Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse de domnul Ovidiu Cameliu Petrescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Constantin Niţă şi Borbely Lasylo, secretari.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că din totalul celor 345 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 242, participă la alte acţiuni parlamentare un nr de 18, iar 103 sunt absenţi.

Intrăm în ordinea de zi şi vă prezint Informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează a fi avizate de comisiile permanente:

1. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2201 privind controlul contribuţiilor de asigurări sociale şi soluţionarea contestaţiilor împotriva măsurilor dispuse prin actele de control întocmite de organele de control ale Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale şi ale caselor teritoriale de pensii, adoptat de Senat în şedinţa din 20 septembrie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 8 octombrie 2001.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 170/2000 privind sursele de rambursre a creditelor externe, dobânzilor şi altor costuri aferente împrumuturilor contractate de Societatea comercială Termoelectrica S.A., respins de Senat în şedinţa din 20 septembrie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate în vederea reexaminării următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize, Comisia pentru industrie şi servicii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 8 octombrie 2001.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 116/2001 privind alocarea unei sume din bugetul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale pentru finanţarea activităţilor ocazionate de sărbătorirea în România a Zilei internaţionale a vârstnicilor în anul 2001, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, pentru avize; Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 8 octombrie 2001.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 117/2001 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor şi instituirea unor măsuri pentru diminuarae fenomenelor de fraudă şi evaziune fiscală în domeniul alcoolului şi băuturilor alcoolice, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 8 octombrie 2001.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

5. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale şi al zonei contigue ale României, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru avize, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Termenul de depunere a raportului: 22 octombrie 2001.

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea plăţilor restante pentru costurile de participare pe perioada 1998-2001 la experimentele Centrului european pentru cercetări nucleare – CERN, de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 15 octombrie 2001.

Doresc să vă anunţ, de asemenea, că miercuri nu se mai ţine şedinţă a celor două Camere, se vor desfăşura şedinţele pe comisii.

Domnule Sassu, aveţi o problemă? Poftiţi.

Domnul Alexandru Sassu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederea regulamentară care dă dreptul fiecărui grup parlamentar, prin intermediul liderului de grup, să-şi motiveze poziţia faţă de ordinea de zi, vreau să prezint poziţia grupului nostru parlamentar faţă de modificarea ordinii de zi, în urma şedinţei Comitetului ordinii de zi de astăzi, de la ora 15,45 (deci, 4 fără un sfert). trebuie să spun de la bun început că poziţia grupului nostru parlamentar a fost de a nu modifica această ordine de zi, faţă de ceea ce s-a aprobat miercuri în şedinţa Comitetului ordinii de zi şi ceea ce s-a transmis joi parlamentarilor care au plecat în teritoriu. Şi, mai ales, am fost împotriva faptului că această modificare a venit după şedinţele grupurilor parlamentare, care, în conformitate cu programul, au loc de la ora 14,00 la ora 16,00. Şi, mai mult decât atât, a avut loc cu un sfert de oră înainte de începerea oficială a programului.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat ţine să spună că nu este de acord cu acest lucru, datorită faptului că, în aceste condiţii, şedinţele grupurilor parlamentare, pregătirea poziţiilor politice ale grupurilor parlamentare devin imposibile şi şedinţele devin, practic, o formalitate. În acest fel, după părerea noastră, inclusiv şedinţa în plen a Camerei Deputaţilor devine o formalitate, având în vedere că grupurile parlamentare nu îşi pot pregăti poziţiile politice.

În felul acesta, Parlamentul României, din punctul nostru de vedere, se transformă dintr-o instituţie politică într-o maşină de aprobat proiecte de legi transmise de Guvern. Dacă adăugăm la aceasta şi abundenţa de ordonanţe de urgenţă, ordonanţe ale Guvernului şi proceduri de urgenţă, la care discutarea poziţiilor politice este, practic, imposibilă, în conformitate cu regulamentul, nu putem decât constata că, prin astfel de proceduri şi prin astfel de metode, Parlamentul României a devenit o "Mare Adunare Naţională", care nu mai are nici o poziţie politică şi în care grupurile parlamentare nu îşi pot expune poziţiile politice.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat respinge şi va respinge şi de acum înainte orice modificare a ordinii de zi, atâta vreme cât acestea au loc după aprobarea dată miercuri de Comitetul ordinii de zi şi după ce această ordine de zi a fost transmisă parlamentarilor în ziua de joi, şi numai dacă această modificare întruneşte consensul liderilor grupurilor parlamentare. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule Sassu, consens era la Marea Adunare Naţională, nu are cum să se întrunească consensul... Am luat act de poziţia dumneavoastră.

Domnul Alexandru Sassu (din sală):

Vă rog să-mi daţi din nou cuvântul!

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, poftiţi. Altă problemă?

Domnul Alexandru Sassu:

Nu, e un drept la replică.

Domnule preşedinte,

Dumneavoastră sunteţi pus acolo să conduceţi şedinţa şi nu să daţi replici celor care îşi expun un punct de vedere de la microfon. Vă rog frumos, domnule preşedinte, să vă limitaţi exact la atribuţiile dumneavoastră. Dacă aveţi un punct de vedere, vă rog să poftiţi la microfon şi să vi-l spuneţi, în nume propriu sau în numele grupului parlamentar. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Îmi cunosc foarte bine atribuţiunile, domnule Sassu. Nu suntem pe sistemul anglo-saxon, unde speakerul nu poate să îşi expună opiniile, oricine... Sunt deputat în Parlamentul României şi pot să-mi expun opiniile, ca şi dumneavoastră, de altfel.

Domnul Alexandru Sassu (din sală):

De la microfon!

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Acesta este microfon!

Domnul Alexandru Sassu (din sală):

Cel de la tribună!

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

În conformitate cu prevederile art. 7 alin. 2 şi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:

Legea privind respingera ordonanţei Guvernului nr. 6/1998 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 32/1991 privind impozitul pe salarii;

Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 94/1998 pentru modificarea Anexelor nr. 1 şi 2 la Legea telecomunicaţiilor nr. 74/1996;

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 123/1999 privind unele măsuri de restructurare financiară a Băncii Române de Comerţ Exterior – Bancorex S.A.;

Legea pentru respingerea Ordonanţei Guvernului nr. 18/2000 privind unele măsuri pentru aprobarea şi implementarea Programului special de reabilitare a unor zone miniere defavorizate şi a altor zone cu dezechilibre economice şi sociale;

Legea privind respingerea Ordonanţei Guvernului nr. 52/2000 pentru completarea unor dispoziţii privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoanele care ocupă funcţii de demnitate publică;

Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2001 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare;

Legea pentru aprobraea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/1999 privind trecerea Biroului român pentru metrologie legală din subordinea Guvernului în subordinea Ministerului Industriei şi Comerţului;

Legea pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 150/1999 pentru modificarea art. 14 din Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale;

Legea privind Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/1999 pentru aprobarea finanţării repatrierii personalului navigant debarcat sau aflat la bordul unor nave maritime de transport, achitarea drepturilor restante şi pentru menţinerea în siguranţă a navelor aflate în conservare din patrimoniul companiilor de navigaţie maritime "Navrom" S.A. Constanţa şi "Romline" S.A. Constanţa;

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 125/1999 privind modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/1999 pentru aprobarea finanţării repatrierii personalului navigant debarcat sau aflat la bordul unor nave maritime de transport, achitarea unor drepturi restante şi pentru menţinerea în siguranţă a navelor aflate în conservare din patrimoniul companiilor de navigaţie maritime "Navrom" S.A. Constanţa şi "Romline" S.A. Constanţa;

Legea privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/1999 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/1996 privind pregătirea populaţiei pentru apărare;

Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 93/2000 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 82/1998 privind înregistrarea fiscală a plătitorilor de impozite şi taxe;

Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 173/2000 pentru modificarea Decretului-Lege nr. 118/1990 pentru acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurantă cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri;

Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 172/2000 pentru completarea Legii nr. 203/1999 privind permisele de muncă;

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2000 privind taxa pe valoarea adăugată;

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 217/2000 privind aprobarea coşului minim de consum lunar;

Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2001 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/1999 privind reorganiazrea activităţii de protecţie a plantelor şi carantină fitosanitară;

Legea privind completarea art. 2 din Decretul nr. 343/1970 pentru aderarea Republicii Socialiste România la Convenţia cu privire la privilegiile şi imunităţile instituţiilor specializate, aprobată de Adunarea generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, la 21 noiembrie 1947;

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 214/1999 pentru acordarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracţiuni săvârşite din motive politice, precum şi persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive;

Legea privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 274/2000 pentru modificarea art. 5 din Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 214/1999 privind acordarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă persoanelor condamnate pentru infaraţciuni săvârşite din motive politice, precum şi persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive;

Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 67/2001 pentru abrogarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 137/2000 privind modul de acordare a sumelor de bani raeprezentând ajutoare şi plăţi compensatorii de care beneficiază potrivit legii cadrele militare trecute în rezervă sau direct în retragere;

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 84/2001 privind mandatarea Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului să vândă acţiunile Oficiului pentru recuperarea creanţelor bancare deţinute de acesta la Societatea comercială "Şantierul naval" S.A. Constanţa, inclusă în Proiectul componenţă "Privatizarea a 50 de societăţi comerciale cu capital majoritor de stat grupate în pachete" din cadrul PSAL;

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/2001 privind înfiinţarea Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizrăii în Industrie.

Vă propun, acum, aprobarea unor comisii de mediere:

1. Deputaţii propuşi în Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 208/1999 privind regimul vamal al mărfurilor comercializate în regim de duty-free: Baltă Tudor, Boabeş Dumitru, Boajă Minică, Neamţu Horia Ion - Grupul parlamentar al PSD; Holtea Iancu - Grupul parlamentar PRM; Cladovan Teodor - Grupul parlamentar PD; Sali Negiat - Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptată această comisie de mediere.

2. Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 72/19998 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1996 privind constituirea şi utilizarea Fondului special al drumurilor publice: Bar Mihai, Bleotu Vasile, Selagea Constantin - Grupul parlamentar al PSD; Moisescu George Dumitru - Grupul parlamentar PRM; Boagiu Anca Daniela - Grupul parlamentar PD; Nicolaescu Gheorghe Eugen - Grupul parlamentar PNL; Birtalan Akos - Grupul parlamentar UDMR.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptată şi această comisie de mediere.

3. Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2000 privind Decoraţia "Crucea comemorativă a rezistenţei anticomuniste": Voicu Mădălin, Moldoveanu Eugenia, Nicolicea Eugen - Grupul parlamentar al PSD; Ciuceanu Radu, Bucur Constantin - Grupul parlamentar PRM; Muscă Monica Octavia - Grupul parlamentar PNL; Gvozdenovici Slavomir - Grupul parlamentar al minorităţilor.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptată.

4. Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 104/2000 privind Semnul onorific "În serviciul Armatei" pentru ofiţeri: Voicu Mădălin, Moldoveanu Eugenia, Nicolicea Eugen - Grupul parlamentar al PSD; Ciuceanu Radu, Bucur Constantin - Grupul parlamentar PRM; Onisei Ioan - Grupul parlamentar PD; Kelemen Hunor, Grupul parlamentar UDMR.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptată şi această comisie de mediere.

5. Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 105/2000 privind Semnul onorific "În serviciul Armatei" pentru maiştri militari şi subofiţeri: Voicu Mădălin, Moldoveanu Eugenia, Nicolicea Eugen - Grupul parlamentar al PSD; Ciuceanu Radu - Grupul parlamentar PRM; Onisei Ioan - Grupul parlamentar PD; Muscă Monica Octavia - Grupul parlamentar PNL; Kelemen Hunor Grupul parlamentar UDMR.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a adoptat şi această comisie de mediere.

Continuăm cu dezbateri pe marginea proiectelor înscrise pe ordinea de zi.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 147/1999 privind asociaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii.

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Domnule preşedinte, înainte de a intra pe subiect, o intervenţie pentru procedură, conform art. 139!

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Pentru procedură, domnul Anghel Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Onoraţi miniştri,

Am intervenit acum, deoarece am zis că este normal să prezentaţi lucrările urgente ale Camerei şi, apoi, să lămurim o chestiune care ţine de regulamentul nostru. Conform art.139, orice deputat poate interveni şi i se dă cuvântul oricând, atunci când este o problemă de regulament. Mulţumesc foarte mult şi aceasta dovedeşte profesionalismul dumneavoastră, dându-mi cuvântul într-o chestiune de regulament.

Acum, chestiunea de regulament, domnule preşedinte, este nedumerirea mea faţă de răspunsul pe care dumneavoastră l-aţi dat unui distins coleg de al nostru şi care, după umila mea părere, vă rog să mă scuzaţi că îndrăznesc, contravine art. 137: "Nimeni nu poate lua cuvântul, decât dacă îi este dat de preşedinte". Următoarea teza: "Persoanele care iau cuvântul în Cameră vorbesc de la tribuna acesteia". Cred, domnule preşedinte – sau, cel puţin, credeam, până acum 15 minute –, că tribuna Parlamentului este aceasta, unde mă aflu eu, iar dumneavoastră vă aflaţi la prezidiu. Deci, în calitatea dumneavoastră de deputat, puteţi lua cuvântul atunci când vi-l dă preşedintele de şedinţ㠖 chiar dacă sunteţi dumneavoastră, dar vă exprimaţi opiniile de la această tribună.

Sper că acest articol de regulament este înţeles în acest sens şi nu în altul, pentru că ar contraveni şi acelei cutume create timp de peste 10 ani. Amintiţi-vă cu ce vioiciune cobora domnul deputat Lupu, vicepreşedintele Camerei, la această tribună, dar făcea acest efort. Cred că şi dumneavoastră, când va trebui să vă exprimaţi o opinie, să vă conformaţi art.37.

Îmi cer scuze, domnule preşedinte de şedinţă, nu doresc ca intervenţia mea să fie interpretată altfel, decât ca dorinţa dumneavoastră şi a mea şi a câtorva din această sală de a respecta spiritul regulamentului. Vă mulţumesc pentru înţelegere şi să credem că răspunsul anterior a fost dat amical, unui alt coleg de al nostru, cu peste 8 ani vechime.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Aveţi promisiunea mea că în viitorul regulament, această aberaţie, de care ne cramponăm de 11 ani, va fi remediată.

La acest raport avem mai multe puncte.

Vă rog să observaţi, la poz. 1 din raport, este textul Senatului, în unanimitate. Trebuie să-l supun votului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Deci, adoptat.

Poz. 2, textul Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Poz. 3, textul Senatului.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Art. 4, textul Senatului.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Pct. 5.

Voturi pentru textul Senatului? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Pct. 6, text comun.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Pct. 7, textul Senatului.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Pct. 8.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Pct. 9, varianta Senatului, de asemenea.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Pct. 10, varianta Senatului.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Pct. 11, varianta Senatului.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Pct. 12, varianta Senatului.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Pct. 13, de asemenea, varianta Senatului.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Pct. 14, varianta Senatului.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Pct. 15, textul Senatului.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Pct. 16, e textul Senatului.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Mulţumesc.

Vom spune acest raport într-o şedinţă specială de vot.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 198/1999 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apă. Nu avem decât un singur punct.

În ceea ce priveşte caracaterul legii, ca şi dincolo, a fost o controversă. Referitor la acest caracter al legii, văd că în comisia de mediere s-a adoptat opinia Senatului. Dacă sunteţi de acord?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Vă mulţumesc.

Se va supune votului în şedinţă specială de vot.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2000 pentru repartizarea profitului la Regia autonomă Locato. Domnul ministru Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2000 privind repartizarea profitului la Regia autonomă Locato, care are un singur text în discuţie, art. 1, vă rog lsă observaţi că se face trimitere la Ordonanţa nr. 23/1996, ordonanţă care a fost abrogată în întregime prin Ordonanţei Guvernului nr. 64/2001. Ordonanţa nr. 64/2001 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 536/1 septembrie 2001, iar raportul comisiei de mediere a fost întocmit la data de 26 septembrie.

Vă propun, domnule preşedinte, ca acest raport să nu se dezbată, urmând ca cele două Birouri permanente să hotărască asupra reînvestirii comisiilor de mediere, pentru a se elimina trimiterea la un act care este abrogat, pentru că altfel devine ineficientă şi inaplicabilă Ordonanţa nr.27.

Aceeaşi soluţie am propus-o şi la Senat. Urmează ca Senatul să se pronunţe în această după-amiază.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, vă mulţumesc. Bineînţeles, vom amâna discutarea.

Raportul comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.238/2000 privind rambursarea ratelor de capital pentru o cotă parte din creditul acordat de Guvernul S.U.A. în baza programului "CCC", Legea publică nr.480 din 1992, precum şi achitarea dobânzii şi a altor costuri externe aferente acestei cote părţi.

La pct.1 este textul Camerei Deputaţilor. Îl considerăm adoptat.

La pct.2 este un text comun.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Textul comun a fost adoptat.

La pct.3 este un text al Camerei Deputaţilor. Este considerat adoptat.

Raportul în integralitate se supune într-o şedinţă specială de vot.

Raportul comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru completarea art.36 din Legea fondului funciar nr.18/1991.

Avem un singur articol care este adoptat de comisia de mediere, textul Senatului, în unanimitate.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Se va supune în integralitate votului într-o şedinţă specială de vot.

Raportul comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional, Secţiunea a V-a, Zone de risc natural.

La pct.1 avem textul Camerei Deputaţilor. Adoptat.

La pct.2 este textul Camerei Deputaţilor. Adoptat.

La pct.3 este textul Senatului, în unanimitate.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Pct.3 a fost adoptat.

La pct.4 este, de asemenea, textul Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Raportul şi anexele se vor supune votului dumneavoastră în şedinţă specială de vot.

Raportul comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.237/2000 pentru modificarea Legii nr.21/1999 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor.

Avem două puncte în raport. În ambele este vorba de textul Camerei Deputaţilor, deci le considerăm adoptate.

Raportul în totalitate îl votăm într-o şedinţă specială de vot.

Raportul comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind evaluarea conformităţii produselor.

La pct.1 este textul Camerei Deputaţilor. Adoptat.

La pct.2 este textul Camerei Deputaţilor. Îl considerăm adoptat.

La pct.3 este textul Camerei Deputaţilor. Adoptat.

La pct.4 este textul Camerei Deputaţilor. Adoptat.

De asemenea, şi următoarele puncte – pct.5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17 şi 18 – sunt variantele Camerei Deputaţilor. Le considerăm adoptate.

La pct.19 este un text comun.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

La poz.20 este textul Camerei Deputaţilor. Îl considerăm adoptat.

La poz.21 este, de asemenea, textul Camerei Deputaţilor. Îl considerăm adoptat.

Raportul se va supune în integralitate într-o şedinţă specială de vot.

Raportul comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.119/1999 privind atragerea unor sume suplimentare la bugetul fondului de asigurări sociale de sănătate.

La punctele raportului 1, 2 şi 3 sunt texte ale Camerei Deputaţilor. Le considerăm adoptate.

Urmează să supunem raportul în integralitate votului într-o şedinţă specială de vot.

Raportul comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind arobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.70/2000 pentru modificarea Legii nr.29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României.

Şi la pct.1 şi la pct.2 s-a adoptat varianta Camerei Deputaţilor.

Rămâne ca raportul în integralitate să fie supus votului într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.112/2001 privind sancţionarea unor fapte săvârşite în afara teritoriului ţării de cetăţeni români sau de persoane fără cetăţenie domiciliate în România.

Suntem în procedură de urgenţă.

Invit biroul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, sesizată în fond, să facă propuneri pentru timpi de dezbatere.

Domnul Olteanu, vă rog să propuneţi timpii de dezbatere.

Domnul Ionel Olteanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propune ca timpi de dezbatere un minut pentru fiecare intervenţie, 15 minute pentru ansamblul proiectului de lege. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Titlul ordonanţei.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art.1. Obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art.2. Obiecţii?

Poftiţi.

Domnul Ştefan Cazimir:

La art.2 alin.1 rândul 2, forma literară este "îndrumează", şi nu "îndrumă". Dicţionarul explicativ şi alte lucrări de aceeaşi factură precizează că forma de indicativ recomandată este: îndrumez, îndrumezi, îndrumează. La sfârşitul articolelor respective din operele lexicografice se consemnează ca formă în circulaţie şi "îndrum", "îndrumi", "îndrumă", dar repet: forma literară, forma academică este "îndrumează".

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, vă mulţumesc. Considerăm că este o chestiune de gramatică.

Deci, art.2. Alte obiecţii nu sunt. Adoptat.

Art.3. Obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

La art.4, vă rog să priviţi în raport. El va fi modificat, în conformitate cu poz.2 din raport. Dacă aveţi obiecţii. Da. Domnul Brudaşca are o obiecţie.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Nu sunt obiecţii, ci dorinţa de a face textul cât mai bine formulat. În sensul respectiv, permiteţi-mi să propun colegilor să aibă în vedere următoarea formulare: "Bunurile şi valorile care au servit sau sunt destinate...", nu "au fost destinate", "...să servească la săvârşirea infracţiunilor prevăzute în art.1-3 ori care au fost obţinute prin săvârşirea acestor infracţiuni, dacă sunt ale infractorului, se confiscă."

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, dar vă rog să observaţi că în raport este propusă o modificare în textul legii, care practic desfiinţează acest conţinut.

Domnul preşedinte Olteanu.

Domnul Ionel Olteanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi este foarte clar: noi am amendat textul şi am găsit de cuviinţă introducerea unui text care face inutile precizările distinsului meu coleg. Prin urmare, vă rog să supuneţi la vot amendamentul comisiei. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, v-am rugat să priviţi amendamentul comisiei şi să vedeţi dacă la acesta aveţi obiecţii. Nu sunt. Adoptat aşa cum s-a propus de către comisie.

Art.5. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art.6. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Titlul legii.

Dacă sunt obiecţii. Nu sunt obiecţii. Adoptat.

La articolul unic, observaţi că în raport, la poz.1, este propusă o modificare. Dacă sunt obiecţii faţă de această propunere a comisiei. Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Deci, se va supune votului într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane.

Suntem şi la această lege în procedură de urgenţă.

Vă rog să ne propuneţi timpii de dezbatere.

Domnul Ionel Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propune aceiaşi timpi: un minut pentru fiecare intervenţie, 15 minute pentru ansamblul proiectului. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Cine este pentru aceşti timpi de dezbatere? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Trecem la dezbatere.

Titlul legii.

Dacă la titlul legii sunt obiecţii. Nu sunt. Adoptat.

Titlul cap.I.

Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.1. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Cap.II. Titlul cap.II.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art.3. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.4. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.5. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.6. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.7. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.8. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.9. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.10. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.11. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Cap.III. Titlul cap.III.

Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul secţiunii 1. .

Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.12. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.13. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.14. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.15. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.16. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul secţiunii 2. .

Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.17. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.18. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Secţiunea 3. Titlul secţiunii 3.

Obiecţii? Nu sunt. Titlul a fost adoptat.

Art.19. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.20. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul cap.IV.

Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.21. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.22. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.23. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.24. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.25. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Cap.V. Titlul cap.V.

Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.26. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.27. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.28. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.29. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.30. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.31. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.32. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.33. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.34. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.35. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.36. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.37. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.38. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.39. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.40. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.41. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.42. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.43. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.44. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Cap.VI. "Cooperarea internaţională".

Obiecţii? Nu sunt. Titlul a fost adoptat.

Art.45. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.46. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.47. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul cap.VII. "Dispoziţii finale".

Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.48. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.49. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului în integralitate într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.58/2001 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, stagiaturii şi activităţii de cercetare medicală în sectorul sanitar.

Suntem în procedură specială.

Îl rog pe domnul profesor Anghel Stanciu să ne propună timpi de dezbatere pentru acest proiect.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Vom solicita 15 minute, şi un minut şi jumătate pentru fiecare articol, deoarece este un proiect de lege tehnic, dar foarte important, la care comisia a făcut modificările de rigoare împreună, evident, cu ministerul.

Aşa cum este procedeul la comisia noastră, noi am delegat drept raportor, spre a prezenta raportul, pe cel care a lucrat cel mai mult, pe domnul profesor Mincu, aşa că îl rog pe domnul profesor Mincu să ia loc în calitate de raportor şi, la sugestia dumneavoastră, să susţină raportul.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, am înţeles.

Domnul Iulian Mincu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Înaintăm alăturat raportul la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.58/2001 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, stagiaturii şi activităţii de cercetare medicală în sectorul sanitar, trimis comisiei pentru examinare în fond, cu adresa nr.393 din 27 august 2001.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere şi avizele primite de la următoarele comisii: Comisia pentru sănătate şi familie, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. De asemenea, comisia a avut în vedere şi avizul Consiliului Legislativ.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnule preşedinte,

Aş vrea să susţin în faţa Parlamentului că pregătirea medicului specialist începe după terminarea facultăţii de medicină, adică după cei cinci sau şase ani de facultate. El se pregăteşte într-un rezidenţiat care a fost introdus în ţara noastră în 1993 şi care funcţionează în ţările din Europa Occidentală şi din America de foarte multă vreme, şi durează între trei şi şapte ani, cu excepţia stomatologiei, care durează mai puţin.

Ce modificări deosebite a făcut comisia faţă de textul pe care l-am obţinut de la Senat: în primul rând, în modificarea făcută de comisie la art.1 alin.2 se menţionează "Rezidenţiatul se organizează anual sub forma rezidenţiatului pe locuri şi/sau rezidenţiatului pe post."

La art.2 alin.2: "Rezidenţiatul pe locuri se organizează pe sesiune unică şi ofertează un număr de locuri pentru toate specialităţile, număr ce asigură necesarul de specialişti, conform standardelor de referinţă din ţările Uniunii Europene."

La art.3, vreau să precizez că am introdus la alin.1 că "Rezidenţiatul pe post se organizează în funcţie de numărul de posturi solicitate de unităţile sanitare din reţeaua Ministerului Sănătăţii şi Familiei, conform normativelor de personal elaborate de Ministerul Sănătăţii şi Familiei."

Nu insist decât pe problemele schimbate. Vreau să vă mai menţionez un singur lucru: că Rezidenţiatul este plătit pentru gărzi în momentul în care el începe să facă gărzi şi că la art.5 alin.2 se spune clar "Drepturile salariale ale medicilor, stomatologilor şi farmaciştilor rezindenţi din primii doi ani de rezidenţiat se suportă de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sănătăţii şi Familiei de la titlul Transferuri". Se şterge "...la care se realizează pregătirea teoretică generală..."

Aceasta, în ceea ce priveşte aprobarea de către comisia parlamentară, şi am respins, bineînţeles, pentru motivele pe care le-am menţionat, Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.259/2000 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, stagiaturii şi activităţii de cercetare medicală în sectorul sanitar; în şedinţa din 5 septembrie 2001, comisia a hotărât că acesta nu poate fi acceptat şi propune plenului respingerea, pentru următoarele motive: proiectul de lege amintit, respins de Senat, este înlocuit prin Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.58/2001 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, stagiaturii şi activităţii de cercetare medicală în sectorul sanitar.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Ordonanţa de urgenţă.

Titlul ordonanţei.

Obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Cap.I.

Obiecţii. Nu sunt obiecţii la denumire.

Art.1 al ordonanţei. Vă rog să priviţi în raport modificările propuse de comisie. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Art.2. Observaţi la raportul comisiei, la pct.3 al raportului, modificările acelea. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art.3. Vă rog să priviţi şi în raportul comisiei. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt obiecţii. Adoptat cu modificările propuse de comisie.

La art.4, dacă sunt obiecţii. Nu sunt obiecţii. Adoptat.

La art.5, aveţi dumneavoastră, doamna ministru, nişte obiecţii. Poftiţi.

Doamna Daniela Bartoş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La art.5 alin.2, în raportul Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a Camerei, ar fi necesar să se scoată "în care se realizează pregătirea teoretică generală", şi să rămână ca text final "Drepturile salariale ale medicilor, stomatologilor şi farmaciştilor rezidenţi din primii doi ani de rezidenţiat se suportă de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sănătăţii şi Familiei de la titlul Transferuri".

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Adică cum este în ordonanţă.

Doamna Daniela Bartoş:

Da, aşa cum este în ordonanţă.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Comisia ce opinii are?

Domnul Iulian Mincu:

Se poate accepta sugestia doamnei ministru.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Bun, am înţeles.

Deci la alin.2 se acceptă varianta din ordonanţă.

Art.5, cu modificările propuse de comisie şi cu modificarea propusă de doamna ministru.

Alte obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La art.6 este o modificare propusă de comisie. Sunt alte obiecţii? Nu sunt. Mulţumesc. Deci a fost adoptat.

Cap.II. Activitatea de stagiatură. Titlul.

Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La art.7 sunt nişte modificări la pct.8, propuse de comisie. Iniţiatorul este de acord? Da, cu obiecţiile respective. Alte obiecţii mai sunt? Nu sunt. Adoptat în forma propusă de comisie.

La art.8 dacă sunt obiecţii. Sunt nişte propuneri de modificare făcute de comisie. Ministerul este de acord cu ele? Da, de acord cu ele. Sunt alte obiecţii? Nu sunt. Adoptat în forma propusă.

Cap.III. Titlul.

Dacă sunt obiecţii. Nu sunt. Adoptat.

Art.9 cu modificările propuse de comisie. Sunt alte obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Cap.IV.

Obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art.10. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Legea. Titlul legii.

Obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art.I. Sunt obiecţii la vreunul din puncte? Nu sunt. Adoptat.

Art.II. Obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Vă mulţumesc. Se va supune votului într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.259/2000 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, stagiaturii şi activităţile de cercetare medicală în domeniul sanitar.

Suntem în procedură de urgenţă. Comisia a propus respingerea.

Vă rugăm să propuneţi timpii de dezbatere şi să motivaţi respingerea.

Domnul Iulian Mincu:

5 minute.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Mulţumesc.

Cine este pentru acest timp? Mulţumesc.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Grupurile parlamentare dacă doresc să-şi spună cuvântul? Nu doresc.

Considerăm că am finalizat dezbaterile generale.

Urmează să fie supus votului într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.29/2001 pentru completarea Legii nr.40/1990 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului de Interne.

Suntem în procedură de urgenţă.

Rog Biroul Comisiei să propună timpii de dezbatere.

Domnul Ristea Priboi:

Domnule preşedinte,

Propunem 3 minute pentru dezbateri generale, 1 minut pentru intervenţii.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Mulţumesc.

Cine este pentru aceşti timpi? Mulţumesc.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Titlul ordonanţei.

Sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Articolul unic al ordonanţei care are două puncte.

Sunt obiecţii la vreunul din puncte?

Da, poftiţi.

Domnul Canacheu.

Domnul Costică Canacheu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

După cum se observă din raport, a fost depus un amendament, care a fost respins de comisie, privind punctul 2 din propunerea de modificare a ordonanţei. Prin acest amendament, se propune eliminarea alin.4, respectiv: "Ministerul de Interne poate solicita de la autorităţi publice persoane fizice sau juridice informaţii, date şi documente necesare îndeplinirii atribuţiilor stabilite prin lege, în limitele art.17, lit.b)¹".

De ce propunem eliminarea acestui alineat? Este limpede că Ministerul de Interne, prin legea lui de organizare şi funcţionare, are toate îndreptăţirile să solicite date şi informaţii de la autorităţile publice şi exercită acest drept în funcţionarea curentă a lui. Este la fel de limpede că, prin această prevedere, chiar dacă, aşa cum motivează în raport membrii comisiei, această prevedere ar fi permisivă, în sensul că se spune acolo "poate solicita", în fapt, "poate solicita" înseamnă că solicită şi, atunci când solicită, persoana fizică sau juridică are obligaţia stabilită de lege să transmită aceste date. Or, transmiterea de date către Ministerul de Interne, în cursul unei anchete, pentru că numai atunci se poate cere, se face şi trebuie să se facă conform prevederilor legale în vigoare, prin autorizaţie, mandat eliberat de procuror.

Considerăm că menţinerea alin.2 din articolul unic îngrădeşte unele drepturi şi libertăţi ale cetăţenilor şi, dacă avem în vedere prevederile alin.1 care oferă sau mai bine zis pune la dispoziţie Ministerului de Interne un alt tip de acţiune pentru a culege informaţiile necesare desfăşurării activităţii sale, şi anume aceea de a folosi agenţi acoperiţi, nu găsim că este necesar ca cetăţenii să aibă prin lege obligaţia de a – să folosim un termen din argou – de "a da cu subsemnatul" la simpla cerere a unui poliţist. Atunci când se cercetează un caz, când se eliberează un mandat de către procuror, fiecare cetăţean al republicii are obligaţia să dea date şi informaţii. Pentru acest motiv, solicităm eliminarea acestui alineat şi rămânerea în funcţiune numai a alin.1.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Comisia.

Stimate coleg,

Să ştiţi că şi în Codul de procedură penală, când cineva vine să solicite să-ţi facă o percheziţie, poate veni fără mandat. Dacă eşti de acord, are dreptul s-o facă şi este perfect legal. Dacă nu doreşti, vine cu mandat de la procuror. Deci numai aşa, să răspundă la bună ziua fără mandat...

Poftiţi.

Domnul Ristea Priboi:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Această problemă a fost dezbătută pe larg în cadrul comisiei.

Domnul deputat este colegul nostru în comisie, de altfel, dânsul a dat răspunsul la această chestiune, menţionând ceea ce spune art.1 că: "pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute, Ministerul de Interne este autorizat să deţină şi să utilizeze mijloace tehnice specifice pentru obţinerea, prelucrarea, verificarea, stocarea şi valorificarea de informaţii".

În fapt, prin specificul activităţii sale, Ministerul de Interne desfăşoară o continuă activitate de culegere de informaţii şi solicită oficial astfel de informaţii.

În modul în care este formulată, prevederea de lege este permisivă, pentru că spune că ministerul poate solicita de la autorităţile publice, persoane fizice sau juridice, date şi informaţii necesare în procesul anchetei.

Repet ceea ce şi dumneavoastră aţi spus: în procedura penală şi în Codul de procedură penală, aceasta este obligatorie. De aceea comisia îşi menţine punctul de vedere, respectiv acela de a respinge amendamentul propus.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Din partea Guvernului.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Critica domnului deputat Canacheu ar fi fost...

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule Canacheu, ascultaţi şi explicaţiile domnului ministru!

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă spuneam că observaţia dumneavoastră ar fi fost motivată, ar fi fost justificată în situaţia în care textul ar fi rămas aşa cum este el în ordonanţă, dar aţi observat că, la Senat, textul a fost modificat, iar comisia a mers pe varianta Senatului. Textul din ordonanţă, într-adevăr, era destul de dur, în momentul în care spunea că Ministerul de Interne are dreptul de a solicita şi obţine de la autorităţile publice, date şi documente. Textul astfel cum a fost în ordonanţă a fost modificat de către Senat, în sensul că Ministerul de Interne "poate solicita", e cu totul altceva decât "are dreptul", "de la autorităţile publice datele şi informaţiile în vederea îndeplinirii atribuţiilor stabilite prin lege şi în limitele art.17, lit.b)¹". Deci, din punctul acesta de vedere, Guvernul merge pe varianta Senatului şi astfel cum comisia a susţinut acest punct de vedere.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Bun, mai doriţi să spuneţi ceva.

Poftiţi, domnule Canacheu.

Domnul Costică Canacheu:

Aceasta şi datorită faptului, domnule preşedinte, că aţi intervenit de la prezidiu în legătură cu cele spuse de mine. E adevărat că modificarea operată în textul articolului în dezbaterea de la Senat ar părea că modifică ceva din dreptul Ministerului de Interne de a cere, de a solicita aceste informaţii, şi eu am să mă refer clar, "persoanelor fizice". Dreptul Ministerului de Interne nu este în nici un fel modificat. Semantica, ca să ne referim şi la acest lucru, "a avea dreptul" şi "a putea" nu se referă la cetăţean. El oricum are obligaţia să dea acele date şi informaţii. Este mai relaxată atitudinea ministerului, adică de la "drept" el poate judeca dacă să ceară sau nu aceste informaţii.

Iar vizavi de intervenţia dumneavoastră, domnule preşedinte, dacă în text o să introducem sintagma "cu acordul acestora", eu am să fiu de acord, pentru că dumneavoastră aţi menţionat prevederea din Codul penal, prin care se reglementează această posibilitate: cu acordul cetăţeanului, se poate face o percheziţie fără a avea mandat. Dacă în acest text vom menţiona "cu acordul instituţiilor şi persoanelor fizice" nu este nici un fel de problemă, numai să fie prevăzut acordul. Aici este numai un drept al Ministerului de Interne şi numai o obligaţie a cetăţeanului şi a persoanei juridice în cauză. Cetăţeanul şi persoana juridică nu se pot deroba de această obligaţie. Ministerul poate să solicite şi, atunci când solicită, ai obligaţia să răspunzi.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Deci ministerul nu e de acord, comisia nu e de acord.

Supun această propunere pe care o face domnul Canacheu, de eliminare.

Cine este pentru propunerea de eliminare a textului făcută de domnul Canacheu? Număraţi, vă rog. 9.

Cine este împotrivă? Număraţi. 23.

Abţineri? Număraţi abţinerile. 7 abţineri.

Deci nu a trecut această propunere.

Deci punctul 2 rămâne aşa cum este.

Voci din partea dreaptă a sălii:

La vot, la vot!

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Păi da, am spus voturile. Acestea sunt voturile la propunerea domnului Canacheu. Nu le-am spus adineauri? Dacă nu suntem atenţi!

Proiectul de lege.

Titlul. Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu sunt obiecţii.

Articolul unic cu modificările propuse în raportul comisiei.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt.

Deci, cu modificările propuse de comisii, a fost adoptat şi articolul unic al legii.

Urmează ca proiectul, în totalitate, să fie supus votului într-o şedinţă specială de vot.

Trecem la punctul 2 al şedinţei noastre de astăzi: răspunsuri la interpelări.

Să vedem ce anume probleme avem.

Domnul Acsinte Gaspar răspunde la întrebările puse de domnul Nini Săpunaru referitor la nerespectarea Legii nr.264/2001.

Poftiţi.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Domnii deputaţi Nini Săpunaru, Valeriu Gheorghe, Dan Coriolan Simedru din Grupul parlamentar al PNL-ului, au adresat primului-ministru al Guvernului, în conformitate cu prevederile art.166 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, o interpelare având ca obiect nerespectarea Legii nr.264/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr.118/1996 privind constituirea şi utilizarea Fondului special al drumurilor publice.

Vreau să vă spun că, la această interpelare, s-a transmis celor trei deputaţi răspunsul primului-ministru întocmit în conformitate cu prevederile constituţionale şi nu am să mai dau citire acestui text, care este un text destul de Dedaliat tocmai pentru a răspunde la interpelarea pe care au adresat-o cei trei deputaţi.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule Săpunaru, care aţi primit, după câte am fost informat, chiar înainte de şedinţă, textul, ce nemulţumire aveţi în legătură cu răspunsul?

Domnul Nini Săpunaru:

Nu, nu, am comentarii.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Poftiţi.

Domnul Nini Săpunaru:

Mulţumesc.

Legat de răspunsul domnului prim-ministru, aş dori să reamintesc domnului prim-ministru şi Guvernului României, că această taxă de drumuri în agricultură, returnarea acestei taxe este un drept, şi nu o facilitate pe care o face Guvernului României.

La ora aceasta, deci conform hârtiilor transmise de la Guvernul României, din agricultură ar trebui returnaţi doar 3 miliarde 600. Atâţi au făcut cerere, domnilor, atâţia oameni! Şi, din tot acest pomelnic, doar două persoane fizice, în rest doar societăţi. Ce se va întâmpla? Preţurile în agricultură, pentru prestaţii în agricultură, au crescut. Practic, pe cei pe care ar trebui să-i ajutăm, mai mult îi sărăcim pentru că cei pe care vrem să-i ajutăm nu au tractoare şi apelează la prestări servicii. Aceste prestări servicii le plătesc la preţul integral, pentru că nimeni nu stă să-i calculeze preţul motorinei minus taxa de drumuri pe care o va primi de la Guvernul României în 6 luni de zile de acum încolo.

Cred că soluţia cea mai bună era, aşa cum noi am mai susţinut o dată, ca această taxă de drumuri să nu mai fie percepută de la agricultură.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă Guvernul mai are ceva de spus? Nu mai are nimic de spus.

Referitor la interpelarea domnului Victor Babiuc privind controlul comunicaţiilor armatei române de către Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, domnul Babiuc nu este, domnul Acsinte Gaspar ne prezintă, totuşi, un răspuns.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Domnul deputat Victor Babiuc din Grupul parlamentar al Partidul Naţional Liberal a formulat o interpelare către primul-ministru al Guvernului României, în conformitate cu prevederile art.166 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, având ca obiect controlul de către Serviciul de Telecomunicaţii Speciale a comunicaţiilor armatei române.

Vreau să vă învederez că primul-ministru a răspuns la această interpelare, ea abordează mai multe probleme şi am înţeles că domnul deputat, chiar astăzi, a primit răspunsul. Văd că nu este prezent, consider că lipsa dânsului probabil că se datorează unor împrejurări. Cred că nu are nici obiecţiuni, în legătură cu răspunsul pe care l-a primit la interpelare.

Nu am să dau citire, domnule preşedinte, răspunsului primului-ministru care, aşa cum v-am spus, este redactat într-o formă foarte Dedaliată, încât să poată fi utilizat de către domnul deputat şi să cunoască, într-adevăr, cum stau lucrurile în legătură cu modul de organizare şi funcţionare a Serviciului de Telecomunicaţii Speciale.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Victor Dobre are o interpelare privind măsuri pentru amenajarea şi apărarea malului Siretului, în scopul evitării unor catastrofe ecologice. Dacă doreşte să dezvolte interpelarea?

Da, poftiţi.

Domnul Victor Dobre:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

De fapt, interpelarea mea era o revenire, de asemenea, la o interpelare făcută în primăvară. Ministerul Apelor şi Mediului a făcut, atunci, o serie de angajamente care nu au fost respectate. De aceea am revenit şi aştept răspunsul domnului secretar de stat.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, poftiţi, domnule secretar de stat.

Domnul Ovidiu Ianculescu:

Într-adevăr, interpelarea domnului deputat Victor Dobre este o revenire la o interpelare din luna martie a.c., în legătură cu lucrările de amenajare şi apărare a malurilor râului Siret, pe zona Cobocea până la confluenţa cu fluviul Dunărea. În acest sens, vă informăm asupra stadiului actual de realizare a obiectivelor cuprinse în programul de investiţii pe anul 2001 al Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului.

O primă lucrare este cea din zona localităţii Pudeni, unde s-au realizat, până la această dată, lucrări de apărare de mal pe o lungime de circa 115 metri liniari, în valoare de circa 8 miliarde lei, formate din: terasamente – 1.877 metri cubi, prins de arocamente – 4.700 metri cubi, saltea de fascine – 1.583 metri pătraţi.

Al doilea obiectiv este apărarea şi consolidarea malului stâng al râului Siret, în zona localităţii Movileni, judeţul Galaţi. Lucrarea este în curs de finalizare, urmând ca punerea în funcţiune a capacităţii de 1,52 kilometri consolidări de mal să fie asigurată în trimestrul I-2002.

Şi a treia lucrare – apărarea împotriva inundaţiilor a localităţii Şendreni, tot judeţul Galaţi – execuţia lucrării la acest obiectiv este prevăzută să înceapă în luna octombrie anul acesta, deci în această lună, fiind prevăzute, pentru acest an, resurse financiare în valoare de 6 miliarde lei. Capacitatea fizică constă din realizarea a 3 epiuri şi 400 metri apărări de mal, lucrare care va fi realizată şi pusă în funcţiune în trimestrul IV 2002.

Deci acestea sunt lucrările prevăzute în planul de investiţii al ministerului şi v-am prezentat stadiul lor pe acest an.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Aveţi comentarii?

Domnul Victor Dobre:

Domnule preşedinte,

Constat că vestea bună este că lucrările nu s-au oprit, vestea proastă este că se mută în anul viitor. Să sperăm că nu vom avea vreo viitură, pentru că, atunci, toate lucrurile acestea devin vorbe şi realitatea le-ar putea contrazice într-un mod pe care nu-l doresc.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Stimaţi colegi,

Rugămintea mea ar fi următoarea: când sunt probleme de tipul acesta, vă rog să adresaţi întrebări, pentru că acestea sunt întrebări. Interpelările se referă la politica Guvernului într-un domeniu mai amplu: care este politica Guvernului în domeniul energiei, deci ceva extrem de amplu, la care se dă un răspuns, bineînţeles, pe măsură.

Dumneavoastră aţi spus aici nişte întrebări. Dar, mă rog, e dreptul dumneavoastră.

Domnului Nicolae Enescu i s-a răspuns în scris şi este mulţumit cu acest răspuns în scris.

Pentru doamna Constanţa Popa, Ministerul Sănătăţii a cerut amânare.

În cazul domnului Codrin Ştefănescu, de asemenea, s-a solicitat o amânare, ca răspuns la interpelare.

Pentru domnul Damian Brudaşca, domnul Brudaşca nu mai e aici, domnul secretar de stat Pâslaru era pe aici, dar văd că nu e nici dânsul. Deci nu e nici una din părţile respective.

Pentru domnul Emil Boc, a fost o interpelare care, şi ea, de fapt, tot întrebare este: de ce a fost numit în funcţie domnul general de brigadă Florin Caba.

Deci domnul Encuţescu o să dea un răspuns, dar domnul Boc nu este. O să citească stenograma.

Domnul Aurel Sorin Encuţescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Interpelarea domnului deputat Emil Boc se referea la numirea domnului general de brigadă Florin Caba în funcţia de locţiitor al comandantului Corpul IV armată, mareşal Constantin Brezan.

Generalul de brigadă Florin Caba, în perioada 1 martie 1994 – 1 august 2000, a îndeplinit funcţia de comandant al Corpului VII armată Dej, gradul funcţiei fiind cel de general locotenent cu trei stele. Acesta a fost numit în funcţie de către domnul general Niculae Spiroiu, pe atunci ministrul apărării naţionale, şi menţinut la conducerea Corpului VII armată de către miniştrii care au urmat, printre care putem să-i enumerăm pe domnii Victor Babiuc şi Sorin Frunzăverde.

Începând cu data de 1 august 2000, ca urmare a procesului de restructurare a armatei, Corpul VII armată s-a transformat în Comandamentul VII operaţional, în care general de brigadă Florin Caba a fost numit comandant cu funcţie inferioară celei avute anterior, de general maior cu două stele. Funcţia în care a fost numit recent generalul Caba este de locţiitor al Comandamentului Corpului IV armată Cluj şi gradul acestuia este, de asemenea, de general maior cu două stele, ceea ce, practic, nu constituie o promovare, ci doar o mutare dintr-o garnizoană în alta.

Candidatura la funcţia de comandant al Corpului VII operaţional a generalului de brigadă Florin Caba a fost analizată în Comisia de selecţie a Ministerului Apărării Naţionale pentru funcţiile de generali, la data de 24.07.2001. Până la această dată, Ministerul Apărării Naţionale nu a primit nici o înştiinţare, din partea Secţiei Parchetelor Militare de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, privind începerea urmăririi penale împotriva acestuia. Dacă aceasta s-ar fi întâmplat, ministrul apărării naţionale ar fi avut obligaţia legală de a-l elibera pe domnul general din orice funcţie militară deţinută şi de a-l pune la dispoziţia Ministerului Apărării Naţionale.

În consecinţă, Ministerul Apărării Naţionale, respectând principiul statuat de Constituţie privitor la prezumţia de nevinovăţie, nu poate emite judecăţi şi să dispună măsuri care să-l afecteze pe cel în cauză, înainte ca organele abilitate de lege să se pronunţe.

Vă mulţumesc.

Menţionez că răspunsul a fost trimis şi în scris domnului deputat.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Mihaela Ionescu solicita măsuri legislative pentru restituirea către titulari a sumelor neutilizate în contul Comturist. Mi s-a comunicat că a primit răspunsul scris, că e mulţumită de acest răspuns, nici nu participă.

Domnul Adrian Moisoiu are o interpelare privind oportunitatea electrificării căii ferate Deda – Tg.Mureş – Războieni.

Poftiţi.

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Prin lucrările de modernizare a căii ferate Braşov – Predeal – Ploieşti – Bucureşti, prin înlocuirea lor, devin disponibile o serie de elemente ale liniei de contact ce pot fi utilizate la electrificarea Secţiei Deda – Tg.Mureş – Războieni.

Menţionez că, în urmă cu 2 ani, linia de contact ce urma să fie dezafectată a avut reparaţii capitale. Prin electrificarea Secţiei Deda – Tg.Mureş – Războieni, se obţin multiple avantaje economice şi de electrificare a căii ferate, astfel: 1) reducerea consumului de motorină prin utilizarea locomotivelor electrice la remorcarea trenurilor; 2) creşterea tonajului pe tren şi sporirea vitezei de circulaţie; 3) reducerea cheltuielilor de transport, consecinţă a celor două avantaje enumerate mai sus; 4) asigurarea continuităţii remorcării trenurilor pe Secţia Braşov – Ciceu – Tg.Mureş – Războieni, cu acelaşi tip de locomotivă electrică, nefiind necesară schimbarea tipului de locomotivă în staţia Deda şi, respectiv, Războieni; 5) asigurarea unei rocade pentru magistralele III Bucureşti – Braşov – Cluj – Oradea şi IV – Braşov, Ciceu – Deda – Dej – Baia Mare – Satu Mare, în caz de calamităţi, accidente etc.; 6) asigurarea eficientă a transportului de mărfuri, cu pondere îngrăşămintele chimice pentru export Tg.Mureş – Constanţa, de la Combinatul chimic "Azomureş", circa 4.000 de tone.

Linia în discuţie are o lungime de 113 kilometri, Deda – Tg.Mureş – 54 de kilometri şi Tg.Mureş – Războieni – 59 de kilometri şi are 12 puncte de secţionare.

La Tg.Mureş, pe această secţie, se află amplasat Depoul de locomotive Tg.Mureş, cu amenajările şi dotările necesare pentru întreţinerea şi reparaţiile parcului de locomotive electrice: canale de reparaţii, cântar electronic pentru echilibrarea sarcinii pe osie şi roată a locomotivelor, vinciuri de 120 de tone pentru ridicarea locomotivelor, poduri rulante de 5, 12 şi 30 de tone, sarcină de ridicare pentru toate subansamblele locomotivelor, transformator principal, grup redresor, compresor de aer, boghiuri etc, Depoul Tg.Mureş efectuând, şi în prezent, asemenea lucrări.

Evaluarea lucrărilor la preţurile din anul 1984 se află într-un studiu întocmit de IPCF Bucureşti înregistrat cu nr.41-160/2631 din 1984 şi acest studiu se referă la lucrările de electrificare, în ansamblul lor: terasamente, suprastructuri, instalaţii TTR, inclusiv protecţia liniei, punct de echipare locomotive electrice la Depoul Tg.Mureş.

Consider cele prezentate mai înainte suficiente argumente pentru realizarea acestei lucrări. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc. Domnule Tudor Florescu, poftiţi.

Domnul Tudor Florescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Tudor Florescu sunt, secretar de stat în cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.

În primul rând, ţin să mulţumesc domnului deputat Adrian Moisoiu pentru interesul pe care-l prezintă pentru dezvoltarea activităţii de transport feroviar din cadrul ministerului. Extinderea electrificărilor liniilor de cale ferate este în atenţia Companiei naţionale de căi ferate CFR S.A. Datorită avantajelor pe care aceasta le aduce, respectiv economii la cheltuielile de exploatare, eliminarea poluării, asigurarea condiţiilor de creştere a vitezelor de circulaţie şi a tonajelor pe tren şi altele.

Lucrările de electrificare au caracter de investiţii, se promovează în baza studiilor de prefezabilitate şi a studiilor de fezabilitate dacă indicatorii tehnico-economici rezultaţi arată eficienţa investiţiei prin recuperarea cheltuielilor efectuate.

Oportunitatea actuală a acestei investiţii trebuie să rezulte din studiul de fezabilitate care evidenţiază, prin indicatorii tehnico-economici macro, cheltuielile determinate de materialele ce se prevăd a fi utilizate în execuţia de dotări noi şi reutilizări.

În prezent, Compania naţională de căi ferate CFR S.A. face eforturi pentru reabilitarea şi modernizarea liniilor de cale ferată cuprinse în cele două coridoare pan-europene, stabilite de miniştrii transporturilor în Creta. În acest sens, s-a reuşit asigurarea unei finanţări parţiale pentru lucrările pe coridorul 4 – Curtici-Arad-Simeria-Braşov-Constanţa, căutându-se soluţii pentru identificarea unor surse de finanţare care să permită execuţia lucrărilor de reabilitare pe coridorul 4 şi începerea acestora pe coridorul 9 – Ungheni – Iaşi – Bacău – Bucureşti – Giurgiu.

Finanţarea de la bugetul de stat a investiţiilor din domeniul public feroviar este insuficientă. Aceasta nu poate asigura continuarea execuţiei la toate obiectivele începute înainte de 1990 şi care sunt în diferite stadii de realizare.

Sugestia dumneavoastră de reutilizare a unor elemente a liniei de contact disponibile prin modernizarea liniei ferate Braşov-Predeal-Ploieşti-Bucureşti este şi în preocupările Companiei naţionale de căi ferate.

Identificarea şi cuantificarea elementelor constructive ce pot fi reutilizate vor constitui date pentru evaluarea resurselor materiale specifice ce vor fi luate în calcul la întocmirea studiului de prefezabilitate.

Răspunsul concret la interpelarea dumneavoastră se va putea da în urma elaborării studiilor de prefezabilitate ce se vor întocmi de către Compania naţională de căi ferate. Referitor la studiul întocmit de ISPCTF Bucureşti în anul 1984, acesta poate fi utilizat ca documentare, având în vedere că o mare parte din soluţiile tehnice s-au schimbat sub repere tehnice care, în prezent, nu se mai produc, modul de abordare şi tratare a proiectării are un alt cadru tehnic şi legislativ.

Ne exprimăm speranţa că, în baza indicatorilor tehnico-economici rezultaţi şi întocmirea studiului de prefezabilitate, se va putea trece la etapa ulterioară de promovare a investiţiilor, iar, prin revigorarea economiei naţionale, fondurile bugetare care vor fi repartizate pentru dezvoltarea, repararea, întreţinerea şi modernizarea infrastructurii feroviare vor da posibilitatea promovării şi realizării şi acestui obiectiv de investiţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Aveţi comentarii de făcut?

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc. Eu sper că se va lua în consideraţie şi că materialul respectiv sau propunerea pe care am făcut-o va fi baza unei activităţi viitoare. În acelaşi timp, domnule preşedinte, data trecută am avut şi o a doua întrebare legată tot de transporturile CFR, şi anume: mă refeream la modul în care sunt distribuite biletele la diversele staţii de linie de cale ferată şi dădeam un exemplu: la venirea noastră în capitală cu ocazia lucrărilor parlamentare, la staţia Sighişoara nu există bilete pentru clasa I pentru parlamentari, în timp ce vagonul de clasa a I circula o treime ocupat, 26 de cetăţeni erau în vagon, am şi numărat exact, faţă de 80 sau 60 care era capacitatea vagonului. Deci, era ca un fel de ofertă pentru a se mai verifica aceste aspecte, fiindcă, în fond, din această eficienţă a transportului, se poate scădea preţul de cost, pentru că nu este o soluţie ridicarea biletului de tren, ci efectiv o utilizare mai bună a vagoanelor.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc. Domnul deputat Mardare are un comentariu de făcut.

Domnul Ludovic Mardari:

Mă numesc Mardari Ludovic, sunt deputat de Timiş al Partidului România Mare.

Vreau să-mi exprim protestul faţă de faptul că domnul preşedinte al Consiliului Naţional al Asigurărilor de Sănătate, Eugeniu Ţurlea, tratează cu dispreţ Parlamentul ţării. După aproape o lună de zile de când am înaintat întrebarea privind normele prost întocmite, utilizate în ambulatoriul de balneo-fizioterapie din Timişoara, nu am primit răspuns aşa cum am solicitat.

Vă rog, domnule preşedinte, să întreprindeţi măsurile necesare ca domnul Ţurlea să se prezinte în Parlament să răspundă la întrebarea pe care am pus-o, aşa cum prevede legea. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc. Domnul deputat Ştefan Baban a adresat două interpelări pentru Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale. Aş ruga să le prezinte pe ambele şi domnul secretar de stat Giurescu, de asemenea, să dea răspuns la ambele.

Domnul Ştefan Baban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prima interpelare se referea la eradicarea muncii la gri, reversul medaliei. Repet încă o dată, ambele interpelări se adresează Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, domnului ministru Marian Sârbu.

Zilele trecute, era vorba de săptămâna trecută, ministrul muncii, domnul Adrian Sârbu, a încercat să convingă deocamdată presa că a găsit soluţia pentru a lichida "muncologia" şi "munca la negru". Majoritatea convenţiilor civile sunt considerate contracte individuale de muncă mascate ce vor fi desfiinţate prin aplicarea unei legi privind încadrarea în muncă. Actul normativ în cauză va reglementa munca prestată cu program redus. Astfel, pentru această muncă nu se va mai putea încheia o convenţie civilă, ci un contract de muncă de 2-4 sau 6 ore.

În acest mod, persoanele care lucrează cu timp parţial vor beneficia de toate drepturile care le au ca şi salariaţii care sunt angajaţi normal, dar proporţional cu timpul lucrat. De asemenea, activitatea prestată în această perioadă este considerată vechime în muncă, evident, tot proporţional cu timpul lucrat ce constituie stagiul de cotizare în condiţiile legii care reglementează sistemul public de pensii.

La prima vedere, lucrurile par în regulă, numai că dacă stăm şi analizăm la rece intenţiile ministerului de a reduce "munca la gri" riscă să eşueze, şi aceasta, din simplul motiv, că se acţionează asupra efectelor şi nu asupra cauzelor. Se cunoaşte că principala cauză pentru care patronii preferă munca ilegală rezidă din costul foarte ridicat al forţei de muncă generat nu atât de plata salariului, cât de celelalte fonduri: de şomaj, de pensii, de asigurări sociale etc., care, practic, dublează cheltuielile cu salarii suportate de angajatori.

Prin urmare, măsura poate fi percepută de patroni ca o nouă formă de majorare a impozitelor şi taxelor care li se percep. Apoi, este bine ştiut că, în buna tradiţie românească, ori de câte ori apare o lege nouă se găseşte şi soluţia de a fi ocolită. În cazul de faţă, una din condiţii este că, prin Codul civil, este prevăzută existenţa convenţiilor civile de prestări servicii, care nu obligă patronul la plata nici unei contribuţii către stat, iar prestatorii respectivi nu beneficiază de nici un drept. Se pune, prin urmare, problema, în ce măsură convenţiile civile nu se vor transforma în convenţii de prestări de servicii. Şi atunci, în loc să încaseze sume la contribuţia socială pentru pensii, statul va pierde. Spunem aceasta, deoarece noua lege a pensiilor prevede deja obligativitatea plăţii CAS-ului pentru toate convenţiile civile încheiate de persoane care nu sunt angajate la o firmă cu contract individual de muncă.

Pe de altă parte, va exista tentaţia muncii la negru chiar şi fără contacte de prestări de serviciu; ea în nici un caz, nu va fi atenuată, pentru că amenzile, în cazul în care angajatorul este prins, sunt oricum mai mici decât cheltuiala pe care ar presupune-o angajarea legală cu toate formele legale.

O altă problemă importantă o reprezintă timpul efectiv lucrat, patronul are libertatea de a stabili valoarea prestaţiei pe care o face un om, indiferent de timpul lucrat al acestuia, şi adesea un om poate să-şi îndeplinească sarcinile în 2 ore sau să doarmă în spatele unui birou 8 ore. După datele noastre, normarea muncii a dispărut şi din întreprinderile specializate, iar patronii nu şi-au pus vreodată această problemă. Prin urmare, ar fi o mare iluzie să ne imaginăm că timpul de 2-4 sau 6 ore va fi altceva decât un act formal, plătit după interesul patronului. Dacă adăugăm şi obligativitatea achitării tuturor taxelor, chiar şi pentru aceia care au un serviciu cu normă întreagă, rezultă că noul proiect de lege nu rezolvă nici pe departe problemele existente, dar măcar pentru cele pe care le-am enunţat, MMPS-ul poate să ne prezinte soluţii viabile şi eficiente, pentru că aceste măsuri de eradicare a "muncii la negru" şi/sau a "muncii la gri" să aibă efectele scontate.

Am să vă rog să mă lăsaţi să citesc şi a doua interpelare care se referă la cărţile de muncă şi care este tot treaba Ministerului Muncii. Cărţile de muncă au devenit obiecte de lux. Pentru procurarea unor asemenea acte, agenţii economici au nevoie de ceva relaţii la direcţiile de muncă sau să dea o mică atenţie funcţionarilor, de nu, sunt trimişi la plimbare.

Lipsa cărţilor de muncă persistă de aproape 2 ani de zile. Agenţii economici sunt adesea puşi pe drumuri în căutarea lor şi, totuşi, unii funcţionari ai direcţiilor de muncă din ţară s-au orientat rapid, găsind în această situaţie o portiţă pentru a-şi completa veniturile personale. Care este motivul acestei penurii de cărţi de muncă? De ce nu s-a luat nici o măsură pentru rezolvarea crizei, încurajându-se astfel corupţia în rândul unor funcţionari ai direcţiilor de muncă? Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale nu pare să fie interesat de acest subiect. Se ţin la secret datele privind necesarul de cărţi de muncă, fondurile alocate pentru tipărirea acestora, firma care le tipăreşte şi nu dă informaţii despre când şi cum se vor schimba aceste acte. Mai mult, oficialii ministerului nu recunosc că ar exista o criză a carnetelor de muncă cu toate că direcţiile de muncă reclamă de ceva timp dispariţia acestora.

Potrivit Legii 130/99, contractele de muncă trebuie înregistrate în termen de 20 de zile de la data încheierii lor la inspectoratele teritoriale de muncă. Până la apariţia pe piaţă a carnetelor de muncă, agenţii economici trebuie să recunoască faptul că nu sunt obligaţi, când înregistrează contractul, să aducă şi cartea de muncă care poate fi completată ulterior, întârzierea completării cărţii de muncă neconducând la exonerarea angajatorului de obligaţiile ce-i revin. Dacă lipsa cărţilor de muncă nu împiedică angajarea de personal pentru cei aflaţi în prag de pensionare şi care au aceste acte pierdute, precum şi pentru cei ce trebuie să le prezinte la ambasade, situaţia este destul de gravă, primii riscând cel mai mult, neîncheierea dosarelor de pensionare şi implicit, neobţinerea unor drepturi legale pentru muncă depusă.

În aceste condiţii, solicit ministerului lămuriri în vederea soluţionării acestei probleme care durează deja de ceva timp. Vreau să vă informez domnule preşedinte, că acum doi ani, am mai avut o interpelare pe această temă, pe atunci era doamna ministru secretar de stat la Ministerul Muncii şi nu s-a făcut nimic.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc. Domnul secretar de stat Giurescu.

Domnul Ion Giurescu:

Mulţumesc. În primul rând, este vorba de interpelarea referitoare la legislaţia privind domeniul raporturilor de muncă.

Respectarea legislaţiei în domeniul raporturilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă şi diminuarea fenomenelor de prestare a muncii fără întocmirea formelor legale, "munca la negru", constituie, aşa cum este cunoscut, o prioritate, un obiectiv important al programului de guvernare pe perioada 2001-2004.

Iniţiativa Ministerului Muncii de a elabora o lege cu privire la încadrarea în muncă din care să se reglementeze un cadru de desfăşurare normală a relaţiilor de muncă şi de apărare a drepturilor salariaţilor se înscrie pe linia adaptării relaţiilor între angajatori şi angajaţi la realităţile existente pe piaţa muncii în strictă corelare cu reglementările existente în plan internaţional. Proiectul de lege reglementează posibilitatea prestării unei activităţi atât în program normal de lucru, cât şi într-un program cu timp de lucru parţial, asigurându-se necesitatea unei flexibilităţi a timpului de muncă impusă pe piaţa muncii. Pentru protecţia drepturilor persoanelor ce prestează o activitate retribuită se intenţionează eliminarea convenţiilor civile de prestări servicii ce reglementează, de altfel, raporturile juridice de drept civil, existând posibilitatea legală ca ele să fie înlocuite cu contracte individuale de muncă cu program de lucru cu timp parţial, corespunzător unor fracţiuni de normă, cu durata de 2-4 sau 6 ore zilnic.

Acestor categorii de contracte le sunt aplicabile toate reglementările existente în domeniul legislaţiei muncii, inclusiv cele legate de protecţia socială a angajaţilor. Astfel, persoanele respective ce se află într-un raport juridic de muncă beneficiază de vechime în muncă proporţional cu timpul efectiv prestat şi constituie stagiul de cotizare în condiţiile legii care reglementează sistemul public de pensii, ţinând seama de faptul că angajaţii cu contract individual de muncă sunt asiguraţi obligatoriu prin efectul legii.

Libertatea sindicală, negocierea colectivă, condiţiile de muncă, securitatea şi sănătatea în muncă vor fi asigurate integral în cazul persoanelor care prestează o activitate prin încheierea unui contract individual de muncă prin care s-a stabilit un program de lucru cu timp parţial. Un rol deosebit în vederea creării acestui cadru unitar de desfăşurare a relaţiilor de muncă îi revine inspecţiei muncii care, prin inspectoratele teritoriale de muncă, vor intensifica acţiunea de control, noua reglementare stabilind noi plafoane de amenzi ce pot fi aplicate angajatorilor ca urmare a nerespectării prevederilor legale. Este de subliniat şi faptul că, potrivit prevederilor alin.1 şi 5 din proiectul de lege, prestarea muncii în alte condiţii decât cele prevăzute la art.1 din încheierea unui contract individual de muncă, se consideră realizată în baza unui contract individual de muncă existând obligaţia legală a angajatorului de a achita contribuţiile legale pentru întreaga perioadă în care a fost prestată munca.

Din punctul nostru de vedere, ce rezidă din cadrul legal unitar aplicabil relaţiilor de muncă creat prin prezentul proiect de lege, nu există pericolul ca actualele convenţii civile de prestaţii de servicii să se transforme în simple contracte civile, deoarece acest tip de raporturi juridice nu va conveni, în primul rând, persoanelor care prestează munca, contracte reglementate de Codul civil, nu conferă persoanelor în cauză nici un fel de drept în domeniul muncii, asigurărilor sociale sau medicale. Pentru aceste considerente, persoanele care, în prezent, prestează o activitate în baza unei convenţii civile de prestări de servicii, vor avea posibilitatea să opteze între încheierea unui contract individual de muncă prin care se stabileşte un program normal de lucru sau un contract individual de muncă, prin care se stabileşte un program de lucru cu timp parţial, prevederile proiectului de lege sunt conform recomandărilor comunitare şi urmăresc atât armonizarea legislaţiei interne cu legislaţia europeană cât şi rezolvarea unor probleme legate de şomaj în crearea unor noi locuri de muncă.

La cea de a doua interpelare a domnului deputat Ştefan Baban, referitor la afirmaţia "lipsa cărţilor de muncă persistă de 2 ani de zile", putem preciza că, datorită informaţiilor insuficiente, această interpelare este lipsită de temei. Vă informăm că în anul 1999, datorită insuficienţei fondurilor alocate care au ajuns numai pentru plata cheltuielilor de funcţionare ale administraţiei centrale ale ministerului şi ale unităţilor subordonate, cheltuielile prioritare pentru neplata cărora se percep penalităţi, nu s-au achiziţionat carnete de muncă, fapt care a determinat nesatisfacerea parţială a solicitărilor. În anul 2000 s-au achizionat 400.000 de carnete de muncă şi 700.000 de suplimente pentru acestea, conform necesarului fundamentat şi transmis de unităţile din teritoriu.

În prezent, direcţiile de muncă şi solidaritate socială deţin în stoc circa 37.000 de carnete de muncă şi 12.000 de suplimente. Judeţelor în care aceste documente au fost epuizate li s-au distribuit la cerere de la celelalte judeţe. Pentru anul 2002, licitaţia a fost stabilită în data de 28 septembrie a.c., datorită procedurii impusă de noua legislaţie în domeniul achiziţiei, respectiv Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2001, urmând a fi contractate 300.000 de carnete de muncă şi 700.000 de suplimente. Analizând stocul existent, considerăm că până la derularea noului contract, acestea acoperă necesarul.

De asemenea, precizăm că, în conformitate cu legislaţia în vigoare, toate drepturile de asigurări sociale ce decurg din existenţa şi executarea contractului de muncă, act juridic bilateral care, potrivit art.8 din Legea 130/1999 privind unele măsuri de protecţie a persoanelor încadrate în muncă, modificată şi completată, trebuie înregistrat în termen de 20 de zile de la încheierea lui la inspectoratele teritoriale de muncă.

În aceste condiţii, întârzierea din motive obiective a ridicării carnetelor de muncă nu conduce la exonerarea angajatorului de obligaţiile ce îi revin, conform legislaţiei în domeniu, şi nu împiedică controlul asupra respectării acesteia. Stagiul de cotizare necesar stabilirii prestaţiilor sociale este determinat de perioada pentru care s-a contribuit la bugetul asigurărilor sociale de stat. De altfel, potrivit Legii 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, începând cu data de 01.04.2001, angajatorii au obligaţia de a depune la Casele sociale de muncă declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi obligaţiilor de plată către bugetul asigurările sociale de stat. În această situaţie, există posibilitatea stabilirii stagiului de cotizare din care derivă toate drepturile de asigurări sociale.

În prezent, Casa Naţională de Pensii şi alte drepturi de asigurări sociale este în curs de organizare şi va dispune în cel mai scurt timp de dotarea necesară constituirii unei baze de date care va permite înregistrarea istoricului din carnetele de muncă, aflate în gestiunea angajatorilor, considerent pentru care, în viitor, acestea nu vor mai fi necesare.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc. Aveţi comentarii? Nu.

Ar urma de fapt, dezvoltarea interpelărilor formulate de domnul Damian Brudaşcă, dar dânsul nu este prezent, aşa cum nu sunt prezenţi nici cei care trebuie să răspundă. Ca atare, încheiem şedinţa de astăzi aici.

Ne revedem mâine dimineaţă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18.40.