Parliamentary debates

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Constantin Niţă şi Borbély László, secretari.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

deschid şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că din totalul celor 345 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa 252. Sunt absenţi 93, din care 46 participă la alte acţiuni parlamentare.

Înainte de a intra în ordinea de zi, vă rog să-mi permiteţi să prezint o notă cu privire la legile depuse la secretarul general al Camerei Deputaţilor pentru sesizarea de către dumneavoastră a Curţii Constituţionale, în situaţia când aveţi de formulat asemenea contestaţii.

Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 10/1999 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.32/1995 privind timbrul judiciar;

Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Gazelor naturale (A.N.R.G.N.);

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2000 privind decoraţia "Crucea Comemorativă a Rezistenţei Anticomuniste";

Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 51/1999 privind investigaţia tehnică a accidentelor şi incidentelor din aviaţia civilă;

Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 216/1999 pentru modificarea legii nr.189/1998 privind finanţele publice locale;

Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 10/2000 privind desfăşurarea activităţii de realizare şi de verificare a lucrărilor de specialitate în domeniile cadastrului, geodeziei şi cartografiei de către persoanele fizice şi juridice autorizate pe teritoriul României;

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 170/1999 privind acordarea, în mod gratuit, a asistenţei medicale, medicamentelor şi protezelor pentru unele categorii de persoane pervăzute în legi speciale;

Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 3/1998 pentru abrogarea art.27 din Ordonanţa Guvernului nr.25/1995 privind reglementarea organizării şi finanţării activităţii de cercetare-dezvoltare;

Legea pentru declararea Municipiului Alba Iulia Oraş Martir al Revoluţiei din Decembrie 1989;

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/1998 privind organizarea activităţii de asistenţă medicală şi psihologică a personalului din transporturi cu atribuţii în siguranţa circulaţiei şi a navigaţiei şi înfiinţarea Casei Asigurărilor de Sănătate a Transporturilor;

Legea pentru respingerea Ordonanţei Guvernului nr. 113/1999 privind reglementarea producţiei, circulaţiei şi comercializării alimentelor;

Legea asupra transferării persoanelor condamnate în străinătate;

Legea privind schimbarea denumirii satului Schela, comuna Trivalea-Moşteni, judeţul Teleorman, în Deparaţi;

Legea privind organizaţiile interprofesionale pe produse agroalimentare;

Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 62/2001 pentru completarea Legii sanitare veterinare nr.60/1974;

Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 113/2001 pentru modificarea alin.1 art.7 din Legea Curţii Supreme de Justiţie nr.56/1993;

Legea privind retragerea României din Convenţia asupra viitoarei cooperări multilaterale din domeniul pescuitului din nord-vestul Oceanului Atlantic, semnat la Ottawa la 24 octombrie 1978;

Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 300/2000 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.41/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale (A.N.R.G.N.) şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.29/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei – ANRE, aprobată prin Legea nr.99/2000.

De asemenea, vă rog să-mi permiteţi să vă prezint o informare cu privire la iniţiative legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie transmise comisiilor permanente spre avizare.

Proiectul de Lege privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, respins de Senat în şedinţa din 29 noiembrie 2001.

Cu acest proiect au fost sesizate, în vederea reexaminării, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, iar pentru avize Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 10 decembrie 2001. acest proiect urmează să fie dezbătut în procedură de urgenţă.

Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, adoptat de Senat în şedinţa din 3 decembrie 2001. A fost sesizată, în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, iar termenul de depunere a raportului este 10 decembrie 2001. Urmează a se aplica, potrivit art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, procedura de urgenţă.

În continuare, vă prezint spre aprobare modificări în componenţa unor comisii de mediere.

Întrucât în ziua 5 decembrie 2001, domnul deputat Giuglea Ştefan este în imposibilitate de a participa la lucrările Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.86/2000 privind suspendarea procedurilor de vânzare a activelor închise pe raţional incluse în Programul PSAL se propune de către Grupul parlamentar al PSD înlocuirea acestuia cu domnul deputat Eugen Arnăutu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

În acelaşi sens, şi din aceleaşi motive, în imposibilitate de a participa la lucrările Comisii de mediere la Proicetul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.86/2000 privind suspendarea procedurilor de vânzare a activelor închise pe raţional incluse în Programul PSAL se propune înlocuirea doamnei deputat Lepădatu Lucia-Cornelia cu domnul deputat Sersea Nicolae.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

O altă cerere, în acelaşi sens, şi pentru aceeaşi motivaţie, tot la ziua de 5 decembrie, se solicită înlocuirea domnului deputat Motoc Marian Adrian cu doamna deputat Smaranda Dobrescu la lucrările Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.16/1998 privind Statutul personalului vamal.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Tot pentru ziua de 5 decembrie se propune înlocuirea în Comisia de mediere la Proiectul de Lege privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale a domnului deputat Buzatu Dumitru cu domnul deputat Suditu Gheorghe.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

O altă cerere se referă la înlocuirea domnului deputat Timiş Ioan, tot pentru ziua de 5 decembrie, cu doamna Minodora Cliveti în Comisia de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.89/2001 pentru modificarea şi completarea unor dispoziţii din Codul penal referitoare la infracţiuni privind viaţa sexuală .

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

În Comisia de mediere la proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea pieţelor produselor agricole şi alimentare în România, Grupul parlamentar al UDMR solicită înlocuirea domnului Kovacs Zoltan cu domnul deputat Kelemen Attila Ladislau.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

O altă cerere a Grupului parlamentar al UDMR, se referă la înlocuirea domnului deputat Kerekes Károly din Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 16/1998 privind Statutul personalului vamal cu doamna deputat Böndi Gyöngyike.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Grupul parlamentar al UDMR solicită înlocuirea doamnei deputat Pataki Iulia din Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2001 privind organizarea şi finanţarea rezidenziatului, stagiaturii şi activităţii de cercetare medicală în sectorul sanitar cu domnul deputat Asztalos Ferenc.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

În Comisia de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.91/2001 pentru stabilirea coeficienţilor de ierarhizare a soldelor unor funcţii din structurile Ministerului Apărării Naţionale, Grupul parlamentar al PSD propune înlocuirea domnului deputat Buzatu Dumitru cu domnul deputat Andrei Ioan şi a domnului deputat Motoc Adrian Marian cu domnul deputat Pavel Todoran.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Se abţine cineva?

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectelor înscrise pe ordinea de zi şi începem cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 48/1999 privind transportul rutier al mărfurilor periculoase.

Din partea iniţiatorului, cine prezintă proiectul?

Domnul Dan Banciu (consilier, MLPTL):

În domeniul transportului rutier al mărfurilor periculoase, armonizarea legislaţiei naţionale cu normele Uniunii Europene s-a realizat, într-o primă fază, în 1994 prin Legea nr.31 din 1994.

În continuarea acestui proces de armonizare a legislaţiei, a apărut această ordonanţă în 1999 care prevede, printre altele, adoptarea pentru transportul naţional al mărfurilor periculoase aceloraşi măsuri de siguranţă rutieră ca şi în cazul transportului internaţional al mărfurilor periculoase. Ea se referă şi la etapizarea care este prevăzută în acordul european pentru o perioadă de timp pentru a se putea asimila tot ce înseamnă măsuri necesare şi condiţii impuse pentru agrearea autovehicolelor, ambalare, etichetare, încărcare şi atestarea profesională a conducătorilor auto.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea comisiei? Domnul deputat Bivolaru.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Această ordonanţă a trecut prin Senat şi a fost adoptată de Senat, în forma propusă de Guvern, dar din partea comisiei s-a adus un amendament în legătură cu modul cum se poate accepta sau nu se poate accepta amendarea acordurilor internaţionale, fără ca aceste amendări să treacă prin Parlament.

În consecinţă, propunerea comisiei este că şi amendările care se realizează asupra acordurilor internaţionale trebuie să treacă în Parlament, să aibă acelaşi regim ca şi acordul în sine.

Aceasta este amendarea şi vă propunem, domnule preşedinte, să supuneţi aprobării plenului.

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Dacă doreşte cineva să intervină la dezbateri generale? Nu.

Trecem, atunci, la dezbaterea proiectului de lege.

Vă rog să urmăriţi raportul comisiei şi proiectul de lege.

La titlul legii, comisia n-a avut obiecţii. Dacă aveţi dumneavoastră observaţii? Nu aveţi, votat în unanimitate.

La art.unic din lege, cel cu privire la dispoziţia de aprobare a ordonanţei, vă rog să urmăriţi amendamentul 2.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 2? Nu sunt. Votat în unanimitate.

În consecinţă, art.unic va avea alcătuirea rezultată din amendament.

La titlul ordonanţei, dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La textul articolului unic din ordonanţă, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia n-a avut amendament. Nu, votat în unanimitate.

La art.2 alin.1 urmăriţi, vă rog, amendamentul 5. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 5? Nu sunt. Votat în unanimitate amendamentul 5 şi, în consecinţă, art.2 alin.1 va avea alcătuirea rezultată din votul final.

Art.2 alin.2, comisia propune prin amendamentul 6 abrogarea alin.2. Dacă aveţi obiecţiuni la amendament? Nu sunt. Votat în unanimitate şi, în consecinţă, alin.2 art.2 va fi eliminat.

La art.3, vă rog să urmăriţi amendamentul 7. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 7? Nu aveţi. Votat în unanimitate şi, în consecinţă, art. 3 va avea alcătuirea rezultată din votul dumneavoastră.

Pentru amendamentul 8, comisia propune un art.II. acesta, face parte din cuprinsul legii şi nu al ordonanţei. Cu această precizare, vă întreb dacă aveţi obiecţiuni la art.II din lege. Nu aveţi, votat în unanimitate.

Fiind vorba de o lege cu caracter ordinar, o supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

proiectul de Lege privind trecerea satului Cuştelnic din componenţa comunei Găneşti, judeţul Mureş, în componenţa Municipiului Târnăveni, judeţul Mureş.

Dau cuvântul iniţiatorului.

Poftiţi, domnule ministru Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Trecerea satului Cuştelnic din componenţa comunei Găneşti în componenţa municipiului Târnăveni, este motivată, pe de o parte de distanţa mare care există între satul respectiv şi sediul de comună, aproape 14 km, ceea ce determină o deplasare din partea locuitorilor satului Cuştelnic pentru efectuarea unor operaţiuni şi lucrări care ţin de primărie sau de poliţie.

Pe de altă parte, furnizarea serviciilor publice comunale, apă potabilă, poştă, telefonie, sunt asigurate, de asemenea, prin grija primăriei Municipiului Târnăveni.

În urma referendumului organizat, în condiţiile legii, în aceste două localităţi, locuitorii şi-au exprimat votul favorabil pentru trecerea satului Cuştelnic din componenţa comunei Găneşti, judeţul Mureş, în componenţa Municipiului Târnăveni.

Având în vedere că proiectul de lege a fost adoptat şi de Senat, vă propunem, domnule preşedinte, să supuneţi dezbaterii plenului spre adoptare proiectul de lege în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Din partea Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic? Nu e nimeni din partea Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic?

Vă rog să aveţi în vedere raportul comisiei care propune adoptarea proiectului în forma adoptată de către Senat.

Dacă dumneavoastră doriţi să participaţi la dezbateri cu privire la acest proiect de lege? Nu.

Trecem la dezbaterea pe texte. Asupra titlului legii, dacă aveţi vreo obiecţiune? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La art.unic, care cuprinde dispoziţia de trecere a acestui sat în componenţa Municipiului Târnăveni, dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Parcurgând acest proiect de lege, vă rog să constataţi că suntem în situaţia de a-l supune votului. Vă amintesc că este vorba de o lege care urmează să fie adoptată în condiţiile art.74 alin.1 din Constituţie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor preţioase în România. Suntem în procedură de urgenţă.

Rog Comisia pentru buget,finanţe şi bănci să ne propună timpii de dezbatere.

Domnul Neculai Grigoraş:

Comisia pentru buget-finanţe, bănci a adoptat raport favorabil şi propune plenului Camerei dezbaterea şi adoptarea în forma prezentată de Senat. Fac menţiunea că Senatul are o serie de amendamente. Propunem pentru dezbatere 20 de minute timp total, 2 minute pentru fiecare intervenţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu această propunere de defalcare a timpilor de dezbatere? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate. S-a adoptat propunerea de dezbatere formulată de către comisie.

Vă amintesc, comisia a propus adoptarea proiectului în forma adoptată de Senat.

Cu privire la titlul legii de aprobarea a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi, votat în unanimitate.

La preambulul art.unic, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi, votat în unanimitate.

La pct.1 al legii de adoptare, cel cu privire la art.1 din ordonanţă, dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

În consecinţă, art.1 din ordonanţă se va modifica.

La pct.2 din ordonanţă, cel cu privire la Capitolul III. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La pct.3, cel cu privire la art.3, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi, votat în unanimitate.

La pct.4, dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La pct.5 cu privire la art.5 dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi, votat în unanimitate.

La pct.6, titlul Capitolului IV, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi, votat în unanimitate.

La pct.7 cu privire la art.7 dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi, votat în unanimitate.

Pct.8, titlul Capitolului V, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi, votat în unanimitate.

Pct.9, cu privire la art.8, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi, votat în unanimitate.

Pct.10, care se referă la abrogarea art.9, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La art.12 pct.12, dacă aveţi obiecţiuni? Senatul a propus abrogarea acestuia. Nu aveţi, votat în unanimitate.

Pct.13 cu privire la titlul Capitolului VI, dacă aveţi obiecţiuni? Nu, votat în unanimitate.

Pct.14, cu privire la art.13, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Pct.15, referitor la art.14 dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La pct.16, cu privire la art.15, 16, 17, pentru care Senatul a adoptat soluţia de abrogare. Aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Pct.17, cu privire la art.18. Aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Pct.18, prin care se propune abrogarea art.19, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Pct.19, cu privire la art.20. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Pct.20, cu privire la Capitolul VII, prin care se propune abrogarea. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Pct.21, cu privire la art.24. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Pct.22, cu privire la art.25, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi, votat în unanimitate.

Pct.23, cu privire la art.26, dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Pct.24, cu privire la art.27, dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Pct.25, cu privire la art.28. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Pct.26, cu privire la art.29. Nu aveţi obiecţiuni, votat în unanimitate.

Pct.27, cu privire la art.30. Nu aveţi obiecţiuni, votat în unanimitate.

Pct.28, cu privire la art.31, dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Pct.29, cu privire la art.32, dacă aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate.

Pct.30, cu privire la art.33. Nu aveţi obiecţiuni, votat în unanimitate.

Pct.31, cu privire la art.34. Nu aveţi obiecţiuni, votat în unanimitate.

Pct.32, cu privire la introducerea a două articole noi – 34¹ şi 34², dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi, s-a admis pct.32, deci cele două articole 34¹ şi 34².

Pct.33, cu privire la art.35. Nu aveţi obiecţiuni, votat în unanimitate.

Pct.34, cu privire la art.36. Nu aveţi obiecţiuni, votat în unanimitate.

La proiectul de ordonanţă de urgenţă pe care urmează să-l votăm, în consecinţa votării articolelor din legea de aprobare în care au fost modificate multe din articole.

La titlul ordonanţei de urgenţă, dacă aveţi obiecţiuni, n-a fost modificată prin lege. Nu aveţi, s-a adoptat titlul ordonanţei de urgenţă.

La art.1, vă amintesc că l-am votat la pct.1 din lege modificat, Capitolul II art.2 a rămas nemodificat de către Senat. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni? Nu aveţi. Este adoptat art.2 şi Capitolul II în formula existentă în ordonanţă.

Titlul Capitolului III a fost modificat şi l-am votat la pct.2 din lege.

Art.3 a fost modificat, la pct.3 din legea de aprobare.

Art.4 din ordonanţă a fost, de asemenea, modificat prin pct.4 din lege.

Art.5 a fost modificat prin pct.1 din legea de aprobare.

Art.6 n-a fost modificat de către Senat. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni la art.6 din ordonanţă? Nu aveţi. Votat în formula existentă în ordonanţă.

Titlul Capitolului IV l-am modificat prin pct.6.

Art.7 în ordonanţă a fost modificat prin pct.7 din legea de aprobare, articol pe care l-am votat.

Art.8, urmează în cadrul Capitolului V, titlul acestuia a fost modificat prin pct.8 din legea de aprobare.

Art.8 a fost modificat prin pct.9 din legea de aprobare.

Art.9 din ordonanţă a fost abrogat prin pct.10 pe care l-aţi votat.

Art.11 a fost modificat prin pct.11.

Art.12 din ordonanţă a fost abrogat prin pct.12 din lege.

Titlul Capitolului VI, vă rog să urmăriţi în legea de adoptare, a fost modificat prin pct.13.

Art.13 a fost modificat prin pct.14.

Art.14 a fost modificat prin legea de adoptare şi prin votul dumneavoastră exprimat anterior la pct.15.

Următoarele articole ale ordonanţei, 15, 16 şi 17 au fost abrogate prin votul dumneavoastră şi al Senatului de la pct.16.

Art.18 a fost modificat prin pct.17, votat de dumneavoastră.

Art.19 a fost abrogat prin pct.18, votat de dumneavoastră.

Art.20 a fost modificat prin pct.19.

Reluăm, art.19 a fost abrogat prin pct.18, iar art.20 a fost modificat prin pct.19.

Titlul Capitolului VII prin pct.20 a fost abrogat. Rămâne fără capitol aici.

Vă rog să urmăriţi la pct.20 a fost abrogat nu numai titlul capitolului, ci întreg capitolul, atât titlul, cât şi cele 3 articole ale sale: 21, 22, 23. Urmăriţi şi pct.20 pe care l-aţi adoptat.

Întreb comisia dacă titlul Capitolului VIII a rămas nemodificat şi, în consecinţă, va fi renumerotat în Capitolul VII.

Art.24 care, de asemenea, va fi renumerotat ca urmare a abrogării celor 3 art., a fost modificat prin pct.21 votat de dumneavoastră.

Art.25 a fost modificat prin pct.22, votat de dumneavoastră.

Art.26 a fost modificat prin pct.23, votat de dumneavoastră.

Art.27, modificat prin pct.24.

Art.28 din ordonanţă a fost modificat prin pct.25, votat de dumneavoastră şi de Senat.

Art.29 a fost modificat prin pct.26, votat de dumneavoastră şi de Senat.

Art.30 a fost modificat prin pct.27, art.31 prin pct.28, art.32 prin pct.29, art.33 prin pct.30, art.34 prin pct.31.

După art.34 s-au introdus prin pct.32 votat de dumneavoastră şi de Senat art.34¹ şi art.34^2.

Art.35 a fost modificat prin pct.33, art.36 a fost modificat prin pct.34.

Art.36 a fost ultimul din ordonanţă.

Constataţi, în consecinţă, că am parcurs pe texte şi legea de aprobare şi ordonanţa de urgenţă.

Supunem, în continuare, proiectul de Lege de aprobare a Ordonanţei Guvernului nr. 190/2000 votului dumneavoastră.

Vă amintesc că este vorba de o lege pentru a cărei votare este necesară întrunirea condiţiilor propuse de art.74 alin.2 din Constituţie. Deci lege ordinară.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Urmează Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2001 privind conversia în acţiuni a unor sume datorate statului. Procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci vă rog să propuneţi timpii şi să rămâneţi la tribună pentru a motiva şi propunerea de respingere.

Domnul Neculai Grigoraş:

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost de acord cu forma prezentată de Senat, respectiv de respingere a acestui proiect de lege, respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2001.

Motivul respingerii este faptul că această ordonanţă a fost abrogată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2001 şi nu mai are obiect de reglementare. Pentru eventualele lămuriri propunem 5 minute timp total, un minut pentru fiecare intervenţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu propunerea Comisiei pentru buget-finanţe, bănci? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Dacă doreşte cineva să intervină în dezbateri? Dacă nu, trecem la dezbaterea pe texte.

Asupra titlului proiectului de lege pentru respingerea ordonanţei, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi, votat în unanimitate.

Asupra articolului unic, care cuprinde dispoziţia de respingere a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.62/2001 aveţi obiecţiuni? Nu aveţi, votat în unanimitate.

În consecinţă, vom supune proiectul de Lege pentru respingerea ordonanţei votului dumneavoastră. Este o lege cu caracter ordinar, pentru care sunt suficiente voturile majorităţii simple din cei prezenţi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2001 privind reglementarea unor măsuri de asigurare a fondurilor necesare furnizării energiei termice şi a gazelor naturale pentru populaţie.

Aveţi o chestiune de procedură? Poftiţi, doamnă deputat Ivănescu.

Doamna Maria Paula Ivănescu:

Acest proiect de lege a fost trimis spre avizare şi Comisiei de muncă şi protecţie socială din Camera Deputaţilor şi am constatat cu regret că amendamentele adoptate în cadrul acestei comisii nu au fost avute în vedere la redactarea raportului final. Drept pentru care vă solicit retrimiterea către Comisia de buget-finanţe, pentru a analiza şi amendamentele propuse de Comisia de muncă şi protecţie socială.

Domnul Valer Dorneanu:

Având în vedere că nu există din partea Comisiei pentru buget toţi membrii, pentru a nu exista nici un fel de îndoială cu privire la procedură şi pentru că e o ordonanţă importantă şi e posibil ca amendamentele colegilor noştri de la Comisia pentru muncă să ofere soluţii viabile şi constructive, eu supun votului dumneavoastră restituirea proiectului la Comisia pentru buget pentru a întocmi un raport suplimentar care să se refere şi la amendamentele Comisiei pentru muncă.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, s-a restituit proiectul Comisiei pentru buget..

Am ruga Comisia pentru buget ca la şedinţa de mâine să întocmească raportul suplimentar pentru a repune pe ordinea de zi săptămâna viitoare acest proiect. Mulţumesc.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.139/2001 privind compensarea unor obligaţii ale unor agenţi economici din domeniul transporturilor feroviare.

Suntem în procedură de urgenţă. Rog Comisia pentru buget să ne propună timpii de dezbatere.

Domnul Neculai Grigoraş:

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propune dezbaterea şi adoptarea în forma prezentată de iniţiator. Suntem în prezenţa unei legi ordinare. Vă propunem timp total 5 minute, 1 minut pentru fiecare intervenţie. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu această propunere. Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă sau abţineri. Nu sunt.

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului în forma prezentată aşa cum ne propune comisia.

Asupra titlului proiectului de lege pentru aprobarea ordonanţei dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Asupra art.unic care conţine dispoziţia de aprobare a ordonanţei dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La titlul proiectului ordonanţei de urgenţă dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La art.1 dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Art.2, 3 şi 4 din cuprinsul ordonanţei dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votate în unanimitate.

Art.5, dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Supunem, în consecinţă, proiectul de lege votului dumneavoastră final, amintindu-vă că este o lege cu caracter ordinar pentru care sunt suficiente voturile majorităţii simple din cei prezenţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitatea celor prezenţi s-a votat acest proiect de lege.

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.162/1999 privind instituirea preţului naţional de referinţă pentru energia termică furnizată populaţiei prin sisteme centralizate precum şi pentru acordarea de ajutoare băneşti pentru categoriile defavorizate ale populaţiei.

Procedură de urgenţă. Rog Comisia pentru buget să ne propună timpii de dezbatere.

Domnul Neculai Grigoraş:

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propune dezbaterea şi adoptarea în forma prezentată de iniţiator. Suntem, de asemenea, în prezenţa unei legi ordinare. Vă propunem timp total 15 minute, 2 minute pentru fiecare intervenţie. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu aceste propuneri. Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitatea celor prezenţi, trecem la dezbaterea proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă.

La titlul acesteia dacă dumneavoastră aveţi vreo obiecţiune. Comisia nu a avut. Nu. Votat în unanimitate.

Cuprinsul art.unic care conţine dispoziţia de aprobare a Ordonanţei de urgenţă 162/1999. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanţei de urgenţă. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

La art.1 şi 2 dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La art.3 şi 4 dacă aveţi obiecţiuni. Comisia nu a avut amendamente. Nu aveţi. Votate în unanimitate.

La art.5 şi 6 dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votate în unanimitate.

Art.7 şi 8. Dacă aveţi obiecţiuni. Comisia nu a avut amendamente. Nu. Votate în unanimitate.

Art.9, 10 şi 11. Dacă aveţi obiecţiuni. Comisia nu a avut amendamente. Nu aveţi. Votate în unanimitate.

Art.12 şi art.13, care este totodată şi ultimul, dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Nici comisia nu a avut amendamente. Votate articolele în unanimitate.

Parcurgând textele proiectului de lege şi ale ordonanţei, urmează să supunem votului final acest proiect de lege. El are caracter ordinar, fiind suficiente pentru aprobarea lui voturile majorităţii simple din cei prezenţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitatea celor prezenţi, s-a aprobat acest proiect de lege.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.85/1999 privind scutirea de la plata taxelor vamale a importului de materiale, echipament şi instalaţii sportive al federaţiilor sportive naţionale şi al Comitetului Olimpic Român.

Pentru că e vorba de un proiect de respingere, rog comisia să motiveze puţin această propunere.

Domnul Neculai Grigoraş:

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, în urma examinării proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.85/1999 privind scutirea de la plata taxelor vamale a importului de materiale, echipament şi instalaţii sportive al federaţiilor sportive naţionale şi al Comitetului Olimpic Român, a decis ca acest proiect de lege să fie respins întrucât propunerile din această ordonanţă au fost preluate în Legea educaţiei fizice şi sportului nr.69/2000, în cuprinsul art.76. Acesta a fost, de altfel, şi punctul de vedere al Guvernului.

Ca atare, vă propunem respingerea acestui proiect de lege. Suntem în prezenţa unei legi ordinare. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva dintre dumneavoastră să intervină cu privire la această propunere. Nu.

În consecinţă, supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a acestui proiect de lege. Vă amintesc că este vorba de o lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru propunerea de respingere? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Propunerea legislativă privind scutirea de la plata taxei pe valoarea adăugată a lucrărilor de investiţii, de reparaţii capitale şi reparaţii curente în sistemul învăţământului de stat şi cel particular acreditat.

Din partea Comisiei de buget, rog să prezinte această propunere de respingere şi să o motiveze.

Domnul Neculai Grigoraş:

În urma examinării Propunerii legislative privind scutirea de la plata taxei pe valoarea adăugată a lucrărilor de investiţii, de reparaţii capitale şi reparaţii curente în sistemul învăţământului de stat şi în cel particular acreditat, comisia a decis că acest proiect de lege nu poate fi admis şi a propus respingerea sa, pentru următoarele motive: în primul rând, instituirea unui regim special pentru bunurile şi serviciile destinate învăţământului înseamnă, practic, aplicarea cotei zero de t.v.a. pentru operaţiuni efectuate în ţară, ceea ce contravine Directivei a VI-a a Consiliului Uniunii Europene care a stat la baza legislaţiei privitoare la taxa pe valoarea adăugată; în al doilea rând, sprijinirea unui sector de activitate nu se realizează prin măsuri fiscale care sunt de natură să conducă la distorsiuni concurenţiale şi perturbarea mediului de afaceri. Învăţământul poate fi ajutat prin alocarea de fonduri suplimentare de la bugetul de stat necesare lucrărilor de investiţii, de reparaţii capitale şi curente, fără a apela la măsuri fiscale care ar putea afecta credibilitatea României în faţa Uniunii Europene.

În fine, până la data aderării, România s-a angajat să continue armonizarea legislaţiei naţionale cu acquisul-ul comunitar şi dezvoltarea infrastructurii instituţionale necesare implementării acestuia în conformitate cu angajamentele asumate prin acordul european.

În aceste condiţii, susţinem respingerea acestui proiect de lege. Suntem în prezenţa unei legi ordinare. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină la dezbateri.

Poftiţi, domnule deputat. Domnul deputat Damian Brudaşca de la P.R.M.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Am ascultat cu foarte mare interes argumentele din raportul de respingere al Comisiei de buget-finanţe. Într-adevăr, ele sunt bine gândite, bine argumentate şi aş tinde să le dau dreptate, cu atât mai mult cu cât invocă un aspect foarte important, acela al necesităţii armonizării legislaţiei româneşti cu cea comunitară.

În acelaşi timp însă, membrii comisiei uită un lucru esenţial: cota din buget care revine învăţământului dacă ar fi la nivelul cotelor atribuite în bugetele statelor Comunităţii Europene, atunci aş fi cu totul de acord că nu este nevoie să sprijinim învăţământul prin această scutire de la plata taxei pe valoare adăugată a lucrărilor de investiţii, de reparaţii capitale şi de reparaţii curente.

Dar dacă colegii noştri care sunt membri în această comisie ar cunoaşte faptul că marea majoritate a şcolilor din mediul rural sunt într-o situaţie deosebită, în sensul că s-au întâmplat foarte multe cazuri chiar în judeţul Cluj, în care au căzut tavanele peste elevi, sau riscă să cadă tavanele peste elevi şi nu s-au putut şi nu se pot face reparaţiile, în aceste condiţii, apreciez că raportul propus de comisie este neavenit.

Atâta vreme cât bugetul alocat învăţământului este departe de bugetul ţărilor comunitare cred că, pe o perioadă limitată de timp, ar trebui ca acest proiect de lege să fie aprobat, pentru că, în felul acesta, s-ar sprijini, într-adevăr, activitatea din învăţământ. Să nu se uite că datorită acestor diferenţe, acestor discrepanţe, există încă în unele judeţe ale ţării şcoli a căror construcţie a început de multă vreme şi a încetat datorită lipsei fondurilor de investiţii sau datorită creşterii exagerate a costurilor de materiale şi a costurilor de manoperă.

În aceste condiţii, consider că noi, plenul, judecând şi din punct de vedere al interesului învăţământului românesc, ar trebui să repingem raportul de respingere al comisiei de specialitate.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Grigoraş, din partea Comisiei pentru buget.

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Fiindcă s-a invocat relaţia acestui proiect de lege cu bugetul, vreau să menţionez că, tocmai dacă am aproba un astfel de proiect de lege, am ajunge în situaţia să privăm veniturile bugetului de sume foarte importante, fiindcă este de văzut aici că noi nu scutim lucrările de învăţământ, ci scutim lucrările de reparaţii de toate tipurile pentru învăţământ, la care vor intra şi diferite materiale produse de un foarte mare sector din producţia românească, ceea ce ar însemna ca la buget să aducem venituri mai puţine.

Pledoaria colegului dinainte este chiar favorabilă respingerii acestui proiect de lege. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Mai doreşte cineva să intervină? Poftiţi, domnule deputat!

Domnul Damian Brudaşca:

Eu aş ruga comisia să fie cât se poate de consecventă. Noi am aprobat de-a lungul timpului scutiri de taxe vamale pentru diverse importuri făcute pentru societăţi comerciale sau pentru instituţii publice. Dacă am dori să fim consecvenţi, ar trebui să aplicăm, aşa cum am spus, pe o perioadă limitată prevederile unei asemenea iniţiative legislative. Pentru că altfel, învăţământul, în ansamblul său, nu este o noţiune abstractă, învăţământul îşi desfăşoară activitatea în nişte lăcaşuri care sunt într-o situaţie, în multe dintre localităţile ţării, dezastruoase. De ani de zile abia se reuşeşte să se cârpească ici şi colo. Dacă ar fi să fie riguroşi, inspectorii de la sănătate ar trebui să închidă cam cel puţin 40% din şcolile care funcţionează pe raza judeţului Cluj. Şi acest lucru se datorează lipsei fondurilor, lipsei fondurilor minime pentru realizarea reparaţiilor curente. Dacă mai mărim cu acest TVA aceste cheltuieli, evident că, în viitor, vom crea şi mai mari dificultăţi acestei activităţi.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Doamna ministru Andronescu doreşte să intervină. Şi apoi, domnul ministru Gaspar.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea să aduc la cunoştinţa domnului deputat că în Legea învăţământului, art.173 alin.3 prevede o asemenea scutire de taxă pe valoarea adăugată. Dacă doriţi vă pot şi citi articolul cu pricina: "Documentaţia tehnică, materialele de construcţii destinate învăţământului de stat şi a celui particular, precum şi achiziţia de aparatură, de echipamente, de utilaje, fondul de carte, publicaţii, dotările pentru procesul didactic sunt scutite de t.v.a. şi de taxe vamale."

Aşa încât, eu cred că avem acoperire în articolul de lege, domnule deputat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În legătură cu propunerea legislativă care face obiectul acestor dezbateri vreau să învederez următoarele chestiuni de procedură: propunerea legislativă a fost promovată la 16 iunie 1999 de un deputat care în prezent nu mai face parte din Parlament. A doua chestiune este că, la 11 noiembrie 1999, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi-a dat avizul, care a fost tot un aviz de respingere. Eu mă întreb de ce a mai ajuns acest proiect pe ordinea de zi, având în vedere că el deja, la vremea respectivă, fusese avizat, iar la Camera Deputaţilor probabil că făcea parte din acele proiecte ce se găseau în rezervă pe ordinea de zi. Iar la 21 noiembrie, observăm că aceeaşi Comisie pentru buget, finanţe şi bănci, în altă structură şi în altă componenţă, îşi menţine avizul de respingere a propunerii legislative.

Având în vedere că iniţiatorul nu mai există şi o chestiune de procedură este ca proiectul să fie prezentat şi susţinut de autorul iniţiativei, vă propun, domnule preşedinte, să ne însuşim propunerea comisiei, de respingere. Având în vedere că au avut loc şi dezbaterile generale, să trecem direct la vot.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi, consider că au avut loc suficiente dezbateri. Aţi auzit argumente pro şi contra, supun votului dumneavoastră propunerea comisie, de respingere a propunerii legislative.

Cine este pentru? 125 voturi pentru.

Împotrivă? 49 voturi împotrivă.

Abţineri? Nici-o abţinere.

Cu 125 voturi pentru, 49 voturi împotrivă, s-a adoptat propunerea comisiei, de respingere a propunerii legislative.

Stimaţi colegi, timpul prevăzut pentru proiectele de legi înscrise la dezbateri s-a epuizat, pentru că la ora 17,30 s-a prevăzut vot final şi apoi dezbaterii asupra moţiunii de cenzură la ora 18,00.

Rog şefii grupurilor parlamentare să-şi mobilizeze oamenii să intre în sală. Rog, de asemenea, şi colegii din Guvern să se prezinte.

Rog cei doi secretari să numere prezenţa în sală.

după o scurtă pauză

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Suntem în sală numai 153 deputaţi. În condiţiile acestea, potrivit Regulamentului, preşedintele este obligat să stabilească o altă zi pentru vot final. Aceasta va fi marţi, la ora 9.

Trecem, în continuare, la dezbaterea moţiunii cu privire la criza cercetării.

Au cuvântul iniţiatorii moţiunii să-şi prezinte moţiunea. Poftiţi! Cine e reprezentantul semnatarilor moţiunii? Să vă ajutăm noi, stimaţi colegi, ca să vă desemnăm reprezentantul?!

Doamna deputat Mona Muscă. O prezentaţi dumneavoastră ?

Stimaţi colegi, puţină răbdare pentru că noi planificasem dezbaterea moţiunii la ora 18, şi reprezentantul semnatarilor se pregăteşte, vine în trei minute.

Poftiţi! Aveţi cuvântul, domnule deputat!

Domnul Anton Ionescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Subsemnaţii deputaţi, membri ai grupurilor parlamentare P.N.L. şi P.D., constatând că actualul Guvern, după aproape un an de guvernare, după derularea bugetului de stat pe anul 2001 şi aprobarea bugetului de stat pe anul 2002, nu intenţionează să-şi respecte propriul program de guvernare, luând act de declinul în care se află cercetarea românească, precum şi de perspectivele sumbre care se prefigurează prin bugetul alocat pentru 2002, de degradarea în continuare a poziţiei socio-profesionale a cercetătorilor şi specialiştilor, supunem dezbaterii Camerei Deputaţilor următoarea moţiune:

Prin programul de guvernare pentru perioada 2001-2004, Guvernul şi-a asumat în principal următoarele angajamente:

1. adaptarea sistemului naţional de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică la cerinţele procesului de integrare europeană;

2. dotarea şi informatizarea laboratoarelor cu echiplamente şi software de ultimă generaţie;

3. dezvoltarea în anul 2001 a unei infrastructuri instituţionale specifice care să faciliteze transferul şi valorificarea rezultatelor obţinute prin Programul naţional de cercetare şi dezvoltare;

4. adoptarea în 2001 a Legii cercetării; 5. Adoptarea tot în anul 2001 a Statutului cercetătorului;

6. revizuirea sistemului de salarizare în domeniul cercetării ştiinţifice;

7. înfiinţarea în anul 2001 a fondului de risc pentru aplicarea rezultatelor cercetării şi a Fondului de garantare a participării la licitaţii a organizaţiilor de cercetare şi dezvoltare

8. atragerea şi menţinerea în activitatea de cercetare a tinerilor cu performanţelor profesionale deosebite;

9. conform Legii nr.95/1998, resursele bugetare alocate prin bugetul de stat la capitolul "Cercetare ştiinţifică", trebuie să ţină seama de tendinţele mondiale în domeniu şi să nu fie mai mici de o cincime faţă de resursele bugetare alocate la capitolul "Învăţământ". Alocarea de către stat a acestor resurse financiare este o prioritate a cheltuielilor bugetare iar creşterea finanţării din bugetul de stat va fi de până la 4% din p.i.b. până în anul 2004.

Care este realitatea?

Realitatea este următoarea: cu toate că în Constituţia României, în art.134, prevede că "statul trebuie să asigure stimularea cercetării ştiinţifice naţionale", că Codul Muncii, în art.49, stipulează că oamenii de ştiinţă se bucură în activitatea lor creatoare de sprijin material din partea societăţii şi cercetătorilor ştiinţifici li se asigură posibilitatea de a valorifica rezultatele cercetărilor efectuate, că România a încheiat, în 14 iunie 2000, capitolul 17 al Acordului de aderare la UE, asumându-şi angajamentul de creştere graduală a finanţărilor în cercetare, astfel ca bugetul pe anul 2004 să reprezinte circa 4% din p.i.b.

Guvernul şi-a asumat o lungă serie de angajamente foarte serioase prin Programul de guvernare.

Faţă de acestea, se constată că nici una din principalele prevederi ale acestui program nu s-au respectat până în prezent şi, mai grav, nu se întrevede perspectiva şi voinţa politică de a le respecta, justificate astfel.

1) Conform angajamentului asumat cu ocazia închiderii capitolului XVII al Acordului de aderare la Uniunea Europeană şi a Declaraţiei de la Lisabona, semnată de către toţi premierii statelor europene, în România urmează ca cercetarea să fie finanţată gradual, astfel ca, până în 2004, să se ajungă la 4% din p.i.b. Ca urmare, în bugetul de stat pe anul 2002, alocarea bugetară ar fi trebuit să fie de circa 1,3 – 1,4 din p.i.b., ceea ce nouă şi cercetătorilor români, care ne aud acum şi nu numai ei, ni se pare de domeniul fantasticului, faţă de alocarea bugetară reală de 0,2% şi faţă de declinul continuu al acestei alocaţii bugetare în ultimii 12 ani.

Oricât de şocantă ar fi această prevedere pentru situaţia actuală, fără respectarea ei nu sunt şanse ca în 2004 să fie atinse ţintele fixate în strategia de aderare şi în planul de acţiune aferent strategiei. Pe baza acestor documente, de altfel, se face şi monitorizarea performanţelor României în ce priveşte procesul de aderare la UE.

Menţionăm, pe lângă acestea, că, în prezent, în ţările Europei centrale şi de est, se alocă pentru cercetare între 0,5 şi 1,42 din p.i.b., o medie deci 1%, iar în statele membre ale Uniunii Europene o medie de aproximativ 2%.

Bugetul de stat aprobat de Parlamentul României pe anul 2002 pune, practic, cercetarea ştiinţifică românească în imposibilitatea de a-şi aduce contribuţia la creşterea economică a României.

2) În condiţiile acestei lipse dramatice de finanţare, de angajamentul privind dotarea şi informatizarea laboratoarelor cu echipamente şi software de ultimă generaţie cred că nici nu mai poate fi vorba, dar în acest timp baza materială şi aşa precară a cercetării continuă să se degradeze.

3) Nu s-a creat nici o infrastructură specifică instituţională care să faciliteze transferul tehnologic şi valorificarea rezultatelor cercetărilor, cu toate că în art. 15 din Legea nr. 51/1996 este prevăzută înfiinţarea Agenţiei naţionale pentru transfer tehnologic, cu prerogative specifice acestei activităţi foarte importante.

Mai mult, Guvernul a abrogat art. 68 din Legea nr. 64 privind invenţiile care prevedea măsuri stimulative pentru agenţii economici care implementează brevete româneşti.

Rezultatele acestei optici a Guvernului este că, cu toate rezultatele remarcabile obţinute de către inventatorii români în confruntările internaţionale, rezultate materializate prin zeci de medalii de aur, odată cu reîntoarcerea în ţară, aceste invenţii valoroase nu se mai valorifică din lipsa unei legislaţii stimulatoare pentru agenţii economici care implementează invenţii româneşti.

Şi, astfel, se pierd produse şi servicii cu mare potenţial economic intern sau de export.

În problema infrastructurii instituţionale suntem de părere că desfiinţarea Ministerului Cercetării şi Tehnologiei a fost o idee nefericită care contravine modului în care statele membre ale UE organizează şi înţeleg rolul cercetării tehnologiilor şi sistemului inventiv, ca sursă pentru a-şi asigura competitivitatea pe piaţa globalizată.

Încă nu este prea târziu ca măcar acest sistem instituţional care funcţionează în statele membre ale UE să-l adoptăm şi noi fără adaptări originale.

4) Legea cercetării şi statutul cercetătorului, ambele ca angajamente asumate de către Guvern nu sunt elaborate nici până în prezent.

Sistemul de salarizare este în curs de revizuire şi cercetătorii români sunt foarte interesaţi să vadă cum va fi apreciată poziţia lor socio-profesională pe grila finală de salarizare pentru activitatea lor de importanţă naţională.

Nici înfiinţarea fondurilor de risc şi garantare pentru aplicarea rezultatelor cercetării, ca element al programului de guvernare, nu este realizată până în prezent.

În fine, nici angajamentul din programul de guvernare privind atragerea şi menţinerea în această activitate de cercetare a tineretului cu performanţe profesionale nu este îndeplinit şi nici nu va fi în condiţiile actualei subfinanţări şi a salariilor foarte scăzute.

În acest timp, mediul total nestimulativ, tineretul nostru valoros format pe banii ţării caută cu înfrigurare locuri de muncă în vest, unde sunt apreciaţi şi plătiţi corespunzător.

Realitatea demonstrează că, în prezent, în domeniul cercetării ştiinţifice sunt încălcate art. 134 din Constituţia României, art. 49 din Codul Muncii, prevederile programului de guvernare pe perioada 2001 – 2004 şi angajamentele României luate cu ocazia închierii capitolului XVII, a acordului de aderare la UE.

Şi, în concluzie, cerem Guvernului să-şi reconsidere total poziţia faţă de cercetarea ştiinţifică românească, sprijinind-o efectiv prin următoarele măsuri:

1) Creşterea graduală a finanţării alocate cercetării, conform angajamentelor internaţionale asumate şi propriului program de guvernare pe perioada 2001 – 2004, precum şi stimularea cercetătorilor români de a participa la programele cadru ale UE.

2) Promovarea de urgenţă a Legii cercetării şi a statutului cercetătorului şi respectarea reglementărilor în domeniul finanţării în sistem descentralizat a activităţilor de cercetare-dezvoltare şi stimularea inovării, în baza planului naţional de cercetare-dezvoltare.

3) Reînfiinţarea în cadrul Guvernului a unui minister separat, organ al administraţiei publice centrale, cu rol şi responsabilitate în elaborarea, aplicarea, monitorizarea şi evaluarea politicilor în domeniul cercetării-dezvoltării, aşa cum, de altfel, se regăseşte în structura instituţiilor Uniunii Europene Comisia pentru ştiinţă şi cercetare şi aşa cum este configurat de declaraţia de la Lisabona privind spaţiul european al cercetării.

4) Înfiinţarea Agenţiei naţionale de transfer tehnologic, cu prerogativele prevăzute la art. 15 din Legea nr. 51 sau a altui organism să facă aceeaşi funcţiune.

5) Implementarea programelor de stimulare a inovării, aşa cum sunt definite în Legea nr. 95/1998 şi stimularea transferului tehnologic, prin instrumente financiare destinate stimulării întreprinderilor, în special a celor mici şi mijlocii pentru valorificarea invenţiilor, inclusiv prin anularea abrogării art. 68 din Legea nr. 64 privind brevetele de invenţii şi înfiinţarea fondurilor de risc pentru aplicarea rezultatelor din cercetare.

6) Revizuirea sistemului de salarizare în domeniul cercetării ştiinţifice, pentru ca cercetătorii să-şi regăsească locul cuvenit în grila de salarizare, după importanţa socio-profesională a activităţii lor, pentru atragerea şi menţinerea în activitatea de cercetare a tineretului cu performanţe profesionale deosebite.

7) Şi ultimul. Reglementarea procesului de privatizare a unităţilor de cercetare-proiectare, prin respectarea protocolului semnat între patronatul din cercetare şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în sensul respectării ponderii de 70% pentru oferta tehnică şi 30% pentru oferta financiară.

Aceeaşi procedură am dori să fie aplicată şi atunci când în oferta de cumpărare cumpărătorul propune un proiect de impact în activitatea de cercetare-dezvoltare şi stimularea inovării, precum şi crearea de parcuri tehnologice, parcuri ştiinţifice sau centre de transfer tehnologic.

Aceasta este moţiunea pe care v-o supunem atenţiei şi este semnată de 57 de colegi de-ai dumneavoastră, deputaţi PNL şi PD.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea PNL-ului şi PD-ului)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

În legătură cu procedura de dezbatere a moţiunii vă informez că în şedinţa Biroului permanent şi a Comitetului ordinii de zi de astăzi, 4 decembrie, s-a stabilit ca, după prezentarea moţiunii, să se aloce Guvernului 45 de minute pe care să şi le administreze singur la începutul şi sfârşitul dezbaterilor. Să se aloce, în continuare, pentru fiecare parlamentar 20 de secunde, urmând ca grupurile parlamentare din care fac parte să stabilească pe cei care iau cuvântul. Potrivit însumării celor 20 de secunde, Grupului parlamentar al PSD îi revin 54 de minute, Grupului România Mare – 25 minute, Grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat, Partidului Naţional Liberal câte 10, Uniunii Democrate a Maghiarilor din România – 9 şi Grupului Minorităţilor Naţionale 6.

Urmează să îmi comunicaţi la prezidiu numele celor care iau cuvântul din partea Partidului Democrat, Partidul Naţional Liberal, UDMR, ceilalţi mi-au prezentat lista.

Îmi revine în continuare şi obligaţia regulamentară să întreb dacă vreunul din semnatarii moţiunii îşi retrage semnătura? Nu. Şi-o susţin toţi.

În consecinţă, trecem la dezbateri. Dau cuvântul domnului deputat Andea Petru de la PSD; se pregăteşte în continuare domnul deputat Dumitru Palade de la PRM. Mai întâi, Guvernul răspunde moţiunii dumneavoastră.

Dau cuvântul domnului ministru Valeca pentru a răspunde în numele Guvernului conţinutului moţiunii.

Domnul Şerban Constantin Valeca:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Un grup de 57 deputaţi din grupurile parlamentare ale PNL şi PD îşi bazează această moţiune pe supoziţia că actualul executiv nu intenţionează să-şi respecte propriul program de guvernare, în privinţa importanţei acordate activităţii de cercetare, identificând această criză după aproape un an de guvernare, după derularea Bugetului de stat pe 2001 şi aprobarea Bugetului de stat pe 2002.

În prezentarea făcută în moţiune se eludează situaţia cercetării româneşti la începutul anului 2001, criză profundă de sistem datorită politicii incoerente în domeniul activităţii de cercetare, a seriei de ordonanţe şi legi care s-au modificat continuu unele pe altele, prin articole reformulate sau abrogate, de multe ori contradictorii, cu influenţă nefastă asupra cercetării şi cercetătorilor.

Într-o asemenea situaţie a fost necesară o nouă abordare, primele măsuri pe care Guvernul a trebuit să le ia au fost direcţionate prin întocmirea unui calendar coerent de îmbunătăţire şi completare a legislaţiei care să permită adaptarea sistemului naţional de cercetare ştiinţifică, de dezvoltare tehnologică şi inovare la cerinţele procesului de integrare europeană.

Doamnelor şi domnilor deputaţi din Grupurile parlamentare PNL şi PD, nu dorim să localizăm toată vina pentru nerealizările din acest domeniu numai Guvernului din care aţi făcut parte, PNL şi PD, dar trebuie să subliniem că nu putem fi noi responsabili pentru situaţia actuală şi pentru angajamentele asumate de dumneavoastră la final de guvernare.

Trebuie să vă reamintim, stimaţilor domni deputaţi din PNL şi PD că în perioada 1996 – 1999 prodului intern brut pe locuitor a scăzut continuu şi acest fapt s-a reflectat şi în scăderea dramatică în aceeaşi perioadă a fondurilor publice alocate cercetării ştiinţifice.

Tocmai pentru a corecta ceea ce dumneavoastră numiţi perspectiva sumbră a cercetării, în anul 2001 actualul Guvern a făcut eforturi deosebite, astfel că suma alocată de la bugetul de stat pentru finanţarea cercetării practic s-a dublat.

În acelaşi timp, ne-am asumat responsabilitatea implementării programului naţional de cercetare-dezvoltare, prin lansarea a 10 noi programe, faţă de numai 4 programe iniţiate de fosta autoritate, Agenţia Naţională pentru Ştiinţă, Tehnologie şi Inovare, asigurând astfel premisele trecerii definitive de la finanţarea practic instituţională la cea competiţională în domeniul cercetării ştiinţifice.

Prin această măsură şi prin politicile de parteneriat promovate am reuşit să atragem resurse suplimentare prin cofinanţare care se ridică în anul 2001 la peste 269 de miliarde, faţă de numai 61 de miliarde în anul 2000, ceea ce denotă o creştere de peste 4 ori.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vrem să vă amintim, de asemenea, că România nu a încheiat capitolul XVII al Acordului de aderare la Uniunea Europeană aşa cum se afirmă în moţiune, ci negocierile de aderare la capitolul XVII ştiinţă şi cercetare au fost închise provizoriu, tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană urmând a se redacta după finalizarea negocierilor la toate cele 29 de capitole.

Documentul de poziţie din data de 28 martie 2000, prin care România îşi asumă responsabilităţile referitoare la acest domeniu, a avut la bază o declaraţie-angajament, ca finanţarea cercetării să reprezinte 1% din p.i.b. până în anul 2007.

Poate părea că înşiruirea acestor date nu are relevanţă, dar vrem să sublinem că prezentarea procesului de integrare europeană a cercetării româneşti a fost abordată de către autorii moţiunii, pornind de la premise false şi care încearcă să transfere Guvernului nostru responsabilităţi fără legătură cu realitatea economică românească.

În această situaţie ambiguă creată pe parcursul anului 2000, referitor la procentul din p.i.b. alocat pentru cercetare, probabil că cel pe care l-aţi introdus în moţiune a fost ales la întâmplare, prin tragere la sorţi sau este un simplu joc politicianist.

Având în vedere relansarea economică care se realizează prin politica actualului Guvern şi corelat cu angajamentele asumate prin acordurile cu organismele financiare internaţionale, executivul şi-a propus în mod realist o creştere a cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare, în concordanţă cu tendinţele înregistrate în ţările din Uniunea Europeană, fără a le condiţiona de cheltuielile alocate pentru educaţie.

Această prevedere a fost specificată prin Ordonanţa nr. 32 din 26 februarie 2001 care a modificat prevederile din Legea nr. 95/1998 invocată în moţiune, precum şi în proiectul Legii cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice.

Trebuie reţinut faptul că aceste prevederi fac parte dintr-un complex de măsuri ce prevăd atragerea de fonduri de la agenţii economici interesaţi de proiectele de cercetare, prin cofinanţarea acestora.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Actualul Guvern acţionează ferm pentru integrarea comunităţii ştiinţifice şi tehnice româneşti în sistemul european de ştiinţă şi tehnologie ca fiind o opţiune strategică prioritară.

În acest sens, pentru a furniza parteneri performanţi pentru cercetare europeană, politicile în domeniul ştiinţei şi tehnologiei promovează: în primul rând excelenţa ştiinţifică şi tehnologică, prin evaluarea unitară a performanţelor organizaţiilor de cercetare-dezvoltare, prin sprijin pentru dezvoltarea centrelor de excelenţă şi a carierei ştiinţifice, precum şi pentru recunoaşterea importanţei şi a valorii corpului profesional al oamenilor de ştiinţă şi cercetătorilor.

În al doilea rând, dezvoltarea infrastructurii pentru cercetare-dezvoltare şi inovare în institutele de cercetare şi în universităţi prin: îmbunătăţirea reţelelor informaţionale şi de comunicaţii, stimularea formării centrelor viitoare de cercetare cu parteneri din ţară şi străinătate, dezvoltarea unor centre regionale de inovare cu impact direct asupra capacităţii de absorbţie a rezultatelor de cercetare-dezvoltare şi de îmbunătăţire a mediului economic, adică centre de informare şi asistenţă în domeniul tehnologic, centre de transfer tehnologic, parcuri tehnologice şi altele, în domenii ştiinţifice şi tehnice, în corespondenţă cu programele cadru, de cercetare-dezvoltare ale Uniunii Europene şi pentru implementarea în spaţiul european de cercetare.

În al treilea rând, dezvoltarea reţelei naţionale de calculatoare pentru cercetare, ca principal instrument de creare a condiţiilor necesare pentru participarea la programele-cadru de cercetare-dezvoltare ale Uniunii Europene şi pentru implementarea ariei de cercetare europene.

În al patrulea rând, integrarea spaţiului naţional de cercetare în spaţiul european de cercetare ERA, prin corelarea programelor naţionale de cercetare-dezvoltare cu cele ale Uniunii Europene, în perspectiva deschiderii programelor naţionale de cercetare pentru cercetătorii din statele membre UE.

Pentru a asigura şi îmbunătăţi participarea comunităţii ştiinţifice şi tehnice autohtone la programele-cadru de cercetare-dezvoltare ale Uniunii Europene am urmărit şi am realizat practic integral planul de acţiuni guvernamentale pe acest an pentru dezvoltarea, suportul legislativ, financiar şi organizaţional. În termeni concreţi, obiectivele politicilor României în ştiinţă şi tehnologie orientate către participarea la programele-cadru de cercetare-dezvoltare ale Uniunii Europene şi pentru implementarea ERA sunt realizate în principal prin următoarele instrumente: 1) planul naţional de cercetare, dezvoltare şi inovare; 2) programul naţional de aderare a României la UE.

Menţionăm că fondurile alocate începând cu anul 2001 pentru programul de cooperare şi parteneriat internaţional CORINT, din planul naţional de cercetare, dezvoltare, inovare, prin care este sprijinită participarea cercetătorilor români la programe internaţionale de cercetare reprezintă peste 10% din bugetul alocat întregului plan naţional de cercetare, dezvoltare, inovare.

Fondurile alocate pentru participarea la subprogramele din CORINT care asigură participarea la programele internaţionale derulate în spaţiul european: Programul-cadru V, COST, NATO, EURECA, reprezintă peste 75% din bugetul pentru programul CORINT.

În prezent, participarea României la Programul-cadru V este concretizată prin: participarea a 102 instituţii cu activitate de cercetare din România la realizarea a 82 de contracte de cercetare încheiată cu Comisia europeană, cuprinderea a circa 40 de proiecte cu participare românească pe lista proiectelor recomandate pentru finanţare, la care negocierile pentru încheierea contractelor sunt în curs, mărirea cotei de atragere a finanţării internaţionale de la circa 5% la aproximativ 40% din valoarea contribuţiei României la bugetul Programului-cadru V.

Planul naţional de aderare la Uniunea Europeană cuprinde o secţiune dedicată sectorului cercetare, dezvoltare tehnologică în care obiectivul general este reprezentat de integrarea comunităţii ştiinţifice şi tehnice din România în sistemul european de ştiinţă şi tehnologie.

În concluzie, Guvernul, prin Ministerul Educaţiei şi Cercetării îşi respectă angajamentele asumate prin programul de guvernare şi consideră că afirmaţiile din moţiune, referitoare la integrarea cercetării româneşti în spaţiul de cercetare european, cât şi cele referitoare la adaptarea sistemului naţional de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică la cerinţele procesului de integrarea europeană sunt în întregime nefondate.

Doamnelor şi domnilor deputaţi PNL şi PD, ne reproşaţi că nu este susţinută activitatea de dotare a laboratorului de cercetare cu echipamente performante.

În acest sens, dorim să subliniem că prin bugetul de stat s-a asigurat creşterea nivelului fondurilor de investiţii direct alocate de la buget, urmărind în acelaşi timp alocarea acestor fonduri în regim competiţional pentru dezvoltarea centrelor de cercetare cu performanţe deosebite, inclusiv a infrastructurii acestora, prin programe de promovare a centrelor de excelenţă pe domenii ştiinţifice şi tehnologii prioritare.

Astfel, în anul 2001, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a susţinut financiar dezvoltarea infrastructurii a 16 institute naţionale, pentru dotarea cu 200 de calculatoare de ultimă generaţie, din care 10 staţii de lucru şi servere, împreună cu circa 1000 de licenţe de software. De asemenea, s-au alocat peste 20 miliarde pentru aparatură de laborator în 10 institute naţionale.

În acelaşi timp, s-au finalizat lucrările pentru nava de explorări fluviale ISTROS care a devenit astfel operaţională pentru cercetări pe Dunăre şi în Delta Dunării.

Este necesar a se sublinia că prin fondurile alocate de la bugetul de stat sunt în curs de finalizare amenajarea şi modernizarea navei de cercetări oceanografice Someş, începute în luna mai a acestui an, navă destinată cu precădere cercetărilor din zona platoului continental al Mării Negre, inclusiv pentru descoperirea de noi resurse energetice.

Din cele de mai sus rezultă că angajamentul privind dotarea şi informatizarea laboratoarelor cu echipamente şi software de ultimă generaţie a fost, este şi va rămâne o prioritate a activităţii noastre.

În altă ordine de idei, crearea unei infrastructuri care să faciliteze transferul tehnologic şi valorificarea rezultatelor cercetărilor şi să se asigure un cadru instituţional corespunzător pentru creşterea vizibilităţii cercetării în zona economicului ar fi trebuit pusă în operă de cei care s-au ocupat de destinele cercetării din 1997 până în 2000 şi care trebuiau să creeze Agenţia naţională de transfer tehnologic, conform Legii nr. 51/1996.

Probabil că incoerenţa legislativă din perioada 1997 – 2000, mai sus menţionată, produce confuzii şi asupra autorilor moţiunii, prin faptul că au scăpat din vedere că prin Ordonanţa Guvernului nr. 8/1997, aprobată prin Legea nr. 95/1998 s-a abrogat art. 15 din Legea nr. 51/1996 care abroga Ordonanţa Guvernului nr. 25/1995 referitoare la înfiinţarea Agenţiei naţionale de transfer tehnologic.

Aşa cum am subliniat de la început, prima noastră preocupare a fost de a asigura un cadru legislativ coerent pentru cercetare şi astfel rolul acestei agenţii fără finanţare va fi luat de Societatea de investiţii pentru transfer tehnologic şi dezvoltare, prevăzută în proiectul Legii cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice.

Totodată, în continuare, sunt prevăzute o serie de măsuri pentru a mări transferul tehnologic.

În prezent activitatea în domeniu este asigurată corespunzător prin Ministerul Educaţiei şi Cercetării, unde există o direcţie generală de transfer tehnologic şi inovare care se află în contact permanent cu inventatorii şi cu organizaţiile acestora, astfel încât activităţile inovative să fie susţinute nemijlocit, în mod eficace şi eficient.

O atenţie deosebită s-a acordat măsurilor imediate care s-au concretizat prin includerea în pachetele de informaţii aferente planului naţional de cercetare, dezvoltare, inovare, a cerinţelor ministerelor privind necesităţile de proiecte de cercetare sau studii, în concordanţă cu strategiile de ramură.

Acesta este modul prin care se realizează susţinerea politicilor economice prin proiecte de cercetare aplicativă.

Pentru a veni în întâmpinarea cerinţelor de aplicare a unor invenţii, în premieră după 1989, în 2001 s-a lansat în cadrul programului naţional de cercetare, dezvoltare şi inovare programul INVENT, prin care încă din acest an se finanţează 40 de proiecte pentru prototipuri, având la bază brevete de invenţii acordate de OSIM pentru inventatori, persoane fizice şi juridice.

Contribuţia executivului pentru stimularea activităţilor de transfer tehnologic şi inovare s-a concretizat în anul 2001 şi prin organizarea expoziţiei cercetării, conceput în România, ce a cuprins şi o secţiune distinctă dedicată inventicii.

Inventatorii români au fost sprijiniţi financiar de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării, să fie prezenţi atât la Salonul internaţional al invenţiilor, tehnicilor şi produselor noi de la Geneva, unde s-au obţinut 25 de medalii de aur, cât şi la Salonul internaţional al invenţiilor, cercetării şi noilor tehnologii EURECA de la Bruxelles, unde s-au obţinut pentru prima dată în istoria participării României marele premiu al juriului, precum şi 68 de medalii de aur, dintre care 24 cu menţiunea specială a juriului, astfel încât cercetarea românească, prin invenţiile ei, ocupând în ambele cazuri locul I între naţiuni, toate invenţiile prezentate fiind medaliate.

Trebuie să mai adăugăm că pentru medaliaţii de la Salonul internaţional al invenţiilor, tehnicilor şi produselor noi de la Geneva, Guvernul, prin Ministerul Educaţiei şi Cercetării a acordat premii în valoare de 2,28 miliarde lei, ceea ce reprezintă din nou o altă premieră a actualului cabinet.

Menţionăm că iniţiatorul Legii nr. 64/1991 nu este Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi abrogarea art. 68 din această lege care prevedea măsuri stimulatoare pentru agenţii economici care implementează brevete de invenţii româneşti s-a produs prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 217/1999 promovată de guvernarea dumneavoastră.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În perioada care s-a scurs de la instalarea noului Guvern, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a adoptat un plan de măsuri special pentru stimularea capacităţii de difuzare a rezultatelor cercetătorilor în mediul economic şi social, prin promovarea transferului gratuit către agenţii economici interesaţi a rezultatelor de cercetare-dezvoltare obţinute în cadrul programelor finanţate din fonduri publice, dar nevalorificate până în prezent, la valoarea simbolică de 1 leu, prin promovarea unui proiect de lege pentru completarea Legii nr. 64/2000, proiect de lege care este în curs de avizare.

Prin Proiectul Legii cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice, s-au prevăzut o serie de facilităţi acordate realizatorilor de invenţii şi utilizatorilor acestora, prin stabilirea regimului drepturilor asupra rezultatelor, exclusivitatea asupra rezultatelor pentru agenţii economici care cofinanţează proiecte de cercetare în proporţie de 50% (stimulând în acest fel dezvoltarea cercetării de firmă ca o componentă de bază a inovării) şi prin facilităţi privind taxele de brevetare pentru unităţile de cercetare-dezvoltare care sunt titluari de brevet.

Preocuparea permanentă pentru crearea şi dezvoltarea unei pieţe a rezultelor de cercetare-dezvoltare s-a manifestat prin realizarea şi dezvoltarea unei baze de date cu informaţii generale privind rezultatele de cercetare-dezvoltare. În acest sens, menţionăm că s-a creat în premieră un site interactiv prin care se prezintă atât rezultatele cercetării cât şi cererea tematică de cercetare din partea agenţilor economici.

Asigurarea informării tehnologice s-a realizat prin dezvoltarea unei infrastructuri performante, finanţată prin proiecte de centre de transfer tehnologic în cadrul Planului naţional de cercetare-dezvoltare-inovare. Pentru dezvoltarea infrastructurilor specializate pentru transfer tehnologic şi inovare, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a susţinut prin proiecte din cadrul Planului naţional înfiinţarea a 7 centre de transfer tehnologic, care asigură instruire, consultanţă, asistenţă tehnică şi informare-documentare, care se vor constitui într-o reţea de centre de transfer tehnologic, inovare şi de servicii.

Promovarea Legii cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice va conduce la întărirea elementelor referitoare la dezvoltarea infrastructurii de transfer tehnologic şi inovare, prin introducerea unor prevederi speciale adresate acestei problematici. De asemenea, prin promovarea Proiectului Legii parcurilor tehnologice şi ştiinţifice, se urmăreşte crearea legăturilor funcţionale între sectorul de cercetare-dezvoltare-inovare şi agenţii economici.

În aceeaşi direcţie, de stimulare a aplicării tehnologiilor avansate, înfiinţarea Societăţii de investiţii pentru transfer tehnologic şi dezvoltare, promovată prin Legea cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice, introduce pentru prima dată ideea preluării riscului de piaţă în aplicarea rezultatelor cercetării.

Aşa cum reiese din cele prezentate, Guvernul a susţinut cu consecvenţă dezvoltarea infrastructurii specifice valorificării rezultatelor cercetărilor prin transfer tehnologic, având permanent în preocupare ca aceasta să producă efecte economice prin aplicarea lor în practică.

Doamnelor şi domnilor deputaţi PNL şi PD,

A considera "Desfiinţarea Ministerului Cercetării şi Tehologiei o idee nefericită, care contravine modului în care statele europene, membre ale Uniunii Europene, organizează şi înţeleg rolul cercetării tehnologiilor şi sistemului inventiv", am citat, este o abordare care nu ţine cont de angajamentele faţă de UE pentru integrare, prevăzute prin H.G. 456/2000, aprobate de către PNL şi PD.

Am dori să vă amintim că desfiinţarea Ministerului Cercetării şi Tehnologiei în anul 1998 este rezultatul Hotărârii de Guvern nr. 974/1998, promovată de guvernarea dumneavoastră, care a condus la înfiinţarea unei agenţii, care nu avea reprezentativitate în Guvern.

Adoptarea soluţiei de integrare într-un singur minister a celor două entităţi existente în guvernarea anterioară, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Agenţia Naţională pentru Ştiinţă, Tehnologie şi Inovare, se bazează pe complementaritatea obiectivelor şi infrastructurii de cercetare-dezvoltare-inovare, în vederea stimulării aplicării în practică a rezultatelor cercetării ştiinţifice universitare şi dezvoltării tehnologice. Această soluţie nu contravine cu nimic practicii europene, în numeroase state cercetarea fiind integrată cu educaţia şi învăţământul superior.

În legătură cu programul legislativ, ne face plăcere să vă aducem la cunoştinţă că angajamentele legislative prevăzute în planul de acţiuni al Guvernului pentru perioada 2001-2002 au fost devansate prin iniţierea proiectelor de lege cu privire la promovarea şi dezvoltarea activităţilor în domeniul nuclear (angajament asumat în documentul de poziţie la Cap. 17 pentru semestrul II.2000, aflat în fază finală de avizare la ministerul de profil).

În ceea ce priveşte legile specifice domeniului, în acest moment, Legea cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologie, precum şi Legea cu privire la statutul cercetătorului, sunt elaborate şi se află în fază de avizare la ministerele de profil, urmând a fi adoptate de Guvern până la sfârşitul acestui an, după care vor fi înaintate spre aprobare Parlamentului. Prin promovarea acestor două acte normative se va realiza un cadru instituţional adecvat realizării activităţii de cercetare şi se va defini şi statutul cercetătorului român în societatea românească.

Proiectul Legii cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice cuprinde o serie de reglementări importante cu caracter de noutate, cum ar fi: înfiinţarea Consiliului naţional pentru politica ştiinţei şi tehnologiei, ca organism la nivel guvernamental, care stabileşte priorităţile strategice în plan economic şi social, corelând politicile de cercetare-dezvoltare-inovare, precum şi a acestora cu ansamblul politicilor economico-sociale; legiferarea Strategiei naţionale de cercetare, ca instrument fundamental de definire a obiectivelor politicilor în domeniu, corelată cu Strategia economică naţională şi cu cele de ramură tehnologică.

În scopul urgentării procesului de elaborare a Strategiei naţionale de cercetare, MEC a realizat deja sinteza obiectivelor prioritare ale fiecărui minister, înainte de intrarea în vigoare a legii.

Alt obiectiv este înfiinţarea Colegiului naţional de atestare a cercetării, în scopul aplicării unui sistem unitar de evaluare pe plan naţional a institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare; reforma institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare, ca formă juridică de organizare specifică a domeniului.

Un alt obiectiv este crearea unei societăţi de investiţii pentru transfer tehnologic şi dezvoltarea sa ca instrument nou de tip "fond de risc", constituit din fonduri publice şi private, pentru a sprijini în mod direct crearea şi dezvoltarea agenţilor economici inovativi, care aplică rezultatele de cercetare- dezvoltare.

Un alt obiectiv sunt prevederile referitoare la venitul lunar al personalului de cercetare atestat, care se poate ridica până la limita echivalentului în lei a sumei de 1.500 de euro, dacă, concomitent cu execuţia termenelor finanţate cu fonduri de la bugetul de stat, derulează şi proiecte finanţate din programe internaţionale sau fonduri private.

Un alt obiectiv este remunerarea studenţilor şi doctoranzilor care participă la proiecte de cercetare-dezvoltare.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Problema tinerilor absolvenţi, care sunt din ce în ce mai puţin atraşi în munca de cercetare, ne preocupă şi o avem permanent în vedere. Tocmai de aceea, din acest an, am introdus în cadrul grilei de evaluare a proiectelor finanţate în cadrul planului naţional un sistem de bonificaţii pentru cei care atrag şi menţin în activitatea de cercetare tinerii cu performanţe profesionale deosebite. De asemenea, în cadrul Programului de granturi există două subprograme care se adresează sutendţilor şi tinerilor cercetători, cărora li se oferă suportul necesar pentru formarea profesională şi susţinerea activităţilor proprii de cercetare.

Referitor la înfiinţarea unui fond de garantare a participării la licitaţie al unităţilor de cercetare-dezvoltare, după consultări cu partenerii sociali, am elaborat un proiect de lege care să modifice actele normative în vigoare, permiţând accesul mai uşor la licitaţii al unităţilor de cercetare-dezvoltare.

Prin urmare, referirile din moţiune la angajamentele asumate de MEC cu privire la Legea cercetării ştiinţifice, Legea cu privire la statutul cercetătorului, revizuirea sistemului de salarizare, Fondul de risc pentru aplicarea rezultatelor cercetării şi Fondul de garantare a participării la licitaţii şi preocupările pentru atragerea şi menţinerea tinerilor cercetători au fost îndeplinite, unele chiar înainte de termen, prin iniţierea proiectelor de lege, care se află în diverse faze de avizare sau alte acte normative deja adoptate.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Procesul de privatizare al unităţilor de cercetare-dezvoltare desfăşurat în perioada 1997-2000 a avut un efect devastator asupra întregii activităţi de cercetare, întrucât majoritatea institutelor privatizate (practic, pentru valorile lor imobiliare: clădiri, terenuri ş.a.) nu şi-au menţinut profilul de activitate. Astfel, majoritatea personalului atestat din cercetare sau proiectare din institutele în cauză a fost nevoit fie să părăsească instituţia, fie să se reprofileze, de multe ori, pentru o muncă sub nivelul lor de pregătire.

Deşi moţiunea invocă lipsa unei atitudini constructive faţă de societăţile comerciale cu profil de cercetare-dezvoltare, menţionăm că în perioada 1997-2000 au fost privatizate 133 de societăţi de profil. Dumneavoastră, domnilor deputaţi din PD şi PNL, aţi avut la dispoziţie, pentru privatizare, practic, întreaga reţea de unităţi de cercetare-dezvoltare şi acum vă "îngrijorează" cele doar 9 societăţi comerciale de profil, care au mai rămas cu capital integral de stat în decembrie 2000, uitate, probabil, în portofoliul fostului APAPS.

Aceste rezultate nesatisfăcătoare predate la sfârşitul anului 2000 ne-au determinat să elaborăm proiectul unui protocol privind pregătirea, efectuarea şi finalizarea privatizării societăţilor comerciale cu profil de cercetare-dezvoltare-proiectare, pus de acord de Ministerul Educaţiei şi Cercetării cu reprezentanţii Uniunii Patronale a Unităţilor din Cercetare-Dezvoltare-Proiectare din România şi ai Federaţiei Sindicatelor Lucrătorilor din Cercetare-Dezvoltare-Proiectare din România, care a fost înaintat spre semnare la APAPS.

În vederea îmbunătăţirii procesului de privatizare a societăţilor comerciale cu profil de cercetare, MEC urmăreşte ca obiective:

1) Păstrarea profilului şi dezvoltarea activităţii de cercetare-dezvoltare-proiectare a respectivelor societăţi comerciale după privatizare.

2) Menţionerea şi dezvoltarea patrimoniului intelectual existent.

3) Protecţia documentaţiilor de interes naţional aflate în arhivele tehnice ale societăţilor comerciale care se privatizează, în conformitate cu prevederile Legii nr. 16/1996 a Arhivelor Naţionale, prin depunerea acestor arhive fie la Arhivele Naţionale fie la Institutul naţional de cercertare-dezvoltare sau la instituţii publice desemnate de MEC.

În plus, menţionăm că s-au luat şi o serie de măsuri suplimentare, printre care putem aminti analiza unificării unor institute de cercetare, în principal din portofoliul APAPS, cu departamente de cercetare din diverse universităţi de stat, existând deja trei expresii de intenţie.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Activitatea de cercetare reprezintă un vârf de lance în promovarea progresului tehnologic, care poate relansa economia românească, de aceea noi considerăm că dezbaterile pe această temă nu trebuie să fie utilizate în mod abuziv, ca instrumente de acumulare de capital politic, ci, recunoscându-se rolul şi importanţa de ordin strategic ale activităţilor de cercetare, planul de acţiuni în domeniu ar trebui să fie susţinut de toate grupările politice. Prin aceasta, Ministerul Educaţiei şi Cercetării va lucra în continuare la elaborarea cadrului legislativ, care să asigure dezvoltarea coerentă a domeniului, având în vedere aici elaborarea proiectelor de lege referitoare la înfiinţarea parcurilor tehnologice şi ştiinţifice; la domeniul nuclear, prin promovarea Legii privind organizarea activităţilor din domeniu şi gospodărirea deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear ars şi la reglementarea relaţiilor cu Laboratorul european S... Geneva.

Ca acţiuni suplimentare, nu vrem să utilizăm formule referitoare la "greaua moştenire a guvernării trecute", dar trebuie menţionat aici că din bugetul cercetării pe 2001 am fost nevoiţi să achităm restanţe, ca urmare a proastei gestionări a resurselor financiare de către guvernarea precedentă şi a nerespectării angajamentelor internaţionale asumate. Astfel, rezolvarea problemelor legate de colaborarea internaţională a implicat achitarea unor datorii restante la cotizaţii cu: la IUCN Dubna, pentru perioada 1999-2000 – 21,2 miliarde; la Centrul internaţional pentru inginerie genetică şi biotehnologie Trieste-Italia – 1 miliard; la Programul-cadru 5 – 111,4 miliarde de lei; iar la Sern – 8,9 miliarde, angajându-se o sumă totală de 143,4 miliarde. În cazul Sern, datorită unor angajamente asumate fără bază juridică, până în decembrie 2000, MEC a fost nevoit să iniţieze o serie de acte normative interne şi să negocieze acorduri internaţionale, necuprinse în Programul de guvernare.

Adăugând la totalul datoriilor şi sumele pentru Programul Orizont 2000 şi Planul naţional de cercetare-dezvoltare, restante din anul 2000, în sumă de 78 de miliarde de lei, rezultă că din bugetul anului 2001 a trebuit să plătim datorii, graţie unor măsuri întreprinse de guvernarea dumneavoastră, în sumă de 221,4 miliarde, ceea ce reprezintă afectarea cu circa 12% a bugetului alocat cercetării în acest an.

Concluzionăm că informaţiile prezentate conţin acţiuni întreprinse de Ministerul Educaţiei şi Cercetării în cele 11 luni de la preluarea guvernării, acţiuni ce vin în susţinerea argumentelor că Guvernul îşi respectă angajamentele asumate şi că este preocupat de transpunerea în practică a programului de guvernare.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În ultima lună, au fost înregistrate la Camera Deputaţilor şi Senat 4 moţiuni simple, pe diverse probleme privind politica internă şi externă a Guvernului. Recurgerea la proceduri referitoare la moţiune nu trebuie să se transforme dintr-un drept constituţional într-un abuz, să obstrucţioneze derularea normală a activităţilor parlamentare şi executive. Dacă nu se respectă această cerinţă democratică elementară, moţiunea devine un instrument politicianist, demagogic, de manipulare a opiniei publice.

Având în vedere argumentele prezentate asupra tuturor problemelor invederate de semnatarii moţiunii, Guvernul propune plenului Camerei Deputaţilor ca moţiunea susţinută de cei 57 de deputaţi aparţinând grupurilor parlamentare ale PNL şi PD să fie respinsă prin votul dumneavoastră. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru că nu s-a înţeles la început numele domnului ministru care a prezentat răspunsul Guvernului, vreau să fac precizarea că este domnul ministru Şerban Constantin Valeca, ministru delegat pentru cercetare în Guvernul României.

Doamnă deputat Ivănescu, aveţi de ridicat vreo problemă de procedură? Vă rog.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Tocmai pentru că nu aţi anunţat sau nu s-a înţeles cine era vorbitorul în numele Guvernului, vă rog să-mi precizaţi dacă cel care a rostit speech-ul înainte este membru al Guvernului.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Da, este membru al Guvernului!

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Am vrut să ştiu dacă nu meritam ca acest speech să fie citit de doamna ministru Andronescu... (Rumoare. Aplauze ale deputaţilor PRM.)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Eu vă rog să verificaţi, în primul rând, stenograma, să vedeţi că l-am anunţat pe domnul ministru Valeca.

În al doilea rând, vă rog să vă reamintiţi momentul învestirii Guvernului, când aţi văzut că domnul ministru figurează pe lista acestuia. Este ministru delegat. Doamna ministru Andronescu o să ia cuvântul în calitate de deputat.

Domnul Ioan Mircea Paşcu (din loja guvernamentală):

Domnule preşedinte, dar cine este doamna, că nu o cunosc? Nu îmi aduc aminte! (Râsete. Aplauze ale deputaţilor din majoritate.)

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, doamna Andronescu.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc, stimată doamnă deputat, pentru intervenţia dumneavoastră, dar vă rog să credeţi că nu din lipsă de consideraţie faţă de doamnele şi domnii deputaţi din sală, ci dintr-un spirit de colegialitate faţă de domnul Şerban Valeca, care are calitatea de şef al Departamentului de cercetare, în acest sens vă rog să înţelegeţi prezenţa mea, în tăcere, acolo. Şi vă asigur că, spre sfârşitul acestei întâlniri, voi avea şi eu o intervenţie. Vă mulţumesc. (Aplauze ale deputaţilor din majoritate.)

Domnul Valer Dorneanu:

Potrivit înscrierilor la cuvânt, din partea grupurilor parlamentare, dau cuvântul întâi domnului deputat Andea Petru, din partea Partidului Social Democrat, a Grupului parlamentar social-democrat şi umanist. Urmează domnul deputat Dumitru Palade, din partea Grupului parlamentar PRM.

Aveţi cuvântul, domnule Andea Petru.

Domnul Petru Andea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Onoraţi membri ai Guvernului,

Stimaţi colegi,

Precizez încă o dată că sunt din partea Grupului parlamentar social-democrat şi umanist, pentru a evita orice confuzie. Şi permiteţi-mi să încep parafrazând pe marele Eminescu, spunând că astăzi dezbatem o moţiune "simplă, după vorbă, după port".

"După vorbă", sau, mai precis, după multa vorbărie pe care o comite, moţiunea ar fi cu certitudine interesantă pentru cercetătorii lingvişti, care nu ar trebui doar să mai pună sau să mai mute nişte virgule, aşezate nelalocul lor în unele enumerări, ci, mai ales, ar avea probleme să descifreze tainele ascunse ale acordurilor sau, mai bine zis, ale dezacordurilor gramaticale din unele paragrafe. Şi am notat: alin. 9 pag. 2, alin. 2 pag. 3 ş.a.

Sau, să descifreze sensul unei expresii, gen "cercetători şi specialişti", din care eu trag concluzia că cercetătorii nu sunt specialişti, despre care se spune că: "creiază", în conţinutul moţiunii.

Se vorbeşte, spre exemplu, de: "finanţarea graduală a cercetării", în loc de "creşterea graduală a finanţării cercetării". Se vorbeşte – şi, aici, cred că lingviştii, de asemenea, apreciaz㠖 de "invenţii valoroase, care nu se valorifică" sau de: "adaptări fără adoptări"... (Aplauze, râsete ale deputaţilor din majoritate.)

Dacă suntem atenţi la limbajul folosit, găsim o expresie "pur liberale" şi eu aş enumera câteva: "valorificarea multilaterală a rezultatelor cercetării"; "oamenii de ştiinţă se bucură în activitatea lor creatoare..."; "contribuţia la creşterea economică a României"; "tineretul nostru valoros, format pe banii României" ş.a.m.d.

Încheind cu analiza "după vorbă", să trecem la analiza "după port". Moţiunea mi se pare la fel de interesantă, mai ales pentru cercetătorii din logică şi din matematică şi aş vrea să mă exemplific.

Deci, moţiunea se vrea îndreptată împotriva "politicii Guvernului în domeniul cercetării". Printr-un paradox logic, prin argumentele aduse, moţiunea rămâne îndreptată doar împotriva Guvernului şi mai puţin împotriva politicii acestuia. PSD ar putea chiar mulţumi opoziţiei pentru spaţiul "publicitar" pe care aceasta îl alocă în cuprinsul moţiunii prezentării Programului de guvernare al PSD şi, mai ales, a măsurilor ce trebuiau luate în acest an şi care, surpriză!, chiar au fost luate. Şi domnul ministru a exemplificat cu unele, cum ar fi, de exemplu, elaborarea Legii cercetării ş.a.

Paradoxal, şi eu cred că involuntar, conform proverbului că "Gura păcătosului adevăr grăieşte", moţiunea ne atrage, mai direct sau mai indirect atenţia, îndeosebi a ceea ce nu a realizat precedenta guvernare (girată şi de partidele semnatare ale moţiunii). Spre exemplu, moţiunea vorbeşte de "declinul continuu al alocaţiei bugetare", de aici, se înţelege că vine din urmă, "declinul"; sau de "degradarea în continuare a poziţiei socio-profesionale" – mă rog, aici spune: "a cercetătorilor şi specialiştilor". Se subînţelege că "degradarea", de asemenea, vine din urmă ş.a.m.d.

Un al doilea paradox, şi, acum, dacă îmi permiteţi să mă exprim în termenii "logici" ai moţiunii, este un pradox ilogic, atât din punct de vedere..., cât şi politic. Paradoxul se referă la sensul profund al moţiunii, sens care mă întreb dacă a fost suprins de autorii moţiunii. Deci este semnată de 29 de deputaţi liberali şi 28 de deputaţi PD, aşadar, majoritari sunt liberalii. Ştim că cercetarea ştiinţifică este, în esenţă, o activitate sau o profesie liberală, comparabilă cu activitatea artistică sau culturală, este o activitate creatoare. Mă aşteptam ca liberalii să o privească în consecinţă. Şi, când colo, ce constatăm? Fantezia măsurilor propuse de domnii liberali şi PD nu depăşeşte clasicul apel la resursele bugetare şi – uimitor! – la măsuri de recentralizare administrativă a cercetării, care trebuie reîmpovărată cu un "minister independent" şi cu o sumă de agenţii guvernamentale, de asemenea, trăitoare pe bani publici.

Domnilor liberali şi pedişti,

Dacă, astăzi, nici în cercetare nu descătuşăm şi nu stimulăm libera iniţiativă, atunci, în ce domeniu să o facem?

Pentru a face mai multă plăcere colegilor din PD, am să-mi explic poziţia noastră folosind o comparaţie luată din marinărie, de pe Dunăre. Deci consider că statul nu trebuie să fie un "remorcher" al cercetării, ci doar un "împingător" pentru aceasta.

M-am oprit puţin şi asupra matematicii sau, mai precis, asupra aritmeticii desfăşurate în moţiune. Este, după părerea mea, singurul punct în care Guvernul cred că trebuie "să se dea bătut".

Se cere o alocare bugetară pentru cercetare de 4% din p.i.b.. Se specifică că aceasta trebuie corelată cu alocarea pentru învăţământ, trebuind să fie o cincime din aceasta. Rezultă, aritmetic, că alocaţia pentru învăţământ ar trebui să fie de 20% din p.i.b., deoarece 4% reprezintă o cincime din 20%!

M-am întrebat cum au fost făcute aceste socoteli? Pentru că, sigur, cu un calculator nu ar fi putut să le facă. Şi am găsit răspunsul! (Arată un abac.) Ba, am refăcut şi calculul! (Râsete ale deputaţilor din majoritate. Aplauze)

Încerc să refac calculul (foloseşte abacul): 4% din p.i.b. pentru învăţământ şi cu 1% din p.i.b. pentru cercetare, întrucât aşa se prevede în acordul european; deci, 4 şi cu 1 fac 5. Deci, 5%! Deci, abacul are dreptate, că 1% pentru cercetare reprezintă o cincime din 5%! Cum au socotit colegii? Sau, probabil, 4 şi cu 1 fac 8, şi, atunci, 4 poate să fie calculat în procent... Sau 5 fără 4 fac tot 4... Sau, cel mai logic, au încurcat învăţământul cu cercetarea. (Vociferări în rândurile opoziţiei. Aplauze ale deputaţilor din majoritate. Râsete.)

Domnilor deputaţi ai opoziţiei,

Non multa, sed multum, da? Puteţi spune şi dumneavoastră! Multe moţiuni nu înseamnă neapărat mult şi cu atât mai mult nu înseamnă şi bine. Vă recomandăm mai puţine moţiuni şi mai multe noţiuni. Şi, mai ales, şi concentrare, concentrare pe soluţii şi nu pe paradoxuri! Mulţumesc. (Vociferări, rumoare, aplauze.)

Voci din opoziţie:

La loc!

Domnul Valer Dorneanu:

Aţi vorbit 10 minute, stimate coleg.

Urmează domnul deputat Dumitru Palade, din Grupul parlamentar România Mare.

Domnul Dumitru Palade:

Domnule preşedinte,

Stimaţi reprezentanţi ai Guvernului,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

După 12 ani, se discută o astfel de moţiune, aducând în discuţie un domeniu extrem de important, care în ţările civilizate sau, mă rog, dezvoltate industrial, incită discuţii importante în forul legislativ, la noi, poate, mai puţin, importanţa care se dă acestui domeniu fiind ceva mai redusă.

Nu comentez textul moţiunii, a făcut-o domnul ministru Şerban Constantin Valeca, o vor face, poate, şi alţi colegi parlamentari din Partidul Social Democrat. Eu vreau să comentez câteva probleme importante, fără să vă mai reţin cu atâtea cifre, probleme importante, care confruntă domeniul cercetării în prezent şi, din păcate, care ne-au dus la o situaţie destul de critică, în acest moment, a potenţialului tehnico-ştiinţific al ţării.

Problema finanţării. Trebuie să rememorăm o serie de date, fiindcă, dacă actuala moţiune caută să atragă atenţia Guvernului privind unele probleme care să fie rezolvate în continuare, e bine să ne amintim şi ce s-a întâmplat după evenimentele din decembrie 1989, pentru a nu repeta sau a nu avea mereu constrângeri sau alte evenimente, aşa cum are Coloana lui Brâncuşi, ştiţi, periodic, să repetăm anumite lucruri, care să ne ducă la efecte negative.

Vreau să vă amintesc că, în finanţarea cercetării anul 1990 a lichidat fondurile de tehnică nouă, moştenite de la centralele industriale, fapt care a făcut ieşirea în stradă, la un miting, a cercetătorilor, în octombrie 1990, care a forţat Guvernul Petre Roman să dea celebra hotărâre din decembrie 1990, care a înfiinţat Fondul special de 1% pentru cercetare, care completa, de fapt, bugetul, sărac, în acest domeniu. Taxa de 1% pe activitatea agenţilor economici era primul fond special creat în România, ca anexă la bugetul de stat.

Din păcate, sigur că acest lucru am să-l comentez, nu a convenit unor foruri financiare internaţionale şi, încă din 1992, ministrul de atunci al finanţelor, domnul Danielescu, ne-a trimis un semnal, că negociatorii din FMI şi Banca Mondială nu privesc cu ochi buni crearea acestui fond, care a dat un impuls potenţialului tehnico-ştiinţific al României, gândindu-se că România, în viitor, trebuie să fie importator de know-how-uri şi tehnologii şi nu să-şi dezvolte acest potenţial. Aşa cum, de fapt, în contradicţie cu aceste organisme, rezoluţiile Consiliului Europei arătau, că statele din Europa Centrală şi de Est trebuie să-şi dezvolte potenţialul tehnico-ştiinţific propriu, pentru a face faţă progresului tehnologic necesar pentru aderare.

Din păcate, sigur, la noi s-a acţionat la comanda Fondului Monetar Internaţional şi a Băncii Mondiale, care au dictat desfiinţarea fondului special şi acesta a funcţionat, practic, până la 1 ianuarie 1995. A fost un balon de oxigen, absolut necesar cecetării.

Nu vreau să mai comentez acţiunile Băncii Mondiale şi ale Fondului Monetar Internaţional, ei ne-au acordat şi un împrumut pentru dezvoltarea cercetării în învăţământul universitar. De ce tocmai în învăţământul universitar? Fiindcă, acolo, era mai puţin probabil să rezulte un progres tehnologic şi, poate, pentru pregătirea acelor cercetători tineri, care vor emigra şi vor lucra în ţările dezvoltate. Cum, de fapt, s-a şi întâmplat.

Prin aprobarea Ordonanţei nr. 25/1995 a Guvernului, prin legea de aprobare a Parlamentului, se obţine un amendament, care prevede finanţarea minimă de la buget a cercetării, de 1%. Amendament pe care Guvernul de atunci, Guvernul Văcăroiu, îl contestă şi Curtea Constituţională îl retrage.

Prin Legea de aprobare a Ordonanţei nr. 8 – acum, revin la ce s-a discutat – se obţine acel amendament care prevede finanţare bugetară anuală, o cincime din cea acordată învăţământului. Deci, ar fi însemnat, dacă învăţământul, prin lege, este 4%, cercetării să-i revină 0,8% din p.i.b. Aceasta nu s-a respectat în nici un an de către Guvernele de atunci, prin legea bugetului şi prin fondurile alocate cercetării.

În sfârşit, în anul acesta, Parlamentul votează Legea nr. 374 de aprobare a Ordonanţei Guvernului nr. 32, în care scoate acest amendament şi în care se trece, de fapt, o frază preluată din Strategia de dezvoltare economică naţională a României, care spune "să se asigure anual un trend crescător – deci, o creştere a bugetului cercetării – în aşa fel încât în 2004 să se ajungă la nivelul ţărilor din Comunitatea europeană".

Care a fost rezultatul desfăşurării acestor prevederi legale, care au fost sau n-au fost respectate? Faptul că finanţarea cercetării publice, în 1991 a fost 0,61% din p.i.b., în 1992 a fost 0,88% din p.i.b. (aici intra şi o mică parte din bugetul de stat, deci, practic, era numai fondul special), în 1993 a fost 0,55%, în 1994 - 0,59%, în 1995 - 0,57%, în 1996 - 0,56% şi s-a prăbuşit în 1999 la 0,11%, în 2000 revine la 0,18% din p.i.b. (eu vorbesc de fondul total), în 2001 – 0,247% şi, iată că, în 2002, în proiectul de buget, nu se respectă Legea nr. 374 şi se alocă numai 0,21%, deci nu se acoperă nici măcar indicele de inflaţie.

Ca organizare, sistemul nostru de cercetare-dezvoltare a cunoscut mai multe etape, s-au arătat şi aici. Greşeala a fost că ne-am grăbit, în ianuarie 1990 – vorbesc de organele de atunci – să se desfiinţeze CNST, un organism ministerial, prin faptul că era confundat cu Elena Ceauşescu, şi 6 luni de zile un potenţial imens a rămas la nivelul unei simple direcţii din Ministerul Învăţământului.

În iunie 1990, Cabinetul Petre Roman creează un departament în Ministerul Învăţământului şi Ştiinţei, condus de un secretar de stat membru al Guvernului.

În sfârşit, în noiembrie 1992, se creează, pentru prima dată în România, un Minister al Cercetării şi Tehologiei, iar în 1998, aşa cum s-a mai arătat, acesta este degradat la nivel de Agenţie naţională de ştiinţă, tehnologie şi inovare, ieşirea din Executiv având o influenţă negativă asupra întregului sistem din România.

În sfârşit, în decembrie 2000, prin Cabinetul Năstase, se reînfiinţează departamentul în cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, condus de un ministru delegat, membru al Guvernului.

Ca organizare instituţională, cercetarea în România se bazează pe cei trei piloni: Academia – cercetarea academică, cu centrele şi institutele bugetare; învăţământul superior – cu centre la nivelul catedrelor, fără personalitate juridică; acestea, împreună, formând cam 10-15% din potenţialul de cercetare al ţării, iar restul, institute, în general, de dezvoltare tehnologică, care, după 1990, mare parte din ele, au fost forţate să se transforme în societăţi comerciale (ceea ce alte ţări candidate nu au făcut), o parte din ele, prin Ordonanţa nr. 25/1995 şi Legea de aprobare, au fost, pe domenii, create, pentru prima dată în România, institute naţionale de cercetare-dezvoltare, iar unele dintre ele, în sfârşit, pe parcurs, au rămas cu statutul vechi şi urmează să-şi definitiveze poziţia un număr redus de institute, care, nici acum, nu au un statut clar.

Sigur că există un sector privat, unităţi nou create, unităţi privatizate cu probleme, aşa cum se arată şi în moţiune dar pe cale a fi rezolvate.

În privinţa legislaţiei, atât în mai 1991, Guvernul Petre Roman, cât şi în septembrie 1993, Guvernul Văcăroiu, au înaintat Parlamentului propuneri de legi ale cercetării care au stat pe masa Senatului aproape patru ani, până în 1996 spre 1997, fără nici un fel de rezultat. Iată că aici nu s-a găsit un sprijin parlamentar pentru discutarea unor legi care erau absolut necesare. Menţionez că România, din 1972, nu avea nici un fel de lege a cercetării.

Personalul a avut o evoluţie dezastruoasă. Dacă în ianuarie 1990, fără personalul care constituia colective de cercetare-dezvoltare la nivelul întreprinderilor, deci numai cel care lucra în institute de profil era la nivelul de 170 de mii de salariaţi, în 1991–1992, prin procesul haotic de restructurare, se ajunge la cifra de 125 de mii. În 1993-1995, se păstrează un potenţial constant, iar în 1995, pe baza prevederilor programului de reformă, şi voi reveni la acest lucru, se ajunge către 105 mii, din care 25 de mii de cercetători. Conform acelui program de reformă, trebuia ca, în anul 2000, România să se stabilizeze la 75-80 de mii per total personal, rămânând la 25 de mii de cercetători cu grad ştiinţific. Real, s-a ajuns ca, în prezent, totalul să fie de 30 de mii, din care aproximativ 10 mii mai au grade ştiinţifice, cam tot atâţia cât au emigrat şi lucrează în străinătate, în prezent, cercetători formaţi în România.

În ţara noastră, reforma a început undeva prin 1992, în cadrul programului de asistenţă tehnică PHARE, printr-un raport al experţilor în iunie 1992, care constatau situaţia domeniului cercetare-dezvoltare din România şi care propuneau modul de trecere la reforma acestui sistem.

Vreau să vă informez că acel raport consemna o serie de deficienţe în alcătuirea institutelor de cercetare-dezvoltare tehnologice: secţii de producţie prea mari cu programe de producţie, în loc să fie numai secţii de modele şi prototipuri; personalul avea o componenţă în disfuncţionalitate cu sarcinile pe care le avea – la un cercetător erau trei persoane personal auxiliar; în sfârşit, dotări la nivelul anilor ’60 şi aşa mai departe. De asemenea, acel raport constata o situaţie precară în cercetarea din învăţământul superior - aproape inexistentă, şi o neglijare totală a vechiului regim faţă de cercetarea academică.

Reforma decurge, începând din 1992, pe 15 module, şi vreau să vă informez că, în 1996, la primele chestionare depuse de România în procesul de preaderare, răspunsul Comunităţii Europene este că "În domeniul cercetării-dezvoltării nu veţi avea probleme" şi, din acest motiv, unul din primele dosare finalizate a fost Dosarul nr.17 Cercetare-dezvoltare care a fost semnat de România în iunie 2000. Am atras atenţia la discutarea bugetului că acest dosar se poate redeschide dacă sindicatele şi patronatul vor ridica problema că România nu respectă ceea ce s-a stabilit şi ce a semnat prin acel dosar, şi mă refer la problema finanţării, în special.

Câteva cuvinte despre programele de cercetare. Ele au fost începute încă din 1992, când s-a creat Colegiul Consultativ pentru Cercetare Aplicativă şi Dezvoltare, pe atunci organism al Guvernului. S-au realizat primele programe fără să existe o strategie economică clară în 1992-1993, apoi, prin crearea Ministerului Cercetării, s-au creat programe anuale aprobate prin hotărâri de Guvern şi, în sfârşit, s-a ajuns la celebrul program 1996-2000 "Orizont 2000", care cred că va funcţiona şi în 2002. Este adevărat că, din 1999, 2000-2001, s-a lansat trecerea la noul sistem de finanţare pe bază de programe – patru şi încă zece programe, lansate pe diverse probleme. Nu este cazul să vă reţin atenţia.

Ce pot să spun în continuare: că există o diferenţă între promisiunile electorale ale partidului de guvernământ de acum un an, în care s-a spus că, prin cabinetul care se va crea, va fi un minister al cercetării separat, aşa cum se cere de fapt şi în moţiune, şi s-a spus că finanţarea cercetării va fi asigurată de 1% din primul an, ceea ce nu s-a făcut şi, sigur că da, aici trebuie să recunosc că moţiunea ridică această problemă, şi am ridicat-o şi eu şi o vor ridica toţi cei care vor lua cuvântul – problema finanţării.

Dar, în afară de cele arătate de moţiune, mai ridic următoarele probleme. Eu aş considera Agenţia Naţională de Transfer Tehnologic, dacă vrem să o creăm, să fie totuşi ca o direcţie generală în cadrul noului minister care se preconizează. Sistemul de salarizare să se coreleze de fapt cu problema statutului cercetătorului. Legea şi statutul sunt legate. Deci, dacă se rezolvă problema legii statutului, se rezolvă şi această problemă a ierarhiei şi salarizării personalului din cercetare şi a unor salarii corespunzătoare. Priorităţile domeniului de cercetare-dezvoltare să fie stabilite de comun acord cu toate ministerele economice, deci în acord cu întreaga strategie de dezvoltare economică. Să se revină la centrele zonale, pentru a exista şi programe de dezvoltare regionale şi, de asemenea, o problemă importantă: ca proiectele din cadrul programelor naţionale să fie indexate anual, aşa cum se face indexarea la toate investiţiile publice multianuale.

În final, Partidul România Mare va vota pentru această moţiune şi recomandă tuturor colegilor care au responsabilitate pentru acest domeniu să voteze pentru această moţiune. Eu cred că aceasta va ajuta Guvernul şi nu este un vot de blam la adresa activităţii Guvernului.

Vă mulţumesc.

(Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PRM şi PNL.)

Domnul Valer Dorneanu:

Mă bucură aplauzele din partea celor două părţi ale sălii.

Dau cuvântul în continuare domnului Mihai Baciu.

Se pregăteşte doamna deputat Mona Muscă.

Domnule deputat, aţi vorbit un sfert de oră din partea Partidului România Mare.

Domnul Mihai Baciu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Mai înainte de a-mi spune părerea mea şi a grupului din care fac parte, daţi-mi voie să fac o observaţie, deşi nu am un timp atât de lung la dispoziţie.

Vreau să fac observaţia că din intervenţia reprezentantului PDS, colegul nostru Petrică Andea şi prietenul meu, s-a văzut modul real în care abordează şi priveşte chestiunea gravă a cercetării PSD-ul.

În loc să vadă în text problemele reale, problemele grave cu care se confruntă acest domeniu vital al societăţii noastre şi al oricărei societăţi civilizate, PSD-ul face analize de text, numără virgule, caută fel de fel de dezacorduri, scoate socotitor pe masă, trimiţând în derizoriu, la modul miştocăresc, această chestiune gravă a societăţii noastre. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PD şi PNL.)

Aştept momentul în care, atunci când vor ieşi mii de oameni pe stradă, şi au ieşit şi vor ieşi, cu lozinci, PSD-ul, în loc să asculte durerile lor, va face analiza textului lozincilor cu care ies aceştia şi va căuta virgule pe lozincile respective. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PD şi PNL.)

Să venim cu picioarele pe pământ, stimaţi colegi de la PSD.

Aşa încât, domnule preşedinte,

Domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi,

Dezbatem astăzi un document de o importanţă şi cu o semnificaţie aparte pentru că se referă la modul în care statul român trebuie să stimuleze şi să valorifice una din însuşirile cele mai de preţ ale cetăţenilor noştri – inteligenţa.

Moţiunea cu privire la criza cercetării, iniţiată de Grupurile parlamentare ale PD şi PNL, este un strigăt de alarmă sincer privind starea, aş zice eu, precară, ca să nu spun jalnică, în care se află astăzi în România cercetarea ştiinţifică, adică acea ramură a activităţii umane care, mai mult ca oricare alta, duce la progres şi prosperitate şi înscrie o naţiune în rândul naţiunilor civilizate.

Aveţi documentul în faţa dumneavoastră, şi cred sau îmi place să cred că l-am studiat cu toţii cu atenţia cuvenită acestei teme. De aceea, nu voi intra în amănunte. Nu voi repeta cele arătate acolo, în text, ci voi formula câteva argumente care să vă convingă pe toţi din sală că acceptarea propunerilor din finalul textului nu trimite la politica unui partid sau a altuia, ci la interesul major al României de a se înscrie şi cu cercetarea ştiinţifică în rândul ţărilor civilizate. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PD şi PNL.)

Este, fără îndoială, evident că actualul Guvern nu şi-a îndeplinit angajamentele din programul de guvernare privind cercetarea ştiinţifică, angajamente de altfel generoase şi în concordanţă cu exigenţele internaţionale în domeniu, şi aceste angajamente sunt şi în program şi, dacă unii dintre dumneavoastră le-aţi uitat, poate chiar mulţi, sunt trecute şi în moţiune.

Nici unul din aceste angajamente, cum spuneam, şi este evident, nu a fost îndeplinit şi nu sunt semne că vor fi îndeplinite dacă atitudinea Guvernului faţă de cercetare va fi cea de acum. Între aceste angajamente amintea partidul de guvernare, la un moment dat, şi elaborarea unei legi a cercetării. Faptul că actualul Guvern însă nu a produs o lege a cercetării nu este cel mai grav, pentru că o asemenea lege există, stimaţi colegi, dar ea nu se aplică, conform obiceiului nostru, prostului obicei, aş spune, de a elabora legi pe care apoi Guvern le ignoră. Este vorba de Legea nr.95 din mai 1998 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.8 din 1997 privind stimularea cercetării, dezvoltării şi inovării, acesta fiind titlul legii, iniţiată şi susţinută de fostul ministru PD al cercetării şi tehnologiei Bujor Bogdan Teodoriu. Această lege care nu este abrogată, şi vă rog pe cei care vociferaţi să o citiţi, dar care nu se aplică, a fost apreciată deosebit de pozitiv atât de lumea academică din România, cât şi de forurile europene competente.

Aplicarea acestei legi în litera şi spiritul ei ar însemna chiar şi îndeplinirea angajamentelor privind cercetarea din programul de guvernare al Guvernului Adrian Năstase. Aveţi, aşadar, instrumentul la-ndemână; totul este să vreţi să îl aplicaţi. Dar ea nu se aplică aşa cum spuneam, astfel încât bolile grave ale sistemului cercetării ştiinţifice româneşti nu numai că nu se ameliorează, dar chiar se agravează.

Cum putem crede, stimaţi colegi, că vreun cercetător român, chiar genial, ar putea să aducă ceva nou în cercetarea fundamentală sau în cea aplicativă cu dotarea existentă în majoritatea centrelor de cercetare finanţate de statul român?! Şi, dacă în ceea ce priveşte cercetarea aplicată s-ar mai putea invoca posibilitatea ca beneficiarii să finanţeze proiectele respective, cercetarea fundamentală nu poate fiinţa şi progresa fără finanţare de la bugetul de stat. Nimeni nu poate nega valoarea cercetării aplicative, dar blazonul unui sistem naţional de cercetare nu poate fi înnobilat decât de succese ale cercetării fundamentale. Or, statul român subfinanţează grav cercetarea - doar 0,2% din p.i.b. Nu mai fac comparaţie cu alte ţări, pentru că aceste elemente comparative le găsiţi în text, ci doar atrag atenţia asupra unui fapt care ne poate costa foarte mult. Cap.XVII, despre care domnul ministru Valeca spunea că nu chiar s-a încheiat, al Acordului de aderare la Uniunea Europeană, precum şi Declaraţia de la Lisabona pe care a semnat-o şi premierul nostru, prevăd ca cercetarea în România să beneficieze în 2004 de 4% din p.i.b., iar anul acesta de 1,3% din p.i.b. Eu nu ştiu dacă cei din Uniunea Europeană au sau nu au numărătoarea noastră pe care o aveţi dumneavoastră la PSD, dar asta cer ei.

Suntem departe de această ţintă. Să nu credem că dacă am închis cap.XVII al acordului sus-amintit sau nu l-am închis, la scadenţă, Uniunea Europeană va închide ochii la nerespectarea de către noi a prevederilor din acest capitol care aşa vor rămâne.

Şi vreau să mai subliniez un aspect important, stimaţi colegi. Uniunea Europeană nu cere României această creştere a finanţării pentru cercetare pentru că ea ar vrea să vadă România în topul ţărilor care acordă o atenţie prioritară inteligenţei, ci dintr-un motiv pragmatic şi foarte raţional. Ea vrea ca produsele româneşti, pentru a fi competitive, să înglobeze cât mai multe inteligenţe. Altfel, ne trezim în faţa unui paradox. Dacă cercetarea românească merge prost, iar produsele noastre sunt bune, înseamnă că am furat ideile altora. Dacă vrem, aşadar, ca produsele româneşti să fie competitive, să înglobeze inteligenţa noastră, nu avem altă cale decât transformarea radicală în bine a politicii Guvernului faţă de cercetarea ştiinţifică şi de oamenii ei.

Am ajuns, astfel, la un alt aspect important, poate cel mai important al problemei pe care o dezbatem astăzi, şi anume omul care cercetează. Foarte mulţi oameni din cercetare, s-a mai spus aici, au migrat spre alte domenii datorită crizei din sistem, salariilor foarte mici, subdotării şi subfinanţării cercetării ştiinţifice. Poate nu toţi erau dotaţi pentru această muncă, muncă deosebită, aş sublinia eu, poate nu toţi cei care au plecat aveau chemarea necesară pentru această activitate specială, dar este sigur că sistemul a pierdut mulţi oameni talentaţi. La fel de sigur este că cei rămaşi, mult mai puţini decât cei care au plecat, sunt realmente talentaţi, cu vocaţie reală pentru cercetare şi care şi-au făcut din investigarea tainelor lumii un ţel, poate singurul ţel al vieţii lor. Ne putem oare permite să-i pierdem şi pe aceştia?! Să irosim acest patrimoniu de inteligenţă şi talent a cărui valoare pentru ţară este greu de estimat?!

Nu este nici util pentru ţară, dar nici moral pentru un guvern să irosească acest capital greu de refăcut şi să distrugă nişte vieţi, lipsindu-le de ţelul lor cel mai înalt, care este dezvăluirea tainelor acesti lumi. Dar nu riscăm să-i pierdem numai pe aceştia, ci se întâmplă deja un lucru şi mai grav: tinerii noştri cei mai talentaţi pleacă în alte ţări, care vor beneficia de educaţia şi talentul lor.

Exodul creierelor este poate cea mai gravă problemă cu care se confruntă România în politica sa privind utilizarea muncii. Avem deja o mare criză de cadre tinere în învăţământul superior şi în cercetare, adică în domeniile de vârf ale utilizării inteligenţei. Paradoxal, iată că în acest domeniu numit politică nu prea aveam criză de amatori. Aici se îngrămădesc toţi, poate pentru că nu este un domeniu al utilizării de vârf a inteligenţei. Fac o altă paranteză: în septembrie, la Consiliul Europei, mi s-a votat în unanimitate un proiect de recomandare privind învăţământul superior în ţările din sud-est, şi în acest proiect de recomandare dezbătut în plenul Adunării generale a Consiliului Europei eu am accentuat foarte mult pe exodul creierelor şi pe măsurile pe care ţările trebuie să le ia pentru a stopa acest exod. Concluzia, stimaţi colegi, după dezbateri îndelungate şi după intervenţia multor reprezentanţi din multe ţări, au spus: "Plătiţi-i, şi nu vor mai fugi." Asta trebuie să facem, şi să nu mai lungim vorba foarte mult.

Aşadar, atâta timp cât România nu va găsi sursele necesare de recompensare a tinerilor talentaţi dispuşi să pună la dispoziţia ţării munca şi însuşirile deosebite, fuga creierelor va continua, iar pierderile noastre pe termen mediu şi lung vor fi inestimabile.

Trebuie să fim lucizi, trebuie să fim cu capul pe umeri şi să realizăm că un efort financiar pentru scoaterea cercetării româneşti din starea în care se află ne costă mult mai puţin decât această hemoragie de inteligenţă românească peste graniţă care nu se mai opreşte. În fapt, acesta este spiritul real al moţiunii noastre, iar propunerile din finalul ei constituie un apel către Guvern, către noi, parlamentarii, către întreaga opinie publică de a face ceva până nu este prea târziu pentru acest inestimabil capital care este inteligenţa românească.

Termin, nu vă speriaţi, că nu mai critic Guvernul.

Nu este o moţiune de cenzură, nu se urmăreşte căderea Guvernului, ci doar responsabilizarea lui şi a noastră, a tuturor, faţă de criza cercetării ştiinţifice în România. Indiferent ce Guvern ar conduce acum România, dacă ar avea voinţă politică, ar trebui să se aplece cu atenţie asupra propunerilor din moţiune. Deocamdată, este datoria noastră, a parlamentarilor, să medităm cu mare atenţie asupra problemei pe care o dezbatem astăzi şi să înţelegem că prin votarea acestei moţiuni putem contribui la un început de redresare a cercetării româneşti.

Nu este o problemă de partid, onoraţi colegi, ci de politică naţională pentru un interes naţional major, şi închei punând o întrebare. Domnul ministru Valeca a înşirat foarte frumos, deşi monoton, o groază de succese ale politicii Guvernului în domeniul cercetării. Atunci, dacă avem aşa de multe succese, întreb: de ce mai ies cercetătorii în stradă? Şi îl mai întreb ceva pe domnul Valeca, dar nu va putea răspunde, pentru că va trebui să fie sincer şi nu este posibil. Este el mulţumit de banii pe care îi are pentru a ţine măcar în viaţă sistemul cercetării, aşa cum se prezintă el acum? Vă mulţumesc. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PD şi PNL.)

Domnul Valer Dorneanu:

Aţi vorbit 14 minute, distinse coleg. 10 în contul partidului dumneavoastră, 4 donate de Partidul Social Democrat.

Domnul deputat Andea Petrică are dreptul la replică.

Domnul Petru Andea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu aş dori cu tot respectul să răspund colegului meu Mihai, care se ştie că, venit din Moldova, este baciul nostru în comisie, că are perfectă dreptate atunci când spune că am încercat să trimit în derizoriu, cu menţiunea că nu cercetarea ştiinţifică am trimis-o în derizoriu, ci capacitatea Opoziţiei de a formula coerent o problematică sub forma unei moţiuni pe marginea cercetării. (Vociferări din partea Grupurilor parlamentare ale PNL şi PD.)

Şi aş vrea să mai spun că, dacă doriţi ca pe viitor să nu mai vedem textele dumneavoastră, ci doar să citim printre punctele şi virgulele acestor texte ceea ce gândiţi şi nu puteţi scrie, vom încerca să ne conformăm.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna deputat Mona Muscă.

Doamna Monica Octavia Muscă:

I-aş recomanda colegului meu şi amic timişorean, îmi permit să spun, să nu mai încerce, ca inginer, să facă analiză de texte, pentru că erau o groază de greşeli în analiza dumneavoastră. Aşa că, mai bine vă abţineţi. Mai bine vă abţineţi. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PNL şi PD.)

Criza cercetării în România are două cauze: lipsa finanţării cercetării şi lipsa unei remunerări decente şi stimulative a cercetătorilor.

Finanţarea în cercetare ar putea fi reprezentată în cei doisprezece ani, din care opt vă aparţin, ca un tobogan pe care cercetarea, încet dar sigur, intră la apă.

Domnule ministru,

Aţi afirmat că moţiunea se întemeiază pe o supoziţie. Supoziţia, din păcate, domnule ministru, este o certitudine şi se numeşte 2% din p.i.b.

Da, la ora actuală, în bugetul pe 2002, s-a ajuns la fantastica sumă de 0,2% din p.i.b. pentru cercetare. Pentru asemenea sume, într-adevăr, este suficientă socotitoarea PDSR-ului; nu este nevoie nici de calculator, nici de ministru de finanţe. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PNL, PD şi PRM.)

Între 0,2 şi 0,0 este o diferenţă penibil de mică.

În orice ţară civilizată, cercetarea este privită ca un domeniu de investiţii. Cercetării nu i se dau fonduri, ci este un domeniu în care se investeşte.

Guvernul României, în ciuda afirmaţiilor din programul de guvernare al PDSR, nu a înţeles sau refuză să înţeleagă importanţa cercetării.

Dacă Guvernul României nu consideră că cercetarea este un domeniu al investiţiilor, că dezvoltarea economică, şi nu numai, este strâns legată de acest domeniu, exemplele unor ţări la care nu de puţine ori ne uităm cu invidie sunt elocvente. Japonia şi Finlanda sunt două astfel de exemple. Şi, dacă vreţi un argument în plus, din punct de vedere al resurselor, cele două ţări sunt foarte diferite, însă amândouă investesc în cercetare.

La ora actuală, în România, cercetarea se află în stare de criză. Funcţionează, aş spune, în regim de avarie. Principala cauză a acestei crize este finanţarea. Lipsa unei finanţări corespunzătoare atrage după sine carenţe în ceea ce priveşte logistica necesară.

Cercetarea tehnologică cere investiţii. Cât despre cercetarea fundamentală în România, nici nu mai poate fi vorba. Or, la becul electric, stimaţi colegi, nu s-a ajuns prin optimizări tehnologice ale lumânării.

În raportul Comisiei Europene pentru România, la capitolul "Criteriul economic", se constată fără echivoc: economia românească nu este capabilă să facă faţă presiunilor concurenţiale din partea Uniunii Europene.

Ca răspuns la cele semnalate de cercetători, Guvernul nu a găsit de cuviinţă să ia măsuri. Sigura reacţie a fost una eminamente politică, fără a înţelege că, dincolo de orice implicaţii politice, cercetarea ar trebui privită ca un domeniu prioritar şi tratat ca atare.

A doua cauză a suferinţei cercetării ţine de lipsa unei remunerări decente şi stimulative a cercetătorilor, ceea ce duce la depopularea acestui domeniu şi, în acelaşi timp, fuga justificată a cercetătorilor spre alte domenii sau alte hotare.

Cercetarea se bazează pe ştiinţă şi pasiune, dar nu în absenţa unei demnităţi umane, demnitate care actualmente este subminată de o desconsiderare totală a cercetătorilor.

Ca persoană care a fost implicată anterior în domeniul cercetării, domnul prim-ministru Adrian Năstase ar trebui să ştie că nu se poate obţine performanţă lucrând în condiţii precare, fără dotările necesare şi cu salarii aflate la limita subzistenţei.

Sper ca domnia sa şi Ministerul Educaţiei să se simtă responsabili şi solidari cu domeniul pe care îl păstoresc, fie şi în ultimul ceas.

Faptul că PNL şi PD au iniţiat această moţiune care atrage atenţia asupra crizei prin care trece cercetarea românească este cea mai bună dovadă a faptului că nu vrem şi nu putem rămâne indiferenţi. Nouă ne pasă ce se întâmplă în cercetare, dincolo de bancurile pe care le face PDSR-ul.

Votul dat în favoarea acestei moţiuni va fi în fapt o şansă acordată cercetării şi implicit dezvoltării economice. Un vot negativ nu ar face decât să confirme faptul că nu există voinţa politică de a investi într-un domeniu de interes naţional aşa cum este cercetarea.

Cercetarea, doamnelor şi domnilor guvernanţi, nu are culoare politică. A investi în cercetare înseamnă a investi în România. Aş îndrăzni chiar să spun că este o obligaţie patriotică.

Pentru ca România să reuşească în competiţia economică din Uniunea Europeană, pentru ca România să între cu fruntea sus în Europa, pentru ca previziunile lui Dimitrie Cantemir să se adeverească, adică "Din cele trecute să le aflăm pe cele viitoare şi din cele văzute pe cele nevăzute", trebuie să investim în cercetare.

Vă cer, stimaţi colegi, să fiţi patrioţi şi să ajutaţi România să iasă din această penibilă situaţie în care se află, atât în privinţa cercetării, cât şi în privinţa dezvoltării economice.

Mulţumesc. (Aplauze în Grupurile PNL şi PD)

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Aţi vorbit 6 minute, au mai rămas grupului dumneavoastră 4.

Urmează, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor, domnul deputat Wittstock.

Domnul Wittstock Eberhard-Wolfgang:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Intervenţia mea, prezentată în numele Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, va fi foarte scurtă.

De la bun început, vreau să arăt că grupul nostru parlamentar nu va vota această moţiune. Avem mai multe argumente pentru a acţiona în acest fel. În primul rând, considerăm că principalele angajamente ale Guvernului în domeniul cercetării, cuprinse în Programul de guvernare, se referă la o perioadă de timp mai îndelungată, inclusiv anul 2002, cum reiese şi din textul moţiunii. Deci opinăm că discuţia pe această temă poate fi reluată, eventual, la începutul anului 2003, pentru a vedea dacă Guvernul s-a ţinut de cuvânt în legătură cu promisiunile sale din domeniul cercetării. Şi din alt punct de vedere, considerăm că, acum, nu este momentul potrivit pentru a discuta acest subiect în acest fel, sub forma unei moţiuni.

Considerăm că, în momentul de faţă, când sunt în joc interesele majore ale ţării – integrarea în NATO şi în Uniunea European㠖 Guvernul are nevoie de stabilitate şi de credibilitate, atât în interiorul ţării cât şi în exterior. Guvernul nu poate avea parte de aceste condiţii, în lipsa majorităţii parlamentare.

Prin votul nostru, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale doreşte să-şi aducă contribuţia, în mod responsabil, la asigurarea condiţiilor pentru ca Guvernul să poată lucra în circumstanţe de normalitate. Din acest motiv, grupul nostru parlamentar nu a votat nici Moţiunea privind sănătatea, din săptămâna trecută şi, după cum am spus deja, nu va vota nici această Moţiune privind cercetarea.

Mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze în Grupul PSD)

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Are cuvântul, în continuare, domnul deputat Ionescu Costel, din partea Grupului România Mare.

Domnul Costel Ionescu:

Stimate domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Deoarece colegii m-au rugat să fiu mai scurt, încerc să fiu cât se poate de scurt şi concis.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai aveţi 10 minute, în total!

Domnul Costel Ionescu:

Experienţa milenară a poporului acreditează ideea că dreptul celui mai puternic va fi tot mai mult o excepţie decât o regulă, în existenţa omenirii. Am făcut această precizare de forţă încă de la începutul pledoariei, pentru a evidenţia însemnătatea forţelor de opoziţie pe eşichierul politic.

Moţiunea cercetarea este lansată într-o perioadă simbol, în care s-au mai prezentat şi alte moţiuni care întregesc aspectul general al pauperizării în trepte, aspect asimilat cu descentralizarea în trepte, expresie care a fost foarte mult uzitată la dezbaterea bugetului.

Aspectul concret al acestei moţiuni se poate explicita prin lipsa Legii cercetării, cu toate că, în Programul legislativ al Guvernului României pentru perioada 2001 – 2004, avea ca termen anul 2001, aspect stipulat la pag.107. (Comentarii în Grupul PSD)

Nu a trecut anul 2001, dar nici mult nu mai este!

Menţionez că am văzut acest proiect la Conferinţa de la Braşov pe linie de cercetare, cu circa 7 luni în urmă, proiect care, după opinia mea, ar fi putut fi realizat în bune condiţii, dacă ar fi fost supus dezbaterii atunci, atât cu cadrele didactice din învăţământul superior cât şi cu cercetătorii din institutele de cercetare. De asemenea, tot în Programul de guvernare, la pag.108, poziţia 10, este stipulat, pentru anul 2000, şi proiectul Legii de aprobare a Statutului cercetătorului ştiinţific. Spre regretul Partidului România Mare, constatăm că, nici cu această ocazie, nu s-a respectat termenul stipulat.

În aceste condiţii de nerespectare clară a elaborării Legii cercetării şi a Statutului cercetătorului ştiinţific, se poate concluziona uşor dezinteresul Guvernului faţă de activitatea de cercetare şi faţă de cercetătorii care, de fapt, au mai rămas în ţară şi la locurile lor.

Lipsa unei strategii clare a cercetării ştiinţifice este explicată şi prin câteva proiecte modice specifice cercetării, şi nu prin proiecte de lege specifice, care să participe la relansarea unei activităţi economice benefice ţării noastre. aceste proiecte de lege trebuie să ţină seama de resursele de materii prime şi materiale, resursele umane cu experienţă, dotările tehnice existente, eficienţa economică şi rentabilitatea.

În secolul trecut, s-a demonstrat, de câteva state din lume, spre exemplu Japonia, realizarea unei activităţi de cercetare ştiinţifică, precum şi a unui învăţământ în care s-a investit, în mod real, ca pentru un adevărat domeniu prioritar, şi nu numai declarativ. Rezultatele Japoniei sunt cunoscute în întreaga lume.

Se cunoaşte că, în ţările mediu dezvoltate, se alocă sectorului de cercetare-dezvoltare circa 0,8 până la 1,2% din p.i.b., iar în ţările din Comunitatea Europeană circa 1,9 până la 2% din p.i.b., în timp ce la noi s-a alocat 0,21% din p.i.b. Cei 2.100 de miliarde de lei alocaţi reprezintă, totuşi, mai puţin decât s-a alocat în anul 2000, având în vedere coeficientul de inflaţie de 37% avizat de Academia Română.

În aceste condiţii, plecarea cadrelor tehnice din cercetare în străinătate şi în alte sectoare, de la circa 210.000 de oameni la circa 24.000, generează pierderi insurmontabile pentru cercetarea şi ştiinţa românească şi reprezintă cea mai mare pierdere de creiere şcolite.

Partidul România Mare consideră că trebuie să trecem de la stadiul de poezie şi diletantism la un stadiu real al cercetării legat de potenţialul şi necesităţile economiei româneşti, pe care dorim să o dezvoltăm, dar în ce condiţii, cum, cu cine şi când. Apropo de poezie, îmi aduc aminte de o maximă a lui Seneca, care spunea că ştiinţa este puterea şi înţelepciunea minţii, poezia este numai pentru destinderea ei.

Partidul România Mare va vota Moţiunea cercetarea, în scopul necesităţii reevaluării de către Executiv a întregii activităţi de cercetare ştiinţifică şi de stopare a distrugerii celui mai creativ potenţial uman, deziderat naţional, şi nu politic.

Vă mulţumesc. (Aplauze în Grupul PRM)

Domnul Valer Dorneanu:

Aţi vorbit 6 minute. Partidul dumneavoastră mai are la dispoziţie 4.

Urmează domnul deputat Napoleon Antonescu, din partea Grupului Social-Democrat şi Umanist.

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Îmi propusesem să vorbesc despre câteva probleme, o să le iau pe scurt, dar nu pot să încep fără să fac anumite precizări. Vreau să vă spun că, sigur că tema moţiunii este extraordinar de importantă şi nimeni nu neagă acest lucru.

Problema cercetării ştiinţifice este o problemă fundamentală pentru orice ţară care se uită la viitorul ei, care vrea să aibă un viitor şi care vrea să se dezvolte. Din acest punct de vedere, vreau să spun că programul, aşa cum a arătat şi colegul de la Minorităţi, Programul PSD, al Guvernului Adrian Năstase, pe o perioadă mai lungă de 4 ani, chiar acest lucru îşi propune: îşi propune, de fapt, să remedieze şi să lichideze, dacă se poate, dezastrul în care a fost lăsată cercetarea, după 4 ani de guvernare pe care o ştiţi cu toţii, guvernare din care au făcut parte şi colegii care, astăzi, aici, au meşteşuguit o grămadă de fraze frumoase, fără acoperire, citite cu intonaţie, ba chiar cu reale calităţi actoriceşti, numai ca să impresioneze, ştiu eu, asistenţa sau, poate, ştiu eu, presa, mass media ş.a.m.d.

vreau să reamintesc doar câteva lucruri colegilor. cum explică dânşii că, de la 0,65 din p.i.b., lăsat de Guvernul Văcăroiu în 1996, au ajuns la 0,11, în anul 1999, din p.i.b.? De ce colegul nostru care a spus că moţiunea se vrea un strigăt de alarmă, nu a dat un strigăt de alarmă în 1999, atunci? probabil că nu i-a venit atunci, pentru că făcea parte dintr-un Guvern care, atunci când cercetătorii au ieşit în stradă să-şi ceară drepturile, fonduri mai mari, le-a dat bastoane în loc de bani. Deci eu nu înţeleg cum uită aşa de uşor lucruri la care au participat, nu toţi care au semnat moţiunea, dar o parte dintre dânşii, şi în special vorbitorii, ştiu bine că au făcut parte şi din Parlamentul trecut.

Vreau să vă spun încă o dată că vorbesc, dacă vreţi, din interiorul sistemului, ca unul care, chiar dacă sunt cadru didactic universitar, am făcut şi fac cercetare ştiinţifică de peste 40 de ani de zile, aşa că sunt în măsură să apreciez rolul şi importanţa acesteia într-un stat şi pentru, aşa cum spuneam la început, viitorul acestui stat.

Revenind la fonduri, deci plecând de la situaţia extraordinar de grea care a rămas, Guvernul Năstase a încercat să mărească aceste alocaţii directe, pentru că, vreau să vă precizez, finanţarea nu vine numai în mod direct. Deci, aşa cum s-a arătat aici, de la 0,24 şi aproximativ la fel în anul acesta, lucru care este evident că nu este suficient, dar acest lucru se întâmplă, practic, în foarte multe ţări din lume, deoarece toţi se plâng că învăţământul şi cercetarea, chiar în statele avansate, primesc o finanţare de la stat, repet: de la stat, din ce în ce mai redusă.

Vreau să vă spun că fondurile alocate de stat, din punctul meu de vedere, trebuie foarte bine utilizate pentru programe de interes naţional, şi finanţarea pe programe este o metodă pe care Guvernul şi MEC-ul, în structura actuală, o promovează şi o stimulează, deci ea trebuie făcută pe programe, pe programe de interes naţional, şi nu să finanţezi, ştiu eu, fiecare hobby, să spun aşa, al oricărui om care vrea să facă cercetare. Acesta trebuie să-şi găsească alte surse de cercetare.

Vreau să vă spun că mai sunt şi finanţări indirecte, pentru că, pe lângă finanţarea prin MEC, o parte din fonduri se duc la Academie, la institutele Academiei Române, care realizează cercetări atât fundamentale, cât şi cu caracter aplicativ. De asemenea, o parte din fonduri vin indirect de la ministere, care au alocate fonduri pentru cercetare sau chiar de la societăţi comerciale de stat, care se pot da pe bază de contracte, pe contracte reale care să rezolve problemele acestora, şi nu pe, ştiu eu, alte criterii. De asemenea, sunt fonduri care vin prin programe internaţionale la care statul este parte sau statul le garantează, deci programele la care au acces atât institutele de cercetări, cât şi universităţile, universităţi care, din punctul meu de vedere, sunt parte componentă a sistemului naţional de cercetare. Dar toate aceste sume sigur că nu ajung.

În ţările de care tot vorbim, se neglijează faptul că o mare parte din finanţare provine din surse private.

Din păcate, la noi, în urma privatizării, cu puţine excepţii, multe dintre societăţile create nu o duc chiar aşa de bine, să spunem, din acest punct de vedere, astfel că este dificil de obţinut fonduri foarte mari. Sunt şi exemple fericite de privatizare, nu vreau să le dau, sunt mai ales din domeniul pe care-l cunosc foarte bine, şi care susţin cercetarea extraordinar de mult, ca şi în ţările din care provin.

De asemenea, trebuie să mai vorbim şi de folosirea corectă a fondurilor publice, a banilor publici. Dacă ne uităm în multe teme, în loc să fie dezvoltate cele cerute de colegii noştri prin moţiune, infrastructura cercetării, informatizarea, documentarea ş.a.m.d., dacă ne uităm bine, uneori chiar 50% din fonduri sunt cheltuite pe deplasări şi pe vizite în străinătate, în loc să fie folosite eficient.

S-a vorbit de transfer tehnologic. Eu mă mir că domnii, era să zic tovarăşii, deci domnii din cele două partide nu au auzit că în România s-au înfiinţat numeroase centre de transfer tehnologic. Vreau să spun că, şi în alte ţări, nu există o Agenţie naţională de transfer tehnologic, neapărat; unele ţări au, dar majoritatea nu au. Sunt centre de transfer tehnologic create cu sprijinul fostului Minister al cercetării, respectiv ANGSTI şi susţinute de MEC astăzi, centre de transfer tehnologic organizate cu sprijin internaţional, care au exact acest rol: de a transpune în practică brevete, de a stimula creativitatea şi de a sprijini tot ceea ce este legat de transferul tehnologic.

În fine, vreau să mai discut despre o singură problemă, salarizarea în cercetare. Sunt absolut de acord că cercetătorul, poziţia cercetătorului trebuie aşezată acolo unde îi este locul, pe o scară a salarizării bugetarilor, ca de altfel şi a profesorilor din învăţământ. Dar, în acelaşi timp, trebuie să fiţi de acord cu mine că nimeni nu poate primi salariu oricum şi necondiţionat, făcând abstracţie de rezultatele şi eficienţa cercetării. Este evident că acestea trebuie să fie în concordanţă cu o finanţare globală a acestor instituţii, aşa cum este şi în învăţământ şi, în urma acestui sistem, evident că salariile pot fi mărite faţă de cele de bază.

Deci, încă o dată, în încheiere, vreau să vă asigur că din punctul nostru de vedere, acest subiect, cercetarea ştiinţifică, este deosebit de important din toate punctele de vedere, că noi, ca deputaţi, şi sunt convins, Guvernul, în capacitatea pe care o are, va acorda o atenţie, nu atenţie, va sprijini din ce în ce mai mult cercetarea, astfel ca, în 2004 – 2005, să ajungem cel puţin acolo unde ne-a lăsat Guvernul Văcăroiu, în finanţarea cercetării ştiinţifice.

Vă mulţumesc. (Aplauze în Grupul PSD)

Domnul Valer Dorneanu:

Aţi vorbit 8 minute, domnule coleg.

Urmează, din partea Grupului Partidului Naţional Liberal, domnul deputat Viorel Coifan.

Poftiţi.

Domnul Viorel Gheorghe Coifan:

Stimaţi colegi,

Voi vorbi 1 minut, lăsând celelalte 3 minute colegului meu Anton Ionescu.

Vă vorbesc într-o dublă calitate: de deputat, în acelaşi timp de om care am lucrat în cercetarea ştiinţifică, având gradul de cercetător principal II.

Rugămintea mea este să vă uitaţi pe textul acestei moţiuni, mai ales în ultima parte de recomandări, şi să vedeţi că nu se doreşte să fie un instrument de incriminare a politicii Guvernului, ci se doreşte să fie doar o posibilitate de dialog, însă, în momentul în care se discuţiile iau o turnură care cred că nu este potrivită, trebuie să ne gândim cel puţin la două proverbe. Primul proverb: si tacuisae, filosofi resteisae. Şi al doilea proverb, pe care îmi permit să îl interpretez: câinele moare de drum lung, iar puterea de frica opoziţiei.

Vă mulţumesc. (Aplauze în Grupurile PNL şi PD)

Domnul Niculae Napoleon Antonescu (din sală):

Se vede că sunteţi de gradul II!

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Mincu Iulian.

Îmi pare rău, domnule deputat, că trebuie să vă reamintesc că aveţi numai 4 minute.

Domnul Iulian Mincu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

De la început, ţin să precizez că voi vota pentru moţiune. De ce voi vota pentru moţiune? Sunt mai multe probleme.

Una dintre problemele care m-au convins că moţiunea trebuie votată reiese, de fapt, din ceea ce a spus domnul deputat Petru Andea: acele paradoxuri care se pot aplica la cuvântarea domnului ministru al cercetării. aş vrea să redau tot ceea ce a spus dânsul într-o frază pe care a spus-o Napoleon: "Oamenii sunt ca şi cifrele: li se atribuie valoarea după locul pe care-l ocupă". Noi nu am înţeles nimic din ceea ce a spus dânsul şi, atunci, daţi-mi voie să motivez de ce consider că trebuie votată această moţiune.

Suntem o ţară care producem oameni inteligenţi. Aş vrea să reţineţi că, recent, la Bruxelles, am câştigat 129 de medalii, iar marele premiu al cercetării medicale a fost luat de o româncă. Dar, în acelaşi timp, aş vrea să reţineţi că suntem ţara care, în momentul de faţă, are printre cei mai mulţi analfabeţi. În 1999, în raportul pe care l-a dat Ministerul Sănătăţii, erau 788.000 de analfabeţi. În momentul de faţă, la sfârşitul anului 2001, sunt peste 1 milion de analfabeţi. Majoritatea dintre ei provin din mediul rural. Aş vrea să reţineţi că tot din mediul rural se recrutează foarte puţini absolvenţi de facultăţi.

Aş vrea să mai reţineţi că cercetarea înseamnă, pe lângă talent, înseamnă oameni şi înseamnă bani. Universitatea "Gheorghe Asachi" a fost obligată să-şi vadă toţi absolvenţii unui an, cu excepţia unuia, plecând în străinătate şi, respectiv, din 40 de absolvenţi de la Informatică, 39 au plecat în străinătate. Este o pierdere colosală pentru România, pentru că pierdem o serie de creiere care pot să contribuie la avansarea cercetării româneşti.

Domnilor, doamnelor,

Fără cercetare, fără sănătate, o ţară nu poate progresa.

Aş vrea să reţineţi un lucru deosebit de serios. America a fost ţara care, în anul 2000, a dat Programul Apollo, adică genomul uman, 3.000 de miliarde de baze, 3.000 de miliarde de molecule care constituie cele 100.000 de baze care stau la originea genomului uman. Tot America a dat, în anul 2000, vaccinul contra maladiei Alzheimer. Vreau să reţineţi că maladia Alzheimer apare, într-o proporţie de peste 70%, la indivizii în vârstă de peste 65 de ani. Vreau să vă spun că un stat ca Japonia a pus la dispoziţia omenirii o moleculă care combate colesterolul, respectiv care creşte ? colesterolul şi luptă împotriva aterosclerozei.

Am vrut să arăt, prin aceasta, din punct de vedere biologic, ce importanţă are cercetarea în viaţa omenirii şi ce importanţă are cercetarea în viaţa noastră. Dar cum poţi să faci cercetare, când, în România, avem, în momentul de faţă, 0,21% din p.i.b., în anul 2002, iar ţările din Uniunea Europeană au peste 1,9% din p.i.b.

Cum poţi să faci cercetare când toţi cercetătorii primesc un salariu de oameni de serviciu?! Şi să te mai miri, atunci, că tineretul pleacă în altă parte?!

Doamnelor şi domnilor,

Este datoria noastră, a generaţiei de astăzi, să construim o ţară care să poată pune la dispoziţia cercetătorului tehnica de lucru, posibilitatea de pregătire şi, în acelaşi timp, mijlocul de viaţă pentru ca el să corespundă titlului de cercetător ştiinţific.

Vă mulţumesc. (Aplauze PRM)

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, are cuvântul domnul deputat Marin Gheorghe, din partea Grupului Social-Democrat şi Umanist.

Aveţi cuvântul, domnule deputat Marin Gheorghe.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Moţiunea cuprinde îndemnuri foarte convingătoare de a acţiona pentru atragerea şi menţinerea tineretului în activitatea de cercetare. Este o problemă extrem de importantă, cu care se confruntă şi ţările avansate.

După cum se ştie, politicile Uniunii Europene de realizare a domeniului european de cercetare cuprind, ca obiectiv distinct de mare importanţă, creşterea numărului de cercetători şi creşterea atractivităţii carierei ştiinţifice.

Actualul Guvern urmăreşte să realizeze un progres semnificativ în acest sens, prin mai multe măsuri conjugate şi este suficient să amintim numai sistemul de bonificaţie din planul naţional şi prevederile, pe această temă, ale proiectului Legii cercetării-dezvoltării.

Doresc să reamintesc semnatarilor acestei moţiuni că, în perioada guvernării domniilor lor, 1997 – 2000, s-a înregistrat o scădere drastică a personalului din cercetare, de la circa 30.000, în anii 1997 – 1998, la 26.500, în anul 1999 şi, conform estimărilor, la numai circa 23.000 în anul 2000. În toată această perioadă, şi procentul tinerilor sub 30 de ani a continuat să scadă. Luarea în considerare numai a acestor statistici trebuia să dea de gândit mai serios formaţiunilor politice semnatare, atunci când încearcă să-şi asume, în mod exagerat, rolul de apărător exclusiv al acestei idei.

În afară de grija pentru tinerii cercetători, moţiunea mai cuprinde, în final, referiri şi indicaţii într-un alt domeniu, cel al privatizării unităţilor de cercetare-proiectare, trecându-se în revistă ceea ce actualul Guvern întreprinde, de fapt: revizuirea, promovarea şi urmărirea Protocolului dintre Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi APAPS referitor la privatizarea unităţilor cu profil de cercetare-proiectare.

În acest context al unei griji deosebite pentru modul cum se va desfăşura, în continuare, procesul de privatizare al unităţilor cu profil de cercetare-proiectare, ar fi, poate, cazul să reamintim că, în timpul guvernării anterioare, un consilier al primului-ministru Radu Vasile făcea recomandări ferme privitoare la privatizarea în orice condiţii, repet: în orice condiţii, ale institutelor de cercetare ale căror performanţe nu mai justifică prelungirea existenţei lor şi ale căror clădiri ar putea fi mult mai bine utilizate în alte scopuri de utilitate imediată. De altfel, acest sfat a şi fost urmat, astfel încât, din cele peste 100 de societăţi comerciale cu profil de cercetare care au fost privatizate în perioada 1997 – 2000, o parte dintre ele nu şi-au menţinut profilul de activitate, fiind folosite ca spaţii de depozitare sau pentru alte activităţi care nu au nimic comun cu cercetarea.

Grija manifestată acum de formaţiunile politice semnatare ale acestei moţiuni pentru privatizare, şi nu în timpul guvernării domniilor lor, este foarte greu de explicat, dacă avem în vedere că, actualmente, în patrimoniul APAPS, mai sunt numai 9 societăţi comerciale cu profil de cercetare cu capital integral de stat.

Analiza atentă a acestei moţiuni, şi prin prisma celor prezentate, ne arată clar că aceasta se distinge prin demagogie şi spirit politicianist.

Cei care, astăzi, dau lecţii actualului Guvern, lecţii pe care nu au reuşit să şi le fi dat lor, când au fost la guvernare, în loc să fie cuprinşi de un sentiment de culpabilitate, elaborează această moţiune demagogică, care nu poate fi, în nici un caz, susţinută şi, de aceea, eu vă rog să votaţi în consecinţă, şi anume respingerea ei.

Vă mulţumesc. (Aplauze în Grupul PSD)

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului liberal, mai există 3 minute care vor fi repartizate domnului deputat Anton Ionescu.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Anton Ionescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Iată că, după 12 ani, se discută, în acest înalt for, o problemă importantă a ţării, şi anume cercetarea ştiinţifică. De ce este importantă: pentru că, aşa cum ştie toată lumea şi au şi văzut, cercetătorii ies în stradă, tinerii valoroşi pleacă, rezultatele cercetărilor nu se implementează, inventatorii nu-şi pot aplica invenţiile şi, în loc să producem tehnologii, importăm tehnologii.

În timp ce Guvernul s-a plecat, cu seriozitate, asupra moţiunii şi a încercat să dea, în câteva cazuri, răspunsuri adecvate la problemele puse, bineînţeles că nu la toate, un reprezentant al PSD, şi nu oricine, ci secretarul Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a Camerei, a venit în faţa noastră să-şi rezolve dilemele matematice, cu o sculă foarte sofisticată, îmi pare rău că trebuie să i-o spun, mai bine venea cu un calculator şi le rezolva mai repede. (Vociferări în Grupul PSD)

Vreau să spun că cercetătorii români nu merită un astfel de tratament din partea unor colegi de ai noştri.

În al doilea rând, deranjant este că s-a afirmat aici de către Guvern că s-au realizat nişte lucruri care, evident, sunt nerealizate la ora aceasta, şi anume s-a spus că s-a dublat alocaţia bugetară prin bugetul din 2000. Toată lumea ştie clar şi toţi ştim cu toţii că alocara este cu 10% mai mică decât anul trecut.

S-a spus că Legea cercetării este în regulă, termen martie, eu vă întreb: a primit cineva la casetă Legea cercetării? Eu nu am primit-o şi cred că nici dumneavoastră. Statutul cercetătorilor, cu termen în martie, l-aţi primit? Nu. Propunerea legislativă pentru fondul de risc, cu termen noiembrie? Nici aceasta. Propunerea legislativă cu fondul de garantare? Nici aceasta. Propunerea legislativă privind facilităţi pentru tineri, cu termen în septembrie? nu le-aţi primit. Deci, lucru deranjant. Şi exagerările au totuşi o limită, fiecare limită are o margine.

Sper că această moţiune, dar sper sincer, că această moţiune va determina Guvernul să ne trimită în cel mai scurt timp propunerile legislative cu care este dator şi care şi le-a asumat şi, la prima rectificare de buget, cercetarea să fie tratată corespunzător şi să constituie o prioritate. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat. Din partea Grupului Social Democrat şi Umanist, o ultimă intervenţie, domnul deputat Constantin Niculescu.

Domnul Constantin Niculescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Sigur că nu am vrut să intervin, timpul este înaintat, dar un singur minut aş vrea ca, faţă de această moţiune, în care s-a zis că Partidul Social Democrat, a aruncat în derizoriu cercetarea. Aş vrea să cred că nu a fost decât o interpretare a unor formule, dar cercetarea, nu aş vrea să se creadă că, Partidul Social Democrat o aruncă în derizoriu. Este o temă mult prea importantă pentru ţara noastră şi pentru umanitate în general, dar aş vrea să cred că Partidul Naţional Liberal şi Partidul Democrat, preţuind proprietatea privată, va dori, pentru că tot timpul s-a discutat, ca, împreună cu noi, să dezvoltăm cercetarea în domeniul privat. Dacă ne vom propune ca toate marile concerne privatizate să fie susţinute din punct de vedere al cercetării de către bugetul de stat, cred că România va merge înapoi. Şi un singur exemplu aş da, pentru că nu aş vrea, de la tribuna Parlamentului, să implic marile concerne româneşti, aş vrea un singur concern mondial, un supermiliardar care din cercetare a agonisit această sumă, iar statul american nu cred că a investit nici un dolar în cercetarea pe care i-a făcut-o acestui mare om, miliardar astăzi, pentru că sigur el este o figură celebră.

Aş vrea să-i asigur pe colegii noştri că actualul Guvern are în fruntea sa un prim-ministru, fost cercetător. Cred că pentru toţi este absolut clar că un cercetător nu îşi va distruge meseria care l-a lansat în viaţă. Personal cred, fără să am nici o însărcinare, că Guvernul Adrian Năstase, în nici un caz, nu este dispus să distrugă cercetarea românească. Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Guvernului aveţi 10 minute, vă rog să vă repartizaţi cei doi miniştri. Domnul ministru Valeca.

Domnul Ştefan Constantin Valeca:

Eu voi fi foarte scurt, pentru domnii deputaţi şi doamna deputat care ne-a adresat întrebare directă, domnul Baciu, doamna deputat Muscă şi domnul Mincu, răspund împreună, pentru că se dovedeşte că nu a fost reţinut răspunsul Guvernului, fie s-au citit texte, de acasă, pregătite înainte de a se afla textul Guvernului sau, de fapt, nu s-a înţeles şi atunci aş vrea să reiau, ca într-o celebră butadă, încă o dată.

Pentru clarificarea acestor declaraţii ameţitoare privitoare la procentele din p.i.b., reiau mai clar: singurul document oficial, predat la Uniunea Europeană prevede 1% până în 2007, alt document oficial nu există.

În anul 2000, procentul alocat cercetării a fost de 0,11% din p.i.b., iar în 2001 de 0,24. Se pot lua cele două legi şi verifica. De ce ies cercetătorii în stradă? Probabil că, aşa cum doamna Mona Muscă a mulţumit la "Ziua cercetătorului", că a venit la invitaţia sindicatului, aceste idei, de fapt, ar trebui să ştie, împreună cu colegii cercetători, că ies în stradă datorită nebuloasei legislative şi situaţiei economice generale dezastruoase, făcute de ministrul PD, care îl amintea domnul deputat, de la cercetare, şi ministrul PNL, de la finanţe, precum şi de întreaga fostă guvernare. Aici sunt consecinţele fostei guvernări. Oricum, sunt mai puţini acum în 2001 faţă de anii trecuţi. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna ministru Andronescu. Invit şefii grupurilor parlamentare să solicite prezenţa în sală a tuturor colegilor noştri.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Fără îndoială, cercetarea ştiinţifică este unul din cele mai sensibile domenii şi poate evoluţia pe care acest domeniu a cunoscut-o în ultimii 10 ani este de natură să crească şi mai mult sensibilitatea noastră în raport cu acest domeniu.

De asemenea, cred că nu este nimeni sub autoritara cupolă a Parlamentului care să considere că cercetarea, aşa cum a fost ea inventariată la 1 ianuarie 2000, nu necesită un proces de reconstrucţie. Şi, de asemenea, considerând că toţi suntem oameni maturi, sunt convinsă că nici unul dintre dumneavoastră nu veţi putea aprecia că în 11 luni de zile se pot face minuni şi acest proces de reconstrucţie a domeniului cercetării se poate încheia.

Aş vrea în acelaşi timp să vă asigur că toţi membrii Guvernului considerăm că moţiunea este o instituţie democratică şi că prin ea este firesc să supunem dezbaterii Parlamentului problemele cu care se confruntă societatea românească.

Eu personal, daţi-mi voie să vă spun că apreciez că dacă discuţia pe care o presupune o moţiune este de natură să lanseze aici, sub cupola Parlamentului, mai multe idei pe care cei care şi-au asumat responsabilitatea şi le pot însuşi şi promova în cercetare, aş face-o fără nici un fel de rezervă şi fără îndoială că le-aş mulţumi celor care au dorinţa să lanseze asemenea idei.

Din păcate, este o tristeţe şi luaţi-o ca pe o tristeţe personală, moţiunea este folosită ca un instrument politicianist şi aici daţi-mi voie să vă mărturisesc amărăciunea pe care o încerc şi acum în dezbaterea acestei moţiuni.

Nu cred că peste noapte economia, şi cercetarea nu face excepţie, ar fi putut să beneficieze de soluţii miraculoase care să schimbe radical şi cu un ritm atât de ascendent încât, practic, să facă imposibilă orice fel de punere în discuţie a oricăruia dintre domenii, dar cred, cred foarte mult în profesioniştii domeniului, şi pe aceşti profesionişti ai domeniului mă bazez atunci când sper că aceste domenii, peste o perioadă de timp, vor arăta altfel decât au arătat la 1 ianuarie. Şi cred că pe aceşti profesionişti ne putem baza toţi, indiferent dacă ne plasăm pe băncile din mijloc, din stânga sau din dreapta.

S-a vorbit aici foarte mult şi a fost poate cel mai mult discutat aspectul fondurilor alocate cercetării. Fără îndoială că sunt departe de a fi suficiente, dar vreau să vă reamintesc că ceea ce s-a spus aici este purul adevăr, ele, în anul 2001, au fost de două ori mai mari decât în anul 2000. Sunt departe de a fi suficiente, dar este un început şi mai cred că nu problema fondurilor este singura problemă pe care domeniul cercetării o are.

Sensibilizarea societăţii şi schimbarea atitudinii societăţii faţă de cercetare şi de rezultatele ei, cred că, de asemenea, trebuie să ne dea de gândit şi este o zonă în care avem încă foarte multe de făcut. Din păcate, prin modul în care am abordat problemele cercetării, astăzi, n-am produs cu nimic o solidarizare a societăţii în jurul domeniului cercetării.

De asemenea, gestionarea eficientă a fondurilor care sunt alocate cercetării, ca de altfel, gestionarea tuturor fondurilor din oricare domeniu, cred că este o problemă extrem de importantă şi ea poate aduce fiecare domeniu într-un beneficiu mai mare decât a fost până în prezent.

Toţi viitorologii lumii acceptă că în perspectivă se construieşte societatea viitorului. De aceea, cercetarea ştiinţifică este cea care produce informaţia, informaţie care, în perspectivă, devine capital şi este producătoare de valoare.

Mi-ar fi plăcut să discutăm mai mult pe această temă. Citeam de curând o carte care este dedicată lui Bill Gates. Unul dintre capitole se numeşte "Este vremea tocilarilor" şi, fără îndoială că, acest capitol nu trimite în derizoriu pe cei despre care se vorbeşte în el, dar atrage atenţia, cu toată seriozitatea şi puterea de convingere a autorului, că este momentul în care cei care reuşesc sunt cei care se bazează pe cunoştinţe, cunoştinţe care sunt produse de cercetare, cunoştinţe pe care cercetarea va trebui să le difuzeze către societate. Mecanismele acestor difuzii poate că ar fi meritat mai multă atenţie din partea noastră.

Aş vrea să încerc acum să dau câteva răspunsuri problemelor care aici au fost ridicate. M-aş adresa aici domnului fost ministru al cercetării, domnului deputat Palade. Sunteţi nedrept atunci când apreciaţi că fondurile alocate printr-un împrumut de Banca Mondială învăţământului superior nu au venit tocmai să sprijine şi activitatea de cercetare.

Iată, sunt în măsură să vă spun, domnule ministru, că astăzi, cu ajutorul celor 14 milioane de dolari, s-au înfiinţat 34 de baze de cercetare cu utilizatori multipli, 16 centre de excelenţă şi 176 de catedre din învăţământul superior au centre de cercetare proprii. Este o nouă tendinţă care se manifestă în cercetarea românească şi care, din păcate, este prea puţin văzută de marele public. Eu cred că este datoria noastră de astăzi şi aceasta este o prioritate a momentului pentru ministerul nostru să realizăm punţile de comunicare între cercetarea din instituţiile ministerului, din instituţiile care chiar au caracter privat, din instituţiile Academiei şi din instituţiile de învăţământ superior în aşa fel încât eforturile conjugate să ducă acest domeniu mai departe.

Aş spune mai mult că aceste structuri care s-au format în învăţământul superior, şi nu numai, chiar în foarte multe institute de cercetare, din păcate, am vorbit prea puţin despre ele, au făcut un pas înaintea debutului integrării României în Uniunea Europeană, pentru că sunt numeroase cercetări care sunt abordate cu laboratoare din marile universităţi din Europa Occidentală care, sper ca şi dumneavoastră să fiţi convinşi, reprezintă începutul integrării noastre şi prin acest domeniu al cercetării ştiinţifice.

Sigur, nu vreau să-l întreb pe domnul profesor Baciu de ce nu a rostit domnia sa cuvântul pe care l-a rostit astăzi în aceiaşi termeni anul trecut sau în anii trecuţi? Pentru că, fără îndoială, nimeni nu v-a împiedicat să faceţi acest lucru, stimate domnule profesor, dar sunt convinsă că şi dacă discursul dumneavoastră astăzi a fost rostit, aţi gândit la fel şi în anii trecuţi aşa încât nu faceţi decât să aveţi o continuitate în gândire şi, de ce nu, sper ca acţiunile noastre comune să vină în sprijinul activităţii de cercetare. (Aplauze.)

Documentul de poziţie care este provizoriu închis şi care vizează capitolul de cercetare, daţi-mi voie să vă mărturisesc că îl cunoaştem foarte bine şi, poate, din fericire pentru mine, am făcut parte din colectivul care l-a elaborat anul trecut, aşa încât, stimaţi domni deputaţi, care aţi afirmat aici, de la această înaltă tribună, că acest document prevede o alocare de 4% din p.i.b., nu este adevărat. Documentul prevede o alocare de 1% până în anul 2007 şi abia după aceea, creşterea procentului de alocare din p.i.b. Este un document public, poate fi în orice moment văzut şi analizat de dumneavoastră şi evident, verificat.

Nu vreau să aduc aici în discuţie hăţişul legislativ care ne-a obligat să promovăm acest nou proiect al Legii cercetării şi al Statutului cercetătorului.

Amândouă documentele normative se află în dezbaterea publică de 7 luni, că le-am tratat cu seriozitate este dovadă că le-am tratat cu seriozitate este faptul că aceste documente au cunoscut mai multe variante şi că iată, săptămâna aceasta sau săptămâna viitoare, ele vor fi promovate de Guvern către Parlament. Deci, faptul că există nu o puteţi nega, faptul că le-am elabort încă de acum 7 luni este cred o dovadă că tratăm cu toată seriozitatea domeniul şi că nu suntem nici amatori şi nici nu ne dorim să proliferăm numai vorbe care să nu aibă acoperire în fapte.

Sigur, s-a spus aici: "Nouă ne pasă". Daţi-mi voie să vă mărturisesc, cu toată seriozitatea, că şi nouă ne pasă. Şi nouă ne pasă şi de cercetare şi de tot ce se întâmplă în ţară.

I-aş mai răspunde domnului deputat Ionescu. În legătură cu aprecierile pe care le-aţi făcut, stimate domnule deputat, în legătură cu dezinteresul Guvernului. Sigur, putem face, fiecare dintre noi, oricâte afirmaţii. Eu cred că avem obligaţia să le şi argumentăm. Aţi vorbit aici de plecarea creierelor şi s-a vorbit aici de plecarea creierelor şi este un fapt pe care nimeni nu-l poate nega, dar eu nu aş vrea să luăm neapărat numai partea negativă. Faptul că aceşti specialişti formaţi aici sunt vârfuri în cercetare în universităţile mari din lume reprezintă şi un câştig pentru noi, pentru că ei reprezintă cei mai buni ambasadori pe care ţara îi are, ambasadori care nu sunt dezinteresaţi de ce se întâmplă în ţară.

Iată, vin periodic în ţară, propun teme de cercetare în comun şi, de ce nu?, promovează acolo, în instituţiile în care îşi dezvoltă activitatea, şi interesele României şi eu cred că nu trebuie să-i blamăm, eu cred că trebuie să-i încurajăm şi să-i încurajăm şi în procesul de colaborare şi de întoarcere într-o perspectivă mai apropiată sau mai îndepărtată în România.

Aş vrea să-mi permiteţi, stimate domnule deputat Ionescu, să vă spun că nu facem poezie în sensul în care dumneavoastră aţi vorbit de la această tribună, dar nu trebuie să blamăm poezia, pentru că poezia ne determină pe fiecare dintre noi să fim mai sensibili, să fim mai generoşi, şi de ce nu?, să fim chiar mai riguroşi în ceea ce spunem.

Aş mai vrea să-i răspund domnului deputat Coifan. Vă mărturisesc că n-am înţeles ce legătură are proverbul pe care l-aţi spus de la această tribună cu problema cercetării, care este extrem de serioasă. Daţi-mi voie să vă mărturisesc că nu îmi este teamă de opoziţie şi că pentru mine puterea nu reprezintă un atribut care trebuie neapărat folosit în sensul în care l-aţi înţeles dumneavoastră şi l-aţi explicat de la acest microfon.

Sunt adepta dictonului "Mai puţine vorbe şi mai multe fapte" şi de aceea, stimate doamne deputate, stimaţi domni deputaţi, daţi-mi voie să vă invit împreună la fapte, pentru că ţara aceasta are nevoie de faptele noastre, de faptele noastre ale tuturor şi eu cred că prin asemenea dispute şi, prin modul în care ne prezentăm poziţiile de la acest microfon, nu trebuie să ne separăm şi mai mult.

Ţara aceasta are nevoie de noi toţi, nu de noi toţi separându-ne şi dezbinându-ne, ci de noi toţi, încercând să ne unim eforturile ca mâine ţării să-i fie mai bine decât astăzi. Vă mulţumesc. (Aplauze.) (Domnul deputat Palade doreşte să vină la microfon pentru replică.)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate domnule ministru, vreau să vă spun că dreptul la replică se dă în legătură cu dezbaterile pe care le fac parlamentarii între ei. Doamna ministru a folosit numele fiecăruia din dumneavoastră pentru a vă răspunde. Deci, nu provocaţi un drept la replică care nu există. Vă rog respectuos.

Potrivit procedurii parlamentare, la sfârşitul dezbaterilor, ministrul răspunde la întrebările fiecăruia, la problemele pe care le-aţi ridicat şi este obligată să vă spună numele.

Vă rog să constataţi că dezbaterile au luat sfârşit, urmează să ne pronunţăm asupra moţiunii cu privire la criza cercetării prin vot. Pentru mai multă operativitate şi pentru transparenţă, eu vă propun să ne exprimăm votul prin vot deschis cu ridicarea mâinii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotriva acestei modalităţi? 34 voturi împotrivă..

Deci, cu majoritate de voturi s-a adoptat ca modalitate de exprimare (Vociferări.)

Cu majoritate de voturi s-a exprimat procedura de vot prin vot deschis prin ridicarea mâinii.

Cine este pentru moţiune? (Vociferări.) 84 de voturi.

Vă rog nu vociferaţi că, oricum, vociferările nu se adaugă voturilor.

Împotrivă? (Rumoare.)

160 voturi împotrivă. (Aplauze.)

Abţineri? Sunt şi abţineri? 4 abţineri.

Deci, cu 160 voturi împotrivă, 4 abţineri, 84 pentru, a fost respinsă moţiunea.

Domnul deputat Haşotti.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Se întâmplă întotdeauna la fel. Vreau să vă spun că Lenin, pe care nu se poate să nu-l ştiţi mulţi dintre dumneavoastră, a zis că nu este important cine votează, important este cine numără votul, iar Stalin, şi mai bun, a spus că nu este important cine numără votul, important este cine-l publică. (Rumoare.)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, regulamentul vă stătea la dispoziţie să formulaţi o contestaţie împotriva votului şi eu v-am văzut numărând şi dacă aţi fi avut cel mai mic motiv, fiţi sigur că l-aţi fi utilizat.

Încheiem aici şedinţa. Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 20.30.