Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Constantin Niţă şi Radu Stroe, secretari.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rog să vă aşezaţi pe locurile dumneavoastră şi să-mi permiteţi să declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că, din totalul celor 345 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 261, sunt absenţi 84, din care participă la alte acţiuni parlamentare 23.

Îl rog pe domnul secretar Radu Stroe să vină la prezidiu să constituim corect prezidiul.

Până atunci, vă rog să-mi permiteţi să vă prezint informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate în Camera Deputaţilor, care urmează a fi avizate de comisiile permanente.

1. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.82/2000 privind scutirea de la plata dreptului de import a bunurilor achiziţionate în cadrul Proiectului de Geothermie Călimăneşti.

Cu acest proiect a fost sesizată în fond Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, iar pentru avize Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 22 iunie 2001.

În conformitate cu prevederile art.107, alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.226/2000 privind circulaţia juridică a terenurilor cu destinaţie forestieră.

Cu acest proiect de lege, au fost sesizate în fond, urmând a elabora raport comun, - Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, iar pentru avize Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.

Stimaţi colegi,

Cred că puteţi comunica unii cu alţii şi într-un mod mai temperat, inclusiv la telefoane, ca să putem să ne desfăşurăm civilizat lucrările!

Termen de depunere a raportului: 22 iunie 2001.

În conformitate cu prevederile art.107, alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.64/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr.188/2000 privind executorii judecătoreşti.

Cu acest proiect a fost sesizată în fond Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 22 iunie 2001.

Proiectul urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

În conformitate cu prevederile art.107, alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.83/2001 privind transmiterea temporară a unor imobile situate în municipiul Bucureşti, din administrarea Regiei autonome "Locato" în administrarea consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.

Cu acest proiect de lege, au fost sesizate în fond Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, iar pentru avize Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 22 iunie 2001.

În conformitate cu prevederile art.107, alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Stimaţi colegi,

Încă o dată, vă rog comunicaţi ce aveţi de comunicat, până începem propriu-zis şedinţa, mai temperat.

5. Proiect de Lege privind ratificarea Contractului de finanţare dintre România, Banca Europeană de Investiţii şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, semnat la Luxemburg, la 18 decembrie 2000 şi la Bucureşti, la 19 decembrie 2000, pentru finanţarea Proiectului privind infrastructura urbană în Bucureşti.

Cu acest proiect au fost sesizate în fond Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi pentru avize Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 2 iulie 2001.

6. Proiect de Lege pentru acordarea dreptului Editurii Academiei Române, Bibliotecii Academiei Române şi Casei Oamenilor de Ştiinţă, de a obţine şi folosi mijloace extrabugetare.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate în fond Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport ţi pentru avize Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 2 iulie 2001.

7. Propunerea legislativă pentru modificarea art.4 al Legii nr.156/1997 privind acoperirea financiară a datoriilor faţă de stat.

Cu această propunere legislativă, au fost sesizate în fond Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi pentru aviz Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 17 iulie 2000.

8. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr.97/2000, cu modificările ulterioare privind organizaţiile cooperatiste de credit.

Au fost sesizate în fond Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi pentru aviz Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 17 iulie 2001.

9. Propunerea legislativă privind amânarea aplicării prevederilor art.17, 40, 43 şi 90, alin.2 din Legea nr.215/2001 a administraţiei publice locale.

Cu această propunerea legislativă, a fost sesizată în fond Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi pentru aviz Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 17 iulie 2001.

10. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.75/12 iulie 1996 privind stabilirea zilelor de sărbători legale în care nu se lucrează.

Cu această propunere legislativă a fost sesizată în fond Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 17 iulie 2001.

11. Proiectul de Lege pentru finalizarea procesului de privatizare a Băncii Agricole SA.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate în fond, urmând a elabora raport comun, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, iar pentru aviz Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 22 iunie 2001.

În conformitate cu prevederile art.107, alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

12. Propunere legislativă privind protecţia informaţiilor clasificate.

Cu această propunere legislativă, au fost sesizate în fond, pentru a elabora raport comun, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, iar pentru avize Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii şi Comisia specială a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului de Informaţii Externe.

Termen de depunere a raportului: 22 iunie 2001.

În conformitate cu prevederile art.107, alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

13. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.85/2001 pentru suspendarea aplicării prevederilor art.79 din Legea nr.164/2001 privind pensiile militare de stat.

Cu acest proiect de lege, au fost sesizate în fond Comisia pentru muncă şi protecţie socială, iar pentru avize Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 22 iunie 2001.

În conformitate cu prevederile art.107, alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

14. Proiectul de Lege privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă.

Cu acest proiect de lege, au fost sesizate în fond Comisia pentru muncă şi protecţie socială, iar pentru avize Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 22 iunie 2001.

În conformitate cu prevederile art.107, alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

15. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.214/1999 privind acordarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracţiuni săvârşite din motive politice, precum şi persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive .

Cu acest proiect de lege, au fost sesizate în fond Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi pentru aviz Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.

Termen de depunere a raportului: 22 iunie 2001.

În conformitate cu prevederile art.107, alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

16. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.274/2000 pentru modificarea art.5 din Ordonanţa de urgenţă nr.214/1999 privind acordarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracţiuni săvârşite din motive politice, precum şi persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive.

Cu acest proiect de lege, au fost sesizate în fond Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi pentru aviz Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.

Termen de depunere a raportului: 22 iunie 2001.

În conformitate cu prevederile art.107, alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

17. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.66/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr.152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe.

Cu acest proiect de lege, au fost sesizate în fond Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, şi pentru avize Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 22 iunie 2001.

În conformitate cu prevederile art.107, alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

18. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.67/2001 pentru abrogarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.137/2000 privind modul de acordare a sumelor de bani reprezentând ajutoare şi plăţi compensatorii de care beneficiază, potrivit legii, cadrele militare trecute în rezervă sau direct în retragere.

Cu acest proiect de lege, au fost sesizate în fond Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi pentru avize Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 22 iunie 2001.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

19. Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente.

Cu acest proiect de lege, au fost sesizate în fond, pentru a elabora raport comun, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, iar pentru avize Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 22 iunie 2001.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

20. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art.8 şi 12 ale Legii nr.33/1996 privind repunerea în unele drepturi economice a locuitorilor Munţilor Apuseni.

Cu această propunere legislativă, au fost sesizate în fond Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, iar pentru avize Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.

Termen de depunere a raportului: 17 iulie 2001.

21. Proiectul de Lege privind drepturile luptătorilor din rezistenţa armată anticomunistă din perioada 6 martie 1945 - august 1964.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate, în vederea reexaminării, în fond Comisia pentru muncă şi protecţie socială, iar pentru avize Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci omisia pentru buget, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 2 iulie 2001.

22. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor dispoziţii din Codul penal referitoare la infracţiuni privind viaţa sexuală.

Cu acest proiect de lege, au fost sesizate în fond Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, iar pentru aviz Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.

Termen de depunere a raportului: 22 iunie 2001.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Vă rog să-mi permiteţi, în continuare, să vă prezint o notă cu privire la legile depuse la secretarul general în vederea sesizării de către dumneavoastră a Curţii Constituţionale.

Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.294/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr.145/1998.

Legea pentru aprobarea scutirii de la plata taxei pe valoarea adăugată a unor bunuri importate şi servicii efectuate de prestatori cu sediul în străinătate necesare înzestrării Serviciului de Telecomunicaţii Speciale.

Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.53/2001 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România, Banca Europeană de Investiţii şi Compania Naţională de Transport "Transelectrica".

Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.54/2001 pentru ratificarea Acordului de garanţie dintre România şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare privind Proiectul pentru Compania Naţională de Transport "Transelectrica".

Legea pentru ratificarea Convenţiei dintre România şi Statele Unite Mexicane pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale.

Legea privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.98/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr.85/1992 privind vânzarea de locuinţe, spaţii cu alte destinaţie.

Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.83/1999 pentru modificarea Anexei nr.II/2 la Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază din sistemul bugetar.

Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.185/2000 pentru modificarea Anexei IV/2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.24/2000.

Permiteţi-mi, în continuare, să vă prezint 4 comisii de mediere pentru aprobarea dumneavoastră.

Pentru Comisia de mediere la Proiectul Legii protejării monumentelor istorice: din partea Grupului PDSR - Voicu Mădălin, Moldovan Carmen Ileana, Nicolicea Eugen; din partea Grupului PRM - Bălăeţ Mitică, Vasilescu Lia Olguţa; din partea Grupului PNL - Haşotti Puiu; din partea Grupului UDMR - Márton Árpad Francisc.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Deputaţii propuşi în Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.83/2000 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical: Brânzan Ovidiu, Burnei Ioan, Popescu Gheorghe - din partea Grupului Social-Democrat şi Umanist; Abiţei Ludovic - PRM; Ivănescu Paula Maria - PD; Luchian Ion - PNL; Pataki Iulia - UDMR.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă dacă sunt voturi?

Abţineri?

Unanimitate.

Deputaţii propuşi în Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.237/2000 pentru modificarea Legii nr.21/1999 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor: Boajă Minică, Gubandru Aurel, Neamţu Horia Ioan - Grupul Social-Democrat şi Umanist; Holtea Iancu, Moisescu George Dumitru - PRM; Videanu Adriean - PD; Sali Negiat - Grupul minorităţilor naţionale.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.127/2000 privind organizarea doctoratului şi a studiilor avansate în cadrul Academiei Române: Andronescu Ecaterina, Andea Petru, Antonescu Napoleon Niculae - Grupul Social-Democrat şi Umanist; Magheru Paul, Ionescu Costel Marian - PRM; Baciu Mihai - PD; Ionescu Anton - PNL.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

V-aş ruga, în continuare, să fiţi de acord cu cererea Grupului UDMR pentru schimbarea deputatului Kerekes Károly din Comisia de mediere la Proiectul de Lege privind exercitarea profesiunii de asistent medical cu doamna deputat Pataki Iulia.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abţineri?

În unanimitate s-a adoptat şi această cerere.

Vă rog, în continuare, să fiţi de acord cu cererea Grupului parlamentar al PRM de a numi pe domnul deputat Octavian Mircea Purceld în locul domnului deputat Zisu Stanciu în Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare. Vă amintesc că domnul deputat Zisu Stanciu şi-a dat demisia din Grupul parlamentar al PRM.

Cine este pentru înlocuirea domnului Zisu Stanciu cu domnul Octavian Mircea Purceld? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, s-a adoptat această înlocuire.

De asemenea, tot Grupul parlamentar al PRM solicită înlocuirea domnului deputat Augustin Lucian Bolcaş cu domnul deputat Radu Ciuceanu în Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii.

Cine este pentru această înlocuire? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vă amintesc că cei doi colegi urmează să fie votaţi în funcţiile de conducere în comisii şi ulterior ne vor anunţa în plen înlocuirile respective, pentru că şi funcţia de preşedinte şi funcţia de vicepreşedinte se votează de către membrii comisiilor respective. După aceea vom opera modificarea în hotărârea Camerei Deputaţilor.

Trecem, acum, potrivit ordinii de zi ce v-a fost anunţată, la rapoartele de mediere pe care le avem înscrise. Şi începem cu Raportul de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.83/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr.50/1996 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti.

Stimaţi colegi,

Am reclamaţii cu privire la audiţia în sală, dar v-aş ruga şi pe dumneavoastră să faceţi mai multă linişte, ca să ne putem auzi unii pe ceilalţi, să putem urmări textele propuse de Comisia de mediere.

Deci, la aprobarea acestei ordonanţe, există două puncte supuse medierii. La punctul 1, cel cu privire la articolul unic, ni se propune de Comisia de mediere, în unanimitate, textul Camerei Deputaţilor şi, în consecinţă, nu se fac dezbateri sau vot şi, de asemenea, la punctul 2, cel referitor la art.VIII, pentru care noi am propus abrogarea şi Comisia de mediere ne propune textul Camerei Deputaţilor, adică soluţia Camerei Deputaţilor, în unanimitate.

Nu se fac dezbateri, nici vot şi, în consecinţă, supun raportul, în întregime, votului dumneavoastră final.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi, 261 de colegi.

Urmează raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional.

Vă amintesc că suntem în continuarea dezbaterilor, am ajuns până la punctul 6 din raportul Comisiei de mediere.

Vă semnalez faptul că este prezent şi reprezentantul Ministerului Culturii.

La punctul 6, Comisia de mediere ne propune textul Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni cu privire la acest text? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vă rog să observaţi, la punctul 6: textul Senatului a fost şi pentru alineatul introductiv şi pentru lit.a), b) şi c).

La punctul 7, Comisia ne propune un text comun.

Dacă aveţi observaţii la textul comun de la punctul 7? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abţineri?

În unanimitate, s-a adoptat textul comun al Comisiei de mediere.

La punctul 8, Comisia ne propune, pentru alin.1, 2 şi 3, textul Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni la această opţiune a comisiei? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, s-a adoptat textul Senatului, la punctul 8, referitor la art.8, alin.1, 2 şi 3.

Comisia ne propune textul Camerei Deputaţilor, la alin.4 al art.8 şi, în consecinţă, nu se fac dezbateri şi nici vot.

La punctul 9, cu referire la art.I, punctul 2, art.2¹, Comisia ne propune textul Camerei Deputaţilor, în unanimitate. Nu se fac dezbateri şi nici nu se supune la vot, potrivit Regulamentului Camerei.

La punctul 10 cu privire la art.I, punctul 9, se propune textul Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La punctul 11, ni se propune tot textul Senatului.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La punctul 12, ni se propune textul Senatului.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

La punctul 12, specificaţi la care din alineate.

Domnul deputat Puiu Haşotti.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

La punctul 12, b).

Domnul Valer Dorneanu:

Haideţi să votăm, atunci, punctul a).

Deci, la punctul 12, preambul, nu sunt obiecţii.

Dacă sunteţi de acord cu textul Senatului? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La punctul b), aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Puiu Haşotti:

La punctul b), eu aş propune plenului să rămână varianta Camerei Deputaţilor, care foloseşte vocabula "asumate", dacă vreţi şi pentru simplul motiv că, acum 2 ani, tot noi am aprobat ceea ce s-a hotărât în Conferinţa de la La Valetta şi, după părerea mea, cred că este corect "angajamentele asumate", de vreme ce suntem semnatari ai unei convenţii internaţionale, şi nu "referitoare", cum este varianta Senatului, pentru că acolo se spune "asigură îndeplinirea angajamentelor referitoare la protecţia patrimoniului arheologic" ş.a.m.d.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Firczak:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În varianta Senatului, este prezentă şi sintagma "asumate prin convenţiile internaţionale". Şi, dacă priviţi cu atenţie, textul adoptat de comisie, în unanimitate, în varianta Senatului, este mai cuprinzător decât cel al Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate domnule deputat Puiu Haşotti, eu moderez discuţiile. Îmi cer scuze, de aceea, că îmi revine şi specializarea mea în minte şi, din acest motiv, vă rog să observaţi, totuşi, că există şi cuvântul "asumate", în textul Senatului, deci: "asigură îndeplinirea angajamentelor asumate prin convenţiile internaţionale", iar incidenţa aceasta face aplicare şi intrăm în divergenţă cu Senatul pentru un lucru de rigoare de exprimare, care...

Domnul Puiu Haşotti:

Sunt de acord cu dumneavoastră.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc foarte mult.

Deci cine este pentru textul Senatului? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La lit.d), de asemenea, ni se propune textul Senatului.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La lit.e), Comisia ne propune un text comun.

Dacă sunt observaţii la acest text? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La lit.f) şi h), ni se propune textul Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni la aceste două soluţii? Le-am spus împreună, pentru că sunt la acelaşi punct de pe raportul de mediere.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La punctul 13 din raportul de mediere, care cuprinde, vă rog să urmăriţi art.11, alin.1, lit.a), b), c) şi d), în toate cazurile, ni se propune textul Senatului.

Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Cine este pentru varianta Senatului de la punctul 13? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La punctul 14, comisia ne propune, pentru alin.1, un text comun.

Dacă aveţi observaţii la acest text? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La alin.6 de la art.12, tot la punctul 14 din raport, comisia ne propune textul Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La punctul 15, cel cu privire la art.13, comisia ne propune, pentru alin.1, textul comun.

Dacă aveţi observaţii? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pentru art.13 alin.2, tot la punctul 15 din raportul de mediere, comisia ne propune textul Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La lit.c) de la art.13 alin.2, comisia ne propune tot textul Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La alin.4 de la art.13, comisia ne propune un text comun. Urmăriţi-l la pag.27.

Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pentru punctul 16, comisia ne propune, în unanimitate, textul Camerei Deputaţilor. Deci nu se fac dezbateri, nici vot, după Regulamentul nostru.

La punctul 17, comisia ne propune textul Senatului. În ce priveşte art.14, în divergenţă fiind lit.b), d), g), h), i), j) şi k), pentru toate comisia ne propune textul Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni la textul Senatului? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La punctul 18, comisia ne propune textul Senatului, pentru lit.r).

Dacă sunt obiecţii la acest text? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La punctul 19, comisia ne propune textul Senatului, pentru alin.1, alin.2, lit.a) şi c).

Dacă aveţi obiecţiuni la textul Senatului propus de Comisia de mediere? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La punctul 20, cel cu privire la art.16, comisia ne propune textul Senatului, în unanimitate.

Dacă aveţi obiecţiuni la textul Senatului? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La punctul 21, tot textul Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La punctul 22, pentru alin.1 şi lit.a), comisia ne propune textul Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni la textul Senatului? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pentru lit.d), comisia ne propune textul Camerei Deputaţilor şi, în consecinţă, nu se fac dezbateri şi nici vot.

La lit.e), comisia ne propune un text comun.

Dacă aveţi obiecţiuni la acest text comun aflat la pag.35? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La lit.f), de asemenea, comisia ne propune textul Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru?

Voturi contra?

Abţineri? Unanimitate.

La pct.23, cel cu referire la art.I pct.21 art.18 lit.a) şi c), comisia ne propune pentru ambele litere textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru pct.23 din raportul de mediere? Mulţumesc.

Abţineri?

Voturi contra?

Votat în unanimitate.

La pct.24, comisia ne propune textul Senatului, cel cu privire la art.I pct.22 art.19 alin.1 şi 2. Dacă aveţi obiecţiuni la acest punct? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

La pct.25 ni se propune tot textul Senatului cu privire la art.20. Dacă aveţi obiecţiuni? Repet, pct.25 se referă la art.20, alin.1, 2, lit.a), b), c) şi la alin.3, unde ni se propune textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni la aceste texte? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Tot la pct.25, la art.I, pct.23 cu privire la alin.4, comisia ne propune un text comun. Verificaţi-l la pag.40. Dacă aveţi obiecţiuni la acest text? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

La pct.26, comisia ne propune tot textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni la acest text? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

La pct.27, comisia ne propune textul Senatului la art.22. Dacă aveţi obiecţiuni la acest text, art.22 alin.1? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Pentru art.22 alin.2, tot în pct.27 din raportul de mediere, comisia ne propune un text comun. Urmăriţi-l la pag.42, dacă aveţi obiecţii? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

La pct.28, comisia ne propune textul Senatului pentru art.24 alin.1 lit.a), b), c), d), e), f), g) şi alin.2. Deci, toate fiind situate la acelaşi punct al raportului de mediere, toate propunând textul Senatului, vă întreb dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru pct.28 în ansamblu din raportul de mediere? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

La pct.29, comisia ne propune cu privire la art.I art.25 alin.1 partea introductivă şi lit.a), d) şi alin.2 textul Senatului. Vă rog să le urmăriţi aceste texte la 46, 47. Deci, se propun textele Senatului la aceste alineate. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru pct.29 în ansamblu al Comisiei de mediere? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

La pct.30 ni se propune un text comun pentru art.27, alin.1. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru textul comun? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La alin.2 ni se propune textul Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.31 din raportul de mediere ni se propune textul Senatului cu privire la noul art.II. Aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abţineri?

Unanimitate.

În ce priveşte anexa cuprinzând lista zonelor de interes arheologic prioritar, comisia ne propune textul Senatului, care cuprinde abrogarea acestei liste. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Stimaţi colegi, am parcurs textele raportului de mediere. Supun votului raportul în ansamblu. Vă amintesc că este vorba de o lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri? 2 abţineri.

Cu 2 abţineri s-a adoptat raportul comisiei de mediere.

Raportul Comisiei de mediere la proiectul Legii amenajării teritoriului şi urbanismului. Vă rog să luaţi acest raport. La pct.1, cel referitor la titlul legii, comisia ne propune un text comun, îl aveţi la pct.1. Dacă aveţi obiecţiuni la acest text? Poftiţi, domnule Damian Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Având în vedere valoarea conjuncţiei "şi", în cazul titlului acestei legi, se înţelege Legea amenajării teritoriului şi urbanismului, amenajării urbanismului. Prin urmare, eu propun să fie varianta: proiectul de Lege privind amenajarea teritoriului şi urbanismul sau proiectul Legii amenajării teritoriului şi a urbanismului, ca să fie clar că este vorba de două elemente distincte: amenajarea teritoriului şi, cel de al doilea element, urbanismul.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Există o greşeală făcută în redactarea textului. Comisia de mediere a adoptat textul în unanimitate, Lege privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. Cred că cei care au redactat textul pe calculator au greşit. Vreau să se facă rectificarea. Textul comun adoptat de comisiile de mediere este Lege privind amenajarea teritoriului şi urbanismul.

Domnul Valer Dorneanu:

Este evident că a fost o eroare materială. Deci, este o eroare materială, a observat-o şi Senatul – Lege privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. În forma aceasta cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

La pct.2, cel cu referire la art.2 alin.3 al legii, comisia ne propune textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni la acest text? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

La pct.3, comisia ne propune tot textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.4, cel referitor la art.22 alin.2, comisia ne propune un text comun şi o face în unanimitate. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.5, cel referitor la art.27 alin.2, comisia ne propune, tot în unanimitate, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.6 referitor la art.28. Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Viorel Coifan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să fiţi atenţi, inclusiv reprezentantul ministerului.

Domnul Viorel Coifan:

Cred că redactarea Camerei Deputaţilor este mult mai corectă, respectiv adăugirea care stă la baza întocmirii proiectului tehnic al investiţiei şi al emiterii autorizaţiei de construire, întrucât prea adeseori, între certificatul de urbanism, proiectul tehnic şi în final, autorizaţie au apărut diferenţe mari. De aceea, propun să rămânem pe varianta Camerei Deputaţilor.

Domnul Valer Dorneanu:

Reprezentantul ministerului.

Domnul Dan Banciu:

Doamnelor şi domnilor, deşi au existat, într-adevăr, probleme în aplicare, având în vedere şi formularea de unanimitate a comisiei, v-aş ruga să acceptaţi forma Senatului, întrucât prin celelalte legislaţii conexe, e asigurată claritatea textului şi a succesiunii operaţiilor necesare. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Eu v-aş ruga totuşi, uitându-vă strict tehnic la text, să observaţi că din ansamblul legislaţiei rezultă cu certitudine că certificatul de urbanism stă la baza întocmirii proiectului tehnic şi ar fi fost un lucru inutil. V-aş sugera să ne gândim şi la oportunitatea de a nu intra în divergenţă pentru o exprimare inutilă.

Cine este pentru textul Senatului? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt? 3 voturi împotrivă.

Abţineri?

Deci, cu 3 voturi împotrivă şi o abţinere s-a adoptat textul Senatului.

La pct.7 art.31 lit.c) tot textul Senatului se propune. Dacă aveţi obiecţii? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

La pct.8 art.36 alin.1 ni se propune în unanimitate text comun. Dacă aveţi obiecţiuni la textul comun propus de comisia de mediere. Poftiţi.

Domnul Viorel Coifan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Am aceeaşi opţiune ca şi la alineatul precedent, respectiv consider că textul în varianta Camerei Deputaţilor este mult mai corect, pentru că organizarea de structuri specializate este în competenţa fiecărei autorităţi autonome locale, consiliul municipal, orăşenesc sau a consiliului general al municipiului Bucureşti. Această observaţie este corelată şi cu textul de la pct.9. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Reprezentantul ministerului iniţiator? Şi văd aici şi pe domnul Fleşariu, reprezentantul Administraţiei publice locale, îl rog şi pe dânsul să se pronunţe, pentru că este vorba de o structură a administraţiei locale.

Domnul Dan Banciu:

Rugămintea noastră, aşa cum au fost discuţiile şi în cadrul comisiei, să se păstreze textul comun adoptat în unanimitate la întâlnirea dintre cele două comisii, întrucât formularea acoperă necesităţile actuale ale legii. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai doreşte cineva să intervină? Supun votului dumneavoastră textul comun propus de Comisia de mediere cu explicaţiile pe care le-aţi primit şi de la domnul deputat şi de la domnul ministru.

Cine este pentru textul comun propus de Comisia de mediere? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

Deci, cu 2 voturi împotrivă s-a adoptat textul comun al Comisiei de mediere.

La pct.9, Comisia de mediere ne propune în unanimitate un text comun, îl găsiţi la pag.6. Dacă aveţi obiecţii la acest text? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.10, cel cu referire la pct.38, alin.2-4, comisia ne propune texte comune pentru ambele alineate, 2 şi 4. Dacă aveţi obiecţiuni la această propunere? Nu.

Cine este pentru varianta textului comun propus de comisie? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La art.38, la alin.4 care devine 3 în redactarea Senatului, comisia ne propune varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru varianta Senatului la alin.4 de la art.38, pct.10 din raport? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

La pct.11 ni se propune varianta Camerei Deputaţilor, deci, potrivit Regulamentulului nostru, nu se fac dezbateri şi nici vot.

La pct.12, comisia ne propune text comun pentru art.48 alin.3. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă ?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

La pct.13, comisia ne propune tot un text comun şi tot în unanimitate pentru art.49 alin.3. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

La pct.14, comisia ne propune pentru art.56 alin.3 un text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

La pct.15, comisia ne propune de asemenea, textul Senatului pentru art.62 alin.1. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

La pct.16 cu privire la art.64, comisia ne propune textul Senatului în unanimitate. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

La pct.17, comisia ne propune un text comun pentru art.65 alin.1. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

La pct.18, comisia ne propune pentru anexa 2 textul Senatului, în unanimitate. Dacă aveţi obiecţiuni la acest text? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.19, comisia ne propune textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Stimaţi colegi, am parcurs toate textele raportului de mediere, suntem în prezenţa unei legi cu caracter ordinar. Supun votului dumneavoastră final raportul Comisiei de mediere.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitatea celor prezenţi s-a adoptat Raportul Comisiei de mediere.

La pct.5, Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.51/1998 privind unele reglementări premergătoare privatizării băncilor. Vă rog să vă înarmaţi cu răbdare, pentru că este un raport mai voluminos.

La pct.1, comisia ne propune textul Senatului în unanimitate. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă ?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

La pct.2, tot textul Senatului. Dacă aveţi obiecţii? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

La pct.3, textul Senatului în unanimitate. Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.4, tot varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Contra?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.5, textul Senatului ni-l propune comisia. Dacă aveţi obiecţii? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.6, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.7, textul Senatului. Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.8, ni se propune textul Senatului. Vă rog să urmăriţi pct.8 din Raportul de mediere până la pag.11, unde ni se propune textul Senatului. Deci, pentru art.4¹ lit. b) alin.2, 4, 5, art.4², cu lit.a), b), c), d) şi e), urmăriţi vă rog deci, pct.8 din Raportul de mediere până la pag.11, lit.d). Dacă aveţi obiecţiuni la textele Senatului? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

La lit.e) de la acelaşi pct.8, comisia ne propune un text comun. Dacă aveţi obiecţiuni, cel de la lit.f)? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Pentru lit.f) şi alin.3 de la acelaşi articol, comisia ne propune textele Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Pentru pct.9 din Raportul de mediere, urmăriţi pag.12, ni se propune textul Senatului. Domnul deputat Dan Ruşanu. Aveţi cuvântul.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Domnule preşedinte, la pct.5, art.1 aş propune în continuare varianta Camerei Deputaţilor, adică "Oficiul este condus de un secretar de stat", pentru că prin această variantă se acordă mai multă autoritate funcţiei, fiind vorba de un membru al Executivului.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, îmi cer scuze că vă solicit o precizare suplimentară, dar nu toţi secretarii de stat fac parte din Executiv, din aparat, aşa, în general.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Deci, era singura obiecţiune, varianta cu secretar de stat.

Domnul Valer Dorneanu:

Este cineva din partea iniţiatorului? Domnule Bobiş, la pag.12, pct.9. Domnul deputat Dan Ruşanu propune ca în loc de preşedinte al AVAB-ului să se menţioneze secretar de stat, pentru a sublinia faptul că face parte din Executiv, dar nu se spune în alt text că şi preşedintele face parte din Executiv din moment ce AVAB-ul este o structură subordonată Guvernului?

Domnul Ioan Bobiş:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rog să aveţi în vedere că AVAB, în momentul de faţă, se află în structura Secretariatului General al Guvernului şi ca atare, conducătorii acestor structuri, o parte dintre ei, sunt numiţi prin decizia primului ministru. Aşa că vă rugăm să acceptaţi formula Senatului. Vă mulţumim.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Cine este pentru varianta Senatului, propusă în unanimitate de Comisia de mediere? Vă rog să vă exprimaţi votul.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu 2 voturi împotrivă s-a adoptat pct.9, respectiv varianta Senatului.

La pct.10 ni se propune textul Senatului în unanimitate. Poftiţi.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

La pct.3 spune că preşedintele este ordonator principal de credite pentru sumele alocate de la bugetul de stat. Conducătorul unităţii, întotdeauna, indiferent că este secretar de stat sau preşedinte este ordonator principal de credite pentru toate sumele, nu numai pentru cele alocate de la bugetul de stat.

Domnul Valer Dorneanu:

Este cineva din partea Comisiei de buget? Dar, stimate coleg, vă rog să constataţi că noi am votat pct.9 în unanimitate.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Dar sunt pe fiecare articol. Dacă ştiam interveneam pe fiecare în parte.

Domnul Valer Dorneanu:

face parte din acelaşi punct, propus de Comisia de mediere. Eu nu sunt însă convins şi rog pe cineva de la Comisia de buget... Cine este de la Comisia de buget?

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Deci, ca fapt, să vă gândiţi că nu poate să fie ordonator numai pentru cel alocat de la bugetul de stat, iar pentru celelalte care sunt extrabugetare să nu fie ordonator principal de credite. Nu se poate, este contra Legii finanţelor publice.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna ministru Puwak, nu ne scoateţi dumneavoastră din încurcătură? Este o chestiune de rigoare a legislaţiei bugetare.

Eu am senzaţia că ordonatorul principal de credite are în vedere veniturile şi structura bugetului de stat, nu cea extrabugetară.

Stimaţi colegi,

Vă rog să aveţi încredere în doamna ministru Puwak care vă dă o explicaţie. Vă rog frumos, doamna Puwak, în calitate de deputată.

Doamna Hildegard Carola Puwak:

Eu cred că este o tautologie aici, pentru că ordonatorul principal de credite este întotdeauna numai pe partea aferentă instituţiei respective din bugetul de stat. Păi, nu se poate, ordonator principal de credite înseamnă o filă în bugetul de stat la anexă unde sus scrie instituţia respectivă, defalcată pe cele 8 sau nu ştiu câte categorii sunt şi care se referă la partea aferentă bugetului de stat.

Domnul Valer Dorneanu:

În raport cu această explicaţie, eu v-aş sugera...

Doamna Hildegard Carola Puwak:

Haideţi să luăm un buget să ne uităm în el, ca să vedem ce înseamnă ordonator. Varianta Camerei este corectă şi nu cea a Senatului.

Domnul Valer Dorneanu:

Bun, dar acceptând tautologia ca să nu intrăm în divergenţă, cu ce dăunăm? Eu sunt de acord cu dumneavoastră că textul Senatului este tautologic, dar intrăm în divergenţă numai pentru treaba aceasta? Poftiţi domnule Sassu.

Domnul Alexandru Sassu:

Domnule preşedinte, ordonator principal de credite înseamnă şi o responsabilitate, nu înseamnă numai faptul că el este cel care, eu ştiu, răspunde numai faţă de banii respectivi, răspunde de banii instituţiei. Acolo pot fi şi alte tipuri de fonduri care apar, pot veni, de exemplu, un credit extern pentru dotare nu ştiu ce... Cineva trebuie să răspundă, nu poate fi altcineva care răspunde. În afara a ceea ce a zis doamna ministru şi anume că este o tautologie, ea este o chestiune şi de fond, pentru că este o răspundere a celui care manevrează banii, înseamnă semnătura lui pe documentele respective ş.a.m.d.

Deci, eu cred că textul Camerei este cel corect şi trebuie să mergem pe el, pentru că, repet, este o chestiune de responsabilitate dincolo de orice altă chestiune, cine semnează, cine răspunde pentru cum s-au cheltuit banii aceia, indiferent pe ce cale au ajuns în bugetul instituţiei respective. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna Puwak mai doreşte o completare.

Doamna Hildegard Carola Puwak:

Acest lucru este valabil şi pentru alte instituţii care obţin venituri extrabugetare. Academia Română, de pildă, da? Este ordonator de credit, are în partea ei de venituri toate tipurile de venituri care le are, este responsabilă şi pe partea de venituri extrabugetare. De ce aici nu ar fi aceeaşi situaţie? Şi atunci, varianta Camerei este cea corectă. Aceasta am spus şi data trecută. Varianta Camerei care este prima, este ordonator principal de credite.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Aţi auzit pledoariile pro şi contra pentru alin.3 al art.I, pct.9 al art.5.

Deci, iniţial, am votat global varianta Senatului.

Eu sunt obligat ca tot varianta Senatului să supun separat şi pentru alin.3 şi, dacă aceasta va pica, supunem votului cealaltă.

Cine este pentru varianta Senatului propusă de Comisia de mediere la alin.3? Vă rog să votaţi şi număraţi voturile. Două voturi.

Împotriva variantei Senatului? Majoritatea.

Cine este pentru varianta Camerei Deputaţilor? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate, s-a votat varianta Camerei Deputaţilor pentru alin.3 de la art.5.

Trecem la pct.10.

Se propune textul Senatului.

Vă rog să urmăriţi întreg pct.10, care se desfăşoară până la lit.i) de la pag.15.

Dacă aveţi obiecţiuni la varianta Senatului pentru aceste texte? Nu aveţi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pentru alin.2 de la acest articol, vă rog să urmăriţi la pag.15.

Comisie de mediere ne propune un text comun.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pentru art.5², urmăriţi la pag.16-17.

Comisia ne propune textul Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Suntem la pag.16, art.5² , unde comisia ne propune în unanimitate varianta Senatului.

Cine este pentru varianta Senatului cu privire la art.5². Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pentru art.5³, urmăriţi la pag.17.

Comisia ne propune în unanimitate textul Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.11, comisia ne propune varianta Senatului, eliminarea textului de la art.6.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.12.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Domnule preşedinte,

La pct.12 art.8 alin.a), varianta Camerei spune aşa: "preia cu plată de la băncile de la care statul este acţionar majoritar active bancare din categoria …" etc.

Varianta Senatului spune aşa: "preluarea cu plată a activelor bancare şi a creanţelor comerciale din categoriile prevăzute".

Păi, dacă statul nu este acţionar, eu nu am cum să preiau aceste active de la A.B.N.AMRO, sau de la Citybank, sau de la altceva. Deci, varianta Camerei. Numai de la cele la care statul este acţionar majoritar. Deci, a rămas "activele bancare la toate băncile". Nu se poate. Este fals. Este o bancă străină, intră în faliment. Îi preiau eu?

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Bobiş, cine trebuia să vină să susţină acest proiect?

Domnule deputat Stanciu, am rugămintea să o lăsaţi pe doamna ministru să ne mai ajute, că nu este o problemă de învăţământ aici, ci este una de …

Domnul deputat Sassu.

Domnul Alexandru Sassu:

Domnule preşedinte,

Aceasta înseamnă o cheltuială de bani publici, până la urmă. Şi cumpărarea unor acţiuni de la nişte bănci care au probleme, care sunt bănci private, nu poate să se facă pe banii lor publici.

Gândiţi-vă că sunt bănci populare, bănci de credit. Dau mâine faliment, se duce statul să plătească şi să preia lucrul ăsta şi să intre în pierdere, pentru că, până la urmă, este o pierdere pe care, prin acest AVAB, statul o acceptă. Înseamnă să acceptăm de acum înainte ca orice fel de bancă care pierde să-şi trimită creditele la AVAB şi să constatăm nişte pierderi la buget. Nu cred că este posibil. Aici statul este responsabil faţă de ceea ce se întâmplă în băncile care au capital de stat. Faţă de acelea are o responsabilitate. Ce responsabilitate are statul faţă de o bancă privată?

Şi gândiţi-vă că sunt o grămadă de bănci populare sau de credit, cooperatist, de genul acesta, care vor da faliment una după alta. Ce vom face? Vom prelua toate aceste active ca să le valorificăm la o sumă mai mică decât plata pe care o face? Nu are nici un sens.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

La fel ca data trecută, după regulament, propun întâi textul Senatului, propus de comisia de mediere şi, dacă acesta pică, urmează să supunem aprobării dumneavoastră varianta Camerei Deputaţilor, cu care văd că majoritatea dintre dumneavoastră sunteţi de acord.

Cine este pentru textul Senatului la pct.12 din raport, cel în referire la art.8, alin.1, lit.a)? Nimeni.

Împotrivă?

Unanimitate.

Cine este pentru varianta Camerei Deputaţilor? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, s-a adoptat varianta Camerei Deputaţilor.

La pct.b), urmează, în consecinţă, să rămână varianta Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La alin.2, de la acelaşi articol, de la pag.20, varianta Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.13, varianta Senatului. Urmăriţi, vă rog, acest text de la pag.20 la 23.

Dacă aveţi obiecţiuni la varianta Senatului? Nu aveţi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.14, ni se propune text comun pentru art.10, alin.1.

Dacă aveţi obiecţiuni la textul comun? Nu aveţi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La lit.b), c), d), e), f), alin.3, de la pct.14, ni se propune în continuare variantele Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.15, ni se propune varianta Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.16, ni se propune varianta Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La pct.17, varianta Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.18, varianta Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.19, varianta Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vă informez că pct.19 se întinde până la pag.30.

La pct.20, textul Senatului.

Poftiţi, domnule Ruşanu.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Domnule preşedinte,

Varianta Camerei suna: "Firme de specialitate vor fi selectate de către oficiu …"

Domnul Valer Dorneanu:

Alin.2.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Da. "… conform reglementărilor privind achiziţiile publice".

Conform Legii achiziţiilor publice, pe care am aprobat-o. Varianta Senatului spune că "Firmele de specialitate vor fi selectate pe baza unor proceduri publice organizate de AVAB, reglementate prin regulamente proprii. Deci, vom avea două paliere: unul, prin care toată lumea va fi conform Legii achiziţiilor publice, şi unul al AVAB-ului, prin regulamente proprii.

Propun să rămână în continuare varianta Camerei.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Eu îndrăznesc să vă propun altceva. Având în vedere că în afara textelor care erau, să zic aşa, de cunoştinţe de specialitate de buget, se ridică şi probleme care ţin oarecum de aprecierea instituţiei despre care este vorba în propoziţie – despre AVAB -, care nu este prezentă.

Eu v-aş ruga să amânăm dezbaterea în continuare a raportului, până când vor fi prezenţi aici reprezentanţi ai acestei instituţii, ca să ne ofere explicaţiile de rigoare, pe care le-au susţinut ei la comisia de mediere.

Sunteţi de acord?

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate s-a amânat acest …

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Ce se amână nu se fluieră.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc foarte mult pentru constatarea asta, ţinând de învăţământ şi cultură, făcută de preşedintele acestei comisii.

Raportul comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 251/2000 pentru modificarea art.14 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 198/1997 privind privatizarea unităţilor comerciale.

Urmăriţi, vă rog, raportul comisiei de mediere.

La pct.1 ni se propune varianta Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.2, tot varianta Senatului ni se propune.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.3, ni se propune tot varianta Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.4 din raportul comisiei de mediere, tot varianta Senatului ni se propune.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Este vorba de o lege cu caracter ordinar.

Supun raportul votului dumneavoastră final.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

La raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.37/1999 pentru completarea art.9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997, avem un singur punct la mediere, pentru care comisia ne propune textul Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni la acest text? Nu aveţi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Fiind vorba de un singur text, supun raportul în întregime la vot.

Este vorba despre o lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 121/2000 privind înfiinţarea Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale.

Avem două puncte în mediere. La primul punct ni se propune textul Camerei Deputaţilor şi, după regulament, în asemenea ocazii, nu se fac nici dezbateri şi nici vot. Şi la pct.2, de asemenea, tot textul Camerei Deputaţilor.

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Domnule preşedinte, în legătură cu titlul.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate domnule deputat, suntem într-o mediere şi la mediere se discută doar punctele aflate în divergenţă. Deci, nu putem să facem dezbateri la titlu, câtă vreme n-a făcut obiectul divergenţei.

Supun votului final acest raport.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Număraţi câte voturi împotrivă sunt. 10 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Cu 10 voturi împotrivă şi nici o abţinere.

Poftiţi.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnilor colegi,

Este clar că grupul nostru arlamentar nu se opune înfiinţării unui astfel de institut, ci, dimpotrivă, doreşte să aibă tot sprijinul, mai ales că, deşi ordonanţa este în vigoare, ea nu a avut, până în momentul de faţă, nici un efect.

Totuşi, sunt câteva considerente care ne determină să ne abţinem. Acestea privesc pe de o parte tendinţa de a fixa centrul la Cluj şi ar apare că acest institut s-ar ocupa numai de problemele cetăţenilor aparţinând unei anumite minorităţi, şi nu a tuturor, mai ales dacă avem în vedere că numai în judeţul Tulcea sunt 14 minorităţi, deci, poate era mai bine acolo; a doua chestiune: acest titlu al legii şi conţinutul induc ideea de probleme aparţinând minorităţilor naţionale. Or, noi credem că trebuie un institut care să studieze problemele cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale. Deci nu vrem să introducem sintagme ca "de drepturi colective", "minoritate naţională", pentru că este antieuropean. Or, noi suntem profund ancoraţi în realităţile europene.

Cea de a treia chestiune pe care trebuie s-o avem în vedere este că drepturile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale se subjugă drepturilor omului. Nu exced drepturilor omului. Nu există cetăţean aparţinând minorităţii naţionale care să fie supraom. Deci, noi avem deja sub jurisdicţia Parlamentului un astfel de institut. Şi atunci, acesta putea fi o secţie a acestui Institut al Drepturilor Omului, care funcţionează sub jurisdicţia Parlamentului.

Şi o a treia chestiune, cred că subordonarea ar fi trebuit să fie a Academiei Române, pentru a studia şi analiza problemele ştiinţifice, şi nu influenţe politice, sau finanţări triple ale unor uniuni aparţinând cetăţenilor minorităţilor naţionale.

Iată probleme de fond care ne-au determinat să ne abţinem în această chestiune, şi nu s-o promovăm. Dar, sperăm că împreună o vom îmbunătăţi printr-un proiect de lege pe care-l veţi susţine alături de noi.

Vă mulţumim pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc. Dar am avut senzaţia că grupul a votat împotrivă. Deci să înţeleg că s-a abţinut. La steno să se consemneze voturile respective ca fiind voturi de abţinere.

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2000.

Vă rog să urmăriţi raportul.

La articolul unic, pct.1, ni se propune textul Camerei Deputaţilor. În consecinţă, nu se fac dezbateri, nici vot.

La pct.2, cel în referire la art.5, art.4 după Camera Deputaţilor, tot textul Camerei Deputaţilor ni se propune. Deci, nu se fac dezbateri, nici vot.

La pct.3, ni se propune textul Senatului.

Dacă aveţi obiecţii la pct.3, ultimul din raportul de mediere? Nu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abţineri?

Unanimitate.

Vă amintesc că ne aflăm în faţa unei legi organice şi, în consecinţă, o lăsăm când o să avem cvorumul potrivit acestei legi.

În continuare, Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2001 privind acordarea în 2001 a unui sprijin direct de un milion producătorilor agricoli pentru fiecare hectar de pământ cultivat.

La pct.1 din raportul comisiei de mediere ni se propune textul Camerei Deputaţilor. Nu se fac dezbateri, nici vot.

La pct.2 şi 3, de asemenea, textele Camerei Deputaţilor. Nu se fac dezbateri, încă o dată, nici vot, după regulamentul nostru.

La pct.4 şi 5 ni se propun, de asemenea, textele Camerei Deputaţilor. Nu se fac dezbateri, nici votul, după regulamentul nostru.

La pct.6 şi 7, tot textul Camerei Deputaţilor, aceeaşi soluţie.

Pct.8 şi 9 – textul Camerei Deputaţilor. Nu se fac dezbateri.

Pct.10, 11 şi 12, de asemenea, textul Camerei Deputaţilor.

În consecinţă, supun votului final raportul asupra acestui proiect de lege, cu caracter ordinar, fiind suficient votul majorităţii simple din cei prezenţi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Următorul proiect de raport, cel cu privire la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/1999.

Dacă la pct.1 din raport aveţi obiecţiuni? Comisia ne propune textul Senatului.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Domnule preşedinte,

Faţă de textul Senatului, consider că trebuie să aprobăm în continuare textul Camerei Deputaţilor.

Textul Senatului propune ca toate contestaţiile depuse la consiliile locale sau judeţene şi la primării să fie scutite de taxa de timbru. Ce ar însemna acest lucru? Fiecare proces-verbal de control care stabileşte o contravenţie va fi contestat automat, nefiind supus nici unei taxe de timbru, aşa cum era propus iniţial în varianta Camerei Deputaţilor. Asta va însemna să blocăm activitatea consiliilor judeţene şi consiliilor locale, sau să creăm un compartiment la nivelul acestor consilii, care să citească toate aceste contestaţii, să formuleze un răspuns şi să îl înainteze contestatarului în timp legal.

În condiţiile în care rămâne varianta Camerei Deputaţilor, cu taxarea aceasta cu 1% o taxă de timbru, atunci, cel care va dori să conteste un proces-verbal, se va gândi înainte dacă are sau nu are dreptate, ca să nu-şi piardă măcar taxa de 1%, taxa de timbru respectivă.

Deci propun ca în continuare să rămână textul Camerei Deputaţilor.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai doreşte cineva să intervină?

Reprezentantul ministerului. Doamna Manolescu.

Doamna Maria Manolescu (din sală):

Noi propunem să rămână textul Senatului.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să motivaţi acest lucru şi să daţi replica potrivită domnului Dan Ruşanu. Deci vă rog să explicaţi şi să daţi răspuns obiecţiunilor şi propunerilor formulate de domnul deputat Dan Ruşanu.

Doamna Maria Manolescu:

Când am făcut menţiunea că textul adoptat de către Senat este mai democratic, în sensul că nu restrânge posibilitatea cetăţenilor de a adresa contestaţii primarilor sau preşedintelui consiliului judeţean, am avut în vedere tocmai faptul că în varianta Senatului este scutită de taxă de timbru o astel de adresabilitate.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi, în consecinţă, propuneţi să rămână textul Senatului.

Doamna Maria Manolescu:

Să rămână textul Senatului, da.

Domnul Valer Dorneanu:

Care este mai larg pentru cetăţean.

Doamna Maria Manolescu:

Da.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mai susţineţi obiecţia, domnule Dan Ruşanu?

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Toate consiliile locale şi consiliile judeţene vor face nişte cheltuieli suplimentare pentru a putea răspunde acestor contestaţii, care nu sunt ale cetăţenilor. Sunt ale unor contravenienţi. Deci nu orice cetăţean se adresează cu contestaţia, ci numai cei care au fost sancţionaţi, care au fost amendaţi.

Domnul Valer Dorneanu:

Să înţeleg că un contravenient nu este şi el cetăţean?

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Este cetăţean, dar nu înseamnă că toţi cetăţenii, indiferent, se vor adresa. Că una este să te adreseazi cu o petiţie, alta este cu contestaţie.

Deci, cheltuielile care vor fi generate de răspunsul la aceste contestaţii de către consiliile judeţene şi consiliile locale vor trebui să-şi plătească nişte oameni pentru a putea să analizeze contestaţiile, aceste contestaţii şi să le răspundă.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Probabil că aţi observat, de multe ori, la unii dintre noi, o anumită deformaţie profesională.

La mine, ca profesor, poate vorbesc prea mult, poate disec prea mult un subiect, la domnul şi distinsul coleg Ruşanu, deformaţia de om al finanţelor care ştie că toată viaţa trebuie totul taxat. Este o scuză, dar cred că trebuie să facem disctincţie şi, din păcate, uităm de multe ori să facem că până la proba contrarie orice cetăţean este nevinovat. Deci contravenientul este vinovat prin prisma aceluia care a întocmit documentaţia respectivă, dar nu înseamnă că acela nu are următoarea etapă de adresare spre a contesta. Prin urmare, dacă punem barieră s-ar putea să greşim şi cred că distinsul nostru coleg greşeşte pentru că nu se integrează în practica liberală impusă de domnul ministru al Justiţiei, fostul ministru al Justiţiei, care a scos la procesele de calomnie taxa de timbru, la un moment dat, şi le-a transformat în domeniul civil, astfel încât fiecare se putea adresa. După aceea, se pare că s-a revenit la ea. De aceea, noi, grupul nostru parlamentar, lăsăm dreptul de adresare a cetăţeanului considerat încă nevinovat până la proba finală, fără a plăti vreo taxă. Evident că dacă nu eram în acest stadiu completam cu ceea ce spunea domnul deputat, că dacă se constată şi rămâne că este adevărată fapta săvârşită suporta o taxă aferentă cheltuielilor respective. Dar lucrul acesta nu-l mai putem face în această fază. Deci mai binele e duşmanulul binelui, aşa că noi vom susţine fără taxă.

Vă mulţumim pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnul ministru Fleşariu mai doreşte să dea o lămurire din partea iniţiatorilor.

Domnul Ionel Fleşariu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vreau să vă relev faptul că am discutat această problemă cu asociaţiile neguvernamentale ale autorităţilor administraţiei publice locale, respectiv cu preşedinţii consiliilor judeţene şi cu federaţia primarilor, şi toată lumea a fost de acord că este bine să nu punem taxe pentru aceste cerereri. Ca atare, vă rog să fiţi de acord cu textul propus de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră, cu explicaţiile care ni s-au dat, textul Senatului, propus în unanimitate de comisia de mediere la punctul 1 din raport.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abţineri? Două abţineri.

Cu două voturi împotrivă şi două abţineri s-a adoptat textul Senatului.

La pct.2 tot textul Senatului s-a propus. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Ne aflăm în faţa unei legi cu caracter ordinar.

În consecinţă, supun votului dumneavoastră final acest raport.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? O abţinere.

S-a adoptat raportul comisiei de mediere.

Penultimul raport, înainte de a trece la tratate, la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 108/2000.

Vă rog să urmăriţi raportu. La pct.1 ni se propune textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.2 tot textul Senatului. Obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.3 tot textul Senatului.

Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

E vorba de o lege cu caracter ordinar.

Supun votului dumneavoastră final raportul comisiei de mediere.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Ultimul raport, cel cu privire la Proiectul Legii patronatelor.

La pct.1 este textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.2 tot textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.3, textul Camerei Deputaţilor, nu se fac dezbateri, nici vot, potrivit regulametnului nostru.

La pct.4, textul Senatului până la alin.4. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La alin.4 comisia ne propune text comun.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art. 4, urmăriţi-l la pag.5. Comisia ne propune textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art.5 de la pct.4, comisia ne propune tot textul Senatului, în unanimitate.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.5 din raport, textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.6 pentru art.7 lit.a) ni se propune un text comun, de fapt acest text comun vizează art.7 alin.1 lit.a), alin.2, iar pentru actualul alin.2 textul comun vizează eliminarea alineatului.

Vă rog să urmăriţi cu atenţie textul comun de la pct.6 din raport care se întinde pe pag.7 – 8.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.7 textul Senatului, în unanimitate.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.8, tot textul Senatului ni se propune. Vă rog să urmăriţi acest text cu privire la art.10 care se întinde de la pag.9 până la pag.10.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.9, textul Senatului. Obiecţii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.10 tot varianta Senatului. Urmăriţi-o de la pag.10 până la pag.11. Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.11, textul Senatului. Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.12 ni se propune un text comun, în unanimitate.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.13 ni se propune un text comun pentru art.16 alin.1. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pentru lit.a), b), c) şi d) ni se propune varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni la aceasta? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.14, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.15, varianta Senatului, nu text comun ni se propune. Urmăriţi, vă rog, pct.15.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate. Textul comun al comisiei de mediere a fost votat.

La pct.16, tot text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.17, varianta Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.18, tot varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni?

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.18, cele 3 alineate, toate cu varianta Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.19, varianta Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.20, tot textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.21 şi ultimul, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lege cu caracter ordinar.

Supun votului dumneavoastră în întregime raportul comisiei de mediere.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Stimaţi colegi,

Urmează 3 proiecte de lege pentru ratificarea unor memorandumuri. Aş ruga ca doamna ministru Puwak să le prezinte pe toate.

Doamna Karola Hildegard Puwak:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Procedura este aceeaşi pe care am folosit-o şi în alte dăţi când am venit în faţa dumneavoastră: sunt 3 memorandumuri de finanţare pentru 3 proiecte care obţin finanţare în cadrul instrumentului de preaderare ISPA, proiecte deosebit de importante pentru România. Primul se referă la construcţia şi reabilitarea secţiunilor IV şi V ale Autostrăzii Bucureşti – Cernavodă. Valoarea totală a proiectului este de 95 de milioane Euro, din care 75 de milioane vin prin programul ISPA.

Cel de-al doilea, Lărgirea la 4 benzi a drumului naţional Bucureşti-Giurgiu. Valoarea proiectului de 57 de milioane de euro, din care 43 de milioane asistenţă nerambursabilă ISPA.

Cel de-al treilea, rebilitarea secţiunilor Băneasa – Feteşti de pe linia de cale ferată Bucureşti-Constanţa, un proiect în valoare totală de 308 milioane euro, din care finanţare nerambursabilă ISPA, 231 de milioane. Restul, până la valoarea integrală a proiectului este cofinanţare din partea Guvernului României.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Din partea Comisiei penntru buget, finanţe şi bănci.

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Comisia pentru buget, finanţe, bănci vă propune adoptarea celor 3 proiecte de legi în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Le vom supune votului şi dezbaterii pe fiecare în parte, fiţi fără grijă. Comisia a vrut să facă economie de efort şi doamna ministru la fel, pentru că sunt aceleaşi motivaţii, aceeaşi expunere.

La Proiectul de Lege privind ratificarea Contractului de finanţare dintre România, Banca Europeană de Investiţii şi Regia Autonomă de Transport Bucureşti pentru finanţarea Proiectului de reabilitare a transportului urban în Bucureşti.

Dacă doreşte cineva să intervină? Nu.

Trecem la Proiectul de Lege pentru Ratificarea Memorandumului de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană pentru asistenţă financiară nerambursabilă. Dacă cineva doreşte să intervină cu dezbateri generale? Nu.

Trecem la titlul proiectului de lege. Dacă aveţi obiecţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La art.1 şi 2, dacă aveţi obiecţii? Nu. Votat în unanimitate.

Terminându-se dezbaterea şi votul pe articole, supun votului dumneavoastră final acest proiect de lege.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Următorul proiect este cel cu privire la Memorandumul de finanţare între Guvernul României şi Comisia European㠖 Reabilitarea secţiunilor Băneasa-Feteşti.

Dacă doreşte cineva să intervină? Nu sunt.

Asupra titlului proiectului de lege aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La art.1 şi 2 care alcătuiesc conţinutul proiectului de lege. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

În consecinţă, supun votului dumneavoastră final acest proiect de lege.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Următorul, Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului cu privire la asistenţa financiară nerabmursabilă pentru obiectivul "Lărgirea la 4 benzi a drumului naţional DN 5 – Bucureşti-Giurgiu".

Dacă doreşte cineva să intervină la dezbateri generale? Nu.

Asupra titlului proiectului de lege dacă aveţi obiecţii sau observaţii. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Asupra art.1 şi 2, care alcătuiesc conţinutul proiectului, dacă aveţi obiecţiuni sau propuneri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

În consecinţă, supun proiectul de lege votului dumneavoastră, de ansamblu.

Reamintesc, ca şi în cazul celorlalte două, este vorba de o lege cu caracter ordinar, fiind suficient votul majorităţii simple dintre cei prezenţi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Stimaţi colegi,

Mai avem un singur acord pentru ratificare şi vă propun să luăm şi pe acesta. Este vorba de ratificarea Contractului de finanţare din România, Banca Europeană de Investiţii şi Regia Autonomă de Transport Bucureşti pentru finanţarea şi reabilitarea transportului urban în Bucureşti.

Din partea iniţiatorului? Doamna ministru Manolescu de la Ministerul Finanţelor.

Vă rog.

Doamna Maria Manolescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Prin proiectul de lege se propune spre ratificarea contractul de finanţare dintre România, Banca Europeană de Investiţii şi Regia Autonomă de Transport Bucureşti, în valoare de 7 milioane euro, destinat finanţării proiectului de reabilitare a transportului urban în Bucureşti.

Ratificarea contractului de finanţare, care a fost semnat la Bucureşti la 6 noiembrie 2000, prezintă un caracter de urgenţă pentru îndeplinirea condiţiilor de intrare în vigoare a acestuia şi pentru accesul mai rapid al României la creditul extern.

Proiectul de reabilitare a transportului urban în Bucureşti, referitor la modernizarea sistemului de taxare din mijloacele de transport în comun, finanţat de Banca Europeană pentru Investiţii, în baza contractului de finanţare a fost iniţiat de Consiliul general al Municipiului Bucureşti prin Regia Autonomă de Transport Bucureşti, care este beneficiarul final al împrumutului, fiind în conexiune cu primul proiect al regiei, ratificat prin Ordonanţa Guvernului nr.19/2000.

Proiectul care urmează a fi realizat de regie cu sprijinul financiar şi instituţional al Consiliului general al Municipiului Bucureşti constă în achiziţionarea şi instalarea unui prim pachet de echipamente de taxare. Finanţarea proiectului, al cărui cost estimativ total este de 14 milioane euro şi care se va finaliza până la 30 septembrie 2004, este asigurată din următoarele surse: 7 milioane euro împrumut de la Banca Europeană pentru Investiţii, pentru partea de investiţii, şi 7 milioane euro alocaţii de la bugetul propriu al Consiliului general al Municipiului Bucureşti către RATB, destinate lucrărilor din cadrul proiectului.

Faţă de cele prezentat, a fost întocmit Proiectul de Lege privind Ratificarea contractului de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii şi respectiv Regia Autonomă de Transport Bucureşti, semnat la Bucureşti la 6 noiembrie 2000, pe care, în conformitate cu prevederile Legii nr.4/1991 privind încheierea şi ratificarea tratatelor, vă rugăm să-l aprobaţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei de buget?

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Comisia de buget, finanţe, bănci vă propune adoptarea în forma prezentată de iniţiator.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Dacă dumneavoastră doriţi să interveniţi în dezbaterile generale la acest proiect de lege?

Asupra titlului, dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate, în consecinţă.

Asupra art.1 şi 2, dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Se votează în unanimitate.

Asupra art.3, 4 şi 5, dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Vă amintesc că art.1 a cuprins şi Acordul, al cărui text îl aveţi în anexă, cu Banca Europeană de Investiţii.

Fiind terminate dezbaterile pe articole şi votate, trecem la votul final al acestui proiect de lege care are un caracter ordinar, fiind suficient pentru a se aproba votul majorităţii simple dintre cei prezenţi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

S-a adoptat şi acest proiect de lege.

Înainte de a trece la interpelări şi întrebări, vă rog să-mi permiteţi să vă supun votului dumneavoastră încă o serie de comisii de mediere.

Prima comisie, pentru medierea la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2000 privind regularizarea datoriilor fostei Companii Române de Petrol, sunt propuşi deputaţii: Florin Georgescu, Vasile Boajă, Constantin Selagea de la Grupul Social Democract şi Umanist, Ştefan Baban de la PRM, Radu Berceanu - PD, Vida Iuliu - UDMR.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

S-a adoptat comisia de mediere.

Următoarea este cea pentru medierea la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.60/2000 privind reglementarea activităţilor din sectorul gazelor naturale. Au fost propuşi domnii deputaţi: Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Chiriţă Dumitru de la Grupul parlamentar Social-Democrat şi Umanist, Bugea Cristian, Miclea Ioan de la PRM, Anton Marin de la PNL, Manolescu Oana de la minorităţi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Următorul proiect supus medierii, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.93/2000 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.82/1998 privind înregistrarea fiscală a plătitorilor de impozite şi taxe. Următorii deputaţi: Bar Mihai, Boajă Minică, Neamţu Horia Ioan de la Grupul parlamentar Social-Democrat şi Umanist, Creţ Nicoară, Holtea Iancu - PRM, Cladovan Teodor , PD, Birtalan Akos , UDMR.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Următoarea comisie, la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 244/2000 privind siguranţa barajelor, au fost propuşi domnii deputaţi: Bara Radu Liviu, Ţibulcă Alexandru, Zgonea Valeriu Ştefan de la Grupul parlamentar Social şi Umanist, Dinu Gheorghe, Pleşa Eugen Lucian, PRM, Coifan Viorel Gheorghe, PNL, Mirciov Petru, minorităţi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

S-a adoptat şi această comisie de mediere.

Trecem, în continuare, la următorul punct al ordinii de zi.

Domnul ministru Gheorghe Sin de la agricultură este cineva? Pentru Domnul Damian Brudaşca este, da?

Răspundeţi, vă rog la întrebarea domnului Damian Brudaşca.

Domnul Viorel Gherase:

Mă numesc Viorel Gherase, sunt secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor.

Vopi răspunde la interpelarea domnului Damian Brudaşca, punctual. Dânsul are 5 întrebări.

Prima Întrebare: Ce face ministerul dumneavoastră pentru aplicarea necondiţionată a Legii nr.33/1996?

Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor nu are cuprins în bugetul alocat prin Legea bugetului de stat pe anul 2000 un capitol dinstinct cu destinaţia subvenţionării cu 50% a preţului masei lemnoase solicitată potrivit prevederii Legii nr.33/1996 de către persoanele îndreptăţite din Munţii Apuseni. Pentru a fundamenta şi a solicita alocarea în bugetul agriculturii, alimentaţiei şi a pădurilor la următoarea rectificare bugetară a sumelor necesare pentru subvenţie a 50% din preţul masei lemnoase valorificate de către ocoalele silvice celor îndreptăţiţi este, mai întâi de toate, necesar a se centraliza aceste solicitări la nivelul comunelor, apoi la nivel judeţean şi ulterior la nivel central şi transmite Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, oficial prin Ministerul Administraţiei Publice. Eu cred că trebuie să deblocăm situaţia la toate nivelurile pentru că nu avem încă o bază. Vă spun care este situaţia reală la ora actuală.

A doua întrebare. Cine stabileşte preţul de vânzare către populaţie pentru masa lemnoasă?

Preţul de vânzare a masei lemnoase pentru populaţie şi pentru agenţii economici se stabilesc de vânzător, în conformitate cu prevederile legale. Factorii care influenţează formarea preţurilor şi pe care se fundamentează acestea sunt: cuantumul cheltuielilor de împădurire, îngrijirea pădurii, baza şi protecţia pădurii reactualizată cu rata inflaţiei specifice fiecărei direcţii silvice. Aceste costuri se stabilesc pe natură de cheltuieli, materiale, combustibili, amortizarea mijloacelor fixe, amanajarea pădurilor, împăduriri, întreţinerea şi îngrijirea culturilor, combaterea dăunătorilor pădurilor, întreţinerea şi reparaţia drumurilor forestiere, salarii şi cheltuieli de protecţie socială.

Preţurile stabilite pe baza costurilor se diferenţiază în funcţie de o serie de elemente legate de masa lemnoasă, respectiv specia, sortimentul, volumul mediu la ha, natura tăierii, distanţa de cost apropiată a lemnului.

Întrebarea nr.3. Consideraţi echitabil ca în judeţul Cluj în zona Valea Iernii să se vândă un metru cub cu 150 de mii de lei pentru firmele privatizate şi cu 520 de mii lei pentru persoanele fizice?

În ceea ce priveşte exemplul de la Valea Iernii, din judeţul Cluj, diferenţa de preţ la care se face referire provine în principal din cauza diferenţei de natura tăierii, respectiv produse secundare, cu un preţ mai mic şi produse principale accidentale, cu un preţ mai mare.

De asemenea, pentru persoane fizice, în general, masa lemnoasă se vinde pe sortimente, ceea ce implică o creştere corespunzătoare a preţurilor, inclusiv manopera de exploatare forestieră, transport, sortare, spre deosebire de agenţii economici care cumpără, în principal, masă lemnoasă pe picior cu preţ, evident, mai mic.

Întrebarea nr.4. Există posibilitatea vânzării către firmele mici a unei cantităţi de până la 200 mc faţă de 10-20 mc pe an în prezent?

Agenţii economici cumpără masa lemnoasă numai prin participarea la licitaţie organizată de direcţiile silvice. Volumul de masă lemnoasă cumpărat nu este limitat decât de posibilităţile financiare ale firmei solicitate de oferta Direcţiei silvice, de concurenţa celorlalţi agenţi economici pentru aceeaşi masă lemnoasă constituită într-o partidă.

Întrebarea nr.5: Care este motivul stopării aplicării Legii nr.1/2000?

După cum desigur cunoaşteţi, comisiile locale şi judeţene joacă un rol extrem de important în aplicarea Legii nr.1/2000. Procedura de verificare de către comisiile locale, documentelor depuse de solicitanţi decurge anevoios, întârziind practic procedura de validare a drepturilor de proprietate.

În ceea ce priveşte contribuţia specialiştilor silvici în funcţionarea comisiilor locale judeţene, aceasta a rămas constantă pe parcursul aplicării Legii nr.1/2000.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doriţi să comentaţi, domnule deputat? Aveţi 2 minute.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Mulţumesc domnului ministru pentru răspuns. Întâmplarea face însă ca nici de această dată răspunsul să nu mă convingă.

Cred că ministerul din care dumnealui face parte ştia de existenţa acestei legi în momentul în care s-a stabilit structura bugetului pe anul în curs şi era firesc şi normal ca această structură să fie prevăzută şi la capitolul Subvenţii pentru aplicarea Legii nr.33/1996. Cred că nimănui din această ţară nu îi dă cineva dreptul să aplice sau să nu aplice o lege, funcţie de cum vor muşchii lui. De vreme ce exista această prevedere, înainte de fundamentarea bugetului pe acest an, consider un abuz în serviciu al compartimentului din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor faptul că n-a fost prevăzută această subvenţie pentru anul în curs.

Este normal ca aceste date privind cantitatea de masă lemnoasă pentru anul în curs să fi fost solicitate prefecturilor, respectiv primăriilor, până la data de 31 decembrie a anului trecut pentru anul în curs.

La fel de neconvingătoare sunt şi celelalte răspunsuri pentru că ele privesc situaţii concrete, iar în ceea ce priveşte diferenţele de preţ, ele nu se justifică în perimetrul aceluiaşi inspectorat silvic sau regie autonomă ROMSILVA, de vreme ce condiţiile nu diferă foarte mult. Mi se pare la fel de superficial şi răspunsul în legătură cu diferenţa uriaşă de preţ între preţul practicat persoanelor juridice şi preţul practicat persoanelor fizice, în condiţiile în care persoanele fizice sunt cele care-şi exploatează singure masa lemnoasă care le este aprobată. În schimb, în mod artificial şi abuziv, li se percepe această diferenţă inexplicabilă şi ilegală.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule ministru. Aveţi şi dumneavoastră dreptul să răspundeţi la aceste precizări, tot în două minute.

Domnul Viorel Gherase:

Vreau să fac precizarea că ministerul a înaintat adrese către consiliile locale şi judeţene. În schimb, vă spun, procesul este foarte anevoios şi nu avem o bază deocamdată. Şi, la prima rectificare de buget, o să alocăm într-un capitol distinct cota pentru subvenţionarea materialului lemnos destinat locuitorilor din Munţii Apuseni.

Partea de vânzare, dumneavoastră faceţi...nu este similară comparaţia!

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Lăsaţi-o aşa că-i mai bine!

Domnul Viorel Gherase:

Nu, nu e bine de loc! De ce? Preţul pe care mi l-aţi dat dumneavoastră este pentru sortimentul de crăci, iar cetăţeanul poate să cumpere sortimente altele decât lemnul de crăci, fus, şi normal că acest preţ diferă funcţie de specie, funcţie de sortiment, funcţie de faza în care se vinde lemnul.

Mulţumesc.

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Vă invit să mergeţi acolo să vedeţi!

Domnul Valer Dorneanu:

Da. domnului Tamás Sándor. Este aici domnul deputat? Poftiţi!

Domnul Tamás Sándor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor secretari de stat,

Stimaţi colegi din Camera Deputaţilor,

Procedural, eu cred, şi după Regulament e sigur că prima dată trebuie să pun întrebarea ca să poată să-mi răspundă.

Domnul Valer Dorneanu:

De aceea v-am dat cuvântul, domnule deputat!

Domnul Tamás Sándor:

Cer permisiunea ca în două minute să dezvolt conţinutul întrebării depuse pentru Ministerul Agriculturii.

În conformitate cu prevederile Legii nr.165/1998, numeroşi producători agricoli au beneficiat de facilităţile acordate din fondul destinat creditorilor producători agricoli. În data de 29 noiembrie 2000, Guvernul a emis o ordonanţă de urgenţă cu nr.223/2000 care prevede posibilitatea amânării rambursării ratelor scadente cu maximum 360 de zile. Foarte mulţi producători agricoli au apelat la serviciile Băncii Internaţionale a Religiilor ca bancă comercială care a încheiat cu Ministerul Agriculturii o convenţie pe baza căreia BIR a acordat credite cu dobândă bonificată, beneficiind de facilităţile oferite atât de Legea nr.165/1998 cât şi de Ordonanţa de urgenţă 223/2000.

Întrucât BIR a intrat în faliment din data de 10 iulie 2000, lichidatorul băncii a comunicat prin Circulara nr.4/11.01.2001 faptul că prevederile ordonanţei de urgenţă nu se aplică la producătorii agricoli finanţaţi de BIR.

De asemenea, se aduce la cunoştinţa debitorilor că actul adiţional încheiat pentru prelungirea termenului de rambursare a creditului până la cel mult 30 noiembrie 2001 se consideră anulat unilateral.

Astfel, lichidatorul BIR printr-o circulară prevede următoarele: pentru toţi beneficiarii de credite, conform Legii nr.165/1998, care până la data de 31.XII.2000 nu şi-au rambursat creditele, se aprobă rescadenţarea achitării datoriei până la valorificarea recoltei viitoare, cu termen maxim de rambursare – 15 decembrie 2001. Pentru această perioadă, adică 15 decembrie 2000 şi 15 decembrie 2001, se va percepe o dobândă de 20%. Pentru perioada iniţială de creditare, adică pentru perioada anilor 1999-2000, din dobânda calculată de 41% nu se va mai restitui bonificaţia de 70%.

În luna aprilie 2001, din partea BIR, în faliment, se cere conversie în calitate de creditor: S.C. Reconversie şi valorificare active S.A." şi S.C. ROMCONTROL EURO. IMPARTNERS S.A." impun, în calitate de creditor, o nouă convenţie cu debitorii producători agricoli. În această convenţie, având în vedere situaţia BIR – bancă în faliment – şi neaprobarea prelungirii convenţiei încheiate iniţial cu BIR din partea Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, actul adiţional privind rescadenţarea creditului acordat în baza Legii nr.165/1998, reeşalonat în baza Ordonanţei de urgenţă 223/2000, se modifică în felul următor: începând cu data de 15 decembrie 2000, se va calcula o dobândă de 20% pe an; debitorul nu va mai beneficia de bonificaţia de 70% din dobânda calculată pînă la data de 14 decembrie 2000; debitorul nu va mai beneficia de discauntul de 40% din comisionul de risc de 6% achitat la acordarea creditului.

Având în vedere faptul că producătorii agricoli au beneficiat de împrumuturi cu o dobândă bonificată în baza unei legi, legea respectivă fiind 165/1998, cu modificările şi completările ulterioare, aflate în vigoare, în momentul încheierii contractului precum şi în momentul prelungirii perioadei de creditare pentru a cărui aplicare şi-a asumat responsabilitatea o autoritate a administraţiei publice centrale, şi nu a constituit o politică de creditare a BIR, întrebările se adresează Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor.

1. Ministerul de ce nu a prelungit convenţia încheiată cu BIR sau cu lichidatorul acesteia, astfel încât producătorii agricoli să beneficieze de drepturile conferite de Legea nr.165/1998, cu modificările şi completările ulterioare.

Întrebarea este cu atât mai pertinentă cu cât actualul Guvern a emis Ordonanţa de urgenţă nr.40 din 2001, care deşi abrogă Legea nr.165/1998, prevede clar la art.2: "Creditele acordate în temeiul Legii nr.165/1998, cu modificările şi completările ulterioare, de către băncile comerciale producătorilor agricoli până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, aflată în derulare, se supun în continuare prevederilor Legii nr.165/1998, cu modificările şi completările ulterioare."

A doua întrebare: ce măsuri are de gând să întreprindă Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor pentru ca producătorii agricoli să poată beneficia de drepturile prevăzute de lege, indiferent de situaţia băncii comerciale care a acţionat doar ca intermediar între fondul special destinat sprijinirii producătorilor agricoli şi beneficiarii înşişi, de fapt, producătorii.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Aveţi cuvântul, domnule ministru Gheorghe Sin.

Domnul Gheorghe Sin:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Referitor la întrebările domnului deputat Sándor Tamás, pe care noi le apreciem ca justificate, cu privire la aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.223/2000, pentru modificarea şi completarea Legii 165/1998, cu modificările şi completările ulterioare, şi în cazul producătorilor agricoli care au contractat credite din fondul constituit în baza acestei legi la Banca Internaţională a Religiilor, facem cunoscut următoarele:

Conform art.3 alin.2 din Legea nr.165, cu modificările şi completările ulterioare, privind constituirea la dispoziţia Ministerului Agriculturii a fondului pentru finanţarea cheltuielilor aferente lucrărilor agricole din sectorul vegetal şi a celor pentru creşterea animalelor în perioada 1998/2000, şi a pct.5 alin.a) din Hotărârea Guvernului nr.649/1998 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a legii, sumele din fond au fost puse la dispoziţia băncilor comerciale pe bază de convenţii încheiate între Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei şi bănci, între care se numără şi Banca Internaţională a Religiilor.

La data de 10 iulie 2000, Banca Internaţională a Religiilor a fost declarată bancă în faliment, lichidatorul desemnat fiind S.C. Reconversie şi valorificare active S.A.

Această situaţie a impus ca Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, în calitate de gestionar al fondului constituit din alocaţii bugetare, să sisteze acţiunea de derulare a creditării producătorilor prin intermediul Băncii Internaţionale a Religiilor, obligaţia instituţiei noastre din acest moment fiind de a recupera sumele acordate acestei bănci din resursele bugetului de stat, în care scop, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei s-a înscris la masa credală, dosarul aflându-se la judecătorul silvic pentru falimentul Băncii Internaţionale a Religiilor, pe rolul Tribunalului Municipiului Bucureşti, Secţia comercială.

Potrivit prevederilor art.3 alin.2 din Legea 165/1998, reglementările cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.223/2000 pentru modificarea şi completarea Legii 165/1998, nu pot fi aplicate în cazul Băncii Internaţionale a Religiilor, bancă în faliment, prin lichidatorul menţionat, deoarece continuarea creditării producătorilor agricoli, în baza acestui act normativ, se face numai prin intermediul Băncii comerciale, şi nu prin intermediul unui lichidator.

Menţionăm faptul că, întrucât între Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor şi Banca Internaţională a Religiilor – bancă în faliment – prin lichidatorul "Reconversie şi valorificarea activelor", nu există încheiat un addendum la convenţia iniţială, în sensul reglementărilor prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 223/2000, această bancă, declarată în faliment, nu avea dreptul de a aduce la cunoştinţa beneficiarilor de credite asupra prelungirii termenului de rambursare a împrumutului, conform prevederilor acestei ordonanţe de urgenţă, până la clarificarea situaţiei privind legalitatea încheierii unui asemenea addendum cu un lichidator şi nu cu o bancă comercială, aşa cum preciza legea.

Dorind să vină în sprijinul producătorilor agricoli care au contractat credite în baza Legii 165, cu modificările şi completările ulterioare, de la Banca Internaţională a Religiilor, bancă declarată în faliment, Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor a făcut demersuri către alte bănci comerciale cu care s-au încheiat convenţii în baza acestei legi, în sensul preluării creditelor acordate producătorilor agricoli în anul 2000 de această bancă, şi rămase de rambursat, cu respectarea prevederilor legii, demersuri ce nu au fost soluţionate în mod favorabil.

Facem precizarea că, în conformitate cu prevederile art.5 alin.2 din Legea 165, cu modificările şi completările ulterioare, creditele acordate în baza acestei legi nu beneficiază de garanţii guvernamentale.

Totodată, aducem la cunoştinţă faptul că Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor nu are relaţii contractuale directe cu producătorii agricoli, creditele fiind acordate acestora prin intermediul băncilor comerciale pe bază de contracte de împrumut încheiate între bancă şi împrumutat, cu respectarea criteriilor de creditare prevăzute de normele bancare.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Înainte de a continua, v-aş ruga să ascultaţi următoarea informare care doresc să v-o fac: mai sunt de dat 10 răspunsuri. În afară de cele 10 răspunsuri, mai sunt 17 colegi care doresc să depună interpelările. Dacă mergem în ritmul ăsta, nu vom putea asculta nici măcar toate răspunsurile, iar colegii noştri nu vor mai avea timp să depună interpelările. Eu v-aş ruga să vă drămuiţi puţin dorinţa dumneavoastră de a expune cât mai larg şi de a vă fi auziţi cât mai mult, care seamănă câteodată a un pic de vanitate, şi încercaţi să vă gândiţi şi la colegii dumneavoastră care urmează, care şi ei ar dori tot atât de mult ca şi dumneavoastră şi au aceleaşi drepturi ca şi dumneavoastră, să poată pune întrebarea şi să poată afla răspunsul.

Încercaţi, deci, să fiţi cât mai succinţi şi să nu vorbiţi numai de dragul de a vă auzi.

Poftiţi!

Domnul Tamás Sándor:

Domnule secretar de stat,

Vă mulţumesc pentru răspunsul dumneavoastră. Am înţeles conţinutul şi pare şi logic ceea ce aţi spus dumneavoastră. Ştiu şi eu foarte bine că BIR nu a beneficiat de garanţii guvernamentale. Dar întrebarea mea se referea la producătorii agricoli. Şi, concret, ce vină au producătorii agricoli, care, în baza unei legi, în speţă Legea 165/1998, cu modificări şi completări ulterioare, aflată în vigoare în momentul încheierii contractului, precum şi în momentul prelungirii perioadei de creditare, pentru a cărui aplicare şi-a asumat responsabilitatea autoritatea administraţiei publice centrale şi nu a constituit o politică de creditare a BIR.

Deşi am înţeles răspunsul dumneavoastră, problema e că actul constituţional "răspunsuri şi interpelări" este destul de formal, totuşi mi-am formulat încă o întrebare mai pragmatică: unde şi când pot găsi soluţii aceşti producători agricoli? La cine să se adreseze ca să poată să beneficieze de ceea ce aţi spus şi dumneavoastră la finele răspunsului, aşa am înţeles eu, că se va reeşalona, se va da altei bănci comerciale această bonificaţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doriţi să mai faceţi vreo precizare, domnule ministru?

Nu, nu! ei au înţeles că mi-am făcut mie un apel ca să fiu eu mai succint, dar eu trebuie să respect procedura.

Poftiţi, domnule ministru!

Domnul Gheorghe Sin:

Domnule preşedinte,

Domnule deputat, dacă sunteţi de acord, am înţeles întrebarea dumneavoastră. Vă vom da în scris răspunsul respectiv şi noi ne străduim ca să facem în aşa fel ca producătorii agricoli să nu fie în pierdere şi să beneficieze de prevederile legii.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Kerekes Karoly este? Da.

Aţi avut o întrebare scrisă, da? Dacă aţi avut o întrebare scrisă, asta nu se mai prezintă. Deci, rog pe domnul ministru Sorin...

Poftiţi! Dar v-am citit lista celor care aşteaptă şi ei să prezinte interpelarea.

Domnul Kerekes Károly:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În judeţul Mureş, Centrul militar judeţean eliberează legitimaţia de soţie de veteran de război pentru văduva veteranului de război, fost beneficiar al drepturilor prevăzute de Legea nr.44/1994, numai dacă văduva acestuia prezintă din nou actele oficiale militare ale soţului decedat.

Este de neînţeles; dacă titularul, veteranul de război a beneficiat ani de zile de drepturile conferite de lege, având dosarul complet cu actele oficiale militare prevăzute la art.5 din Legea nr.44/1994, de ce trebuie să administreze aceleaşi dovezi şi văduva veteranului de război.

De ce nu sunt acceptate actele oficiale militare din dosarul soţului decedat? Nu credeţi că orice interpretare de a cere din nou dovezile în discuţie, este o adăugare la lege?

Atâta am vrut să vă întreb.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule ministru!

Domnul Aurel Sorin Encuţescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnule deputat, am să încerc să fiu foarte succint, ca să nu citesc tot. Deci, ce se întîmplă? Ministerul Apărării Naţionale nu are buget pentru a plăti aceste ajutoare sociale. Ministerul Apărării Naţionale doar întocmeşte aceste dosare şi le trimite Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, care, prin Oficiul de pensii, este cel care face plata.

Dosarul pe care l-a avut soţul este depus la Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, iar atunci când soţia decedatului vine din nou la Ministerul Apărării Naţionale, la centrul judeţean, noi suntem nevoiţi să întocmim un nou dosar pe care să-l trimitem tot la Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.

Deci, dosarul soţului se află deja la Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale. Noi nu mai avem acces în acel dosar cu acele documente, iar noi trebuie să întocmim un nou document tocmai pentru a fi în măsură, cât se poate de repede, cât se poate de legal. pentru că asta doresc să menţionez, există o metodologie prin care noi nu facem decât să respectăm caracterul legal al acestei metode.

Răspunsul scris îl primiţi, este corespunzător.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc foarte mult.

Da, da! Am înţeles că trebuie să vă auziţi în cască.

Domnul Kerekes Károly:

Domnule ministru,

Am înţeles răspunsul dumneavoastră. Dacă dumneavoastră aşa vedeţi lucrurile că, din oficiu, centrele militare nu pot cere aceste documente din dosarul fostului soţ, atunci este posibil şi vă rog frumos atunci precizaţi dacă este posibil ca persoana interesată, văduva veteranului de război poate cere de la Ministerul Muncii o copie după actele militare ale soţului ei aflate în dosarul care se află la Ministerul Muncii. Mai concret, la direcţiile teritoriale ale Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale. Dacă vedeţi această posibilitate, şi atunci cred că am şi rezolvat această chestiune.

Domnul Aurel Sorin Encuţescu:

Ministerul Apărării Naţionale poate să intervină asupra structurilor care se află sub autoritatea sa. Respectiv, o putem ajuta pe doamna ca să meargă la arhivele militare, pe baza unei scrisori pe care o adresează ministerului, noi cerem de la arhivă toate documentele respective. Nu ne putem adresa noi Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, nefiind în subordinea noastră. Dar arhivei, să ştiţi că-i putem cere.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi!

Domnul Dan Coriolan Simedru:

O problemă de procedură aş vrea să ridic. După cum ştiţi, Regulamentul nu permite ca reprezentantul ministerului să răspundă de două ori, să intervină de două ori după ce a dat primul răspuns, ceea ce s-a întâmplat şi suntem într-o situaţie de criză de timp, şi aş vrea să vă rog, ştiu că există, se uzitează foarte mult în România, adresarea faţă de cineva care este într-o funcţie inferioară cu o funcţie superioară. V-aţi adresat la doi secretari de stat până acum cu apelativul "domnule ministru". Având în vedere că sunt în direct la radio aceste discuţii, aş vrea să nu creăm confuzii.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc pentru lecţia pe care mi-o daţi, însă ţin să vă amintesc despre prevederea regulamentară, potrivit căreia, după răspunsul la întrebare, deputatul poate să o comenteze şi la comentariul deputatului, ministrul poate să răspundă. Iar ca să-mi faceţi acum observaţii pentru faptul că i-am spus unui secretar de stat, ministru, potrivit unei practici obişnuite, mi se pare că folosim timpul destinat întrebărilor unor orgolii de rigoare cu care vrem să ne demonstrăm buna pregătire profesională. Îmi cer scuze! Dar mi se pare chiar abuziv ceea ce faceţi dumneavoastră.

Pentru domnul Kovacs Zoltan şi Szilágyi Zsolt. Domnul Ovidiu Ianculescu. Nu este. Amînăm răspunsul pentru că nu este domnul ministru.

Pentru domnul Damian Brudaşca răspunde domnul secretar de stat Dumitru Pâslaru.

Domnul Dumitru Pâslaru:

Interpelarea domnului Damian Brudaşca vizează mai mult Ministerul Învăţământului şi Ministerul Turismului. De altfel, şi urmează răspunsurile formulate de reprezentanţii acestor ministere.

Din punct de vedere al Ministerului Culturii – subiectul interpelării: măsurile pe care le preconizează Ministerul Culturii şi Cultelor în vederea sprijinirii şcolilor româneşti în organizarea de excursii cu scop educativ pentru elevi pe durata vacanţei de vară.

Subiectul interpelării domnului deputat vizează conceptul şi aria de preocupări definită prin sintagma "educaţie permanentă prin şcoli şi instituţiile de cultură". Educaţia permanentă se bazează pe o strategie naţională pentru derularea procesului de educaţie şi iniţiere pe tot parcursul vieţii, la nivel individual şi instituţional, cu scopul îmbunătăţirii cunoştinţelor, deprinderilor şi competenţelor ce se realizează prin intermediul unor instituţii cu sau fără personalitate juridică de drept public şi privat, în aria profesională, mediu, tineret şi sport.

În acest context, se situează şi organizarea unor tabere de creaţie şi excursii cu caracter educativ pe perioada vacanţei şcolare. Inspectoratele şcolare judeţene în colaborare cu direcţiile judeţene pentru cultură, patrimoniu şi culte şi cu administraţiile judeţene ale taberelor, elaborează în mod unitar şi descentralizat programe instructiv-educativ-turistice şi sportive pe perioada verii.

Taberele de creaţie se organizează ca programe sectoriale finanţate de către autorităţile administrative locale sub îndrumarea direcţiilor judeţene de cultură şi învăţământ. Pentru vizitarea muzeelor, siturilor arheologice, caselor memoriale şi altor obiective culturale, grupurile organizate beneficiază de îndrumare, explicaţii şi reducere a tarifelor de acces.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Vă rog.

Domnul Damian Brudaşca:

Eu am adresat această întrebare mai multor ministere care ar trebui în mod firesc să se preocupe de conţinutul şi posibilitatea desfăşurării unor activităţi educaţionale pe timpul vacanţei de vară a elevilor. Spun acest lucru pentru că, în toate ţările occidentale, în perioada de vară, se organizează asemenea deplasări la monumente sau la situri de importanţă culturală, istorică, definitorii pentru satul sau zona respectivă.

Pe mine m-a impresionat lecţia pe care mi-a prezentat-o aici domnul secretar de stat. Este în tipicul ministerului din care face parte. N-am înţeles de ce nu vor să facă din această perioadă de vară prilej pentru mai buna cunoaştere de către elevi a ceea ce a lăsat moştenire acest popor generaţiilor ce vin.

Formele artificiale prin care a încercat să formuleze răspunsul, dovedesc lipsa totală de interes pentru această dimensiune importantă a procesului educativ pentru tânăra generaţie. De altfel, am primit şi celelalte răspunsuri, sunt în aceeaşi notă. Se pare că autorităţile competente nu au intenţia să facă nici în acest an nimic pentru elevii şcolilor româneşti.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Cornel Popa este? Nu este.

În consecinţă, se amână răspunsul pe care ar trebui să-l dea domnul Radu Damian.

Domnul Nicolae Ionescu este? Poftiţi!

Vă răspunde domnul secretar de stat Tudor Florescu.

Domnul Tudor Florescu:

Domnule preşedinte,

Sunt Tudor Florescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, Transportului şi Locuinţei.

Stimate domnule deputat Nicolae Ionescu,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, vă facem cunoscute următoarele:

Compania TAROM consideră că nu este încă oportun din punct de vedere economic deschiderea unei curse Bucureşti-Sibiu-München-Veneţia şi retur. În prezent, pasagerului i se oferă posibilitatea de a ajunge la aceste puncte prin curse de conexiune. Exemplu, Germania, 6 destinaţii; München, curse regulate; Italia, 6 destinaţii.

TAROM analizează în permanenţă solicitările pentru noi destinaţii, dorind să ofere soluţii de călătorie cât mai avantajoase.

Compania va avea în vedere solicitarea mai sus menţionată la introducerea următorului orar de operare în funcţie de traficul existent.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Tot pentru domnul Tudor Florescu. Domnul deputat Kerekes Karoly este? Nu este. Transmiteţi răspunsul scris domnului Kerekes.

Domnule Damian Brudaşca, aveţi trei întrebări şi vă rog să le puneţi pe toate ca să câştigăm timp. Întrebările sunt pentru domnul secretar de stat Radu Damian, pentru domnul Tudor Florescu şi pentru domnul secretar de stat Alin Burcea care v-a transmis răspunsul scris.

Poftiţi, răspundeţi!

Domnul Radu Mircea Damian:

Răspunsul pe care sper că îl aşteptaţi îl veţi primi şi în scris.

Interpelarea dumneavoastră se referă la acţiunile pe care Ministerul Educaţiei şi Cercetării le-a pregătit pentru activităţile extraşcolare pe timpul vacanţei de vară. Ele au în vedere desfăşurarea unor activităţi care se înscriu într-un calendar adresat copiilor, activităţi cu caracter educativ materializate sub formă de concursuri, festivaluri, simpozioane, expoziţii şi tabere care au ca scop major asigurarea accesului legal al tuturor copiilor la acţiuni active, atragerea elevilor defavorizaţi social sau aflaţi în situaţii de risc în programe naţionale şi internaţionale, susţinerea elevilor din mediul rural şi din oraşele mici, a copiilor din centrele de plasament sau proveniţi din familii sărace, precum şi pe cei din sferele minoritare.

Direcţia Generală pentru Activităţi Extraşcolare şi-a propus să antreneze peste 150.000 de elevi în manifestări de acest tip organizate în timpul verii. Ele se referă la promovarea acelor acţiuni care stimulează şi susţin creativitatea, drepturile copiilor, democraţia, toleranţa, drepturile omului, necesitatea cunoaşterii spaţiului cultural românesc, îmbogăţirea valorilor culturii, deschiderea spre proiecte interdisciplinare, de asemenea spre programe ce promovează interculturalitate, relaţii de prietenie, colaborare şi înţelegere şi ajutor reciproc.

În răspunsul scris, veţi găsi 35 de astfel de acţiuni, atât pe caracter naţional cât şi internaţional, cu calendare clare, unele s-au şi desfăşurat în vacanţele care au trecut. Şi, de asemenea, vă asigur că această problemă se află în atenţia Ministerului Educaţiei şi Cercetării care o va trata cu toată atenţia şi în această vară.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru domnul deputat Damian Brudaşca.

Domnul Tudor Florescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

Societatea Naţională Căi Ferate Române de Călători este receptivă la solicitările inspectoratelor şcolare, de a sprijini organizarea unor programe educaţionale pentru elevi, pe perioada vacanţei de vară.

Pentru transportul pe litoral în această vară, SNC Călători a pregătit 24 de perechi de trenuri, asigurând legătura cu Bucureştiul şi a principalelor oraşe din ţară cu litoralul. Inspectoratele şcolare pot solicita agenţiilor de voiaj CFR rezervarea locurilor cu 30 de zile înainte de data călătoriei.

Vizavi de reducerile obişnuite de 50% pentru transportul de elevi, clasa a II-a, pe perioada de vară, grupurile organizate de cel puţin 20 de copii sau elevi, precum şi însoţitorii lor, beneficiază de reduceri de 50% din tariful de trenuri de persoane şi al suplimentelor pentru trenul accelerat, rapid şi expres.

Copiii în vârstă de până la 10 ani beneficiază de reduceri de 50% din tariful de transport şi suplimentul de tren accelerat rapid şi expres, la clasa a II-a.

Elevii şi studenţii beneficiază de reducere de 60% din tariful trenurilor de persoane la orice clasă, pentru călătoriile de sfârşit de săptămână.

Acesta este răspunsul.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

A venit cumva domnul deputat Kerekes?

Domnule Florescu, mai aveţi de răspuns la o întrebare.

Domnul Kerekes Károly:

Din partea ministerului tranporturilor?

Domnul Valer Dorneanu:

Am întrebat şi nu vă vedeam în sală şi n-aţi ţipat.

Domnul Tudor Florescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat, actele normative privind reducerea acordată pensionarilor pentru transportul intern, respectiv Legea nr. 147 din 2000, Hotărârea de Guvern nr. 1.287 din 2000 au fost publicate în Monitorul Oficial nr. 354 din 28.07.2000, respectiv nr. 690 din 22.12.2000.

Astfel, aceste acte trebuie cunoscute şi aplicate de către orice persoană fizică şi juridică, acestea având obligaţia de a lua act de orice iniţiativă legislativă publicată în Monitorul Oficial.

ARR-ul a comunicat ca o măsură asiguratorie, prin agenţiile teritoriale aceste acte normative, deşi nu avea obligaţia informării operatorilor de transport despre actele normative publicate în Monitorul Oficial.

Faţă de cele prezentate anterior, considerăm că ARR-ul, respectiv agenţiile acestuia, nu pot fi făcute răspunzătoare de necunoaşterea legilor în vigoare de către operatorii de transport.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Kerekes Károly:

Domnule secretar de stat, am impresia că ocoliţi iarăşi întrebarea. Mi-aţi cerut să aduc un caz concret, unde şi cum nu se aplică această lege şi destul de cinic aţi formulat răspunsul data trecută şi de aceea am revenit şi v-am şi dat un răspuns, un caz concret şi din ziarul local, declaraţia directorului tehnic al Societăţii Comerciale de Transport din Mureş. Dumneavoastră iarăşi ocoliţi întrebarea. Vă rog frumos să-mi spuneţi cum se poate întâmpla ca în judeţul Mureş, la data de 30 mai, întreprinderile de transport, societăţile comerciale de transport nu cunosc această reglementare, deşi dumneavoastră aţi afirmat că ministerul şi-a făcut datoria, că ARR-ul, autoritatea română rutieră, şi-a făcut datoria. Cum şi-a făcut datoria, domnule secretar de stat? Eu v-am spus un caz concret, vă rog frumos să-mi răspundeţi concret.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul secretar de stat ...

Domnul Kerekes Károly:

Nu vine să răspundă, domnule preşedinte? Se face că nu ştie despre ce este vorba?!

Domnul Valer Dorneanu:

Am o rugăminte. Suntem în Parlament, nu la Parchet. Este vorba, totuşi, de un coleg de-al nostru, din Executiv, este adevărat, este vorba de un om care nu trebuie luat ca la Parchet. Deci, chiar dacă răspunsul vă nemulţumeşte, eu nu cred că trebuie să ridicăm atât de mult temperatura, că aţi văzut că colegul nostru a făcut un efort ca să vină să ne răspundă.

Doriţi să mai adăugaţi ceva sau îi răspundeţi în scris?

Domnul Tudor Florescu:

Răspund în scris.

Domnul Valer Dorneanu:

Trecem la interpelări.

Am rugămintea să reţineţi prevederile regulamentare, potrivit cărora, la această şedinţă se prezintă doar obiectul interpelării şi nu se dezvoltă, ceea ce înseamnă că vă este suficient, de regulă, o jumătate de minut ca să spuneţi obiectul interpelării.

Domnul Székely Ervin-Zoltán:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Interpelarea este adresată domnului Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor.

Obiectul interpelării este: poziţia Guvernului României în legătură cu aplicarea Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 97 din 27 martie 2001.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Pleşa Eugen Lucian. Mulţumesc, domnule deputat şi pentru concizie.

Poftiţi, domnule Pleşa.

Domnul Eugen Lucian Pleşa:

Pot să pun şi eu o întrebare?

Domnul Valer Dorneanu:

Puteţi.

Domnul Eugen Lucian Pleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea pe care o am pregătită pentru astăzi se adresează Ministerului Finanţelor, domnului ministru Mihai Tănăsescu şi în egală măsură Ministerului Transporturilor, domnului Mitrea.

Obiectul interpelării: printr-o hotărâre de Guvern din 1991, nr.594, modificată şi completată de o alta, în 1992, nr.564, Guvernul a impus că nu pot fi introduse în România autoturisme care au funcţionat pe o perioadă mai mare de 8 ani de la data fabricării. În urmă cu circa 2 ani, prin intervenţia sa, ministrul Băsescu a impus obligativitatea introducerii în ţară numai a autoturismelor cu EURO 2. Este clar că grija pentru a asigurarea unui profit sigur l-a animat pe ministrul transporturilor de atunci, autor al iniţiativei. Fără îndoială că profitorii nu şi-au uitat recunoştinţa pentru acel satrap cu oamenii de rând.

Într-o ţară în care imensa majoritate dacă câştigă 100 de dolari pe lună, cel rupt de realitate impune EURO 2. Proverbul celui cu tichia de mărgăritar îi este mănuşă. Impresia că se evită achiziţionarea de hârburi este greu de susţinut atâta timp cât în România circulă multe autoturisme ...

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule coleg, aceasta nu seamănă a dezvoltare, ci este chiar o dezvoltare.

Domnul Eugen Lucian Pleşa:

Am încheiat. de aceea, stimate domnule ministru, vă rog să eliminaţi acele condiţionări nepotrivite nouă, acceptând cu fermitate doar condiţionarea, starea tehnică atestată de ARR. Cu aceasta am încheiat.

Şi întrebarea adresată domnului secretar general al Guvernului, Şerban Mihăilescu: pentru care motiv senatorul Roman Petre – P.D. încă mai locuieşte în spaţiul RAPPS la 6 luni de la intrarea lui, zic, într-un anonimat parlamentar. Şi dacă mai sunt astfel de cazuri, când se intră în legalitate cu aceştia şi cine poartă răspunderea pentru consecinţe. Se ştie foarte bine unde, cine, ce spaţii deţin.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Nicolae Leonăchescu.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea se adresează domnului ministru Octav Cozmâncă şi are drept obiect abuzurile generate de reforma administrativ-teritorială din 1968.

Prin această reformă, limitele satelor au fost ignorate, practic nu mai sunt panouri de delimitare, dar o serie de terenuri, în special izlazurile, au fost gestionate defectuos de către primăriile nominalizate atunci.

Ca exemplu dau satul Gliganu de Sus, comuna Rociu, judeţul Argeş, care este frustrat în drepturile la izlazul plătit cu mult înainte de război.

Deci, aştept de la domnul Octav Cozmâncă răspunsul la această problemă, cum înţelege să redea satelor identitatea lor, şi prin restituirea terenurilor luate abuziv.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Constat că domnul Damian Brudaşca nu este.

Domnul Hogea Vlad-Gabriel.

Domnul Vlad-Gabriel Hogea:

Interpelarea este adresată doamnei Rodica Stănoiu, ministrul justiţiei.

Obiectul interpelării vizează hotărârea ilegală, dată de un magistrat de la judecătoria Paşcani, Ungureanu Angela, în dosarul 3.646/2001, pronunţată în şedinţa publică din 5 iunie anul curent, prin care s-a dispus respingerea candidaturii doamnei Pogoşoaia Tudoriţa la funcţia de primar al oraşului Târgu Frumos din judeţul Iaşi.

A fost invocată incompatibilitatea dintre calitatea de funcţionar public şi cea de primar, deşi această incompatibilitate intervine numai după validarea mandatului, potrivit art. 62 lit. a), coroborat cu art. 30 pct. 2 din Legea administraţiei publice locale.

Vom reveni pe larg asupra conţinutului interpelării, când va fi şi doamna ministru prezentă.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul Valentin Vasilescu.

Domnul Valentin Vasilescu:

Domnule preşedinte,

Interpelarea mea se adresează domnului Miron Mitrea, ministru al transporturilor şi are drept subiect securitatea traficului aerian. Şi n-am să dau citire materialului, doar vreau să spun că am exemplificat cu articolul apărut în presă, situaţii paradoxale în care au fost găsite pungi cu 49 de cartuşe, calibrul 7.62 în zona de operaţiuni aeriene. Au mai fost înregistrate situaţii în care autorităţile de pe aeroport au reţinut persoane care au fugit de sub escortă, prin dispozitivul de securitate şi alte lucruri care s-au întâmplat pe aeroporul Otopeni.

Acestea sunt, după părerea mea, consecinţele nerespectării procedurilor înscrise în programul de securitate al aeroportului de către chiar responsabilul cu securitatea.

Ca şi în interpelarea făcută la începutul lunii acesteia, privind nerespectarea regimului construcţiilor în zonele supuse servituţiilor aeronautice, prezenţa mea a fost determinată de îngrijorarea reală faţă de nerespectarea unor reguli ale organizaţiei aviaţiei civile, internaţionale, a căror evaluare ar putea cauza interdicţia de operare pe anumite aeroporturi şi această ridicare a dreptului de operare costă statul român între 100 şi 200.000 dolari zilnic, din taxe de survol şi aterizare.

Eu consider corectă politica în domeniul transporturilor înscrisă în programul de guvernare şi încerc să oblig ministerul acesta să o respecte, cu atât mai mult cu cât soluţiile pe care eu le propun vin în ...

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, am convenit ....

Domnul Valentin Vasilescu:

Am terminat.

Domnul Valer Dorneanu:

... că prezentaţi obiectul interpelării, nu faceţi şi propuneri de rezolvare a lui.

Domnul Valentin Vasilescu:

Nu fac nici o propunere. Propunerea există, se găseşte în acest document, numai că dânşii trebuie să o facă în trimestrul II al anului 2001, pe baza multor lucruri pe care le-am prezentat eu.

Aş mai avea, dacă-mi permiteţi, un minut, o problemă de discutat. Este vorba de intrarea în reparaţie a podului de la Giurgiu – Ruse, care va determina suplimentarea bacurilor de transfer a mijloacelor auto de pe un mal pe altul al Dunării şi propun domnului ministru, împreună cu domnul ministru al apărării Pascu, să găsească o soluţie pentru utilizarea celor 8 bacuri pe care armata le are şi le poate utiliza pentru fluidizarea fluxului de mijloace auto în această zonă.

Am terminat.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul Codrin Ştefănescu.

Domnul Codrin Ştefănescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am două interpelări, cu acelaşi subiect comun, adresate domnului Ovidiu Muşetescu, ministrul APAPS şi domnul Matei Agathon, ministrul turismului, legat de privatizarea Neptun-Olimp.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat. Foarte concis.

Domnul Firczak Gheorghe, tot două interpelări. Puteţi proceda şi dumneavoastră ca şi colegul.

Domnul Gheorghe Firczak:

Corect.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am şi eu două interpelări. Prima adresată domnului academician Răzvan Theodorescu, ministrul culturii şi cultelor, este legată de situaţia sitului arheologic de la Geoagiu, iar cea de-a doua este adresată domnului Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi este legată de situaţia Staţiunii de cercetări pomicole din Geoagiu şi a Grupului şcolar agricol din Geoagiu.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Ştefan Baban a depus interpelările.

Domnul Moisescu?

Poftiţi, domnule Moisescu.

Domnul George Dumitru Moisescu:

Domnule preşedinte,

George Moisescu, deputat PRM de Brăila.

Întrebarea este adresată domnului Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi se referă la situaţia neclară de la SC Insula Mare a Brăilei.

În data de 4 iunie 2001, Curtea de Apel Galaţi s-a pronunţat prin Decizia civilă nr. 198r, respingând recursul înaintat de firma REN SRL şi alţi creditori împotriva programului guvernamental de reabilitare a Insulei Mari a Brăilei, program elaborat de dumneavoastră.

Şi totuşi, surprinzător, dumneavoastră, îl susţineţi pe cel care vă atacă în justiţie. Oare de ce?

În aceeaşi zi AGA de la Insula Mare a Brăilei a constatat ilegalitatea mandatului special acordat de dumneavoastră pentru managementul total acordat firmei REN şi l-a respins. Reprezentantul ministerului a cerut o nouă dezbatere pe această temă, pentru data de 25 iunie 2001.

Vă întreb, domnule ministru, oare aveţi intenţia să interpretaţi prevederile legale doar în sensul dorit de dumneavoastră, ceea ce mi se pare imposibil, chiar şi pentru un ministru sau aveţi de gând să respectaţi legea în litera şi spiritul ei, aşa cum este obligaţia oricărui cetăţean al acestei ţări?

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Dinu Gheorghe.

Domnul Gheorghe Dinu:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Interpelarea mea se adresează doamnei Daniela Bartoş, ministrul sănătăţii şi familiei şi este legată de lipsa normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 83 din 2000 care, iată, din 27.06.2000 nu are norme metodologice de aplicare. Rugămintea este să-mi spună când intenţionează să le promoveze.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Dan Coriolan Simedru are cuvântul.

Domnul Dan Coriolan Simedru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am două interpelări. Prima interpelare se referă la incompatibilitatea dintre funcţia de deputat şi funcţia de director general al Regiei Naţionale a Pădurilor a domnului Filip Georgescu şi este adresată domnului prim-ministru Adrian Năstase.

Se ştie că într-una din primele şedinţe ale Comisiei pentru agricultură, silvicultură şi industrie alimentară, domnul Filip Georgescu a spus că va lua o decizie prin care va alege între funcţia de deputat şi funcţia de director al Regiei Naţionale a Pădurilor, deoarece aceste funcţii sunt incompatibile din punct de vedere constituţional. Această întrebare o pun pentru că se zvoneşte că, între timp, domnul deputat Filip Georgescu s-a răzgândit şi a depus la conducerea Camerei Deputaţilor o cerere prin care doreşte să ocupe ambele funcţii, ştiind că Biroul permanent al Camerei Deputaţilor s-a pronunţat cu privire la deputaţii care au dreptul la cumul de funcţii; nu am văzut pe acea listă şi poziţia domnului Filip Georgescu şi cu toate acestea domnul Filip Georgescu ocupă cele două funcţii în continuare.

A doua interpelare este adresată domnului Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor.

Obiectul interpelării este referitor la doamna director a Direcţiei Sanitare a Municipiului Bucureşti, Mirică Narcisa şi vreau să cunosc care este baza legală care a stat la temelia numirii şi menţinerii în funcţie a doamnei directoare, la această direcţie sanitar veterinară, care este cea mai mare din ţară, având în vedere că în ultimul timp, în presă, au apărut foarte multe articole cu privire la activitatea nesatisfăcătoare a doamnei directoare şi, de asemenea, face obiectul unui dosar la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, la Inspectoratul general al Poliţiei şi la Parchetul General.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Domnul Paul Magheru.

Domnul Paul Magheru:

Domnule preşedinte,

Interpelarea mea este adresată doamnei ministru Ecaterina Andronescu, la Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

Obiectul interpelării: admiterea în şcolile sanitare post liceale. În trei cuvinte este vorba despre următorul lucru: Legea învăţământului nr. 84/1995 era restrictivă cu absolvenţii de liceu fără diplomă de bacalaureat. Aceeaşi Lege nr. 84, modificată şi amedată desfiinţează această restricţie. Un ordin al fostului ministru reintroduce restricţia. Ordinul actualului ministru, prevalându-se de acest ordin care încalcă legea, păstrează ordinul ministrului, încălcându-se în felul acesta o lege şi care îi privează de un drept legal pe absolvenţii de liceu, fără diplomă de bacalaureat.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Abiţei Constantin. Poftiţi.

Domnul Ludovic Abiţei:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea să fac întâi o corectare, sunt Abiţei Ludovic, nu Constantin.

Domnul Valer Dorneanu:

Aşa sunteţi înscris pe lista aceasta, îmi cer scuze.

Domnul Ludovic Abiţei:

Nu-i nimic, nu-i nici o problemă deosebită.

Obiectul interpelării se referă la suplimentele nutriţionale, şi anume la faptul că avem o epocă insolită: cătina şi măceşul au devenit medicamente. Totul porneşte de la două ordine ale Ministerului Sănătăţii, unul din februarie anul acesta, care trimite plantele la Agenţia Naţională a Medicamentului pentru avizare şi în acest fel teiul, măceşul şi cătina devin medicamente, iar ulterior, în mai, încearcă să se corecteze această ordonanţă, dar dispare complet cuvântul plantă şi în acest fel nu mai avem nici o posibilitate de a folosi aceste substanţe ca nutriente, ele devenind medicamente, iar procedura de avizare este foarte greoaie, până la aproximativ trei ani de zile.

Întrebarea este adresată doamnei ministru Daniela Bartoş şi care este rugată să rezolve prin norme coerente şi concrete aceste probleme.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Cu aceasta, procedura interpelărilor a luat sfârşit, ca şi ordinea de zi pentru şedinţa de astăzi. Vă mulţumesc şi vă doresc noapte bună. Şi aveţi grijă cum mergeţi acasă, că a început furtuna.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,40.