Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of December 18, 2001
| You are here:: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of December 18, 2001 |
Sittings of the Chamber of Deputies of December 18, 2001
|
Şedinţa a început la ora 8,40 Lucrările au fost conduse de domnul Corneliu Ciontu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Constantin Niţă şi Nicolae Leonăchescu, secretari. |
|
|||
|
Bună dimineaţa. Vă propun să începem cu intervenţiile domnilor deputaţi. |
|||||
|
|
Îl invit la microfon pe domnul deputat Ştefan Baban, se pregăteşte domnul Adrian Moisoiu. |
|
|||
|
Bună dimineaţa. Domnule preşedinte, Domnilor colegi, Nu cu mult timp în urmă, câţiva dintre colegii noştri parlamentari au declarat cu nonşalanţă în faţa camerelor de filmat că sunt parlamentari în timpul liber, după ce îşi desfăşoară activitatea de bază. Adică, cea de lider de sindicat. Mirarea a fost şi mai mare, când am aflat că aceştia au participat şi la demonstraţii în stradă, alături de colegii lor de sindicat, solicitând Guvernului României o viaţă mai decentă, locuri de muncă sigure şi salarii normale pentru asigurarea minimului existenţial. Această participare a ridicat semne de întrebare referitoare la deontologia politică a aleşilor ţării. Când au fost ei sinceri şi corecţi? În activitatea desfăşurată dimineaţa, când au votat legile supuse spre adoptare de Guvern, sau după-amiază, când au participat la mitinguri şi demonstraţii faţă de adoptarea bugetului pe anul 2002, un buget de austeritate şi de sacrificiu pentru întreaga ţară? Declaraţia nonşalantă, precum că sunt parlamentari în timpul liber (pe care marea majoritate nu-l mai au, fiind ocupaţi cu fel de fel de activităţi, care de care mai politice sau mai economice), mă face să mă întreb dacă şi în campania electorală de acum un an s-au prezentat cu asemenea idei în faţa alegătorilor. Răspunsul îl ştim toţi, foarte bine, că este negativ, toţi promiţând că vor reprezenta interesele cetăţenilor şi le vor rezolva problemele curente. Când oare? Pentru că, în timpul liber, participă la mitinguri şi demonstraţii? Doamnelor şi domnilor colegi, Nu cred că această stare de lucruri mai poate continua. Deja, sunt destule persoane alese de popor care continuă să profeseze activitatea de bază, doctori, profesori universitari, avocaţi etc, în timp ce legi importante pentru scoaterea din impasul economic a acestei ţări aşteaptă să fie votate, din lipsă de cvorum. Este timpul ca regulamentele celor două Camere să opereze modificările cerute şi esenţiale pentru reglementarea acestei situaţii de fapt. Partidele din care fac parte aceste categorii profesionale ar trebuie să se gândească la atitudinea politică pe care o manifestă aceşti membri ai lor, pentru că le creează atât un deserviciu şi un deficit de imagine, prin votarea legilor, cât şi prin contestarea lor în stradă. Înţelegem că specificul balcanic guvernează şi această ţară, dar, dacă tot vrem, atât de mult, să intrăm în Uniunea Europeană, ar fi cazul să procedăm şi la o reformă drastică, bazată pe principii morale şi corectitudine în rândul aleşilor ţării, luînd, în acest sens, exemplu de la ţările democratice, alătrui de care vrem să fim parteneri cu drepturi egale. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc şi eu. |
|||||
|
|
Îl invit la microfon pe domnul deputat Adrian Moisoiu, se pregăteşte domnul Dan Coriolan Simedru. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Sunt onorat de faptul că am fost fondator al Uniunii Vatra Românească, prim-vicepreşedinte judeţean al acesteia şi am prezentat pe postul naţional de televiziune, la 31 ianuarie 1991, mesajul delegaţiei masive de mureşeni care se deplasaseră la Bucureşti pentru a lămuri adevărul despre raportul Comisiei Harghita-Covasna. La acea dată, îi spuneam, la Cotroceni, Preşedintelui României de atunci (care era tot domnul Ion Iliescu, dar la primul mandat): "Cândva, Horea s-a dus la Viena să caute drepturile românilor, iar noi, acum, am venit la Bucureşti" Sunt mândru că la alegerile parlamentare din noiembrie 2000 am fost cap de listă al unui partid, PRM care, în judeţul Mureş, a fost votat de aproape 70 de mii de alegători. Sunt bucuros că am ocazia, săptămânal, să mă adresez ţării, de la microfonul Parlamentului României. Regret, însă, că în majoritatea intervenţiilor trebuie să fac referiri la convieţuirea româno-maghiară, la diversele diversiuni privind problematica Transilvaniei, dat fiind că, zi de zi, UDMR-ul provoacă luarea de atitudine, în condiţiile în care partidul de guvernământ, Partidul Social Democrat, nu ştie ce înlesniri să le mai facă, numai pentru ca să se menţină la guvernare. În urmă cu aproape 3 săptămâni, Ansamblul Haromszek din Sfântu Gheorghe, finanţat de către Consiliul judeţean Covasna (deci, din banii contribuabilului român), a prezentat un spectacol jignitor la adresa românilor şi a ceea ce au ei mai sfânt: Biserica Ortodoxă. Cu ocazia Zilei Naţionale a României, la Miercurea Ciuc, senatorul Sógor Csaba, primarul Csedö Csaba şi alţii îndemnau cetăţenii de etnie maghiară la xenofobie, extremism şi ură interetnică, în timp ce, la Târgu Mureş, coroana depusă de UDMR avea bandă albă şi scriere de culoare neagră, culori care exprimă doliul. La Sfântu Gheorghe, şefa Inspectoratului şcolar judeţean emite o dispoziţie de susţinere a examenului de capacitate la Istoria României în limba maghiară, iar în judeţul Covasna liderii UDMR din conducerea administraţiei locale iau permanent măsuri de nerespectare a legalităţii, lezând demnitatea românilor şi aducând, prin terorismul pe care îl propagă, prejudicii climatului de bună convieţuire dintre românii şi maghiarii trăitori în zonă. La Cluj Napoca, conducerea UDMR-ului refuză să semneze Declaraţia de susţinere a României la Uniunea Europeană, iar la Târgu Mureş, conducătorii UDMR-ului la Reuniunea Consiliului reprezentanţilor şi a Consiliului de coordonare, de sâmbătă, 15 decembrie, au intonat, cu entuziasm, Imnul de stat al Ungariei! Deoarece cele enumerate reprezintă doar câteva din noianul de atitudini antistatale promovate de UDMR, întreb: Câte concesii este obligat să accepte în continuare Guvernul României? În contextul în care, Preşedintelui Partidului România Mare, domnului senator Corneliu Vadim Tudor, ca urmare a faptului că i-a reamintit domnului Ion Iliescu că în perioada 1994-1996, în România au fost pregătiţi 108 terorişti palestinieni, i-a fost ridicată imunitatea şi a fost invitat la Parchetul General, solicit, în mod hotărât, indiferent de negocierile care au la bază un protocol PSD-UDMR, privind stabilitatea unui Guvern care a instaurat în casele românilor foamea şi frigul, ca ministrul justiţiei şi Parchetul General să se autosesizeze şi să ceară ridicarea imuntăţii senatorului Sógor Csaba, conform art. 69 din Constituţie, pentru a fi tras la răspundere pentru incitare la ură interetnică, cât şi să constate încălcarea Legii nr. 75/1994 şi a HG nr.1157/2001 referitoare la folosirea însemnelor de stat ale României şi, în conformitate cu art. 26 Cod Penal, să aplice pedepsele cuvenite. Mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc şi eu. |
|||||
|
|
Îl invit pe domnul deputat Dan Coriolan Simedru, se pregăteşte domnul Damian Brudaşca. |
|
|||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, În intervenţia mea de astăzi vreau să mă adresez primului ministru şi să mă refer la un eveniment petrecut în urmă cu puţin timp, şi anume 1 Decembrie, Ziua Naţională a României. Ca în fiecare an, Alba Iulia, oraşul Marii Uniri, şi-a deschis porţile şi s-a pregătit cum se cuvine pentru a primi pe toţi românii care au venit să sărbătorească Ziua Naţională acolo unde înaintaşii au înfăptuit istoria, împlinind visul de veacuri: Unirea tuturor românilor. Organizatorii au oferit populaţiei, la fel ca în anii precedenţi, atât momente oficiale, festive, cât şi momente de destindere, sărbătoreşti, culminând cu un spectaculos joc de artificii. Dacă partea culturală şi festivă a fost reuşită, întrunind aprecieri unanime, nu acelaşi lucru pot spune despre partea oficială, de solemnităţi, care a avut o mare scăpare, au fost omise de la comemorare tocmai cele două mari personalităţi ale vremii care au contribuit decisiv la realizarea Marii Uniri: Ion I.C. Brătianu, Primul Ministru al României, şi Iuliu Maniu, Preşedintele Consiliului Dirigent al Ardealului. Statuile celor doi oameni de stat au fost ignorate de mai marii zilei, care au organizat sărbătoarea de la Alba Iulia. În anii trecuţi, de 1 decembrie, şeful statului, Preşedintele României, Primul Ministru, miniştrii şi alte personalităţi au venit să cintească memoria celor două personalităţi, depunând coroane de flori şi păstrând momente solemne de reculegere. În acest an, momentele comemorative s-au desfăşurat doar la statuia marelui domnitor Mihai Viteazul şi la dezvelirea bustului Craiului munţilor, Avram Iancu (al cărui soclu, în paranteză fie spus, este discutabil din punct de vedere artistic), personalităţi istorice incontestabile, dar a căror acţiune este legată de alte momente ale istoriei naţionale: Unirea de la 1600 şi Revoluţia de la 1848, nicidecum de Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. Iată, domnule prim-ministru, cât de politicos şi plin de respect faţă de cei doi făuritori ai României Mari este reprezentantul Guvernului, prefectul de Alba Ioan Rus, când răspunde la reproşurile privind omisiunea făcută: "Am fost acuzaţi că nu am depus coroane la statuile lui Maniu şi Brătianu, dar trebui să se înţeleagă că prefectura nu putea fi prezentă peste tot". Domnule prim-ministru Adrian Năstase, A respecta istoria naţionlă şi pe făuritorii ei nu e un gest de complezenţă, ci o obligaţie, mai ales atunci când eşti în frunte. A nu înţelege că nu oamenii sunt deasupra vremurilor, ci vremurile deasupra oamenilor este un mod infantil de a vedea prezentul şi trecutul, pe care, din păcate, prefectul de Alba, reprezentantul dumneavoastră, nu îl poate depăşi, rămânând cantonat în zona luptei de clasă împotriva elementelor decadente ale burgheziei. Pentru a ne lua orice speranţă că a fost o simplă rătăcire şi omisiune, prefectul continuă, demonstrând cât de jalnic percepe istoria, dispus fiind să o sacrifice pentru un meschin interes politic, de minimizare a unor personalităţi: "I-am lăsat, cum era firesc, atât pe cei din PNL, cât şi pe cei din PNŢCD, să-şi omagieze iluştrii lor înaintaşi şi, mai mult, noi am îndrumat asociaţiile şi fundaţiile să depună coroane peste tot, fără nici o discriminare. Nu negăm meritele lui Brătianu şi Maniu, dar nu trebuie trataţi ca singurii eroi ai Marii Uniri". Nu, domnule prefect, nu ca singurii eroi, dar ca pe cei mai importanţi, da! Poate că sunteţi ignorant, dar să fii ignorant şi indiferent faţă de ceea ce s-a petrecut înaintea ta, în istoria naţională, înseamnă să fii nedemn de ea! Posteritatea nu-ţi poate dărui ceea ce nu primeşte de la tine, adică, în primul rând, respectul faţă de valori! Domnule prim-ministru, poate vă întrebaţi ce amestec aveţi dumneavoastră în aceste evenimente şi de ce vă alătur acţiunilor prefectului de Alba. Sunt trei motive pentru care mă adresez, în primul rând, dumneavoastră: 1. Nu este pentru prima dată când prefectul Ioan Rus încearcă să demonteze personalitatea istorică a marelui om de stat Iuliu Maniu şi personal v-am atras atenţia, când a schimbat denumirea sălii principale a prefecturii din "Iuliu Maniu" în "Mihai Viteazul". 2. Ar fi trebuit să mă adresez ministrului care coordonează activitatea prefecţilor, domnului Octav Cozmâncă, dar ar fi fost inutil, pentru că dânsul a supervizat, prin prezenţă, aceste nefericite acţiuni. 3. Pentru a nu lăsa nici o urmă de îndoială că acest mod de comportament a fost vizat de dumneavoastră, prefectul a prezentat public felicitările pe care i le-aţi adresat pentru "buna organizare" a Zilei Naţionale. Cu speranţa că, atunci când l-aţi felicitat pe prefect, nu ştiaţi de aceste omisiuni intenţionate, aştept ca pe viitor, atât Guvernul, cât şi partidul condus de dumneavoastră să respecte şi să preţuiască cum se cuvine pe făuritorii României Mari, cu atât mai mult cu cât, prin ultima fuziune, aţi devenit şi domniile voastre urmaşii unui partid istoric, participant la momentul istoric de la 1 Decembrie 1918. Numai prin trecut putem înţelege şi stăpâni viitorul! Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Îl invit pe domnul Damian Brudaşca, se pregăteşte domnul Napoleon Pop. |
|
|||
|
Domnule preşedinte de şedinţă, Domnilor colegi, Aduc la cunoştinţa opiniei publice că "fraţii şi partenerii de guvernare ai PSD", respectiv, UDMR, a organizat sâmbătă, 15 decembrie a.c., la Târgu Mureş, o întâlnire a Consiliului reprezentanţilor acestei uniunii culturale, unde, între altele, s-au analizat modul de îndeplinire a programului de acţiuni antiromâneşti, stadiul uneltirilor vizând autonomia judeţelor Harghita şi Covasna, modalităţile de falsificare a recensământului populaţiei din luna martie 2002, atribuirea de denumiri din perioada horthystă pentru circa o mie de localităţi din România, planul de măsuri pentru introducerea legitimaţiilor de ungur pe teritoriul României, începând cu data de 1 ianuarie 2002, în colaborare şi la comanda Guvernului de la Budapesta. Sfidând Hotărârea Guvernului României nr.1157/5 decembrie 2001, adoptată în prezenţa Premierului Adrian Năstase, liderii UDMR, aliaţi la guvernare ai PSD, au intonat Imnul Ungariei, săvârşind astfel contravenţia prevăzută de art. 16 din Hotărârea de Guvern nr. 1157/2001, precum şi încălcarea prevederilor Codului, art.236, săvârşind ofensă adusă unor însemne oficiale ale statului român. Această contravenţie se sancţionează, conform art. 24 lit. j) din hotărârea de Guvern menţionată, cu amendă de la 25 la 50 de milioane de lei de persoană, iar, potrivit art. 236 Cod Penal, cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Pentru a demonstra tuturor românilor că Guvernul UDMR-PSD nu şi-a pierdut autoritatea şi în judeţul Mureş, după ce a făcut acest lucru în judeţele Harghita şi Covasna, solicit primului ministru Adrian Năstase să dispună ministrului administraţiei publice şi prefectului judeţului Mureş să aplice fiecăruia dintre participanţii la reuniunea UDMR de la Târgu Mureş amenda maximă, de 50 de milioane de lei, întrucât nu se află la prima contravenţie de acest gen. De asemenea, solicit Procurorului General al României, domnul conferenţiar universitar doctor Joiţa Tănase, să continue cercetările în vederea identificării celor care s-au făcut vinovaţi de ofensă adusă unor însemne oficiale ale României şi să aplice pedepsele prevăzte de art. 326 Cod Penal, cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. De asemenea, solicit primului ministru să dea publicităţii, cel puţin pentru istorie, lista celor care au participat la această ruşinoasă reuniune de la Târgu Mureş. Mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc şi eu, domnule deputat. |
|||||
|
|
Îl invit la microfon pe domnul deputat Napoleon Pop, se pregăteşte domnul deputat Mihai Baciu. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Această intervenţie de tip politic în cadrul Camerei Deputaţilor este determinată de tratarea mai mult decât superfluă, de unii din colegii noştri, a subiectului recentei moţiuni a unei părţi a opoziţiei, cu privire la criza cercetării. Moţiunea ajunsă în plen avea girul Preşedintelui Camerei, în sensul că ea exprima o poziţie: "într-o anumită problemă de politică internă" şi trebuie să recunoaştem că în acest domeniu al cercetării există o problemă gravă. Din păcate, moţiunea a fost privită de putere aproape exclusiv ca o simplă incriminare şi acest lucru a dus la tratarea aspectelor grave ale domeniului cercetării în derizoriu, îndepărtându-ne, din păcate, ca parlamentari responsabili, de o parte din cetăţeni şi, mai ales, de interesele majore ale ţării. Nu cred că cercetătorii români se simt astăzi mai confortabil, citind stenograma dezbaterii din ziua de 4 decembrie a.c., după cum nu-i încălzeşte cu nimic soarta moţiunii. Gustul amar al lipsei de consideraţie şi preocupare serioasă faţă de o elită în care tot contribuabilul român a investit, recunoscându-i valoarea şi necesitatea, nu poate fi îndulcit cu simple promisiuni. Între timp, însă, această elită ne părăseşte, în dublu sens: fie emigrează fie i s-a stins pasiunea, în lipsa unor motivaţii certe, prima din ele fiind respectul pe care îl merită. Nimeni nu critică în mod absolut şi chiar fără argumente anumite rezultate, chiar bune, ale actualului Guvern. Se pare că, faţă de realităţi şi unele manifestări publice ale cercetătorilor noştri, rezultatele nu sunt suficiente şi nu sunt mulţumitoare. Semnalul de alarmă tras prin moţiune vroia să ne atenţioneze asupra faptului că situaţia din domeniul cercetării româneşti atinge tocmai condiţia umană a celor care, în decursul timpului, au dus faima României în toate zările acestei lumi. Guvernul se preocupă azi de imaginea României şi de promovarea exporturilor, uitând că, dând o atenţie normală cercetării ştiinţifice, atenţie echivalentă cu mai mult respect, tocmai faţă de cercetători, poate mobiliza un mare potenţial la îndemână. Nestimulând cercetătorul şi cercetarea, ne punem întrebarea: Cum doreşte Primul Ministru al României, domnul Adrian Năstase, să dea curs iniţiativei sale, cu profund înţeles liberal: "Fabricat în România"? "Fabricat în România" nu este altceva decât o altă versiune a crezului: "Prin noi înşine!" şi, tocmai de aceea, o astfel de iniţiativă trebuie sprijinită. Oare, putem să-i determinăm pe consumatori, fie conaţionali, fie străini, să prefere un produs românesc necompetitiv, lipsit de acel ingredient al cercetării şi dezvoltării româneşti, care să acţioneze asupra utilităţii, calităţii şi costurilor? Oare, crede cineva că, lansând invitaţia de a multiplica oferta românească, primul ministru a avut în intenţie să se producă tot ceea ce se producea acum 10-20 de ani? Ca liberal, înclin să cred că nu! Şi, în acest caz, modul în care a fost tratată moţiunea cercetării de colegii noştri din PSD mă tem că subminează tocmai ceea ce are esenţial iniţiativa premierului: "Fabricat în România", respectiv, competitivitatea şi atractivitatea, care trebuie să caracterizeze produsele româneşti, fie că sunt vândute în ţară, fie în străinătate. În această raţiune, voi solicita ca 50% din încasările la Fondul România să fie date cercetării româneşti, întrucât imaginea ţării va fi mai consistent refăcută de o ofertă concretă de produse şi servicii, "Fabricat în România", decât de promisiunile unor politicieni, de multe ori, fără acoperire. Vă mulţumesc pentru atenţie. |
|||||
|
Vă mulţumesc şi eu. |
|||||
|
|
Îl invit pe domnul Mihai Baciu, se pregăteşte domnul Anghel Stanciu. |
|
|||
|
Cred că i-am luat pâinea de la gură lui Anghel Stanciu, că se pare că avem aceeaşi temă, dar sunt convins că va nuanţa cum se cuvine chestiunea. Onoraţi colegi, Deşi împlinirea unui an de la preluarea puterii de către PSD ar impune un bilanţ, nu intenţionez ca în declaraţia mea să fac un rechizitoriu, fie el şi sumar, al politicii generale a Guvernului. Vreau numai să trag un semnal de alarmă asupra unei situaţii extrem de grave, care decurge din politica economică şi socială generală a actualului Guvern. Este vorba despre problema căldurii şi a apei calde menajere în unul din marile oraşe ale României, care este Iaşiul. Mai întâi, câteva cifre. Iaşiul are o populaţie stabilă de 345.795 de locuitori, după recensământul mai vechi acum cred că sunt ceva mai mulţi, la care se adaugă un mare număr de studenţi, veniţi din toate colţurile ţării, precum şi numeroşi cetăţeni români, chiar şi străini, fără domiciliu stabil, dar care locuiesc în Iaşi, ceea ce ridică populaţia permanentă a oraşului la aproximativ o jumătate de milion. Anul acesta, întrucât iarna a venit şi mai devreme ca în alţi ani, problema furnizării căldurii şi a apei calde pentru locuinţe în sistem centralizat a devenit mai gravă ca niciodată. Fără îndoială că o parte a răspunderii pentru această situaţie dramatică o putem găsi la nivel local. Pe de o parte, există anumite disfuncţii în gestionarea domeniului de către companiile furnizoare, aşa-numitele CET şi RADET. După cum la fel de adevărat este că reţeaua de distribuţie este învechită, depăşită moral şi fizic. Pe de altă parte, există şi un mare număr de rău-platnici, dar mulţi dintre aceştia, pur şi simplu, nu au cu ce plăti. Cauza principală, însă, a dramei celor care îngheaţă în case şi nu au un strop de apă caldă se află în politica economică generală a Guvernului, precum şi în politica particulară, a aceluiaşi Guvern, care priveşte domeniul în chestiune. La nivelul lunii noiembrie a anului în curs, cheltuielile .pentru încălzirea unei locuinţe în Iaşi au înregistrat următoarele valori: pentru o cameră 459.940 de lei; pentru două camere 919.880 de lei; pentru trei camere 1.379.820 de lei; iar pentru patru camere 1.839.760 de lei. La Iaşi, preţul gigacaloriei este de 754.000, fără t.v.a., foarte mare, în raport cu venitul mediu al locuitorilor oraşului. Este greu de înţeles de ce acest preţ a fost umflat atât de mult, în condiţiile în care preţul petrolului brut pe piaţa mondială a scăzut sensibil. În acest an, necesarul de bani pentru RADET, pentru RADET Iaşi, evident, este de 130 de miliarde, din care nu sunt acoperiţi decât 50 de miliarde de lei. Bugetul local, asupra căruia Guvernul actual a aruncat o mulţime de sarcini, fără a-i asigura şi mijloacele necesare, nu poate asigura sub formă de ajutoare băneşti pentru căldură decât 40% din valoarea facturii RADET. Numai 10% din blocurile de locuinţe ale Iaşiului sunt dotate cu contoare pentru energia termică, deşi în regulamentul de furnizare a energiei termice din 1994 se spune clare că: "Achiziţionarea şi montarea aparatelor de măsură pentru populaţie cade în sarcina distribuitorului". Dar acest distribuitor se află între Scylla şi Caribda, între datoriile mari ale unei populaţii, care nu are de unde să plătească, şi insuficienta subvenţie de la Guvern, care, deseori, este amânată de la o lună la alta. Aşa se face că, în Iaşi, în ultimul an, au fost debranşate de la reţeaua de distribuţie a căldurii şi apei calde peste 4.000 de apartamente. În consecinţă, ne întoarcem la vremea lui Ceauşescu, mulţi oameni improvizând instalaţii de încălzire a casei la aragazul din bucătărie, cu riscul unor explozii distrugătoare, sau instalând sobe cu lemne şi coşuri de evacuare, care afumă blocurile, şi aşa, nevăruite de zeci de ani. Instalarea de centrale termice de apartament, care este, între anumite limite, o soluţie, este accesibilă însă numai unui număr mic de familii, atât prin costul lor prohibitiv, cât şi prin costurile adiţionale şi birocraţia impusă de administraţia centrală şi locală. Astfel, situaţia unui mare număr de familii din Iaşi este dramatică, din acest punct de vedere, iar uneori asistăm la adevărate tragedii, în care oamenii, îndeosebi din cartierele muncitoreşti, mor, pur şi simplu, de frig, în casele lor! Cine e de vină? Fără îndoială că se pot da fel de fel de răspunsuri la această întrebare, fie tehnice, fie politice, fie de altă natură. Nu voi intra în amănunte, mai ales că presa ieşeană este plină de comentarii şi analize pe această temă, unele deosebit de pertinente (a se vedea, de exemplu, ziarele "Monitorul", "Ziua", "Evenimentul", "24 de ore", "Obiectiv" şi celelalte). Îmi permit, deci, să formulez doar următorul raţionament: dacă într-o ţară ca România, mii şi mii de oameni îngheaţă de frig în case şi nu au un strop de apă caldă, oare, Guvernul nu trebuie să-şi regândească fundamental politica? Oare, cetăţenii noştri, care dârdâie de frig în case, nu au dreptul să se îndoiască de capacitatea celor care îl guvernează de a realiza obiectivele pe care ei înşişi le-au propus ţării în programul de guvernare? Eu ştiu că mulţi ieşeni gândesc deja în felul acesta, deşi încă mai speră ca Guvernul PSD să-şi facă datoria, pentru felul în care a fost împuternicit în 2000. Ce vreau să mai adaug, în final? O nedumerire şi, să zic aşa, un fel de întrebare. Tot se publică fel de fel de sondaje de opinie, în care actualul partid de guvenământ apare la niveluri foarte înalte: 50-55%... Încât e de mirare: dacă oamenii mor de frig în case, dacă oamenii trăiesc în situaţii atât de grele, aproape insuportabile, e de mirare cum, totuşi, partidul de guvernământ, în sondaje, se bucură de asemenea apreciere? Aici, ceva scârţâie! Oare, oamenii mai aşteaptă, în ultimă instanţă, ceva de la acest Guvern? Ori, pur şi simplu, sondajele acestea trebuie puse sub semnul întrebării? Vă mulţumesc. |
|||||
|
Constat că nu i-aţi luat pâinea numai domnului Stanciu, aţi vrut să mi-o luaţi şi mie, ca sociolog... Dar, oricum, o să-mi spun şi eu punctul de vedere vizavi de această temă interesantă. |
|||||
|
|
Îl invit la microfon pe domnul deputat Anghel Stanciu şi, cu voia dumneavoastră, se pregăteşte domnul Ciontu. |
|
|||
|
Domnule preşedinte de şedinţă, Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi, Înainte de a intra în subiectul propriu-zis, vă rog să îmi permiteţi să fac două consideraţii. O primă consideraţie se referă la cuvântul distinsului meu coleg, domnul deputat Baban, care afirma că din cauza profesorilor şi a altor categorii nu se întruneşte cvorumul. Vă anunţ că, în momentul de faţă, în sală, sunt 4 profesori universitari, din 10 participanţi. Deci, iată, 40% suntem prezenţi, fără să reprezentăm acest număr la nivelul camerei. |
|||||
|
Domnul Văsălie Moiş (din sală): Şi 3 avocaţi! |
|||||
|
Şi, respectiv, 3 avocaţi. A doua chestiune se referă la distinsul meu coleg Baciu. Dânsul, într-adevăr, mi-a luat pâinea, dar eu am venit astăzi cu cozonac. Este o scrisoare deschisă adresată domnului prim-ministru Adrian Năstase şi, spre ştiinţă, domnului Dan Ioan Popescu, ministrul Industriilor şi Resurselor. Excelenţă, În Moldova celui de-al doilea an al mileniului al III-lea se moare de foame şi de frig. Cei care nu mor îşi trăiesc viaţa de pe o zi pe alta, cu speranţa că numai Bunul Dumnezeu le va întinde o mână de ajutor pentru a mai apuca ziua de mâine. Spitalele au devenit neîncăpătoare, iar cazurile sociale devin tot mai numeroase. Sunt tot mai mulţi bolnavi de scabie şi păduchi, atât copii, cât şi adulţi, boli eradicate într-o perioadă anterioară. Aceste efecte sunt rezultatul nemijlocit al sărăciei galopante care cuprinde ţara, sărăcie care implică şi neasigurarea condiţiilor minime de igienă în epoca existenţei celei mai sofisticate industrii de cosmetice. În acest context, vă aduc la cunoştinţă că numai în municipiul Iaşi, de circa două săptămâni, 145 de blocuri au rămas fără căldură, apă rece şi apă caldă. Acestea au fost pur şi simplu debranşate în întregime, indiferent dacă s-au plătit sau nu s-au plătit cheltuielile de întreţinere. Situaţia este cu atât mai absurdă, deoarece S.C. TERMOELECTRICA S.A., în acest an, a fost scutită, pe banii contribuabilului, se pare, de plata unor restanţe de circa 12.000 de miliarde de lei pentru a asigura încălzirea locuinţelor. În schimb, apartamentele sunt îngheţate. Aceasta, cu atât mai mult cu cât Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.63 din 1998 stipulează în art.81 obligaţia producătorului de a asigura livrările de energie electrică şi termică consumatorilor, în conformitate cu contractele de furnizare, iar art.28 precizează că furnizorul răspunde pentru toate daunele provocate consumatorului dacă nu furnizează energia în condiţiile stabilite în contract. Or, până acum, nimeni nu a primit daune pentru frigul îndurat din cauza lipsei energiei termice. După cum, de asemenea, nimeni nu a fost făcut responsabil pentru nerespectarea prevederilor Hotărârii de Guvern nr.1168/2001 care stabileşte drepturile veteranilor, văduvelor şi invalizilor de război de a avea şi ei căldură în locuinţele lor. Deşi toată lumea cunoaşte că municipiul Iaşi se află într-o situaţie deplorabilă în ceea ce priveşte starea de funcţionare a termocentralelor şi a sistemului de transport a agentului termic, Guvernului, care are la Iaşi o puternică organizaţie PSD patru senatori din cinci şi şapte deputaţi din doisprezece, nu i s-a adus, poate, la cunoştinţă de reprezentanţii săi că şi acest oraş încărcat de glorie spirituală dar neglijat de toţi guvernanţii este apăsat de povara amară a sărăciei şi are şi el nevoie de fonduri, din cele circa 100 de miliarde de lei alocate zonei Moldovei prin Hotărârea de Guvern din 21 noiembrie 2001. Iaşiul nu se află pe lista Guvernului cu judeţele care ar trebui ajutate. Nu înţelegem această discriminare, deoarece şi locuitorii judeţului Iaşi rabdă frigul aidoma locuitorilor celorlalte judeţe din Moldova. De aceea, domnule prim-ministru, vă adresăm această scrisoare, în speranţa că veţi interveni de îndată cu energia care vă caracterizează şi veţi dispune alocarea unor sume corespunzătoare din fondul special aflat la dispoziţia Guvernului pentru a fi rebranşate imediat cele peste 145 de blocuri şi, totodată, să dispuneţi destituirea celor vinovaţi. Este cazul ca, simultan cu aceasta, să analizaţi şi să găsiţi soluţii social-democrate pentru a rezolva fondul problemei, aşa după cum aţi promis în campania electorală din 2000. Atunci cereaţi să nu se debranşeze calorifere; acum debranşaţi blocuri. Nu mai înţelegem nimic! Cu toate acestea, vă asigurăm de respectul şi stima noastră deosebită. Domnule preşedinte, Vă rog să îmi mai permiteţi zece secunde, spre a-mi exprima o nedumerire şi totodată o bucurie. La intrarea de la parter, am avut plăcerea să constat că a apărut, probabil prin decizia Biroului Permanent pe care o salutăm, o galerie de sculptură sau de sculptori. Nu ştim ce este, pentru că, uitându-mă spre cineva care, după umilele mele cunoştinţe, părea Tudor Vladimirescu, am constatat că este Gheorghe Anghel care, prin 1966, cu regret, ne-a părăsit. Uitându-mă la cineva care semăna cu Mihai Viteazul, am constatat că este altcineva şi mai apăreau şi foştii domnitori. Poate este nevoie să constituim o comisie parlamentară care să se deplaseze vreo doi ani prin parlamentele lumii ca să vadă cam ce se pune sub sau pe soclul unor astfel de busturi, pentru că noi nu suntem muzeografi, dar cred că avem serviciile adecvate care ar putea să reglementeze clar această situaţie. Ar fi păcat ca o idee nobilă să fie oarecum întinată de un act birocratic. Sunt voievozi ai ţării, sunt domnitori, şi este normal ca pe soclu să apară numele acestora, chiar dacă sunt foarte cunoscuţi, şi dedesubt să apară sculptorul care, prin harul lui, le-a dat din nou viaţă. Vă mulţumim pentru atenţie. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule profesor, şi vă asigur că această problemă o voi ridica mâine, în cadrul şedinţei de Birou. |
|||||
|
|
Stimaţi colegi, Lumea modernă este şi trebuie să fie una a opiniei publice. Dat fiind faptul că trăim într-o democraţie reprezentativă, această putere a opiniei publice se cere protejată şi merită un tratament special, pentru că acţiunile şi comportamentul clasei politice ar trebui ghidate de agenda publicului, de opiniile sale, singurele în măsură să ne arate, în lipsa unor referendumuri constante, starea de spirit şi aspiraţiile electoratului suveran. Instrumentele menite să facă ascultată vocea poporului sunt institutele de sondare a opiniei publice. În democraţiile consolidate, ele au un rol comparabil cu cel al clasei politice şi îşi aduc contribuţia la viabilitatea sistemului democratic. Cu totul altul este, din nefericire, cazul României şi, în acest punct, ţara noastră pare să se asemene cu autoritarismele sud-americane. În România, institutele de sondare a opiniei publice supravieţuiesc cu mari eforturi, iar aceste eforturi sunt sinonime cu compromisul. Atunci când un partid comandă un sondaj plătindu-l cu generozitate, şi sociologii trebuie să-şi arate generozitatea prin procente în dreptul partidului respectiv; altfel, pierd un client vital. Ceea ce vreau să subliniez este următoarea idee: şi sondarea opiniei publice reprezintă o piaţă şi o afacere. În Occident, această piaţă este consolidată, iar institutele sunt plătite pentru a spune adevărul. În România, ne aflăm încă, şi în acest domeniu, în faza capitalismului sălbatic, atunci când subzistenţa este mai importantă decât deontologia. Din păcate, această situaţie are efecte pe care sociologii par a le ignora, pentru că, nemaiputând avea încredere în institutele de sondare a opiniei publice, noi pierdem în totalitate contactul cu oamenii. Nimeni nu mai ştie ce vor cu adevărat aceştia. Politicienii sunt separaţi de electorat, iar principiul democratic este încălcat, căci opinia publică nu mai poate avea cu adevărat ultimul cuvânt. După cum ştiţi, proba cea mai concludentă a faptului că România duce lipsă de sociologi a fost adusă de ultimele algeri, când scorurile anunţate de prezumaţii specialişti s-au plasat total în afara realităţii, mass-media anunţându-şi chiar intenţia de a da în judecată institutele sociologice pentru lipsă de profesionalism. Din păcate, nimic nu s-a schimbat după acea usturătoare lecţie. Suntem în continuare, din pricina unor imperative de imagine ale guvernanţilor, separaţi de opinia publică. Ultima probă în acest sens este barometrul de opinie, la un an de guvernare, realizat de o instituţie pe care mă voi abţine să o nominalizez. Vorbesc acum nu ca politician, ci ca sociolog. Caut, aşadar, obiectivitatea, nu reacţia subiectivă. Ei bine, în ciuda acestor rezerve, nu pot să nu remarc că rar am mai văzut o asemenea denaturare lipsită de orice precauţie şi de orice responsabilitate. Sociologii noştri nu se limitează doar la a construi o ficţiune; construiesc, pe deasupra, o ficţiune proastă. A trecut un an de guvernare. A trecut deci acea perioadă legică pe care electoratul o acordă guvernanţilor. De acum, conducătorii sunt privaţi de încrederea oamenilor. Acest lucru se întâmplă chiar şi puţinelor guverne bune. Un singur lucru ar putea opri această prăbuşire: rezultate nu doar bune, ci extrem de bune şi de palpabile. Or ele, în expresia conului Iancu, sunt prezente, dar lipsesc cu desăvârşire. Ei bine, conform barometrului în discuţie, partidul de guvernământ nu numai că nu a pierdut din electorat, ci, surpriză, creşte cu frenezie, depăşind 60 de procente şi îndreptându-se cu vigoare către unanimitate. În schimb, principalul partid de opoziţie, Partidul România Mare este consemnat în cădere, de parcă el ar fi la guvernare. Acest tip de sondaj este simptomatic pentru modul în care este tratată sociologia în România. Guvernanţii vor să fie mereu în frunte, neînţelegând faptul că erodarea este implacabilă, iar sociologii vor să subziste, uitând că practică o ştiinţă utilă binelui public. În acest barometru se merge chiar mai departe cu fanteziile premeditate, fiind adresate întrebări de tipul "Ce partide credeţi că ar trebui interzise?", întrebări profund străine spiritului democratic. Să nu uităm că institutele de sondare a opiniei publice sunt cele care, prin tipul de întrebări pe care le adresează, creează agenda publică. Ceea ce nu întreabă sociologii nu există ca problemă. Şi pentru care motiv oamenii sunt întrebaţi din senin dacă vor să interzică partide? De unde este extrasă această prioritate anticonstituţională?! Orice sociolog ştie că de modul în care este formulată o întrebare, de locul în care este aşezată ea, depinde într-o măsură răspunsul celui chestionat, iar întrebarea privind desfiinţarea partidelor este în mod evident una care dirijează răspunsul. La fel de bine se poate întreba "În care din următoarele cazuri sunteţi de acord cu încălcarea Constituţiei?" În acest fel, neseparând întrebarea de principiu, de cea punctuală, aproape toată lumea va fi de acord cu încălcarea legii fundamentale. Nu doresc să amintesc aici faptul că Partidul România Mare se află în posesia cu totul altor date, conform cărora popularitatea partidului de guvernământ este cu 30 de procente mai mică, iar cea a principalului partid de opoziţie se menţine constantă. Intenţia mea este cu totul alta una de ordin general. Aşa cum spuneam la început, dat fiind modul în care institutele sociologice îşi fac datoria, riscăm să pierdem contactul cu ţara reală, dacă nu cumva l-am pierdut de mult. De aceea, propun înfiinţarea unui centru de sondare a opiniei publice pe lângă Parlamentul României, un serviciu public care să asculte opinia publică şi să deservească interesul public. În acest fel, reprezentanţii poporului vor putea cunoaşte constant opiniile reale ale electoratului. Bugetul unei astfel de instituţii ar fi infim, dat fiind faptul că nu se urmăreşte profitul, ci adevărul. Fiecare partid ar avea reprezentantul său de specialitate, ceea ce ar garanta obiectivitatea datelor. Numai în acest fel vom putea fi cu adevărat o ţară în care rolul opiniei publice contează, iar aceasta poate deveni un ghid real pentru cei care guvernează. Aveţi, domnilor guvernanţi, curajul de a accepta această propunere? Doriţi să aflaţi ceea ce cred cu adevărat oamenii? Vă mulţumesc. |
|
|||
|
|
Poftiţi, domnule Raj Tunaru. |
|
|||
|
Domnule preşedinte de şedinţă, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Se apropie, după cum bine ştiţi cu toţii, marea privatizare a turismului românesc, mai bine-zis a celor 27 de societăţi comerciale ce s-au înfiinţat prin divizarea S.C. NEPTUN-OLIMP S.A. şi a altor şapte societăţi comerciale divizate din S.C. MAMAIA S.A. Ca om de turism, menţionez că sunt preşedintele unui holding format din cinci societăţi comerciale care au ca obiect principal de activitate turismul. Salut această iniţiativă a Guvernului Năstase, alături de celelalte acţiuni de succes de până acum, ultima fiind proiectul "Dracula Parc" de la Sighişoara, şi am de făcut o propunere constructivă în acest sens. Propun ca, în criteriile de acordare a punctajului la licitaţiile prin negociere directă ce vor avea loc în cele două staţiuni, un criteriu principal să-l constituie experienţa şi cartea de vizită, adică ce a făcut până în prezent pentru turismul românesc societatea comercială care participă la licitaţie. Motivez propunerea mea prin faptul că industria turismului, alături de agricultură şi servicii, sunt ramuri care au şanse reale de redresare a economiei, a creşterii substanţiale a p.i.b.-ului şi, nu în ultimul rând, a ridicării nivelului de trai al populaţiei. De aceea, este foarte important ca ele să ajungă pe mâna unor profesionişti care între timp să le integreze în turismul european şi mondial, astfel încât turismul românesc să revină acolo unde îi este locul, cel puţin la nivelul anilor 70-80. În speranţa că propunerea mea va fi luată în considerare, aducând o speranţă celor care şi-au dedicat viaţa turismului, vă mulţumesc în numele lor. |
|||||
|
Mulţumesc şi eu. |
|||||
|
Mai erau doi colegi înscrişi, dar nu au venit. Am depăşit deja ora pentru declaraţii politice. Vă mulţumesc pentru participare. |
|||||
|
|
(După pauză.) În continuare, lucrările şedinţei sunt conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Constantin Niţă şi Nicolae Leonăchescu, secretari. |
|
|||
|
Doamnelor şi domnilor deputaţi, Rog şefii grupurilor parlamentare să-şi invite colegii în sală, ca să putem începe şedinţa. Stimaţi colegi, Sunt nevoit să facem apelul nominal. Văd că apelurile mele obişnuite nu au nici influenţă asupra dumneavoastră. Îl rog pe domnul secretar să înceapă apelul nominal. |
|||||
|
Îi rog pe domnii deputaţi să spună prezent şi să ridice mâna. - Abiţei Ludovic - prezent |
|||||
|
Domnule secretar, V-aş ruga să vă opriţi, pentru că, deja, suntem peste 250 în sală. Stimaţi colegi, Permiteţi-mi să declar şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor deschisă şi să vă anunţ, înainte de a vă supune la vot ordinea de zi cuprinzând lista proiectelor supuse votului final, să vă anunţ componenţa a două comisii de mediere şi să fiţi de acord să adoptăm această componenţă. |
|||||
|
|
Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.190/2000 privind regimul metalelor preţioase în România: Bercăroiu Victor, Bleotu Vasile, Selagea Constantin (PSD), Baban Ştefan, Creţ Nicoară (PRM), Cladovan Teodor (PD), Sali Negiat (Minorităţi). Dacă sunteţi de acord? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.48/1999 privind transportul rutier al mărfurilor periculoase: Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Daraban Aurel (PSD), Buzea Cristian Valeriu, Palade Doru Dumitru (PRM), Patriciu Dinu (PNL), Erdei Doloczki Istvan (UDMR). Dacă sunteţi de acord? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Trecem, în continuare, la votarea legilor înscrise pe lista votului final. |
|
|||
|
|
1. Proiectul de Lege privind graţierea unor pedepse, lege cu caracter organic, ce trebuie adoptată în condiţiile art.74 alin.2 din Constituţie. Cine este pentru? Vă rog să vă aşezaţi! (Rumoare în sală) Rog să poftească toată lumea în sală şi să-şi exprime votul şi să vă şi aşezaţi pentru a putea număra. 182 voturi pentru. Împotrivă? 78 de voturi împotrivă. Abţineri? Nici o abţinere. Cu 182 voturi pentru, 78 voturi împotrivă, a fost adoptat proiectul de lege. (Aplauze în Grupul PSD) Poftiţi. Domnul deputat Boc vrea să-şi motiveze votul, însă vă rog pe ceilalţi să nu părăsiţi sala. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, În numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat, vrem să motivăm votul negativ dat acestui proiect de lege. Proiectul de lege pe care tocmai l-am votat reprezintă un atentat la siguranţa cetăţeanului, în condiţiile ratei în creştere a criminalităţii şi a infracţionalităţii în România. Se pune întrebarea, în condiţiile în care, într-un stat de drept, avem nevoie de o întărire a autorităţii statului, în perioada de tranziţie, cum este posibilă o asemenea măsură care va conduce sensibil la diminuarea autorităţii statului de drept şi va pune în pericol grav siguranţa cetăţeanului, repet, având în vedere amploarea fenomenului infracţional în România. Şi ultimul sondaj prezentat demonstrează faptul că, în România, avem de-a face cu o creştere a ratei infracţionalităţii. În al doilea rând, se pune întrebarea: atâta vreme cât proiectul de lege nu conţine nici un fel de măsură cu privire la reintegrarea socială a infractorilor, cum va realiza şi cum va reuşi Guvernul Năstase să asigure locuri de muncă pentru peste 9.000 de şomeri cu cazier, atâta vreme cât nu poate asigura locuri de muncă suficiente pentru şomerii fără cazier? Şi este inadmisibil ca Ministerul Justiţiei, după ce iniţial a anunţat, cu ocazia lansării poiectului, în 26 iulie 2001, că de acest act normativ vor beneficia în jur de 9.000 de persoane, să vină, în luna decembrie, şi să anunţe că, în fapt, nu sunt 9.000 de persoane, ci 1.489. Întrebarea este următoarea: în condiţiile în care proiectul de lege nu a suferit amendări majore, în Camera Deputaţilor, de unde a scăzut numărul acesta de infractori care urmează a beneficia de legea de graţiere? Cum se va realiza trierea dosarelor, doamnelor şi domnilor?! S-a spus, de către Ministerul Justiţiei, că cele 7.000 de dosare vor fi analizate de la caz la caz. Dar vă pun întrebarea simplă: care sunt criteriile în baza cărora se vor face aceste analize? Arătaţi-mi, în textul legii, vreun element care să ne conducă la această individualizare şi vom fi de acord. Deci iată că, probabil, singurul criteriu de individualizare va fi carnetul de membru PSD, pentru că alt criteriu nu există în lege. (Proteste în Grupul PSD) Altfel spus, nu putem avea de-a face! In consecinţă, iată că avem de-a face cu un proiect de lege, din start, prost gestionat şi prost explicat pentru opinia publică. În al treilea rând, proiectul de lege va conduce la aglomerarea activităţii Poliţiei şi a instanţelor judecătoreşti, întrucât, potrivit statisticilor judiciare, un procent de până la 25% din cei eliberaţi prin actul de graţiere se întorc în închisoare în primele 6 12 luni după eliberare. În fapt, vom avea de-a face cu un joc de-a hoţii şi vardiştii între infractori, pe de o parte, şi organele de Poliţie şi Procuratură, pe de altă parte. În consecinţă, siguranţa cetăţeanului va fi grav afectată. Contrar promisiunilor electorale, Guvernul Năstase se dovedeşte a fi mai preocupat de protecţia infractorilor decât de protecţia cetăţenilor cinstiţi plătitori de impozite şi taxe statului român. În al patrulea rând, în expunerea de motive, se menţionează faptul că actul de graţiere se va face în favoarea acelora care au dat dovezi temeinice de îndreptare. Doamnelor şi domnilor, Textul de lege nu conţine nici un fel de referire la modul cum vor fi cuantificate aceste dovezi temeinice de îndreptare. Prin urmare, se pune întrebarea: care este criteriul de acordare a graţierii? Nu există un asemenea criteriu, în conţinutul legii, în afară de graţierea pedepselor de până la 5 ani. Deci iată o altă inconsecvenţă majoră a acestui proiect de lege. În al cincilea rând, prin propunerea Ministerului Justiţiei de a aplica legea de graţiere doar hotărârilor judecătoreşti definitive pronunţate până la data publicării legii în "Monitorul Oficial"... |
|||||
|
Domnul Florin Georgescu (din sală): Gata, gata! |
|||||
|
Dacă nu aveţi răbdare să ascultaţi ce aţi votat, doamnelor şi domnilor, putem merge în altă parte! |
|||||
|
Domnule coleg, Sunt dator să vă amintesc că e vorba de explicarea votului. Nu repetaţi discursul pe care l-aţi pronunţat exact în ordinea asta, la dezbaterea pe fond. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Eu cred că avem dreptul, de la această tribună a Parlamentului, să ne motivăm un vot şi să ni-l explicăm, pentru că maşina de vot nu poate, totuşi, complini nişte inadvertenţe majore pe care dumneavoastră le-aţi promovat prin acest proiect de lege, punând în pericol siguranţa cetăţeanului. (Rumoare în Grupul PSD) În consecinţă, în al cincilea rând, prin propunerea Ministerului Justiţiei de a aplica legea de graţiere hotărârilor judecătoreşti definitive pronunţate până la data publicării legii în "Monitorul Oficial", se introduce un criteriu absolut arbitrar în aplicarea actului de graţiere, criteriu ce ţine de rapiditatea cu care se vor judeca procesele, în diferite instanţe din ţară. O asemenea prevedere va încuraja traficul de influenţă şi va perturba grav actul de justiţie din România. Este o măsură nemaiîntâlnită, până acum, în legile de graţiere din România, este o premieră, din nefericire, nu apreciată de către practicienii Dreptului din România. Iată, doamnelor şi domnilor, motive de natură politică, de oportunitate, motive de natură juridică, motive care ne-au determinat să votăm împotriva acestui proiect de lege şi nu înţelegem motivaţia, substratul pentru care partidul de guvernământ, în aceste momente, în care, repet, în care infracţionalitatea şi criminalitatea sunt în creştere, promovează asemenea proiecte de lege, în loc să se preocupe de gestionarea reformei sistemului judiciar, de reformarea sistemului penitenciar, pentru a aplica o reformă reală acolo, şi nu a trimite infractorii, pe spinarea cetăţeanului, în stradă, pentru ca ei să aibă grijă. Statul, prin guvernarea PSD, ar trebui să aibă grijă de o reformă reală a penitenciarelor, în conformitate cu normele existente în Uniunea Europeană. Nu am întâlnit, în nici un stat din Uniunea Europeană, o măsură de reformă a penitenciarelor, prin trimiterea infractorilor în stradă. Iată, doamnelor şi domnilor, cadoul pe care partidul de guvernământ îl face românilor de Crăciun: aruncarea a peste 9.000 de infractori în stradă, pentru a avea grijă de locuinţele românilor. Vă mulţumesc. (Aplauze în Grupul PD; vociferări în Grupul PSD) |
|||||
|
Stimaţi colegi, V-aş ruga să admiteţi propunerea ca explicarea votului să nu dureze mai mult de 3 minute. Dacă sunteţi de acord cu această limitare? Mulţumesc. Poftiţi, domnule Bolcaş. |
|||||
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Daţi-mi voie să profit de cele 3 minute, ca să ne explicăm votul, în raport de conţinutul şi oportunitatea unei legi de graţiere, pentru că este una dintre legile care trebuie să fie pusă sub semnul unei oportunităţi. Nicăieri în lume, în ştiinţa Dreptului, în criminologie, nu se admite un act de clemenţă de natură, dacă nu a încuraja infracţionalitatea, dar cel puţin a nu i se opune ei, în condiţiile unei maxime recrudescenţe a fenomenului infracţional. Şi atunci ne aflăm într-o primă contradicţie: există un moment de recrudescenţă a fenomenului infracţional, când noi înţelegem să votăm un asemenea act de clemenţă. O a doua problemă. Justificarea oportunităţii se face de autor şi, evident, la ora actuală, această justificare şi-au însuşit-o cei care votează pentru şi prin aceea că există o situaţie deosebită în regimul penitenciar. Dar tot domniile voastre aţi fost cei care aţi votat respingerea amendamentului la bugetul de stat, care permitea Direcţiei penitenciarelor să aibă sumele suficiente pentru gestionarea actualei situaţii care nu contestăm că este grea. În al treilea rând, urmează să vedeţi că, în raport de conţinutul său, şi anume de acea listă de acte exceptate, această lege de graţiere induce o idee falsă. Ideea falsă este că, prin excepţiile ce există, o mare masă de infractori nu vor beneficia de o atare graţiere. Dacă urmăriţi însă conţinutul lor şi, mai ales, dacă urmăriţi cifrele statistice, şi aceasta este obligatoriu şi pentru un neprofesionist care votează o lege de asemenea natură, veţi constata că lista imensă a infracţiunilor care sunt exceptate sunt infracţiunile care nu sunt cele care sunt mai periculoase pentru cetăţean. Sunt infracţiunile care nu au o frecvenţă deosebită, sunt infracţiuni pentru care, practic, la ora actuală, nu s-au întocmit nici un fel de dosare. Şi ultima idee: într-adevăr, dacă legea este permisivă şi dacă trimitem, acum, în frig, 9.000, sau 7.000, sau 17.000, nu cifra importă, şi aceasta se va aplica imediat, fără nici un fel de discuţie, ca acele măsuri de integrare socială, despre care se face vorbire, tot în expunerea de motive, şi pe care vi le-aţi asumat, sunt numai vorbe. Iată de ce am votat împotrivă. Şi mi-a expirat şi timpul, conform atenţionării. Vă mulţumesc. (Aplauze în Grupul PRM) |
|||||
|
Domnul deputat Andrei Chiliman, din partea Grupului PNL. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Onoraţi colegi, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal a votat împotriva acestei legi, având în vedere că, pe lângă aspectele de ordin procedural şi tehnic, care au fost expuse înainte de domnii deputaţi Boc şi Bolcaş, există o altă problemă pe care o avem, şi anume faptul că Poliţia, în actuala dotare, cu actualele mijloace de care dispune şi cu actualul personal pe care îl are, nu poate să stăvilească fenomenul infracţional. Trebuia să le asigurăm, prin buget, mijloacele respective şi, atunci, sigur, am fi putut fi de acord ca o serie de pedepse să fie graţiate. Am fi putut fi de acord, atunci, ca fenomenul infracţional stăvilit de Poliţie, să poată să rămână în felul acesta. Or, dacă ne uităm pe statisticile din ultima perioadă, lucrurile stau exact invers. Ca atare, noi considerăm că această lege, care are şi o serie de părţi bune, trebuia să apară după ce dotam Poliţia cu mijloacele necesare şi cu finanţele necesare, pentru ca să facă, într-adevăr, o muncă de calitate. Altminteri, vom avea un fenomen al infracţionalităţii mult mai ridicat decât în prezent şi, evident, o Poliţie tot mai incapabilă să lupte cu crima organizată sau neorganizată de la noi din ţară. |
|||||
|
Mulţumesc. |
|||||
|
|
Stimaţi colegi, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.72/2001 pentru modificarea şi completarea art.28 din Legea nr.70/1991 privind alegerile locale, lege, de asemenea, cu caracter organic, pentru care este necesar votul prevăzut de art.74 alin.1 din Constituţie. Cine este pentru? (Rumoare în sală) Stimaţi colegi, Vă rog să vă uitaţi, pe listă, la proiectul înscris la punctul 2 şi să vă exprimaţi votul. 220 voturi pentru. Împotrivă? 29 voturi împotrivă. Abţineri? 2 abţineri. Poftiţi. Domnul deputat Puiu Haşotti. |
|
|||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte, şi vă promit că nu voi vorbi mai mult de două minute. Vreau să explic tuturor colegilor de ce Grupul Partidului Naţional Liberal a votat împotrivă. Nu pentru că această lege nu este importantă... Voci din Grupul PSD: Dar nu ne interesează! (Domnul preşedinte Valer Dorneanu bate în microfon, pentru a se face linişte) |
|||||
|
Dacă nu vă interesează, poftiţi afară! (Vociferări în Grupul PSD) |
|||||
|
Stimate coleg, Atributul acesta îl are numai preşedintele, prin chestori. Eu v-aş ruga să vă limitaţi la prerogativele dumneavoastră. |
|||||
|
Mă voi limita, domnule preşedinte, dar am să vă rog pe dumneavoastră să luaţi locul vigilenţei mele. |
|||||
|
Dacă eraţi atent, aţi fi observat că l-am atenţionat pe colegul meu. (Bate în microfon) Vă rog să vă exprimaţi punctul de vedere. |
|||||
|
Nu am auzit, dar nu are importanţă asta. Vreau să vă explic, chiar şi celor care rămân cu vocaţia partidului totalitar şi care nu-i lasă pe vorbitori să-şi explice, în mod democratic, votul... Colegii care m-au întrerupt! (Îi răspunde domnului deputat Ovidiu Cameliu Petrescu) |
|||||
|
Eu v-aş ruga să nu aveţi un ton provocator, pentru a determina reacţia sălii. Mai sunt colegi de ai noştri care urmăresc, aşa, cu tenacitate, să provoace. |
|||||
|
Câtuşi de puţin. Bine, domnule preşedinte, nu mă voi mai lăsa provocat. Vreau să vă spun, totuşi, de ce am votat împotrivă. Este, acolo, o prevedere prin care, în situaţia ivită, ca o listă să nu mai aibă supleanţi, supleantul să fie desemnat de pe lista partidului care are cei mai mulţi consilieri. Or, toată lumea ştie, îmi place să cred acest lucru, că Legea alegerilor locale prevede, la un moment dat, împărţirea unor mandate în funcţie de resturile care rămân. Şi noi credem că mandatul care nu mai putea fi atribuit, pentru că nu mai avea lista de supleanţi, ar fi trebuit să revină listei care avea restul cel mai mare, nu listei care a dat cei mai mulţi consilieri. Nu mai vreau să amintesc sau să intru în detalii asupra a două chestiuni. Prima că nu aceasta era principala modificare care trebuia operată în corpul acestei legi şi a doua că, la Comitetul mixt România Uniunea Europeană, domnul ministru Octav Cozmâncă ne-a promis că, până la sfârşitul anului, să vină cu un pachet de legi referitoare la Legea alegerilor locale, Legea alegerilor generale şi Legea partidelor politice. Spunea că ne va face un cadou de Crăciun. Înţeleg, însă, că Moş Crăciun e foarte sărac, în această privinţă. (Aplauze în Grupul Partidul Naţional Liberal) |
|||||
|
|
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.38/2000 privind implementarea standardelor internaţionale pentru siguranţa navelor, prevenirea poluării şi asigurarea condiţiilor de muncă şi viaţă la bordul navelor maritime care utilizează porturile româneşti sau care navighează în apele naţionale, lege cu caracter ordinar, pentru care este suficient votul exprimat în condiţiile art.74 alin.2 din Constituţie. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Sunt voturi împotrivă? Abţineri? Cu unanimitatea, celor prezenţi 247 voturi pentru, 2 abţineri. (Rumoare în sală) Poftiţi, domnule deputat. Aceasta face parte din utilizarea judicioasă a timpului de vot! |
|
|||
|
Am remarcat, domnule preşedinte, sunteţi foarte vigilent! Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor parlamentari, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.38/2000 privind implementarea standardelor internaţionale pentru siguranţa navelor, prevenirea poluării şi asigurarea condiţiilor de muncă şi viaţă la bordul navelor maritime, care utilizează porturile româneşti sau care navighează în apele naţionale, a fost votat de către Grupul Partidului Naţional Liberal, deoarece acest proiect este de natură să armonizeze legislaţia naţională în domeniul transporturilor maritime cu legislaţia Uniunii Europeane. Este un proiect cu caracter tehnic şi era firesc să facem acest lucru. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Următorul proiect, cel de la pct.4, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.133/2000 privind repartizarea capacităţilor de infrastructură feroviară, de asemenea, lege cu caracter organic pentru care este suficient votul majorităţii celor prezenţi. Cine este pentru? Dacă sunt voturi împotrivă? Staţi puţin să văd câţi sunt împotrivă. Păi, înţeleg că vroiaţi să explicaţi votul dumneavoastră pozitiv şi ridicaţi mâna să votaţi împotrivă. (I se adresează domnului deputat Radu Stroe.) Deci, sunt voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Unanimitatea celor prezenţi. Domnul deputat Stroe. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, mulţumesc. |
|||||
|
Stimaţi colegi, eu am observat, colegii noştri liberali vor să împidice Guvernul să-şi asume răspunderea pentru a nu fi obligat să depună moţiune. |
|||||
|
În nici un caz, domnule preşedinte, dar nici nu vrem să se înţeleagă greşit faptul că noi, din când în când, acordăm un vot pozitiv unor proiecte de legi. Mulţumesc. |
|||||
|
Poftiţi, aveţi cuvântul. |
|||||
|
referitor la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.133/2000 privind repartizarea capacităţilor de infrastructură feroviară, fiind un proiect eminamente tehnic, credem că era de natură să determine Grupul parlamentar liberal să voteze, deoarece el armonizează o legislaţie naţională cu legislaţia Uniunii Europene. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Stimaţi colegi, domnul deputat Ovidiu Petrescu, vicepreşedintele Camerei, aveţi cuvântul, problemă de procedură. |
|||||
|
Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu: Referitor la desfăşurarea acestei şedinţe de vot am şi eu o propunere de procedură şi aş vrea să o supuneţi la vot membrilor Camerei în acest moment. Doresc ca toate explicaţiile privind voturile acordate să se dea la sfârşitul şedinţei de vot. (Aplauze în Grupul PSD; vociferări.) |
|||||
|
Domnul deputat Chiliman. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Vă rog să nu cădeţi în această capcană, Regulamentul Camerei este o lege aprobată de noi. Vrem să modificăm regulamentul, facem o inţiativă legislativă, trece prin Parlament şi după aceea poate să înlocuiască textele actuale din regulament. Vă rog foarte mult, şi aşa sunt multe discuţii procedurale, nu cădeţi în această capcană, avem dreptul acesta regulamentar, nu puteţi să ne împiedicaţi, puteţi doar limita timpul, lucru pe care l-aţi făcut. (Aplauze din partea dreaptă a sălii .) |
|||||
|
Stimaţi colegi, n-am să cad în capcana aceasta, însă o să vă amintesc că pentru explicarea votului se poate da cuvântul. Deci, eu propun să nu se mai acorde cuvântul pentru explicarea votului. (Proteste.) |
|||||
|
Doamna Paula Maria Ivănescu (din bancă): Protestez! |
|||||
|
Deci, nu mai propun această variantă. Poftiţi, eu mi-am retras propunerea. (Rumoare.) |
|||||
|
|
La pct.5, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.131/2000 privind instituirea unor măsuri pentru facilitarea exploatării porturilor, lege cu caracter ordinar. Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? Abţineri? Nu sunt. |
|
|||
|
Domnul Anghel Stanciu (din bancă): Lăsaţi-ii să explice! |
|||||
|
Vreţi să vă explicaţi o abţinere, sau vreţi să vă explicaţi votul? 247 voturi pentru, 2 abţineri. Nu a dorit nimeni să explice. |
|||||
|
|
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.25/2001 privind înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii CNI S.A., lege cu caracter ordinar, se aplică prevederile art.74 alin.2 din Constituţie. Cine este pentru? 182 voturi pentru. Împotrivă? 20 voturi împotrivă. Abţineri? 2 abţineri. Poftiţi domnule deputat, să vă explicaţi votul. |
|
|||
|
În numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat, doresc să justific votul negativ dat acestui proiect de Lege de aprobare a Ordonanţei 25 privind înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii, fapt prezentat de altfel şi la dezbaterile generale. O astfel de lege nu se justifică. Există Legea 31 care prevede în mod clar cum se pot înfiinţa societăţile comerciale, nu este nevoie de o lege. Această lege nu doreşte altceva decât să mascheze posibilitatea Guvernului de a da, prin licitaţie sau prin altă formă prevăzută de lege, lucrările destinate pentru locuinţe şi drumuri. În mod normal, Legea investiţiilor directe prevede că toate investiţiile se dau prin licitaţie. Această Companie Naţională de Investiţii, conform acestei legi pe care aţi votat-o astăzi, are obligaţia şi drepturile de a prelua toate aceste fonduri, de a le gestiona şi a le distribui celor care cred dânşii de cuviinţă. Nu mai spun că 5%, cum prevede legea, acest comision are o distribuţie pe care nu o putem înţelege şi toată această Companie Naţională de Investiţii este formată din 5 companii naţionale, n-au nici o legătură cu drumurile şi cu locuinţele, sunt companii din domeniul transporturilor feroviar, aeroport şi naval şi bineînţeles, că aceste fonduri nu se întorc spre aceste sectoare. Acesta este motivul pentru care Partidul Democrat nu a votat această lege. |
|||||
|
|
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului 78/2001 pentru modificarea Legii 199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei, lege cu caracter ordinar, art.74 alin.2 din Constituţie. Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă. Abţineri? 245 de voturi pentru, 3 împotrivă şi o abţinere. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege privind instituirea indemnizaţiei de merit, lege cu caracter ordinar, art.74 alin.2 din Constituţie. Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă este cineva împotriva Legii privind instituirea indemnizaţiei de merit? Împotrivă? Nici un vot împotrivă. Abţineri? Nici o abţinere. Doamna deputat Mona Muscă pentru explicarea votului. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Proiectul de Lege pentru instituirea indemnizaţiei de merit reprezintă, fără îndoială, un mijloc de pansare a rănilor pentru o parte din specialiştii de vârf ai României care plătesc, din nefericire, preţul tranziţiei, ca noi toţi. Ideea este valabilă, însă numai pentru un asemenea timp. În mod normal, tocmai aceşti specialişti ar trebui să fie atât de bine plătiţi încât să nu aibă nevoie de indemnizaţii speciale, acordate de organisme guvernamentale. Desigur, pentru un moment, nu putem să nu fim de acord cu o asemenea iniţiativă, dar observăm că dacă Puterea ar renunţa complet la principiul pe care şi viitoarea Lege a salarizării bugetarilor vrea să-l menţină, de a plăti oamenii nu după valoare, ci doar după vechimea în muncă, dacă s-ar renunţa deci, la acest principiu nu am avea nevoie de nici o indemnizaţie de merit, susţinută din bani publici. Cu atât mai mult ne manifestăm neîncrederea faţă de această idee cu cât ea îşi bazează mecanismele de acţiune în principal pe structurile guvernamentale de decizie, lăsând societăţii civile un rol minor. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. |
|||||
|
|
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.93/2001 pentru modificarea şi completarea Legii 73/2000 privind fondul pentru mediu, lege cu caracter organic, art.74 alin.1 din Constituţie. Cine este pentru? 183 voturi pentru. Împotrivă? 12 voturi împotrivă. Abţineri? 8 abţineri. Cu 183 voturi pentru, 12 împotrivă şi 8 abţineri a fost adoptat acest proiect de lege în condiţiile art.74 alin.1 din Constituţie. Poftiţi domnule deputat, pentru explicarea votului. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Partidul Naţional Liberal a votat împotrivă, mai ales pentru prevederile art.9 din Ordonanţa de urgenţă nr.93/2001. Dar iată ce prevede art.9, alin.1: "veniturile fondului pentru mediu se constituie de la lit.a) la m), lit.d) având următorul conţinut: o cotă de 3% din valoarea ambalajelor din materiale plastice, inclusiv butelii, semifabricate pentru tip "bet", comercializate de producător şi importator, cu excepţia celor utilizate pentru medicamente". Atât producătorii de ambalaje şi produse ambalate, cât şi factorii de decizie politică, recunosc şi îşi asumă responsabilitatea ce revine în legătură cu protecţia mediului înconjurător, dar este o realitate de necontestat faptul că pentru rezolvarea problemelor de mediu cu care se confruntă România sunt necesare fonduri importante. Fondul pentru mediu, conceput de legiuitorul român, din Legea nr.73/2000, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă nr.93/2001 trebuie să fie un instrument economic eficient. Pentru atingerea acestui deziderat se impun câteva cerinţe: să fie transparent, să fie fundamentat tehnico-economic, să nu creeze bariere în calea liberei concurenţe a agenţilor economici prin a căror contribuţie se formează şi să nu genereze discriminări între aceştia. În plus, considerăm că acest fond trebuie alimentat de la bugetul de stat pentru a se bucura de o mai mare stabilitate şi pentru a nu mai fi impuse noi taxe agenţilor economici. Din păcate, aceste cerinţe nu au fost respectate prin modificările Ordonanţei de urgenţă nr.93/2001, efectuate în cadrul Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritorului şi echilibru ecologic, întrucât în forma actuală a art.9, lit.d) se face o discriminare evidentă între ambalajele din materiale plastice şi celelalte tipuri de ambalaje prin taxarea doar a ambalajelor din materiale plastice. Procentul de 3% aplicat la valoarea ambalajelor nu are nici o susţinere tehnico-economică, întrucât nu valoarea ambalajelor determină poluarea mediului, ci tipul şi cantitatea de material din care este fabricat. În timp ce în Uniunea Europeană, agenţii economici au obligaţia de a recupera şi recicla numai 50% din cantitatea de ambalaje introduse pe piaţă, prin această lege se impune practic obligativitatea raportării la întreaga cantitate. În conformitate cu art.13 şi 12 alin.1 din Ordonanţa de urgenţă 78/2000, modificată şi aprobată prin Legea 426/2001, responsabilitatea suportării costurilor pentru colectare, transport, depozitare, valorificare sau eliminarea deşeurilor revine fondului prin încasarea cotelor prevăzute la art.9 din Ordonanţa de urgenţă nr.93, dar nu există nici o prevedere în forma actuală a legii care să ofere o garanţie că fondurile colectate vor fi folosite exclusiv pentru reducerea impactului pe care aceste ambalaje îl au asupra mediului. De asemenea, nu există nici o prevedere în întreg sistemul legislativ care să motiveze agenţii economici în a investi în linii tehnologice prin care să recicleze aceste ambalaje, să le transforme în granule şi să le reintroducă în fluxul productiv or, noi credem că este normal ca aceştia să fie motivaţi în acest sens prin reducerea acestui procent până la absolvirea de a plăti, mai ales că suntem la început de drum. Iată de ce, PNL a votat împotriva acestei ordonanţe de urgenţă. (Aplauze în Grupul PNL.) |
|||||
|
|
Proiectul de Lege privind reînfiinţarea comunei Mocirla, azi satul Lunca Teuzului, şi atribuirea denumirii Vasile Goldiş, judeţul Arad, lege cu caracter organic. Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă. 246 voturi pentru, 3 împotrivă. Abţineri? |
|
|||
|
|
Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a României, lege cu caracter organic. Supun votului dumneavoastră raportul comisiei. Cine este pentru? 207 voturi pentru. Împotrivă? 24 voturi împotrivă. Abţineri? Sunt abţineri, stimaţi colegi? O abţinere. Raportul a fost votat cu 207 voturi pentru, 24 voturi împotrivă şi o abţinere. Domnul deputat Boc. Vă amintesc că s-au votat 3 minute pentru explicarea votului. |
|
|||
|
Da, domnule preşedinte, noi respectăm legea şi regulile stabilite, spre deosebire de alţii. Domnule preşedinte, Grupul nostru parlamentar a votat împotriva acestui proiect de lege, împotriva raportului de mediere, din cel puţin următoarele considerente: subordonarea politică a instituţiilor statului atinge astăzi cote nemaiîntâlnite după 1989 în România. După subordonarea politică a puterii judecătoreşti de către PSD, a venit şi rândul autorităţilor şi instituţiilor independente; alaltăieri Curtea Constituţională, prin numirea rudelor ministrului Justiţiei la această instituţie, ieri radioul, astăzi, Curtea de Conturi. De ce atâta grabă, doamnelor şi domnilor, când avem o Constituţie pe care trebuie să o respectăm cu toţii?! De ce, doamnelor şi domnilor, distrugem o instituţie fundamentală consacrată de Constituţie? Este vorba de instituţia independenţei şi inamovibilităţii judecătorilor, este vorba de art.139 din Constituţie care se referă la Curtea de Conturi, care repet, sună cam aşa: "membrii Curţii de Conturi sunt independenţi şi inamovibili". De ce nu putem aştepta să li se expire mandatul la fel ca şi pentru celelalte autorităţi şi instituţii şi încercăm să-i schimbăm şi să-i subordonăm politic pe parcursul mandatului? Eu cred că ar fi bine să modificăm textul Constituţiei şi să spunem că membrii Curţii de Conturi sunt dependenţi de PSD şi inamovibili faţă de restul celorlalţi. În acest moment, de fapt, Constituţia, în această manieră, a ajuns să fie tratată. Doamnelor şi domnilor, În acest moment, în România, Constituţia este o simplă barieră de hârtie împotriva ofensivei PSD-ului de subordonare politică a tuturor instituţiilor statului. Astăzi, aici, în Parlamentul României, triumfă dreptul forţei PSD şi nu forţa dreptului, aşa cum ar trebui să existe într-un stat de drept. Doamnelor şi domnilor, Astăzi am mai pus o cărămidă la distrugerea statului de drept din România, clădit cu atâta trudă în ultimii 10 ani şi un atentat nemaiîntâlnit la adresa Constituţiei României din 1991. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.) |
|||||
|
|
Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.52/2001 privind accelerarea şi finalizarea procesului de privatizare a societăţilor comerciale din turism, lege cu caracter organic, art.74 alin.1 din Constituţie. Cine este pentru? 215 de voturi pentru. Împotrivă? 21 voturi împotrivă. Abţineri? Nici o abţinere. Cu 215 voturi pentru, 21 contra şi nici o abţinere s-a adoptat raportul comisiei de mediere. |
|
|||
|
|
Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobată prin legea nr.189/2000, cu caracter ordinar. Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt. 236 de voturi în unanimitatea celor prezenţi. Sunt abţineri? Deci, 235 voturi, plus o abţinere. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.60/1998 pentru modificarea art.1 alin.1 al Legii nr.51/1993 privind acordarea unor drepturi magistraţilor care au fost înlăturaţi din Justiţie pentru considerente politice în perioada anilor 1945-1952, lege ordinară, art.74 alin.2 din Constituţie. Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? Abţineri? Nu sunt. În unanimitatea celor prezenţi, 236, număr înregistrat la votul precedent. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.76/2000 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 12/1999 privind schimbul terenului în suprafaţă de 5.000 m2, situat în Şoseaua Kiseleff, zona Piaţa Presei Libere, sector 1, Bucureşti-România, cu construcţia şi terenul aferent, situate în Dorothenstrasse 62-66, Berlin, Republica Federală Germania, lege cu caracter ordinar. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? În unanimitatea celor prezenţi, 236 de voturi. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.86/2001 privind serviciile de transport public local de călători, lege cu caracter ordinar, art.74 alin.2 din Constituţie. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă dacă sunt? 201 voturi pentru, 36 împotrivă. Abţineri? Nici o abţinere. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege pentru modificarea art.49 din Legea 128/1997 privind statutul personalului didactic, lege cu caracter organic, art.74 alin.1 din Constituţie. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nici un vot împotrivă. Abţineri? nu sunt abţineri. 248 de voturi pentru, nici un vot contra. Domnul preşedinte al Comisiei pentru învăţământ, domnul Anghel Stanciu aveţi cuvântul. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Domnilor miniştri, Stimate doamne şi domni deputaţi, Comisia de învăţământ vă mulţumeşte pentru acest vot care permite un anumit spor, între 50 şi 80%, profesorilor care îşi vor desfăşura activitatea în mediul rural. Nu este mult, este un gest pentru care noi suntem datori să vă mulţumim. Totodată însă, rugăm pe domnul preşedinte să ne permită să-i adresăm rugămintea ca Legea de modificare a salarizării personalului bugetar, şi în special secţiunea învăţământ, să fie tratată corespunzător, deoarece în şcoli, se zice că, ar fi o enormă cacialma. Se măreşte salariul de bază prin includerea sporurilor care, anterior, erau trecute în statut. Noi nu credem aşa ceva, dar este bine ca şi doamna ministru şi conducerea Camerei, şi în calitatea pe care o au de cadru didactic, să vadă, spre a nu cădea în plasa unui Minister al Muncii care ar putea greşi. Profit şi de prezenţa ministrului. Vă mulţumim pentru atenţie. |
|||||
|
|
Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art.26 din Legea nr.112/1995 privind reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe trecute în proprietatea statului. Comisia a propus respingerea propunerii legislative. Cine este pentru respingere? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 212 voturi pentru, 34 împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Cu 246 voturi pentru, 34 abţineri, s-a adoptat propunerea de respingere. |
|
|||
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din bancă): Am 3 minute pentru explicaţia votului. |
|||||
|
Vă rog să vă explicaţi votul. Domnul deputat Bolcaş din partea Grupul parlamentar al PRM. |
|||||
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Vă vorbesc din partea Grupului Partidului România Mare şi în calitate de iniţiator al acestei modificări. Aş vrea ca să fiţi foarte conştienţi de ceea ce aţi respins acum prin votul evident al majorităţii partidului majoritar, şi anume: este vorba de încercarea de a găsi un echilibru între drepturile celor care revendică şi drepturile celor care se pot opune la această revendicare, considerând-o nelegală. Este vorba de a găsi un mecanism ca aceste revendicări să fie reale în folosul, în primul rând, adevăraţilor proprietari şi nu a unei "găşti" de afacerişti. Este posibilitatea prevăzută de Legea 10 ca cel care revendică, să aibă la dispoziţie nu mai puţin de 3 acţiuni speciale de contestare a deciziei ce se dă ca urmare a cererii sale, dar nimeni să nu aibă la dispoziţie o acţiune prin care să poată contesta această decizie. Este un lucru inadmisibil care se întâmplă nu în protejarea proprietarilor, ci în protejarea unor fraude şi în ascunderea unor fraude, pentru că împotriva deciziei primarului care restituie CICLOP-ul, dacă vrea, sau restituie LIDO, dacă vrea, nu poate să introducă acţiune în condiţiile speciale ale Legii 10, decât cel care nu este mulţumit că nu i s-au dat toate etajele CICLOP-ului sau ale hotelului LIDO şi nu poate să introducă o acţiune statul român prin Ministerul Finanţelor, nu poate să introducă o acţiune Ministerul Culturii, dacă este vorba despre un monument cultural. La aceste instituţii ale statului, cu participarea efectivă a procurorului la şedinţa de judecată, am vrut să le dăm dreptul să cenzureze ce se face în acest proces de restituire. Problema este: nu aţi dorit controlul, sunt două concluzii care se pot trage: aţi dorit să ascundeţi frauda sau aţi dorit să înlăturaţi pe cei care au adevărate drepturi să revendice aceste bunuri. Eu vă mulţumesc pentru votul dumneavoastră. |
|||||
|
|
Propunerea legislativă pentru declararea ca oraş a comunei Răducăneni, judeţul Iaşi. Comisia a propus respingerea acestei propuneri legislative. Cine este de acord cu propunerea comisiei? 172 voturi pentru respingere. Împotriva respingerii? 34 voturi împotrivă. Abţineri? Eu mă abţin. Mai este albă abţinere? Deci: 172 voturi pentru respingere, 34 împotrivă şi o abţinere - a preşedintelui. |
|
|||
|
|
Propunerea legislativă pentru declararea ca oraş a comunei Şoncuta Mare, judeţul Maramureş. Se propune, de asemenea, respingerea propunerii legislative. Cine este pentru? 174 voturi pentru respingere. Împotrivă? 38 voturi împotrivă. Abţineri? O abţinere. |
|
|||
|
|
Propunerea legislativă pentru declararea comunei Filipeştii de Pădure, judeţul Prahova, ca oraş. Se propune respingerea, de către comisie, a acestei propuneri. Cine este pentru? 173 voturi pentru respingere. Împotriva respingerii? 45 voturi împotrivă. Abţineri? Nici o abţinere. Cu 173 pentru, 45 împotrivă, propunerea legislativă a fost respinsă. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege privind înfiinţarea comunei Roşcani, judeţul Hunedoara. De asemenea, comisia propune respingerea. Cine este pentru? 173 voturi pentru respingere. Împotrivă? 37 voturi contra. Abţineri? Două abţineri. Cu 173 voturi pentru, 37 contra şi două abţineri, s-a adoptat propunerea comisiei, de respingere. |
|
|||
|
|
Propunerea legislativă privind reînfiinţarea comunei Sânnicolau Român, judeţul Bihor. Comisia ne propune respingerea acestei propuneri. Cine este pentru propunerea comisiei? 175 voturi pentru. Împotrivă? 46 voturi contra. Abţineri? 3 abţineri. Deci, cu 175 voturi pentru, 46 contra şi 3 abţineri, s-a adoptat propunerea comisiei, de respingere. |
|
|||
|
|
Propunerea legislativă privind declararea comunei Criscior, judeţul Hunedoara, oraş. De asemenea, Comisia pentru administraţie propune respingerea. Cine este pentru? 173 voturi pentru. Împotrivă? 19 voturi împotrivă. Abţineri? 7 abţineri. Deci, cu 173 voturi pentru, 19 împotrivă şi 7 abţineri, s-a adoptat propunerea comisiei, de respingere. |
|
|||
|
|
Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale. Comisia propune respingerea acesteia. Cine este pentru? 173 voturi pentru respingere. Împotrivă? 26 contra. Abţineri? Nici o abţinere. Sunt mulţi colegi care nu-şi exprimă votul. Au şi acest drept. Deci, cu 173 voturi pentru, 26 împotrivă, nici o abţinere, s-a adoptat propunerea de respingere. |
|
|||
|
|
Propunerea legislativă pentru modificarea alin.2 al art.35 din Legea nr.56/1992 privind frontiera de stat a României. Comisia propune respingerea. Cine este pentru? 173 voturi pentru. Împotrivă? 6 voturi împotrivă. Abţineri? 9 abţineri. Deci, 173 voturi pentru, 6 contra şi 9 abţineri, s-a adoptat propunerea comisiei, de respingere a acestui proiect. |
|
|||
|
|
Propunere legislativă cu modificarea şi completarea art.3 din Legea nr.61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii. De asemenea, se propune respingerea. Cine este pentru? 173 voturi pentru. Împotrivă? 36 voturi împotrivă. Abţineri? Nici o abţinere. Acelaşi lucru - mulţi colegi nu votează. 173 voturi pentru, 36 voturi contra. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege privind completarea art.3 din Legea nr.48/1992 a audiovizualului. De asemenea, se propune respingerea. Cine este pentru? 173 voturi pentru. Împotrivă? 37 voturi - din partea părţii dreapte, PNL-ul şi PD-ul, a votat un singur om împotrivă. Abţineri? Nici o abţinere. Deci, 173 voturi pentru şi 37 împotrivă. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 56/1999 privind modul de determinare a fondului de salarii prevăzute de bugetele de venituri şi cheltuieli pe anul 1999 ale societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat care au înregistrat pierderi în anul 1998. Se propune respingerea ordonanţei. Cine este pentru? 173 voturi pentru. Împotrivă? 9 voturi împotrivă. Abţineri? 9 abţineri. Cu 173 voturi pentru, 9 contra şi 9 abţineri, s-a adoptat propunerea comisiei. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 116/1999 pentru completarea Legii serviciilor poştale nr. 83/1996. Comisia propune respingerea ordonanţei. Cine este pentru? 174 voturi pentru. Împotrivă? 22 voturi împotrivă. Abţineri? 4 abţineri. Deci, 174 voturi pentru respingere, 22 împotrivă şi 4 abţineri, s-a adoptat propunerea comisiei. |
|
|||
|
|
Propunerea legislativă privind acordarea tichetelor de masă elevilor provenind din familiile defavorizate al căror venit nu depăşeşte salariul minim pe economie. Comisia, de asemenea, propune respingerea. Cine este pentru? Vă rog, stimaţi colegi, să vă exprimaţi votul! 168 voturi pentru. Împotrivă? 44 voturi împotrivă. Abţineri? Doreşte cineva să explice votul, din partea PRM. Doamna deputat Ionescu. |
|
|||
|
Dragi colege şi colegi, După cum ştiţi, această lege a fost iniţiată de trei femei deputat şi cred că iniţiatoarele, care fac parte din trei categorii de vârstă, au ştiut ce au propus. Legea a fost iniţiată deoarece abandonul şcolar a devenit un fenomen cronic, aproape, şi aceasta, după experienţa ţărilor occidentale, această lege, dacă ar fi fost aprobată de dumneavoastră, ar fi putut să prevină acest fenomen, care este într-adevăr alarmant. Ar fi putut, probabil, preveni şi faptul că copiii suferă din ce în ce mai mult de boli, cum ar fi rahitismul, anemia, retardul mintal, tulburări de creştere. În perioadele de criză în anii '49, am aflat de la colegi de-ai mei, deputaţi, că dânşii au beneficiat de un pahar de lapte şi de o lingură de untură de peşte. Dacă n-ar fi beneficiat de acest pahar de lapte şi de o lingură de untură de peşte, probabil că n-ar fi fost aici, în sală, ca să voteze contra. În sfârşit, în motivele pentru respingere a fost şi acela că această problemă ete rezolvată de cantinele sociale. Cantine sociale nu există în toate oraşele ţării, mai puţin în comune. Deci, motivele pentru care legea a fost respinsă la comisie nu sunt serioase. Îmi pare foarte rău, cred că nu aţi citit legea. |
|||||
|
|
Proiectul de Lege privind creşterea şi ameliorarea raselor de animale. Comisia propune respingerea proiectului. Cine ete pentru? 169 voturi pentru. Împotrivă? Abţineri? 18 abţineri. Deci, cu 169 voturi pentru, 18 abţineri şi numeroase voturi neexprimate, care nu se iau în calcul, s-a adoptat propunerea de respingere. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 108/2001 privind exploataţiile agricole, lege cu caracter ordinar. Cine este pentru? Sunt voturi împotrivă? Abţineri? 7 abţineri. Deci, 190 voturi pentru, 4 contra, 7 abţineri. Propunerea legislativă privind instituirea stagiului de practică pentru studenţi. Comisia propune respingerea acestei propuneri. Dar suntem în timpul votului, stimate coleg. Vreţi să explicaţi votul? Poftiţi. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, La Legea exploataţiilor agricole, Grupul parlamentar al PNL a votat împotrivă, deoarece suprafeţele care au fost stabilite prin acest proiect de lege, prin care se vor primi subvenţii, de 110 ha în zona câmpiei şi 50 ha în zone de deal, mi se pare exagerat. Prin aceasta, majoritatea producătorilor agricoli din România nu vor beneficia, în cursul anilor următori, de subvenţii de la bugetul de stat. Şi aşa, în cursul acestui an, în anul 2001, a fost jumătate din bugetul faţă de anul 2000, în agricultură. În anul 2002 va fi şi mai mic faţă de anul 2001. Puţinul pe care l-au primit în aceşti ani şi mai ales în anul 2001, va fi împuţinat, dacă se poate spune aşa, în anul următor, peste 85% din producătorii agricoli nemaiprimind bani de la bugetul de stat. Din acest motiv, PNL a votat împotriva acestui proiect de lege. |
|||||
|
|
Propunerea legislativă privind instituirea stagiului de practică pentru studenţi. Comisia, vă reamintesc, propune respingerea. Cine este pentru? 174 voturi pentru respingere. Împotrivă? 14 voturi împotrivă. Abţineri? O abţinere. Deci, cu 174 voturi pentru, 14 împotrivă şi o abţinere, s-a adoptat propunerea comisiei. Stimaţi colegi, Vă rog insistent să poftiţi în sală. Nu-i admisibil să nu puteţi rămâne nici un ceas, pe timpul votului final. Poftiţi, domnule coleg. |
|
|||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. V-aş ruga, domnilor colegi, să-mi daţi puţină atenţie, pentru că propunerea pe care o fac, cel puţin poate fi discutată, dacă nu chiar acceptată, întrucât, atunci când am făcut noi Regulamentul de funcţionare a Camerei Deputaţilor, nu am luat în considerare şi această posibilitate, apărută în urma unor evenimente petrecute chiar astăzi şi aş exemplifica prin următorul fapt: votul pe care trebuia să-l dăm noi unui proiect de lege asupra căruia au căzut de acord conducătorii partidelor, aproape toate, dcă nu, chiar toate, cel referitor la protecţia împotriva abuzurilor unui primar. Dacă astăzi domnul Băsescu vrea să dea Parlamentul nu ştiu cui, îl dă. N-are cine să-i spună nimic. Nici prefectul, nici primarul, nu-l dă nimeni în judecată. |
|||||
|
Stimate coleg, sunteţi la procedură! N-are nici o legătură |
|||||
|
Bun, bun. Am înţeles. Regulamentul Camerei Deputaţilor prevede că în ziua de vot, în timpul votului, nu se pot aduce explicaţii asupra a ceea ce urmează să fie votat. Dar, printr-o înţelegere tacită, că nu este prevăzută expres în regulament, se poate aduce explicaţia votului după vot. Eu spun, în procedura pe care v-o pun în discuţie acum, că "în timpul votului" înseamnă momentul în care preşedintele de şedinţă a spus: "Pct.7. Legea privind ... Vă rog să votaţi". Când a început să enunţe pct.7, într-adevăr, suntem în timpul votului. Dar, înainte de a fi enunţat pct.7 ... în pauza de la 6 la 7 -, nu mai este "în timpul votului". Deci, vă solicit ca, atunci când iniţiatorul găseşte de cuviinţă să aducă aminte despre ce am discutat noi, 20 de oameni aici în sală, celor 300 de oameni prezenţi, care, mai mult ca sigur, nu ştiu ce am discutat noi atunci, pentru că n-au fost prezenţi, să poată spune într-o frază de două minute, cât îi dă voie domnul preşedinte, sau trei, rămâne la dispoziţia dânsului, "vă aduc aminte că în următorul punct urmează " - şi, într-un cuvânt, într-o frază, explică despre ce este vorba. Pentru că, în felul acesta, nu mai există sentimentul pe care-l avem noi acum - şi vă spun sincer, marea majoritate cred că-l aveţi la fel -, că noi nici nu ştim ce votăm, pentru că nici nu suntem atenţi. Ceea ce s-a stabilit acum 5 zile am uitat cu toţii. Şi, în plus de asta, nici nu eram prezenţi. Pentru că, tot prin regulament, se spune că trebuie să fie prezenţi chiar şi 20 de oameni. Deci, v-aş ruga să înţelegeţi corect intervenţia mea, chiar şi în numele dumneavoastră, pentru că vă este de folos celor care mai aveţi ocazia să mai iniţiaţi şi proiecte de lege, în afară de Guvern, vorbesc de PDSR, că cei din Opoziţie fac în permanenţă astfel de proiecte, dar poate veţi avea ocazia să înţelegeţi că ce spun eu acum este de bun simţ şi este în folosul corectitudinii judecăţii în preajma unui vot pe care-l dăm şi care aduce mari dificultăţi ulterior în funcţionarea în societate, iar noi, sincer să vă spun, cei mai mulţi - mă şi uit la dumneavoastră - nu ştiţi ce votaţi. Nu vreau să vă supăr. Pentru că astea s-au discutat acum o săptămână. |
|||||
|
Stimate coleg, vă rog! |
|||||
|
Vă rog să luaţi în considerare ce am spus şi nu încălcăm cu nimic, nici cutuma parlamentară, şi nici măcar regulamentul, dacă socotim că Nu mai daţi din mână, domnule, că nici nu ştiţi despre ce este vorba! Veniţi aici, că nu v-am auzit niciodată vorbind! (Se adresează unui domn deputat din Grupul parlamentar PSD.) Sunteţi un votant de profesie! Şi, ca să nu fiţi votant de profesie, vă fac un exemplu, d-ăsta! Eu nu stau de vorbă cu votanţi de profesie. Stau de vorbă cu oameni civilizaţi, care mai şi vorbesc în Parlament. |
|||||
|
Stimate coleg, vă rog! |
|||||
|
Vă rog să înţelegeţi - ceilalţi, că unii văd că nu înţeleg din rea-voinţă - că v-am făcut această propunere şi în interesul dumneavoastră şi al electoratului din judeţele dumneavoastră. Voi face asta şi public, să înţelegem şi noi ce facem în Parlament. Vă mulţumesc. |
|||||
|
V-aş ruga, totuşi, din când în când, atunci când ridicaţi probleme de procedură, întâi să citiţi regulamentul, să vedeţi ce înseamnă o problemă de procedură. |
|||||
|
Domnul Marcu Tudor (din sală): Puteţi să găsiţi şi dumneavoastră o soluţie. Eu am dat una. Poate nu este bună. |
|||||
|
|
Propunerea legislativă privind asigurarea învăţământului primar din mediul rural cu personal calificat. Comisia, de asemenea, propune respingerea acesteia. Cine este pentru? 172 voturi pentru respingere. Împotrivă? 30 voturi împotrivă. Abţineri? 11 abţineri. Cu 172 voturi pentru respingere, 30 împotrivă şi 11 abţineri, s-a adoptat propunerea comisiei. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 38/1998 privind acreditarea şi infrastructura pentru evaluarea conformităţii, proiect însemnat pentru procesul de armonizare. Supun votului dumneavoastră acest proiect cu caracter ordinar, art.74 alin.2 din Constituţie. Cine este pentru? Vă rog să vă exprimaţi votul. 173 voturi pentru. Voturi împotrivă? 14 voturi împotrivă. Abţineri? 3 abţineri. Cu 173 voturi pentru, 14 împotrivă şi 3 abţineri s-a adoptat proiectul de lege. |
|
|||
|
|
Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 226/2000 privind circulaţia juridică a terenurilor cu destinaţie forestieră, art.74 alin.1 din Constituţie. Cine este pentru? Vă rog să vă exprimaţi votul. 187 voturi pentru. Voturi împotrivă? 31 de voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Cu 187 voturi pentru, 31 contra s-a adoptat raportul Comisiei de mediere. |
|
|||
|
|
Punctul 38, următorul raport de mediere, cel cu privire la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2001 pentru modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare, nr.7/1996. Sunt aplicabile prevederile art.74 alin.1 din Constituţie. Cine este pentru? 192 voturi pentru. Voturi împotrivă? Nici un vot împotrivă. Abţineri? Nu sunt. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege pentru înfiinţarea comunei Mădăraşi, judeţul Harghita, art.74 alin.1 din Constituţie. Cine este pentru? Sunt 212 voturi pentru. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Sunt foarte mulţi care n-au votat. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege privind înfiinţarea comunei Cozmeni, acelaşi judeţ, Harghita, art.74 alin.1 din Constituţie. Cine este pentru? 231 voturi pentru. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? O abţinere. Cu 231 voturi pentru, o abţinere şi nici un vot contra s-a adoptat şi acest proiect. |
|
|||
|
|
Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Şinca Nouă, judeţul Braşov, art.71 alin.1 din Constituţie. Cine este pentru? 232 voturi pentru. Voturi împotrivă? Abţineri? Cu 232 voturi pentru, nici o abţinere, nici un vot contra, s-a adoptat propunerea legislativă. |
|
|||
|
|
Propunerea legislativă privind autorizarea şi funcţionarea societăţilor comerciale care au activităţi cu specific imobiliar. Comisia a propus respingerea acestuia. Cine este pentru propunerea comisiei? 173 voturi pentru. Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă. Abţineri? 14 abţineri, inclusiv a domnului secretar Niţă, autorul propunerii. Cu 173 de voturi pentru, 4 împotrivă şi 14 abţineri s-a adoptat propunerea comisiei de respingere. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi propunerea legislativă care este înglobată în ea, privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, conform art.74 alin.1 din Constituţie. Cine este pentru? 221 voturi pentru. Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă. Abţineri? Cu 221 voturi pentru, 2 contra şi nici o abţinere, s-a adoptat proiectul de lege. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 149/2001 privind instituirea tarifului intern de călători în transportul feroviar, lege cu caracter ordinar, art.74 alin.2 din Constituţie. Cine este pentru? 226 voturi pentru. Voturi împotrivă? 11 voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Deci 226 voturi pentru, 11 contra şi nici o abţinere, s-a adoptat proiectul. Aveţi cuvântul, domnule deputat, să vă explicaţi votul. |
|
|||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Partidul Democrat a votat împotriva acestui proiect de lege, deoarece este pentru prima dată când se introduce un alt mecanism de piaţă prin fixarea unor tarife prin lege şi nu numai atâta, creşterea acestor tarife cu de la 48 la 78% pentru sistemul public de transport feroviar, de fapt, care trebuie să fie cel mai ieftin sistem de transport, induce pentru populaţie o mare problemă. Cu atât mai mult cu cât justificarea micşorării alocaţiei bugetare pentru transportul feroviar nu justifică o astfel de lege, mai ales că acest transport feroviar de călători este permanent concurat de rute paralele de autobuze şi microbuze şi niciodată prin aceste creşteri de tarife nu vom realiza venituri suplimentare la calea ferată, ci din contră vom scădea şi mai mult aceste venituri, iar transportul intern de călători va fi cu atât mai mult defavorabil publicului călător. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Punctul 45, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 32/2001 privind acceptarea de către România a Codului internaţional pentru aplicarea metodelor de încercare la foc, Codul FTP, deci nu FPS, precum şi acceptarea unor amendamente la acesta, adoptate de Organizaţia Maritimă Internaţională prin Rezoluţia MSC nr.61 (67), şi respectiv prin Rezoluţia MSC 101 (73) ale Comitetului Securităţii Maritime, la Londra în 5 decembrie 1996 şi la 5 decembrie 2000. Lege pentru care sunt aplicabile prevederile art. 74 alin.2 din Constituţie. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Deci, 236 voturi pentru, nici un vot contra, nici o abţinere. |
|
|||
|
|
Pct.46, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 89/2001 pentru modificarea şi completarea unor dispoziţii din Codul penal referitoare la infracţiuni privind viaţa sexuală, art.74 alin.1 din Constituţie, lege foarte importantă pentru procesul de armonizare. Cine este pentru? Vă mulţumesc. 175 voturi pentru. Voturi împotrivă? 32 voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Cu 175 voturi pentru, 32 împotrivă, nici o abţinere, s-a adoptat proiectul de lege. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 58/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.21/1992 privind protecţia consumatorilor, lege cu caracter ordinar, conform art.74 alin.2 din Constituţie. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Sunt 222 voturi pentru. Voturi împotrivă? Un vot împotrivă. Abţineri? Cu 222 voturi pentru, un vot împotrivă s-a adoptat proiectul de lege. |
|
|||
|
|
Pct.48, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2001 privind reglementarea producţiei, circulaţiei şi comercializării alimentelor, art.74 alin.2 din Constituţie. Cine este pentru? Vă mulţumesc. 217 voturi pentru. Voturi împotrivă? Abţineri? Cu 217 voturi pentru, 1 contra şi nici o abţinere, s-a adoptat proiectul de lege. |
|
|||
|
|
Pct.49, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, art.74 alin.2 din Constituţie. Cine este pentru? Vă mulţumesc. 217 de voturi pentru. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Cu 217 pentru, nimic contra, nici o abţinere s-a votat. |
|
|||
|
|
Aveţi o problemă de procedură? Poftiţi. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Având în vedere că urmează o lege extrem de importantă, Legea privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, lege organică, vă rog frumos să verificaţi cvorumul ca să ştim exact care este situaţia şi să nu existe nici un dubiu atunci când se votează. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Spuneţi-mi ca să nu mai număr. Rog secretarii să verifice cvorumul. Sunt nevoit să facem apelul nominal. Ca să votăm nominal ne trebuie cvorumul de vot. Trebuie să propunem, stimate coleg, trebuie să aprobăm varianta votului nominal. Am dispus apelul nominal, stimate coleg. |
|||||
|
Ar fi fost mult mai simplu ca în loc de prezenţă să se spună pentru sau contra şi în felul acesta se făcea şi verificarea covrumului, se făcea şi apelul împreună şi nu apărea nici un fel de dubiu cu privire la numărătoarea ulterioară. |
|||||
|
Vă rog să faceţi apelul nominal, domnule secretar. |
|||||
|
Domnul Constantin Niţă: (Domnii deputaţi care au intrat în sală ulterior apelului nominal îşi înregistreză prezenţa la secretarul de şedinţă.) |
|||||
|
Stimaţi colegi, Cei care aţi răspuns prezent şi nu sunteţi în sală, vă rog să poftiţi înăuntru pentru a vă exercita dreptul de vot. Stimaţi colegi, vă rog să vă luaţi locurile în sală. Sunt prezenţi la apel 263 de deputaţi. În aceste condiţii, supun Proiectul Legii privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă votului dumneavoastră. Vă amintesc că este vorba de o lege care se votează în condiţiile art.74 alin.1 din Constituţie. Cine este pentru? 201 voturi pentru. Rezultând din 129 partea stângă, 72 din partea dreaptă, pentru cei care ne urmăresc. Deci, 201 voturi pentru. Împotrivă? 16 voturi împotrivă. Abţineri? 3 abţineri. 201 voturi pentru, 16 contra, 3 abţineri şi scădeţi şi dumneavoastră să vedeţi din 263 care au răspuns la apel, câţi au mai rămas în sală. Apropo de disciplină şi de răspundere! Aveţi cuvântul, doamna Ivănescu. Probabil vreţi să explicaţi votul P.D.-ului. Vă rog! |
|||||
|
Deşi legea aceasta conţine şi lucruri care sunt favorabile cetăţenilor care se află în căutarea unui loc de muncă, conţine o prevedere care este inadmisibilă în concepţia unui partid social-democrat, aşa cum este Partidul Democrat. |
|||||
|
Am rugămintea la colegii din sală să mai aibă puţină răbdare, mai sunt trei legi de votat. Vă rog frumos să rămâneţi în sală! Poftiţi, doamna Ivănescu, şi-mi cer scuze că v-am întrerupt. |
|||||
|
Acordarea unei indemnizaţii de şomaj în cuantum unic, indiferent de perioada de contribuţie şi cuantumul contribuţiei, este un principiu neacceptat oriunde în lumea social-democrată. Pentru riscul de şomaj oamenii, angajatorii plătesc şi, în momentul când ajung în această situaţie, ei trebuie totuşi să ajungă cota standardului decent şi în nici un caz sub sărăcie sau sub subzistenţă. Ceea ce a propus Guvernul Adrian Năstase prin acest proiect de lege este condamnarea celor care astăzi şi mâine vor intra în şomaj la o viaţă de mizerie şi chiar dacă ne lăudăm pe televizoare că în continuare creăm sute de mii de locuri de muncă, să ştiţi că în viaţa reală nu este adevărat. Există un şomaj care este cronic şi foarte grav la care dumneavoastră o să adăugaţi prin votul dat la această lege încă alte sute de mii şi milioane de oameni care vor trăi în mizerie între 6 şi 12 luni şi apoi n-au decât să-şi caute drumul în Europa, că acolo poate vor găsi un rost în viaţă. |
|||||
|
Dacă mai doreşte cineva să intervină. Nu. |
|||||
|
|
Urmează pct.51: Proiectul de Lege pentru aderarea României la Protocolul la Convenţia privind elaborarea unei farmacopee europene, adoptată la Strasbourg, la 22 iulie 1964, adoptat la Strasbourg la 16 noiembrie 1989. Lege ordinară. Art.74 alin.2 din Constituţie. Cine este pentru? 201 voturi pentru. Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt abţineri. Nu sunt nici voturi contra, nici abţineri, mulţi colegi n-au votat. |
|
|||
|
|
Pct.52: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.147/2001 pentru ratificarea Aranjamentului Stand-by dintre România şi F.M.I. şi a Memorandumului cu privire la politicile economice şi financiare ale Guvernului în perioada 2001-2002, convenite prin schimb de scrisori între Bucureşti şi Washington, prin scrisoarea din 17 octombrie 2001 a Ministerului Finanţelor Publice şi Băncii Naţionale a României şi răspunsul din 31 octombrie 2001 al F.M.I. Lege ordinară. Cine este pentru? Rog preşedintele Comisiei de buget să nu vorbească în timpul votului. 201 voturi pentru. Împotrivă? Un vot împotrivă. Abţineri? O abţinere. Cu 201 voturi pentru, un vot contra, o abţinere, s-a adoptat proiectul de lege. |
|
|||
|
|
Pct.53: Proiectul de Lege pentru aprobarea amendamentelor convenite prin schimbul de scrisori din 20 aprilie 2001 şi 10 iulie 2001 între Ministerul Finanţelor Publice din România şi Ministerul Finanţelor din Federaţia Rusă, la Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Federaţiei Ruse privind reglementarea reciprocă a creanţelor financiare în ruble transferabile rezultate din Acordul şi Protocolul dintre Guvernul României şi Guvernul fostei U.R.S.S. cu privire la construirea de obiective în industria gazelor. Lege ordinară. Cine este pentru? 201 voturi pentru. Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abţineri dacă sunt. Nu sunt. Cu 201 voturi pentru, nici un vot contra, nici o abţinere, s-a adoptat şi acest proiect. |
|
|||
|
|
Ultimul proiect: Proiectul de Lege privind măsuri pentru creşterea atractivităţii la privatizare a societăţilor comerciale cu capital integral sau parţial de stat ce deţin în administrare terenuri agricole proprietate publică sau privată a statului. Lege cu caracter ordinar. Cine este pentru? 201 voturi pentru. Împotrivă? 10 voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt abţineri. Cu 201 voturi pentru, 10 contra, nici o abţinere, s-a adoptat şi ultimul proiect. |
|
|||
|
Stimaţi colegi, Programul de astăzi era până la ora 14,00. Având în vedere că la ora 15,30 ne întrunim în şedinţă comună, vă întreb dacă sunteţi de acord să închidem astăzi şedinţa Camerei Deputaţilor. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Cu unanimitate de voturi, declar închisă şedinţa Camerei Deputaţilor de astăzi. Ne revedem la ora 15,30 în şedinţă comună. Şedinţa s-a încheiat la ora 12,45. |
|||||
 |
