha:

Domnule deputat, despre dialog, bineînţeles, poate fi vorba oricând. În legătură cu cele 5.000 de miliarde, ele se referă la total TERMOELECTRICA. Nu am spus că se referă la Iaşi. Dacă cumva s-a vrut a se înţelege aşa de către altcineva, este total nedorit.

În legătură cu cota parte de subvenţie, la momentul în care a avut loc debranşarea nu se punea problema achitării sau neachitării subvenţiei. În momentul de faţă, practic, acest moment este depăşit şi din punct de vedere caloric şi din punct de vedere financiar. Repet: în continuare însă se poate antama un dialog între TERMOELECTRICA şi RAT Iaşi.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Marian Ionescu are de pus o interpelare tot domnului ministru Mucha, în legătură cu Întreprinderea de Utilaj Petrolier Târgovişte. Pentru a asigura continuitate, vă rog să o formulaţi, sau să răspundă domnul Mucha, fără să mai faceţi alte precizări, ca să putem accelera puţin.

Domnul Costel Marian Ionescu (din sală):

Am trei interpelări, domnule preşedinte. Nu le mai repet. Să-mi răspundă dânsul.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Mucha, vă rog să răspundeţi.

Domnul Romulus Ioan Mouha:

Domnule preşedinte,

Domnule deputat Marian Ionescu,

Ministerul Industriei şi Resurselor nu este în posesia datelor cu privire la stadiul privatizării Societăţii Comerciale Întreprinderea de Utilaj Petrolier Târgovişte, şi nici nu se poate pronunţa asupra legalităţii şi oportunităţii acestui demers, deoarece această societate comercială nu a fost şi nu este în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Industriei.

Din relaţiile pe care le avem, această societate a fost inclusă în lista societăţilor comerciale predate Ministerului Finanţelor de către Fondul Proprietăţii de Stat, nu de APAPS, pentru a fi valorificată în condiţiile legii, în vederea recuperării creanţelor datorate statului.

Faţă de cele de mai sus, stimate domnule deputat, îmi permit să vă sugerez să vă adresaţi, pentru detalii, Ministerului Finanţelor Publice care, fără îndoială, este în posesia tuturor datelor.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Vreţi să dezvoltaţi sau vă răspunde direct doamna ministru, domnule Ionescu?

Domnul Costel Marian Ionescu (din sală):

Am 3 interpelări cu acelaşi conţinut pentru 3 ministere. (Domnul ministru Romulus Mouha îi dă un răspuns la interpelare)

Domnul Valer Dorneanu:

Mai are de răspuns doamna Maria Manolescu.

Poftiţi.

Doamna Maria Manolescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Referitor la interpelarea formulată în şedinţa Camerei Deputaţilor din data de 7 mai, privitor la modul de privatizare a Întreprinderii de utilaj petrolier Târgovişte UPET, precum şi la situaţia socială a angajaţilor acestei societăţi, Ministerul Finanţelor prezintă următoarele.

Pachetul de acţiuni deţinut de stat la Societatea comercială UPET SA Târgovişte a fost trecut din administrarea Fondul Proprietăţii de Stat în administrarea Ministerului Finanţelor Publice, în temeiul H.G. nr.872/2000, în scopul valorificării acestuia prin intermediul pieţii de capital, pentru recuperarea creanţelor bugetare datorate de această societate către bugetele statului. Astfel, aceast societate nu a fost privatizată potrivit reglementărilor legale în materie, ci a fost supusă unei proceduri atipice de executare silită, aşa cum este reglementată această procedură în Ordonanţa Guvernului nr.11/1996 privind executarea creanţelor bugetare şi aşa cum a fost completată, de fapt, această ordonanţă prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.15/1998.

De asemenea, un fapt important de subliniat este acela că, anterior apariţiei H.G. nr.872/2000, Societatea UPET SA se afla în proces de reorganizare judiciară, potrivit prevederilor Legii nr.64/1995, republicată, privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, având datorii totale către bugetele statului în sumă de 395 de miliarde.

În urma aplicării cu succes a procedurilor atipice de executare silită, societatea a fost scoasă de sub incidenţa prevederilor Legii falimentului, fiindu-i anulate majorările şi penalităţile de întârziere aferente datoriilor către bugete, rămânând, totuşi, debitoare cu datoriile de bază în cuantum de peste 42 de miliarde lei. Nu a fost, sub nici o formă, decapitalizată şi, în final, i-a fost schimbat acţionariatul, statul încasând peste 113 miliarde lei, în contul creanţelor bugetare restante.

De asemenea, menţionăm faptul că întreaga tranzacţie s-a desfăşurat prin intermediul pieţei de capital, sub supravegherea CNVM care, prin adresa nr.E.4618/9.04.2001, a confirmat transferul întregului pachet de acţiuni deţinut de stat la Societatea comercială UPET S.A. în proprietatea noului acţionar şi plata integrală a preţului, respectiv 113.537.684.000 de lei reprezentând un preţ de 13.000 de lei pe acţiune, având în vedere că valoarea de piaţă a acţiunilor, înainte de această tranzacţionare, era de aproximativ 1.400 de lei pe acţiune. Astfel, în acest moment, acţionarul principal la Societatea comercială UPET SA este Societatea "Loterby", aceasta având ca unic acţionar Concernul rus "Uralmaş Iljoara", unul dintre cei mai mari producători de utilaj petrolier din lume.

Referitor la producţia de utilaje de foraj petrolier, reprezentanţii Concernului rus au făcut declaraţii publice, potrivit cărora se doreşte mărirea cifrei de afaceri a societăii comerciale din acest tip de activitate de până la 2,5 ori, aproximativ 40 de milioane de dolari anual, până anul 2005.

Referitor la sesizarea potrivit căreia, în cel mai scurt timp, aproximativ 1.000 de angajaţi ai societăţii urmează să-şi piardă locurile de muncă, ca urmare a achiziţionării de către investitorul rus a pachetului majoritar de acţiuni la această societate, potrivit informaţiilor pe care le deţinem, în acest moment, se desfăşoară negocieri cu reprezentanţii salariaţilor, sub directa coordonare a Prefecturii Dâmboviţa. Aceste negocieri se poartă pe marginea Protocolului propus de către reprezentanţii investitorului şi care prevede în mod expres respectarea contractului colectiv de muncă, precum şi întocmirea unui plan de dezvoltare pe următorii 5 ani care să includă şi programe de instruire profesională şi de dezvoltare a producţiei pe alte tipuri de produse.

De asemenea, referitor la aspectul social al schimbării acţionariatului la Societatea comercială UPET SA, apreciem că nu este lipsit de semnificaţii faptul că, după achiziţionarea de către investitorul rus a pachetului de acţiuni, societatea a fost vizitată de o delegaţie guvernamentală mixtă româno-rusă, din partea rusă participând chiar ministrul muncii din Federaţia rusă.

Referitor la producerea de către Societatea comercială UPET SA a armăturilor nucleare pentru Centrala de la Cernavodă, din informaţiile pe care le deţinem de la societate, vă aducem la cunoştinţă că aceasta a avut încheiate contracte pentru producerea unor asemenea utilaje, contracte care au fost onorate, iar în prezent se află în negocieri pentru încheierea unui nou contract cu acelaşi obiect, noii acţionari majoritari ai societăţii fiind foarte interesaţi de finalizarea acestuia în condiţii cât mai bune şi sprijinind chiar orice iniţiativă în acest sens.

În concluzie, apreciem că valorificarea pachetului de acţiuni deţinut de stat la această societate, în scopul recuperării creanţelor bugetare, are consecinţe pozitive pentru relansarea economică a activităţii societăţii comerciale şi menţinerea locurilor de muncă, pentru îndestularea bugetelor statului, precum şi pentru faptul că s-au creat toate premisele favorabile transformării unui mare debitor la stat într-un bun plătitor de taxe şi impozite.

Vă mulţumim.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, doamnă ministru.

Domnul secretar de stat Iacob Zelenco mai are de răspuns...

Domnul Costel Marian Ionescu (din sală):

Mai este o interpelare către APAPS!

Domnul Valer Dorneanu:

Păi eu despre cine vorbeam, despre domnul Iacob Zelenco!

Vă rog să mă urmăriţi cu atenţie!

Domnul Iacob Zelenco:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

După răspunsul pe care l-a dat doamna ministru Manolescu, nu ştiu dacă sunt multe de adăugat. Totuşi, îmi fac datoria şi prezint informaţiile pe care le deţine APAPS-ul în legătură cu această societate privatizată, de fapt, de către Ministerul de Finanţe. Deci acest lucru a fost subliniat şi, de asemenea, aş vrea să mai accentuez, şi eu, faptul că, anterior apariţiei H.G. nr.872/2000, prin care s-a aprobat privatizarea de către Ministerul de Finanţe, UPET Târgovişte se afla în reorganizare judiciară, conform prevederilor Legii nr.64 republicată, având datorii totale de 395 de miliarde.

În rest, aceleaşi informaţii le deţinem şi noi, că pachetul a fost achiziţionat de Societatea comercială "Loterby Limited", acesta având ca unic acţionar Concernul rus "Uralmaş Iljoara".

Nu am nimic mai mult de adăugat la această problemă, considerând că Ministerul de Finanţe a răspuns complet la întrebarea pusă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule ministru.

Domnul deputat Ioan Miclea.

Domnul Costel Marian Ionescu (din sală):

Îmi permiteţi?!

Domnul Valer Dorneanu:

Vreţi să comentaţi răspunsul?

Domnul Costel Marian Ionescu:

Toate cele 3 răspunsuri!

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi.

Domnul Costel Marian Ionescu:

Aceasta ca să facem economie de timp!

Domnul Valer Dorneanu:

Cu rugămintea de a lăsa loc şi celorlalţi colegi ai dumneavoastră, de la PRM, să poată să-şi prezinte interpelările…

Domnul Costel Marian Ionescu:

Domnule preşedinte,

Vă mulţumesc că mi-aţi dat cuvântul şi eu v-am propus ca să-mi daţi cuvântul o singură dată, pentru eficientizarea lucrărilor noastre, pentru că şi noi, cei de la PRM, dorim acelaşi lucru ca şi dumneavoastră.

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Situaţia unei întreprinderi cu peste 120 de ani vechime s-a transpus aici foarte rapid, de către 3 ministere, în circa 7 minute. O întreprindere care a avut circa 13.200 de oameni angajaţi, la ora actuală are circa 2.400de angajaţi.

Această întreprindere vreau să vă amintesc că este o întreprindere care are o mare parte din producţie de ordin strategic. Amintind Ordonanţa nr.872/2000, vreau să vă amintesc, domnilor miniştri, că această ordonanţă prevede următoarea obligativitate: "În termen de 10 zile de la încheierea acţiunii de stingere a creanţelor bugetare sau la ieşirea din vigoare a prezentei hotărâri, Ministerul Finanţelor, împreună cu ceilalţi titulari de creanţe bugetare, va informa Guvernul despre rezultatele obţinute".

Eu nu am făcut această interpelare numai ca să facem un dialog, ci pentru a pune legea să lucreze şi să argumentăm, pentru că această întreprindere, la ora actuală, iată, din 27.03 până acum, a trecut destul timp, această întreprindere nu a fost anunţată absolut cu nici un fel de adresă, din partea vreunui minister, inclusiv a Ministerului Finanţelor, într-adevăr, acolo a fost problema principală, că a fost vândută, cum a fost vândută, cât a fost vândută ş.a.m.d. Deci nu se ştie absolut nimic! Deci aceasta era o obligaţie sine qua non, conform acestei Ordonanţe nr.872/2000, pe care şi dumneavoastră aţi invocat-o şi pe care o invoc şi eu.

Un alt punct de vedere este următorul. Deoarece această întreprindere, ca şi alte întreprinderi din ţara noastră, sunt integrate într-un program de realizare a unor repere ce ţin de economia stategică a ţării noastre, eu vreau să vă reamintesc, domnilor miniştri, că am în faţă programul legislativ al Guvernului României pentru perioada 2001 – 2004 şi dacă dezastrul cel mai mare al economiei, într-adevăr, s-a produs sub guvernarea trecută, aspect pe care îl remarcăm şi noi, se pare că noi am impus acum nişte condiţii teoretice, dar, practic, nu prea le respectăm. Şi anume, în ceea ce priveşte această respectare, punctul 51 spune următoarea chestiune: "Proiectul Legii privind protejarea intereselor statului în cadrul procesului de privatizare a societăţilor comerciale de interes strategic".

Deoarece această întreprindere este producătoare de armături nucleare agrementate cu certificat de partea canadiană, consider că ar fi fost imperios să studiem mai bine această problemă, pentru că este posibil, şi nu există nici o convenţie scrisă între partea română şi partea care a cumpărat efectiv, deci, această întreprindere, "Uralmaş", că aceştia îşi vor respecta cuvântul şi vor realiza aceste subproduse necesare Centralei nr.2 de la Cernavodă, o chestiune foarte importantă. Şi ca aceasta sunt multe întreprinderi.

Nu vreau să evidenţiez faptul că la Târgovişte s-au vândut, într-adevăr, uzine de armament, s-a vândut o secţie plasată lângă Întreprinderea "SARO" care fabrica ţevi de tun unui italian. Acesta o să fabrice ţevi de tun să ni le vândă nouă sau indiferent oricărui partener care o să dorească.

Deci, privind aceste întreprinderi strategice, eu cred că acest Guvern trebuie să aibă o strategie foarte clară şi să spunem lucrurilor pe nume, pentru acest lucru este protejat nu numai în România, nu contează de ce Guvern, ci trebuie protejat efectiv, pentru că este bogăţia ţării noastre şi aici s-a investit nu mult, ci foarte mult.

Din alte puncte de vedere, eu consider şi o spun cu toată certitudinea, afară de faptul că eu cunosc această întreprindere, deci, cu circa 31 de ani în urmă, începeam să activez în această întreprindere care se află în mijlocul unui oraş, în mijlocul oraşului Târgovişte, pe 27 de hectare, numai suprafaţa de pământ, evaluată la un preţ modic, costă circa 82 de miliarde, iar această întreprindere s-a vândut cu 113 miliarde. Această întreprindere, după părerea specialiştilor, a fost subevaluată de circa 10 ori.

Este adevărat că şi Partidul România Mare susţine privatizarea, dar nu ca un scop în sine, ci trebuie să ne aplecăm mai bine, cu mai multă conştiinciozitate, atunci când facem aceste privatizări. La ora actuală, vreau să relev faptul că este un salt în ceea ce priveşte producţia de utilaj petrolier extraordinar, nu numai în ţara noastră, ci în toată această zonă. Această întreprindere are contracte ferme de 400 de miliarde, pentru acest an, dintre care în dolari de 1,5 milioane dolari, o producţie de circa 25 – 30% pentru export. Şi atunci putem să ne punem întrebarea retoric: această întreprindere putea să supravieţuiască, chiar foarte bine, fără neapărat să fie privatizată, în acest stadiu.

Pentru că suntem de acord cu privatizarea, iată de ce fac un pas mai departe şi spun, la fel cum spune soţia mea când vine de la piaţă, că socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea de la piaţă. Această întreprindere, la ora actuală, ar fi putut, şi era normal, după discuţiile pe care le-am făcut şi eu şi alţi colaboratori de ai noştri, să fie cumpărată de către SNP PETROM, pentru că Întreprinderea de utilaj petrolier Târgovişte lucrează 85% din repere pentru SNP PETROM, şi anume utilaje de mică şi medie adâncime, unicate în România.

De ce nu a fost cumpărată această întreprindere de către SNP PETROM, se poate pune întrebarea. Pentru că actuala conducere nu a vrut. Iar noi venim şi punem întrebarea retoric: care a fost strategia?! Noi constatăm că nu au existat nişte linii corecte, directoare, în care cele 3 ministere să se armonizeze, pentru că această întreprindere era normal, logic şi legic să fie în subordinea SNP PETROM-ului, pentru care lucrează. SNP PETROM are, la ora actuală, 30 de miliarde datorii, iar pe stoc se află încă 30 de miliarde. Deci ar fi putut să dea încă numai 50 de miliarde şi putea să fie cumpărată. (Doamna deputat Viorica Afrăsinei îşi exprimă nemulţumirea că domnul deputat vorbeşte de prea mult timp)

O să termin, doamnă deputat, imediat, dacă... Dar eu cred că, pentru o întreprindere care are peste 100 de ani, mă poate păsui domnul preşedinte ...

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, cu tot respectul, vă amintesc că mai sunt colegi de ai dumneavoastră, de la PRM, care încearcă, şi ei, să obţină răspuns.

Domnul Costel Marian Ionescu:

Dacă-mi permiteţi să fac fraza de încheiere, da?

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi miniştri,

Consider că ar trebui să reluăm această problemă, noi nu suntem, încă o dată, împotriva privatizării, să studiem mai bine şi să ne hotărâm, să aplicăm şi un cadru legislativ care este la ora actuală, să ne hotărâm acolo, pentru acele întreprinderi care trebuie privatizate, astfel încât eficienţa acestor întreprinderi privatizate să fie în ambele sensuri.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Doamna deputat Afrăsinei are o problemă de procedură.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă, mai ales că intervenţia anterioară m-a determinat să vă cer cuvântul într-o chestiune de procedură.

Domnule preşedinte,

Am în vedere prevederile Regulamentului atunci când vă rog respectuos să cereţi colegilor parlamentari în calitatea pe care o aveţi, să respecte acest Regulament.

Tot pentru eficientizare, aşa cum amintea colegul, în intervenţia anterioară, aş vrea să rog colegii să studieze cu atenţie Regulamentul şi să înţeleagă că această secţiune de interpelări a fost fixată în ziua de luni cu perioada de o oră pentru interpelări şi jumătate de oră pentru întrebări, astfel încât acest timp să poată fi alocat fiecărui grup parlamentar.

Dacă veţi citi art.163 alin.3, veţi constata că fiecare grup parlamentar are alocat minimum 7 – maximum 14 minute pentru interpelări. Acelaşi alineat prevede că un grup parlamentar nu poate adresa, într-o seară, într-o zi de dezvoltare a interpelărilor, decât o singură interpelare maximum două, dacă timpul permite.

Aşadar, domnilor colegi aş vrea să aveţi în atenţie acest lucru, pentru viitor, să daţi posibilitatea fiecăruia să prezinte interpelările, să le dezvolte şi să primească răspuns. eu, domnule preşedinte, nu vă cer, în seara aceasta, să opriţi aici interpelările, deoarece am în vedere prezenţa doamnelor şi domnilor miniştri care au venit să răspundă la întrebări şi, din respect pentru domniile lor, propun ca în această seară, să continuăm programul până terminăm toate interpelările care au fost puse, dar rugămintea este ca, pentru şedinţele următoare, să atrageţi atenţia grupurilor parlamentare să respecte acest Regulament, tocmai pentru eficientizare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Eu rog toate grupurile parlamentare să facă distincţia care se cuvine între întrebare şi interpelare şi să încercăm să ne subordonăm atât intenţiilor noastre politice cât şi Regulamentului, pentru... (Rumoare în Grupul PRM)

Poftiţi?

Domnul Costel Marian Ionescu (din sală):

Ar fi trebuit să mi se dea 3 răspunsuri!

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, nu, deci dumneavoastră, după Regulament, aveaţi dreptul la o singură interpelare şi eu, în mod civilizat, v-am lăsat să le prezentaţi pe toate.

Am rugămintea să vă uitaţi în Regulament şi pe urmă să fiţi nemulţumit şi, mai ales, să faceţi observaţii.

Dau cuvântul doamnei ministru Luminiţa Gheorghiu, pentru a prezenta răspunsul la interpelarea domnului Ioan Miclea.

Doamna Luminiţa Gheorghiu:

Domnule preşedinte,

Domnule deputat Ioan Miclea,

Referitor la interpelarea dumneavoastră în legătură cu situaţia doamnei farmacist Urian Susana, căreia i s-a desfăcut contractul de muncă disciplinar de către Spitalul Municipal Câmpia Turzii, în anul 1997, vă prezentăm următorul răspuns.

Împreună cu Direcţia generală de legislaţie a Ministerului Sănătăţii, am reanalizat dosarul, deci situaţia prin care a trecut doamna farmacist şi, într-adevăr, aceasta a fost supusă unui noian de întâmplări nefericite. Dânsa a contestat la instanţă şi, urmând toate căile procedurale, o obţinut o sentinţă definitivă şi executorie. De asemenea, a fost respinsă şi cererea de revizuire formulată de Spitalul Câmpia Turzii.

Astăzi, personal, am luat legătura cu noua conducere a Direcţiei de sănătate publică Cluj care ne-a înmânat în scris şi un răspuns. Doamna farmacist este aşteptată la locul de muncă să-şi înceapă activitatea. Deci rugăm, pe această cale, ca doamna farmacist Urian Susana să se prezinte la Spitalul Câmpia Turzii, deci la Spitalul municipal, pentru a-şi începe activitatea.

Vă mulţumesc.

Înmânez şi răspunsul în scris domnului deputat.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,Timpul destinat programului de lucru s-a epuizat. Eu vă întreb dacă sunteţi de acord, mai ales Grupul parlamentar al PRM-ului care mai are de pus întrebări, dacă sunteţi de acord, eu regret că tot colegii dumneavoastră au fost cei care v-au răpit dreptul de a vă exprima şi de a primi răspuns, vă întreb dacă sunteţi de acord să prelungim programul, pentru ca miniştrii să vă răspundă direct la aceste întrebări şi interpelări.

Domnule Ionescu, serios, că tot timpul sunteţi nemulţumit, tot timpul obiectaţi.

Sunteţi de acord să prelungim dezbaterile.

Domnul Costel Marian Ionescu (din sală):

Sigur că da!

Domnul Valer Dorneanu:

Bun.

Domnule Dumitru Pâslaru, vă rog să răspundeţi domnului Damian Brudaşca.

Domnul Ioan Miclea:

Încă o jumătate de minut...

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Ori ne înţelegem omeneşte, ori constatăm că s-a epuizat programul de lucru!

Deci, eu am vrut, din respect, şi faţă de miniştri, şi faţă de colegii dumneavoastră, să asculte... (Comentarii din sală)

Doamna Mihaela Ionescu. Domnul Cristian Colţeanu.

Domnul Cristian Colţeanu mai este?

Domnul Cristian Colţeanu (din loja Guvernului):

Tot timpul sunt aici!

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi.

Nu, nu staţi puţin, că ne-am înţeles că doar răspunsul îl ascultaţi, pentru că s-a epuizat programul de lucru! (Se adresează doamnei deputat Mihaela Ionescu, care se îndrepta spre tribună)

Doamna Mihaela Ionescu:

Bine.

Domnul Cristian Colţeanu:

Domnule preşedinte,

Doamnă deputat Ionescu,

Doresc să prezint următorul răspuns la întrebările adresate de doamna deputat în şedinţa din 7 mai.

Primul răspuns, la prima întrebare. Vă informăm că, în prezent, schema Departamentului pentru comerţ exterior şi promovare economică din cadrul Ministerul Afacerilor Externe cuprinde un număr de 95 de posturi în centrală şi 150 de posturi în reţeaua externă. La aceasta, se adaugă un număr de 20 persoane care au fost preluate în alte Direcţii ale Ministerului Afacerilor Externe, din fostul Departament al Comerţului Exterior şi care posturi se referă, în special, la serviciile comune.

La întrebarea nr.2: România are încă de recuperat creanţe şi dobânzi aferente în valoare de 2,184 milioane dolari şi 912 milioane ruble transferabile preluate la datoria publică, care provin din operaţiuni comerciale şi de cooperare economică derulate în cadrul unor acorduri sau înţelegeri interguvernamentale încheiate înainte de 31.12.1989. Şi acestea sunt: Irakul, Sudan, Siria, Mozambic, Libia, Guineea, Cuba, Coreea şi Mongolia.

O serie de creanţe din unele ţări au fost deja parţial sau total recuperate, conform înţelegerilor stabilite cu reprezentanţii guvernelor statelor partenere sau prin intermediul unor firme specializate din domeniu, în această situaţie aflându-se Egiptul, Iranul, Nigeria, Vietnamul.

În conformitate cu reglementările legale în vigoare, recuperarea creanţelor este în sarcina Ministerului Finanţelor Publice şi a Comisiei interdepartamentale de recuperare a creanţelor României rezultate din operaţiuni comerciale sau de cooperare economică derulate înainte de 1989, din care mai fac parte Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul de Interne, Banca Naţională şi Banca Comercială Română, conform H.G. nr.362/1994.

Ofertele obţinute privind recuperarea creanţelor nu sunt negociate de reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice, prin contacte directe cu ofertanţii, rezultatele acestor negocieri fiind analizate de Comisia interdepartamentală de recuperare a creanţelor care, după ce se face o propunere conţinând toate condiţiile privind rambursarea creanţei, se aprobă ulterior de către Guvernul României.

Apreciem că recuperarea creanţelor a mai constituit anterior obiectul unor interpelări în cadrul Camerei Deputaţilor şi al Senatului, ocazie cu care au fost prezentate şi alte detalii solicitate.

La întrebarea nr.3. Direcţia de acţiuni promoţionale are ca obiectiv strategic creşterea accentuată a exportului românesc, pentru a cărui realizare elaborează programe de promovare a activităţilor de export, programe de participare la târguri şi expoziţii cu sprijin financiar de la bugetul de stat, fundamentează proiectul de buget, asigură operatori economici, informaţii de piaţă. De asemenea, Direcţia acţiuni promoţionale organizează şi derulează programul anual de participare a operatorilor economici privaţi sau de stat la manifestări expoziţionale, precum şi organizarea şi derularea acţiunilor promoţionale, pentru care este asigurat sprijin financiar de la bugetul de stat, în conformitate cu H.G. nr.981/2000.

Pentru fundamentarea acestor acţiuni, Direcţia acţiuni promoţionale colaborează cu celelalte direcţii din Departamentul de Comerţ Exterior şi cu alte direcţii de specialitate din Ministerul Afacerilor Externe. De asemenea, Direcţia colaborează cu Centrul Român de Comerţ Exterior care este o structură distinctă în cadrul Ministerul Afacerilor Externe şi care are ca principal subiect de activitate promovarea exporturilor.

Este de menţionat şi buna colaborare şi dialogul permanent cu Asociaţia Naţională a Exportatorilor şi Importatorilor din România, cu asociaţii profesionale şi de producători, pentru a asigura un dialog eficient între administraţia publică şi mediul privat de afaceri.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Pentru că e ultimul răspuns, am timp s-o consult pe doamna Mihaela Ionescu dacă e mulţumită de răspuns.

Vă rog. Aveţi 1 minut.

Doamna Mihaela Ionescu:

Spuneaţi, domnule secretar de stat, că, deci, suma de recuperat depăşeşte 2 miliarde de dolari. Deci ştim foarte bine că ţările de la care avem de recuperat aceste creanţe sunt ţări sărace şi ele nu dispun de resurse valutare, nici măcar la nivelul propriei subzistenţe şi recuperarea acestor creanţe ar fi posibilă, mai ales, prin preluarea de materii prime şi de semifabricate.

În aceste condiţii, derularea unor asemenea negocieri este mai mult decât contraproductivă să se deruleze prin intermediul personalului ambasadelor. Este foarte puţin probabil ca un ambasador, sau un consul, sau diverşi secretari din ambasadă să poată iniţia tratative detaliate, calificate cu firmele sau cu oamenii de afaceri de la care încearcă să recupereze sau să obţină această marfă, având în vedere, de asemenea, că activităţile acestea necesită tehnici de negociere specifice, cunoştinţe calificate şi cunoaşterea pieţelor pentru produsele care le sunt oferite, de asemenea cunoştinţe în ce priveşte nivelul cotaţiilor mondiale, destinaţiile specifice ce le vor fi date acestor produse, după intrarea lor în România. Şi, de asemenea, ştim că, în conformitate cu Convenţia de la Viena, ambasadele nu pot şi nu trebuie să desfăşoare activităţi lucrative.

Dumneavoastră spuneaţi că recuperarea se face prin nişte comisii ale Ministerului Finanţelor, dar şi acestea sunt nişte, mă rog, nişte grupe sau nişte delegaţii temporare şi negocierile acestea cu delegaţii care se schimbă nu cred că vor fi productive.

La a treia întrebare, aceea cu activitatea de promovare a comerţului, spuneaţi că, colaboraţi cu diverse, mă rog, departamente, dar, totuşi, numărul de personal este de 3 oameni. Deci pot 3 oameni să organizeze 37 de târguri internaţionale?! Aceasta era întrebarea.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Vă rog frumos, să încheiem şedinţa totuşi în condiţii de concordie, mai ales că am rămas aşa puţini.

Domnul Cristian Colţeanu:

La întrebările dumneavoastră, aş dori să precizez că, în ceea ce priveşte recuperarea creanţelor, ambasadele şi, în general, reţeaua externă, atât cea comercială cât şi cea diplomatică, nu sunt implicate în derularea unor tratative; ele sunt implicate numai în identificarea unor parteneri potenţiali care pot fi pe piaţă şi care, după aceea, pot avea tratative împreună cu delegaţiile care sunt, în special, conduse de Ministerul Finanţelor. Dumneavoastră spuneţi că aceste delegaţii sunt contraproductive dacă nu există o continuitate. Aş vrea să vă precizez că, dacă nu ar fi fost o activitate serioasă şi temeinică, nu ar fi fost posibil ca, până acuma, să se recupereze: din Egipt 456 de milioane, din Guineea 3 milioane, Iranul 75 de milioane, Zambia aproape 30 de milioane, Vietnamul 12 milioane.

Deci, dacă această modalitate de lucru care a fost deja probată şi în mod serios abordată nu ar fi fost productivă, statul român nu ar fi recuperat până acum. Noi facem în aşa fel încât informaţiile pe care le obţinem în reţeaua externă să fie puse la îndemâna specialiştilor din Ministerul de Finanţe care sunt specialişti formaţi de foarte mulţi ani pe această temă şi care, după aceea, le evaluează în cadrul Comisiei interministeriale, iar după aceea, în final, obţin aprobarea Guvernului şi mandatul de tratative.

La întrebarea dumneavoastră referitoare la Departamentul de promovare, este foarte adevărat că acest personal nu este foarte suficient, dar pentru ceea ce înseamnă promovarea şi în special, organizarea de acţiuni, sunt persoane care lucrează de foarte mulţi ani în reţeaua de comerţ exterior şi care, aceste târguri, le pot organiza nu numai cu forţele proprii, unde deja există o procedură clasică de organizare, dar ei antrenează atât misiunile economice care sunt în afara ţării noastre, la ambasade şi antrenează totodată toate asociaţiile care sunt: camerele de comerţ, asociaţiile, ANEIR-ul (Asociaţia Naţională a Asociaţiei Patronale), deci, există un sprijin şi după aceea şi a zonei clasice a Ministerului de Externe. Până acuma, deci, să ştiţi că toate aceste misiuni şi târguri au dat rezultate foarte bune, unde s-au încheiat contracte, iar noi, ceea ce facem este să dăm un sprijin şi logistic şi conceptual producătorilor şi exportatorilor români, ca ei să poată să încheie contracte.

Dacă doriţi date mai exacte, eu pot să vă furnizez şi date privind exporturile care s-au ridicat în baza unor misiuni făcute în cadrul târgurilor internaţionale, după care s-au încheiat contracte foarte consistente. Vă mulţumesc mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc. Pentru domnul deputat Ilie Merce are de formulat un răspuns domnul ministru Sin, din partea Ministerului Agriculturii. Domnule ministru, acceptaţi să vă răspundeţi între dumneavoastră şi încheiem şedinţa sau răspunde oficial? Bun, atunci daţi-i voie să răspundă.

Domnul Gheorghe Sin:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Întrebarea pusă de domnul deputat Ilie Merce o considerăm pe deplin justificată şi dovedeşte o grijă pentru sprijinirea producătorilor agricoli, în conformitate cu prevederile ordonanţei. Deci, întrebarea se referă la faptul că producătorii de cartofi din zona Lunguleţu, judeţul Dâmboviţa nu beneficiază de sprijinul direct de un milion de lei, acordat cultivatorilor în acest an.

În conformitate cu prevederile Ordonanţei nr.30 privind acordarea sprijinului direct de un milion de lei producătorilor agricoli pentru fiecare hectar de teren cultivat, cultivatorii de cartof timpuriu de vară şi toamnă beneficiază de acest sprijin. Condiţia ca să poată intra în posesia acestui sprijin este ca să folosească material de plantat certificat şi să realizeze lucrări agrotehnice specifice pentru înfiinţarea şi întreţinerea culturii. Documentele de cumpărare a materialului de plantat sunt cele care atestă că acesta este certificat şi nu este obţinut din culturi comerciale sau populaţii locale de cartof. Aceste documente trebuie să fie prezentate de cultivator specialistului de la centrul agricol care face constatarea în teren, a modului în care a fost înfiinţată şi întreţinută cultura.

Ceea ce este de reţinut este că data cumpărării materialului de plantat nu constituie un impediment pentru acordarea sprijinului de 1 milion de lei la hectar.

Referitor la Hotărârea Guvernului nr.297 din acest an pentru stabilirea nivelului reducerii preţului de cumpărare al seminţelor certificate din producţia internă, prevederile acesteia nu se aplică retroactiv. Materialul de plantat, cumpărat în toamna anului 2000, nu beneficiază de reducerea preţului de cumpărare, beneficiază de reducerea acestui preţ numai materialul de plantat cumpărat în perioada 19 martie – 15 aprilie acest an. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, stimaţi colegi.

Poftiţi! Vedeţi, orice compromis are riscurile lui. Poftiţi!

Domnul Ilie Merce:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi care aţi mai rămas, vă cer scuze că vă mai ţin aici, dar răspunsul nu mă poate satisface, pentru că nu putem să folosim două unităţi de măsură diferite.

Deci, pentru cultura grâului de toamnă şi a orzului s-au acordat aceste subvenţii fără a li se cere cultivatorilor certificatele de calitate. Pentru cultura de cartof timpuriu şi varză nu s-au obţinut şi nu se pot obţine aceste subvenţii, deoarece producătorii, cultivatorii nu pot să prezinte certificatele de calitate pentru sămânţa achiziţionată anul trecut, or, atunci nu li se cerea aşa ceva. Deci, dacă se poate pentru grâu şi orz de toamnă, de ce nu se poate oare şi pentru cartof şi varză, în condiţiile în care, aşa cum spuneam şi data trecută, când am prezentat această interpelare, 95% din veniturile a 9 localităţi situate în zona Luncii Râului Dâmboviţa, deci, veniturile acestor locuitori sunt obţinute din valorificarea acestor produse. De ce nu se aplică acelaşi tratament pentru toţi cultivatorii? Aceasta este problema şi eu încă insist la Ministerul Agriculturii să se gândească şi să găsească soluţii în acest sens. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Permiteţi-mi să declar şedinţa de astăzi închisă. Ne vedem mâine la şedinţa de vot.

Vă doresc noapte bună!

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,48.