Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of December 10, 2001
| You are here:: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of December 10, 2001 |
Sittings of the Chamber of Deputies of December 10, 2001
|
Şedinţa a început la ora 16,40. Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Constantin Niţă şi Laszlo Borbely, secretari. |
|
|||
|
Doamnelor şi domnilor deputaţi, Vă rog să-mi permiteţi să declar deschisă şedinţa de astăzi şi să vă anunţ că, din cei 345 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 252. Sunt absenţi 93 de deputaţi, 75 dintre aceştia participând la alte acţiuni parlamentare. Intrăm în ordinea de zi şi, pentru început, vă voi prezenta obişnuita informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente. 1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.159/2001 pentru prevenirea şi combaterea utilizării sistemului financiar-bancar în scopul finanţării de acte de terorism, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, iar pentru avize Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Termenul de depunere a raportului: 17 decembrie 2001. În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. 2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.160/2001 pentru completarea art.4 din Legea nr.118/1996 privind constituirea şi utilizarea Fondului special al drumurilor publice, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, iar pentru aviz Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 17 decembrie 2001. În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. 3. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.70/1991 privind alegerile locale, iniţiată de domnul deputat Sali Negiat. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, iar pentru avize Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic. Termenul de depunere a raportului: 10 martie 2002. Procedură obişnuită. 4. Propunerea legislativă privind completarea şi modificarea legii nr.69/1992 pentru alegerea preşedintelui României, iniţiată de deputat Sali Negiat. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, iar pentru avize Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic. Termenul de depunere a raportului: 10 martie 2002. Procedură obişnuită. 5. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului, iniţiată de domnul deputat Sali Negiat. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, iar pentru avize Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic. Termenul de depunere a raportului: 10 martie 2002. Procedură obişnuită. |
|||||
|
|
În continuare, vă voi prezenta nota cu privire la legile depuse la secretarul general al Camerei Deputaţilor pentru sesizarea de către dumneavoastră a Curţii Constituţionale, potrivit art.17 alin.2 şi 3 din Legea nr.47/1992. - Legea pentru respingerea Ordonanţei Guvernului nr.13/1998 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă. - Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.71/2000 privind aprobarea efectuării unei donaţii către Muzeul "Memorial pour la Paix" din Caen, Franţa. - Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.49/1999 privind transportul mărfurilor periculoase pe calea ferată. - Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.32/1998 privind organizarea cabinetului demnitarului din administraţia publică centrală. - Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.27/1999 privind reglementarea rulării resurselor financiare ale universităţilor prin bănci comerciale. - Legea privind respingerea Ordonanţei Guvernului nr.55/1998 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.12/1993 privind achiziţiile publice. - Legea privind respingerea Ordonanţei Guvernului nr.18/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura Reabilitarea reţelei de canalizare şi a facilităţilor de epurare a apelor uzate în Constanţa, România, semnat la Bruxelles la 16 noiembrie 2000 şi la Bucureşti la 22 decembrie 2000. - Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.72/1998 pentru modificarea şi completarea Legii nr.118/1996 privind constituirea şi utilizarea Fondului special al drumurilor publice. - Legea pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.137/2000 privind modul de acordare a sumelor de bani reprezentând ajutoare şi plăţi compensatorii de care beneficiază, potrivit legii, cadrele militare trecute în rezervă sau direct în retragere. - Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.32/2000 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.117/1999 privind adoptarea termenilor şi condiţiilor de participare a României la programele Comunităţii Europene în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi demonstraţiilor şi la programele de cercetare şi activităţile de instruire. - Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.58/1998 privind organizarea şi funcţionarea activităţii de turism în România. - Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.114/2001 pentru scutirea de la plata drepturilor de import şi a comisionului vamal a unor bunuri din import necesare în vederea modernizării Complexului Sportiv Dinamo-Bucureşti. - Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.46/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare PHARE dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la participarea României în anul 2001 la programele comunitare: "LIFE III", Al cincilea program cadru în domeniul cercetării şi dezvoltării tehnologice, "Fiscalis", "Leonardo Da Vinci II", "Socrates II", "Youth" şi "Cultura 2000" România 0011, semnat la Bucureşti la 21 decembrie 2000. - Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.52/2001 pentru ratificarea Convenţiei nr.163/1987 privind bunăstarea navigatorilor pe mare şi în port, adoptată la cea de a 74-a sesiune a Conferinţei generale a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, la Geneva, la 8 octombrie 1987. - Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.53/2001 pentru modificrea art.4 alin.6 lit.d) din Ordonanţa Guvernului nr.70/1994 privind impozitul pe profit şi a art.15 şi 27 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.17/2000 privind taxa pe valoarea adăugată. - Legea privind aprobarea Ordonanţa Guvernului nr.73/2001 pentru modificarea şi completarea Ordonanţa Guvernului nr.26/1998 privind regimul de confecţionare a plăcilor cu numere de înmatriculare pentru vehicule rutiere. - Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.96/2001 privind controlul contribuţiilor de asigurări sociale şi soluţionarea contestaţiilor împotriva măsurilor dispuse prin actele de control întocmite de organele de control ale Casei Naţionale de pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale şi ale caselor teritoriale de pensii. - Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.64/2001 privind repartizarea profitului la societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi la regiile autonome. - Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.66/1997 privind regimul investiţiilor străine în România, realizate prin cumpărarea de titluri de stat. - Legea privind respingerea Ordonanţei Guvernului nr.131/1998 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.66/1997 privind regimul investiţiilor străine în România, realizate prin cumpărarea de titluri de stat. - Legea pentru ratificarea Acordului privind constituirea Grupului de Cooperare Navală în Marea Neagră, semnat la Istanbul la 2 aprilie 2001. - Legea pentru modificarea Legii nr.91/1996 cu privire la asigurarea facultativă a autovehiculelor deţinute de Preşedenţia României, Camera Deputaţilor, Senat, Guvern, ministere şi celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, Curtea Constituţională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, Serviciul de Protecţie şi Pază, Curtea Supremă de Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, parchetele de pe lângă aceste instanţe, precum şi de alte unităţi din sistemul justiţiei. - Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.68/2001 privind reglementarea situaţiei creanţelor Băncii Naţionale a României şi Casei de Economii şi Consemnaţiuni faţă de Banca "Dacia Felix" S.A. - Legea privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.197/2000 pentru modificarea Legii nr.142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului. - Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.111/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.11/1999 privind acordarea de facilităţi fiscale agenţilor economici. - Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.215/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr.44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război şi a Legii nr.49/1991 privind acordarea de indemnizaţii şi sporuri invalizilor, veteranilor şi văduvelor de război. Nota va fi depusă şi afişată, pentru a o studia dumneavoastră. |
|
|||
|
|
Acum, vă rog să luaţi act de faptul că, în conformitate cu prevederile art.19 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, domnii deputaţi Nicu Cojocaru şi Ioan Mihai Năstase au devenit, în condiţiile dispoziţiilor regulamentare, membri ai Grupului parlamentar Social Democrat şi Umanist. |
|
|||
|
|
Trecem la constituirea unor comisii de mediere. |
|
|||
|
|
Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.32/2000 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.117/1999 privind adoptarea termenilor şi condiţiilor de participare a României la programele Comunităţii Europene în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi demonstraţiilor şi la programele de cercetare şi activităţile de instruire, unde sunt propuşi domnii deputaţi Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Târpescu Pavel - PSD, Dragomir Dumitru - PRM, Berceanu Radu - PD, Patriciu Dinu - PNL, Raduly Robert Kalman - UDMR. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? O abţinere. |
|
|||
|
|
Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere cu privire la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.37/2001 pentru acceptarea Codului internaţional al mijloacelor de salvare (Codul LSA), adoptat de Organizaţia Maritimă Internaţională prin Rezoluţia Comitetului Securităţii Maritime MSC.48 (66), la Londra la 4 iunie 1996. Au fost propuşi următorii deputaţi: Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Târpescu Pavel - PSD, Dragomir Dumitru - PRM, Miclea Ioan - PRM, Erdei Doloczki Istvan - UDMR şi Manolescu Oana - minorităţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? În unanimitate, s-a votat comisia de mediere. |
|
|||
|
|
Ultima este comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere cu privire la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.97/2000 privind organizaţiile cooperatiste de credit. Sunt propuşi următorii deputaţi: Bozgă Ioan, Mocioalcă Ion, Stan Ioan - PSD, Popa Constanţa şi Sadici Octavian - PRM, Pereş Alexandru - PD, Micula Cătălin - PNL. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri dacă sunt. Unanimitate. |
|
|||
|
|
Trecem, în continuare, la proiectele de legi aflate pe ordinea de zi de astăzi, şi începem cu raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.226/2000 privind circulaţia juridică a terenurilor cu destinaţie forestieră. La primul punct, cu privire la articolul unic, comisia ne propune textul Camerei Deputaţilor. În consecinţă, potrivit regulamentului nostru, nu se fac dezbateri şi nici vot. La pct.2, cu privire la art.2 alin.3 şi 4, tot punctul de vedere al Camerei Deputaţilor a prevalat. Nu se fac dezbateri şi nici vot. La pct.3, cu privire la art.21 text nou, ni se propune varianta Camerei Deputaţilor. Nu se fac dezbateri şi nici vot. La pct.4, cu privire la art.3 alin.2 text nou, tot textul Camerei Deputaţilor ni se propune. Potrivit regulamentului nostru, nu se fac dezbateri şi nici vot. La pct.5 din raportul de mediere, cu privire la art.4, tot textul Camerei Deputaţilor ne este sugerat. Potrivit regulamentului, în acest caz, nu se fac dezbateri şi nici vot. La pct.6, art.5, s-a propus abrogarea, deci varianta Camerei Deputaţilor. În consecinţă, nu se fac dezbateri şi nici vot. La pct.7, tot textul Camerei Deputaţilor ni se propune. Soluţia este identică. La pct.8 şi 9, tot textele Camerei Deputaţilor ni se propun. Soluţia este identică: nu se fac dezbateri şi nici vot. La pct.10, ni se propune textul Camerei Deputaţilor. La pct.11 şi 12, ni se propun tot textele Camerei Deputaţilor. La pct.13, 14 şi 15, tot soluţia Camerei Deputaţilor a prevalat. La pct.16, de asemenea soluţia Camerei Deputaţilor a prevalat. La pct.17 şi 18 au fost preluate de către comisia de mediere tot soluţiile Camerei Deputaţilor. Am parcurs, aşadar, textele raportului de mediere. Fiind vorba de o lege organică, o supunem votului final în cursul zilei de mâine. |
|
|||
|
|
Următorul raport de mediere, cel cu privire la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.70/2001 pentru modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr.7/1996. Este tot o lege organică. La pct.1, comisia de mediere ne propune textul Camerei Deputaţilor. Nu se fac dezbateri şi nici vot. La pct.2, 3 şi 4, de asemenea sunt propuse textele Camerei Deputaţilor. În aceste condiţii, nu se fac dezbateri şi nici vot. La pct.5 şi pct.6, ultimul, tot textele Camerei Deputaţilor sunt propuse. În consecinţă, nu se fac dezbateri şi nici vot. Urmează ca raportul să fie supus votului final mâine, în şedinţa consacrată votului final. |
|
|||
|
|
Raportul comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.79/2001 privind întărirea disciplinei economico-financiare şi alte dispoziţii cu caracter financiar. Este o lege cu caracter ordinar. La pct.1, cel cu privire la articolul unic, comisia de mediere şi-a însuşit textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct.2, cu privire la art.12 alin.1 şi 3, este preluat de către comisia de mediere tot textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Supun votului dumneavoastră pct.2 din raport. Stimaţi colegi, La pct.2, atrag atenţia stafului tehnic să verifice în Legea nr.32 dacă trimiterea la prevederile art.25, 27 este corectă, în raport de modificările care au intervenit în această lege. Cu această precizare, nefiind obiecţii, supun votului dumneavoastră textul Senatului propus de comisia de mediere. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Fiind o lege cu caracter ordinar, pentru care este suficient votul majorităţii celor prezenţi, supun raportul votului dumneavoastră final. Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă. Abţineri? În unanimitate, s-a adoptat raportul comisiei de mediere. |
|
|||
|
|
raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.79/2000 privind regimul navigaţiei pe canalul Dunăre Marea Neagră şi canalul Poarta Albă Midia-Năvodari. Un singur punct a fost supus medierii, cel cu privire la art.I pct.6, unde a prevalat textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Cine este pentru textul Senatului? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Fiind vorba şi aici de o lege cu caracter ordinar, pentru care este suficient votul majorităţii simple dintre cei prezenţi, o supun votului dumneavoastră final. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă dacă sunt. Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.69/2001 privind ratificarea Protocolului din 3 iunie 1999 pentru modificarea Convenţiei privind transporturile internaţionale feroviare COTIF, semnată la Berna la 9 mai 1980 (Protocolului 1999), semnat la Vilnius la 3 iunie 1999. Tot un singur punct a avut acest raport de mediere cel cu privire la articolul unic, text la care a prevalat, potrivit comisiei de mediere, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni la această variantă. Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă dacă sunt. Abţineri? Unanimitate. Supun votului dumneavoastră final raportul, fiind vorba de o lege cu caracter ordinar, pentru care este suficient votul majorităţii simple. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Următorul raport de mediere este cel cu privire la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.42/2001 privind aprobarea preluării de către Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei a drepturilor şi obligaţiilor, inclusiv a obligaţiilor de plată a cotizaţiei anuale, ce decurg din calitatea României de membru al Organizaţiei interguvernamentale pentru transporturile internaţionale feroviare (OTIF), constituită în conformitate cu prevederile Convenţiei cu privire la transporturile internaţionale feroviare (COTIF). Raportul are tot un singur punct în care ni se propune tot varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni la această variantă. Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Supun votului dumneavoastră final raportul, cu precizarea că este vorba de o lege cu caracter ordinar, fiind aplicabile prevederile art.74 alin.2 din Constituţie. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Raportul comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.94/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.19/1997 privind transporturile. La pct.1, cel cu privire la articolul unic, comisia de mediere ne propune textul Camerei Deputaţilor. În consecinţă, nu se fac dezbateri şi nici vot. La pct.2, 3, 4 şi 5, de asemenea ni se propune varianta Camerei Deputaţilor. Potrivit regulamentului nostru, în acest caz, nu se mai fac dezbateri şi nici vot. La pct.6, tot textul Camerei Deputaţilor a prevalat. Aceeaşi soluţie. La pct.7, 8 şi 9, tot variantele Camerei Deputaţilor ni se propune. Aceeaşi soluţie nu se votează. La pct.10, 11 şi 12, de asemenea Camera Deputaţilor a avut câştig de cauză. Nu se supune dezbaterii şi nici votului această soluţie. La pct.13 şi 14, ultimul, a prevalat, de asemenea, textul Camerei Deputaţilor şi, în consecinţă, nu se fac dezbateri şi nici vot asupra soluţiei. Legea are caracter ordinar. În consecinţă, supun votului dumneavoastră final raportul comisiei de mediere, în condiţiile art.74 alin.2 din Constituţie. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Următorul punct înscris pe ordinea de zi, Proiectul de Lege privind abilitarea, îl vom parcurge mâine, pentru că abia astăzi s-a difuzat raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Următorul punct este Proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române. Comitetul ordinii de zi a stabilit că acest proiect se va dezbate mâine, după votul final. La celelalte se aşteaptă raport suplimentar, şi le vom înscrie pe ordinea de zi atunci. |
|
|||
|
|
La pct.14 este Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.109/2000 privind staţiunile balneare, climatice şi balneoclimatice şi asistenţa medicală balneară şi de recuperare. Din partea iniţiatorului sau domnul ministru Gaspar. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Proiectul de lege care are ca obiect aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.109/2000 privind staţiunile balneare, climatice şi balneo-climatice şi asistenţa medicală balneară şi de recuperare, vă rog să-l supuneţi plenului, spre dezbatere şi adoptare, având în vedere raportul care a fost întocmit de Comisia pentru sănătate şi familie, cu amendamentele propuse de către comisie. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Poftiţi, domnule deputat Ifrim, preşedintele Comisiei pentru sănătate. |
|||||
|
Vă supunem spre aprobare Ordonanţa Guvernului nr.109/2000 privind staţiunile balneare, climatice şi balneoclimatice şi asistenţa medicală balneară şi de recuperare. Acest proiect de lege vine să reglementeze situaţia asistenţei medicale în staţiunile balneoclimatice. Prin acest proiect de lege, se restabileşte întreaga autoritate a Ministerului Sănătăţii, ca şi for de decizie în acest domeniu, se reglementează funcţionalitatea staţiunilor balneoclimatice de pe teritoriul României, şi socotim că prin acest proiect realizăm într-adevăr un progres pentru acest gen de asistenţă atât de importantă atât pentru populaţia ţării, cât şi pentru foarte mulţi străini care vin la renumitele staţiuni din ţara noastră. La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizele primite de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, de la Comisia pentru industrii şi servicii, de la Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi avizul Consiliului Legislativ. Suntem, de asemenea, în total acord cu Ministerul Sănătăţii şi Familiei. Vă rugăm să ne acordaţi votul pentru acest proiect de lege. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Dacă doreşte cineva să intervină la dezbateri generale. Nu. Trecem la dezbaterea pe texte a proiectului de lege şi a ordonanţei. La titlul proiectului de lege dacă aveţi observaţii. Nu aveţi. Votat în unanimitate. La articolul unic, vă rog să urmăriţi în raportul comisiei amendamentul de la pct.1. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.1. Nu aveţi. Votat în unanimitate. La titlul ordonanţei, comisia nu a avut amendamente. Dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate. La titlul cap.I dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate. La art.1 al ordonanţei, comisia nu a avut amendamente. Dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate. La art.2 alin.1, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă dumneavoastră aveţi. Nu aveţi. Votat în unanimitate. La art.2 alin.2, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.2, pag.2. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate. La art.2 alin.3, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu. Votat în unanimitate. În consecinţă, art.2 va avea alcătuirea rezultată din adoptarea amendamentului de la pct.2. La art.3 nu au fost amendamente de la comisii. Dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate. La titlul cap.II, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.3, pag.3, prin care comisia ne propune abrogarea titlului acestui capitol. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.3. Nu. Votat în unanimitate. Nu mai parcurgem art.4, pentru că, adoptând amendamentul de la pct.3, am aprobat deja abrogarea întregului cap.II. La cap.III, care va deveni în consecinţă, prin renumerotare, cap.II şi art.11, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă dumneavoastră aveţi. Nu aveţi. Votat în unanimitate. La art.12 alin.1 lit.a) şi b), comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă dumneavoastră aveţi. Nu aveţi. Votat în unanimitate. La art.12 alin.1 lit.c), vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.4, pag.9. Observaţi amendamentul de la pct.4. Comisia ne propune ca lit.c) să fie amendată potrivit textului aflat la pag.9 şi 10. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.4. Nu aveţi. Votat în unanimitate şi, în consecinţă, lit.c) va fi modificată în mod corespunzător. Vă rog să fiţi atenţi că la amendamentul de la pct.4, comisia propune ca şi partea introductivă a art.12 să se modifice, inclusiv ulterior pct.c). Vă întreb încă o dată dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament, cu precizările pe care le-am făcut. Nu aveţi. Votat în unanimitate. Tot la art.12, pentru lit.d) şi e), nu s-au făcut amendamente. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii. Nu aveţi. Votat în unanimitate. La art.13 alin.1, 2 şi 3, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.5, pag.11 şi 12. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.5. Nu aveţi. Votat în unanimitate. În consecinţă, art.13 alin.1, 2 şi 3 se modifică potrivit amendamentului de la pct.5. Pentru art.13 alin.4 şi 5, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu aveţi. Votat în unanimitate. La cap.IV, care va deveni cap.III, dacă aveţi obiecţiuni la denumire. Nu. Votat în unanimitate. La art.14 alin.1, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu aveţi. Votat în unanimitate. La art.14 alin.2, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.6, pag.14. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.6. Nu aveţi. Amendamentul a fost votat în unanimitate şi, în consecinţă, alin.2 se va modifica în mod corespunzător. Urmăriţi în continuare amendamentul de la pct.7, prin care comisia propune să se introducă pct.6 în legea de aprobare, cu următorul cuprins: "După art.14 se introduce art.141." Dacă aveţi obiecţiuni la amendament de la pct.7. Nu aveţi. Votat în unanimitate şi, în consecinţă, se introduce în corpul legii de aprobare pct.6, cu privire la art.141. La art.15, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă dumneavoastră aveţi. Nu aveţi. Votat în unanimitate. La art.16 alin.1, de asemenea, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu. Votat în unanimitate. La art.16 alin.2, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.8. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.8. Nu aveţi. Votat în unanimitate. Vă rog să observaţi faptul că amendamentul de la pct.8 vizează nu numai alin.2, aşa cum am anunţat anterior, ci şi alin.3 şi 4. Cu această precizare, întreb încă o dată dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.8. Nu aveţi, deci a fost votat în unanimitate. La art.17, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu aveţi. Votat în unanimitate. După art.17, comisia, prin amendamentul de la pct.9, vă propune introducerea unui nou articol, art.171. Dacă aveţi obiecţiuni la această propunere din amendamentul de la pct.9. Nu aveţi. Votat în unanimitate şi, în consecinţă, după art.17, se introduce art.171, cu un conţinut pe care îl găsiţi la amendamentul de la pct.9. La cap.V, care va deveni IV, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă dumneavoastră aveţi. Nici dumneavoastră. Votat în unanimitate. La art.18 alin.1, 4 şi 5, comisia vă propune modificarea potrivit amendamentului de la pct.10. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.10. Nu aveţi. Amendamentul a fost votat în unanimitate şi, în consecinţă, alin.1, 4 şi 5 se modifică în mod corespunzător. La art.18 alin.2 şi 3, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate. Deci, art.18 va avea alcătuirea rezultată din modificarea alin.1, 4 şi 5 şi cu păstrarea variantelor din text pentru alin.2 şi 3. La art.19 alin.1, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.11, pag.24. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. S-a adoptat amendamentul de la pct.11. În consecinţă, art.19 alin.1 se modifică în mod corespunzător. La art.19 alin.2, comisia nu are amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu aveţi. Votat în unanimitate. Cap.VI, renumerotat în cap.V, Dispoziţii tranzitorii. Dacă aveţi obiecţiuni la titlu. Nu. Votat în unanimitate. La art.20 alin.1, urmăriţi amendamentul 12, prin care se propune modificarea şi a alin.1 şi a alin.2. Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament? Nu aveţi. Votat în unanimitate. După art.20, comisia are un amendament 13, prin care propune introducerea unui nou art.201. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La art.21, urmăriţi, vă rog, amendamentul 14, prin care comisia propune modificarea alin.2. Dar să începem cu alin.1, unde comisia nu are amendamente. Dumneavoastră aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La alin.2, dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 14 de la pag.27? Nu aveţi. Votat amendamentul şi, în consecinţă, alin.2 al art.21 a fost modificat în mod corespunzător. Vă rog să constataţi că am parcurs textul acestui proiect de lege, în întregime şi, în consecinţă, fiind vorba de o lege cu caracter ordinar, pentru care este suficient votul majorităţii simple, putem să-l supunem votului de astăzi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă dacă sunt? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Cu unanimitate, s-a adoptat acest proiect de lege. |
|||||
|
|
Proiectul de Lege privind staţiunile balneoclimatice în România şi asistenţa medicală balneară. Acest proiect fiind legat de primul pe care l-am adoptat, vă rog să urmăriţi comisia a propus respingerea acestuia. Dacă doriţi să explicaţi acest lucru, domnule preşedinte? |
|
|||
|
Propunem această respingere, întrucât, prin proiectul anterior, am preluat toate prevederile acestui proiect şi nu-şi mai are obiectul, lucrurile fiind reglementate anterior. Vă rugăm să fiţi de acord cu respingerea. Mulţumesc, domnule preşedinte. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Deşi explicaţia este suficientă şi elocventă, eu vă întreb, totuşi, regulamentar, dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul cu privire la această propunere. Nu. Cine este pentru respingerea propunerii legislative? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? Abţineri dacă sunt? Unanimitate. Pentru următorul proiect, cel de la punctul 16, s-a cerut un raport suplimentar şi acesta încă nu a ajuns. Punctele 17 şi 18 se vor dezbate după ce va apărea, în "Monitorul Oficial", Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.94/1992. |
|||||
|
|
La punctul 19, proiect înscris pe ordinea de zi fără a exista raportul Comisiei juridice. Am primit, din partea Comisiei juridice, o sesizare şi, într-un fel, o cerere, prin care ne roagă să amânăm dezbaterea aceasta până vineri, când e înscris pe ordinea de zi proiectul, pentru întocmirea raportului. Comisia explică, şi cred că are dreptate, vom putea analiza şi dezbate acest proiect mai fluid şi mai în cunoştinţă de cauză, dacă vom avea şi raportul Comisiei juridice. Dacă sunteţi de acord cu această cerere? Mulţumesc. Cine e împotrivă? Sunt abţineri? Nu sunt. Unanimitate. În continuare, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.143/2001 pentru aprobarea amendamentelor la Acordul-cadru de împrumut între România şi Fondul de Dezvoltare Socială al Consiliului Europei. Îmi cer scuze, am trecut peste o convenţie. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei europene pentru protecţia juridică a serviciilor bazate pe acces condiţionat şi a serviciilor de acces condiţionat, adoptată la Strasbourg la 24 ianuarie 2001. Din partea Ministerul Culturii? Sau prezintă domnul ministru Gaspar. Aveţi cuvântul, domnule ministru. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Proiectul de lege are ca obiect ratificarea Convenţiei europene pentru protecţia juridică a serviciilor bazate pe acces condiţionat şi a serviciilor de acces condiţionat, adoptată la Strasbourg la 24 ianuarie 2001. România a semnat această convenţie la data menţionată, până în prezent, nu a ratificat-o. Convenţia a fost semnată la aceeaşi dată, de către Franţa, Norvegia, iar la 9 aprilie şi de către Luxemburg. Obiectul convenţiei este, în esenţă, combaterea fenomenelor ilicite în domeniul serviciilor audiovizuale europene, prin promovarea unei politici comune a statelor europene, în această materie. Având în vedere, domnule preşedinte, raportul favorabil al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, vă rog să supuneţi spre dezbatere plenului Camerei Deputaţilor proiectul de lege, în forma în care a fost promovat de către Guvern. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule ministru. Din partea Comisiei pentru cultură? Da, comisia îşi menţine raportul de aprobare a proiectului în forma prezentată. Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale? Trecem la dezbaterea pe texte. Asupra titlului Proiectului de Lege pentru ratificarea Convenţiei, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Asupra articolului unic, care cuprinde dispoziţia de ratificare a Convenţiei, ce se află ataşată proiectului de lege, dacă există obiecţiuni? Nu există. Votat articolul unic în unanimitate. Fiind vorba de o lege cu caracter ordinar, pentru care este suficient votul majorităţii simple, potrivit art.74 alin.2, îl supun votului dumneavoastră final. Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? Abţineri dacă sunt? Votat proiectul în unanimitate. |
|||||
|
|
Următorul proiect, cel pe care-l anunţasem anterior: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.143/2001 pentru aprobarea amendamentelor la Acordul-cadru de împrumut între România şi Fondul de Dezvoltare Socială al Consiliului Europei pentru sprijinirea regiunilor afectate de inundaţiile din ultima perioadă, semnat la Paris la 19 ianuarie 1999, convenite prin Scrisoarea Suplimentară între România, prin Ministerul Finanţelor Publice şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnată la Paris la 19 iunie 2001 şi la Bucureşti la 23 iulie 2001 şi pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.28/1999 de ratificare a Acordului cadru de împrumut între România şi Fondul de Dezvoltare Socială al Consiliului Europei pentru sprijinirea regiunilor afectate de inundaţiile din ultima perioadă, semnat la Paris la 19 ianuarie 1999. Suntem în procedură de urgenţă. Domnul deputat Grigoraş ne va propune timpii de dezbatere. |
|
|||
|
Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a întocmit raport favorabil în legătură cu aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.143/2001, sunt rezolvate chestiuni care ţin de actuala structură a instituţiilor statului nostru. Propunem, pentru dezbaterea acestui proiect de lege, 5 minute pe total, 1 minut pentru fiecare intervenţie. |
|||||
|
Dacă sunteţi de acord cu această propunere de dezbatere? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt. Cu unanimitate, s-a aprobat. Trecem la dezbaterea proiectului. La titlul proiectului de lege, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La articolul unic, care conţine dispoziţia de aprobare a ordonanţei, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La titlul ordonanţei de urgenţă, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Art.I, care conţine aprobarea amendamentelor convenite din Scrisoarea suplimentară, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Amendamentele le găsiţi ataşate ordonanţei de urgenţă. La art.II din ordonanţa de urgenţă, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Întrucât am parcurs textele proiectului de lege şi ale ordonanţei, fiind vorba de o lege cu caracter ordinar, pentru care e suficient votul majorităţii simple, supun votului dumneavoastră, în condiţiile art.74 alin.2 din Constituţie, acest proiect de lege. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Cu unanimitate, s-a votat proiectul de lege. |
|||||
|
|
Următorul, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.120/2001 pentru completarea art.1949 din Ordonanţa de urgenţă nr.51/1998 privind valorificarea unor active bancare, procedură de urgenţă. Comisia de buget, rog să ne propună timpii de dezbatere. |
|
|||
|
Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a întocmit raport în forma adoptată de Senat. Este o lege ordinară. Propunem timp total 5 minute, pentru fiecare intervenţie 1 minut. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Dacă sunteţi de acord cu defalcarea timpilor propusă de către domnul deputat Grigoraş? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? Abţineri? Nu. Unanimitate. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. La titlul acestuia, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La cuprinsul articolului unic, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La titlul ordonanţei de urgenţă, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Art.I. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. Art.II, şi ultimul. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Parcurgând textele proiectului de lege şi ale ordonanţei, constatând că este vorba de o lege cu caracter ordinar, pentru care este suficient, potrivit art.74 alin.2, votul majorităţii simple, supun votului dumneavoastră acest proiect. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă dacă sunt? Abţineri? Cu unanimitate, s-a votat proiectul de lege. |
|||||
|
|
În continuare, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.126/2001 privind stingerea obligaţiilor bugetare ale agenţilor economici din sectorul producţiei de apărare din patrimoniul cărora se constituie parcuri industriale. Tot procedură de urgenţă. Tot Comisia pentru buget ne va propune timpii de dezbatere. |
|
|||
|
Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propune, pentru dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.126/2001, timp total 5 minute, pentru fiecare intervenţie câte 1 minut. Este o lege ordinară, raportul este în forma adoptată de Senat. |
|||||
|
Dacă sunteţi de acord cu această propunere? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. La titlul acestuia, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La cuprinsul articolului unic din proiectul de lege, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. Titlul ordonanţei de urgenţă. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Art.1 şi 2 din cuprinsul ordonanţei de urgenţă. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art.3 şi 4. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Art.5, şi ultimul. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Fiind vorba de o lege cu caracter ordinar, o supun votului dumneavoastră, în condiţiile art.74, alin.2 din Constituţie. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă dacă sunt? Abţineri? Cu unanimitate, s-a adoptat şi acest proiect de lege. Urmează Proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi Propunerea legislativă privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Dacă este prezentă Comisia de apărare aici? Nu este. Are o întrunire NATO. Trecem la următorul proiect. Poftiţi? |
|||||
|
Aţi sărit punctul 24. |
|||||
|
|
A, da, scuzaţi-mă. Exista, înainte, un alt proiect, îmi cer scuze, cel de la poziţia 24: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.118/2001 pentru modificarea art.6 din Legea nr.78/1995 pentru protecţia personalului şi a patrimoniului din sectorul producţiei de apărare; procedură de urgenţă. O rog pe doamna preşedinte Smaranda Dobrescu să ne propună timpii de dezbatere. |
|
|||
|
Vă propunem, stimaţi colegi, 5 minute per total discuţii şi luări de cuvânt de 1 minut. |
|||||
|
Dacă sunteţi de acord cu această propunere? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Stimaţi colegi, La titlul Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.118/2001, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nu aveţi. Votat în unanimitate. Textul articolului unic al proiectului de lege. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La titlul Ordonanţei de urgenţă pentru modificarea art.6 din Legea nr.78/1995, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Art.1 şi 2. Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră. Votat în unanimitate. Art.3, şi ultimul. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Vă rog să constataţi că am parcurs textul proiectului de lege şi al Ordonanţei de urgenţă nr.118/2001. Este vorba de o lege cu caracter ordinar, fiind suficient, pentru votarea lui, votul majorităţii simple. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Deci, la următorul proiect, membrii Comisiei de apărare, inclusiv unul dintre iniţiatorii propunerii legislative, sunt angrenaţi într-o activitate cu o subcomisie a Adunării Parlamentare NATO. Vă propun să-l lăsăm mai la urmă, dacă vin, dacă nu îl amânăm pentru ziua următoare. |
|||||
|
|
La punctul 26: Proiectul de Lege privind înfiinţarea comunei Mădăraş, judeţul Harghita. Dau cuvântul iniţiatorului. Domnul deputat Ráduly. |
|
|||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Permiteţi-mi ca, în câteva fraze, în calitate de iniţiator, alături de domnul senator Hajdu Gabor, al iniţiativei legislative privind reînfiinţarea comunei Mădăraş, judeţul Harghita, să vă spun următoarele. Voinţa comunităţii locale de a reînfiinţa comuna Mădăraş, judeţul Harghita, a fost exprimată cu ocazia referendumului organizat în conformitate cu şi în baza legislaţiei în vigoare privind referendumul. Acest referendum a avut loc pe 16 aprilie 2000, la acesta participând majoritatea locuitorilor cu drept de vot din unitatea administrativ-teritorială, iar rezultatul opţiunii majorităţii comunei este elocvent sau a fost, mai bine zis, elocvent, la vremea respectivă, votul în favoarea înfiinţării fostei comune Mădăraş. Astfel, noi, împreună cu colegul senator Hajdu Menyert Gabor, am procedat la semnarea acestei iniţiative legislative, care a fost înregistrată, la Senat, în 26 iunie 2000. Comuna Mădăraş este o fostă comună harghiteană care a fost desfiinţată în 1968, odată cu reorganizarea administrativ-teritorială din acel an, conform Legii nr.1/1968. Credem că, prin acest proiect de lege, care deja a fost adoptat de Senat şi sperăm că va fi adoptat, cu sprijinul dumneavoastră, şi de Camera Deputaţilor, se va face o reparaţie morală pentru nedreptatea care a avut loc în 1968. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Din partea Comisiei pentru administraţie publică? |
|||||
|
Din partea Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, există avizul favorabil şi propunem 6 minute, 1 minut pentru fiecare articol. |
|||||
|
Nu e procedură de urgenţă. Prezentaţi raportul comisiei. |
|||||
|
Raportul asupra Proiectului de Lege privind înfiinţarea comunei Mădăraş, trimis comisiei noastre cu adresa nr.628/8 ianuarie 2001, în vederea dezbaterii şi aprobării, avizării în fond. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat la 14 noiembrie 2000. La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, cu nr.1165/16 octombrie 2001 şi punctul de vedere al Guvernului, exprimat prin adresa nr.3200/FI din 19 octombrie 2001, prin care se susţine proiectul de lege sus-menţionat. La şedinţa de lucru a comisiei din 28 noiembrie 2001, a participat şi domnul Ionel Fleşariu, secretar de stat la Ministerul Administraţiei Publice, în cadrul dezbaterilor şi a susţinut proiectul de lege. Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de act normativ se încadrează în categoria legilor organice. |
|||||
|
Mulţumesc. Dacă doreşte cineva să intervină la dezbateri generale? Nu. Trecem la dezbaterea proiectului. La titlul proiectului de lege, nu au existat amendamente, din partea comisiei. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La art.1, alin.1, vă rog să urmăriţi amendamentul 1 din raportul comisiei de fond. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 1, care se referă la alin.1? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Pentru alin.2, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni? Nu aveţi. Amendamentul 2 se adoptă în formularea Senatului. La art.2, amendamentul 2 introduce, în loc de particula "având", conjuncţia "şi". Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 2? Nu aveţi. Adoptat amendamentul 2, deci amendarea corespunzătoare a art.2. După art.2 actual, comisia ne propune, prin amendamentul 3, un nou art.3, cu 4 alineate. Vă rog să urmăriţi amendamentul 3. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate amendamentul 3 şi, în consecinţă, art.3 va avea alcătuirea rezultată din acest amendament. După art.3, introdus de comisie prin amendamentul 4, comisia ne propune un art.4 alcătuit din 2 alineate. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 4? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate amendamentul 4 şi, în consecinţă, art.4, cu cele 2 alineate. După art.4, comisia ne propune un art.5, prin amendamentul nr.5. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 5? Nu aveţi. Adoptat amendamentul 5, în unanimitate şi, în consecinţă, noul art.5. Prin amendamentul 6, comisia ne propune reformularea actualului art.3, în art.6, care are alcătuirea pe care o găsiţi la amendamentul 6 de la pag.4. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 6? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate amendamentul 6 şi, în consecinţă, textul actualului art.6. Cu aceasta, am parcurs textele acestei legi. Ea are, însă, un caracter organic şi o vom supun votului dumneavoastră final la şedinţa de vot final de mâine. |
|||||
|
|
Următorul proiect, cel de la punctul 27, vizează înfiinţarea comunei Cozmeni, judeţul Harghita. Dau, de asemenea, cuvântul domnului deputat Ráduly, unul dintre iniţiatori. |
|
|||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, În anul 2000, după ce a apărut Legea privind referendumul, două comune de la noi s-au grăbit şi au reuşit să susţină acest referendum conform legii. Prima a fost comuna Mădăraş, despre care am discutat un pic mai înainte şi a doua a fost comuna Cozmeni, a cărei reînfiinţare a fost votată de către colectivitatea locală, la începutul verii anului 2000. Tot pe baza acestui referendum, tot împreună cu domnul senator Hajdu Gabor, am iniţiat şi acest Proiect de Lege pentru reînfiinţarea comunei Cozmeni, care va avea, în cazul că dumneavoastră veţi vota favorabil, două sate componente, satul Cozmeni şi satul Lăzăreşti. Alături de iniţiativa legislativă, noi, iniţiatorii, am făcut şi o scurtă monografie a localităţilor Cozmeni şi Lăzăreşti, pe care acum nu o să v-o citesc, ca să mai economisim din timp, însă doresc neapărat să mulţumesc acum, la final, pe de o parte, domnului preşedinte Valer Dorneanu, nu în calitatea dumnealui de preşedinte al Camerei Deputaţilor, ci în calitatea dânsului de preşedinte al Consiliului Legislativ, pentru că ne-a sprijinit, într-adevăr, şi am fost primii care am primit, zic eu pe bună dreptate, aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ, la reînfiinţarea unei noi unităţi administrativ-teritoriale şi aş vrea, deopotrivă, să aduc mulţumiri actualului Guvern, celui condus de domnul prim-ministru Adrian Năstase care, după îndelungate luni, în sfârşit, în noiembrie, a dat acordul favorabil reînfiinţării celor două comune. Deci, deopotrivă, eu, pe dumnealor, îi consider că au pus umărul la reînfiinţarea atât a comunei Mădăraş, cât şi a comunei Cozmeni, drept pentru care le mulţumesc încă o dată: köszönöm szcpen. |
|||||
|
Din partea comisiei, domnule deputat Pleşa, aveţi cuvântul, pentru a prezenta raportul. |
|||||
|
Raportul este favorabil privind înfiinţarea comunei Cozmeni, judeţul Harghita, în baza avizului trimis în 8 ianuarie 2001. Proiectul a fost adoptat de Senat la 14 noiembrie 2000 şi, aşa cum a spus colegul meu, a avut şi avizul favorabil al Consiliului Legislativ nr.1164 din 16 octombrie 2001. Punctul de vedere al Guvernului este de a susţine, prin adresa nr.3200/19 octombrie 2001. La şedinţa de lucru a comisiei din 28 noiembrie, a participat şi reprezentantul Ministerului Administraţiei Publice, domnul secretar de stat Ionel Fleşariu. Deci comisia susţine favorabil acest proiect de lege. |
|||||
|
Mulţumesc. Dacă doreşte cineva să intervină, la dezbateri? Nu. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. La titlu, dacă aveţi obiecţiuni? Poftiţi, domnule deputat. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Eu citesc şi mă minunez. În general, proiectele noastre sunt "privind", pe când ar trebui să fie "pentru". Şi legea anterioară, şi legea aceasta are ca obiect înfiinţarea comunei Cozmeni, şi nu este referitoare la înfiinţarea comunei Cozmeni. Prin urmare, propun să fie denumirea "Lege pentru înfiinţarea comunei", pentru că această formulă "privind" nu este suficientă pentru a acoperi întregul câmp semnatic pe care îl presupune proiectul de lege în cauză. |
|||||
|
Stimate coleg, Din câte am băgat eu de seamă, dumneavoastră eraţi prezent şi la celălalt proiect, care era tot cu "privind". Este adevărat, eu vă dau dreptate, dar v-aş ruga să apreciaţi dacă e nevoie să ne întoarcem. Ar trebui, în consecinţa celor propuse de dumneavoastră, să ne întoarcem la ce am votat anterior. |
|||||
|
Domnul Damian Brudaşca (din sală): Mă refer numai la acesta şi la celelalte. Legea are obiectivul clar: înfiinţarea. |
|||||
|
Domnule ministru Gaspar, vă provoc la o discuţie, ca expert în tehnică legislativă. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Sigur că se poate şi aşa, se poate şi aşa, dar eu zic că nu strică cu nimic, este vorba de înlocuirea unui cuvânt în titlul legii şi cred că putem accepta propunerea domnului deputat, să spunem "pentru înfiinţarea comunei Mădăraş şi Cozmeni". |
|||||
|
Stimaţi colegi, Este vorba de o propunere de formulare mai bună, deci admisibilă din punct de vedere al regulamentulului. Supun votului dumneavoastră această propunere. Deci: "Lege pentru înfiinţarea comunei Cozmeni, judeţul Harghita". Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Dacă s-a făcut această propunere, eu vreau să fiu consecvent şi v-aş ruga să fiţi de acord să votăm titlul, în acelaşi fel, şi pentru comuna cealaltă, pe care am discutat-o, "Lege pentru înfiinţarea comunei Mădăraş, judeţul Harghita". Dacă sunt voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La art.1, urmăriţi vă rog, amendamentul 1. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 1? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Amendamentul 1 s-a referit la alin.1, alin.2 rămâne în aceeaşi formulare, chiar dacă el este cuprins aici în amendamentul 1. Deci, alin.1 de la art.2, dacă nu aveţi obiecţiuni, rămâne în formularea votată de Senat. Nu aveţi. La art.2, de asemenea, comisia are un amendament 2, prin care propune înlocuirea termenului "având" cu prepoziţia "şi". Deci, comuna are în componenţă satele "şi" reşedinţa în sate. Cine este pentru amendamentul 2? Mulţumesc. Voturi împotrivă dacă sunt? Nu sunt. Unanimitate. Prin amendamentul 3, comisia ne propune, ca şi în celălalt caz, un nou art.3, cu altă configuraţie, alcătuit din 4 alineate. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 3? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Prin amendamentul 4, comisia ne propune, ca şi în celălalt proiect, un nou articol, având două alineate. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 4? Nu aveţi. Votat în unanimitate amendamentul 4 şi noul art.4, alin.1 şi 2. Prin amendamentul 5 este propus un text nou, art.5. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 5? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate amendamentul 5 şi noul art.5. Prin amendamentul 6, actualul art.3 este reformulat în art.6. Urmăriţi amendamentul 6. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate, şi, în consecinţă, şi noul art.6. Fiind vorba de o lege organică, o vom supune şi pe aceasta votului final de mâine. |
|||||
|
|
Urmează un alt proiect, cel de la pct.28, cu privire la înfiinţarea comunei Şinca Nouă, judeţul Braşov. Poftiţi, domnule deputat. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Am propus înfiinţarea comune Şinca Nouă, plecând de la câteva considerente. Şinca Nouă este o localitate atestată documentar pentru prima dată în anul 1762, ea cuprinde în această zonă o bisericuţă de lemn cu o datare de la anul 1600. Totodată, vreau să vă spun că în monografia Şcolii populare din Făgăraş şi de pe Târnave din anul 1928 este considerată, de fapt, localitatea Şinca Nouă reprezentând cea mai mare comunitate românească din Ţara Făgăraşului. Localitatea a devenit comună în anul 1840 şi a avut permanent acest statut până în anul 1968 când, prin Legea nr.2 din 16 februarie 68 privind organizarea administrativă a teritoriului România, a fost desfiinţat. Între localitatea Şinca Nouă şi Poiana Mărului există numeroase deosebiri privind obiceiurile, modul de viaţă şi organizarea obştii. Această propunere a parcurs toate procedurile legale, inclusiv referendumul. Mulţumesc. |
|||||
|
Din partea comisiei, domnul deputat Pleşa. |
|||||
|
În raportul său, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritorului şi echilibru ecologic a ţinut cont de avizele favorabile de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi nr.179 din 15 oct.2001, de la Consiliul Legislativ cu nr.415 din 11 mai 2001. De asemenea, comisia a avut în vedere şi punctul de vedere al Guvernului trimis prin adresa nr.1991 din 10 mai 2000, potrivit căreia se susţine această propunere legislativă. La dezbateri menţionăm că acestea au avut loc în 21 şi 28 noiembrie şi a participat şi domnul ministru secretar de stat Ionel Fleşariu, care a susţinut propunerea legislativă. Din partea comisiei este propusă pentru aprobare, deci, are aviz favorabil. |
|||||
|
Mulţumesc. Dacă doreşte cineva să intervină la dezbateri. Poftiţi, domnule deputat. "Pentru" s-a aprobat, să ştiţi! |
|||||
|
Domnule preşedinte, ca unul care am locuit în judeţul Braşov şi am cunoscut localitatea respectivă, vreau să reamintesc că ideea reînfiinţării acestei comune a apărut şi înainte de 1989, dar datorită dificultăţilor de înţelegere de atunci nu a fost posibil acest lucru. Precizez că, din câte cunosc şi cunosc destul de bine această localitate, ea dispune de toate facilităţile necesare pentru funcţionarea instituţiilor specifice, respectiv a poliţiei, a centrului de sănătate uman, a centrului veterinar ş.a.m.d., cetăţenii acestei localităţi fiind împiedicaţi în actuala structură să ia legătura cu sediul organismelor de conducere locală care erau situate la o distanţă apreciabilă. În consecinţă, mi se pare că este, într-adevăr, un lucru fericit că, în sfârşit, se dă dorinţei acestor locuitori o şansă de a-şi vedea reînfiinţată comuna Şinca Nouă, una dintre comunele importante din zona Făgăraşului. Susţin deci, şi în nume propriu şi în numele colegilor din Grupul parlamentar al PRM, această idee. |
|||||
|
Eu vă rog să consemnaţi că domnul deputat a propus şi modificarea titlului. Dacă mai doreşte cineva să intervină? Trecem la dezbaterea proiectului de lege cu propunerea pe care domnul deputat Damian Brudaşca a făcut-o, să se înlocuiască titlul Legii pentru înfiinţarea comunei Şinca Nouă. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă dacă sunt? Abţineri? Unanimitate. La art.I, urmăriţi vă rog, alin.1, urmăriţi vă rog amendamentul 1 cu privire la art.11. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate amendamentul 1. Cu privire la alin.2 al art.I care va deveni art.1, urmăriţi vă rog partea a doua a amendamentului cu care se propune următorul text: "comuna Poiana Mărului are în componenţă şi ca reşedinţă satul Poiana Mărului". Rog comisia să reexamineze acest text, pentru că nu sună prea bine: "Comuna Poiana Mărului are în componenţă şi ca reşedinţă..." "Comuna Poiana Mărului are în componenţă satul Poiana Mărului care este şi reşedinţa judeţului". Domnule Gaspar, vă rog eu pe dumneavoastră, faceţi o propunere mai potrivită decât cea existentă. Nu sună bine: "are în componenţă satul Poiana Mărului care este şi reşedinţă"? |
|||||
|
Încerc o forumulă asupra acestui text şi s-ar putea redacta şi în această formă: "Comuna Poiana Mărului are în componenţa sa satul Poiana Mărului care este şi reşedinţa comunei", sau "care este reşedinţa". |
|||||
|
Stimaţi colegi, Supun votului dumneavoastră această formulare: "Comuna Poiana Mărului are în componenţă satul Poiana Mărului care este şi reşedinţa comunei". |
|||||
|
"...care este reşedinţa comunei". |
|||||
|
De acord? Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La art.2 din proiectul de lege, vă rog să urmăriţi amendamentul 2. Deci, amendamentul 2 introduce un art.2 cu 4 alineate. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 2? Nu aveţi. Votat în unanimitate. După art.2 urmează art.3 cu două alineate pe care comisia ni-l propune prin amendamentul 3. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 3? Nu aveţi. Votat în unanimitate. După art.3 propus de către comisie, tot aceasta ne propune încă un articol nou, numerotat 4, pe care-l găsiţi la amendamentul 4. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 4? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Actualul art.II, comisia ni-l reformulează, mai exact îl propune reformulat în art.5 pe care-l găsiţi la amendamentul 5. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 5? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Am parcurs textele proiectului de lege, acesta având caracter organic, îl supunem votului final din ziua de mâine. |
|||||
|
|
La pct.29, avem Proiectul de Lege privind trecerea satului Mănerău de la comuna Pestişul Mic, ca sat aparţinător municipiului Hunedoara, lege organică. Rog iniţiatorul să o prezinte şi Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritorului şi echilibru ecologic să-şi prezinte raportul de respingere. Este iniţiatorul aici? Nu este. Deci, nu are ce iniţiator să-l susţină, pentru că proiectul a avut ca autor un senator din legislatura trecută, însă a rămas pe rol. Dau cuvântul domnului deputat Pleşa pentru a prezenta raportul Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritorului şi echilibru ecologic, care este un raport de respingere. Aveţi cuvântul, domnule deputat. |
|
|||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Este vorba de un raport chiar suplimentar, asupra Proiectului de Lege privind trecerea satului Mănărău de la comuna Pestişu Mic, ca sat aparţinător municipiului Hunedoara. Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a reanalizat Proiectul de Lege privind trecerea satului Mănerău de la comuna Pestişu Mic, ca sat aparţinător municipiului Hunedoara. Avizul negativ al Consiliului Legislativ, nr.462 din 8 iulie 98, precum şi punctul de vedere al Guvernului, exprimat prin adresa 4746 din 13 noiembrie 2001 prin care se precizează că nu susţine această iniţiativă legislativă şi ca urmare, în şedinţa din 28 noiembrie 2001 a hotărât menţinerea raportului de respingere. Reamintim că proiectul de lege sus-menţionat are în vedere modificarea limitelor teritoriale ale comunei Pestişu Mic şi ale municipiului Hunedoara. Pentru astfel de situaţii, Legea 215 din 2001 a administraţiei publice locale prevede că orice modificare a limitelor teritoriale ale comunelor, oraşelor şi judeţelor nu se pot efectua decât cu consultarea prealabilă a cetăţenilor din unităţile teritoriale respective prin referendum organizat potrivit legii. Obligativitatea organizării referendumului este prevăzută şi în Legea 3 din 2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. Tabelele cu semnături ale unor cetăţeni care doresc desprinderea satului Mănerău din comuna Pestişu Mic şi trecerea acesteia ca sat aparţinător nu pot avea valoare şi efecte juridice ale unui referendum atâta vreme cât acesta nu s-a organizat şi desfăşurt în conformitate cu Legea 3 pe care am amintit-o. Faţă de cele arătate, comisia nu poate avea alt punct de vedere decât cel exprimat în raportul de respingere înaintat anterior cu adresa 1450 din 5 iulie 2000. Deci, comisia este pentru respingere. |
|||||
|
Dacă doreşte cineva să intervină în dezbateri? În consecinţă, supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a acestui proiect. Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? Abţineri? În unanimitate de voturi s-a adoptat propunerea de respingere a acestui proiect. |
|||||
|
|
Pct.30 se referă la Propunerea legislativă privind autorizarea şi funcţionarea societăţilor comerciale care au activităţi cu specific imobiliar. Comisia economică ne propune respingerea acestei propuneri. Aveţi cuvântul, domnule deputat. |
|
|||
|
Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, în şedinţa din 28 noiembrie 2001, propune respingerea acestei propuneri legislative, ţinându-se cont că domeniul vizat, deja are un cadru legislativ reglementat prin Ordonanţa Guvernului nr.3 din 2000. |
|||||
|
Din partea iniţiatorului dau cuvântul domnului secretar Niţă. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Îmi pare rău că comisia a considerat că această propunere legislativă trebuie respinsă. Eu rămân la părerea că societăţile cu profil imobiliar care sunt considerate, în mod greşit, în momentul de faţă, agenţii imobiliare cu activitate de intermediere, ele trebuiesc definite într-un alt mod, având în vedere că în momentul de faţă acestea fac şi alte tipuri de activităţi, respectiv, consultanţă şi evaluare imobiliară, administrare de imobile, achiziţii de bunuri imobiliare pentru revânzare sau închiriere, construcţii de bunuri imobiliare, activităţi de antreprenoriat imobiliar. Iată de ce diversitatea acestor activităţi care au, desigur, un rol important în dezvoltarea economică, este necesară să fie codificată pe criterii profesionale şi să fie autorizată legal. Cred că membrii comisiei s-au pripit şi am toată încrederea că voi reveni cu o nouă modificare a Ordonanţei 3, pentru că totuşi activitate imobiliară nu trebuie să stea într-o ordonanţă care, după părerea mea, are multe neconcordanţe şi este inconsecventă pe anumite paliere, în aşa fel încât voi reveni cu o modificare a acestei ordonanţe, poate voi avea mai mult succes. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Dacă mai doreşte cineva să intervină? Domnul deputat Damian Brudaşca. |
|||||
|
Şi pe mine mă surprinde uşurinţa cu care comisia se pare că a analizat această propunere legislativă care îşi propune să reglementeze activitatea unor societăţi comerciale apărute după 1990 în peisajul activităţilor social-economice din România, activităţi care, până în momentul de faţă, nu şi-au găsit suficienta clarificare în actele normative care au fost elaborate. Sunt convins că proiectul legislativ care ni se propune să-l adoptăm ar fi util în acest sens şi nu sunt de acord cu punctul de vedere exprimat de reprezentantul Comisiei economice, prin urmare, eu aş susţine în continuare ca noi, cei prezenţi, să facem disjungerea între uşurinţa cu care s-a propus în raportul comisiei, respingerea şi necesitatea obiectivă a reglementării activităţilor acestor societăţi comerciale care se ocupă de aspectele imobiliare, inclusiv de celelalte aspecte colaterale subliniate de către iniţiator aici. |
|||||
|
Poftiţi, domnule deputat. Domnul deputat Vida din partea comisiei, doreşte să facă o precizare. |
|||||
|
Abordarea făcută de antevorbitor, după părerea mea, este în totalitate greşită, nu este vorba de nici o uşurinţă, ci în cadrul raportului s-a subliniat că există la ora actuală un cadru legislativ adecvat, iar în cadrul discuţiilor a făcut recomandarea iniţiatorului ca ideile care au fost cuprinse în această propunere legislativă să fie prezentate sub formă de amendamente pentru a îmbunătăţi conţinutul Ordonanţei nr.3. |
|||||
|
Dacă mai doreşte cineva să intervină? Nu. Având în vedere că s-au exprimat păreri diferite, eu înregistrez faptul că dezbaterile la această propunere de respingere s-au termint, însă voi supune votului final propunerea în cursul şedinţei de mâine de vot final, pentru a avea o prezenţă corespunzătorare. Cu aceasta, prima parte a şedinţei de astăzi s-a încheiat. Trecem la întrebări şi interpelări. |
|||||
|
|
după o scurtă pauză |
|
|||
|
Domnul Călin Popescu Tăriceanu este? Nu este. În consecinţă, rog reprezentanţii UDMR-ului, dacă au interpelări să le facă din sală. Domnule Ráduly nu eraţi înscris la interpelări. De la Autoritatea pentru privatizare transmiteţi răspunsul scris, pentru domnul Călin Popescu Tăriceanu. Domnul Cristian Niculescu, secretar de stat, este? Nu, nu au venit, sunt ocupaţi la o întâlnire cu un subcomitet NATO. Pentru domnul Valentin Vasilescu, domnul Fleşariu o să-i dea răspunsul scris l-a şi dat deja. Domnul Damian Brudaşca, dezvoltaţi vă rog interpelarea adresată Ministerului Administraţiei Publice. |
|||||
|
La data de 31 octombrie a.c., un grup de 29 de ziarişti clujeni a înaintat domnului Vasile Dâncu, ministrul informaţiilor publice, un memoriu prin care cereau eliberarea din funcţie a doamnei Despina Neagoe, purtător de cuvânt al Prefecturii judeţului Cluj. Ziariştii clujeni semnalau: "De la numirea doamnei Despina Neagoe în funcţia de purtător de cuvânt al Prefecturii Cluj, am întâmpinat numeroase piedici în a obţine informaţiile necesare reflectării activităţii acestei instituţii. În loc să-şi exercite atribuţiile care-i revin în sensul informării prompte şi complete a presei şi implicit a cetăţenilor judeţului, din păcate, purtătorul de cuvânt s-a erijat în dascăl şi a dovedit, nu în puţine rânduri, spirit de frondă". Autorii memoriului au invocat şi jignirile proferate la adresa lor de doamna Despina Neagoe cu diverse prilejuri ca şi superficialitatea şi lipsa de profesionalism a materialelor difuzate presei. Memoriul ziariştilor clujeni a fost consemnat în presa centrală, Adevărul şi Evenimentul Zilei din 15.XI.a.c., respectiv Jurnalul Naţional şi România Liberă din 21.XI.2001. Cazul a fost adus şi la cunoştinţa prefectului de Cluj, domnul Vasile Soporan, numai că, în loc să analizeze situaţiile reclamate şi să dispună măsurile ce se impuneau, domnul prefect, considerându-se că în realitate nu este cu nimic mai prejos de predecesorii săi, primi secretari, a găsit o altă soluţie, mult mai democratică în deplin consens cu "politica pumnului în gură". Dânsul şi-a permis să convoace în data de 19 noiembrie a.c. la ora 12.00, la Palatul administrativ, pe toţi directorii şi redactorii şefi ai instituţiilor mass-media din Cluj-Napoca. Domnia sa a preferat, nu să le anunţe măsurile pe care le-a dispus, ci să le ceară să facă presiuni asupra redactorilor şi reporterilor care au semnat memoriul consacrat incompetenţei, atitudinii dispreţuitoare şi abuzive a doamnei Despina Neagoe. O asemenea practică este contrară principiilor statului democratic pe care ni-l propunem a-l realiza în România. Domnul Vasile Soporan şi-a încălcat grav atribuţiile ce-i revin în calitate de prefect al judeţului Cluj şi a săvârşit un act de netolerat abuz în serviciu, cerând sancţionarea semnatarilor memoriului. În plus, consider că atitudinea sa constituie un grav atentat la libertatea presei, o încercare de introducere a cenzurii. Ca membru al Uniunii ziariştilor profesionişti din România şi deputat de Cluj, protestez împotriva imixtiunii politicului în treburile presei. Voi informa despre acest caz şi instituţiile internaţionale de presă. În legătură cu atitudinea de vechil a doamnei Despina Neagoe pe moşia PSD-istă a prefecturii clujene, doresc să vă informez, domnule ministru că, şi eu, ca deputat, am avut dificultăţi în obţinerea de informaţii necesare desfăşurării activităţii parlamentare. La momentul respectiv, am solicitat domnului prefect Vasile Soporan să ia măsurile ce se impuneau. Eu nu am fost convocat de domnul prefect, iar dânsul a neglijat sesizarea mea. Iată că atitudinea doamnei Neagoe nu a fost o scăpare, un caz izolat. Ea are caracter de permanenţă, beneficiind de o clemenţă suspectă din partea şefilor ierarhici. Având în vedere cele de mai sus, vă solicit, domnule ministru, să verificaţi cazul şi să dispuneţi înlocuirea doamnei Despina Neagoe care, ca funcţionar public, nu-şi înţelege atribuţiile şi competenţele şi obstrucţionează sistematic presa şi alte instituţii care solicită informaţii de interes public. Totodată, se impune a atenţiona atât pe domnul prefect Vasile Soporan, cât şi pe toţi prefecţii din subordine, că atribuţiile lor nu sunt identice cu cele ale foştilor primi-secretari ai PCR şi, ca atare, este interzisă chemarea la ordine a reprezentanţilor mass-media. O asemenea practică nu face decât să compromită Guvernul PSD-UDMR şi să atragă oprobiul opiniei publice şi al instituţiilor democratice de peste hotare, ca nedorite greutăţi în procesul aderării României la structurile euro-atlantice. |
|||||
|
Domnule secretar de stat Fleşariu, vă rog să oferiţi răspunsul. |
|||||
|
Domnul Ionel Fleşariu: Domnule preşedinte, Pentru clarificarea situaţiilor prezentate în conţinutul interpelării, s-au solicitat explicaţii domnului prefect al judeţului Cluj, Vasile Soporan. Din răspunsul primit de la domnul prefect, la afirmaţiile din interpelare rezultă că sunt anumite disfuncţii de comunicare cu anumite segmente ale societăţii civile determinate de complexitatea problemelor cu care se confruntă judeţul Cluj, dar nu sunt de natură a deteriora raporturile Prefecturii Cluj cu presa, anumite instituţii sau organisme din judeţ. Pentru aprecierea obiectivă a situaţiilor reclamate în interpelare, s-a dispus verificarea acestora de către Corpul de control al ministrului administraţiei publice. După încheierea controlului, vom fi în măsură să vă informăm în detaliu cu privire la problemele ridicate în interpelare şi cu măsurile luate. Mai doresc să precizez faptul că domnul Vasile Dâncu nu are competenţe privind eliberarea din funcţie a salariaţilor prefecturii. O asemenea competenţă revine prefectului. De asemenea, nici ministrul administraţiei publice nu are competenţe să demită din funcţie salariaţi ai prefecturii. Desigur, se poate discuta cu domnul prefect, dacă este cazul, dar după ce vom avea rezultatul controlului. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul deputat Damian Brudaşca doreşte să comenteze acest răspuns. Poftiţi. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Eu am mai primit răspunsuri evazive de la ministerul pe care-l reprezintă cu cinste domnul secretar de stat. Sper să nu ne găsim din nou în faţa unui fapt similar. Răspunsul pe care-l aici în faţă şi scris mi se pare o asemenea mostră de încercare de evitare a situaţiei. De altfel, asupra mea s-au făcut între timp şi presiuni din alte părţi pentru a renunţa la această atitudine, însă nu pot s-o fac, pentru că reprezint aici interesul celor 29 de ziarişti care se simt frustraţi, jigniţi şi totodată ameninţaţi de asemenea atitudini. În consecinţă, cred că atribuţiile ministrului sunt suficient de clar precizate şi nu este suficient să mi se dea un asemenea răspuns, că "la calendele greceşti" se va transmite rezultatul unui posibil control efectuat de către Corpul de control al ministrului şi măsurile luate. Prin precizarea că ministrul nu poate să demită din funcţie un subaltern pe linie ierarhică, este clar, răspunsul îl intuiesc foarte clar de pe acum. Sper, însă, să nu se întâmple acest lucru, pentru că deja ziariştii din toată Transilvania sunt cu ochii pe decizia pe care o va lua ministerul. Şi nu aş dori să se considere că atacul care va porni este nejustificat, în cazul în care se încearcă să se dreagă busuiocul. |
|||||
|
Următoarea interpelare o are de adresat domnul deputat Adrian Moisoiu. Este prezent? Poftiţi, domnule deputat. Domnul deputat se adresează tot Ministerului Administraţiei Publice. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Întrebarea pe care am adresat-o Ministerului Administraţiei Publice este o întrebare de natură socială foarte dureroasă astăzi, şi anume, a plecat de la un fapt concret. De la unul dintre blocurile din centrul Bucureştiului, unde cetăţenii nu sunt în stare, în clipa de faţă, să-şi plătească consumurile şi, ca urmare acestui fapt, se taie de către Apa Nova apa, se taie de către DISTRIGAZ gazul metan. Urmarea, la această oră, la un frig de minus 15 grade, să spunem, minimum, încă în aceste blocuri nu este încălzire centrală. Necazurile care apar eu zic că sunt nişte disfuncţii ale legilor pe care noi le avem în clipa de faţă şi, ca atare, am avut şi discuţii particulare cu domnul secretar de stat Fleşariu, căruia, chiar de la acest microfon, şi cu această ocazie, vreau să-i mulţumesc pentru atenţia pe care mi-a acordat-o şi îndrumările pe care le-a dat pentru ca asociaţia de proprietari să găsească o soluţie. Dar acesta este un caz particular. Cazul general, însă, trebuie lămurit. Şi cazul general constă cam în felul următor, şi anume, în clipa de faţă nu mai avem proprietari şi chiriaşi. Eu zic că avem numai proprietari proprietari particulari şi proprietar statul, care concesionează locuinţele pe care el le are, pe baza unui regulament stabilit la consiliile locale, unor cetăţeni. Ca atare, nu este logic ca, în momentul în care aceşti chiriaşi ai statului, care au fost introduşi fără nici un fel de discernământ, dar pe baza unei necesităţi sociale, deci nu este logic ca aceştia, când nu-şi plătesc întreţinerea, din diverse motive, probabil din probleme de stare socială, poate din alte motive, chiar ca rău platnici, mergem şi la cazul respectiv -, aceşti oameni nu pot fi evacuaţi din locuinţă. Cred că ar trebui ca în acest caz asociaţiile locative ale consiliilor locale că-i zice DAFI, cum este denumirea din Bucureşti, (Departamentul Administrării Fondului Imobiliar), că-i zice LOCATIV, cum este la mine în oraş, la Tg.-Mureş, n-are nici o importanţă -, cert este faptul că acestea ar trebui să vină şi să acopere cota-parte din regia, deci din cheltuielile de întreţinere pe care cetăţenii cărora li s-au acordat aceste locuinţe să fie achitate, urmând ca, apoi, la rândul său, să urmărească modul de recuperare a acestor cheltuieli. Aceasta era prima parte a întrebării şi aceasta cred că ar fi soluţia care ar trebui să se găsească într-o situaţie similară. În a doua parte a întrebării era o dispoziţiune, un act normativ. Se spune că nu este prin lege, deşi toată lumea m-a asigurat că este legiferat acest aspect, că exact cetăţenii care nu şi-au plătit restanţele la întreţinerea din blocuri, exact aceşti cetăţeni nu beneficiază de compensaţiile pentru energie termică. Însă, dacă şi acum legând de prima parte a întrebării aceşti cetăţeni ar plăti prin intermediul acestor societăţi ale consiliilor locale, acel 65%, sau cât acoperă statul în acest caz, ar putea ca să fie astfel însuşit de către stat şi respectiv cetăţenii să nu trebuiască să plătească decât 35%, sau cât se stabileşte prin lege. Deci, legând aceste aspecte şi gândindu-mă şi, aşa cum se ştie, de altfel, că Guvernul Năstase este un guvern social-democrat, deci care încearcă să rezolve problemele oamenilor necăjiţi din această ţară, şi, din păcate, am să spun că în România există foarte mulţi, să nu spun o cifră, dar foarte mulţi oameni necăjiţi -, sper ca aceste probleme să fie rezolvate într-un timp cât mai scurt. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnule Fleşariu, aveţi cuvântul să răspundeţi la această întrebare. Domnul secretar de stat Fleşariu, de la Ministerul Administraţiei Publice. |
|||||
|
Domnul Ionel Fleşariu: Rezolvarea problemelor ridicate la pct.1 din interpelare intră în competenţa asociaţiilor de proprietari, potrivit Legii nr. 114 din 1996 şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85 din 2000. Pentru familiile cu venituri mici, Guvernul României a aprobat Ordonanţa de urgenţă nr. 115 din acest an, ordonanţă care urmează să fie supusă aprobării Parlamentului, prin care se acordă ajutoare materiale pentru acoperirea preţului la gaze naturale, iar, de la 1 ianuarie 2002, va intra în vigoare Legea venitului minim garantat, care are prevedere expresă în acest sens. Cu privire la pct.2 din interpelare vă informăm, stimate domnule deputat, că plata compensaţiilor pentru energia termică este reglementată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 162 din octombrie 1999, care însă nu face precizări cu privire la achitarea datoriilor anterioare, ca o condiţie pentru a se acorda ajutoare băneşti pentru încălzire. DISTRIGAZ, despre care s-a vorbit, doresc să vă informez că nu este în subordinea sau sub autoritatea Ministerului Administraţiei Publice, ci a Ministerului Industriei. Ca atare, nu ne putem pronunţa asupra problemelor care cad în competenţa de soluţionare a DISTRIBAZ-ului. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul deputat Adrian Moisoiu doreşte să comenteze acest răspuns. |
|||||
|
Mulţumesc în mod deosebit încă o dată domnului secretar de stat Fleşariu pentru amabilitatea domnei sale, dar rămâne mai departe problema în sine de a o rezolva. Şi eu cred că, cu puţină bunăvoinţă, - şi sunt convins că aceasta există -, ca, plecând de la sectorul pe care Ministerul Administraţiei Publice îl coordonează, să găsim acea posibilitate ca DISTRIGAZ-ul să poată să-şi încaseze partea sa prin intermediul statului şi, respectiv, dacă cumva sunt rău platnici, aceşti rău platnici să fie evacuaţi. Dar, în nici un caz cetăţenii care sunt buni platnici să nu poată să beneficieze de căldură pe acest timp de iarnă în care ne găsim. Ei nu au nici o vină din acest punct de vedere, iar nu pot să ridice fondul de rulment la asemenea valori de milioane sau de zeci de milioane de lei, cu care să acopere cheltuielile, respectiv penalităţile celor care nu şi-au plătit întreţinerea. Vă mulţumesc. |
|||||
|
S-a prezentat din partea Ministerului de Externe domnul Cristian Niculescu şi va răspunde unei interpelări a domnului deputat Damian Brudaşca. |
|||||
|
Atât în bugetul pentru anul în curs, cât şi în cel votat pentru anul viitor, sumele prevăzute a fi alocate Fundaţiei Culturale Române sunt ridicol de mici în raport cu activităţile pe care Fundaţia şi le-a propus, sau pe care le-ar putea organiza. În aceste condiţii este clar pentru orice om de bun simţ că nu se întrevăd semne certe cu privire la posibilitatea ca în viitorul apropiat cultura română să aibă asigurate resursele materiale şi financiare pentru a participa demn, nu ca o Cenuşăreasă, la dialogul european şi mondial. Este cu atât mai regretabil acest lucru, cu cât nu cunosc să existe alte instituţii care să-şi asume şi să asigure o imagine corespunzătoare realităţilor culturale româneşti. De ani buni de zile, centrele culturale înfiinţate în unele capitale vest-europene şi nord-americane au intrat într-un anonimat păgubos. Acest lucru s-a datorat în primul rând persoanelor cărora li s-a încredinţat coordonarea activităţii acestora. Marea lor majoritate sunt fie nişte necunoscuţi, fie nişte funcţionari disciplinaţi, şi nimic mai mult. Dat fiind faptul că, pentru a-şi desfăşura activitatea despre care nu ştim absolut nimic, aceste centre culturale recurg la bani de la buget, consider că este necesar să aflăm cu ce se ocupă ele în prezent şi ce urmăresc în viitor. Aşadar, vă solicit, domnule ministru, să prezentaţi Camerei Deputaţilor un raport asupra activităţii centrelor culturale române pe anii 2000 şi 2001. Totodată, vă solicit să precizaţi care sunt actualmente directorii lor şi pe ce criterii s-au făcut numirile pe aceste posturi importante. Consider, domnule ministru, că, având în vedere ofensiva agresivă a altor state vecine pe plan cultural, n-ar fi lipsit de interes să folosim astfel de centre culturale în interesul culturii române şi al întregii ţări. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Stimate coleg, desigur, aţi folosit noţiunea de raport pentru a da o dimensiune mai mare interpelării dumneavoastră. Pentru că ne aflăm în procedura interpelărilor, l-aş ruga pe domnul ministru să se explice la această întrebare nu printr-un raport, care ar depăşi trei minute, ci printr-un răspuns sintetic. |
|||||
|
Domnul Cristian Niculescu: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Centrele culturale româneşti sunt înfiinţate prin hotărâre de Guvern, pe baza acordurilor culturale dintre state, prin schimb de scrisori, sau prin schimb de note verbale, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe şi a Ministerului Culturii şi Cultelor. În acest moment, în principalele capitale din Europa şi America, funcţionează un număr de 7 centre şi institute culturale - create toate după 1990 -, Centrele culturale de la: Paris, New York, Budapesta şi Viena, respectiv Academia di Romania, de la Roma, Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistă de la Veneţia şi Institutul Român de Cultură Titu Maiorescu, de la Berlin. Din punct de vedere juridic şi administrativ, centrele şi institutele culturale româneşti sunt în subordonarea Ministerului Afacerilor Externe, fiind, împreună cu ataşaţii culturali ai ambasadelor, principalele mijloace prin care se realizează strategia de politică externă în domeniul culturii. Ele sunt, de asemenea, puncte de referinţă şi de întâlnire a membrilor comunităţilor româneşti din ţările respective, locul în care se întreţine viu spiritul naţional şi contactul cu limba maternă. Programele centrelor şi institutelor culturale se adresează cu prioritate publicului din ţara în care funcţionează, mediilor culturale, universitare, politice şi au ca finalitate afirmarea caracterului european şi universal al culturii române, precum şi profundul ei specific naţional. Programele centrelor culturale sunt structurate pe două tipuri de activităţi generice: a) programe permanente, care creează şi întreţin cotidian o stare culturală specifică este vorba de bibliotecă, săli de lectură pentru presă şi aşa mai departe şi b) programe-eveniment, constând în activităţi cu un public-ţintă specific, şi anume: concerte, conferinţe, mese rotunde, expoziţii etc. În anul 2000, centrele şi institutele culturale româneşti au organizat, conform rapoartelor acestora, verificate de Ministerul Afacerilor Externe, un număr de 408 activităţi culturale constând în: conferinţe, mese rotunde, colocvii, concerte, expoziţii de artă plastică şi artă populară, spectacole de teatru şi balet modern, spectacole de folclor, gale de filme artistice sau documentare, lansări de carte, întâlniri cu scriitorii. Dintre acestea, 72 s-au desfăşurat la Academia di Romania, 61 la Institutul Cultural din Berlin, 62 la Centrul Cultural Român de la Paris, 53 la Centrul Cultural Român de la Budapesta, 61 la Centrul Cultural Român de la New York, 63 la Institutul Român din Veneţia, 46 la Centrul Cultural Român de la Viena. În anul 2001, până la sfârşitul trimestrului al III-lea, s-a menţinut aceeaşi medie şi aceeaşi structură a programelor, cu o uşoară creştere la Capitolul "Expoziţii de artă plastică, colocvii pe teme de cultură contemporană şi concerte". O pondere importantă în activităţile culturale în anul 2000 au avut-o manifestările omagiale organizate în cadrul "Anului Eminescu", iar în anul 2001 cele dedicate aniversării lui Brâncuşi. O iniţiativă meritorie a unor centre culturale a fost cea de a publica periodic buletine sau manuale care reflectă actualitatea culturală românească, sau sunt rezultatul unor colocvii ştiinţifice - şi sunt enumerate mai departe. Pe larg, activitatea centrelor culturale am prins-o într-o anexă la acest material, care poate fi consultată. Despre directorii centrelor şi institutelor culturale în funcţie la această dată. Ei sunt următorii: 1. la Centrul Cultural Român de la Paris domnul Virgil Tănase, scriitor, regizor de teatru, doctor în litere la Sorbona, autor a peste 15 romane, volume de proze, eseuri publicate în română, franceză şi germană; 2. la Centrul Cultural de la New York domnul Coriolan Babeţi, critic şi istoric de artă, doctor în istoria artei, autor de volume şi colaborări la importante reviste de specialitate din ţară şi străinătate; 3. Academia di Romania de la Roma - domnul Dan Eugen Fineta, istoric de artă, fost redactor-şef al Editurii Meridiane, fost director şi director general în Ministerul Afacerilor Externe; 4. Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia domnul Ioan Bulei, profesor universitar doctor, istoric, autor a 12 volume de istorie apărute în limbile română, italiană, franceză şi germană; 5. Institutul Român de Cultură Titu Maiorescu de la Berlin doamna Ruxandra Demetrescu, istoric de artă, conferenţiar doctor la Academia de Artă din Bucureşti; 6. Centrul Cultural Român de la Budapesta postul de director este încă vacant; se organizează, în prezent, concurs; coordonator de programe este doamna Gabriela Matei, diplomat în Ministerul Afacerilor Externe; 7. Centrul Cultural Român de la Viena domnul Alexandru Popescu, doctor în filologie, diplomat cu o îndelungată experienţă, fost director al Direcţiei Culturale din Ministerul Afacerilor Externe. Criteriile care au stat la baza selecţiei au fost: competenţa, prestigiul profesional, aptitudine de management cultural, ataşamentul faţă de valorile culturii naţionale. Directorii centrelor şi institutelor culturale sunt numiţi de Ministerul Afacerilor Externe, cu aprobarea Ministerului Culturii. Suntem conştienţi că institutele şi centrele culturale româneşti nu reuşesc, din motive de cele mai multe ori obiective, să reflecte întreaga ofertă culturală românească. La aceasta se adaugă şi dificultăţi de ordin financiar şi logistic şi uneori de adecvare la orizontul de aşteptare al consumatorului de cultură occidentală. Apreciem că iniţiativa de a revedea statutul centrelor, înfiinţarea unor noi centre culturale, proiectul "Casa Romania", sau Institutul Român, precum şi posibilităţile financiare pe care le va oferi în viitor Fondul România, vor contribui la creşterea eficienţei acestora şi la o mai bună difuzare a valorilor autentice ale spiritualităţii româneşti. Mai sunt multe de comentat. Aş reţine doar pe acestea, pentru acum. |
|||||
|
Domnul deputat Damian Brudaşca doreşte să comenteze acest răspuns. |
|||||
|
În primul rând, ţin să-i mulţumesc domnului ministru pentru prezentarea făcută. Eu aş dori doar să fac o simplă precizare. Marea majoritate a celor care beneficiază de activitatea acestor centre sunt în general creatorii, scriitorii, pictorii, muzicienii din Bucureşti. Reprezentativitatea manifestărilor în ceea ce priveşte acoperirea ariilor geografice lasă, din păcate, de dorit. Din acest punct de vedere vreau să precizez că erau altele situaţiile în anii anteriori, când şi spaţiul Transilvania era mai prezent în manifestările organizate de diverse centre culturale, şi nu numai cele care sunt în imediata noastră apropiere. Am în vedere aici Viena, Berlin, sau Budapesta. Aş sugera, cu tot respectul, ministerului şi domnului ministru în prezent aici de faţă, să aibă în vedere, în perspectivă, în cuprinderea programului, o mai largă diversitate de a se da posibilitate tuturor spaţiilor culturale ale ţării să fie prezente în aceste mesaje internaţionale, astfel încât să existe o reală percepţie a capacităţii creative a poporului român. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc şi eu. Pe domnul deputat Lucian Bolcaş îl informez că din partea Ministerului Informaţiilor Publice s-a solicitat amânarea răspunsului, întrucât este implicat într-o acţiune împreună cu reprezentanţii minorităţilor naţionale. |
|||||
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală): Nici o obiecţiune. |
|||||
|
Urmează, în aceste condiţii, domnul deputat Gheorghe Dinu, care a adresat o întrebare Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei. Poftiţi, domnule deputat Gheorghe Dinu. |
|||||
|
Domnule ministru, întrebarea mea viza faptul că în ziarul "Adevărul" au apărut, dar în ultimele luni au apărut şi în "Evenimentul zilei", reclame şi publicitate la societăţile naţionale desprinse din Calea Ferată. Era vorba de Compania Naţională C.F.R. S.A., de Societatea Naţională Transport Călători şi Marfă. Şi dacă, de exemplu, despre societăţile comerciale se mai poate înţelege că-şi fac publicitate, nu înţeleg motivul pentru care se irosesc banii Companiei Naţionale C.F.R. S.A., societate sau companie cu capital majoritar sau integral de stat şi care are un exerciţiu financiar mizerabil se încheie în fiecare an cu pierderi uriaşe -, de ce banii şi aceia puţini - se folosesc pentru această publicitate? Cine se face vinovat pentru risipirea acestor bani publici, pentru lucru care nu-şi au rostul la ora actuală? Asta a fost interpelarea pe care eu am dorit s-o aflu de la Ministerul Transporturilor. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnule ministru secretar de stat Tudor Florescu, aveţi cuvântul să răspundeţi acestei interpelări. |
|||||
|
Domnul Tudor Florescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate domnule deputat, Campania publicitară efectuată de către companiile şi unităţile din subordinea şi sub autoritatea ministerului are două obiective esenţiale: primul prezentarea strategiilor şi programelor după care acţionează fiecare unitate; în acest mod, opinia publică poate cunoaşte atât aspectele pozitive, cât şi pe cele negative ale unei societăţi, subiectul fiind supus dezbaterii. Vorbind despre un caz concret cel al C.F.R.-ului -, se cunosc dificultăţile cu care se confruntă aceasta, dar este bine de ştiut şi care sunt cauzele, care sunt modalităţile de îndreptare a unor neajunsuri, dar mai ales care sunt perspectivele şi măsurile care se pot lua pentru redresarea situaţiei. Să poţi explica oamenilor care este situaţia, să prezentăm realitatea, considerăm că este un semn de respect pentru cetăţean, chiar dacă nu întotdeauna pot fi la înălţimea cerinţelor lui. Prin prezentarea strategiilor companiei şi a programelor acestora, putem atrage atenţia investitorilor, astfel încât multe obiective, care în mod obişnuit ar necesita finanţare de la buget, ele să poată fi realizate din surse externe. Considerăm că în acest mod parteneriatul stat-privat poate determina avansarea mai rapidă a societăţilor, cu toate implicaţiile pozitive ale acestui sistem. Având în vedere strategia de imagine a ministerului, care presupune o totală transparenţă, ziarele care au fost alese pentru publicitate au fost cele care au cea mai mare audienţă şi nu poate fi vorba despre "o sponsorizare", atâta vreme cât în paginile lor au fost prezentate şi critici la adresa companiilor, atunci când a fost cazul. Vă mulţumim pentru interesul pe care-l acordaţi politicii ministerului nostru şi vă asigurăm de întreaga noastră stimă, domnule deputat. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Încerc să nu vă dau dreptate pentru că, din păcate, am funcţionat în Compania Naţională C.F.R. S.A. vreo 34 de ani şi ştiu cu ce probleme se confruntă compania aceasta naţională care, practic, face întreţinerea liniilor şi instalaţiilor. Şi a încerca să prezentăm opiniei publice un fapt arhicunoscut, că se ocupă şi întreţin liniile şi instalaţiile, nu ştiu pe cine interesează şi cât îl deranjează sau ce investitor atrage faptul că această companie naţională se ocupă cu treburi de genul acesta. Întrebarea era: nu cumva aici este o sponsorizare mascată? Nu cumva banii aceştia, şi aşa puţini, pe care-i au societăţile desprinse din Calea Ferată, banii aceştia puţini, aşa, se duc şi pe apa sâmbetei, în loc să fie băgaţi acolo unde, iată, doare, n-au oamenii uleiul cu care să ungă alunecătorii. Sau clorura de calciu care se bagă în picheţii din exterior acum, la temperaturile astea de minus 17 grade şi care produc necazuri în funcţionarea instalaţiilor, deci nu există banii nici măcar să se cumpere astfel de materiale obişnuite. Şi, iată, în fiecare număr din ziarul "Adevărul", mai mult de o jumătate din pagină este ocupată cu astfel de reclamă stupidă, după părerea mea. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc. În continuare, mai sunt patru interpelări. Trei dintre acestea sunt adresate Ministerului de Interne. Doamnă deputat Mona Muscă, vă rog să dezvoltaţi una dintre aceste interpelări şi va răspunde, până va veni cineva de la Ministerul de Interne, va răspunde Ministerul Apărării Naţionale. |
|||||
|
Vă mulţumesc frumos, domnule ministru. Interpelarea se adresează Ministerului Apărării Naţionale, domnului Ioan Mircea Paşcu, Ministerului de Interne, domnului Ioan Rus, Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, domnului Marian Sârbu. În luna aprilie a.c., a intrat în vigoare Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat. Această lege, după o bună perioadă de timp, dădea posibilitatea, conform art. 79, recalculării pensiilor militare stabilite în baza legislaţiei anterioare datei intrării în vigoare a legii în discuţie, legea din 1 aprilie 2001. La mai puţin de 3 luni după această dată, Legea nr. 164/2001 a fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă nr. 85/2001 care, prin unicul său articol, suspendă art. 79 din lege şi anulează posibilitatea recalculării pensiilor pentru cei care au avut pensii militare stabilite anterior datei de 1 aprilie 2001. Interpelarea pe care o adresez vine în întâmpinarea solicitării făcute de Organizaţia judeţeană a cadrelor militare în rezervă şi retragere din Ministerul Apărării Naţionale, din Ministerul de Interne şi din S.R.I. Caraş-Severin, de a mă adresa dumneavoastră cu privire la aceste chestiuni. Prin suspendarea art.79 din Legea 164/2001, în baza Ordonanţei de urgenţă nr.25/2001, Guvernul nu a făcut altceva decât să adâncească şi mai mult diferenţele dintre pensii, într-o entitate profesională omogenă, ierarhizată. S-a ajuns astfel în situaţia ca pensiile unor subofiţeri şi maiştri militari să fie mai mari decât ale unor generali şi ofiţeri superiori. Vă amintesc, domnilor miniştri, că în expunerea de motive a Legii 164/2001, se precizează clar că: "Pensiile militare de stat stabilite conform acestei legi nu reprezintă un privilegiu, ci se justifică obiectiv, ele constituind o compensare parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutului special căruia trebuie să i se supună militarii, interdicţii pe care celelalte categorii de angajaţi nu le au". Având în vedere toate acestea, vă rog, domnilor miniştri, să binevoiţi a explica raţiunile reale pentru care s-a anulat posibilitatea recalculării pensiilor militare pentru anumite persoane, precum şi soluţiile pe care le preconizaţi pentru a evita crearea unor discrepanţe şi mai mari între pensii. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. |
|||||
|
Şi eu vă mulţumesc. Dau întâi cuvântul domnului secretar de stat Sorin Encuţescu pentru a răspunde în numele ministrului apărării naţionale. |
|||||
|
Domnul Aurel Sorin Encuţescu: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Trebuie să menţionez încă de la început că, odată cu aprobarea Legii 164/2001 privind pensiile militare de stat, Guvernul României a avut în vedere exact eliminarea inechităţilor dintre pensionarii militari aflaţi în plată înainte de intrarea în vigoare a acestei legi şi militarii care sunt pensionaţi după această dată. Din păcate, odată cu luarea în calcul a nevoilor financiare, s-a constatat că, prin aplicarea metodologiei susţinute de această lege, ar fi fost necesar un fond de peste 2000 de miliarde de lei. De aceea, acest fond nu se afla la dispoziţia Guvernului şi numai ca un element de comparaţie, fondul de rezervă la dispoziţia bugetului de stat era doar de 1000 de miliarde de lei. Deci, iată că acest efort financiar de 2000 de miliarde nu era disponibil pentru anul financiar 2001. În concluzie, măsura suspendării prevederilor art.79 din Legea nr.164/2001 a fost dictată de liplsa fondurilor, de imposibilitatea acoperirii deficitului bugetar care s-ar fi creat şi, mai ales, de neprevederea sumelor necesare recalculării pensiilor militare în actualul exerciţiu bugetar, pentru că, aşa cum ştiţi, legea a fost discutată înainte de aprobarea bugetului de stat. În vederea rezolvării situaţiei create, ca urmare a intervenţiei Ministerului Apărării Naţionale, precum şi a intenţiei Guvernului de a rezolva această problemă, s-a aprobat Hotărârea Guvernului nr.1188 pentru aprobarea Normelor metodologice privind recalcularea pensiilor militare de stat, în care se prevede recalcularea pensiilor militare de stat în funcţie de solda lunară brută în vigoare la data de 1 aprilie 2001, corespunzător funcţiei maxime a gradului militar avut la data trecerii în rezervă şi de vechimea totală în serviciu avută la data recalculării. În şedinţa de Guvern din 28 noiembrie 2001, s-a aprobat Ordonanţa de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr.164/2001 privind pensiile militare de stat în care se prevede că sumele rezultate ca diferenţă între pensiile aflate în plată şi pensiile recalculate, potrivit metodologiei aprobate, se vor acorda eşalonat, începând cu anul 2002 până la încheierea procesului de recalculare a pensiilor din sistemul public de pensii, după cum urmează: pentru anul 2002, 10% din cuantumul diferenţei, începând cu 1 ianuarie 2002 şi 10% începând cu 1 iulie 2002. Pentru anul 2003, 20% din cuantumul diferenţei, începând cu 1 ianuarie 2003, şi 20%, începând cu 1 iulie 2003. Pentru anul 2004, 20% din cuantumul diferenţei, începând cu 1 ianuarie 2004 şi 20% începând cu 1 iulie 2004. Faţă de cele prezentate mai sus, rezultă că recalcularea pensiilor militare de stat se va efectua potrivit metodologiei aprobate, iar sumele cuvenite se vor acorda eşalonat începând cu 1 ianuarie 2002. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule minitru. Dau cuvântul domnului general Pavel Abraham pentru a răspunde în numele Ministerului de Interne cu privire la aceeaşi întrebare. |
|||||
|
Domnul Pavel Abraham: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, La întrebarea doamnei deputat Mona Muscă, Ministerul de Interne are următorul răspuns: Urmare analizării aspectelor semnalate de dumneavoastră în cuprinsul interpelării înregistrate la Camera Deputaţilor şi a studierii legislaţiei incidente, am onoarea să vă comunic următoarele: Suspendarea art.79 din Legea 164/2001 privind pensiile militare de stat, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.85/2001, a avut în vedere atât alinierea la măsurile de recorelare stabilite pentru sistemul public de pensii, cât şi imposibilitatea asigurării fondurilor necesare acestei recorelări pentru anul 2001. În şedinţa Guvernului din 27.XI.2001, a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului pentru modificarea şi completarea Legii 164/2001 privind pensiile militare de stat, act normativ care promovează ideea reaşezării pe bază echitabilă a pensiilor, precum şi preocuparea menţinerii venitului din pensie într-un raport corespunzător cu dinamica veniturilor categoriilor de persoane, similare pensionarilor militari, stabilind modalităţile şi etapele procesului de recalculare a pensiilor. Dispoziţiile acestei ordonanţe de urgenţă care urmăresc şi recalcularea pensiilor celor care au fost pensionaţi anterior intrării în vigoare a Legii nr.164/2001 dovedesc voinţa legiuitorului de a remedia recorelările ce s-au produs în ultimii ani în cuantumul pensiilor militare stabilite în diferite etape prin aplicarea unor măsuri legislative populiste şi eronate. De această măsură vor beneficia circa 100.000 de persoane, pensionari militari proveniţi din instituţiile din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, ale căror drepturi de pensie în plată sunt mai mici decât cuantumul echivalent determinat. Cu deosebită stimă, Semnează domnul ministru de interne, Ioan Rus. Mulţumesc. |
|||||
|
Şi eu vă mulţumesc, domnule general. Dacă doriţi să comentaţi ceea au răspuns colegii noştri din cele două ministere. Doamna deputat Mona Muscă. |
|||||
|
Domnilor miniştri, În primul rând, mă bucur că sunteţi aici şi aţi răspuns interpelării. S-au întâmplat şi cazuri când miniştrii nu au fost aici şi nici un trimis al domniilor lor. Este deocamdată un punct bun. În al doilea rând, pentru lipsa de concordanţă între Legea bugetului şi legile în vigoare, nu sunt vinovaţi cetăţenii României şi nu ei trebuiau să plătească. Din acest punct de vedere, cred că atât Ministerul Finanţelor, cât şi ministerul care face legătură între Parlament şi Guvern să se ocupe mai cu atenţie de legile care trebuie să fie acoperite prin Legea bugetului, legea fundmentală a unui an parlamentar şi de guvernare. Chiar dacă mai târziu, mă bucur că s-a rezolvat, deşi rezolvarea, mie, personal, mi se pare parţială şi nu vă fac calculul ca să vedeţi că am dreptate din punct de vedere financiar. Oricum, mă bucur că n-a fost interpelarea în zadar şi, în acelaşi timp, mă bucur că solicitările celor din judeţul Caraş-Severin, prin persoana care îi slujeşte, au ajuns la dumneavoastră şi au primit un răspuns. Mulţumesc frumos. |
|||||
|
Mulţumesc, doamna deputat. În continuare, dau cuvântul domnului deputat Marian Ianculescu care are o interpelare adresată Ministerului de Interne. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Interpelarea mea are ca obiect măsurile luate de Ministerul de Interne la sesizările referitoare la apariţia pe piaţă a unor produse fito-sanitare falsificate care pun în pericol siguranţa alimentară a României. În ultima perioadă de timp s-au înmulţit falsificatorii de substanţe fito-sanitare necesare pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor în agricultură şi pentru tratarea seminţelor necesare semănatului. Atât cumpărătorii care au fost păcăliţi de firmele producătoare de pesticide falsificate, cât şi uzina producătoare de asemenea substanţe originale, nefalsificate, Societatea comercială "Oltchim" S.A. din Râmnicu-Vâlcea, precum şi distribuitorii autorizaţi ai acesteia, au sesizat inspectoratele de poliţie din judeţele unde s-au semnalat asemenea fapte de falsificare a substanţelor fito-sanitare respective, şi anume în judeţele Prahova, Argeş, Dâmboviţa, Olt, Dolj, Ilfov, Călăraşi, Teleorman şi Timiş. Date fiind cele prezentate, vă rog, stimate domnule ministru, să luaţi toate măsurile pentru stoparea unor astfel de acţiuni care, într-adevăr, pun în pericol siguranţa alimentară a României. Oamenii dau bani pe asemenea substanţe şi când să răsară se minunează de ce n-au răsărit culturile respective. N-au răsăsit tocmai pentru că sămânţa a fost tratată nu cu substanţa originală, ci cu produse falsificate. V-am ataşat şi lista societăţilor care au distribuit produse contrafăcute şi a cumpărătorilor de produse contrafăcute, pe care n-o mai citesc la acest microfon, dar dumneavoastră o deţineţi, domnule ministru. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule deputat. Domnule general, aveţi cuvântul pentru a răspunde la această interpelare. Domnul general Pavel Abraham. |
|||||
|
Domnul Pavel Abraham: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Răspunsul Ministerului de Interne este următorul la această întrebare: Urmare analizării aspectelor semnalate în cuprinsul interpelării din 26.XI., problematica specifică este în atenţia inspectoratelor de poliţie judeţene care împreună cu Poliţia fito-sanitară controlează, potrivit competenţelor conferite prin lege, aplicarea şi respectarea legislaţiei şi a regimului de carantină fito-sanitară. În acest context, au fost depistate mai multe cazuri în care s-au fabricat şi comercializat produse de uz fito-sanitar fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege. Astfel, Inspectoratul de poliţie al judeţului Olt efectuează cercetări în dosarul penal nr.1418 împotriva lui Androne Săndel, administrator la "S.C. Ichim" Drăgăneşti, care a achiziţionat 12.950 kg chirametox în valoare de 6 miliarde de lei de la firme din ţară care s-au dovedit fictive. Acest produs a fost livrat la mai multe judeţe din zonă. N-aş vrea să le enumăr acum. Le va primi domnul deputat în comunicarea scrisă. Aş arăta doar că în cazul acestei cauze se efectuează acte premergătoare începerii urmăririi penale de către Inspectoratul de poliţie al judeţelor Olt, Dolj, Teleorman, sub aspectul comiterii infracţiunii de înşelăciune cu privire la calitatea mărfurilor, prevăzută de art.297 Cod Penal. În judeţul Călăraşi, au fost semnalate mai multe cazuri de persoane fizice care încercau să comercializeze în condiţii legale produsul chirametox. Totodată, s-a constatat că S.C.Prima Impex SRL Călăraşi oferea spre vânzare cantitatea de 30 kg de asemenea produs unei alte firme asupra căreia existau suspiciuni cu privire la calitatea acesteia. Produsul a fost ridicat în vederea confiscării, fiind recoltate probe pentru stabilirea conţinutului şi parametrilor calitativi. La finalizarea verificărilor în cauză urmează a se dispune măsurile legale, potrivit competenţelor. La nivelul judeţelor în care au fost semnalate cazuri de fabricare sau comercializare de produse de uz fito-sanitare falsificate, s-au luat măsuri ca, împreună cu specialiştii de la direcţiile fito-sanitare, să se verifice condiţiile de legalitate a derulării operaţiunilor respective cu toţi agenţii economici care activează în domeniu, urmând în perioada următoare să se extindă aceste verificări şi în alte judeţe. Cu deosebită stimă, Semnează domnul ministru de interne, Ioan Rus. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule ministru. Domnul deputat Ianculescu doreşte să facă un mic comentariu. Poftiţi, domnule deputat! |
|||||
|
Mulţumesc domnului general Abraham pentru răspunsul dat şi mă bucură că Ministerul de Interne este pe linia depistării acestor falsificatori şi în alte judeţe pentru a preveni apariţia unor fapte deosebit de periculoase în continuare. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Şi eu vă mulţumesc. Cu aceasta, s-a răspuns la ultima interpelare. Şedinţa destinată răspunsurilor la interpelări a luat sfârşit. În consecinţă, declar închisă şedinţa de astăzi. Ne vedem mâine dimineaţă, la ora 8,30. Şedinţa s-a încheiat la ora 18,50. |
|||||
 |
