Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of May 21, 2001
| You are here:: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of May 21, 2001 |
Sittings of the Chamber of Deputies of May 21, 2001
|
Şedinţa a început la ora 16,52. Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Constantin Niţă şi Radu Stroe, secretari. |
|
||
|
Doamnelor şi domnilor deputaţi, Vă rog să vă ocupaţi locurile în sală. Până când apare şi cel de-al doilea secretar vă rog să-mi permiteţi, în afara ordinii de zi, să adresez sincere felicitări tuturor Constantinilor şi Elenelor prezenţi în sală sau soţiilor ori prietenilor dumneavoastră. La mulţi ani să le dorim. (Aplauze) Declar deschisă şedinţa de azi a Camerei Deputaţilor anunţându-vă că din cei 345 de deputaţi sunt prezenţi 261 nu vă uitaţi la cei din sală, pentru că sunt mulţi prezenţi şi la comisii absenţi 84, din care participă la alte acţiuni parlamentare 51. Înainte de a trece la dezbaterea proiectelor înscrise pe ordinea de zi, am înţeles că reprezentantul Grupului P.R.M. doreşte să facă, potrivit Regulamentului, o precizare cu privire la ordinea de zi. Doriţi un ajutor să transportaţi documentele? |
||||
|
Aveam o roabă, dar nu ştiu unde am pus-o. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, ... |
||||
|
Am rugămintea, stimate domnule deputat, pentru că dumneavoastră sunteţi cel mai aprig apărător al Regulamentului, să nu intrăm în dezbateri de fond asupra proiectelor de lege şi să vă referiţi strict la părerea dumneavoastră cu privire la ordinea de zi. |
||||
|
Domnule preşedinte, Aţi intuit perfect, asta voiam să fac! (Aplauze din partea P.R.M.-ului) Deci, grupul nostru parlamentar doreşte, domnule preşedinte, în baza prevederilor art. 85 şi respectiv 86, să găsiţi o soluţie ca distinşii noştri parlamentari să nu care, domnule preşedinte, teancuri de legi în baza ordinii de zi difuzate joi în casete şi apoi la intrarea în sală să vină cu altă ordine de zi, în afara prevederilor Regulamentului, iar colegii să voteze, practic, în necunoştinţă de cauză. Regulamentul precizează clar: "în cazuri excepţionale". Excepţia a devenit regulă, domnule preşedinte, şi vă incumbă datoria, prin prevedere regulamentară, să asiguraţi respectarea Regulamentului. Şi vă rugăm să faceţi acest lucru, pentru că altfel este păcat de toată această maculatură. Oamenii vin cu legile şi uitaţi-vă: vi le pun cele două ordini de zi faţă în faţă şi o să vedeţi că nu coincid aproape deloc. De asemenea, grupul nostru parlamentar constată un tratament discriminatoriu faţă de două categorii de proiecte de legi: proiectul de lege care este marţi pe ordinea de zi a fost menţinut pe locul 1, privind acreditarea universităţilor, cu propunere evidentă de respingere. Alte două proiecte de legi de înfiinţare a universităţii Bolyai la Cluj, care au propunere de respingere din 10.03.1999, constatăm că au dispărut şi sunt retrimise la comisii. Cred, domnule preşedinte, că era normal şi firesc ca tot pachetul acesta să fie respins ca să asigurăm, totuşi, un tratament nediscriminatoriu într-o parte şi în alta. Ne exprimăm regretul că s-a putut ca două proiecte de legi înscrise pe ordinea de zi să fie trimise la comisie, iar un proiect de lege despre care am făcut vorbire data trecută să nu poată fi trimis la comisie. Regretăm acest tratament discriminatoriu şi sperăm că pe parcurs nu se va mai întâmpla. Vă mulţumim pentru atenţie. |
||||
|
Da, domnule deputat. Vă reamintesc în ce priveşte modificarea ordinii de zi de astăzi că, la propunerea Biroul permanent, Comitetul ordinii de zi a acceptat o modificare, adăugarea la ordinea de zi a încă 8 proiecte care toate erau cu rapoarte comunicate şi erau în căsuţele dumneavoastră. Deci, n-am făcut altceva decât să luăm din, să-i zic, mapa de rezervă a plenului încă 8 proiecte şi le-am adăugat pe ordinea de zi, proiecte care vă sunt comunicate şi nu era o greutate să le dobândiţi. Daţi-mi voie, în continuare, să vă prezint înainte de a începe dezbaterea proiectelor înscrise pe ordinea de zi o informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor, care urmează să fie avizate de comisiile permanente. Este vorba de Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2001 privind reglementarea situaţiei juridice a rezervoarelor, conductelor de transport al ţiţeiului şi al produselor petroliere, a staţiilor de pompare şi a celorlalte instalaţii şi echipamente aferente, adoptat de Senat în şedinţa din 10 mai 2001, proiect cu care au fost sesizate: în fond, Comisia pentru industrii şi servicii, iar pentru avize Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 25 mai 2001. În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/1998 privind organizarea activităţii de asistenţă medicală şi psihologică a personalului din transporturi cu atribuţii în siguranţa circulaţiei şi a navigaţiei şi înfiinţarea Casei Asigurărilor de Sănătate a Transporturilor, adoptat de Senat în şedinţa din 10 mai 2001. Cu acest proiect a fost sesizată: - în fond, Comisia pentru sănătate şi familie; iar pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului 25 mai 2001. În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45/2001 privind producţia de apă grea în perioada 20012004 la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare şi acumularea acesteia de către Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat, adoptat de Senat în şedinţa din 10 mai 2001. Cu acest proiect a fost sesizată: - în fond, Comisia pentru industrii şi servicii, iar pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 25 mai 2001, proiectul urmând a fi dezbătut în procedură de urgenţă. Proiectul de Lege pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, adoptat de Senat în şedinţa din 10 mai 2001. Cu acest proiect de lege au fost sesizate: - în fond, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor; Comisia pentru drepturile omului, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, fiind sesizate pentru avize. Termen de depunere a raportului: 6 iunie 2001. În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. Proiectul de Lege privind evaluarea conformităţii produselor, adoptat de Senat în şedinţa din 10 mai 2001. Cu acest proiect de lege au fost sesizate: - în fond, Comisia pentru industrii şi servicii; - pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 25 mai 2001. În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2001 pentru modificarea anexei nr. 2 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 128/2000 privind statutul personalului didactic, referitor la stabilirea salariului de bază al personalului din învăţământ şi pentru abrogarea unor dispoziţii din Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii de demnitate publică, primit de la Guvern. Au fost sesizate: - în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, iar pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tinere şi sport şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 25 mai 2001. În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 102/2000 privind statutul şi regimul refugiaţilor în România, adoptat de Senat în şedinţa din 14 mai 2001, ca urmare a solicitării Preşedintelui. A fost sesizată, în fond, pentru reexaminare Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, iar pentru avize Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru politică externă şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 6 iunie 2001. În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 25/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 55/1999 privind executarea silită a creanţelor bancare neperformante preluate la datoria publică internă, respins de Senat în şedinţa din 10 mai 2001. A fost sesizată, în fond, pentru reexaminare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, iar pentru avize Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 25 mai 2001. În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 55/1999 privind executarea silită a creanţelor bancare neperformante preluate la datoria publică internă, respins de Senat în şedinţa din 10 mai 2001. Cu acest proiect de lege au fost sesizate, în vederea reexaminării: - în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, iar pentru avize, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 19 iunie 2001. Propunerea legislativă privind acordarea de locuinţe de serviciu tinerilor instituţionalizaţi care au împlinit vârsta de 18 ani şi sunt proveniţi din orfelinate şi case de copii precum şi modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 35/1997, privind măsuri de stimulare a persoanelor fizice şi juridice pentru încadrarea în muncă a absolvenţilor instituţiilor de învăţământ, iniţiată de un număr de 11 deputaţi. Cu această propunere au fost sesizate: - în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; - pentru avize, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 19 iunie 2001. Propunerea legislativă privind instituirea premiilor naţionale, anuale, pentru literatură, arte şi ştiinţă, iniţiată de domnul deputat Damian Brudaşca, propunere cu care au fost sesizate: - în fond, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, iar pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 19 iunie 2001. Propunere legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, iniţiată de domnul deputat Szekely Ervin. Cu această propunere a fost sesizată: - în fond, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, iar pentru avize Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 19 iunie 2001. Propunerea legislativă privind protecţia datelor personale, iniţiată de domnul deputat Marton Arpad. Cu această propunere legislativă au fost sesizate, următoarele comisii: - în fond, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, iar pentru avize, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 6 iunie 2001. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 96/1998, republicată în temeiul art. IV din Legea nr. 141/1999 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier, iniţiată de cinci deputaţi U.D.M.R. Cu această propunere au fost sesizate: - în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, iar pentru avize, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 25 mai 2001. În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 4 din Legea nr. 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor, iniţiată de trei deputaţi UDMR. Cu această propunere a fost sesizată: - în fond, Comisia pentru buget, finanţe, bănci, iar pentru avize, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 25 mai 2001. În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. |
||||
|
|
Vă rog în continuare să-mi permiteţi să vă prezint o notă cu privire la legile care sunt depuse la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către dumneavoastră a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale.
|
|
||
|
|
Trecem în continuare la rapoartele şi proiectele de legi înscrise pe ordinea de zi. Primul este raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 65/2000 pentru aprobarea majorării de către România a capitalului său autorizat deţinut la Agenţia multilaterală de garantare a investiţiilor. Vă rog să urmăriţi raportul Comisiei de mediere, care se referă la un singur punct, cel cu privire la articolul unic. Comisia de mediere ne propune textul Senatului. Dacă aveţi observaţii la acest text? Nu aveţi. Cine este pentru textul Senatului? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu. Cu unanimitate s-a aprobat... |
|
||
|
Domnul Anghel Stanciu (din sală): Sunt şi voturi împotrivă şi abţineri. |
||||
|
Doamna Paula Maria Ivănescu (din sală): Nu se aude! |
||||
|
Nu se aude şi pentru faptul că nu sunteţi atenţi şi aţi venit cu şedinţa de la grup jos. Unde eram s-a auzit? Voci din partea dreaptă a sălii: Nu. |
||||
|
La raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 65/2000. Raportul cuprinde un singur punct supus medierii, articolul unic, unde comisia propune textul Senatului. Dacă aveţi ceva împotriva textului Senatului? Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? 5 voturi împotrivă. Abţineri? 1 abţinere. Cu mare majoritate de voturi s-a adoptat textul Senatului. Vom supune raportul în ansamblu votului final de mâine. |
||||
|
|
Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 133/2000 privind învăţământul universitar şi postuniversitar cu taxă. Vă rog să urmăriţi raportul Comisiei de mediere. La pct. 1, cel referitor la art. 1 comisia ne propune textul Senatului. Dacă aveţi observaţii la textul Senatului? Poftiţi, domnule deputat. |
|
||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Acest proiect de lege trebuie foarte bine cântărit, respectiv acest raport de mediere, prin prisma a ceea ce spune Constituţia la art. 32, alin. 4: "Învăţământul de stat este gratuit, potrivit legii". Deci, aceasta este legea care pune în discuţie, practic, existenţa sau inexistenţa gratuităţii în învăţământul de stat. Noi înţelegem ca o excepţie, dar când excepţia devine regulă, nu mai ştim ce se întâmplă şi ce sens au cuvintele. De aceea, domnule preşedinte, în ce mă priveşte, cred că trebuie să ne sprijiniţi în calitatea dumneavoastră de jurist spre a vedea dacă nu încălcăm cumva Constituţia şi n-aş vrea să fac o asemenea greşeală, aş zice eu, sfătuit chiar de dumneavoastră. Deci, v-aş cere îngăduinţa să ne spuneţi în ce măsură acest text mai este sau nu valabil din Constituţie. Vă mulţumesc pentru atenţie. |
||||
|
Domnule deputat, vă aduc la cunoştinţă că nu mai sunt preşedinte Consiliului legislativ ca să vă ofer avize, sunt preşedinte de cameră şi trebuie să conduc lucrările, nu să vă răspund dumneavoastră întrebărilor constituţionale. Dar vă amintesc că suntem în mediere şi noi aici putem să propunem textul Senatului, al Camerei Deputaţilor sau eventual un text comun. Poftiţi, domnule deputat. |
||||
|
Domnul Nicolae Napoleon Antonescu: Mă numesc Antonescu Napoleon, sunt din Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport ca şi domnul Stanciu şi am fost în Comisia de mediere la care a fost şi domnul Stanciu, dar dânsul nu a participat din motive obiective. Vreau să vă spun că problema ridicată de domnul Stanciu a fost lămurită de n ori şi la întâlnirea cu domnul preşedinte Iliescu şi la Consiliul Naţional al Rectorilor şi la Consiliul Legislativ. Pentru că problema este clară: scrie că învăţământul de stat este gratuit, în condiţiile legii. Iar Legea învăţământului spune aşa la învăţământul superior: că învăţământul superior, art. 171 mi se pare, "este gratuit, în limitele cifrei aprobate de Guvern şi pe durata normală de studii". Deci, Guvernul nu poate să aprobe în funcţie de buget un număr de locuri şi în cazul anului în speţă sunt 60.000 de locuri, iar restul de 110.000 120.000 de absolvenţi trebuie să aibă altă soluţie. Soluţiile sunt două sau trei dacă vreţi: să nu se ducă nicăieri, să se ducă la învăţământul particular, care din păcate nu poate să absoarbă absolvenţi de liceu decât în anumite domenii, şi acestea sunt suprapopulate, ştiinţe economice, ştiinţe juridice, administraţie publică tot juridică şi unele socio-umane şi foarte, foarte puţini în alte domenii. Problema care se pune este a celor care vor să facă învăţământ şi nu au locuri la cel de stat în alte domenii, cum ar fi: agronomie, arhitectură, medicină, toate ştiinţele inginereşti. Înseamnă că acestora le iau orice şansă. În al doilea rând, în toate ţările din lume învăţământul superior nu este gratuit. Repet: în toate ţările din lume, inclusiv socialiste sau capitaliste, cum vreţi dumneavoastră. Până şi Bulgaria, acum două luni, a introdus o taxă de 100 dolari pentru fiecare student de la învăţământul de stat, deci, în limita locurilor aprobate. În China sunt două salarii medii pe an, în Italia, Franţa, în funcţie de posibilităţi sunt peste 1000 dolari pe an, care nu acoperă. Deci, nicăieri în lume nu există învăţământ superior gratuit. Învăţământul superior nu este obligatoriu. Deci, statul trebuie să sprijine, să ajute, mă rog, elevii, tineretul, să facă facultatea, dar o face în limitele în care poate. În acelaşi timp, nu pot să iau dreptul celorlalţi care vor să facă şi au posibilitatea să nu facă acest învăţământ. Mă rog, putem să facem altceva, să găsim nişte soluţii să-i ajutăm pe aceia cu taxă şi domnul Stanciu ştie bine că prin varianta Camerei Deputaţilor, care a fost aprobată, s-a permis ca o parte din cei cu taxă, fie să treacă pe locurile fără taxă rămase libere din diverse motive, de promovare, de exemplu, fie să primească burse, ceea ce este absolut o noutate. Aşa că eu cred că problema aceasta, din punct de vedere juridic, este absolut clară şi ea este în conformitate cu ceea ce se practică în toate ţările, inclusiv în Comunitatea Europeană în care vrem să intrăm. Vă mulţumesc. |
||||
|
Mulţumesc. Domnul vicepreşedinte Duvăz. |
||||
|
Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Mărturisesc că nu aveam intenţia să iau cuvântul cel puţin aici la acest articol, dar din punctul nostru de vedere învăţământul de stat este gratuit potrivit legii; este o prevedere expresă constituţională şi nu un mod de a încerca să depăşim această literă a Constituţiei, transformând învăţământul de stat într-un învăţământ cu taxe. Există lege care permite înfiinţarea învăţământului superior şi aşa cum piaţa o cere, se dezvoltă un învăţământ superior în termeni privaţi, cu taxe. Pentru învăţământul de stat, şi acesta a fost sensul celor care au elaborat această Constituţie şi până a o schimba trebuie să o respectăm, în primul rând, sensul era ca cei care au capacitatea şi dorinţa să înveţe, dar nu au bani în buzunar, să aibă cum să înveţe. Cred că de la acest sens nu putem abdica, motiv pentru care orice fel de altă interpretare este absolut nepotrivită şi făcută, dacă vreţi, cu o rea-credinţă pentru încălcarea legii. De altfel, observ cu mare surpindere că partidul de guvernământ care se declară social-democrat adoptă o soluţie care a fost promovată, evident, de un partid care nu avea nimic comun cu social-democraţia. Cred că gratuitatea învăţământului superior trebuie să fie cea care să confere posibilitatea şi libertatea, liberul acces la învăţământul superior al oricărui copil, provenit din orice fel de familie şi mai ales din cele fără mijloace. Pentru aceasta avem învăţământ de stat. În rest, nu facem decât să încercăm, prin aceste prevederi legale, de fapt, să sprijinim interesele absolut onorabile şi justificate adeseori ale profesorilor universitari, dar care au posibilitatea să predea şi în şcolile particulare şi să oprim accesul oamenilor care n-au mijloacele materiale, chiar dacă vor să înveţe şi chiar să înveţe bine. În aceste condiţii, interpretarea este nepotrivită şi cred că în nici un caz ea nu poate fi făcută aşa. Vă mulţumesc. |
||||
|
Poftiţi, domnule deputat. |
||||
|
Domnul Nicolae Napoleon Antonescu: Nu vrea să intru în polemică şi nici nu am să pronunţ nume pentru ca să nu se ... Deci, încă o dată vreau să spun: în toată lumea se promovează aşa-zisa universitate antreprenorială. Deci, statul, în nici o ţară din lume nu poate subvenţiona universităţile 100%, ceea ce este cazul şi în România. Universităţile în România sunt finanţate în proporţie de 70% din bugetul de stat. Din banii de la buget se plătesc salariile pe 9 luni de zile. Deci, acesta este un prim aspect. Al doilea aspect. S-a spus aici că dacă nu are posibilităţi trebuie să-i dăm drept să înveţe. Bun. Şi nu ocupă un loc la stat, nu plăteşte la particulari? Deci, trebuie să plătească. Şi în al treilea rând: vreau să vă spun că nicăieri în Europa, în toată Comunitatea Europeană, nu există universităţi particulare decât prin excepţie. Deci, atunci haideţi să facem altceva, dacă vreţi să fim social-democraţi. Deci, să terminăm cu învăţământul privat aşa cum este în Franţa, aşa cum este în Italia, aşa cum e în Spania, aşa cum e în Anglia, aşa cum e în Scoţia, aşa cum e în Suedia, terminăm cu ele şi atunci ne zbatem să dăm de la buget 120.000 de locuri la învăţământul superior şi nimeni nu are nimic de spus. Deci, de ce vedem numai o parte a monezii? Moneda are două părţi. Deci, haideţi să le vedem pe toate atunci. Pentru că dacă mergem pe această linie repet învăţământul privat nu se justifică, pentru că nici o ţară dezvoltată nu are astfel de lucruri, iar învăţământul privat din America, unde am predat la o universitate privată nu are nimic de-a face cu învăţământul privat din România. |
||||
|
Mulţumesc. Invit toţi deputaţii în sală pentru a vota acest amendament. Vă rog frumos, nu părăsiţi sala. Poftiţi, domnule vicepreşedinte. |
||||
|
Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz: Vă mulţumesc, domnule preşedinte, cu atât mai mult cu cât ştiu ce înseamnă să conduci o şedinţă şi cred că n-ar fi potrivit, într-adevăr, să intrăm acum într-o polemică deschisă şi să continuăm aşa. Cu toate acestea, pentru că aţi dat cuvântul după ce am luat cuvântul, trebuie să intervin şi să fac următoarele precizări: nu dorim gratuitatea învăţământului superior pentru a avea profesori prost plătiţi, dar dacă Constituţia acestei ţări are o prevedere clară privind gratuitatea învăţământului de stat, ea trebuie respectată ca atare şi sigur ar trebui să ne gândim dacă nu trebuia să alocăm acolo mult mai multe resurse din puţinele pe care le avem. Nu este o soluţie să facem o amendare, dacă vreţi, cenzitară, să facem un criteriu din capacitatea unuia de a plăti sau nu la învăţământul de stat şi nu cred că aceasta este soluţia, chiar dacă trebuie să susţinem un învăţământ care până acum n-am reuşit să-l susţinem pe măsura nevoilor noastre. Cred că soluţia stă în alocaţiile bugetare şi nu în introducerea învăţământului pe scară din ce în ce mai largă, plătit în universităţile de stat. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul deputat Brudaşca. |
||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Îmi însuşesc întru totul punctul de vedere al antevorbitorului, considerând că această formă de introducere în universităţile de stat a învăţământului cu taxă ar constitui o formă de discriminare a instituţiilor de învăţământ privat. Pentru ca să fiu cât mai explicit am sentimentul că în felul acesta universităţilor de stat li se să posibilitatea să beneficieze de surse şi de la bugetul de stat şi, în acelaşi timp, să beneficieze şi de alte surse, respectiv, prin instituirea taxelor pentru învăţământul superior. Prin urmare, noi nu facem altceva decât să subminăm activitatea învăţământului privat, creând ab initio favoruri prin această lege învăţământului de stat. Cred că trebuie să ne limităm la prevederile constituţionale şi, aşa cum spunea domnul vicepreşedinte Duvăz, mai important este să suplimentăm resursele bugetare alocate învăţământului de stat decât să creăm acest hibrid, această struţo-cămilă care nu este nici învăţământ de stat propriu-zis şi nici învăţământ privat propriu-zis, în instituţiile statului. Deci, îmi menţin şi susţin punctul de vedere al antevorbitorilor favorabili ideii de a respinge acest proiect de lege care încalcă prevederile constituţionale şi creează discriminări ale instituţiilor de învăţământ superior ale statutului faţă de cele ale sistemului privat. Mulţumesc. |
||||
|
Şi eu vă mulţumesc. Doamna deputat Andronescu, ministrul sănătăţii. |
||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Am venit în faţa dumneavoastră cu dorinţa de a vă adresa rugămintea să votaţi acest proiect de lege, întrucât cred că este de natură să aşeze instituţiile de stat şi cele particulare într-un sistem competiţional. Consider că prin alocarea unui număr de locuri în învăţământul de stat, care are capacitatea de a şcolariza, nu facem altceva decât să oferim tinerilor care doresc să înveţe un număr mai mare de locuri de muncă. Şi cred că acest lucru nu este deloc de neluat în seamă, având în vedere faptul că România se plasează pe unul din ultimele locuri în Europa în ceea ce priveşte numărul de studenţi la mia de locuitori. Şi, în acelaşi timp, aşa cum spuneam, învăţământul privat, care este un învăţământ cu taxă, ca şi învăţământul de stat, care, de data aceasta poate fi şi cu taxă, intră într-o competiţie directă şi cred că fiecare parte nu are decât de câştigat. Am pledat şi la mediere şi la discuţia din comisia şi din plenul Senatului pentru aprecierea cu aceeaşi unitate de măsură, întrucât cred că este de datoria ministerului să privească cele două forme de învăţământ superior, de stat şi privat, în mod egal şi să aprecieze şi să le aprecieze, aşa cum spuneam, cu aceeaşi unitate de măsură, dată de respectarea standardelor de calitate stabilite de către Conferinţa Naţională. Vă mulţumesc. |
||||
|
Mulţumesc foarte mult. Stimaţi colegi, Aţi auzit şi părerile pentru şi contra, supun votului dumneavoastră textul Senatului, propus de comisia de mediere în unanimitate. Cine este pentru? Păstraţi mâna sus, ca să putem 86 voturi pentru. Împotrivă? 57 voturi împotrivă. Abţineri? 1 abţinere. Cu 86 voturi pentru, 57 voturi împotrivă şi 1 abţinere, s-a adoptat textul Senatului. La pct. 2, se propune text comun. Dacă aveţi obiecţii? Domnul Stanciu. Aveţi şi aliaţi, acum, până acum nu aveaţi... |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimată doamnă ministru, Camera a adoptat un text care a fost mult comentat, atât la Consiliul rectorilor şi chiar la comisia noastră omoloagă de la Senat. Acest text, în esenţă, poate fi similar cu cel adoptat de Senat sau cu cel comun, pe care distinşii noştri colegi l-au găsit. Acel procent, însă, de 25%, care era menţionat în textul Camerei, avea un dublu rost, un dublu sens: o dată, că până la 25 %, senatele, cu de la sine putere, acordau acest număr de locuri, fără nici un fel de intervenţie a ministerului; peste acest număr, însă, senatele trebuia să facă dovada posibilităţilor pe care le aveau, şi logistice şi de resurse umane, iar ministerul să aprobe. Textul comun elimină acest 25% şi îi dă ministerului posibilitatea să aprobe, de la 0 până la 100%. Din acest punct de vedere, am putea spune că textul comun este mai bun decât cel al Camerei. Unde, însă, textul comun, respectiv, cel al Senatului, suferă? Această limitare la 25%, în esenţa sa, când s-a aprobat la comisie, era un fel de modalitate de a ne asigura că învăţământul cu taxă nu devine generalizat. În sensul că, să spunem, la 100 de locuri de la buget, anul acesta se dau 25 de locuri cu taxă. La anul, bugetul, cum spunea şi distinsul nostru coleg aici nicăieri, zice domnia sa, că nu mai este fără taxă spune: 25 de locuri fără taxă şi 100 cu taxă. Punând această limită de 25% din locurile bugetare, automat, această inversiune nu mai poate să o facă. Deci, noi ne putem trezi, prin buget, cu învăţământ cu taxă. Ca urmare, eu aş opta, din acest considerent, ca un mijloc de protecţie, cel puţin în acest stadiu, ca textul Camerei să fie cel adoptat. Şi să avem şi pârghia, controlul ministerului, care este specificat, dar şi pârghia de control, că nu vom ajunge în mod indirect, prin legea bugetului, la învăţământ superior numai cu taxă sau preponderent cu taxă. Vă rog să reflectaţi şi să votaţi în consecinţă. Vă mulţumesc. |
||||
|
Poftiţi, domnule deputat. |
||||
|
Domnul Napoleon Nicolae Antonescu: Vreau să vă spun că, personal, eu sunt de acord, până la un punct, cu ce a spus colegul Anghel Stanciu, pentru că textul Camerei, într-adevăr, îţi dă voie să aprobe ministerul, în funcţie de condiţii. Discuţia care a fost la comisia de mediere şi pe care şi-a însuşit-o majoritatea, cu un singur vot contra (deşi, la început, au fost mai mulţi pentru limitarea acestui procent, mă rog, 25%, 50%, 75%, 100%, cât vreţi dumneavoastră, dar orice limitare de acest fel este arbitrară), şi au căzut cu toţii de acord, prin argumentaţii concrete, că limitarea (care ar trebui să fie valabilă şi la învăţământul privat) trebuie să se facă pe un singur criteriu: îndeplinirea standardelor CNA. Pentru că nu poţi să lel îndeplineşti, dacă măreşti numărul de studenţi, fie cu plată, fie fără plată, şi nu îndeplineşti celelalte criterii: bază materială, profesori ş.a.m.d. Pentru că, dacă nu se respectă aceste criterii, facultatea, fie de stat, fie particulară, nu poate fi acreditată. Vreau să vă spun că, din păcate, mai mult de jumătate din universităţile care au primit acreditare de la CNA şi sunt pe masa de lucru a Camerei Deputaţilor, a Comisiei pentru învăţământ, tineret şi sport şi nu mai îndeplinesc aceste criterii, pentru că şi-au mărit artificial numărul de studenţi, cât au putut. Au luat cu miile, au 5 mii de studenţi şi 50 de cadre didactice! Râd şi curcile, din orice ţară din lume! Pentru că, dacă împărţiţi 5 mii la 50, înseamnă 100 de studenţi pe cadru didactic, când în toată lumea nu există mai mult de 15-20. Deci, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, la propunerea Senatului (care senat nu poate să propună peste capacitatea lui de şcolarizare) are posibilitatea să zică: 0, 10, 20, 30 sau 40, în funcţie de îndeplinirea standardelor respective. Vreau să vă dau un exemplu chiar din universitatea unde sunt eu: până în 1989, s-au construit amfiteatre mari, de 180 de locuri, şi existau cifre de şcolarizare, de exemplu, la petrol, la foraj, de 600 de studenţi! Pentru că aşa a considerat pe vremea aceea Ceauşescu, că se caută (folosesc cuvintele lui) "la export" ingineri de petrol. Deci, s-a construit o bază materială care poate să şcolarizeze 600 de studenţi pe serie. Astăzi, sunt 100 de locuri, nu este păcat de baza aceea materială? Şi aceeaşi situaţie este şi la chimie poate să confirme şi doamna ministru şi în alte domenii, există o bază materială excepţională, în care poţi să şcolarizezi dublu. A, există şi alte specializări, la care nu poţi să şcolarizezi nici 20%, nici 10%. Eu vreau să vă spun că, una peste alta, neexistând astăzi nici o restricţie, în învăţământul de stat nu există mai mult de 25% studenţi cu taxă. Noi avem 8 mii de studenţi, din care 1.500 cu taxă. Fără să fie vreo limitare, în mod natural nu poţi să iei mai mult. Deci, limitarea aceasta, oricum am face, este arbitrară. Din punctul nostru de vedere, pe care şi l-a însuşit aproape în unanimitate comisia de mediere, singurul argument trebuie să fie îndeplinirea standardelor de calitate cerute de CNA, lucru pe care nu poate să îl aprobe decât ministerul, eventual, cu avizul Consiliului Naţional de Evaluare şi Acreditare. Aşa că, repet, din punctul meu de vedere şi al universităţilor, nici varianta Camerei nu deranjează cu nimic, dar varianta comisiei de mediere este mai, cum să spun eu, ţine seama de condiţii mai reale, pentru că cifra aceea de 25% sau cât vreţi dumneavoastră, 100%, a senatului, oricum am pune-o, este arbitrară. Din acest motiv, susţin propunerea comisiei de mediere, care a fost adoptată, repet, din 11 membri, cu 10 voturi şi 1 vot împotrivă. |
||||
|
Domnul Cristian Dumitrescu. |
||||
|
Domnul Cristian Sorin Dumitrescu: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Avem două probleme de rezolvat astăzi: una de natură politică, care face parte din politica naţională cu privire la învăţământ, care face parte dintr-o componentă de guvernare social-democrată şi despre un drept prevăzut în Constituţie, cu privire la învăţământul universitar de stat gratuit. Acest principiu nu poate fi nici pus în discuţie şi nu se poate face abdicare de la el. Dar ne aflăm, în acest moment, în faţa unui raport al unei comisii de mediere. Şi vreau să vă spun că este pentru prima oară, în cei 10 ani de experienţă parlamentară, în care întâlnesc o astfel de situaţie. Domnilor colegi, Varianta propusă de raportul comisiei de mediere nu ţine cont de nici una din opiniile votate în Senat şi în Camera Deputaţilor. După cum ştim de la regulament, o comisie de mediere poate să adopte o variantă a unei Camere, varianta celeilalte Camere sau un text comun, care priveşte ceea ce s-a votat. Pentru că dumneavoastră v-aţi dat votul pentru un anumit punct de vedere. Atât. Şi vă reamintesc că, atât în Camera Deputaţilor, cât şi în Senat, principiul care a stat la baza votului şi care a fost adoptat de către majoritatea parlamentară din fiecare Cameră a fost acela al plafonării. Camera Deputaţilor a propus un plafon de 2%, din raţiuni care au fost exprimate de antevorbitorii mei, inclusiv de domnul deputat Stanciu. În Senat a existat mai multă înţelegere faţă de unele probleme existente în învăţământul de stat şi plafonul acesta a fost limitat la 100%. Şi a fost o decizie înţeleaptă, stimaţi colegi, pentru că legea învăţământului, într-un articol special, spune că învăţământul de stat nu poate fi privatizat. Adică, nu avem dreptul, şi moral, şi din punct de vedere economic, dacă vreţi, financiar, ca în sălile de curs să avem mai mulţi studenţi cu taxă, decât studenţii învăţământului gratuit. În felul acesta, dacă s-ar întâmpla aşa, şi se va întâmpla aşa, aducem o atingere gravă a unui principiu fundamental al libertăţii şanselor. Şi dumneavoastră, astăzi, când veţi vota în Parlamentul României, veţi avea de ales în a amaneta viitorul unor generaţii de tineri, care nu vor mai avea acces la această formă de învăţământ, învăţământul de stat va aluneca şi din precaritatea statului, pentru că suntem într-o perioadă de tranziţie, în alimentarea bugetului învăţământului din taxele luate de la studenţi, şi gândiţi-vă la acel student care este la învăţământul de stat şi care va fi privit, pentru că reprezintă o minoritate, de cei care (asta e societatea în care trăim) au posibilitatea să plătească. Vă puteţi asuma dumneavoastră această responsabilitate? Iată care este întrebarea care derivă din textul pe care îl avem în în faţă. Este statul român în măsură, cu toate dificultăţile pe care le parcurge, să ia o astfel de măsură? Are posibilitatea să amaneteze în felul acesta, pe termen lung, învăţământul? Eu zic că nu! Mai mult decât atât, o comisie formată din 14 reprezentanţi (onorabili..., nu vorbesc de criteriile cum au fost aleşi, a fost chiar şi doamna ministru al învăţământului, în calitate de deputat pentru că, sigur, era mai greu, în calitate de ministru, să apere punctul de vedere al unui ministru creştin-democrat, care a promovat o astfel de ordonanţă de pe alte principii decât cele social-democrate, şi a venit în calitate de deputat şi era dreptul domniei sale) şi această comisie de mediere a luat o hotărâre, să anuleze votul dumneavoastră, al Camerei Deputaţilor, să anuleze votul Senatului, al Senatului României! şi să ia o decizie în locul dumneavoastră, pe care v-o propune astăzi să o adoptaţi. Putem noi să ducem în derizoriu Parlamentul României chiar în aşa măsură, încât să ne întoarcem la textul iniţial, după ce am votat? Nu este nici în spiritul Parlamentului, nu este nici în spiritul a ceea ce înseamnă voinţa parlamentarilor. Iată de ce dificultatea acestui text este foarte mare. Am vorbit despre considerente, dacă vreţi, de natură etică şi morală, în numele acelor studenţi, care vor sta, ca şi dumneavoastră, în băncile facultăţilor universităţilor de stat şi vor fi minoritari. Iar cei care vor avea posibilitatea să plătească taxa, să fie majoritari şi să-i privească, aşa cum se mai întâmplă să privească din când în când... şi poate ni s-a ântâmplat fiecăruia dintre noi, când eram la şcoală în clasele primare, în momentul în care desfăcea cineva un pacheţel şi unul avea o banană sau o portocală şi altul nu avea nimic. Aceasta este o realitate pe care statul nostru nu poate să o suporte, acum, şi pentru care nu putem să amanetăm viitorul unor generaţii. Trebuie să acordăm ce este mai important, într-o societate concurenţială să renunţăm la şansa de a avea egalitate în ceea ce priveşte accesul la învăţătură, înseamnă să amanetăm şansa de reconstituire pe baze sănătoase, în condiţiile unei economii de piaţă şi ale unei democraţii, de tipul pe care îl construim, pentru toţi cetăţenii. Stimaţi colegi, În această situaţie, eu nu pot fi sub nici o formă de acord cu textul comisiei de mediere împotriva căruia am votat... şi în care trebuie să recunoaştem că se aflau un număr important de reprezentanţi ai învăţământului universitar de stat. Şi nu le fac nici un fel de acuză, n-aş îndrăzni să fac acest lucru, au apărat un interes, un interes punctual, dar noi suntem aici să apărăm interesul naţional, pe termen lung, al României. Să fim consecvenţi cu ce a votat Camera! (Aplauze ale deputaţilor PD şi PRM.) |
||||
|
Poftiţi, domnule deputat. Şi, pe urmă, doamna deputată Andronescu. |
||||
|
Domnul Napoleon Nicolae Antonescu: Îmi pare rău că trebuie să..., toată pledoaria aceasta este demagogie şi ştim şi motivele. Dacă vreţi, le şi spun, deşi... Deci, se face un lobby deşănţat pentru învăţământul privat. Şi vreau să vă spun că, personal, sunt pentru acreditarea universităţilor (şi o să le susţin pe cele care merită) particulare, indiferent cum au plecat, pentru că toate au plecat nelegal. Fac cum zice americanul, că nu mă interesează cum s-a făcut primul milion, văd ce pot să fac mai departe. Pentru că s-a scos pe tarabă învăţământul superior, la Consiliul naţional de evaluare sunt sute de dosare depuse de toate fundaţiile şi fundăţelile din România, care vor să facă învăţământ superior privat... Domnilor, Ziarele din străinătate scriu că diploma românească nu mai este valabilă, din cauza degradării, datorită aşa-zisului învăţământ privat! Am fost în America şi am predat la o universitate privată, nu are nimic de a face cu "privatul" de la noi! La noi, tot acest "învăţământ privat" se susţine numai din taxe, dacă luăm listele lor de buget, vedem că, practic, nu au nici o altă sursă de finanţare, decât taxele. Or, nicăieri în lume nu există o universitate care nu are şi cercetare ştiinţifică. Deci, este o încercare, vă spun, care vrea să lovească, de fapt, în învăţământul românesc. N-are nimic cu social-deomocraţia, sunt ţări chiar socialiste, comuniste, care nu acceptă astfel de argumente. Pentru că, repet încă o dată, s-a devalorizat învăţământul superior românesc şi riscăm să nu mai fie recunoscută nici un fel de diplomă din România, din această cauză. Încă o dată, argumentaţia că comisia de mediere nu are voie să facă un text... Ba da, are voie să facă un text comun şi a luat din acesta exact partea a doua de la varianta Camerei, care a fost trecută la mediere. A face propagandă şi lobby şi chiar presiuni pentru învăţământul particular şi a lovi în universităţile de stat din România... Dacă vreţi să le terminaţi, le terminăm şi pe acestea! Deci, acesta este scopul pe care îl urmăresc anumiţi colegi de ai noştri şi nu vreau să dau nume, pentru că nu vreau să intrăm din nou în discuţie. Dar, dacă vreţi, pot să dau nume şi pot să spun şi de ce se susţine cu o aşa fervoare limitarea acestei cifre. Aşadar, trebuie să fie o concurenţă loială, liberă, în funcţie de capacitate şi de posibiliătţi. Studentul sau candidatul la studenţie să poată să aleagă în cunoştinţă de cauză şi pe baze absolut reale şi echitabile. Vă mulţumesc. (Aplauze ale deputaţilor PDSR.) |
||||
|
Stimaţi colegi, constat că se cam repetă argumentele, dar pentru a nu bloca discuţiile le mai dau cuvântul domnilor deputaţi Stanciu, Duvăz şi doamnei Andronescu şi, pe urmă, vă anunţ că propun sistarea discuţiilor. Poftiţi, domnule Stanciu. |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimată doamnă ministru, Stimaţi colegi, Dincolo de elocinţa şi argumentele unuia sau altuia dintre colegi, afirm, cu toată responsabiltatea, că pe textul Camerei şi pe textul Senatului se pot înscrie studenţi cu taxă până la 100%. Deci, practic, oricât. Deci, pe ambele texte. Deosebirea este că la textul Camerei, cele două categorii de locuri sunt conjungate, acesta este sensul lui 25%: ai 100 de locuri fără taxă, iei 25 cu taxă; doreşti să suplimentezi, te duci la minister; vrei să măreşti, ele merg în tandem. Adică, nu s-ar putea, fi acest 25%, să se inverseze cifra. Acesta este punctul forte, dacă vreţi, al articolului Camerei: nu se va putea inversa cifra, decât cu acordul ministerului. În rest, vor predomina cei fără taxă, în raport cu cei cu taxă. Textul Senatului permite chiar să nu mai fie nici unul fără taxă. Şi avem specializări la unele universităţi unde nu mai sunt, practic, studenţi fără taxă. Există aşa ceva şi ştiţi foarte bine la ce mă refer. În consecinţă, noi vă spunem să păstrăm acest 25%, care nu împiedică să angajeze oricât, dar nu oricum. Împiedică, însă, să se întoarcă balanţa. Deci, este o decizie foarte importantă, prin votul pe care îl luaţi. Vă mulţumesc. |
||||
|
Mulţumesc, domnule deputat. Domnule vicepreşedinte Duvăz, poftiţi. |
||||
|
Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Şi n-aş fi intervenit, dacă nu s-ar fi proferat nişte insinuări, absolut nepotrivite. Şi dacă e vorba că nu ştiu ce interese pentru învăţământul privat ne conduc la ideea ca învăţământul de stat să fie gratuit, mie mi se pare nu numai absurd, dar mi se pare că nu vrem, de fapt, să vedem adevărul. Şi că toată această pledoarie de la această tribună nu este pentru învăţământul de stat, cu atât mai puţin pentru studenţi, cu atât mai puţin pentru copii, care, într-un învăţământ plătit, concurează în primul rând cu averea de acasă şi nu cu zestrea lor din minte şi, poate că, zestrea lor acumulată prin învăţătură. Cred că există învăţământ particular care poate să funcţioneze după acest princpiu şi e foarte bine. Aici e vorba de ceea ce îşi asumă un stat, în conformitate cu constituţia lui, şi în conformitate cu principiile social-democrate pe care le susţin eu. Din cauza aceasta, orice fel de asemenea insinuări le resping şi le socotesc absolut nepotrivite a fi făcute de la această tribună. Dorinţa noastră este să luăm o decizie corectă, nu în favoarea profesorilor, stimaţi colegi!, ci în favoarea viitorilor studenţi şi a viitorilor oameni care formează aceste universităţi de stat. Dacă se poate face o selecţie corectă, se poate face într-un învăţământ gratuit. Dacă aţi vrea, extrabugetarul acesta, care se obţine din taxe şi ar fi fost corect, ar fi fost limitat, ca el să fie investit în învăţământ, nu inclus în salarii. Dar asta nu ne-o spune nimeni, aici! În orice caz, în ceea ce ne priveşte, nu putem să susţinem un alt punct de vedere şi cred că este absolut nepotrivit procedural şi pentru cei care sunt prima dată în Parlament fac această subliniere. Domnule preşedinte, dumneavoastră ştiţi, ca şi noi toţi, care avem o oarecare experienţă în Legislativ, un text comun înseamnă un text comun între cele două texte, nu un text nou, cu atât mai mult cu cât el a fost respins de ambele Camere, într-o variantă sau alta. Deci, acesta nu este un text comun, ci este un text respins, atât de Camera Deputaţilor, cât şi de Senat. Şi reintrodus acum şi votat, probabil, aşa cum veţi face, din ordin de partid, mai puţin social-democrat. Vă mulţumesc. (Aplauze ale deputaţilor PD şi PRM.) |
||||
|
Domnul Napoleon Nicolae Antonescu (din sală): Asta e demagogie! |
||||
|
Stimate domnule vicepreşedinte, Pentru că aţi evocat numele meu, eu vă sesizez faptul că toate cele trei variante se referă la numărul de locuri de studii cu taxă în învăţământul superior. Deci, sunt trei variante diferite. Doamna ministru Andronescu. Vă rog. |
||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Eu cred că nu este cazul să ne încrâncenăm pe o problemă care, fără îndoială, poate să-şi găsească o soluţie cât se poate de naturală. De aceea am să vă rog să îmi acordaţi câteva minute de atenţie, ca să încerc să explic de ce a fost nevoie de apariţia unui învăţământ cu taxă în învăţământul de stat. Aşa cum ştiţi, învăţământul particular a apărut începân din 1990, din nevoia tineretului nostru de a învăţa şi din imposibilitatea cuprinderii lui în învăţământul bugetar. Şi, acum, ca să risipesc orice fel de îngrijorare, pe care am auzit-o de la acest microfon, cum că, prin această lege, s-ar încerca o diminuare a locurilor bugetate, am să vă spun că începând din 1990, numărul de locuri finanţate de la buget a crescut continuu. Dacă în 1990, statul bugeta 25 de mii de locuri, iată, în anul 2001, statul bugetează 60 de mii de locuri. Deci, indiferent care a fost, Guvernul a simţit nevoia creşterii numărului de locuri, din această necesitate, de a scoate România dintr-o poziţie extrem de nefericită, în care se află prin numărul de studenţi la mia de locuitori. În acelaşi timp, aş vrea să mă întorc puţin şi să vă spun că, de când a apărut învăţământul privat, s-a produs, după părerea mea, o uşoară dezechilibrare a învăţământului superior. Şi, poate, pe undeva, o trimitere a lui în derizoriu. De ce: pentru că nu toate aceste instituţii de învăţământ care au apărut au înţeles să organizeze un învăţământ conform standardelor naţionale de calitate stabilite de CNEA. De aceea, acum, după un control pe care noi l-am făcut, suntem în măsură să vă spunem aici că au apărut situaţii în care cifrele de şcolarizare în învăţământul privat au fost crescute de peste 500% faţă de capacitatea pe care a apreciat-o CNEA-ul. Deci, din cauza faptului că universităţile particulare au exagerat cu totul şi cu totul de neacceptat, s-a găsit de cuviinţă să se deschidă poarta învăţământului cu taxă în instituţiile de stat unde există capacitate de şcolarizare şi unde standardele de calitate sunt cele care s-au stabilit de atâta amar de ani în învăţământul românesc, apreciat în toată lumea. De ce nu este bine că alocăm un procent de 25%, 50% sau 100%: pentru că atunci am pune prin Parlamentul României două unităţi de măsură o unitate de măsură cu care cântărim în învăţământul privat şi o altă unitate de măsură cu care cântărim în învăţământul de stat. Şi eu, personal, vă mărturisesc că mi-ar fi foarte greu să susţin de ce odată este aşa şi altă dată este aşa. În învăţământul privat, cifra de şcolarizare se stabileşte după capacitatea de a şcolariza, după îndeplinirea criteriilor. Aceeaşi unitate de măsură trebuie aplicată şi în învăţământul de stat, pentru că fixarea unei cifre de 25%, de 50% sau de 100% ar fi absolut arbitrară, pentru că, de la instituţie la instituţie, capacitatea este diferită şi sigur că acest procent nu ar fi relevant. În acelaşi timp, cred că deschiderea învăţământului de stat şi în zona lui cu taxă nu diminuează şansele, ci, dimpotrivă, creează candidaţilor o dublă şansă. Altfel, candidaţii care nu reuşesc să fie admişi pe locurile fără taxă în învăţământul de stat nu au decât o alternativă învăţământul privat. Dacă acceptăm locuri cu taxă şi în învăţământul de stat, atunci candidatul poate alege se duce în învăţământul de stat cu taxă sau în învăţământul privat cu taxă. Apare concurenţa şi în ceea ce priveşte cuantumul taxei şi, atunci, sigur, se temperează reciproc, ca să spun aşa, pe de o parte, iar, pe de altă parte, candidatul va alege acea instituţie unde învăţământul este de calitate. Deci, prin competiţie, lăsăm studentul să facă cea mai bună şcoală. Vreau să mai aduc un singur argument: din bugetul pe care noi îl apreciem ca nefiind suficient de satisfăcător pentru acoperirea cheltuielilor în învăţământul de stat, aş vrea să vă spun că statul cheltuieşte de cinci ori mai mult decât cheltuieşte o universitate de învăţământ privat. Sigur, nu întotdeauna cheltuiala pe care o facem pe student este o reflectare directă în calitate, dar, totuşi, această sumă de cinci ori mai mare spune foarte mult. V-aş ruga din tot sufletul să cântăriţi argumentele pe care eu le-am adus în faţa dumneavoastră şi să acceptaţi ca în învăţământ să aplicăm aceeaşi unitate de măsură şi să acceptăm că învăţământul de stat, în funcţie de capacitatea de şcolarizare, de îndeplinirea criteriilor, poate şcolariza şi învăţământ cu taxă. Vă mulţumesc. |
||||
|
Mulţumesc. Stimaţi colegi, Supun votului dumneavoastră textul comun pe care comisia de mediere l-a propus cu privire la art.2. Cine este pentru? 86. Împotrivă? 51 împotrivă. Abţineri? 5 abţineri. Cu 86 de voturi pentru, 51 împotrivă şi 5 abţineri, a fost adoptat textul comun. La pct.3, cel cu privire la articolul unic, pct.5, art.4, comisia de mediere ne propune textul Senatului. Dacă aveţi observaţii. Nu aveţi. Cine este pentru? Voturi împotrivă dacă sunt. 4 voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Cu mare majoritate de voturi, s-a adoptat pct.3 al raportului de mediere. La ultimul punct, pct.4, cel cu privire la articolul unic, pct.7, art.6, comisia ne propune tot textul Senatului. Dacă aveţi observaţii. Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă. 2 voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Cu 2 voturi împotrivă şi nici o abţinere, s-a adoptat textul Senatului. Cu aceasta, textele raportului au fost votate. Vom supune raportul de mediere în întregime votului final de mâine. |
||||
|
|
Următorul raport este cel cu privire la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.68/2000 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.64/1997 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Dezvoltare şi Implementare a Programelor de Reconstrucţie a Zonelor Miniere. Vă rog să urmăriţi raportul comisiei de mediere. La pct.1, comisia ne propune textul Camerei Deputaţilor. Potrivit Regulamentului nostru, nu se fac dezbateri şi nici vot, în consecinţă adoptându-se textul Camerei Deputaţilor. La pct.2, este tot textul Camerei Deputaţilor. Nu se fac dezbateri şi nici nu se supune la vot, potrivit Regulamentului nostru. La pct.3 este textul Camerei Deputaţilor, socotindu-se adoptat în unanimitate. Nu se fac observaţii, nici nu se supune la vot. La pct.4 ni se propune tot textul Camerei Deputaţilor. Nu se fac observaţii, nici nu se supune la vot, socotindu-se adoptat în unanimitate. |
|
||
|
|
La pct.5 este raportul comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.204/2000 pentru modificarea art.8 din Legea nr.111/1996 pentru desfăşurarea în siguranţă a activităţilor nucleare. Vă rog să urmăriţi raportul comisiei de mediere. La pct.1, cu privire la articolul unic, comisia de mediere ne propune textul Camerei Deputaţilor. În consecinţă, potrivit Regulamentului Camerei Deputaţilor, nu se fac dezbateri, nici vot. La pct.2 ni se propune tot textul Camerei Deputaţilor. Nu se fac dezbateri şi nici nu se supune la vot. La pct.4, comisia ne propune tot textul Camerei Deputaţilor. Nu se fac dezbateri, nici nu se supune la vot. Textul pct.4 din raportul de mediere este cuprins în pag.2, 3 şi 4 din raport. Vă rog să le urmăriţi. Vom supune raportul votului final de mâine. |
|
||
|
|
Urmează raportul comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.57/2000 privind salarizarea personalului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Statului. În raportul comisiei de mediere, la pct.1, cel cu privire la articolul unic, comisia ne propune textul Camerei Deputaţilor în unanimitate. Dacă aveţi observaţii. Nu aveţi. Acest text nu se supune votului, în conformitate cu Regulamentul Camerei Deputaţilor. La pct.2, cel cu privire la art.I, pct.1, art.7, comisia ne propune tot textul Camerei Deputaţilor. Nu se supune, în consecinţă, votului, nici dezbaterii. La pct.3, comisia ne propune tot textul Camerei Deputaţilor. În consecinţă, nu se fac dezbateri şi nici vot. La pct.4, cel cu privire la art.II nou introdus, comisia ne propune tot textul Camerei Deputaţilor. Nu se fac dezbateri şi nici nu se supune la vot. Vom prezenta acest raport votului final de mâine. |
|
||
|
|
Raportul comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.93/2000 privind declararea municipiului Alba şi a zonei înconjurătoare obiectiv de interes naţional. Vă rog să urmăriţi raportul comisiei de mediere. La pct.1 din raport, comisia ne propune, cu privire la formularea art.I, pct.1, art.2, textul Senatului. Dacă aveţi observaţii la acest text. Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă. Abţineri? Unanimitate. La pct.2, comisia ne propune tot textul Senatului. Dacă aveţi observaţii. Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă dacă sunt. Abţineri? Unanimitate. Votându-se pe puncte raportul de mediere, îl vom supune votului final în şedinţa de mâine. |
|
||
|
|
Următorul raport este cel cu privire la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2000. La pct.1 din raport, comisia ne propune textul Camerei Deputaţilor, în unanimitate. În consecinţă, nu se fac dezbateri şi nici nu se supune votului dumneavoastră. La pct.2, comisia ne propune tot textul Camerei Deputaţilor. Nu se fac dezbateri şi nici nu se supune la vot. Raportul în întregime îl vom supune votului final mâine. |
|
||
|
|
Raportul comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.242/2000 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.105/1999. La pct.1, comisia ne sugerează textul Senatului în unanimitate. Dacă aveţi observaţii la acest text. Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? În unanimitate, s-a aprobat textul Senatului. La pct.2, comisia de mediere ne propune tot textul Senatului. Dacă aveţi observaţii. Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă dacă sunt. Abţineri? Textul Senatului a fost votat în unanimitate. La pct.2, textul Senatului se întinde pe pag.2-3. La pct.3 din raport, comisia ne propune textul Senatului în unanimitate. Dacă aveţi observaţii. Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă dacă sunt. Abţineri? Textul Senatului a fost votat în unanimitate. La pct.4 din raport, comisia ne propune tot textul Senatului. Dacă aveţi observaţii. Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate. La pct.5, comisia ne propune tot textul Senatului. Dacă aveţi observaţii. Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă dacă sunt. Abţineri? Textul Senatului a fost votat în unanimitate. În fine, la pct.6, ultimul din raportul de mediere, comisia ne propune tot textul Senatului în unanimitate. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă dacă sunt. Abţineri? Votat în unanimitate. Raportul în ansamblu îl vom supune votului final de mâine. Am terminat cu rapoartele de mediere. |
|
||
|
|
Trecem la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.32/2001 pentru reglementarea unor probleme financiare. Din partea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, domnule deputat Grigoraş, delegatul permanent al comisiei, vă rog să prezentaţi timpii de dezbatere. |
|
||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propune dezbaterea şi adoptarea acestui proiect de lege în forma adoptată de Senat. Vă propunem pentru aceasta 15 minute timp total, un minut pentru fiecare intervenţie. Vă mulţumesc. |
||||
|
Aveţi vreun comentariu cu privire la timpi? Cine este pentru timpii de dezbatere repartizaţi? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Dacă din partea iniţiatorului sau din partea dumneavoastră doreşte cineva să intervină cu precizări prealabile. Poftiţi. |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Cred că, dintr-o neatenţie, şi aici atrag atenţia colegilor din Guvern şi a colegilor din echipa majoritară, se introduce un nou concept legislativ, şi anume legiferarea deturnării de fonduri, şi voi încerca să-mi justific punctul de vedere. Toate aceste fonduri speciale au fost constituite pe baza unor legi speciale în care se reglementează foarte clar modul de înfiinţare a acestor fonduri speciale şi modul de utilizare a acestor bani. Prin proiectul de ordonanţă se face trimitere numai la faptul că aceste fonduri se fac venit la bugetul de stat fără a mai fi corelat cu modul de utilizare a acestor fonduri. Prin urmare, propun returnarea proiectului de ordonanţă Guvernului, pentru corelarea cu prevederile din legile speciale de înfiinţare a acestor fonduri speciale. Mulţumesc. |
||||
|
Rog comisia să facă comentariu cu privire la această propunere, şi rog şi reprezentanţii Guvernului să se pregătească să răspundă la această propunere. Domnul deputat Grigoraş. |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Nu cred că mai poate fi returnată nici la Guvern, nici la comisii. Ordonanţa deja şi-a produs efectele. Bugetul este construit inclusiv pe prevederile acestei ordonanţe, deci nu se mai poate discuta nimic în acest sens. |
||||
|
Mulţumesc. Reprezentantul Guvernului, sunteţi de acord cu poziţia comisiei, da? Bun. |
||||
|
Eu speram ca şi colegii mei să fie de acord cu mine, pentru că nu era decât o atenţionare. Domnule preşedinte, În bugetul general consolidat, sumele provenite din aceste legi speciale sunt sume personalizate. Prin trecerea în Legea bugetului de stat, ele se despersonalizează şi nu mai există urmărirea efectului legilor speciale, modul de utilizare. Eu n-am făcut altceva decât să atrag atenţia Guvernului că riscă ca aceste fonduri să fie apreciate ca deturnare. |
||||
|
Stimaţi colegi, Restituirea la comisie se votează prin amendamentele care se supun; s-ar crea implicaţii neprevăzute. Pentru restituirea fără dezbateri nu există o soluţie regulamentară. Deci, trecem la dezbaterea pe texte. Vă rog să urmăriţi în paralel proiectul de lege şi raportul. Discutăm pe textul Senatului. Asupra titlului ordonanţei de urgenţă dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate. Asupra preambulului articolului unic dacă aveţi observaţii. Nu aveţi. Asupra modificării aduse de Senat cu privire la art.3 alin.1, 2 şi 3 dacă aveţi observaţii. Nu aveţi. Se votează în unanimitate. Trecem la dezbaterea titlului ordonanţei de urgenţă. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate. La art.I dacă aveţi observaţii. Nu aveţi. Votat în unanimitate. La art.II şi III din cuprinsul ordonanţei dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votate în unanimitate. Asupra art.IV, V, VI, VII şi VIII din ordonanţă dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votate în unanimitate. La art.IX, X, XI şi XII dacă aveţi observaţii. Nu aveţi. Votate în unanimitate. La art.XIII dacă aveţi observaţii. Nu aveţi. Votat în unanimitate. La art.XIV vă rog să observaţi că acesta a fost modificat prin textul din legea pentru aprobare şi, în consecinţă, pentru că şi noi l-am votat, va avea formularea din textul legii. La art.XV dacă aveţi observaţii. Nu aveţi. Votat în unanimitate. Asupra art.XVI dacă aveţi observaţii. Nu. Votat în unanimitate. Parcurgându-se dezbaterea pe texte a proiectului de lege şi a ordonanţei, vom supune acest proiect votului final de mâine. |
||||
|
|
La pct.11 este Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.37/2001 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.7/1998 privind unele măsuri de protecţie socială a personalului militar şi civil. Suntem în prezenţa unei ordonanţe de urgenţă şi rog, din partea Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, pe doamna preşedintă Smaranda Dobrescu să propună timpii de dezbatere. |
|
||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia vă propune un minut de intervenţie, 5 minute total dezbateri. |
||||
|
Dacă sunteţi de acord cu aceşti timpi de dezbatere. Mulţumesc. Voturi împotrivă dacă sunt. Abţineri. Votat în unanimitate. Trecem la dezbaterea proiectului de lege şi a ordonanţei de urgenţă, potrivit celor propuse de comisie. Dacă asupra titlului proiectului de lege adoptat de Senat aveţi observaţii. Nu. Votat în unanimitate. La articolul unic al proiectului de lege dacă aveţi observaţii. Nu. Votat în unanimitate. La titlul ordonanţei de urgenţă dacă aveţi observaţii. Nu aveţi. Se votează în unanimitate. La art.I dacă aveţi observaţii. Nu aveţi. Votat în unanimitate. La art.II dacă aveţi observaţii. Nu aveţi. Se votează în unanimitate. Vom supune proiectul de lege votului final în şedinţa de mâine. |
||||
|
|
La următorul punct este Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.38/2001 pentru completarea art.31 din Legea nr.138/1999. Suntem tot în procedură de urgenţă. Rog, din partea Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, pe doamna preşedintă Smaranda Dobrescu, să ne propună timpii de dezbatere. |
|
||
|
Comisia vă propune un minut de intervenţie, 5 minute în total. |
||||
|
Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă dacă sunt. Abţineri? Votat în unanimitate. Propunându-se votarea în forma adoptată, trecem la dezbaterea proiectului de lege şi a cuprinsului ordonanţei de urgenţă. Dacă la titlul proiectului de lege adoptat de Senat aveţi obiecţii. Nu aveţi. Votat în unanimitate. Dacă asupra cuprinsului articolului unic aveţi obiecţii. Nu. Votat în unanimitate. Asupra titlului ordonanţei de urgenţă dacă aveţi observaţii. Nu aveţi. Votat în unanimitate. Asupra cuprinsului articolului unic al ordonanţei de urgenţă dacă aveţi observaţii. Nu. Votat în unanimitate. Proiectul urmează să fie supus votului final mâine. |
||||
|
|
Următorul proiect de lege este cel privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.10/2001. Tot procedură de urgenţă. Rog, din partea Comisiei pentru industrii şi servicii, pe domnul deputat Antal, să propună timpii de dezbatere. |
|
||
|
Domnule preşedinte, Comisia propune 10 minute pentru dezbateri şi un minut pentru intervenţie, dacă există. Vă mulţumesc. |
||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Dacă sunteţi de acord cu aceşti timpi de dezbatere. Mulţumesc. Dacă sunt împotriviri. Nu sunt. Abţineri? Nu. Votat în unanimitate. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Dacă sunt observaţii sau dezbateri preliminare. Nu sunt. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Urmăriţi în paralel textul legii şi al ordonanţei cu raportul comisiei sesizate în fond. La titlul legii, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.1 din raport, reformularea acestuia. Dacă sunteţi de acord cu titlul reformulat, deci cu amendamentul. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate. La textul articolului unic al proiectului de lege, preambulul, cel care cuprinde dispoziţia de aprobare, urmăriţi amendamentul de la pct.2. Dacă aveţi observaţii la amendamentul de la pct.2. Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. În ceea ce priveşte pct.1, 2, 3 şi 4 din legea de adoptare, vom urmări aceste puncte în cuprinsul ordonanţei. La titlul ordonanţei de urgenţă comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă dumneavoastră aveţi. Nu. Votat în unanimitate. La art.I al ordonanţei, urmăriţi amendamentul de la pct.3. Dacă aveţi observaţii la acest amendament. Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Amendamentul de la pct.4 se referă la titlul ordonanţei de urgenţă. Dacă aveţi observaţii la el. Nu. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La art.1, rog comisia de fond să mă ajute, ca să urmăresc textul, pentru că nu mă mai descurc în raportul dumneavoastră. (Domnul preşedinte Valer Dorneanu se consultă cu domnul deputat Antal István şi cu domnul ministru Acsinte Gaspar.) Stimaţi colegi, Vă rog să fiţi atenţi, pentru că ne aflăm într-o situaţie destul de complicată. Camera a fost sesizată să adopte Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.10/2001 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.271/2000. La Senat s-a votat această Ordonanţă de modificare care cuprindea vreo 2 - 3 texte. Comisia noastră a luat în discuţie din nou Ordonanţa nr.271 şi i-a adus numeroase, numeroase modificări. Vom fi în situaţia ca, la mediere, să constatăm că Senatul a votat 3 texte şi noi am votat vreo 80. Propun să retrimitem ordonanţa la Comisia pentru industrii, să cerem şi avizul Comisiei juridice şi să cerem şi avizul Consiliului Legislativ, pentru că ne aflăm într-o situaţie cu totul nouă, mai ales că Legea de aprobare a Ordonanţei nr.271, aceea pe care Ordonanţa nr.10 o modifică, a şi fost aprobată, nu demult, de către Parlament. Deci supun votului dumneavoastră restituirea la comisie a acestei ordonanţe. Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? Abţineri? În unanimitate, s-a hotărât restituirea acestui proiect de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.10/2001 la comisie. |
||||
|
|
Să trecem şi Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.21/2001 privind suspendarea aplicării Ordonanţei Guvernului nr.99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă. Suntem în domeniul ordonanţelor de urgenţă, deci în procedură de urgenţă. Rog Comisia pentru industrii să propună timpii de dezbatere. |
|
||
|
Fiind vorba de un articol unic, propunem 2 minute maximum şi 1 minut pentru intervenţii. Vă mulţumesc. |
||||
|
Dacă sunteţi de acord cu aceşti timpi de dezbatere? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate. Asupra titlului proiectului de lege, dacă aveţi observaţii? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Asupra textului articolului unic, dacă aveţi observaţii? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La titlul ordonanţei de urgenţă, dacă aveţi observaţii? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La textul articolului unic al ordonanţei de urgenţă, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. Vom supune acest proiect de lege votului final de mâine. Cu aceasta, vă mulţumesc. |
||||
|
|
Trecem la partea a doua: întrebări şi interpelări. Pentru domnii deputaţi Adrian Moisoiu şi Damian Brudaşca, cei care au interpelat Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului, dau cuvântul domnului ministru pentru Relaţia cu Parlamentul, domnul Acsinte Gaspar. |
|
||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În special, mă adresez domnilor deputaţi Adrian Moisoiu şi Damian Brudaşca, prezentându-le scuze din partea reprezentantului Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului că nu a putut să vină, în această după-amiază, pentru a prezenta răspunsurile, aşa cum prevede Regulamentul, la întrebările pe care le-au adresat şi vă rugăm să fiţi de acord să amânăm pentru săptămâna viitoare, când vor fi în măsură să fie prezenţi pentru a prezenta răspunsurile cuvenite. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnule deputat, sunteţi de acord să primiţi un răspuns de la cei în cauză? Pentru domnul deputat Metin Cerchez, cel care a adresat o întrebare Ministerului Turismului. Este domnul deputat? Da. Domnul ministru Gaspar, de asemenea, solicită amânarea acestui răspuns, pentru că domnul ministru al turismului lipseşte din ţară. |
||||
|
Rog şi pe domnul deputat Metin Cerchez să accepte ca răspunsul să fie prezentat săptămâna viitoare, având în vedere că ministrul turismului este plecat din ţară, iar secretarul de stat are nişte probleme de sănătate şi nu poate să fie prezent în această după-amiază. |
||||
|
Pentru Ministerul Sănătăţii, domnului deputat Adrian Moisoiu, de asemenea, vă rugăm să fiţi de acord cu amânarea răspunsului. |
||||
|
|
În continuare, urmează prezentarea interpelărilor pentru şedinţa viitoare. Vă reamintesc că prezentarea se face foarte scurt, evocând numai obiectul interpelării, nu şi dezvoltarea ei. Pentru că am mai avut discuţii cu privire la interpelări, eu vreau să vă reamintesc că un grup parlamentar poate face o singură interpelare şi, atunci, cu atât mai puţin un deputat nu poate face două interpelări. Încât rog Grupul parlamentar al PRM-ului să se hotărască pentru cine aprobă să facă interpelarea: domnul deputat Damian Brudaşca, domnul Mihai Năstase, care au fiecare câte două. Deci, din cele patru, aveţi dreptul la o interpelare. Restul, dacă sunt întrebări, din acelea puteţi pune câte vreţi. Bun. Deci domnul Năstase are două întrebări şi, atunci, domnul Damian Brudaşca va prezenta o interpelare. Aveţi cuvântul, domnule Brudaşca. |
|
||
|
Domnule preşedinte, Domnilor colegi, Este vorba de o interpelare adresată domnului ministru Mircea Geoană, ministrul afacerilor externe, şi se referă la o situaţie destul de gravă care se întâmplă în ultima vreme cetăţenilor români care trebuie să tranziteze teritoriul Republicii Croaţia pentru alte destinaţii. Poliţia de frontieră croată a procedat, în ultimele luni, la debarcarea din trenuri, încă de pe teritoriul Ungariei, a unor cetăţeni români cadre universitare sau ziarişti, punându-i în imposibilitatea de a ajunge la destinaţii şi producându-le cheltuieli suplimentare. Rog pe domnul ministru, în calitatea sa de titular al portofoliului de externe şi de preşedinte al Adunării OSCE, de a interveni pentru a feri cetăţenii români de la asemenea situaţii umilitoare şi jignitoare. Mulţumesc. |
||||
|
Domnul Ervin Székely. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Interpelarea este adresată domnului Adrian Năstase, primul-ministru al României, iar obiectul interpelării este legat de poziţia Guvernului României în legătură cu retrocedarea bunurilor ce au aparţinut cultelor religioase recunoscute de lege şi comunităţilor minorităţilor naţionale. Am depus interpelarea în scris şi voi dezvolta săptămâna viitoare. Vă mulţumesc. |
||||
|
Mulţumesc. Domnul deputat Călin Popescu Tăriceanu. |
||||
|
Domnul Călin Popescu-Tăriceanu: Domnule preşedinte, Interpelarea mea este adresată domnului Ovidiu Muşetescu, preşedintele Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului şi se referă la recenta iniţiativă a APAPS-ului privind majorarea de capital la Societatea "ALRO" Slatina, majorare prin care participaţia statului care în acest moment este majoritară, la nivelul de 54,7%, se va transforma într-o participare minoritară, iar pe cale de consecinţă interesul arătat de nu mai puţin de 20 de mari companii străine care au depus scrisorile de intenţie la APAPS pentru cumpărarea acestui pachet se va diminua sau va dispărea complet. Eu doresc să aflu, din perspectiva APAPS-ului şi a Guvernului României, cum este privit interesul statului român în cazul acestei privatizări, pentru că, în mod normal, această privatizare ar trebui să aibă câteva efecte, şi anume obţinerea unei sume cât mai mari prin vânzarea pachetului de acţiuni. Evaluarea făcută de experţi relevă că valoarea de piaţă a societăţii este situată între 200 şi 400 de milioane de dolari, având în vedere că este o societate care face profit şi care, în anul 2000, a înregistrat un profit net de 53,3 milioane de dolari. Al doilea obiectiv, din perspectiva interesului statului român, ar fi trebuit să fie atragerea unui partener strategic care să poată să retehnologizeze această întreprindere şi care, astfel, să poată face faţă concurenţei şi să abordeze noi pieţe. Şi, nu în ultimul rând, acest potenţial partener ar fi trebuit să supună Autorităţii pentru Privatizare, prin contractul de privatizare, un plan privind protecţia socială a angajaţilor acestei întreprinderi. Având în vedere că nici unul dintre aceste trei obiective nu se pot realiza prin cedarea majorităţii în structura acţionariatului, în formula care este abordată de APAPS, respectiv majorarea de capital, ne punem întrebarea cum gândeşte Guvernul şi Autoritatea pentru Privatizare această privatizare, având în vedere că este una din puţinele întreprinderi tentante pentru a fi cumpărate de un investitor strategic. În acelaşi timp,... |
||||
|
Stimate coleg, Vă reamintesc rugămintea de a prezenta obiectul interpelării, pentru că o să aveţi posibilitatea să o dezvoltaţi, atunci când va veni ministrul respectiv să vă răspundă. |
||||
|
Domnul Călin Popescu-Tăriceanu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Atunci, o să-mi permiteţi, la momentul respectiv, să detaliez celelalte elemente şi îmi permiteţi să vă depun interpelarea. |
||||
|
Mulţumesc foarte mult. Domnul Ioan Mihai Năstase are două întrebări. |
||||
|
Mult stimate domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Întrebarea mea, prima, este adresată domnului Octav Cozmâncă, ministrul administraţiei publice locale. Aplicarea Legii administraţiei publice locale, în actuala formulare, presupune apariţia unor noi denumiri de localităţi şi străzi, chipurile traduse în limba minorităţii cu peste 20% din populaţie. Neexistând un temei legal pentru adăugarea a încă unei denumiri unui oraş sau stradă, apare întrebarea cum se poate aplica acest lucru fără a exista o lege pentru fiecare din aceste denumiri, denumire nelegalizată, neînregistrată şi nepublicată în "Monitorul Oficial". Acest aspect generează o serie de dificultăţi, în sensul că o localitate sau stradă care vor avea două denumiri presupune schimbarea tuturor actelor personale ale cetăţenilor din aceste localităţi: buletin de identitate, paşaport, carnet de conducere auto etc., ceea ce devine imposibil de realizat, până la aplicarea preconizatei Legi a administraţiei publice locale. Urmare a celor de mai sus, întrebăm dacă nu se impune amânarea aplicării Legii administraţiei publice locale şi găsirea soluţiilor pentru o rezolvare corectă a acestei situaţii. Aşteptăm răspunsul în scris. A doua întrebare este adresată domnului prim-ministru Adrian Năstase şi, în acelaşi timp, domnului Mihai Nicolae Tănăsescu, ministrul finanţelor publice. Domnule prim-ministru şi domnule ministru al finanţelor, Apreciem apariţia Cărţii albe a guvernării, în luna decembrie 2000, ca un act de mare responsabilitate politică a Programului de guvernare elaborat de dumneavoastră. Considerăm, însă, că era absolut necesar ca această Carte albă să cuprindă prezentarea defalcată pe structuri a datoriilor către stat şi a măsurilor luate, îndeosebi datoriilor către stat ale tuturor societăţilor care au fost privatizate până în decembrie 2000, precum şi datoriile către stat ale agenţilor economici propuşi pentru privatizare, datoriile către stat ale tuturor agenţilor economici, la data preluării guvernării, companii şi societăţi naţionale, SNCFR, TAROM, Transporturi maritime etc., regii, posturi de televiziune particulare, edituri, ziare. Considerăm că aceste clarificări sunt necesare pentru o evaluare cât mai exactă a stării economiei româneşti, la preluarea actualei guvernări, în decembrie 2000, în conformitate cu Programul de guvernare. Întrebăm dacă Guvernul nu trebuie să-şi exprime, în mod deschis, strategia de recuperare a datoriilor, măsurile ce şi le impune a fi luate împotriva acelora care, prin neachitarea obligaţiilor către stat, prejudiciază revigorarea economică a ţării, împiedică programele de protecţie socială, frânează asigurarea fondurilor pentru sănătate şi învăţământ, creând, astfel, implicaţii negative asupra imaginii de prezent şi viitor a vieţii sociale româneşti. Vă rog să primiţi, domnule prim-ministru, asigurarea înaltei mele consideraţii. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul deputat Ion Mogoş. |
||||
|
Domnule preşedinte, Interpelarea subsemnatului şi a domnului Valeriu Stoica este adresată ministrului justiţiei, doamnei Stănoiu şi vizează modul în care a fost redus, într-un mod substanţial, numărul de săli oferite Institutului Naţional al Magistraturii, înfiinţat în perioada 1996 2000, proiect comun cu sprijinul Uniunii Europene, pentru care s-au alocat 4 milioane de Euro într-un proiect, într-un program pe o perioadă de 3 ani. Prin Ordinul din 9 aprilie 2001 al doamnei ministru Stănoiu, s-a redus numărul de săli pentru magistraţi, de la 45 la 32 de camere şi întrebarea pe care o punem noi doamnei ministru vizează un răspuns pe care dorim să-l primim ca justificare a unei asemenea atitudini. Iar, în al doilea rând, ca reprezentanţi în Parlamentul României, dorim ca doamna ministru să prezinte, în Camera Deputaţilor, care este situaţia relaţiilor cu delegaţia Uniunii Europene în România şi dacă, după ultimele evenimente care au afectat, într-un mod atât de dramatic, activitatea Institutului Naţional al Magistraturii, a primit vreun semnal de natură să afecteze finanţarea şi implicit dezvoltarea acestei importante instituţii pentru justiţia românească. Mulţumesc. |
||||
|
Domnul deputat Mardari are o interpelare şi două întrebări. Vă rog să le puneţi toate o dată. |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Prima întrebare este adresată domnului Aurel Constantin Ilie, ministrul apelor şi protecţiei mediului. Se referă la procedura relativ greoaie şi costisitoare pentru obţinerea autorizaţiei de mediu de către agenţii economici, la Agenţia de protecţie a mediului Timişoara, procedură care presupun că este aceeaşi în toate judeţele ţării. A doua întrebare este adresată domnului Iacob Zelenco, secretar de stat la Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiunilor Statului şi doamnei Silvia Ciornei, ministru pentru întreprinderile mici şi mijlocii. Se referă la vânzarea spaţiilor aflate în administrarea primăriilor, solicitate de întreprinzătorii care le deţin sub formă de chirie şi la nerespectarea Legii nr.133/1999 de către unii manageri ai societăţilor comerciale cu capital de stat. Interpelarea este adresată domnului prim-ministru Adrian Năstase şi se referă la confuzia existentă în gândirea unor persoane importante din Guvern, care interpretează eronat Legea nr.133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privaţi pentru înfiinţarea şi dezvoltarea IMM-urilor. Săptămâna viitoare voi prezenta pe larg aceste două întrebări şi interpelarea. Mulţumesc. |
||||
|
Mulţumesc. Domnul deputat Ioan Sonea? Nu este. Domnul Ştefan Baban? Nu este. Domnul Mihai Radan. Poftiţi, domnule deputat. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Interpelarea mea se adresează Excelenţei sale domnului ministru al agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor, domnului Ilie Sârbu. Obiectul interpelării este următorul: aplicarea incorectă şi diferenţiată, de la judeţ la judeţ, de către Direcţiile agricole, a prevederilor art.3 din Ordonanţa de urgenţă nr.30/26 februarie 2001 privind acordarea, în anul 2001, a unui sprijin direct de 1 milion lei producătorilor agricoli pentru fiecare hectar de teren cultivat, cu finanţare de la bugetul de stat, precum şi art.2, lit.b) din Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului României nr.30/2001. O voi dezvolta, dacă se poate, peste două săptămâni, fiindcă lunea viitoare am o invitaţie în Austria. |
||||
|
Mulţumesc, domnule deputat. Domnul deputat Cornel Popa. Poftiţi, domnule deputat. |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Interpelarea de faţă îl are ca destinatar pe domnul ministru Miron Mitrea, ministrul transporturilor, lucrărilor publice şi locuinţei. Obiectivul interpelării. În cursul săptămânii trecute, a avut loc la Budapesta Conferinţa autorităţilor rutiere din Ungaria, prilej cu care s-a decis ca Autostrada M-8-M-4, care va fi decisivă pentru modernizarea sistemului de trafic rutier din Ungaria, va lega localităţile Szentgothard din vestul Ungariei şi Biharkeresztes situată lângă graniţa cu România. Astfel, contrar proiectului iniţial, Autostrada M-8-M-4 va intra în România pe traseul Artand Borş Oradea. Întrebarea: în ce măsură autorităţile române au cunoştinţă despre această decizie şi ce demersuri intenţionează domnul ministru Mitrea să întreprindă, pentru ca decizia autorităţilor rutiere din Ungaria, care are suport de la Uniunea Europeană, să primească o replică promptă, constructivă şi profesionistă din partea Guvernului României? Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul deputat Ioan Sonea. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Este o vorba de o interpelare adresată doamnei ministru al educaţiei, doamna Ecaterina Andronescu. Obiectul interpelării. Prin adresa nr.26179/2001, de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării, respectiv Comisia Naţională de Evaluare şi Acreditare a Învăţământului Preuniversitar, se interzice susţinerea examenelor de absolvire, gestionarea şi eliberarea de acte de studii, diplome, certificate, de către şcolile din reţeaua şcolară cooperatistă, acestea urmând a fi eliberate de unităţi de învăţământ de stat, unde se va susţine examenul de absolvire. Motivul: deficienţele constatate în modul de organizare a examenelor pentru învăţământul liceal, profesional şi postliceal din şcolile organizate de UCECOM şi Centrocoop. Aceste şcoli sunt frecventate de elevi cu situaţie materială modestă, care se pregătesc pentru profesii şi meserii ce nu se studiază, de fapt, în alte şcoli. Majoritatea din aceste şcoli au tradiţie, bază materială, încadrare corespunzătoare. Ordinul dat duce la pierderea credibilităţii şi autorităţii şcolilor, fiind primul pas spre desfiinţare. Totodată aplică un tratament globalist, nerealist în concluzii şi ineficient în măsuri. Din informaţiile pe care le am, de exemplu, la Şcoala din Bistriţa nu s-au constatat abateri, deci, este anormal ca unitatea şi personalul să fie sancţionaţi, iar absolvenţii trebuie să-şi susţină examenele la o şcoală specială pentru copii cu deficienţe, care apoi emite şi diplomele. Considerăm că este normal să se analizeze fiecare caz şi să fie sancţionate unităţile care nu corespund normelor de acreditare. Vă rugăm totodată, să ne prezentaţi, în scris, câte şcoli sunt în această reţea, câte au fost verificate şi la câte s-au constatat abateri, pentru ca să se impună generalizarea sancţiunii. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Adrian Moisoiu. |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Interpelarea mea se adresează domnului Adrian Năstase, prim-ministru al Guvernului României. În zilele de 18-19 mai a.c. a avut lor la Târgu-Mureş, în organizarea Fundaţiei culturale Bernaty György şi Proiectul "Ethnic Relations", seminarul având ca temă "Aplicarea Legii administraţiei publice locale privitoare la utilizarea limbii materne a minorităţilor naţionale". Cu această ocazie, senatorul Frunda György şi-a exprimat nemulţumirea că doctorul Dorin Florea, primarul municipiului Târgu Mureş, nu a salutat auditoriul şi în limba maghiară şi, în acelaşi timp, şi-a exprimat speranţa că, în viitor, în statul naţional, suveran, unitar, independent şi indivizibil român, preşedintele ţării şi primul-ministru nu vor pierde ocazia să salute cetăţenii României şi în limba maghiară. Deoarece cunosc existenţa unui protocol PDSR-UDMR, îl rog pe domnul prim-ministru Adrian Năstase: 1. să-mi satisfacă curiozitatea, răspunzându-mi dacă domnia sa se va strădui să nu-l dezamăgească pe domnul senator; 2. care sunt măsurile pe care Guvernul, pe care cu onoare îl conduce, preconizează să le ia pentru aplicarea limbii materne şi în alte servicii publice, justiţie, comerţ, politică etc., conform celor exprimate de domnul Frunda; 3. cum apreciază aserţiunea sociologului clujean Istvan Horvath, cum că maghiarii nu este necesar să înveţe româneşte atâta timp cât ei nu se mişcă din comunitatea lor, având dreptul de a se adresa în limba lor maternă, maghiarii nu au obligaţia să înveţe limba oficială a statului, lucru pe care armenii, turcii şi tătarii prezenţi l-au respins. Art.13 al Constituţiei române care prevede: "În România, limba oficială este limba română", trebuie sau nu trebuie respectat? Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul deputat Ştefan Baban are două întrebări. |
||||
|
Mulţumesc domnule preşedinte. O întrebare este adresată doamnei ministru Silvia Ciornei, ministrul pentru întreprinderi mici şi mijlocii şi se referă la modul cum sunt urmărite IMM-urile care au două calităţi, cea de firmă care desfăşoară activităţi într-o zonă defavorizată şi este şi IMM. Aş dori să-mi spună cum reuşeşte şi prin ce metode să monitorizeze toate premisele pentru ca aceste IMM-uri să funcţioneze într-un mod legal şi care să nu ducă la îmbogăţirea spectaculoasă a unora şi sărăcirea spectaculoasă a altora. A doua întrebare se adresează domnului ministru al agriculturii, domnului Ilie Sârbu. În 2001 este necesară suma de 800 de milioane de lei pentru acoperirea subvenţiei în agricultură - am să prezint textul în amănunţime. În fondul special, până acum, s-au colectat 30 de miliarde de lei, iar Ministerul Agriculturii are de primit pe anul acesta, doar 10 miliarde de lei, pentru a face faţă acestor costuri. Aş ruga ministrul să-mi răspundă cum înţelege să acopere diferenţa de bani. Vă mulţumesc. |
||||
|
Mulţumesc. Cu aceasta declar închisă şedinţa de astăzi. Vă doresc noapte bună!
Şedinţa s-a încheiat la ora 19.00. |
||||
 |
