Parliamentary debates

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul Viorel Hrebenciuc, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Tudor Mohora şi Ioan Mihai Năstase, secretari.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de azi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că din totalul de 345 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 273, participă la alte acţiuni parlamentare şi guvernamentale un număr de 68 de deputaţi, iar 72 sunt absenţi.

Intrăm în ordinea de zi şi vă prezint informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

La Biroul permanent al Camerei Deputaţilor au fost înregistrate următoarele iniţiative legislative:

1. Proiectul de Lege privind ratificarea Contractului de finanţare dintre România, Banca Europeană de Investiţii şi Regia Autonomă de Transport Bucureşti, semnat la 6 noiembrie 2000 pentru finanţarea Proiectului de reabilitare a transportului urban în Bucureşti-B, primit de la Preşedinţie. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritorului şi echilibru ecologic şi de asemenea, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 11 iunie 2001.

2. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a României, iniţiată de un număr de 5 parlamentari PDSR. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 1 iunie 2001.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.74/2001 pentru completarea art.152 din Legea administraţiei publice locale nr.215/2001, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritorului şi echilibru ecologic; pentru avize: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 1 iunie 2001.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

4. Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare pentru măsura "Construcţia şi reabilitarea secţiunilor 4 şi 5 ale autostrăzii Bucureşti-Cernavodă", semnat la Bucureşti la 22 decembrie 2000 şi la Bruxelles la 23 octombrie 2000, adoptat de Senat în şedinţa din 23 mai 2001. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize: Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 11 iunie 2001.

5. Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanţare între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare pentru măsura "Reabilitarea secţiunilor Băneasa-Feteşti de pe linia de cale ferată Bucureşti-Constanţa", semnat la Bucureşti la 22 decembrie 2000 şi la Bruxelles la 23 octombrie 2000, adoptat de Senat în şedinţa din 23 mai 2001. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize: Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 11 iunie 2001.

6. Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare pentru măsura "Lărgirea la patru benzi a drumului naţional DN 5 Bucureşti-Giurgiu", semnat la Bucureşti la 22 decembrie 2000 şi la Bruxelles la 23 octombrie 2000, adoptat de Senat în şedinţa din 23 mai 2001. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize: Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 11 iunie 2001.

7. Propunerea legislativă pentru completarea art.5 alin.1 lit. (a) din Legea nr.117/1999 privind taxele extrajudiciare de timbru, iniţiată de domnul deputat Kerekes Károly. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 11 iunie 2001.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.73/2001 privind scutirea temporară de la plata taxelor vamale a unor bunuri provenite din import, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize, Comisia pentru sănătate şi familie, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 1 iunie 2001.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

9. Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege a fost sesizată, în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Dezbaterea proiectului de lege în comisie va avea loc joi, 30 mai 2001. Termenul de depunere a raportului: 1 iunie 2001.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

În continuare, vă informez că vă puteţi exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale asupra următoarelor legi. În conformitate cu prevederile art.17 alin.2 şi 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale următoarele legi: Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale şi 2) Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.291/2000 privind stabilirea de măsuri referitoare la organizarea şi funcţionarea unor ministere.

În continuare, vă supun aprobării constituirea unor comisii de mediere.

Comisia de mediere nr.88 pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.83/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr.50/1996 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti. Sunt propuşi următorii deputaţi: Dobrescu Smaranda, Andrei Ioan, Suditu Gheorghe, Mărăcineanu Adrian, Mînzînă Ion, Ştirbeţ Cornel şi Radan Mihai.

Comisia de mediere nr.89 pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.16/1998 privind statutul personalului vamal. Sunt propuşi următorii deputaţi: Dobrescu Smaranda, Andrei Ioan, Motoc Marian Adrian, Suditu Gheorghe, Crişan Emil, Barbu Gheorghe şi Kerekes Károly.

Şi Comisia de mediere nr.90 pentru soluţionarea textelor în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.184/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr.16/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional al Persoanelor Vârstnice. Sunt propuşi următorii deputaţi: Dobrescu Smaranda, Tudoran Pavel, Andrei Ioan, Apostolescu Maria, Enescu Nicolae, Ivănescu Paula-Maria, Ştirbeţ Cornel.

Supun votului dumneavoastră comisiile de mediere.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Votat în unanimitate.

Înainte de a intra în ordinea de zi, dau cuvântul domnului deputat Cristian Dumitrescu pentru o declaraţie politică.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Voi face o scurtă declaraţie politică, ca urmare a deciziei mele de a demisiona din Partidul Democrat. Vă anunţ pe această cale că demisionez din Grupul parlamentar al Partidului Democrat, ca urmare a faptului că nu sunt şi nu pot fi de acord cu o politică promovată de către moţiunea-program care a fost adoptată de către Convenţia Naţională a Partidului Democrat recent.

Ca social-democrat nu pot şi nu sunt de acord cu o politică mai la stânga unei social-democraţii moderne europene, pe care am promovat-o ca parlamentar şi om politic, timp de 10 ani în Parlament, în ţară şi în foruri internaţionale.

Mă declar deputat independent şi îmi voi continua activitatea în Circumscripţia electorală Suceava pentru a-mi duce la bun sfârşit mandatul încredinţat de către concetăţenii mei suceveni, unde am avut onoarea să fiu ales pentru a treia oară consecutiv.

Nu pot să închei înainte de a mă adresa foştilor mei colegi parlamentari din Grupul Partidului Democrat pentru a exprima consideraţia şi aprecierea pentru o politică pe care am dus-o împreună timp de 10 ani, atâta timp cât am crezut în aceleaşi idei.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumesc, domnule deputat. Are în continuare cuvântul, din partea Grupul parlamentar PRM, domnul deputat Anghel Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte, daţi-mi voie să-mi exprim satisfacţia, pentru că astăzi, după 5 luni, vă văd la muncă şi nu la putere. (Aplauze.) Nu voi face o declaraţie similară cu a colegului meu şi nici nu-mi permit să comentez.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Nu încă, nu încă.

Domnul Anghel Stanciu:

Nu se aude, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte, conform Regulamentului, grupul nostru parlamentar, luând în dezbatere cele trei voturi ale Comitetului ordinii de zi, exprimate astăzi, respectiv votul asupra programului, votul asupra ordinii de zi şi votului asupra legilor care urmează a fi dezbătute în procedură de urgenţă şi pe care le-aţi aprobat, îşi exprimă regulamentar următoarea poziţie: grupul nostru parlamentar consideră că, în mod constant, programul Camerei Deputaţilor nu este respectat, el neîncepând practic niciodată la ora 16,00.

În consecinţă, vă adresează rugămintea ca, cel puţin, la ora 16,00, preşedintele de şedinţă să fie prezent. Este prima modalitate. Dacă nu vom reuşi nici sub această formă, poate găsiţi dumneavoastră alte modalităţi.

Asupra ordinii de zi. Reiterăm, domnule preşedinte de şedinţă, dorinţa noastră de a lămuri o dată pentru totdeauna conţinutul art.85 cu alin.2 prin care spune clar că prevederile alin.1 se aplică în mod corespunzător şi în caz de modificare sau de completare a ordinii de zi şi respectiv a programului de lucru. În concepţia noastră, ordinea de zi poate fi modificată, răzmodificată până joi la ora 12,30, când domnii deputaţi pleacă în teritoriu. Înmânarea ordinii de zi la intrarea în sală contravine prevederilor regulamentare.

Vă rog să luaţi act de această obiecţiune permanentă a noastră până când ne vom supune unui regulament votat de toţi cei care au putere.

A treia chestiune este votul exprimat de Comitetul ordinii de zi, conform Regulamentului art.104 care permite Comitetului ordinii de zi să decidă asupra proiectelor de legi care intră sau nu în procedură de urgenţă în dezbaterea organelor de lucru ale Camerei.

Domnule preşedinte,

Suntem, tot grupul nostru, am putea spune, la aproape 5 luni de la guvernare, încă distinşi, pentru că domnul premier Adrian Năstase aşa ne-a spus la învestirea Guvernului, citez din discursul domniei sale: "distinşii colegi de la Partidul România Mare", printre care mă număr şi eu, cred că nu aveţi obiecţiuni. Timp de 30 sau 40 de minute ne-a explicat cum s-a desfăşurat votul din noiembrie şi din decembrie, dar a avut o singură recomandare pentru Programul de guvernare. la pag.8, şi anume: să avem grijă să nu reiasă cumva: "Guvernul oferă Parlamentului drepturile constituţionale pe care acesta le are". Domnul prim-ministru continuă: "Sunt de acord că formularea noastră nu era perfectă şi o să o modificăm în varianta finală, dar esenţa era alta. Şi cei de la România Mare au trăit în acest Parlament în ultimii 4 ani, când Puterea care a pierdut alegerile a adoptat 700 de ordonanţe de urgenţă, care au făcut ca Parlamentul să devină un simplu decor. Noi ne-am angajat să repunem lucrurile în formula firească".

Această cuvântare avea, domnule preşedinte de şedinţă, un fundament, acel fundament reprezenta pct.7 al Programului de guvernare, în care v-aţi angajat – şi Camera a acceptat – transformarea Parlamentului României în "centrul motor al vieţii politice şi al democraţiei constituţionale", citat din Programul de guvernare, respectiv: "Pentru repunerea Parlamentului în rolul său constituţional de reprezentant suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare, Guvernul va acţiona pentru restabilirea raporturilor constituţionale dintre Parlament şi Guvern, respectarea cu stricteţe a dispoziţiilor constituţionale referitoare la delegarea legislativă către Guvern şi la competenţele acestuia de a adopta ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă".

Noi credem, domnule preşedinte de şedinţă, că votul Comitetului ordinii de zi de astăzi de a admite dezbaterea în procedură de urgenţă a Legii de abilitare a Guvernului pentru anumite ordonanţe, cu precizarea de la art.2 alin.2, ca toate cele 65 de ordonanţe care trebuiesc date să fie dezbătute în procedură de urgenţă, contravine spiritului Programului de guvernare şi respectiv, declaraţiei în plenul Camerei a domnului premier Adrian Năstase.

Ca atare, suntem împotriva acestui vot de dezbatere în procedură de urgenţă. Vă rog să luaţi act de demersul nostru. Vă mulţumim. (Aplauze în partea stângă a sălii.)

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Ţin să vă învederez faptul că, la 5 luni de la guvernare, personal, mi-am exercitat puterea prin muncă şi nu altfel, deci să nu avem discuţii pe această temă, domnule Stanciu.

În al doilea rând, îmi exprim surprinderea că abia astăzi ridicaţi o asemenea problemă referitoare la maniera în care a votat Comitetul ordinii de zi, la Legea privind abilitarea… văd că arătaţi cu degetul spre domnul Bolcaş – şi, într-adevăr, domnia sa a fost prezent acolo şi a reprezentat Grupul parlamentar al PRM, până una alta. La Legea de abilitare a Guvernului am luat hotărârea prin consens, deci, a fost unanimitate, inclusiv domnul Bolcaş a fost pentru procedura de urgenţă, după ce am dezbătut foarte clar fazele pe care trebuie să le adoptăm, prin care trebuie să trecem până la aprobarea acestei legi de către Camera Deputaţilor şi pentru a nu supune Camera Deputaţilor la o muncă de Sisif în ultima parte a lunii iunie, ne-am propus să punem această acţiune mai devreme, deci, exact în cadru constituţional ne aflăm la acest punct. Dacă cumva Grupul PRM şi-a schimbat liderul care-l reprezintă, vă rog frumos să-mi faceţi o comunicare la Biroul permanent pentru a şti exact ce votăm şi cum votăm.

Referitor la începerea programului la 16,00, aici accept critica dumneavoastră, vina îmi aparţine numai şi numai mie că nu am putut să începem la ora 16,00

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Nu este vorba numai de ziua de astăzi, nu mă adresez dumneavoastră direct.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Bun, eu mă refer la ziua în care conduc eu şedinţa. Este clar că o să trebuiască să respectăm ora 16,00, conform programului, aveţi perfectă dreptate, nu comentez şi nu neg acest lucru.

Referitor la prevederile art.85 şi art.104, considerăm că suntem în deplina respectare a prevederilor regulamentare, dar, pentru liniştea dumneavoastră, o să-mi permit să trimit aceste observaţii ale dumneavoastră la Comisia de regulament şi la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi pentru a efectua un punct de vedere pe care o să vi-l supun atenţiei şi dezbaterii plenului, dacă este cazul.

Vă mulţumesc.

Intrăm în ordinea de zi.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Dacă îmi îngăduiţi un minut, am dreptul.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Bolcaş, vă îngădui.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc. Vin în faţa domniilor voastre să confirm justeţea celor spuse de domnul preşedinte. Într-adevăr, după dezbateri în care am ridicat aceleaşi obiecţiuni pe care le-a ridicat şi colegul meu Stanciu astăzi, am renunţat la obiecţiunile formulate, ajungându-se la formula consensului. Până aici este corect, dar, în acelaşi timp, grupul parlamentar, cu individualităţile sale, are dreptul să spună poziţia în faţa domniilor voastre şi eu nu pot abdica de la poziţia grupului care m-a însărcinat să-l reprezint.

În orice caz, mulţumim domnului preşedinte pentru soluţia de a se solicita Comisiei juridice şi de regulament, în sfârşit, o interpretare, pentru că este al doilea incident care se naşte pe marginea interpretării acestui articol. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumesc, domnule Bolcaş. Nu aş spune al doilea incident, este a doua luare de poziţie a Grupului parlamentar PRM, eu nu îl consider incident, domnule Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Incident de procedură... iertaţi-mă!

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Deci, să fim exacţi atunci. Vă mulţumesc.

Intrăm în ordinea de zi.

Vă supun atenţiei Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România, Banca Europeană de Investiţii şi Societatea comercială de transport cu metroul Bucureşti, METROREX S.A. pentru finanţarea Proiectului de modernizare a metroului Bucureşti, etapa a doua, semnat la Bucureşti la 6 noiembrie 2000.

Din partea iniţiatorilor, doamna Manolescu de la Ministerul de Finanţe, vă rog.

Doamna Maria Manolescu:

Vă mulţumesc domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin proiectul de lege se propune spre ratificare Acordul de împrumut între România-Banca Europeană de Investiţii şi Societatea comercială METROREX, în valoare de 115 milioane euro, destinat finanţării proiectului de modernizare a metroului Bucureşti, etapa a doua. Ratificarea Acordului de împrumut menţionat prezintă un caracter de urgenţă pentru îndeplinirea condiţiilor de intrare în vigoare a acestuia şi pentru accesul mai rapid al României la creditul extern.

Pentru realizarea transportului de călători în condiţii de siguranţă sporită, Metrorex este obligat să îmbunătăţească nivelul tehnologic al materialului rulant şi al instalaţiilor auxiliare, care să permită atât creşterea productivităţii muncii, cât şi reducerea cheltuielilor de exploatare. În acest sens, s-a elaborat strategia pe termen scurt, mediu şi lung pentru reabilitarea Societăţii comerciale Metrorex S.A. Pentru asigurarea resurselor financiare necesare realizării proiectului de modernizare a metroului, etapa a doua, Banca Europeană de Investiţii şi-a manifestat disponibilitatea de a acorda un credit în valoare de 115 milioane euro. Costul total al proiectului este de 231 milioane euro, contribuţia părţii române fiind de 116 milioane euro.

Componentele proiectului finanţat de Banca Europeană de Investiţii sunt următoarele: componenta A – terminarea şi punerea în funcţiune a tronsonului de metrou Nicolae Grigorescu, linia de centură; componenta B – modernizarea a 60 de trenuri şi 360 de vagoane în total din parcul existent de material rulant.

Împrumutul acordat de Banca Europeană de Investiţii prezintă următoarele avantaje din punct de vedere financiar: durata de acordare a împrumutului este de 20 de ani, din care 5 ani perioadă de graţie, costuri reduse, rata dobânzii este rata de împrumut standard a băncii, banca nu percepe comision iniţial şi de angajament.

Faţă de cele prezentate, supunem aprobării prin lege a Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România-Banca Europeană de Investiţii şi Societatea Metrorex S.A. în vederea modernizării Metroului Bucureşti, etapa a doua. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumesc, doamna Manolescu. Are cuvântul din partea comisiei, domnul Grigoraş.

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

În urma examinării Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România – Banca Europeană de Investiţii şi Societatea comercială de transport cu metroul Bucureşti, Metrorex S.A. pentru finanţarea proiectului de modernizare a metroului Bucureşti, etapa a doua, semnat la Bucureşti la 6 noiembrie 2000, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a hotărât ca acesta să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor în forma prezentată.

Facem menţiunea că acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule Grigoraş.

Dacă aveţi comentarii la dezbateri generale? Dacă nu, trecem la dezbaterea proiectului de lege pe articole.

Dacă sunt observaţii la titlul legii? Nefiind, îl considerăm adoptat.

Art.1. Sunt observaţii? Adoptat.

Art.2. Sunt observaţii? Adoptat.

Art.3. Sunt observaţii? Adoptat.

Art.4. Sunt observaţii? Adoptat.

Art.5. Sunt observaţii? Adoptat.

Supun proiectul de lege în ansamblu votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

O abţinere, iertaţi-mă.

Supun atenţiei dumneavoastră raportul Comisiei de mediere la soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.14/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale.

La poz.nr.1 se propune textul Camerei Deputaţilor. Sunt observaţii?

Pct.2. Sunt observaţii? Adoptat.

Pct.3. Sunt observaţii? Nefiind observaţii, adoptat.

Pct.4. Sunt observaţii? Adoptat.

Pct.5. Sunt observaţii? Adoptat.

Transmitem Raportul Comisiei de mediere pentru votul final.

Supun atenţiei dumneavoastră raportul asupra rezultatelor Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 201/2000 pentru crearea cadrului instituţional necesar funcţionării Centrului regional al iniţiativei de cooperare în sud-estul Europei pentru combaterea infracţionalităţii transfrontaliere.

Pct.1. Sunt observaţii? Adoptat.

Pct.2. Sunt observaţii? Adoptat.

Pct.3. Sunt observaţii? Adoptat.

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei de mediere.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri? O abţinere.

Împotrivă? Adoptat.

Supun atenţiei dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45/2001 privind producţia de apă grea în perioada 2001-2004 la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare şi acumularea acesteia de către Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat.

Potrivit prevederilor art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Conform prevederilor art.100 şi 111 din regulament, urmează să aprobăm timpul afectat luărilor de cuvânt la articole, cât şi durata timpului afectată dezbaterii acestui proiect de lege.

Comisia pentru industrie şi servicii, sesizată în fond, o rog să facă propuneri.

Domnul Antal.

Domnul Antal István:

Proiectul de lege reglementează producţia de 500 de tone şi stocarea ca rezervă de stat a apei grele produsă de ROMAGRO Drobeta Turnu-Severin în perioada 2001-2004, precum şi compensarea valorii acesteia, cu obligaţiile datorate de către regie către bugetul de stat şi către furnizorii de bunuri şi servicii şi ale furnizorilor în domeniu către bugetul de stat.

Comisia propune 5 minute pentru dezbatere şi un minut pentru intervenţii, dacă sunt.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Supun votului dumneavoastră propunerile preşedintelui comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Din partea iniţiatorului, dacă doreşte cineva?

Din partea comisiei?

Nedorind, trecem mai departe.

Potrivit prevederilor art.110 din regulament, trecem la dezbaterea proiectului direct pe articole.

Supun atenţiei dumneavoastră titlul legii.

Sunt observaţii? Adoptat.

Supun atenţiei dumneavoastră articolul unic.

Sunt observaţii? Adoptat.

Supun observaţiilor dumneavoastră titlul ordonanţei de urgenţă.

Nefiind, se consideră adoptat.

La art.1, sunt observaţii? Adoptat.

Art.2. Sunt observaţii? Adoptat.

Art.3. Sunt observaţii? Adoptat.

Art.4. Sunt observaţii? Adoptat.

Art.5. Sunt observaţii? Adoptat.

Supun votului dumneavoastră proietul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Domnul Tăriceanu a votat împotrivă.

Vă mulţumesc.

Supun dezbaterii dumneavoastră Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori.

Dacă din partea iniţiatorilor, doreşte cineva să ia cuvântul?

Vă rog.

Doamna Rovana Plumb:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Sunt Rovana Plumb, secretarul de stat, preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.

Permiteţi-mi să vă prezint proiectul de lege al cărui obiect de reglementare îl constituie modificarea Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori, prin redefinirea termenului de "consumator" şi eliminarea obligativităţii avizării prealabile de către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Oficiul Concurenţei, a contractelor standard înregistrate între comercianţii-furnizori de servicii, care sunt monopol natural sau legal, şi consumator.

Atât în legislaţia internă, cât şi în cea comunitară, consumatorul este persoană fizică. Extinderea sferei de aplicare a legii şi asupra persoanelor juridice, în calitate de consumator, din punctul nostru de vedere creează dificultăţi în aplicarea legii de către autorităţile abilitate să controleze respectarea acesteia, deoarece în unele situaţii aceleaşi fapte sunt sancţionate diferit. De exemplu şi de Legea nr. 21/1996, a cărei aplicare revine Oficiului Concurenţei şi Consiliului Concurenţei, cât şi de actuala lege.

Cea de a doua modificare constă în abrogarea dispoziţiilor articolului, prin care atât Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, cât şi Oficiul Concurenţei, trebuia să avizeze în prealabil contractele standard înregistrate între comercianţii-furnizori de servicii care sunt monopol natural sau legal şi consumator.

Pe de o parte, la momentul avizării nu sunt cunoscute clauzele contractuale ale altor contracte faţă de care respectivul contract ar putea fi dependent, iar, pe de alta, această avizare creează un blocaj în derularea contractelor supuse acestui regim, în prezent fiind aproximativ 5 milioane de astfel de contracte.

Având în vedere importanţa acestei legi, lege care constituie un instrument juridic important în protecţia intereselor economice ale consumatorilor, vă rugăm să adoptaţi prezentul proiect de lege în forma în care a fost înaintat către dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, doamnă Rovana Plumb.

Are cuvântul domnul Antal, din partea Comisiei de industrie şi servicii.

Domnul Antal István:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În conformitate cu prevederile art.60 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia de industrie şi servicii a examinat proiectul de lege în şedinţa din data de 9 mai 2001 şi a hotărât cu majoritate de voturi să supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare proiectul de lege în forma adoptată de Guvern, cu menţiunea că art.II se elimină şi art.III devine art.II, iar la aplicarea prevederilor art.II cu privire la republicarea legii în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, să se ţină seama ca pe tot parcursul textului sintagmele "contract standard" şi "clauză standard" să fie înlocuite cu sintagmele "contract standard reformulat" şi "clauză standard reformulată", aşa cum a fost hotărât în şedinţa din data de 9 a Comisia de industrie şi servicii.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare şi vă rugăm să aprobaţi în forma prezentată de comisie acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule Antal.

Dacă aveţi intervenţii? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Sunt observaţii la titlul legii? Nu. Adoptat.

Sunt observaţii la art.I? Adoptat.

La pct.1, art.2. Sunt observaţii? Adoptat.

Pct.2, art.3. Sunt observaţii? Nu. Vă mulţumesc.

La art.2 propunem eliminarea, conform raportului prezentat de comisie.

Sunt observaţii? Adoptat.

Art.3 din proiectul de lege devine art.2, conform raportului Comisiei de industrie şi servicii.

Sunt observaţii? Nu. Adoptat.

Supun proiectul de lege în ansamblu votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Vă mulţumesc.

Supun dezbaterii dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 17/1999 privind constituirea, organizarea şi funcţionarea Serviciului Public de Radiocomunicaţii Navale de Apel, Pericol şi Salvare.

Dacă din partea iniţiatorului, doreşte cineva să ia cuvântul?

Vă rog.

Domnul Dan Banciu (consilier, Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În virtutea convenţiilor internaţionale, pe care le-a semnat, respectiv SOLAS’79 şi SAR 1998, România şi-a asumat sarcina desfăşurării activităţii de radio-comunicaţii maritime de apel, pericol şi salvare, un serviciu gratuit, transmiterea de date meteorologice şi alte avize de siguranţă a navigaţiei, în raza ei, evident, de supraveghere.

Aceste sarcini au fost executate cronologic de Întreprinderea de Exploatare a Flotei Maritime, transformate în Regia de Radio-comunicaţii Navale RADIO-NAV S.A. Constanţa, transformată ulterior în Compania Naţională RADIO-NAV S.A. Constanţa, care a fost retehnologizată între 1993-1995.

Datorită reducerii activităţii comerciale maritime autohtone, RADIO-NAV n-a mai putut acoperi costurile aferente activităţii specifice din total venituri activitate comerciale, încât a fost nevoită să intre într-un program de restructurare.

Deoarece, însă, România trebuia să-şi îndeplinească obligaţiile asumate, s-a înfiinţat Serviciul Public de Radio-comunicaţii Navale de Apel, Pericol şi Salvare, ca activitate publică desfăşurată de statul român, cheltuiala fiind bugetară, în limitele sumelor aprobate, prevăzute cu această destinaţie în bugetul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule Banciu.

Are cuvântul domnul preşedinte Antal.

Vă rog.

Domnul Antal István:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Ţin să informez că proiectul de lege a fost adoptat fără modificări sau completări de Senat în şedinţa din 23 aprilie 2001.

Îndeplinirea angajamentelor de trafic de radio-comunicaţii navale, de apel, pericol şi salvare, se realizează prin ascultarea continuă pe frecvenţe internaţionale de apel şi pericol, alarmarea factorilor responsabili de la USCAD în cazurile de recepţionare a unor semnale de pericol de la navele aflate pe mare, transmiterea situaţiei meteorologice, asigurarea legăturii radio între navele şi autorităţile portuare pentru transmiterea de mesaje de pericol şi instrucţiuni de navigaţie.

În conformitate cu prevederile art.60 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia de industrie şi servicii a examinat proiectul de lege în şedinţa din 16 mai 2001 şi a hotărât cu unanimitate de voturi să supună plenului Camerei Deputaţilor spre adaptare şi adoptare proiectul de lege cu câteva amendamente menţionate în anexă, amendamente care sunt mai mult de formă, şi anume se înlocuieşte denumirea actuală, deci denumirea veche a Ministerului Transporturilor cu Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.

Menţionez că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte Antal.

Vom lucra direct pe raportul comisiei.

Dacă la pct.1, aveţi observaţii? Adoptat.

Dacă la pct.2, sunt observaţii? Adoptat.

La pct.3? Adoptat.

Pct.4? Adoptat.

Pct.5? Adoptat.

Pct.6? Adoptat.

Pct.7? Adoptat.

Pct. 8, 9, 10, 11, 12, 13? Nefiind observaţii, le considerăm adoptate.

La pct.14? Adoptat.

Pct.15? Adoptat.

Pct.16? Adoptat.

La anexa proiectului, dacă sunt observaţii? Nefiind, o considerăm adoptată.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Adoptat.

Supun atenţiei dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 65/2001 privind trecerea cu titlu gratuit a unor imobile situate în municipiul Bucureşti din patrimoniul Direcţiei Generale a Vămilor şi din patrimoniul Ministerului Finanţelor Publice în proprietatea publică a statului şi, respectiv, în proprietatea privată a Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe.

Potrivit prevederilor art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect îl vom dezbate în regim de urgenţă.

Conform prevederilor art.100 şi 111, dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, pentru a propune durata de timp afectată dezbaterii.

Domnule Grigoraş, aveţi cuvântul.

Domnul Neculai Grigoraş:

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a hotărât ca acest proiect de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor în forma prezentată. Este un proiect de lege care face parte din categoria legilor ordinare.

Vă propunem 6 minute timp total de dezbatere, un minut pentru fiecare intervenţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul? Nu. Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege direct pe articole.

Dacă la titlul ordonanţei, sunt observaţii? Vă mulţumesc. Adoptat.

Art.1. Sunt observaţii? Adoptat.

Art.2? Vă mulţumesc. Adoptat.

Art.3? Vă mulţumesc. Adoptat.

Art.4? Vă mulţumesc. Adoptat.

Art.5? Vă mulţumesc. Adoptat.

Art.6? Adoptat.

La anexă.

La pct.1? Adoptat.

Pct.2 al anexei? Adoptat.

Dacă la titlul legii aveţi observaţii? Nefiind observaţii, îl considerăm adoptat.

La articolul unic.

Sunt observaţii? Adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Vă mulţumesc.

Supun atenţiei dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 84/1999 privind scoaterea din funcţiune a unor mijloace fixe uzate fizic sau moral, neamortizate, aparţinând agenţilor economici din construcţii.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul?

Vă rog, domnule Ţiplică.

Domnul Gheorghe Ţiplică:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aş vrea să precizez de la început că această Ordonanţă a Guvernului nr. 84/1999 a avut o perioadă limitată de aplicare, respectiv august 1999-28 februarie 2001.

Prin această Ordonanţă a Guvernului, agenţii economici din construcţii au fost autorizaţi să poată să-şi scoată din funcţiune mijloacele fixe complet uzate fizic şi moral, fără a mai trece pe posturi partea neamortizată. Partea neamortizată s-a aprobat să fie suportată din capitalul social al agenţilor economici cu aprobarea adunării generale a acţionarilor.

Având în vedere că această ordonanţă de urgenţă şi-a produs efectele, vă propun să fiţi de acord cu aprobarea proiectului de lege în forma prezentată.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnul Grigoraş, din partea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Suntem în prezenţa unui raport suplimentar.

Menţionez că în raportul iniţial noi aveam făcute şi câteva amendamente, dar, având în vedere că perioada de aplicare a acestei ordonanţe a expirat, aşa cum a precizat şi iniţiatorul, am retras raportul iniţial, am întocmit un raport care decide ca acest proiect de lege să fie dezbătut şi adoptat în forma prezentată de iniţiator şi v-aş ruga să fiţi de acord cu această poziţie a comisiei şi fac menţiunea, de asemenea, că suntem în prezenţa unei legi ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule Grigoraş.

Dacă la titlul legii, aveţi observaţii? Nefiind, îl considerăm adoptat.

Art.1. Sunt observaţii? Adoptat.

Dacă la titlul ordonanţei, aveţi observaţii? Adoptat.

Art.1 al ordonanţei. Sunt observaţii? Adoptat.

Art.2. Sunt observaţii? Adoptat.

Art.3? Adoptat.

Art.4? Adoptat.

Art.5? Adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Vă mulţumesc.

Supun atenţiei dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 127/1999 privind instituirea unor măsuri cu caracter fiscal şi îmbunătăţirea realizării şi colectării veniturilor statului.

Din partea comisiei, domnul Grigoraş.

Domnul Neculai Grigoraş:

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propune pentru dezbaterea acestui proiect de lege, având în vedere că sunt reţinute şi o serie de amendamente şi ţinând cont şi de dimenţiunile acestui proiect de lege, 15 minute dezbateri totale, un minut pentru fiecare intervenţie.

Suntem în faţa unei legi ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Supun votului Camerei propunerile adoptate de comisie.

Potrivit prevederilor art.110 din regulament, urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege direct pe articole.

Vom lucra pe raportul comisiei.

La pct.1, aveţi observaţii? Nu. Adoptat.

Dacă la pct.2, aveţi observaţii? Adoptat.

La pct.3? Adoptat.

Pct.4?

Vă rog, domnule Arpad.

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Acest proiect de lege a fost retrimis comisiei şi comisia a făcut un raport suplimentar.

Conform Regulamentului Camerei Deputaţilor, rapoartele trebuie să cuprindă dacă înlocuiesc un alt raport, inclusiv amendamentele respinse. Deci, orice raport, dacă înlocuieşte un alt raport, trebuie să cuprindă amendamentele respinse. Dacă nu le cuprinde, înseamnă că raportul iniţial funcţionează de drept, zic eu.

În Grupul UDMR, la acest proiect de lege a fost un amendament de eliminare a art.II, cu motivare. În sfârşit, la un moment dat s-a realizat o lege a sponsorizării cât de cât acceptată de societatea civilă, de oamenii din cultură.

Prin această ordonanţă, s-au eliminat acele prevederi care au avut o acţiune benefică în domeniul sponsorizării activităţilor, în primul rând culturale, dar şi al altor activităţi ale societăţii civile.

Prin această ordonanţă, s-au eliminat aceste prevederi (vă dau un singur exemplu: de la 10% s-a diminuat la 5% posibilitatea sponsorizării) şi tocmai acum, când ne aflăm în situaţia în care, ştim cu toţii, bugetul de stat, mai ales în ceea ce priveşte cultura, a fost destul de zgârcit. Eu cred că se impune eliminarea acestui articol II şi să rămânem cu varianta prin care se poate acorda o sponsorizare mai substanţială pentru aceste activităţi foarte, foarte nevoiaşe.

Vă mulţumesc şi sper să ne înţelegeţi când propunem eliminarea acestui articol II.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Comisia?

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu poate fi luat în considerare acest amendament întrucât cotele stabilite prin acest punct sunt aprobate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 217/1999 care a fost discutată şi aprobată în Parlament prin Legea nr.189 din 2001, iar aceste date sunt luate în calcul la fundamentarea bugetului din anul acesta, pe 2001. Deci nu putem să luăm în considerare acest amendament şi vă propunem să rămână aşa cum este în raportul comisiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Iniţiatorul dacă are ceva de spus? Nu.

Supun votului pct.3 din raportul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Voturi împotrivă?

Da, domnule Arpad, vă rog.

Domnul Francisc Marton Arpad:

Amendamentul pe care l-am susţinut ar fi un punct între pct.3 şi 4, pentru că se referă la art.II şi solicit să fie supus votului, amendament care există în raportul iniţial al comisiei, ca unul respins, e adevărat.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Grigoraş?

Domnul Neculai Grigoraş:

Amendamentul la care se referă domnul Marton Arpad figurează, într-adevăr, într-un raport iniţial întocmit în legislatura trecută şi a fost iniţiat de domnul ex-coleg Matiş Eugen. În raportul actual, acest amendament nu mai există pe motivele pe care le-am exprimat anterior. Repet încă o dată, toate aceste date sunt luate în calcul la fundamentarea bugetului pe anul 2001.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Supun la vot propunerea de eliminare pe care a făcut-o domnul Marton Arpad.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri? Vă mulţumesc.

Sunt 14 voturi pentru propunerea domnului Arpad, 99 de voturi împotrivă. Vă mulţumesc.

Trecem la punctul următor. Dacă la plct. 4 aveţi observaţii? Adoptat.

Pct.5. Adoptat.

Pct.6. Adoptat.

Pct.7. Adoptat.

Pct.8. Adoptat.

Pct.9. Adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Voturi împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Supun atenţiei dumneavoastră proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 237/2000 pentru modificarea Legii nr.21/1999 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor.

Are cuvântul domnul Grigoraş.

Domnul Neculai Grigoraş:

Şi aici suntem în prezenţa unui raport suplimentar, iniţial ne scăpase o chestiune din anexă, am reluat în discuţie la comisie acest proiect de lege şi vă propunem un singur amendament, care se referă la pct.1 din anexă, pentru care apreciem că sunt suficiente 5 minute, un minut pentru fiecare intervenţie, cu menţiunea că suntem în prezenţa unei legi organice.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă sunt luări de cuvânt? Nefiind, trecem la dezbaterea proiectului de ordonanţă pe articole.

Dacă la titlul legii aveţi observaţii? Adoptat.

Art.unic. Sunt observaţii? Vă mulţumesc. Adoptat.

Titlul ordonanţei. Sunt observaţii? Adoptat.

Art.I. Sunt observaţii? Vă mulţumesc. Adoptat.

Art.II. Sunt observaţii? Adoptat.

Art.III. Sunt observaţii? Adoptat.

Art.IV. Sunt observaţii? Adoptat.

Art.V. Sunt observaţii? Adoptat.

Art.VI.Sunt observaţii? Adoptat.

La anexă sunt observaţii, vizavi de poziţia comisiei? Nefiind, a fost adoptat.

Având caracter organic o s-o supunem în şedinţa de vot final.

Stimaţi colegi,

Este ora 18 şi vom trece la următorul punct al ordinii de zi.

Vreau să vedem dacă sunt deputaţii, care au făcut interpelări, în sală. Domnul Ştefan Baban? Domnul Ludovic Mardari? Da. Domnul Szekely Erwin Zoltan? Domnul Călin Popescu Tăriceanu? Da.

Bun, intrăm în interpelări.

Domnul Ştefan Baban, referitor la interpelarea privind modalitatea de urmărire a respectării legilor în vigoare de către IMM-urile din zonele defavorizate.

Domnul Ştefan Baban:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Probabil că mulţi dintre noi şi-au pus întrebarea în ce măsură regimul juridic al zonelor defavorizate se poate îmbina în mod fericit cu regimul juridic al IMM-urilor. În cele ce urmează voi prezenta situaţia unui IMM care beneficiază de faciliate în conformitate cu actele legale în vigoare: Legea nr. 133/1999 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/1998.

Pentru a putea beneficia de aceste facilităţi, societatea comercială trebuie să îndeplinească în mod cumulat următoarele condiţii: să aibă sediul declarat în aria ce reprezintă zona defavorizată; să desfăşoare activitatea în zona defavorizată; să realizeze investiţii noi; să creeze noi locuri de muncă prin investiţia realizată; să deţină certificat de investitor în zona defavorizată. Societăţile care se află la începutul activităţii şi nu pot face dovada îndeplinirii condiţiilor pot primi un certificat provizoriu de investitor în zona defavorizată, valabil pe o perioadă de maxim 3 luni, timp în care se angajează să îndeplinească condiţia investiţiei noi şi angajării de personal. În caz contrar vor fi obligate să restituie facilităţile acordate pe baza certificatului provizoriu.

În timp ce facilităţile acordate de Legea nr.133/1999 nu se aplică societăţilor care desfăşoară activităţi de comerţ sau lichidări de bunuri mobile sau imobile, Ordonanţa de urgenţă nr.24/1998 nu mai face această distincţie, acordând facilităţi pentru toate societăţile comerciale care îşi desfăşoară activităţile în zone defavorizate, indiferent de obiectul de activitate. Încă o deosebire importantă este aceea că scutirea de impozite pe profit pentru IMM-uri se acordă pentru profiturile reinvestite. Nici de această dată, în cazul zonelor defavorizate, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.24/1998 nu mai face nici un fel de precizare, acordând scutire pentru profitul obţinut de firmele care activează în aceste zone. Deosebirile dintre aceste două regimuri nu ocolesc nici facilităţile vamale. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/1998 acordă scutiri de la plata taxelor vamale pentru maşinile şi utilajele importate în vederea efectuării de investiţii în zonă, în timp ce, în cazul IMM-urilor, Legea nr.133/1999 impune condiţia folosirii acestor bunuri în producţia proprie. Situaţia este şi mai diferită în cazul importurilor de materii prime, deoarece Legea nr.133/1999 impune condiţia ca, pentru a fi scutite de taxe vamale, materiile prime să fie folosite la realizarea unor produse care, la rândul lor, sunt scutite de taxele vamale la import pe baza unei hotărâri de guvern, care se lasă aşteptată.

În cazul zonelor defavorizate, singura cerinţă este aceea ca materiile prime să fie folosite în producţia proprie, ceea ce se traduce prin interdicţia comercializării acestora. Cumulul calităţii de la IMM-uri cu aceea de firmă care desfăşoară activităţi într-o zonă defavorizată va da naştere peste noapte la o multitudine de IMM-uri cu obiecte de activitate diferite, care vor urmări, în special, obţinerea facilităţilor şi mai puţin realizarea obiectivelor impuse de actele legale.

În aceste condiţii, solicit organelor îndreptăţite să ne prezinte cum consideră că vor putea urmări respectarea corectă a legislaţiei IMM-urilor şi a zonelor defavorizate, ştiind că până în prezent în România orice facilitate a dus la îmbogăţiri spectaculoase şi sărăcirea unui segment mai mare de populaţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul Taban, din partea ministerului. Vă rog.

Domnul Ion Taban:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

în această interpelare este vorba de facilităţile care se acordă întreprinderilor mici şi mijlocii prin Legea nr.133/1999 şi a întreprinderilor care funcţionează în zonele defavorizate.

Este clar că o serie de facilităţi de care beneficiază întreprinderile din zonele defavorizate sunt mai mari decât facilităţile pentru întreprinderile mici şi mijlocii. În cazul în care aceste întreprinderi mici şi mijlocii funcţionează în aceste zone, bineînţeles că pot beneficia de toate facilităţile, conform legii pentru zonele defavorizate.

În această interpelare am văzut că domnul deputat vizează modul în care se poate urmări de către autorităţile competente respectarea legislaţiei întreprinderilor mici şi mijlocii şi a zonelor defavorizate. Cel puţin în Legea nr.133 şi în Normele de aplicare a Legii nr.133 este foarte clar prevăzut în ce condiţii aceste întreprinderi mici şi mijlocii pot beneficia de facilităţi, cum se urmăreşte acest lucru, iar în opinia noastră este foarte clar reglementat acest lucru.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc, domnule ministru.

Are cuvântul, în continuare, domnul Ludovic Mardari pentru a-şi prezenta cele două interpelări.

Domnul Ludovic Mardari:

Mă numesc Mardari Ludovic, sunt deputat de Timiş al Partidului România Mare.

Prima interpelare este adresată domnului prim-ministru Adrian Năstase.

Vă aduc la cunoştinţă situaţia stânjenitoare în care s-au aflat doamna consilier Brega Tatiana de la Ministerul de Finanţe şi doamna ministru pentru întreprinderile mici şi mijlocii, Silvia Ciornei, cu ocazia dezbaterii proiectului de Lege nr.201/2001 în Comisia economică a Parlamentului.

Prin acest proiect de lege, iniţiatorii, printre care mă aflu şi eu, şi-au propus să aducă unele modificări la art.3 şi 4 ale Legii nr.133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privaţi pentru înfiinţarea şi dezvoltarea IMM-urilor, astfel încât să nu existe interpretări eronate chiar la nivel înalt, aşa cum se va vedea în cele ce urmează.

Doamna consilier Brega Tatiana a afirmat că alimentaţia publică şi activităţile hoteliere la care se adaugă şi comerţul nu beneficiază de prevederile Legii nr.133/1999. Doamna ministru Silvia Ciornei a contrazis-o, afirmând că doar comerţul nu beneficiază de prevederile Legii nr.133, spre deosebire de alimentaţia publică şi activităţile hoteliere, care ar beneficia. În realitate, nici una dintre cele două doamne nu are dreptate. Legea nr.133/1999 prevede la art.4 următoarele: "Alin.1- Întreprinderile mici şi mijlocii care îşi desfăşoară activitatea în sfera producţiei de bunuri materiale şi servicii se definesc în funcţie de numărul mediu scriptic anual de personal. Alin.2. Nu se încadrează în prevederile prezentei legi societăţile bancare, societăţile de asigurare şi reasigurare, societăţile de administrare a fondurilor financiare de investiţii, societăţile de valori mobiliare şi societăţile cu activitate exclusivă de comerţ exterior."

După cum se constată, în afară de excepţiile de la alin.2, toate IMM-urile beneficiază de prevederile acestei legi. Economia ţării se împarte în sfera producţiei şi în sfera serviciilor. În sfera serviciilor intră şi comerţul, alimentaţia publică şi activităţile hoteliere. A se vedea în acest sens hotărârea Guvernului nr.53 din 25 februarie 1999, Monitorul Oficial nr.78 bis, pag. 10 şi anexele.

Bineînţeles că iniţiativa legislativă nr.201/2001 a fost respinsă în comisie cu 12 la 10 datorită comenzii primite de PDSR în legătură cu modul de votare, dar nebuloasa persistă în gândirea celor două persoane importante amintite anterior.

Domnule prim-ministru,

Dacă excluderea celor 3 activităţi amintite anterior va fi menţinută în continuare, încălcându-se astfel spiritul şi litera legii, vă rog ca în toate declaraţiile pe care le veţi face în mass-media să respectaţi adevărul şi să afirmaţi că sprijiniţi doar 15% dintre IMM-uri care fac producţie, deoarece alimentaţia publică, activităţile hoteliere şi comerţul reprezintă peste 80% din această categorie de întreprinderi.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule Mardari.

Da, mai aveţi o interpelare, vă rog să o faceţi şi pe aceea şi vă dă răspunsul domnul Zelenco.

Domnul Ludovic Mardari:

Mai am două...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Deci citiţi-le, mai pe scurt, dacă puteţi.

Domnul Ludovic Mardari:

Le-am prezentat pe scurt data trecută.

A doua interpelare este adresată domnului Iacob Zelenco, secretar de stat la Autoritatea pentru privatizare şi administarea participaţiunilor statului, precum şi doamnei Silvia Ciornei, ministru pentru Întreprinderile mici şi mijlocii.

La data de 26 februarie 2001 am supus atenţiei Guvernului urgentarea vânzării spaţiilor aflate în administrarea primăriilor, solicitate de întreprinzătorii care le deţin sub formă de chirie. La vremea respectivă am primit răspunsul că va apare în cel mult 3 săptămâni o ordonanţă de urgenţă care va reglementa această situaţie. De atunci au trecut 3 luni fără nici un rezultat concret în această direcţie. Ar fi fost timp suficient chiar pentru adoptarea unei legi. Astăzi vreau să reţin atenţia cu vânzarea unei alte categorii de spaţii active pentru care există lege, şi anume Legea nr.133/1999. Potrivit art.12 din Legea nr.133/1999, societăţile comerciale cu capital majoritar de stat sunt obligate ca în termen de 90 de zile să încheie contracte de vânzare-cumpărare cu IMM-urile care deţin spaţiile în locaţie sau cu titlu de chirie.

Cu toate acestea, nu toţi managerii societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat se supun acestei prevederi legale. Vă ofer un exemplu în acest sens: S.C. Centromag SA cu sediul în Timişoara, str.Piaţa Unirii nr.6, care se află în proces din anul 1999 cu S.C.Banatul turism SA, cu sediul în Timişoara str.Piaţa 1 Mai nr.2, care nu vrea să-şi vândă un spaţiu pe care îl deţine cu chirie încă din anul 1991. Anexez sentinţa emisă de Tribunalul Timişoara, prin care S.C. Centromag SA a câştigat procesul. Sentinţa nu este executată, deoarece urmează Curtea de Apel. Nu înţeleg de ce este nevoie să se apeleze la justiţie şi să se piardă atât de mult timp. Presupun că astfel de procese mai sunt atât în jud. Timiş, cât şi în alte judeţe din ţară şi nu fac altceva decât să întârzie procesul de privatizare. Problema s-ar putea rezolva foarte simplu. Ministrul autorităţii pentru privatizare ar trebui să intervină şi să reînnoiască dispoziţiile către societăţile comerciale cu capital majoritar de stat, să vândă activele aflate în chirie la solicitarea chiriaşilor, chiar dacă între timp s-a ajuns la procese. Managerii care se împotrivesc acestei privatizări să fie amendaţi în conformitate cu prevederile aceleiaşi legi, Legea nr.133/1999.

De asemenea, consider că este necesar să se reînnoiască dispoziţiile către societăţile comerciale cu capital majoritar de stat, privind întocmirea listelor cu activele disponibile, neutilizate în conformiate cu art.13 al aceleiaşi legi. Insist pe aceste reînnoiri de dispoziţii, deoarece Guvernul anterior nu a acordat importanţa necesară Legii nr.133/1999 şi nu a verificat în suficientă măsură modul cum este pusă în aplicare. Înfiinţarea Ministerului pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii este bine venită printre altele şi pentru transpunerea în realitate a Legii nr.133/1999.

A treia interpelare este adresată domnului Aurel Constantin Ilie, ministrul apelor şi protecţiei mediului.

Prin această interpelare, doresc să vă prezint procedura relativ greoaie şi costisitoare prin care agenţii economici, indiferent de specificul activităţii lor, reuşesc să-şi obţină autorizaţia de mediu. Mă refer la Agenţia de protecţia mediului Timişoara, dar presupun că situaţia este aceeaşi în toate judeţele ţării.

În primul rând, agentul economic îşi pregăteşte documentaţia necesară. Dacă nu şi-o poate întocmi singur plăteşte câteva milioane de lei unui proiectant. Urmează anunţul privind intenţia de obţinere a autorizaţiei de mediu pentru care plăteşte câteva sute de mii de lei. După 30 de zile depune dosarul cuprinzând documentaţia şi anunţul amintite anterior. Mai trec câteva luni şi dacă îndeplineşte condiţiile, în urma verificărilor făcute de inspectorii de mediu, după ce plăteşte o taxă de un milion de lei primeşte autorizaţia valabilă pentru un an de zile. Pe această autorizaţie sau pe anexele ei, agentul economic nu este atenţionat că dacă doreşte să o prelungească trebuie ca înainte cu cel puţin 30 de zile faţă de data expirării valabilităţii să dea alt anunţ la ziar pentru care plăteşte sute de mii de lei şi abia apoi să se prezinte cu un nou dosar cuprinzând de această dată mai puţine acte dacă nu s-au modificat condiţiile iniţiale, precum şi anunţul în cauză. Dacă nu sunt obiecţii, în urma verificărilor făcute de Agenţia mediului, se plăteşte taxa de 350 000 de lei şi după o anumită perioadă, care poate să fie iarăşi câteva luni, se acordă prelungirea mult dorită.

Dacă, din greşeală, agentul economic nu s-a încadrat cu anunţul la ziar în cele 30 de zile premergătoare datei expirării autorizaţiei poate să-şi ia adio de la prelungire şi toată procedura s-o ia de la capăt, fiind necesară solicitarea unei autorizaţii noi. Luaţi în considerare cheltuielile şi stresul la care sunt supuşi agenţii economici pentru obţinerea şi a celorlalte autorizaţii sau avize şi veţi constata că li se poate da titlul de "luptători cu birocraţia românească".

Desigur că Ministerul Mediului actual a preluat acest mod de lucru deficitar de la Guvernul anterior. Aş vrea să ştiu ce măsuri intenaţionaţi să luaţi pentru simplificarea procedurii referitoare la autorizare, astfel încât să existe o diferenţiere între agenţii economici care prezintă un grad ridicat de pericol privind poluarea mediului, a se avea în vedere, de exemplu, cei care otrăvesc râurile ţării, şi agenţii economici care prezintă un grad de pericol redus la inexistent.

În aceste ultime două cazuri nu credeţi că ar trebui ca autorizaţiile să fie acordate pe o perioadă de 3 ani, respectiv de 5 ani?

De asemenea, nu ar fi civilizat şi corect ca salariaţii agenţiilor de mediu, înainte de expirare autorizaţiilor, să anunţe agenţii economici în cauză să întreprindă demersurile necesare, în timp util, pentru a nu suporta consecinţe nedorite de către aceştia din urmă?

V-am supus atenţiei aceste probleme, deoarece actualul Guvern susţine că intenţionează să simplifice procedurile în ceea ce priveşte înfiinţarea şi începerea activităţii unei firme.

Exprim întreaga gratitudine şi rog respectuos ca răspunsurile să-mi fie comunicate şi în scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc, domnule Mardari.

Are cuvântul domnul Taban pentru a da răspunsul la prima interpelare, după care urmează domnul Iacob Zelenco.

Domnul Ion Taban:

În legătură cu interpelarea adresată primului ministru al Guvernului României de către domnul deputat Ludovic Mardari, punctul de vedere al Guvernului a fost exprimat şi prezentat în şedinţa Camerei Deputaţilor, din data de 21 mai 2001. Aş vrea să fac unele precizări, dacă îmi permiteţi, pentru că este clar că, prin acest punct de vedere, alimentaţia publică şi activităţile hoteliere sunt considerate servicii, deci beneficiază de facilităţile acordate prin Legea nr.133 modificată prin Ordonanţa Guvernului nr. 297. În schimb, comerţul nu este prins în aceasteă ordonanţă, deci nu beneficiază de facilităţi.

Conform Hotărârii Guvernului, nr.53/1999 a fost aprobată clasificarea produselor şi serviciilor asociate activităţilor. Clasificarea activităţilor din economia naţională a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.656 din 1997. Eu cred că n-ar trebui să facem o confuzie între activităţile economice, care sunt cele din Hotărârea Guvernului nr.656/1997, şi produsele şi serviciile asociate, respectiv cele prevăzute în Hotărârea Guvernului nr.53/1999. În conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.656, comerţul cu ridicata şi cu amănuntul reprezintă activităţi economice distincte, prevăzute în Secţiunea H, care au ca obiect cumpărarea şi vânzarea de mărfuri. Chiar dacă aceste activităţi au asociate servicii, conform Hotărârii Guvernului nr.53/1999 acestea nu le transformă în activităţi de prestări servicii, care sunt prevăzute distinct în CAEN. Trebuie menţionat că producţia presupune un proces de transformare şi creare a unor bunuri materiale. Prin prestarea de servicii se înţelege acel gen de activitate utilă care se desfăşoară în vederea realizării unui scop, fără a se materializa în obţinerea unui produs. Iar comerţul are ca obiect intermedierea de bunuri, cumpărarea şi revânzarea de bunuri, aspecte care au fost avute în vedere şi de Normele metodologice ale Legii nr.133/1999, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.244/2001, pct.1 şi 2.

Deci, în concluzie, poziţia Guvernului, exprimată de Ministerul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Cooperaţiei, a fost cea expusă şi în şedinţa Camerei Deputaţilor din data de 21 mai.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Mulţumesc, domnule Taban.

Are cuvântul domnul Iacob Zelenco.

Domnul Iacob Zelenco:

Mă numesc Iacob Zelenco. Sunt secretar de stat la Autoritatea pentru Privatizare.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnule deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră, menţionez următoarele.

În primul rând, Societatea Comercială de Turism "Banatul" Timişoara la care faceţi referire s-a transferat din administrarea APAPS la Ministerul Turismului. Pe de altă parte, contractul de închiriere a fost pus în aplicare în timpul guvernării trecute şi, ca atare, nu cunoaştem amănunte cu privire la acest contract. Cu toate acestea, am demarat, urmare interpelării dumneavoastră, controlul la societatea respectivă, rezultând următoarele: spaţiul ocupat de "CENTRUMAC PRIVAT" S.A. cu magazinul "Mercur" se află la parterul Hotelului Timişoara Corp D, şi aşa cum rezultă din datele la zi, acest spaţiu este ocupat în mod ilegal, întrucât contractul de închiriere nr.3751/125 din 1996 a expirat la data de 1.III.1998. Tribunalul Timiş urmează să se pronunţe în apel la data de 29 mai 2001, respectiv mâine, pentru încetarea suspendării evacuării silite şi, ca urmare, soluţia în final va fi cea care va fi stabilită de către justiţie, întrucât APAPS nu este abilitat să intervină în litigiile ce decurg din contractele comerciale încheiate de societăţile comerciale cu terţii.

În ceea ce priveşte aplicarea prevederilor Legii nr.133/1999, precizăm următoarele: în conformitate cu prevederile art.12 din Legea 133, societăţile comerciale cu capital majoritar de stat au obligaţia de a vinde către întreprinderile mici şi mijlocii activele disponibile utilizate de către acestea în baza unor contracte de închiriere, locaţie de gestiune, asociere în participaţiune.

Prin aplicarea prevederilor art.14 alin.1, obligaţia instituţiei noastre este de a-şi mandata reprezentanţi în adunarea generală a acţionarilor pentru a determina vânzarea acestor active, în condiţiile în care acestea sunt disponibile în raport cu activitatea societăţii. Ca urmare, în conformitate cu această iniţiativă a Guvernului de a relansa facilităţile pentru IMMR-uri, conducerea APAPS a elaborat Ordinul nr.1 din 4.I.2001 prin care se solicită tuturor societăţilor comerciale din portofoliu ca atunci când au solicitări pentru astfel de închirieri şi de solicitări de punere în aplicare a Legii nr.133, să solicite imediat manadat special conducerii APAPS pentru a soluţiona aceste cereri.

Mai menţionez că, de altfel, lista cu activele disponibile a fost deja transmisă la Registrul Comerţului.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Mulţumesc, domnule Zelenco.

Are cuvântul domnul Ianculescu de la Ministerul Mediului.

Domnul Ovidiu Ianculescu:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Aspectele semnalate de domnul deputat Ludovic Mardari în interpelarea sa sunt reale, iar Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului este direct interesat în eliminarea din actele normative existente a aspectelor birocratice semnalate şi care au ca efect îngreunarea procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu.

Considerăm că actuala reglementare, deşi a urmărit în mare parte armonizarea cu legislaţia Uniunii Europene, a introdus unele etape care, pentru agenţii economici a căror activitate nu are impact asupra mediului, nu sunt absolut necesare a fi parcurse. În acest context, ministerul nostru are în vedere aplicarea unor măsuri imediate pentru simplificarea procedurilor de emitere a autorizaţiilor de mediu, în special pentru categoriile de lucrări de investiţii care nu modifică prin activitatea lor calitatea factorilor de mediu.

De asemenea, termenele de valabilitate ale actelor de reglementare, respectiv acorduri de mediu sau autorizaţii, în noua procedură de reglementare, se propune a fi de minim 2 ani. Au fost dispuse deja măsuri prin inspectoratele judeţene de protecţia mediului ca toţi agenţii economici a căror autorizaţie de mediu îşi pierde valabilitatea, să fie atenţionaţi în scris de către emitentul actului de reglementare respectiv, cu 60 de zile înainte de expirarea acestuia.

Vă aducem la cunoştinţă că, prin acţiunea de înscriere a societăţilor comerciale nou înfiinţate, s-a luat deja măsura eliminării emiterii acordului de mediu înainte de data înfiinţării, urmând ca procedura necesară obţinerii acestuia să se deruleze după ce societatea comercială şi-a început activitatea.

De asemenea, vă facem cunoscut că specialiştii ministerului nostru, împreună cu cei ai altor ministere interesate, în cadrul unor grupuri de lucru interministeriale, analizează în prezent posibilităţile reale şi imediate de simplificare a procedurilor de autorizare pentru activităţile desfăşurate în special de întreprinderile mici şi mijlocii. În acest sens, se au în vedere măsuri cum ar fi: simplificarea substanţială a procedurii actuale de obţinere a acordului de mediu pentru activităţi cu impact redus asupra mediului; introducerea unor acorduri de mediu bazate pe o autodeclaraţie a agentului economic; eliminarea studiilor de impact şi a bilanţurilor de mediu pentru situaţiile prevăzute în cazurile de mai sus.

Avem în continuare în vedere şi alte măsuri concrete la nivelul unităţilor teritoriale de protecţie a mediului, în sensul scurtării termenelor de analiză a documentaţiilor tehnice şi de emitere a autorizaţiilor de mediu, precum şi desfiinţarea, dacă se poate, în totalitate, a procedurilor birocratice.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Ervin-Zoltán Székely.

(Domnul deputat Ludovic Mardari îşi exprimă dorinţa de a lua cuvântul)

Nu mai vă permit nimic. Deci, domnul deputat Székely Ervin-Zoltán.

Vă puneţi de acord amândoi, vă rog frumos!

Domnul Székely Ervin-Zoltán:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată domnului prim-ministru Adrian Năstase şi se referă la politica Guvernului privind retrocedarea bunurilor care au aparţinut cultelor religioase recunoscute de lege şi comunităţii cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România.

Sediul Episcopiei Romano-Catolice din Oradea, folosit actual de Muzeul Ţării Crişurilor ar fi trebuit restituit episcopiei, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.13 din 7 iulie 1998 privind restituirea unor imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România. Considerându-se Muzeul Ţării Crişurilor un obiectiv cultural de importanţă naţională, episcopia a înţeles să aştepte găsirea unui nou sediu pentru muzeu. Vineri, 11 mai 2001, aflat în vizită la Oradea, Ministerul Culturii şi Cultelor, domnul Răzvan Theodorescu, a declarat referindu-se la folosinţa actuală a sediului Episcopiei Romano-Catolice din Oradea de către Muzeul Ţării Crişurilor că acesta va rămâne sediul muzeului, nu va fi niciodată retrocedat Episcopiei Romano-Catolice, iar dacă instanţa va decide restituirea, atunci se vor plăti despăgubiri Episcopiei Romano-Catolice.

Prin această afirmaţie, ministrul culturii şi cultelor declară implicit că nu doreşte să respecte legea , în speţă, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.13 din 1998, şi nici hotărârea judecătorească, în cazul în care va fi defavorabilă.

Conform Programului de guvernare pe perioada 2001-2004, refacerea încrederii în actul justiţiei şi în mecanismele de impunere a legalităţii şi ordinii publice are caracter de urgenţă pentru Executiv, în vederea asigurării protecţiei drepturilor şi siguranţei cetăţeanului.

În acest scop, s-a stabilit că se va acţiona pentru asigurarea supremaţiei legii şi respectarea ierarhiei actelor normative pentru ca legea să-şi recapete rolul pe care-l are în orice stat de drept, Guvernul angajându-se să asigure un sistem judiciar independent şi responsabil, fundamentat pe respectarea principiilor statului de drept, care să fie eficient, funcţional şi apropiat de cetăţean.

Considerăm inacceptabilă o astfel de declaraţie din partea unui membru al Guvernului şi, având în vedere obiectivele programului de guvernare, rog pe domnul prim-ministru Adrian Năstase să precizeze dacă declaraţia făcută la Oradea de către ministrul culturii şi cultelor reprezintă poziţia oficială a Guvernului României în această problemă sau o părere personală şi să menţioneze care este poziţia generală a Guvernului României în privinţa retrocedării bunurilor care au aparţinut cultelor religioase recunoscute de lege şi comunităţii cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Mulţumesc.

Are cuvântul domnul Pâslaru.

Domnul Dumitru Pâslaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt secretar de stat Dumitru Pâslaru, Ministerul Culturii şi Cultelor.

Am onoarea să răspund interpelării domnului Székely Ervin în legătură cu retrocedarea clădirii care a aparţinut Episcopiei Romano-Catolice din Oradea.

Imobilul Episcopiei Romano-Catolice din Oradea, astăzi sediul Muzeului Ţării Crişurilor, a intrat în proprietatea statului român cu titlu în baza unei donaţii confirmate printr-un act cu valoare juridică. Regimul juridic al imobilelor care au aparţinut cultelor religioase sau comunităţilor minorităţilor naţionale este reglementat, cum ştiţi, potrivit art.8 alin.2 şi art.16 alin.1 şi 2 din Legea 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. Conform acestei legi, regimul juridic al imobilelor menţionate "va fi reglementat prin acte normative speciale. Până la adoptarea acestor reglementări este interzisă înstrăinarea imobilelor în cauză sau schimbarea destinaţiei acestora."

Pe de altă parte, imobilul respectiv face obiectul unui proces în instanţă, până la a cărui soluţionare nu se poate acţiona încă legal pentru schimbarea destinaţiei şi a proprietarului clădirii în cauză.

Prin urmare, aşteptăm întrunirea comisiei speciale guvernamentale care va lua în discuţie chestiunea retrocedării imobilelor revendicate, se va elabora un act normativ special pentru retrocedarea fiecărui obiect, fiecărei instituţii, fiecărei clădiri în această situaţie şi, în funcţie de lege, se va decide. De principiu, Guvernul României va acţiona pentru retrocedarea în cadrul legal a clădirilor care au aparţinut cultelor religioase şi comunităţilor minorităţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul Adrian Moisoiu.

Vă rog, pe scurt!

Domnul Adrian Moisoiu:

Am să fiu foarte scurt, domnule preşedinte, pentru că mi-aţi dat ocazia. De fapt, nu mai cred că este cazul ca să extind întrebarea. Cred că ar trebui răspunsul să-l extind. Îmi pare bine că a apărut domnul secretar de stat Fleşariu în acest sens.

Întrebarea se referea la un proverb românesc care spune că "atunci când dai un deget, pe urmă să nu te miri dacă se suie şi pe divan". Deci, ca urmare a Legii administraţiei publice, aţi văzut declaraţia pe care a dat-o domnul senator Frunda la Târgu-Mureş, la Seminarul cu administraţia publică locală, prin care solicita ca, de acum încolo, salutul în limba română să fie însoţit de un salut în limba maghiară şi de către domnul preşedinte al României, domnul Ion Iliescu, şi de domnul prim-ministru, domnul Adrian Năstase.

Pe de altă parte, domnia sa se mai referea şi la autonomia economică şi financiară, despre care crede că ar fi bine să fie introduse. După părerea noastră, aceasta ar însemna o autonomie totală în sânul României, deci, practic, să reconstituim Regiunea autonomă maghiară, ca un prim pas pentru o Ungarie mică pe teritoriul unei Românii mici.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc şi eu.

Are cuvântul domnul Fleşariu.

Domnul Ionel Fleşariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Folosirea limbii române ca unică limbă oficială a statului român este consfinţită în legea fundamentală a ţării, Constituţia din anul 1991, şi în multe alte legi adoptate de Parlament. Nimeni nu poate impune, indiferent de poziţia pe care o deţine în stat, folosirea altei limbi oficiale în relaţiile dintre cetăţenii României.

Legea administraţiei publice locale stipulează la art.43 alin.3 că lucrările şedinţelor consiliului local se desfăşoară în limba română, limbă oficială a statului. În consiliile locale în care consilierii aparţinând unei minorităţi naţionale reprezintă cel puţin o treime din numărul total, la şedinţele de consiliu, se poate folosi şi limba maternă a minorităţii respective. În toate cazurile – subliniază textul de lege – actele se redactează în limba română.

Declaraţiile unor personalităţi politice nu au nici o relevanţă asupra modalităţilor de aplicare şi respectare a legii. Ele rămân simple opinii care pot trezi în unii dintre noi emoţii mai profunde sau, dimpotrivă, pot trece neobservate. Excesele în atitudini şi declaraţii din partea unor persoane publice, mai ales dacă acestea sunt personalităţi marcante ale vieţii politice, socotim că sunt dăunătoare unui climat politic normal şi pot afecta buna înţelegere şi conlucrare dintre cetăţenii ţării.

Guvernul României, în demersurile sale pentru aplicarea programului de guvernare, acţionează pentru aplicarea corectă a legii pe întreg cuprinsul ţării şi în toate activităţile sociale. Guvernul României dezavuează tendinţele extremiste de orice natură, indiferent de unde ar veni acestea. Acolo unde se impune, va acţiona cu fermitate pentru întronarea legii, pentru respectarea acesteia în spiritul şi litera ei.

Cu stimă, semnează domnul ministru Octavian Cozmâncă.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Domnul Sonea.

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea era adresată Ministerului Învăţământului. Era vorba despre o acţiune care, printr-un ordin al ministrului învăţământului de la începutul anului, proceda la lichidarea reţelei învăţământului care depindea de sistemul de cooperaţie.

Se spunea în ordin că datorită unor concluzii trase de anumite comisii care au verificat modul de notare, modul de desfăşurare a examenelor sau modul de eliberare a anumitor documente de studii, acest sistem este deficitar şi trebuie desfiinţat. Urma ca aceste şcoli care au clase terminale să-şi desfăşoare examenele şi eliberarea actelor de studiu să se facă de şcolile la care aceste structuri ale cooperaţiei erau arondate.

Eu întrebam dacă această situaţie este cu caracter generalizat, ce situaţii concrete au dus la generalizarea măsurilor. A face ca un liceu de cooperaţie sau şcoală de cooperaţie să fie subordonată, la această dată, unei şcoli pentru deficienţi mintali mi se pare un lucru, totuşi, puţin exagerat. Deci, era problema dacă, într-adevăr, constatările făcute au impus şi în ce măsură nu se au în vedere alte scopuri cu această reţea, care este foarte bine dotată, cel puţin în anumite localităţi, au o bază materială, au o încadrare şi să nu uităm că în acest sistem învaţă copii cu condiţii materiale destul de reduse, îi pregătesc pentru nişte meserii care sunt mai puţin structurate în licee sau în alte reţele de învăţământ.

Vă rog, pentru clarificare, dacă măsura era într-adevăr necesară pentru toate şcolile din reţeaua de cooperaţie.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumesc, domnule Sonea.

Are cuvântul domnul Molan. Vă rog!

Domnul Vasile Molan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Potrivit art.117 din Legea nr.84/1995, modificată şi completată, "învăţământul cooperatist se desfăşoară în unităţi care sunt în proprietatea asociaţiilor cooperatiste".

De asemenea, în acelaşi articol, se menţionează că "unităţilor de învăţământ cooperatist li se aplică prevederile art.115". Acest articol 115 se referă la învăţământul particular. Deci, şcolile cooperatiste, ca să poată susţine examene de absolvire, au nevoie de acreditare. Întrucât şcolile cooperaţiei nu au fost acreditate, nu pot da examene de absolvire în unităţile respective, deci, nu pot deţine acte de studii. Se observă că Ministerul Educaţiei şi Cercetării a luat măsurile menţionate în interpelare pentru a respecta legea, nu pentru deficienţele constatate.

În 1999 şi în 2000, unităţile de învăţământ cooperatist au susţinut examene de absolvire în şcolile proprii. Aceasta fiind o abatere de la lege. Ministerul Educaţiei şi Cercetării a recunoscut aceste examene ca să nu producă greutăţi absolvenţilor. Este clar că ministerul nu a urmărit decât respectarea legii şi nicidecum să facă greutăţi învăţământului cooperatist. Mai mult, Ministerul Educaţiei susţine prin fonduri profesorii de cultură generală de la aceste instituţii.

Sigur că, în această situaţie, deşi e prevăzut în lege, unităţile de învăţământul cooperatist nu doresc să susţină examenele finale, până la acreditare, în instituţiile de stat, aşa cum prevede legea. Dar noi nu putem să acceptăm decât prevederea legală.

Vă precizăm, de asemenea, domnule deputat, că în sistemul cooperatist funcţionează 6 unităţi în sistemul CENTROCOOP şi 12 în sistemul UCECOM. Vi le prezentăm, aşa cum aţi solicitat, în anexa la răspunsul scris care vi l-am trimis dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Declar închise lucrările şedinţei noastre de astăzi.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,45.