Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Constantin Niţă şi Borbély László, secretari.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să-mi permiteţi să declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că, din cei de 344 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 271, absenţi 73, din care 19 participă la alte acţiuni parlamentare.

Vă rog, mai întâi, să-mi permiteţi să vă prezint o informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

1. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.34/2002 privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării, adoptat de Senat în şedinţa din 22 aprilie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru industrii şi servicii; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 13 mai 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.37/2002 pentru modificarea alin.3 al art.21 din Legea nr.133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privaţi pentru înfiinţarea întreprinderilor mici şi mijlocii, adoptat de Senat în şedinţa din 22 aprilie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, urmând a elabora raport comun - Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 13 mai 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.49/2002 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.98/1999 privind protecţia socială a persoanelor ale căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 13 mai 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea finanţării repatrierii personalului navigant, debarcat sau aflat la bordul unor nave maritime de transport, achitarea drepturilor restante şi pentru menţinerea în siguranţă a navelor din patrimoniul Companiei de navigaţie maritimă " ROMLINE" S.A. Constanţa, adoptat de Senat în şedinţa din 22 aprilie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 27 mai 2002.

5. Propunerea legislativă privind anularea restanţelor la plata contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate, iniţiată de domnii deputaţi Ludovic Mardari şi Damian Brudaşca.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize - Comisia pentru sănătate şi familie; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 4 iulie 2002.

6. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii 145/1997 a asigurărilor sociale de sănătate, iniţiată de domnii deputaţi Ludovic Mardari şi Damian Brudaşca.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru sănătate si familie; pentru avize - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 4 iulie 2002.

7. Propunerea legislativă privind declaraţiile de avere şi controlul veridicităţii acestora, iniţiată de un număr de 14 parlamentari PRM.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru aviz - Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.

Termenul de depunere a raportului: 4 iulie 2002.

8. Propunerea legislativă privind despăgubirea deponenţilor la Casa de Economii şi Consemnaţiuni care au depus diverse sume de bani până la data de 01.11.1990 în vederea achiziţionării de autoturisme DACIA, iniţiată de domnii deputaţi Pecsi Ferenc şi B.Garda Dezso.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize - Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 4 iulie 2002.

9. Proiectul de Lege privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Române pentru Investiţii Străine, adoptat de Senat în şedinţa din 22 aprilie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia pentru industrii şi servicii; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 13 mai 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

10. Proiectul de Lege pentru prorogarea termenului prevăzut la art.4 din Ordonanţa Guvernului nr.69/2000 pentru asigurarea finanţării acţiunilor legate de aplicarea Legii fondului funciar nr.18/1991, republicată, şi a Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere solicitate potrivit prevederii Legii fondului funciar nr.18/1991, republicată, şi ale Legii nr.169/1997, adoptat de Senat în şedinţa din 22 aprilie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 13 mai 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Vă prezint în continuare Nota cu privire la legile depuse la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în conformitate cu prevederile art.17, alin.2 şi 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale:

-Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.24/2002 privind încasarea prin mijloace electronice a impozitelor şi taxelor locale;

-Legea privind regimul juridic al precursorilor folosiţi la fabricarea ilicită a drogurilor;

-Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.13/2002 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.102/2000 privind statutul şi regimul refugiaţilor în România;

-Legea pentru retragerea rezervelor formulate de România la cele patru Convenţii de la Geneva din 12 august 1949 pentru protecţia victimelor de război;

-Legea pentru ratificarea Acordului de Comerţ Liber între România şi Republica Lituania, semnat la Vilnius la 26 noiembrie 2001;

-Legea pentru acceptarea Amendamentului la Convenţia de la Basel (1989) privind controlul transportului peste frontiere al deşeurilor periculoase şi al eliminării acestora;

-Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.4/2002 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.82/1998 privind înregistrarea fiscală a plătitorilor de impozite şi taxe;

-Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii;

-Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.19/2002 privind ratificarea Acordului de asistenţă financiară nerambursabilă între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, acţionând în calitate de Agenţie de Implementare a Facilităţii Globale de Mediu, pentru finanţarea Proiectului "Controlul Poluării în Agricultură", semnat la Bucureşti la 16 ianuarie 2002;

-Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.22/2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană privind participarea României la programul RO-0008, semnat la Bucureşti la 22 decembrie 2000;

-Legea pentru aprobarea contului general de execuţie a bugetului de stat, a conturilor de execuţie ale bugetelor fondurilor speciale şi a contului general al datoriei publice aferente anului 1998;

-Legea pentru aprobarea contului general de execuţie a bugetului de stat, a conturilor de execuţie ale bugetelor fondurilor speciale şi a contului general al datoriei publice aferente anului 1999;

-Legea privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.114/1999 pentru suspendarea aplicării dispoziţiilor art.59 din Legea nr.109/1996 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei de consum şi a cooperaţiei de credit;

-Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.89/2000 privind unele măsuri pentru autorizarea operatorilor şi efectuarea înscrierilor în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare;

-Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.93/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr.73/2000 privind Fondul pentru mediu;

-Legea privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;

-Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.5/2001 privind procedura somaţiei de plată;

-Legea pentru aprobarea contului general de execuţie a bugetului de stat, a conturilor de execuţie ale bugetelor fondurilor speciale şi a contului general al datoriei publice aferente anului 2000;

-Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.86/2001 privind serviciile de transport public local de călători;

-Legea privind organizarea şi funcţionarea unităţilor de cercetare - dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare şi a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice Gheorghe Ionescu-Şişeşti;

-Legea pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.128/2001 privind înfiinţarea Universităţii de Vest Vasile Goldiş din Arad;

-Legea pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.131/2001 privind înfiinţarea Universităţii Nicolae Titulescu din Bucureşti;

-Legea pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.132/2001 privind înfiinţarea Universităţii Titu Maiorescu din Bucureşti;

-Legea pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.133/2001 privind înfiinţarea Universităţii George Bacovia din Bacău;

-Legea pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.134/2001 privind înfiinţarea Universităţii Creştine Dimitrie Cantemir din Bucureşti;

-Legea pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.135/2001 privind înfiinţarea Universităţii Constantin Brâncoveanu din Piteşti;

-Legea privind producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calităţii, comercializarea seminţelor şi a materialului săditor, precum şi înregistrarea soiurilor de plante;

-Legea privind perdelele forestiere de protecţie;

-Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.149/2001 privind instituirea Tarifului intern de călători în transportul feroviar;

-Legea privind acordarea asistenţei medicale în România cetăţenilor străini în baza acordurilor, înţelegerilor, convenţiilor sau protocoalelor internaţionale de reciprocitate în domeniul sănătăţii, la care România este parte;

-Legea privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.272/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.97/2000 privind organizaţiile cooperatiste de credit;

-Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.124/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Fondului Român pentru Eficienţa Energiei;

-Legea pentru ratificarea Convenţiei europene privind spălarea, descoperirea, sechestrarea şi confiscarea produselor infracţiunii, încheiată la Strasbourg, la 8 noiembrie 1990;

-Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.148/2000 privind publicitatea;

-Legea privind stabilirea modalităţii de aprobare a bugetelor de venituri şi cheltuieli ale institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare;

-Legea privind ratificarea Acordului între România şi Republica Islamică Iran pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, semnat la Bucureşti la 3 octombrie 2001;

-Legea pentru ratificarea Acordului privind crearea Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului, adoptat la Paris la 3 aprilie 2001;

-Legea pentru ratificarea Convenţiei între România şi Republica Lituania pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital şi a Protocolului anexă, semnate la Vilnius la 26 noiembrie 2001;

-Legea privind înfiinţarea Universităţii Româno-Americane din Bucureşti;

-Legea privind înfiinţarea Universităţii "Hyperion" din Bucureşti.

Vă rog, înainte de a intra în ordinea de zi, să mai fiţi de acord cu înlocuirea doamnei deputat Böndi Gyöngyike, la cererea Grupului UDMR, din Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor divergente la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.187/2000, cu domnul deputat Kerekes Károly.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Colegii secretari îmi comunică faptul că, între prezenţa înregistrată şi cea care există în prezent, este o diferenţă care nu ne permite să abordăm lista proiectelor supuse votului final, şi, în consecinţă, vă propun să parcurgem, pe durata şedinţei în plen prevăzută în programul zilei de astăzi, proiectele care sunt înscrise pe ordinea de zi.

Primul este Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.168/2001 privind punerea în valoare a construcţiilor zootehnice dezafectate, destinate creşterii, îngrăşării şi exploatării animalelor, precum şi a fabricilor de nutreţuri combinate dezafectate.

Vă rog să urmăriţi raportul Comisiei de mediere.

La punctul 1, cu privire la punctul 1, art. 1 alin.1, comisia propune varianta Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Aveţi... (Domnul deputat Ioan Andrei Chiliman şi domnul ministru Acsinte Gaspar vin la Prezidiu)

Stimaţi colegi,

La poziţia 1, varianta Senatului nu a întrunit majoritatea cerută de Regulament pentru a fi adoptată, şi, în consecinţă, acest punct va fi supus soluţionării în şedinţă comună prin divergenţă.

La punctul 2, comisia propune varianta Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Are domnul deputat Chiliman.

Poftiţi.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Onoraţi colegi,

Sigur, probabil că nu aveţi acest text al Comisiei de mediere în faţă, dar cred că ar trebui, totuşi, să rămânem pe textul Camerei şi să nu fie eliminat textul, aşa cum este în varianta Senatului şi o să vă citesc, celor care sunteţi interesaţi, textul care se doreşte a fi eliminat: "Creditorii comerciali au drept de preemţiune în solicitarea acestor spaţii, cu respectarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă". Deci, practic, în momentul în care îi elimini pe aceşti creditori, cineva va trebui să plătească aceste sume de bani, de undeva, acestor creditori. Or, în mod normal, prin acest text care a existat în textul ordonanţei, la varianta Camerei, de fapt, se dădea posibilitatea acestor persoane, faţă de care existau datorii, să şi le recupereze într-un fel. De ce trebuie, pe urmă, să suporte bugetul de stat sau Dumnezeu ştie ce alte forme de despăgubiri vor apărea, de ce trebuie să suporte alţii, când, de fapt, aceste lucruri se pot rezolva, parţial măcar, din valorificarea activelor respective? Deci cred că, aşa cum a fost textul la Cameră era bun, şi vă propun, onoraţi colegi, să rămânem pe textul Camerei, care este nu numai bun, dar este şi corect, şi moral.

Domnul Valer Dorneanu:

Cine doreşte să intervină? Domnul secretar de stat Predilă.

Domnul Gheorghe Predilă (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor) :

Domnule preşedinte,

Noi susţinem varianta Senatului, deoarece, recent, a apărut o lege care pune în mişcare privatizarea şi acolo sunt prevăzute măsuri de reeşalonare a datoriilor de bază, precum şi scutirea de penalităţi şi majorări de întârziere. Şi, atunci, dacă nu respectăm această lege şi fiecare care e creditor şi vrea să facă altceva şi, în plus de asta, vedeţi că, un text..., noi am scos această ordonanţă în vederea asigurării, cu prioritate, de locuri de muncă pentru tineri, în mod deosebit. Şi, atunci, dacă nu acceptăm acest punct de vedere, nu le-am scos ca orice creditor să spună că o ia şi, după aceea, să o vândă.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Chiliman.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îmi pare rău, dar aici scrie de creditorii comerciali, domnule secretar de stat. Or, creditorii comerciali nu sunt toţi Regii din astea pe care puteţi dumneavoastră, cu diverse mijloace, să reeşalonaţi datoriile. Poate unii dintre ei sunt societăţi comerciale particulare care, în felul ăsta, sunt prejudiciate. Deci vreau să vă spun că, aşa cum este textul, el este corect. Ar trebui să vă gândiţi exact că ce spuneţi dumneavoastră merge acolo unde mai e proprietate de stat şi unde puteţi dumneavoastră să faceţi ce vreţi, cu aceste datorii şi, eventual, să puneţi noi impozite, ca să le acoperiţi de acolo, dar, aici, creditorii ăştia mulţi sunt societăţi private. Şi cu ăştia ce faceţi?

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Ioan Stan:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Cu tot respectul pentru colegul nostru antevorbitor, trebuie să vă informez că această ordonanţă a fost concepută să opereze, nu pe acele active care sunt sub incidenţa masei credale, ci operează numai pentru activele preluate de la fostele CAP-uri sau AE-uri aflate în proprietatea, în prezent, a primăriei, şi acele active care se află, în prezent, sub proprietatea ADS-ului, care au fost scoase, o singură dată, la licitaţie şi nu s-au vândut. Deci nu operează pentru alte active.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule deputat. Se înscrisese domnul...

Bine, poftiţi.

Domnul Gheorghe Pribeanu:

Domnule preşedinte,

Onoraţi colegi,

Acest amendament îmi aparţine, este bine gândit şi ar rezolva o problemă, şi pentru cei care sunt debitori, şi pentru aceşti creditori comerciali care ar rezolva această problemă, şi pentru Guvern. Nu este o treabă atât de uşoară, în momentul de faţă. Se pare că Guvernul nu vrea să înţeleagă că sunt foarte mulţi creditori comerciali care au investit nişte bani şi nu o să aibă de unde să şi-i recupereze. Ori, dacă le dăm în condiţiile legii, în condiţiile legii, specific, şi aşa a fost amendamentul, atunci de ce să nu fie acest amendament trecut acolo? Pentru că ei au băgat nişte bani acolo şi nu-i pot scoate niciodată.

Propun să se menţină acest amendament şi să-l votăm ca atare.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Neagu, mai doriţi să interveniţi?

Domnul Victor Neagu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Poate că nu atât de mult la acest articol, însă, în general, aş vrea să spun că acest proiect de lege, şi mai ales la mediere, a suscitat vii discuţii, şi între noi şi senatori. Aş vrea să vă spun că există, uneori, un anume elan de a rezolva rapid unele lucruri, dar în detrimentul acurateţei legislative, în sensul că, dacă nu votăm ceea ce am propus, ca urmare a votului din Comisia de mediere, suntem pasibili de a fi acuzaţi că am încălca vreo 3 proiecte de lege.

Nu aş vrea să intru în detalii mai multe. V-aş ruga să urmăriţi, însă, textul şi să votăm...

Domnul Marian Ianculescu (din sală):

Nu era punctul ăsta!

Domnul Victor Neagu:

Nu veniţi dumneavoastră, în ultimul moment, cu anumite elemente din acestea, care să întoarcă ceea ce au votat 14 oameni! Am dezbătut ore întregi.

V-aş ruga, deci, să vă aplecaţi asupra textului de lege şi să votaţi în cunoştinţă de cauză, evident, textul propus de Comisia de mediere.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Chiliman, poftiţi.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

În mod evident, aici, s-au făcut nişte afirmaţii, cum că aceste active ar fi aparţinut fostelor CAP-uri, că astăzi sunt în proprietatea primăriilor, ş.a.m.d., că aceşti creditori ar fi unii sau alţii. Dacă nu sunt precizate lucrurile clar, în textul de lege, în restul textelor aprobate şi care nu au ajuns la mediere şi dacă votăm eliminarea acestui text, vom arunca, în spatele bugetului, noi cheltuieli, zeci de procese. Şi eu cred că, indiferent care sunt interesele şi cât de mari sunt aceste interese, noi trebuie să facem legi care să rezolve, nu interesele de moment ale unor cetăţeni care vor să pună mâna pe aceste active, ci şi interesele celor care au de încasat nişte datorii de la aceste unităţi cărora le-au aparţinut aceste active. Or, dacă nu vom face lucrul ăsta, vom arunca nişte bani pe un buget care Dumnezeu ştie când le va plăti, dar, în orice caz, procesele vor apărea imediat. Şi, indiferent cât vor dura, cineva tot va trebui să scoată banii din buzunar.

Eu personal vă spun că noi trebuie să facem legi bune. Or, la ora actuală, încercăm să facem legi repede. Între repede şi bine, e o diferenţă destul de mare. Vrem să facem legi repede, le facem bătând din palme, nu ne mai gândim, acceptăm tot ce vine de la Guvern, ca atare, şi, pe urmă, o să ne dăm cu capul de pereţi, cu toţii, ca să desluşim toate năzdrăvăniile care au rămas în legi.

Ca atare, eu cred că textul Camerei este corect aşa cum a fost, şi nu contează că au fost 13 reprezentanţi ai noştri în comisie, din care 12 au hotărât într-un anumit fel. Eu cred că trebuie să ne gândim cum e corect şi bine şi aşa să votăm. Ca atare, cred că textul ăla trebuie menţinut.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Predilă.

Domnul Gheorghe Predilă (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor):

Domnule preşedinte,

Eu nu am fost, ca reprezentant al Guvernului, de acord, nici în comisie, când s-a introdus acest text, pentru că el este formulat ambiguu. A trebuit să definim, şi atunci nu s-a putut defini, noţiunea de creditor comercial.

În primul rând, creditele care au fost la bănci, cele care nu au fost solvabile, au fost preluate de AVAB şi, deci, noi, cu AVAB-ul, acum, suntem în discuţii. Dacă vor să le pună la dispoziţie, să mai luăm ceva pe ele, bine, dacă nu, iarăşi bine. Celelalte, care sunt ale Agenţiei Domeniilor Statului, nu pot să facă obiectul acestui text, iar cele care sunt sub incidenţa Legii nr.64, există alt act normativ care spune că, dacă sunt solicitări, Agenţia Domeniilor Statului se adresează executorului sau judecătorului sindic, face dovada că îndeplineşte condiţiile viitoarei legi, prezenta ordonanţă şi, pe termen de un an de zile, se scoate la privatizare, se cumpără, se pune în valoare.

Creditori comerciali, persoane fizice, pentru aceste active, noi nu avem. Sunt cei care au făcut undeva, odată, un contract de asociere cu un director al unei societăţi, a luat un grajd şi a făcut câteva lucrări în el, dar asta nu înseamnă că el e creditor, pentru că el nu a creditat unitatea. El s-a folosit de acest spaţiu, până acum. Dacă rămâne, în continuare, are dreptul, prin lege, să se adreseze proprietarului şi să intre, şi el, în circuitul legii, ca să primească spaţiu. Deci, creditor comercial, persoană fizică, noi nu avem în evidenţă. Nu avem asemenea cazuri în ceea ce priveşte ADS-ul şi cele care au fost cedate. La cooperativele agricole, nici atât.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Au fost dezbateri, la acest punct, mai multe decât au fost la dezbaterea legii.

Domnul Andrei Ioan Chiliman (din sală):

Mai urmează, acesta e Parlamentul!

Domnul Valer Dorneanu:

Nu am reproşat nimic, am făcut o constatare, stimate coleg, iar dumneavoastră aţi avut posibilitatea, de patru ori, să vă spuneţi cuvântul.

Aţi reţinut toate argumentele, cele pentru varianta Senatului, cele pentru varianta Camerei Deputaţilor.

Potrivit Regulamentului, eu supun întâi votului dumneavoastră varianta Comisiei de mediere, deci varianta Senatului.

Cine este pentru? 100 voturi pentru.

Împotrivă? 47 voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu 100 voturi pentru, 47 împotrivă şi 1 abţinere, s-a adoptat varianta Senatului din Comisia de mediere.

La punctul 3, se propune textul Senatului. Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt obiecţiuni. Adoptat textul Senatului.

La punctul 4, varianta Senatului.

Are obiecţiuni domnul deputat Chiliman.

Poftiţi.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule preşedinte,

Cred că varianta Senatului, aşa cum este ea, contravine declaraţiilor făcute chiar de preşedintele României, la Bruxelles, în ultima perioadă, dar nu numai de dânsul, referitoare la retrocedările de proprietăţi conform legii. Or, în textul Camerei, se spune clar că se pot atribui asemenea suprafeţe de teren, pentru o perioadă de 3 ani, spune textul Camerei Deputaţilor, dacă acestea nu fac obiectul unor cereri de retrocedare, conform legii. Or, această sintagmă, odată eliminată, înseamnă că un funcţionar oarecare, trecând peste existenţa unor asemenea cereri, ar putea să concesioneze, cum spune la Senat, pentru 5 ani, perioada e de discutat, nu vreau să intervin aici, pentru 5 ani, dar inclusiv terenuri pentru care există cereri de retrocedare, conform legii. Or, eu cred că noi nu putem să ne permitem să încălcăm, atât promisiunile primului-ministru şi ale preşedintelui ţării, pe de o parte, dar, pe de altă parte, nu avem voie să încurcăm legi existente, în vigoare, cu prevederi din astea, care nu fac altceva decât să întărâte lucrurile.

Cred că aici trebuie să rămânem pe textul Camerei, care este corect şi care, de fapt, corespunde şi legislaţiei existente în vigoare, care nu ar trebui anulată printr-o simplă mediere pe acest text.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Predilă.

Domnul Gheorghe Predilă:

Domnule preşedinte,

Noi susţinem varianta Senatului, întrucât a fost şi varianta ordonanţei de urgenţă. Noi nu putem să concepem că facem o investiţie în zootehnie, dacă nu-i dăm pământ unui om care se angajează să facă fermă zootehnică, şi dacă nu i-l dăm pe minimum 5 ani, pentru că, în 3 ani de zile, noi am mai avut asemenea discuţii, nu poţi să faci o fermă rentabilă şi, după 3 ani de zile, imediat îi iei pământul. El, în 3 ani de zile, acumulează, se dezvoltă şi poate cumpăra şi el, şi pământ, mai poate arenda, îşi cumpără utilaje...

Eu, ca reprezentant al Guvernului, susţin varianta Senatului, pentru că e şi varianta ordonanţei.

Domnul Valer Dorneanu:

Aţi ascultat explicaţiile care s-au dat.

Supun votului dumneavoastră... Da, domnul deputat Chiliman.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule preşedinte,

Onoraţi colegi,

Dacă domnul secretar de stat Predilă are atât pământ, cum probabil că are, pe la ADP-uri, pe acolo, nu are decât să dea din pământul care nu este supus, care rămâne după ce s-au satisfăcut toate cererile celor care vor să crească animale. Iar dacă cei care vor să crească animale nu au suficient pământ, pot să se ducă şi să ia în arendă acest pământ, de la proprietarii de drept, nu să vină, aici, domnul ministru, domnul secretar de stat Predilă să ne explice cum, în mărinimia dânsului, nu le dă celor care au dreptul, dar le dă unora care vor să crească animale.

Cred că domnul ministru, domnul secretar de stat Predilă încurcă borcanele şi cred că ar fi foarte bine ca dânsul să nu se mai întoarcă la mentalităţile în care miniştrii făceau cam ce vroiau, dinainte de '89 şi să se întoarcă, într-un fel, către viitor, către oameni care au proprietăţile lor, care şi-au recuperat şi-şi recuperează proprietăţile lor, iar cei care vor să utilizeze, eventual, proprietăţile altora, pentru că nu au suficientă proprietate ei, să le închirieze, sub forma arendei, de la cei care au. Deci, nu să dea dânsul, din pământul altora, ca, pe urmă, celor care ar fi avut dreptul la pământ, să li se dea praful de pe tobă despăgubiri, tot din buzunarul cetăţeanului. Pentru că domnul ministru nu are dreptul moral să greveze, prin asemenea şmecherii, în lege, bugetului statului şi, deci, buzunarul cetăţeanului.

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Domnul ministru Predilă.

Domnul Gheorghe Predilă:

Domnule deputat, noi nu umblăm cu şmecherii. Şmecheria, dacă există, a fost votată şi de reprezentanţii dumneavoastră din comisie.

A doua problemă: noi nu ne-am referit la pământul proprietarilor de drept, noi ne-am referit la pământul Agenţiei Domeniului Statului. Nu încercaţi să umblaţi cu asemenea lucruri şi să deturnaţi puţin scopul acestei ordonanţe. Noi nu vorbim de pământuri decât ale Agenţiei Domeniului Statului, că vor rămâne 440.000, că vor rămâne 500.000, că vor rămâne 600.000 de hectare, noi nu ne atingem de pământul proprietarilor care au dreptul să-l primească, conform legii.

Deci, lăsaţi-ne pe noi să ne facem datoria, că ne-am angajat. Dumneavoastră..., eu nu ştiu, nu am fost ministru înainte de 1989, dar nu cred că cineva s-a jucat cu legea.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog, nu speriaţi pe domnul ministru ameninţător. Poftiţi.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Îmi cer scuze, dacă v-am jignit, spunând ce am spus, este o chestiune de mentalitate, nu de funcţia avută înainte, însă problema mare care este aici, că o spuneţi chiar dumneavoastră: ce vă deranjează dacă rămâne sintagma aia acolo "dacă nu fac obiectul"?, pentru că aceasta, de fapt, vă apără şi pe dumneavoastră şi pe cei de la ADP, să facă eventual un abuz sau, în fine, lucruri necuvenite cu pământul care a fost cerut de alţii şi care li se cuvine altora. De ce vreţi dumneavoastră, cu orice preţ, să rămâneţi, să dispuneţi cum doriţi de terenuri pentru care s-au făcut cereri de retrocedare, conform legii.

Deci, cred că aici este o chestiune şi de morală. Sigur, de morală în politică, probabil că nu este nevoie, dar să ştiţi un lucru. Dacă dumneavoastră veniţi şi ne daţi sfaturi, să vă lăsăm pe dumneavoastră să legiferaţi cum vreţi, eu vă dau însă un sfat, domnule secretar de stat. Aici, Parlamentul are un rol, să cenzureze şi să verifice activitatea Guvernului. Dacă Guvernul nu mai are nevoie de Parlament, există metoda loviturii de stat, poate aţi auzit de ea, dar mă îndoiesc că aveţi curajul să o folosiţi. Ca atare, noi, aici trebuie să scoatem legi bune.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, haideţi să vorbim la obiect.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Mă scuzaţi domnule preşedinte, revin la articol. Cred că trebuie să rămână textul Camerei, care este corect.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Nicolescu.

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulţumesc domnule preşedinte.

Stimate şi stimaţi colegi,

În Comisia de mediere am considerat că este bine să mergem totuşi pe varianta Senat; Senat înseamnă şi ordonanţa de urgenţă, pentru că noi, la comisie redusesem perioada aceasta la 3 ani, în primul rând, şi s-a considerat că în 5 ani, omul care preia sau cei care preiau îşi creează o resursă financiară, ca apoi, după 5 ani, să poată să plătească obiectivul respectiv la nivel de 10% din valoarea actuală.

În legătură cu adaosul pe care l-am realizat la nivelul comisiei, în Cameră, deci, dacă acestea nu fac obiectul unor cereri de retrocedare, conform legii, cred că atât Legea 18, cât şi Legea 1, cât şi Ordonanţa 102 care modifică Legea 1, menţionează lucrul acesta din plin, în măsură suficientă că, într-adevăr, întâi se asigură pământul celor de drept şi aşa s-a ajuns stimaţi colegi, ca astăzi, când discutăm această problemă, terenul fost al statului, din ce a fost de la Cuza şi până astăzi, de drept, şi suprafeţe care au fost preluate de la proprietar, ajunsese la 1 800 000, de drept, această suprafaţă era în jur de 800-900.000 de hectare, rezultând din 250.000 de hectare suprafaţă din perioada Cuza, 150 domeniile regale şi 500.000 de hectare suprafeţe irigate, desecate, lucrări realizate de stat, în total 900.000. Astăzi, când discutăm, această suprafaţă care va reveni statului, care rămâne a statului, pentru probleme sociale, pentru producere de sămânţă, pentru alte obligaţii ale naţiunii române, însumează circa 500.000,

Deci, datorită faptului că la Legea 18 s-a mers cu proba cu martori, astăzi suntem în situaţia în care aproximativ 400.000 de hectare, care au fost în domeniul statului, sunt la proprietari particulari. Nu este nimic, a rămas în România, dar este bine să nu exagerăm, să nu mergem prea departe cu această situaţie, pentru că, într-adevăr, noi, cei de la comisie, am fost puşi oarecum într-o situaţie deosebită la mediere, acum, a trebuit să apreciem că, practic, colegii de la Senat, au gândit mai complet fără să eludeze anumite legi sau să facem referire la o serie de legi la care deja aceste aspecte se regăsesc. Vă mulţumesc.

Deci, propun să votăm varianta Senatului.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Aşa o să şi procedez, potrivit Regulamentului, aţi reţinut discuţiile care s-au făcut pe marginea celor două variante, supun varianta propusă de Comisia de mediere, adică varianta Senatului.

Cine este pentru? 109 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 33 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Cu 109 voturi pentru, 33 împotrivă şi o abţinere s-a adoptat varianta Senatului la pct.4.

La pct.5, pentru art.3¹, alin.1, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Poftiţi. Domnul deputat Ianculescu.

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am venit în faţa dumneavoastră pentru a susţine menţinerea prevederilor Camerei Deputaţilor. Senatul a propus eliminarea. Şi am să justific, am să argumentez de ce este necesar să rămână art.3¹ alin 1 şi 2. Dacă nu votăm varianta Camerei Deputaţilor, degeaba am mai dat această lege, pentru că ea prevede faptul că se atribuie în folosinţă gratuită pe o perioadă de 5 ani, combinatul zootehnic respectiv dezafectat. Dacă eliminăm, înseamnă că timp de 5 ani de zile, investitorul care ia combinatul respectiv, nu are voie să pună nici măcar o podină pentru animale sau o cărămidă, pentru că el nu obţine certificat de urbanism şi nici autorizaţie de construire, pentru că nu este proprietar pe obiectivul respectiv şi el îl are în folosinţă. De aceea, trebuie să prevedem în această lege, ca legea, într-adevăr, să fie funcţională, că beneficiarii cărora li se atribuie în folosinţă gratuită aceste bunuri imobile, care fac obiectul prezentei legi, trebuie să beneficieze de autorizare de construire şi de reparaţii.

Altfel, conform Legii 50, nu va obţine, în veci, autorizare de construire şi de reparaţii, şi atunci degeaba a mai luat combinatul respectiv dezafectat. De aceea, vă propun să votăm varianta Camerei Deputaţilor, pentru ca legea, într-adevăr, să fie utilă şi funcţională. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Chiliman.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnule preşedinte,

Onoraţi colegi,

De data aceasta, sunt de acord cu senatorii şi vă spun de ce. Când s-au făcut legile de retrocedare a unor proprietăţi, nu s-au introdus nici un fel de asemenea scutiri de impozite sau de prevederi legate de autorizaţii de construcţie şi reparaţie, pentru că am considerat că fiecare om care devine, într-un fel, utilizatorul unui bun sau proprietarul lui, trebuie să-şi ia toate responsabilităţile, ca atare, de proprietar, or, este o discriminare şi o formă de subvenţionare mascată sau directă, cum vreţi să o luaţi, a unei singure categorii, ceea ce este inacceptabil, şi, atâta vreme cât guvernul dumneavoastră a reuşit să aibă o gaură în colectarea impozitelor şi taxelor de 9.000 de miliarde, cred că nu ar fi corect să mai măriţi un pic această gaură, ci, dimpotrivă, să ajutaţi Guvernul să-şi colecteze bine taxele şi impozitele, şi aici, în această chestiune, cred că ce au gândit colegii de la Senat este corect, este corect din toate punctele de vedere.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Guvernului? Domnule secretar de stat Predilă, doriţi să interveniţi? Mai doreşte cineva să intevină sau supun la vot?

Voci din sală:

La vot, la vot.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Gaspar. (Domnul Acsinte Gaspar se consultă cu domnul Nicolescu şi cu domnul Predilă.)

Domnul Gheorghe Predilă:

Domnule preşedinte,

Având în vedere că sunt cele două prevederi la art.3¹ care fac obiectul şi aprobărilor altor ministere, noi ne menţinem punctul de vedere pe varianta Senatului.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Aţi reţinut ambele puncte de vedere. Potrivit Regulamentului, supun întâi votului, varianta propusă de Comisia de mediere, în unanimitate, varianta Senatului.

Cine este pentru? Vă rog să nu vorbiţi în timpul votului!

97 voturi pentru.

Împotrivă? 26 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Cu 97 voturi pentru, 26 împotrivă, s-a adoptat varianta Senatului.

Tot la pct.5, art.3, alin.3¹, alin.2 varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La pct.6 varianta Senatului o propune comisia. Nu sunt obiecţiuni. Votată în unanimitate.

La pct.7 varianta Senatului.

Domnul Ioan Andrei Chiliman (din bancă):

Este o chestiune de redactare.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Chiliman, poftiţi!

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnule preşedinte,

Dumneavoastră aţi fost preşedintele Consiliului Legislativ. În textul Senatului s-a introdus o formulă "şi/sau", şi, nu ştiu în ce măsură, acest mod de redactare a unui text corespunde tehnicii legislative, poate că o părere ar putea să-şi spună şi domnul ministru Gaspar, care era foarte atent cu asemenea lucruri, şi ţin minte că în mandatul precedent, de vreo două ori, a reuşit să elimine asemenea sintagme "şi-sau", care riscă să încurce lucrurile.

Deci, rugămintea mea este să vedem dacă este corect, ca tehnică legislativă, să nu se strecoare această sintagmă, dacă nu este cazul.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Gaspar, aveţi drept la replică? Doreşte cineva să intervină?

Supun votului dumneavoastră textul propus de către comisie.

Cine este pentru varianta Senatului? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? 10 voturi împotrivă. Insuficient.

Cu marea majoritate a voturilor, din cei prezenţi, s-a adoptat varianta Senatului.

La pct.7. Domnul Chiliman.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnule preşedinte,

Onoraţi colegi,

Menţin punctul de vedere exprimat anterior, cu privire, în special, la alin.2, cu ultima parte din textul Camerei Deputaţilor, dacă acestea nu fac obiectul unor cereri de retrocedare, conform legii.

Domnul Valer Dorneanu:

Doreşte cineva să intervină? Domnul Predilă?

Reprezentantul Guvernului susţine în continuare textul Senatului.

Supun votului dumneavoastră varianta Senatului.

Cine este pentru? 89 voturi pentru.

Împotrivă? 28 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Cu 89 voturi pentru, 28 voturi împotrivă şi o abţinere, s-a adoptat varianta Senatului.

Cu aceasta vă rog să constataţi că am parcurs textele raportului Comisiei de mediere, mai puţin cel de la divergenţă. Vom supune raportul final şedinţei de vot final.

O voce din sală:

Şi cînd va fi?

Domnul Valer Dorneanu:

În altă zi care o să o programăm prin Comitetul ordinii de zi.

Să stabilesc eu ordinea...?

Eu, să convoc Comitetul ordinii de zi şi dânsul face... Comitetul ordinii de zi stabileşte şedinţa de vot.

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Domnule preşedinte, potrivit Regulamentului, atunci când constataţi că în sală nu există cvorum de vot, stabiliţi ziua şi ora votului, aşa spune Regulamentul. Dacă dumneavoastră sunteţi Comitetul ordinii de zi şi o să faceţi aceasta în Comitetul ordinii de zi..., este cu totul altceva.

Domnul Valer Dorneanu:

Textul pe care l-aţi citit dumneavoastră este exact, având în vedere săptămâna care urmează şi incertitudinea cu privire la cealaltă, eu îmi permit să consult subcomitetul ordinii de zi, pe care-l voi convoca după şedinţă.

Următorul proiect, se aşteaptă un raport suplimentar de la comisie, este vorba de Ordonanţa de urgenţă nr.174/2000 privind unele măsuri privind îmbunătăţirea finanţării învăţământului superior.

Proiectul de Lege privind înfiinţarea Universităţii "Danubius" din Galaţi. Reprezentantul Guvernului.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art.56 din Legea învăţământului nr.84/95, înfiinţarea instituţiilor de învăţământ superior se face prin lege, în baza procedurilor prevăzute de Legea 88/93 privind acreditarea instituţiilor de învăţământ superior şi recunoaşterea diplomelor.

Proiectul de lege pe care îl supunem plenului Camerei spre dezbatere şi adoptare, a fost dezbătut şi adoptat de Senat în şedinţa din 23 mai 2000, cu privire la înfiinţarea Universităţii "Danubius" din Galaţi. Proiectul a fost examinat în cadrul Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, au fost formulate unele amendamente asupra textelor astfel cum au fost adoptate de către Senat, Guvernul este de acord cu aceste amendamente şi, ca atare, vă rog să declanşaţi procedura de dezbatere în plen asupra acestui proiect de lege.

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Din partea Comisiei de învăţământ? Poftiţi.

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege a fost înaintat comisiei la data de 5 iunie 2000, iar pe data de 10 aprilie 2002, s-a dezbătut proiectul de Lege privind înfiinţarea Universităţii "Danubius" din Galaţi. La dezbaterea proiectului au participat ca invitaţi: doamna ministru Ecaterina Andronescu, respectiv Paul Sterian, secretarul Consiliului Naţional de Evaluare Academică şi Acreditare.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 23 de deputaţi din totalul de 25 de membri ai comisiei, iar raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

În consecinţă, noi propunem ca proiectul de lege să fie supus dezbaterii şi spre adoptare, cu amendamentele menţionate în raportul comisiei. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva dintre dumneavoastră să intervină la dezbateri generale? Domnule deputat Ráduly, poftiţi! Nu doriţi? Mi s-a spus că v-aţi înscris la cuvânt.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Vă rog să urmăriţi, în paralel, textul acestuia şi textele din raportul Comisiei de învăţământ.

La titlu dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră. Adoptat în unanimitate.

La art.1, vă rog să urmăriţi amendamentul 1. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 1? Nu aveţi. Adoptat amendamentul 1, se modifică în mod corespunzător art.1.

Art.2, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Art.3, urmăriţi amendamentul 4. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate amendamentul 4, se modifică în mod corespunzător art.3.

La art.4, comisia propune, prin amendamentul 5, abrogarea. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul, se abrogă art.4.

După actualul art.4, comisia propune, prin amendamentul 6, deci, după actualul care a fost abrogat, propune un amendament cuprinzând un art.4 nou. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 6? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate. Se introduce noul art.4.

La art.5, vă rog să urmăriţi amendamentul 7, cu privire la art.5, care transformă actualul art.5 într-un articol cu două alineate. Dacă aveţi obiecţiuni la prima parte a amendamentului 7? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate prima parte a amendamentului 7. Se introduc ca atare, textele de la art.5, alin.1 şi 2.

Actualul art.5, alin.2, prin a doua parte a amendamentului 7, comisia propune transformarea lui în art.6. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Adoptat a doua parte a amendamentului 7 şi se introduce art.6.

Cu privire la actualul art.5 alin.3, comisia propune abrogarea. Priviţi, vă rog, amendamentul 7. Nu aveţi obiecţiuni. Adoptat amendamentul, se abrogă fostul art.5, alin.3.

După actualul art.6, comisia propune, prin amendamentul 8, de fapt, prin amendamentul 8, comisia propune renumerotarea art.6, în art.7. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate renumerotarea art.6.

După art.7, comisia propune prin amendamentul 9 un articol nou, 8. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Vă rog să constataţi că am parcurs textele acestui proiect de lege.

Vă rog să urmăriţi, după art.8, la raport este anexată şi anexa nr.1, care cuprinde patrimoniul Universităţii Danubius. Dacă aveţi obiecţiuni la anexa 1? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate.

Parcurgând textele proiectului de lege, constatând că nu avem cvorumul necesar pentru votul final, supunem proiectul şedinţei de vot final, care va fi stabilită de Comitetul ordinii de zi.

Următorul proiect, înfiinţarea Universităţii "Petre Andrei" din Iaşi.

Rog reprezentantul Guvernului să prezinte acest proiect.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul care urmează să fie dezbătut în plenul Camerei, se referă la înfiinţarea Universităţii "Petre Andrei" din Iaşi. Proiectul de lege a fost redactat în conformitate cu dispoziţiile art.56 din Legea învăţământului 84/95, potrivit căreia, înfiinţarea instituţiilor de învăţământ superior se face prin lege. Procedura de înfiinţare este prevăzută în Legea 88/93 privind acreditarea instituţiilor de învăţământ superior şi recunoaşterea diplomelor.

Vă rog să observaţi că proiectul de lege a făcut obiectul dezbaterilor în plenul Senatului, care l-a adoptat în şedinţa din 23 mai 2000. Proiectul a fost avizat de către Consiliul Legislativ, iar comisia sesizată în fond, Comisia Camerei Deputaţilor, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, propune ca acest proiect să fie dezbătut cu amendamentele prevăzute în raport, amendamente pe care Guvernul şi le-a însuşit.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia de învăţământ?

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia susţine punctul de vedere al Guvernului, şi, având în vedere faptul că şi proiectul de Lege privind înfiinţarea Universităţii "Petre Andrei", din Iaşi a fost examinat la data de 10 aprilie 2002 şi raportul comisiei a fost adoptat cu unaninimitate de voturi, deci, cu 23 de voturi, comisia propune ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dintre dumneavoastră doreşte cineva să participe la dezbateri generale?

Trecem la dezbaterea textului proiectului de lege.

La titlu, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La art.1, vă rog să urmăriţi amendamentul nr.2.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Adoptat în unanimitate amendamentul; se modifică în mod corespunzător art.1.

Art.2. Comisia nu are amendamente.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Adoptat art.2 în forma iniţială.

Art.3. Urmăriţi amendamentul nr.4.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La art.4, urmăriţi amendamentul nr.5. Comisia propune abrogarea.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Admis amendamentul, se abrogă textul.

În locul actualului art.4, care a fost abrogat, comisia propune, prin amendamentul nr.6, un alt art.4. Vă rog să urmăriţi amendamentul nr.6.

Nu aveţi obiecţiuni.

Admis amendamentul, se introduce un nou art.4.

La art.5 alin.1, vă rog să urmăriţi prima parte a amendamentului nr.7.

Comisia propune transformarea lui într-un text cu două alineate, într-o nouă alcătuire.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Admis prima parte a amendamentului nr.7 şi se introduce noul art.5, alcătuit din două alineate.

Din art.5 alin.2, prin amendamentul nr.7, partea a doua, comisia propune transformarea lui în art.6.

Dacă aveţi obiecţiuni la a doua parte a amendamentului nr.7? Nu aveţi.

Admis amendamentul şi se introduce un nou art.6, în noua alcătuire.

Pentru art.5 alin.3, prin amendamentul nr.7, partea finală, comisia propune abrogarea.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Admis amendamentul şi se abrogă art.5 alin.3.

Cât priveşte art.6, comisia propune, prin amendamentul nr.8, renumerotarea acestui art.6.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Admis amendamentul, renumerotat textul.

După actualul art.7, comisia propune, prin amendamentul nr.9, un art.8, nou.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Admis amendamentul şi se introduce art.8.

La Anexa nr.1, cu privire la patrimoniul universităţii, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Adoptat anexa în unanimitate.

Vă rog, stimaţi colegi, să constataţi că am parcurs şi acest proiect. Urmează să-l supunem şedinţei de vot final, care va fi stabilită de Comitetul ordinii de zi.

Următorul proiect. Vă rog, stimaţi colegi, să urmăriţi la pct.6: Proiect de Lege privind unele măsuri pentru asigurarea condiţiilor de finanţare a organizării, funcţionării şi a activităţii legate de privatizare, derulate prin Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie.

Rog reprezentantul iniţiatorului să prezinte proiectul.

Are cuvântul domnul ministru Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Proiectul de lege are ca obiect unele măsuri pentru asigurarea condiţiilor de finanţare a organizării, funcţionării şi a activităţii legate de privatizare, derulate prin Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil atât de Consiliul Economic şi Social, cât şi de către Consiliul Legislativ. De asemenea, comisia sesizată în fond, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, a avizat proiectul cu unele amendamente, pe care Guvernul şi le însuşeşte şi vă rugăm să supuneţi dezbaterii proiectul de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Da, poftiţi, din partea Comisiei economice.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, în data de 10 aprilie 2002, a luat în dezbatere Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru asigurarea condiţiilor de finanţare a organizării, funcţionării şi a activităţii legate de privatizare, derulate prin Oficiul participaţiilor statului şi privatizării în industrie.

În urma dezbaterii, comisia propune admiterea, cu modificări, a proiectului de lege. Vreau să menţionez că legea face parte din categoria legilor organice şi propun spre dezbatere un timp maxim de 5 minute şi un minut de intervenţii.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu această propunere de defalcare a timpilor de dezbatere?

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul acestuia, vă rog să urmăriţi amendamentul nr.1.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.1? Nu aveţi.

Adoptat în unanimitate; se modifică în mod corespunzător titlul.

La art.1, vă rog să urmăriţi amendamentul nr.2.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.2? Nu aveţi.

Adoptat amendamentul nr.2; articolul se modifică în mod corespunzător.

Art.2 alin.1, vă rog să urmăriţi amendamentul nr.3.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi obiecţiuni.

Adoptat amendamentul nr.3; se modifică, în mod corespunzător art.2 alin.1.

Art.2 alin.2. Urmăriţi amendamentul nr.4. Comisia propune abrogarea acestuia.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Adoptat amendamentul şi se abrogă art.2, alin.2.

Art.2 alin.3. Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut amendamente.

Nu aveţi.

Adoptat art.2 alin.3, în formularea iniţiatorului.

Art.2 alin.4. Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut.
Nici dumneavoastră.

Adoptat în unanimitate.

Supun, în consecinţă, votului dumneavoastră art.2, în noua formulare, rezultată din votarea amendamentelor.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Fiind vorba de votul final al legii, în condiţiile actuale de cvorum, nu putem să-l realizăm. Aşa încât, vom amâna votul final la şedinţa pe care o va stabili Comitetul ordinii de zi.

Stimaţi colegi,

Se apropie ora 18,00. Va trebui să ne oprim aici cu proiectele înscrise pe ordinea de zi şi să trecem la partea a doua a şedinţei - interpelări şi răspunsuri.

Dau cuvântul domnului deputat Ráduly, care vrea să facă o nouă interpelare.

Domnule Ráduly, aveţi de făcut o interpelare? Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Vă reamintesc procedura desfăşurării răspunsurilor la interpelări: răspunde reprezentantul Guvernului în trei minute, autorul interpelării are dreptul să comenteze un minut la răspuns.

La interpelarea domnului deputat Boc, răspunde domnul ministru Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Domnul deputat Emil Boc, din Grupul parlamentar al Partidului Democrat, a adresat o interpelare primului-ministru al Guvernului, domnului Adrian Năstase - interpelarea privind suspendarea temporară a art.1 din Legea nr.198/1997.

Întrucât domnul deputat nu este în sala de şedinţă, am să depun la secretariatul tehnic răspunsul la această interpelare, astfel cum a fost formulat şi semnat de primul-ministru, care m-a împuternicit să declanşez această procedură, ca să parvină domnului deputat răspunsul la interpelarea ce i-a fost adresată.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

La interpelarea domnului deputat Adrian Moisoiu, adresată primului-ministru, de asemenea răspunde domnul ministru Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Vă rog să urmăm procedura prevăzută în regulament, cu privire la interpelarea adresată primului-ministru şi, în acest sens, ar urma ca domnul deputat să adreseze interpelarea, urmând ca, după aceea, din împuternicirea primului-ministru, să prezint răspunsul.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule deputat, şi dezvoltaţi pe scurt obiectul interpelării dumneavoastră.

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea adresată domnului prim-ministru se referea la acest nenorocit de pact de colaborare între PSD şi UDMR, care a făcut atâtea valuri şi care, de fapt, în clipa de faţă a scos tineretul în stradă, elevii de la Liceul Bolyai din Tg.-Mureş, cât şi de la alte licee din ţară şi care, de fapt, iată că îşi va pune amprenta pe viitor. Pentru că, dacă astăzi votăm legi în Parlament pentru viitor uităm că, de fapt, viitorul României îl reprezintă aceşti elevi. Iar aceşti elevi vor fi marcaţi o viaţă întreagă de amintirea faptului că au fost excluşi din comunitatea şcolară din care ei făceau parte.

Vreau să subliniez cu această ocazie domnului prim-ministru, pentru că ştiu răspunsul care mi se va da, că acest pact de colaborare, acest protocol de colaborare dintre PSD şi UDMR nu poate să fie superior votului pe care domniile voastre l-aţi primit în Parlament. În decembrie 2000, când se forma Guvernul Năstase, în Comisia de învăţământ, doamna ministru Ecaterina Andronescu a fost votată cu un singur vot împotrivă. Deci, ca urmare a programului pe care l-a avut. De asemenea, Guvernul Năstase a fost ales, a fost votat aici, în Camera Deputaţilor de către noi.

Şi atunci, întrebarea este: cine are prioritate în a conduce România? Guvernul, care a fost ales de către noi, de către reprezentanţii poporului, sau acest pact de colaborare dintre PSD şi UDMR?

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule ministru Gaspar. (Vociferări.)

Stimaţi colegi, vreau să vă anunţ că acest moment are un caracter oficial, se transmite şi la Radio, iar dumneavoastră, dacă doriţi să faceţi vreo interpelare, vă rog să poftiţi la microfon.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Vă rog să-mi permiteţi, din împuternicirea primului-ministru al Guvernului, să dau citire răspunsului la interpelarea care i-a fost adresată de către domnul deputat Adrian Moisoiu - Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

Domnule deputat, prin interpelarea pe care aţi formulat-o, îmi solicitaţi să explic Protocolul de colaborare încheiat la 29 ianuarie 2002 între Partidul Democrat şi UDMR şi care, în opinia dumneavoastră, a determinat în mod decisiv întreaga legislaţie a României, care se votează actualmente.

Interpelarea dumneavoastră mă obligă să fac următorul comentariu: Constituţia conferă cadrul general de desfăşurare a controlului parlamentar asupra activităţii Guvernului şi realizarea acestui control este un indiciu al existenţei democraţiei.

Regulamentele Camerelor Parlamentului confirmă acest drept şi detaliază condiţiile în care ele pot fi exercitate. Se impune, însă, o subliniere: controlul parlamentar garantat de Constituţie vizează activitatea Guvernului. În acelaşi sens, Regulamentul Camerei Deputaţilor precizează la art.162 că interpelarea constă într-o cerere adresată Guvernului de un grup parlamentar, de unul sau mai mulţi deputaţi, prin care se solicită explicaţii asupra politicii Guvernului în probleme importante ale activităţii sale interne sau externe.

Prin prisma regulamentelor şi cutumelor parlamentare, relaţiile dintre partidele politice nu pot face obiectul controlului parlamentar şi, în consecinţă, nici al interpelărilor.

Din acest punct de vedere vă recomand, domnule deputat, să trataţi activitatea de control parlamentar în strictă concordanţă cu prevederile constituţionale şi ale Regulamentului Camerei Deputaţilor. Semnează primul-ministru, domnul Adrian Năstase.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, aveţi dreptul la un scurt comentariu.

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc şi domnului secretar de stat Acsinte Gaspar.

Răspunsul este clar că nu este cel care să mă mulţumească, ci este exact cum îl prevedeam mai înainte, când am făcut dezvoltarea.

Dacă este vorba de încălcare a Constituţiei şi a legilor statului, atunci, categoric acest protocol de colaborare, semnat între două partide, în momentul în care guvernează ţara, - subliniez: guvernează ţara -, în momentul acesta este o încălcare a tuturor cutumelor şi legilor şi a tot ceea ce domnul prim-ministru m-a acuzat pe mine cum că aş fi greşit. Dar, în campania electorală, domnul prim-ministru are voie să-şi prezinte un anumit punct de vedere, pe urmă, după ce se aşează pe scaunul de prim-ministru, acţionează cum va considera dânsul ulterior.

Îmi pare rău, asta este situaţia. Deplâng ţara, în primul rând, şi în al doilea rând, deplând profesorii şi deci corpul didactic şi elevii de la Liceul Bolyai şi elevii din întreaga ţară care trebuie să sufere în urma unor asemenea protocoale.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Damian Brudaşca. Nu este.

Trecem la următoarea interpelare. Domnul Adrian Moisoiu: concluzia anchetei şi măsurile disciplinare ce se impun a fi luate la Colegiul Economic Virgil Madgearu din Ploieşti.

Este cineva din partea Ministerului Învăţământului? Nu este.

Domnul deputat Vlad Hogea. Nu este.

Domnul deputat Anghel Stanciu. Nu este.

Domnul deputat Paul Magheru. Nu este.

Domnul Adrian Moisoiu. Aveţi o interpelare adresată Ministerului Administraţiei Publice. O să primiţi răspunsul în scris, domnule deputat.

Domnul Adrian Moisoiu (din sală):

Eu preferam să-l primesc verbal, domnule preşedinte. În scris va apare şi în Monitorul Oficial.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Paul Magheru este?

Doamna deputat Mona Muscă? Să vedem dacă este cineva din partea Ministerului Administraţiei Publice. O să primiţi răspunsul scris.

Şi la următoarea interpelare se solicită amânarea.

Domnul deputat Iancu Holtea? Este din partea Ministerului de Interne? Domnule deputat Holtea, o să primiţi răspunsul în scris.

Pentru Ministerul Justiţiei, vă rog să vă dezvoltaţi interpelarea.

Domnul Holtea Iancu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea este adresată domnilor miniştri: ministrului de interne Ioan Aurel Rus, doamnei Rodica Stănoiu, ministrul justiţiei, şi domnului Adrian Năstase.

În ziua de 23 mai 2002, se împlinesc doi ani de la izbucnirea scandalului FNI, timp în care situaţia celor păgubiţi nu s-a rezolvat sub nici un aspect.

Comisia parlamentară care anchetează acest caz, în raportul întocmit, a stabilit clar implicarea statului în acest scandal.

Solicit ca primul-ministru, ministrul de interne şi ministrul justiţiei să vină în faţa Parlamentului cu un raport conţinând date concrete din care să rezulte implicarea instituţiilor statului şi stadiul anchetei făcute de către ministerele în cauză, iar doamna ministru Rodica Stănoiu să răspundă la întrebarea: de ce şi după achitarea taxei de timbru de către păgubiţi termenele de judecată se prelungesc la nesfârşit? Cum putem vorbi de integrarea în structurile europene şi de eradicarea corupţiei, când la nivelul ministerelor nu se voieşte a se rezolva acest caz care este de notorietate internaţională, prin escrocarea celor 300 de mii de români, prin implicarea CEC-ului, prin contractele de garantare a depunerilor la FNI şi aplicarea siglei CEC alături de acest fond? În cazul nerezolvării acestui scandal de fraudă, patronată de către stat, toţi păgubiţii FNI sunt hotărâţi să aducă la cunoştinţă organismelor internaţionale acest caz, demersuri ce vor fi făcute chiar la Curtea Europeană de la Strasbourg.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Alexe Ivanov.

Domnul Alexe Costache Ivanov:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

La interpelarea formulată de dumneavoastră, adresată ministrului justiţiei, referitoare la stadiul anchetei privind Fondul Naţional de Investiţii, şi a dosarelor în curs de judecată, vă comunicăm următoarele:

La data de 31 mai 2002 s-a dispus arestarea preventivă a inculpatei Ioana Maria Vlas, pe timp de 30 de zile, începând cu data prezentării acesteia la procuror, pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune în convenţii, cu consecinţe deosebit de grave, prevăzute de art.215, alin.1, 3 şi 5 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, şi fals la Legea contabilităţii, prevăzut de art.40 din Legea nr.82/1991, raportat la art.289 Cod penal, cu aplicarea art.33 lit.a) Cod penal.

Întrucât inculpata s-a sustras urmăririi penale şi existau informaţii potrivit cărora aceasta a părăsit teritoriul României şi se află în Israel, la 9 iunie 2000, în conformitate cu dispoziţiile Convenţiei Europene de extrădare, încheiată la Paris la 31 decembrie 1957, Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie a transmis Ministerului Afacerilor Externe, Direcţia relaţii consulare, cererea de extrădare a inculpatei Ioana Maria Vlas, în vederea trimiterii cererii, împreună cu documentele anexate, către autorităţile judiciare competente ale Statului Israel.

Deşi s-a emis pe numele Mariei Ioana Vlas un mandat internaţional de arestare prin Interpol, aceasta nu a fost identificată de autorităţile israeliene, pentru a fi încarcerată şi extrădată în România.

Procesul penal, în care, alături de alţi inculpaţi, figurează şi inculpata Maria Ioana Vlas, se află în curs de judecată şi formează obiectul dosarului nr.18.518/2000 şi se găseşte pe rolul Judecătoriei sectorului 2 Bucureşti.

Referitor la aspectul civil al problematicii, vă aducem la cunoştinţă că procesul civil formează obiectul dosarului nr.5.079/2001, aflat pe rolul Secţiei a VI-a comerciale a Tribunalului Bucureşti şi s-a format prin disjungerea cererilor de intervenţie din dosarul nr.60/2001.

Dosarul nr.60/2001, care a avut ca obiect constatarea nulităţii absolute a contractului de fidejusiune-cauţiune încheiat între CEC şi FNI, soluţionat prin sentinţa civilă nr.3.887 din 11 mai 2001 a Tribunalului Bucureşti se află în prezent pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, înregistrat sub nr.1.714/2001 pentru soluţionarea căii de atac a recursului.

În perioada 10 octombrie 2001-20 februarie 2002, dosarul civil nr.5.079/2001 s-a aflat pe rolul Curţii Constituţionale pentru soluţionarea excepţiilor de neconstituţionalitate a dispoziţiilor legale privind timbrajul cererilor de intervenţie şi a altor dispoziţii legale privind calitatea procesuală a pârâţilor.

Dosarul a fost restituit tribunalului la 22 februarie 2002, excepţiile invocate de către părţi fiind respinse de către Curtea Constituţională.

Primul termen de judecată fixat după restituirea dosarului şi repunerea acestuia pe rol a fost la 15 martie 2002, termen de judecată pentru care au fost întocmite un număr de aproximativ 70 de citaţii.

Menţionăm că dosarul are în prezent un număr de 30 de volume, cuprinzând aproximativ 300 de pagini pe volum, în total un număr de 9.000 de pagini, alcătuite numai din cererile de intervenţie şi alte cereri formulate de părţi.

La termenul de judecată din 15 martie 2002, tribunalul a constatat că nu se poate discuta admiterea în principiu a cererilor de intervenţie în absenţa cererilor reclamanţilor care se vreau ataşate dosarului de fond nr.60/2001 aflat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, în soluţionarea recursului, constatând, totodată, lipsa de procedură cu intervenienţii.

În aceste condiţii, tribunalul a solicitat Curţii de Apel Bucureşti trimiterea cererii reclamaţilor, iar Curtea a fost în imposibilitatea de a da curs acestei cereri, întrucât dosarul 1714/2001 al Curţii de Apel Bucureşti se află la Curtea Constituţională pentru soluţionarea unor excepţii de neconstituţionalitate invocate de către părţi. Următorul termen de judecată a fost acordat de tribunal la 12 aprilie 2002. Pentru acest termen au fost lucrate un număr de 212 citaţii, procedura de citare fiind tot incompletă datorită faptului că până la termenul sorocit de instanţă numărul volumelor a crescut prin depunerea altor cereri de intervenţii. După termenul din 12 aprilie 2002, următorul termen fiind stabilit pentru data de 10 mai 2002, au fost depuse noi cereri de intervenţii, cât şi alte cereri, astfel încât numărul volumelor a crescut la peste 30, urmând ca noi intervenienţi să fie citaţi în proces.

Din punct de vedere procesual, conform dispoziţiilor art.50 Cod de procedură civilă, cererea de intervenţie în interes propriu se face în prima instanţă şi înainte de închiderea dezbaterilor, astfel încât instanţa nu poate limita momentul depunerii unor atare cereri şi nici nu poate proceda la judecarea celor care au fost deja depuse până când procedura nu va fi legal îndeplinită faţă de toate părţile aflate în proces.

Menţionăm că instanţa întâmpină greutăţi faţă de volumul mare de muncă ce trebuie desfăşurat în emiterea citaţiilor, întrucât intervenienţii nu îşi pot desemna un reprezentant în condiţiile art.114 alin.3 Cod procedură civilă, deoarece calitatea părţilor este aceea de intervenienţe în interes propriu, iar aceştia se află răspândiţi pe tot teritoriul ţării, astfel încât procedura de citare trebuie îndeplinită cu fiecare intervenient în parte şi citaţiile trebuie să aibă un timp suficient ca să ajungă la destinatarii care au domiciliul, aşa cum am arătat, în diferite colţuri ale ţării.

În ceea ce priveşte însă satisfacerea dispoziţiilor legale privind timbrajul, menţionăm că în Monitorul Oficial eronat se consideră că taxele de timbru au fost achitate deoarece numai o mică parte din cererile de intervenţie depuse au fost timbrate în cuantumul prevăzut de lege, majoritatea cererilor însă sunt depuse fără a avea anexată dovada achitării taxei de timbru. Iar pe de altă parte, mulţi dintre intervenienţi contestă în continuare, din motive personale, obligaţia de a achita taxa de timbru. La dosar au fost depuse, de asemenea, cereri privind scutirea de plată a taxei de timbru care nu sunt înscrisuri doveditoare, astfel încât instanţa nu s-a putut pronunţa pe temeinicia acestora. Alte cereri de intervenţie sunt vădit informe, lipsindu-le şi obiectul şi trimiterile de fapt şi în drept, urmând a li se pune în vedere intervenienţilor să facă cuvenitele precizări. Având în vedere toate aceste aspecte, apreciem că măsurile expuse de către organele de urmărire penală, cât şi de instanţele de judecată învestite cu soluţionarea cauzelor privind cazul FNI au fost luate cu respectarea dispoziţiilor legale privind soluţionarea pricinilor, iar în privinţa soluţionării cu celeritate, acest fapt se va produce atunci când toate cerinţele prevăzute în Codul de procedură civilă sau în Codul de procedură penală vor fi satisfăcute.

Vă rog să primiţi, domnule deputat, asigurarea întregii mele consideraţii. Semnează doamna Rodica Mihaela Stănoiu - ministrul Justiţiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Faceţi un comentariu, domnule deputat? Comunicaţi-i răspunsul scris atunci. Vă mulţumesc.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Iancu Holtea:

Vă mulţumesc, domnule ministru. Înţeleg că s-au adunat foarte mult file la dosar, probabil ca în dosarul lui Giulio Andreotti, unde sunt vreo 120 de mii, dosar care nu se mai poate nici citi, dar studia.

Ca membru important al Guvernului, vă rog să precizaţi pentru opinia publică, care probabil ascultă la radio la această oră, ce şanse mai au aceşti oameni de a-şi recupera banii. Dar, vă rog scurt prin da sau nu.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Octavian Sadici este? Poftiţi, aveţi o interpelare tot Ministerului Justiţiei.

Doriţi să mai răspundeţi? Da, poftiţi, domnule ministru, pentru domnul Iancu Holtea.

Domnul Alexe-Costache Ivanov:

În legătură cu şansele pe care păgubiţii FNI le au de a îşi recupera paguba pe care au suferit-o, eu sunt în poziţia de a afirma, în modul cel mai sincer, că nu pot face pronosticuri, este o chestiune care este în competenţa instanţei de judecată şi numai judecătorii sunt cei care vor hotărî, în final, care este soluţia. Deci orice anticipare din partea mea, în poziţia în care mă găsesc, este practic fără sens.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Octavian Sadici.

Domnul Octavian Sadici:

Interpelarea mea se adresează domnului prim-ministru Adrian Năstase şi doamnei Rodica Stănoiu, ministrul Justiţiei.

Obiectul interpelării este însuşirea frauduloasă a patrimoniului Filialei Judeţene Bistriţa-Năsăud a Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România, de către fostul secretar tehnic al filialei - Nicula Vasile. Nicula Vasile, fostul secretar tehnic al filialei judeţene Bistriţa-Năsăud, salariat al Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România a înfiinţat o societate comercială de profil, păstrând numele de firmă, Filiala Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România, şi preluând astfel în mod fraudulos întreg patrimoniul Filialei ACA - Bistriţa-Năsăud, ce i-a fost încredinţat spre administrare. Valoarea actualizată a acestui patrimoniu este de 3.630.000.000 de lei, sumă considerată în baza ratei inflaţiei, comunicată de către Institutul Naţional de Statistică. Fostul salariat al Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România refuză să restituie bunurile adevăratului proprietar Asociaţia Crescătorilor de Albine din România.

Menţionez că deşi sesizate în mai multe rânduri, organele de poliţie şi cele ale Parchetului Bistriţa-Năsăud au refuzat începerea urmăririi penale şi trimiterea în judecată a lui Nicula Vasile, chiar dacă infracţiunea este în mod evident dovedită. Pentru susţinerea celor menţionate în prezenta interpelare am depus dosarul cu întreaga documentaţie şi am rugat, în mod deosebit, să se răspundă ce măsuri se vor lua pentru a veni în sprijinirea Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România, pentru a-şi recupera patrimoniul ce-i aparţine şi despăgubirile cuvenite pentru perioada în care a fost frustrată de folosinţa proprietăţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul Ludovic Mardari are de formulat o interpelare Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale.

Vă rog să rpspundeţi, domnule ministru Ivanov, domnului Octavian Sadici.

Domnul Alexe-Costache Ivanov:

La interpelarea formulată de dumneavoastră, stimate domnule deputat, adresată ministrului Justiţiei, referitoare la însuşirea frauduloasă a patrimoniului Filialei Judeţene a Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România - Bistriţa-Năsăud, de către fostul secretar tehnic al filialei, Nicula Vasile, vă comunicăm că, în urma investigaţiilor pe care le-am efectuat, s-au stabilit următoarele. Din aceste verificări am constatat că plângerile penale formulate de Asociaţia Crescătorilor de Albine din România împotriva numitului Nicula Vasile au format obiectul dosarului nr.219/P/1997 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud, precum şi al Dosarului nr.1937/P/2000 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bistriţa. În ambele dosare, prin rezoluţiile din 11 iunie 1997 şi 8 decembrie 2000, au fost confirmate propunerile organelor de poliţie de neîncepere a urmăririi penale faţă de Nicula Vasile, constatându-se că acesta nu a săvârşit nici o faptă de natură penală.

Din verificările efectuate de organele de poliţie în cele două dosare penale sus menţionate, a rezultat că Asociaţia Crescătorilor de Albine din România a fost înfiinţată în 1958 având filiale în toate judeţele ţării. Prin Decizia nr.127/29 decembrie 1986 a Comitetului Executiv al Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România începând cu data de 1 ianuarie 1987 în funcţia de secretar al Filialei judeţene Bistriţa-Năsăud a fost angajat prin transfer în interesul serviciului medicul veterinar Nicula Vasile.

În temeiul art.3 alin. final din Statutul Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România şi în numele Biroului Executiv al Consiliului Naţional al Asociaţiei, în data de 1 martie 1991, preşedintele Eugen Mârza a emis Decizia nr.627, potrivit căreia filialele judeţene au personalitate juridică şi funcţionează pe bază de gestiune economică, în condiţiile economiei de piaţă.

În consecinţă, Asociaţia Crescătorilor de Albine, filiala Bistriţa-Năsăud, a dobândit personalitate juridică, preluând apoi şi patrimoniul din judeţ, potrivit hotărârii Adunării generale a apicultorilor din j udeţul Bistriţa-Năsăud care a avut loc la 6 martie 1994.

Ulterior, secretarul Nicula Vasile a fost împuternicit de preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România, Eugen Mârza, prin procura autentificată la 13 decembrie 1996 să reprezinte Asociaţia Naţională pentru constituirea Societăţii Comerciale Apicola Central-Com SRL - Bistriţa. Nicula Vasile a efectuat demersurile legale necesare, astfel că prin sentinţa din 27 ianuarie 1997 a fost autorizată funcţionarea societăţii comerciale menţionate, având ca asociat unic Asociaţia Crescătorilor de Albine - Filiala Bistriţa-Năsăud.

Potrivit statutului, capitalul social subscris şi vărsat este de 500 000 de lei în numerar, iar ca administrator a fost desemnat domnul Nicula Vasile.

Din cele expuse, rezultă că atât Asociaţia Crescătorilor de Albine, Filiala Bistriţa-Năsăud, cât şi S.C.Apicola - Central Com. SRL Bistriţa au fost înfiinţate în condiţii legale, prin hotărâri judecătoreşti, iar numitul Nicula Vasile nu a comis nici o faptă de natură penală, astfel că diferendul dintre Asociaţia Crescătorilor de Albine din România şi Asociaţia Crescătorilor de Albine, Filiala Bistriţa Năsăud, privind problema patrimoniului este de natură civilă. Din aceste motive, plângerile formulate de Asociaţia Crescătorilor de Albine din România împotriva soluţiilor date în dosarele penale au fost respinse prin Ordonanţa primului procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bistriţa şi a primului procuror de la Parchetul pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud.

Ministerul Justiţiei nu se poate pronunţa asupra problemelor de drept sau cu privire la situaţia de fapt, care rezultă din cauzele reduse judecăţii sau cercetării penale şi, potrivit dispoziţiilor art.18 alin. final din Legea nr.92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, în nici o împrejurare verificările efectuate, ministrul Justiţiei nu poate repune în discuţie ceea ce a fost deja judecat.

Controlul legalităţii şi temeiniciei soluţiilor pronunţate se poate face doar în condiţiile prevăzute de lege, în cazul de faţă, prin plângeri împotriva soluţiilor dispuse în cauză, în temeiul art.278 din Codul de procedură penală.

Vă rog să primiţi, domnule deputat, asigurarea întregii mele consideraţii. Semnează doamna Rodica Mihaela Stănoiu - ministrul Justiţiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule Sadici, pentru un scurt comentariu.

Domnul Octavian Sadici:

Vreau să menţionez, în primul rând, că Asociaţia Crescătorilor de Albine din România este una singură, nu pot să fie două. Personalitate juridică are numai una, este înfiinţată la Bistriţa-Năsăud sub aceeaşi denumire, fapt care contravine legii şi, în mare, nu sunt mulţumit de răspuns şi voi îndruma Asociaţia Crescătorilor de Albine care face parte şi din Federaţia Mondială a Crescătorilor de Albine să se adreseze instanţelor internaţionale pentru a-şi recăpăta proprietatea, proprietate care îi aparţine şi a fost cu capital privat de la înfiinţare şi în perioada comunistă.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Ludovic Mardari.

Domnul Ludovic Mardari:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Mă numesc Mardari Ludovic, sunt deputat de Timiş al Partidului România Mare.

Interpelarea mea este adresată domnului Marian Sârbu, ministrul muncii şi solidarităţii sociale. Obiectul interpelării este următorul:

Legea nr.189/2000 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 105/1999 pentru modificarea şi completarea Decretului-lege nr.118/1990 prevede la art.1 următoarele: "Beneficiază de prevederile prezentei ordonanţe persoana cetăţean român care în perioada regimurilor instaurate de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuţii din motive etnice, după cum urmează: c) A fost strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu".

În baza acestei prevederi legale, un număr de aproximativ 250 de cetăţeni români refugiaţi din Ardealul de Nord, în urma Dictatului de la Viena, având în prezent domiciliul în judeţul Timiş, au înaintat cereri către Direcţia de muncă şi solidaritate socială din Timişoara, în pirmăvara anului 2001. Răspunsul pe care l-au primit în luna mai 2001 a fost nefavorabil. A urmat contestarea lui în justiţie de către aproximativ 150 dintre cei 250 de cetăţeni care au depus cereri la Direcţia muncii a judeţului Timiş, contestare finalizată la Curtea de Apel din Timişoara în octombrie 2001 prin respingerea acţiunii. Nu acelaşi lucru s-a petrecut la Curtea de Apel din Oradea în cazul refugiaţilor care au contestat decizia Direcţiei muncii din judeţul Satu-Mare. După cum se constată, justiţia română diferă de la judeţ la judeţ. În februarie 2002 au apărut Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 105/1999 în care la art.2 sunt aduse clarificări: "Prin persoana strămutată în altă localitate se înţelege persoana care a fost mutată sau care a fost obligată să-şi schimbe domicliul în altă localitate din motive etnice". În această categorie se includ şi persoanele care s-au refugiat, care au fost expulzate. După apariţia acestor norme metodologice, Direcţia muncii din judeţul Timiş recunoaşte drepturile legale ale refugiaţilor din Ardealul de Nord, dar modul în care o face stârneşte nemulţumiri, intenţionând să onoreze cererile depuse din primăvara anului 2001 numai pentru cele aproximativ 100 de persoane care n-au acţionat în judecată. Restul de aproximativ 150, care şi-au căutat dreptatea în justiţie, în cazul lor existând o sentinţă nefavorabilă, sunt sfătuite să-şi depună alte cereri, urmând să beneficiaze de drepturi numai din luna următoare celei înc are s-a făcut noua înregistrare.

Ca urmare, vor pierde drepturile cuvenite din primăvara anului trecut când au depus pirma cerere până în prezent. Desigur că această nedreptate poate fi înlăturată prin justiţie, dar, după părerea mea, ar fi o modalitate stresantă şi obositoare pentru refugiaţi care în cea mai mare parte sunt persoane în vârstă.

Domnule ministru, având în vedere că sentinţa nefavorabilă dată de Curtea de Apel din Timişoara pentru cei 150 de refugiaţi din Ardealul de Nord, locuitori în prezent ai judeţului Timiş, poate fi inclusă în categoria erorilor judiciare (a se vedea în Normele metodologice şi sentinţa dată de Curtea de Apel din Oradea) vă rog să dispuneţi Direcţiei muncii din judeţul Timiş să onoreze toate cererile de la data primei lor înregistrări.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule ministru, vă rog să răspundeţi.

Domnul Petre Ciotloş:

Domnule preşedinte,

Domnule deputat,

Potrivit prevederilor art.1 din Legea nr.189/2000 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 105/1999 pentru modificarea şi completarea Decretului-lege nr.118/1990, publicată în Monitorul Oficial nr.553 din 8 noiembrie 2000, de prevederile acestei ordonanţe beneficiază şi persoanele cetăţenii români care în perioada regimului instaurat cu începere de la 6 septembrie 1940 şi până la 6 martie 1945 au avut de suferit persecuţii din motive etnice, fiind strămutaţi în altă localitate decât cea de domiciliu.

În urma acestei prevederi, persoanele refugiate din Ardealul de Nord în urma Dictatului de la Viena, nu au putut fi încadrate în această categorie de strămutaţi, fapt pentru care cererile acestora au fost respinse. Acţiunile în justiţie promovate în acest sens, aşa cum s-a întâmplat şi în judeţul Timiş, au fost respinse ca nefondate. Prin Normele pentru aplicarea prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 105/1999 aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.127/2002 publicată în Monitorul Oficial nr.139/22 februarie 2002, la art.2 se defineşte categoria persoanelor strămutate în altă localitate şi anume "persoana care a fost mutată sau care a fost obligată să-şi schimbe domicliul în altă localitate din motive etnice, precum şi persoanele care s-au refugiat sau au fost expulzate".

În urma acestei explicitări aduse de legiuitor prin adoptarea Hotărârii Guvernului nr.127/2002, situaţia de fapt şi de drept, generată de art.1 din Legea nr.189/2000 este cu totul nouă permiţând, fără echivoc, ca persoanele refugiate din Ardealul de Nord în urma Dictatului de la Viena din 30 august 1940 să se încadreze în aceste prevederi.

Hotârârile judecătoreşti, în cauze de acest fel, rămase definitive, potrivit legislaţiei în vigoare, nu pot fi revizuite de către Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, respectiv casele teritoriale de pensii. Aceste hotărâri ale instanţelor au constatat situaţii de drept şi de fapt de la momentul sesizării persoanei care s-a considerat nedreptăţită în urma respingerii cererii prin care a solicitat beneficiul Legii nr.189/2000.

În consecinţă, persoanele în cauză pot cere revizuirea hotărârilor respective numai prin instanţa de judecată, singurul organ abilitat să aprecieze legalitatea măsurilor luate.

Faţă de considerentele invocate mai sus, apreciem că aceste persoane se pot adresa printr-o nouă cerere comisiei de aplicare a Legii nr.189/2000 din cadrul Casei de pensii a judeţului Timiş, situaţie în care drepturile se vor acorda conform legii, începând cu data de întâi a lunii următoare depunerii cererii.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule preşedinte,

Daţi-mi voie să spun că nu sunt mulţumit de răspunsul pe care l-am primit. Domnul secretar de stat nu s-a referit la faptul că cei 100 de refugiaţi din Ardealul de Nord cu domiciliul în judeţul Timiş, care n-au acţionat în judecată, vor beneficia de prevederile legii, vor primi drepturile prevăzute în lege, începând din primăvara anului 2001, iar cei care n-au fost cuminţi, care au acţionat în judecată, nu vor primi decât după ce vor depune o nouă cerere şi abia din luna următoare depunerii cererii vor primi aceste drepturi.

Se pare că domnul ministru Marian Sârbu a uitat că ministerul pe care îl conduce are în denumirea sa şi sintagma "solidaritate socială" şi, atunci practic, cei 150 de refugiaţi care locuiesc acum în judeţul Timiş vor fi nevoiţi să acţioneze din nou în judecată şi să-şi caute drepturile.

Domnule preşedinte,

În altă ordine de idei, profit de faptul că mă aflu la tribună pentru a vă aduce la cunoştinţă că la interpelarea cu nr.323/P prezentată în 19 martie 2002 nu am primit răspuns, deşi a trecut mai bine de o lună.

Solicit să se aplice prevederile legale împotriva domnului Octav Cozmâncă, ministrul administraţiei publice.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna deputat Mona Muscă pentru domnul Viorel Cristea, secretar general la Ministerul Administraţiei Publice.

Doamna Octavia Monica Muscă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea este adresată domnului ministru al administraţiei publice, Octav Cozmâncă, şi domnului prim ministru, Adrian Năstase, şi vizează încălcarea libertăţii de exprimare şi independenţa presei.

Chiar dacă libertatea de exprimare este un principiu şi un drept consfinţit de Constituţia României, chiar dacă există un acord formal cu privire la necesitatea independenţei presei, semnalele cu privire la hărţuirea presei independente sunt tot mai numeroase, iar cel mai recent vine de la Focşani.

La data de 30 martie a.c. echipei care a lansat şi a editat timp de 5 ani Monitorul de Vrancea i s-a retras dreptul de utilizare a titlului de către proprietarul acestuia, DRAMIRAL Grup, reprezentat prin controveresatul om de afaceri, Mihai Iacob, implicat în scandalul legat de devalizarea Băncii Române de Scont.

În consecinţă, echipa în cauză a început editarea unui alt cotidian, "Ziarul de Vrancea", în timp ce o altă firmă a preluat "Monitorul de Vrancea". Simultan cu aceste evenimente, întreaga conducere a judeţului a declanşat un val de presiuni economice, în justiţie prin forţele de ordine, toate menite a scoate cu totul de pe piaţă "Ziarul de Vrancea". Astfel, a fost ignorată o decizie judecătorească şi, în deplinul dispreţ al legii, o adevărată armată de jandarmi, poliţişti şi funcţionari ai primăriei au ridicat chioşcurile cu redactorii care încercau cu disperare să apere singurele puncte prin care mai puteau să-şi vândă gazeta. În plus, după ce în mare grabă şi pe motivaţii neconvingătoare, Consiliul local Vrancea a anulat contractul de asociere pentru chioşcurile de difuzare amplasate de firma care editează "Ziarul de Vrancea", o altă firmă, aparţinând fiului doamnei Fevronia Stoica, senator PSD de Vrancea, a primit aproape simultan dreptul de a amplasa în Focşani 40 puncte de difuzare.

La acestea se adaugă o întreagă serie de abuzuri. Reporterii "Ziarului de Vrancea" au fost înştiinţaţi de mai mulţi şefi de instituţii publice că nu vor mai fi primiţi ca reprezentanţi ai cotidianului şi nu li se vor mai furniza informaţii cu caracter public.

Începând cu 1 aprilie 2002, au fost demarate concomitent controale la societatea în cauză, dar nu controalele sunt problema aici, ci utilizarea lor ca armă de presiune politică. Cu o grabă suspectă, pe care am dori s-o vedem mai ales în cazul marilor scandaluri de corupţie din ţară, ofiţerii din poliţia Vrancea au declanşat la 20 aprilie 2002 urmărirea penală împotriva directorului şi redactorului şef al ziarului, pentru folosirea abuzivă a mărcii, deşi la dosarul cauzei există suficiente dovezi care să susţină ilegalitatea măsurii.

Analizând cele relatate mai sus, vă rog, domnule ministru, să luaţi act de gravitatea unor astfel de fapte care constituie un atentat la libertatea de exprimare şi la independenţa presei. Având în vedere că în această situaţie sunt implicate persoane din administraţie, fac apel la dumneavoastră în vederea declanşării unei anchete pentru a clarifica lucrurile şi a împiedica intimidarea presei independente.

Am solicitat prezenţa cuiva din partea domnului Octav Cozmâncă, preferabil ar fi să fie chiar domnia-sa, dar mulţumesc celui prezent, în numele domniei sale aici, şi am solicitat în acelaşi timp şi răspuns din partea domnului prim-ministru Adrian Năstase. Accentuez că doresc răspunsurile şi în scris şi, bineînţeles, şi oral.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru Gaspar, cine răspunde din partea Guvernului? Da. Deci, domnul secretar de stat Călin va răspunde la această solicitare a doamnei deputat.

Domnul Ion Călin:

Referitor la interpelarea formulată de doamna deputat Mona Muscă, prin care semnealează săvârşirea în municipiul Focşani, judeţul Vrancea, a unor fapte ce constituie un atentat la libertatea de exprimare şi independenţa presei, precizăm următoarele: Ministerul Administraţiei Publice a luat act de cele semnalate în interpelare şi a solicitat prefectului judeţului Vrancea, în calitatea acestuia de reprezentant al Guvernului în teritoriu, ca prin corpul de control al acestuia să controleze toate aspectele semnalate şi să ia măsurile legale ce se impun. Concluziile ce se vor desprinde în urma controlului efectuat, vi le vom aduce la cunoştinţă, ulterior, doamna deputat.

Cu stimă, semnează ministrul Octav Cozmâncă.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu e un răspuns, practic doriţi să comentaţi ceea ce aţi cerut?

Poftiţi! Şi vi se răspunde că se declanşează acest control.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Înţeleg că este vorba de un control al primului ministru acolo, rog să se precizeze exact ce fel de control este, pe cine controlează şi dacă dumneavoastră aveţi cunoştinţă de toate cele semnalate de mine, pentru că am semnalat nişte abuzuri şi doream ca răspunsul să se refere şi la aceste abuzuri înainte de a trimite în control pe cineva acolo. Deci, dorinţa mea este să ştiu dacă aţi luat act de aceste abuzuri, dacă le consideraţi sau nu abuzuri, pentru că ele v-au fost semnalate şi sunt nişte acte îndeplinite deja....

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna colegă, nu vă supăraţi, dar aţi cerut să se ducă acolo să efectueze un control, lăsaţi-i să controleze. Îi cereţi deja rezultatul controlului acum, pe loc?

Doamna Monica Octavia Muscă:

Da, cer un răspuns cu privire la ceea ce am semnalat şi după, aceea, sigură că da, şi rezultatul controlului şi încă o dată pe cine controlează.

Domnul Valer Dorneanu:

Pe cine aţi cerut dumneavoastră.

Domnul Ion Călin:

Sigur, eu zic că am fost explicit în răspuns. Conform interpelării dumneavoastră, am analizat toate acuzaţiile care sunt aduse autorităţilor administraţiei publice, precum primărie, consiliu local, şi pentru acestea nu putem să vă confirmăm dacă aceste abuzuri sunt săvârşite în momentul de faţă decât după ce rezultatele controlului vor pune în evidenţă aceste abuzuri.

Doamna Monica Octavia Muscă (din sală):

Pe cine controlează?

Domnul Ion Călin:

Autorităţile administraţiei publice, primarii şi consiliile locale, exact ceea ce dumneavoastră învinuiţi în această interpelare.

Prefectul… cunoaştem atribuţiile sale conform Legii 205 a administraţiei publice locale, el verifică legalitatea actelor şi veghează la respectarea legalităţii. El va face parte din echipa de control a Ministerului Administraţiei Publice.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Ştefan Baban, pentru Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.

Am rugămintea să încercaţi să fiţi mai sintetic pentru a putea şi ceilalţi colegi să-şi formuleze interpelările şi, mai ales, să primească şi răspunsurile.

Domnul Ştefan Baban:

Domnule preşedinte,

Pot să fiu atât de sintetic încât îl pot lăsa pe trimisul domnului ministru Marian Sârbu să-mi dea răspunsul.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi!

Domnul Petre Ciotloş:

Domnule preşedinte,

Domnule deputat,

La interpelarea adresată domnului ministru Marian Sârbu în şedinţa Camerei Deputaţilor din 22 aprilie, formulăm următorul răspuns:

Evoluţia din ultimii ani a sistemului asigurărilor sociale de stat din ţara noastră, sistem care a înregistrat an de an deficite din ce în ce mai mari, concomitent cu acumularea unor nemulţumiri ale pensionarilor legate de existenţa unor inechităţi între grupuri de persoane ieşite la pensie în ani diferiţi, inechităţi accentuate o dată cu trecerea timpului, a impus necesitatea introducerii urgente a unor măsuri de reformă în sistemul de pensii din România.

Începând cu data de 1 aprilie 2001, au fost puse în practică prevederile Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. În cursul anului 2001, urmare a unei analize detaliate a prevederilor legii, precum şi a negocierilor cu sindicatele, au fost promovate o serie de modificări legislative materializate prin Ordonanţa de urgenţă nr.49/2001 şi Ordonanţa de urgenţă nr.107/2001, acte normative care nu modifică principiile pe care s-a bazat iniţial legea, dar care şi-au propus o corelare a legii-cadru cu prevederile programului de guvernare şi respectarea unor angajamente asumate prin acordul social pe anul 2001.

Principalele direcţii ale reformei parametrice a sistemului public de pensii introduse prin Legea 19/2000 sunt:

- cuprinderea obligatorie în sistemul public a tuturor pesonelor fizice care desfăşoară activităţi aducătoare de venituri sau care, funcţie de un anumit statut, realizează anual venituri mai mari de trei salarii medii brute pe economie;

- creşterea traptată a vârstelor standard de pensionare în perioada 2001-2014, pentru bărbaţi, până la 65 de ani şi pentru femei până la 60 de ani, de la 62, respectiv 57 de ani, şi a stagiilor de cotizare minime de la 10 la 15 ani şi complete de la 30 la 35 de ani pentru bărbaţi, respectiv 25 la 30 de ani pentru femei;

- introducerea unei noi formule de calcul al pensiei prin luarea în considerare a întregii perioade de contribuţie şi asigurarea unei evidenţe individuale a asiguraţilor;

- participarea la plata contribuţiei de asigurări sociale atât a asiguratului, cât şi a angajatorului prin divizarea cotei de asigurări sociale, fapt ce conduce la conştientizarea obligaţiilor faţă de sistem a contribuabililor;

- restrângerea locurilor de muncă încadrate în fostele grupe de muncă I şi II prin stabilirea noilor criterii de încadrare în condiţii speciale şi deosebite de muncă;

- stabilirea unui plafon până la care se poate achita contribuţia de asigurări sociale la nivelul a trei salarii medii brute pe economie luate în calcul la fundamentarea bugetului;

- reactualizarea anuală a valorii pensiilor odată cu aprobarea coeficientului care determină valoarea punctului de pensie stabilit prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, precum şi indexarea trimestrială a acestora în cursul execuţiei bugetare, cu un coeficient care să acopere în limita posibilităţilor financiare creşterea preţurilor;

- recorelarea pensiilor stabilite în baza legislaţiei anterioare, fapt care să permită diminuarea semnificativă a distorsiunilor apărute între pensiile diferitelor categorii de pensionari.

În perioada scursă de la intrarea în vigoare a noului sistem de pensii publice a fost aprobată legislaţia suplimentară şi au fost elaborate procedurile de lucru, s-a trecut la constituirea sistemului de înregistrarea şi colectarea contribuţiilor de asigurări sociale, au fost stabilite procedurile de control al modului de constituire şi virare a contribuţiilor de asigurări sociale precum şi cele pentru aplicarea executării silite, s-a creat sistemul informatic interimar care să furnizeze informaţiile necesare şi s-au luat măsuri pentru asigurarea cu echipamente de tehnică de calcul.

Îmbunătăţirea situaţiei financiare a bugetului de asigurări sociale de stat reprezintă un obiectiv prioritar al reformei sistemului public de pensii.

În acest context, recuperarea datoriilor reprezintă un obiectiv major al activităţilor şi structurilor operaţionale din cadrul sistemului de protecţie socială. Astfel, Casa Naţională de Pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, casele teritoriale de pensii, precum şi departamentele de control al colectării contribuţiilor de asigurări sociale din cadrul direcţiilor judeţene de muncă şi solidaritate socială au întocmit planuri de recuperare a datoriilor contribuabililor faţă de bugetul asigurărilor sociale. Măsurile cuprinse în aceste planuri sunt puse în practică potrivit dispoziţiilor legale privitoare la executarea silită.

În vederea creşterii sustenabilităţii sistemului public de pensii, se acţionează în mai multe direcţii între care menţionăm: extinderea obligativităţii participării la sistemul public de pensii asupra tuturor persoanelor care obţin venituri; realizarea programului de recuperare a debitelor la bugetul asigurărilor sociale de stat; realizarea unei evidenţe exacte a asiguraţilor pentru asigurarea unei colectări eficiente a contribuţiilor datorate; aplicarea unor penalizări în cazul întârzierii la plata contribuţiilor datorate; aplicarea unor penalizări în cazul întârzierii la plata contribuţiilor.

În decursul primului an de aplicare a prevederilor Legii 19/2000, au fost semnalate unele aspecte care au creat dificultăţi în implementarea unora dintre prevederile legii, implicit în activitatea de colectare a contribuţiilor de asigiurări sociale, între care trebuie menţionată lipsa de atractivitate a sistemului public pentru agricultori, datorită nivelului ridicat al contribuţiei individuale comparativ cu asiguraţii, pe bază de contract individual de muncă; greutăţi în depistarea persoanelo independente, obligate de lege să se asigure; imposabilitatea dovedirii caracterului exclusiv al convenţiilor civile în temeiul cărora un număr apreciabil de persoane realizează venituri pentru care există obligativitatea asigurării; nerespectarea de către unităţile bancare a obligativităţii eliberării salariilor odată cu plata de către angajator a contribuţiilor de asigurări sociale simultan sub control bancar; întârzierea declanşării unei campanii de informare a publicului care să permită cunoaşterea de către populaţie a avantajelor asigurării la sistemul public de pensii.

În vederea îmbunătăţirii nivelului de colectare a contribuţiilor, în cadrul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale a fost creată, cu începere de la 1 ianuarie 2002, Direcţia generală de control a contribuţiei de asigurări sociale şi fond pentru plata ajutorului de şomaj, iar în cadrul direcţiilor judeţene de solidaritate socială s-au creat direcţii de control al colectării contribuţiilor.

Aspectele menţionate de domnul deputat referitoare la lipsa unei informări corespunzătoare a participanţilor la sistem asupra dispoziţiilor noului cadru legislativ în materie de pensii şi altor drepturi de asigurări sociale sunt în parte reale.

Trebuie să subliniem însă că întârzierea nepermis de mare a deciziei politice cu privire la înfiinţarea Casei Naţionale de Pensii, precum şi modificările legislative efectuate ca urmare a dialogului cu partenerii sociali, au constituit factori obiectivi care au determinat, pe de o parte, dificultăţi în definitivarea construcţiei instituţionale necesare implementării eficiente a noului sistem, iar pe de altă parte, întârzierea declanşării campaniei de informare.

Campania de informare a publicului, inclusiv a persoanelor care-şi desfăşoară activitatea în agricultură, cu privire la prevederile Legii nr.19/2000 s-a desfăşurat până în prezent cu dificultate, activitatea Casei Naţionale de Pensii îndreptându-se cu precădere asupra realizării cadrului informatic pentru încasarea contribuţiilor şi plata drepturilor de asigurări sociale şi asupra elaborării normelor de aplicare a legislaţiei în domeniu.

Totuşi, specialişti din cadrul Casei Naţionale au participat la diverse emisiuni radio şi t.v., prilej cu care au fost popularizate prevederile legii, inclusiv în ceea ce priveşte categoria asiguraţilor din agricultură.

De altfel, potrivit planului de acţiune al Guvernului şi programul de guvernare pe perioada 2001-2004, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale are ca prioritate consolidarea încrederii populaţiei şi a agenţilor economici în reforma sistemului public de pensii, prin realizarea unei campanii de informare destinată unor segmente specifice, respectiv angajaţi, agenţi economici, lideri şi formatori de opinie.

Din rândul grupurilor ţintă fac parte şi proprietarii şi arendaşii de suprafeţe agricole şi forestiere, persoanele care desfăşoară activităţi agricole în cadrul gospodăriilor individuale sau activităţi particulare în domeniul forestier, prevăzută de Legea nr.19/2000, precum şi categoria persoanelor care realizează venituri în urma unor activităţi desfăşurate pe cont propriu, liber profesionişti.

Faţă de cele de mai sus, şi în scopul îmbunătăţirii gradului de colectarea veniturilor de asiguirări sociale, se au în vedere următoarele măsuri:

- crearea unei instituţii unice de colectare a veniturilor. În acest scop, este nevoie de revizuirea întregii legislaţii din domeniu, precum şi de o logistică adecvată noilor sarcini;

- analiza posibilităţilor de reducere a numărului de contribuţii sau de instituire a unei contribuţii unice de asigurări sociale. Măsura conduce la scăderea costurilor de administrare ale sistemului, la crearea unei baze unice de date, precum şi la simplificarea obligaţiilor angajatorilor legate de plata contribuţiilor;

- înlocuirea convenţiilor civile cu contracte de muncă cu timp parţial;

- creşterea numărului de salariaţi care-şi desfăşoară activitatea în compartimentele de control şi executare silită;

- o mai bună conlucrare pe plan local între agenţiile judeţene de ocupare a forţei de muncă, casele judeţene de pensii, direcţiile judeţene ale finanţelor publice, casele de asigurări de sănătate, registrul comerţului pentru depistarea tuturor contribuabililor şi corelarea evidenţelor privind plătitorii de contribuţii.

În final, facem precizarea că deşi implementarea noului sistem public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale a întâmpinat dificultăţi inerente unui asemenea început, problemele cu care se confruntă în prezent acest sistem se datorează în principal situaţiei economice cu care se confruntă România în perioada de tranziţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule ministru.

Domnul deputat Baban doreşte să ia cuvântul.

Domnul Ştefan Baban:

O jumătate de minut, domnule preşedinte.

Mulţumesc domnului ministru pentru răspuns. După cum vedeţi, s-au luat vreo 20 de minute cu citirea lui. Aşa că vă daţi seama câtă treabă este! Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru doamna ministru Andronescu. Domnul Damian Brudaşca este? Nu este.

Domnul Adrian Moisoiu. A primit răspuns.

Doana Lia Vasilescu, pentru domnul Predilă.

Domnul Adrian Moisoiu(din sală) :

Domnule preşedinte, am ridicat mâna că sunt în sală, nu că am primit răspuns.

Domnul Valer Dorneanu:

Am înţeles că aţi primit răspunsul. Rămâneţi atunci, acum, să vă răspundă.

Doamna Lia-Olguţa Vasilescu:

Vă rog să-mi permiteţi ca şi de această dată să prezint interpelarea tot pe scurt, astfel încît şi colegii mei care au mai rămas în sală să aibă timp să primească răspunsurile la interpelări.

M-am adresat ministrului agriculturii şi mă interesează situaţia de la MAT Craiova. Blocajul financiar în care se află MAT Craiova mă determină să insist să rezolvaţi următoarele probleme; achitarea către producătorii de tehnică agricolă a tuturor obligaţiilor restante aferente aplicării Ordinului 97/2001 şi informarea imediată a agricultorilor privind imposibilitatea acordării de alocaţii pentru cumpărarea de tractoare şi maşini agricole în anul curent sau extinderea prevederilor Ordinului nr.117/2002 destinat sprijinirii achiziţionării de instalaţii de irigat şi la tractoare şi la maşini agricole.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule Predilă.

Domnul Gheorghe Predilă:

Domnule preşedinte,

Eu vreau să mulţumesc domnişoarei deputat Lia Olguţa Vasilescu pentru aprecierile făcute la adresa Ministerului Agriculturii şi a ministrului agriculturii. Noi înţelegem că am făcut eforturi deosebite şi este menirea noastră să sprijinim producătorii agricoli în dotarea cu tehnică. Este un deziderat al guvernării actuale.

Vreau să informez că anul trecut, prin efortul care a fost făcut, din fondul de tehnică de dezvoltare a agriculturii s-au procurat peste 4000 de tractoare cu subvenţie, plătite efectiv, şi s-au mai procurat peste 1000 de tractoare de alţi agricultori din celelalte forme de subvenţii, milionul şi alte aseemenea facilităţi.

Dânsa s-a referit la o restanţă de 210,8 miliarde de lei care o avea de primit "Tractorul" Braşov. Ea a fost achitată la toţi furnizorii în data de 25 aprilie, iar pentru MAT Craiova, ordinul de plată a fost şi pentru ei emis pentru 18,8 miliarde de lei care le datoram.

Pentru celelalte valori care reprezintă subvenţia restantă la tractoarele care au fost comandate şi achitate, contribuţia de 45%, aşteptând să iasă de la promulgare legea care a modificat Ordonanţa nr.1, art.6 din Legea 268/2001 care permite Ministerului Agriculturii să apeleze la alocaţiile bugetare din bugetul ministerului, să achităm şi celelalte datorii care le avem.

De asemenea, aşa cum aţi menţionat, Ordinul 117 vine şi sprijină cu o subvenţie de 70% din cost utilajele de irigat. Măsura a fost luată de conducerea Ministerului Agriculturii şi aprobată de Guvern ca urmare a secetei din această primăvară şi încă a unor zone cu mare deficit de umiditate şi nu putem să nu venim să sprijinim agricultorii pentru că au fost reabilitate 1,1 milioane de teren din cele 3 care au fost amenajate pentru irigat şi erau acoperite aproximativ 600 de mii de hectare în instalaţii pentru irigat.

Acestea au fost răspunsurile noastre.

Vă informăm că după ce vom achita şi Ordinul 141 şi Ordinul 117, dacă vom mai încasa din privatizări şi din alte surse bani la acest fond, vom reveni la Ordinul 97 din 2001. Pînă atunci, noi am informat producătorii agricoli, inclusiv prin emisiunea "Viaţa satului" din 21 aprilie, că, în momentul de faţă, susţinem cele două destinaţii, respectiv sistemele de irigat cu subvenţia instalaţiilor de irigat şi cele 200 de miliarde pentru procurarea, susţinerea procurării de animale matcă ca să putem să-i sprijinim pe cei care la efectul Ordonanţei 168 vor primi aceste adăposturi.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Pentru doamna Ecaterina Andronescu, domnul deputat Adrian Moisoiu.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În urmă cu o săptămână, am adresat doamnei ministru Ecaterina Andronescu , interpelare în legătură cu evenimentele de la Colegiul economic din Ploieşti unde a avut loc o intoxicaţie în masă a elevilor care luau masa la internatul colegiului, cu rugămintea de a ne spune care sunt rezultatele anchetei ce trebuia făcută şi s-a promis că va fi declanşată.

O rog pe doamna ministru, în acest sens, să-şi expună punctul de vedere.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc, domnule deputat, pentru grija pe care o purtaţi Liceului economic din Ploieşti. A fost într-adevăr un caz nefericit. Din fericire, totuşi, aş spune, reacţia atât a inspectoratului şcolar, cât şi a autorităţilor locale, a primăriei, a prefecturii, a consiliului judeţean au fost extrem de rapide, în aşa fel încât cei care au fost într-o asemenea situaţie au beneficiat de îngrijirile medicale necesare şi, sigur, s-au luat măsurile pentru a identifica pe cei care se fac vinovaţi, să nu mai fie repetabilă o asemenea situaţie.

Sigur, în afară de faptul că directoarea liceului a fost înlocuită din funcţie, acum există o anchetă pe care într-o echipă mixtă o desfăşoară acolo oficiul pentru protecţia consumatorului, direcţia sanitară, inspectoratul de poliţie, în aşa fel încât să identifice cauzele pentru care s-a produs această infecţie cu Salmonella. Controlul asupra alimentelor, asupra materiilor prime din care au fost preparate alimentele, acest control a arătat că ele, toate, erau în termeni legali de valabilitate, ceea ce înseamnă că, pe fluxul tehnologic, o operaţie de spălare, cel mai probabil, nu a fost respectată şi acum, sigur, vinovaţii vor fi sancţionaţi.

Acum toţi sunt în afară de orice pericol şi, ca urmare, lucrurile au reintrat în normal, dar ancheta pentru identificarea celor care se fac vinovaţi continuă.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Moisoiu.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc doamnei ministru pentru răspuns.

Aş dori să mai subliniez ceva, că, de fapt, nu port o grijă deosebită Liceului economic din Ploieşti, ci port grijă întregului învăţământ, pentru că de asta sunt în Comisia de învăţământ şi spun cinstit, cu această ocazie, şi pe undeva am să deviez un pic din răspuns, şi elevilor de la Liceul Bolyai din Târgu Mureş, unde una s-a spus, alta s-a făcut şi sper că până la urmă, totuşi, planul de şcolarizare să fie respectat aşa cum a fost prevăzut iniţial şi, respectiv, să nu se renunţe la secţia română de la un liceu.

Doamna ministru, vă rog să vă gândiţi că noi, toţi, suntem vremelnici. Nu am spus-o cu rea intenţie...

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, colegi de-ai dumneavoastră de la P.R.M. aşteaptă alte răspunsuri şi dumneavoastră nu v-aţi adresat doamnei ministru cu această întrebare în scris.

Poftiţi, totuşi!

Doamna Ecaterina Andronescu:

Eu v-am mulţumit sincer, n-a fost nici un fel de ironie în legătură cu grija pe care o purtaţi liceului pe care am purtat această discuţie.

În legătură cu cazul de la Târgu-Mureş, pe care îl invocaţi aici, eu cred că nu ieşim din cadrul prevăzut de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Mircea Costache pentru Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor. Doriţi să dezvoltaţi interpelarea sau primiţi răspunsul în scris?

Domnul Mircea Costache (din sală):

Ascult răspunsul şi dacă este nevoie o să spun şi cam ce cred despre el.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Predilă, poftiţi să-i oferiţi răspunsul colegului dumneavoastră.

Domnul Gheorghe Predilă:

Domnule preşedinte,

Domnul deputat Mircea Costache întreabă Ministerul Agriculturii dacă amenda pe care a primit-o un locuitor din judeţul Buzău putea să fie într-un fel sau altul eliminată, ajutat să nu primească amendă că are o stare materială destul de precară.

La ora când a fost sesizat Ministerul Agriculturii, eu vreau să-l informez cu respect pe domnul deputat că noi n-avem ce să facem în situaţia asta pentru că, aşa cum aţi recunoscut şi dumneavoastră, două instanţe au menţinut şi valoarea şi amenda efectiv. Deci n-a renunţat la nimic.

Dacă legea 31/2000 prevede că amenda minimă pentru tăierea ilegală a unui arbore este de 10 milioane de lei, nu mai putem să facem nimic. El a sesizat instanţa, a fost nemulţumit, instanţele şi judecătoria şi tribunalul i-au menţinut această amendă. Dumneavoastră spuneţi că se putea face ceva. Dacă pădurarul l-a încadrat la acest articol din lege care n-avea altă bază decât asta să-l încadreze, eu consider că el şi-a făcut datoria. Dumneavoastră ce ne cereţi nouă, într-un fel nu mai putem să facem nimic, o dată că lucrurile sunt consumate, doi, trebuie să respectăm separaţia puterilor în stat şi, mai mult decât atât, aţi văzut câte discuţii, câte sesizări s-au făcut cu jafurile din păduri. Noi n-avem cum să intervenim în asemenea sitiuaţii, pentru că atunci dacă am pune pădurarii în sitiuaţia să renunţe sau să influenţăm când constată asemenea lucruri, sigur că atunci am încuraja jaful şi nu l-am limita sau uşor, uşor, să-l eradicăm.

Acesta este răpunsul care vi-l dăm.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule Costache.

Domnul Mircea Costache:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Vreau să fac şi eu o precizare. Sunt într-o oarecare măsură de acord cu cele spuse de domnul ministru secretar de stat, dar trebuie să precizez că nu este vorba de un singur cetăţean. Şi am luat un exemplu mai la îndemână.

Eu dădusem exemplu de cetăţean care a prejudiciat patrimoniul ROMSILVA din judeţul Buzău cu 21.500 m.c. de lemn. Nu i s-a întâmplat nimic. Funcţionează ca primar în comună, îi ostracizează pe cetăţeni. Am făcut chiar recent o vizită acolo ieri şi lucrurile nu sunt deloc plăcute. Şi am vrut să dau un exemplu, cât de intransigenţi sunt cei de la direcţia silvică şi de la ocoalale silvice când e vorba de un cetăţean care a slujit 36 de ani şi 8 luni ca pădurar, muncitor silvic, cu drujba, şi care a păcătuit tăind un arbore de pe propria suprafaţă moştenită de la părinţi. Un arbore în diametru de...un fag de 12 centimetri pe care l-a plătit pe loc când i s-a tăiat chitanţă cu 71.800 lei şi pentru care a mai primit o amendă de 10 milioane.

Când alţii defrişează codri întregi, ştim unde se duc buştenii României, ştim ale cui sunt gaterele şi cum lucrează, sunt direcţii silvice, ocoale silvice care tac în păpuşoi şi când e vorba de un cetăţean amărât, cu femeia oarbă, cu o situaţie cu totul şi cu totul specială, şi poartă şi azi, neavând ce, hainele de pădurar pe care le-a purtat 36 de ani şi 8 luni, este amendat cu 10 milioane pentru tăierea unui arbore de pe propria proprietate.

Mi se pare că cineva încearcă din răsputeri să calce în picioare şi noţiunea de justiţie, şi noţiunea de omenie românească şi de dreaptă judecată.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnului deputat Adrian Moisoiu, vă rog să-i răspundeţi în scris pentru că nu mai este.

Cu aceasta, declar închisă şedinţa de astăzi. Vă mulţumesc. Noapte bună!

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,10.