Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Constantin Niţă şi Laszlo Borbely, secretari.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rog să-mi permiteţi să declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că, din totalul celor 345 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 261, fiind absenţi 84, din care 26 participă la alte acţiuni parlamentare.

Vă prezint întâi informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate în Camera Deputaţilor care urmează să fie avizate de comisiile permanente menţionate la fiecare propunere legislativă.

1. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.162/1999 privind instituirea preţului naţional de referinţă pentru energia termică furnizată populaţiei prin sisteme centralizate, precum şi pentru acordarea de ajutoare băneşti pentru categoriile defavorizate ale populaţiei, iniţiată de un număr de patru deputaţi PSD.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize: Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 5 noiembrie 2001.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

2. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.129/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Fondului Român de Dezvoltare Socială, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 5 noiembrie 2001.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.123/1999 privind unele măsuri de restructurare financiară a Băncii Române de Comerţ Exterior (BANCOREX) – S.A., cerere de reexaminare din partea preşedenţiei României.

Cu acest proiect de lege a fost sesizată în vederea reexaminării, în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

Termenul de depunere a raportului: 5 noiembrie 2001.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.68/2001 privind reglementarea situaţiei creanţelor Băncii Naţionale a României şi Casei de Economii şi Consemnaţiuni faţă de Banca "Dacia Felix" S.A., adoptat de Senat în şedinţa din 18 octombrie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 5 noiembrie 2001.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.127/2001 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.119/2001 privind unele măsuri pentru privatizarea Societăţii Comerciale Combinatul Siderurgic " SIDEX" - S.A. Galaţi, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 5 noiembrie 2001.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.128/2001 privind înfiinţarea Universităţii de Vest " Vasile Goldiş" din Arad, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret si sport; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 5 noiembrie 2001.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.129/2001 privind înfiinţarea Institutului Teologic Romano-Catolic din Bucureşti, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret si sport; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 5 noiembrie 2001.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.130/2001 privind înfiinţarea Universităţii " Emanuel" din Oradea, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret si sport; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 5 noiembrie 2001.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.131/2001 privind înfiinţarea Universităţii " Nicolae Titulescu" din Bucureşti, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret si sport; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 5 noiembrie 2001.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

10. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.132/2001 privind înfiinţarea Universităţii " Titu Maiorescu" din Bucureşti, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret si sport; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 5 noiembrie 2001.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

11. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.133/2001 privind înfiinţarea Universităţii " George Bacovia" din Bacău, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret si sport; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 5 noiembrie 2001.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

12. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.134/2001 privind înfiinţarea Universităţii Creştine " Dimitrie Cantemir" din Bucureşti, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret si sport; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 5 noiembrie 2001.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

13. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.135/2001 privind înfiinţarea Universităţii " Constantin Brâncoveanu" din Piteşti, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizat următoarele comisii: în fond: Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret si sport; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 5 noiembrie 2001.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

14. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind constituirea Grupului de Cooperare Navală în Marea Neagră, semnat la Istanbul la 2 aprilie 2001, adoptat de Senat în şedinţa din 18 octombrie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; pentru avize: Comisia pentru politică externă şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 27 noiembrie 2001.

15. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.91/1996 cu privire la asigurarea facultativă a autovehiculelor deţinute de Preşedenţia României, Camera Deputaţilor, Senat, Guvern, ministere şi celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, Curtea Constituţională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, Serviciul de Protecţie şi Pază, Curtea Supremă de Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, parchetele de pe lângă aceste instanţe, precum şi de alte unităţi din sistemul justiţiei, adoptat de Senat în şedinţa din 18 octombrie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 27 noiembrie 2001.

16. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.83/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor, adoptat de Senat în şedinţa din 18 octombrie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru administratie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 27 noiembrie 2001.

17. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.84/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor, adoptat de Senat în şedinţa din 18 octombrie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru administratie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 27 noiembrie 2001.

18. Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei europene pentru protecţia juridică a serviciilor bazate pe acces condiţionat şi a serviciilor de acces condiţionat, adoptată la Strasbourg la 24 ianuarie 2001, primit de la preşedinţie.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 27 noiembrie 2001.

19. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, adoptat de Senat în şedinţa din 22 octombrie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 27 noiembrie 2001.

20. Proiectul de Lege privind retragerea României din Convenţia asupra viitoarei cooperări multilaterale în domeniul pescuitului din nord-vestul Oceanului Atlantic, semnat la Ottawa la 24 octombrie 1978, adoptat de Senat în şedinţa din 22 octombrie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru politică externă; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 27 noiembrie 2001.

Vă rog să-mi permiteţi să vă prezint în continuare nota cu privire la legile depuse la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către dumneavoastră a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale.

Potrivit art.17 alin.2 şi 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, sunt depuse la dispoziţia dumneavoastră la secretarul general al Camerei Deputaţilor următoarele legi:

• Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.218/2000 pentru completarea pct. V al art.17 din Legea nr.40/1990 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului de Interne;
• Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.56/2000 privind reglementarea depozitării cerealelor şi seminţelor oleaginoase, regimul certificatelor de depozit pentru acestea, precum şi constituirea Fondului de garantare pentru certificatele de depozit;
• Legea privind respingerea Ordonanţei Guvernului nr.70/2000 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.107/1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice;
• Legea pentru respingerea Ordonanţei Guvernului nr.36/1999 privind sprijinul acordat de stat producătorilor agricoli pentru achiziţionarea de tractoare, combine, maşini şi utilaje agricole, precum şi de instalaţii pentru irigat din producţia internă.
• Legea pentru modificarea şi completarea Legii fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului nr.103/1996;
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.70/1999 privind măsurile necesare pentru accesibilizarea fondului forestier prin constituirea de drumuri foretiere în perioada 2000-2010.
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.73/2001 privind scutirea termporară de la plata taxelor vamale a unor bunuri provenite din import.
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.91/1998 privind acoperirea şi restituirea diferenţelor de curs valutar pentru sumele în valută depuse de cetăţenii români în contul Băncii Române de Comerţ Exterior S.A., potrivit legislaţiei în vigoare, până la data de 31 decembrie 1989;
• Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.90/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare;
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.95/2001 privind constituirea şi utilizarea Fondului România;
• Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.92/2001 pentru aprobarea scutirii de la plata taxei pe valoarea adăugată a unor importuri de bunuri şi servicii, efectuate în anul 2001, destinate înzestrării Ministerului Apărării Naţionale;
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.103/2001 pentru completarea art.1 din Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr.73/2001 privind scutirea temporară de la plata taxelor vamale a unor bunuri provenite din import;
• Legea pentru ratificarea Protocolului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind rezolvarea definitivă a drepturilor financiare reciproce între România şi Republica Bulgaria, semnat la Bucureşti la 27 martie 2001;
• Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.124/2000 pentru completarea cadrului juridic privind dreptul de autor şi drepturile conexe prin adoptarea de măsuri pentru combaterea pirateriei în domeniul audio şi video, precum şi a programelor pentru calculator;
• Legea pentru ratificarea Acordului sub formă de schimb de scrisori între România şi Comunitarea Europeană privind concesiile comerciale reciproce pentru anumite vinuri şi băuturi alcoolice, efectuat la Bruxelles la 22 martie 2001;
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.50/2001 pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere privind controlul statului portului în regiunea Mării Negre, semnat la Istambul la 7 aprilie 2000;
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.208/1999 privind regimul vamal al mărfurilor comercializate în regim duty-free;
• Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.76/1999 pentru aprobarea aranjamentului Stand-by dintre Guvernul României şi Fondul Monetar Internaţional şi al Memorandumului Guvernului României privind politicile economice, convenit cu Fondul Monetar Internaţional;
• Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.1/2001 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind înfiinţarea, funcţionarea şi exploatarea în România a unei staţii de monitorizare a seismelor, semnat la Baza Aeriană Patrick, Florida – SUA, la 28 septembrie 2000;
• Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.4/2001 pentru aprobarea Scrisorii de Înţelegere dintre Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite la Americii privind controlul drogurilor şi aplicarea legii, semnată la Bucureşti la 3 iulie 2001;
• Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Regatului Suediei privind readmisia persoanelor, semnat la Bucureşti la 2 aprilie 2001;
• Legea pentru ratificarea Acordului comercial de cooperare economică şi de plăţi dintre Guvernului României şi Guvernul Republicii Populare Democrate Coreene, semnat la Bucureşti la 19 octombrie 2000;
• Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.54/2001 pentru ratificarea Anexei nr.4 la Memorandumul de înţelegere privind Programul de cooperare economică, Programul PSO pentru aderare şi Programul MATRA pentru aderare dintre Guvernul României şi Guvernul Olandei pentru anii 2001-2003, semnat la Bucrueşti la 23 martie 2001;
• Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Statului Qatar privind transporturile aeriene, semnat la Bucureşti la 26 iulie 1993;
• Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Indonezia privind serviciile aeriene, semnat la Jakarta la 7 septembrie 1993;
• Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.66/2001 pentru ratificarea amendamentelelor convenite prin schimb de scrisori semnate la Bucureşti la 8 iunie 2001 şi la Washington la 19 iunie 2001 între Guvernul României şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare la Acordul dintre Guvernul României şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, acţionând în numele Agenţiei de Implementare a Facilităţii Globale de Mediu, relizat prin Scrisoare semnată la Washington la 9 februarie 2000 şi la Bucureşti la 23 februarie 2000;
• Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.70/2001 pentru ratificarea Actelor adoptate de Congresul Uniunii Poştale Universale de la Beijing (1999);
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.107/1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice;
• Legea privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.166/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.55/1999 privind executarea silită a creanţelor bancare neperformante preluate la datoria publică internă;
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.27/2000 privind repartizarea profitului la Regia Autonomă "Locato";
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.188/2000 pentru modificarea art.5 din Ordonanţa Guvernului nr.26/1993 privind Tariful vamal de import al României;
• Legea privind apobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.243/2000 privind protecţia atmosferei;
• Legea privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.257/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.65/1998 privind salarizarea diplomaţilor;
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.277/2000 privind compensarea unor obligaţii ale unor agenţi economici din domeniul transporturilor feroviare.

Înainte de a trece la dezbaterea rapoartelor de mediere şi a proiectelor de lege, mai urmează să adoptăm o comisie de mediere, respectiv cea privind Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.16/1998 privind statutul personalului vamal. Sunt propuşi următorii deputaţi: Pavel Todoran, Ioan Andrei, Motoc Marian Adrian – Grupul parlamentar al PSD, Mînzînă Ion – PRM, Săpunaru Nini – PNL, Kerekes Karoly – UDMR, Manolescu Oana – Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem la rapoartele comisiilor de mediere înscrise pe ordinea de zi. Primul este cel cu privire la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.104/2000 privind semnul onorific în serviciul armatei pentru ofiţeri.

Vă rog să urmăriţi raportul comisiei de mediere. Două texte au fost în divergenţă.

La pct.1, cel cu referire la articolul unic, comisia ne propune textul Camerei Deputaţilor, aşa încât nu se fac dezbateri, nici vot, potrivit Regulamentului Camerei Deputaţilor.

La pct.2, cel cu privire la alin.2 al art.8, tot textul Camerei Deputaţilor ni se propune. În consecinţă, nu se supune dezbaterii şi nici votului acest text.

În schimb, supun raportul final votului dumneavoastră, amintindu-vă că este vorba de o lege cu caracter ordinar pentru care este suficient votul majorităţii simple din cei prezenţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.105/2000 privind semnul onorific în serviciul armatei pentru maiştri şi subofiţeri.

Tot de două puncte divergente este vorba.

La pct.1, cel cu privire la articolul unic, comisia de mediere ne propune tot textul Camerei Deputaţilor. În consecinţă, potrivit Regulamentului nostru, nu se fac nici dezbateri, nici vot.

La pct.2, privitor la alin.2 al art.8, tot textul Camerei Deputaţilor se propune. Potrivit Regulamentului nostru, nu se fac nici dezbateri, nici vot.

Supun votului dumneavoastră acest proiect de lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.8/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr.128/1997 privind statutul personalului didactic.

Este vorba de un singur punct asupra căruia comisia de mediere ne propune textul Camerei Deputaţilor. În consecinţă, nu se fac nici dezbateri, nici vot.

Supun raportul în întregime votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Următorul raport este cel cu privire la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.66/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr.142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului.

Vă rog să urmăriţi raportul comisiei de mediere. Sunt cinci puncte divergente.

La primul punct, cel cu referire la articolul unic la Senat, art.I la Camera Deputaţilor, comisia de mediere ne propune textul Camerei Deputaţilor. Potrivit Regulamentului nostru, nu se fac nici dezbateri, nici vot.

La pct.2, ni se propune tot textul Camerei Deputaţilor.

La pct.3, ni se propune textul Camerei Deputaţilor, deci nu se supune nici dezbaterii, nici votului.

La pct.4, ni se propune tot textul Camerei Deputaţilor. Nu se supune dezbaterii, nici votului dumneavoastră.

De asemenea, la pct.5, cel cu privire la anexă, comisia de mediere ne confirmă tot textul Camerei Deputaţilor. În consecinţă, nu se fac nici dezbateri, nici vot.

Supun votului dumneavoastră acest raport cu privire la o lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.124/1998 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale.

Pct.1, textul Camerei Deputaţilor, cu referire la art.6 alin.1. Nu se fac dezbateri şi nici vot.

Pct.2, textul Camerei Deputaţilor. Nu se fac dezbateri şi nici vot.

La pct.3, cu referire la art.8 lit.d), tot textul Camerei Deputaţilor a fost confirmat de către comisia de mediere. Nu se fac nici dezbateri, nici vot.

La pct.4, cu referire la art.11 alin.2, ni se propune textul Camerei Deputaţilor în unanimitate. Nu se fac dezbateri, nici vot.

La pct.5, cel cu privire la art.12, comisia de mediere ne propune un text comun. Dacă aveţi obiecţiuni la acest text. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.6, tot un text comun ne propune comisia de mediere pentru art.12¹ alin.2. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.7, cel cu privire la art.13 alin.8, alineat nou, comisia îşi însuşeşte textul Camerei Deputaţilor. Potrivit Regulamentului nostru, nu se mai fac dezbateri şi vot în aceste condiţii.

La art.8, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni la textul Senatului. Nu aveţi.

Supun votului dumneavoastră pct.8.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.9, textul Camerei Deputaţilor. Nu se fac dezbateri şi nici vot.

La pct.10, cel cu privire la art.III, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni la textul Senatului. Nu aveţi.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Epuizând punctele divergente, urmează să supunem votului dumneavoastră final raportul. Vă rog să aveţi în vedere că este o lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, s-a adoptat raportul de mediere.

raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.53/2000 privind obligativitatea raportării bolilor şi a efectuării vaccinărilor.

Un singur punct de divergenţă a avut această lege, unde comisia ne propune textul Senatului în unanimitate. Dacă aveţi obiecţiuni la varianta Senatului. Nu aveţi. Supun votului dumneavoastră această variantă.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră raportul în ansamblu. Este vorba de o lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Următorul raport este cel cu privire la Proiectul de Lege privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul telecomunicaţiilor.

Vă rog să urmăriţi raportul comisiei de mediere.

Cu privire la titlul legii, comisia ne propune textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.1, cu privire la art.1 alin.1, comisia ne propune tot textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pentru art.1 alin.2, comisia ne propune textul Camerei Deputaţilor. În consecinţă, nu se fac dezbateri, nici vot.

Pentru alin.3 al art.1, comisia ne propune textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La alin.4, comisia ne propune tot textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pentru alin.4 al art.1, lit.a) şi b), comisia ne propune textele Camerei Deputaţilor. În consecinţă, nu se fac dezbateri, nici vot.

La pct.2, cu privire la art.2, pct.8, comisia ne propune text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pentru art.2, pct.9, comisia ne propune text comun în unanimitate. Dacă aveţi obiecţiuni la acest text. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Pentru art.2, pct.6 al Camerei Deputaţilor şi pct.3 în varianta Senatului, comisia ne propune textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni la textul Senatului. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pentru art.2, pct.4 în textul Senatului, pct.7 în varianta Camerei Deputaţilor, comisia ne propune textul Camerei Deputaţilor, astfel încât nu se mai fac dezbateri sau vot.

Pentru art.2, pct.5 – Senat, pct.4 – Camera Deputaţilor, ni se propune textul Camerei Deputaţilor. În consecinţă, nu se fac dezbateri, adoptându-se textul Camerei Deputaţilor.

Pentru art.2 pct.1, art.2 pct.10, art.2 pct.13 şi art.2 pct.12, comisia ne propune în unanimitate variantele Camerei Deputaţilor. În consecinţă, nu se fac dezbateri, nici vot.

De asemenea, pentru art.2, pct.2, pct.3, pct.5, pct.11, comisia ne propune varianta Camerei Deputaţilor. În consecinţă, nu se fac dezbateri şi nici vot.

La pct.3 din raportul comisiei de mediere, pentru art.3 alin.1, alin.3 şi alin.4, comisia de mediere propune textul Camerei Deputaţilor. În consecinţă, nu se fac dezbateri, nici vot.

Pentru alin.6 al art.3, ni se propune textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni la textul Senatului. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.4, pentru art.4 alin.2, lit.a) şi b), ni se propune textul Camerei Deputaţilor. În consecinţă, nu se fac dezbateri şi nici vot.

La art.5, pct.5 din raportul de mediere, se propune textul Camerei Deputaţilor, deci nu se fac dezbateri, nici vot.

Pct.6 şi 7, cele cu privire la art.6 şi 7, ni se propun de către comisie variantele Camerei Deputaţilor. Nu se fac dezbateri, nici vot.

La pct.8, cu privire la art.8, tot textul Camerei Deputaţilor. În consecinţă, nu se fac dezbateri şi nici vot.

La pct.9, cu privire la art.5 care devine art.9, comisia ne propune un text comun, atât pentru alin.1, cât şi pentru alin.2 şi 3. Dacă aveţi obiecţii la pct.9 din raport, text comun. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pentru alin.4 al art.9, tot text comun ne propune comisia. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.10, cel cu privire la art.10, textul Camerei Deputaţilor. Nu se fac dezbateri şi nici vot.

La pct.11, pentru prima parte, vă rog să urmăriţi textul raportului. Ni se propune textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

În continuare, tot la pct.11, cu privire la art.7 care devine 11, ni se propune textul Camerei Deputaţilor. În această situaţie, nu se mai fac dezbateri şi nici vot.

Pentru alin.4 al art.7, în schimb, ni se propune textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.12 din raport, textul Camerei Deputaţilor. Nu se mai fac dezbateri, nici vot.

Pct.13 din raport, textul Camerei Deputaţilor. Nu se fac dezbateri şi nici vot.

La pct.14, textul Camerei Deputaţilor pentru art.14, atât la alin.1, cât şi la lit.b). Deci, nu se fac dezbateri şi nici vot.

La pct.15, pentru art.15, comisia ne propune un text comun. Dacă aveţi obiecţiuni la textul comun. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.16, cu privire la art.12, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni la textul Senatului. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.16, cât priveşte titlul, comisia ne propune textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pentru art.13 în varianta Senatului, art.17 în varianta Camerei Deputaţilor, comisia ne propune pentru lit.a) textul Camerei Deputaţilor. Nu se fac, în consecinţă, nici dezbateri şi nici vot.

La pct.b), textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni la textul Senatului. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.d), comisia ne propune textul Camerei Deputaţilor. În consecinţă, nu se fac dezbateri şi nici vot.

La pct.e), text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.f), textul Camerei Deputaţilor. Nu se fac dezbateri şi nici vot.

Lit.g) şi h), text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pentru lit.i) şi j), text Camera Deputaţilor, deci nu se fac dezbateri şi nici vot.

Pentru alin.3, varianta Camerei Deputaţilor, nu se fac dezbateri şi nici vot.

La alin.4 – Senat, alin.3 – Camera Deputaţilor, se propune text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.4, varianta Camerei Deputaţilor. Aici Senatul nu a avut variantă. Comisia ne propune un text comun. Dacă aveţi obiecţiuni la textul comun. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pentru alin.5 nou, tot text comun ne propune comisia. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pentru alin.5 şi 7, ni se propune textul Camerei Deputaţilor, deci nu se fac nici dezbateri şi nici vot.

La pct.18, cel cu privire la art.14 – Senat, art.18 – Camera Deputaţilor, comisia ne propune textul Camerei Deputaţilor, deci nu se fac nici dezbateri şi nici vot.

Terminând punctele raportului comisiei de mediere, supun votului dumneavoastră final întregul raport. Este vorba de o lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Următorul raport al Comisiei de mediere este cel la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.284/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici.

Pct.1, text Camera Deputaţilor. În consecinţă, nu se supune nici votului, nici dezbaterii dumneavoastră.

La pct.2, cu privire la art.I, pct.2 al art.15¹, comisia îşi însuşeşte textul Camerei Deputaţilor, deci nu se supune votului, nici dezbaterii dumneavoastră.

La pct.3, pentru articolul unic, art.I, pct.2, art.15 alin.2, comisia ne propune un text comun. Dacă aveţi obiecţiuni la textul comun. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.4, tot text comun ne propune comisia de mediere. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.4 din raportul de mediere, vă rog să observaţi că în primul rând a fost vorba de alin.3 cu text comun. Pentru alin.4, tot text comun ne propune comisia de mediere. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.5, cu privire la art.66¹, comisia ne propune textul Camerei Deputaţilor, deci nu se fac dezbateri, nici vot.

La pct.6, cel cu privire la art.94¹, comisia ne propune textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Votând textele raportului de mediere, supun raportul în ansamblu votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem în continuare la proiectele de lege înscrise pe ordinea de zi.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul federal al Republicii Federale Iugoslavia privind cooperarea în domeniul militar, semnat la Bucureşti la 27 octombrie 1997.

Rog Comisia de apărare să ia loc în sală.

Aveţi vreo chestiune prealabilă?

Domnul Răzvan Ionescu:

Domnule preşedinte,

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, în şedinţa din 17 octombrie 2001, a hotărât ca acest proiect de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor în forma adoptată de Senat, precizând că proiectul are caracter de lege ordinară.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

S-au inversat puţin rolurile, eu v-am invitat să luaţi loc, dar nu-i nimic, pentru că întâi trebuie să prezinte proiectul iniţiatorul. Dar reţineţi concluziile raportului Comisiei de apărare. (Se adresează domnului deputat Răzvan Ionescu)

Poftiţi, domnule ministru.

Domnul Theodor Bobiş:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La 27 octombrie 1997, miniştrii apărării naţionale au semnat, la Bucureşti, Acordul între Guvernul României şi Guvernul federal al Republicii Federale Iugoslavia privind cooperarea în domeniul militar.

În şedinţa Guvernului României din 6 august 1998, la iniţiativa ministrului afacerilor externe, s-a amânat aprobarea supunerii spre adoptare în Parlament a propunerii de lege privind ratificarea acordului, din cauza conjuncturii internaţionale existente la acea dată.

Având în vedere evoluţia favorabilă din acest an a situaţiei din Republica Federală Iugoslavia, cu acordul Ministerului Afacerilor Externe au fost reluate procedurile pentru ratificare. Acest acord se înscrie pe linia dezvoltării relaţiilor bilaterale cu statele din Europa centrală şi de est, în general, şi a bunelor relaţii pe care România le are cu statele vecine, în particular, prin crearea unui climat de pace, înţelegere şi cooperare reciproc avantajoasă. De asemenea, Acordul între Guvernul României şi Guvernul federal al Republicii Federale Iugoslavia, care se impune a fi ratificat prin proiectul de lege supus aprobării dumneavoastră, creează cadrul juridic necesar dezvoltării relaţiilor de colaborare între Guvernele celor două state în domeniul militar, relaţii de colaborare întemeiate pe tradiţia unei colaborări multiple între statele noastre.

Vă rugăm să fiţi de acord cu ratificarea acestui acord.

Vă mulţumim.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule ministru.

Dacă doreşte cineva dintre dumneavoastră să intervină, în cadrul dezbaterilor generale? Nu.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege.

La titlu, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La textul articolului unic, text care cuprinde şi dispoziţia de ratificare a acordului pe care îl aveţi anexat proiectului de lege, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

În consecinţă, supun votului final proiectul de lege, care are un caracter ordinar, fiind suficiente voturile a jumătate dintre cei prezenţi.

Cine este pentru? (Rumoare în sală) Jumătate plus unu, pardon.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abţineri?

Unanimitate.

În continuare, Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei Guvernului nr.14/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţă financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru politici structurale de preaderare pentru măsura "Program pentru managementul deşeurilor în Piatra Neamţ, România".

Din partea iniţiatorului.

Poftiţi.

Domnul Theodor Bobiş:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rog să fiţi de acord cu respingerea Ordonanţei Guvernului nr.14/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană pentru asistenţă financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru politici structurale de preaderare pentru măsura "Programul pentru managementul deşeurilor în Piatra Neamţ, România", având în vedere că materia acestei ordonanţe a fost preluată de Legea nr.512/4 octombrie 2001, cu titlul acestei ordonanţe.

Vă mulţumim pentru înţelegere.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea comisiei.

Domnul Horia-Ion Neamţu:

Domnule preşedinte,

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, în şedinţa sa din 22 octombrie 2001, analizând Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei Guvernului nr.14/2001, a supus spre dezbatere şi a adoptat forma adoptată de Senat, deci pentru respingerea Ordonanţei Guvernului nr.14.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină la dezbateri cu privire la această propunere? Nu doreşte.

Trecem, atunci, la dezbaterea proiectului de lege.

Asupra titlului Proiectului de lege privind respingerea Ordonanţei Guvernului nr.14/2001, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Adoptat în unanimitate.

Asupra cuprinsului articolului unic, care conţine dispoziţia de respingere a ordonanţei, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

În consecinţă, supun votului dumneavoastră acest proiect de lege de respingere, care are caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Adoptat în unanimitate, în condiţiile art.74 alin.2 din Constituţie.

Următorul proiect: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.41/2001 pentru ratificarea Addendumului la Memorandumul de finanţare Phare – Ro. 9916 dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la participarea la cel de-al 5-lea Program-cadru în domeniul cercetării şi dezvoltării tehnologice.

Rog reprezentantul Guvernului să prezinte acest proiect.

Domnul Theodor Bobiş:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prezentul Addendum a fost realizat în baza înţelegerii ţărilor candidate la cel de-al 5-lea Program-cadru în domeniul cercetării şi dezvoltării tehnologice. Memorandumul de finanţare Ro-9916 se modifică în conformitate cu condiţiile descrise în Anexa C a acestui Addendum, la capitolele "Costuri şi planuri de finanţare" şi la "Aranjamente de implementare".

Suma alocată pentru acest program este de 2.950.000 Euro şi a fost semnat la data de 27 iulie 2000.

Vă rugăm să fiţi de acord cu aprobarea acestui Addendum.

Vă mulţumim.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Comisia pentru învăţământ, care a fost sesizată în fond.

Domnule preşedinte Stanciu, vă rog să vă prezentaţi raportul.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă rog să-mi permiteţi, înainte de a da citire raportului comisiei, să felicit pe noul secretar de stat de la învăţământ, nu am ştiut, până acum, că dânsul lucrează la învăţământ, dar sunt încântat să colaborăm (Amuzament) şi să-mi permiteţi, domnule preşedinte, să dau citire raportului.

Vă înaintăm alăturat raportul la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.41/2001 pentru ratificarea Addendumului la Memorandumul de finanţare Phare – România 9916, dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la participarea la cel de-al 5-lea Program-cadru în domeniul cercetării şi dezvoltării tehnologice, semnat la Bucureşti la 27 iulie 2000, trimis comisiei noastre pentru examinare în fond, cu adresa nr.520/24 septembrie 2001.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere şi avizele primite de la următoarele comisii: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. De asemenea, comisia a avut în vedere şi avizul Consiliului Legislativ.

Ca atare, raportul este favorabil.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri la acest proiect? Nu.

Trecem, atunci, la dezbaterea pe texte a proiectului de lege.

La titlu proiectului, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La articolul unic, articol ce cuprinde dispoziţia de aprobare a ordonanţei, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La titlul ordonanţei, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La art.1 din ordonanţă, dacă aveţi obiecţiuni? El cuprinde dispoziţia de ratificare a Addendumului. Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La art.2, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Parcurgând textul proiectului de lege şi al ordonanţei, urmează să supunem proiectul de lege votului final al dumneavoastră, amintindu-vă că este vorba de o lege cu caracter ordinar, fiind aplicabile dispoziţiile art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem la următorul proiect: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.49/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

Vă rog să urmăriţi, în paralel, raportul de înlocuire din 15.10, în paralel cu proiectul de lege şi ordonanţa.

La titlul proiectului de lege, comisia nu a avut amendamente.

Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni? Nu.

Adoptat în unanimitate.

La textul articolului unic, vă rog să urmăriţi raportul, amendamentul nr.1 care adaugă, practic, articolului unic sintagma "cu următoarele modificări".

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La amendamentul 2, comisia propune introducerea, în legea de aprobare, a unui punct 1, pe care îl aveţi inserat la pag.1 şi 2.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 2? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La amendamentul 3, comisia propune să se introducă, în legea de aprobare, un text nou, ca punct 2. Urmăriţi, vă rog, amendamentul 3.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 3? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Urmăriţi, în continuare, amendamentul 4, prin care comisia ne propune introducerea unui punct 3.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 4? Nu aveţi.

Adoptat în unanimitate.

La amendamentul 5, comisia ne propune un punct 4, care să fie introdus în legea de aprobare, ca text nou.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 5? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La amendamentul 6, comisia ne propune un text nou, numerotat 5.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 6? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La amendamentul 7 de la pag.4, comisia ne propune, în legea de aprobare, un punct 6, al cărui conţinut îl găsiţi, repet, la pag.4.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 7? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

În continuare, comisia ne mai propune, tot în legea de aprobare, un alt text nou, numerotat 7, pe care îl găsiţi ca amendament 8, pag.4-5.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 8? Nu aveţi...

Deci amendamentul 8 de la pag.4, prin care comisia ne propune un text nou, numerotat 7.

Dacă aveţi obiecţiuni la acest text? Urmăriţi raportul de înlocuire. Nu aveţi.

Adoptat în unanimitate.

Amendamentul 9. Urmăriţi, la pag.5: comisia ne propune un punct 8, deci ca punct nou, care vizează modificarea punctului 6, art.37. (Discută cu doamna deputat Liana Naum)

Stimaţi colegi,

Vă rog să-i permiteţi... Nu s-a observat din sală, la punctul 4, cel cu privire la art.20 din lege, existau obiecţiuni.

Poftiţi, doamnă deputat.

Doamna Liana-Elena Naum:

Mulţumesc.

La art.20, se introduce lit.e), cu următorul cuprins: "Activitatea desfăşurată pe platformele petroliere marine, conform ordonanţei de urgenţă".

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna preşedinte Dobrescu.

Poftiţi.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Acest amendament pe care l-a propus distinsa colegă se referă la introducerea platformelor maritime în grupa condiţiilor de muncă speciale.

În momentul în care, şi trebuie să recunoaştem că aceasta a fost şi propunerea ordonanţei, în momentul în care comisia a judecat această introducere, faţă de Legea nr.19, de suplimentare a condiţiilor unei categorii de condiţii speciale, faţă de Legea nr.19, nu a judecat-o doar pe aceasta, ci în paralel cu alte 20 de propuneri venite din multe alte domenii de activitate.

Având în vedere că vârsta reală de pensionare, nu cea conform legii, vârsta reală din sistemul asigurărilor de pensii sociale de stat este de 53 de ani la bărbaţi şi 51 de ani la femei, ceea ce înseamnă de departe vârsta de pensionare cea mai mică din Europa, noi am spus că nu putem modifica spiritul reformei sistemului de pensii, spiritul Legii nr.19, şi să revenim la o vârstă atât de mică de pensionare, acceptând încadrarea cât mai plenară, cât mai largă a grupelor speciale de muncă.

Datorită celor peste 1 milion de muncitori, din 1990 până în anul 2000, care au funcţionat încadraţi în grupe speciale şi condiţii deosebite de muncă, în grupele 1, 2 şi 3, cum le cunoaştem, s-a ajuns ca, în momentul de faţă, sistemul să fie absolut dezechilibrat, să nu mai facă faţă decât cu subvenţii enorm de mari de la stat, subvenţii pe care nici măcar statele dezvoltate, puternice, bogate din Europa nu şi le pot permite. De aceea comisia a judecat că nu poate accepta grupe suplimentare în această categorie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai doreşte cineva să intervină?

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Ştefan Giuglea:

Ştefan Giuglea, PSD.

Pentru că au apărut o serie de probleme privind criteriile de acordare a pensiilor pentru condiţii speciale de muncă, propun returnarea proiectului de lege la comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea iniţiatorului, rog să se pronunţe domnul ministru.

Domnul Petre Ciotloş:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Numele meu este Petre Ciotloş, sunt preşedintele Casei Naţionale de Pensii şi secretar de stat în Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.

Aşa cum distinsa doamnă deputat a menţionat, această referire la platformele marine a fost introdusă chiar în corpul ordonanţei, dar, în timpul discuţiilor, aşa cum spunea doamna deputat Smaranda Dobrescu, au apărut şi alte cereri. Ca urmare, vreau să reamintesc plenului că există un amendament propus în comisie care stipulează că eventualele alte adăugiri de locuri de muncă în condiţii speciale să fie făcute prin lege, iar între timp Guvernul să fie abilitat să stabilească normele care să ducă la stabilirea unora sau altora din condiţiile speciale. Deci există şi acest amendament. Dacă aţi putea să luaţi în considerare şi acel amendament.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna deputat Afrăsinei.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Îmi cer scuze că am solicitat intervenţia după domnul ministru, reprezentant al Guvernului, dar este firesc. Aici este o problemă, o chestiune care ţine cont foarte mult de părerea iniţială a Guvernului, prin faptul că ordonanţa iniţială prevede anumite categorii care au fost luate în dezbaterea comisiei.

Înţeleg că în comisie s-au făcut mai multe solicitări, înţeleg că, într-adevăr, spiritul reformei, aşa cum spunea doamna deputat, modificat, dar înţeleg, în aceeaşi măsură că nu putem lăsa deoparte anumite categorii care ar putea avea o încadrare chiar mai bună, în anumite condiţii, care se încadrează la condiţii mai dificile de muncă, faţă de alte categorii care deja sunt prevăzute prin legea iniţială.

Aşadar, domnule preşedinte, rog şi eu, de asemenea, colegii să fie de acord ca acest proiect de lege să fie retrimis la comisie, pentru o nouă analiză a colegilor noştri din comisie, desigur în spiritul unei decenţe care se impune pentru a nu fi incluse toate categoriile, deci toate solicitările, toate meseriile, categoriile profesionale care au solicitat încadrare în grupe de muncă prin care să aibă anumite facilităţi la anumite încadrări la pensionare.

Sunt categorii, aşa cum spunea şi doamna deputat Liana Naum, o categorie pe care dânsa a enunţat-o în propunerea pe care a făcut-o, de asemenea, mai pot adăuga, la aceasta, o categorie a suflătorilor în sticlă şi altele care, desigur, se justifică într-un fel. O analiză profundă, în comisie, este absolut necesară.

Aşadar, revin cu propunerea de a o retrimite, până, ştiu eu, săptămâna viitoare sau când va fi posibil, cât mai rapid, la o nouă dezbatere în plen.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna preşedinte Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Suntem de acord să rediscutăm aceste lucruri în comisie. Din păcate, nu ne vom bucura de prezenţa domnului ministru, care, încă o dată, şi-a reiterat părerea că raportul coincide exact cu situaţia de fapt a bugetului asigurărilor sociale de stat.

Rugămintea noastră este, domnule preşedinte, dacă se poate, ca, Comitetul ordinii de zi să o pună pe ordinea de zi, spre a fi discutată această revenire de raport din partea comisiei, lunea viitoare, întrucât raportul nostru are unele prevederi care au fost introduse în urma rezultatelor aplicării Legii nr.19 începând cu 1 aprilie, prevederi care sunt foarte urgente în momentul de faţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Având în vedere că propunerea de includere în grupele de muncă a platformelor petroliere marine presupune o nouă abordare, având implicaţii deosebite, şi aşa cum aţi reţinut, ar fi şi alte solicitări de includere, socotesc îndreptăţită, din punct de vedere al Regulamentului, cererea colegilor noştri şi o supun la vot.

Cine este pentru a se restitui raportul comisiei şi cu rugămintea de a cere Comitetului ordinii de zi reprogramarea luni? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

1 vot împotrivă? Nu.

Cu unanimitate, s-a decis restituirea proiectului la comisie, cu rugămintea pe care o adresăm comisiei de a întocmi cât se poate de repede raportul suplimentar, cu consultarea, desigur, a Ministerului Muncii.

Trecem la următorul punct de pe ordinea de zi: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.107/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

Rog pe doamna preşedinte Dobrescu să ne propună timpii de dezbatere, aflându-ne în procedură de urgenţă.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Comisia vă propune respingerea acestui proiect de ordonanţă de urgenţă a Guvernului, întrucât toate prevederile sale au fost preluate în corpul proiectului de Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr.49, acela pe care tocmai ne-am oprit ca să-l rediscutăm lunea viitoare.

Vă propunem respingerea Ordonanţei nr.107/2001, e adevărat că această respingere nu poate să meargă decât împreună cu propunerea de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.49.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi atunci propuneţi să amânăm?

Doamna Smaranda Dobrescu:

Da. Trebuie să meargă împreună, pentru că, rămânem fără text de lege.

Domnul Valer Dorneanu:

Bun.

Stimaţi colegi,

În condiţiile acestei situaţii, legarea soluţiei în cazul proiectului Ordonanţei de urgenţă nr.107/2001 de aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.49/2001, vă propun să amânăm dezbaterea şi soluţia pe care o să o dăm acestui proiect rămâne pentru luni, tot după Ordonanţa nr.49.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu unanimitate, s-a votat amânarea dezbaterii acestui proiect pentru şedinţa de luni.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.96/2001 privind controlul contribuţiilor de asigurări sociale şi soluţionarea contestaţiilor împotriva măsurilor dispuse prin actele de control întocmite de organele de control ale Casei Naţionale de Pensii şi alte Drepturi de Asigurări Sociale şi ale caselor teritoriale de pensii – procedură de urgenţă.

Rog pe doamna preşedinte Smaranda Dobrescu să ne propună timpii de dezbatere.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă propunem 10 minute total discuţii, cu 1 minut luări de poziţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu această repartizare a timpilor de dezbatere? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului.

Sunt cumva intervenţii prealabile? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea proiectului. Urmăriţi, vă rog, în paralel, raportul Comisiei de muncă şi proiectul de lege şi ordonanţa de urgenţă

La titlul legii, comisia nu a avut obiecţiuni.

Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La textul articolului unic, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La punctul 1 din proiectul de lege, cel cu privire la art.3, comisia nu a avut obiecţiuni, nici Senatul nu a avut.

Dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La punctul 2 din raportul comisiei, cel cu privire la art.4, vă rog să urmăriţi amendamentul 1.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 1? Nu aveţi.

Votat în unanimitate şi în consecinţă, art.4 va avea formularea rezultată din votul dumneavoastră.

Treceţi în continuare vă rog la textul ordonanţei de urgenţă. La titlul ordonanţei de urgenţă, comisia nu a avut obiecţiuni, dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La art.1, 2, 3 din cap.I dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Votate în unanimitate.

La cap.II, titlul dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate.

La art.4 şi 5 dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votate în unanimitate.

La art.6, vă rog să urmăriţi amendamentul 2 de la pag.3. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 2? Nu aveţi. Votat în unanimitate şi în consecinţă, art.6 va avea alcătuirea rezultată din votarea amendamentului 2.

Art.7, 8, 9 şi 10 din ordonanţă dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nu aveţi. Votate în unanimitate.

Cap.III dacă aveţi obiecţiuni? La titlu? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.11, 12, 13, 14,15 dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votate în unanimitate.

Titlul cap.IV dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.16 din ordonanţă dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate.

La art.17, vă rog să urmăriţi amendamentul 3, pag.4. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 3? Nu aveţi.

Votat în unanimitate, în consecinţă, noua alcătuire a art.17.

Art.18 şi 19 dacă aveţi obiecţiuni, comisia nu a avut amendamente, nici dumneavoastră.

Votate în unanimitate.

Titlul cap.V dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Art.20, 21, 22, 23, 24 dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votate în unanimitate.

Titlul cap.VI dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La art.25, vă rog să urmăriţi amendamentul 4 care se referă la alin.6, dar vă întreb dacă la art.25, alin.1, 2, 3, 4, 5 asupra cărora comisia nu a făcut propuneri, dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votate în unanimitate.

La alin.6, deci, vă întreb dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 4? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate şi în consecinţă, alin.6 va avea alcătuirea rezultată din amendamentul 4.

Art.26 dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Titlul cap.VII dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Art.27, 28, 29, 30, 31 dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nu aveţi. Votate în unanimitate.

Art.32, 33, 34, 35, 36 dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votate în unanimitate.

Titlul cap.VIII dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Art.37, 38 dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votate în unanimitate.

Parcurgând textul proiectului de lege şi al ordonanţei de urgenţă, urmează să supunem proiectul de lege votului final. Reamintesc că este vorba de o lege cu caracter ordinar pentru care sunt suficiente voturile majorităţii simple.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abţineri?

Votat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.96/2001 în unanimitate.

Stimaţi colegi,

Începem..., mai sunt 10 minute, dar să începem dezbaterea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.70/2001 pentru modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare. Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritorului şi echilibru ecologic este aici? Poftiţi. Vă rog să propuneţi, domnule coleg, timpii de dezbatere, pentru că ne aflăm în procedură de urgenţă.

Domnul Kovács Csaba Tiberiu:

Domnule preşedinte, noi propunem 20 de minute per total şi nu mai mult de 2 minute de intervenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu aceste propuneri de defalcare a timpilor de dezbateri?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Aţi propus 20 de minute, dar se poate prelungi, deci, 10 minute acuma până la sfârşitul ... (Domnul deputat Anghel Stanciu obiectează.)

Deci, se defalcă cele 10 minute care rămân pentru şedinţa următoare.

Domnul Anghel Stanciu:

Procedură.

Domnul Valer Dorneanu:

Procedură?! Nu suntem în domeniul învăţământului. Poftiţi, domnule deputat. Există o problematică specifică şi în domeniul învăţământului, înţeleg.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Ca unul care v-am solicitat la un moment dat, cu Ordonanţa 206, să prelungim puţin programul peste orele 16.30 - 16.30 era atunci, acum este 18.00 - v-aş ruga să vedeţi în ce măsură putem noi, Camera, să schimbăm chiar în interiorul aceluiaşi program, fără să trecem peste prerogativele distinsului Comitet al ordinii de zi. Eu aş vota "pentru", deoarece, aşa cum spune colegul, sunt pe dinafară.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu aş vrea să vă las să persistaţi într-o mică eroare, stimate coleg. Deci, noi n-am votat acuma prelungirea programului, că nu puteam.

Domnul Anghel Stanciu:

Nu, domnule preşedinte. Dacă am înţeles bine, în cadrul aceluiaşi program, să glisăm 10 minute din...

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, nu, nu. Ceea ce am hotărât aici, începem dezbaterea, continuăm 10 minute până la terminarea programului fixat şi ce rămâne, reprogramăm în şedinţa următoare şi în continuare, potrivit programului aprobat de Comitetul ordinii de zi, trecem la interpelări şi... Deci, suntem în altă situaţie decât cea la care faceţi dumneavoastră referire.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte, dacă este aşa, sunt de acord cu dumneavoastră, pentru că nu aş îndrăzni să permit Comitetului ordinii de zi să vă apostrofeze că nu i-aţi respectat decizia. Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc pentru grija ce mi-o purtaţi. Domnul Ráduly are altă problemă de procedură. Aceasta intră în cele 10 minute, să ştiţi.

Domnul Ráduly Róbert Kálman:

Mulţumesc, domnule preşedinte. Doar aş vrea să vă informez domnule preşedinte, stimaţi colegi, legat de un fapt şi anume că la acest proiect de lege am depus şi noi amendamente care, din păcate, nu au apărut în raport; vă pot prezenta domnule preşedinte, s-au înregistrat la comisie pe data de 26 septembrie 2001, iar raportul a fost întocmit pe 10 octombrie 2001, deci comisia ar fi avut timp să dezbată aceste amendamente, drept urmare, în conformitate cu prevederile alin.2 al art.101 care spune în felul următor: "În cursul dezbaterilor, deputaţii, Guvernul sau grupurile parlamentare pot pune în discuţie amendamentele respinse de comisia sesizată în fond sau amendamentele depuse la comisie...", textul curge în continuare, aş dori să pun în discuţie aceste amendamente, pentru că este regulamentar. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea comisiei, vă rog să vă pronunţaţi cu privire la situaţia de fapt, când s-au depus amendamentele.

Domnul Kovács Csaba Tiberiu:

Domnule preşedinte, s-a discutat acest proiect de lege în comisie în data de 10 octombrie 2001, împreună cu reprezentanţii Oficiului Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie. Într-adevăr, amendamentele au fost depuse, au fost discutate, au fost respinse. Din câte am înţeles, mai mulţi colegi din comisie au invocat faptul că au avut amendamente respinse. În raport, din păcate, nu apare decât un singur amendament respins, însă toate amendamentele au fost luate în discuţie şi toate amendamentele care nu apar la cele "acceptate", au fost respinse în comisie, mai ales că apare un aspect destul de pronunţat tehnic şi practic s-a mers mult pe ceea ce susţineau reprezentanţii Oficiului Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie, însă, în mod evident, din raport, la partea din "amendamente respinse" au fost unele omise. Deci, rămâne la latitudinea plenului, că de fapt acolo unde se ajunge la un amendament respins, noi nu contestăm că există, dar acel amendament respins să fie susţinut în faţa plenului şi supus votului.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Poftiţi! Faceţi parte din Comisia... (se adresează domnului deputat Anghel Stanciu.)

De asta a mers învăţământul aşa de bine atunci, că eraţi la altă comisie. Poftiţi!

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte, vreau să vă declar că sunt întru totul de acord cu distinşii noştri colegi, deoarece regulamentul prevede că acele amendamente care nu au fost trecute în raport, din diferite motive, chiar omisiune, să poată fi susţinute în plen. Chestiunea care se pune însă este dacă acele amendamente se găsesc înregistrate la sediul comisiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Au confirmat că au fost.

Domnul Anghel Stanciu:

Deci, noi n-am putea acum, de facto să acceptăm până nu vin cu ele, cu număr de înregistrare ş.a.m.d., pentru că este posibil ca, intenţionat, cineva să le fi rătăcit şi să fie, doamne fereşte! acuzat un distins membru PRM, deoarece avem şi noi un vicepreşedinte acolo.

Deci, noi zicem şi propunem să se amâne discuţia de acuma, pentru că şi aşa mai sunt două minute şi să prezinte dânşii lista cu amendamentele, cu număr de înregistrare, spre a le da posibilitatea democratic să se exprime şi să - de ce să nu o spunem – să îi determine pe colegi să voteze.

Domnul Valer Dorneanu:

A trecut minutul care a fost aprobat de plen pentru fiecare intervenţie.

Domnul Anghel Stanciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte. Deci, rămânem cu acea precizare că nu are sens, în grabă, să scăpăm vreun amendament pe jos.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Nu avem decât să ne supunem regulamentului şi să constatăm că au fost, într-adevăr, depuse aşa cum confirmă comisia, amendamente, şi când va veni rândul acelor texte asupra cărora au fost formulate amendamente respinse, ele vor putea fi susţinute în plen, pentru că aşa decide regulamentul nostru.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Întâi asupra titlului dacă aveţi observaţii? Comisia nu a avut.

titlul se aprobă.

În continuare la articolul unic, vă rog să constataţi că există un amendament şi pentru că probabil el va presupune discuţii, vă propun să ne oprim aici, dar, oricum, am început dezbaterea legii.

Vreau să-mi permiteţi să vă anunţ, pentru că nu mai avem şedinte, faptul că un proiect de lege care a fost adoptat, de fapt raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.124/1998, a fost pregătit şi se află depus la secretarul general al Camerei pentru ca, în conformitate cu art.17, alin.2 şi 3 din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dumneavoastră să vă exercitaţi dreptul de a contesta acest proiect la Curtea Constituţională.

Cu aceasta trecem la partea a doua a ordinii de zi de astăzi: răspunsul la interpelările şi întrebările care au fost adresate Executivului.

V-aş ruga, înainte de a începe această parte a ordinii noastre de zi, să vă reamintesc necesitatea de a respecta procedura interpelărilor şi întrebărilor potrivit regulamentului, pentru că, în mod repetat, colegii noştri nu o respectă, punând în aceeaşi întrebare câte 5 întrebări, unele adresate unui minister, altele altor ministere, astfel încât nu numai că nu se respectă regulamentul, dar punem şi Guvernul într-o situaţie foarte delicată dacă nu chiar imposibilă, până la termenul prevăzut de regulament, nu se pot aduna în cadrul unui singur răspuns, răspunsurile de la 4 sau 5 ministere. Deci, vă rugăm să vă limitaţi întrebarea efectiv la o singură întrebare, nu la un şir de întrebări, o întrebare să fie adresată unui singur minister.

Cu aceste precizări, trecem întâi la interpelări. Prima a fost adresată domnului Tudor Florescu de către domnul deputat Nicu Cojocaru. Dacă domnul deputat Nicu Cojocaru este în sală? Da. Aveţi cuvântul să vă susţineţi sintetic interpelarea.

Domnul Nicu Cojocaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mă adresez domnului prim-ministru Adrian Năstase. Prin anularea cursei aeriene Arad-Stuttgart, judeţul Arad pierde peste 100 de milioane de mărci germane. Începând cu 1 noiembrie 2001, Ministerul Transporturilor a hotărât: cursa aeriană Arad-Stuttgart se suspendă. Această cursă va fi preluată de Aeroportul Timişoara. În urma acestei hotărâri, potrivit unor calcule, judeţul Arad pierde peste 100 de milioane de mărci germane. Putem spune că anumite interese de la centru sunt pe cale de a distruge încet şi iremediabil economia judeţului Arad. Trebuie să amintim că majoritatea regiilor din judeţul Arad au fost furate şi date timişorenilor. dar să revenim la această cursă aeriană.

Recent, într-o conferinţă de presă, reprezentanţii Cercului Banatia, prin doamna Pompilia Ţiler, preşedinte şi secretarul Forumului germano-român din Berlin, au deplâns delăsarea Consiliului judeţean Arad, fapt ce va avea implicaţii deosebit de negative asupra cooperării judeţului Arad cu partenerii de afaceri din Germania. Cursa aeriană Arad-Stuttgart a fost înfiinţată datorită celor două instituţii, în plus, au reuşit să obţină reduceri la taxe aero-portuare pe aeroportul din Stuttgart. Mai mult, este de subliniat şi faptul că, atât Consiliul judeţean Arad, cât şi TAROM nu au făcut reclamă, iar nemţii, pe banii lor, pe cheltuiala lor, au susţinut înfiinţarea acestei curse şi prin reclama necesară. Acum, la nici 3 ani, se pierde cursa în favoarea Timişoarei.

Iată ce ne spune preşedinta Cercului cultural Banatia din Berlin: "Cu ce suntem noi vinovaţi, cei peste 8.000 de etnici germani din judeţul Arad? Putem să ne mutăm în alte judeţe unde suntem respectaţi de aleşii locali sau chiar să emigrăm în Germania. Dar dacă am hotărât să rămânem aici, vă rog să respectaţi şi să ne ajutaţi în această problemă de rezolvat, în special de a rămâne cursa la Arad şi nu la Timişoara". Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc domnule coleg, dar vreau să rog insistent pe ceilalţi colegi care dezvoltă interpelări, să aibă în vedere ceea ce am spus: o interpelare se dezvoltă succint, în două minute. Dacă fiecare ne prezentăm interpelarea compusă cu asiduitate şi cu extensie, nu îi mai lăsăm pe ceilalţi colegi de ai noştri să îşi prezinte şi ei la rându-i.

Aveţi cuvântul, domnule Tudor Florescu.

Domnul Tudor Florescu:

Vă mulţumesc domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat, decizia Companiei TAROM de a suspenda escala Arad la zborul către Stuttgart are la bază, în primul rând, rezultatele obţinute din operarea acestei curse în ultimii 3 ani. De asemenea, studiile de piaţă efectuate de către TAROM demonstrează că, în comparaţie cu Arad, Timişoara este evidenţiată ca un punct mult mai important în ceea ce priveşte traficul potenţial de pasageri. Această decizie are în vedere şi perspectiva în care compania TAROM doreşte să dezvolte un al doilea "hub" în România, şi anume la Timişoara.

În concluzie, precizăm că decizia de mutare a escalei intermediare, repet, calea intermediară de la Arad la Timişoara are la bază motive de ordin pur economic şi chiar mai mult, se doreşte creşterea numărului de frecvenţe spre Stuttgart. În aceste considerente, considerăm că nu se aduc prejudicii legăturilor de afaceri româno-germane, ci dimpotrivă, prin dezvoltarea produselor oferite în zonă se poate spune că se încurajează schimburile dintre cele două ţări. Mediul concurenţial internaţional în care Compania TAROM evoluează în prezent, cu atât mai mult în urma tragicelor evenimente care au avut loc în Statele Unite la 11 septembrie 2001, face ca, criteriile de ordin economic să fie prioritare în stabilirea reţelei de rute a unei companii aeriene, iar TAROM face eforturi deosebite pentru eficientizarea operării sale.

Cu deosebită consideraţie primiţi răspunsul nostru. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Doriţi să faceţi vreun comentariu? Vă reamintesc rugămintea ce am făcut-o, ca să nu se spună...

Domnul Nicu Cojocaru:

30 de secunde. Total nemulţumit de răspunsul respectiv. Mai mult, cred că Aradul va pierde în continuare şi alte regii şi datorită modului în care am fost înţeleşi şi s-a rezolvat această problemă, efectiv îmi este şi ruşine să răspund alegătorilor din judeţul Arad. Nu ştiu dacă domnul care a dat acest răspuns ştie că centrul de dirijare a zborurilor din România este la Arad şi nu la Timişoara.

Domnul Valer Dorneanu:

În privinţa următoarei interpelări, domnul deputat Nicolae Enescu a cerut în scris. Întreb, domnule ministru, a sosit domnul Gheorghe Sin? Pentru domnul Damian Brudaşca, amânăm puţin răspunsul. Pentru domnul Adrian Mărăcineanu, domnul Sorin Aurel Encuţescu. Staţi puţin!

Domnule Mărăcineanu, doriţi să dezvoltaţi puţin interpelarea dumneavoastră? Vă rog.

Domnul Adrian Mărăcineanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al apărării naţionale.

În conformitate cu prevederile art.31, alin.1 din Legea nr.138/1999, la trecerea în rezervă sau direct în retragere cu drept la pensie, cadrele militare au drept la un ajutor neimpozabil în raport cu solda lunară brută avută. De asemenea, Legea nr.37/2001 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.7/1998 prevede că personalul militar şi civil disponibilizat în perioada de restructurare a armatei beneficiază de plăţi compensatorii în termen de cel mult 60 de zile de la data trecerii în rezervă, respectiv a desfacerii contractului de muncă. Există însă numeroase semnale că prevederile acestei legi nu au fost respectate de către organele competente, în sensul că sunt restricţii mari în acordarea drepturilor mai sus menţionate.

Solicităm Ministerului Apărării Naţionale să explice cauza acestor întârzieri la plata ajutoarelor şi plăţile compensatorii, cât şi să găsească soluţii pentru remedierea acestei situaţii. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Sorin Aurel Encuţescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La interpelarea adresată de domnul deputat Adrian Mărăcineanu referitor la cauzele întârzierii la plata ajutoarelor şi a plăţilor compensatorii, doresc să vă informez următoarele.

Pentru anul 2001 a fost prevăzută o reducere a efectivelor forţelor armate cu 4000 de ofiţeri şi 416 maiştri militari şi subofiţeri. Pentru realizarea acestui obiectiv inclus în programul-cadru privind continuarea procesului de restructurare şi modernizare a armatei române în anul 2001, la Legea bugetului de stat pe anul 2001 au fost prevăzute sumele necesare acordării ajutoarelor şi plăţilor compensatorii pentru cele 4416 cadre militare care urmau să părăsească sistemul. Ca urmare a intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.90/2001 privind modificarea statului cadrelor militare, până la sfârşitul lunii iulie a.c. au fost disponibilizate peste 5.000 de cadre militare care au luat la cunoştinţă, sub semnătură, pe rapoartele de trecere în rezervă că sumele necesare plăţii drepturilor băneşti cuvenite vor fi asigurate în limita creditelor deschise lunar de Ministerul Finanţelor Publice cu această destinaţie. S-a intervenit în mod repetat la Ministerul Finanţelor Publice cu cereri suplimentare pentru asigurarea fondurilor necesare achitării drepturilor restante.

Ca urmare, în cursul lunii octombrie, s-au achitat în totalitate plăţile compensatorii şi în proporţie de 80% ajutoarele cuvenite personalului cu drept de pensie, precum şi pentru cel disponibilizat.

În cursul lunii noiembrie vor fi achitate integral ajutoarele tuturor cadrelor militare în termenul stabilit de 60 de zile de la data trecerii lor în rezervă. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doriţi să faceţi un comentariu? Da. Bun.

În continuare, pentru domnul deputat Emil Boc, tot domnul Sorin Aurel Encuţescu.

Domnule Boc, doriţi să dezvoltaţi? Poftiţi.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Ioan Mircea Paşcu şi vizează numirea domnului general de brigadă Florian Caba în funcţie de locţiitor al comandantului Corpului 4 armată mareşal Constantin Prezan. Este a doua interpelare pe această temă.

În prima interpelare am solicitat ministrului Ioan Mircea Paşcu să revoce ordinul de numire a generalului Caba, întrucât domnul general de brigadă se face vinovat, în calitate de şef al secţiei de pregătire a luptei, că a coordonat în Cluj represiunea care a avut drept urmare mai mulţi morţi şi răniţi în municipiul Cluj-Napoca. Mi s-a răspuns la acea interpelare, prin domnul Sorin Encuţescu, că domnul general Florian Caba este în regulă, neexistând nici un fel de dosar penal la adresa domniei sale şi în consecinţă, nu se impune nici un fel de măsură. Faţă de această situaţie, am solicitat Secţiei Parchetelor militare de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie să ne precizeze dacă există sau nu un dosar penal şi o începere a urmăririi penale în legătură cu domnul general Caba.

Recent, Secţia Parchetelor Militare de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie a menţionat expres faptul că generalul de brigadă Caba Florian este cercetat penal în dosarul nr.40/1998 în legătură cu evenimentele ce au avut loc în luna decembrie 1989 în municipiul Cluj-Napoca şi potrivit legislaţiei militare în vigoare, atunci când un înalt ofiţer este pus sub urmărire penală, se dispune măsura punerii lui la dispoziţia Ministerului Apărării Naţionale.

În consecinţă, domnule ministru, vă rog să precizaţi cine se face vinovat de această dezinformare a opiniei publice în sensul că nu ar exista un dosar penal, când toate datele confirmă că există acest dosar. Ce măsuri preconizaţi să luaţi în legătură cu numirea domnului general în funcţia de locţiitor al comandantului Corpului 4 Armată şi cine sunt persoanele care au făcut propunerea de numire a generalului Caba în funcţia amintită?

Şi, în funcţie de răspuns, ne rezervăm dreptul de a face şi alte comentarii.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule ministru.

Domnul Sorin Aurel Encuţescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Generalul de brigadă Florian Caba, în perioada 1 martie 1994 – 1 august 2000, a îndeplinit funcţia de comandant al Corpului 7 Armată Dej, gradul funcţiei fiind de cel de general-locotenent cu trei stele.

Acesta a fost numit în funcţie de către domnul general Nicolae Spiroiu, pe atunci ministrul apărării naţionale, şi menţinut la conducerea Corpului 7 Armată de către miniştrii care au urmat, printre care putem să enumerăm şi pe domnii Victor Babiuc şi Sorin Frunzăverde.

Începând cu data de 1 august 2000, ca urmare a procesului de restructurare a armatei, Corpul 7 Armată s-a transformat în Comandamentul 7 Operaţional, în care generalul de brigadă Florian Caba a fost numit comandant, cu funcţie inferioară celei avute anterior, respectiv de general cu două stele.

Funcţia în care a fost numit recent generalul Caba este de locţiitor al comandantului Corpului 4 Armată Cluj şi gradul acestuia este, de asemenea, de general cu două stele, ceea ce, practic, nu constituie o promovare, ci doar o mutare dintr-o garnizoană în alta.

Candidatura la actuala funcţie a fost analizată în comisia de selecţie a Ministerului Apărării Naţionale pentru funcţiile de general la data de 24 iulie 2001.

În răspunsul la interpelarea anterioară, având acelaşi subiect, s-a menţionat că actuala conducere a Ministerului Apărării Naţionale nu a fost înştiinţată de faptul că s-a dispus începerea urmăririi penale în cazul domnului general de brigadă Florian Caba.

Ulterior prezentării răspunsului, Secţia parchetelor militare din Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie a comunicat că domnul general de brigadă Florian Caba este urmărit penal.

Statul Major General al întreprins deja măsurile necesare prevăzute de lege în acest gen de situaţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Următoarea interpelare.

(Domnul deputat Emil Boc se îndreaptă spre tribună, solicitând a i se da cuvântul.)

Înainte de a solicita cuvântul, domnule coleg, vă rog să citiţi art.167; doar în cazul interpelărilor adresate primului-ministru se fac comentarii la răspuns; la cele adresate miniştrilor, nu se fac comentarii. Vă rog să luaţi regulamentul şi să-l citiţi.

Domnul Emil Boc (din sală):

Nu există o asemenea …

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, vă rog, tocmai pentru că se fac numeroase încălcări ale regulamentului, la începutul dezbaterilor v-am invitat clar la regulament.

Domnul Emil Boc (din sală):

Daţi-mi voie pe procedură, atunci! Procedură.

Domnul Valer Dorneanu:

Procedură la interpelări nu există.

Domnul Emil Boc (din sală):

Domnule preşedinte, este vorba de chestiuni de procedură legate de procedura interpelării.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte,

Dacă căutaţi acul în carul cu fân, atunci, vă rog să mi-l prezentaţi pe domnul ministru Mircea Paşcu, aici prezent, care trebuia să răspundă la această interpelare. Acolo se spune că vine ministrul şi primul-ministru să răspundă interpelărilor, şi nu secretarul de stat.

Dacă dumneavoastră mi-l prezentaţi pe domnul Mircea Paşcu în această sală, atunci şi eu sunt de acord cu părerea dumneavoastră. Şi vă rog să nu obstrucţionaţi acest proces democratic. Şi aşa nu v-aţi respectat promisiunea cu privire la mutarea perioadei dedicate întrebărilor şi interpelărilor la o oră rezonabilă; şi aşa am obstrucţionat încă de multă vreme acest proces. Aşa că, vă rog să nu vă formalizaţi atunci când este vorba de o procedură parlamentară şi să daţi dreptul opoziţiei de a se exprima.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, nu mai cred că este cazul să dramatizăm situaţiile, să extrapolăm lucrurile şi să trecem direct la critici, la faptul că nu vă lăsăm să vă exprimaţi.

De câte ori este în imposibilitate primul-ministru sau ministrul respectiv să vină să răspundă unei chestiuni în faţa Parlamentului, nu este o practică, în toată lumea respectată, de a veni locţiitorii acestora? Sau delegaţii lor?

Poftiţi.

Domnul Emil Boc:

Chiar aceasta este esenţa practicii parlamentare: ca, o dată pe săptămână, primul-ministru, o dată pe lună cel puţin, să vină în faţa Parlamentului şi să răspundă la întrebările şi interpelările adresate. La fel şi miniştrii au obligaţia să se prezinte în faţa Parlamentului, pentru a da răspuns la solicitările Parlamentului. Aceasta este esenţa funcţiei de control a Parlamentului.

Domnul Encuţescu vine, citeşte un comunicat pe care l-a citit şi acum două săptămâni, fără a-şi putea asuma o responsabilitate. Noi cerem prezenţa ministrului aici, nu a secretarului de stat. Alta este forţa, alta este puterea unui ministru, decât a unui secretar de stat, fără a-i ignora competenţa domnului Encuţescu. Nu am nimic, personal, cu dânsul.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate domnule coleg, toate activităţile parlamentare – şi cele de dezbateri, şi cele de interpelări, de control – se desfăşoară după un regulament. Regulamentul acela mă obligă pe mine, ca preşedinte, să chem pe toţi cei care vorbesc la obiect. Aici nu era vorba de prezenţa primului-ministru. Era vorba de o interpelare pe care dumneavoastră aţi adresat-o ministrului apărării naţionale, da? Ministrul n-a putut să vină şi a trimis un delegat.

Domnul Emil Boc:

Păi, dacă regulamentul spune că ministrul trebuie să fie prezent …

Domnul Valer Dorneanu:

Să ne cantonăm la această discuţie cu privire la interpelarea dumneavoastră, nu la alte reflecţii cu privire la prezenţa primului-ministru o dată la o lună …

Domnul Emil Boc:

Atunci, vă rog să-mi daţi voie să adresez, în limita timpului de trei minute, aşa cum există în acest Parlament o cutumă, şi nu puteţi să spuneţi că nu este cutuma potrivit căreia, la o interpelare are dreptul acela care susţine la un răspuns şi la o contrareplică, să-mi daţi voie să-mi exercit acest drept. Atât am cerut.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule coleg, vă dau cuvântul, însă, îmi foarte rău că dumneavoastră, un distins jurist, vorbiţi împotriva regulamentului şi împotriva oricăror proceduri. Înţeleg dacă altcineva mi-ar face asemenea teorii, dar dumneavoastră, un distins profesor universitar, nu aveţi dreptul să vorbiţi pe lângă lege şi pe lângă regulament, să solicitaţi lucruri împotriva regulamentului şi împotriva legii. Dar, dacă solicitaţi, vă dau cuvântul.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte, vă reamintesc că la interpelarea care a avut loc înaintea mea, în urma răspunsului formulat de către un anumit minister, l-aţi invitat pe colegul meu … nu ştiu cine a fost, dacă are ceva de comentat şi dânsul a spus că nu mai are altceva decât să solicite un răspuns scris. Deci, judecaţi cu două unităţi.

Domnul Valer Dorneanu:

Acolo, întâmplător, …

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte, daţi-mi voie să termin. Vă rog să nu judecaţi aceeaşi situaţie cu două unităţi de măsură, ci să aplicaţi acelaşi standard, nu dublu standard, ca de obicei.

Domnul Valer Dorneanu:

Întâmplător, acolo era titlul adresat primului-ministru.

Domnul Emil Boc:

Este regulamentul, nici o întâmplare; nu este nici o întâmplare, este acelaşi regulament!

Domnul Valer Dorneanu:

Mă ascultaţi puţin?

Colegul dumneavoastră făcuse interpelarea adresată primului-ministru; că a venit în locul lui un ministru, asta este altceva.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte, eu puteam să adresez interpelarea primului-ministru, că tot nu vine. Şi eu puteam să fac primului-ministru această interpelare, dar ştiam că, oricum, nu vine. Dar, măcar, daţi-ne voie să ne exprimăm.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc.

Domnule Encuţescu, am cerut, în această interpelare, mai multe răspunsuri. Dumneavoastră n-aţi formulat nici un răspuns cu privire la problemele solicitate.

1. Cine se face vinovat de dezinformarea opiniei publice cu privire la cercetarea penală a generalului Florian Caba? Vreau un răspuns.

Să nu fi ştiut Ministerul Apărării Naţionale, până în 2001, că din 1998 există un dosar penal? Cine era competent să afle acest lucru? Trebuie să vină presa? Trebuie să vină un deputat şi să spună că este un dosar penal pe numele unui general?

2. Am cerut să menţionaţi cine sunt persoanele care au făcut propunerea de numire în funcţie a generalului Caba, şi nu am auzit nici un fel de răspuns la această întrebare. Şi această formulă de genul că s-au luat măsurile necesare, eu vreau să le aud aici, în plenul Parlamentului, şi nu la colţ de stradă, sau în alte foruri. Aici este tribuna Parlamentului, aici este locul unde trebuie să dezbatem aceste probleme.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule ministru.

Domnul Sorin Aurel Encuţescu:

Actuala conducere a Ministerului Apărării Naţionale este dispusă să ofere cele mai corecte informaţii în legătură cu acest caz. Noi nu avem a ne ascunde în legătură cu domnul general Caba, cu atât mai mult cu cât, după cum aţi înţeles, candidatura dânsului la această funcţie a fost analizată într-o comisie de selecţie. Este o comisie instituită în baza noului statut al cadrelor militare şi al ghidului carierei militare, deci se respectă proceduri legale. Iar dacă ar trebui cineva sancţionat, cred că ar trebui să vă informez că din anul 1998 s-a trimis la Ministerul Apărării Naţionale o sesizare în legătură cu inculparea sau cu urmărirea penală a domnului general Caba.

Deci, dacă trebuie căutaţi vinovaţii, trebuie căutaţi cei care erau la conducerea Ministerului Apărării Naţionale în anul 1998. Noi, când am venit la conducerea ministerului, când am cerut date pentru a vă formula răspunsul la interpelarea trecută, nimeni nu a ştiut. Secţia parchetelor militare s-a sesizat după ce, din presă, a văzut răspunsul pe care actuala conducere a Ministerului Apărării Naţionale a prezentat-o. Şi, dacă doriţi, orice răspuns la întrebare este formulat pe baza unei documentaţii pe care Direcţia de relaţii cu Parlamentul o primeşte de la celelalte structuri. Or, la data respectivă, noi nu ştiam despre această începere a urmăririi penale. Şi, de altfel, aţi văzut că am şi menţionat că dacă Ministerul Apărării Naţionale sau conducerea ministerului ar fi ştiut de acest lucru, încă de la început l-ar fi pus la dispoziţie. Şi, acum, sunt declanşate procedurile pentru punerea domnului general la dispoziţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Potrivit listei întocmite de secretariat, urmează interpelarea formulată de domnul Mircea Costache tot domnului ministru al apărării.

Domnul Mircea Costache este aici? Poftiţi.

Domnul Costache Mircea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aşa cum am precizat în şedinţa anterioară, doream nişte precizări în legătură cu eventuale măsuri, demersuri întreprinse de Ministerul Apărării Naţionale şi nu numai de Ministerul Apărării Naţionale, pentru a preveni adunări, manifestări, alte evenimente sărbătorite pe teritoriul României de către personalităţi din ţara vecin㠖 Ungaria.

Deci, am sintetizat şi am înaintat în scris obiectul interpelării, la care aştept un răspuns cât mai precis.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule ministru.

Domnul Sorin Aurel Encuţescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În legătură cu interpelarea adresată, doresc să vă informez următoarele.

Cu privire la vizita domnului Demeter Ervin, ministru fără portofoliu în Guvernul Ungariei, însărcinat cu supravegherea serviciilor secrete, efectuată în ţara noastră în perioada 5-6 octombrie 2001, menţionez că aceasta a fost o activitate cu caracter particular, nefiind inclusă în planul de relaţii militare bilaterale ale Ministerului Apărării Naţionale pe anul în curs şi nici stabilită în urma vreunei înţelegeri oficiale între cele două părţi.

Ministerul Apărării Naţionale nu a primit nici un fel de notificare sau cerere referitoare la această activitate. În perioada respectivă, prin intermediul ataşatului militar ungar de la Bucureşti, s-a primit numai o solicitare pentru acordarea sprijinului în vederea bunei desfăşurări a activităţilor comemorative organizate la Arad, la Monumentul celor 13 generali maghiari căzuri în Revoluţia de la 1848.

Vizita pe care demnitarul ungar a efectuat-o la Sovata nu a inclus în program nici o activitate în care să fie angrenat organismul militar iar, în zona respectivă, nu sunt amplasate obiective de interes militar, situaţie care nu justifica luarea unor măsuri specifice de monitorizare din partea structurilor specializate ale Ministerului Apărării Naţionale.

Referitor la Concernul Mall în România, firma ungară acţionează prin intermediul Societăţii Comerciale Mall România-Petrolium Prodax S.R.L., precum şi prin intermediul unor firme mici.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

În continuare, pentru Ministerul de Interne, domnul deputat Emil Boc.

Poftiţi.

Domnul Emil Boc:

Ca să preiau litera regulamentului, interpelările se adresează ministrului, domnule preşedinte, aşa cum mi-aţi solicitat mai înainte, şi trebuie să constat cu regret că şi de această dată o practică parlamentară este ignorată şi sfidată de către Guvernul României.

Este o interpelare adresată domnului ministru de interne, Ioan Rus, şi, când spun acest lucru, îl spun cu toată seriozitatea, întrucât problema pe care am sesizat-o este una care stă chiar în centrul recentelor preocupări ale domniei sale. La Cluj a afirmat sâmbătă că există un pericol de maghiarizare în Transilvania, că acest lucru nu trebuie să fie ocolit şi, în consecinţă, interpelarea mea se adresează exact acestei probleme.

Mă întreb: unde este domnul ministru de interne atunci când, potrivit prevederilor regulamentare, prevederilor legale, ar trebui să fie aici, şi nu doar la tribuna unui partid politic, să dea răspunsuri la problemele cu care se confruntă Ardealul?

Obiectul interpelării este foarte simplu. La târgul de la Negreni din luna octombrie 2001, din judeţul Cluj, s-au vândut, în văzul tuturor, steaguri cu stema Regatului maghiar şi hărţi ale Ungariei Mari, hărţi care includeau şi Ardealul.

Potrivit relatărilor celor prezenţi la târg, doi tineri au sosit în Negreni vineri noaptea, 12 octombrie, cu un Ford transit înmatriculat în Ungaria, iar a doua zi dimineaţă, sâmbătă, 13 octombrie, au început să vândă steagurile şi hărţile produse în ţara vecină. Amatorii puteau cumpăra hărţi la preţul de 100.000 lei şi steaguri la preţul de 150.000 lei.

Faţă de aceste acţiuni de propagandă antinaţională, antiromânească ce intră sub incidenţa legii – şi menţionez aici art.30, alin.7, din Constituţia României -, se pune întrebarea: de ce poliţiştii şi gardienii publici prezenţi la târg n-au întreprins nici un demers legal în vederea identificării făptuitorilor şi, eventual, confiscării materialelor antinaţionale?

Repet, aş fi dorit, cu toată sinceritatea, ca ministrul de interne, care are un anumit limbaj la Cluj, să fie prezent şi aici, pentru a da curs aceluiaşi tip de limbaj. Pentru că, pe de o parte, asistăm la o anumită formulă de prezentare a problemei naţionale la Bucureşti şi cu totul şi cu totul altceva se vorbeşte la Cluj de către partidul de guvernământ.

În consecinţă, deşi respect răspunsul oferit de către reprezentantul Ministerului de Interne, o să revin cu atâtea interpelări câte vor fi necesare până ministrul de interne va fi prezent aici.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule secretar de stat, vă rog să răspundeţi la această interpelare.

Domnul Toma Zaharia:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În legătură cu interpelarea distinsului deputat, domnul Emil Boc, fac următoarele precizări.

Pentru buna desfăşurare a activităţii la care s-a referit domnia sa şi pentru menţinerea ordinii în zonă, efective ale Poliţiei oraşului Huedin, ale birourilor şi posturilor de poliţie comunale din zonă, precum şi alte forţe, în speţă jandarmi, au acţionat în baza unui plan de măsuri aprobat de comanda Inspectoratului de Poliţie al judeţului Cluj pentru menţinerea ordinii în zonă.

Efectivele poliţiei de ordine publică care au acţionat în târgul din localitatea Negreni nu au constatat şi nu au raportat nici un aspect deosebit, de natura celor cuprinse în cursul interpelării.

Verificându-se o informaţie referitoare la faptul că o familie din comuna Ciucea, judeţul Cluj, a primit un geamantan în care se aflau mai multe cărţi din literatura universală, tipărite în limba maghiară, s-a constatat că, la terminarea târgului, doi tineri care vorbeau româneşte fără accentul unguresc şi care au afirmat că sunt din Cluj-Napoca, l-au rugat pe cetăţeanul în cauză să păstreze cărţile respective până în anul viitor când, poate, vor veni din nou la târg, iar, dacă nu, să le arunce în Râul Criş.

Din discuţiile purtate cu reporterii ziarului "Monitorul de Cluj", care au semnat articolele în cauză, rezultă faptul că nu deţin date despre persoane care au valorificat în târg astfel de bunuri şi nu pot nominaliza martori care să cunoască persoane ce au cumpărat, ori deţin, materiale cu caracter iredentist de felul celor menţionate în articolele din presă.

În plus, vreau să vă informez că nu există nici un fel de activitate de genul celei menţionate, în care organele de poliţie şi de jandarmerie să nu asigure măsuri speciale, îndeosebi de natura celor care fac obiectul prezentei interpelări.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Am creat precedentul, trebuie să-l urmăm.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu nu am întrebat şi nu am cerut să fie investigaţi reporterii "Monitorului de Cluj". Nu ei aveau datoria de a sesiza faptele petrecute acolo. Eu am întrebat: unde au fost forţele de ordine, unde au fost jandarmii, cei care aveau datoria, potrivit legii, să facă aceste sesizări?

Şi, dacă ministrul de interne nu crede acest lucru, domnul ministru nu crede acest lucru, o să încerc să-i fac rost de aceste steaguri şi hărţi ale României Mari vândute acolo. Poate, aşa, se vor convinge că, într-adevăr, acolo s-au petrecut aceste lucruri.

Este regretabil faptul că Ministerul de Interne, organismele de poliţie nu au luat cunoştinţă de asemenea incidente relatate în toată presa din Ardeal şi chiar în presa naţională şi noi venim aici şi spunem cu nonşalanţă că asemenea acte n-au existat.

Nu am pus nici o întrebare în legătură cu anumite cărţi de literatură universală. Nici nu m-au interesat. M-au interesat acele acte, m-au interesat acele produse, acele dovezi care au constituit şi constituie propaganda antinaţională.

Regret, dar o să persist în continuare pe baza documentelor pe care le voi prezenta în continuare cu un răspuns de altă natură.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Mircea Costache, tot pentru Ministerul de Interne.

Stimate domnule deputat, vreau să vă reamintesc că, potrivit regulamentului, se pot face de către o persoană cel mult două interpelări. De fapt una, două, cu aprobarea Biroului.

În consecinţă, în afară de aceasta, o să vă mai dau cuvântul după epuizarea interpelărilor, pentru ca toţi colegii să poată să-şi prezinte interpelarea.

Domnul Costache Mircea:

Prin urmare, domnule preşedinte, nu ne mai putem exprima nici părerea asupra calităţii răspunsului primit, şi nici măcar să mai adresăm unele întrebări. O să ajungem să vorbim în Parcul Izvor, până la urmă, pentru că aici nu se mai poate.

Domnul Valer Dorneanu:

Mă obligaţi să vă repet ceea ce am spus şi colegului nostru Boc.

Toţi trebuie să se exprime. Toate partidele trebuie să se exprime, nu numai un singur om.

Eu am fost, totuşi, înţelegător şi am spus că, dacă vom avea timp, după ce se vor exprima ceilalţi colegi, să-şi exprime şi ei dreptul de opinie, dreptul de a formula interpelări, pot să vă dau cuvântul şi la celelalte patru, care au mai rămas.

Domnul Costache Mircea:

Vă mulţumesc foarte mult pentru înţelegere. Nu am fixat eu termene. Pot să adresez câte interpelări doriţi şi mi se răspunde când se poate. Eu nu fixez limite de timp …

Domnul Valer Dorneanu:

Dar regulamentul acela pentru cine este făcut, stimate coleg? În care se spune că cel mult o interpelare? Pentru mine, sau pentru toţi?

Domnul Costache Mircea:

Cel mult o interpelare pe şedinţă.

Înseamnă că mi se pot repartiza interpelările formulate pentru a primi răspuns în mai multe şedinţe. Dar aştept răspuns la toate. Şi nu accept să fiu limitat din acest punct de vedere. Nu am auzit pe cineva că nu poate adresa interpelări, măcar atât, unei săli …

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu nu am auzit de cineva care nu vrea să respecte regulamentul, nu vă supăraţi.

Poftiţi.

Domnul Costache Mircea:

Vă rog să-mi spuneţi dacă în momentul acesta am dreptul de a prezenta o interpelare sau nu.

Domnul Valer Dorneanu:

V-am spus: poftiţi şi prezentaţi.

Domnul Costache Mircea:

Vă mulţumesc.

Interpelarea mea a fost adresată mai multor ministere: domnului ministru al finanţelor publice, domnului ministru al administraţiei publice şi domnului ministru de interne. Dumneavoastră aţi făcut referire doar la ministrul de interne.

Obiectul interpelării se referea la gestionarea dubioasă a finanţelor publice de către Executivul local al municipiului Buzău.

Aşa cum am precizat în şedinţa anterioară, solicit ministerelor amintite să facă lumină şi eventual să deschidă o anchetă în cazul ingineriei financiare instrumentate de primarul Constantin Boşcodeală şi viceprimarul Nicolae Frânculescu, aceştia cumpărând, pe banii municipalităţii, cu suma de 1,5 milioane de dolari, Centrala Electrotermică de încălzire a municipiului Buzău, printr-un credit efectuat la Banca Ţiriac în valoare de 25 de miliarde de lei, cu o dobândă negociată de 17 miliarde lei.

Facem acest demers către autorităţile centrale responsabile, deoarece, prin maniera dubioasă de gestionare a banilor publici de către Executivul local, a fost îndatorat statul şi, implicit, cetăţeanul, cu suma de 32 de miliarde lei. Centrala electrotermică a fost vândută odată cu Fabrica de zahăr din localitate, în 1998, în timpul primului mandat al sus-numiţilor către Firma austriacă Agrana Zucker şi cumpărată tot de la aceasta, doi ani mai târziu, la o sumă de trei ori mai mare decât a fost vândută.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule general, aveţi cuvântul să răspundeţi la această interpelare.

Domnul Toma Zaharia:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Răspunsul este foarte scurt.

La nivelul Inspectoratului General al Poliţiei, s-a constituit un colectiv de ofiţeri din cadrul Direcţiei pentru combaterea criminalităţii economico-financiare şi Direcţiei cercetări penale, care a început deja documentarea în vederea efectuării de cercetări pentru clarificarea situaţiei.

În cazul în care se vor descoperi aspecte de natură penală, vor fi solicitate organismele specializate ale statului, pentru efectuarea de verificări financiar-contabile.

La terminarea acestora, stimate domnule deputat, veţi primi un răspuns concludent.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Pentru că am creat deja un precedent de a admite intervenţii procedurale cu privire la procedura interpelărilor, a cerut cuvântul şi domnul secretar Borbély, care răspunde din partea Biroului de interpelări.

Domnul Borbély László:

Domnule preşedinte,

În timpul mandatului meu, între 1992 şi 1996, am fost unul dintre iniţiatorii acestor capitole. Şi eu cred că şi din partea noastră şi din partea Guvernului sunt unele probleme de respectare a regulamentului.

În primul rând, scrie regulamentul foarte clar că în şedinţa consacrată dezbaterii interpelărilor – deci nu când aţi depus interpelarea -, un grup parlamentar nu poate prezenta mai mult de o interpelare. Deci, un grup parlamentar, de exemplu PRM-ul, conform regulamentului, astăzi are dreptul la o singură interpelare. Dacă vreţi să modificăm regulamentul, putem să-l modificăm.

Deci, acesta este o problemă de regulament.

În al doilea rând, când se prezintă interpelarea, în timpul consacrat interpelărilor se dezvoltă interpelarea, răspunde reprezentantul Guvernului - şi numai un singur reprezentant din partea Guvernului -, nu trei ministere. Chiar dacă dumneavoastră trimiteţi la trei ministere, aşa cum este formulat regulamentul, trebuie să vină un singur reprezentant care să-l reprezinte pe primul-ministru.

Deci, aceasta este o problemă de fond şi care este în atenţia Guvernului şi a ministrului care răspunde de relaţia cu Parlamentul.

După ce se răspunde de către Guvern, de către reprezentantul Guvernului la interpelare, nu mai au loc discuţii la interpelări; au loc numai când ar trebui, într-adevăr (şi aici dau perfectă dreptate domnului deputat Boc) să vină din două în două săptămâni primul-ministru să răspundă la interpelări. Şi aceasta am introdus-o separat, pentru a decela ceea ce este foarte important şi se dă o interpelare, deci interpelarea se adresează primului-ministru, şi o interpelare adresată Guvernului, nemaivorbind de faptul că aceste interpelări trebuie să atingă probleme importante ale activităţii interne sau externe ale Guvernului. Restul merg la întrebări, unde fiecare deputat poate să pună întrebări în legătură cu activitatea sa în teritoriu sau alte probleme mai puţin importante.

Am vrut să fac această clarificare, pentru a ruga, evident, atât colegii noştri care pregătesc interpelările, cât şi reprezentanţii, de fapt ministrul care se ocupă cu relaţia cu Parlamentul, să încercăm să respectăm regulamentul votat de noi, de Camera Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Costache Mircea (din sală):

O să ne rugaţi să mai adresăm nişte interpelări şi nu o să mai aveţi cui.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi.

Tot procedură? Poftiţi.

Mă bucur că veniţi şi cu regulamentul.

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule preşedinte,

Vă rog să mă scuzaţi că intervin, dar referitor la ceea ce spune domnul secretar Borbély, aşa cum nici dumneavoastră n-aţi putut, din motive temeinice, - aţi fost în străinătate -, să conduceţi aceste şedinţe lunea seara, tot aşa şi domnul prim-ministru în săptămânile trecute a fost plecat din ţară.

Deci, este logic ca în această şedinţă de răspunsuri să se dea răspunsuri la mai multe interpelări, pentru că dânsul n-a putut să fie aici la momentul respectiv.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule coleg, aveţi perfectă dreptate, dar logica câteodată trebuie pusă de acord şi cu regulamentul.

Haideţi să lăsăm pe cei care au depus interpelări şi pe colegii din minister care au de răspuns să răspundă la întrebări, că altfel ocupăm timpul cu dezbateri procedurale.

Domnul Damian Brudaşca dacă este aici. Nu este. În consecinţă, cei care urmează să-i răspundă domnului deputat pot să plece. Pentru Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, Intreprinderile mici şi mijlocii şi Ministerul Finanţelor a avut domnul Damian Brudaşca, dar dacă nu aveţi şi la ceilalţi colegi...

În continuare, vă rog să-mi permiteţi să dau totuşi cuvântul celor care n-au putut până în prezent să se exprime. Să dăm astăzi, totuşi, în mod de excepţie, cuvântul şi la cei care au depus două sau trei interpelări.

Domnul Ludovic Mardari pentru Ministerul de Interne.

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu, de fapt, am două interpelări. Una care este adresată unui număr de 3 miniştri şi cea de-a doua este adresată domnului prim-ministru.

Dacă îmi permiteţi, domnule preşedinte, aş putea să le prezint rapid pe amândouă şi urmează să primesc după aceea răspunsurile.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi.

Domnul Ludovic Mardari:

Prima interpelare este adresată unui număr de 3 miniştri: al Justiţiei, al Sănătăţii şi Internelor.

În anul 1994, imobilul din Timişoara str.Tandafirilor nr.5 a fost solicitat de către proprietar care a chemat în Justiţie consiliul local, obţinând o sentinţă definitivă la Curtea de Apel. Imediat după ce a intrat în posesia imobilului, fostul proprietar l-a vândut. Cele 8 familii care locuiau în chirie, fără sprijinul Primăriei Timişoara, au înaintat un memoriu la procurorul general obţinând judecarea procesului la Curtea Supremă de Justiţie în anul 1997, instanţă care le-a admis recursul. Dosarul a fost trimis pentru rejudecare la Timişoara unde cumpărătorul a câştigat pe motiv că a fost de bună-credinţă. Din cele 8 familii care au locuit în chirie 7, au fost convinse de cumpărător să părăsească apartamentele. Pentru cea de-a opta, familia lui Dragoşin Veniţius, noul proprietar a deschis proces de evacuare, dar nu a mai aşteptat pronunţarea unei sentinţe definitive. Cu ajutorul a doi inspectori de la Direcţia de sănătate publică a judeţului Timiş, fără aviz de la parchet, a violat domiciliul în cauză evacuând bunurile familiei lui Dragoşin Veniţius şi depozitându-le într-un garaj. La sesizările lui Dragoşin Veniţius nu au întreprins nimic nici poliţia, nici parchetul şi nici direcţia de sănătate publică.

Vă rog să analizaţi acest caz de încălcare a legii şi neimplicare a instituţiilor statului.

Cea de-a doua interpelare este adresată domnului prim-ministru.

Domnule prim-ministru, prin această interpelare vă aduc la cunoştinţă că la Timişoara se pregăteşte o bombă socială care prin implicarea dumneavoastră ar putea fi dezamorsată. Este vorba de 188 de locatari care urmează a fi evacuaţi dintr-un bloc de locuinţe al Întreprinderii ILSA. Blocul de locuinţe în cauză reprezintă fostul cămin de nefamilişti al S.C.Industria lânii S.A. construit în anul 1973 pentru cazarea unor salariaţi. Dacă iniţial locatarii acestui imobil au avut statut de nefamilişti cu timpul şi-au întemeiat familii, au copii, au responsabilităţi pe care societatea este obligată să-i ajute să le îndeplinească. Pericolul rămânerii fără locuinţe a început să se întrevadă o dată cu declinul activităţii întreprinderii menţionate şi cu demararea procesului de privatizare al acesteia. Atât timp cât fostul Fond al Proprietăţii de Stat deţinea majoritatea acţiunilor, îngrijorarea locatarilor privind evacuarea lor era relativ redusă. Iată că Firma S.C.Grup Tender S.A. a reuşit realizarea majorării de capital social, prin aport de numerar, fiind în prezent acţionarul majoritar. Rezolvarea situaţiei disperate în care se află locatarii blocului ILSA ar putea avea loc prin două modalităţi:

1. Verificarea cu posibilităţile de care dispuneţi, a legalităţii măririi de capital social efectuată de firma S.C.Grup Tender SA. În cazul în care această mărire de capital social a fost ilegală, în mod firesc se va reveni la situaţia anterioară în care APAPS era acţionarul majoritar, existând astfel posibilitatea dezmembrării blocului de locuinţe de restul activelor ILSA şi vânzării acestuia persoanelor care locuiesc.

2. Dacă mărirea de capital social s-a făcut în mod legal, sugerez ca Guvernul să negocieze cu acţionarul majoritar S.C.Grup Tender S.A. şi să-i ofere altceva în schimb, astfel ca în final să se ajungă la aceeaşi modalitate de soluţionare a dramei sociale în care se află 188 de cetăţeni timişoreni, şi anume vânzarea către aceştia a imobilului în cauză. Menţionez că în eventualitatea evacuării locatarilor din blocul ILSA, Primăria Timişoara nu are soluţii, confruntându-se în prezent cu numeroase alte cazuri de solicitări a unor locuinţe sociale.

Sper că veţi acorda atenţia necesară acestei sesizări şi făcând abstracţie de faptul că provine de la un deputat aflat în Opoziţie, de la PRM. Exprim întreaga gratitudine şi rog respectuos ca răspunsul la interpelare să se comunice în scris şi oral.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Da. La prima interpelare o să vă răspundă domnul general Zaharia.

Domnul Toma Zaharia:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În legătură cu cazul amintit aici, vă informez că în 1994 imobilul menţionat a fost revendicat de fostul proprietar, a fost câştigat în instanţă, după care a fost vândut în 1995, conform unui contract de vânzare cumpărare, familiei Stancu Milivoi şi Cârpas Salatov.

Ca urmare a schimbării proprietarului, cei 8 locatari ai imobilului au acţionat în instanţă, la toate gradele de jurisdicţie, obţinând o hotărâre defavorabilă în sensul că s-a dat câştig cumpărătorului care e de bună credinţă.

În luna septembrie 1999 familia petentului Dragoşin Veniţius părăseşte imobilul, dar îşi lasă în apartament bunurile. Celelalte 7 familii au părăsit imobilul în urma înţelegerii cu noii proprietari.

La 25.07.2000 şi 28.07.2000 lucrători ai Direcţiei de sănătate publică ai judeţului Timiş - au procedat la efectuarea unui control la adresa imobilului, ocazie cu care au întocmit procese verbale de constatare a condiţiilor igienico-sanitare în care au recomandat dezinfecţia de urgenţă a spaţiului.

La data de 31.07.2000, aceiaşi funcţionari ai Direcţiei de sănătate publică a judeţului Timiş au încheiat un nou proces de constatare a condiţiilor igienico-sanitare prin care se constată că spaţiul în cauză a fost igienizat şi dezinfectat conform recomandărilor.

Familia ale cărei bunuri au fost evacuate a depus ulterior mai multe plîngeri la diferite instituţii, unele dintre acestea fiind înregistrate la Secţia 1 de Poliţie Timişoara sub nr.P.2329 din 14.11.2000. În acest sens s-au efectuat cercetări, acte premergătoare cercetării, iar la 16.01.2001 s-a propus soluţia de neîncepere a urmăririi penale, soluţie infirmată ulterior de parchet, dosarul fiind restituit cu unele îndrumări. S-au continuat cercetări în aşa fel încât la 25 iulie 2001, în urma unei analize la Parchet, s-a înaintat dosarul cu aceeaşi propunere de neîncepere a urmăririi penale. Fiind avute în vedere documentele de la dosar din care a rezultat că familia evacuată nu prezentase nici un act care să justifice locuirea în acel imobil. Ulterior, dosarul penal a fost restituit poliţiei cu indicaţii privind completarea cercetărilor.

La data de 1 octombrie 2001, cu ocazia controlului efectuat la nivelul Inspectoratului de Poliţie al judeţului Timiş pe linia dosarelor aflate în lucru, s-a analizat şi acest dosar, concluzia fiind aceeaşi şi anume de neîncepere a urmăririi penale. Soluţie despre care a fost informat şi petentul Dragoşin Veniţius. Acesta a revenit la 18 octombrie 2001 cu plângere la Poliţia Municipiului Timişoara susţinând în continuare ilegalitatea evacuării, fără să prezinte noi documente şi probe faţă de cele prezentate în plângerile anterioare. Această din urmă plângere, deci cea din 18 octombrie a fost înregistrată la nr.P.2330 din 18 octombrie, urmând a se efectua cercetări faţă de funcţionarii Direcţiei de sănătate publică Timiş sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu.

De asemenea, vă informez că veţi primi rezultatele cercetărilor, în momentul în care acestea vor fi confirmate de Parchetul Timişoara.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnul Ludovi Mardari:

Domnule preşedinte,

Nu sunt mulţumit de răspuns, eu mă aşteptam să se refere la faptul că s-a pătruns în domiciliul unui cetăţean fără aviz de la Parchet şi fără o sentinţă definitivă judecătorească. La acest aspect trebuia să se refere în special domnul secretar de stat şi n-a făcut-o.

Domnul Valer Dorneanu:

La următoarea interpelare a domnului Ludovic Mardari, domnul Iacob Zelenco.

V-aş ruga, dacă ştiţi, să vă referiţi şi la aspectul evacuării din bloc pentru a primi un singur răspuns.

Domnul Iacob Zelenco:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În urma verificării aspectelor semnalate, au fost constatate următoarele.

Pachetul de acţiuni de 62/89% al S.C.Industria lânii Timişoara a fost scos la vânzare de către Sucursala Timişoara a fostului Fond al Proprietăţii de Stat prin negociere directă, în conformitate cu normele legale în vigoare.

Privatizarea societăţii în cauză a eşuat datorită unor deficienţe de organizare a vânzării pachetului de acţiuni de către fosta sucursală teritorială FPS Timiş, a proceselor în instanţă ca urmare a acţiunii introduse de adjudecatarul pachetului de acţiuni, în persoana fizică Niculina Carasec, procese care, de regulă, sunt de lungă durată. Contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni nr.27 din 30 martie 2000 s-a încheiat ca urmare a unor sentinţe şi decizii ale instanţelor de judecată care au anulat Hotărârea nr.26 din 7 mai 2000 a Comisiei de analiză şi rezolvare a contestaţiilor şi reclamaţiilor privind vânzările de acţiuni organizate la nivelul fostului Fondul Proprietăţii de Stat central şi a obligat pârâta FPS să încheie contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni cu S.C. Industria lânii Timişoara cu doamna Carasec Niculina. Ulterior contractul a fost reziliat ca urmare a neplăţii preţului de către cumpărător. După rezilierea contractului de vânzare-cumpărare, Fondul Proprietăţii de Stat nu a mai scos la vânzare societatea în cauză, datorită situaţiei economico financiare dificile în care se afla societatea.

În cursul anului 2000 au fost luate măsuri organizatorice de restructurare şi restrângere a activităţii societăţii şi au fost schimbaţi administratorii pentru deficienţă în administrare. Pentru datoriile neachitate la termen creditorii bugetari au pus sechestre asiguratorii pe toate bunurile societăţii, iar terţii creditori au acţionat în instanţă societatea, solicitând declanşarea procedurii de faliment şi dizolvarea societăţii.

La începutul anului 2001, societatea în cauză cu sprijinul acţionarului semnificativ S.C.Tender Timişoara, care deţinea 25,8% din acţiunile societăţii, a reuşit stoparea unei acţiuni de declanşare a falimentului, promovată de creditorul Rominex S.A.

În acelaşi timp, acţionarul semnificativ S.C.Tender S.A. a solicitat Sucursalei regionale Vest Timişoara a Autorităţii Pentru Privatizare să majoreze capitalul social prin emisiune de noi acţiuni, în vederea atragerii de lichidităţi necesare pentru achitarea datoriilor restante, a creanţelor pentru firmele creditoare care solicitaseră în instanţă falimentul societăţii, precum şi pentru reluarea producţiei de stofe care reprezintă obiectul principal de activitate al societăţii.

Majorarea de capital social s-a făcut prin Hotărârea adunării generale a acţionarilor şi s-a înregistrat la Oficiul Registrului Comerţului cu cererea de înscriere de menţiuni 3231 din 18 aprilie 2001. Prin aceasta, Societatea Tender S.A. Timişoara a devenit acţionar majoritar deţinând un pachet de acţiuni de 56,3%, iar APAPS-ul acţionar semnificativ cu un procent de 36,9% din acţiuni.

În ceea ce priveşte legalitatea majorării capitalului social, având în vedere timpul scurt avut la dispoziţie de la primirea interpelării şi faptul că verificarea legalităţii majorării acestuia necesită cercetări mai ample care au fost declanşate şi sunt în curs de finalizare, urmează să formulăm un răspuns scris la această problemă în termenul stabilit de 15 zile, pe care vi-l vom transmite, domnule deputat, prin intermediul Cabinetului ministrului pentru relaţia cu Parlamentul.

În legătură cu situaţia semnalată cu privire la evacuarea a 188 de locatari ai Căminului de nefamilişti, s-au pus în evidenţă următoarele.

Imobilul a fost construit la cererea Întreprinderii Industria Lânii Timişoara din fonduri proprii în anul 1972 şi a fost dat în folosinţă în anul 1974, având o capacitate de 460 locuri de cazare în camere de 4 sau 6 locuri, camere care nu beneficiau de bucătărie. Conform destinaţiei sale de cămin de nefamilişti, imobilul a fost utilizat de către Întreprinderea lânii Timişoara în vederea cazării tinerilor care erau angajaţi ai întreprinderii, prin repartizarea unui loc, conform legii în vigoare la acea dată, respectiv Legea nr.5 din 1973. Loc pentru care aceştia achitau o taxă conform aceleiaşi legi. Imobilul este în proprietatea S.C.Industria Lânii Timişoara, fiind înscris în Cartea funciară cu nr.102/1970 şi şi-a păstrat destinaţia de cămin de nefamilişti.

La ora actuală în cămin mai locuiesc doar 11 angajaţi ai societăţii, restul fiind foşti angajaţi şi un număr apreciabil de persoane care nu au lucrat niciodată în întreprindere şi care nu au avut nici aprobarea conducerii pentru a ocupa aceste spaţii. Pentru aceste din urmă persoane s-a decis acţionarea în justiţie pentru evacuare conform legii.

În perioada 1996-1997 un număr de 70 de angajaţi rămaşi singuri în spaţiu au cerut în justiţie obligarea societăţii la încheierea unor contracte de închiriere pentru camerele grupate în apartamente, din care 65 de acţiuni au fost respinse de instanţă, iar pentru ceilalţi 5 locatari s-a încercat punerea în executare a sentinţelor prin oferirea unor spaţii echivalente, în condiţiile legii. Dintre cei 65 de foşti angajaţi care aveau cereri respinse de justiţie în anii anteriori, un număr de 13 au acţionat din nou societatea în judecată pentru acelaşi motiv, deşi justiţia se pronunţase anterior şi exista, conform legii, autoritatea de lucru judecat. Astfel că acţiunile acestora se află şi în prezent pe rolul instanţelor de judecată.

La solicitarea expresă a APAPS, S.C.Tender Timişoara, cu scrisoarea nr.800 din 26 oct.2001, declară că nu are intenţia evacuării forţate a locatarilor căminului de nefamilişti şi că a purtat mai multe runde de discuţii cu Primăria Municipiului Timişoara, în vederea soluţionării cazurilor sociale ale persoanelor care nu sunt salariaţi ai S.C. Industria Lânii Timişoara.

De altlfel, atât S.C.Tender, cât şi Industria lânii precizează că acestea sunt cazuri sociale ale municipiului Timişoara şi nu fac obiectul numai al preocupărilor administraţiei S.C.Industria lânii Timişoara. Preşedintele Consiliului de administraţie al S.C.Tender Timişoara declară, de asemenea, că s-a oferit să sprijine material amenajarea unor spaţii de locuit identificate de către Primăria Muncipiului Timişoara pentru a fi puse la dispoziţia persoanelor care locuiesc temporar, dar şi ilegal în Căminul de nefamilişti al S.C.Industria lânii Timişoara.

Faţă de cele prezentate, concluzionăm că actualul acţionar majoritar al societăţii Industria lânii Timişoara nu a procedat la evacuări forţate ale persoanelor care locuiesc ilegal în căminul de nefamilişti şi a decis acţionarea în justiţie a acestora, conform legii, şi de asemenea, ca acţionarul principal S.C.Tender Timişoara declară că a început colaborarea municipiului Timişoara în vederea soluţionării cazurilor sociale ale persoanelor care nu sunt salariaţi ai respectivei societăţi, dar care locuiesc ilegal în cămin. Problema căminului de nafamilişti fiind o problemă de administrare, Autoritatea pentru Privatizare şi Administraţia Participaţiilor Statului ca acţionar semnificativ la societatea Industria lânii va acţiona în continuare prin reprezentantul său în consiliul de administraţie pentru soluţionarea legală a celor semnalate în interpelarea dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ilie Merce. Nu este.

Domnul deputat Vekov Karoly, pentru Ministerul Administraţiei Publice, vă rog să vă prezentaţi interpelarea.

Domnule Fleşariu, vedeţi că vi se pune o interpelare.

Domnul Vekov Karoly Janos:

Domnule preşedinte,

Stimaţi oaspeţi,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimate domnule ministru,

Ideea descentralizării, respectiv a subsidiarităţii sunt acele idei care guvernează statele Uniunii Europene, dar şi statele membre NATO, comunităţile, respectiv instituţii din care dorim să facă parte cât de curând şi România. În egală măsură, reprezentanţii actualului Guvern român şi-au exprimat ataşamentul faţă de valorile ce circumscriu identitatea naţională, atât a poporului român, cât şi a minorităţilor naţionale, inclusiv a comunităţii naţionale a maghiarilor din România, dorinţa de a crea condiţii pentru păstrarea şi dezvoltarea identităţii naţionale a tuturor minorităţilor naţionale din această ţară. Am crezut şi dorim să credem că votarea Legii administraţiei publice a urmărit aceste idei, inclusiv dorinţa de a menţine pretutindeni în România un climat de legalitate, de siguranţă şi de respect faţă de orice valori proprii şi specifice ale comunităţilor ce trăiesc în România, totodată, definirea României ca un factor de stabilitate în zonă.

În spiritul celor de mai sus, ne exprimăm nedumerirea faţă de cele ce s-au întâmplat la Cluj Napoca, respectiv faţă de pasivitatea cu care priveşte administraţia centrală evenimentele din urbea transilvăneană. Nu înţelegem cum se pot organiza acţiuni de genul festivalului berii în preajma unor biserici, astfel încât aceste acţiuni, de exemplu funcţionarea unui carusel la 10 metri de zidurile Bisericii "Sfântu Mihai", funcţionarea unor bodegi de vândut bere cu difuzoare date la maximum sau organizarea unor concerte sau cvasi-concerte de muzică uşoară, imediat în preajma aceleiaşi biserici catolice cu un debit fonic demn de orice discotecă, respectiv organizarea unor meciuri de baschet în faţa bisericii amintite, toate acestea reuşind să creeze o asemenea atmosferă, încât vicarul arhiepiscopal, rezident la Cluj Napoca, totodată paroh al bisericii menţionate, să fie nevoit să suspende serviciul divin datorită cauzelor menţionate.

Cum este posibil ca în ciuda repetatelor proteste, atunci când există locuri şi pieţe la fel de cuprinzătoare în oraşul menţionat, acţiunile menţionate sunt autorizate de primarul Funar, numai şi numai în preajma Bisericii Catolice, creând o mizerie penibilă şi de nedescris. Cum stăm cu libertatea conştiinţei şi cum stăm cu egalitatea dintre confesiuni? Nemaivorbind de bunul simţ. Respectarea şi avantajarea doar a anumitor confesiuni creează ideea unei inegalităţi ce nu este cuprinsă în Constituţie. Nu înţelegem cum se poate organiza un bâlci în preajma aceleiaşi biserici, de fapt, în faţa statuii regelui Matias Corvinul într-o piaţă ce, pe drept cuvânt, este în sine un monument istoric şi arhitectural, un bâlci ce degradează nu numai cetatea culturală a Transilvaniei, dar în egală măsură ideea de monument istoric, ideea de valoare artistică şi respect faţă de vestigiile de valoare ale trecutului în România. Nu înţelegem cum pot sta cu mâinile în sân forurile competente care trec cu vederea instalarea în preajma statuii regelui Matias Corvinul, înconjurat de drapeluri şi bănci vopsite în culori naţionale româneşti, a unor toalete mobile care denotă o crasă incultură şi un dispreţ total faţă de ideea de monument istoric, faţă de locuitorii şi nu numai cei maghiari, dar şi români ai oraşului Cluj-Napoca, luarea în derâdere a ceea ce este valoare şi încununat pe plan universal. Neluarea în seamă a valorii culturale deosebite a statuii şi pieţei centrale a Clujului şi a Bisericii "Sfântu Mihai" denotă nu numai părerea şi atitudinea primarului faţă de un monument arhitectonic deosebit de valoros de peste 600 de ani, respectiv faţă de una din cele mai reuşite statui ecvestre ale artei universale, dar implicit şi a tuturor celor care ar putea împiedica asemenea acţiuni şi totuşi nu o fac. Neluarea în seamă a repetatelor proteste şi luări de atitudine denotă nu numai desconsiderarea acestor opere de artă, dar şi a celor care le-au creat sau a celor care le apreciază şi azi.

Întorcându-ne cu faţa spre cei ce ar putea curma o atare stare a lucrurilor la Cluj Napoca, ne întrebăm, precum întreba celebrul orator antic – până când – "Quousque tandem abutere, Catilina, patientia nostra"? De ce nu s-au autosesizat autorităţile competente, de ce nu s-au luat şi de ce nu se iau măsurile de rigoare menite să asigure un climat normal, bazat pe respect reciproc, un climat care să dea dovadă de ataşamentul forurilor competente centrale şi locale faţă de adevăratele valori europene. Dacă Legea administraţiei publice suferă de anumite lipsuri, de ce nu intervin cei cărora le-ar sta în putinţă?

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule Fleşariu.

Domnul Ionel Fleşariu:

Stimate domnule deputat,

Răspunsul nostru are la bază relaţiile primite de la inspectorul de teren din judeţul Cluj Napoca, inspector care este angajat al Ministerului Administraţiei Publice, precum şi relaţiile primite de la domnul prefect şi, după cum prea bine ştiţi, relaţiile dintre domnul prefect şi domnul Funar sunt departe de a fi cordiale.

Procesul de gestionare a problemelor vieţii unităţilor administrativ-teritoriale se derulează pe baza legii. În ultima perioadă de timp s-au făcut paşi importanţi pe linia reglementării prin lege a raporturilor dintre cetăţeni şi dintre cetăţeni şi autorităţile publice. Interesaţi să realizăm cât mai repede exigenţele formulate de organismele Uniunii Europene privind înfăptuirea reformei în domeniul administraţiei publice locale, cadrul legal adoptat de Parlamentul României susţine aceste obiective. Descentralizarea a devenit, potrivit Legii administraţiei publice locale, un principiu de bază care determină în mod riguros realizarea administraţiei locale în România. În acest cadru legal, principiul autonomiei locale administrative şi financiare conferă autorităţilor administraţiei publice locale dreptul ca în limitele legii să aibă iniţiative în toate domeniile, cu excepţia celor date în mod expres în competenţa altor autorităţi publice.

Guvernul României urmăreşte respectarea şi aplicarea acestor principii în interesul comunităţilor locale, indiferent de structura etnică a acestora şi fără nici o discriminare. Autorizarea, respectiv interzicerea sau suspendarea unor manifestări sunt de competenţa primarului unei localităţi care este obligat însă să respecte legea şi hotărârile consiliului local. Stă în puterea consiliului local al Municipiului Cluj Napoca, format din consilieri aparţinând atât formaţiunilor politice româneşti, cât şi celor aparţinând etniei maghiare, de a adopta hotărâri care să stabilescă locurile publice unde se pot organiza şi desfăşura diverse manifestări, inclusiv cele de tipul festivalului berii care a avut loc la Cluj. Soluţionarea unora dintre problemele care pot apare în derularea vieţii sociale trebuie făcută prin colaborare între toţi factorii de răspundere şi numai în spiritul legii.

Dacă populaţia Clujului şi autorităţile alese de cetăţeni şi împuternice de lege să administreze treburile comunităţii vor trata cu bună-credinţă nevoia de realizare a unui climat de viaţă normal şi civilizat, unele aspecte care pot nemulţumi anumite segmente ale populaţiei pot fi evitate sau eliminate din viaţa localităţii.

Valorile culturale deosebite ale zonei Municipiului Cluj-Napoca sunt realizate în decursul istoriei şi ele nu aparţin numai unei anumite perioade ori unei anumite etnii. Ele sunt parte componentă a patrimoniului cultural naţional al poporului român, fapt ce obligă la o susţinere comună de către comunitatea locală şi de reprezentanţii acesteia.

Cu stimă, semnează ministrul administraţiei publice – Octav Cozmâncă.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Adrian Moisoiu? Tot Ministerului Administraţiei Publice se adresează colegul nostru. Poftiţi.

Domnul Adrian Moisoiu:

În primul rând, daţi-mi voie să-l felicit pe domnul secretar de stat Fleşariu pentru pledoaria pe care a ţinut-o şi cred că şi-a greşit locul. Cred că ar trebui ca în diplomaţie să lucreze domnia sa.

În al doilea rând, în legătură cu interpelarea pe care am făcut-o eu, m-aş repeta puţin, pentru că mă găsesc într-o situaţia similară cu cea ridicată de colegul deputat, domnul Boc. Pentru că, m-am adresat domnului prim-ministru într-o problemă de o deosebită importanţă şi chiar am fost amânat cu răspunsul de săptămâna trecută pentru săptămâna aceasta, exact din motivul că domnul prim-ministru, la momentul respectiv, era în Finlanda.

Obiectul discuţiei sau interpelării era Raportul Harghita – Covasna şi întrebarea a pornit de la românii din zona Topliţei din judeţul Harghita, unde deplasându-mă, domniile lor m-au întrebat, pentru că de 5 ani nu au mai avut un reprezentant în Parlamentul României, cum s-a valorificat şi ce se întâmplă cu acest Raport Harghita – Covasna, mai ales în situaţiile în care, în cele din urmă, în ultima perioadă, s-a început să se dea crezare şi fel de fel de iertări unor asasini notorii ai unor oameni care, atunci, în decembrie 1990, au fost omorâţi cu bestialitate.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Fleşariu.

Domnul Ionel Fleşariu:

Stimate domnule deputat.

Raportul Harghita-Covasna a fost elaborat de o comisie specială aprobată de Parlament care s-a deplasat în aceste judeţe pentru a verifica unele informaţii cu privire la raporturile interetnice existente în acea vreme, e vorba de perioada 1992. Pe baza acestui raport, au avut loc dezbateri parlamentare consemnate în stenogramele şedinţelor plenului Parlamentului, care au fost publicate în Monitorul Oficial – partea II-a şi am numerele în care au fost publicate aceste stenograme. Dezbaterile din Parlament s-au finalizat prin adoptarea Hotărârii nr.3 din 12 februarie 1992 cu privire la raportul Comisiei parlamentare de audiere a persoanelor care, după 22 decembrie 1989, au fost nevoite să-şi părăsească locul de muncă şi domiciliul din judeţele Harghita şi Covasna. Pentru informarea dumneavoastră, vă transmitem în copie Hotărârea nr.3/12 februarie 1992.

Vreau să vă spun că, în hotărârea respectivă, dacă-mi permiteţi, la pct.3, Guvernul avea sarcina să analizeze, la cererea celor interesaţi, actele emise de autorităţile administraţiei publice locale care au dus la încălcarea drepturilor cetăţenilor, cu intenţia de a provoca părăsirea locului de muncă, a domiciliului sau a unităţilor şcolare din cele două judeţe luând măsuri de restabilire a legalităţii.

Guvernul şi guvernele P.S.D., prin reprezentanţii săi în cele două judeţe, au acordat şi continuă să acorde o atenţie deosebită analizării actelor emise de autorităţile administraţiei publice locale din zonele respective care, prin conţinutul lor, ar putea încălca drepturile cetăţenilor, indiferent de etnia acestora.

Guvernul a luat şi va continua să ia toate măsurile legale care stau la îndemână pentru respectarea legii şi a drepturilor recunoscute de lege tuturor cetăţenilor ţării.

Vă asigurăm, stimate domnule deputat, că nu vom permite nimănui ca populaţia de naţionalitate română să se simtă străină în România. Dacă sunt unele elemente care necesită verificarea lor şi stabilirea de măsuri corespunzătoare, le puteţi semnala şi fiţi convins că Guvernul României, prin instituţiile specializate, va analiza şi impune măsurile corespunzătoare.

Semnează, domnul ministru, Octav Cozmâncă.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Coriolan Simedru, interpelare pentru ministrul administraţiei publice. Nu este. Transmiteţi răspunsul în scris.

Pentru domnul Valentin Vasilescu, la interpelarea adresată primului-ministru, Guvernul răspunde că în raport cu complexitatea problemelor ridicate prin interpelarea aceasta, va fi elaborat un răspuns scris ce vă va fi transmis.

Tot un răspuns scris va fi transmis şi domnului Constantin Bucur.

Revenim la interpelările formulate de domnul Mircea Costache şi Ilie Merce adresate Ministerului Finanţelor Publice. Având în vedere că întreaga conducere a acestui minister este implicată în procedurile cu Legea bugetului de stat, vă cerem acordul ministerului să vă răspundă în scris. O altă interpelare a domnului Mircea Costache este adresată Ministerului Justiţiei.

Poftiţi! Să vă răspundă direct, da?

Domnul Costache Mircea (din sală):

Ministerul a solicitat o amânare. La ce să răspundă?

Domnul Valer Dorneanu:

Cu privire la casa de cultură din Buzău. Puteţi să răspundeţi acum?

Domnul Toma Zaharia:

Nu. Cerem o amânare de o săptămână pentru că sunt mai multe dosare care nu au fost cercetate.

Domnul Valer Dorneanu:

S-a reţinut. O să răspundeţi altădată.

Tot pentru domnul Costache Mircea, răspuns din partea Ministerului Culturii. Domnule Ivanov! Răspundeţi data următoare.

Staţi puţin, că am trecut de dânsul şi acum revenim.

Pentru Ministerul Culturii?

Domnul Costache Mircea:

Ministerul Culturii. Da.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În reţeaua aşezămintelor de cultură din ţara noastră există şi 51 de case de cultură ale sindicatelor administrate de principalele centrale sindicale prin Asociaţia Caselor de cultură ale sindicatelor din România. Prin statutul acestei asociaţii, casele de cultură ale sindicatelor sunt instituţii publice de cultură nonprofit în regim de autofinanţare, dotate cu săli de spectacole, de conferinţe, cu săli de cursuri, de repetiţii, cu biblioteci publice de mare audienţă cu un bogat fond de carte.

Casele de cultură desfăşoară o gamă diversă de activităţi cultural-artistice apreciate de public şi de specialişti. Sunt convins că Departamentul de specialitate din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor este la curent cu activitatea desfăşurată de aceste instituţii, mai ales că foarte multe acţiuni sunt organizate în colaborare cu direcţiile judeţene pentru cultură, culte şi patrimoniu.

Tocmai de aceea ne surprinde lipsa de receptivitate a Ministerului Culturii în recunoaşterea utilităţii publice a caselor de cultură ale sindicatelor, membre ale A.N.C.C.S.R., conform Ordonanţei de urgenţă nr.26/2000 la mai multe solicitări înregistrate sub numerele 6119 din 16 ianuarie 2001, 7704 din 7 iulie 2001 şi următoarele.

Aştept un răspuns pertinent de la domnul Dumitru Pâslaru prezent în această seară aici.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule ministru!

Domnul Dumitru Pâslaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Stimate domnule deputat,

Prin interpelarea pe care ne-aţi adresat-o v-aţi exprimat surprinderea faţă de lipsa de receptivitate a Ministerului Culturii în recunoaşterea utilităţii publice a Asociaţiei Naţionale a caselor de cultură ale sindicatelor din România.

Referitor la această problemă, vă aducem la cunoştinţă următoarele: în conformitate cu prevederile art.40 din Ordonanţa Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, instituţia noastră, prin compartimentele de specialitate, a procedat la examinarea cererii formulate de către Asociaţia Naţională a caselor de cultură ale sindicatelor din România şi a îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art.38 alin.1 ale aceluiaşi act normativ.

Din analiza statutului şi a raportului de activitate ale acestei organizaţii, am constatat că nu este îndeplinită condiţia prevăzută de art.38 alin.1 lit.c) din Ordonanţa Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociaţie şi fundaţie. Astfel, în ceea ce priveşte raportul de activitate al asociaţiei prezentate instituţiei noastre, am considerat că aceasta nu este în măsură să releve desfăşurarea de către asociaţia respectivă a unei activităţi anterioare semnificative prin derularea unor programe şi proiecte culturale cu impact deosebit asupra vieţii culturale româneşti.

În acest sens, nu ne-au fost prezentate date despre calitatea şi nivelul cultural-artistic şi educativ al manifestărilor derulate de asociaţie care să fie atestate şi concretizate în aprecieri la nivel local sau naţional din partea specialiştilor, a reprezentanţilor administraţiei publice locale sau centrale, în obţinerea unor premii sau altor distincţii, în mediatizarea favorabilă a manifestărilor menţionate prin intermediul mijloacelor de informare în masă.

Precizăm că, în cultură ca şi în alte domenii, contează nu numai cantitatea dar şi calitatea care, de cele mai multe ori, trebuie să prevaleze corespunzător principiului primordialităţii valorii, consacrat de altfel şi de art.2 lit.e) din Hotărârea de Guvern nr.28/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii.

am remarcat şi apreciat pozitiv capacitatea organizatorică a asociaţiei care şi-a organizat în teritoriu 51 de filiale adecvate realizării scopului organizaţiei şi desfăşurarea activităţilor de interes general sau comunitar.

Deşi semnificative prin numărul lor, manifestările desfăşurate nu s-au ridicat la un nivel care să le impună în centrul vieţii cultural-locale şi naţionale, astfel că, pe alocuri, în lipsa unor dovezi care să le ateste calitatea, multe dintre ele n-au depăşit stadiul unor simple activităţi de recreere.

În plus, nu au fost prezentate date despre mijloacele materiale, financiare şi umane implicate în desfăşurarea activităţii culturale a organizaţiei.

Faţă de cele expuse, am considerat că în lipsa unor documente, date şi informaţii concludente care atestă calitatea programelor şi proiectelor organizaţiei, valoarea resurselor financiare, materiale şi umane implicate în desfăşurarea acestor manifestări, nu putem vorbi de o activitate culturală cu adevărat semnificativă pentru viaţa românească a Asociaţiei Naţionale a caselor de cultură, şi care să îndreptăţească recunoaşterea sa ca fiind de utilitate publică.

Vă pot pune la dispoziţie, stimate domnule deputat, copie după raportul de activitate al acestei asociaţii, extrem de sumar, ca şi întreaga corespondenţă dintre conducerea ministerului şi asociaţiei, prin care, în repetate rânduri, li s-a cerut completarea documentaţiei necesare pentru obţinerea avizului de utilitate publică.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Pentru domnul Mircea Costache, Ministerul administraţiei publice. Gestionarea dubioasă a fondurilor Executivului local al Municipiului Buzău.

Domnule Mircea Costache, mai aveţi o interpelare adresată Ministerului Administraţiei Publice cu privire la gestionarea dubioasă a finanţelor publice de către...

Domnul Costache Mircea (din sală):

Am prezentat şi am primit un răspuns din partea ministerului. Celelalte ministere, al administraţiei şi al finanţelor, sunt aşteptate să-mi prezinte un răspuns, dacă există. Domnul general a prezentat un răspuns scris. Noi vom cerceta şi vă vom ţine la curent.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, veniţi puţin!

Domnul Costache Mircea (din sală):

Interpelarea era adresată în primul rând Ministerului Administraţiei Publice şi Ministerului Finanţelor.

Domnul Valer Dorneanu:

Am înţeles că v-a dat un răspuns scris.

Domnul Ionel Fleşariu:

Nu. Astăzi a plecat răspunsul scris la cabinet la domnul Gaspar şi mâine probabil îl aveţi.

Domnul Costache Mircea (din sală):

Asta e altceva!

Domnul Ionel Fleşariu:

Dacă vreţi, vă dau şi eu un răspuns scris. Mai am un exemplar.

Domnul Valer Dorneanu:

Prezentaţi răspunsul aici.

Domnul Costache Mircea (din sală):

Nu vreau neapărat să fie prezentat aici. Îl vreau în scris.

Domnul Ionel Fleşariu:

Da. Vreţi să vă dau răspunsul?

Domnul Costache Mircea:

Îl vreau în scris şi, eventual, şi semnat. Celelalte...am văzut că se poartă anonime, de la Ministerul Apărării şi de la Ministerul de Interne.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Mircea, mai aveţi atunci o interpelare adresată Ministerului de Interne, cu privire la strategia serviciilor secrete maghiare. S-a răspuns?

Domnul Costache Mircea:

Da. S-a răspuns de către Ministerul Apărării Naţionale. Dar dacă este posibil aş vreau un răspuns şi din partea Ministerului de Interne.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Zaharia! Domnule general, poftiţi!

Domnul Toma Zaharia:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În ceea ce priveşte vizita efectuată în România de domnul Demeter Ervin, ministrul fără portofoliu pentru supravegherea serviciilor secrete din Ungaria, aşa cum a menţionat şi colegul meu de la Ministerul Apărării Naţionale, vizita a avut un caracter eminamente privat, nu a vizat participări la activităţi oficiale ci numai participări la două activităţi cu caracter pur cultural.

Vă informez că a fost monitorizată în permanenţă nu numai de către Ministerul de Interne care nu are sarcină principală acest lucru, şi de alte instituţii ale statului care au sarcină de a veghea la siguranţa statului român.

Domnul Valer Dorneanu:

Cu aceasta, tema interpelărilor de astăzi a fost epuizată.

Declar închisă şedinţa.

Domnul Valentin Vasilescu (din sală):

Ne-am înscris şi noi şi nu am apărut cu întrebări şi interpelări!

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Vasilescu, eu am crezut că sunteţi atent când v-am menţionat expres şi am spus că veţi primi un răspuns scris.

Domnul Valentin Vasilescu (din sală):

Aceea a fost pentru perioada respectivă.

Dacă nu e cazul, nu mai pun nici o întrebare. Oricum, eu am depus întrebările. Când o să fie cazul, o să mi se răspundă. Nu este nici o problemă. Altă dată.

Domnul Valer Dorneanu:

Cu aceasta, încheiem şedinţa de astăzi. Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,25.