Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse de domnul Ovidiu Cameliu Petrescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Tudor Mohora şi Nicolae Leonăchescu, secretari.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că, din totalul celor 345 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 247. Sunt absenţi 98, din care participă la alte acţiuni parlamentare un număr de 28.

Intrăm în ordinea de zi. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Statului Israel privind cooperarea în combaterea traficului ilicit şi a abuzului de droguri şi substanţe psihotrope şi a altor infracţiuni grave, semnat la Ierusalim la 17 iulie 2001.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul.

Poftiţi, domnule general Abraham.

Domnul Pavel Abraham:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prezentul proiect de lege supus atenţiei dumneavoastră spre dezbatere şi adoptare are ca obiect ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Statului Israel privind cooperarea în combaterea traficului ilicit şi a abuzului de droguri şi substanţe psihotrope şi a altor infracţiuni grave, semnat la Ierusalim la 17 iulie 2001.

Încheierea acestui acord a fost determinată de necesitatea realizării unui schimb eficient de informaţii privind: traficul ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope, precum şi modalităţile de prevenire şi combare a acestuia; originea şi analiza stupefiantelor şi substanţelor psihotrope confiscate; modalităţile de luptă împotriva altor forme de infracţiuni grave; legislaţia statelor părţilor contractante; utilizarea tehnicii criminalistice a mijloacelor şi metodelor de cercetare; întâlniri, prelegeri, seminarii, cursuri de pregătire a persoanelor care acţionează în domeniul luptei împotriva drogurilor.

Faţă de toate aceste aspecte, vă adresez respectuos rugămintea de a vota proiectul de lege prezentat dumneavoastră. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, şi eu vă mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond. Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Ion Oltei:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În urma examinării Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Statului Israel privind cooperarea în combaterea traficului ilicit şi a abuzului de droguri şi substanţe psihotrope şi a altor infracţiuni grave, semnat la Ierusalim la 17 iulie 2001, în şedinţa din 19 februarie 2002, comisia a hotărât cu unanimitate de voturi ca acest proiect de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor în forma adoptată de Senat la data de 20 decembrie 2001, cu respectarea prevederilor art.74 alin.2 din Constituţia României.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul face parte din cadrul legilor ordinare. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, şi eu vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri. Nu doresc. Atunci, trecem la dezbaterea legii.

Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Articolul unic al legii. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Supun proiectul de lege la vot.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, s-a adoptat.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Polone privind colaborarea în combaterea criminalităţii organizate, a terorismului şi a altor categorii de infracţiuni, semnat la Varşovia la 11 iulie 2001.

Din partea iniţiatorilor, poftiţi, domnule secretar de stat.

Domnul Pavel Abraham:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La 11 iunie 2001 s-a semnat la Varşovia Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Polone privind colaborarea în combaterea criminalităţii organizate, a terorismului şi a altor categorii de infracţiuni.

Acest document internaţional contribuie la dezvoltarea cooperării bilaterale dintre cele două ţări în domeniile de interes comun enumerate în titlul acordului şi cuprinde prevederi referitoare la următoarele aspecte: obiectul cooperării în cadrul acordului bilateral, autorităţile competente ale celor două părţi contractante autorizate să colaboreze pentru aplicarea prevederilor prezentului acord, procedura şi condiţiile în care se va desfăşura schimbul de date şi informaţii de interes, în sensul prezentului acord, între cele două părţi contractante, formele în care părţile contractante preconizează să realizeze cooperarea în domeniile vizate prin acord, constând în special în schimbul de date şi informaţii în aceste domenii, întreprinderea de acţiuni operative, concertate sau în comun, activităţi specifice în cadrul colaborării tehnico-ştiinţifice şi de perfecţionare profesională a personalului, modalităţile de suportare de către părţi a cheltuielilor determinate de aplicarea acordului, procedura intrării în vigoare, suspendării şi denunţării acordului.

Referitor la acest punct de vedere, vă rog să votaţi proiectul în forma în care a fost prezentat. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, şi eu vă mulţumesc.

Din partea comisiei sesizată în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Domnul Ion Oltei:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În urma examinării Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Polone privind colaborarea în combaterea criminalităţii organizate, a terorismului şi a altor categorii de infracţiuni, semnat la Varşovia la 11 iulie 2001, în şedinţa din 19 februarie 2002, comisia a hotărât cu unanimitate de voturi ca acest proiect de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor în forma prezentată, cu respectarea prevederilor art.74 alin.2 din Constituţia României.

Fac precizarea că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale. Nu doresc.

Dacă la titlul proiectului de lege sunt obiecţii. Nu sunt. Adoptat.

Dacă la articolul unic sunt obiecţii. Nu sunt. Adoptat.

Supun proiectul de lege în integralitate.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a adoptat în unanimitate.

Urmează nişte proiecte de legi pentru care nu s-au depus rapoarte suplimentare şi altele sunt conexate cu acelea.

Trecem la propunerea legislativă privind creditul agricol.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul.

Poftiţi, domnule deputat Lăpuşan.

Domnul Alexandru Lăpuşan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Această iniţiativă legislativă a unui grup de deputaţi a suferit amendamente importante, constructive, de bun augur, care cred că au dat o formă proiectului prezentat în faţa dumneavoastră, o formă pe care agricultura o aşteaptă, o formă prin care, prin mecanismele economiei de piaţă, agricultorul să poate avea acces la credite pentru producţia agricolă.

Prezenta lege vizează creditele destinate producţiei agricole atât din sectorul vegetal, cât şi din cel al creşterii animalelor, credite care se întind pe o perioadă de maxim 360 de zile, acestea fiind acordate absolut în condiţii economice, condiţii care stau la îndemâna băncilor comerciale, acestea fiind cele care vor decide în legătură cu persoana fizică sau juridică care poate să beneficieze, în condiţiile legii, de aceste credite.

Cine sunt beneficiarii? Beneficiarii sunt persoanele fizice sau juridice, producători agricoli care deţin sau exploatează, în condiţiile legii, efective de animale sau terenuri agricole. De asemenea, de prevederile legii beneficiază şi persoanele fizice sau juridice autorizate care deţin tehnică şi specializare în executarea de servicii pentru producătorii agricoli.

Avantajul pe care îl prevede această lege este că atunci când aceste credite se dovedesc a fi performante, respectiv la rambursarea lor, producătorii agricoli care se încadrează în condiţiile contractelor de creditare beneficiază de un grant de până la 30%, grant care nu este altceva decât o sumă nerambursabilă şi, sigur, care face foarte atractiv acest credit atât pentru producătorii agricoli, cât şi pentru băncile comerciale.

De asemenea, un mare avantaj este că societăţile de asigurare atât din zona producţiei vegetale, cât şi din cea a creşterii animanelor, vor fi atrase către producători şi, împreună cu aceştia, vor veni la bancă, asigurând şi unii şi ceilalţi producţia agricolă, pe această bază având mult mai facil şi mai rapid acces la credite.

Această lege oferă posibilitatea Guvernului ca, prin hotărâre de Guvern, anual, acesta să stabilească nivelul grantului, culturile, plantaţiile şi speciile de animale care pot beneficia de aceasta. Sigur, în funcţie de priorităţi şi posibilităţi, Guvernul va decide cât şi unde să se aloce pentru relansarea agriculturii.

Această lege face parte dintr-un lanţ de acte normative care vizează performanţa în agricultură, care vizează sprijinul pe produs în agricultură şi care, după părerea noastră, a iniţiatorilor, dă o şansă agriculturii ca, în procesul de relansare, să atragă şi multe alte ramuri din amonte şi din aval de agricultură.

În consecinţă, stimaţi colegi, vă rog ca, în urma analizei dezbaterilor prezentului proiect de lege, să îl aprobaţi, pentru că acesta este aşteptat cu nerăbdare în agricultură.

Aş vrea să mulţumesc pe această cale tuturor colegilor din Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, din Opoziţie şi de la Putere, care, împreună, şi-au adus aportul la reuşita acestui proiect de lege. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond.

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate şi stimaţi colegi,

În urma examinării propunerii legislative privind legea creditului agricol, în şedinţa din 12.02.2002, comisia propune cu unanimitate de voturi ca aceasta să fie supusă spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor cu o serie de amendamente care dau funcţionalitate acestei legi.

Considerăm că într-adevăr această lege va avea menirea să asigure o creditare normală pentru agricultură, pe imputuri, şi va rămâne să rezolvăm acelaşi lucru pentru mijloacele fixe, deci pentru problemele de investiţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri. Nu doresc. Atunci, intrăm în dezbaterea propunerii legislative.

Titlul legii. Vă rog să observaţi că la titlul legii există o propunere de modificare din partea comisiei. Sunt obiecţii? Nu sunt, adoptat.

La art.1, vă rog să priviţi poz.1 din raport, unde există o propunere de modificare. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La art.2, în raport, se propune modificarea. Sunt obiecţii? Nu sunt. Art.2 a fost adoptat.

Art.3 se modifică, de asemenea, de către comisie. Observaţi în raport la poz.3. Sunt obiecţii? Nu sunt. Art.3 a fost adoptat.

Art.4 este modificat la ambele alineate. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art.5. Vă rugăm să priviţi în raport la poz.5. Faţă de modificările comisiei, sunt obiecţii? Poftiţi.

Domnul Alexandru Pereş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La art.5 alin.2, dacă observaţi, există un amendament propus de către Grupul parlamentar al Partidului Democrat. Amendamentul, în fond, este doar o exprimare mai elastică, pentru a face şi o corectură în redactare. În loc de sintagma "sau alte garanţii agreate de băncile creditoare", noi propunem "sau alte garanţii convenite de bănci", tocmai pentru o exprimare mai elastică între bancă şi producător. Dacă tot punem ca şi gaj culturi, şi există şi alte posibilităţi, poate această exprimare este mai convenabilă.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Comisia trebuie să ne explice de ce a propus respingerea.

Domnul Mihai Nicolescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cred că este bine să rămânem la varianta comisiei, pentru că, într-adevăr, eu, ca participant în această discuţie, asist la ceea ce banca îmi oferă. Deci banca este cea care va hotărî şi, în spiritul şi metodologia de lucru a băncii, ne circumscriem, şi cred că este bine să rămânem la varianta comisiei. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Supun votului propunerea comisiei, în primul rând.

Cine este pentru comisie? Da, vă mulţumesc.

Voturi contra? Două voturi.

Abţineri? O abţinere.

Deci s-a aprobat varianta comisiei.

Art.6. Vă rog să priviţi în raport la poz.6. Se propune o modificare a acestui articol. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.7. Poftiţi.

Domnul Alexandru Pereş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La art.7 alin.2, Partidul Democrat consideră că un nivel zero al grantului nu motivează producătorii agricoli pentru a solicita neapărat un credit de la creditul agricol. La nivelul zero al grantului pot să angajeze credit şi de la o altă bancă comercială pentru că nu sunt alte prea mari facilităţi pe care le dă acest proiect de lege. De aceea, am propus ca nivelul grantului să fie de la 10 la 30% din volumul creditului, şi va fi stabilit anual, aşa cum scrie şi în amendament, pe culturi, plantaţii şi specii de animale, prin hotărârea Guvernului.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Comisia, vă rog.

Domnul Mihai Nicolescu:

În comisie, aproape în unanimitate, s-a căzut de acord cu varianta comisiei. Am avut discuţii cu stimatul coleg şi atunci, şi am spus: dacă mergem până la 30%, automat putem merge pe 5%, pe 6%, pe 10%, pe 15% sau pe 30%, deci până la 30%. Dacă este zero, nu mă interesează, nu merg la banca respectivă, şi mă duc în altă parte. Deci, practic, cred că este bine să rămână aşa – să nu limităm de la 10 la 30%, pentru că putem avea o situaţie mai deosebită când este în calcul 8% sau 6% şi, în condiţia respectivă, este totuşi un avantaj pentru cel care realizează o activitate de producţie şi care beneficiază de acest grant - chiar şi de 7, de 8, de 9%. De aceea, apreciem oportun, fără să supărăm colegul din comisie pentru care avem toată stima şi tot respectul, să rămânem pe varianta comisiei, deci până la 30%.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă supun votului varianta comisiei. Aţi ascultat observaţiile făcute.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? 3 voturi contra.

Abţineri? O abţinere.

S-a adoptat art.7 în varianta comisiei.

Art.8. Vă rog să observaţi modificările propuse de comisie. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art.9. De asemenea, vă rog să observaţi la pag.8 a raportului modificările propuse de către comisie. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Art.9 a fost adoptat.

Art.10. Vă rog să priviţi la poz.10 a raportului, pag.9, modificările propuse de comisie. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Art.10 a fost adoptat.

Art.11, cu modificările propuse de comisie. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.12. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt. Adoptat.

Art.13. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt. Adoptat.

Art.14. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt. Adoptat.

Urmează ca proiectul să fie supus votului integral într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.184/2001 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr.84/1995.

Este cineva din partea iniţiatorilor? Nu este nimeni de la Ministerului Învăţământului. Atunci, amânăm legile cu privire la învăţământ şi trecem mai departe.

La pct.27 este Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.153/2001 pentru aplicarea Rezoluţiei nr.1373 a Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite privind combaterea terorismului internaţional.

Pe procedură? Poftiţi.

Domnul Marcu Tudor:

Pentru că eu nu sunt Ludovic al XIV-lea, ca să spun "Statul sunt eu.", nici măcar comisia nu sunt eu. Rog pe toţi cei care sunt în sală, membri ai Comisiei de apărare, să vină în prezidiu, pentru că suntem prea puţini. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Din partea iniţiatorilor. Poftiţi.

Domnul Cristian Niculescu (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La data de 28 septembrie 2001, Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite a adoptat Rezoluţia nr.1373 din 2001 privind problematica terorismului. Rezoluţia se înscrie în seria de măsuri luate de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru prevenirea şi combaterea terorismului internaţional.

Reafirmând faptul că atacurile teroriste constituie o ameninţare la adresa păcii şi securităţii, Consiliul de Securitate solicită statelor membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, prin intermediul acestei rezoluţii, adoptarea unor măsuri concrete, în scopul prevenirii şi combaterii terorismului internaţional.

Prezenta Ordonanţă de urgenţă nr.153 din 2001 are rolul de a asigura aplicarea prevederilor rezoluţiei în legislaţia României şi de a crea o structură abilitată cu monitorizarea aplicării acestor prevederi, în condiţiile în care statele sunt obligate să aducă la îndeplinire rezoluţiile Consiliului de Securitate, iar poziţia categorică a României este în sensul susţinerii necondiţionate a eforturilor Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru prevenirea şi combaterea terorismului internaţional.

Din considerentele menţionate, s-a emis prezentul Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.153 din 2001, pe care vă rugăm să îl aprobaţi. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, şi eu vă mulţumesc.

Să trecem la dezbaterea ordonanţei.

Titlul ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.1 al ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.3. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.4. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Anexa nr.1. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Anexa nr.2. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Supun proiectul în integralitate votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.154/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr.1/1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Informaţii Externe.

Comisia să ne prezinte propuneri pentru timpii de dezbatere.

Domnul Marcu Tudor:

Propun pentru dezbatere câte 3 minute pe fiecare articol şi pe total 20 minute.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Cine este pentru aceşti timpi de dezbatere? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Mulţumesc.

Titlul ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La art.I, la pct.1, sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.2. Sunt obiecţii? Nu sunt.

Pct.3. Vă rog să observaţi că să face o propunere de modificare din partea comisiei. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.4. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.5. Sunt obiecţii?

Domnul Emil Boc (din sală):

După pct.4.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Între pct.4 şi pct.5.

Poftiţi, domnule deputat Boc.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

La pag.3 din raport, la amendamente respinse, figurează la pct.1 un amendament unde autor este domnul deputat Mitu Octavian. Un asemenea amendament a fost formulat şi de către Grupul parlamentar PD, şi am dori să îl susţinem în faţa dumneavoastră, în sensul următor: la art.I, pct.3, după alin.1 al art.10, să se introducă un nou alienat cu următorul cuprins: "Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce-i revin, la propunerea directorului Serviciului de Informaţii Externe, cu autorizarea procurorului general, funcţionari ai Serviciului de Informaţii Externe anume desemnaţi pot înfiinţa, în condiţiile legii, societăţi cu personalitate juridică, în situaţii concrete şi pe o perioadă determinată. Autorizarea procurorului general va fi emisă pe o perioadă de maximum 5 ani şi va putea fi prelungită în condiţiile legii pentru alte perioade de 6 luni fiecare. Înfiinţarea şi, dacă este cazul, funcţionarea societăţilor sus-menţionate vor fi finanţate din bugetul Serviciului de Informaţii Externe, sursele necesare mijloacelor financiare fiind securizate prin păstrarea secretului. La încheierea activităţii societăţilor din categoria celor sus-menţionate, bunurile acestora revin Serviciului de Informaţii Externe."

Care este deosebirea faţă de textul iniţial al legii? Se dă posibilitatea Serviciului de Informaţii Externe să înfiinţeze societăţi cu personalitate juridică sub acoperire pe o durată determinată. Noi am propus ca aceste societăţi înfiinţate de Serviciul de Informaţii Externe, pentru că au un statut special, trebuie să funcţioneze numai cu acordul Parchetului, numai cu acordul procurorului. La fel ca şi în cazul, de exemplu, a interceptărilor convorbirilor telefonice, este nevoie de avizul Parchetului, de avizul procurorului, pentru a se putea realiza o asemenea acţiune. Şi, în acest caz, noi considerăm că înfiinţarea unor asemenea societăţi cu personalitate juridică sub acoperire nu poate fi lăsată la discreţia Serviciului de Informaţii Externe, ci trebuie să existe un control, normal într-o societate democratică, iar acest control poate fi exercitat numai, repet, de către Parchetul General, prin intermediul procurorului general.

Iată de ce vă solicităm să acceptaţi acest amendament, care nu ar face altceva decât să introducă o anumită rigoare în modul în care Serviciul de Informaţii Externe îşi va utiliza prerogativele conferite de lege. Repet, este o cerinţă întâlnită în toate legile democratice, şi care demnostrează o transparenţă a gestionării interesului public. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, şi eu vă mulţumesc.

Din partea comisiei, domnul deputat Marcu Tudor.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă mărturisesc că ideea nu e rea, noi am analizat-o destul de atent, şi în comisie. Problema e mai mult de posibilitatea de punere în practică.

Aceste societăţi nu pot fi puse pe termene limitate, pentru că nu stai, în fiecare an sau jumătate de an, să tot autorizez societăţi care sunt în sarcina, în slujba, în folosinţa Serviciului de Informaţii Externe, cu atât mai mult cu cât unele dintre ele sunt înfiinţate, organizate şi fiinţează în străinătate sau şi în străinătate şi în ţară. Este foarte dificil şi nu-i văd rostul.

Al doilea lucru, faptul că este nevoie de încă o aprobare, în afara preceptelor legii, şi aprobare dată de orice organe, de procurorul general, de exemplu, aducându-se argument că este la fel şi la ascultarea telefoanelor. Nu este la fel, acolo e cu totul altceva, e o aprobare simplă, pentru un funcţionar care intră pe un fir şi ascultă şi îi dă lui, până la urmă, concluziile pe care le desprinde acest ofiţer de Serviciu Român de Informaţii. Aici e cu totul altceva. Serviciul de Informaţii Externe are nişte societăţi cu un caracter special. Este inutil să detaliez acest special aici şi, oricum, nu pot avea ingerinţe alte organisme, fie chiar şi Procuratura, mai ales că nu întotdeauna Procuratura este apolitică.

Noi am vrut întotdeauna ca serviciul acesta să funcţioneze în conformitate cu legea, asumându-şi responsabilitatea în totalitate şi sub controlul Parlamentului. De aceea, susţinem varianta comisiei, cu toate că nu este deloc nepertinentă, dacă vreţi să zicem, propunerea făcută de domnul Mitu, susţinută de domnul Boc.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Şi eu subscriu la ideea că propunerea poate să fie seducătoare. Orice control, în democraţie, este binevenit, însă se întâmplă, acum, un fenomen. Desprinzând din context o instituţie funcţională, mă refer la o instituţie juridică, putem cădea în pericolul ca, din cauza copacilor, să uităm pădurea şi pădurea aceasta este reprezentată de instituţia totalităţii activităţilor sub acoperire, pe care le pot desfăşura diverse organe ale statului.

Nu putem ca anumite activităţi sub acoperire să le punem sub autorizarea procurorului general, iar altele să le lăsăm discreţionar la răspunderea, în primul rând, a organului care le iniţiază.

Mai sunt şi argumentele utilitariste care au fost invocate adineauri şi, în aceste condiţii, evident că acest control de aprobare a procurorului general nu numai că îngreunează birocratic funcţionarea acestor societăţi, dar presupune şi greutăţi de ordin practic în legătură cu natura conspirativă a activităţilor specifice ce se desfăşoară.

Sunt raţiuni pentru care mă opun la amendament.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Aţi ascultat argumentele prezentate de către comisie, în ceea ce priveşte respingerea amendamentului domnului Boc, care este un amendament de completare.

Împotrivă?

În această situaţie, îl supun votului acest amendament.

Cine este pentru amendamentul domnului Boc? Număraţi. 8 voturi pentru.

Voturi contra? Cine este contra amendamentului domnului Boc. Număraţi, vă rog. 19 voturi contra.

Abţineri? 3 abţineri.

Poftiţi.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să susţin un amendament pe care l-am făcut eu şi pe care l-am susţinut şi când eram membru în Comisia de control a activităţii Serviciului de Informaţii Externe şi socotesc că este foarte binevenit.

Este vorba de faptul că Serviciul de Informaţii Externe are înlesnirea legală să execute nişte servicii din care să ia bani. Ce spun eu acum e următorul lucru. Nu se pot obţine venituri prin valorificarea atribuţiilor Serviciului de Informaţii Externe care ar putea aduce prejudicii siguranţei naţionale. De ce spun acest lucru: chiar dacă s-ar putea subînţelege, din alte texte ale acestei legi sau ale Codului penal, e bine să fie precizat aici, deoarece, dacă eu dau posibilitatea neîngrădită Serviciului de Informaţii Externe să facă bani valorificând informaţiile lui, împletesc îndatoririle de serviciu atribuite de lege Serviciului de Informaţii Externe cu dorinţa de a câştiga bani pentru ca să-şi menţină, în continuare, nişte structuri în ţară sau în străinătate.

Nu pot lăsa la îndemână neîngrădită dorinţa de a face bani valorificând atributele de serviciu, valorificând informaţiile, deoarece este cel mai mare prejudiciu pe care-l poate aduce Serviciului de Informaţii Externe lipsa acestui articol.

Eu cred că nu trebuie să mai perorez pe această temă. Într-un cuvânt, nu trebuie să lăsăm liber Serviciul de Informaţii Externe, atunci când a primit o informaţie să facă bani pe ea, pentru că, atunci, nu mai e Serviciu de Informaţii Externe. De aceea am pus acest articol, surplus la articol, un amendament suplimentar, pe care vă rog să-l analizaţi conştienţi că nu am nici un interes, din contră şi să fiţi de acord cu el.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule deputat, unde este ...

Domnul Marcu Tudor:

Ultimul, la punctul 6...

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

E la punctul 6, dar văd că, aici, se spune despre punctul 12. (Consultări.) Îl puneam la punctul 12, acolo unde îi e locul. Discutăm acolo, da? Bine.

La punctul 5, sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 6. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 7. Vă rog să priviţi modificările propuse de comisie. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 8. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 9. Vă rog să priviţi la modificările propuse de comisie. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 10. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 11. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La punctul 12, avem nişte subpuncte: 1¹, 1². Să le votăm pe acestea. Sunt obiecţii la ele? Nu sunt. Adoptat.

Domnul Tudor Marcu propune introducerea unui subpunct 1³: "Nu se pot obţine venituri din valorificarea atribuţiunilor Serviciului de Informaţii Externe, care ar putea aduce prejudicii siguranţei naţionale".

Amendamentul acesta..., aţi auzit explicaţiile furnizate de domnul deputat Tudor Marcu, dar este un amendament care a fost respins de comisie. Acum, altcineva din partea comisiei să ne argumenteze de ce comisia a propus respingerea.

Domnul Ion Oltei:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Având în vedere care este scopul acestui serviciu şi unde-şi desfăşoară activitatea, cei care lucrează nu pot să valorifice informaţiile, pentru a obţine venituri care să contravină intereselor naţionale. Ca urmare, acest amendament nu-şi are rostul aici şi comisia vă roagă să aprobaţi textul aşa cum a fost adoptat de comisie.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Aţi auzit şi motivaţia comisiei pentru respingere.

Vă supun votului amendamentul respins al domnului Tudor Marcu.

Cine este pentru acest amendament? Număraţi. 30.

Voturi contra amendamentului respins? Număraţi. 51 de voturi contra.

Abţineri? 4 abţineri.

Amendamentul nu a trecut.

Supunem punctul 12, în integralitate.

Cine este pentru, aşa cum a fost votat de comisie? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? 3 abţineri.

S-a adoptat şi punctul 12.

Punctul 13, aşa cum a fost modificat de comisie. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.I, în integralitate. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat, în integralitate.

Art.II. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. A fost adoptat şi art.II.

Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

La articolul unic, vă rog să observaţi că, în raport, la pag.1, punctul 2, se propune o modificare. Sunt obiecţii? Nu sunt. S-a adoptat.

Urmează să fie supus votului, într-o şedinţă specială de vot, această lege.

Trecem la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.5/2002 pentru modificarea şi completarea art.4 din Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii.

Din partea iniţiatorului? Poftiţi, domnule secretar de stat.

Domnul Tudor Florescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Tudor Florescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, Transportului şi Locuinţei.

Prin Legea nr.453/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, s-a prevăzut descentralizarea actului de autorizare, la nivelul administraţiei publice locale, structura administrativă cea mai apropiată de cetăţean. Astfel, competenţele consiliilor judeţene de autorizare a lucrărilor de construcţii pe teritoriul comunelor au trecut la primăriile comunelor, iar pentru municipiul Bucureşti s-a prevăzut autorizarea executării lucrărilor de construcţii de către primarii sectoarelor, în temeiul şi limitele mandatului Consiliului General al municipiului Bucureşti.

Prin Hotărârea nr.245/2 octombrie 2001 a Consiliului General al municipiului Bucureşti, s-a stabilit că primarii sectoarelor 1 şi 6 ale capitalei pot emite autorizaţii de construire pentru toate categoriile de construcţii şi amenajări urbanistice, cu excepţia monumentelor istorice care rămâneau, în continuare, în atribuţiile primarului general al municipiului Bucureşti.

Având în vedere situaţia creată prin suspendarea, de către instanţa de Contencios administrativ, a Hotărârii nr.245/2 octombrie 2001 a Consiliului general al municipiului Bucureşti, ca urmare a atacării acesteia de către primarul general al municipiului Bucureşti, suspendare motivată de imposibilitatea delegării competenţelor primarului general, fapt prevăzut expres în Legea administraţiei publice locale nr.215/2001, prin prezenta ordonanţă, se propune: 1) stabilirea competenţelor de autorizare pentru primarii sectoarelor municipiului Bucureşti; 2) stabilirea competenţelor de autorizare pentru primarul general al municipiului Bucureşti, similare cu cele ale preşedinţilor consiliilor judeţene; 3) autorizarea locuinţelor individuale de către primarii comunelor, fără acordul structurilor specializate ale consiliului.

Prin prevederile prezente, nu se afectează dezvoltarea corectă a municipiului Bucureşti, întrucât capitala dispune, în prezent, de un Plan urbanistic general şi Regulament de construire aferent, avizate şi aprobate în condiţiile legii, iar autorizaţiile emise de primarii de sector decurg din prevederile documentelor menţionate.

În mod similar, comunele dispun de planuri urbanistice generale şi reglementări aferente, iar autorizarea executării lucrărilor de construcţii pentru lucrările individuale se face în conformitate cu aceste documente.

Ordonanţa se înscrie Recomandării Uniunii Europene privind descentralizarea actului de decizie al administraţiei publice.

Faţă de cele prezentate, vă rugăm a fi de acord cu proiectul de act normativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul preşedinte Oltean Ion. Sau domnul Bara. Poftiţi.

Domnul Radu-Liviu Bara:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a pus în discuţie Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.5/2002 pentru modificarea şi completarea art.4 din Legea nr.50/1991.

Ţinând cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ, comisia propune spre dezbatere raportul privind modificarea art.4 din Legea nr.50, sub forma prezentată.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale?

Domnul deputat Oltean, din partea Grupului PD.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Îngăduiţi-mi, în câteva cuvinte, să exprim care este poziţia Partidului Democrat, a Grupului parlamentar al Partidului Democrat faţă de Ordonanţa nr.5, prin care se modifică art.4 al Legii nr.50/1991.

Mai întâi de toate, aş vrea să precizez că Legea nr.50 şi art.4, în sine, a fost adoptat în luna iunie a anului trecut, înainte de a fi adoptată sau după ce a fost adoptată Legea nr.215/2001, Legea administraţiei publice locale, în aşa fel încât, între cele două acte normative, există compatibilitate aproape totală în ce priveşte atribuţiile ce sunt stabilite pentru cei competenţi să emită autorizaţii de construcţie.

Din acest punct de vedere, nu poate fi vorba că ar exista incompetenţe la nivelul primarilor de sectoare, care să-i pună în dificultate în ce priveşte gestionarea şi administrarea sectoarelor municipiului Bucureşti.

Din punctul nostru de vedere, acest act normativ nu are decât o singură direcţionare, şi anume aceea ca primarul general al capitalei să fie lipsit de orice fel de atribuţie în domeniul gestionării, în domeniul administrării municipiului Bucureşti.

Voci din Grupul PSD:

Foarte bine!

Domnul Ioan Oltean:

Primarul general... Sigur, aud o afirmaţie a unui coleg că e foarte bine. Sigur, în opinia domniei sale, e foarte bine! În opinia mea şi în opinia noastră, o asemenea atitudine, domnilor deputaţi, se dovedeşte a fi cel puţin duşmănoasă, dacă nu de rea-credinţă.

În expunerea de motive, domnilor colegi, se face trimitere, în mod absolut inadmisibil, la o Hotărâre a Consiliului General al municipiului Bucureşti, prin care s-a încercat ca o parte din competenţele primarului general, în acest domeniu, să fie transferate primarilor de sectoare, Hotărâre pe care instanţa de fond, atât Curtea de Apel a municipiului Bucureşti, cât şi Curtea Supremă, a invalidat-o, a revocat-o, considerând-o a fi ilegală.

În această situaţie, Guvernul vine şi, în mod inadmisibil, încearcă să rezolve o problemă pe care instanţa de judecată a impiedicat să fie rezolvată de către Consiliul General al municipiului Bucureşti, o rezolvă printr-o ordonanţă simplă. Mi se pare absolut inadmisibil un asemenea gest.

Prin adoptarea unei asemenea ordonanţe, primarul general al capitalei rămâne doar să emită autorizaţii pentru monumente istorice, la nivelul municipiului Bucureşti şi pentru investiţii care se realizează în extravilanul municipiului Bucureşti, domnia sa fiind pus în situaţia să ia act că, în municipiul Bucureşti, se construiesc doar prin simpla vedere a acestor obiective.

Municipiul Bucureşti, prin această hotărâre, se transformă, de fapt, în 6 oraşe care vor fi administrate, cel puţin din acest punct de vedere, în mod distinct, punându-se în pericol o administrare unitară, o gestionare unitară a municipiului Bucureşti, din acest punct de vedere, al autorizării construcţiilor, autorizării investiţiilor.

De aceea, Grupul parlamentar al Partidului Democrat apreciază că o asemenea atitudine este de neacceptat, într-un act normativ, şi susţine şi roagă, pe cei care găsesc întemeiate motivaţiile noastre, să voteze împotriva acestei ordonanţe.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Brudaşca, din partea PRM.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Nu este prima dată când asistăm, în această Cameră a Parlamentului României, la situaţii care frizează ridicolul. Acelaşi Executiv, mai zilele trecute, a emis o altă ordonanţă de urgenţă, pentru a-şi salva 2 viceprimari ai Bucureştiului care erau, evident, în clientela sa politică.

Astăzi, constatăm că se dau legi, nu în interesul comunităţii, ci împotriva unei persoane care, întâmplător, este şi liderul unui partid politic de opoziţie. Nu promovăm ideea că ne opunem acestei idei, pentru a fi solidari cu domnul Băsescu, căci apreciem că, dacă altcineva ar fi primarul general al capitalei, primul-ministru nici nu s-ar fi gândit să emită o asemenea ordonanţă.

De asemenea, o altă chestiune care ni se pare nelalocul ei, dacă nu ilegală, cel puţin imorală. Se precizează, în presă, că o asemenea ordonanţă de urgenţă a fost emisă ca urmare a descoperirilor făcute de către primarul general al capitalei, în ceea ce priveşte activitatea de construcţii de imobile pe care o continuă primul-ministru, în interesul familiei sale. Probabil are familie mare şi are nevoie de cât mai multe case!

Ni se pare, din acest punct de vedere, o acţiune care frizează penibilul, pentru că nu putem emite, chiar dacă suntem la putere şi suntem un partid puternic şi majoritar, legi numai pentru a ne acoperi ilegalităţile sau pentru a demonstra că putem să facem, din această ţară, ce dorim noi şi putem umili Parlamentul României, obligându-l să sancţioneze, prin lege, ceea ce noi abuzăm în activitatea curentă.

Consider, din acest punct de vedere, că ceea ce se întâmplă, prin această Ordonanţă nr.5/2002 pentru modificarea Legii nr.50, este un abuz, este un abuz din partea puterii şi o desconsiderare totală a Legislativului acestei ţări.

Să nu se uite, de asemenea, un alt aspect foarte grav: în momentul în care constatăm că, ori de câte ori puterea doreşte să-şi acopere sau să-şi rezolve problemele, emite legi, ne putem aştepta ca, peste noapte, având în vedere funcţionalitatea sau funcţionarea maşinii de vot, mâine – poimâine, să apară, în faţa noastră, şi alte aberaţii de acelaşi gen.

În consecinţă, consider că este de bun simţ ca toţi cei care sunt responsabili, în această Cameră a Deputaţilor din Parlamentul României, să respingă o asemenea aberaţie legislativă care nu este impusă de lege, ci este impusă de bunul plac al celor care conduc România.

Un alt aspect foarte grav este cel care a fost subliniat de către antevorbitor: transformarea Bucureştiului în 6 oraşe distincte, fără nici un fel de legătură între ele, în care abuzurile de toate felurile, abuzurile pe criterii clientelare să continue nestingherite, fără nici un fel de posibilitate de intervenţie a primarului general al capitalei ţării.

În felul acesta, vom ajunge ca Bucureşti să arate ca nici una dintre capitalele Europei, fără o politică unitară şi uniformă, în ceea ce priveşte activitatea de construcţii şi, din acest punct de vedere, dându-se posibilitatea soluţionării tuturor solicitărilor clientelei politice a actualei puteri.

În consecinţă, cred că ar fi o chestiune de bun simţ să spunem un "nu" categoric acestei tentative de a submina autoritatea şi demnitatea Parlamentului României.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Liviu Bara, din partea PSD.

Domnul Radu-Liviu Bara:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu aş vrea să folosesc cuvintele pe care le-au folosit colegii dinainte, ci aş vrea să-i rog frumos să citească tot ce înseamnă amenajarea teritoriului, tot ce înseamnă organizarea teritoriului şi secţiunea 4, privind modul în care se organizează teritoriul, modul în care se aprobă planurile urbanistice generale şi, dacă aceste legi le-ar cunoaşte, sunt ferm convins, cuvintele pe care le-au spus nu îşi mai aveau rostul aici.

Sigur că, prin Legea nr.453/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării de lucrări, s-a prevăzut descentralizarea. Singurul loc unde această descentralizare nu s-a realizat a fost la municipiul Bucureşti.

Prin Hotărârea, şi cu aceasta aş dori, totuşi, să fie atenţi, dar măcar să fi citit, cât de cât, din această ordonanţă, nişte colegi care, sigur, sunt foarte buni la virgule şi la puncte, dar, în ceea ce priveşte urbanism şi teritoriu, cred că, totuşi, nu sunt destul de atenţi, prin Hotărârea nr.245/02.10.2001, Consiliul General al municipiului Bucureşti, deci nu primul-ministru, nu Ministerul Amenajării Teritoriului, ci Consiliul General al Municipiului Bucureşti a stabilit ca primarii sectoarelor 1 şi 6 ale Capitalei pot emite autorizaţii de construcţie pentru toate categoriile de construcţii. Şi aceasta ţine de cel puţin două motive. Ştiţi ce înseamnă o autorizaţie de construcţie, ce înseamnă documentaţia ei, cu fiecare această documentaţie să se ajungă la Consiliul municipal, la Consiliul General al capitalei, deci ocolind sectorul. Una - oamenii erau puşi pe drumuri, pierdere de timp şi se adunau, la nivel de Consiliul municipal al Bucureştiului, un exemplu care ni s-a dat: la fiecare sector, se adună cam 7.000 de autorizaţii, dintr-o dată, ajungeau, la municipiu, pentru a hotărî, numai dacă le-a verificat, 42.000 de autorizaţii. Vă daţi seama ce însemna, pentru oamenii respectivi, cât trebuiau să aştepte?! Astea sunt problemele, să ştiţi, nu că avem probleme cu cine să dea autorizaţia, cum primarul..., la nivelul comunelor, s-a descentralizat şi, chiar comunele şi chiar în comunele unde s-a hotărât că trebuie să dea, Consiliul local, autorizaţie, sigur, pentru nişte lucrări mai importante, pentru planurile urbanistice, este nevoie şi de avizul Consiliului judeţean, un lucru cu care, cel puţin în cadrul comisiei, am fost toţi de acord, cu acest principiu.

Eu aş dori să mă mai refer la un singur punct. Toate aceste planuri urbanistice se aprobă de către Consiliul municipal, în ceea ce înseamnă dezvoltarea sectoarelor, modul în care se amplasează construcţiile, nivelul de înălţime, modul în care trebuie să aibă loc racordarea la utilităţi, toate aceste lucruri sunt bătute în cuie, dragi colegi, prin planurile de urbanistică generală, care sunt obligatorii pentru a fi aplicate de către sectoare, de către consiliile locale. Eu nu pot, la nivel de sector, să aprob o construcţie în afara planului urbanistic general, nu pot să aprob o construcţie care să nu-mi îndeplinească condiţiile din planul urbanistic general.

Care-i problema, atunci? Care-i problema dumneavoastră?! Nu înţeleg care-i problema! Că nu mai purtăm pe oameni până la nivelul Consiliului municipal, care, şi aşa, cu problemele pe care le are, să se ocupe de autorizaţie, că trebuie să-i dea o extindere la unul din Drumul Taberei, pentru o împrejmuire?! Pentru asta, trebuie să ajungă la Consiliul municipal! Acesta e adevărul, să ştiţi!

Şi cel puţin, eu cred că în comisie prin votul care s-a dat, astfel s-a considerat. Păi, dacă vorbim de descentralizare, să vorbim de descentralizare de sus până jos. vorbim despre descentralizare când ne convine, când nu ne convine atunci nu ne mai trebuie descentralizare că avem noi ceva cu cineva.

Eu vă rog frumos, dragi colegi, aşa să vedeţi problema, aşa s-a discutat şi în cadrul comisiei. Deci, absolut, absolut nici o tentă politică. Dacă cineva încearcă să dea o tentă politică acestei ordonanţe, mie îmi pare foarte rău, pentru că este o problemă pur tehnică, trebuie să ajutăm pe cel care umblă după autorizaţie, cel care doreşte o autorizaţie, să-i scurtăm acest drum. Noi tot discutăm că birocraţia la noi este foarte mare şi acum când încercăm să aducem mai aproape cei care hotărăsc, decidenţii, faţă de cel care are cereri, acum, dintr-o dată este o problemă mai deosebită, fiindcă noi, de fapt, ce vrem să facem.

Eu v-aş ruga totuşi să aprobaţi această ordonanţă sub forma prezentată, sigur, cu amendamentele care au fost prezentate şi în raport de către comisie şi să ştiţi că în tot ceea ce priveşte modificarea la Legea 50, modul în care această lege a fost gândită, ca şi la Legea 215, să ştiţi, absolut, dar absolut sunt toate aceste modificări sunt recomandările şi de la Uniunea Europeană, dacă domnii colegi vor să ştie ceea ce înseamnă modul în care se aplică planurile urbanistice şi modul de autorizare a construcţiilor. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc. Dacă alte grupuri parlamentare doresc să participe la dezbateri? Nu.

Trecem la dezbaterea ordonanţei. Titlul ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

La art.I sunt 3 puncte. La pct.1 dacă sunt obiecţii? Aveţi un amendament respins. Poftiţi.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

La lit.c) de la art.1, eu propun eliminarea acestei litere pentru următorul considerent. S-a vorbit aici de necesitatea descentralizării deciziei de la nivelul primăriei generale la nivelul primăriilor de sectoare, în felul acesta diminuând în mod substanţial volumul de muncă care se desfăşoară la nivelul primăriei capitalei şi în felul acesta apropiind serviciul public de cetăţean. Mi se pare această motivaţie corectă şi pentru că această motivaţie este corectă, eu propun eliminarea lit.c) în forma în care ne-o propune iniţiatorul şi înlocuirea ei cu altă formulare care se regăseşte în raport la poz.3, domnule preşedinte, şi care are în vedere următorul lucru: autorizaţiile se emit de primarii sectoarelor municipiului Bucureşti pentru toate categoriile de construcţii şi amenajări urbanistice din cadrul sectoarelor. De ce propun acest lucru. Dacă apreciem că un primar de sector trebuie să emită autorizaţie pentru o construcţie, un ansamblu de blocuri, mi se pare absolut firesc ca acelaşi primar de sector să fie competent să emită autorizaţie şi pentru un monument istoric. Acelaşi primar de sector să fie competent să emită autorizaţie şi pentru investiţiile din extravilanul municipiului Bucureşti, pentru că mi se pare nefiresc ca în ce priveşte monumentele istorice, în ce priveşte investiţiile în extravilan ale municipiului Bucureşti să fie învestit ca autoritate primarul general al capitalei, iar în ce priveşte alte lucrări de o mult mai mare amploare să fie învestiţi primarii de sectoare. Mi se pare inadmisibil ca un primar de sector să nu fie competent să emită autorizaţie pentru un monument ce se construieşte, ce se ridică pe propriul lui teritoriu şi pentru acel monument, persoana fizică trebuie să se deplaseze la primăria generală a capitalei. Unde-i logica? Unde există raţiunea? De ce pentru o investiţie din extravilan cetăţeanul de rând se duce la primăria generală, iar pentru o investiţie din interiorul sectorului se deplasează la primăria de sector? Unde-i logica? În opinia mea nu există nici un fel de logică. Dacă tot facem descentralizare, atunci să facem descentralizare, dacă tot este bal, să fie bal. Dacă vrem ca cetăţeanul să-l apropiem de decizie şi decizia administrată de cetăţean, atunci să transferăm, într-adevăr, din toate punctele de vedere, competenţele la nivelul sectoarelor, iar pe primarul general să-l lăsăm o simplă prezenţă fizică la nivelul primăriei generale. Poate într-o viitoare ordonanţă, Guvernul vine şi desfiinţează chiar funcţia de primar general, mi se pare absolut firesc, oricum, acesta este un pas ferm făcut în direcţia desfiinţării autorităţii de primar general şi chiar de Consiliul general al municipiului Bucureşti. Dacă tot se doreşte ca sectoarele să devină oraşe independente, atunci cred că trebuie să avem hotărârea noastră şi să ne asumăm responsabilitatea de a decide în felul acesta.

De aceea, domnilor colegi, domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor colegi, eu propun eliminarea lit.c) şi înlocuirea ei cu un c¹), aşa cum l-am formulat şi cum se regăseşte la poziţia 3 în raport. Şi nu pot să cred că veţi vota împotrivă, pentru că atunci veţi vota împotriva principiilor enunţate aici de către reprezentanţii puterii, aceea de a descentraliza decizia, de a o apropia de cetăţeanul de rând. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc. (Aplauze în partea dreaptă a sălii.)

Vii aplauze!

domnul Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Eu vreau să vorbesc în calitate de "specialist în virgule", aşa cum m-a etichetat colegul de la comisia de specialitate şi vroiam de fapt să-i atrag atenţia asupra lipsei de consistenţă şi de sinceritate a demersului domniei sale, anterior, inclusiv această lit.c) dovedeşte faptul că, în fond şi la urma urmei, nu se doreşte decât izolarea şi transformarea într-o figură decorativă a primarului general al capitalei. Ori se merge până la capăt cu această descentralizare, ori altfel, nu se justifică nu numai această literă, nu se justifică întregul demers pe care l-a pus în operă Guvernul.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Da. Domnul Liviu Bara.

Domnul Radu Liviu-Bara:

Am să fiu foarte scurt, domnule preşedinte, şi sper să mă înţeleagă colegii. În primul rând, nu se poate elimina acest articol, pentru că jurisdicţia primarului de sector este în cadrul sectorului, în afara sectorului el nu are dreptul să dea autorizaţie. Este clar. Deci, nu se poate să dea autorizaţie în afara sectorului şi în afara extravilanului, deci, nici într-un caz nu putem să eliminăm acest articol, iar în ceea ce priveşte... după ce discutaţi... (Domnul deputat Onisei face, din bancă, o remarcă.)

Domnule coleg, aţi fost secretar de stat la un minister şi ştiu ce ştiţi. Vă cunosc ce ştiţi, am avut timp 4 ani de zile să vă cunosc părerile, aşa că vă rog să nu mi le spuneţi acuma, mi le spuneţi după aceea sau eventual veniţi la comisie.

Iar în ceea ce priveşte monumentele, se cere avizul de la Ministerul Culturii pentru că ştiţi că tot ce înseamnă autorizarea unui monument are un alt circuit, o altă problemă, cum spunea cineva aici, şi nu are rost să mai intrăm în amănunte, domnule preşedinte, că orice persoană fizică... acuma nu ştiu dacă orice persoană fizică vine şi face monumente. dar, hai să presupunem că ajungem şi în faza aceea, sigur, pentru acest circuit al autorizaţiei pentru monumente există un departament la Ministerul Culturii care trebuie să îndeplinească nişte condiţii mai deosebite şi din acest motiv se cere avizul de la Ministerul Culturii, nu din alte motive tehnice.

aşa că eu vă rog colegii, cel puţin din aceste două motive, să voteze aşa cum s-a propus în raport, deci, să rămână acest articol, pentru că dacă nu rămâne şi se elimină, nu se mai pot da autorizaţii în asemenea condiţii. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc. Domnule Onisei poftiţi.

Domnul Ioan Onisei:

Nu intru pe fondul lucrurilor, pentru că o să-mi spun părerea din partea Grupului Partidului Democrat la sfârşit, vreau doar să-l rog pe domnul deputat să observe că sumumul perimetrelor sectoarelor înseamna capitala şi intravilan şi extravilan înseamnă cu totul altceva, pe de o parte; pe de altă parte, rog şi pe secretarul de stat de la Ministerul Administraţiei Publice să mai gândească bine la Legea privind protecţia monumentelor istorice că acolo sunt competenţe clare.

Susţin amendamentul domnului Oltean.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Da, poftiţi.

Domnul Ioan Oltean:

Domnilor colegi,

Două lucruri aş vrea să mai precizez: Unu: că monumentele istorice sunt în perimetrul fiecărui sector, deci, dacă este vorba de descentralizare, atunci să facem descentralizare şi nu găsim alte explicaţii şi a doua chestiune este o întrebare pentru domnul secretar de stat. Să ne motiveze. Iertaţi-mă! Eu, sincer, nu am înţeles de ce monumentele istorice şi investiţiile în extravilan rămân în competenţa primarului general şi restul nu? Care a fost raţiunea? De ce nu am transferat şi aceste competenţe în sarcina autorităţilor de la sectoarele municipiului Bucureşti? Aş vrea, domnule secretar de stat, să ne motivaţi totuşi care a fost raţiunea unei asemenea defalcări de competenţe prin Ordonanţa nr.5? Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Da, domnul secretar de stat. Poftiţi.

Domnul Tudor Florescu:

Vă mulţumesc domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat, respectiv la întrebarea dumneavoastră există o explicaţie logică. În tot ceea ce este prevăzut în ordonanţă există şi o explicaţie logică, o înlănţuire logică a etapelor de descentralizare şi de aceea se prevede la momentul acesta ca ceea ce înseamnă lucrări în extravilan şi monumentele istorice, care reprezintă totuşi un punct foarte sensibil privind autorizaţia de construcţie, să fie menţinute în momentul de faţă la nivelul primăriei generale. Pe parcurs, în cadrul sectoarelor vor fi transferaţi oamenii de la primăria generală sau se vor forma şi alţi specialişti în domeniul restaurării monumentelor istorice. În acel moment vom descentraliza şi vom trece în autoritatea primăriilor eliberarea autorizaţiilor de construcţie. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

S-au mai înscris domnul Oltean şi domnul Onisei şi înainte de a le da cuvântul, eu propun plenului sistarea discuţiilor, pentru că situaţia este extrem de clară; Opoziţia nu vrea această ordonanţă, Guvernul o vrea, asta este limpede, nu are rost să discutăm două zile.

Domnul Ioan Oltean:

Îmi îngădui domnule preşedinte, să înţeleg că nu are importanţă că motivaţia pentru care Guvernul vine şi susţine această ordonanţă este pertinentă sau nu este pertinentă, dacă Guvernul vrea, nu are importanţă dacă există o motivaţie de fond, noi trebuie să ne supunem. Ei, noi nu putem să ne supunem şi mi se pare mai mult decât naivă explicaţia pe care domnul secretar de stat ne-a dat-o.

Domnul Anghel Stanciu (din bancă):

Nu ştiţi dinainte? Că aţi fost doar ministru!

Domnul Ioan Oltean:

Da, ştiu, domnule coleg.

Domnul secretar de stat vrea să ne convingă că amplasarea unui monument, a unei statui în municipiul Bucureşti, într-un sector sau altul, este un lucru mult mai complex decât amplasarea unui ansamblu de locuinţe sau a unei investiţii industriale.

Domnilor, domnule secretar de stat, iertaţi-mă! dar nu cred că o asemenea explicaţie poate fi adusă ca argument de fond în stabilirea atribuţiilor pentru primarii de sectoare şi pentru primarul general al capitalei. Mi se pare nu numai naivă, dar mi se pare absolut de neadmis o asemenea motivaţie. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Domnul Onisei.

Domnul Ioan Onisei:

Domnul deputat Oltean a fost foarte elegant. Motivaţia nu este naivă, este ridicolă. Deci, domnule secretar de stat, uitaţi-vă domnule în legi şi vedeţi că amplasarea monumentelor istorice, acelea de forum, pentru că acelea înseamnă statui, se face numai cu avizul unei comisii speciale de la Ministerul Culturii care îşi dă avizul sau nu şi-l dă, indiferent dacă autorizează primarul de sector sau primarul general al capitalei, vedeţi că monument istoric înseamnă numai posibile reparaţii... deci, vă rog să mai citiţi când veniţi în faţa Parlamentului, pe de o parte, pe de altă parte, vreau să spun că această ordonanţă nu este numai imorală, ci este evident neconstituţională. Argumentaţia de fond încearcă să pună semnul echivalent între Consiliul general al capitalei şi primarul general şi consiliile judeţene. Îl rog pe domnul Fleşariu, care este aici de faţă, dacă are amabilitatea, nu am la mine Constituţia, să citească textele din Constituţie, să vadă care este deosebirea. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Bun, e-n regulă. Cititul nu strică nimănui. S-au adus argumente pro şi contra foarte multe, unele mai convingătoare, altele mai puţin convingătoare, trecem la vot.

Deci, se propune eliminarea lit.c) care constituie de fapt substanţa punctului 1. Comisia este împotrivă, iniţiatorul este împotrivă.

Cine este pentru această eliminare propusă de Grupul PD? Număraţi vă rog! 37 pentru eliminare.

Cine este contra eliminării? Număraţi vă rog! 76.

Abţineri? O abţinere.

Pct.1 a rămas în varianta comisiei.

Pct.2. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Pct.3. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Pct.I în integralitate. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.II. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Am parcurs ordonanţa.

Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art.unic. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Urmează ca să fie supusă votului într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor. Din partea iniţiatorului dacă doreşte cineva? Domnul secretar de stat Fleşariu.

Domnul Ionel Fleşariu (secretar de stat, Ministerul Administraţiei Publice):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Art.47 din Constituţie consacră dreptul cetăţenilor de a se adresa autorităţilor publice prin petiţii. Precizez că art.47 face parte din capitolul consacrat drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor. Până în anul 1998 a existat în acest domeniu o reglementare care nu era atât de veche, însă era cu mult depăşită, căzută în desuetudine, este vorba de Legea nr.1 din 1978, lege care a fost abrogată în mod expres în 1998 fără a fi fost înlocuită cu altă reglementare. Deci, în acest domeniu de activitate deosebit de important pentru exercitarea de către cetăţeni a drepturilor constituţionale, ne aflam într-un gol de reglementare. Pentru acoperirea acestuia a fost elaborată şi aprobată de Guvern Ordonanţa nr.27 pe care o supunem dezbaterii plenului Camerei Deputaţilor astăzi. Precizez că, comisia sesizată în fond a întocmit raportul, sunt unele amendamente cu care suntem întru totul de acord. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc. Din partea comisiei sesizată în fond, domnul preşedinte Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Comisia a luat în dezbatere Ordonanţa nr.27 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, luând în calcul şi avizele pe care ni le-a comunicat Consiliul Legislativ şi Comisia juridică, avize favorabile. Dezbaterile care au avut loc la nivelul comisiei s-au concretizat cu mai multe amendamente, care au fost însuşite şi de către iniţiator şi pe care le supunem atenţiei dumneavoastră în forma prezentată în raport şi vă rugăm să fiţi de acord cu ele. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc. Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri? Nu doresc. Dacă nu doresc, trecem la dezbaterea proiectului.

Titlul ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art.1, vă rog să observaţi la pct.2 al raportului, se propune o modificare de către comisii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat art.1.

Art.2, cu modificările propuse la pct.3 din raportul comisiei. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat art.2.

Art.3. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.4. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.5. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.6. Vă rog să priviţi la pct.4 al raportului, sunt modificări propuse de către comisie. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Se introduce un alineat în plus la acest articol, scuzaţi! la pag.2 a raportului, pct.5. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat în forma propusă de comisie.

Art.7. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.8. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.9. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.10. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.11. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.12. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.13. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.14. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.15. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.16, vă rog să priviţi la pct.11 şi 12 din raport. Dacă cu aceste modificări sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Titlul legii. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Vă rog să observaţi, se propune o modificare. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Va fi supus votului într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.33/2002 privind reglementarea eliberării certificatelor şi adeverinţelor de către autorităţile publice centrale şi locale. Din partea iniţiatorului, domnul secretar de stat Fleşariu.

Domnul Ionel Fleşariu:

Este vorba de o ordonanţă mult mai scurtă decât cea anterioară. Dacă reglementarea anterioară nu era aşa veche, în schimb, ceea ce încercăm noi să facem prin această ordonanţă este să înlocuim o reglementare care este, într-adevăr, foarte veche. Este vorba de un decret al Consiliului de Stat din 1950 care este încă în vigoare şi care reglementează problema eliberării certificatelor şi adeverinţelor. Desigur, el era cu mult depăşit şi ca atare, în temeiul legii de abilitare am elaborat această ordonanţă prin care reglementăm modul de eliberare a adeverinţelor şi certificatelor. La comisia sesizată în fond s-a făcut un singur amendament cu care suntem de acord, vă rugăm să fiţi de acord cu discutarea şi cu aprobarea Ordonanţei nr.33. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc. Din partea comisiei sesizate în fond, domnul preşedinte Oltean Ioan.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Şi asupra acestei ordonanţe, Comisia de administraţie publică s-a pronunţat în mod favorabil, luând în calcul şi avizul favorabil pe care l-a prezentat Consiliul Legislativ. În timpul dezbaterilor a fost reţinut un singur amendament care vizează art.4, amendament care a fost însuşit şi de către iniţiator şi care este cuprins în raport. Luând în calcul acest lucru, vă rugăm să fiţi de acord cu raportul propus de către comisia sesizată în fond.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc. Din partea grupurilor parlamentare, domnul Brudaşca din partea PRM:

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnule secretar de stat,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Necesitatea unei asemenea reglementări este mai mult decât evidentă, cu atât mai mult cu cât s-a precizat şi vechimea actului anterior adoptat în materie. Eu îmi însuşesc necesitatea unui asemenea act normativ, voi vota favorabil, dar vreau să atrag atenţia asupra unei situaţii care a scăpat sau nu este suficient de bine clarificată. Există instituţii în ţara aceasta care nu respectă prevederile Legii 16/1996 privind arhivele şi datorită acestei situaţii sunt multe cazuri semnalate de către cetăţeni şi din judeţul Cluj în această perioadă când o serie de instituţii şi autorităţi publice au fost în incapacitatea eliberării de certificate sau adeverinţe, mai ales cele care privesc proprietatea datorită dispariţiei din arhivele proprii a documentelor de bază.

Deci, cred că va trebui avut în vedere în perspectivă de către ministerul de resort şi o anumită punere în concordanţă între acest act normativ absolut necesar şi modul în care este asigurată securitatea şi conservarea documentelor aflate în arhivă. Sunt foarte multe cazuri în care aceste documente sunt pur şi simplu depozite de hârtie, nu sunt întreţinute şi nu, prin urmare se deteriorează şi nu pot permite autorităţilor îndeplinirea actului normativ pe care suntem pe cale să-l votăm.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc. Dacă alte grupuri parlamentare doresc să participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul ordonanţei. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.1. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.3. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.4. Vă rog să priviţi în raportul comisiei propunerea de modificare. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat şi art.4.

Art.5. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.6. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.7. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.8. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.unic. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul va fi supus votului într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.170/2000 privind sursele de rambursare a creditelor, dobânzilor şi altor costuri aferente împrumuturilor contractate de Societatea comercială Termoelectrica S.A. Suntem în procedură de urgenţă, vă rog să îmi faceţi propuneri pentru timpii de dezbatere. Domnul Gubandru din partea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor vă propune 5 minute pentru dezbaterile generale şi un minut pentru fiecare intervenţie în parte.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Cine este pentru aceşti timpi? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Titlul ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art.1. Obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art.2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Va fi supus votului în integralitate într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.39/1998 privind activitatea de standardizare naţională în România. Din partea comisiei. Poftiţi.

Domnul Antal István:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

În conformitate cu prevederile art.89 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată spre dezbatere în fond cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.39 din 1998 privind activitatea de standardizare naţională în România, trimis cu adresa nr.29 din 3 februarie 1998.

Prezentul proiect de ordonanţă a fost elaborat în contextul opţiunii fundamentale a Guvernului României de aderare la Uniunea Europeană şi a adoptării acquis-ului comunitar susţinut prin programul PHARE pentru reforma administraţiei publice.

În scopul dezvoltării în România a unui sistem coerent, transparent, credibil şi viabil în ceea ce priveşte desfăşurarea activităţii de standardizare, în anul 1998 a fost promovată Ordonanţa Guvernului nr. 39 privind activitatea de standardizare naţională în România care, în principal, stabileşte principiile activităţii de standardizare şi este temeiul dezvoltării în România a unui nou organism naţional de standardizare, structură recunoscută de către Guvernul României prin ministrul care coordonează domeniul infrastructurii calităţii şi evaluării conformităţii.

Având în vedere faptul că în perioada scursă de la publicarea acestei ordonanţe până în prezent, cadrul legislativ general şi specific a suferit unele modificări prin promovarea şi adoptarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii şi a Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, precum şi a Legii nr.608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor pentru a da coerenţă şi consecvenţă cadrului legislativ din România, dar şi pentru rigoarea normativă a textului ordonanţei, s-a impus ca necesară reexaminarea, modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39 privind activitatea de standardizare naţională în România.

În acest context, modificările şi completările la ordonanţă privesc în principal următoarele aspecte: abrogarea prevederilor şi cerinţelor în legătură cu activitatea de standardizare naţională sau cu Organismul Naţional de Standardizare în situaţia în care aceleaşi prevederi se regăsesc în norme tehnice, sau în alte acte normative, ori contravin prevederilor altor acte normative, acestea sunt în principal prevederi în legătură cu definirea unor termeni sau privesc unele cerinţe referitoare la relaţia Organismului Naţional de Standardizare cu autorităţile şi se regăsesc în art.3 şi art.7; prevederile au avut caracter tranzitoriu şi şi-au produs efectul, fiind vizate în acest sens unele măsuri pentru dezvoltare instituţională şi sprijinirea organizaţiei ce se constituia ca organism naţional de standardizare – aceste prevederi se regăsesc în art.10, art.11 şi art.12; amendarea prevederilor ce privesc coordonarea activităţii de standardizare naţională, urmare adoptării măsurii ca Ministerul Industriei şi Resurselor să coordoneze în domeniul infrastructurii, calităţii şi evaluării conformităţii în România – prevedere ce se regăseşte în art.9; componenţa colegiilor în care sunt reprezentanţi membri ai Organismului Naţional de Standardizare în scopul echilibrării reprezentării interesului în aceste structuri – la art.8; completarea prevederilor prin stabilirea colegiului reprezentanţilor autorităţilor competente, dat fiind interesul acestora pentru activitatea de standardizare naţională, în special în domeniul reglementat în art.8; lărgirea atribuţiilor Organismului Naţional de Standardizare cu atribuţia de a aplica politica naţională în domeniul standardizării – în art.7; stabilirea Ministerului Industriei şi Resurselor ca autoritate de stat responsabilă prin elaborarea strategiilor şi politicilor în domeniul standardizării – art.9; introducerea cerinţei ca Ministerul Industriei şi Resurselor să-şi numească în colegiul director reprezentantul său, în calitate de vicepreşedinte al Organismului Naţional de Standardizare în scopul măririi modului de îndeplinire a responsabilităţilor ce decurg din prezenta reglementare şi a modalităţilor în care se aplică politica naţională în domeniul standardizării – art.8; introducerea cerinţei privind funcţionarea Organismului Naţional de Standardizare sub coordonarea Ministerului Industriei şi Resurselor; stabilirea clară a formei şi domeniului de aplicare a mărcilor de conformitate cu standardele naţionale; şi anexa – la poz.165 din acest raport.

În conformitate cu prevederile art.60 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia de industrie şi servicii a reexaminat proiectul de lege în şedinţele din data de 28 şi 29 ianuarie 2002 şi 12 februarie 2002 şi a hotărât, cu unanimitate de voturi, avizarea favorabilă a proiectului de lege şi supunerea lui spre dezbatere şi adoptare în plenul Camerei Deputaţilor cu amendamentele admise de comisie.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor constituţionale.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri?

Poftiţi. Domnul Chiliman, din partea PNL.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule preşedinte,

Onoraţi colegi,

Această ordonanţă, este adevărat, care a fost făcută în perioada guvernării noastre, arată de fapt că s-a dorit subordonarea acestei activităţi unui minister.

În ţările civilizate din Europa, activitatea de standardizare este o activitate care se poate subordona direct numai Guvernului, şi nu printr-un minister, care are alte interese – uneori, interese care pot fi divergente de interesele unei standardizări normale în România.

Pentru acest lucru, am criticat, la vremea respectivă, această ordonanţă şi nu fac altceva decât s-o critic în continuare, pentru că subordonează această activitate unui minister cu care poate intra în conflict de interese.

În momentul în care vom avea această Lege a conflictului de interese, vom înţelege, poate, mai bine de ce nu este bine ca activitatea de standardizare să fie subordonată unui minister. Ea trebuie să aibă o autonomie foarte largă, pentru că, altminteri, conflictele de interese care pot apărea cu cei care conduc temporar un minister şi care au alte interese în ceea ce priveşte anumite standarde în România, pe o anumită perioadă de timp, pot să devină lucruri reale şi chiar periculoase pentru evoluţia României către Europa.

Este motivul pentru care, cel puţin legat de această prevedere, ar fi fost bine ca cei care sunt astăzi la Putere şi care la vremea respectivă au avut mari îndoieli privind corectitudinea subordonării acestei activităţi unui minister, să regândească acest lucru şi vă cer, onoraţi colegi, retrimiterea cel puţin a articolului privind subordonarea către ministerul respectiv, spre rediscutare la comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Alte grupuri parlamentare, dacă doresc să participe?

Din partea PRM, domnul deputat Palade.

Domnul Doru Dumitru Palade:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Această ordonanţă a avut o istorie zbuciumată, ea a fost elaborată într-un fel sub vechea guvernare, în vechea legislatură, ea a fost reluată, discutată cu toţi factorii de răspundere şi, aşa cum este acum, după părerea noastră, în numele Grupului parlamentar Partidul România Mare, ea corespunde situaţiei actuale în domeniul standardizării în România; nu poţi avea acces la fondurile publice, dacă nu colaborezi pe o anumită variantă cu Guvernul.

Deci, felul în care s-a definitivat această ordonanţă, după părerea mea, corespunde situaţiei care există şi în celelalte ţări candidate la Uniunea European㠖 Polonia, Ungaria, unde standardizarea este parţial subvenţionată prin fonduri publice şi parţial se finanţează prin contracte pe care le încheie cu alţi agenţi economici.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă alte grupuri parlamentare doresc să participe? Nu doresc.

Intrăm în dezbatere. Titlul ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Art.1. Vă rog să priviţi şi în raport.

Da, poftiţi. Există o obiecţie.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Formulez două observaţii la textul propus de către comisie, care ar putea să conducă la o formulare mai bună.

Aici se spune aşa: "Prezenta ordonanţă stabileşte principiile de bază şi cadrul organizatoric al activităţii de standardizare naţională". În primul rând, o observaţie – că toate principiile sunt "de bază" şi aici este o tautologie- nu există principii secundare. Toate sunt principii – fundamentale, de bază. Deci ar trebui eliminate două cuvinte: "de bază".

A doua propunere: este vorba de o enumerare: "principiile şi cadrul organizatoric"; deci trebuie pus la plural: "ale activităţii de standardizare naţională".

Eu propun următoarea variantă îmbunătăţită: "Prezenta ordonanţă stabileşte principiile şi cadrul organizatoric ale activităţii de standardizare naţională".

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei, dacă aveţi comentarii?

Sunteţi de acord? Bun.

Cu modificarea propusă de domnul secretar, sunt alte obiecţii? Nu sunt.

Adoptată această variantă.

Art.2. Vă rog să observaţi că la lit.c) şi la lit.i) s-a propus o modificare. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Aprobată varianta comisiei.

La art.3, sunt, de asemenea, o serie de modificări propuse de către comisie, începând cu poz.16 din raport, aproape la fiecare literă, deci până la poz.36 sunt eliminate şi nişte litere şi la poz.37 din raport se propune introducerea unui nou alineat – alin.2.

Dacă, faţă de aceste propuneri ale comisiei, sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Adoptat în varianta modificată de comisie.

Dacă la art.4, sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Adoptat.

Titlul Capitolului II. Sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Art.5. Vă rog să observaţi nişte modificări propuse de către comisie.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Adoptat cu propunerile făcute de comisie.

Art.6. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Capitolului III. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.7. Vă rog să observaţi o serie de modificări propuse de către comisie, începând cu poz.56 din raport.

Dacă sunt obiecţii la aceste modificări? Poftiţi. Faţă de poz.59 din raport.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aceeaşi observaţie: "se aplică principiile de bază ale …"; formularea corectă pe care o propun este "aplică principiile standardizării naţionale prevăzute la art.4".

Repet: toate principiile sunt "de bază" şi nu are sens să aplicăm o tautologie.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă comisia are vreo obiecţie faţă de această propunere? Nu are.

Cu această propunere, dacă sunt alte obiecţii la art.7? nu sunt.

Adoptat art.7, cu modificările propuse.

La art.8. Dacă sunt obiecţii la art.8? Nu sunt obiecţii.

Adoptat cu modificările propuse de comisie.

Titlul Capitolului IV. Sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Art.9. Sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Titlul Capitolului V: "Dispoziţii finale şi tranzitorii".

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Adoptat.

Art.10. Sunt obiecţii?

Poftiţi. La art.10.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Era obiecţia pe care am formulat-o la început, cu rugămintea de a fi retrimis la comisie, pentru că M.I.R.-ul care urmează să preia, în fine, în subordine această instituţie, deosebit de importantă pentru România, o să aibă greutăţi să preia standardele din alte domenii – din agricultură, sau din altele -, în momentul în care-şi subordonează această instituţie, care ar trebui să fie subordonată direct Guvernului şi să fie obligată să lucreze cu celelalte ministere, cu toate celelalte ministere, care au probleme de standardizare, nu numai cu un singur minister, iar colaborarea cu celelalte ministere se va face foarte greoi.

Toate standardele astea care trebuie preluate de la Uniunea Europeană n-o să poată să fie preluate. Sigur, că trebuie subvenţionate de la Guvern. Este bine să fie subvenţionate şi aşa va trebui să rămână. Dar trebuie să rămână în subordinea directă a Guvernului, şi nu prin intermediul unui minister. Este o problemă de principiu aici. Şi, dacă tot discutăm de principii, astea sunt principii general valabile. Duceţi-vă în Germania şi întrebaţi de ce minister ţine Oficiul lor de Standardizare şi o să vă râdă în nas. Acelaşi lucru este valabil şi în alte ţări, care ştiu într-adevăr ce înseamnă standardizare.

faptul că trebuie preluate foarte multe, că trebuie pus un şef care să facă treaba respectivă acolo şi trebuie să le dăm fondurile necesare. Dar asta nu înseamnă că trebuie neapărat să-i subordonăm unui minister care nu are … o să considere mereu chestiunea asta ca o treabă secundară. Pentru că sunt alte probleme mult mai importante de făcut în momentul de faţă la ministere.

Deci, ea trebuie să aibă autoritatea unui minister. Asta este ce vreau să vă spun.

Rugămintea mea este s-o retrimiteţi la comisie. Genul de răspunsuri "lasă, că se rectifică şi se revizuieşte la Senat", nu ne fac nouă cinste, ca deputaţi. Înseamnă că noi nu suntem în stare să gândim ca lumea anumite lucruri.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul secretar Leonăchescu.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Daţi-mi voie să fac întâi observaţia că organismul care, din punct de vedere istoric, gestiona standardizarea a fost diferit de la epocă istorică la epocă istorică şi, la început, în România, standardizarea era în cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti, în cadrul Primăriei Capitalei. Apoi, pe măsură ce activitatea s-a complicat, s-a dezvoltat, ea a urcat la niveluri superioare, ajungând la nivelul Ministerului de Interne la un moment dat, ca, apoi, să intre în gestiunea Guvernului.

Cred că la gradul de complexitate de astăzi al problematicii standardizării naţionale, care implică şi o racordare la problematica europeană, care indică şi implică o mobilitate deosebită, cred că existenţa unui organism "independent", dar subordonat direct Guvernului, la nivelul maxim de responsabilitate, este una dintre soluţiile operante.

Arondat unui minister, devine automat manipulat de acest organism, de ministerul respectiv, care-şi poate impune standardele cu precădere, chiar cu acte – aş zice – de forţă.

Iată de ce ader la opinia domnului deputat Chiliman şi propun retrimiterea la comisie, pentru a gândi structurarea în mod adecvat.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule, eu aş fi de acord, dar, vedeţi dumneavoastră, nu aveţi amendamente depuse la comisie. Şi, în acest stadiu al procedurii, este cam dificil.

Înainte de a da cuvântul comisiei, domnul deputat Doru Palade.

Domnul Doru Dumitru Palade:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Îmi pare rău că această ordonanţă nu prevede trecerea activităţii de standardizare în nici un caz în subordinea Ministerului Industriei şi Resurselor. Ministerul Industriei şi Resurselor este reprezentat de un vicepreşedinte, care are anumite sarcini şi anumite drepturi şi obligaţii în cadrul organului de conducere al Organismului de Standardizare Naţională şi, în nici un caz, nu este subordonat acestui minister. Asta aş răspunde şi domnului secretar al Camerei.

Deci, consider că, aşa cum s-a redactat, este o redactare corectă. Revin la ceea ce am spus, poate că principiul pe care-l ridică distinsul nostru coleg, domnul Chiliman, privind felul în care este privită activitatea de standardizare la nivel naţional şi faptul că un singur minister intervine, aceasta este, mă rog, soluţia actuală, ea poate fi pe parcurs modificată. Este adevărat că în activitatea de standardizare intră mai multe ministere, nu numai Ministerul Industriei şi Resurselor, dar, deocamdată, aceasta este soluţia care nouă ni s-a părut cea mai corectă în prezent.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Comisia. Din partea comisiei?

Domnul Antal Istvan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Având în vedere faptul că această activitate este în curs de derulare şi până în 2004 România va trebui să preia 14 mii de standarde europene, dintre care peste 4 mii vor trebui să fie şi traduse. Deci, activitatea este în curs de derulare şi comisia n-a făcut altceva decât, în urma apariţiei Legii nr.608, Legea privind evaluarea conformităţii produselor, unde, la art.33, Ministerul Industriei şi Resurselor este autoritatea care coordonează domeniul infrastructurii calităţii şi evaluării conformităţii produselor, în acest scop, în cadrul Ministerului Industriei şi Resurselor se înfiinţează o structură corespunzătoare.

Ca atare, eu cred că acest articol, care se regăseşte la poz.124 este în mod corect agreat de către comisie, în care se spune la art.10: "Organismul Naţional de Standardizare înfiinţat conform prevederilor art.7 este asociaţie de standardizare în România", denumită în continuare "asociaţie" şi asociaţia funcţionează sub coordonarea Ministerului Industriei şi Resurselor, pentru a satisface acele nevoi care revin ministerului, conform art.33, pe care vi l-am citat, cred că este corect abordat la ora actuală. Probabil că, după 2004, în urma preluării acestor standarde şi alinierii noastre la acquis-ul comunitar, această instituţie, probabil că va deveni independentă, pentru că este acest mod de abordare, dar, în momentul actual, comisia îşi menţine punctul de vedere şi susţine amendamentul aşa cum este trecut în raportul comisiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Vă supun votului art.10, în redactarea comisiei, cu modificările propuse de comisie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra?

Număraţi, vă rog. 3 voturi contra.

Şi o abţinere.

S-a adoptat art.10.

Art.11. Sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptat, cu modificările propuse de comisie.

Art.12. Obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Art.13. Obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Art.14. Obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Art.15. Obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Art.16. Obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Art.17. Obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Art.18. Obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Art.19. Obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Este scos, conform raportului comisiei.

Art.20, cu propunerile comisiei. Obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Art.21. Obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Art.22. Obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Art.23. Obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Art.24. Obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Art.25. Obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Art.26, cu propunerea comisiei, din raport. Obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Art.27. Obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Art.28. Obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Art.29. Obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Art.30. Obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Titlul legii. Obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Articolul unic. Obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Urmează ca proiectul de lege, în integralitatea sa, să fie supus votului într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 146/2001 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor.

Suntem în procedură de urgenţă.

Vă rog să ne propuneţi timpii de dezbatere.

Domnul Antal Istvan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Permiteţi-mi, totuşi, ca într-un minut să vă informez despre importanţa acestei ordonanţe, care a fost aprobată de Senat în forma prezentată de iniţiator în şedinţa din 20 decembrie 2001, iar completarea prevăzută de ordonanţă se referă la înăsprirea sancţiunilor care pot fi aplicate agenţilor economici ce comit abateri grave de la legislaţia în domeniul protecţiei consumatorului, chiar după aplicarea amenzilor contravenţionale aplicate de agenţii constatatori.

Sancţiunile complementare propuse au în vedere închiderea unităţii definitiv sau temporar, în funcţie de gravitatea încălcării prevederilor legale.

Comisia are câteva amendamente, care se referă la modificarea şi completarea unor articole faţă de cele propuse de iniţiator, prin care se precizează cine poate îndeplini atribuţiunile agentului constatator şi amenzile pe care le poate aplica în cazul încălcării drepturilor consumatorilor şi o corelare cu acquis-ul comunitar, în sensul reglementării raporturilor dintre producători şi consumatori.

La fel s-a făcut şi completarea listei sancţiunilor complementare cu cea referitoare la suspendarea sau anularea, după caz, a avizului, acordului, sau autorizaţiei de exercitare a unei activităţi de către autorităţile publice competente, concomitent cu închiderea temporară sau definitivă a unităţii.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Ca atare, propun 5 minute pentru discuţii şi un minut pentru intervenţii, dacă sunt.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Cine este pentru aceşti timpi de dezbateri?

Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Titlul ordonanţei.

Vă rog să priviţi în raport. Există o propunere de modificare.

Dacă aveţi obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Art.I. Vă rog să observaţi poz.4 din raport.

Se propune o modificare de către comisie.

Dacă sunteţi de acord?

Sunt obiecţii? Nu.

Este adoptată.

La poz.5 din raport se propune introducerea unor puncte – de la 1 la 5.

Dacă la aceste propuneri sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Poz.6 din raport.

Poftiţi.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Propun o modificare de redactare, în sensul ca sintagma "în cazul în care" să fie înlocuită cu expresia "dacă". Astfel, răspunderea producătorului poate fi limitată de instanţa competentă, "dacă paguba este cauzată..." este mai clară precizarea.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, comisia este de acord cu această propunere. Dacă sunt alte obiecţii? Nu sunt. Adoptată varianta comisiei cu această modificare propusă de domnul Brudaşca.

Poz.7 din raport, este de asemenea o modificare propusă de comisie. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptată această variantă.

Poz.8 din raport, vă rog să priviţi, e o modificare la art.49 care nu era cuprinsă în textul ordonanţei. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La poz.9 este o modificare la art.50¹. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Vă rog să priviţi poz.10 din raport. Aici domnul Brudaşca are o obiecţie.

Domnul Damian Brudaşca:

Nu e o obiecţie, domnule preşedinte, este o corectură, nu e vorba de "o dată", ci e vorba de "odată" ca adverb. Prin urmare, se va scrie împreună, iar după "amenzii contravenţionale" sugerez să se pună virgulă, pentru că toată partea iniţială precizează condiţiile în care se acţionează. Deci "odată" scris împreună "cu aplicarea sancţiunii amenzii contravenţionale,..." după care textul curge nemodificat.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Comisia este de acord. Bun. S-a adoptat cu această propunere a domnului Brudaşca.

Dacă la alin.2 sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Alin.3 sunt propuneri de modificare din partea comisiei. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.13 la raport, vă rog să observaţi, e un alin.4. Dacă faţă de propunerile comisiei sunt obiecţii? Poftiţi.

Domnul Damian Brudaşca:

La lit.d), domnule preşedinte, la poz.13, lit.d)....Nu, la lit.e), scuzaţi-mă. Pentru că avem aici enumerări şi se constată: "importul, prestarea, punerea, recondiţionarea..." şi aici vă propun ca în locul "în cazul în care" să precizăm "că" - "se constată că agentul economic nu a sistat..." Tot pentru mai buna coerenţă a textului.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Comisia e de acord? Da. Comisia este de acord.

Dacă sunt alte obiecţii? Nu sunt. S-a adoptat cu această propunere redacţională din partea domnului Brudaşca.

La poz.14, poftiţi, din raport.

Domnul Damian Brudaşca:

Din nou, domnule preşedinte, avem de-a face cu un adverb "odată", prin urmare propun să se scrie corect, deci împreună.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Obiecţii din partea comisiei? Nu sunt.

Sunt discuţii? Bine.

Da. Domnule Leonăchescu, poftiţi.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Formularea acestui alin.5 începe cu 4 cuvinte mai puţin utilizate în tehnica legislativă: "pe cale de consecinţă". e ca şi cum am avea o introducere retorică, nespecifică unei legi. Eu v-aş propune să le eliminăm pentru acurateţea textului şi să începem chiar cu "Sancţiunea..."

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Comisia, dacă are opinie în acest sens?

Domnule Brudaşca, poftiţi dumneavoastră.

Domnul Damian Brudaşca:

Eu am tot respectul pentru domnul profesor, dar aici este vorba de faptul că aceste sancţiuni sunt rezultatul la ceea ce s-a spus mai sus, la alineatele de mai sus. Şi cred că ar fi mai corect să spună: "în consecinţă, sancţiunea..." Deci şi eu sunt împotriva acestei barbarii lingvistice şi să spunem în loc de "pe cale de consecinţă" – "în consecinţă".

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Comisia agreează varianta "în consecinţă".

Alte obiecţii? Vă mulţumesc. Este adoptat în această formulare.

Poz. 15 din raport.

Domnul Damian Brudaşca:

Îi ajut din nou pe colegii din comisia de specialitate sugerându-le ca după "competente" să pună o virgulă, pentru că este mai clară formularea. "Sancţiunea prevăzută la alineate se aplică de către autorităţile publice competente, care vor fi înştiinţate în acest sens."

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Bun de acord. Alte obiecţii nu sunt? Bun. Adoptată poziţia asta.

Poz.16. Poftiţi.

Domnul Damian Brudaşca:

Din nou, tot o virgulă, pentru că tot mi s-a spus că sunt specialist în virgule: "...activităţii, după caz, " şi după aceea textul fără modificări.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

De acord. Alte obiecţii? S-a adoptat în varianta propusă de către domnul Brudaşca şi de către comisie.

Poz.17. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. S-a adoptat.

Poz.18. La art.I după art.50² se mai introduc două puncte. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.19 din raport. Vă rog să observaţi dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.I, în integralitate. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.II.Vă rog să observaţi că e propusă o modificare. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Trecem la titlul legii. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.unic. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

am adoptat raportul cu toate propunerile comisiei şi cele acceptate aici în plen. Urmează să fie supus votului într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 190/2001 pentru modificarea art.13 din Ordonanţa Guvernului nr. 75/2001 privind cazierul fiscal. Suntem în procedură de urgenţă.

Din partea Comisiei pentru buget-finanţe, bănci domnul Gubandru ne propune timpii de dezbatere.

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Comisia pentru buget-finanţe, bănci a Camerei Deputaţilor vă propune 5 minute pentru dezbateri generale şi 1 minut pentru fiecare luare de cuvânt în parte.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Deci per total 5 şi 1 minut.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.unic al ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.unic. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul va fi supus, în integralitate, într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 29/2002 privind instituirea unor măsuri pentru diminuarea datoriei publice.

Dacă din partea iniţiatorului se doreşte a lua cuvântul.

Poftiţi.

Domnul Ionel Blănculescu (preşedinte AVAB):

Prin prezenta ordonanţă, se prevede utilizarea cadrului juridic reglementat pentru valorificarea unor creanţe preluate la datoria publică internă care şi-a dovedit deja eficienţa, în scopul accelerării procedurilor de recuperare a debitelor restante rezultate din convenţiile sau acordurile încheiate de către Ministerul Finanţelor Publice cu beneficiarii împrumuturilor externe. Astfel, autoritatea pentru valorificarea activelor bancare este autorizată să asigure recuperarea sumelor achitate de Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de garant, în urma plăţii la extern a ratelor aferente creditelor externe în contul agenţilor economici, beneficiari ai acestora. Recuperarea acestor sume se va face de către autoritatea pentru valorificarea activelor bancare, în condiţiile prevăzute de Ordonanţa de Urgenţă nr.51/1998 privind valorificarea unor active bancare aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.409/2001 cu modificările şi completările ulterioare. Comisia de buget, finanţe, bănci a Camerei Deputaţilor a întocmit raport de adoptare cu unele amendamente.

Faţă de cele de mai sus, autoritatea, în calitate de iniţiator, propune şi susţine adoptarea proiectului de Lege de aprobare a Ordonanţa Guvernului nr. 29/2002.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Comisiei de buget, finanţe bănci?

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În urma examinării proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 29/2002 privind instituirea unor măsuri pentru diminuarea datoriei publice, în şedinţa din 19 februareie 2002 comisia a hotărât, în unanimitate, ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei cu amendamentele prevăzute în anexă.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da şi eu vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul ordonanţei. Obiecţii?

Poftiţi. Vreţi să participaţi la dezbateri generale sau aveţi vreo propunere?

Domnul Vasile Bleotu:

La art.1, domnule preşedinte, am un amendament.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

La art.1. Bun.

La titlul ordonanţei sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.1. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.2. Poftiţi?

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Există la alin.1 al art.2 o expresie alambicată, foarte preţioasă, "asigurarea celerităţii". Mult mai simplu şi mult mai româneşte ar fi "accelerarea procesului de recuperare". Deci eu propun înlocuirea celor două cuvinte "asigurarea celerităţii" cu "accelerarea".

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Îmi cer scuze, dar "celeritatea" este un termen juridic extrem de utilizat, adică... se şi studiază, "principiul celerităţii". Aşa e în doctrina juridică.

Da, comisia are o atitudine faţă de ...

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule preşedinte,

Comisia propune păstrarea termenului "celeritate".

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc.

Vă rog, în general, să vă înscrieţi înainte ca să dau cuvântul reprezentanţilor comisiei pentru ca aceşti reprezentanţi să-şi poată exprima punctul de vedere asupra tuturor intervenţiilor făcute.

Domnul Domnul Brudaşca.

Damian Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Sunt întru totul de acord cu dumneavoastră, îmi cer scuze că mi-am permis să vin după preşedintele de comisie, dar am sperat că dumnealui va sesiza inadvertenţa textului. Nu putem vorbi despre accelerarea accelerării, chiar dacă termenul de celeritate este consacrat în normele de drept. Folosiţi, atunci, un alt cuvânt pentru accelerare. Nu putem spune "accelerarea accelerării", pentru că altfel cădem în ridicol.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dar, unde scrie domnule, accelerarea celerităţii? Că eu nu văd, unde este?

Domnule, asigurarea e una şi accelerarea este alta. Asigurarea celerităţii este o chestiune logică, dacă scria accelerarea celerităţii, într-adevăr, aveaţi dreptate. Este asigurarea celerităţii, ceea ce este fezabil. Da.

Alte obiecţii? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare art.2. Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Trei abţineri.

Cu 3 abţineri s-a adoptat art.2.

Art.3. Sunt obiecţii Nu sunt. Adoptat.

Art.4. Vă rog să priviţi la pag.2 pct.4.

La art.4? La alin.2, la cel propus de comisie, da? Poftiţi.

Domnul Vasile Bleotu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Considerăm că este mai adecvată formularea următoare: "Metodele utilizate pentru recuperarea creanţelor aferente obiectivelor pentru care s-a realizat rambursarea integrală, se vor folosi astfel încât creditorii externi să nu declare exigibilitatea anticipată a obligaţiilor contractuale rămase de achitat," şi aici vine noutatea "...cu excepţia situaţiilor reglementate prin hotărâre de guvern".

De ce venim cu această noutate? Avem cazuri concrete când se realizează contractele de garanţie guvernamentală, prin garanţia statului şi este dată pe o perioadă de la 2-4-5 ani pentru a realiza, pentru a eficientiza acţiunea de recuperare a creditului acordat de către stat. AVAB-ul are posibilitatea încasării într-un termen mult mai scurt a întregii sume, dacă se hotărăşte prin hotărâre de guvern o decizie în acest sens. Adică, dacă s-a achitat din sumă, să zicem aproape 90% şi a mai rămas 10% din sumă, aceasta fiind de achitat în termen de 3-4 ani este mai oportun să se achite imediat urmând ca AVAB-ul să încaseze într-un timp redus prin aceasta eliminând şi uzura fizică şi morală a utilajelor care au fost depuse garanţie. Deci intră AVAB-ul în posesia sumelor mult mai rapid. Este un test de oportunitate.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Eu vă înţeleg că este un text de oportunitate, dar avem o problemă că este un amendament de fond, nu aţi făcut amendamentul acesta la comisie, nu apare la amendamente respinse. Aş putea să trec peste chestiunea asta numai în cazul în care atât comisia cât şi iniţiatorul ar fi de acord, să spunem. Comisia este de acord. Iniţiatorul? Şi iniţiatorul este de acord.

Domnul Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Eu felicit şi comisia şi iniţiatorul că au fost de acord cu această propunere, dar am sentimentul că prin aceasta se creează o pârghie pentru ... fie favorizarea clientelei politice, aflată în fruntea instituţiilor sau societăţilor comerciale respective, fie pentru sancţionarea acelor care sunt indisciplinaţi sau aparţin altor partide politice.

Prin urmare, consider că ar fi mai corect să se lase textul în formularea care a fost adoptată de către comisie pentru a elimina orice fel de speculaţii sau tribulaţii în această chestiune.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Blănculescu din partea iniţiatorului.

Domnul Ionel Blănculescu:

Domnule deputat, dacă îmi permiteţi să explic din punct de vedere tehnic, ce înseamnă acest aspect şi care este reprezentativitatea acestui amendament. Probabil că problematica clientelei politice nu are ce să caute în această formulă matematică, este o formulă financiar bancară care este depersonalizată, nu se referă la nici un fel sau în nici un fel la societatea comercială în cauză, ci se referă la oportunitatea ca statul să-şi recupereze într-un timp cât mai urgent şi rapid sumele datorate de către societăţile comerciale.

numai în două minute aş vrea să vă explic din punct de vedere tehnic pentru a înţelege. Există 3 elemente în această construcţie. Este vorba de banca finanţatoare din exterior, societatea comercială din ţara noastră care a contractat creditul şi Ministerul Finanţelor care a garantat creditul respectiv prin scrisoare de garanţie sau prin acord de garantare.

În situaţia pe care a prezentat-o domnul deputat, în care o societate comercială şi putem da un exemplu pentru a se înţelege mai bine, o societate comercială care a contractat un credit de un milion de dolari, pentru retehnologizare, nu a achitat nici un dolar, Ministerul Finanţelor a achitat 90% din creditul respectiv, deci 900 de mii de dolari. Au mai rămas 100 de mii de dolari de achitat, sumă care, de regulă, este achitată tot de către Ministerul Finanţelor, dar sumă care urmează să fie achitată în 2-3 ani.

Din punct de vedere al oportunităţii, apare problema costului de oportunitate. Adică este mai bine ca pentru întreaga sumă de 100%, deci milionul de dolari să se declare exigibilitatea astăzi, Ministerul Finanţelor să achite şi cele 10 procente sau 100 de mii de dolari, iar noi să fim puşi în situaţia de a prelua cazul şi de a recupera întreaga valoare de 100%. Deci acel milion de dolari nu poate fi recuperat în condiţiile în care continuă să acţioneze convenţia de credit între banca finanţatoare şi societatea comercială existând acest risc de declarare a exigibilităţii anticipate. Amendamentul spune că acest risc este asumat deci nu se referă de nici un fel la clientela politică sau la alte elemente, acest risc este asumat printr-o fundamentare economico-financiară, prin hotărâre de guvern, astfel încât declararea exigibilităţii să conducă, de fapt, la recuperarea milionului de dolari. Deci societatea comercială nu are în nici un fel şi nici un fel de influenţă şi chiar, dimpotrivă, ea ajunge cu mult mai repede la a fi obiectul executării silite sau altor metode pentru valorificarea creanţei. Deci este o acţiune în beneficiul datoriei publice interne pentru că asigură cu celeritate recuperarea sau, mă scuzaţi, printr-o accelerare recuperarea sumei respective.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da.

Mai doriţi să comentaţi? Poftiţi.

Domnul Damian Brudaşca:

Nu pun sub semnul întrebării buna-credinţă a antevorbitorului şi nici competenţa instituţiei pe care o reprezintă, pentru a contribui la eliminuarea datoriei publice prin recuperările unor datorii aparţinând societăţilor comerciale, fie că este, în cazul de faţă cele care sunt rezultate din credite externe. Ca să ne convingă de această chestiune poate că ar trebui să facă mai mult AVAB-ul şi pentru recuperarea datoriei publice, sau datoriei ce revine fondurilor statului de către unele societăţi comerciale de televiziune şi de mass-media care datorită clientelismului politic sunt protejate de ani de zile.

Atunci, aş crede în sută la sută în sinceritatea discursului antevorbitorului.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc.

Vom supune la vot acest alin.2, în forma modificată şi acceptată de comisie şi de către iniţiator.

Cine este pentru? Număraţi. 53 de vorturi pentru.

Voturi împotrivă? 11 voturi contra.

Abţineri? Nu sunt.

La adoptat această variantă adăugită a alin.2.

Art.4, în integralitate. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.5. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.6. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.7. Vă rog să priviţi propunerea de modificare făcută. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.8. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.9. Obiecţii. Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Vă rog să priviţi modificarea propusă de comisie. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.unic. Vă rog să priviţi modificarea propusă de către comisie. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul de lege, în integralitate, va fi supus votului într-o şedinţă specială de vot.

Am înţeles că 3 deputaţi doresc să facă nişte declaraţii politice, dar vă rog foarte scurte.

Domnul Ilie Neacşu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu mi-am pregătit un discurs special pentru gestul pe care îl voi face astăzi.

Vă informez doar că eu, Ilie Neacşu, deputat ales în Circumscripţia electorală Hunedoara, nu am mai putut suporta izolarea generală a Partidului România Mare, generată de ambiţiile unui singur om de a instaura o dictatură într-un partid pe care l-am dorit de centru stânga.

Mă fac vinovat că m-am aflat de câţiva ani lîngă un om care nu-şi poate dirija comportamentul şi care nu acceptă nici o sugestie, nici un sfat de la colaboratori. Părăsesc un grup politic, un partid în care am muncit cu sârg, pentru că mi-am dat seama că nu se poate schimba nimic din interior, pentru că singura relaţie a Partidului România Mare şi a lui Corneliu Vadim Tudor este cu Frontul Naţional din Franţa, un partid de extremă dreaptă, şi cu liderul acestuia Jean-Marie Le Pen. Am părăsit o echipă care nu înţelege că prin expectativa ei se face părtaşă la apariţia unui dictator mai periculos decât cei pe care-i cunoaştem doar din istorie.

Eu sunt un om de stânga şi nu-mi voi schimba opţiunea. Mă voi înscrie în PSD şi mă voi integra în grupul acestui partid.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul Sever Meşca.

Domnul Sever Meşca:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Sunt deputatul Sever Meşca, ales pe listele PRM în judeţul Bacău. Întrucât am intrat în conflict cu practicile nedemocratice ale conducerii PRM, care a eşuat într-o dictatură penibilă şi nu sunt de acord cu modificările doctrinare ale acestui partid, începând cu data de azi, 27 februarie 2002, demisionez din Grupul parlamentar al Partidului România Mare. De la aceeaşi dată voi activa în cadrul Grupului parlamentar al PSD.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul deputat Creţ Nicoară.

Domnul Nicoară Creţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sunt deputatul Creţ Nicoară, ales pe listele PRM în judeţul Arad, vă anunţ că îmi dau demisia din PRM, precum şi din toate funcţiile pe care le deţin în acest partid şi din grupul parlamentar al partidului. Nu vreau să fac nici un comentariu pe această temă, de asemenea, nu voi intra în nici o dispută legat de această problemă cu nimeni. Vă mai anunţ că de astăzi voi activa în Grupul parlamentar al PSD.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.6/2002 pentru completarea Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat.

Suntem în procedură de urgenţă. Rog conducerea comisiei să facă propuneri pentru timpii de dezbatere. Poftiţi, doamna preşedintă!

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Întrucât acest act normativ nu a adus amendamente sau discuţii suplimentare deosebite în comisie, vă propunem cinci minute discuţie în general şi un minut luare de poziţie.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc.

Cine este pentru aceşti timpi de dezbatere? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-au adoptat aceşti timpi.

Titlul ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.unic al ordonanţei. Preambulul. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Cap.II. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.22^1. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.22². Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.22³. Obiecţii? Nu snt. Adoptat.

Art.22⁴. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.22⁵. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.22⁶. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.22⁷. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.22⁸. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.22⁹. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.22¹⁰. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.22¹¹. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Am parcurs toate articolele ordonanţei de urgenţă.

Titlul legii. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.unic al legii. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului într-o şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

Înţeleg că se propune de către comisie respingerea iniţiativei legislative.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul. Nu doreşte.

Comisia să ne explice de ce a propus respingerea.

Doamna Smaranda Dobrescu:

În urma examinării propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, în şedinţa din 20 februarie, comisia a hotărât ca aceasta nu poate fi acceptată şi propune plenului respingerea întrucât contravine principiilor de bază ale Legii 19/2000 şi anume principiilor egalităţii şi contributivităţii, putând conduce la crearea de confuzii şi tratament discriminatoriu în sistemul public de pensii, care se doreşte unitar din punct de vedere al contribuţiilor şi prestaţiilor acordate.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc.

Din partea grupurilor parlamentare. Domnul Brudaşca din partea P.R.M.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte de şedinţă, dacă doamna fostă ministru al muncii şi protecţiei sociale sau solidarităţii sociale, ar mai întâlni din când în când invalizi, poate că n-ar rosti de la această tribună cu atâta uşurinţă decizia de decapitare a oricărei intenţii de a îmbunătăţi soarta nenorocită a invalizilor şi, deloc de invidiat, a veternarilor şi văduvelor de război.

Sunt tot mai frecvente cazurile în care aceştia, cu diverse prilejuri, îşi manifestă prin demonstraţii publice şi alte forme de protest, dezacordul cu pauperizarea la care sunt supuşi.

Cred că a fost o pripeală sau o lipsă de concordanţă între ceea ce spune Guvernul şi ceea ce doreşte...

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule Brudaşca, mă scuzaţi că vă întrerup, dar proiectul ăla de lege e mai târziu puţin, de care vorbiţi dumneavoastră în clipa asta.

Domnul Damian Brudaşca:

Oricum rămâne valabil ce am spus şi din acest punct de vedere pentru că am văzut că decizia este oricum aceeaşi.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Dacă alţi reprezentanţi ai altor grupuri parlamentare doresc să-şi expună opinia. Nu doresc. Înseamnă că există un consens în sensul acesta.

Propunerea de respingere făcută de comisie va fi supusă votului într-o şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.49/1991 privind acordarea de indemnizaţii şi sporuri invalizilor, veteranilor şi văduvelor de război. Se propune respingerea.

Rămâne valabil ce spunea domnul Brudaşca.

Domnule Chiliman, poftiţi! Din partea P.N.L.

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Nu din partea P.N.L.-ului, ci ca iniţiator.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

A! Ca iniţiator! Mă scuzaţi!

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

E puţin mai complicat. Evident că vorbesc şi din partea P.N.L.-ului, dar cred că e un subiect care nu are partid.

Aş vrea să fac câteva precizări prealabile legate de această iniţiativă legislativă pe care am înscris-o prima dată în Parlament în 1999. Ea avea o mulţime de prevederi atunci. Fusese discutată la vremea respectivă cu asociaţiile de veterani de război. Pe vremea respectivă, în 1999, mai erau încă vreo 350.000 de veterani de război în viaţă. Am înregistrat această iniţiativă şi cu insistenţe foarte mari am convins, în anul 2000, Guvernul Isărescu să preia o serie de avantaje pentru această categorie de eroi ai neamului printr-o ordonanţă a Guvernului său.

Restul prevederilor legale au fost aruncate la coş, din momentul în care s-au schimbat, după alegeri, majorităţile, au fost aruncate la coşul de gunoi al Parlamentului de noua majoritate instalată prin procedura numită arhivare, care sigur are o bază, să spun, legală, dar nici o bază morală. Am reînscris două iniţiative legislative din fosta mea propunere legislativă de atunci din care una a ajuns astăzi în plen. A ajuns cu un raport negativ.

Vreau să vă fac câteva precizări legate de această iniţiativă. Ea se referă, de fapt, la cei care au făcut ca România să aibă astăzi forma geografică pe care o avem, la cei care s-au luptat pentru ca România să fie independentă şi să poată să stea cu spatele drept în istorie.

Poate sunt cuvinte mari. E vorba de părinţii şi de bunicii noştri însă, câţi mai sunt în viaţă, iar pe cei care nu mai sunt să-l rugăm pe Bunul Dumnezeu să-i ocrotească şi să-i ţină alături de el.

Nu au partid aceşti oameni, ei nu sunt nici liberali, nici ţărănişti, nici P.D.S.R.-işti, nici P.S.D.-işti, nici U.D.M.R.-işti, nici...ei sunt de fapt membri ai unui partid mai special, Partidul Eroilor Neamului. Şi acest partid mai are astăzi în viaţă, cifra am obţinut-o în cursul zilei de astăzi, în jur de 275.000 de oameni, în 1999 erau peste 350.000.

În doi ani au murit aproape 80-90.000 de oameni din aceşti veterani. Rata mortalităţii lor anul trecut a fost de 60.000. Probabil că anul ăsta, din cauza vârstei, va creşte un pic această cifră. Este regretabil că prin răspunsul său, sec, tehnic. lipsit de orice fel de sentimente, Guvernul îşi arată dispreţul faţă de aceşti adevăraţi eroi ai neamului, respingând posibilitatea ca ultimii ani, poate ultimele clipe ale vieţii lor să fie trăite în condiţii ceva mai bune.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială s-a alăturat acestui dispreţ prin votul pe care l-a dat, de respingere a acestei iniţiative legislative, probabil, considerând că dacă vine de la cineva din actuala Opoziţie nu merită să capete un aviz favorabil.

Eu vă cer, onoraţi colegi, să nu facem această crimă împotriva acestora, puţini câţi mai sunt în viaţă, împotriva acestor eroi ai neamului şi să nu respingem această iniţiativă legislativă şi ca ea să fie retrimisă la comisie pentru un raport suplimentar. Un raport suplimentar care să fie făcut cu sufletul şi nu numai cu cifrele seci ale Guvernului.

Dacă totuşi însă vă veţi ralia punctului de vedere al Guvernului şi veţi dori să trântiţi prin votul dumneavoastră această propunere legislativă, nu uitaţi când ajungeţi acasă, să vă duceţi la părinţii şi bunicii dumneavoastră care au luptat pentru România, să vă uitaţi în ochii lor şi să le spuneţi de ce aţi votat împotriva lor, să vă justificaţi acest vot. Poate că vor înţelege raţiunile înalte politice care v-au determinat să votaţi împotriva lor şi poate vă vor ierta. Aţi avut probabil conştiinţa mai împăcată dacă ei, astăzi, n-ar mai fi trăit şi n-aţi fi fost obligaţi să-i priviţi în ochi ca să vedeţi exact ce gândesc despre votul dumneavoastră şi despre dumneavoastră.

În orice caz, ipocrizia cu care mulţi dintre cei care vor vota împotriva acestei propuneri legislative se vor duce să ducă coroane la serbarea naţională a României pentru cei care s-au jertfit pentru România, ipocrizia asta n-are margini.

Din acest motiv, onoraţi colegi, eu vă cer să retrimitem comisiei această iniţiativă legislativă pentru a fi rediscutată în numele atât a celor care mai trăiesc, cât şi a celor care nu mai sunt printre eroii neamului.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Din partea comisiei, vă rog. (Domnul deputat Brudaşca Damian doreşte să ia cuvântul) Dânsul a vorbit ca iniţiator, eu am făcut o confuzie, deci a vorbit ca iniţiator. Vorbeşte comisia, ne spune de ce a respins-o şi pe urmă vorbesc toate grupurile parlamentare interesate.

Doamna Smaranda Dobrescu:

În primul rând, în urma examinării propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii 49/1991 privind acordarea de indemnizaţii şi sporuri invalizilor, veteranilor şi văduvelor de război, comisia a hotărât că aceasta nu poate fi acceptată şi propune plenului respingerea, pentru următoarele considerente, chiar dacă acestea sunt tehnice, dacă cumva vom părăsi argumentele tehnice, vom intra în zona strict sufletească şi nu cred că vom fi judecaţi după mărimea sufletului şi a inimii noastre şi generozitatea de care dăm dovadă.

Expunerea de motive, în primul rând, nu prezintă influenţele pe care această iniţiativă le va avea asupra bugetului de stat. Propunerea legislativă are drept obiect majorarea cuantumului indemnizaţiilor care se acordă invalizilor de război, veteranilor şi văduvelor de război, iar iniţiatorii au obligaţia să prevadă mijloacele necesare acoperirii sporului de cheltuieli, prevedere care lipseşte practic din corpul legii.

În al treilea rând, prin Ordonanţa de urgenţă nr.215/2000, şi aici permiteţi-mi deşi suntem la punctul de vedere al comisiei, să fac o scurtă paranteză, chiar eu am semnat-o, pentru modificarea şi completarea Legii 44/1994 privind veteranii de război precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război privind acordarea indemnizaţiei şi sporuri, aprobată prin Legea 770 din 29 decembrie 2001, deci în urmă cu nici două luni, au fost majorate indemnizaţiile şi sporurile acordate în baza actelor mai sus menţionate, iar în cursul anului 2001, prin hotărâri de Guvern, au fost indexate trimestrial indemnizaţiile şi sporurile cuvenite invalizilor, veteranilor şi văduvelor de război, în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.215/2000, devenită Legea 770 din 29 decembrie 2001.

Şi în ultimul rând, al cincilea rând, în cursul lunii trecute, Comisia de muncă şi protecţie socială a avizat o propunere legislativă din partea domnului senator Ioan Pop D.Popa, o propunere de mărire a indemnizaţiei acordate veteranilor decoraţi. Acest lucru a făcut-o având cunoscut impactul financiar respectiv.

Având în vedere toate aceste lucruri, această propunere legislativă, indiferent cât este ea de bine susţinută, şi cât de patetic a fost susţinută, nu poate să fie aprobată din punctul nostru de vedere.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Brudaşca din partea P.R.M.

Domnul Damian Brudaşca:

Eu sunt impresionat de discursul doamnei preşedinte şi de detaşarea pe care o are de realitate. În primul rând, de la această tribună şi în această Cameră s-a votat cu o uşurinţă mai mult decât iresponsabilă scutirea de la plată a societăţii "Tutunul Românesc". Miliarde de lei fără să se fi cerut cuiva să se identifice sursele de finanţare.

Atunci însă când este vorba de cei amărâţi şi nenorociţi care totuşi au o contribuţie ca România să arate aşa cum arată, şi ca noi, inclusiv doamna preşedintă, să fim astăzi în Parlamentul ţării, pentru aceia nu găsim bani şi totdeauna ne ascundem după chichiţe care ne sugerează să identificăm sursele de finanţare.

Eu nu consider că este patetică intervenţia domnului Chiliman ca iniţiator. Eu consider că este responsabilă. Domnia sa a subliniat cât se poate de clar că nu este vorba de partizanii politici ai unui partid, ci este vorba de partizanii cauzei naţionale, cei care au făcut sacrificii imense, au avut de suferit, au fost răniţi mulţi dintre ei şi-au pierdut avutul şi credem că ţara le este datoare nu prin aceste stipendii nenorocite care sunt în momentul de faţă constituite şi de care beneficiază, ci adevărate indemnizaţii de merit pentru sacrificiile pe care le-au făcut.

Aşa încât cred că cea mai bună soluţie este ca această lege să se întoarcă la comisie care să judece şi raţiunile tehnice şi ea, comisia, să fie cea care să identifice resursele, pentru că tot în calitate de membri ai Camerei Deputaţilor, şi membrii comisiei au votat pentru ca hoţia să fie la rang de respect în această ţară, iar cei care merită să fie respectaţi, să fie în continuare umiliţi.

Prin urmare, nu este numai datoria iniţiatorului să identifice aceste resurse, este şi datoria celor care au dat aviz negativ, pentru care comisia s-a făcut luntre şi punte şi a întocmit acest raport de respingere.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Permiteţi-mi să iau şi eu cuvântul din partea P.S.D.-ului.

Stimaţi colegi,

Este adevărat că se poate vorbi foarte mult şi foarte frumos despre o asemenea iniţiativă. Aş vrea doar să vă spun că în clipa în care această lege a apărut, Legea 49/1991, eu eram membru în Comisia de muncă şi sănătate, aceasta era titulatura atunci şi vreau să vă spun că a fost iniţiativa Guvernului de atunci, din 1991, a majorităţii parlamentare de atunci din care şi eu făceam parte, ca să dăm aceste indemnizaţii şi sporuri.

Eu cred că sunt printre cei care pot să-i privesc în ochi pe acei oameni despre care domnul Chiliman spunea că noi nu putem să-i privim în ochi. Ăsta este un lucru.

Al doilea. Foarte scurt aş aduce aminte că la guvernare, în perioada 1996-2000, s-a aflat o anumită coaliţie care, dacă dorea, putea să dea fiecărui invalid de război veteran 50 de milioane pe lună. Nu ştiu de ce, atunci, domnul Chiliman, care este vicepreşedinte al P.N.L., P.N.L. care a avut la data respectivă ministrul de finanţe, deci omul cu banii, nu a găsit această soluţie foarte frumoasă şi foarte nobilă să dea câteva zeci de milioane fiecărui invalid de război şi veteran. Oare nu-i preţuia atunci, când s-a aflat la putere? Poate că atunci i-a dispreţuit dânsul. Pentru că faptul că noi nu avem la un moment dat nişte resurse financiare suficiente ca să acordăm nişte indemnizaţii mai mari, dânsul consideră că asta este dispreţ. Eu cred că folosirea unor cuvinte prea acuzatoare, prea tari, nu sunt de natură ca să ne convingă pe noi ca să ne schimbăm atitudinea.

Şi eu am mai spus-o şi de la tribuna Parlamentului că poate că noi ar trebui să ne amintim ce am învăţat la limba , cum ne spune domnul Brudaşca tot timpul, că suntem nişte hoţi, nişte nemernici, nici excroci, nişte oameni care suntem împotriva României şi aşa mai departe, nu cred că ne convingeţi să avem o atitudine mai pozitivă, o atitudine mai favorabilă unor anumite iniţiative.

Problema este că toată lumea din ţara asta în opinia mea are respect faţă de veteranii de război şi eu cred că, de-a lungul timpului, faţă de Legea 49/1991, aşa cum a spus şi doamna preşedintă, s-au acordat mereu nişte indemnizaţii mai mari, s-au mai acordat drepturi pe parcursul timpului, se indexează aceste drepturi. Faptul că nu putem să plătim acestor oameni chiar atât cât merită, pentru că merită evident, asta este o chestiune pe care nimeni n-o contestă, nu înseamnă că îi dispreţuim, mai ales cum am spus, noi am făcut destul de mult în acest domeniu şi nu ştiu exact dacă dânşii n-ar fi trebuit să facă mai mult dacă îi stimează mai mult.

Domnul Damian Brudaşca:

Dreptul la replică.

Domnule preşedinte, eu vreau să întreb: dacă spunem că dumneavoastră nu aveţi nici una din calităţile pe care le-aţi enunţat de la acest microfon şi că vreţi binele ţării, sunteţi mulţumiţi?

Consideraţi deci că dumneavoastră sunteţi părinţii ţării şi dumneavoastră sunteţi cei mai generoşi cu acest popor.

În altă ordine de idei, vreau să întreb: dacă această iniţiativă legislativă n-ar fi a domnului Chiliman, deci a unui domn deputat din opoziţie, oare n-ar fi trecut, conform politicii pe care o promovaţi dumneavoastră de a pune pumnul în gură opoziţiei şi de a scoate în evidenţă numai ce vine de la dumneavoastră?

Sunt întrebări pe care poate, nu sunteţi acum pregătiţi să le daţi răspuns. Le va da istoria răspunsul.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc. Domnul Chiliman care are un drept la replică. Poate ne explică de ce n-a dat domnul Remeş, reprezentantul P.N.L.-ului, banii aceştia pentru veterani.

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

O să vă explic, domnule preşedinte, pentru că văd că problema dumneavoastră nu este fondul problemei şi este de fapt o chestiune formală. Eu nu sunt mulţumit de ceea ce a făcut Guvernul nostru pentru veteranii de război, motivul pentru care am iniţiat atunci această iniţiativă. Eu am iniţiat-o, n-a iniţiat-o Guvernul. Guvernul a preluat o parte din ea, a trunchiat-o şi a micşorat sumele atunci. Eu am încercat atunci, prin acea iniţiativă, să corelez valoarea acestei indemnizaţii stabilite la apariţia legii cu valoarea corectă, deci cu toată inflaţia calculată corect, pentru anii care au trecut până în momentul apariţiei acestei noi legi. Pentru că toate recorelările şi toate celelalte care s-au făcut au ronţăit încet, încet, din valoarea respectivă pe care o stabilise Guvernul de atunci, de la început, din 1991.

Deci n-a fost decât o recorelare tehnică aducerea la zi a unor cifre cu toate inflaţiile respective, trecând peste interesele Ministerului de Finanţe care, sigur, era foarte mulţumit că întotdeauna prin recorelări a dat mai puţin decât valoarea reală a inflaţiei. Corecţia s-a făcut mai mică, mai în jos, pe sume mai mici.

Problema aici nu este cine e iniţiator, cine e la minister azi, cine a fost ieri. Problema este cât li s-a dat în 1991 înmulţit cu coeficientul de inflaţie de atunci până azi şi veţi constata că cifrele propuse de mine sunt corecte. Asta e de fapt raţiunea acestei legi. Şi dacă încercaţi să-mi spuneţi că de ce n-a făcut Guvernul. Guvernul de atunci a preluat o parte, în mod electoral, o parte din legea mea, a propus o ordonanţă prin care a dat nişte măriri, dar mult mai mici decât cele propuse de mine şi s-a limitat la atât. Iar domnul Remeş, ulterior, a lucrat pentru alt partid plecând din P.N.L.

Dar nu asta e problema! Eu am propus nişte cifre recorelate corect cu inflaţia. De fapt, să aduc puterea de cumpărare a banului din 1991, de când a apărut legea, cu puterea de cumpărare de astăzi. Deci este o chestiune foarte simplă. Spuneţi că nu sunteţi de acord cu aşa ceva şi atunci, sigur, că problema e cu totul alta. Nu încercaţi să transpuneţi însă lucrurile că noi eram mai deştepţi în 1991, voi aţi fost mai proşti în 1996-2000 şi noi, acum, suntem iarăşi foarte deştepţi sau invers.

Vă spun eu că respingând iniţiativa asta legislativă a unui membru al opoziţiei, nu vom fi mai deştepţi. Şi chestia aia cu privitul în ochii părinţilor şi bunicilor rămâne valabilă.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Mulţumesc pentru faptul că ne-aţi făcut proşti. Nu e nici o problemă. Suntem obişnuiţi că de-aia facem politică să suportăm chestiuni de genul ăsta.

Dacă alte grupuri vor să participe la dezbateri generale. Nu. Considerăm dezbaterile generale finalizate. Votul se va da într-o şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă privind constituirea şi utilizarea Fondului special de solidaritate pentru construcţia de locuinţe pentru tineri.

Iniţiatorul dacă doreşte să ia cuvântul. Nu doreşte. Preşedinta comisiei, vă rog!

Doamna Smaranda Dobrescu:

În urma examinării propunerii legislative privind constituirea şi utilizarea Fondului special de solidaritate pentru construcţia de locuinţe pentru tineri, în şedinţa din 20 februarie a acestui an, comisia noastră a hotărât că aceasta nu poate fi acceptată şi propune plenului respingerea sa din următoarele motive: prin programul de guvernare pentru perioada 2001-2004, aprobat de Hotărârea Parlamentului nr.39/2000, Guvernul şi-a propus reducerea gradului de fiscalitate, unul din mijloacele de realizare a acestui scop fiind chiar desfiinţarea contribuţiilor la fondurile speciale; prin art.1 din Ordonanţa Guvernului 50/1994 privind instituirea unei taxe de trecere a frontierei în vederea constituirii unor resurse destinate protecţiei sociale, s-a prevăzut plata unei taxe de trecere a frontierei de către cetăţenii români care se deplasează în străinătate în scop turistic sau personal. Dar, prin Decizia 141 din 14 decembrie a aceluiaşi an, adică 1994, Curtea Constituţională a declarat ca neconstituţională instituirea unei taxe de trecere a frontierei în vederea constituirii unor resurse destinate protecţiei sociale, deoarece o asemenea măsură reprezintă un impediment financiar în exercitarea dreptului la liberă circulaţie consacrat prin art.25 din Constituţie.

Legea nr.10/1991 privind finanţele publice la care se referă art.3 din propunerea legislativă, despre care vorbim, a fost deja abrogată prin art.85 din Legea 72/1996 privind finanţele publice, cu modificările ulterioare.

Totodată, Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei a iniţiat o strategie privind construcţia de locuinţe în perioada 2001-2004, în care se pune accentul pe facilitarea accesului fiecăruia la o locuinţă adecvată şi de asigurare a protecţiei sociale pentru persoanele cu venituri modeste, pentru tineri şi familii de tineri.

În acelaşi timp, în urmă cu două luni, în plenul Camerei Deputaţilor, a fost votată Legea marginalizării sociale privind combaterea marginalizării sociale care are prevederi clare în privinţa asigurării locuinţelor pentru tinerii care au nevoie de acest lucru.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri? Dacă nu, propunerea va fi supusă votului final într-o şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 33/1996 privind repunerea în unele drepturi economice ale locuitorilor munţilor Apuseni.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva?

Poftiţi, domnule Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Sunt iniţiatorul următorului proiect de lege care apare în situaţie, ca propunere de respingere, dar care este preluat în datele sale esenţiale de proiectul pe care-l supuneţi dezbaterii.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dar acesta nu este tot al dumneavoastră, domnule Brudaşca?

Domnul Damian Brudaşca:

Este exact aceeaşi lege, este tot Legea nr. 33/1996. Am iniţiat proiectul 233/2001 care a primit avizul favorabil al Guvernului, cu modificări care se constituie în proiectul de lege pe care tocmai l-aţi propus spre dezbatere.

Eu vreau să subliniez un alt aspect. Nu sunt gelos pe Guvern că mi-a preluat această idee, nu este singura idee care mi-a fost preluată din iniţiativele pe care le am, m-aş bucura ca, cât mai multe dintre acestea să facă obiectul unor acte normative, pentru că ele reglementează situaţii concrete, reale, care constituie tot atâtea necesităţi pentru cei cărora li se adresează.

În cazul în speţă, am atras atenţia asupra faptului că art. 8 şi 12 din Legea nr. 33/1996 nu aveau prevăzute responsabilităţi clare în ceea ce priveşte atribuţiile ministerelor de resort, pentru alocările sau prevederile în bugetele anuale ale ministerelor, a sumelor necesare subvenţiilor pentru transport şi pentru costul masei lemnoase.

Este o idee care mi-a venit, în urma corespondenţei purtate cu Ministerul Agriculturii, care s-a considerat că este exonerat de responsabilitate, întrucât legea nu-l obliga să prevadă în buget asemenea prevederi bugetare.

Consider că, chiar dacă Guvernul îşi impune punctul său de vedere, este binevenită o asemenea lege, întrucât va soluţiona o parte din problemele cu care se confruntă locuitorii Apusenilor.

Un alt aspect pe care ţin să-l menţionez este, însă, şi o observaţie, reprezintă faptul că, şi de această dată, Guvernul propune o prelungire nejustificată a aplicării acestei legi, prin abilitarea Guvernului de a întocmi norme de aplicare, care nu se justifică în cazurile în speţă, doar de dragul de a mai trage de timp şi de a mai folosi din banii destinaţi acestei activităţi, pentru acoperirea găurilor negre din activitatea curentă.

Oricum, propun colegilor să adopte proiectul de lege pe care Guvernul l-a bazat pe ideile mele, pentru că reprezintă o necesitate stringentă a reglementării problemei locuitorilor din Apuseni.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Din partea comisiei, domnul deputat Boc.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea din start să precizez că este vorba de două iniţiative legislative cu acelaşi conţinut, 41 şi 42 de pe ordinea de zi şi, în consecinţă, o să fac referinţă şi de natură globală.

La pct. 41 este o propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 13/1996 privind repunerea în unele drepturi a locuitorilor munţilor Apuseni.

Comisia a examinat această propunere legislativă, a solicitat avizul Guvernului României, iar Guvernul României a emis un aviz prin care solicită acceptarea acestei propuneri legislative, doar cu unele observaţii şi propuneri formulate de către Guvern.

În acest sens, Comisia juridică şi-a însuşit observaţiile şi propunerile făcute de către Guvernul României, în sensul că, la art. 12 alin. 1 să se precizeze faptul că reducerile de 50% pe cale ferată şi reducerile cu 50% din costul materialului lemnos, de care beneficiază titularii carnetului de moţ, se suportă de la bugetul de stat, prin bugetele Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei şi Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor.

La alin. 2 s-a menţionat că în termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, aceste ministere, cu avizul ministrului finanţelor, vor emite normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Este adevărat că Guvernul s-a îndepărtat de la forma propusă de iniţiator, dar acesta este punctul de vedere al comisiei, pe care vi-l exprim dumneavoastră.

Personal, ca deputat, pot să spun că am susţinut şi susţin punctul de vedere exprimat de către iniţiator, că în mod normal – şi vă rog să-mi permiteţi, domnule preşedinte, pentru a nu avea două intervenţii – în mod normal ar trebui ca această contribuţie să fie asigurată de către stat, fără a mai fi necesare aceste norme metodologice, întrucât ştim bine, când doreşti să nu rezolvi o problemă, soliciţi norme metodologice, norme care amână la nesfârşit acest lucru. Dar, punctul de vedere al comisiei este să acceptaţi propunerea legislativă în forma propusă de către Guvern şi, în condiţiile acestea, următorul proiect de lege de la pct. 42 este lipsit de obiect, având acelaşi conţinut şi, în mare, vă propunem respingere.

De asemenea, vă rugăm să aveţi în vedere, din motive de tehnică legislativă, să avem bunăvoinţa să corelăm textul legii cu aceste cerinţe, în sensul ca alin.1 de la art. 12 să devină I, iar alin. 2 de la 12 să devină II, pentru corelare legislativă, după normele existente în vigoare.

În consecinţă, vă rugăm să aprobaţi proiectul de lege în forma în care a fost propusă de către comisie. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri? Nu doresc să participe.

Titlul legii. Vă rog să observaţi că se propune o modificare a titlului legii.

Domnul Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Deoarece obiectul acestei iniţiative legislative vizează art. 8 şi 12, eu propun ca în titlul legii să se facă o asemenea precizare: "Propunere legislativă privind modificarea şi completarea art. 8 şi 12 ale legii..." şi în continuare să curgă aşa cum este.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Comisia?

Domnul Emil Boc:

Comisia a considerat că, în fapt, este vorba de modificarea art. 12 din lege şi acolo se regăsesc, de fapt, toate propunerile formulate de către iniţiator şi solicită menţinerea titlului legii, în forma propusă, şi anume, Lege pentru modificarea art. 12 din lege care, repet, acoperă şi art. 8 din lege.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Cine este pentru varianta comisiei? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? 1 abţinere.

S-a adoptat titlul propus de către comisie.

La articolul unic, vă rog să observaţi, poziţia 2 din raport şi sunt şi reformulări la art. 12.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. S-a adoptat. Urmează ca proiectul, în integralitate să fie supus votului într-o şedinţă specială de vot.

În ceea ce priveşte propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 8 şi art 12 a Legii nr. 33/1996 privind repunerea unor drepturi economice a locuitorilor din Munţii Apuseni, comisia s-a exprimat deja, iniţiatorul s-a exprimat deja.

Dacă grupurile parlamentare doresc? Nu doresc. Vom supune respingerea într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea în valoare a construcţiilor zootehnice dezafectate, destinate creşterii, îngrăşării şi exploatării animalelor, precum şi a fabricilor de nutreţuri combinate dezafectate.

Suntem în procedură de urgenţă. Vă rog să propuneţi timpii de dezbatere din partea comisiei.

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În urma analizei în comisie, s-a întocmit raportul asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 168/2001 şi propune Camerei Deputaţilor analiza şi aprobarea. Pentru realizarea acestui program propunem 20 minute pe total, un minut pe intervenţie. Amintim că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Cine este pentru aceşti timpi de dezbateri? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Titlul ordonanţei.

Dacă la titlu sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 1. Vă rog să observaţi, la poziţia 3 din raport se propune o modificare. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat art. 1.

Vă rog să priviţi şi în raport, încă o dată, la poziţia 4. Se propune introducerea unui nou alineat. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat în acest mod.

La art. 2. Vă rog să priviţi la poziţia 6 din raport. Sunt nişte propuneri de modificare. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 3. Obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat cu modificările propuse de comisie.

Articolul 4. La art. 4, vă rog să vedeţi poziţia 13 din raport.

Înainte de art. 4, mă scuzaţi, este introdus un nou articol, art. 3¹. Sunt obiecţii? Nu sunt. S-a adoptat.

Articolul 4. Dacă la art. 4 sunt obiecţii? Vă rog să priviţi în raport, sunt propuse nişte modificări. Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Articolul 5. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 6. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 7. Vă rog să priviţi în raport. Sunt propuse nişte modificări. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 8. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Dacă la titlul legii sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Dacă la articolul unic, aşa cum a fost modificat de către comisie sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Urmează ca proiectul de lege să fie supus votului într-o şedinţă finală de vot.

Am epuizat ordinea de zi de astăzi. Deci, închidem aici şedinţa, urmează ca după-amiază să ne întrunim pe comisii şi mâine, de asemenea, pe comisii. Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12,40.