Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse de domnii Corneliu Ciontu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Nicolae Leonăchescu şiTudor Mohora, secretari.

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineaţa! cu voia dumneavoastră, putem începe, da?

Domnul Pereş este? Poftiţi, domnule Pereş.

Se pregăteşte domnul domnul Baban Ştefan.

Domnul Alexandru Pereş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Modul cum sunt soluţionate de putere, în mare grabă, unele lucruri care în aparenţă par minore, poate aduce efecte dezamăgitoare unui segment important al populaţiei.

Euforia postrevoluţionară, efect al lui Decembrie 1989, prin care multor localităţi urbane din România le-au fost conferite de Parlament titlul de "Oraş martir al Revoluţiei din Decembrie 1989", pare că nu s-a stins nici acum, după mai bine de 11 ani de democraţie reală.

Departe de mine de a contesta obiectivitatea cu care s-au măsurat argumentele pentru fiecare caz în parte. sunt însă, şi acum, convins de un lucru: Revoluţia Română din Decembrie 1989 a avut un început la Timişoara şi Lugoj, propagarea ei făcându-se rapid în multe localităţi urbane şi rurale, în ciuda lipsei de informaţie caracteristică perioadei ceauşiste. Finalitatea ei era normal a se petrece la Bucureşti, capitala ţării şi locul unde erau punctele de comandă ale conducerii comuniste. Ne aducem aminte, însă, de acele momente, cu înfrigurare, toţi, indiferent dacă atunci eram sau nu de acord cu desfăşurarea lucrurilor.

Nici judeţul Alba nu a fost ocolit de efectele mişcărilor revoluţionare, ba, mai mult, rezistenţa anticeauşistă, atunci, s-a manifestat dur, ducând, în Alba Iulia şi Cugir, la o izolare totală, cu arma în mână, încă din ziua de 21 decembrie 1989.

La Alba Iulia, în seara zilei de 21 decembrie 1989, peste 200 de persoane manifestau şi chemau cetăţenii la o rezistenţă fără violenţă faţă de puterea comunistă. mai mult, în ziua de 22 decembrie, pe la orele 8,30, primul secretar al Comitetului judeţean PCR, Ion Savu, semnează un document prin care acceptă controlul deplin al Comitetului de cetăţeni. Este unicul document de abdicare al unui prim secretar de judeţ în timp ce dictatorul Ceauşescu se afla încă la putere. De aici încolo, lucrurile se precipită, mai ales în urma plecării cuplului Ceauşescu, iar în municipiul Alba Iulia jertfa revoluţionarilor va fi de 23 de morţi şi 109 răniţi.

Am ţinut a vă readuce în memorie, domnilor, sau a vă informa de aceste lucruri şi momente deosebite, acum, când Camera Deputaţilor, din acest mandat parlamentar, este la un pas de a face o greşeală cu efecte mai mult sau mai puţin resimţite în sufletul oricărui român. Municipiul Alba Iulia nu are neapărată nevoie de încă un titlu, chiar de "Oraş erou sau martir", este locul unde istoria musteşte, la tot pasul, dragostea de adevăr şi justiţie este mai puternică decât moartea. Exemple: intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia, martiriul lui Horea şi Cloşca, Unirea de la 1 Decembrie 1918.

Ne onorează declaraţia Parlamentului României din 1994, prin care Alba Iulia a devenit cu titlu "Cetate simbol a Marii Uniri", într-un cuvânt capitala de suflet a tuturor românilor. Există însă o regulă de bază în democraţie: de a cântări cu aceeaşi măsură, de a trata uniform orice propunere, indiferent de zonă, populaţie sau presiuni politice.

În legislatura 1996 – 2000, Senatul a fost sesizat cu un Proiect de Lege privind declararea municipiului Alba Iulia "Oraş erou al Revoluţiei", iniţiat de domnul senator Ioan Ardelean – PUNR. Această iniţiativă votată în Senat la data de 8 iunie 2000 a fost transmisă spre analiză şi votare Camerei Deputaţilor, cu modificarea din partea Consiliului Legislativ, cu titlul de "Oraş martir".

Acelaşi traseu e urmat şi de o altă iniţiativă, de declarare a municipiului Hunedoara "Oraş martir al Revoluţiei din 1989", iniţiat de doi reprezentanţi din opoziţie, atunci, respectiv din PDSR, precum şi o solicitare pentru municipiul Reşiţa. Curios pare faptul că Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, la 30 mai 2001, decide că unele proiecte de lege şi propuneri legislative trimise comisiilor permanente şi a căror dezbatere nu a fost finalizată să fie examinate de către acestea, în vederea întocmirii unor rapoarte suplimentare. Astfel, trimite două proiecte, cele privind declararea cu titlul de "Oraş martir" pentru Reşiţa şi Hunedoara Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, proiecte care primesc aviz favorabil pentru a fi votate în plenul Camerei Deputaţilor, la data de 22 august 2001.

Proiectul legislativ pentru Alba Iulia este direcţionat la Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, obţinând un aviz de respingere, cu toate că avea avizul favoraibl de la Consiliul Legislativ, precum şi punctul de vedere al guvernării din 1999, ministru interimar atunci Alexandru Athanasiu, PSDR atunci, PSD acum.

Iată, deci, cum Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, dominat de PSD şi PRM cântăreşte, cred din greşeală, cu două măsuri. Constat cu nedumerie şi amărăciune că, încă o dată, Alba Iulia devine ţintă a puterii, aşa cum a fost, de fapt, din 1990 încoace, doar în preajma sărbătorii naţionale de 1 Decembrie, când o seamă de responsabili, guvernanţi, parlamentari şi alţii se întrec a elogia şi apoi a uita ceea ce ar trebui să fie flacăra nestinsă a unei naţiuni, momentul, dar mai ales locul unde s-a înfăptuit visul milenar al poporului român. A uita sau, mai bine zis, a-ţi aduce aminte doar o dată pe an de Alba Iulia este cred o negare a voinţei de unitate naţională, mult trâmbiţată, inclusiv în zilele noastre, chiar de premierul Adrian Năstase, iar culmea este votul majorităţii parlamentare împotriva recunoaşterii faptelor din acel Decembrie fierbinte al anului 1989 în Alba Iulia, fapt ce nu concordă cu declaraţiile guvernanţilor PSD.

Având în vedere şi memoriul Asociaţiilor revoluţionare "Decembrie '89 Alba", rog Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, precum şi comisia parlamentară la care va fi repartizată această iniţiativă legislativă, să facă actul de dreptate aşteptat de Alba Iulia de peste 2 ani de zile.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Înainte de a-l invita pe domnul deputat Baban la cuvânt, vă rog să vă încadraţi în cele 3 minute, m-a rugat şi preşedintele, domnul Valer Dorneanu, ca să putem începe la 9,30 şedinţa de vot.

Are cuvântul domnul deputat Baban.

Se pregăteşte domnul Boc Emil.

Domnul Ştefan Baban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi are şi un titlu: "Inspecţia muncii este o activitate tot mai controversată".

În acest an, în România, s-au înregistrat cele mai grave accidente de muncă din ultimii 10 ani. După cum se ştie, recent, în Valea Jiului, la Mina Vulcan, 14 oameni şi-au pierdut viaţai, iar, în urmă cu nici 3 luni, 10 angajaţi ai Portului Constanţa şi-au găsit sfârşitul într-un petrolier.

În ambele cazuri, anchetele realizate printre salariaţi au arătat că aceştia consideră că, din punct de vedere al inspecţiei muncii, totul este la pământ. În acest fel, iese la suprafaţă o problemă foarte gravă pe care o are România astăzi: frica de a te duce la lucru. Mulţi salariaţi sunt speriaţi şi temători, pe de o parte ei se tem că pot primi ordine, sarcini de muncă ce le pun în pericol viaţa, iar pe de altă parte se tem că vor fi concediaţi dacă îndrăznesc să le comenteze. Edificator în acest sens este cazul "Anapolis". La Constanţa, 10 oameni au coborât în nava "Anapolis" conştienţi că acea zi poate fi ultima zi a vieţii lor. Frica de a-şi pierde locul de muncă a fost mai mare decât că-şi vor pierde viaţa.

Aceste cazuri ar trebui să dea de gândit autorităţilor. Cât de frecvente sunt aceste accidente, care sunt cauzele producerii lor, cum este legiferată şi cum se asigură activitatea de protecţie a muncii, cine este răspunzător pentru aceste accidente? Inspecţia muncii, organ de specialitate în domeniul relaţiilor de muncă şi al sănătăţii şi securităţii în muncă, este subordonat Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale şi are în subordine inspectoratele teritoriale de muncă.

Posturile destinate Inspecţiei muncii nu sunt ocupate în totalitate, nici la nivel central şi nici în teritoriu, numărul de inspectori fiind dimensionat în funcţie de economia fiecărui judeţ şi de numărul salariaţilor din judeţ.

Aceşti inspectori de muncă sunt obligaţi să controleze, conform legii, îndeplinirea cerinţelor legale referitoare la sănătatea în muncă, să acorde angajatorilor autorizaţia de funcţionare din punct de vedere al securităţii muncii, să retragă această autorizaţie, să cerceteze accidentele de muncă atunci când acestea se produc.

Legea nr.90/1996, Legea protecţiei muncii, cu modificările şi completările ulterioare, stipulează măsuri clare pentru conducătorii societăţilor comerciale, să adopte, încă din faza de proiectare şi execuţie a construcţiilor, precum şi la elaborarea tehnologiilor de fabricaţie, soluţii care să nu comporte riscuri, să solicite inspectoratelor teritoriale de muncă autorizarea funcţionării unităţii, să ceară revizuirea autorizării în cazul modificării condiţiilor iniţiale, stabilirea atribuţiilor salariaţilor în domeniul protecţiei muncii, să asigure, prin compartimente specializate sau persoane desemnate, cunoaşterea şi aplicarea măsurilor stabilite privind protecţia muncii, să informeze la angajare fiecare persoană asupra riscurilor la care se expune la locul de muncă etc. Câte din aceste obligaţii sunt îndeplinite? Conform datelor statistice, pe primele 6 luni ale anului 2001, la aproximativ 6,3 milioane de salariaţi, s-au înregistrat 3.169 de accidente, din care 168 mortale.

Este interesant de remarcat că cele mai multe accidente, peste 40%, sunt produse de persoane între 30 şi 40 de ani, ceea ce arată o slabă atenţie acordată problemelor de protecţie a muncii, pe fondul unei rutine intervenite. Din aceste procente, lipsesc oamenii care lucrează la negru, pentru că aceştia nu au nici o formă de angajare şi nu intră în evidenţa ITM-urilor.

Din păcate, această stare de lucruri este proliferată de amenzi foarte mici care se aplică, între 1,5 milioane şi 30 de milioane, aşa cum prevedea, până la 25.08.2001, Legea nr.32/1968 care a fost abrogată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.2/2001. Tot în baza vechii legi, în cazul amenzii contravenţionale, dacă aceasta este achitată în termen de 48 de ore, ea se situează la jumătate din minimul stabilit.

În această situaţie, nu e de mirare că zeci de mii de patroni ignoră cu bună ştiinţă normele de protecţie a muncii. Sigur, dacă moare un om, de-abia atunci patronul riscă o sancţiune penală, dar se ştie că, în asemenea situaţii, de cele mai multe ori, tot mortul este vinovat.

Controalele efectuate, de cele mai multe ori după producerea unui accident colectiv, arată că există destule nereguli în respectarea normelor de protecţie a muncii şi a legislaţiei muncii, ieşind la iveală şi adevăratele condiţii de muncă în care se lucrează.

Iată că, pe bună dreptate, oamenilor le este frică să se mai ducă la muncă.

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Boc observ că nu este în sală. Îl rog pe domnul Vlad Hogea.

Se pregăteşte domnul Napoleon.

Domnul Vlad Hogea:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Săptămâna trecută, parlamentarul UDMR László Borbély m-a atacat dur, în plenul Camerei Deputaţilor, solicitând organelor în drept să mă sancţioneze pentru publicarea lucrării "Naţionalistul". Domnia sa uită că, potrivit art.30 din Constituţia României, libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel sunt inviolabile, iar cenzura de orice fel este interzisă. De asemenea, se omite şi faptul că, în conformitate cu prevederile art.70 din legea fundamentală a statului român, deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.

Iată, aşadar, numai două dintre numeroasele argumente legale care pot fi invocate în susţinerea afirmaţiilor mele. Cât despre cele morale, îmi permit să pun o întrebare retorică: cu ce drept vine la această tribună, pentru a-şi manifesta intoleranţa faţă de spiritul românesc, reprezentantul unei organizaţii etno-politice care militează pe faţă pentru transformarea României într-un stat multinaţional?

Domnul Borbély loveşte, în mod injust şi abuziv, Partidul România Mare pe care-l acuză brusc de extremism. Cenzorul românismului îşi asumă riscul de a împărţi scena politică în partide democratice şi partide antidemocratice, deşi reprezintă o formaţiune – Uniunea Democrată a Maghiarilor din România – care nu este înregistrată legal ca partid politic. În al doilea rând, maniera totalitară în care dânsul condamnă un partid românesc, acuzându-l de o serie de greşeli pe care nu le-a făcut, ar fi demnă de o cauză mai bună.

Argumentaţia şubredă a colegului maghiar păleşte în faţa unei realităţi evidente: în România nu există nici xenofobie, nici antisemitism. Iar cu privire la declaraţiile de faţadă, de care aminteşte deputatul Borbély, ele aparţin nu PRM, ci UDMR, care una susţine la Bruxelles şi Strasbourg, cu privire la Statutul maghiarilor de pretutindeni, şi alta afirmă la Bucureşti, din motive pur propagandistice.

Cartea mea e considerată a fi un "trist best-seller al momentului". Să înţelegem că există şi best-seller-uri vesele, de genul scandalului sexual Bill Clinton – Monica Lewinski?!

Stilistica domnului Borbély e primitivă, frazeologia e pur declamativă, iar concretul lipseşte. Noi ştim de ce: pentru că a dat o sentinţă de condamnare fără să fi pătruns profunzimea, fundamentul şi spiritul cărţii.

Domnul Borbély susţine că volumul "Naţionalistul" ar îngreuna integrarea României în structurile europene. Totodată, se lansează ipoteza că lucrarea mea ar pune în pericol existenţa statului de drept.

Stimabilul coleg nu aduce, din păcate pentru domnia sa, nici o dovadă că eu am scris o carte antisemită, xenofobă şi antimaghiară. Explicaţia e simplă: dovezile nu există. Coperţile volumului "Naţionalistul" adăpostesc în interior altceva decât crede domnul Borbély că s-ar găsi acolo.

Segregarea populaţiei din Ardeal pe criterii etnice şi lingvistice a dus la conturarea unei realităţi aberante. Mulţi cetăţeni români de origine maghiară vorbesc stricat limba statului în care trăiesc. Parlamentarul UDMR care dă verdicte în privinţa cărţii mele de gândire naţională este unul dintre ei.

Domnul Borbély nu a recurs la serviciile unui translator care să-i tălmăcească riguros ce scrie în lucrarea mea. Tocmai de aceea discursul domniei sale este inexact şi, în consecinţă, atins de nulitatea oricărei logici elementare. UDMR instigă pe faţă împotriva unui deputat român ales în mod democratic în Parlamentul ţării.

Am scris cartea "Naţionalistul" şi pentru oameni ca domnul Borbély, care trebuie să înţeleagă că sunt cetăţeni români şi să se conformeze normelor de drept şi rigorilor pe care această calitate le implică.

În concluzie, opinia mea fermă este următoarea: dacă domnul deputat îndrăzneşte, ca parlamentar al României, să viseze la o legitimaţie de maghiar, atunci cartea mea reprezintă, pentru domnul Borbély a reprezentat deja, cel mai bun antidot.

Domnilor colegi,

Ori se extinde istoria în domeniul politicii, şi aceasta înseamnă ştiinţă, ori se implică politica în istorie şi aceasta înseamnă prostituţie!

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Napoleon Pop.

Se pregăteşte domnul Brudaşca.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu pot, înainte de a face declaraţia politică, să nu constatăm, totuşi, un fapt îngrijorător şi să încercăm să modificăm Regulamentul Camerei Deputaţilor, pentru ca aceste declaraţii politice să ajungă acolo unde trebuie, iar mediatizarea lor să fie corespunzătoare.

Prin urmare, domnule preşedinte de şedinţă, şi în această calitate vă adresez rugămintea să faceţi demersurile necesare, pe lângă Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, pentru ca aceste declaraţii politice să fie programate la o oră potrivită pentru a-şi produce efectul scontat într-o democraţie parlamentară.

Obiectul intervenţiei mele de astăzi vizează abordarea unei teme actuale, şi anume această tentaţie a partidului de guvernământ de a deveni partid-stat, dar într-o nouă formă, şi anume este vorba despre identificarea structurilor de partid PSD cu structurile de stat din România, lucru extrem de periculos ce ne întoarce din nou la trecutul şi la experinţele trecutului totalitar.

În acest sens, această tentaţie PSD de a deveni partid-stat capătă proporţii ce pun în pericol democraţia şi statul de drept din România. Afirmaţia noastră se bazează pe cel puţin următoarele argumente.

Unu: prin presiuni şi şantaj politic, PSD a atras un număr impresionant de primari ai opoziţiei democratice, sfidând opoziţia electoratului manifestată cu ocazia alegerilor din iunie 2000. De menţionat faptul că un asemenea precedent nu există în nici o ţară democratică şi, în fapt, ne înscrie în rândul democraţiilor bananiere din lumea a treia.

Doi: prin numirea unor parlamentari PSD în structurile aparatului de stat, partidul de guvernământ sfidează Constituţia şi pune semnul egalităţii între structurile de partid şi structurile aparatului de stat, practică specifică doar sistemelor totalitar comuniste. Sunt de menţionat în acest sens, şi, repet, nu este vorba de nici un fel de atac personal la adresa colegilor noştri pe care-i respect, este vorba de o procedură instituţională însă, repet, sunt de menţionat în acest sens numirea deputatului PSD Constantin Teculescu în funcţia de preşedinte al CEC şi a deputatului PSD Filip Georgescu la conducerea ROMSILVA. Aceste numiri s-au efectuat cu încălcarea art.68 din Constituţie, care precizează expres incompatibilitatea dintre calitatea de parlamentar şi deţinerea oricăror funcţii publice de autoritate, cu excepţia celor de membru al Guvernului. Prin urmare, această identificare a structurilor de partid cu structurile de stat pune şi afectează grav viitorul democraţiei în România, pentru că vă amintiţi că numai în trecut exista acel partid unic care se raporta la toate nivelele statului.

Trei: un lucru iarăşi care spune despre actuala practică a partidului de guvernământ – convocarea de către senatorul PSD de Prahova, Antonie Iorgovan, la biroul său parlamentar, a preşedinţilor Tribunalului şi Curţii de Apel din Prahova demostrează, încă o dată, faptul că partidul de guvernământ este ancorat iremediabil în mentalităţile trecutului comunist de sfidare a independenţei justiţiei.

Fie şi numai din aceste argumente, se poate desprinde faptul că PSD nu precupeţeşte nici un efort, ca să folosesc un limbaj al timpului trecut, pentru instalarea dictaturii partidului unic şi satisfacerea propriei clientele politice.

Faţă de aceste practici ale partidului de guvernământ care compromit procesul consolidării democratice a României, Partidul Democrat solicită parlamentarilor puterii să respecte textul Constituţiei cu privire la regimul incompatibilităţilor şi solicită PSD-ului să studieze şi să urmeze modelele democraţiilor în rândul cărora România doreşte să se integreze şi nu să urmeze modele ale trecutului de care ne-am despărţit cel puţin cu 10 ani în urmă.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Domnul Brudaşca şi apoi domnul deputat Napoleon Pop.

Mulţumesc pentru înţelegere.

Aş vrea, înainte, domnule Brudaşca, să-i spun domnului coleg Emil Boc că suntem pe aceeaşi lungime de undă, ba, mai mult, toţi reprezentanţii partidelor parlamentare din Biroul permanent suntem de acord că nu este bună şi binevenită această oră pentru declaraţii politice şi este posibil, chiar săptămâna viitoare, prin votul plenului, să rezolvăm această chestiune.

Vă mulţumesc.

Domnul Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnilor colegi,

Recent, în întreaga ţară, s-au comemorat 400 de ani de la tragicul sfârşit al marelui voievod Mihai Viteazul, întâiul domn care a unit sub sceptrul său cele trei ţări române. Evenimentul a fost marcat, nu numai în localităţile de care se leagă numele ilustrului domn, prin organizarea unor manifestări cultural-ştiinţifice: lansarea de cărţi, vernisarea de expoziţii foto-documentare sau dezvelirea de busturi şi statui etc.

Nu facem aici referire la spectacolul jalnic pe care l-a dat preşedintele României, împreună cu fostul monarh şi cu patriarhul Bisericii ortodoxe române, care se implică din ce în ce mai iresponsabil în demersurile politice ale ţării.

La iniţiativa Ligii pentru unitatea românilor de pretutindeni, o ştafetă s-a deplasat în toate localităţile importante ale României, adunând pământ spre a fi depus la mânăstirea "Dealul", acolo unde se află capul domnitorului. Această ştafetă a poposit şi la Cluj-Napoca, fapt consemnat de întreaga mass-media locală.

Dacă marea majoritate a presei a consemnat evenimentul ca atare, avem surpriza să constatăm că ziarul de limbă maghiară "Szabadcság" se remarcă, prin pana unui oarecare Szabo Csaba, prin minciunile şi neadevărurile pe care le promovează în legătură cu evenimentul comemorat. Redăm, în continuare, fragmente din articolul său intitulat "Ştafetă comemorativă cu horă etnică". O facem, în primul rând, datorită faptul că nu un ziar de aiurea, ci chiar unul de aici din ţară excelează prin promovarea minciunii, mistificării, neadevărului şi, nu în ultimul rând, a dispreţului faţă de istoria poporului român. Considerăm că, în felul acesta, publicaţiile de limba maghiară, ca "Szabadcság", constituie şi vor constitui întotdeauna un mijloc de înveninare a relaţiilor dintre majoritatea românească şi minoritatea maghiară şi ne întrebăm cu îngrijorare ce este de făcut pentru ca, respectând legea, să eliminăm asemenea bube infecte din massmedia începutului de mileniu III.

Citez, în continuare, din acest articol: "Viaţa şi epoca voievodului Mihai nu se pot despărţi de Principatul Transilvaniei, mai exact Mihai a fost ajutat pe tron de către Sigismund Bathory din familia princiară Bathory şi l-a convins să renunţe la independenţa Munteniei în favoarea Transilvaniei, pentru ca oastea transilvană să-l poată apăra de turci. Marile victorii ale lui Mihai la Târgovişte, Bucureşti şi Giurgiu nu inspiră victoria românilor munteni, ci mari victorii maghiare, având în vedere că, la cei 8.000 de oameni ai lui Mihai, au fost aduşi de comandantul şef Bathory Szigmund şi comandantul armatei ardelene Bocskoy Istvan 13.000 de soldaţi din Transilvania şi 24.000 de secui, alături de 3.000 de moldoveni. Unde este aici succesul românilor? După succesul campaniei din Muntenia, voievodul Mihai, unul dintre conducătorii comandantului şef Bathory Szigmund, în văzul oastei unite, de bucurie a căzut în genunchi şi cu glas tare a mulţumit lui Dumnezeu. Aceasta nu înseamnă că voievoul Mihai nu s-a bucurat de marele succes al domnului său, principe al Munteniei şi Moldovei, Bathory Szigmund, care a cumpărat acest titlu în 1595. Şchiopătează adevărul întăritor al identităţii la bătălia de la Şelimbăr contra armatei transilvane a lui Bathory Andras. După cum se ştie, secuii au câştigat bătălia pentru munteni prin contraatacul lor. Se cunosc numele conducătorilor secui care, după lipsa de decizie a primei confruntări, l-au convins pe Mihai să tăbărască asupra ungurilor care se pregăteau de odihnă şi băut. Eroii primei confruntări nu au fost muntenii, căci numai polonii au putut rezista ungurilor. Bătălia de la Şelimbăr, bătălia unificării, în această situaţie, este o victorie a secuilor, cel puţin tot atât cât a muntenilor. Uciderea voievodului Mihai nu întăreşte conştiinţa românească, moartea lui nu a depins de garda lui de secui care l-au apărat cu fidelitate".

Vă rog să fiţi foarte atenţi acum, la partea de final a acestui articol: "Dacă noi, adică ungurii, sărbătorim 1000 de ani, voi, adică românii, sărbătoriţi 400 de ani".

Şi un apel pentru cei care se pupă, în văzul lumii, cu organizaţia iredentistă maghiară UDMR. Iată ce scrie un ziar patronat de această uniune: "Puterea din Bucureşti administrează un Guvern statal străvechi, care are vârsta de 80 de ani".

Cu asemenea date, pentru orice român şi cititor de bunăcredinţă, este clar că, în viziunea ziaristului ungur, românilor li se ia dreptul de a-şi sărbători trecutul, iar celor din Transilvania nu li se recunoaşte o istorie mai veche de 1918.

În aceste condiţii, câtă vreme la noi în ţară se procedează astfel, nu mai avem nevoie să ne împroaşte cu noroi istorici de ocazie din rândul iredentei ungureşti din Europa occidentală şi de peste ocean.

Mulţumesc pentru atenţie şi poate că partidul de guvernământ se va trezi, în sfârşit, şi nu va mai ţine şopârla la sân.

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Napoleon Pop.

Se pregăteşte domnul Nicolae Leonăchescu.

Am rugămintea să ne încadrăm în cele trei minute, pentru a da posibilitatea tuturor celor înscrişi să-şi prezinte punctul de vedere.

Domnul Napoleon Pop:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Parlamentul României este pus în faţa unui nou proiect de lege privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

Desigur, legislaţia în materie trebuie să evolueze şi un nou act normativ punând la zi instituţia cu realităţile interne şi internaţionale sunt binevenite.

Deşi în expunerea de motive se face referire la necesitatea ca organizarea şi funcţionarea CSAT să se încadreze în noua ordine constituţională, cât şi la adaptarea terminologiei juridice în contextul opţiunii de integrare a României în structurile euro-atlantice, ceea ce frapează, de la bun început, este ordinea nefirească în care sunt menţionate atribuţiile în noul proiect de lege.

Cu ceea ce se începe, vezi atribuţiunea a), se creează impresia că CSAT este, în primul rând, o instituţie de soluţionare a unor acţiuni belicoase, chiar dacă acest caracter este pasiv, ca reacţie la o posibilă intervenţie din afară.

Cred că atribuţiile CSAT nu trebuie să înceapă neapărat cu planul de mobilizare şi bugetul de stat pentru primul an de război, ci mai degrabă cu ce strategii se ocupă, modalitatea de aprobare şi mai ales traducerea acestora în viaţă în contextul noilor parametri de securitate europeană şi de implicare a României în securizarea şi apărarea păcii continentului prin formele de preaderare la NATO.

De asemenea, abordarea de la naţional la internaţional parcă face abstracţie de fenomenul de globalizare, iar coordonarea activităţii de integrare în structurile nord-atlantice este pe locul 7, ca să observăm că despre Uniunea Europei occidentale nu se spune nimic, deşi Uniunea Europeană, al cărei membru dorim să devenim, a făcut paşi serioşi în dezvoltarea componentei de securitate europeană.

Eu, personal, credeam că opţiunea pentru NATO şi Uniunea Europeană ne călăuzeşte în conceptualizarea apărării şi siguranţei naţionale cu o componentă internă de tranziţie, desigur importantă până la momentul aderării. Dar şi această componentă nu ar trebui să dea nici măcar impresia că România este izolată, dacă avem în vedere că şi în această ţară sunt, totuşi, valori de apărat - democraţie, drepturile omului, inclusiv ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor, economia de piaţă bazată pe proprietate privat㠖 valori care sunt recunoscute, promovate şi apărate de structurile euro-atlantice, dar, din păcate, valori despre care în Legea CSAT nu se pomeneşte nimic, măcar într-un preambul ce ar trebui să fie caracteristic unei legislaţii a unei ţări cu adevărat partizane şi dedicate unificării europene.

Mă adresez colegilor din comisiile de specialitate să reflecteze la această declaraţie politică şi poate vor încerca ca măcar din punct de vedere al formei să reaşeze legea într-o ordine firească. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Invit la microfon pe domnul deputat Leonăchescu, se pregăteşte domnul Moisoiu Adrian.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Onorat auditoriu,

Am receptat festivitatea de la Târgovişte care şi-a propus a comemora 400 de ani de la uciderea marelui nostru voievod Mihai Viteazul Unificatorul ca pe un prilej de a cinsti figura marelui erou şi a demonstra unei ţări în tranziţie că mesajul vieţii şi sacrificiului său a fost înţeles de urmaşi.

Am sperat ca mult trâmbiţatul concept de "conciliere istorică" să capete dimensiunile concretului. A fost momentul ca idealul unirii să domine tematica discursurilor, iar referirile la procesele din Basarabia să fie clare.

N-a fost să fie aşa! Mai întâi, trebuie să lămurim un lucru: întâlnirea dintre preşedintele în exerciţiu, Ion Iliescu, fostul preşedinte Emil Constantinescu şi fostul rege Mihai I nu poate fi niciodată o premisă a unei "reconcilieri istorice". Ce să reconcilieze cele trei personaje la umbra Unificatorului?

Trei oameni pot discuta orice: se pot uita chiondorâş unul la altul; pot să ciocnească un pahar cu şampanie scrâşnind din dinţi - pentru că nici unul nu poate uita ce i-au făcut ceilalţi doi - pot să arunce săgeţi veninoase într-unul sau în toţi, dar nu se pot împăca.

Fiecare a fost cândva pe creasta valului, a beneficiat de marile privilegii ale consumatorilor de eveniment politic, dar nu a slujit idealul unirii. ba din contră: dacă nu l-a sabotat prin decizii pripite, a impus o păguboasă temporizare din care nici astăzi nu mai putem ieşi. Întotdeauna, evenimentul politic se creează şi cei care nu pot face aceasta recomandă şi impun temporizarea, lucru ce convine de minune duşmanilor unirii.

Reconcilierea istorică cere ca la proces să participe generaţia sacrificată, miile de ostaşi români îngropaţi în cimitirile basarabene de la Ţâganca, Tabăra şi alte locuri care au murit pentru un ideal neonorat de guvernanţi.

Reconcilierea cere să vină la negocieri segmente ale populaţiei nedreptăţite în trecut şi astăzi, victime ale unor gesturi politice lipsite de respect faţă de ţară şi faţă de om! Reconcilierea impune să ţinem seama de miile de pensionari care trăiesc sub limita de sărăcie după ce au muncit o viaţă întreagă. Munca lor a creat proprietate pentru îmbogăţiţii ultimului deceniu.

Spectacolul de la Târgovişte nu are nimic de a face cu reconcilierea naţională! El seamănă cu aranjamentele de ultimă oră, împăcarea cu duşmanul de moarte, a celor care, inevitabil, intră în imperiul umbrelor cât de curând.

Pentru asta însă, creştineşte vorbind, nu trebuie confiscată memoria marelui unificator de ţară! Pentru asta, nu interzici participarea tuturor celorlalte personalităţi care te-ar putea arăta cu degetul că nu ai înţeles mesajul marelui voievod. Pentru asta, nu chemi lumea să te vadă şi să te aplaude.

Îmi pare rău, domnilor! Spectacolul pe care ni l-aţi oferit a fost trist. Vă puteaţi regla problemele personale fără ifose şi fatuităţi, undeva într-un loc retras, propice resemnării şi meditaţiei. Eşecul domniilor voastre în lupta surdă pe care o duceţi sau aţi dus-o pentru putere şi imagine nu are nimic de a face cu unirea. Păcat! Aţi fi putut oferi altceva ţării, măcar o dată la 4 secole.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul Moisoiu Adrian, se pregăteşte domnul deputat Simedru.

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Marţi, 4 septembrie, am fost martorul unei declaraţii politice a domnului senator Borbely Laszlo ce viza volumul "Naţionalistul" al mai tânărului nostru coleg, deputatul de Iaşi, Vlad Hogea. Nu vreau să mă transform într-un apărător al dânsului, fiindcă dânsul este avocat şi s-a apărat singur acum câteva minute, dar am căutat să înţeleg ce şi de ce a fost deranjat domnul Borbely.

Voi cita unul din articolele publicate, intitulat "Transilvania românească sub teroarea neohorthystă", publicat de altfel, şi în revista "România Mare" din 6 august 1999 şi care mi-a dat răspunsul. Vlad Hogea scrie: "UDMR guvernează România, Ardealul românesc este maghiarizat forţat pe zi ce trece…"

asociaţiile maghiare, inclusiv cele de tineret, dominate de UDMR, promovează o politică izolaţionistă, frizând un fanatism demn de o cauză mai bună. La orice firavă încercare de a dialoga din partea organizaţiilor româneşti, ungurii refuză să accepte apropierea dintre cele două tabere. Scopul lor este foarte clar: crearea unei enclave pe criterii etnice. Părăsiţi de Puterea de la Bucureşti şi trădaţi de majoritatea partidelor politice, românii au de ales între calea resemnării şi calea luptei. Naţionalismul este singura soluţie de a salva Transilvania românească. Cu cât vom înţelege mai repede, cu atât mai bine. Este nevoie să facem un zid în jurul celor doi mari luptători pentru cauza naţională, Corneliu Vadim Tudor şi Gheorghe Funar. Apărarea integrităţii teritoriale a României este o datorie fundamentală a oricărui cetăţean al ţării".

Deci, nu pamfletele referitoare la unii evrei incorecţi şi ostili României l-a deranjat pe domnul Laszlo Borbely. În fond, UDMR-ul nici nu s-a delimitat niciodată de crimele comise în Transilvania de Nord-Vest de horthyşti în timpul celui de al doilea război mondial.

Am aici cartea "Sărmaş, una dintre cele mai oribile crime fasciste", scrisă de avocatul Matatis Carp şi în care sunt prezentate crimele comise la 16-17 septembrie 1944 în comuna Sărmaş, judeţul Mureş.

"În numele celor 126 de fiinţe nevinovate a căror carne putrezită am pipăit-o;

în numele celor câteva suflete distruse, rămase în viaţă, cărora nimeni şi nimic pe lume, nu le mai poate aduce mângâiere;

în numele poporului evreu de pretutindeni;

în numele umanităţii ultragiate şi al civilizaţiei batjocorite,

acuz!

Acuz nobilimea maghiară din ţinutul Sărmaşului, ca autoare morală a uciderii întregii populaţii evreieşti din Sărmaş:

Acuz pe Kemeny Bela, grof de Cămăraş, Betegh Alexandru, grof de Balda, Moitelly Ştefan şi Gall Iosif, grofi de Silivaş, Vacsman Karoly şi fiul său Elemer, grofi de Tăcşor, pe farmacistul Varga Iuliu cu soţia Ecaterina şi fiul lor adoptiv Bethlem Daniel, că în ziua de 9 septembrie 1944, s-au întrunit în casa lui Varga Iuliu şi au hotărât exterminarea evreilor din Sărmaş…

Acuz ofiţerii şi soldaţii din compania de jandarmi maghiari care a stăpânit vremelnic satul Sărmaş în luna septembrie 1944, ca autori materiali ai măcelului de pe dealul Suscut.

Acuz pe soldaţii din aceeaşi companie de jandarmi că în noaptea de 16-17 septembrie 1944 au chinuit, jefuit şi ucis, cu cruzime şi sălbăticie, pe cei 126 de evrei din comuna Sărmaş, au ucis bătrâni, femei şi copii prin arme de foc, prin lovire şi prin îngropare de vii.

Acuz populaţia maghiară a satului Sărmaş, în marea ei majoritate, de participare directă şi colectivă la jefuirea evreilor de acolo şi de complicitate la uciderea lor".

Şi asemenea au fost sute de mii de crime în acei ani de tristă amintire, comise de aceiaşi asasini.

Două momente, petrecute zilele trecute, m-au făcut să mă gândesc foarte atent la aceste întâmplări. Duminică, 2 septembrie, postul maghiar de televiziune "Duna TV" a prezentat filmul "Drumul spre răsărit" în care regentul Horthy, pe cal alb, îşi făcea intrarea în mod triumfal în diverse oraşe ale Transilvaniei şi căruia guvernanţii de azi de la Budapesta i-au asigurat o reînmormântare festivă şi nenumărate monumente.

Al doilea moment s-a petrecut miercuri, 5 septembrie cu ocazia meciului de fotbal Ungaria-România, când cei 10.000 de suporteri maghiari de pe Nepsztadion au adresat suporterilor români epitetul "Budos olah", adică "Valah puturos" cât şi sloganul revizionist "Trianon-justice for Hungary". Amănuntele au fost relatate atât pe prima pagină a cotidianului "Adevărul" de vineri, 7 septembrie, cât şi de postul TV "Antena 1" şi de multe alte mijloace mass-media.

Stimaţi colegi de la UDMR,

Domnule secretar al Camerei Deputaţilor Borbely Laszlo,

Atitudinele prezentate pe scurt, cât şi evenimentul citat de la Sărmaş, sunt sau nu manifestări de ură, şovinism, de extremism incompatibile cu o Europă civilizată, la care permanent faceţi apel? Şi dacă sunt, pentru că sunt, dumneavoastră când veţi lua o atitudine clară de încriminare şi de delimitare de ele? Cu ce drept acuzaţi Partidul România Mare de extremism, căutând şi inventând fel de fel de motive? Uitaţi-vă în primul rând în ograda dumneavoastră. Numai naţionalismul luminat, promovat de Partidul România Mare va scoate România din prăpastia în care se găseşte actualmente.

Închei cu câteva cuvinte ale lui Constantin Rădulescu Motru care, în 1936, scria: "Mulţumită naţionalismului secolului trecut, avem un loc în concertul naţiunilor suverane europene. Mulţumită românismului, vom avea o menire în istoria europeană. Suveranitatea europeană este o simplă treaptă în cucerirea menirii istorice".

Domnul Corneliu Ciontu:

Are cuvântul domnul Simedru şi se pregăteşte doamna Popa Constanţa.

Domnul Dan Coriolan Simedru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La sfârşitul săptămânii trecute, răsfoind un ziar local din Alba-Iulia, citesc un titlu şocant: "Deputatul Codrin Ştefănescu dă undă verde fuziunilor dintre PRM şi PSD". Constat apoi că titlul se repetă în toate celelalte ziare şi îmi dau seama că nu este un titlu întâmplător de proastă inspiraţie şi este un titlu indus. Ştiam că, la nivelul parlamentar, există o colaborare conspirativă şi discretă, dar evidentă, între PSD şi PRM, atât în comisii cât şi în plen, dar nu credeam că această colaborare poate duce la fuziune. Înainte de a citi articolul, am crezut că tânărul deputat, fără experienţă politică, încearcă să justifice migrarea sa politică spre partidul de guvernământ, prin faptul că, reprezentând un curent de opinie atractiv, a fost urmat şi de alţi foşti membri PRM. Citind însă articolul din ziar, mi-am dat seama că presupunerea mea a fost eronată. Nu era vorba doar de o migrare a unui grup, mai mult sau mai puţin însemnat, ci era vorba de o fuziune în toată regula la care participau structuri politice; preşedinţi, vicepreşedinţi, consilieri locali şi judeţeni. Toată lumea cunoaşte că fuziunea se face între partide, persoane jurice reprezentative la nivel naţional. Totuşi, în România post-decembristă au existat numeroase cazuri de fuziuni care au pornit de la bază spre vârf, punând liderii în faţa faptului împlinit şi determinându-i să definitiveze fuziunea.

Ce este mai şocant, este faptul că din partea PSD Alba participă pentru semnarea Protocolului de fuziune, Ioan Rus şi Augustin Presecan, nu în calitate de preşedinte, respectiv vicepreşedinte de organizaţie judeţeană, ci în calitate de prefect, respectiv preşedinte de consiliu judeţean.

Am constatat că nu este o simplă eroare a autorului articolului care a confundat momentul politic şi funcţia politică cu funcţia administrativă de reprezentare guvernamentară, pentru că apare exact acelaşi text în toate ziarele, confirmând faptul că este de fapt un comunicat de presă.

La respectiva fuziune nu se produce doar o simplă absorbţie, ci se stabilesc delegaţi la conferinţa judeţeană pe oraşe, comune, numărul de viitori membrii în Biroul executiv judeţean, viitori vicepreşedinţi PSD proveniţi şi citez aici "din PRM". Faptul că au fost folosite funcţii de reprezentare administrativă pentru a se da greutate acestei aşa-zise fuziuni demonstrează vocaţia totalitară a Partidului Social Democrat care face culturism politic, tinzând către partidul unic. Oare nu observă domnul preşedinte, premier Adrian Năstase că acest naţionalism ieftim pe care încearcă să-l agaţe la butonieră este demodat în Europa şi strică fasonul capitalist pe care şi l-a achiziţionat recent prin jobenul interbelic al Partidului Social Democrat Român şi prin atitudinea pro-europeană exprimată respicat?

Crede oare domnul prim-ministru Adrian Năstase că România îşi poate permite luxul de a fi în situaţia Austriei? Pentru binele României, sper ca întâmplarea de la Alba-Iulia să fie un accident şi nu un început. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei Popa Constanţa, se pregăteşte domnul Tunaru.

Doamna Constanţa Popa:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prezenta mea declaraţie politică se referă la unul din aspectele prezentate în ultimul raport de ţară la adresa României. În acest raport, se arată că una din problemele pe care România le are de rezolvat în procesul de aderare la Uniunea Europeană se referă la protecţia mediului înconjurător. O astfel de problemă nu trebuie trecută cu vederea având în vedere implicaţiile prezente şi viitoare ale mediului în toate sferele vieţii economice, sociale, politice. Toate partidele politice cu reprezentare parlamentară doresc integrarea României în Uniunea Europeană, conştienţi fiind că nici o naţiune nu îşi poate asigura singură viitorul.

Partidul de guvernământ, prin vocea preşedintelui său, domnul Adrian Năstase, a făcut apel în numeroase rânduri la unificarea eforturilor tuturor partidelor parlamentare în vederea aderării României la Uniunea Europeană. Este, de aceea, de neînţeles de ce problemei protecţiei mediului, atât de importantă pe plan intern şi extern, nu i se acordă importanţa cuvenită. Deşi există un Minister al Mediului, în Parlamentul României, protecţia mediului şi echilibrul ecologic este trecut în subsidiar la Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritorului şi echilibru ecologic. Este de menţionat că această comisie are o activitate bogată, cerută de administraţia publică şi amenajarea teritoriului. Astfel, din cele 40 de proiecte de legi din această sesiune parlamentară, un volum foarte mare de lucru pentru o comisie, aflate pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor, doar unul se preocupă de mediul înconjurător.

În anul 2000 au avut loc în România peste 855 de accidente ecologice cu implicaţii grave asupra sănătăţii mediului şi a oamenilor. Controlul parlamentar în aceste cazuri trebuie întărit. Plenul Camerei Deputaţilor trebuie să fie informat asupra cauzelor acestor accidente, măsurilor care s-au luat pentru diminuarea efectelor şi prevenirea accidentelor ecologice în viitor.

Acestea au fost câteva din raţiunile care au stat la baza propunerii legislative de înfiinţare a unei comisii speciale de protecţie a mediului şi echilibrul ecologic. "Agenda 21", stabilită la Conferinţa Naţiunilor Unite pentru mediu şi dezvoltare durabilă de la Rio de Janeiro, avertizează în documentul referitor la adoptarea deciziilor şi dezvoltarea durabilă că: "o mare parte din activitatea legislativă privitoare la mediu şi la dezvoltare pare a fi de circumstanţă şi fragmentară sau este lipsită de vigoare în aplicare şi actualizare".

Eu sper, în numele generaţiilor prezente şi viitoare, că strategiile de mediu ale României sunt elaborate cu cea mai largă participare posiblă. Pentru luarea de decizii documentate, oamenii au nevoie de rapoarte regulate ale Parlamentului ţării asupra evoluţiei dezvoltării durabile care să integreze condiţiile economice şi sociale şi tendinţele cu informaţiile asupra stării mediului şi a resurselor naturale. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Dau cuvânt domnului Tunaru Raj şi ultimul vorbitor, domnul Constantin Duţu.

Domnul Raj Tunaru:

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin declaraţia politică de astăzi, 11 septembrie 2001, trag un semnal de alarmă asupra privatizării turismului românesc, mai exact a activelor turistice, atâtea câte au mai rămas, din portofoliul Ministerului Turismului.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rog să mă susţineţi şi împreună să reuşim o privatizare corectă şi benefică turismului românesc şi beneficiarului principal al lui, poporul român. În acest sens, atrag atenţia ministrului turismului şi primului ministru că privatizarea activelor turistice de pe litoral nu este atât de simplă cum pare la prima vedere, la modul că se face o licitaţie şi cine oferă mai mult, acela este câştigătorul. Nu este suficient şi nu sunt suficiente nici promisiunile, care mai de care mai mari, investiţiilor eşalonate pe un număr de ani în activele pentru care se licitează şi al căror punctaj este de multe ori decisiv în adjudecarea licitaţiilor.

Să vă dau un exemplu. Sunt două firme care vin la licitaţie, dau acelaşi preţ pe activ, dar fiecare trebuie să spună în 5 ani cam ce investiţii vor face. Avem exemplul urât de la Mamaia, din anii precedenţi, în care o firmă de arabi au spus că bagă 5 milioane de dolari în termen de 2 ani în anumite active, nu dau numele, şi bineînţeles că nu s-au ţinut de cuvânt, licitaţia fiind câştigată de ei în detrimentul unei ffirme româneşti de prestigiu.

Eu cred că cea mai importantă condiţie de participare la licitaţie dacă s-ar putea să fie chiar eliminatorie, ar trebui să fie experienţa persoanei juridice sau fizice în domeniul turismului szonier de pe litoral care este destul de diferit faţă de turismul permanent. De ce? Deoarece, aici, datorită nefuncţionării hotelurilor şi restaurantelor timp de 8-9 luni de zile şi a atmosferei încărcate cu un procent mare de sare, managerii trebuie, în fiecare primăvară, să facă o reparaţie capitală a respectivelor active, deschizând practic un şantier.

În acelaşi timp, managerul trebuie să se ocupe de contractarea bazei de cazare şi să încheie zeci de contracte de prestări servicii pentru apă, curent, gunoi, telefon, cablu, etc. şi alte zeci de contracte cu furnizori de mărfuri. În acest timp scurt, el trebuie să se ocupe şi de infrastructura aferentă hotelului, respectiv cum ar fi spaţii verzi, iluminat, igienizare.

De toată această experienţă a firmei care participă la licitaţie depinde buna desfăşurare pe întreaga durată a sezonului estival şi satisfacerea cerinţelor exigente ale turiştilor care, azi, vă spun din propria experienţă, eu muncind de 22 de ani în turism şi parcurgând toate etapele de la ajutor de ospătar până la manager, sunt mult mai pretenţioşi şi aceasta pe bună dreptate.

După cum observaţi, această experienţă în turism coroborată şi cu o susţinere financiară puternică va aduce turismul românesc la nivelul turismului european şi va reuşi să aducă p.i.b.-ului un procent destul de substanţial, măcar egal cu cel din anii 1970-80.

În speranţa că am reuşit să vă reţin atenţia asupra acestor probleme, am convingerea că ele erau cunoscute de dumneavoastră şi sper că până la privatizarea totală a activelor turistice de pe litoral, care va avea loc până la sfârşitul acestui an, deci, în această toamnă, veţi încerca fiecare să susţineţi ideile mele enunţate mai sus, astfel încât privatizarea să fie corectă, să fie reuşită atât pe termen scurt cât şi pe termen lung şi să dea roade mulţi ani de acum încolo. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Ultimul vorbitor, domnul Constantin Duţu.

Domnul Constantin Duţu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

După ce Comisiile pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă ale Parlamentului au respins în data de 6 iunie a.c. raportul de activitate prezentat de Consiliul de administraţie al Televiziunii române, membrii acestuia, ulterior, au încercat prin toate mijloacele să demonstreze că numai ei sunt în măsură să promoveze interesele unei televiziuni naţionale şi că orice încercare de schimbare intervenită anterior expirării mandatului nu ar reprezenta decât o încercare de răfuială politică, înlocuirea fiind pur formală, fără a ţine cont de rezultatele pozitive obţinute. Oare aceasta să fie realitatea ?!

Dacă ar fi să luăm în considerare declaraţia de intenţie a şefului Executivului, reafirmată recent, declaraţie care sprijină în mod direct poziţia actualului Consiliu de administraţie, s-ar părea, la prima vedere, că o schimbare intervenită acum ar putea să fie pripită. Practic, prin intermediul unui discurs politic elegant, s-a cerut parlamentarilor PSD o temporizare în adoptarea unei decizii finale în plenul Parlamentului cu privire la demiterea actualului Consiliului de administraţie al SRTV, sugerând menţinerea acestuia până la finele mandatului.

În opinia premierului, chiar dacă au existat unele motive de nemulţumire cu privire la activitatea actualului Consiliu de administraţie al SRTV, acesta a constatat, ne întrebăm cum? că există totuşi o tendinţă de cooperare. Altfel spus domnilor, nu este loc de scandal pe această temă, şi este bine ca altă dată să nu mai hotărâţi singuri, fără a solicita mai întâi acceptul în probleme de o asemenea importanţă. Vă imaginaţi ce ar însemna acest lucru; suntem inutili, decizia premierului este cea justă.

Fără a lua în discuţie imixtiunea cel puţin ciudată a unui reprezentant al Executivului în aspecte ce ţin de prerogativa Legislativului, există suficiente motive care să facă dovada indubitabilă a faptului că o continuare a actualei stări de lucruri din televiziunea română ar duce foarte curând la un faliment al însăşi ideii de televiziune naţională pusă în slujba interesului general şi a propăşirii unui grup restrâns de interese. De ce trebuie să apelăm la o atitudine circumspectă faţă de o intervenţie dură şi directă atunci când comisiile parlamentare de specialitate au constatat serioase nereguli în activitatea Consiliului de administraţie al SRTV.

Oare schimbarea unui Consiliu de administraţie anterior expirării mandatului ar determina blocarea întregii activităţi a televiziunii? Televiziunea naţională există în primul rând prin oamenii care îşi desfăşoară activitatea acolo zi de zi, departe de orice interese politice, sau de grup, devotaţi profesiunii pe care o practică şi nicidecum datorită unui Consiliu de administraţie, rezultat al unui hibrid algoritm politic.

Consiliul de administraţie al unui serviciu public trebuie să reprezinte creierul de la care porneşte decizia, să simtă orice stimul care poate afecta, într-un sens sau altul, activitatea unui unităţi pe care o coordonează.

În continuare, eu am o serie de exemple, nu este timp să vi le citesc, de continuare a unor matrapazlâcuri de neimaginat în activitatea televiziunii române.

Declaraţia politică pe care o prezint nu face decât să aducă şi să readucă în atenţia dumneavoastră, dar şi a celor care au încercat o liniştire a lucrurilor, necesitatea imperioasă a unei intervenţii ferme şi rapide a plenului Parlamentului pentru a continua ceea ce Comisiile de cultură, artă şi mijloace de informare în masă au început.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

după pauză

(După pauză preia conducerea şedinţei plenului Camerei Deputaţilor domnul preşedinte Valer Dorneanu).

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, vă rog insistent să poftiţi în sală ca să putem începe lucrările.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Permiteţi-mi să declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că din cei 345 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 282; sunt absenţi 63, dintre care 32 participă la alte acţiuni parlamentare.

Potrivit programului şi ordinii de zi care v-au fost anunţate, începem şedinţa prin derularea votului final la proiectele de lege care sunt înscrise pe lista ce vă este comunicată. Este vorba de 38 de proiecte.

Pe primul loc este propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii 94/92 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. Vă reamintesc, este vorba de o lege cu caracter organic pentru care este necesar votul majorităţii deputaţilor. Poftiţi!

Domnul Gheorghe Eugen Nicolaescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La acest proiect de lege, Grupul parlamentar PNL solicită procedură de vot nominal.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai sunt alte cereri?

Cine este pentru procedura de vot nominal solicitată de colegul nostru de la PNL?

26 de voturi.

Insuficient pentru a se proceda la vot nominal.

Supun, în consecinţă, propunerea ca votul …

Poftiţi.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu:

Îmi cer scuze. Înainte de a trece la vot, având în vedere amendamentele pe care le-am avut în cursul dezbaterii acestei iniţiative legislative, vă rog să permiteţi Grupului parlamentar PNL să se retragă din sală, să nu participe la vot.

Domnul Valer Dorneanu:

Este dreptul dumneavoastră.

Vă rog să păstraţi liniştea în sală şi să aveţi un pic de răbdare pentru ca Grupul parlamentar al PNL-ului să părăsească sala, la voinţa dumnealor. (Grupul parlamentar PNL părăseşte sala de şedinţă.)

Stimaţi colegi,

Neexistând alte propuneri cu privire la modalitatea de desfăşurare a votului, vom proceda la votul direct prin ridicare de mâini.

Cine este pentru propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992?

214 voturi pentru.

Împotrivă? 14 voturi împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

Cu 214 voturi pentru, 14 contra, propunerea legislativă a fost adoptată.

Următorul proiect, cel cu privire la aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 74/2001 pentru completarea art.152 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001.

Domnul deputat Boc, declaraţie de vot.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Partidul Democrat doreşte să facă o declaraţie de vot în legătură cu acest vot negativ acordat de către grupul nostru Proiectului de Lege pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă cu privire la completarea Legii Curţii de Conturi.

Noi am apreciat încă de la nivelul discuţiilor din comisii că acest proiect de ordonanţă, această ordonanţă afectează grav independenţa judecătorului, a judecătorului de la Curtea de Conturi, punând în pericol independenţa şi inamovibilitatea acestuia.

Avem mărturie în acest sens articolele din Constituţie. Este vorba de art.139, dedicat Curţii de Conturi, articol care menţionează faptul că şi judecătorii Curţii de Conturi sunt independenţi şi inamovibili.

Doamnelor şi domnilor,

Prin adoptarea acestui proiect de lege noi am distrus instituţia independenţei şi inamovibilităţii judecătorilor de la Curtea de Conturi. Nu este admisibil ca într-un stat de drept, pe parcursul mandatului, să intervenim cu un proiect de lege care, în fapt, să scurteze mandatul acestor judecători.

Ca să vă dau încă un exemplu concret că avem de-a face cu o măsură clientelară, de satisfacere a unei clientele politice, vă ofer următorul exemplu. La Senat, deşi de peste 3 luni de zile a expirat mandatul Avocatului Poporului şi legea ar fi cerut să fie numit acest Avocat al Poporului, PSD-ul n-a făcut nici un demers în acest sens pentru a proteja drepturile şi interesele cetăţenilor. Dar atunci când este vorba de o clientelă politică şi o intervenţie politică, a făcut-o, modificând mandatul unor judecători, mandat care nu a expirat, a cărui durată este de 4 ani.

Iată, doamnelor şi domnilor, cum se face clientelism politic în această ţară, de la cel mai înalt for al Parlamentului României.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi. Din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu:

Domnule preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Stimaţi colegi,

Partidul Naţional Liberal a exprimat opoziţia sa referitoare la modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi încă de la prezentarea propunerii legislative în Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

De asemenea, la dezbaterea propunerii pe articole în plenul Camerei Deputaţilor, reprezentanţii Grupului parlamentar PNL au adus argumente suficiente, credem noi, şi legale pentru a nu se adopta un asemenea proiect de lege.

PNL a insistat pe toate canalele, inclusiv la nivelul conducerii PSD, să se blocheze iniţiativa parlamentarilor PSD, însă eforturile noastre nu au fost luate în consideraţie.

Astăzi, de la această tribună, suntem datori să reamintim:

1. Modificarea şi completarea Legii de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi a României a fost premeditată. Încă de la aprobarea Legii bugetului de stat pe anul 2001, când au fost încălcate prevederile constituţionale şi s-a diminuat bugetul Curţii de Conturi, tocmai pentru a se invoca din motive financiare …

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, n-aţi observat, lipsind din sală dumneavoastră, că noi am trecut la următorul proiect.

Aici v-am dat cuvântul.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu:

Domnule preşedinte,

V-am cerut explicaţia abţinerii şi retragerii noastre din sală. Este dreptul nostru regulamentar.

Domnul Valer Dorneanu:

Asta puteaţi s-o faceţi în momentul când aţi plecat din sală, nu acum, când trecem la alt proiect de lege.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu:

Înainte de asta am cerut, domnule preşedinte. Şi vă rog să-mi permiteţi să termin.

Domnul Ioan Mircea Paşcu (din banca rezervată Guvernului):

Ori plecaţi, ori staţi? Din două, una.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu:

2. Acţiunea de modificare a Legii Curţii de Conturi a României, acoperită de justificări grosolane de natură tehnică, constituie un nou act de imixtiune a politicului în activitatea autorităţile publice subordonate Parlamentului, politizarea conducerii unor autorităţi făcând parte din ansamblul de pedeserizare a instituţiilor statului, începută imediat după instalarea Guvernului Năstase.

3. Renumirea pe criterii politice a conducerii Curţii de Conturi a României în contextul noii majorităţi parlamentare în timpul exercitării mandatului înseamnă încălcarea dispoziţiei constituţionale prevăzute la art.139 alin.4 şi poate însemna manipularea atribuţiilor şi rezultatelor controalelor acestei importante instituţii în scopul personal al politicienilor şi oamenilor de afaceri PSD.

4. Modificarea legislativă nu ţine cont de cerinţele acquis-ului comunitar, în sensul definirii activităţii Curţii de Conturi ca audit extern şi, în consecinţă, stabilirea metodologiilor de funcţionare în acest spirit, încălcându-se încă o dată angajamentul de integrare europeană care, prin acest gest, denotă numai intenţiile declarative ale Guvernului PSD.

5. Abordarea prin care s-a efectuat modificarea Legii de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi prin iniţiativa unor parlamentari PSD, şi nu prin implicarea Guvernului, dovedeşte lipsa de răspundere a acestuia şi laşitatea, anulându-şi responsabilitatea şi încercând să impună o imagine deformată asupra realităţilor din România.

Demersul nostru are temei în prevederile constituţionale, în legislaţia română şi internaţională în domeniu, în practicile şi uzanţele europene şi doreşte să apere instituţiile democratice din România.

De asemenea, anunţăm pe această cale că vom depune toate demersurile ca principiile democratice în România să fie respectate şi vom sesiza Curtea Europeană de Conturi, Comisia Europeană şi delegaţii acesteia la Bucureşti, precum şi ambasadele la Bucureşti ale ţărilor membre ale Uniunii Europene.

Vă mulţumesc.

(Rumoare, vociferări)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Sper că demersurile acestea ale dumneavoastră pentru ordine şi legalitate vor începe de acum şi prin respectarea Regulamentului Camerei Deputaţilor.

Poftiţi. Din partea Grupului PSD, domnul deputat Georgescu.

Domnul Florin Georgescu:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am asistat cu toţii la dezbaterile generale, la dezbaterile pe articole. Modificarea de lege este perfect constituţională, aşa cum nu a fost însă constituţională reforma pe care domnul Valeriu Stoica a făcut-o în justiţie, respectiv haosul şi debandada create în interese clientelare în timpul legislaturii trecute. (Aplauze)

N-are rost să intrăm pe fond în asemenea dezbateri principiale şi teoretice. O vom face atunci când dumneavoastră veţi scrie la instanţele pe care le-aţi menţionat.

În fond, doamnelor şi domnilor colegi, nu este vorba decât de faptul că fosta Putere, actuala Opoziţie, se teme de identificarea eventualelor fraude şi ilegalităţi pe care le-a făcut în timpul guvernării. (Aplauze)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Trecem la votarea proiectului înscris pe locul 2, pe lista de vot final, respectiv Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 74/2001 pentru completarea art.152 din Legea administraţiei publice locale.

Vă reamintesc că este vorba de o lege cu caracter organic, pentru care, potrivit art. 74 alin.1 din Constituţie, este nevoie de votul majorităţii deputaţilor.

Cine este pentru? 211 pentru.

Împotrivă? 24 împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Cu 211 pentru, 24 contra şi o abţinere, a fost adoptat şi acest proiect de lege.

Următorul: Raportul comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 212/1999 privind modificarea Legii nr. 83/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale bancare la care statul este acţionar.

De asemenea, lege cu caracter organic, pentru care este necesar votul majorităţii deputaţilor, potrivit art.74 alin.1 din Constituţie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri?

225 voturi pentru, 7 abţineri, nici unul contra.

Proiectul de Lege pentru acordarea dreptului Editurii Academiei Române, Bibliotecii Academiei şi casei Oamenilor de ştiinţă de a obţine şi folosi mijloace extrabugetare; lege cu caracter ordinar, pentru care este suficient votul majorităţii simple.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

227 de voturi pentru, nici un vot contra şi două abţineri.

Proiectul de Lege asupra transferării persoanelor condamnate în străinătate, lege cu caracter organic, pentru care, potrivit art. 74 alin.1 din Constituţie, este necesar votul majorităţii deputaţilor.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

229 de voturi, în unanimitatea celor prezenţi.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2000 privind Decoraţia "Crucea comemorativă a Rezistenţei Anticomuniste", lege cu caracter ordinar, pentru care este suficient votul majorităţii simple, potrivit art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

229 de voturi pentru.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2000 privind reinstituirea Ordinului Crucii şi Medaliei Naţionale "Serviciul credincios".

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi, deci 229 de voturi, de asemenea, lege cu caracter ordinar, votată potrivit art. 74 alin.2 din Constituţie.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2000 privind reinstituirea Ordinului şi Medaliei Naţionale "pentru Merit", lege cu caracter ordinar, aplicabile fiind prevederile art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

229 de voturi, unanimitatea celor prezenţi.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 151/2000 pentru completarea Anexelor nr.1 şi 2 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 104/2000 privind reinstituirea Ordinului şi Medaliei Naţionale "pentru Merit" şi Anexelor nr.1 şi 2 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2000 privind reinstituirea Ordinului Crucii şi Medaliei Naţionale "Serviciul credincios", lege cu caracter ordinar, fiind aplicabile prevederile art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi - 229 de voturi.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 104/2000 privind Semnul onorific "în serviciul armatei" pentru ofiţeri, lege cu caracter ordinar, aplicabile fiind prevederile art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor 229 de deputaţi prezenţi.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 105/2000 privind Semnul onorific "în serviciul armatei" pentru maiştri militari şi subofiţeri, lege cu caracter ordinar - art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor 229 de deputaţi prezenţi.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/1998 privind organizarea activităţii de asistenţă medicală şi psihologică a personalului din transporturi cu atribuţii în siguranţa circulaţiei şi a navigaţiei şi înfiinţarea Casei Asigurărilor de Sănătate a Transporturilor; lege ordinară, aplicabile fiind prevederile art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor 229 de deputaţi prezenţi.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2001 pentru modificarea Anexei nr.2 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, lege cu caracter ordinar, fiind aplicabile prevederile art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

228 de voturi; între timp, un coleg a părăsit sala.

Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului nr.103/1996; lege cu caracter organic. Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este de acord cu propunerea de respingere a propunerii legislative? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Cum sunt voturile dumneavoastră, stimaţi colegi, de la UDMR - abţinere sau împotrivă?

Împotrivă?

(Rumoare)

Cu 207 voturi pentru, 21 împotrivă s-a adoptat propunerea de respingere.

Următorul proiect: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 10/2000 privind desfăşurarea activităţii de realizare şi de verificare a lucrărilor de specialitate din domeniile cadastrului, geodeziei şi cartografiei de către persoanele fizice şi juridice autorizate pe teritoriul României, lege cu caracter ordinar, fiind suficient votul majorităţii simple.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitatea celor 228 de deputaţi prezenţi.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, lege cu caracter organic; se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru această soluţie? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate - 228 de voturi - propunerea de respingere.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/1999 privind unele măsuri referitoare la salarizarea magistraţilor şi a celorlalte categorii de personal din organele autorităţii judecătoreşti, lege cu caracter ordinar, fiind suficient votul majorităţii simple, art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitatea celor prezenţi - 228 de voturi.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 160/2000 privind salarizarea controlorilor financiari din Curtea de Conturi, lege cu caracter ordinar, art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitatea celor 228 de deputaţi prezenţi.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 224/2000 pentru modificarea alin.1 şi alin.3 ale art.37 din Legea Curţii Supreme de Justiţie, lege cu caracter organic, aplicabile fiind prevederile art.74 alin.1 din Constituţie, votul majorităţii deputaţilor.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor 228 de deputaţi prezenţi.

Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.26/1996 privind Codul silvic, lege cu caracter organic; se propune respingerea acestei propuneri legislative.

Cine este pentru respingerea iniţiativei legislative? Vă rog să vă exprimaţi votul. Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

206 voturi pentru, 22 împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Cu scorul pe care l-am anunţat - 206, cu 22 împotrivă, s-a adoptat propunerea de respingere.

Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.31/2000 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, lege cu caracter organic; se propune, de asemenea, respingerea propunerii.

Cine este pentru respingerea acestei iniţiative legislative? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

204 voturi pentru, 23 împotrivă.

Abţineri?

Cu 204 pentru şi 23 împotrivă, s-a respins propunerea legislativă.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 72/1998 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 118/1996 privind constituirea şi utilizarea fondului special al drumurilor, lege cu caracter ordinar, aplicabile fiind dispoziţiile art.74, alin.1.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri, dacă sunt? O abţinere.

Adoptat.

Cu 226 pentru, cu unul contra şi o abţinere, s-a adoptat Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/1998.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 186/1999 pentru modificarea şi completarea Legii nr.83/1998 privind procedura falimentului băncilor, lege cu caracter ordinar, art.74, alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitatea celor 228 de colegi prezenţi.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 35/2000 pentru modificarea Legii nr. 118/1996 privind constituirea şi utilizarea fondului special al drumurilor publice, lege cu caracter ordinar, art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

227 pentru, un vot contra, nici o abţinere. Adoptat.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 64/2000 pentru completarea Legii nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privaţi pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, lege cu caracter ordinar; art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitatea celor 228 de colegi.

Stimaţi colegi,

Propunerea legislativă privind unele măsuri de protejare a fondului forestier; lege cu caracter organic. Comisia ne propune respingerea acestei propuneri legislative.

Cine este pentru respingere? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abţineri?

223 de voturi pentru, 5 împotriva respingerii; s-a adoptat, în consecinţă, propunerea comisiei, de respingere a iniţiativei legislative.

Proiectul de Lege privind ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Regatului Suediei privind reglementarea pretenţiilor suedeze nesoluţionate; dezbătută ieri, lege cu caracter ordinar; art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru?

Vă rog să vă exercitaţi votul. Sunt 188 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 46 voturi împotrivă.

Abţineri?

Sunt 188 de voturi pentru cu 46 de voturi împotrivă. S-a adoptat şi acest proiect de lege.

Poftiţi. Domnul deputat Tudor vrea să explice votul negativ al Grupului parlamentar al PRM.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, că mi-aţi dat cuvântul şi aş vrea să vă relatez ceea ce cea mai mare parte dintre dumneavoastră cunoaşteţi, chiar dacă nu aţi fost în legislatura trecută. Este vorba de faptul că pe tot pământul acesta, de 100 de ani şi mai bine nici o datorie a unei ţări către altă ţară nu s-a făcut fără recuperatori, fără un comision care de cele mai multe ori e mai mare decât 40%. Ştiu asta din proprie experienţă. Nu vreau să vă spun de ce, din proprie experienţă. Ca atare, suntem convinşi că dacă astăzi, cei doi studenţi de la Upsala, Suedia, ai ministrului finanţelor regimului trecut, Ciumara, nu ar fi fost studenţi pe cheltuiala a peste 800 de mii de dolari, pe parcursul a 4 ani, noi nu am fi plătit nimic din această datorie. Iniţierea acestor comisioane a făcut ca acest nefericit ministru ai cărui copii şi acum se află la studii neterminate sau anul acesta le termină, este continuată, spre necazul nostru, şi de actuala putere. Nu vreau să fac speculaţii mai mari.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Ionel Olteanu din partea Grupului parlamentar al PSD doreşte, de asemenea, să dea o explicaţie votului.

Domnul Ionel Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am înţeles încă de ieri că Grupul parlamentar al PRM, pe care îl respectăm, nu este de acord cu metoda prin care s-a reglementat, în sensul că această datorie trebuia să facă parte drintre celelalte datorii care să facă obiectul unei legi de ansamblu. Mirarea mea şi mirarea noastră este că în acest caz ne aşteptam ca Grupul parlamentar al PRM să se abţină pentru că atunci când eşti de acord că trebuie restituit, dar nu eşti de acord cu modalitatea în care se restituie, singura soluţie logică este abţinerea. În legătură cu cealaltă problemă, căci eu cred şi trebuie să fim convinşi cu toţii că în condiţiile unor interdependenţe economice, sociale şi politice în lumea în care trăim credibilitatea este extrem de importantă şi nici unei ţări din lume şi cu atât mai puţin României nu-i poate fi indiferentă credibilitatea. Prin urmare, am votat o lege prin care România este şi mai credibilă. Referitor la alegaţiile la care s-a făcut aluzie aici, sigur că da, nu le cunoaştem în măsura în care ele se pot dovedi. Din câte cunosc, Comisia de abuzuri este prezidată de un distins membru al PRM şi, de ce nu, prin transparenţă, prin legalitate să aflăm într-adevăr ce s-a întâmplat şi cu această problemă.

Vă mulţumesc.

Domnul Marcu Tudor: (Din sală)

Eu nu înţeleg de ce le luaţi apărarea când totul se ştie.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Tudor, vă aduc aminte ăde amendamentul pe care tot domnul deputat Tudor l-a promovat la un moment dat în şedinţă cu privire la modul de desfăşurare a acestora. Elegant şi fără perturbări!

Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2001 privind reglementarea situaţiei juridice a rezervoarelor, conductelor de transport al ţiţeiului, şi al produselor petroliere, a staţiilor de pompare şi a celorlalte instalaţii şi echipamente aferente. Lege cu caracter organic, fiind aplicabile prevederile art.74 alin.1 din Constituţia României.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

225 de voturi pentru, 7 împotrivă. Abţineri nu sunt. Cu acest scor s-a adoptat legea.

Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare, lege cu caracter organic, fiind aplicabile prevederile art.74 alin.1 din Constituţie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu 229 voturi pentru, nici o abţinere, nici un vot împotrivă s-a adoptat.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr.188/2000 privind executorii judecătoreşti. Lege, de asemenea, cu caracter organic, fiind aplicabile şi în acest caz prevederile art.74 alin.1 din Constituţie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu 225 voturi pentru, nici un vot împotrivă, nici o abţinere.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2001 pentru completarea art.116 din Legea nr.94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, lege cu caracter organic, fiind aplicabile prevederile art.74 alin.1 din Constituţie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu 225 pentru, nici o abţinere, nici un vot contra.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 174/1999 privind acordarea unui sprijin financiar Fundaţiei Atletismului Românesc. Lege cu caracter ordinar, conform art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu 225 voturi pentru, nici o abţinere, nici un vot contra.

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 208/1999 privind regimul vamal al mărfurilor comercializate în regim de dutty-free. Lege cu caracter ordinar, conform art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu 223 de voturi pentru, un vot împotrivă, o abţinere s-a aprobat acest proiect de lege.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 91/1998 privind acoperirea şi restituirea diferenţelor de curs valutar pentru sumele în valută depuse de cetăţenii români în contul Băncii Române de Comerţ Exterior S.A., potrivit legislaţiei în vigoare, până la data de 31 decembrie 1989. Lege cu caracter ordinar. Se aplică prevederile art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu 222 de voturi pentru, o abţineri, 3 voturi împotrivă s-a adoptat.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 120/1999 privind unele măsuri de restructurare financiară a Băncii Agricole S.A. Lege ordinară, se aplică prevederile art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu 193 voturi pentru, 39 împotrivă şi nici o abţinere s-a adoptat acest proiect de lege.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 89/2000 pentru abrogarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2000 privind majorarea participaţiei statului la capitalul social de la societăţile comerciale "Tractorul UTB S.A. Braşov", "Mat" S.A. Craiova, "Hart" S.A. Miercurea Ciuc şi ARO Câmpulung Muscel, precum şi alocarea sumei de 200 miliarde lei de la bugetul de stat Regiei Autonome a Îmbunătăţirilor Funciare. Lege cu caracter ordinar, fiind aplicabile prevederile art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu 229 voturi pentru, 3 împotrivă şi nici o abţinere s-a adoptat acest proiect de lege.

Propunerea legislativă privind scutirea de taxe şi impozite pe activităţile productive şi comerciale desfăşurate în mod individual de pensionari.

Comisia ne propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru soluţia preconizată de comisie. Este lege cu caracter ordinar. Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu 182 de voturi pentru, 48 împotrivă s-a adoptat propunerea de respingere a iniţiativei legislative.

Ultima propunere înscrisă pe lista de vot final de astăzi - Propunerea legislativă privind protecţia socială a persoanelor cu venituri mici prin impozitarea diferenţiată a bunurilor de bază. Lege cu caracter organic. Se propune respingerea acestei propuneri.

Cine este pentru?

Da. Domnul Brudaşca doreşte să aibă o intervenţie.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Ca iniţiator al acestui proiect de lege, vreau să atrag atenţia că inclusiv primul ministru al României recent a declarat că este pe punctul de a iniţia un proiect de lege cu acelaşi conţinut, având în vedere "sarabanda" acţiunilor de restituire a unor bunuri mobile, unor foşti proprietari.

Prin acest proiect de lege nu urmăresc decât să vin în sprijinul politicii pe care o promovează Guvernul dumneavoastră, având în vedere dificultăţile pe care le înregistrează pentru protecţia socială a celor cu venituri mici şi, îndeosebi, a tineretului.

Prin proiectul de lege urmăresc constituirea unor fonduri din care să se realizeze în funcţie de necesităţile judeţelor, fără a încălca principiul autonomiei locale, pentru a veni deci în sprijinul autorităţilor locale şi a rezolva problema construcţiilor locuinţelor sociale şi problema protecţiei celor cu venituri mici şi a persoanelor defavorizate. Este firesc, şi acest lucru se practică în toate ţările, de aici şi principiul Robin Hood, despre care dumneavoastră ştiţi foarte bine, ca cei care sunt posesorii unor proprietăţi imobiliare şi al altor bunuri mai multe decât cele care sunt necesare pentru un trai decent, să beneficieze suplimentar pentru realizarea nevoilor de resurse financiare ale statului pentru onorarea obligaţiilor pe care acesta le are în vederea asigurării unui trai decent pentru toţi locuitorii acestei ţări.

Având în vedere faptul că sunteţi un partid care se numeşte social-democrat şi urmăriţi rezolvarea problemelor de protecţie socială a cetăţenilor, consider că Partidul România Mare, pe care îl reprezint ca iniţiator al acestei legi, nu face decât să vină în sprijinul dumneavoastră, a politicii pe care şi-a anunţat-o Guvernul condus de premierul Adrian Năstase de a asigura protecţia socială a cetăţenilor.

Anulând sau nevotând acest proiect, dumneavoastră nu vreţi să faceţi altceva decât să daţi semnalul diferenţei între vorbă şi faptă. Una aţi declarat în momentul în care Guvernul şi-a prezentat programul de guvernare şi alta faceţi în realitate. Prin această situaţie, aşa cum spuneam, se asigură resursele financiare suplimentare pentru cei defavorizaţi în societatea de tranziţie într-o tranziţie, nesfârşită în care ne găsim.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Voci din Grupul parlamentar al UDMR:

A încălcat regulamentul, domnule preşedinte!

Domnul Valer Dorneanu:

Cum s-a încălcat, a cerut să explice votul, stimaţi colegi! S-a explicat şi înainte, în cursul acestei şedinţe, încât dacă am admis o dată trebuie să admitem şi a doua oară.

Propunerea legislativă cu caracter organic trebuie supusă votului dumneavoastră.

Cine este pentru această soluţie de respingere pe care ne-a propus-o comisia? Vă rog să vă exprimaţi votul. Vă mulţumesc. 179 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 53 împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

Cu 179 voturi pentru, 53 împotrivă şi 3 abţineri s-a adoptat propunerea de respingere. Vă mulţumesc.

Trecem, în continuare, la proiectele înscrise pe ordinea de zi pentru dezbatere. (Majoritatea domnilor deputaţi se ridică şi pleacă din sală.)

Vă rog să nu părăsiţi sala chiar cu toţii, ca să avem cu cine dezbate şi aceste proiecte şi dacă se poate să le şi votăm.

Stimaţi colegi,

Şedinţa nu s-a încheiat.

Propunerea legislativă privind achiziţiile de bunuri sau angajarea de lucrări şi servicii din banii publici. Lege cu caracter ordinar.

Iniţiatorul? Domnul deputat Damian Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am propus completarea Legii pentru organizarea licitaţiilor, având în vedere faptul că în ultima perioadă de timp s-au consemnat şi în presă, şi nu numai în presă, o serie de încălcări şi nerespectări grosolane a acestei legi. Propunerea pe care o am este ca toate aceste licitaţii să fie organizate prin licitaţii publice deschise pentru a se evita posibilitatea unor manopere şi a unor inginerii financiare care se practică în diversele zone şi în diversele domenii de activitate, acolo unde se lucrează cu banii publici, pentru executarea de lucrări, cât şi pentru achiziţionarea de furnituri sau servicii.

De asemenea, propunerea legislativă pe care o am este aceea de a se publica toate aceste anunţuri în legătură cu organizarea licitaţiilor numai în Monitorul Oficial al României. Am în vedere acest lucru datorită faptului că în ultima perioadă de timp se constată că o serie de reprezentanţi ai Puterii, fie ai celei de dinainte, fie a acesteia cumpără directori ai unor publicaţii prin încredinţarea spre publicare a acestor anunţuri, anunţuri care se fac cu zeci şi sute de milioane de lei. În felul acesta se umblă, se fac presiuni asupra conştiinţei profesionale a ziariştilor, determinându-i să nu mai aibă obiectivitatea necesară pentru prezentarea fenomenelor sociale, economice şi politice care se întâmplă în această ţară.

Consider că în felul acesta se asigură o mai mare transparenţă a organizării licitaţiilor şi se evită sistematic asemenea inginerii financiare care produc pierderi însemnate din banii publici. Aş vrea să ilustrez această situaţie cu un caz foarte recent întâmplat la Câmpia Turzii, unde pe baza Hotărârii de Guvern nr.803 din 23 august a.c. au fost alocate circa 51 de miliarde de lei pentru lucrări în vederea pregătirilor vizitei Cancelarului Schröder al Germaniei. Nu s-a organizat licitaţii, nu s-au făcut anunţurile publice, iar lucrările au început cu 10 zile înainte de publicarea în Buletinul Oficial a Hotărârii de Guvern. Este un exemplu clar care trebuie să ne dea de gândit că trebuie din acest punct de vedere şi în acest domeniu să se facă lumină şi să se facă curăţenie.

Respingerea unui asemenea proiect de lege n-ar însemna decât că şi noi, Parlamentul acestei ţări, încurajăm şi suntem copărtaşi la toate abuzurile şi la toate ilegalităţile săvârşite în acest domeniu, în aceeaşi măsură şi partidul de guvernământ nu face decât să dea lumină verde celor care sunt profitorii situaţiilor conjucturale create prin organizarea acestor licitaţii. Eu am convingerea că noi cu toţii suntem promotorii ideii de justiţie, promotorii ideii de eliminare a abuzurilor şi de stopare a acţiunilor mafiote. În consecinţă, îmi pun încrederea în votul dumneavoastră favorabil acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, domnul deputat Grigoraş.

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a examinat Propunerea legislativă privind achiziţiile de bunuri sau angajarea de lucrări şi servicii din banii publici şi a hotărât ca acest act normativ nu poate fi acceptat şi propune plenului respingerea sa.

Motivul acestei soluţii este faptul că problema achiziţiilor publice este reglementată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2001, act normativ care este armonizat cu prevederile Directivelor Uniunii Europene în domeniu, asigurând transparenţa întregului proces de atribuire a contractelor de achiziţie publică, utilizarea eficientă a fondurilor publice, precum şi o concurenţă reală. Această ordonanţă reglementează problema achiziţiilor publice, având drept scop stabilirea principiilor, cadrului general şi a procedurilor pentru atribuirea contractului de achiziţie publică, tipuri de licitaţie pe plafoane valorice, căile de atac ale actului sau deciziei autorităţii contractante care aplică una dintre procedurile de atribuire a contractului de achiziţie publică.

A introduce o reglementare distinctă cu o sferă restrânsă într-un domeniu care beneficiază de o reglementare amplă ar conduce la paralelisme care ar avea efecte negative asupra simplificării actului cadrului legislativ.

Faţă de acestea, comisia vă propune deci respingerea acestei iniţiative legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai doreşte cineva să intervină?

Supun votului dumneavoastră această propunere legislativă pentru care Comisia de buget, finanţe şi bănci ne propune respingerea.

Cine este pentru?

Stimaţi colegi, vă rog să vă exprimaţi votul în cunoştinţă de cauză. Propunerea legislativă a domnului deputat Damian Brudaşca pentru o nouă reglementare cu privire la achiziţiile de bunuri, a fost susţinută de domnul deputat. S-a propus din partea Comisiei de buget, finanţe şi bănci respingerea acesteia.

Cine este pentru respingerea propunerii legislative? 96 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Deci împotriva respingerii şi pentru propunere? 23 de voturi împotrivă. 96 cu 23, nu e vot de cvorum. O să supunem din nou propunerea aceasta legislativă cu soluţia propusă de comisie votului final care va fi stabilit de către Comitetul ordinii de zi.

Următorul proiect de Lege privind drepturile luptătorilor din rezistenţa armată anticomunistă din perioada 6 martie 1945 – august 1964.

Dau cuvântul iniţiatorului.

A apărut, stimaţi colegi, un proiect pierdut din ordinea de zi. În mod corect, pe lista care vă este comunicată dumneavoastră la pct.41 este proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.125/1999 privind modificarea Ordonanţei de urgenţă nr.93/1999 pentru aprobarea finanţării repatrierii personalului navigant debarcat sau aflat la bordul unor nave maritime de transport, achitarea drepturilor restante şi pentru menţinerea în siguranţă a navelor aflate în conservare din patrimoniul companiilor de navigaţie NAVROM şi ROMLINE.

Aveţi un raport de înlocuire al Comisiei pentru industrii? Da. Suntem în prezenţa unei ordonanţe de urgenţă.

Domnul deputat Antal din partea Comisiei pentru industrii ne propune timpii de dezbatere.

Domnul Antal Istvan:

Domnule preşedinte,

Am o rugăminte. Dacă sunteţi amabil să vă uitaţi la poziţia 47 şi să observaţi că acolo este vorba de aprobarea Ordonanţei nr.93. Tot în procedură de urgenţă. Nu este nici o problemă. Dar aş dori să aprobăm prima dată Ordonanţa nr.93, ca pe urmă să putem aproba Ordonanţa nr.125 care modifică Ordonanţa nr.93.

De fapt este vorba de prelungirea termenului de aplicare a Ordonanţei nr.93 şi acest termen a fost realizat şi deja ambele ordonanţe au fost aplicate, având în vedere faptul că prin aplicarea acestor ordonanţe au beneficiat echipajele a 106 nave, primindu-şi drepturile 1934 de navigatori şi fiind repatriaţi 146 de navigatori de la cele două companii de navigaţie maritimă. Şi prin aplicarea prevederilor celor două ordonanţe de urgenţă, s-a cheltuit suma de 112,68 miliarde lei faţă de suma aprobată de 112,7 miliarde lei.

Deci, ca atare, vă rog să supuneţi votului prima dată Ordonanţa nr.93, după care putem vota şi Ordonanţa 125 care, practic, a modificat la vremea respectivă cu 3 luni de zile termenul de aplicare a Ordonanţei 93.

Propun pentru discuţii două minute şi pentru eventuale intervenţii un minut.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Mie propunerea mi se pare pertinentă, dar supun votului dumneavoastră această inversare. Să aprobăm întâi reglementarea de bază, Ordonanţa nr.93 şi pe urmă Ordonanţa nr.125.

Sunteţi de acord să luăm întâi proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei nr.93/1999 de pe poziţia 47? Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem atunci la dezbaterea şi aprobarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.93/1999.

Tot Comisia de industrii este rugată să ne propună timpii de dezbatere. Domnul deputat Antal.

Domnul Antal Istvan:

Domnule preşedinte,

Am propus trei minute pentru dezbateri şi un minut pentru intervenţii dacă sunt.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Cine este pentru aceşti timpi de dezbatere? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitate.

La titlul proiectului de lege astfel cum a fost votat de Senat, dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La cuprinsul art.unic care cuprinde dispoziţia de aprobare a Ordonanţei nr.93 dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La titlul ordonanţei de urgenţă dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

La art.1, 2 şi 3 dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votate în unanimitate.

La art.2, 3, 4, 5 dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votate în unanimitate.

La art.6 şi 7, ultimele, ale ordonanţei dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votate în unanimitate.

La anexă dacă aveţi obiecţiuni. Comisia nu a avut. Nu aveţi. Votată în unanimitate,

Vă semnalez că anexa cuprinde şi o notă. La anexă inclusiv la notă dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Parcurgându-se proiectul de lege şi cuprinsul ordonanţei de urgenţă pe texte, urmează să-l supunem votului final, dar pentru că cvorumul nu există, o vom face la prima şedinţă de vot final care va fi stabilită de Comitetul ordinii de zi.

Ne întoarcem la poziţia 41 care cuprinde proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.125/1999 privind modificarea Ordonanţei de urgenţă nr.93/1999.

Domnule deputat Antal, vă rog să propuneţi timpii de dezbatere.

Domnul Antal Istvan:

V-am mai explicat că această ordonanţă, practic, prelungeşte termenul de aplicare a Ordonanţei nr.93 şi a şi fost realizat în întregime.

Vă propun pentru dezbateri trei minute şi un minut pentru intervenţii dacă sunt.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu aceşti timpi de dezbatere. Mulţumesc.

Este cineva împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege în formula adoptată de Senat.

La titlul proiectului de lege dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La cuprinsul art.unic dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Trecem la ordonanţa de urgenţă.

Asupra titlului dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Asupra art.I, partea introductivă, dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La pct.1 din art.I dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La pct.2 dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

La pct.3 al art.I dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

La art.II dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Parcurgându-se proiectul de lege şi ordonanţa de urgenţă, urmează să supunem proiectul de lege votului final care va avea loc în şedinţa proximă pe care o va stabili Comitetul ordinii de zi.

Trecem în continuare, la proiectul înscris la pct.42 pe ordinea de zi, cel cu privire la aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.18/1999 privind trecerea Biroului Român de Metrologie Legală din subordinea Guvernului în subordinea Ministerului Industriei şi Comerţului. Procedură de urgenţă.

Comisia pentru industrii. Domnule deputat Antal, vă rog să propuneţi timpii de dezbatere.

Domnul Antal Istvan:

Permiteţi-mi, domnule preşedinte, să dau citire totuşi raportului cu explicaţiile de rigoare, pentru că ni s-a retrimis pentru reexaminare acest proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.18.

Proiectul de lege a fost iniţial aprobat de Camera Deputaţilor, iar Senatul a întocmit un proiect de lege de respingere. În data de 7 martie 2001, Camera Deputaţilor a respins proiectul de Lege de respingere a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.18 privind trecerea Biroului Român de Metrologie Legală din subordinea Guvernului în subordinea Ministerului Industriei şi Comerţului. A fost retrimis, în conformitate cu art.75 din Constituţia României, spre o nouă dezbatere Senatului.

În şedinţa din 26 iunie 2001, Senatul a adoptat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.18 din 1999 privind trecerea Biroului Român de Metrologie Legală din subordinea Guvernului în subordinea Ministerului Industriei şi Comerţului.

Potrivit prevederilor art.75 din Constituţia României, Camera Deputaţilor a fost sesizată cu o nouă reexaminare a proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.18, iar comisia noastră a aprobat în forma prezentată acest proiect de lege de aprobare a Ordonanţei nr.18, aprobând trecerea Biroului Român de Metrologie în subordinea Ministerului Industriilor şi Resurselor.

Prin obiectul său de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Ca atare, vă supun trei minute pentru dezbatere şi un minut pentru intervenţii dacă sunt.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu aceşti timpi de dezbatere. Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbateri. La titlul proiectului de lege.

Domnul secretar Leonăchescu vrea să intervină cu o problemă prealabilă. V-aş ruga însă să respectaţi timpii care s-au aprobat, fiind în procedură de urgenţă.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Un sistem naţional de măsuri şi greutăţi patronat de un Birou Naţional de Metrologie reprezintă o imensă responsabilitate pentru România de azi şi de mâine. S-au dezvoltat foarte mult problemele legate de măsurări, de elaborarea etaloanelor, de aplicarea şi verificarea lor. S-au dezvoltat sisteme electronice de măsuri şi greutăţi pe care omul simplu nu le stăpâneşte, nu le poate controla, nu poate să le verifice. De aceea, pot să apară perturbări în trecerea unui asemenea sistem din responsabilitatea maximă a Guvernului în responsabilitatea unui minister.

Am să vă dau un exemplu: la un moment dat, Ministerul Transporturilor a achiziţionat nişte aeronave şi pe aceste aeronave erau instalate instrumente de măsură care, pentru lungimi, foloseau piciorul. Noi luptăm din 1835 pentru introducerea - şi am reuşit - a Sistemului metric şi acum a Sistemului internaţional de măsură şi greutăţi. Dând un asemenea sistem – Biroul Naţional –, ca structură administrativă, în subordinea unui minister, el poate să-şi facă normele lui, să-şi impună legea lui, lăsând la o parte ceea ce se întâmplă în domenii conexe, teoretice etc.

Eu îmi exprim rezerva că trecerea acestui Birou Naţional de măsuri şi greutăţi din responsabilitatea maximă a Guvernului în responsabilitatea unui minister poate asigura progresul. Poate că ar trebui să medităm mai multă vreme la această acţiune, pentru că suntem răspunzători faţă de felul în care măsurăm şi, mai ales, cum vom măsura într-un domeniu cu mare dinamică.

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Asupra titlului dacă aveţi vreo observaţie. Domnul deputat Damian Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Având în vedere, domnule preşedinte şi domnilor colegi, faptul că ordonanţa de urgenţă a fost adoptată de Guvern în 1999, ea se referea la Ministerul Industriei şi Comerţului. În prezent, această titulatură nu mai există şi este necesară o corelare în consecinţă.

Deci, propun – dacă va fi aprobată - "în subordinea Ministerului Industriei şi Resurselor".

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Observaţia este corectă. Sigur că noi discutăm pe proiectul de lege astfel cum a venit el de la Senat, însă trebuia ca în cuprinsul art.unic unde se aprobă ordonanţa "cu următoarele modificări şi completări", să se fi băgat şi un punct că "titlul legii va avea următorul cuprins:" Şi, într-adevăr, se trece "în subordinea Ministerului Industriei şi Resurselor", aşa cum, de altfel, observaţi că şi titlul ordonanţei a fost modificată în acest sens.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

În raport cu intervenţia domnului deputat Damian Brudaşca şi a domnului ministru Gaspar, eu vă reamintesc că, potrivit Legii 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, întotdeauna denumirile noi ale ministerelor sau ale altor autorităţi publice se înlocuiesc din oficiu cu cele actuale şi atunci v-aş propune să lăsăm titlul legii aşa cum este, pentru că intrăm în mediere cu Senatul dintr-un motiv absolut formal şi inutil.

Domnul secretar Leonăchescu.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

O asemenea înlocuire nu poate fi făcută automat, pentru că, în vechile structuri, conţinutul ministerelor putea să fie de altă factură decât conţinutul noilor ministere, aşa că eu propun să intre într-o procedură de mediere problema.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu e vorba de conţinut, stimate coleg. E vorba de denumirea ministerului.

Stimaţi colegi,

Supun titlul legii de aprobare a ordonanţei în formula prezentată de către Senat.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu majoritate de voturi, titlul ordonanţei a fost adoptat în formula Senatului.

La partea introductivă a art.unic dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Se consideră votat în unanimitate.

La pct.1 şi 2 din cuprinsul proiectului de lege în formula adoptată de Senat. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Rog comisia să-mi dea o ordonanţă pentru că din dosarul meu mi-a dispărut.

Asupra titlului din ordonanţa de urgenţă dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La art.1, 2 şi 3 care alcătuiesc cuprinsul ordonanţei de urgenţă, dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Parcurgând proiectul de lege şi ordonanţa de urgenţă, urmează să supunem votului final acest proiect de lege, care va avea loc într-o şedinţă ce va fi fixată de către Comitetul ordinii de zi.

Următorul proiect înscris la pct.43, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.58/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.21/1992 privind protecţia consumatorilor.

Rog iniţiatorul să prezinte acest proiect şi să vă prezentaţi şi dumneavoastră, doamna ministru, pentru stenogramă.

Doamna Rovana Plumb:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Sunt Rovana Plumb, secretar de stat, preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.

Prin Ordonanţa Guvernului nr.21/1992 privind protecţia consumatorilor au fost reglementate relaţiile economico-sociale dintre comercianţi şi consumatori.

Prin Ordonanţa Guvernului nr.58/2000 au fost aduse modificări şi completări prevederilor Ordonanţei Guvernului nr.21 din 1992. Astfel, modificări şi completări importante au fost aduse dispoziţiilor din ordonanţă privind definirea unor noţiuni, obligaţiile agenţilor economici, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor pentru protecţia consumatorilor şi, mai ales, în materia constatării contravenţiilor la regimul protecţiei consumatorilor şi a unor măsuri de oprire temporară sau definitivă a comercializării unor produse.

De asemenea, prin actul normativ de modificare şi completare, a fost extinsă sfera de aplicabilitate a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr.21/1992 privind protecţia consumatorilor şi asupra comercializării produselor uzate sau recondiţionate dar şi asupra serviciilor destinate consumatorilor.

În paralel, Guvernul României a adoptat Ordonanţa nr.87/2000 privind răspunderea producătorilor pentru pagubele generate de produsele defectuoase şi Ordonanţa 88/2000 privind finanţarea centrelor de consultanţă şi informarea consumatorilor.

În ideea simplificării şi concentrării legislaţiei privind protecţia consumatorilor, în consordanţă cu normele de tehnică legislativă şi a armonizării legislaţiei româneşti în materie cu legislaţia europeană, a fost elaborat prezent proiect de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.58/2000.

Proiectul de lege redefineşte o serie de noţiuni, abilitează Guvernul să elaboreze norme şi reglementări specifice, redefineşte unele obligaţii ale agenţilor economici şi concretizează mai clar drepturile consumatorilor, stabileşte locul şi rolul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, redozează pericolul social al faptelor considerate contravenţii, majorează cuantumul amenzilor şi redefineşte unele măsuri pe care le pot dispune organele de control şi preia dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr.87/2000 privind răspunderea producătorilor pentru pagubele generate de produsele defectuoase şi pe cele ale Ordonanţei Guvernului nr.88 privind finanţarea centrelor de consultanţă şi informarea consumatorilor.

Dispoziţiile preluate în prezentul proiect de lege din cele două ordonanţe ale Guvernului satisfac exigenţele de armonizare a legislaţiei româneşti cu cea europeană în materia protecţiei consumatorilor.

În acest sens, proiectul de lege stabileşte cadrul juridic general privind protecţia consumatorilor, cadrul juridic de organizare şi funcţionare a asociaţiilor pentru protecţia consumatorilor, ca persoane juridice nonguvernamentale, a consiliilor consultative, posibilitatea acordării unor sume asociaţiilor pentru protecţia consumatorilor, de la bugetul de stat şi de la bugetele locale, precum şi cadrul juridic al răspunderii agenţilor economici pentru pagubele datorate unor deficienţe privind calitatea produselor sau serviciilor apărute în interiorul termenului de garanţie sau de valabilitate a acestora şi a unor eventuale vicii ascunse constatate pe durata medie de utilizare a produselor.

Pentru considerentele de mai sus a fost elaborat prezentul proiect de lege, pe care vă rugăm să-l adoptaţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Antal, vă rog să prezentaţi raportul comisiei.

Domnul Antal István:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Aşa cum ni s-a prezentat de către iniţiator, obiectul de reglementare al proiectului de lege în discuţie se referă la realizarea unei protecţii a consumatorului din România, cât mai apropiată de cea din ţările Uniunii Europene, prin promovarea drepturilor şi intereselor consumatorilor.

Comisia pentru industrii şi servicii a analizat în şedinţa din 4 iulie 2001 proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 58 din 2000 privind modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 21 din 1992 privind protecţia consumatorilor şi a hotărât cu unanimitate de voturi avizarea proiectului de lege, cu amendamentele admise, prezentate în anexă.

O parte din amendamentele admise preia şi prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 87 privind răspunderea producătorilor pentru pagubele generate de produsele defectuoase şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 88 privind finanţarea centrelor de consultanţă şi informarea consumatorilor, ale căror proiecte de lege pentru aprobarea acestora au fost dezbătute anterior în Comisia pentru industrii şi servicii, acestea fiind înaintate pentru respingere cu rapoartele întocmite şi urmează să fie discutate mai târziu.

În raport de obiectul de activitate şi conţinutul său proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să intervină la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea pe texte.

Asupra titlului proiectului de lege pentru aprobarea ordonanţei. Comisia, la pct. 1 din raport a propus un amendament prin care solicită să adăugăm la titlul ordonanţei "republicat".

Domnul deputat Bivolaru doreşte să facă o intervenţie pe acest amendament.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Legea nr. 24 privind procedurile de tehnică legislativă nu permit acest lucru. Deci, retragem acea sintagmă "republicată" din titlu.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În consecinţă, dacă dumneavoastră aveţi alte obiecţiuni la titlu, care rămâne în formula adoptată de Senat? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La partea introductivă a articolului unic din lege, vă rog să urmăriţi amendamentul 2. Comisia propune o completare, în sensul că "se aprobă ordonanţa, cu completările şi modificările următoare", probabil. Corect este: "cu următoarele completări şi modificări". "Se aprobă ordonanţa cu următoarele completări şi modificări".

Dacă aveţi obiecţiuni cu privire la această formulare? Nu aveţi.

Se adoptă în unanimitate.

Vreau să precizez că întrucât comisia a adăugat un articol II, articolul unic din formularea Senatului devine art. I, iar preambulul său are textul pe care l-am votat.

În continuare, vă rog să urmăriţi textul ordonanţei.

Stimaţi colegi,

Impedimentul pe care îl discutăm acum cu membrii comisiei şi cu iniţiatorul se referă la faptul că... De fapt, nu este vorba de un impediment, ci este vorba de o greutate de parcurs a acestui proiect de lege care preia două ordonanţe ca să le aprobe, de fapt trei. Respectând punctul de vedere al comisiei, eu vă propun, totuşi, să parcurgem raportul şi pentru uşurinţa aprobării textelor acestora renunţaţi să urmăriţi proiectul de lege aprobate de Senat şi ordonanţa de urgenţă şi să mergem exclusiv pe raport.

Textele de la pct. 1 de pe coloana 1 sunt texte care vă voi spune când se modifică şi când rămân nemodificate.

Cu aceste precizări, vă rog să urmăriţi pct. 3 din raport, care cuprinde art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 pe care comisia nu-l amendează.

Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni? Nu.

În consecinţă, art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 a fost votat.

Stimaţi colegi,

Cu toată bunăvoinţa, am convenit cu iniţiatorul şi cu comisia să amânăm dezbaterea acestui proiect de lege care în mod temerar şi oricum pentru prima dată adună în cuprinsul unei legi de aprobare a unei ordonanţe iniţiale alte trei ordonanţe de urgenţă, care sunt în diverse faze de aprobare, unele la noi şi altele la Senat.

Cred că această tentativă lăudabilă prin noutatea ei şi prin dorinţa de a unifica şi de a corela şi de a simplifica reglementările din acelaşi domeniu, totuşi din punct de vedere regulamentar ne creează nişte greutăţi, atât în parcurgerea raportului... După cum vedeţi, uneori textele sunt prevăzute fără a se menţiona din care din ordonanţe sunt preluate şi în asemenea condiţii dumneavoastră n-aţi putea urmări şi participa la dezbatere în deplină cunoştinţă de cauză.

Propun retrimiterea la comisie a acestui proiect, pentru a rediscuta textele, inclusiv procedeul pe care l-au adoptat în premieră, repet, lăudabil, dar cu implicaţii foarte mari.

Cine este pentru restituirea la comisie? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem, în consecinţă, la următorul proiect.

Domnul deputat Antal doreşte să facă o intervenţie, în legătură cu aceeaşi ordonanţă.

Domnul Antal István:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ca să nu credeţi că s-a făcut vreo greşeală fatală la comisie, aş dori să vă dau nişte explicaţii, totuşi. Noi am considerat util ca să abordăm cele patru ordonanţe în aşa fel ca să iasă o singură lege în sfârşit, pe înţelesul tuturor, că era un nonsens ca să ne apucăm să aprobăm fiecare ordonanţă în parte şi consumatorii şi cei care sunt vizaţi direct să nu ştie după care ordonanţă să se ia. Iar acest raport a fost întocmit în luna iulie, în vacanţa parlamentară, când am lucrat şi conţine 218 articole. Totuşi, a fost o muncă foarte bine construită şi considerăm că cu foarte mici modificări de formă, la care probabil că noi nu am fost atenţi. Va trebui să revenim în aşa fel cu acest raport, să nu avem probleme la medierea cu Senatul, după ce se aprobă de către dumneavoastră.

Dar, permiteţi-mi, domnule preşedinte, totuşi să observaţi, şi aş dori tare mult ca înainte să ajungă pe ordinea de zi, orice raport predat, de orice comisie, Compartimentul juridic, într-adevăr să verifice atunci, când propune Comitetului ordinii de zi punerea pe ordinea de zi. Şi atunci, dacă suntem sesizaţi din timp, atunci avem tot timpul să facem aceste modificări, pentru că pe noi, deputaţii, în primul rând ne interesează conţinutul legilor şi nu atât forma, pentru că noi nu ne aplecăm asupra rubricilor de jos în sus, ci suntem atenţi la conţinutul articolelor. Şi vă rog din nou să ne daţi o mână de ajutor ca să nu mai avem aceste probleme, să ştim dacă sunt obiecţii, cel târziu joi sau luni când venim, că raportul respectiv nu este agreat de Compartimentul juridic şi atunci să nu mai ajungem în această situaţie, să pierdem timpul şi să pierdem şi timpul colegilor aici, în discuţii inutile.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Faţă de ineditul situaţiei, încă o dată vreau să fac următoarele precizări şi explicaţii.

Noi am primit patru, dacă nu mă înşel, patru legi de aprobare a patru ordonanţe distincte de la Senat şi din dorinţa explicabilă şi logică a Comisiei pentru industrii şi servicii de a le contopi în aceeaşi reglementare, dumnealor au făcut o singură lege de aprobare a patru ordonanţe. Am intra într-o complicaţie cu Senatul, n-am şti ce să mediem. Eu, încă o dată, faţă de ineditul situaţiei v-am propus să restituim Comisiei pentru industrii şi servicii şi, vom vedea, Comisia pentru industrii şi servicii va solicita şi un punct de vedere de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, dar nu putem să trimitem direct proiectele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, pentru că nu ţin de domeniul de activitate al acestei comisii. Comisia ne poate da o consultanţă cu privire la calea regulamentară de rezolvare a acestei mari trileme, că nu este o dilemă, sunt mai multe.

Doriţi să interveniţi, domnule Olteanu? Poftiţi.

Domnul Ionel Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Foarte pe scurt, doar să confirm că într-adevăr aveţi dreptate şi nu poate exista decât această soluţie, astfel încât comisia iniţial sesizată în fond să discute fiecare proiect de lege în parte, după care să se pronunţe ca atare şi să sesizeze plenul cu fiecare proiect de lege în parte. Altfel, am ajunge în situaţia deja sesizată de Curtea Constituţională, în legătură cu un proiect de lege deja cunoscut, cu privire la care nu s-au respectat procedurile parlamentare.

Deci, cred că soluţia indicată de dumneavoastră este cea absolut corectă. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Bivolaru, poftiţi.

Domnul Ioan Bivolaru:

Cu tot respectul pentru colegul, domnul Olteanu, preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, dar înseamnă că în acest context noi trebuie să operăm cât se poate de rapid modificarea Regulamentului Camerei Deputaţilor.

Avem precizare clară în regulament, şi nu este nouă, este în regulamentul iniţial această precizare, că în momentul când o comisie primeşte mai multe iniţiative, nu are importanţă că sunt proiecte de legi sau sunt ordonanţe, aici este discuţia şi poate să-şi spună punctul de vedere, eventual, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi să încercăm să modificăm Regulamentul Camerei Deputaţilor. Deci, când primeşte un set de proiecte de legi, pe acelaşi domeniu de activitate în discuţie, aşa se întâmplă la un moment dat, două, trei sau patru, va face un raport comun. Sigur că în raportul comun se axează pe unul din proiectele de legi care este cel mai consistent şi pe celelalte le respinge.

Acest lucru a făcut acum Comisia pentru industrii şi servicii, respectând întrutotul acest regulament.

Ineditul situaţiei, domnule preşedinte, constă într-adevăr în faptul că ne vom întâlni în acest context cu cele două proceduri, să spune, neidentice. Senatul a discutat fiecare ordonanţă în parte şi a făcut raport, exact cum a spus domnul preşedinte Olteanu, iar noi, Camera Deputaţilor, am respectat propriul nostru regulament şi în condiţiile acestea probabil că la această mediere va fi o mediere care într-adevăr, eu ştiu, va trebui să ne întrebuinţăm intelectual mai mult, ca să iasă o mediere bună. Dacă nu, probabil că va trebui să ne punem de acord cu Senatul în această procedură legislativă, domnule preşedinte, cum procedăm la medieri.

Deci, avem şi regulamentul la care lucrăm acum, Regulamentul şedinţelor comune, eventual, sau la medierile respective, pentru astfel de situaţii. Este o problemă mai complicată.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Eu, din moment ce am votat restituirea la comisie, vă propun să sistăm dezbaterile pe această chestiune foarte controversată. Urmează ca pe baza punctului de vedere ce-l va exprima şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi să adoptăm cea mai înţeleaptă soluţie.

Haideţi să trecem la următorul proiect, cel de la pct. 44, pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 49/1999 privind transportul mărfurilor periculoase pe calea ferată. Rog iniţiatorul să prezinte acest proiect.

Domnul Dan Banciu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Apariţia mai multor operatori feroviari, ca urmare a divizării SNCFR şi a aplicării la intern a regulamentului privind transportul internaţional feroviar al mărfurilor periculoase, precum şi necesitatea unei aplicări unitare a reglementărilor privind siguranţa traficului intern şi compatibilitatea lui cu traficul internaţional, au impus emiterea Ordonanţei Guvernului nr. 49 care, de fapt, are trei obiective: stabileşte, pe de o parte, cadrul juridic necesar, în al doilea rând desemnează Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei ca împuternicit, cu aprobarea modificărilor amendamentelor la Regulamentul Internaţional (RI) şi în al treilea rând prevede înfiinţarea Comitetului Interministerial pentru transportul mărfurilor periculoase, lucru care s-a realizat ulterior în 2000, prin Hotărârea Guvernului nr. 323.

Ca urmare, vă rugăm să fiţi de acord cu adoptarea prezentei ordonanţe. Vă mulţumim.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia pentru industrii şi servicii? Domnul Antal, preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii.

Domnul Antal István:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 8 mai 2000 şi are ca scop aplicarea în traficul feroviar intern a prevederilor Regulamentului privind transportul internaţional feroviar al mărfurilor periculoase, în vederea asigurării compatibilităţii traficului intern cu traficul internaţional.

În conformitate cu prevederile art. 60 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru industrii şi servicii a examinat proiectul de lege în şedinţa din 28 august 2001 şi a hotărât avizarea proiectului de lege, cu amendamentele admise prezentate în anexă.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare şi aveţi raportul prezentat, cu mici amendamente pe formă. Pe fond nu sunt amendamente. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri? Nu. Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege şi a ordonanţei, potrivit celor propuse în raport.

La titlul proiectului de lege comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La cuprinsul articolului unic din lege, care cuprinde dispoziţia de aprobare a ordonanţei. Urmăriţi, vă rog, amendamentul 2 al comisiei, care propune simplificarea logică a acestui text şi renumerotarea lui în art. I, ca urmare a introducerii unui art. II, pe care îl vom vedea la sfârşitul raportului.

Cine este pentru reformularea articolului unic din lege, potrivit amendamentului 2? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate s-a adoptat textul art. I.

Vă rog să urmăriţi raportul. La pagina 3, amendamentul 10.

Stimaţi colegi,

Domnul deputat Gaspar îmi semnalează un lucru obligatoriu. Dacă urmăriţi raportul, comisia propune mai multe amendamente la ordonanţă şi, în consecinţă, textul art. I ar trebui să sune: "Se aprobă ordonaţa cu următoarele modificări"...

Eu, însă, inversez puţin lucrurile şi vom dezbate întâi modificările ordonanţei şi dacă acestea sunt admise, atunci revenim la dispoziţia de aprobare...

Trecem la titlul ordonanţei. Comisia nu are amendamente la el. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La art. 1, comisia nu are amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La art. 2 din ordonanţă. Vă rog să urmăriţi amendamentul 5 din raport, care cuprinde uşoare modificări de formulare. Nu este vorba de Ministerul Transporturilor, ci Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei şi nu este vorba de Convenţia cu privire la transporturile internaţionale feroviare (COTIF), ci OTIF.

Urmăriţi cu atenţi, deci, amendamentul 5.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 5? Nu.

Adoptat în unanimitate şi în consecinţă art. 2 alin. 1 din ordonanţă va avea alcătuirea rezultată din amendament.

La art. 2 alin. 2 comisia nu are amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La art. 3 alin. 1, 2 şi 4 comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Domnul Acsinte Gaspar:

Art. 3 are două alineate, iar poz. 1 este la art. 4.

Domnul Valer Dorneanu:

Deci, repet, la art. 3 alin. 1 şi 2, comisia nu a avut obiecţiuni, dacă dumneavoastră aveţi? Neavând, sunt votate ambele alineate ale art. 3.

Iar la art. 4, de asemenea, comisia nu a avut obiecţiuni, dacă aveţi dumneavoastră? Nu. Votat în unanimitate.

Revenim la articolul introductiv al proiectului de lege, care cuprinde dispoziţia de aprobare: "Se aprobă, cu următoarele modificări..." Domnule Raduly, nu sunt şi completări?

Domnul Raduly Robert Kalman:

Nu.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră noul text al art. I al legii, care va suna în felul următor: "Se aprobă Ordonanţa Guvernului nr. 49/ august 1999 privind..., publicată în..., cu următoarele modificări..."

Cine este pentru această formulare? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, s-a aprobat această modificare.

După art. I din lege, urmează art. II, îl aveţi la pct. 10 din raport. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr. 10? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

În consecinţă, proiectul de lege va avea un art. II, cu conţinutul prevăzut în amendamentul nr. 10.

Parcurgând, aşadar, proiectul de lege şi ordonanţa, urmează să supunem proiectul de lege votului final la şedinţa care va fi stabilită de Comitetul ordinii de zi.

La următorul punct, 45, este înscris Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 14/1999 privind unele măsuri specifice pentru asigurarea resurselor Fondului special al drumurilor publice şi executarea silită a creanţelor la bugetul acestui fond.

Procedură normală.

Rog iniţiatorul să prezinte acest proiect de lege.

Domnul Dan Banciu:

Constatându-se că veniturile prevăzute a fi încasate conform Legii nr. 118/1996 la Fondul special al drumurilor nu s-au putut realiza de-a lungul anilor, s-a amendat pe rând Lega nr. 118 printr-o serie de ordonanţe, care au încercat să găsească soluţii pentru o colectare ritmică şi completă a acestui fond. În acest şir de ordonanţe, se înscrie şi Ordonanţa nr. 14/1999, care este în discuţie astăzi.

Am avut o amplă discuţie şi la comisie, vizavi de măsurile pe care le propune această ordonanţă şi vă propunem, ca să nu le reluăm, pentru că ele vor fi prevăzute în analiza raportului şi ministerul a fost de acord cu amendamentele care s-au propus la comisie, să fiţi şi dumneavoastră de acord să o aprobăm în forma în care s-a amendat în cadrul comisiei. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnul ministru.

Domnule preşedinte al Comisiei pentru industrie Antal, aveţi cuvântul.

Domnul Istvan Antal:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Obiectul de reglementare al proiectului de lege se referă la eliminarea întârzierilor în colectarea fondurilor pentru execuţia unor lucrări de infrastructură rutiere şi pentru menţinerea operativităţii reţelei naţionale de transport rutier. Comisia pentru industrie şi servicii a analizat, în şedinţa din 28 iulie 2001, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 14/1999 privind unele măsuri specifice pentru asigurarea resurselor Fondului special al drumurilor publice şi executarea silită a creanţelor la bugetul acestui fond şi, ţinând seama de cele prezentate anterior, a hotărât cu unanimitate de voturi avizarea proiectului de lege, cu amendamentele admise şi prezentate în anexă. În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea pe text a proiectului de lege şi a ordonanţei.

La titlul proiectului de lege, în formularea adoptată de Senat, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate.

La articolul unic al proiectului de lege?

Stimaţi colegi de la Comisia pentru industrie şi de la Comisia juridică, o să aprobăm o şedinţă specială pentru cele două comisii, pentru a vă lămuri puncte de vedere. Vă rugăm, acum, să ne permiteţi să ne desfăşurăm activitatea!

Deci, la articolul unic, comisia a formulat un amendament, la pct. 2 cu privire la care domnul ministru Gaspar doreşte să intervină.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Este o intervenţie pentru a ne pune de acord asupra unei exprimări unitare. Aceeaşi comisie, la proiectul pe care l-am discutat anterior, de aprobare a Ordonanţei nr. 49/1999, a propus eliminarea din cuprinsul articolului unic a sintagmei: "emisă în temeiul art. 1 lit. h) pct. 6 din Legea nr. 140/1999 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe". Deci, aceasta s-a întâmplat la proiectul anterior.

La proiectul pe care îl avem acum în discuţie, nu a mai procedat în acelaşi fel şi a introdus această sintagmă: "emisă în temeiul art.7 din Legea nr. 251 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe".

Adică, există o inconsecvenţă şi ar trebui să ne punem de acord. Ori indicăm temeiul în baza căruia a fost dată ordonanţa, adică, legea de abilitare, ori scoatem acest temei, ca proiectele să aibă acelaşi mod de prezentare. Deci, suntem cu două proiecte de la aceeaşi comisie.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Intervenţia este nu numai pertinentă, dar şi logică. Precizarea temeiului emiterii nu este necesară şi nu se obişnuieşte.

În consecinţă, supun votului dumneavoastră structura art. I din cuprinsul legii, cu precizarea că se elimină din acest text sintagma: "Emisă în temeiul art. 1-7 lit. c)...", partea subliniată din textul Senatului. Şi, în plus, se adaugă în final: "modificări şi completări".

Cine este de acord cu această formulare? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri?

Cu unanimitate, s-a adoptat această formulare a art. I.

Trecem, în continuare, la dezbaterea ordonanţei.

La titlul ordonanţei, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavostră? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La titlul Cap. I, comisia nu a avut obiecţiuni, dacă aveţi dumneavostră? Nu. Votat în unanimitate.

La art. I, comisia nu a avut obiecţiuni. Votat în unanimitate, dacă nici dumneavoastră nu aveţi.

Titlul Cap. II. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Art. II, alin. 1, 2 şi 3, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votate în unanimitate.

Art. III. Domnule deputat Bivolaru, am probleme. În raport, spuneţi că art. III alin. 2 rămâne nemodificat, iar...

Există o contradicţie între col. 2 şi col. 3. Eu vă rog să urmăriţi pe textul ordonanţei, la art. 3 alin. 1, comisia propune un amendament, la pct. 9.Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr. 9? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La art. 3 alin. 2, urmăriţi, de asemenea, amendamentul nr. 10 al comisiei. Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament? Nu aveţi. În consecinţă, textul art. 3 alin. 2 a fost votat în formularea din amendamentul nr. 2.

La art. 4 alin. 1 şi 2, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate, în consecinţă.

La art. 4 alin. 3, urmăriţi, vă rog, amendamentul nr. 13 de la pag. 6. Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament? Nu aveţi. În consecinţă, art. 4 alin. 3 a fost modificat potrivit acest amendament, iar art. 4 în ansamblu va avea alcătuirea rezultată.

Titlul Cap. III. Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate.

La alin. 1 urmăriţi, vă rog, amendamentul nr. 15. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Art. 5 alin. 2, 3 şi 4. Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nu aveţi. Votate în unanimitate.

La art. 5 alin. 5, vă rog să urmăriţi amendamentul nr. 19. Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament? Nu aveţi. Votat în unanimitate. În consecinţă, art. 5 alin. 5 va avea alcătuirea rezultată din adoptarea amendamentului nr. 19.

La art. 5 alin. 6 nu există obiecţiuni de la comisie, dacă aveţi dumneavostră? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

În consecinţă, art. 5 va avea structura rezultată.

La art. 6 alin. 1, urmăriţi, vă rog, amendamentul nr. 21. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate amendamentul nr. 21 şi, în consecinţă, art. 6 alin. 1 va avea alcătuirea rezultată.

Art. 6 alin. 2. Comisia nu a avut amendamente, dacă aveţi dumneavostră? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Art. 7 alin. 1, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nu. Votat în unanimitate.

Art. 7 alin. 2. Urmăriţi amendamentul nr. 24, dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament? Nu aveţi. Votat în unanimitate. În consecinţă, acest text va avea alcătuirea rezultată, iar art. 7, de asemenea, compunerea rezultată din admiterea amendamentului.

Art. 8 alin. 1 şi 2. Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut amendamente. Nu aveţi. Votate în unanimitate.

Art. 8 alin. 3. Vă rog să urmăriţi amendamentul nr. 27, care, de fapt, prevede reformularea denumirii ministerului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

În consecinţă, art. 8 va avea alcătuirea rezultată.

Art. 9 alin. 1. Urmăriţi amendamentul nr. 28. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. În consecinţă, art. 9 alin. 1 va avea alcătuirea rezultată.

Art. 9 alin. 2. Urmăriţi amendamentul nr. 29, vă rog. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. În consecinţă, se adoptă şi va avea alcătuirea rezultată din adoptarea amendamentului nr. 29.

Art. 10 alin. 1. Urmăriţi amendamentul nr. 30. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Şi, astfel, art. 10 alin. 1 va avea alcătuirea rezultată din adoptarea amendamentului nr. 30.

La art. 10 alin. 2, urmăriţi amendamentul nr. 31. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Art. 11 alin. 1 nu are amendamente, dacă aveţi dumneavostră? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Art. 12. Vă rog să urmăriţi amendamentul nr. 33. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Art. 13. Nu există obiecţiuni din partea comisiei, dacă aveţi dumneavostră? Nu. Votat în unanimitate.

Amendamentul nr. 35, care cuprinde un art. II al proiectului de lege, îl mai supun încă o dată votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

În consecinţă, adoptându-se amendamentul nr. 35, se adaugă art. I din proiectul de lege art. II.

Parcurgând legea şi ordonanţa pe texte, urmează să supunem proiectul de lege de aprobare a ordonanţei votului final, care va fi fixat de Comitetul ordinii de zi.

Urmează proiectul înscris la pct. 46, aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 16/1999 privind aprobarea Programului prioritar de construcţie a autostrăzilor din România.

Comisia pentru industrie este sesizată în fond.

Rog iniţiatorul să prezinte acest proiect de lege.

Domnul Dan Banciu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Legea nr. 71/1996 care privea amenajarea teritoriului naţional a aprobat în Secţiunea I – Căi de comunicaţie lucrările de infrastructură rutieră de interes naţional, lucrări care constituie utilitate publică. Legea definea reţelele naţionale de căi de comunicaţii, autostrăzile, nu stabilea însă proiecte prioritare şi a apărut această necesitate care, corelată cu o serie de modificări vizând modul de construcţie al drumurilor rapide, al drumurilor exprese, au generat apariţia acestei ordonanţe.

În urma discuţiilor pe care le-am avut în Comisia pentru industrie şi servicii, am căzut de acord asupra modificărilor anumitor puncte din ordonanţa iniţială şi a anexei privind priorităţile şi lungimile de autostrăzi care se vor construi, astfel încât vă rugăm să fiţi de acord cu forma care a rezultat din această discuţie în cadrul comisiei. Vă mulţumim.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte al Comisiei pentru industrie, vă rog să vă prezentaţi raportul.

Domnul Antal Istvan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Obiectul de reglementare al proiectului de lege în discuţie se referă la stabilirea unui program prioritar de construcţie a autostrăzilor din România, aşa cum vi s-a prezentat de către iniţiator, prevăzut în Legea nr. 71/1996 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional, Secţiunea 1 – Căi de comunicaţii, care defineşte reţelele naţionale de căi de comunicaţii, însă nu stabileşte priorităţile.

Autostrăzile şi drumurile naţionale cu 4 benzi de circulaţie prevăzute în programul prioritar fac parte din coridoarele transeuropene de transport rutier care traversează sau au punct final în România sau prezintă posibilitatea realizării unor legături cu alte coridoare transeuropene de transport rutier care traversează teritoriul statelor vecine cu România.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Şi ţin să menţionez că toate cele prevăzute în acest raport şi în anexă au fost discutate împreună cu specialiştii de la Ministerul Transporturilor şi a fost agreată şi de către iniţiator acea formă de prezentare pe care o aveţi în faţă. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale? Domnul deputat Damian Brudaşca, de a Grupul parlamentar PRM. Aveţi cuvântul.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Apreciez ca extrem de utilă adoptarea acestei legi privind Programul prioritar de construcţie a autostrăzilor şi drumurilor naţionale cu 4 benzi. Consider că este inspirată includerea în program şi a autostrăzii care leagă frontiera de vest, respectiv Borşul, de Cluj-Napoca, având în vedere importanţa economică şi în alte domenii a acestui perimetru. Regret că nu se continuă această autostradă de la Borş spre Braşov, prilejuindu-se în acest fel o economie importantă în domeniul transporturilor de mărfuri, al transporturilor de persoane şi creându-se posibilitatea de legătură cu celelalte zone geografice ale ţării şi din afara ţării.

Un alt aspect pe care eu îl aduc în atenţia dumneavoastră şi pe care îl consider ca fiind o necesitate în viitorul foarte apropiat este să se procedeze, aşa cum se procedează în cazul municipiului Bucureşti, unde a fost inclusă realizarea celor două centuri de ocolire, absolut necesare în condiţiile unei aglomeraţii cu totul şi cu totul excepţionale în această zonă, şi consider că în viitorul apropiat programul acesta naţional va trebui să fie completat cu ideea includerii unor centuri de ocolire a tuturor marilor oraşe. Vă dau ca exemplu în acest sens situaţia din municipiul Cluj-Napoca, unde, datorită absenţei unei centuri de ocolire şi datorită efectuării transportului pe Dealul Feleacului, din 1997 şi până în prezent, au avut loc frecvente accidente, soldate cu peste 50 de miliarde de lei pierderi materiale, cu numeroase pierderi umane şi cu foarte numeroase accidentări grave, la participanţii la trafic.

Consider, în consecinţă, că în etapa imediat următoare Ministerul Transporturilor va trebui să ia în atenţie acest proiect de realizare a centurilor de ocolire, şi datorită faptului că în felul acesta se vor asigura, în perspectivă, şi eliminarea emisiei de noxe, reducerea frecvenţei accidentelor de circulaţie, detensionarea marilor centre urbane de pe cuprinsul ţării.

Salut, aşa cum spuneam, această iniţiativă, sper să fie adoptate de către cei prezenţi propunerile făcute de comisie şi, din acest punct de vedere, ţin să îi mulţumesc domnului preşedinte al Comisiei pentru industrie, ca a avut în vedere includerea în program şi a tronsonului Borş-Cluj-Napoca, apreciind-o ca fiind în interesul tuturor cetăţenilor din această zonă, indiferent de etnia căreia îi aparţin. Sper că, de această dată, vom dovedi interes şi că interesul celor care ne-au trimis în Parlament este mai presus de orice jocuri politice conjuncturale. Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Raduly, din partea Grupului parlamentar UDMR, doreşte, de asemenea, să intervină.

Domnul Raduly Robert Kalman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Trebuie să vă spun, de la bun început, că, într-adevăr, ceea ce dezbatem acum este un aspect important. Cred că cunoaştem, pe de o parte, cu toţii importanţa autostrăzilor din punct de vedere al economiei, din punct de vedere al facilităţilor pe care acestea le reprezintă, nu numai pentru facilitarea transportului, ci şi pentru că reprezintă o "coloană vertebrală" în regiunea respectivă, în ceea ce priveşte dezvoltarea economică. Putem să avem în vedere ţările vecine, în care s-au realizat aceste autostrăzi şi dezvoltarea colaterală, pe o rază de 20-30 de km sau pe fâşia de 20-30 de km adiacentă.

Trebuie să mai spunem un lucru, că, mai mult decât atât, eu, personal, cred că autostrăzile reprezintă, la acest început de secol 21 "cordonul ombilical" cu Europa. Şi, din acest punct de vedere, într-adevăr, trebuie să facem paşi hotărâţi şi importanţi pe viitor.

Ceea ce a făcut comisia, la o iniţiativă a Guvernului anterior din 1999, nu a fost altceva decât, pe de o parte, am încercat să aducem reglementarea în concordanţă cu noul program de guvernare, iar, pe de altă parte, cu anumite lobby-uri locale, dacă vreţi să le spunem aşa, iniţiative locale în această privinţă.

Drept urmare, s-au întâmplat două lucruri: s-a introdus în acest proiect de lege conceptul de "drum cu 4 benzi de circulaţie" şi acum avem, pe lângă autostrăzi, şi aceste drumuri, pe care am putea să le considerăm oarecum drumuri rapide, drumuri exprese, pe viitor. Iar, pe de altă parte, s-a lărgit sfera de prevedere a acestei ordonanţe şi asupra altor autostrăzi, decât Coridorul 4 stricto-sensu şi, astfel, la iniţiativa domnului preşedinte al comisiei, deputatul UDMR Antal Istvan, a apărut în acest proiect, pe care sper să-l sprijiniţi, tronsonul Borş-Cluj. Bineînţeles, aşa cum subliniam înainte, la un lobby făcut de deputaţii din regiune, de autorităţile locale de acolo.

În acelaşi timp, s-au introdus o serie de drumuri pe 4 benzi, dintre care aş aduce în atenţie doar tronsonul dintre Bucureşti şi Giurgiu. Ştim cu toţii că mai sunt lucruri de făcut.

în încheiere, i-aş spune antevorbitorului meu că faptul că, în aceste priorităţi, nu apare continuarea autostrăzii de la Cluj înspre Braşov, de exemplu, pe varianta Târgu Mureş, acest lucru nu înseamnă că ea nu se va realiza, înseamnă doar că o prioritate, în momentul de faţă, o reprezintă acest prim tronson de la Borş la Cluj.

În consecinţă, noi susţinem acest proiect de lege, aşa cum el a fost întocmit de Comisia pentru industrie şi servicii. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai doreşte cineva să intervină la dezbateri generale?

Trecem la dezbaterea proiectului de lege şi a ordonanţei. Vă rog să urmăriţi în paralel textele, împreună cu raportul comisiei.

La titlul proiectului de lege, comisia nu a operat propuneri de modificări. Dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Urmăriţi, vă rog, înainte de a aproba cuprinsul articolului unic, titlul ordonanţei. Comisia propune, prin alin.2, să fie modificat. Vă rog să urmăriţi alin.2 şi să-mi precizaţi dacă aveţi obiecţiuni la noul titlu. Nu. În consecinţă, a fost adoptat alin.2, care cuprinde noul titlul al ordonanţei de urgenţă.

Vă rog să urmăriţi raportul. Sunt mai multe amendamente care modifică ordonanţa şi, în consecinţă, textul articolului unic al proiectului de lege va avea cuprinsul care rezultă în mod logic: "Se aprobă Ordonanţa nr.16/1999...", cu titlul reformulat, cum l-aţi votat, "...cu următoarele modificări..."

Stimaţi colegi,

Încă o dată: textul unic al proiectului de lege care va deveni de fapt art.I, va avea cuprinsul pe care vi-l propune comisia la amendamentul de la pct.3: "Se aprobă Ordonanţa...", cu noul titlu, la care se adaugă "...cu următoarele modificări...".

Cine este pentru această alcătuire a art.I? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, s-a adoptat art.I.

Urmăriţi, vă rog, amendamentul de la pct.11, care cuprinde art.II, în care se spune: "Ordonanţa Guvernului nr.16/1999...", şi aici trebuie menţionat titlul ei exact, aşa cum l-am votat la amendamentul de la pct.3 – "...astfel cum a fost modificată prin prezenta lege, va fi publicată în Monitorul Oficial...", dându-se articolului şi alineatului o nouă numerotare.

Dacă sunteţi de acord cu acest text.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem, în continuare, la textele ordonanţei de urgenţă. Titlul l-am votat.

La art.1, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.4. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.4. Nu aveţi. În consecinţă, art.1 se aprobă în unanimitate, potrivit amendamentului de la pct.4.

La art.2, urmăriţi amendamentul de la pct.5. Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament. Nu aveţi. Se adoptă, în unanimitate, amendamentul de la pct.5 şi, în consecinţă, noua formulare a art.2.

La art.3, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.6. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.6. Nu aveţi. Votat în unanimitate şi, în consecinţă, art.3 va avea alcătuirea rezultată.

La art.4 alin.1, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.7. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.7. Nu aveţi. Votat în unanimitate. În consecinţă, art.4 va avea alcătuirea rezultată.

La art.4 alin.2, urmăriţi amendamentul de la pct.8. Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament. Nu aveţi. S-a adoptat şi amendamentul de la pct.8, cu noua alcătuire a art.4 alin.2 şi, în consecinţă, art.4 în totalitate va avea, cu votul dumneavoastră, alcătuirea rezultată din adoptarea amendamentelelor.

La art.5, urmăriţi amendamentul de la pct.9. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate. În consecinţă, art.5 se votează în alcătuirea rezultată.

La art.6, urmăriţi amendamentul de la pct.10. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. A fost votat în unanimitate amendamentul de la pct.10 şi, în consecinţă, noua alcătuire a art.6.

Vă rog să constataţi că, prin aceasta, am parcurs şi proiectul de lege şi ordonanţa. Mai urmează să vă pronunţaţi şi asupra anexei, care cuprinde programul prioritar privind construcţia de autostrăzi.

Reveniţi la program şi urmăriţi partea a doua a raportului, care cuprinde amendamentele la această anexă.

Titlul anexei şi al programulului este modificat. Urmăriţi, vă rog, raportul la anexa nr.2 – "Program prioritar privind construcţia de autostrăzi şi drumuri naţionale cu patru benzi de circulaţie din România". Dacă aveţi obiecţiuni la acest nou titlul al programului. Nu. Votat în unanimitate.

La pct.1, care în program este "Bucureşti – Piteşti", urmăriţi amendamentul de la pct.1 din raportul suplimentar – "Tronsoane de autostradă amplasate pe coridoarele europene de transport nr.IV şi IX".

Urmăriţi, vă rog, încă o dată amendamentul de la pct.1 din anexa nr.2. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate. În consecinţă, pct.1 din program va avea alcătuirea rezultată.

La amendamentul de la pct.2, - "Autostrăzi". Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.2 din raportul la anexă. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La amendamentul de la pct.3, poz.1 – "Bucureşti – Piteşti 96 de kilometri", text din ordonanţă, în raport se propune "Bucureşti – Piteşti 96 de kilometri". Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.3 din anexa nr.2.

La amendamentul de la pct.4, cu privire la ruta Bucureşti – Constanţa, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.4, la coloana 2. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La amendamentul de la pct.5, pag.7 din raport, vă rog să urmăriţi noua formulare. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

La amendamentul de la pct.6, cu privire la centura Bucureşti Nord, vă rog să urmăriţi formularea propusă de comisie. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

La amendamentul de la pct.7, cu privire la ruta Bucureşti – Ploieşti, dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La amendamentul de la pct.8, "...Ploieşti – Comarnic 36 de kilometri...", dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

La amendamentul de la pct.9, "...Comarnic – Braşov...", dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

La amendamentul de la pct.10, "...Borş – Oradea – Cluj...", dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

La amendamentul de la pct.11, "...Piteşti – Sibiu, Sibiu – Lugoj, Lugoj – Nădlac...", dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

La amendamentul de la pct.12, "... Ploieşti – Albiţa...", dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

La amendamentul de la pct.13, "Total tronsoane autostrăzi", dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La amendamentul de la pct.14, "Drumuri naţionale cu patru benzi", dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

La amendamentul de la pct.15, "...Bucureşti – Giurgiu...", dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

La amendamentul de la pct.16, "...Braşov – Sibiu...", dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

La amendamentul de la pct.17, "...Cernavod㠖 Constanţa...", dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

La amendamentul de la pct.18, "Total tronsoane", dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Domnul Leonăchescu vrea să solicite o precizare din partea iniţiatorilor şi a comisiei.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

O chestiune de redactare: avem în această anexă un capitol, cap.I, "Autostrăzi". Dacă priviţi în continuare, lipseşte cap.II. Cred că la poz.14 trebuie pus cap.II, în faţa denumirii "Drumuri naţionale cu patru benzi de circulaţie", şi rog iniţiatorul şi comisia să se pronunţe.

Domnul Valer Dorneanu:

Observaţia este pertinentă, şi nevoia inserării cap.II este evidentă.

Deci, supun votului dumneavoastră ca, după amendamentul de la pct.14 din anexă, să se adauge un capitol, cap.II, "Drumuri naţionale". Practic, amendamentul de la pct.14 trebuie să fie numerotat II, "Drumuri naţionale cu patru benzi de circulaţie".

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră anexa, în structura rezultată din adoptarea amendamentelelor.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Parcurgând textele proiectului de lege şi ale ordonanţei, urmează să supunem proiectul de lege votului final, care va fi stabilit într-o şedinţă fixată de Comitetul ordinii de zi.

Pct.47 l-am parcurs.

La pct.48 este Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România.

Rog iniţiatorul să prezinte acest proiect de lege.

Domnul Alin Burcea:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prezenta ordonanţă recunoaşte interesul prioritar pentru activitatea turistică şi vizează să creeze condiţiile necesare punerii în valoare în mod durabil a resurselor sale, inclusiv pentru contribuţia optimă a sectorului la dezvoltarea generală a ţării.

În acest scop, stabileşte, în conformitate cu legile în vigoare şi în armonie cu dispoziţiile comunitare, principiile şi orientările rezultând din strategia adoptată de Guvern în favoarea turismului.

Prezintă, de asemenea, regulile şi mijloacele funcţionării armonioase a activităţii turistice în cadrul pieţei naţionale şi internaţionale, bazate pe descentralizarea puterilor publice şi dezvoltarea iniţiativei private, într-o economie de tranziţie.

Ordonanţa reglementează, în acest spirit, organizarea generală a turismului, defineşte instituţiile specializate ale statului şi competenţele lor, ca şi cele ale judeţelor şi comunelor. Astfel, în primul capitol, se definesc principalii termeni din turism, cu semnificaţia lor adoptată de majoritatea ţărilor europene şi de Organizaţia Mondială a Turismului.

De asemenea, cap.II, "Patrimoniul turistic", cuprinde reglementările necesare pentru atestarea, evidenţierea, valorificarea şi protejarea acestuia, înfiinţând, în cadrul Ministerului Turismului, Registrul Patrimoniului Turistic. În acest fel, va exista o evidenţă a patrimoniului turistic înscris pentru valorificare, ceea ce va permite atât aplicarea legislaţiei, cât şi compararea permanentă de resurse şi patrimoniu valorificat.

De asemenea, se stabilesc condiţiile şi criteriile de înfiinţare sau de limitare a zonelor şi staţiunilor turistice, caracterul acestora de zone protejate, atenţia de care trebuie să se bucure din partea autorităţilor administraţiei publice şi a Guvernului, pentru dezvoltarea lor armonioasă, într-un mediu protejat.

Cap.III tratează cadrul instituţional, statutează oportunitatea înfiinţării Consiliului Consultativ al Turismului, în legătură cu corelarea acţiunilor din industria turistică, cu activitatea celorlalte ramuri ale economiei naţionale şi participarea organizaţiilor profesionale la elaborarea politicii generale a turismului românesc.

De asemenea, se statutează obligativitatea brevetului de turism, pentru a putea conduce o agenţie de turism sau o structură de primire şi, de asemenea, a licenţei de turism pentru înfiinţarea unei agenţii.

Un loc important în această ordonanţă este deţinut de drepturile şi obligaţiile agentului economic din turism, cu rol deosebit în disciplinarea activităţii, asigurarea responsabilităţilor şi limitarea drastică a abaterilor de la regulile de bază ale turismului, cu efect direct asupra obţinerii serviciilor la nivel de calitate, de standard internaţional.

Cap.V, "Mijloace financiare şi sprijinul statului", dezvoltă facilităţi pentru stimularea modernizării şi realizării de construcţii noi pentru serviciile turistice, în condiţiile specificate de strategia şi programul anual de dezvoltare a turismului.

Încălcarea unora din prevederile ordonanţei se sancţionează cu amenzi cuprinse între 10 şi 15 milioane de lei.

Considerăm că aplicarea acestei ordonanţe va influenţa considerabil calitatea serviciilor turistice din România şi, bineînţeles, ridicarea acestora la nivel standardelor internaţionale.

Faţă de cele prezentate mai sus, a fost întocmit actual proiect de ordonanţă, pe care îl supunem Parlamentului spre aprobare. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule ministru.

Domnul preşedinte al Comisiei pentru industrii, domnul Antal.

Domnul Antal István:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Acest proiect de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din data de 16 noiembrie 1999, încă din legislatura trecută, iar în comisia noastră s-au admis amendamente suplimentare.

Ţin să menţionez, poate într-o completare la cele prezentate de domnul secretar de stat, un element deosebit de important în acest proiect de lege este introducerea conceptului de "patrimoniu turistic" şi a modalităţilor concrete de individualizare şi evidenţiere a bunurilor care le constituie. La fel şi obligativitatea "brevetului de turism", aşa cum vi s-a prezentat.

Noi considerăm că aplicarea acestei ordonanţe va influenţa considerabil calitatea serviciilor turistice din România şi ridicarea acestora la nivelul standardelor internaţionale.

În conformitate cu prevederile art.60 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru industrii şi servicii a reexaminat proiectul de lege în şedinţa din data de 6 iunie 2001 şi, ca urmare a punctelor de vedere exprimate de membrii comisiei şi de către reprezentantul Ministerului Turismului cu privire la obiectul Ordonanţei Guvernului nr.58 din 1998, s-a hotărât, pe fond, menţinerea raportului de adoptare, cu amendamente admise şi respinse, raport care a fost depus cu nr.2047/3 din data de 22.06.2000, corelat cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.24/2001, după cum reiese din anexa la prezentul raport.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale. Nu. Mulţumesc.

Trecem să dezbatem proiectul de lege şi ordonanţa de urgenţă.

Vă rog să urmăriţi şi proiectul de lege, şi ordonanţa, şi raportul comisiei.

Asupra titlului proiectului de lege, dacă aveţi obiecţiuni.

Domnul secretar Leonăchescu.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Avem o pasiune deosebită pentru a redacta titluri sofisticate, lungi, greoaie. Există norme şi recomandări pentru a redacta titluri expresive, scurte şi care să reflecte conţinutul. Iată, spre exemplu, noi avem un asemenea titlu: "Ordonanţă privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România".

În această ordonanţă, la art.1 alin.2, apar şi alţi termeni, în afară de "organizare". Apare "coordonare şi dezvoltare a turismului" etc. Deci, legea nu se referă numai la cele două componente – organizare şi desfăşurare, ci şi la alte componente, cum ar fi: normarea, poliţia şi, în fond, dezvoltarea turismului.

În consecinţă, eu vă propun un titlu mai scurt, mai elegant, care să sune aşa: "Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.58 privind dezvoltarea turismului în România". Vă mulţumesc.

O asemenea propunere cuprinde toate elementele enunţate mai pe larg în conţinutul ordonanţei şi în titluri, sumar. Nu se trece în titlu tot inventarul magaziei la capitolul turism.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Bivolaru, din partea comisiei.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Comisia este de acord să simplificăm poziţia respectivă, pentru că, într-adevăr, este un balast. Pentru poz.1, facem pe de acum propunerea respectivă: să eliminăm. Raportul este vechi, de mai bine de un an de zile; noi l-am reiterat aşa cum a fost. Să eliminăm tot acel balast şi de la poz.1, privind temeiul în baza căruia s-a emis această ordonanţă.

Deci, suntem de acord cu această simplificare.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Fără a mă pronunţa de la pupitru, eu v-aş ruga totuşi să reflectaţi dacă nu este totuşi păcat să ne risipim timpul şi energiile discutând titluri.

Dacă vă uitaţi în cuprinsul ordonanţei, acesta are şi dispoziţii care vizează organizarea turismului. El este destul de sintetic.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

La poz.1, noi suntem de acord cu simplificarea acelei trimiteri în legătură cu temeiul care bazează producerea ordonanţei, dar dorim ca titlul ordonanţei să rămână acela care este stabilit de către iniţiator.

Domnul Valer Dorneanu:

Iniţiatorul doreşte să intervină?

Stimaţi colegi,

Rugămintea este să vedeţi exact amendamentul de la pct.1, cu privire la articolul unic, şi să aveţi în vedere intervenţiile făcute, cele cu privire la eliminarea sintagmei "emise în temeiul art.1 pct.14 lit.b) din Legea nr.148/1998", sintagmă pe care am eliminat-o din toate titlurile de până acum.

Cu eliminarea acestei sintagme şi cu adăugirea "modificări şi completări", supun votului dumneavoastră cuprinsul articolului unic, care practic înglobează şi titlul ordonanţei de urgenţă.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? O abţinere.

Deci, cu o abţinere, s-a adoptat noul titlu, care, repet, nu cuprinde sintagma "emise în temeiul", dar nici nu elimină sintagma "organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism".

Trecem, în continuare, la parcurgerea textului. Titlul legii a rămas în formularea prezentată. Textul articolului unic a fost votat, potrivit amendamentului de la pct.1, cu eliminarea acelei sintagme.

La pct.1 din articolul unic, vă rog să urmăriţi lit.b) şi d), care sunt modificate de Senat. Dacă aveţi obiecţiuni la acest text modificat de Senat. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Vă rog, în continuare, să urmăriţi amendamentul de la pct.2 al comisiei, care, după lit.n) din ordonanţă, introduce o nouă literă, lit.o). Vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.2 al comisiei, cel privitor la lit.o). Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La pct.2 din proiectul de lege, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră. Votat în unanimitate.

După pct.2 din lege, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.3 al comisiei, care propune ca, la art.20, să se introducă o nouă liniuţă. Urmăriţi, vă rog, amendamentul de la pct.3. Dacă aveţi obiecţiuni la el. Nu. Amendamentul de la pct.3 a fost adoptat şi, în consecinţă, după pct.2 va urma şi acest amendament.

La pct.3, vă rog să urmăriţi pct.3 din proiectul de lege adoptat de Senat. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.4. Înainte de pct.3, comisia propune, la amendamentul de la pct.4, modificarea art.26. Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament. Nu aveţi. Votat în unanimitate. În consecinţă, vom avea încă un punct, în afară de cel introdus adineauri, cu privire la art.20.

Urmează pct.3. Dacă aveţi obiecţiuni la acesta. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Votând cele trei puncte din proiectul adoptat de Senat, plus cele două pe care le-am adoptat noi prin votarea amendamentelelor de la pct.3 şi 4, urmează să ne mai referim la un alt amendament, cel de la pct.5, care vizează introducerea art.II în cuprinsul proiectului de lege, care cuprinde dispoziţia de republicare a legii. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.5. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Trecem la dezbaterea ordonanţei.

La titlul ordonanţei de urgenţă, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă dumneavoastră aveţi. Votat în unanimitate.

La art.1, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu. Votat în unanimitate.

La art.2, în afară de ceea ce a modificat Senatul şi noi am fost de acord votând, vă rog să aveţi în vedere că am introdus, după lit.n) şi lit.o), amendamentul de la pct.2. Dacă mai aveţi alte observaţii. Nu. În consecinţă, art.2 din ordonanţă va avea alcătuirea rezultată din votarea pct.1 din proiectul de lege, astfel cum a fost formulat de către Senat şi a amendamentului de la pct.2, votat de dumneavoastră.

La titlul capitolului II, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut, nici Senatul.

Votat în unanimitate.

Art.3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14 – dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votate în unanimitate.

Titlul capitolului III – nu aveţi obiecţiuni.

Votate în unanimitate.

Art.15, 16, 17, 18, 19, 20 – dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Vă amintesc, la art.20, după ultima linioară, noi am votat amendamentul 3, care introduce o linioară nouă.

În consecinţă, supun votului dumneavoastră art.20, aşa cum rezultă din adoptarea amendamentului 3.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.21 - dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

Titlul capitolului 4 - dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Art.22, 23, 24, 25 - dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.26 din ordonanţă. Am votat amendamentul 4 din raport, cu noua alcătuire a art.26.

Deci dacă mai aveţi obiecţiuni la acest articol. Nu.

Votat art.26, în formularea rezultată din amendamentul 4.

Art.27, 28, 29, 30 - dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La art.30, domnul secretar Leonăchescu.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Suntem în ţara limbii române şi ar trebui să fim atenţi la redactările pe care le livrăm. Spre exemplu, ...

La ce articol suntem?

Domnul Valer Dorneanu:

Art.30. Dumneavoastră vreţi să vă referiţi, probabil, la art.27 alin.1: "persoana fizică care"

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Da, e vorba de această întâlnire a cuvintelor "persoana fizică care".

Eu aş ruga comisia sau iniţiatorul să dea o altă formulare. Sună foarte urât.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Pentru a fi operativi, eu mă fac mesagerul domnului secretar Leonăchescu, care propune: "persoana fizică însărcinată să asigure conducerea...". Deci, în loc de particula "care", "însărcinată să asigure".

Dacă sunteţi de acord cu această formulare? Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Revenim la art.30.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.31, 32, 33, 34, 35 - dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Titlul capitolului V.

Nu aveţi obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Art.36, 38, 39 - dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Titlul capitolului VI - dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Art.40, 41, 42 - dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Titlul capitolului VII. Nu aveţi obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Art.43, 44, ultimele - dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Stimaţi colegi,

Am parcurs proiectul de lege şi ordonanţa, analizând şi adoptând textele acestea.

Urmează să supunem acest proiect de lege cu caracter ordinar votului final pentru şedinţa care va fi fixată de Comitetul ordinii de zi.

Urmează Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.100/2001 privind acumularea cantităţii de 3 milioane tone cărbune energetic de către Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat în anul 2001; procedură de urgenţă.

Domnul deputat Antal, preşedintele Comisiei de industrii este invitat să ne propună timpii de dezbatere.

Domnul Antal István:

Propunem pentru dezbatere 5 minute şi 1 minut pentru intervenţii, dacă sunt.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu această repartizare a timpilor de dezbatere? Mulţumesc.

Sunt voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă există precizări sau intervenţii prealabile? Nu există.

În consecinţă, începem cu titlul proiectului de lege.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Dacă la cuprinsul articolului unic al proiectului de lege aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Stimaţi colegi,

Domnul deputat Gaspar, atent la regulile de tehnică legislativă, vă propune ca, în cuprinsul articolului unic, să punem menţiunea necesară, pentru identificarea ordonanţei de urgenţă. Deci: "Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.100/2001 publicată în "Monitorul Oficial" nr. ", deci numărul respectiv.

Dacă sunteţi de acord cu această formulare? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul ordonanţei de urgenţă.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.1 şi 2.

La art.1, domnul deputat Leonăchescu, domnul secretar Leonăchescu are o intervenţie.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În art.1, avem formulată următoarea sintagmă: "ca stoc rezervă de stat", pentru ca în finalul art.1 alin.1 să avem: "nomenclatorul produselor rezervă de stat", în aceeaşi foarte, foarte dezvoltată şi alambicată frază. Când zicem "stoc", automat zicem "rezervă" şi viceversa. Eu cred că întâlnirea acestor doi termeni în aceeaşi expresie este nefericită.

Poate că, având în final "nomenclatorul produselor rezervă de stat", ajungem la o redactare îmbunătăţită. Şi eu aş propune, în acest sens, ca ceea ce avem între virgule "ca stoc rezervă de stat" să se elimine, pentru că automat intră în nomenclatorul produselor rezervă de stat şi nu poate să fie decât o rezervă sau un stoc în această rezervă.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Bivolaru, poftiţi.

Domnul Ioan Bivolaru:

Referirea pe care o face colegul nostru, domnul deputat Leonăchescu... sigur, aparent pare un pleonasm "stoc rezervă".

Domnule preşedinte, de data aceasta, rezerva este o definire calitativă, nu este o definire cantitativă. În aceste, să spunem, depozite de stat, aceste rezerve ale statului sunt definite ca "rezervă" separat din anumite produse. Anumite mărfuri, anumite cantităţi sunt definite ca rezervă, care sunt intangibile şi, în condiţiile acestea: "pe total stocuri, din care stoc rezervă". Deci definirea de "stoc rezervă" trebuie să rămână aşa cum este. Este o problemă gestionară.

Domnul Valer Dorneanu:

Doreşte cineva să intervină? Iniţiatorul?

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră propunerea colegului nostru, de eliminare a sintagmei "ca stoc rezervă de stat". Aţi ascultat şi explicaţiile domnului Bivolaru, cu care este de acord şi iniţiatorul.

Cine este pentru eliminarea acelei sintagme? 3 voturi, insuficient pentru adoptarea acestei propuneri.

Deci nu s-a votat eliminarea sintagmei "ca stoc rezervă de stat".

Au votat pentru eliminare doar 3 colegi.

La art.2 şi 3, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votate în unanimitate.

Art.4, 5 şi 6 – dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votate în unanimitate.

Parcurgând proiectul legii şi ordonanţa de urgenţă, urmează să supunem proiectul votului final.

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă uitaţi la art.5, ceea ce îmi semnalează corect domnul ministru Gaspar, la art.5 alin.2, trimiterea la prevederile art.5 alin.3 este greşită pentru că, în realitate, este vorba de alin.4.

Sunteţi de acord să facem această corectură materială? Obligatoriu. Mulţumesc.

În unanimitate, s-a aprobat.

Din nou, în numele colegului meu, pentru că eu nu pot să fac propuneri, în numele domnului secretar Leonăchescu, vă rog să urmăriţi, la art.6, după verbul "se vor aproba", trebuie puse virgule: "Prin Ordin comun al ministrului finanţelor publice şi ministerului industriei şi resurselor..."

Poftiţi, domnule. V-am furat iniţiativa.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte şi vă mulţumesc foarte mult pentru că mă ajutaţi.

Noi avem aici o propoziţiune secundară care trebuie pusă între virgule: "Se vor aproba,..." şi acum trecem la alt gând "...prin Ordin comun al ministrului finanţelor publice şi ministrului industriei şi resurselor," şi am încheiat acest al doilea gând, continuăm pe primul "normele metodologice de aplicare a acesteia". Deci: "Se vor aplica normele" este întreruptă prin propoziţiunea aceasta secundară şi trebuie puse virgule.

Domnul Valer Dorneanu:

Deci sunteţi de acord cu această rigoare gramaticală, introducerea celor două virgule? Mulţumesc.

Toată lumea e de acord.

Vom supune proiectul de lege, cu modificările aprobate, votului final din şedinţa pe care o va stabili Comitetul ordinii de zi.

Trecem, în continuare, la proiectul de lege înscris la punctul 50: aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.202/1999 pentru modificarea Ordonanţei nr.118/1999 privind achiziţiile publice; procedură de urgenţă.

Am mai votat ceva astăzi cu privire la aceasta.

Poftiţi, domnule preşedinte Antal.

Domnul Antal István:

Dacă îmi permiteţi să fac o informare, totuşi, pe scurt, privind acel raport suplimentar, prin care solicităm respingerea acesteia.

Practic, prin modificarea propusă, termenul de intrare în vigoare a Ordonanţei nr.108, deci mă refer la Ordonanţa nr.102 care propune o modificare a Ordonanţei nr.118, termenul de intrare în vigoare se decalează de la 1 ianuarie 2000 la 1 martie 2000, iar hotărârile Guvernului şi Ordinele ministrului finanţelor emise în baza prevederilor acestor ordonanţe se aplică după această dată.

În conformitate cu prevederea art.60, comisia a reexaminat proiectul de lege, în şedinţa din data de 13.06, şi membrii comisiei au apreciat că această reglementare nu se mai justifică, din următoarele motive. În prezent, a fost adoptat un nou act normativ privind achiziţiile publice, respectiv Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.60/2001 privind achiziţiile publice, care a intrat în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial al României, partea I, nr.241/11 mai 2001, care, la art.111, prevede clar: "la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, se abrogă Ordonanţa Guvernului nr.118/1999 privind achiziţiile publice". Ca urmare, dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.202/1999 pentru modificarea Ordonanţei nr.118 privind achiziţiile publice nu mai produc efecte juridice.

Faţă de cele expuse mai sus, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea ordonanţei.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Propunem 2 minute pentru dezbateri şi 1 minut pentru intervenţii, dacă sunt.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă sunteţi de acord cu termenii de dezbatere? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă sau abţineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea propunerii de respingere a Ordonanţei de urgenţă nr.202/1999.

Întreb, în primul rând, iniţiatorul dacă este de acord cu propunerea de respingere.

Dacă din partea dumneavoastră doreşte cineva să intervină? Nu.

În consecinţă, vom supune votului final propunerea de respingere a proiectului, în şedinţa destinată acestui scop de către Comitetul ordinii de zi.

Punctul 51: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.94/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.19/1997 privind transporturile.

Domnule ministru, aveţi cuvântul să prezentaţi acest proiect.

Domnul Dan Banciu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Scopul ordonanţei era de completare a Ordonanţei nr.19 privind introducerea unor noi noţiuni, respectiv componente ale reţelei de transport de interes naţional şi european şi sisteme de management al traficului şi sisteme de poziţionare şi navigaţie, ambele ca părţi integrante ale sistemului naţional de transport. Evident că aceste completări aveau în vedere armonizarea cu prevederile legislaţiei europene.

Totodată, s-au completat sarcinile MLPTV-ului, în calitate de organ de specialitate al administraţiei publice centrale, privind elaborarea şi supunerea aprobării Guvernului a proiectelor prioritare din cadrul programelor de modernizare şi dezvoltare a infrastructurilor de transport şi privind elaborarea proiectelor de acte normative şi aprobarea normelor tehnice destinate asigurării compatibilităţii sistemului naţional de transport cu sisteme de transport internaţionale şi aplicării reglementărilor specifice adoptate de autorităţile aeronautice ale statelor membre ale Comunităţii Europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Din partea comisiei.

Domnul Antal István:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Vă informez că acest proiect de lege a fost adoptat de Senat în forma prezentată de Guvern în şedinţa din 31 octombrie 2000, iar Ordonanţei Guvernului nr.19/1997 privind transporturile a fost aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.197/1998 şi republicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr.425/1998.

Ordonanţa Guvernului nr.19 privind transporturile constituie, de fapt, un ghid care este folosit de utilizatorii de transporturi şi de infrastructura transporturilor.

Prin Ordonanţa Guvernului nr.94/2000, s-a propus completarea şi modificarea unor prevederi ale Ordonanţei nr.19 în legătură cu integrarea sistemului naţional de transport în sistemul european de transport, având în vedere şi prevederile Deciziei nr.1629/1996 a Consiliului Europei, a Parlamentului European privind liniile directoare comunitare pentru dezvoltarea reţelei transeuropene de transport şi având în vedere că România este traversată de coridoare transeuropene de transport nr.4 rutier şi feroviar, nr.7 căi navigabile interioare şi nr.9 rutier şi feroviar.

În conformitate cu prevederile art.60 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru industrii şi servicii a analizat, în şedinţa din 6 iunie 2001, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.94/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.19 şi, ţinând seama de cele prezentate anterior, a hotărât, cu unanimitate de voturi, avizarea proiectului de lege cu amendamentele admise prezentate în anexă.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai doreşte cineva să intervină? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege şi a ordonanţei.

Vă rog să urmăriţi, în paralel, legea, ordonanţa şi raportul.

La titlul proiectului de lege, comisia nu a făcut obiecţiuni.

Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La textul articolului unic, vă rog să urmăriţi amendamentul 2, prin care comisia elimină acea sintagmă "emisă în temeiul", pe care am eliminat-o în toate cazurile asemănătoare şi adaugă "cu următoarele modificări şi completări", renumerotând acest articolul unic art.I, pentru că va exista un art.II, probabil cu dispoziţia de republicare.

Dacă sunteţi de acord cu textul amendamentului 2? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

În consecinţă, adoptându-se amendamentul 2, textul art.I din proiectul de lege va avea alcătuirea aici prezentată.

Trecem la ordonanţă.

În ceea ce priveşte titlul ordonanţei, nu au existat din partea comisiei modificări.

De asemenea la articolul unic al ordonanţei, la preambulul articolului unic, partea introductivă, de fapt, a Ordonanţei nr.19 "se modifică şi se completează".

Comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu.

Votat în unanimitate.

La punctul 1 din ordonanţă, cel care se referă la alin.1 al art.1, vă rog să urmăriţi amendamentul 4.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

În consecinţă, punctul 1 din ordonanţă, cel referitor la art.1 alin.1, va avea conţinutul rezultat din amendamentul 4.

La art.1 alin.1 din ordonanţă, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La art.2 cu privire la lit.a), b), comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu.

Votat în unanimitate.

La punctul 2 art.2, vă rog să observaţi că ordonanţa adaugă lit.d): "sisteme de management ale traficului, sisteme de poziţionare şi navigaţie".

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Să urmăriţi amendamentul 9, cel care priveşte lit.c) din art.2, pe care Guvernul n-o modificase prin ordonanţă, dar propune spre modificare comisia, prin amendamentul 9.

Deci dacă sunteţi de acord cu amendamentul 9?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

S-a adoptat amendamentul 9 şi, deci, modificarea lit.c) din art.2.

Punctul 3 din Ordonanţa Guvernului, comisia nu propune nici o modificare, dar întreb acum, pentru a fi suficient... Nu, punctul 3 se referă la art.10.

Deci art.3 din ordonanţă rămâne nemodificat, art.4 la fel.

La art.5 alin.2 din ordonanţă, mai exact din Ordonanţa nr.19, comisia ne propune un amendament, nr.32, deci pentru art.5 alin.2.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 32? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

În consecinţă, prezenta ordonanţă va modifica art.5 alin.2, potrivit amendamentului 32.

Pentru art.6, 7 şi 8, comisia nu propune nici un fel de amendament.

La art.9 din Ordonanţa nr.19, comisia propune amendamentul 37.

Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

În consecinţă, se va adăuga ordonanţei, la articolul unic, încă un punct care modifică art.9.

Tot la art.9 din Ordonanţa nr.19, comisia ne propune, prin amendamentul 39, modificarea alin.3.

Dacă aveţi obiecţiuni la punctul 39? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

În consecinţă, se va adăuga un nou punct în ordonanţă, care modifică art.9 alin.3.

La amendamentul 41, vă rog să urmăriţi, comisia propune un alin.5.

Dacă sunteţi de acord cu amendamentul 41? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

În consecinţă, se adaugă ordonanţei un nou punct care va fi numerotat potrivit numărului curent care urmează şi se referă la art.9 alin.5.

În continuare întreb dacă la actualul pct.3 care va fi renumerotat din ordonanţă, aveţi obiecţiuni la lit. b) al art.10. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Tot la art.10, vă rog să urmăriţi amendamentul 46 care modifică lit.c) din art.10. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 46? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

În consecinţă, la ordonanţă se adaugă încă un punct, cel privitor la modificarea art.10 lit.c). Tot la art.10, comisia mai propune un amendament la pct.60, cel cu privire la modificarea lit.r), dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 60? Nu aveţi. Votat în unanimitate şi, în consecinţă, se va introduce în ordonanţă încă un punct la articolul unic, cel cu privire la modificarea lit.r).

La art.11, vă rog să urmăriţi amendamentul 67. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 67, cel cu privire la modificarea lit.b). Nu aveţi. Votat în unanimitate şi, în consecinţă, se adaugă încă un punct la ordonanţă, cel privind modificarea art.12 lit.b). De fapt, vă rog să urmăriţi, amendamentul 67 vizează actualul pct.4 din ordonanţă. Comisia ne propune modificarea pct.4 lit.b), deci, o nouă alcătuire a acestei litere. Vă rog să urmăriţi amendamentul 67. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. S-a admis amendamentul 67 şi în consecinţă, actualul pct.4 din ordonanţă, cel cu privire la art.12 lit.b) va fi reformulat.

Vă rog să urmăriţi în continuare raportul, la pag.14 avem amendamentul 82 care priveşte introducerea unei litere, p₁, tot la art.12, domnule Bivolaru, da? Deci, urmăriţi vă rog amendamentul 82 care prevede modificarea art.12, adică adăugirea la art.12 a lit.p₁. Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament? Nu aveţi. Se adoptă amendamentul şi în consecinţă, ordonanţa va fi numerotată cu încă un punct, cel cu privire la modificarea art.12, lit.p₁.

Parcurgem în continuare raportul şi vă rog să vă opriţi la amendamentul 110, cel care modifică art.19 din ordonanţă. Urmăriţi amendamentul 110, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. În consecinţă, în ordonanţa de modificare a Ordonanţei 19 se va introduce un nou punct privitor la modificarea art.19 alin.1. Vă rog, domnule secretar Leonăchescu.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În cuprinsul acestui proiect de lege noi avem aici definite două interese: interes naţional şi european în ceea ce priveşte schema reţelei de transport, deci poz.110 lucrează cu "interes naţional şi european".

La poz.60 avem "interes naţional şi de interes european în conformitate cu standardele naţionale şi internaţionale...", poate că ar trebui să intervenim aici, să spunem în loc de "standarde internaţionale", "standarde europene". De altfel, şi la poz.46, la lit.c) avem "interes naţional şi european". Deci, operăm cu "interes naţional şi european" "standarde naţionale" şi "standarde europene". Ar trebui unificat la poz.60.

Domnul Valer Dorneanu:

Rog iniţiatorul şi comisia să se fixeze asupra unei noţiuni unitare. Urmăriţi încă o dată pct.60 şi pct.110. La pct.60 operaţi cu noţiunea de "interes naţional" şi de "interes european", ceea ce este o repetiţie supărătoare. "Interes naţional şi european". Deci, vă rog să vă pronunţaţi. "Interes naţional şi european". Vă rog să reveniţi la poz.60 din raport, la amendamentul 60, la propunerea domnului secretar Leonăchescu, lit.r) va avea următorul cuprins şi supun această propunere votului dumneavoastră: "clasifică reţele de transport de interes naţional şi european în conformitate cu standardele naţionale şi europene", nu "internaţionale". De acord cu această formulare? Mulţumesc.

Revenim atunci la poz.110, "schema reţelei de transport de interes naţional şi european". Dacă aveţi obiecţiuni la 110? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Şi, în consecinţă, am făcut şi corelarea necesară cu amendamentul 60.

Vă rog să urmăriţi amendamentul 118 care vizează, la propunerea comisiei, modificarea art.21 alin.1. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Şi, în consecinţă, în cuprinsul Ordonanţei de modificare a Ordonanţei 19 se va introduce un nou punct pentru modificarea art.21 alin.1.

Parcurgeţi în continuare raportul şi să vă opriţi la ultimul amendament, cel numerotat 136. Vă rog.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La poz.118, art.21 alin.1, propunerea de amendament începe cu "transportul în interes personal", apoi la mijloc este "precum şi transportul în folos propriu" şi se termină cu "transport în interes propriu". în cadrul aceleiaşi fraze, greoaie, sunt doi termeni "în interes personal", "interes propriu", care se exclud. Sau găsim o formulare mai bună sau renunţăm la finalul "este transport în interes propriu". Sigur că "personal" este " în interes propriu".

Domnul Valer Dorneanu:

Rog autorul amendamentului să se pronunţe; o soluţie ar fi eliminarea precizării "precum şi transportul organizat de persoane fizice sau juridice pentru activităţi proprii". Deci, eliminarea sintagmei "folos propriu" de la mijloc, dar rămâne definiţia cam inadecvată: începutul "transport în interes propriu", în "interes personal executat" este şi finalul este "transport în interes propriu". Rog autorul amendamentului să ne explice ce a dorit prin această definiţie.. Din partea comisiei sau din partea iniţiatorului, cine ne oferă explicaţia? Vă rog.

Domnul Antal István:

Domnule preşedinte,

Domnule secretar, vă rog să observaţi că s-a trecut acolo la explicaţii că "transportul în folos propriu" poate fi executat numai în condiţiile autorizării şi aceste prevederi sunt în acord cu art.9 alin.3. Eu, personal, rog să rămână aşa cum a hotărât comisia la vremea respectivă. Poate ne mai uităm încă o dată la art.1 alin.3, ca să fie mai concret şi mai explicit şi pentru domnul secretar, cel care a propus această modificare. Personal, consider că este bine aşa cum, la vremea respectivă, a aprobat comisia acest amendament.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Bivolaru.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur că pare la prima vedere că această definiţie este destul de ciudată. Este stabilit prin Ordonanţa 19, aprobată prin Legea 197 din 98 şi prin Ordonanţa 44 privind transporturile rutiere, aprobate prin Legea 105 din 2000 o clasificare a transporturilor după modelul, de altfel, european.

Întregul transport se împarte în două categorii mari: "transport în interes public", deci, "transporturile publice şi transporturi în interes propriu", care nu are nici o legătură cu transportul public. Transportul în interes propriu se împarte şi el la rândul lui în două mari categorii: "transport în folos propriu", care este executat de către operatori şi agenţi economici cu propriile lor maşini, şi "transport în interes personal", care este executat de marea majoritate a posesorilor de autovehicule, respectiv noi, ăştia din sală şi alţii ca noi care avem autovehicule, proprietate personală ne mişcăm în sistemul naţional de transport cu această formă definită transport în interes personal. Aceste definiţii sunt foarte precise, clare, preluate, nu putem opera asupra lor, că întoarcem toată legislatura şi legislaţia peste cap.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi, noi votasem deja acest amendament. Cu explicaţiile care s-au dat, v-aş propune să nu mai revenim la vot, eu sunt de acord cu domnul secretar Leonăchescu că este cam greoaie definiţia, dar se pare că definiţiile astea nu pot fi evitate.

Revin la amendamentul ultim, 136, cel care introduce în cuprinsul proiectului de lege art.II. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 136? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

În consecinţă, parcurgând proiectul de lege şi al ordonanţei de urgenţă, urmează să supunem proiectul votului final în şedinţa proximă de vot final care va fi fixată de către Comitetul ordinii de zi.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului 79/2000 privind regimul navigaţiei pe Canalul Dunăre – Marea Neagră şi Canalul Poarta Alb㠖 Midia – Năvodari. Poftiţi, domnule ministru, în numele iniţiatorului.

Domnul Dan Banciu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Canalul Dunăre-Marea Neagră a fost dat în exploatare în 1984, iar în 1987 a fost dat Canalul Poarta Albă-Midia-Năvodari. Ambele aveau un regim juridic şi reguli de navigaţie aplicabile pe aceste canale, emise în anul 1984, deci ele au trebuit modernizate, aceste reglementări, totodată, ţinând cont şi de condiţiile impuse pe plan european în privinţa armonizării legislaţiei cu cea europeană în domeniu. Modificările care le-a adus ordonanţa se referă la stabilirea regimului juridic al ambelor canale, la precizarea atribuţiilor ce revin Administraţiei canalelor navigabile referitoare la modul de administrare, măsurile de protecţie a construcţiilor hidrotehnice aferente canalelor şi regulile de navigaţie pe cele două canale care urmau să fie stabilite prin ordinul ministrului transporturilor. toate prevederile sunt în concordanţă cu prevederile Ordonanţei 19/97 şi a Ordonanţei 42/97 privind navigaţia civilă. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Comisiei pentru industrii cine prezintă? Domnule preşedinte Antal, poftiţi.

Domnul Antal István:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Obiectul de reglementare al proiectului legii se referă la stabilirea principiilor generale de navigaţie pe cele două canale, aşa cum vi s-a prezentat de către iniţiator, şi cuprinde prevederi referitoare la zonele de protecţie şi zonele de siguranţă ale canalelor navigabile în scopul implementării sistemelor de semnalizare, avertizare şi informatizare pentru siguranţa navigaţiei. Totodată, salut, în vederea reglementării europene privind navigaţia pe apele interioare, ţinând seama că aceste canale navigabile constituie o parte a legăturii pe căi navigabile interioare dintre Marea Nordului şi Marea Neagră.

Comisia pentru industrii şi servicii a analizat în şedinţa din 13 iunie 2001 proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.79/2000 şi, ţinând seama de cele prezentate anterior, a hotărât cu unanimitate de voturi avizarea proiectului de lege cu unele amendamente prezentate în anexă. În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai doreşte cineva să participe la dezbateri generale? Nu. Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege şi a ordonanţei. Urmăriţi vă rog aceste texte în paralel cu raportul comisiei. Comisia ne propune la amendamentul 1 modificarea titlului proiectului de lege. Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament? Nu. Votat în unanimitate.

În privinţa textului articolului unic al legii, comisia nu ne propune... Urmăriţi vă rog amendamentul 3; în locul articolului unic, comisia ne propune un art.I, care are textul la amendamentul 3 şi face acest lucru, pentru că în final, ne propune un art.II cu dispoziţia de republicare, republicarea ordonanţei. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 3? Nu.

În consecinţă, actualul articol unic al proiectului de lege va deveni art.I, cu alcătuirea rezultată din adoptarea amendamentului 3.

La titlul ordonanţei dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nu. Adoptat în unanimitate.

La art.1 alin.1 al ordonanţei dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 4? Nu aveţi. Votat în unanimitate şi, în consecinţă, art.1 alin.1 va avea alcătuirea rezultată din amendamentul 4.

Art.1 alin.2, urmăriţi amendamentul 5. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 5? Nu. Votat în unanimitate. În consecinţă, art.1 alin.2 va avea alcătuirea rezultată din amendamentul 5, iar art.1 în ansamblu va fi reformulat în consecinţă.

La art.2 alin.1, comisia nu a avut amendamente, dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Art.2 alin.2, urmăriţi vă rog amendamentul 7. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. În consecinţă, art.2 alin.2 din ordonanţă va avea formularea rezultată din amendamentul 7.

Art.2 alin.3, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La art.3, comisia nu a avut modificări de propus, dacă dumneavoastră aveţi? Nu. Votat în unanimitate.

Art.4, alin.1 şi 2 dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Art.5, urmăriţi vă rog amendamentul 12. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Deci, art.5 va avea alcătuirea rezultată din votarea amendamentului 12.

Art.6 alin.1, urmăriţi amendamentul 13. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Art.6 alin.2, comisia nu a avut, dacă aveţi dumneavoastră? Nu. Votat în unanimitate.

La art.7 urmăriţi pentru alin.1, amendamentul 15, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. În consecinţă, art.7 alin.1 va avea alcătuirea rezultată din amendamentul 15.

Art.7 alin.2 dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut, nu aveţi nici dumneavoastră. Votat în unanimitate.

Art.8 şi 9 dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate.

Art.10, 11 şi 12 dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni? Comisia nu a avut. Repet, art.10, 11 şi 12, la articol mă refer, art.10 este la poz.23. Deci, la art.10, 11 şi 12 dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nu. Votat în unanimitate.

La art.13, 14 dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi, nici comisia nu a avut. Votat în unanimitate.

Art.15 alin.1 şi 2, comisia nu a avut obiecţiuni, dacă dumneavoastră aveţi? Nu. Votat în unanimitate.

Am parcurs cele 15 articole ale ordonanţei. Vă reamintesc că la amendamentul 31, comisia ne propune un art.II în proiectul de lege de aprobare care va avea cuprinsul din amendamentul 31. Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Parcurgând textele proiectului de lege şi ale ordonanţei, urmează să supunem acest proiect de lege votului final în prima şedinţă care va fi stabilită pentru acest scop de Comitetul ordinii de zi.

Următorul proiect este cel înscris la pct.53, privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.99/1998 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.48/1998 privind majorarea capitalului social al societăţilor bancare la care statul este acţionar majoritar. Rog iniţiatorul, reprezentantul Ministerului Finanţelor, să prezinte proiectul. Vă rog să fiţi cât se poate de succintă. Doamna Maria Manolescu.

Doamna Maria Manolescu:

Mulţumesc domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin Ordonanţa Guvernului 99/1998 s-a urmărit sprijinirea societăţilor bancare cu capital de stat cuprinse în programul de privatizare, în sensul stabilirii şi altor surse, respectiv a altor rezerve care pot să fie încorporate în capitalul social al acestora.

Sursa de majorare a capitalului social pe această cale a fost de peste 28,5 miliarde de lei. Întrucât ordonanţa şi-a produs deja efectele, vă propunem adoptarea legii de aprobare a ordonanţei. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Comisiei pentru buget, domnul deputat Grigoraş.

Domnul Neculai Grigoraş:

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a examinat acest proiect de lege şi propune dezbaterea şi adoptarea sa cu un singur amendament care se referă la precizarea unui termen şi el este operaţional, întrucât aşa s-a lucrat în practică. Deci, vă propunem adoptarea cu amendamentul din raport.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Sunt un pic surprins de rapiditatea cu care şi comisia şi reprezentantul Guvernului susţin adoptarea acestei ordonanţe. Am sentimentul că nu se înţelege exact. Eu ştiu că la guvernare, în momentul de faţă, se află PSD şi aliaţii săi politici, nu se găseşte Partidul Naţional Ţărănesc Creştin-Democrat şi Alianţa CDR.

De ce i-am înlocuit de la conducere, dacă noi votăm cu acest entuziasm nebun toate ordonanţele şi actele pe care ei şi le-au propus? Acesta este un aspect important.

În al doilea rând, nu înţeleg de ce, în momentul în care se propune privatizarea instituţiilor bancare, noi, din bugetul sau din banii publici sau oricum, din resurse care nu sunt din domeniul privat, mai asigurăm o injecţie acestor organisme bancare pe care, ulterior, pe baza competenţelor de negociere, le vindem pe nimic sau le aducem în stare de faliment, să le putem da, numai să scăpăm de ele.

Consider că adoptarea acestei ordonanţe, emisă în 1998, adoptarea ei ca lege este oarecum în contradicţie cu realitatea care se prefigurează, realitatea la care asistăm şi înseamnă de fapt să omologăm acţiuni care au fost săvârşite de către vechea guvernare. Nu înţeleg de ce s-a mai produs schimbarea anul trecut dacă noi continuăm politica pe care Guvernul dezavuat prin votul populaţiei a dus-o. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul secretar Mohora doreşte să intervină.

Domnul Tudor Mohora:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Domnul deputat Brudaşca, colegul meu, ridică o problemă, în principiu corectă, cu care de fapt ne confruntăm de câteva luni de zile, şi anume inflaţia legislativă pe care am moştenit-o de la trecutul guvern. Cred că această practică trebuie să ne preocupe şi ar trebui ca, în viitor, să ne luăm măsurile constituţionale care se impun pentru ca guvernele să fie descurajate pentru a emite ordonanţe care n-au nici caracter de urgenţă şi, după părerea mea, multe dintre ele exced, mai bine zis vin să majoreze cadrul de competenţă în mod artificial al ministerelor chiar, nu doar al Guvernului.

Opinia mea este că anumite acte normative pe care noi le-am parcurs ar fi fost de competenţa, să zicem, a miniştrilor, ar fi trebuit să se dea ordine ale miniştrilor sau cel mult hotărâri de guvern.

Din această perspectivă, eu cred că ar trebui să ne gândim probabil la modificarea art.114 din Constituţie, dar, până atunci, pentru că şi ieri şi astăzi a intervenit această problemă şi cred că exprim sentimentul de insatisfacţie a multora dintre colegii mei din Partidul Social Democrat în legătură cu parcurgerea acestei inflaţii legislative, chiar şi astăzi este un paradox că noi dezbatem aceste probleme pentru ca să respectăm rigoarea constituţională, în maniera sau în contextul în care aproape nici unul dintre cei din vechea coaliţie la putere nu este prezent în sală, dar, repet, până vom reglementa această chestiune, eu cred că până atunci trebuie să ne ţinem de prevederile constituţionale şi să încheiem această etapă care probabil că într-o lună şi ceva se va termina, de asanare, ca să zic aşa, legislativă a ceea ce avem în portofoliul Camera Deputaţilor şi Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule secretar.

Mai doreşte din partea iniţiatorului să facă o precizare doamna Manolescu.

Doamna Maria Manolescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Având în vedere referirile care s-au făcut şi la iniţiator, aş vrea să afirm faptul că la această dată lucrurile sunt închise de această manieră.

Societăţile comerciale bancare, în baza ordonanţei, au avut posibilitatea să-şi includă în capitalul social rezervele. Băncile – nu le dau numele acum, pentru că nu este cazul -, între timp, au fost privatizate, statul şi-a încasat sumele corespunzătoare din vânzarea lor. În aceste condiţii, măsura de adoptare a ordonanţei este firească.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Asupra titlului, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La textul articolului unic al proiectului de lege, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Titlul ordonanţei pentru modificarea Ordonanţei nr. 48, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La articolul unic, partea introductivă a ordonanţei, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

În ceea ce priveşte cuprinsul textului modificat, respectiv alin.2 al art.1 din Ordonanţa nr. 48, vă rog să urmăriţi amendamentul nr.1 al comisiei.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.1? Nu.

Votat în unanimitate.

În consecinţă, alin.2 al art.1 va avea cuprinsul rezultat din votarea amendamentului nr.1.

Parcurgând proiectul legii şi ordonanţa, urmează să supunem proiectul legii votului final care va fi stabilit de către iniţiator.

Să parcurgem şi ultimul proiect până la ora 14,00 – cel cu privire la completarea art.2 din Decretul nr. 343/1970 pentru aderarea României la Convenţia cu privire la privilegiile şi imunităţile instituţiilor specializate, aprobată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite.

V-aş ruga să nu fiţi surprinşi de termenul vechi al denumirii ţării, pentru că atunci s-a produs aderarea şi, în consecinţă, titulatura nu poate fi schimbată acum.

Rog iniţiatorul să prezinte acest proiect de lege.

Domnul secretar de stat Cristian Niculescu.

Domnul Cristian Niculescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Drepturile, privilegiile şi imunităţile instituţiilor specializate, acordate acestora de către statele membre sunt reglementate prin Convenţia cu privire la imunităţile şi privilegiile instituţiilor specializate, adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 21 noiembrie 1947.

După aderarea României la Fondul Monetar Internaţional şi la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, printr-un decret din 1974 a fost modificat Decretul nr. 343 din 1970, adăugându-se un nou alineat, prin care se extindea aplicarea de către România a Convenţiei cu privire la imunităţile şi privilegiile instituţiilor specializate şi în ceea ce priveşte cele două organizaţii.

În România a fost adoptată la data de 15 martie 1991 Legea nr. 28 pentru acceptarea Acordului privind Corporaţia Financiară Internaţională. Iar în anul 1997 a fost deschis la Bucureşti Biroul-satelit al Organizaţiei, ridicat în 1998 la rang de misiune. De facto, misiunea Corporaţiei Financiare Internaţionale şi funcţionarii săi se bucură de un tratament egal cu cel acordat de către România celorlalte instituţii specializate.

În acest context, se pune problema acordării de jure a imunităţilor şi privilegiilor prevăzute de Convenţia adoptată la 21 noiembrie 1947, Corporaţiei Financiare Internaţionale şi funcţionarilor acesteia.

În scopul extinderii aplicării prevederilor Convenţiei cu privire la imunităţile şi privilegiile instituţiilor specializate ale Corporaţiei Financiare Internaţionale în conformitate cu prevederile-anexe adoptate de Consiliul directorilor la 2 aprilie 1959 şi înregistrate la Secretariatul General al ONU în 22 aprilie 1959, a fost elaborat proiectul de lege alăturat pentru modificarea art.2 al Decretului nr. 343 din 1970 pentru aderarea Republicii Socialiste România la Convenţia cu privire la imunităţile şi privilegiile instituţiilor specializate, adoptate de Adunarea Generală a ONU la 21 noiembrie 1947, modificat prin Decretul nr. 133 din acelaşi an.

În forma prezentată, proiectul respectiv a fost însuşit de toate instituţiile specializate.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Din partea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, domnul deputat Grigoraş.

Aveţi cuvântul.

Domnul Neculai Grigoraş:

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a examinat Proiectul de Lege pentru completarea art.2 din Decretul nr.343/1970 şi a hotărât, cu majoritate de voturi, să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei în forma adoptată de Senat.

Menţionăm că este o lege ordinară.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină la intervenţii generale?

Trecem la dezbaterea proiectului de lege pe texte.

La titlu, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Asupra textului articolului unic, care de fapt cuprinde dispoziţia de introducere a unui alin.3.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Parcurgând textele proiectului de lege, urmează să supunem acest proiect votului final în şedinţa de vot pe care o va stabili Comitetul ordinii de zi.

În finalul şedinţei în plen de astăzi, vă rog să-mi permiteţi câteva chestiuni organizatorice.

În primul rând, să vă anunţ că s-a depus la Secretarul general al Camerei, în vederea exercitării dreptului dumneavoastră de a sesiza Curtea Constituţională, potrivit art.47 din această lege, Legea pentru ratificarea Protocolului facultativ la Convenţia cu privire la drepturile copilului referitor la vânzarea de copii, prostituţia copiilor şi pornografia infantilă, Protocol semnat la New York, la 6 septembrie 2000.

În al doilea rând, v-aş ruga să-mi permiteţi să vă supun votului dumneavoastră cererea Grupului parlamentar al UDMR-ului de a-l înlocui pe domnul deputat Kerekes Károly cu doamna deputat Böndi Gyöngyike în Comisia de mediere pentru soluţionarea divergenţelor la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 173/2000.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

În fine, vă rog să-mi daţi posibilitatea să dau cuvântul domnului deputat Ioan Mihai Năstase, de la PRM, care doreşte să facă o declaraţie.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Ioan Mihai Năstase:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Permiteţi-mi să vă fac cunoscut că mi-am dat demisia din PRM şi-mi dau demisia din Grupul parlamentar al PRM-ului, urmând să activez în Parlament ca deputat, deocamdată, independent.

Această poziţie a mea este determinată de faptul că nu pot să subscriu unor acţiuni desfăşurate sub egida PRM-ului şi atât eu cât şi electoratul meu nu mai consimţim, nu mai suntem reprezentaţi de această formaţiune politică.

Ca urmare, această demisie a mea este la solicitarea electoratului meu şi a unor membri cu care eu am activat în PRM şi urmează ca, împreună cu ei, să luăm o decizie în aceste zile, să ne orientăm spre o altă formaţiune politică.

Deocamdată, voi acţiona ca deputat independent. Demisia este şi din Grupul parlamentar al PRM-ului.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Cu aceasta, declar închisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor în plen.

După-amiază urmează să vă desfăşuraţi activitatea în comisiile permanente.

Ne revedem în plen joi, potrivit programului care v-a fost anunţat.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 14,05.