Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of April 11, 2002
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.58/2002
| You are here:: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of April 11, 2002 |
Sittings of the Chamber of Deputies of April 11, 2002
|
Şedinţa a început la ora 9,30. Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Nicolae Leonăchescu şi Constantin Niţă, secretari. |
|
|||
|
Doamnelor şi domnilor deputaţi, Vă rog să-mi permiteţi să deschid şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că din cei 343 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa 241, 102 fiind absenţi, din care 27 participă la alte activităţi parlamentare. Aş vrea să avizez şefii grupurilor parlamentare, faţă de prezenţa din sală, că, după ce vom parcurge Legea privind taxa pe valoarea adăugată, dacă nu se îmbunătăţeşte, voi face apelul pentru că e zi de plen, după aceasta urmează o alocuţiune a ministrului de interne din Germania şi va trebui, totuşi, să ne amintim de obligaţiile noastre de parlamentari, din când în când. În jurul orei 11, fac apelul, ca să vă anunţaţi prietenii, colegii şi şefii grupurilor parlamentare. Vă anunţ că, la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, au fost înregistrate următoarele iniţiative legislative, iniţiate de Comisia specială pentru elaborarea Propunerii legislative privind sistemul naţional de decoraţii: -Propunerea legislativă privind Ordinul "Virtutea Maritimă" şi Medalia "Virtutea Maritimă"; -Propunerea legislativă privind Ordinul "Virtutea Militară" şi Medalia "Virtutea Militară"; -Propunerea legislativă privind Ordinul "Virtutea Aeronautică" şi Medalia "Virtutea Aeronautică". Vă reamintesc că, potrivit prevederilor art.93, alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aceste propuneri nu se trimit altei comisii, amendamentele urmând a se depune la Comisia specială pentru elaborarea propunerilor, în următoarele 5 zile. Vă rog să examinaţi aceste 3 proiecte şi, dacă aveţi amendamente, le depuneţi direct la Comisia specială pentru elaborarea Propunerii legislative privind sistemul naţional de decoraţii. În funcţie de amendamentele dumneavoastră, comisia poate întocmi un raport pe care-l va înainta direct plenului. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Cum aţi fost anunţaţi, astăzi începem dezbaterile cu Proiectul de Lege privind taxa pe valoarea adăugată. Rog pe domnul ministru Tănăsescu să prezint acest important proiect. |
|
|||
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor, Proiectul de Lege privind taxa pe valoarea adăugată, care este supus astăzi dezbaterii plenului Camerei Deputaţilor, aduce o serie de modificări şi completări menite să perfecţioneze cadrul legal existent, care, în principal, constau în primul rând în îmbunătăţirea prevederilor actuale în vederea armonizării cu prevederile acquis-ului comunitar. Acest lucru se realizează prin introducerea noţiunii de persoană impozabilă, prin eliminarea prevederilor prin care sunt scutite de t.v.a. unităţi şi înlocuirea cu prevederi prin care sunt scutite activităţi, eliminarea noţiunii de cotă zero a taxei pe valoarea adăugată şi înlocuirea acesteia cu scutire cu drept de deducere, eliminarea scutirii de t.v.a. la importul de materii prime şi materiale destinate exclusiv realizării de produse finite care sunt exportate, eliminarea scutirii pentru importuri de bunuri efectuată de instituţiile publice finanţate din împrumuturi cu garanţie de stat, precum şi eliminarea cotei zero şi a scutirilor de t.v.a. pentru anumite categorii de activităţi care erau prevăzute în Ordonanţa de urgenţă nr.17/2000. În acelaşi timp, prin proiectul de act normativ supus dezbaterii astăzi, au fost introduse unele criterii de aplicare teritorială a taxei pe valoarea adăugată pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii. Pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi investitorii din zonele defavorizate, s-a creat un sistem uniform de amânare a plăţii taxei pe valoarea adăugată, pentru bunurile destinate realizării de investiţii, atât la achiziţionarea din import, cât şi la achiziţionarea din ţară, concomitent fiind eliminate scutirile de t.v.a. pentru importul acestor bunuri. În acelaşi timp, prin proiectul de lege, s-a ridicat plafonul de impozitare de la 125 de milioane la 1,5 miliarde de lei, în anul 2002, 1,7 miliarde lei în anul care urmează şi 2 miliarde lei în anul 2004 şi în continuare, ca urmare a dificultăţilor de administrare a unui număr foarte mare de agenţi economici înregistraţi ca plătitori de taxă pe valoare adăugată. Prin normele de aplicare a legii, va fi stabilită procedura de scoatere din evidenţă a agenţilor economici care se situează sub acest plafon. Totodată, s-a eliminat prevederea potrivit căreia bunurile scutite de taxe vamale sunt scutite şi de taxe pe valoarea adăugată, ca urmare a erodării importante a bazei de impozitare. O altă modificare a condus la stabilirea ca, din punct de vedere al t.v.a.-ului, în zonele libere să se facă în regim normal de impozitare şi, în acelaşi timp, s-a eliminat condiţionarea acordării cotei zero pentru exporturi de dovada încasării în valută a acestora. Prin proiectul de lege s-a prevăzut posibilitatea acordării de rambursări de taxă pe valoare adăugată, cu control ulterior cu aplicabilitate de la 1 octombrie a.c. Prin normele care vor fi elaborate, privind aplicarea legii, se vor stabili condiţiile în care se vor putea acorda astfel de rambursări. Această modalitate constă în rambursarea, în termen de 15 zile, a taxei pe valoare adăugată, pe baza decontului de t.v.a. depus, a cererii de rambursare, a listei furnizorilor neachitaţi şi a cererii de compensare, după caz, pentru unităţile care au însumat punctajul necesar în urma întocmirii grilei de analiză de risc. Printre criteriile cuprinse în grila de analiză de risc, menţionăm şi câteva mai importante, cum sunt: comportamentul agentului economic în ultimele 12 luni, din punct de vedere al respectării obligaţiilor privind plata impozitelor şi taxelor către bugetul de stat; suma solicitată la rambursare; data înfiinţării societăţii; rata respingerilor cererilor anterioare de rambursare, precum şi alte criterii. Pe lângă această modalitate de rambursare, se va aplica procedura deja cunoscută, respectiv rambursarea pe bază de documente stabilite prin Ordin al Ministrului Finanţelor. În scopul combaterii evaziunii fiscale, prin proiectul de lege, au mai fost instituite măsuri drastice de pedepsire cu închisoare, de la 1 an până la 7 ani, pentru agenţii economici care solicită şi obţin rambursări de t.v.a., ca urmare a determinării incorecte sau cu rea-credinţă a sumelor de rambursat. Acestea sunt principalele elemente de noutate ale Legii privind taxa pe valoarea adăugată şi aş vrea, în încheierea prezentării mele, să fac cunoscut că acest proiect de lege este un pas înainte în ceea ce priveşte acomodarea taxei pe valoarea adăugată în România, cu acelaşi sistem din ţările Uniunii Europene. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc. Domnule preşedinte Florin Georgescu, vă rog să prezentaţi raportul Comisiei pentru buget. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule ministru, Stimaţi colegi, Cu adresa nr.26/5 februarie a.c., Biroul permanent a sesizat Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei, referitor la Proiectul de Lege privind taxa pe valoarea adăugată, elaborat de Guvern. La întocmirea proiectului de lege, s-au avut în vedere avizele primite de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, precum şi avizele primite de la Consiliul Legislativ, respectiv Consiliul Economic şi Social. Deci, la întocmirea raportului privind acest proiect de lege, am avut în vedere toate aceste avize de la comisiile de specialitate. În urma examinării proiectului de lege avansat de Guvern, după ce s-au examinat toate articolele, în şedinţa din 20 martie, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, în prezenţa a 23 din cei 25 de deputaţi membri ai comisiei, ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor, cu amendamentele prezentate în Anexa 1 şi, respectiv, Anexa 2. Proiectul de lege, menţionăm că a fost aprobat de Senat în şedinţa din 29 ianuarie a.c., noi am făcut amendamentele pe care le regăsiţi în Anexa 1, cu el este de acord şi Guvernul, vă propun să adoptăm linia prezentată în Anexa 1, pentru că este în consens cu posibilităţile bugetului de stat pe acest an, cu conţinutul negocierilor, cu Fondul Monetar Internaţional, privind dimensiunile deficitului bugetar şi finanţarea acestuia neinflaţionistă. Închei prin a menţiona că această lege face parte din categoria legilor... ordinare. (Comentarii în loja Guvernului) A, pentru că are infracţiuni Pentru că, altfel, având un regim fiscal, regimul fiscal se încadrează în categoria legilor ordinare. Deci face parte din categoria legilor organice, pentru raţiunea că include şi infracţiuni care, potrivit legii, sunt pedepsite de prevederile Codului penal. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Dacă dintre dumneavoastră doreşte cineva să participe la dezbateri generale? Nu. La titlul proiectului de lege, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră. Votat în unanimitate. Titlul capitolului I. Vă rog să vă uitaţi la amendamentul 1. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul I? Nu aveţi. S-a adoptat amendamentul, modificat titlul capitolului 1. La art.1, vă rog să urmăriţi, tot la pag.2, în cadrul amendamentului 1, noul conţinut al art.1. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Titlul capitolului II rămâne cum a fost. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. La art.2, vă rog să urmăriţi amendamentul 2. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 2? Nu aveţi. Votat în unanimitate. 2.1 va avea alcătuirea rezultată. Prin amendamentul 2, vă rog să observaţi: am modificat întreg art.2. La art.3, vă rog să urmăriţi amendamentul 3. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul 3, modificat art.3, potrivit celor propuse de comisie. Titlul secţiunii a 2-a rămâne nemodificat. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. Art.4, vă rog să urmăriţi amendamentul 4. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate. Modificat, în mod corespunzător, art.4. La titlul secţiunii a 3-a, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Art.5, urmăriţi, vă rog, amendamentul 5, care restrânge foarte mult art.5. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Admis amendamentul 5, modificat art.5. Titlul secţiunii a 4-a, vă rog să urmăriţi începutul amendamentului 6. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate noul titlu. La art.6, urmăriţi restul amendamentului 6. Stimaţi colegi, Ca să nu existe nici un fel de dubiu, în stânga raportului, aveţi textul Senatului, textul pe care l-a votat Senatul, iar amendamentele comisiei se găsesc pe coloana 2, ca de obicei, pentru a vă uşura urmărirea dezbaterii. Deci, la amendamentul 6, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate. Se modifică art.6, în mod corespunzător. Amendamentul 6 este cuprins până la pag.19. Titlul secţiunii a 5-a "Operaţiuni impozabile prin opţiuni" rămâne nemodificat. Pentru art.7, urmăriţi, vă rog, amendamentul 7 de la pag.20 până la pag.22. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Adoptat în unanimitate amendamentul 7, noul cuprins al art.7. Titlul secţiunii a 6-a. Vă rog să urmăriţi că este transformată în secţiunea a III-a "Regimul de impozitare". Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. Art.8. Urmăriţi amendamentul 8, pag.22 - 23. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Modificat corespunzător art.8. Titlul capitolului III. Urmăriţi amendamentul 9. Va deveni, practic, secţiunea a IV-a, subsecţiunea I-a. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. Art.9. Urmăriţi amendamentul 9. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate amendamentul 9, modificat corespunzător art.9. La art.10, vă rog să urmăriţi, comisia a introdus subsecţiunea a 2-a "Operaţiuni scutite la import". Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Art.10. Urmăriţi amendamentul 10 de la pag.30 până la 31. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La 11, intervine domnul secretar Niţă. Numai puţin, domnule Niţă, aşteptaţi că e o problemă la art.10. (Discută cu membrii comisiei şi cu domnul ministru Mihai Nicolae Tănăsescu) Domnule Niţă, numai puţin să aveţi răbdare, ca să intervină domnul ministru, la art.10, cu o problemă. |
|||||
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: La art.10 lit.d), domnule preşedinte, dacă-mi permiteţi, formularea corectă este: "Acelaşi regim se aplică pentru serviciile efectuate de prestatori cu sediul sau cu domiciliul în străinătate, pentru care locul prestării se situează în România, potrivit prevederilor art.7 din prezenta lege". Am dori ca, la lit.d) a art.10, să fie... |
|||||
|
Comisia e de acord? Supun votului dumneavoastră amendamentul 10, cu această mică modificare la lit.d). Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La art.11, doreşte să intervină domnul deputat Niţă. Domnul secretar Niţă. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, La art.11, în capitol, se prevăd scutiri pentru exporturi sau alte operaţiuni similare. Eu aş propune, aici, sau nu am văzut eu, nu am citit, deşi am citit destul de bine, "exporturile de servicii, precum primirile de turişti străini", după părerea mea, intră în categoria exporturilor de servicii şi, în mod firesc, dacă dorim să relansăm turismul românesc, nu văd de ce nu ar fi scutit sau o cotă de t.v.a. redusă. Aş atrage atenţia asupra acestei chestiuni, pentru că în majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană, mai ales la preţurile de cazare, t.v.a.-ul este la jumătate faţă de tariful standard, dacă nu chiar eliminată, în unele state, precum Norvegia. Haideţi să găsim o soluţie aici, pentru că, dacă nu reuşim acest lucru, vă atrag atenţia că, începând din acest an, preţurile produselor turistice româneşti vor creşte cu 19%, ceea ce, în mod firesc, va atrage după sine o scădere a numărului de turişti, şi nu o creştere a numărului de turişti. Cred că ar trebui să modificăm art.11 şi să introducem şi scutirea pentru exporturile de servicii sau diminuarea taxei pe valoarea adăugată. Mulţumesc. |
|||||
|
Domnule ministru, doriţi să răspundeţi dumneavoastră? |
|||||
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Domnule preşedinte, Nu putem agrea această propunere, din următoarele motive. Este foarte clar că introducerea cotei unice de 19%, inclusiv la turism, nu va crea o creştere a tarifelor pe această zonă. Şi am să vă explic şi din ce cauză. Din discuţiile purtate cu agenţiile de turism, am hotărât, concomitent cu această abordare a legii, în sensul introducerii acestei cote pentru turismul extern, de 19%, să se elimine, în mod corespunzător, fondul special de 3% pe care îl plăteau agenţiile de turism. Dintr-un calcul pe care l-am făcut în această zonă, a rezultat foarte clar că această măsură este o măsură compensatorie, agenţiile de turism agreează acest lucru. Aplicând cota de 19%, ea este o măsură care nu mai creează distorsiune, nu mai creează discriminare în plata taxei pe valoarea adăugată, pentru acest tip de servicii. De aceea, domnule preşedinte şi stimaţi parlamentari, vă propun ca să respingem acest amendament făcut de domnul deputat. Mulţumesc. |
|||||
|
Stimaţi colegi, De altminteri, nu a fost un amendament care să se fi discutat de comisie şi, în consecinţă, eu vă întreb pe dumneavoastră dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 11. Nu aveţi. În consecinţă, adoptat amendamentul, în unanimitate şi modificat... A, 1 vot împotrivă, scuzaţi. Cu 1 vot împotrivă, art.11, adică amendamentul 11 a fost adoptat, iar art.11 va fi modificat corespunzător. Titlul secţiunii a 4-a. Urmăriţi începutul amendamentului 12. Nu aveţi obiecţiuni. Adoptat în unanimitate titlul secţiunii a 4-a. Art.12. Vă rog să urmăriţi... Domnul deputat Marin Cristea. Şi domnul Damian Brudaşca, vreţi să interveniţi? |
|||||
|
Domnul Damian Brudaşca (din sală): Nu. |
|||||
|
Nu. Poftiţi, domnule Cristea. |
|||||
|
Este vorba de amendamentul de la art.11 alin.4. Amendamentul de la art.11 alin.4 al comisiei este formulat astfel şi este vorba de propunerea, de altfel, de eliminare a scutirii de t.v.a. pentru construcţia de locuinţe, reabilitare, consolidare, dezvoltare. Formularea comisiei este următoarea, a alin.4 art.11: "Pentru lucrările de construcţie de locuinţe, extindere, consolidare şi reabilitare a locuinţelor existente, nefinalizate la data intrării în vigoare a prezentei legi, restituirea taxei pe valoarea adăugată aferentă perioadei în care au beneficiat de aplicarea cotei zero, conform prevederilor art.17 B, lit.n) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.17/2000 privind t.v.a., cu modificările ulterioare, se realizează conform procedurii stabilite prin Ordin al Ministrului Finanţelor Publice". Eu nu am să comentez oportunitatea sau necesitatea eliminării scutirii de t.v.a. la construcţia de locuinţe sau de eliminare a cotei zero la construcţia de locuinţe. Eu am să vă propun să adoptăm o modificare la această formulare, care să permită, celor care au beneficiat de Ordonanţa nr.17 privind cota zero de t.v.a. pentru construcţia de locuinţe, consolidare şi reabilitare, să se poată pregăti ca atare. Construcţia de locuinţe, ca orice altă construcţie şi ca orice proces investiţional, este de lungă durată, este cu inerţie mare. Nu poţi, printr-o comandă de azi pe mâine, să schimbi o pregătire făcută cu ani, şi tehnică, şi materială şi financiară. De aceea, eu vă propun următoarea formulare: "Pentru lucrările de construcţie de locuinţe, extindere, consolidare şi reabilitare a locuinţelor existente, nefinalizate la data intrării în vigoare a prezentei legi, se aplică cota zero a taxei pe valoarea adăugată, până la 31 decembrie 2002, conform prevederilor art.17 B, lit.n) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.17/2000, cu modificările ulterioare şi ale Ordinului Ministrului Finanţelor nr.1026/12 iulie 2000. Este o variantă în care eu v-o propun, până la finele anului 2002, dar ea poate fi şi până la 30 septembrie anul 2002. Nu putem, printr-o comandă, să spunem stânga - împrejur, de mâine, într-un proces investiţional. De aceea, domnule preşedinte, domnule ministru, vă rog să reflectaţi puţin asupra prelungirii acestui termen de pregătire, până la eliminarea totală a cotei zero pe t.v.a. pentru construcţia de locuinţe. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnule ministru, răspundeţi dumneavoastră sau comisia? Poftiţi. |
|||||
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Punctul de vedere al Guvernului, legat de acest amendament al domnului deputat Cristea, este de a fi respins. Care sunt argumentele? Aş vrea să specific, de la bun început, că introducerea acestei cote de t.v.a. pentru construcţiile de locuinţe, pentru un anumit tip de construcţii de locuinţe, a fost compensată cu o subvenţie de 20% din bugetul de stat, pentru prima casă, executată pe credit ipotecar de către orice persoană din România. Ca să fim mai clari, tot ce este până la 1 iunie şi sunt construcţii de locuinţe, beneficiază de această cotă zero, tuturor lucrărilor de la 1 iunie încolo, li se vor aplica cota de 19%, dar, dacă sunt făcute în baza unui credit ipotecar, beneficiază, pentru bucata de valoare respectivă, de acea subvenţie de 20%. Nu credem că acest amendament, în cadrul art.11, alin.4, poate să ducă la o îmbunătăţire a situaţiei, ci noi considerăm că, prin aplicarea acestei cote, de la data intrării în vigoare a legii, creează o nediscriminare vizavi de modul de colectare şi, în acelaşi timp, creează această compensare care va fi suportată din bugetul de stat, într-un mod transparent. Mai mult, prin această motivaţie, Guvernul doreşte să pună în aplicare acest instrument foarte important, care se cheamă creditul ipotecar, să încurajeze populaţia de a-şi construi case în acest sistem. De aceea, domnule preşedinte, considerăm că amendamentul propus de domnul deputat nu poate să fie acceptat, din punctul nostru de vedere. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Damian Brudaşca. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Domnilor miniştri, Eu apreciez sincer eforturile pe care le faceţi de a cârpi un buget care devine din ce în ce mai sărac şi de a căuta să scoatem bani şi din piatră seacă, pentru că, dacă ar fi să traducem direct, cam aceasta este ideea: să scoatem bani şi din piatra pe care o folosim pentru construcţii de case. Numai că eu ştiu că, din programul actualului Guvern, rezultă o chestiune foarte clară, ideea foarte lăudabilă de reducere a cotelor de t.v.a. la produsele de bază. Ori eu consider că şi o casă este un element de bază pentru orice familie din România. În condiţiile în care dumneavoastră puneţi şi acest bir de 19%, în situaţia în care, în România, sunt atât de puţine, în ultima vreme, şansele de a se realiza construcţii de case la nivelul cerinţelor, nu ştiu ce se va întâmpla. Argumentul pe care vi l-am ascultat, cu toată preţuirea şi respectul pe care vi le port, este, după părerea mea, de abordat această chestiune, în condiţiile în care casele sunt construite prin ANL, dar ştiţi foarte bine că, în România, foarte mulţi îşi construiesc case în regii proprii şi prin societăţi de construcţii. Ce se întâmplă în asemenea situaţii? Eu am impresia că suntem, ca să termin, ieftini la tărâţe şi scumpi la altele. Aş vrea să atrag atenţia că, de fapt, prin această atitudine de includere şi impunere a t.v.a.-ului, nu creăm decât alte dificultăţi actualului Guvern, în alte zone, pentru că vom crea presiune socială mai mare şi vom determina bugetul Guvernului să fie folosit pentru a satisface acea asistenţă socială de care tot vorbim şi care devine din ce în ce mai periclitată. Nu ştiu dacă este cazul ca şi la construcţii să se includă această cotă de t.v.a., nu sunt în specialitate, dar eu cred că, aşa cum spunea cândva un mare politician, legile se judecă şi din punct de vedere al logicii, dar şi din punct de vedere al aspectelor sufleteşti. |
|||||
|
Stimate coleg, nu aţi depus un amendament în acest sens, care este o propunere de fond, la comisie şi, în consecinţă, nu îl pot supune dezbaterii. În schimb, amendamentul domnului deputat Cristea, care a fost depus, îl supun votului dumneavoastră. Cine este pentru amendamentul domnului Cristea? S-a auzit răspunsul ministerului. Stimaţi colegi, staţi că nu am ascultat şi punctul de vedere al comisiei. Poftiţi, domnule deputat. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Consider că punctul de vedere al Guvernului este absolut corect dat fiind faptul că atunci când se acordă acest credit ipotecar până la 20%, deci t.v.a. de 19% este acoperit. Prin acest sistem de t.v.a. de 19% avem şi un control asupra veniturilor care se realizeză, nemaiexistând fenomene de evaziune fiscală, nemaiexistând posibilitatea ca, constructorii să emită facturi fără acoperire, pentru că se încarcă foarte mult devizele în construcţii şi ştim foarte bine cum se procedează în realitate. Deci, faptul că se acordă acest credit ipotecar, este o subvenţie a statului de 20%, acoperă t.v.a.-ul de 19%. Aşa cum a hotărât şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, care este comisia de specialitate, vă rog să daţi votul pentru susţinerea t.v.a.-ului de 19%. |
|||||
|
Domnul Florin Georgescu. |
|||||
|
Sigur că, în mod raţional, din punct de vedere al asigurării activităţii economice, domnul deputat Marin Cristea are dreptate în ceea ce propune şi mai sunt şi alţi colegi deputaţi care susţin această variantă a stimulării activităţii de construcţii, care sprijină prin propagarea în orizontală dezvoltarea şi creşterea industriei româneşti, dar, pe de altă parte, dacă nu ai resursele cu care să susţii o asemenea creştere într-un ritm pe care ţi-l doreşti mai rapid, a industriei, în general, a construcţiilor, în special, ajungi să depăşeşti ţinta propusă la parametrul inflaţie. Deci, dacă supraîncălzim construcţiile, nu facem mai multe construcţii, pentru că nu vom face altceva, neavând resurse financiare programate prin cadrul macroeconomic stabilit cu finanţatorii internaţionali care sunt reprezentaţi de F.M.I., Banca Mondială, Uniunea Europeană, nu facem altceva decât să alimentăm inflaţia, atunci cresc dobânzile, se scumpesc resursele şi scad construcţiile imediat, se întoarce măsura ca un bumerang împotriva acestui proces, altfel apreciabil şi logic din punct de vedere economic. aşa încât, aşa cum a explicat domnul ministru, pentru credit ipotecar, şi domnul deputat Bleotu, există o compensare bănească prin efectul primelor care se acordă la construcţia de locuinţe, subvenţionarea dobânzii, pentru stimularea în general a construcţiei de locuinţe care nu intră în acest sistem al creditului ipotecar, sigur, intervine o anumită constrângere, dar constrângerea este dată de resursele de care dispune ţara. Dăm aici 19%, adică eliminăm cota de 19% la construcţii şi trebuie să tăiem de la pensii sau de la sănătate sau de la armată sau de la învăţământ sau de la justiţie. Or, bugetul tot noi l-am aprobat pe alocaţiile stabilite de noi în raporturile pe care le conţine bugetul de stat, în forma adoptată, aşa încât nu puteam să depăşim aceşti parametri pentru că intrăm în derapaje macroeconomice cu implicaţii politice şi diplomatice nedorite de nimeni. Deci şi comisia sprijină poziţia Guvernului, aşa cum rezultă din raportul pe care dumneavoastră îl aveţi spre studiu şi examinare. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Nu uitaţi că suntem în procedură de urgenţă totuşi. Poftiţi, domnule deputat. |
|||||
|
Mai ales că amendamentele, repet, logice, trebuie să le discutăm, au sosit la comisie după elaborarea raportului, suntem în procedură de urgenţă, deci, din punct de vedere regulamentar, nu putem să le acceptăm, dar dacă ar fi existat resurse financiare, cu voinţa noastră a celor foarte mulţi prezenţi în sală, am fi putut trece şi peste această restricţie de ordin regulamentar, însă nu ne permite constrângerea cadrului macroeconomic stabilit împreună cu creditorii noştri internaţionali. Mulţumesc. |
|||||
|
Poftiţi, domnule Cristea, pentru o ultimă intervenţie. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Eu cred că nu am fost foarte bine înţeles şi mă repet, dar ca să intrăm în regulă, legat de această, să zic, intrare în regulament sau în afara regulamentulului, în intervenţiile mele, niciodată nu mă veţi vedea pe mine că voi intra sau voi interveni în afara regulilor de joc. Aceasta este educaţia mea. Amendamentul despre care vorbesc este depus înainte de a discuta sau de a începe analizele în Comisia de buget, finanţe în prima variantă. |
|||||
|
Domnule deputat, v-am dat cuvântul ca să vă exprimaţi pe fond. Faptul că v-am dat cuvântul înseamnă că am trecut peste acest... |
|||||
|
Să nu fiu încriminat. |
|||||
|
Bine. |
|||||
|
Eu nu sunt indisciplinat şi niciodată nu îmi voi permite în faţa nimănui un act de indisciplină. Deci, eu l-am depus în termen şi aceasta este a doua, a treia formă. Este vorba de următorul fapt. Eu nu am spus că incriminez sau mă opun eliminării cotei zero sau eliminării scutirii taxei pe valoarea adăugată la construcţia de locuinţe. Am spus că nu o comentez. Singurul lucru pe care l-am cerut este ca această eliminare a cotei zero pentru construcţia de locuinţe să nu se facă ca şi la un ordin "stânga împrejur!" şi daţi un timp de respiro de 2-3 luni de zile. Despre aceasta este vorba şi nu să mi se facă alte teorii economice, pentru că ştiu să le fac şi eu. Nu le fac pe acestea. Vă mulţumesc. Deci, daţi un respiro de 3 luni, până la 30 septembrie. Aceasta este propunerea mea. |
|||||
|
Stimaţi colegi, Vă rog nu mai discutaţi pe procedură. Eu supun totuşi votului dumneavoastră, aţi ascultat explicaţiile şi ale ministerului şi ale comisiei. Supun votului dumneavoastră amendamentul depus de domnul deputat Cristea la art.11, alin.4. Cine este pentru? O voce din sală: Marea majoritate! |
|||||
|
Stimaţi colegi, votăm, sau... ne jucăm de-a apreciatul. O voce din sală: Dar număraţi o dată! |
|||||
|
Asta face secretarul, numără. 28 voturi pentru. Împotrivă? Sunt unii colegi care nu au votat. Vă rog să vă exprimaţi votul. Deci, voturi împotrivă? Încă o dată vă întreb cine este pentru amendamentul domnului Cristea? Stimaţi colegi, vreau să vă spun un lucru, aşa pentru amuzamentul dumneavoastră. Dacă noi ajungem la mediere cu această lege, nu poate să intre în vigoare de la 1 mai pentru un... (Vociferări.) Domnule preşedinte, domnule preşedinte Florin Georgescu, vă rog frumos luaţi şi dumneavoastră loc şi permiteţi-ne să numărăm voturile exact, nu vă mai tot plimbaţi în sală dintr-un loc în altul. Cine este pentru amendamentul domnului Cristea? O voce din sală: Iarăşi?! |
|||||
|
Iarăşi, pentru că tot timpul perturbaţi numărătoarea, vociferând, schimbându-vă locurile ş.a.m.d. (Rumoare.) 39 voturi pentru. Împotrivă? 43 împotrivă. Abţineri dacă sunt? Cu 43 împotrivă, o abţinere, 39 împotrivă, s-a respins amendamentul. Poftiţi, vă rog. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Este inadmisibil ce faceţi dumneavoastră de acolo în momentul în care nu vă convine votul din sală. Vă rugăm foarte mult nu sunteţi pus acolo să orientaţi o rezoluţie sau alta, ci sunteţi pus să consemnaţi voinţa celor care sunt prezenţi la un moment dat în Camera Deputaţilor. Vă rugăm foarte mult, mai bine închideţi şedinţa când nu vă convine rezultatul votului decât să faceţi asemenea lucruri care n-au de a face nici cu democraţia, nici cu regulamentul, nici cu ce avem noi de făcut aici. Este inadmisibil ce se întâmplă de la un timp încoace, nu mai facem voturi finale că nu aveţi destule voturi. Struniţi-vă colegii de partid să vină atunci când trebuie şi când aveţi interes decât să faceţi asemenea manevre. |
|||||
|
Stimată colegă, vă mulţumesc pentru lecţiile acestea, însă nu mi le însuşesc. Dacă dumneavoastră aţi fi văzut cum oscilează voturile, atunci mi-aţi fi dat dreptate. Vă rog, vă rog să profitaţi şi dumneavoastră, domnule Chiliman, de această inadvertenţă de numărătoare. Poftiţi. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Sigur, acum în sală suntem vreo 70-80 de colegi, nu are importanţă cifra, am numărat voturile în timp ce le numărau şi secretarii, au fost într-adevăr 29, au fost vreo 25, poate 26. Eu am numărat 26 pentru că erau câteva voturi care erau aşa, cu mâna mai mică sus, dar problema este cu totul alta. Domnule preşedinte, sau numărăm ca lumea sau nu mai numărăm deloc. Regulamentul este clar: nu puteţi să adăugaţi la cei care au ridicat mâna, să-i adăugaţi pe cei care nu au votat nici pentru, nici contra, nici nu s-au abţinut. Aceştia rămân în cvorum, că aşa scrie regulamentul şi constatăm dacă din cvorumul total de deputaţi existenţi în sală s-a făcut o majoritate, or, după părerea mea, care am mai condus câteva şedinţe pe aici, prin Cameră, în mandatul precedent, nu există la ora actuală o majoritate care să fi determinat un vot pentru acest articol. Părerea mea este că, la ora actuală, ambele voturi şi cifra pentru şi cifra împotrivă sunt sub jumătate plus unu din cei aflaţi în momentul de faţă în sală. Ca atare, ce aţi numărat dumneavoastră sau ce aţi constatat dumneavoastră, aceasta nu înseamnă că s-a adoptat articolul respectiv. Eu vă rog să aplicaţi regulamentul corect. Dacă nu se poate ajunge la un rezultat mulţumitor pentru putere, pentru Guvern, în momentul de faţă, există şi alte soluţii procedurale pe care le puteţi aplica fără să daţi rezultate, să anunţaţi rezultate ale votului care diferă de cele care sunt în mod real numărate şi de alţii. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Şi eu vă mulţumesc şi vă doresc să ajungeţi şi dumneavoastră să vi se conteste buna-credinţă cu rea-credinţă, pentru că voturile împotrivă, vreau să vă spun că au fost numărate chiar de domnul deputat Niţă care era pentru amendament. La titlul subsecţiunii a 4-a dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Amendamentul 12 cu privire la art.12 dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. La titlul cap.II dacă aveţi obiecţiuni, la pag.36? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Titlul la conţinutul art.13, amendamentul 13. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Titlul cap.III dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Art.14, amendamentul 14. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art.16 dacă aveţi obiecţiuni? Amendamentul 16. Nu aveţi obiecţiuni. Vă rog să mă scuzaţi! Am trecut peste art.15. La art.15 dacă aveţi obiecţiuni? Da, are o intervenţie domnul ministru Tănăsescu. |
|||||
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Domnule preşedinte, Am dori ca la art.15 să se introducă lit.j) cu următorul cuprins: "termenele de plată a ratelor prevăzute în contracte pentru operaţiuni de leasing". Deci, am dori ca să se introducă la art.15 această nouă literă cu cuprinsul pe care vi l-am spus, să fie avute în vedere şi operaţiunile de leasing. Mulţumesc. |
|||||
|
Comisia îmi confirmă că este vorba de o eroare. Cu aceste precizări ale domnului ministru Tănăsescu supun votului dumneavoastră amendamentul 15 cu privire la art.15. Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? 9 voturi, deci insuficient. Cu marea majoritate a fost adoptat art.15. La art.16 urmăriţi amendamentul 16. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La art.17 dacă aveţi obiecţiuni pentru amendamentul 17? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate amendamentul, modificat art.17. Titlul cap.VI, urmăriţi-l la pag.44 care va deveni cap.IV în concepţia comisiei. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. La art.18 vă rog să urmăriţi amendamentul 18. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Titlul secţiunii a 2-a. Urmăriţi pag.46. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art.19, urmăriţi amendamentul 19. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Titlul cap.V. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art.20, urmăriţi amendamentul 20. Nu aveţi obiecţiuni. Adoptat amendamentul, modificat art.20. Art.21, urmăriţi amendamentul 21. Adoptat în unanimitate amendamentul 21, se modifică în mod corespunzător art.21. Titlul cap.VI, urmăriţi-l la pag.48. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art.22, urmăriţi amendamentul 22. Adoptat în unanimitate amendamentul 22 şi noua alcătuire a art.22. Art.23, urmăriţi amendamentul 23. Adoptat în unanimitate, modificat corespunzător art.23. Amendamentul 24. Nu aveţi obiecţiuni. Admis, modificat art.24. Amendamentul 25. Admis în unanimitate, modificat art.25. Amendamentul 26. Nu aveţi obiecţiuni. Adoptat în unanimitate, modificat în mod corespunzător art.26. Amendamentul 27. Adoptat în unanimitate, modificat art.27. Amendamentul 28. Adoptat în unanimitate, modificat art.28. Titlul cap.VII. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate titlul. Amendamentul 29. Adoptat în unanimitate, modificat art.29. Titlul cap.VIII. Adoptat în unanimitate. Amendamentul 30. Adoptat în unanimitate, modificat corespunzător art.30. Amendamentul 31. Votat în unanimitate. Modificat corespunzător art.31. Amendamentul 32. Adoptat în unanimitate, modificat art.32. Amendamentul 33, adoptat în unanimitate, modificat art.33. Amendamentul 34. Votat în unanimitate, modificat corespunzător art.34. Amendamentul 35, adoptat în unanimitate, modificat art.35. Amendamentul 36, adoptat în unanimitate, modificat art.36. Amendamentul 37, adoptat în unanimitate, modificat corespunzător art.37. Amendamentul 38, adoptat în unanimitate, se modifică corespunzător art.38. Amendamentul 39, adoptat în unanimitate, se modifică art.39. Amendamentul 40. Domnul ministru Tănăsescu. |
|||||
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Am dori ca la amendamentul 40, termenul de 1 mai să fie înlocuit cu termenul de 1 iunie de intrare în valabilitate a acestei legi. Mulţumesc. |
|||||
|
Dacă aveţi obiecţiuni la corectura pe care a făcut-o domnul ministru? Nu aveţi. Deci, amendamentul 40 s-a admis cu acea corectură de dată propusă de domnul ministru Tănăsescu. În consecinţă, art.40 va avea alcătuirea rezultată din votarea amendamentului. Domnule preşedinte Florin Georgescu, staţi să explicaţi cu ce sunteţi de acord. Art.41, 42, 43, 44 şi 45 au fost preluate în textul articolelor anterioare şi în consecinţă, trebuie să propuneţi eliminarea lor. Deci, legea se încheie la art.40 pe care l-am votat. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Noi, comisia, ceea ce am propus examinării dumneavoastră este coloana din mijloc a raportului. Forma Senatului este coloana I din stânga raportului. Aceste articole 41, 42 şi următoarele până la final au fost preluate în conţinutul articolelor anterioare, cuprinse în coloana din mijloc a raportului. Deci, ele nu mai sunt necesare, sunt redundante în acest moment faţă de conţinutul aprobat deja până acum de noi, respectiv coloana din mijloc a raportului pe care-l examinăm. Mulţumesc. |
|||||
|
Raportul pe care-l aveţi dumneavoastră de la 41 până la 42, aţi reţinut, comisia propune eliminarea. Vă întreb pe rând. La art.41 dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul, eliminat textul. La art.42 nu aveţi obiecţiuni, eliminat textul. La art.43 nu aveţi obiecţiuni, eliminat textul. La art.44 nu aveţi obiecţiuni, eliminat textul. La art.45 nu aveţi obiecţiuni, eliminat textul. Mai rămâne anexa 1, vă rog să urmăriţi amendamentul 46. Nu aveţi obiecţiuni la amendamentul 46, admis cuprinsul anexei 1 din coloana 2. Domnule ministru, vă rog să constataţi că am parcurs textele proiectelor de lege. |
|||||
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Cu permisiunea dumneavoastră domnule preşedinte, îmi cer scuze, la art.9 alin.2, trebuie să introducem la lit.a) şi "planul naţional" care a fost aprobat prin Ordonanţa 8 din 1997, respectiv Legea 95/98 pentru acurateţea textului şi pentru ca textul respectiv să aibă absolut toate actele normative care relementează sectorul respectiv, respectiv cercetarea ştiinţifică. Deci, cu permisiunea dumneavoastră, la art.9 alin.2 să introducem şi "planul naţional". Mulţumesc. |
|||||
|
Poftiţi. Domnul ministru Palade, am înţeles că doreşte să intervină la această propunere. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Procedură de urgenţă, urgenţă, dar s-a scăpat ceva important. La acest articol s-a scăpat tocmai Planul naţional de cercetare, dezvoltare şi inovare, pe baza căruia funcţionăm în prezent. Deci s-ar fi scăpat o activitate curentă. Şi aici ar trebui completat neapărat. |
|||||
|
La ce literă de la alin.2? |
|||||
|
La lit.a). |
|||||
|
La lit.a). Stimaţi colegi, Vă rog să urmăriţi raportul la pag.26, amendamentul nr.2: la alin.2 al art.9, lit.a) se completează cu "Planul naţional ". Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Cu unanimitatea celor prezenţi. Întrucât prezenţa în sală nu este pentru cvorum, rog pe domnul secretar Niţă să facă apelul nominal. |
|||||
|
Domnul Constantin Niţă: Voi relua apelul cu citirea absenţilor. V-aş ruga să fiţi atenţi. Mulţumesc. (Domnii deputaţi care au intrat în sală după terminarea apelului şi-au înregistrat prezenţa la secretarul de şedinţă.) |
|||||
|
Stimaţi colegi, Vă rog să nu părăsiţi sala până când nu vedem câţi suntem şi, oricum, vă anunţ că la 12 fără un sfert vine ministrul de interne al Germaniei. Stimaţi colegi, Nici cu apelul nominal n-am putut aduna cvorumul legal. În consecinţă, amânăm votul pentru luni sau marţi, când va stabili Comitetul ordinii de zi. Stimaţi colegi, până la ora 12, când vine ministrul de interne al Germaniei, vă propun să parcurgem legile înscrise pe ordinea de zi, şi începem cu Proiectul de Lege privind înfiinţarea Universităţii "Hyperion" din Bucureşti. De la Ministerul Învăţământului cine e? Poftiţi! Stimaţi colegi, încă o dată, vă rog insistent să rămâneţi în sală până când vom audia alocuţiunea ministrului de interne din Germania. Poftiţi, doamna ministru! |
|||||
|
Doamna Vasilica Icociu: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Din partea Ministerului Educaţiei Naţionale, sunt directorul general al Direcţiei juridice, audit şi control, şi noi susţinem propunerea formulată de Comisia de învăţământ pentru Proiectul de Lege pentru înfiinţarea Universităţii Româno-Americană. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Domnul preşedinte Stanciu. V-aş ruga să nu interveniţi cu viteza "înşetişor"! |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Am venit şi bolnav ca să susţin aceste legi. Comisia de învăţământ a luat în dezbatere Proiectul de Lege privind înfiinţarea Universităţii Hyperion din Bucureşti, trimis comisiei prin adresa 247 din 5 iunie 2000. La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere şi avizele primite de la următoarele comisii: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. De asemenea, comisia a avut în vedere şi avizul Consiliului Legislativ. După examinarea proiectului de lege, comisia a dat vot favorabil raportului şi vă adresează rugămintea de a susţine, prin votul dumneavoastră, în plen. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Dacă doreşte cineva dintre dumneavoastră să intervină la dezbateri. Nu. La titlul legii dacă aveţi obiecţiuni. Comisia nu a avut. Nu aveţi. Votat în unanimitate. La art.1 vă rog să urmăriţi amendamentul 2. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat amendamentul 2 şi se modifică art.1 în mod corespunzător. La art.2, dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate art.2 în formularea iniţială. Art.3, urmăriţi vă rog amendamentul 4. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Adoptat amendamentul 4 şi se modifică în mod corespunzător art.3. Art.4. Comisia, prin amendamentul 5, propune eliminarea. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 5. Nu aveţi. Adoptat amendamentul, eliminat textul. După art.3, prin amendamentul 6, comisia propune un nou articol 4. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 6. Nu aveţi. Adoptat în unanimitate. Se introduce art.4 în formularea comisiei. La amendamentul 7, vă rog să urmăriţi noul art.5 pe care-l propune comisia. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 7. Nu aveţi. Adoptat în unanimitate. Se modifică în mod corespunzător art.5. După art.5, vă rog să urmăriţi tot amendamentul 7, art.6. Dacă aveţi obiecţiuni la noul art.6 pe care-l propune comisia. Nu aveţi. Adoptat în unanimitate. Pentru fostul art.5 alin.3, comisia propune abrogarea. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Se abrogă fostul art.5 alin.3. După art.6, în formularea comisiei, prin amendamentul 8, comisia ne propune art.7 care, de fapt, este preluarea fostului art.6. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Adoptat în unanimitate art.7. Cu aceasta, vă rog să constataţi că am parcurs textele acestui proiect de lege, dar având... Vă rog să mă scuzaţi, mai există un articol. Urmăriţi amendamentul 9 care introduce art.8. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 9. Nu aveţi. Adoptat amendamentul 9. Se introduce art.8. Vă rog să vedeţi că legea are o anexă cu patrimoniul universităţii, care face parte integrantă din corpul legii. Dacă aveţi obiecţiuni la anexă. Nu aveţi. Adoptat în unanimitate. Încă o dată vă rog să constataţi că am parcurs textele proiectului de lege. Vom supune însă proiectul votului dumneavoastră final când vom avea cvorum şi când va stabili Comitetul ordinii de zi. |
|||||
|
|
Următorul proiect: înfiinţarea Universităţii Româno-Americane. Din partea ministerului. |
|
|||
|
Doamna Vasilica Icociu: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Îmi cer scuze pentru că am făcut o eroare, am vorbit iniţial de Româno-Americană şi a fost de fapt "Hyperion". Faţă de Proiectul de lege de înfiinţare a Universităţii Româno-Americane, Ministerul Educaţiei şi Cercetării susţine forma propusă de Comisia de învăţământ. Mulţumesc. |
|||||
|
Domnul profesor Stanciu. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia de învăţământ a analizat Proiectul de Lege pentru înfiinţarea Universităţii Româno-Americane din Bucureşti, trimis comisiei pentru examinare cu nr.262 din 5 iunie 2000. La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere şi avizele primite de la următoarele comisii: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. De asemenea, comisia a avut în vedere şi avizul Consiliului Legislativ. În consecinţă, comisia a votat susţinerea raportului pentru înfiinţarea Universităţii Româno-Americane din Bucureşti. |
|||||
|
Dacă doreşte cineva să intervină la dezbateri generale. Nu. Trecem la dezbaterea proiectului. La titlu dacă aveţi obiecţiuni. Comisia n-a avut. Nici dumneavoastră. Adoptat în unanimitate. La art.1 urmăriţi, vă rog, amendamentul 2. Nu aveţi obiecţiuni la amendamentul 2. Admis în unanimitate. Se modifică în mod corespunzător art.1. La art.2, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu aveţi. Votat în unanimitate în formularea iniţiatorului. La art.3 vă rog să urmăriţi amendamentul 4. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Admis amendamentul 4. Se modifică în mod corespunzător art.3. Pentru art.4, comisia propune prin amendamentul 5 abrogarea. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Adoptat amendamentul, se abrogă textul. După actualul art.3, comisia propune un nou articol 4, prin amendamentul 6. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Admis amendamentul. Se introduce noul text al art.4. Fostul art.5, este modificat de către comisie în formularea care vi se prezintă la prima parte a amendamentului 7 la pag.3, urmând ca acest articol să aibă două alineate, după cum vedeţi. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Se introduce noua formulare a art.5. Alin.2 al actualului art.5, comisia îl transformă în art.6. Vă rog să urmăriţi prima parte a pag.4. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Adoptat art.6 în noua formulare. Fostul alineat 3 al art.5, comisia ne propune abrogarea. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate. Actualul art.6, prin amendamentul 8, comisia ni-l propune să fie renumerotat 7. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate. După art.7, prin amendamentul 9, comisia ne propune un nou articol 8. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Admis amendamentul, introdus art.8. Vă rog, în finalul raportului, să urmăriţi, să vedeţi anexa nr.1 care cuprinde patrimoniul Universităţii Româno-Americane. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Adoptat anexa în unanimitate. Vă rog să constataţi că am parcurs proiectul acestei legi. Neavând însă cvorum de vot, amânăm votul final pentru ziua când o va stabili comitetul ordinii de zi. |
|||||
|
|
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.184/2001 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului. Din partea ministerului. |
|
|||
|
Doamna Vasilica Icociu: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Faţă de Proiectul de Lege nr.184, Ministerul Educaţiei şi Cercetării susţine propunerea Comisiei de învăţământ, în forma prezentată în raportul suplimentar. Mulţumesc. |
|||||
|
Domnul preşedinte Stanciu, din partea comisiei. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Probabil că ordinea mea de zi nu coincide cu a dumneavoastră, fiindcă mai era un proiect de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.174, înaintea acestuia. Doamna directoare generală nefiind bine familiarizată cu prezenţa plenului, în tendinţa domniei sale de a deveni secretar de stat cel puţin, dacă nu ministru, a încurcat astea două. V-am propune, domnule preşedinte, să discutăm pct.7, şi să luăm totuşi pct.6, pentru că sunt nişte chestiuni şi distinşii noştri colegi doresc să vă facă o propunere. În ceea ce priveşte Proiectul de Lege de aprobarea Ordonanţei 184, aşa cum observaţi, comisia a dat două verdicte: un verdict a fost de respingere şi apoi un raport înlocuitor de adoptare. Acest lucru s-a întâmplat deoarece după o muncă de aproape 6 luni de zile a comisiei, în consultare cu toţi factorii din administraţie publică locală şi centrală, s-a ajuns la o anumită formă a ei. Pe 17 decembrie, după aproape şase luni, s-a promulgat legea. Pe 20 decembrie, s-a dat ordonanţă de modificare a legii. Şi atunci este clar că tot acest gest a fost interpretat în primul rând de toţi membrii comisiei, indiferent de culoarea politică, ca fiind o desconsiderare a întregului Parlament. Adică şi două comisii, Cameră-Senat şi două plenuri Cameră-Senat, în trei zile a intervenit ceva deosebit ca să-l schimbe. S-a revenit după aceea, s-a discutat pe îndelete şi s-a adoptat acest raport de adoptare. Este un compromis pe care vi-l supunem atenţiei dumneavoastră şi sperăm că va îndulci puţin din sufrinţa celor care lucrează în şcolile speciale. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Poftiţi, domnule deputat! |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, După cum aţi auzit, domnul preşedinte Stanciu a făcut istoricul destul de zbuciumat al acestei ordonanţe. Eu aş dori să mă refer de fapt, foarte scurt, la conţinutul acestei ordonanţe şi aş propune ca să votaţi dumneavoastră forma adoptată de comisie, fiindcă, prin această ordonanţă, în sfârşit, se reglementează situaţia juridică şi administrarea clădirilor şi terenurilor instituţiilor preuniversitare şi a şcolilor speciale. Din acest punct de vedere, terenurile şi clădirile acestor instituţii fac parte din domeniul public al comunelor, oraşelor şi municipiilor, respectiv al Municipiului Bucureşti, şi chiar şi administrarea acestor clădiri şi terenuri se face de către consiliile despre care am pomenit. Iar în ceea ce priveşte competenţa inspectoratelor şcolare, prin această ordonanţă, Inspectoratul Şcolar va deveni un organ de specialitate, care va administra doar procesul educaţional din aceste instituţii de învăţământ. Vă propun să votaţi în forma adoptată de comisie. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Poftiţi, domnule deputat! |
|||||
|
Domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Am o problemă de procedură. La acest proiect de lege am înregistrat la Comisia pentru învăţământ, în termenul prevăzut de regulament, un amendament care nu se regăseşte nici în raportul de respingere, nici în raportul de adoptare. Soluţia ar fi retrimiterea proiectului de lege la comisie, care să fie invitată să se pronunţe şi asupra amendamentului meu. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul deputat Stanciu. La dezbateri generale, sau unde doriţi să interveniţi, domnule Brudaşca? (Domnul deptuat Damian Brudaşca răspunde că vrea să intervină la dezbateri generale) Domnule preşedinte Stanciu, daţi-i posibilitatea colegului dumneavoastră să intervină la dezbateri generale, ca să-i răspundeţi dumneavoastră. Aţi pierdut concepţia şefului dumneavoastră de grup, cuvântul "ieri". |
|||||
|
Domnule preşedinte, Vreau să confirm că, într-adevăr, distinsul nostru coleg a depus un amendament. În prima formă, amendamentul practic era rezolvat prin textul care se aprobase de către comisie, în cea de-a doua formă, când s-a revenit la textul iniţial, amendamentul redevine, să spunem aşa, actual. Conform regulamentului, poate să-l susţină în plen, pentru că el a fost depus la comisie în termen. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Damian Brudaşca. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Eu am depus la Ministerul Educaţiei şi Cercetării, anterior dezbaterii acestui act normativ, o interpelare tocmai pe aceeaşi problemă. De aceea, având în vedere modul alambicat în care mi s-a răspuns, şi de fapt nu mi s-a răspuns, dar, găsind deplin logică poziţia exprimată de comisie, şi eu sunt de părere că este bine să rupem pisica în două sau să rupem coada la pisică, asfel încât inspectoratele şcolare să devină ceea ce trebuie să devină, respectiv organe de specialitate care să se ocupe de învăţământul preuniversitar, iar instituţiile administraţiei publice locale, indiferent că sunt la nivel de comună, municipii, oraşe, să aibă atribuţiile ce le-au fost conferite prin lege. Această formă mixtă pe care o propune actul normativ aflat în dezbatere, nu face decât să creeze foarte multe neînţelegeri şi să creeze chiar şi o stare de haos. Eu n-am înţeles, vreau să vă declar aici cu sinceritate, absolut nimic din răspunsul care l-am primit la data respectivă de la minister şi, tocmai de aceea, am ţinut să reiterez aici ideea acestei separaţii în fapt şi a competenţelor, inclusiv darea posibilităţii, aşa cum doreşte şi comisia de altfel, ca inspectoratele şcolare să redevină într-adevăr organe de specialitate şi să nu-şi mai piardă timpul cu organizarea de licitaţii şi cu celelalte lucruri. Printr-o asemenea măsură, se realizează ceea ce se doreşte de fapt şi prin decizia comisiei, respectiv respectarea Legii învăţământului şi nu în ultimul rând, eliminarea şanselor de a se comite unele infracţiuni de către organe ale şcolii, aşa cum, din păcate, s-au consemnat în numeroase judeţe. Mulţumesc pentru atenţie. |
|||||
|
Stimaţi colegi, vă propun să trecem la dezbaterea proiectului de lege. La titlul proiectului dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Adoptat în unanimitate. La textul art.unic din proiectul de lege care cuprinde dispoziţia de aprobare. Semnalez comisiei că acesta trebuie adăugat cu precizarea "se aprobă cu următoarele modificări", pentru că în cuprinsul ordonanţei modificaţi alin.42. De acord? Domnul Stanciu, de acord? De acord. Textul art.unic urmează să se completeze: "Se aprobă ordonanţa nr...pentru modificarea....cu următoarea modificare:..." Este într-un fel o repetare dar..."cu următoarele modificări şi completări", pentru că are şi o completare. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? În unanimitate s-a adoptat textul art.unic cu această adăugare redacţională. La titlul ordonanţei de urgenţă dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Adoptat în unanimitate. Preambulul articolului unic. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. La pct.1 din ordonanţă, la art.41? Nu. Adoptat în unanimitate pct.1 cu privire la alin.41. La 42. Poftiţi, domnule deputat Wittstock! |
|||||
|
Domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Amendamentul meu se referă la introducerea unui alineat nou 42, urmând ca celelalte alineate să fie pe urmă renumerotate. De ce am făcut această propunere? Vedeţi, la alin.41 se spune următorul lucru: "Terenurile şi clădirile în care-şi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ preuniversitare de stat, grădiniţe etc. fac parte din domeniul public al comunelor, oraşelor şi municipiilor." Vreau să spun că realitatea este mult mai complexă şi mai complicată. Există situaţii în care unităţi de cult sau alte persoane juridice sau fizice au pus la dispoziţia învăţământului, prin contract de chirie, concesionare sau comodat, imobile proprietate personală. A considera drept domeniu public toate aceste terenuri şi clădiri în care-şi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, ar însemna de fapt o naţionalizare a imobilelor respective. O naţionalizare nu poate avea loc decât în baza dispoziţiilor Legii privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică nr.33 din 1994, acordându-se în aceste cazuri despăgubiri juste şi echitabile. Din acest motiv, este necesară amendarea textului, şi acest alineat nou propun să sune în felul următor: "Nu fac parte din domeniul public al comunelor, oraşelor şi municipiilor, respectiv al sectoarelor Municipiului Bucureşti, terenurile şi clădirile deţinute de unităţi de învăţământ în baza unor contracte de chirie, concesionare sau comodat, proprietarii acestora fiind alte persoane fizice sau juridice." Am, de exemplu, la mine în docmentaţie un contract de concesionare încheiat între o unitate de cult din Braşov şi Primăria Municipiului Braşov, unde o şcoală, un imobil în care-şi desfăşoară activitatea un liceu este concesionat pe o perioadă de 49 de ani Primăriei Municipiului Braşov. A considera că este proprietate publică nu este corect. Se poate interpreta drept naţionalizare. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Doriţi să interveniţi şi la amendamentul domnului Wittstock, domnule Baciu, pentru că dumneavoastră aveţi propriul amendament? Staţi puţin, să ne lămurim întâi cu amendamentul domnului Wittstock atunci. Din partea iniţiatorului. Vă rog să vă pronunţaţi cu privire la amendamentul domnului deputat Wittstock şi apoi comisia. |
|||||
|
Doamna Vasilica Icociu: Faţă de amendamentul propus de domnul deputat, considerăm că nu este necesară introducerea şi susţinerea acestuia din următoarele motive: Din expunerea considerentelor domnului deputat, rezultă că face referire la imobile care sunt deţinute de unităţile de învăţământ în baza unor contracte de închiriere sau, al doilea caz expus de domnul deputat, la situaţiile de concesionare a acestor bunuri. Propunerea Ministerului Educaţiei şi Cercetării din această ordonanţă are la bază Constituţia României care stabileşte două tipuri de proprietăţi: proprietatea publică şi proprietatea privată a statului. De asemenea, sunt stabiliţi cei care sunt titulari. În cazul Ordonanţei 184, Constituţia României face referire la calitatea de proprietar al proprietăţii publice sunt unităţile administrativ-teritoriale sau statul, reprezentat prin Ministerul Finanţelor. În aceste condiţii, nu se poate întâmpla ceea ce prezenta domnul deputat în amendamentul său, o naţionalizare, mai ales, că contractele de închiriere expiră după ce s-a ajuns la termenul pentru care au fost închiriate iar concesioanrea, de asemenea, nu poate fi un motiv pentru care să intre în proprietatea publică şi să ajungă la naţionalizare, aşa cum s-a afirmat. Mulţumim. |
|||||
|
Din partea comisiei. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Acest amendament nici nu-i rău, nici nu-i bun. Pentru că prin înseşi definiţia domeniului public, se exclud terenurile, clădirile şi aşa mai departe, care le deţii cu contract de închiriere. Deci, eu cred că fondul problemei nu-l rezolvă. Dacă domnul deputat Wittstock ţine neapărat să-l acceptăm, îl acceptăm, că nu face nici rău, dar mai definim cumva, indirect, încă o dată domeniul public. Prin însăşi definiţia domeniului public nu putem încadra în această categorie clădiri, terenuri şi aşa mai departe, cu chirie. Aceasta este la înţelegerea oricărui om, fără o pregătire juridică. Domnule preşedinte, comisia spune că nu face nici rău, nici bine, dar se mai adaugă patru rânduri în plus, consum de hârtie şi se duce un copac din mândreţea de codru a României. |
|||||
|
Domnul deputat Wittstock. |
|||||
|
Domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock: În linii mari, sunt de acord cu domnul preşedinte al comisiei, dar cred că în domeniul proprietăţii trebuie să fim cât mai exacţi şi dacă textul existent în ordonanţă spune: "Terenurile şi clădirile în care-şi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ preuniversitar de stat fac parte din domeniul public", se înţelege că absolut toate aceste clădiri fac parte din domeniul public şi poate fi interpretat drept naţionalizarea celorlalte care sunt deţinute de persoane juridice sau fizice. De aceea, dacă nici nu strică, cum zice domnul preşedinte Stanciu, cred că este corect să adăugăm acest amendament - patru rânduri. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul profesor Andea, vă rog să vă exprimaţi şi dumneavoastră punctul de vedere. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Consider că, la o analiză de subtilitate pe text, colegul nostru are dreptate în ceea ce priveşte amendamentul, întrucât aşa cum este făcută formularea că într-un spaţiu în care funcţionează o şcoală, el trece sau face parte din domeniul public, rezultă că automat, dacă funcţionează şcoala, indiferent dacă este spaţiu cu chirie sau un comodat, el ar trebui să facă parte din domeniul public. Deci, în subtilitatea textului se ascunde un neadevăr, care, după părerea mea, este corectat de către amendamentul propus. Eu aş considera că este util să luăm în seamnă acest amendament şi să-l aprobăm. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Stimaţi colegi, Cu aceste precizări, supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Wittstock. Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? 1 abţinere. Cu o abţinere s-a adoptat amendamentul domnului deputat Wittstock. La art. 42 vă rog să urmăriţi... Domnule deputat Baciu, |
|||||
|
Să nu trecem la 42 pentru că am ceva la 41. Suntem chiar aici. Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Este vorba despre o ordonanţă cu o istorie încărcată. Nu am să expun în faţa dumneavoastră istoria dramatică a acestei ordonanţe. Spun doar atât, că, sigur, rămân în continuare mirat cum poate o ordonanţă să apară după 6 zile de la intrarea în vigoare a unei legi, ordonanţă care transformă radical respectiva lege, deci o lege care la noi a durat doar 6 zile. Dacă domnul Stanciu a povestit aceste chestiuni, eu nu mai revin. Merg direct pe amendamentul pe care vi-l propun dumneavoastră şi vă rog, cu tot respectul, să fiţi foarte atenţi, pentru că este o chestiune care trimite la respectul pentru lege, la Constituţie şi la alte reglementări în domeniu. Dacă aveţi în faţă textul ordonanţei, vă rog să priviţi exact la acest alineat 41 art. 66 din Legea învăţământului, care sună aşa, în ordonanţă, dar şi în textul pe care l-a votat comisia: "Terenurile şi clădirile în care-şi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, grădiniţe, şcoli generale (primare şi gimnaziale), licee, grupuri şcolare, seminarii teologice, şcoli profesionale şi şcoli postliceale fac parte din domeniul public al comunelor, oraşelor şi municipiilor, respectiv al Municipiului Bucureşti, şi sunt în administrarea consiliilor locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, respectiv ale sectoarelor Municipiului Bucureşti, în a căror rază teritorială îşi desfăşoară activitatea". Aşa sună textul alin. 41. Ce amendament am eu şi vă rog încă o dată, cu tot respectul, să acordaţi toată atenţia? Eu propun ca după cuvântul "municipiilor" să fie eliminată sintagma, "respectiv ale sectoarelor Municipiului Bucureşti", iar după cuvântul "activitatea" să fie adăugată sintagma "respectiv a Consiliului general al Municipiului Bucureşti". Cu alte cuvinte, pentru ca să nu vă plictisesc, să nu intru în detalii prea multe, ideea amendamentului este următoarea: să eliminăm sectoarele Municipiului Bucureşti, ca administratoare ale acestui patrimoniu, pentru că, a acorda sectoarelor Municipiului Bucureşti dreptul de a administra întregul patrimoniu al şcolilor preuniversitare normale - despre aceasta este vorba - ar însemna să încălcăm o mulţime de reglementări importante din legislaţia României. În primul rând, încălcăm Constituţia la art. 3 alin. 3, care spune că "sectoarele Municipiului Bucureşti nu sunt unităţi administrativ teritoriale", încălcăm Legea nr. 213/1998, numită a proprietăţii publice şi a regimului juridic al acesteia, care are aceeaşi idee, încălcăm Legea finanţelor publice locale şi Legea nr. 215/2001, a administraţiei publice, conform cărora, "sectoarele Municipiului Bucureşti nu sunt unităţi administrativ teritoriale". În consecinţă, stimaţi colegi, singurul proprietar al terenurilor şi clădirilor unităţi de învăţământ preuniversitar din Bucureşti este primăria generală a Bucureştiului, adică Consiliul general al Muncipiului Bucureşti, şi numai ea, deci numai proprietarul, conform legislaţiei noastre şi conform legilor din toată Europa aceasta mare, conform acestor legi, deci, numai proprietarul poate încredinţa cuiva administrarea acestui patrimoniu. Aşa încât, este aici un abuz, evident, şi vreau să subliniez că între hotărâre, pentru care Guvernul, în mod justificat, în mod temeinic, a desfiinţat, a dizolvat Consiliul general al Municipiului Bucureşti, acele hotărâri respinse de instanţă, definitiv şi irevocabil, trei dintre ele, prevedeau exact acelaşi lucru. Cu alte cuvinte, această ordonanţă, în textul ei iniţial, introduce pe uşa din dos ceea ce Guvernul a acceptat ca fiind ilegal şi neconstituţional. De aceea, eu nu fac altceva decât să accept şi să susţin poziţia Guvernului, implicit în această chestiune, în sensul următor: proprietatul este cel care acordă, singurul care are drept să acorde administraţia propriului bun, iar respectarea legilor pe care Guvernul, sigur, o clamează şi deseori o aplică ne impune să acceptăm acest amendament. Deci vă rog încă o dată, să ne aplecăm cu atenţie asupra acestei chestiuni şi să acceptaţi amendamentul meu. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Din partea comisiei, vă rog să vă pronunţaţi cu privire la amendamentul domnului Baciu. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Dintr-un anumit punct de vedere, distinsul coleg Baciu are dreptate. Aş fi tentat să-i spun şi la ce-i foloseşte?! Dar, din alt punct de vedere, comisia, luând în discuţie aceste aspecte pe care domnia sa, cu multă competenţă le-a ridicat şi în cadrul comisiei a marşat, prin votul său, pentru că nu exprim poziţia mea aici, ci poziţia comisiei, a marşat prin votul său spre o descentralizare accentuată, în sensul că a spus: "Domnilor, sectoarele sunt mai aproape efectiv de şcoală, de unitatea în cauză, îi poate cunoaşte mai bine doleanţele, durerile şi poate să intervină mai repede decât Consiliul general sau decât primarul general". Deci, s-au pus în balanţă argumentele domnului deputat Baciu, cu acest principiu al descentralizării care, se pare, la atipicul Bucureştiului, că Bucureştiul are ceva atipic faţă de celelalte, în ţară nu sunt probleme, municipiile preluând aceste patrimonii, consiliile municipale, consiliile judeţene preluându-le pe cele speciale, deci acolo nu sunt probleme... La Bucureşti este o situaţie atipică şi tocmai din această cauză principiul acesta al descentralizării ar putea fi privit ca ilegal. Totuşi, repet, comisia - respectiv eu trebuie să susţin punctul de vedere al comisiei - a votat în majoritate ca aceste şcoli, imobile, grădiniţe şi aşa mai departe să treacă în administrarea sectoarelor. Deci, rămânem pe această poziţie. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Pentru o ultimă intervenţie domnul deputat Baciu. |
|||||
|
Mi s-a pronunţat numele; drept la replică. Vreau să vă spun că sunt şi eu şi colegii mei întru totul suntem de acord cu principiul descentralizării. Nimeni nu neagă valoarea acestui principiu, mai ales că este acest principiu una din valorile importante ale Europei de azi, dar principiul descentralizării, stimaţi colegi, nu poate funcţiona şi nu poate fi aplicat împotriva Constituţiei şi a legilor mari ale domeniului de care ne ocupăm. Eu sunt de acord, repet, cu acest principiu, dar să nu forţăm lucrurile. Aplicarea lui în acest domeniu, aplicarea lui în speţă, pe acest proiect de ordonanţă, pe acest proiect de lege, contravine legislaţiei noastre fundamentale, începând cu Constituţia şi cu legislaţia învăţământului. De aceea, vă atrag atenţia că votând textul comisiei, respingând amendamentul meu, nu facem altceva decât, încă o dată să încălcăm noi, cei din Parlament, Constituţia şi legi importante ale domeniului de care ne ocupăm. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Stimaţi colegi, Fiind vorba de un amendament respins, cu privire la art. 42, unde comisia are la rându-i un amendament, potrivit Regulamentului, trebuie să supun întâi votului amendamentul comisiei, în măsura în care acesta a fost admis în formularea prezentată de comisie, nu mai trebuie să supun votului amendamentul domnului deputat Baciu. Cine, în consecinţă, este de acord cu amendamentul 1 din raportul comisiei de fond, cu privire la art. 166 alin. 42? Vă rog să vă pronunţaţi prin vot? 64 voturi pentru. Împotrivă? 1 singur vot împotrivă. Abţineri? 7 abţineri. Cu 64 pentru, 1 vot împotrivă şi 7 abţineri amendamentul comisiei la art. 166 alin. 42... |
|||||
|
Domnul Mihai Baciu (din sală): Aţi numărat din doi în doi?! |
|||||
|
Stimate coleg, vă rog eu frumos, păstraţi-vă calmul şi aveţi încredere în numărătoarea care au făcut-o secretarii de şedinţă. Este poziţia dumneavoastră. La articolul... |
|||||
|
Nu sunt 64 toţi în sală, domnule preşedinte! De unde au apărut pentru 64?! |
|||||
|
Stimate coleg, eu înţeleg să fiţi subiectiv că este vorba de un amendament al dumneavoastră, dar aici sunt peste 80 în sală, nu vă supăraţi! La 43 dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nu aveţi. Votat în unanimitate. La pct. 2 din ordonanţă dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Vă rog să constataţi că am parcurs şi proiectul de lege şi ordonanţa de urgenţă. Vom supune legea votului final, pe care o va stabili Comitetul ordinii de zi. |
|||||
|
|
Vă rog să fiţi de acord să supun votului dumneavoastră patru comisii de mediere. |
|
|||
|
|
Prima este la Proiectul de Lege a bibliotecilor, pentru care au fost propuşi domnii deputaţi Carmen Moldovan, Eugenia Moldoveanu, Nicolicea Eugen, Bălăeţ Mitică, Onisei Ioan, Muscă Monica, Márton Árpád. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
La Proiectul de Lege privind înfiinţarea comunei Şieu, judeţul Maramureş, sunt propuşi domnii deputaţi Bara Liviu, Lazăr Maria, Ţibulcă Alexandru, Pleşa Lucian, Şnaider Paul, Dobre Victor, Mirciov Petru. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
La comisia pentru aprobarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea în valoare a construcţiilor zootehnice dezafectate destinate creşterii, îngrăşării şi exploatării animalelor precum şi a fabricilor de nutreţuri combinate dezafectate, au fost propuşi: Nicolescu Mihai, Neagu Victor, Bozgă Ioan, Ştefan Ioan, Vişinescu Marinache, Pereş Alexandru, Kovacs Zoltan. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 186/2001 privind instituirea sistemului de declaraţii de livrare a tutunului brut, au fost propuşi domnii deputaţi Nicolescu Mihai, Ionel Adrian, Mocioalcă Ion, Bâldea Ion, Mardari Ludovic, Popescu Bejat Ştefan, Gheorghe Valeriu. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
V-aş ruga să rămâneţi în sală. Luăm o pauză de 10 minute,după care îl vom întîmpina pe domnul ministru de interne al Germaniei, Otto Schily. |
|||||
|
|
- după pauză - |
|
|||
|
Doamnelor şi domnilor deputaţi, Doamnelor şi domnilor senatori, membri ai Comisiilor de politică externă, de integrare, de apărare, Domnilor miniştri, Suntem onoraţi astăzi de prezenţa în sală a domnului Otto Schily, ministru federal de interne german, care se află în vizită în ţara noastră, la invitaţia domnului prim-ministru Adrian Năstase şi a ministrului de interne, domnul Ioan Rus. După cum ştiţi, Germania este nu numai o mare prietenă a României, este o ţară de care ne leagă un trecut îndelungat, cu relaţii bilaterale excelente, este o ţară care în ultimul timp a acordat României sprijin diplomatic, sprijin politic, sprijin economic, sprijin financiar, cu o mare prietenie în demersurile pe care România le face pe drumul integrării europene. Vreau să vă amintesc trecutul ascendent al relaţiilor bilaterale, marcate de vizita în România a distinsului preşedinte al Republicii Federale Germane, de relaţiile foarte bune care există între parlamentele noastre şi aş vrea să sublinez, de asemenea, meritele excepţionale pe care distinsul nostru oaspete le-a avut în demersurile pentru eliminarea vizelor. Distinsul nostru oaspete este născut la Bochum, la 20 iulie 1932, absolvent al Facultăţilor de Drept din München şi Hamburg, absolvent al Academiei de Ştiinţe Politice din Berlin, în 1962 a activat în Federaţia studenţilor socialişti germani, a fost membru al Parlamentului german între 1983 - 1986, 1987 - 1989, 1990 - 1994, 1994 - 1998. A iniţiat împreună cu un alt mare politician şi prieten al României, domnul Joschka Fischer, Grupul "Politicienii realişti" şi s-a distins ca un mare politician al Germaniei şi, repet, şi ca un mare prieten şi susţinător al României. Să-i spunem bun venit şi să-l rugăm să susţină o scurtă alocuţiune. Aveţi cuvântul, domnule ministru. (Aplauze) |
|||||
|
Domnul Otto Schily: Stimate domnule preşedinte, Stimate doamne, stimaţi domni parlamentari, Apreciez că este o mare onoare pentru mine ca, astăzi, în cadrul vizitei mele în România, să pot să vă adresez câteva cuvinte dumneavoastră, parlamentarilor, ca fiind cel mai important organ constituţional într-o democraţie. Faptul că am parte de această onoare este un semn vizibil al relaţiilor bilaterale bune între România şi Germania. În acelaşi timp şi pentru volumul şi intensitatea pe care, între timp, dialogul european le-a obţinut în spaţiul parlamentar. Stimate doamne, stimaţi domni parlamentari, După multe momente de întuneric şi de distrugeri în secolul trecut, după ce am depăşit sisteme totalitare, după ce am depăşit o scindare a Europei în blocuri de putere antagonice, am făcut mari progrese în construcţia Casei comune europene. Uniunea Europeană se defineşte conform Acordului de la Amsterdam ca "un spaţiu al libertăţii, al securităţii şi dreptului". Structurile naţionale sunt astfel îmbinate, la nivel supranaţional, încât libertatea culturală şi colaborarea economică să poată să se desfăşoare fără piedici, în ciuda graniţelor statelor naţionale. Spaţiul unitar economic al Uniunii Europene i-a permis omului să atingă o stare de bunăstare, care, odinioară, era de neimaginat. Uniunea Europeană garantează, în acelaşi timp, pacea în interiorul Europei, făcând să devină anacronice rivalităţile preluate din moştenirea istorică. Uniunea Europeană a permis Europei să obţină o stabilitate politică, care este unică în istorie. Pentru mine, ca atare, Uniunea Europeană este cea mai mare "poveste de succes" a ultimilor 50 de ani, pentru care noi trebuie să fim extrem de recunoscători. Stabilitatea Uniunii Europene se bazează, în cele din urmă, şi pe legătura care există cu Alianţa Nord-Atlantică, pentru că Uniunea Europeană şi Parteneriatul transatlantic constituie elemente complementare ale arhitecturii de securitate europeană şi transatlantică. Doamnelor şi domnilor parlamentari, Stimate domnule preşedinte, Prin construcţia Casei comune europene, începută cu mai multe decenii în urmă, nu putem spune că am încheiat procesul de construcţie. Pentru că, după ce au fost construite aripa de sud, aripa de nord, aripa de apus, acum ne aşteaptă extinderea spre răsărit. Este un proiect legat de dificultăţi substanţiale, avem de învins încă multe obstacole. Extinderea Uniunii Europene spre răsărit trebuie să fie îmbinată cu o reformă adâncă a instituţiilor europene. Pe de o parte, extindere, pe de altă parte, adâncire a Uniunii Europene. Şi trebuie să fie două procese care să se desfăşoare în paralel. Guvernul Federal, din partea căruia vă aduc salutări, se angajează în mod substanţial în sensul extinderii spre răsărit, în acelaşi timp, însă, şi înspre reforme instituţionale în cadrul Uniunii Europene. Doamnelor şi domnilor parlamentari, Aderarea la NATO şi la Uniunea Europeană sunt şi idealuri, scopuri centrale şi legitime ale politicii României. Ambele obiective vor fi sprijinite şi pe viitor de către Germania şi Guvernul Federal, acest lucru l-au afirmat preşedintele federal, cancelarul federal şi Parlamentul german, Bundestagul, în repetate rânduri. Se înţelege de la sine că admiterile vor fi posibile abia când se vor îndeplini anumite premise, condiţii. Şi, în acest sens, obiectivul României ca, pe termen scurt, să adere la NATO şi, pe termen mediu sau mai lung, să adere la Uniunea Europeană, este de salutat. În ce priveşte extinderea NATO, Guvernul Federal a declarat că îşi va anunţa poziţia după consultările pe care le va avea cu celelalte state partenere ale NATO, în toamna acestui an, şi în legătură cu extinderea se va lua o decizie în noiembrie anul acesta, la Praga. Convingerea mea personală este că şanse există şi că decizia se va lua în favoarea unei aderări la NATO, a unei extinderi a acestuia. În ce priveşte admiterea în Uniunea Europeană, România se bucură deja de recunoaştere în legătură cu performanţele obţinute în procesul de armonizare legislativă. Bineînţeles că există încă multe lucruri de făcut, viitoare reforme, transformări fundamentale, care, chiar dacă vor fi dureroase, sunt necesare, România va trebui să ajungă în situaţia de a transpune întregul acquis comunitar în legislaţia proprie. Şi nu este vorba strict de măsuri legislative, şi mai important este ca acele legi să fie aplicate în practică, pentru că trebuie să dispui şi de o economie competitivă pentru a te ridica la standardele europene, o economie care să fie compatibilă cu celelalte economii din România şi trebuie să existe reglementări, din acest punct de vedere, compatibile la nivel european. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor parlamentari, Sper că nu aşteptaţi de la mine ca în momentul de faţă să mă lansez în speculaţii în ce priveşte stabilirea unei date concrete legate de admiterea în Uniunea Europeană. Trebuie să cădem de acord că o grăbire a aderării ar putea să deterioreze nivelul actual de largă adeziune la nivelul populaţiei. Trebuie să găsim ritmul ideal, care va fi condiţia pentru ca admiterea la Uniunea Europeană să fie un succes. Şi pentru a ilustra ceea ce doresc să vă transmit, îmi voi permite un exemplu din lumea sportivă. Poate că ştiţi că nu sunt doar ministru de interne, ci şi ministru al sportului în Republica Federală Germania. La Salt Lake City, cu ocazia Olimpiadei de Iarnă, noi am repurtat un succes însemnat, şi domnul Sperner, care este consilierul domnului Rus, cu siguranţă că ştie acest lucru, el, înainte, a fost inspector la noi, pentru poliţia de frontieră. De asemenea, doamna Claudia Pechstein, care a avut şi ea o legătură cu poliţia de frontieră, a obţinut mai multe medalii la Olimpiadă. Baza acestui succes a fost o disciplină exemplară şi o foarte bună gospodărire a timpului. Sportiva de care vă vorbesc a devenit campioană la patinaj viteză şi şi-a datorat reuşita disciplinei şi strategiei ideale de a-şi gospodări timpul. Deci, vă recomand un comportament disciplinat şi o bună gospodărire a timpului, pentru a deveni şi la dumneavoastră baza pentru un proces încununat de succes, în ceea ce priveşte admiterea în Uniunea Europeană. Decisiv va fi ca reforma necesară şi procesul de adaptare să se realizeze. Germania, dar şi Uniunea Europeană în totalitate, va susţine România pe această cale dificilă după toate puterile şi a şi făcut-o până acum. Guvernul Federal şi în trecut a susţinut România, inclusiv prin punerea la dispoziţie a unor importante mijloace financiare şi va continua să facă acest lucru şi pe viitor. România este o parte a Europei. Este implicată profund în cultura şi istoria civilizaţiei europene. În cadrul istoriei poporului român au existat tot felul de culori şi tendinţe. Faptul că aproximativ 60% din vocabularul de bază al limbii române provine din limba latină este o bună dovadă a apartenenţei dumneavoastră culturale. În ce priveşte patrimoniul cultural, bogăţia culturii româneşti, există şi merită să fie semnalate şi legăturile istorice dintre Germania şi România, ele au evoluat de-a lungul a multe secole. Germania şi România au o îndelungă istorie comună, începând cu sec. al XII-lea. În anul 1132, Regele Gheza al II-lea a invitat germani care să se aşeze în curbura Carpaţilor şi să protejeze zona şi există Bula de Aur a Comunităţii saşilor transilvăneni din anul 1224, după toate probabilităţile, cel mai vechi document constituţional din Europa prin care au fost puse bazele unei comunităţi de tip republican şi ale unui sistem şcolar structurat, care au creat premisele pentru practicarea toleranţei. Este de lăudat faptul că dumneavoastră respectaţi în continuare aceste valori în politica pentru minorităţi. Şi ar trebui să ţinem seama că minorităţile, fie că este vorba de cele germane, maghiare sau altele, constituie o punte culturală şi, în legătură cu aceste punţi culturale, nu vin în ţară doar inovaţii culturale, ci şi noi locuri de muncă. Nu este o întâmplare că Timişoara şi Sibiul sunt zonele în România care au atras cele mai multe investiţii directe din Germania. Şi Germania a avut o bună experienţă în legătură cu aceste întrepătrunderi, care se datorează minorităţilor. Ştiţi că noi, de pildă, i-am primit în ţară pe hughenoţii francezi, care au îmbogăţit spaţiul cultural. Valoarea constă şi în diversitate şi în acest secol este cazul să fim conştienţi de acest lucru. Spectrul cultural bogat este unul din marile avantaje ale patriei noastre Europa. În trecut, a fost o mare greşeală şi o greşeală care s-a comis în ţara mea, dar, care, poate, s-a putut întâlni şi în România, de a tinde spre nişte societăţi omogene, ca ele fiind idealul. Pe mine mă bucură că Guvernul român, că Parlamentul român au o politică faţă de minorităţi modernă şi deschisă. În acest context, doresc să mulţumesc Guvernului român şi Parlamentului român pentru faptul că minoritatea germană nu mai este prejudiciată în ce priveşte restituirea proprietăţii asupra pământurilor, am rezolvat în felul acesta o problemă şi am creat încredere. Dacă susţinem minorităţile din ţările noastre, în felul acesta constituim şi consolidăm o punte. În România există în clipa de faţă 80 de mii de saşi transilvăneni şi şvabi bănăţeni şi susţinerea lor, în continuarea existenţei în România, este unul din scopurile noastre. Pentru că noi nu dorim să izolăm sau să favorizăm etnicii germani din România, ci să îi susţinem, dar, prin susţinerea lor, rezultatele pozitive să se resimtă asupra românilor. Pentru că, dacă a existat o perioadă în care etnicii germani au părăsit România, pentru că nu vedeau un viitor promiţător pentru ei şi copiii lor, noi am dori acum să-i încurajăm pe cei care trăiesc aici să dorească să rămână pe termen mai lung în România, să continue tradiţiile existe între ţările noastre, să contribuie la întărirea relaţiilor bilaterale, pentru a le ajuta să cunoască o nouă înflorire. Şi generaţiile viitoare, prin preluarea tradiţiei şi moştenirii culturale, vor putea să devină un mediator de valoare între popoarele noastre, pentru relaţiile bilaterale şi pentru integrarea europeană. Noi respectăm şi suntem recunoscători pentru eforturile Guvernului român faţă de minorităţile etnice, suntem recunoscători pentru stimularea şcolilor germane, a universităţilor cu predare în limba germană şi, per total, suntem mândri că în România există şcoli germane, care se bazează pe o tradiţie de secole şi pentru faptul că tinerii sunt pregătiţi în spiritul parteneriatului. Stimate domnule preşedinte, Stimate doamne, stimaţi domni, Permiteţi-mi, în încheiere, să mulţumesc colegului meu român, doctor Rus, să-l felicit pentru politica pe care el a dus-o în domeniul său, pentru buna colaborare bazată pe încredere între ţările noastre. În păstrarea securităţii interne, ne bazăm pe o colaborare internaţională strânsă, mai ales în spaţiul european. România este un partener şi în lupta împotriva terorismului, dar şi în lupta împotriva criminalităţii organizate şi în măsurile luate la graniţă. În toate aceste domenii, relaţiile dintre România şi Germania au luat o nouă dimensiune. Omologul meu, domnul doctor Rus, şi cu mine, suntem de acord că o combatere convingătoare a criminalităţii şi o garantare a siguranţei naţionale fac parte dintr-o dezvoltare economică de succes. Sunt convins că România va putea, pe baza eficienţei oamenilor, pe baza resurselor bogate ale ţării acesteia şi pe baza tradiţiei sale culturale să aibă cele mai bune premise pentru a ajunge la un viitor foarte bun în toate domeniile şi pentru a intensifica colaborarea între România şi Germania, mai ales în domeniul economic. Este de datoria amândurora să dezvoltăm aceste posibilităţi în interesul popoarelor noastre şi, de aceea, să trecem la treabă! Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze.) |
|||||
|
Vă mulţumim şi noi, distinse domnule ministru Otto Schily, pentru frumoasa şi optimista dumneavoastră alocuţiune. Vă mulţumim pentru evocarea pe care aţi făcut-o cu privire la Uniunea Europeană, la evoluţiile acesteia, evocare, care, făcută de un om avizat şi foarte competent, ne întăreşte speranţa că România îşi vede din ce în ce mai aproape şansele de aderare în structurile euroatlantice. Vă mulţumesc şi pentru faptul că aţi făcut acea comparaţie cu sportul, figură de stil, care, nouă, ne aduce aminte că România este, totuşi, una din marile valori sportive ale lumii. Şi, dacă, pe plan sportiv, putem fi partenerii marilor puteri ale lumii, dacă, pe plan cultural, ştiinţific, al învăţământului, al artei, al medicinei, putem, de asemenea, să fim egalii dumneavoastră, ajutaţi-ne ca şi pe plan economic, plan la care dumneavoastră v-aţi referit în ultimul timp, să putem fi competitivi şi să ne aducem contribuţia la bunăstarea Europei, la viitorul ei comun. Vă mulţumim foarte mult şi mulţumim Germaniei pentru sprijinul pe care ni-l acordă! (Aplauze.) Şedinţa s-a încheiat la ora 12,45. |
|||||
 |
