Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse de domnii Cornel Ciontu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Constantin Niţă şi Nicolae Leonăchescu, secretari.

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineaţa şi propun să începem, pentru că nu avem decât până la ora 9,20, de data asta, cu o concentrare maximă, pentru că avem 23 de colegi înscrişi.

Îl invit pe domnul Valentin Păduroiu. Se pregăteşte domnul Damian Brudaşca.

Domnul Valentin Păduroiu:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

"Traian Băsescu - între disperare politică şi teama pierderii comisioanelor negociate la proiectele de investiţii din Acordul de finanţare semnat cu Banca Europeană de Investiţii".

Pe data de 19.12.2000, Primăria Capitalei şi Ministerul de Finanţe au semnat, cu Banca Europeană de Investiţii, un Acord de finanţare pentru realizarea, în Bucureşti, a următoarelor proiecte de investiţii: contorizare energie termică, la 6 - 8.000 scări de bloc, 50,5 milioane Euro; pasaj suprateran Basarab - 68 milioane Euro, pentru închiderea inelului interior de circulaţie în Bucureşti, având ca efect descongestionarea circulaţiei în zona centrală a oraşului; parcaj subteran Gara de Nord - 23 de milioane Euro; reabilitare 60 de străzi - 32 de milioane Euro; modernizare tramvaie "Tatra T-4 R" - 46,3 milioane Euro, la Uzinele RATB şi ROCAR; modernizare sistem taxare RATB - 14 milioane Euro, utilizarea unei cartele unice pe tramvai, autobuz, troleu şi metrou.

Imediat după această dată, Primăria Capitalei a declanşat discuţiile cu Ministerul Finanţelor Publice pentru încheierea acordurilor subsidiare de împrumut, prin care se desemnează beneficiarii acestor credite - Consiliul General al Municipiului Bucureşti, RATB şi Administraţia Străzilor, în conformitate cu Acordul de finanţare semnat cu Banca Europeană de Investiţii.

În prezent, o altă bancă, Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare, a aprobat un alt credit, de 53 de milioane Euro, pentru modernizarea punctelor termice ale RADET şi reabilitarea zonei istorice a oraşului, iar în perioada imediat următoare urmează să fie aprobat, de către Banca Europeană de Investiţii, un credit de 150 de milioane Euro destinat modernizării a 100 şcoli din Bucureşti.

Iată, domnilor colegi, problemele pentru care domnul Traian Băsescu este foarte îngrijorat, îngrijorat deoarece, dacă nu se vor pune în valoare aceste proiecte, colegii de partid selectaţi, desemnaţi sau aleşi să le realizeze prin firmele lor, îi vor cere socoteală, socoteală care, în mod sigur, nu se va putea ridica la nivelul comisioanelor şi angajamentelor negociate.

Disperarea politică a domnului Traian Băsescu şi, în general, a Partidul Democrat vine, însă, de la faptul că, lipsiţi de inspiraţie, au început o reală campanie electorală prin corespondenţă. Cu cine? Cu administratorii de bloc, care au primit aproape 10 pagini format A-4, într-un plic mare ca Primăria Municipiului Bucureşti. Pentru că mass-media nu-i mai dă atenţie primarului general, preşedinte de partid, acesta loveşte partidul de guvernământ cu 10.000 de scrisori plătite din salariul propriu de bugetari. Deschizând plicurile, administratorii ce să vadă? În loc de răspunsuri la modul de rezolvare a problemelor financiare pe care le au cu regiile de apă, gaze, termoficare şi altele, au găsit concepţiile PD despre lupta politică în Bucureşti, cât şi despre drumuri şi poduri.

O altă nemulţumire a acestor oameni este legată de faptul că plicurile au fost trimise pe numele administratorului, cu toate coordonatele personale. Cum are acces Primăria la aceste date?! Probabil din bazele de date ale regiilor bucureştene. Este jignitor a folosi datele din contracte pe post de date de evidenţa populaţiei.

Domnule Traian Băsescu, primar general al Capitalei, considerăm că a venit momentul ca, alături de colegii dumneavoastră, consilierii municipali, să abordaţi cu seriozitate adevăratele probleme ale Bucureştiului. Cetăţenii comunităţii au avut încredere şi v-au votat pe toţi, cei care sunteţi acum, acolo, pe aceste funcţii. Nu le înşelaţi aşteptările şi speranţele!

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Îl invit pe domnul Damian Brudaşca. Se pregăteşte domnul Cristian Sandache.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor, domnilor colegi,

Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o "Reîntoarcerea în Evul Mediu".

Atât în cursul anului trecut, cât şi recent, am asistat, la Cluj-Napoca, la o situaţie nemaiîntâlnită în nici o ţară civilizată. Considerându-se, probabil, o bandă de mercenari aflaţi în slujba vreunui senior însetat de putere şi nu a comunităţii, Poliţia municipiului Cluj-Napoca, în frunte cu colonelul infractor Teodor Pop Puşcaş, a luat cu asalt, ca în plin Ev Mediu, cetatea Primăriei municipale. După propriile declaraţii, colonelul Teodor Pop Puşcaş a vrut să devină erou, să iasă din anonimat şi nu în ultimul rând să mulţumescă ministrului de interne pentru modul îngăduitor în care a tratat şi continuă să trateze comportamentul său specific, nu unui ofiţer de Poliţie, ci mai degrabă unui membru de bandă mafiotă.

Abuzul săvârşit anul trecut de acest colonel, care este o ruşine a Poliţiei române, a continuat şi în acest an, când, chipurile, s-ar fi autosesizat în legătură cu pretinse ilegalităţi săvârşite la Primăria municipiului Cluj-Napoca.

Acelaşi vigilent şi grijuliu comandant de Poliţie rămâne, însă, surd şi orb faţă de atâtea şi atâtea cazuri concrete, clare ca lumina zilei, de mari fraude săvârşite pe raza municipiului Cluj-Napoca. Mai mult, Poliţia clujeană, acţionând la comanda politică şi la ordinul ministrului de interne, preşedinte al filialei locale a PSD, urmăreşte, printr-o asemenea acţiune, nu doar intimidarea şi timorarea funcţionarilor publici, sechestraţi tot ca în Evul Mediu de acelaşi poliţist abuziv şi corupt, ci, în realitate, şi protejarea actelor de corupţie şi de furt înregistrate la RADP Cluj-Napoca.

În spatele acestei acţiuni se află şi Liviu Medrea, un xenofob extremist şi fanatic, lider marcant al filialei locale a PSD care, când a fost director general al acestei regii, a folosit sute de milioane de lei în interesul propriu şi al partidului spre care a migrat. Acum, speriat să nu se descopere ingineriile lui şi să nu devină public faptul că, din cauza asta şi a hoţiilor pe care le-a făcut, RADP a ajuns aproape de faliment, acţionează cu disperarea celui speriat de grozăvia faptelor săvârşite, pentru a deturna atenţia spre alţii.

Atragem atenţia opiniei publice interne şi internaţionale că cele întâmplate recent la Cluj-Napoca reamintesc nu doar de practicile din Evul Mediu, ci şi de manifestările de prin anii '46 - '47, când în România a început prigoana comunistă împotriva adversarilor politici. Deşi a fost informată despre aceste fapte şi situaţii atât direct, cât şi din presă, conducerea actualei puteri a manifestat o indiferenţă totală, dând să se înţeleagă astfel că totul s-a făcut cu ştiinţa sa şi din dispoziţia sa.

Semnalăm opiniei publice interne şi internaţionale această vânătoare de adversari politici, precum şi trecerea treptată de la Poliţia comunitară la Poliţia politică. Rămase nesancţionate, asemenea fapte, cu siguranţă, vor încuraja actuala putere să meargă mai departe, existând riscul real ca, nu peste multă vreme, temniţele de tristă amintire de la Sighet, Gherla, Aiud, Piteşti şi altele să se umple cu cei care se opun restauraţiei comuniste.

Un alt lucru pe care nu-l putem trece sub tăcere este că, în vreme ce rămân în continuare nepedepsite fraude pe care le cunoaşte şi le resimte un popor întreg, săvârşite de reprezentanţii vechii guvernări CDR - UDMR, spre ruşinea sa, premierul Adrian Năstase îi prigoneşte sistematic pe reprezentanţii Partidului România Mare, continuând, după ce, pe plan extern, a denigrat sistematic şi prin toate mijloacele acest partid, un război dur, pe plan intern, doar pentru faptul că spunem un NU hotărât jafului, corupţiei şi batjocoririi demnităţii naţionale a poporului român.

Atenţionăm, cu acest prilej, şi celelalte partide politice parlamentare sau neparlamentare, precum şi societatea civilă, atrăgându-le atenţia că, dacă astăzi rămân indiferente şi se bucură de hărţuirea şi şicanele împotriva unor lideri ai PRM, mâine le va veni şi lor rândul şi vor avea, poate, o soartă mult mai crudă decât a noastră.

PRM şi-a exprimat adeziunea deplină faţă de valorile democraţiei şi susţine eforturile forţelor politice progresiste de integrare a României în structurile europene şi euroatlantice. De aceea, PRM nu poate tolera asemenea practici care amintesc de Evul Mediu sau de prigoana comunistă din anii '46 - '47. Tocmai pentru că dorim înfăptuirea acestui obiectiv de interes naţional, integrarea în NATO şi în Uniunea Europeană, nu putem ascunde că România riscă să repete erorile şi ororile trecutului.

Avem certitudinea că acest război împotriva Primăriei municipiului Cluj-Napoca nu are nimic de-a face cu pretinsele abuzuri şi ilegalităţi ce s-ar fi săvârşit aici. În realitate, urmăreşte preluarea, cu orice preţ şi cât mai curând, de actuala putere, dând, şi în felul acesta, satisfacţie aliaţilor săi UDMR, a conducerii celui mai mare municipiu din Transilvania, prin îndepărtarea conducerii româneşti a acestuia, votată, pentru a treia oară consecutiv, de electoratul clujean.

Atât secretarul general al PSD, cât şi alţi lideri ai acestei formaţiuni politice, au confirmat, în repetate rânduri, că preluarea conducerii Primăriei municipiului Cluj-Napoca reprezintă un obiectiv major al politicii PSD. Cum au certitudinea că acest lucru nu se poate face în mod legal şi prin mijloace democratice, eventual prin alegeri electorale, PSD - UDMR au asmuţit Poliţia clujeană şi pe colonelul infractor Teodor Pop Puşcaş, inventând abuzuri care nu există decât în mintea lor rătăcită şi încălcându-şi grav atribuţiile şi competenţele.

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Îl invit pe domnul deputat Cristian Sandache. Se pregăteşte domnişoara Lia Olguţa Vasilescu.

Domnul Cristian Sandache:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Parafrazând o veche expresie românească, alături de preot, medicul este cel mai aproape de fiinţa umană.

Indiferent de statutul nostru social, ne adresăm, după caz, omului în alb, iar situaţiile în care însăşi viaţa noastră depinde de priceperea, devotamentul sau viteza sa de reacţie nu sunt deloc puţine.

Nu-i un secret pentru nimeni că o activitate medicală performantă presupune o infrastructură pe măsură, iar medicii români, deşi remarcabili, din multe puncte de vedere, nu pot suplini, întotdeauna, lipsa instrumentarului adecvat fiecărei intervenţii. Efectul este, în linii mari, acelaşi, atunci când instrumentarul respectiv este învechit de multă vreme, sub aspectul standardelor specifice.

Intervenţia mea se doreşte un suplimentar semnal de alarmă în legătură cu situaţia cel puţin precară a infrastructurii din unele spitale ieşene. Exemplific doar prin cazurile reprezentate de Spitalul "Sfântul Spiridon", aşezământ medical de mare tradiţie, veritabil centru al elitei medicale din Moldova şi, nu în ultimul rând, Spitalul de urgenţă. Fondurile existente sunt, se ştie, puţine, cerinţele şi celorlalte domenii sunt numeroase şi presante, însă este cazul, cred, să ne preocupăm ceva mai mult de ramura sănătăţii şi de condiţiile slujitorilor lui Hipocrat.

Un medic valoros se formează în timp, iar dacă este un împătimit al profesiei simte nevoia unei informări de specialitate aproape întreaga sa viaţă. Or, cărţile sunt scumpe, iar, din salariul său, un medic stagiar mai trebuie să şi mănânce, spre a nu mai aminti de celelalte inerente cheltuieli.

În acelaşi timp, dotarea spitalelor cu aparatură de înaltă performanţă devine vitală, vieţile oamenilor depinzând, până la urmă, de tehnologia medicală sau de eficienţa unei medicaţii care devine tot mai scumpă. Dacă ne gândim, însă, că toate aceste sume vizează, la final, sănătatea şi viaţa omului, cred că efortul merită accelerat.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi pentru concizie.

O invit pe doamna deputat Lia Olguţa Vasilescu. Se pregăteşte doamna Liana Elena Naum.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Stimaţi colegi,

În urmă cu două săptămâni, Ministerul Tineretului şi Sportului şi Primăria sectorului 5 anunţau, cu mare tam - tam, că, în perioada 10 - 12 mai a.c., vor avea loc, în Piaţa Constituţiei, o serie de manifestări prilejuite de Ziua Adolescentului.

De fapt, organizatorii nu aveau deloc intenţia de a încerca să-i sărbătorească pe tineri, dar prilejul era binevenit pentru ca partidul de guvernământ să-şi mai facă puţină campanie electorală cu bani publici. Rezultatul: un fiasco total cauzat de nesimţirea reprezentanţilor PSD, care nici măcar nu au încercat să-şi ascundă intenţiile, producând o stare de iritare reprezentanţilor ONG-urilor sau ai celorlalte partide politice.

Iniţial, toate organizaţiile de tineret politice au fost anunţate că vor primi, începând cu data de 10 mai, un stand pe care vor putea să-l amenajeze aşa cum îşi doresc. În acea zi, însă, membrii OTRM, OTPD şi OTPNL au fost împiedicaţi să-şi prezinte ofertele de programe, motivându-se faptul că abia sâmbătă dimineaţă li se va pune la dispoziţie un spaţiu reprezentanţilor partidelor politice. În schimb, Organizaţia de Tineret a PSD a beneficiat de un regim preferenţial, numai pentru aceasta fiind valabilă înţelegerea anterioară.

Sâmbătă, când li s-a permis şi celorlalte organizaţii de tineret să-şi amenajeze un stand, am constatat cu stupefacţie că trebuia să împărţim acelaşi cort cu PD şi PNL, în timp ce, bineînţeles, OTPSD se lăfăia într-unul separat.

Nesimţirea organizatorilor a culminat cu editarea unei foi volante, de către Primăria sectorului 5, deci din bani publici, pe care o distribuiau membrii Organizaţiei de tineret a PSD, îmbrăcaţi în tricouri inscripţionate cu însemnele partidului de guvernământ. Pe prima pagină, apăreau mutrele premierului Adrian Năstase şi primarului Marian Vanghelie, iar în interior ei adresau mesaje.

Nu mică ne-a fost mirarea, aruncându-ne ochii pe caseta respectivă, când am citit despre preocupările intelectuale ale acestora. Năstase priveşte telenovele, iar Vanghelie este fan al serialului "Dallas" şi a lui J.R., care i-a marcat copilăria şi adolescenţa. Citez: "Am privit cu curiozitate personajele din telenovele, încercând să înţeleg care este, de fapt, problema acestor personaje. Într-un târziu, am descoperit că cele mai multe dintre acestea se plictisesc îngrozitor şi nu mai au cu ce să-şi ocupe viaţa", scrie prim-ministrul României. Ne şi închipuim cum stă alături de doamna Dana şi discută, ca între femei, ce a mai făcut Mariu, Casandra, Alberto Alfonso sau don Fevronio. Ce păcat că ăştia nu discută şi de tranziţie sau de economia de piaţă, ca să se mai inspire şi Adrian de la ei!

Să nu vă închipuiţi, însă, că prim-ministrul României nu trage şi anumite concluzii de aici. De pildă, industria de batiste ar putea fi relansată, fiindcă telenovelele oferă emoţii, iar gospodinele plâng de mama focului, când află că eroina s-a îndrăgostit de propriul frate, despre care ştia că-i este doar cumnat.

Un alt paragraf din articolul adresat tinerilor, repet, tinerilor, ne demonstrează că Adrian Năstase mai pune mâna, din când în când, şi pe câte o carte, dacă nu-l apasă grijile ţării sau nu rulează vreo telenovelă, evident. De pildă, a citit "Mitul de Sisif" de Camus. Iată şi o mostră: "Spunea Camus, în eseul lui, să ne imaginăm pe Sisif fericit". Corect, din punct de vedere gramatical, "să ni-l imaginăm". Probabil, însă, acest efort, citez din nou, "cu care suntem datori fiecare, de a începe să ridicăm piatra pe un munte de netrecut, reprezintă datoria noastră firească de cetăţeni, reprezintă datoria fiecărei generaţii, miza vieţii noastre". Ce adânc! Noi am înţeles, din acest pasaj, de-a dreptul filozofic, faptul că populaţia nu mai trebuie să se plângă atunci când moare de foame, fiindcă datoria fiecărui cetăţean este să sufere.

Finalul articolului este de-a dreptul apoteotic. "Eu vă doresc succes în viaţă, să vă fie bine şi vouă, şi părinţilor voştri şi să facem în aşa fel încât România să fie o ţară a deminităţii noastre comune şi a înţelepciunii". Dar a bunăstării, de ce nu?!

Atitudinea revoltătoare a organizatorilor, care au încercat să demonstreze că, în afară de Organizaţia de tineret PSD, nu mai există vreo altă organizaţie de tineret, a fost amendată de Organizaţia de tineret România Mare, care a declanşat un carnaval considerat, de majoritatea tinerilor, ca fiind cea mai frumoasă manifestare ce a avut loc pe parcursul celor 3 zile. Aproape 1.000 de adolescenţi, având pe faţă măşti tricolore, au invadat Piaţa Constituţiei, lor alăturându-li-se şi reprezentanţi ai altor formaţiuni politice.

Reacţia unor membri ai Partidului Social Democrat, care se temeau că cineva le va strica socotelile şi nu vor mai putea să-şi facă propagandă nestingheriţi, a fost de-a dreptul absurdă. Ei au solicitat o intervenţie în forţă a jandarmilor, fapt ce a determinat transformarea unui carnaval într-un adevărat miting de protest la adresa actualei puteri. Din nefericire pentru liderii PSD, care se ascundeau în corturi, jandarmii au ajuns prea târziu, atunci când carnavalul se mutase în Parcul Izvor.

Organizaţia de tineret România Mare îşi manifestă îngrijorarea că, pentru prima dată, în mişcarea de tineret din România, au apărut disensiuni provocate de personaje care au vrut să marginalizeze reprezentanţii partidelor de opoziţie. Probabil că, dacă Năstase şi Vanghelie nu ar suferi de boala cultului personalităţii şi nu ar fi permis astfel de discriminări, tinerii neimplicaţi politic ar fi putut asista şi la alte acţiuni atractive şi ar fi auzit, la staţia de difuzare, lucruri care îi interesează, nu osanale!

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.

O invit pe doamna deputat Liana Elena Naum. Se pregăteşte domnul Iulian Mincu.

Doamna Liana Elena Naum:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Într-o precedentă declaraţie politică, arătam că cel mai simplu este să critici, să distrugi orice este bine făcut de adversar, decât să aprobi sau să pui umărul pentru a construi în favoarea cetăţenilor, a comunităţii.

Din nou, domnul deputat Haşotti face un exerciţiu de "cine critică mai bine", în recenta declaraţie politică de marţi, 7 mai, precum şi din apariţia din seara zilei de 9 mai, pe postul de televiziune "Antena I". Domnia sa a criticat, cu patimă, dar fără argumente, emoţionantul eveniment petrecut la Mangalia, în aer liber, pentru prima oară ocazionat de slujba de Înviere.

În acest an 2002, binecuvântat de Dumnezeu prin lucrări sfinte, pe teritoriul celei mai vechi episcopii româneşti şi una din primele din Europa atestată documentar, Arhiepiscopia Tomisului, oficialităţile locale au organizat, cu eforturi considerabile şi cât se poate de creştineşte, Învierea Domnului nostru Isus Cristos, ieşind, printr-o viziune proaspătă şi altruistă, din tiparele obişnuite, dar respectând, în Duh şi adevăr, rânduielile bisericeşti.

Această bucurie pascală ortodoxă s-a concretizat printr-o inspirată şi sugestivă alegorie contemporană, sub bolta înstelată şi lângă glasul familiar al mării, spaţiu înnobilat de conotaţii spirituale şi culturale certe, în care arhiepiscopul locului a binecuvântat o mulţime de credincioşi, alcătuită nu din câteva mii, ci din peste 15.000 de suflete, cum nu s-a mai întâmplat demult. Aceştia au primit pască şi alte daruri sfinţitoare, prin mâinile măicuţelor de la sfintele mănăstiri dobrogene, ajutate cu generozitate şi dăruire de marinari ai Flotei militare, care au arătat, prin această întrajutorare spontană şi firească la creştini cu fapta, că laicatul român, pe diferitele sale trepte de slujire, este credincios bisericii strămoşeşti naţionale în toate împrejurările şi cu atât mai mult în Sfânta Noapte a Învierii, în care până şi fiarele codrilor se mai îmblânzesc.

Mă întreb, acum, domnule Haşotti, cum vă permiteţi să criticaţi, când nu aţi fost prezent, pentru a simţi emoţia, tăcerea respectuoasă a mulţimii şi a mării, când Înalt Prea Sfinţia Sa Teodosie a împărţit lumina.

Vă deranjează că Biserica ortodoxă iese din izolare, adaptându-se, din mers, transformărilor societăţii, fără a-şi pierde identitatea, fără a încălca regulile străvechi, că se apropie de oameni acolo unde sunt ei, precum Sfântul Ioan Botezătorul?

Vă e teamă că mult criticata pasivitate şi acceptarea subordonării în relaţia cu conducerea vremelnică a ţării a fost abandonată în favoarea unei implicări active a Bisericii Ortodoxe în viaţa socială a României?

Aţi avea curajul să vă susţineţi criticile de autentic european, la adresa slujbei de Înviere de la Mangalia, într-o ţară occidentală, unde, prin votul nostru, ne reprezentaţi? Evident, v-aţi umple de ridicol!

Sunteţi, oare, dumneavoastră îndreptăţit să criticaţi o manifestare a Bisericii Ortodoxe? Ce aţi făcut pentru ea? La câte biserici sunteţi ctitor, câţi preoţi aţi sprijinit în eforturile lor de a ajuta populaţia păstorită? Când aţi fost ultima oară la o ceremonie religioasă, excluzându-le pe cele de botez şi de cununie?

Vă înţeleg, domnule profesor, sunteţi prea orgolios să vă aplecaţi şi să sărutaţi mâna unui ierarh al Bisericii Ortodoxe Române!

De fapt, pe dumneavoastră, vă preocupă Biserica Ortodoxă Română la fel de mult ca scăderea stratului de ozon în emisfera sudică a planetei!

Indignarea pe care fariseic o mimaţi este numai un pretext de a vă manifesta spiritul nihilist, criticând orice acţiune în care se implică Partidul Social Democrat, prin reprezentanţii săi, oricare ar fi rolul lor, de multe ori nevăzuţi şi neştiuţi.

Vă înţeleg temerea că Guvernul Năstase, după ce va integra România în NATO, va reuşi şi integrarea în Uniunea Europeană, în timp ce dumneavoastră veţi vegeta în banalitate! Aveţi motive serioase să vă temeţi, pentru că numai un adversar orbit de patimă şi invidie nu sesizează că, în România, lucrurile merg în direcţia bună. Prin intervenţia dumneavoastră, aţi demonstrat că nu vedeţi pădurea din cauza copacilor.

Cu o singură afirmaţie din intervenţia dumneavoastră, sunt de acord: într-adevăr, domnule deputat, anormalitatea în România este un fenomen cotidian. Normal, ar fi fost să aveţi decenţa să vă abţineţi!

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.

Îl invit pe domnul deputat Iulian Mincu. Se pregăteşte domnul Eugen Nicolicea.

Fac, încă o dată, apel: încercaţi să sintetizaţi! Nu mai avem decât 30 de minute şi mai sunt încă 20 de înscrişi la cuvânt.

Domnul Iulian Mincu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Titlul intervenţiei mele este "Când şi unde şi dacă poate sfârşi democraţia în Europa?"

Primul asasinat politic al secolului XXI a avut loc luni, 6 mai 2002, în Olanda, prin executarea liderului partidului de extremă dreaptă, Lista pim Fortuyn, în momentul când acesta părăsea studiourile de radio "Hilversum". Olanda este ţara cea mai tolerantă şi nu a mai cunoscut asasinatul politic din secolul al XVII-lea.

Pim Fortuyn, fost profesor de sociologie, 54 de ani, în tinereţe fost marxist, era ultraliberalist, nonconformist, homosexual, apărător al intoleranţei sociale, protector al unor valori culturale.

În alegerile locale din martie 2002, partidul său a cucerit 35% din mandate şi era previzibil ca, la alegerile generale din 15 mai 2002, să aibă un mare succes. Primul-ministru olandez, Wim Kok, s-a exprimat astfel: "Democraţia olandeză şi-a pierdut inocenţa". Primul-ministru suedez spune: "Pim Fortuyn era un om de extremă dreaptă, dar el avea dreptul să-şi exprime sentimentele".

În ziarul zyllands Posten se scrie: "Europa celui de-al treilea mileniu are nevoie, mai mult ca oricând, de oameni ca Pim Fortuyn, care a avut curajul să atace peisajul politic existent şi să arate lumii că nici o democraţie nu poate supravieţui prea mult timp în condiţiile unor tabuuri politice".

Că Pim Fortuyn reprezenta, pentru olandezi, un om politic deosebit, s-a constatat şi din participarea la înmormântarea sa a celui mai mare număr de oameni, nevăzut vreodată, de la înmormântarea reginei Wilhelmina, în urmă cu peste 30 de ani.

Tony Blair exprima, cu această ocazie, una din ideile fundamentale ale democraţiei: "Urna de vot este singurul loc de exprimare a sentimentelor politice, şi nu violenţa".

Acesta este adevărul. Recent, pe 5 mai 2002, a avut loc, în Franţa, al doilea tur de scrutin pentru alegerile prezidenţiale, unde au rămas să se înfrunte, în urma primului tur de scrutin din 21 aprilie 2002, domnul Jacques Chirac, 69 de ani, actualul preşedinte, şi Jean Marie Le Pen, 73 de ani, liderul partidului de extremă dreaptă, după francezi, "Frontul Naţional".

Întreaga presă, publică şi privată, de la dreapta la stânga, organizaţiile de partid şi private, organizaţiile politice s-au lăsat în voia celui mai violent discurs anti - Le Pen, un adevărat asasinat politic, din punct de vedere mediatic.

În ciuda faptului că Chirac, reprezentantul dreptei, a fost, adesea, acuzat de afaceri de corupţie, pe vremea când a fost primar al Parisului, el a fost votat, de la stânga la dreapta, de o prezenţă masivă la vot a populaţiei, peste 80% şi a câştigat, cu cel mai mare număr de voturi, din 1962 încoace, cu 82%.

Le Pen a pierdut cu 18%. Le Pen a pierdut, dar nu are aerul unui învins, atunci când declară că "în perioada derulată între cele două tururi de scrutin, campania electorală a fost de natură pur stalinistă".

Violenţa a marcat dramatic spaţiul public francez, după primul tur de scrutin şi, totuşi, din 31 de milioane de francezi prezenţi la urne, 6 milioane au votat cu Le Pen, 10 milioane de francezi cu drept de vot au lipsit de la urne.

Dacă ar fi avut loc o astfel de acţiune în oricare altă ţară decât în Franţa, în spaţiul central şi est-european sau, spre exemplu, în spaţiul balcanic, Comitetul de tip Helsinki sau orice alt comitet ar fi luat o atitudine dură în privinţa victimizatului.

Democraţia, termen grecesc, înseamnă conducerea de către popor şi se bazează pe regulile majorităţii. În timpurile moderne, conotaţiile sunt atât de covârşitor de pozitive, încât sunt folosiţi aceşti termeni chiar când nu au nici o legătură cu majoritatea. Până şi criminali ca Stalin şi Hitler au simţit nevoia să revendice o legitimitate democratică în acţiunile lor destructive. Churchill, într-o butadă, şi-a exprimat concepţia astfel: "Democraţia este un sistem politic prost, cel mai bun, însă, dintre cele pe care omenirea le-a inventat până acum". Democraţia nu a reuşit să ţină violenţa departe de arena politică, ea a redus-o, însă, considerabil. Democraţia a sucombat, uneori, în faţa violenţei, a tiraniei, dar sacrificiul i-a dat mereu puterea de a renaşte din cenuşă, chiar în regimurile totalitare. Este democaţia, acum, ameninţată de violenţă în Europa? Nici mai mult, nici mai puţin ca în primele zile de existenţă. Nu numai violenţa este cea care atentează la existenţa democraţiei, ci şi intoleranţa, indolenţa, lipsa de eficienţă, de bună-credinţă, corupţia, incompetenţa, imoralitatea.

Democraţia nu poate singură să înlăture violenţa din viaţa politică. Democraţia are un singur remediu, libertatea fiecăruia ca suport pentru libertatea celorlalţi. Încă de pe vremea lui Cromwell, în 1647, Reimbold spunea: "Cel mai neînsemnat om din Anglia are acelaşi drept de a trăi ca şi cel mai mare". Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul deputat Eugen Nicolicea, se pregăteşte domnul Nicolae Vasilescu.

Domnul Eugen Nicolicea:

Moţiunea care a avut ca titlu "Corupţia instituţionalizată", titlu destul de pompos şi demagogic a căzut cu succes. Autor: Traian Băsescu. Am urmărit zilele trecute o emisiune TV în care Traian Băsescu explica râzând că "meritul pentru care a fost promovat ministru a fost acela că ştia să înjure marinăreşte şi să ameninţe pe sindicaliştii CFR-işti că îi beleşte". Aceiaşi ameninţare a adresat-o şi membrilor PSD în cadrul unor conferinţe de presă.

În cadrul PD-ului, Băsescu este socotit un "minitiran", fiind socotit un fel de "Ceauşescu de mahala", iar PD-iştii au semnat această moţiune, probabil din teama de a nu fi "beliţi". În schimb, liberalii s-au lăsat mai greu, astfel că moţiunea nu a avut voturi nici măcar câte semnături au fost adunate.

Neavând nici în clin nici în mânecă cu doctrina social-democratică, iar Legea partidelor politice nu prevede ca înjurăturile marinăreşti să fie socotite program politic, Băsescu nu se poate menţine în atenţia opiniei publice decât provocând scandal după scandal, ca şi în cazul aşa-zisei moţiuni.

PD-ul este un partid cu grave probleme de identitate, iar datorită atitudinii extremiste a preşedintelui său, este pe cale să fie exclus chiar din Internaţionala Socialistă. S-au spus multe despre acest personaj, despre escrocheriile locative, despre afacerile făcute chiar cu ministerul pe care-l conducea, despre corupţia din Primăria Generală a Capitalei, încât îţi vine să crezi că oriunde se dă câte un tun este amestecat şi Băsescu. Dar este aproape incredibil că primarul Băsescu a ajuns să se amestece în disputa dintre câteva secte satanice pentru acapararea cimitirelor, locuri în care aceştia îşi practică ritualurile.

Dacă ar fi adevărat, ar fi de domeniul patologicului şi, de aceea, Băsescu ar trebui să răspundă: dacă a schimbat conducerea Administraţiei cimitirelor pentru a favoriza secta satanică "Sabart"; dacă este adevărat că această sectă satanică foloseşte în ritualurile sale sânge şi cranii de câine, iar membrii ei se împodobesc cu coliere confecţionate şi colţi, cozi şi urechi de câine; dacă membrii sectei l-au sprijinit în campania electorală şi dacă îl socotesc un fel de patron, ştiindu-se că sataniştii folosesc simboluri inversate şi scrierea de-a-ndoaselea. Se observă că numele sectei "Sabart", citit de la sfârşit la început, este "Trabas". Să explice Băsescu dacă este o coincidenţă sau nu faptul că "Trabas" este prescurtarea de la Traian Băsescu.

Am sesizat Parchetul şi Ministerul Justiţiei pentru ca să se constituie comisia pentru a verifica averea lui Băsescu. Nu înţelegeam de ce nu se aplica legea. Acum cred că înţeleg. Nu trebuia să sesizez Ministerul Justiţiei, ci Ministerul Sănătăţii.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul deputat Nicolae Vasilescu şi urmează doamna Mona Muscă.

Domnul Nicolae Vasilescu:

Doamnelor şi domnilor,

Periculoasa complicitate a Partidului Social Democrat cu UDMR atrage nedreptăţi inimaginabile care vor rămâne, cu siguranţă, în filele istoriei poporului român alături de represiunile sângeroase din 1848, 1918, de atrocităţile din Transilvania de Nord în perioada 1940-1944, evenimentele din 1990, din seria de informaţii dramatice privitoare la existenţa românilor din Transilvania, adevăruri care ar fi trebuit să cenzureze apucăturile de trădători ale guvernanţilor noştri, care nu trebuie să uite niciodată consecinţele odiosului Dictat de la Viena, acum când ne aflăm în faţa unei adevărate agresiuni împotriva integrităţii teritoriale şi a unităţii noastre naţionale.

Prin falsuri grosolane şi omisiuni istorice, revizionismul maghiar încearcă să repună în discuţie apartenenţa Transilvaniei la România. Din nefericire, aceasta are de partea sa unele cozi de topor, prezente în toate guvernările şi tolerate sau stimulate atât de Iliescu, cât şi de Emil Constantinescu sau de Adrian Năstase, de întreg cortegiul de politicieni amnezic faţă de suferinţele din trecut până în prezent ale românilor, dar violent părtinitor în favoarea tuturor celor care acuză şi crucifică naţiunea română. Este greu pentru guvernanţii zilelor noastre, avizi după putere, să se substituie imaginar românilor transilvăneni din secolele trecute.

Interesele şovine ale extremismului unguresc nici măcar nu mai sunt deghizate. S-a vorbit foarte mult de segregaţia etnico-şcolară. Propunerile de legi privitoare la autonomie şi autoguvernare, care au un singur scop, după cum afirma chiar preşedintele Parlamentului ungar, Ader Ianos, pe 15 martie 2002, la Budapesta: "Un singur pas ne mai desparte de refacerea în cadrul Europei unite a unităţii naţiunii maghiare, prin reconectarea fragmentelor de naţiune care au fost rupte din trupul Ungariei". Dar degeaba vorbim. Odiosul dictat PSD-UDMR, încheiat în numele şi în devafoarea naţiunii care se află deasupra Constituţiei, încălcând nu numai legea supremă, ci şi valorile morale ale poporului român.

Ce garanţie prezentaţi dumneavoastră forurilor internaţionale, afirmând că doriţi sincer integrare în Europa unită cu aceiaşi monedă, aceiaşi legislaţie, dacă voi, domnilor guvernanţi, ordonaţi segregaţii etnice, aşa cum este şi în cazul Liceului Bolyai Farkas din Târgu Mureş, unde se încalcă flagrant art.16 alin.1 din Constituţia României, prin care cetăţenii sunt egali în faţa legii şi autorităţilor publice fără privilegii şi fără discriminări. Şi art.5 din Legea 84/95, unde se afirmă, în mod foarte clar, "Cetăţenii au drepturi egale de acces la toate formele de învăţământ, indiferent de naţionalitate". Dar aceasta nu contează pentru dumneavoastră.

Discriminarea care vrea să se facă la acest liceu minoritarilor români de către majoritarii maghiari contravine şi drepturilor internaţionale şi chiar europene. Legea supremă a statului specifică expres că învăţământul de toate gradele se desfăşoară în limba română, lăsându-le în mod democratic minorităţilor posibilitatea de a învăţa în limba lor maternă. Nu este loc pentru nici o discriminare în materie de educaţie. Am fost vânduţi pentru nişte voturi declarau elevii români în timp ce PSD-iştii triumfau spunând că nu contează părerea copiilor. Aceştia, dacă îndrăznesc să se opună, se va apela la ajutorul organelor de ordine pentru a pune nu ordine în ţară, ci ordine în nişte clase ale unor elevi nevinovaţi, pentru a pune în aplicare aşa-zisul "protocol". Reminiscenţe comuniste, când în 1989 nu au avut scrupule să pună tunurile pe tineri. În timp ce, în afara graniţelor, grija tinerilor este să urmeze Colegiul de artă sau informatică, să alerge cu Chevroletul prin campusuri şi discoteci, elevii români îşi prind pe braţe doliul peste tricolor, aprind lumânări şi înalţă rugi cu lacrimi amare pentru cauza lor la Catedrala Ortodoxă din Târgu Mureş.

Închei, amintindu-l pe Ştefan Pascu în "Istoria Transilvaniei", Blaj 1944: "Învaţă scumpa mea patrie, Transilvania, cum să te împrieteneşti de aici înainte cu ungurii, pentru că ruina Transilvaniei întotdeauna s-a tras de la Ungaria. Învaţă Transilvanie să nu te mai însoţi cu Ungaria, pentru că păsatul unguresc, de multe ori îţi arse gura". Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul doamnei deputat Mona Muscă, se pregăteşte domnul Ştefan Baban.

Doamna Monica Octavia Musca:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

După ce mai bine de un an, actuala putere ne-a obişnuit cu practicile sale politice menite a intimida mass-media din România, iată că ne aflăm, din nou, în faţa unor declaraţii ale unui înalt oficial PSD-ist care confirmă faptul că guvernanţii noştri sunt departe de a fi scăpat de dorinţa de a controla mijloacele de informare în masă.

La presiunile de ordin legislativ, exercitate anterior asupra mass-media de către majoritatea parlamentară, se adaugă acum o alta, o lege a dreptului la replică extrem de restrictivă în privinţa libertăţii de exprimare. Ca liberal, preocupat de respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, ţin să-i amintesc iniţiatorului acestui proiect de lege un lucru pe care domnia sa ar fi trebuit să-l fi înţeles până acum de când se află în politică, anume că persoanele publice, prin însăşi asumarea acestui rol, se supun de bună voie criticilor, iar activitatea lor este cu atât mai atent monitorizată de presă şi greşelile cu atât mai vârtos sancţionate.

Mass-media are nu numai dreptul, ci chiar obligaţia să critice şi să aducă la cunoştinţa opiniei publice erorile guvernanţilor.

Problema dreptului la replică se poate rezolva prin autoreglementare, nu prin legi impuse de guvernanţi, oricare ar fi aceştia. Ceea ce Guvernul nu poate impune să nu se publice nu poate impune, la rândul lui, nici să se publice. Această lege va duce la timorarea presei şi diminuarea rolului său de "câine de pază" al democraţiei.

În locul unei prese a informării publicului vom avea o presă a dreptului la replică sau poate chiar asta se doreşte. Şi parcă pentru a da dreptate celor care se tem de consecinţele nefaste ale acestui act normativ şi pentru a demonstra încă o dată că încercarea puterii de a pune stăpânire pe media nu este o simplă ipoteză, ci o realitate, iniţiatorul legii a ajuns să facă nişte afirmaţii care frizează absurdul şi am fi putut spune chiar ridicolul, dacă nu ar fi fost vorba de o chestiune cât se poate de serioasă, vitală pentru democraţia românească.

În numele Partidului Naţional Liberal fac această declaraţie politică şi nu numai în nume personal. Afirmăm cu toată tăria că ne aflăm la ora actuală într-o situaţie cu totul specială după 12 ani de democraţie sau de dorinţa de a fi democratici. Astfel, aflăm că presa din România nu vrea să se lase cenzurată. Domnul ministru Ioan Mircea Paşcu spune: "Avem un segment, este vorba doar de presa scrisă de unele gazete care nu vor să fie controlate deloc. Nu e democratic". Mai mult decât atât, este extrem de grav faptul că iniţiatorul acestei legi interpretează caracterul nedemocratic al unor prevederi ca fiind o dovadă de democraţie şi, spre stupefacţia oricărui om de bun simţ, ne spune că nu este democratic ca presa să nu fie controlată.

Stimabilul demnitar care a făcut aceste afirmaţii are fie o problemă de semantică, neştiind prea bine care este sensul termenului de democraţie, fie, mai grav, deficienţe la capitolul cultură politică democratică. Şi ca să confirme cea de a doua ipoteză, acelaşi personaj îi ameninţă voalat pe ziariştii care scriu despre securiştii din structurile statului şi îi pune la zid, amintindu-le că viaţa este scurtă şi nu le face bine să abordeze subiecte, precum cel al securiştilor din armată.

Este inadmisibil ca în anul 2002, un om politic, un reprezentant al majorităţii parlamentare, un ministru care luptă pentru integrarea în NATO, şi sper şi pentru integrarea în Uniunea Europeană, să ameninţe presa în situaţia în care aceasta aduce la cunoştinţa publicului securiştii din structurile armatei. Este inadmisibil, ne facem de râs dacă vrem să intrăm în Europa cu asemenea idei!

Cred că orice alte comentarii sunt de prisos. Tot ce se mai poate spune este că domnul ministru al apărării, Mircea Paşcu, căci despre el este vorba, învăţând să meargă în pas de marş nu poate să meargă în pas cu democraţia.

Astăzi a apărut un comunicat al PSD care îl apără pe Ioan Mircea Paşcu, spunând că ameninţările la adresa presei au fost "simple ironii" şi că, de fapt, domnul Mircea Paşcu are o atitudine europeană!

Dacă ameninţările la adresa presei, dacă dorinţa de a controla şi cenzura presa sunt ironii, or fi, în nici un caz însă nu sunt atitudini europene.

Nu uitaţi, domnilor din PSD şi domnule ministru Ioan Mircea Paşcu, că libertatea presei este libertatea noastră a tuturor şi a fiecăruia în parte. Încălcaţi libertatea presei, încălcaţi şi libertatea noastră.

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnul Ştefan Baban este invitat să ia cuvântul. Domnul Minică Boajă este în sală? Nu este în sală, se pregăteşte domnul Ioan Mocioi.

Domnul Ştefan Baban:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Câteva cuvinte despre "Cosmeticienii economiei româneşti". Pentru a justifica necesitatea existenţei instituţiei pe care o conduce ministrul Dezvoltării şi Prognozei s-a pus pe treabă şi a elaborat un document intitulat "Evoluţia economiei româneşti în anii 2001-2002", evoluţie care este prezentată într-un ton extrem de optimist, însă, printre rânduri, răzbate şi adevărata faţă a sărăciei româneşti şi a golurilor economiei. Fiecare fenomen economic negativ este cosmetizat, căutându-se cu totul altfel de o explicaţie decât cea reală.

Creşterea în continuare a nivelului stocului înregistrat în 2001 de 2,4% este pusă pe seama tendinţei de economisire şi nu ca urmare a faptului că produsele româneşti nu au piaţă de desfacere, ele îngroşând rândurile stocurilor. Creşterea cu 5,7% în anul 2001 a consumului final este pusă pe seama majorării desfacerilor de produse agroalimentare pe piaţa ţărănească, inclusiv autoconsumul, în timp ce comerţul cu amănuntul a stagnat.

Reducerea ponderii unor servicii care constituie indicator al nivelului de trai este explicată prin includerea lor în categoria jocurilor de noroc.

Creşterea producţiei industriale, per total, cu 8,2% este comentată ca un fenomen pozitiv de reabilitare a economiei româneşti, fără a explica scăderile înregistrate exact în ramurile de înaltă tehnologie, echipamentele, aparatele de radio, televiziune şi comunicaţii, industria mijloacelor de transport rutier etc.

Tot în acest document sunt incluse şi unele măsuri mediatizate, dar pentru aplicarea cărora, în final, banii s-au dovedit insuficienţi - acordarea facilităţilor la cumpărarea de tehnică agricolă din producţia internă, producătorii de tehnică agricolă aşteptând şi acum să primească diferenţa între preţul real şi cel la care şi-au vândut produsele.

Documentul examinează şi cauzele care au dus la rata inflaţiei de 30,3% în 2001. Fără îndoială, statul a fost principalul generator de inflaţie, având în vedere măririle de tarife la energie electrică, gaze şi încălzire centrală, la prestările de servicii în domeniul transporturilor. Cu toate acestea, ministerul vede ca principală cauză a inflaţiei influenţele condiţiilor climaterile nefavorabile şi abia pe ultimul loc ajustările preţurilor şi produselor aflate sub supraveghere.

Nici la capitolul "Previziuni", documentul nu este mai clar şi mai real. Astfel, agricultura se va dezvolta pe seama majorării ponderii sectorului creşterii animalelor.

Deficitul balanţei comerciale se va datora achiziţiilor tot mai însemnate de echipamente şi tehnologii performante, Autoturismele de teren oare fac parte din acest capitol? Creşterea numărului de salariaţi cu 1-2%, deşi scrisoarea de intenţie cu Fondul Monetar Internaţional prevede cu totul altceva?

Nu ne mai mirăm atunci că datele înaintate de Ministerul Dezvoltării şi Prognozei nu sunt luate în calcul de oficialităţile FMI şi Băncii Mondiale. Ei nu au nevoie de cosmetizări, ci de date reale, ei nu au ca angajaţi cosmeticieni, ci adevăraţi profesionişti care sesizează inadvertenţele şi jongleriile economice. Rezultatul: cetăţeanul de rând citeşte datele publicate, crede şi speră că o va duce mai bine şi toate evenimentele cotidiene îi demonstrează contrariul. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Poftiţi dumneavoastră şi pe urmă domnul Mocioi. Eraţi ieşit din sală când v-am anunţat. Poftiţi, poftiţi. Domnul Minică Boajă.

Domnul Minică Boajă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sunt ani buni de când, graţie Revoluţiei, ne bucurăm de privilegii pe care două generaţii de români nu le-au cunoscut vreme de aproape o jumătate de secol: accesul la toate canalele de informaţii în masă, accesul la credite bancare, acces liber, ca persoane şi firme particulare, la banul public pentru antamarea diverselor lucrări, prestări de servicii şi altele.

Fără îndoială este vorba de libertăţi câştigate chiar dacă numele acestor libertăţi pe unii îi mai fură condeiul când îşi trimit produsele spre publicare în ziare sau reviste, pe alţii îi mai ia gura pe dinainte, ori sunt cuprinşi de adevărate excese de teribilism când se văd în faţa microfoanelor şi camerelor de luat vederi.

Una dintre vedetele teribiliste ale competiţiei pentru imagine este însuşi liderul PD şi primarul general al Bucureştilor, domnul Traian Băsescu. În această dublă ipostază, dumnealui a ţinut să-l vedem şi să-l ascultăm rostind memorabile fraze. La TVR1 spunea: "Voi închide accesul la banii acestor firme, indiferent că ele figurează consilieri sau parlamentari, coacţionari ca oameni care fac doar trafic de influenţă". La postul Tele 7abc spunea: "Sigur, cea mai mare parte s-au ascuns sub o falsă legalitate şi de vreo câteva luni îşi tot transferă firmele către rude, bunici şi prieteni şi tot soiul de artificii, dar realitatea rămâne".

Mărturisesc în faţa dumneavoastră că ştiind eu ce se învârte în firmele aciuate pe lângă Primăria Capitalei, de exemplu, una face importul la o anumită sumă, vinde marfa, evident, la un preţ mai mare firmei propriei soţii, iar aceasta o revinde unei regii din subordinea primăriei, încât per familie, profitul ajunge la peste 60%. A fost cuprins de fiori văzând că şi în tabăra opoziţiei există oameni integri care se luptă să înlăture corupţia, neezitând să-şi flageleze propriii colegi de partid şi mai ştiu eu că firma soţiei soţului său, doar întâmplător membru al PD, a contractat cu Administraţia străzilor din Primăria Capitalei lucrări de asfaltare în sumă de 31 de miliarde de lei, dar pe care nu le-a executat ea, ci le-a dat unor subantreprize, doar pentru 20 de miliarde, punând la ciorap restul de 11 miliarde. Mi-am zis: Iată, Băsescu este un veritabil campion al luptei anticorupţie, care îşi înfierează colegii, şi nu numai pe aceştia, pentru că îndrăznesc să fie asociaţi şi în firme ori să-şi favorizeze şi să introducă în afaceri propriile rude. Dar stupoare! Înţeleapta zicală românească "Nu ştie bărbatul ce ştie satul", bărbatul fiind chiar PD, avea să se confirme şi în cazul nostru. Mass-media ne prezintă firma Triton Company SRL de la care domnul Traian Băsescu este acţionar, totuşi domnia sa s-a declarat mai întâi că nu are nici o firmă, apoi o întoarce ca la Ploieşti, afirmând că are, dar că nu are nici o firmă care să fi făcut afaceri cu ministerul pe care-l conducea. Până să ne dumirim cum vine de se leagă acest "are" "nu are", tot presa ne lămureşte. Firma la care este acţionar Traian Băsescu a făcut afaceri cu unităţile din Ministerul Transporturilor atunci când acesta era ministru, afaceri de sute de milioane de lei. De data aceasta, domnul campion al luptei anticorupţie, schimbă ruta şi o întoarce ca la Piteşti cu speranţa că dacă o ia spre Potcoava va avea noroc să scape de gura lumii. Acum ne spune că nu a făcut nimic ilegal, că a participat la licitaţii, că nu a făcut presiuni sau trafic de influenţă şi alte minuni de genul acesta. Aşa că ne-am dumirit şi ce era de înţeles s-a înţeles. Nimeni nu are voie să fie acţionar, consilier, parlamentar, bunici, prieteni, fraţi, surori, aţi înţeles? Doar el, că unul este Traian Băsescu în România şi fiindcă tot suntem în anul Caragiale, o să-i zicem pe vorbele lui Nenea Iancu: "Curat murdar, coane Traiane!"

Apropo stimaţi colegi din PD, meritaţi un lider mai curat, mai isteţ, nu spun şi mai ieftin, căci moralmente Băsescu nu mai are de unde, vorba aceea: "ce e mult se ieftineşte", or, la Băsescu s-au îngrămădit multă vorbă, multe scandaluri, multe intrigi, multe declaraţii fără acoperire, multe mahalagisme şi mai ales multe firme. Repet, multe firme, nu cele de fabricare a îngheţatei de tip "Polar", pe care le tot vântură fostul lup de mare caldă.

Domnul preşedinte al PD, primar general, are o întreagă filieră de firme cu prieteni, rude şi asociaţii săi. Care firme, ce obiect de activitate credeţi că are Traian Băsescu? Doar nu a fost ministrul al agriculturii! Să enumerăm: transporturi navale, transporturi rutiere, transporturi feroviare, vânzări de fier vechi, reparaţii nave şi dezmembrări. Şi uite aşa, incoruptibilul nostru, Eliot Ness al României, şi-a ţesut o reţea de 20 de firme, unic obiectiv Ministerul Transporturilor.

Îl asigur pe domnul Traian Băsescu ca deputat de Bucureşti că sunt unul din colegii oneşti din PSD la care făcea apel în textul moţiunii de ieri. Din păcate, nu acelaşi lucru pot spune despre dânsul, iar un demers venit din partea unui demagog, cel puţin în faţa mea, nu mai poate avea nici un suport. Să ridice altcineva piatra.

Stimaţi colegi din PD, am convingerea că nu va fi prea greu să-l găsiţi, dar nu pe Traian Băsescu, acela care într-o recentă declaraţie la TVR afirma că fiecare om politic trebuie să fie şi responsabil. Păi, să-şi asume această răspundere, cu atât mai mult cu cât răspunderea este consecinţa propriilor fapte. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Da, vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul deputat Ion Mocioi, se pregăteşte domnul Emil Boc. Îmi pare rău că apelurile mele repetate nu au găsit ecou în rândul colegilor şi mulţi dintre colegii noştri vor fi nevoiţi să depună în scris declaraţiile politice.

Domnul Ion Mocioi:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Intervenţia mea de astăzi semnalează Guvernului că mai multe localităţi din judeţul Gorj suferă datorită secetei prelungite, fenomen care a determinat scăderea nivelului apelor freatice, secarea unor râuri şi a celor mai multe fântâni, încât oamenii şi animalele trăiesc în condiţiile unei adevărate perioade sinistrate. În acest judeţ se resimt şi urmările poluării continue din cauza mineritului a principalului râu, Jiul, dar şi urmările minelor adânci în descopertă la zi care au absorbit apele fântânilor în câteva zeci de sate gorjene. Localităţile de deal aduc în condiţii grele apa potabilă de la mari distanţe, aceasta devenind mai scumpă decât băuturile spirtoase şi decât laptele.

În unele sate, pe deal, oamenii evită să mai crească animale din cauza lipsei de apă. Localităţi de deal cum sunt: Roşia de Amaradia, Mătăsari, Bustuchini, Chiliu, Godineşti, Roşia de Jiu, Preajba şi altele, între acestea fiind şi satul emblematic Seuca, au nevoie de sprijinul statului pentru forarea unor puţuri de adâncime şi realizarea unor cişmele de la care să se aprovizioneze cu apă potabilă familiile şi gospodăriile care reclamă asemenea necesitate.

Dorim ca Guvernul să se sesizeze şi după modelul comisiilor de dezăpezire să instituie pe lângă prefectură, ca şi în alte judeţe, comisii de înlăturare a efectelor secetei prin care să se dirijeze unele fonduri din rezervele ţării, în acest scop să se implice şi unităţile de pompieri pentru intervenţii urgente pentru asigurarea nevoilor de apă şi să ofere prioritar cetăţenilor în vârstă fără posibilităţi apă plată procurată cu subvenţii de la unităţile de profil. În judeţul Gorj ale cărui culturi sunt grav afectate în acest an şi ale cărui păşuni sunt compromise şi nu mai au iarbă să se prevadă un sprijin complex după caz, în fiecare localitate.

În prezent, Gorjul este cu adevărat un judeţ sinistrat din cauza secetei, deşi se ştie că şi alte judeţe din Oltenia au o situaţie similară.

Sperând că vocea noastră se face auzită, vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.

Îl invit pe domnul Emil Boc să ia cuvântul. Cu regret, este ultimul vorbitor în cadrul declaraţiilor politice.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Înainte de a trece la conţinutul declaraţiei politice, nu pot decât să-mi exprim consternarea că, din nou, tribuna Parlamentului se foloseşte de către PSD pentru a lansa atacuri nefondate la adresa primarului general al capitalei, o persoană care nu este parlamentar, care nu are posibilitatea de a veni în faţa Parlamentului pentru a răspunde acuzaţiilor formulate.

În acelaşi stil demagogic, neuitându-se ce s-a întâmplat aseară în această sală, se continuă de către PSD o ofensivă care nu demonstrează decât un singur lucru: PSD-ul are obsesia şi această obsesie este Traian Băsescu, dar îl putem asigura şi putem asigura pe colegii din PSD că nu vor scăpa de această obsesie, aşa cum speră domniile lor, prin atacuri sub centură lansate din diferite poziţii şi din diferite situaţii.

Conţinutul declaraţiei politice pe care o s-o fac se referă la faptul că Guvernul Adrian Năstase şi partidul de guvernământ trebuie să renunţe la folosirea Parchetului General ca instrument de rezolvare a propriilor interese politice şi clientelare. De asemenea, Parchetul General trebuie să renunţe la independenţa faţă de lege.

În România, apărarea intereselor PSD şi ale Guvernului Năstase se face inclusiv cu încălcarea legii şi cu nesocotirea intereselor cetăţenilor români.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a criticat, în repetate rânduri, faptul că procurorul român nu se defineşte prin independenţă şi imparţialitate. Critici privind subordonarea justiţiei au venit şi din partea NATO, care a anunţat, prin secretarul său general, Lordul Robertson, că independenţa justiţiei va constitui unul dintre principalele criterii de aderare la Organizaţia Nord-Atlantică.

Independenţa justiţiei în România se concretizează însă doar în independenţa Parchetului General faţă de lege.

Pe plan intern, însă, eliberarea justiţiei de presiunile politicului, primul pas fiind desfiinţarea instituţiei de tip sovietic a procurorului subordonat primului-ministru, ar fi lipsit Puterea de un important mijloc de presiune asupra societăţii româneşti. Or, PSD fără clientela sa politică, pe care o apără cu îndârjire de efectele legii penale, nu reprezintă decât un castel de nisip care s-ar prăbuşi la prima aplicare corectă a legii.

Domnul Joiţa Tănase s-a dovedit, de la numirea domniei sale în funcţia de procuror general al României, un servitor desăvârşit al politicii Guvernului Năstase de apărare a infractorilor.

Dintre măsurile luate de domnia sa în sprijinul politicii PSD de promovare a corupţiei în justiţie amintim: 1) recursul în anulare declarat în luna noiembrie 2001 împotriva sentinţei prin care Constantin, patronul SEXICLUB a fost condamnat la 3 ani de închisoare pentru tâlhărie; 2) recursul în anulare declarat tot în cursul anului 2001 împotriva sentinţei prin care se valida alegerea, în localitatea Topliţa, a primarului independent Nicolae Baciu, în detrimentul contracandidatului său de la PSD. Acest recurs în anulare a fost declarat la numai două zile după solicitatea în acest sens formulată de Organizaţia PSD Harghita; 3) recursul în anulare declarat în dosarul generalilor Chiţac şi Stănculescu, condamnaţi la 15 ani de închisoare în dosarul Revoluţiei de la Timişoara; 4) recursul în anulare împotriva sentinţei prin care a fost respinsă contestaţia fostului preşedinte al BANCOREX Răzvan Temişan în ceea ce priveşte demiterea din funcţie; 5) suspendarea, în luna octombrie 2001, a sentinţei definitive prin care infractorul de drept comun Aron Schwartz a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru o fraudă de 200 de mii de dolari; 6) recurs în anulare declarat împotriva sentinţei prin care administraţia prezidenţială a fost obligată să-l reangajeze pe consultantul Florin Tita, concediat ilegal; 7) arestarea, la ordin politic, a autorului Raportului Amargedon 2, în care se făceau referiri la averea premierului Adrian Năstase; 8) suspendarea din funcţie a procurorului Alexandru Lele, din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, precum şi începerea urmăririi penale împotriva acestuia, pentru vina de a-l fi arestat pe fiul prefectului PSD Aurel Tărău într-un dosar legat de păgubirea statului român cu peste 3 miliarde de lei; 9) soluţia de neîncepere a urmăririi penale în dosarul penal al omului de afaceri George Constantin Păunescu, soluţie dată pe ascuns la cererea PSD.

În cele din urmă, chiar mai scandalos decât celelalte, recursul în anulare promovat la iniţiativa Ministerului Justiţiei împotriva sentinţelor prin care era declarat ca valabil contractul de fidejusiune-cauţiune, din decembrie 1999, încheiat între CEC-SOVINVEST şi FNI. Prin acest recurs în anulare, Guvernul Năstase a dovedit încă o dată că nesocoteşte profund noţiunea de justiţie şi că urmăreşte acoperirea unuia dintre cele mai scandaloase cazuri de corupţie din ultimii ani. Faptul că Guvernul a preferat să recurgă la o ilegalitate, în loc să admită responsabilitatea unei instituţii a statului, implicată într-un jaf de sute de miliarde de lei, denotă dispreţul profund faţă de ideea de stat de drept şi obişnuinţa pe care liderii PSD şi-au făcut-o de a conduce ţara după bunul plac, fără respectarea regulilor democratice elementare.

Perseverenţa Guvernului Năstase în a susţine subordonarea politică a Parchetului este condamnabilă, mai ales în condiţiile în care această practică a condus, în urmă cu mai puţin de două luni, la sinuciderea procurorului Cristian Panait.

Autorii morali ai sinuciderii procurorului Panait sunt aceiaşi care au semnat zecile de recursuri în anulare, sau soluţii de scoatere de sub urmărire penală, prin care au adus grave atingeri funcţionării democratice a justiţiei din România. Şi tot aceiaşi vor intra în istorie ca autori ai situării României la marginea Europei civilizate, ca urmare a faptului că nu s-au încumetat să renunţe la promovarea, prin intermediul justiţiei, nu a legii şi a intereselor cetăţeneşti, ci a intereselor clientelei politice, singura bază a guvernării actuale.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Cu regretul că nu toţi colegii care s-au înscris pentru aceste declaraţii politice au avut posibilitatea să le reprezinte şi cu rugămintea ca pe viitor să ne încadrăm în cele 3 minute regulamentare, este pentru prima dată când sunt nevoit să invit pe colegi să depună la secretariat declaraţiile politice pe care nu le-au putut susţine. Este, dacă vreţi, şi o chestie de respect între noi să ţinem cont de cele 3 minute, ca să poată vorbi toată lumea.

Domnul Grigore Dorin Popescu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Mă alătur celor care au sesizat opinia publică şi autorităţile în legătură cu conflictul care a avut loc la Ocna Mureş şi cer rezolvarea acestei situaţii care durează de peste doisprezece ani. Am fost contactat de ziarul "Transilvania Jurnal" privind acest conflict interconfesional de la Ocna Mureş care ar putea pune în pericol integrarea României în NATO.

Episcopul greco-catolic al românilor americani, John-Michael Botean, nu mai sprijină intrarea României în NATO. El este de părere că "România nu respectă dreptul de proprietate şi dreptul la libertate religioasă", citând cazul de la Ocna Mureş, unde credincioşii greco-catolici au fost evacuaţi cu forţa din biserica pe care o obţinuseră pe cale judecătorească.

Credincioşii ortodocşi din Ocna Mureş, judeţul Alba, au intrat cu forţa în biserica din localitate pentru a-şi redobândi dreptul de folosinţă al lăcaşului de cult. Curtea Supremă de Justiţie admisese cererea ortodocşilor de suspendare a punerii în executare a sentinţei date de Curtea de Apel Alba Iulia în baza căreia greco-catolicii au obţinut, în urmă cu o lună, dreptul de folosinţă a bisericii. În baza deciziei instanţei supreme, aproximativ 60 de credincioşi ortodocşi, însoţiţi de un preot şi de un consilier al Arhiepiscopiei, s-au dus la biserică şi au rupt lanţurile porţii, apoi, cu ajutorul unui levier, au spart lacătele de la intrarea în lăcaşul de cult. Pentru că la acea oră în lăcaş se aflau câţiva credincioşi greco-catolici, ortodocşii spun că a fost chemat la faţa locului comandantul Poliţiei Ocna Mureş şi alţi cîţiva subofiţeri. În urma intervenţiei Poliţiei, credincioşii greco-catolici au fost evacuaţi din biserică. Înalt Prea Sfinţitul Lucian, Arhiepiscop şi Mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma, şi-a exprimat indignarea faţă de abuzul la care a fost supusă comunitatea greco-catolică din Ocna Mureş şi a cerut autorităţilor statului să ia atitudine.

Episcopul româno-american este de părere că această acţiune este "emblematică pentru modul în care Biserica Ortodoxă Română şi autorităţile de la Bucureşti respectă proprietatea şi libertatea exercitării cultului religios". Episcopul Botean mai afirmă că, "privită prin această prismă, activitatea ecumenică şi chiar invitaţia istorică adrestă Papei Ioan-Paul al II-lea, în 1999, ar părea că reprezintă pentru România numai o unealtă a disimulării, reminiscenţă a epocii Ceauşescu, avansată doar pentru impresionarea Vestului". „Aceste lucruri nu sunt demne de un popor liber, iar Comunitatea Europeană, împreună cu NATO, vor examina cu multă atenţie dacă această colapsare a spiritului legii este, pentru România, cu adevărat o excepţie sau propriul ei mod de viaţă. Eparhia noastră şi episcopul ei nu pot sprijini în acest caz aspiraţiile României de a se alătura Uniunii Europene şi nici NATO, până când, cel puţin justiţia, dacă nu dragostea creştină nu-şi vor spune cuvântul", a mai precizat prelatul greco-catolic.

APADOR-CH protestează faţă de "gravele încălcări ale drepturilor omului" împotriva credincioşilor greco-catolici şi cere "măsuri penale, civile şi administrative, pentru a curma actul de forţă de la Ocna Mureş". Organizaţia cere autorităţilor să protejeze libertatea de credinţă şi siguranţa comunităţii greco-catolice. De asemenea, APADOR-CH face un apel pentru a preveni muşamalizarea cazului, în condiţiile în care, din 1990, în România s-au produs an de an atacuri împotriva minorităţilor religioase.

Aceaste evenimente, care, din păcate se întâlnesc în foarte multe zone ale ţării, inclusiv în judeţul Bistriţa-Năsăud - circumscripţia mea electorală - reprezintă cea mai clară indicaţie a faptului că Biserica Greco-Catolică nu este tolerată, sau cel puţin nu este luată în serios, ca o reprezentantă a unei adevărate expresii a vieţii religioase pentru români.

Pentru a preveni generalizarea acestei stări de fapt care nu face decât să umbrească imaginea României, cerem autorităţilor române o implicare în rezolvarea acestui conflict interconfesional.

Domnul Octavian Sadici:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor,

Sistemul sanitar cunoaşte în ultimul timp un fenomen de degradare ce afectează negativ populaţia ţării şi voi prezenta aspecte îngrijorătoare din judeţul Vaslui.

La sfârşitul lunii aprilie 2002, evaluatorul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) a acordat creditare permanentă pentru eliberarea de medicamente compensate şi gratuite numai la două farmacii din judeţul Vaslui, ambele proprietatea IASSIFARM - Iaşi, al cărui patron este un cetăţean cipriot.

Din cele 36 de farmacii din judeţul Vaslui, un număr de 9 farmacii au primit acreditare provizorie, valabilă o lună de zile.

Medicul, care a făcut evaluarea, a dat dovadă de superficialitate şi partizanat, învocând motive de-a dreptul puerile pentru a ridica acreditarea farmaciilor din judeţul Vaslui:

• inexistenţa creionului lângă condică;
• farmaciştii nu sunt membrii ai Colegiului farmaciştilor;
• nu există dovezi că farmaciştii nu lucrează şi în altă parte.

Acreditarea discriminatorie, faţă de farmaciile din judeţul Vaslui, a farmaciilor proprietatea unui cipriot cu sediul în Iaşi, are şi consecinţe economice: toate vărsămintele aferente bugetului de stat se fac în judeţul Iaşi iar profitul, în loc să rămână în ţară, se repatriază în Cipru.

Consecinţele cele mai grave ale abuzurilor comise de către CNAS le suportă bolnavi din judeţul Vaslui, cotizanţi ai casei de asigurări de sănătate, care stau la cozi interminabile la cele două farmacii acreditate, exact ca pe vremurile de tristă amintire, pe care le credeau revolute.

Ca deputat al PRM întreb actuala putere dacă românii mai pot suporta condiţiile grele de trai şi dacă mai au dreptul la viaţă.

Domnul Vlad-Gabriel Hogea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Se vorbeşte mult şi prost, mai ales dinspre Putere, despre "iminenta" integrare a României în NATO, ca fiind un cadou fabulos, o adevărată conductă de lapte şi miere care se va trage de la Bruxelles încoace, spre a ne adăpa mai bine. Pentru cei care au cercetat obiectiv, profesionist, gospodăreşte, evoluţia geopolitică a lumii în ultimele decenii, scepticismul ia locul exaltării istericoide şi dăunătoare. Într-un demers realist, e obligatorie prezenţa întrebărilor, a cuantificării tuturor efectelor, inclusiv a celor secundare. Are statul român fondurile necesare pentru a susţine financiar un asemenea colos? Există, oare, cu adevărat o ameninţare inamică? Dacă da, din ce parte vine? E atât de puternică, încât să justifice costurile imense ale integrării într-o structură (muribundă sau nu, asta rămâne de văzut!) care să ne protejeze în caz de conflict armat? Şi, dacă totuşi intrăm, şi plătim, şi strângem cureaua, şi cotizăm din greu, e oare de ajuns?! Am trăit, în vara anului 1940, tragedia prăbuşirii graniţelor ţării, în contextul în care marile puteri "democrate" ale Occidentului ne garantaseră, cu zâmbetul pe buze, cu ani în urmă, că nimic rău nu ni se putea întâmpla. Istoria nu e făcută, însă, numai din tratate seci şi neputincioase, ci şi din surprize adeseori neplăcute, pe care, cu intuiţie şi bun simţ, le vom putea prevedea şi contracara din vreme.

Să avem încredere în toate caiafele care ne promit marea cu sarea, pentru o servietă cu dolari? Mai bine nu. Înţelept ar fi să ne urmărim interesele cu toată clarviziunea de care suntem capabili. Să ne integrăm în concertul european şi mondial, dar nu în genunchi. Să fim independenţi, stăpâni pe situaţie, riguroşi cu noi înşine şi, nu în ultimul rând, să ne păstrăm identitatea naţională. Mergem cu inima deschisă spre o Europă a Naţiunilor, dar ne exprimăm îngrijorarea cu privire la reprimarea brutală şi aberantă a dreptului nostru la diferenţă.

Guvernul PSD minte cu seninătate atunci când prezintă în roz relaţiile României cu NATO şi UE. Integrarea în Uniunea Europeană este departe (tot mai departe!), iar cea în NATO pare, pe zi ce trece, o glumă proastă. Când primele sicrie ale soldaţilor români vor veni din Afganistan, poate vor pricepe şi ultimii români manipulaţi de Putere că lucrurile nu sunt atât de simple precum par, iar basmul cu PSD cel Voinic şi Merele de Aur se răsuflă de la o zi la alta. Adio, Europa!

Domnul Grigore Emil Rădulescu:

Onorat auditoriu,

In ultimul raport anual, Curtea de Conturi a catalogat fostul Minister al Muncii şi Protecţiei Sociale ca unul dintre cei mai proşti gestionari de fonduri. După ce a tocat aiurea banii adunaţi din taxe de solidaritate - 3% pe salarii - a consumat şi 69 mii de dolari pe vizite de lucru şi alte deplasări în condiţii dubioase în străinătate.

Acelaşi minister anunţă acum mare o reducere a fiscalităţii. In fapt, se discută despre o reîmpărţire a contribuţiei la asigurările sociale 35% - între angajat şi companie. De la raportul o treime- două treimi, cum era pînă acum, la jumătate -jumătate.

Salariul brut al angajatului va fi taxat cu un procent mai mare, ceea ce indiscutabil va diminua suma netă. Toţi angajaţii vor primi mai puţini bani, excepţie făcând doar acei angajaţi care au avut inspiraţia să-şi negocieze salarii nete.

Rocada cotei de la firme la angajaţi loveşte în costurile forţei de muncă.

Câştigătorul sigur este bugetul, aşa cum însuşi ministrul finanţelor publice, Mihai Tănăsescu, anunţă senin "un nivel mai mare al veniturilor la bugetul de stat" prin "stabilirea unei cote unice pentru angajatori şi angajaţi".

Un calcul simplu arată că salariaţii pierd, prin pretinsa reducere, de la două la cinci sau la opt sute de mii de lei.

Indiscutabil ar însemna o creştere a taxelor la angajaţi. Pe de altă parte, legea ar putea transfera pagubele în conturile companiilor aşa cum a făcut şi Legea nr.19, obligând firmele să păstreze neschimbate salariile nete.

Dacă rocada se va face numai la C.A.S., nota de plată se încarcă pe salarii doar cu câteva sute de mii de lei. Dacă toate taxele de muncă 60% sunt împărţite frăţeşte , baza de impunere creşte nu cu cinci procente, ci cu aproape 20. Obligând salariaţii să suporte costuri sociale, mai mari, Guvernul se asigură că îşi încasează banii, deoarece reţinerea şi nelivrarea acestor contribuţii se pedepseşte penal.

"Am decis să reducem ponderea acestor cheltuieli, şi pe baza creşterii economice din anul 2001, s-au creat condiţiile pentru o reducere a contribuţiilor cu trei puncte procentuale, respectiv de la 60% la 57%. Am stabilit în şedinţa de guvern, ca începând cu 1 ian.2003 să scădem cu cinci puncte procentuale, poate chiar cu 7% nivelul acestor contribuţii, iar până la sfârşitul anului 2004, să ajungem la 40-45%" - a precizat premierul Adrian Năstase la teleconferinţa cu prefecţii.

La prima vedere, anunţata măsură nu are decât virtuţi. In realitate, pachetul de măsuri este cu două tăişuri.

Scăderea contribuţiilor pe salarii loveşte tot în muncă fie salariatul pleacă acasă cu bani mai puţini, fie totul se va sparge în capul firmei.

Până în aprilie 2001, firmele achitau 30% la fondul de salarii, iar angajatul 5% pentru pensii.

După această dată, un nou procent a apărut pe fluturaşul de salariu 11,67% în loc de ştiutul 5%. In ziua lefii ar fi trebuit să primim cu câteva procente mai puţin decât banii cu care erau obişnuiţi. Dar Legea 19/2000 a obligaţi angajatorii să suporte ei diferenţa. Pe hârtie cifrele brute s-au umflat: un efect imediat - creşterea datoriilor către stat. Raportate la o bază mai mare, toate contribuţiile datorate de firmă au crescut ca valoare - sănătate 7%, şomaj 5%, comision la camera de muncă 0,75%.

Bugetul iese însă de mai multe ori câştigat. Cel mai mare câştig vine din siguranţa contribuţiei pusă în cârca salariaţiilor. Prin lege, aceasta trebui reţinută şi virată de firmă. Dacă nu face aceste plăţi la stat, faptul este de ordin penal, iar directorii se tem să rişte închisoarea. In felul în care este anunţată măsura este o mişcare foarte deşteaptă din partea Guvernului - la adăpostul celor 3 , 5 sau chiar 7 puncte procentuale eliminate, Executivul îşi creşte de fapt încasările din munca altora.

Speră să câştige puncte bune de popularitate şi bani în plus de la buget. In loc de amândouă, s-ar putea alege doar cu mai multe slujbe la negru.

Dar sloganul electoral rămâne valabil: "aproape de oameni, împreună cu ei".

Domnul Corneliu Ciontu:

Dacă cu slăbiciunile şi partizanatul politic ale unui segment din presa românească am început să ne obişnuim, pentru mulţi dintre noi a reprezentat o neplăcută surpriză includerea Partidului România Mare pe o listă a partidelor europene de extremă dreaptă de către publicaţia Corriere della Sera.

Din nefericire, această calomnie a extremismului Partidului România Mare, începută în ţară, din motive electorale şi politicianiste, depăşeşte uneori graniţele ţări cu ajutorul adversarilor noştri politici, aducând grave prejudicii nu doar partidului nostru, ci României însăşi.

Gravitatea acestui fapt constă în lipsa de informare şi de neputinţa verificării unei astfel de informaţii de către oamenii politici şi cercetătorii străini. Românii au putut cunoaşte documentele şi programele P.R.M., activitatea profund umanistă a partidului şi modul în care acesta şi-a desfăşurat campania electorală. Iată de ce ei pot trece zâmbind peste această farsă a extremismului, înţelegându-i substratul electoral şi acordând partidului nostru ponderea parlamentară pe care o merită.

Pentru politicienii şi analiştii străini acest lucru este însă, de cele mai multe ori, imposibil. Şi asta pentru că informaţiile despre România nu sunt culese de la faţa locului de martori obiectivi, ci sunt preluate de la medii de informare implicate direct în procesul politic.

Se aduce astfel, aşa cum am mai arătat, un evident prejudiciu României. Pentru că prezenţa în postura de lider al opoziţiei a unui partid fals etichetat de extremă dreaptă nu poate fi un semnal încurajator pentru cei care vor decide integrarea României în structurile euro-atlantice.

Este evident faptul că nedreptatea săvârşită de Corriere della Sera la adresa Partidului România Mare se sprijină pe o lipsă de informaţii. Nu se explică astfel de ce un partid esenţialmente de stânga, care militează pentru egalitate între oameni şi naţiuni, poate fi încadrat printre partide inegalitare şi ultra conservatoare.

Din lista de 28 de partide a publicaţiei italiene, 27 îşi asumă o identitate de extremă dreapta. Unul singur nu acceptă o astfel de etichetă, pur şi simplu pentru că ea este aberantă: Partidul România Mare. În schimb, aşa cum am început să ne obişnuim, „i se asumă" această identitate chiar de către unii adversari politici.

O veritabilă aberaţie este încadrarea P.R.M. ca partid fascist, ba chiar nazist, lucru pe care n-au îndrăznit să-l facă nici măcar opozanţii noştri. Ca parte a naţiunii care a inventat fascismul, domnii de la Corriere della Sera ar trebui să ştie că fascismul şi nazismul se caracterizează prin: antidemocratism, elitism, corporatism şi etatism îndreptat împotriva libertăţilor persoanei. Ei bine, partidului nostru nu-i corespunde nici unul dintre aceste criterii…Cât despre aşa zisul nostru antisemitism, am rugat de nenumărate ori să ni se arate cea mai nesemnificativă şi palidă referire antisemită din vreunul din documentele politice, din acţiunile şi manifestările partidului nostru.

Domnilor de la publicaţia „Corriere della Sera" nu poate să le fie străin criteriul propus de politologul italian Norberto Bobbio pentru identificarea partidelor de extremă dreapta; „la extrema dreaptă, scrie el, stau mişcări antiliberale şi antiegalitare", prin antiliberal înţelegând refuzul drepturilor şi libertăţilor individuale. Din nou, eroare. Nu numai că partidul nostru nu este unul de extremă dreaptă, dar ideologia lui militează direct împotriva unui astfel de extremism.

În final, nu pot să nu remarc strania satisfacţie cu care un anumit segment al presei româneşti a preluat eronata categorisire a partidului nostru de către publicaţia din Peninsulă. Şi asta deşi ar fi trebuit să înţeleagă faptul că dezinformarea italienilor este rodul dezinformărilor lor. Deşi s-a încercat să se folosească eroarea celor de la Corriere della Sera ca o dovadă împotriva noastră, ea nu dovedeşte decât faptul că unele calomnii pot depăşi graniţele ţării în deserviciul României şi a imaginii reale a acesteia.

Acestea fiind spuse, vă anunţ intenţia Partidului România Mare de a invita în România jurnalişti şi analişti politici occidentali, inclusiv de la prestigioasa (de altfel) publicaţie Corriere della Sera pentru a cerceta ideologia P.R.M. şi locul partidului nostru în sistemul politic românesc. Asta pentru că nu avem nimic de ascuns, ci avem de apărat onoarea a peste trei milioane de oameni care ne-au acordat încrederea lor.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Începem şedinţa de răspunsuri la interpelări.

Domnul deputat Cornel Popa a avut o interpelare la adresa Ministerului Culturii şi-l invit pe domnul ministru Răzvan Theodorescu să răspundă la această interpelare.

Domnul Răzvan Theodorescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea domnului deputat Cornel Popa priveşte Cetatea Oradea, lucrările de restaurare de acolo.

Ca răspuns la această interpelare, cu privire la finanţarea reabilitării Cetăţii Oradea, pot să spun următoarele: apreciez în mod deosebit eforturile depuse de Consiliul local şi de Primăria municipiului Oradea şi implicarea financiară la începerea acţiunii de asanare şi reabilitare a acestei mari cetăţi, la propriu şi la figurat.

Începând cu 1998, Ministerul Culturii a alocat fonduri pentru proiectare şi lucrări de execuţie la Cetatea Oradea. Este vorba de 200 de milioane de lei în 1998. Este vorba, mai apoi, de aproape 300 de milioane şi de o jumătate de miliard, mai recent.

În anul 2001, s-a alocat suma de 600 de miliarde, aprobată prin Programul naţional de restaurare, dar redirijat apoi de către Oficiul Naţional pentru Protecţia Patrimoniului, o instituţie pe care noi am moştenit-o şi pe care recent am desfiinţat-o.

În Planul naţional de restaurare pentru 2002, obiectivul Cetatea Oradea este inclus la Capitolul "Monumente istorice fără valoare alocată", aceasta întrucât, dată fiind dimensiunea Cetăţii, este poate cea mai întinsă din Transilvania, şi amploarea lucrărilor de restaurare, acestea nu pot fi realizate decât prin eforturile conjugate ale mai multor instituţii.

Bugetul aprobat în acest moment pentru monumente nu este suficient pentru a acoperi toate necesităţile în cazul unor lucrări atât de vaste. Am propus reluarea discuţiilor pe tema Protocolului pe care ni l-a propus Primăria Oradea, însă trebuie implicat substanţial aici şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării, care este beneficiar al unor spaţii importante din cetate. Numai în acest fel putem realiza nişte lucruri la Oradea, ca şi la Alba-Iulia - adaug eu, acum.

În măsura posibilităţilor şi în cazul în care se poate finaliza o cofinanţare a lucrărilor, Ministerul Culturii şi Cultelor va aloca, prin Programul naţional de restaurare, la rectificarea bugetului, sumele necesare pentru proiectul de restaurare a Corpului E, la care a finanţat deja intervenţia de urgenţă acum doi ani. Deci, repet, în cazul în care se face un asemenea acord între ministere, putem, la rectificare, să intervenim la această zonă din Cetatea Oradea.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă domnul deputat mai are ceva de completat, de solicitat?

Domnul Cornel Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru, ţin să vă mulţumesc pentru faptul că sunteţi unul dintre puţinii miniştri care se respectă şi care, iată, astăzi, aţi ţinut să fiţi în faţa noastră pentru răspunsul la interpelarea noastră.

Avem rugămintea, însă, cu tot respectul, ca toate formulările absolut de natură să vă onoreze, ca şi diplomaţie, noi aşteptăm punctual ceea ce dumneavoastră aveţi de gând, ca şi minister, şi vă atenţionăm că orice an scurs fără sume alocate acestei cetăţi, va fi unul care va face să avem regrete că nu am acţionat prompt şi că nu facem decât să amânăm de fapt ceea ce trebuie să facem cât de urgent.

Vă supunem atenţiei, totuşi, că, deşi acolo funcţionează anumite sectoare, în speţă este vorba de Facultatea de Arte din Oradea, poate că ele nu fac decât să conserve, prin puţinele sume pe care le alocă acolo, să conserve ceea ce mai este de conservat din Cetatea Oradea.

De aceea, vă rugăm, domnule ministru, cu tot respectul, din partea cetăţenilor Bihorului, nu numai ai Oradiei, să interveniţi cât se poate de prompt ca sumele de care are nevoie această cetate pentru a supravieţui să ajungă cât de repede acolo. Ştim greutăţile, vă înţelegem, dar avem nevoie de aceste sume şi, încă o dată, apreciez diplomaţia din răspunsul dumneavoastră, dar avem nevoie de bani, ca să supravieţuim, ca Cetate a Oradiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Simţiţi nevoia, domnule ministru? Nu.

Domnul deputat Damian Brudaşca a adresat o interpelare spre Ministerul Informaţiilor Publice.

Domnule Brudaşca, mai doriţi să dezvoltaţi. Vă rog.

Domnul Damian Brudaşca:

Doresc doar să precizez, domnule preşedinte de şedinţă, că interpelarea la care faceţi referire a fost adresată la 27 noiembrie anul trecut, că s-a primit un cvasirăspuns la data de 7 ianuarie 2002, prin care mi se da asigurarea că se definitivează în luna respectivă raportul privind activitatea ministerului interpelat şi că respectivul raport, probabil, îmi va parveni.

După mai bine de o jumătate de an, se pare că s-a făcut că plouă la ministerul respectiv, unde se solicita să se prezinte un raport Camerei Deputaţilor privind modul cum sunt folosiţi banii publici, întrucât, spuneam eu, există bănuieli că sunt folosiţi cu precădere pentru sondaje de opinie, sau exclusiv pentru imaginea personală a premierului Adrian Năstase, deci nu a României ca ţară. Şi subliniam acest aspect şi datorită faptului că, din constatările personale, la ambasadele României, în momentul de faţă, nu se găsesc materialele minime necesare prezentării eforturilor pe care le face chiar propria guvernare, Puterea PSD-UDMR pentru atingerea obiectivelor acestei etape.

Sper că măcar acum, după mai bine de o jumătate de an, la acest minister s-a găsit răspunsul interpelării solicitate la 27 noiembrie anul 2001.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul ministru Vasile Dâncu să răspundă la solicitarea dumneavoastră.

Domnul Vasile Dâncu:

Stimate domnule deputat, vreau să fac precizarea că răspund, din partea premierului Adrian Năstase, la interpelarea pe care i-aţi adresat-o dânsului în legătură cu ceea ce ne-aţi cerut nouă, printr-o interpelare, Ministerului Informaţiilor Publice, şi, la final, după ce o să răspund din partea premierului la interpelarea dumneavoastră, o să răspund şi din partea noastră.

Stimate domnule deputat Damian Brudaşca, apreciez preocuparea permanentă a parlamentarilor din partidul dumneavoastră pentru eficienţa cu care Guvernul României gestionează relaţia cu Parlamentul şi vreau să vă asigur că membrii echipei pe care o conduc sunt extrem de responsabili în a răspunde interpelărilor şi întrebărilor distinşilor deputaţi şi senatori.

La începutul acestui an, ministrul pentru relaţia cu Parlamentul, domnul Acsinte Gaspar, a prezentat o situaţie foarte clară privind modul prompt şi responsabil în care membrii Executivului au răspuns la solicitările parlamentarilor.

Iată de ce, vă rog să-mi permiteţi a cataloga presupusa dumneavoastră prezumţie de nesinceritate şi lipsă de colaborare a miniştrilor cu parlamentarii ca fiind deplasată şi neconcordantă cu realitatea.

Referitor la răspunsul dat de ministrul informaţiilor publice la interpelarea dumneavoastră nr.220/B/2001, documentul a fost expediat de la cabinetul ministrului informaţiilor publice cu nr.2971/18.XII.2001, şi nu pe 10.I.2002, aşa cum aţi precizat dumneavoastră. Sigur că această întârziere nedorită în circuitul birocratic al hârtiilor dintre diverse structuri ale Executivului şi cele ale Parlamentului este o problemă căreia trebuie să-i găsim răspunsul. Poate vom elimina diverse structuri intermediare şi vom încuraja o comunicare directă între parlamentari şi miniştri, sau poate vom găsi alte soluţii care să optimizeze fluxul informaţional, astfel încât să nu mai existe depăşiri ale termenelor stabilite.

În cazul de faţă, nu cred însă că ministrul informaţiilor publice a dat dovadă de dispreţ şi lipsă de interes, aşa cum susţineţi. Solicitarea dumneavoastră era prematură, pentru că se referea la o situaţie statistică, ce urma să fie prezentată în raportul anual al ministerului.

Din acest motiv, apreciez că răspunsul ministrului Vasile Dâncu a fost rezonabil. Şi, pentru că aveţi dreptul să fiţi informat în legătură cu activitatea Executivului, vă asigur că ministrul informaţiilor publice vă va pune la dispoziţie toate informaţiile necesare pentru a risipi suspiciunile privind modul în care este gestionată imaginea şi sunt utilizate fondurile de comunicare şi imagine în 2001.

În speranţa că am răspuns punctual la afirmaţiile din interpelarea dumneavoastră, vă asigur, domnule deputat Damian Brudaşca, de întreaga mea consideraţie. Semnează primul-ministru Adrian Năstase.

Acum, dacă-mi permiteţi, aş vrea să vă răspund, domnule deputat, punctual la ceea ce aţi cerut dumneavoastră. O să vă remit şi un raport public pe care l-a făcut ministerul, cu toate activităţile şi toate tipurile de activităţi, toate tipurile de manifestări pe care le-am făcut în sprijinul creşterii imaginii României în lume şi, în acelaşi timp, a producţiilor de factură - dumneavoastră spuneţi propagandistică, eu aş spune producţiilor de imagine publică, pe care le-am realizat în acest sens.

Sigur, eu am un raport destul de detaliat. O să vă citesc din acest moment câteva din producţiile noastre. Vreau să vă spun că, în momentul când am venit la minister, nu am găsit într-adevăr nici un material propagandistic pentru imaginea României în lume.

Am produs anul acesta următoarele tipuri de materiale - probabil că tirajul nu este suficient şi, din acest punct de vedere, fondurile ne-au fost limitate. Am produs o mapă "Focus Romania", o mapă care este un format internaţional, în şase limbi. Am produs-o în 25 de mii de exemplare. Sigur că nu ajunge. Am trimis la Ministerul Afacerilor Externe care a distribuit la ambasade, din nefericire, se distribuie cu întârziere şi avem şi un tiraj nu prea mare. Am produs o lucrare "România 2001" şi "România 2002", tot într-un format internaţional, o prezentare care este apreciată la toate manifestările internaţionale ale României. Această lucrare, de asemenea, este un format internaţional şi am produs-o în 20 de mii de exemplare. Să sperăm că anul acesta o să avem posibilitatea să facem 100 de mii de exemplare în acest sens.

Am produs o lucrare - "Romania your business partner" - o lucrare despre potenţialul economic al României, în limba engleză şi, de asemenea, un CD în limba engleză - "Romania your business partner".

De asemenea, am distribuit în străinătate albume de fotografii, un album "Mânăstiri şi schituri din România", o lucrare excepţională, şi o lucrare intitulată "România, o amintire fotografică", de asemenea, o lucrare excepţională.

La finalul anului, dar nu vor apare anul acesta, am mai produs câteva lucrări de propagandă externă legată de mediul de afaceri din România, pe care o să vi le prezint chiar şi în machetă. Deci, o să vă prezint un raport public al ministerului, în ceea ce priveşte toate acţiunile şi toate priorităţile şi, de asemenea, am adus aici un set de materiale pe care vreau să vi le pun la dispoziţie. (Domnul ministru Vasile Dâncu înmânează aceste materiale domnului deputat Brudaşca Damian, care-i mulţumeşte.)

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Domnul Brudaşca, dacă aveţi ceva de completat. Este o dotare interesantă.

Domnul Damian Brudaşca:

Eu aş dori să-i mulţumesc şi domnului ministru pentru răspunsul personal şi pentru răspunsul pe care l-a dat în numele domnului prim-ministru. Vreau să fac precizarea că deţin asupra mea documentele care sunt marcate 07.01.2002. Nu ştiu care este mecanismul, nu sunt vinovat de faptul că între două ministere ale aceluiaşi guvern hârtiile fac aproape două săptămâni. Nu este vina mea, este o disfuncţionalitate a Guvernului.

În ce priveşte celelalte aspecte, m-aş bucura să primesc un exemplar al acestui raport, pentru că eu nu am inventat situaţiile pe care le-am adus la cunoştinţa domnului ministru. Ele sunt o realitate şi pot fi confirmate şi de distinşii reprezentanţi ai Ministerului de Externe. Reprezentanţii României în străinătate pe care i-am contactat mi-au spus că din 1993 şi până în prezent n-au primit decât câte două-trei cărţi, multe dintre ele de literatură universală, şi nicidecum de propagandă pentru interesele actuale şi de perspectivă ale României. Nu pun la îndoială buna-credinţă a Ministerului Informaţiilor, mă bucur de aceste documente, le voi studia cu toată atenţia şi sunt convins că ele reprezintă profesionalismul pe care-l are domnul Dâncu, ca şi specialist în ale presei. Este regretabil că tirajele care se fac nu ajung la toate ministerele şi nu servesc chiar politicii pe care o promovează actualul Guvern. Poate că acesta este un semnal care ar putea ajuta chiar şi ministerul pentru viitoare rectificări de buget, astfel încât materialele ce se vor face să fie îndestulătoare pentru rezolvarea problemelor actuale şi de perspectivă ale guvernării.

Vă mulţumesc pentru cadouri. Şi iepuraşul a fost un pic mai devreme.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

La interpelarea făcută de domnul deputat Paul Magheru către APAPS este pregătit să-i dea răspuns domnul secretar de stat Iacob Zelenco. Dar nu înainte, dacă domnul deputat mai vrea să mai completeze, sau să dezvolte. Dacă doriţi, nu-i obligatoriu, domnule deputat. Eu îmi fac datoria.

Domnul Paul Magheru:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este mai important decât întrebarea un scurt preambul de două-trei fraze. 127 de salariaţi de la S.C. Înfrăţirea S.A. Oradea, Sucursala Fabrica de Maşini din Beiuş, n-au primit salariile de peste 3 luni, din februarie 2002. De patru ani s-au încasat toate reţinerile: contribuţia la asigurări sociale, Casa asigurărilor de sănătate, impozitele, fără să fie vărsate la bugetul de stat. Consecinţa imediată este că salariaţilor nu li se recunoaşte vechimea. Comenzile, cele mai multe la export, sunt peste capacitatea de producţie. Dar, datorită capacităţii de plată a deţinătorului majoritar de acţiuni, canadianul de origine română Tereciki Alexandru, din cauza lipsei de resurse, fabrica este pe cale de a înceta producţia.

Iar întrebarea pe care am adresat-o, la care aştept acum răspunsul, este: ce măsuri de verificare a bonităţii va lua APAPS-ul, pentru a scoate Fabrica de maşini-unelte din Beiuş dintr-o situaţie inadmisibilă, când, din vina patronului, nu se pot onora comenzile de producţie, cu consecinţe sociale, economice şi financiare neplăcute? Şi sperăm să nu se agraveze această situaţie, în care se găsesc salariaţii acestei societăţi comerciale.

Vă mulţumesc şi aşteptăm răspunsul.

Domnul Corneliu Ciontu:

Îl invit pe domnul Iacob Zelenco, secretar de stat la APAPS, să vă răspundă.

Domnul Iacob Zelenco:

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea adresată de dumneavoastră, facem următoarele precizări: prin Contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni nr.17 din 20 aprilie 2000, fostul FPS a vândut pachetul de 69,96% din capitalul social, pe care l-a deţinut la Societatea Comercială Înfrăţirea Oradea către cetăţeanul americano-canadian Alexandru Terekicei.

În prezent, structura acţionariatului este următoarea: Alexandru Derecichi - 70% (69,97%), SIF Banat-Crişana - 22,81%, alţi acţionari - 7,18% şi managerul - 0,032%.

Am precizat şi aceste cifre, în ideea de a sublinia faptul că societatea este complet privatizată şi APAPS nu mai deţine absolut nici un pachet de acţiuni acolo şi nici un control asupra societăţii.Contractul de vânzare-cumpărare a fost încheiat în urma negocierilor desfăşurate cu domnul Alexandru Derecichi, acesta fiind singura persoană care s-a prezentat la sediul fostului FPS în urma publicării ofertei de vânzare a pachetului de acţiuni în Ziarul "Ziua", cât şi în "Financial Times".

Domnul Alexandru Derecichi a participat la negocieri în calitate de persoană fizică, iar legislaţia din domeniul privatizării nu conţine prevederi referitoare la verificarea bonităţii investitorului, singura modalitate prin care era verificată capacitatea acestuia de a plăti pachetul de acţiuni fiind depunerea unei garanţii.

Prin cumpărarea pachetului de acţiuni, domnul Alexandru Derecichi a devenit acţionarul majoritar al societăţii comerciale respective, calitate pe care şi-o exercită în cadrul adunării generale a acţionarilor.

De asemenea, menţionăm că, potrivit Legii nr.31, republicată, societatea pe acţiuni este administrată de unul sau mai mulţi administratori, legea stabilind totodată şi atribuţiile atât ale acţionarilor, cât şi ale administratorilor societăţii.

Întrucât, aşa după cum rezultă din datele prezentate, Înfrăţirea Oradea este o societate cu capital integral privat, APAPS, ca organ guvernamental, nu se mai poate implica în administrarea societăţii în cauză şi cu atât mai mult, să oblige acţionarul majoritar să finanţeze activitatea societăţii, atât timp cât această obligaţie nu este prevăzută în contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni.

Menţionez, de asemenea, faptul că prin Legea de înfiinţare a APAPS-ului, prin atribuţiile conferite de lege, APAPS are obligaţia de a se ocupa, în calitate de acţionar majoritar, numai în societăţile în care acesta deţine participaţii şi este, aşa cum am spus, deţine pachetul majoritar.

Singurul lucru pe care poate să-l facă APAPS este să urmărească modul în care sunt respectate clauzele contractuale, astfel că, în cazul în care acestea nu sunt respectate, autoritatea să execute gajul asupra acţiunilor şi să iniţieze acţiunile ce se impun în conformitate cu legislaţia în vigoare, acţiuni care de fapt sunt cele de acţionare în justiţie, astfel încât, în situaţiile în care clauzele contractuale nu sunt respectate, APAPS-ul să rezilieze acest contract.

Vă mulţumesc. Semnează ministrul privatizării, Ovidiu Muşetescu.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat.

DomnulPaul Magheru:Domnule ministru secretar de stat, vă mulţumesc şi eu pentru răspuns.Aş solicita şi răspunsul scris, pentru a mă folosi de el atât în ceea ce priveşte cunoaşterea la faţa locului a acestor condiţii contractuale, privind deţinătorul majoritar de acţiuni şi relaţia cu APAPS-ul, cât şi pentru sugestia pe care ne-a dat-o în legătură cu posibilitatea pe care APAPS-ul, care este o instituţie de stat şi toţi suntem interesaţi să apărăm interesele salariaţilor de aici, ne vor putea fi folositoare pentru acţionare pe cale oficială juridică a celor vinovaţi de soarta inadmisibilă în care se găsesc câţiva muncitori de-ai noştri. Vă mulţumesc foartemult.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumescşi eu. Domnul deputa Damian Brudaşca are două solicitări către Ministerul Apărării Naţionale.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Damian Brudaşca:

Una dintre solicitări se referă la Huedin, unde unitatea militară existentă până de curând a fost transferată la Someşeni.

În urma acestui transfer au rămas nefolosite atât sediul fostei garnizoane cât şi spaţiul deţinut de aceasta la internatul de la Şcoala generală din Huedin.

Având în vedere mutarea definitivă a acestei unităţi, reprezentanţii autorităţilor locale solicită fie folosirea acestor spaţii de către unităţi ale armatei române, fie transferarea acestora pe baza unui protocol încheiat cu Ministerul de Interne, unităţii de pompieri a oraşului. Autorităţile administraţiei publice locale ar dori totodată să se ofere spaţiu şi unui serviciu de descarcerare ce ar urma să fie înfiinţat pentru a soluţiona problemele specifice zonei.

A doua chestiune este semnalarea unui abuz cu totul şi cu totul deosebit în care un fost angajat al armatei române, actualmente trecut în rezervă, domnul Decebal Dumitrescu, domiciliat în str.Dorobanţilor nr.25, et.2, apart.5, Cluj-Napoca, ne atrage atenţia asupra faptului că un memoriu pe care l-a înaintat ministerului nu s-a bucurat de o tratare corespunzătoare, fiind ascuns, se pare, adevărul. În ce sens? În sensul că memoriul a fost trimis spre soluţionare tocmai celui care a făcut obiectul sesizării respective. Cu alte cuvinte, este vorba de o înscenare a dispariţiei unui pistol ca, la urmă, acelaşi maior în rezervă acum Decebal Dumitrescu să tragă ponoasele, în timp ce şeful care nu i-a predat atribuţiile de serviciu este bine mersi în continuare, într-o situaţie care nu-l obligă să fie responsabil în faţa legii.

Domnul Corneliu Ciontu:

Pentru formularea răspunsurilor, îl invit pe domnul Sorin Encuţescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Apărării Naţionale.

Domnul Sorin Aurel Encuţescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule deputat,

Ca urmare a procesului de reorganizare şi restructurare a armatei, mai multe imobile aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale au fost disponibilizate. Pentru unele dintre acestea, organele administraţiei publice locale şi-au manifestast expres dorinţa de a le prelua şi folosi în condiţii eficiente. În acest sens, au fost promovate şi adoptate hotărâri ale Guvernului care au avut ca obiect de reglementare transmiterea dreptului de administrare a acestor imobile de la Ministerul Apărării Naţionale către autorităţile administraţiei publice centrale sau locale. Referitor la întrebarea dumneavoastră, cazarma şi parte din internatul Şcolii generale din localitatea Huedin nu sunt disponibilizate la această dată, ele prezentând, în continuare, interes operativ pentru Ministerul Apărării Naţionale.

Totodată, precizăm faptul că imobilele deţinute în garnizoana Huedin nu au fost solicitate de către organele administraţiei publice locale sau de către Ministerul de Interne pentru unităţile de pompieri din localitate şi oricum, acest transfer de administrare nu se poate face printr-un protocol, ci, în mod expres, printr-o hotărâre de guvern. Acesta a fost răspunsul la prima întrebare.

La cea de-a doua întrebare, referitor la solicitarea dumneavoastră privind reanalizarea cazului domnului maior în rezervă Traian Decebal Dumitrescu, vă comunicăm că acest caz a fost tratat cu maximă seriozitate de către structurile specializate din cadrul Ministerului Apărării Naţionale.

Cu regret vă informăm, că aşa zisele nereguli şi ilegalităţi comise pentru scoaterea sa în rezervă s-au dovedit a fi inexistente şi nu putem decât să reiterăm pentru a şasea oară răspunsul oferit şi petentului. Trecerea în rezervă a acestuia, pe atunci căpitanul Traian Decebal Dumitrescu, s-a făcut în baza ordinului ministrului apărării naţionale nr.778 din 11 septembrie 1991 prin aplicarea art.43 lit.i) din statutul corpului ofiţerilor, ediţia 1965, în vigoare la acea dată, care prevedea aplicarea acestei măsuri în cazul comiterii abaterilor grave de la prevederile regulamentelor militare sau de la alte dispoziţii legale. Raportul către ministrul apărării naţionale din 1991, prin care se propunea trecerea în rezervă enumera abaterile grave săvârşite de petent, abateri care au permis printre altele sustragerea pistolului calibrul 7,62. Faptele care i-au fost imputate au fost printre acelea că nu a urmărit scăderea din evidenţă a muniţiei reale consumate la tragere, nu a luat măsuri de distribuire a armamentului în şi de la subunitate pe bază de documente legale, nu a asigurat desfăşurarea normală a operaţiunilor de inventariere trimestrială şi anuală.

Măsura aprobată privind trecerea în rezervă în data de 11 septembrie 1991 era o măsură administrativă ca urmare a săvârşirii unor abateri grave de la ordinea şi disciplina militară şi a fost adoptată înainte ca Parchetul Militar - Cluj să finalizeze cercetările cu privire la infracţiunea de neglijenţă în serviciu cu care a fost sesizat.

Faptul că Parchetul Militar Cluj a dispus neînceperea urmăririi penale pentru infracţiunea menţionată anterior are relevanţă numai cu privire la răspunderea penală a ofiţerului, în sensul că nu a fost angajată şi această răspundere. Dar nu are şi nu putea avea nici un efect asupra trecerii sale în rezervă care, repet, a survenit ca urmare a abaterilor grave survenite prin încălcarea prevederilor regulamentelor militare.

De altfel, în rechizitoriul din 17 decembrie 1993 a Parchetului Militar Cluj, se menţionează faptul că s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de căpitanul în rezervă Traian Decebal Dumitrescu, deoarece s-a considerat că trecerea lui în rezervă se poate aprecia că este suficientă pentru neglijenţa de care a dat dovadă. Şi, uitaţi, avem aici din paragraful respectiv din rechizitoriul Parchetului. (Arată dosarul de la tribună.)

Atât în urma memoriilor trimise cât şi a discuţiilor purtate cu ofiţerul în rezervă la Centrul Militar Judeţean Cluj în data de 10 mai 2002 ora 11 a reieşit dorinţa acestuia de a beneficia de pensie militară şi de plăţile compensatorii acordate conform Ordonanţei Guvernului nr. 7 din 1998. După cum este cunoscut, unul din principiile de bază ale Constituţiei României este cel al neretroactivităţii legii, cu excepţia legii penale celei mai favorabile. Nu este posibil ca un act normativ care a intrat în vigoare în 1998 să fie aplicat retroactiv unei situaţii din 1991.

În concluzie, trecerea în rezervă a ofiţerului s-a efectuat cu respectarea prevederilor legale în vigoare la acea dată, iar solicitările unor eventuale despăgubiri sau plăţi compensatorii nu au temei legal, Ministerul Apărării Naţionale nefiind în culpă. Cu atât mai puţin este posibilă reîncadrarea petentului în activitate, ţinând cont atât de condiţiile actuale şi de perspectivă ale restructurării organismului militar, cât şi de serioasele probleme cu ordinea şi disciplina militară, constatate în activitatea de militar activ al acestui ofiţer în rezervă.

Acestea sunt problemele incluse în răspunsul pentru dumneavoastră, domnule deputat.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Domnul deputat Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Eu mulţumesc domnului ministru pentru răspuns.

În primul caz, cel cu Huedinul, l-aş ruga să aibă în vedere situaţia creată şi să propună ministerului promovarea unei hotărâri de guvern, în concordanţă cu practicile specifice dacă apreciază că nu există perspective ca aceste spaţii să fie refolosite într-un timp rezonabil, în scopurile militare.

În cazul celui de-al doilea răspuns, apreciez minuţiozitatea şi preocuparea pentru identificarea exactă a problematicii. Dar, aş vrea să menţionez că tot în memoriile petentului se subliniază câteva lucruri care ţin de comanda unităţii militare în care şi-a desfăşurat activitatea până la trecerea sa în rezervă, aducându-se grave acuzaţii în legătură cu probitatea dovedită de comandanţii în cauză

Din răspunsul pe care l-am primit de la minister, prin intervenţia domnului ministru, n-a rezultat nici un fel de referire la persoanele în cauză. Sunt ele sau nu sunt vinovate de acuzaţiile formulate la adresa lor. Dacă sunt vinovate, atunci se mai justifică măsura de scoatere din cadrele active ale armatei? Sunt chestiuni asupra cărora consider că ministerul trebuie să se pronunţe neechivoc şi, dacă se poate, cu aceeaşi exactitate şi minuţiozitate ca în restul răspunsului.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulţumesc.

Poftiţi, domnule Encuţescu.

Domnul Sorin Aurel Encuţescu:

Pentru a putea demara hotărârea de guvern de transfer a acelei unităţi militare către administraţia locală este neapărat nevoie să existe o hotărâre a consiliului local. Deci am ruga consiliul local să ia în discuţie, ne trimit acea hotărâre şi în baza solicitării şi a hotărârii consiliului local, noi putem începe demersurile pentru hotărârea de guvern.

În legătură cu al doilea aspect, să ştiţi că şi comandanţii, atât comandantul cât şi şeful de stat major au fost pedepsiţi, iar alte două cadre militare, care îşi desfăşurau activitatea în acea unitate, au fost şi ei deferiţi parchetului militar. Deci, acolo a fost o comisie a ministrului apărării naţionale care a investigat cu foarte mare seriozitate această problemă şi, la fel celelalte comisii, cum am spus, ofiţerul se află la cel de-al şaselea raport şi, de fiecare dată, noua conducere a ministerului a abordat cu maximă responsabilitate acest caz şi au fost reluate... Noi avem aici, aşa este dosarul cu toate elementele care au fost studiate.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu pentru aceste precizări.

Doamna deputat Mihaela Ionescu a adresat o interpelare către Ministerul Afacerilor Externe. Dacă doreşte să dezvolte, dacă nu îl invit pe domnul Cristian Niculescu, secretar de stat la acest minister să formuleze răspuns.

Domnul Cristian Niculescu:

Doamnă deputat, îmi permiteţi să răspund din partea domnului Mircea Geoană, ministrul afacerilor externe care, la ora actuală, este la Reykjavik.

În cadrul instanţelor francofoniei instituţionale, România şi-a exprimat interesul pentru o corectă difuzare în cadrul grilei de programe a Canalului de Televiziune francofon TV5 a realităţilor din ţările aparţinând polului de francofonie din Europa Centrală şi de Est, având drept centru România.

Ţinând cont de noua deschidere a francofoniei instituţionale spre zona noastră, a fost comunicată conducerii TV5 dorinţa expresă ca regiunea Europei Centrale şi de Est să fie prezentă şi prezentată în mod constant pe antenele acestui canal de televiziune francofon.

În cursul lunii februarie 2002, domnul Serge Adda preşedinte - director general al TV5 a luat decizia privind realizarea unei emisiuni "Vingt quatre heures Bucarest semedi", dedicată României, difuzată în direct în zilele 27-28 aprilie 2002. Acest tip de emisiune a fost consacrată până în prezent unor capitale din întreaga lume, printre care: Paris, Bruxelles, Dakar, Cairo, Hanoi, Quebec şi altele.

Precizez că modalitatea consacrată a acestei emisiuni care s-a aplicat atât în România, cât şi în celelalte ţări se fundamentează pe principiul independenţei presei, conceptul, selecţia materialelor şi realizarea programelor aparţinând în întregime echipei TV5. Autorităţile naţionale facilitează doar realizarea emisiunii prin acordarea de asistenţă echipei TV5 în relaţiile cu instituţiile cu atribuţii în domeniu. Realizarea unei emisiune "Vingt quatre heures Bucarest semedi" dedicată României s-a dorit a fi o acţiune în favoarea promovării imaginii ţării noastre în întreaga lume, în rândul celor 6oo de milioane de telespectatori pe care îi numără TV5. Bucureştiul avea astfel posibilitatea de a deveni pentru 24 de ore capitala lumii, României oferindu-i-se oportunitatea de a fi privită în direct în Europa şi pe întreg mapamondul. Este vorba deci de prezenţa României pe un post de televiziune al francofoniei instituţionale şi nu al televiziunii franceze. Într-o perioadă în care România se pregăteşte pentru integrarea în structurile europene şi euroatlantice este, fără îndoială, importantă prezentarea corectă şi constantă a realităţilor şi evoluţiilor din societatea românească în presa scrisă şi audiovizuală occidentală. Aceasta a fost, de altfel, şi viziunea declarată a conducerii TV5 şi a realizatorului emisiunii - Frederic Mitterrand care, în repetate rânduri, atât în faza de pregătire, cât şi în cea de finalizare au afirmat: "Este important să arătăm că această realitatea românească este complexă, că România se schimbă, că aici se întâmplă multe lucruri bune, că aceasta a fost întotdeauna o ţară civilizată şi europeană, consecinţa logică fiind acceptarea ei de către Europa şi din punct de vedere instituţional. Mai mult, România care a suferit şi care a avut deseori o imagine negativă în presa occidentală trebuie să fie prezentată aşa cum este o ţară pregătită să intre în Uniunea Europeană."

Acest tip de declaraţii al realizatorului emisiunii a fost consemnat atât în presa scrisă, ziarul "Independent", revizsa "PROTV Magazin", cât şi în cea audiovizuală TVR-1, Antena - 1, ProTV.

Din acest punct de vedere, emisiunea difuzată de TV5 a cuprins un amblu program de reportaje, documentare, interviuri cu personalităţi din diverse domenii, politic, cultural, ştiinţific. Alegerea acestora aparţinând în exclusivitate echipei TV5, care s-a deplasat la Bucureşti pentru realizarea diferitelor înregistrări documentare, interviuri a căror programare a fost stabilită de realizatorul emisiunii domnul Frederic Mitterrand, care a beneficiat de putere de decizie discreţionară din partea preşedintelui director general domnul Serge Adda. Marea majoritate a filmelor documentare selectate spre a fi difuzate în program au fost alese la Paris, din producţiile unor televiziuni partenere, cum ar fi Canalul "Arte" şi Televiziunea belgiană valona, fiind reţinute doar câteva din propunerile prezentate de Televiziunea Română.

Realizatorii emisiunii invocând independenţa presei şi neamestecului în alcătuirea programului au respins în mod sistematic sugestiile părţii române privind alcătuirea programului, includerea unor interviuri cu personalităţi cu activitate şi relevanţă în domeniul francofoniei, inclusiv realizarea unui interviu cu primul ministru al României precum şi cu alţi membri marcanţi ai Consiliului Naţional Consultativ al Francofoniei, precum şi prezentarea în cadrul emisiunii a instituţiilor francofone care au sediul şi îşi desfăşoară activitatea în România, Biroul Regional al Agenţiei Universitare al Francofoniei pentru Europa Centrală şi de Est, Şcoala doctorală de ştiinţe sociale şi altele.

În ansamblul ei, emisiunea a prezentat o serie de aspecte pozitive privind România, punându-se în evidenţă valorile perene ale patrimoniului naţional cultural, precum şi înaltul nivel al artei interpretative româneşti cum ar fi de exemplu Muzeul Naţional de Artă al României, comparat de prezentator cu Luvrul, Palatul de la Mogoşoaia, Ateneul Român, Palatul Parlamentului, etc.

Personalităţi culturale cum ar fi academicianul Constantin Bălăceanu Stolnici, Mariana Nicolesco, Roxana Theodorescu, Radu Varia, Vlad Conta, arhitectele Mariana Celac şi Anca Petrescu au prezentat diverse aspecte ale vieţii culturale româneşti.

În ceea ce priveşte aspectele negative ale emisiunii, partea română, prin intermediul reprezentanţilor Ministerului Afacerilor Externe, şi-a exprimat îngrijorarea şi surprinderea referitor la alegerea de către organizatorii emisiunii şi difuzarea la ore de maximă audienţă a documentarului realizat la Gara de Nord şi a celui având ca titlul "Dalas Roumanie", prezentând imagini extrem de contrastante care nu au reuşit, fără îndoială, să pună în evidenţă bogăţia culturală oferită de România în spiritul diversităţii culturale promovate de francofonia instituţională. Referiri în acest sens au fost făcute, de altfel, cuprinse şi în scrisoarea pe care domnul Mircea Geoană, ministrul afacerilor externe, a adresat-o, după difuzarea emisiunii, domnul Serge Adda preşedinte director general la TV5.

Totodată, trebuie avut în vedere faptul că emisiunea "Vingt quatre heures" a TV5 îşi are propria sa structură, fiind o emisiune de creaţie care prezintă jurnale personale, însemnări de călătorie cu accent de poezie a locului, o emisiune care, aşa cum a imaginat-o realizatorul ei Frederic Mitterrand, s-a dorit a fi împotriva clişeelor.

S-a încercat astfel prezentarea schimbărilor care au avut loc în România pe parcursul ultimilor 12 ani, urmărindu-se evitarea unei imagini stereotipe şi simplificatoare cu accent pe faptul că România nu a încetat niciodată să fie o ţară europeană.

În ceea ce priveşte referirea la articolul apărut în presa franceză, trebuie avut în vedere că articolul s-a referit la un film difuzat pe Canalul de televiziune franco-german "Arte" intitulat "Les enfants dubitum" şi nu la emisiunea "Vingt quatre heures" care s-a mediat pe canalul de televiziune francofon TV5.

Menţionez însă că TV5 a realizat, într-adevăr, această emisiune dedicată României în parteneriat cu revista "Le Figaro Magazine" cu un tiraj de 6 milioane de exemplare care a repetat într-un mod pozitiv această emisiune dedicată României, publicând în numărul său din 27 aprilie 2002, în aceeaşi zi cu difuzarea emisiunii televizate, un amplu articol intitulat "Special Bucarest un enclave latin en Europe Centrale" - motto-ul acestui articol a fost: "Deasupra întregii Românii suflă un vânt al înnoirii, la Bucureşti libertăţile îşi reiau drepturile, capitala francofilă prezintă o frumoasă vitalitate culturală".

Referitor la întrebarea dacă au fost cheltuite fonduri ale Ministerului Afacerilor Externe pentru cazarea şi sejurul echipei televiziunii franceze TV5 conduse de Frederic Mitterrand, răspunsul este următorul. Ministerul Afacerilor Externe al României nu a avut nici o implicare în suportarea cheltuielilor legate de cazarea şi sejurul echipei Televiziunii francofone TV5 în ţara noastră. Costurile privind realizarea emisiunii dedicată României au fost suportate integral de TV5 conform principiilor de utilizare a bugetelor operatorilor din cadrul francofoniei instituţionale.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Dacă doamna deputat Mihaela Ionescu doreşte să facă referiri la acest răspuns?

Doamna Mihaela Ionescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Răspunsul dumneavoastră nu a făcut decât să confirme bănuiala mea, şi anume că Ministerul Afacerilor Externe avea cunoştinţă despre această emisiune, că a fost păcălit, că a fost o gafă politică, că rezultatul a fost o gafă politică, dacă recunoaşteţi sau nu, aşa trebuie numită şi, de aceea, m-ar interesa mai mult să ne spuneţi care au fost sugestiile părţii române. Aţi spus în răspunsul dumneavoastră că aţi făcut anumite sugestii părţii franceze pe care aceasta nu le-a respectat.

Şi, de asemenea, eu am întrebat, am avut două întrebări, a doua întrebare a fost - cum va folosi Ministerul Afacerilor Externe sau dacă va folosi într-un fel în cadrul integrării noastre în NATO, integrării europene - această emisiune, mai poate fi folosită sau, de fapt, este cheia care a închis drumul spre integrarea noastră, pentru că o populaţie ciudată cum ne-a... mă rog, curioasă, articulare ciudată, cum ne-a caracterizat prima oară şi aşa cum s-a redat în toată presa noastră reflectarea în presa franceză a acestei emisiuni, nu poate să fie primită în Europa alături de oamenii care nu sunt ciudaţi, îi primeşti pe cei ca tine, nu pe cei diferiţi de tine.

În orice caz, cred că Departamentul de francofonie al Ministerului Afacerilor Externe este răspunzător, deci nu a acţionat cum trebuie.

Noi, parlamentarii francofoni, niciodată nu participăm, de exemplu, la activităţile Ministerului Afacerilor Externe, ale Departamentului francofoniei. Probabil că face ceva acest departament, în orice caz, aici a fost un eşec, în cazul în speţă a fost un eşec şi un eşec care nu trebuia să se întâmple.

Spuneaţi că au fost redate şi aspecte pozitive. Într-adevăr, dar şi acestea au fost tendenţios prezentate, chiar Muzeul de Artă a fost prezentat ca un muzeu în care în timpul comunismului operele de artă erau sechestrate, spune doamna Theodorescu, cred că este soţia ministrului, nu ştiu, fosta soţie a ministrului, eu nu am cunoştinţă, am trăit în ţara asta, m-am născut în ţara asta, dar operele de artă de la Muzeul de Artă să fi fost sechestrate în timpul comunismului, aşa a spus dânsa în interviu…!

După aceea, atunci când s-a arătat Casa Parlamentului a fost pe de o parte un interviu cu doamna arhitectă Petrescu care şi-a spus păsul, în ceea ce priveşte drepturile de autor şi, pe de o parte, Parlamentul a fost prezentat ca o construcţie megalomanică care este "sous traveaux", adică încă se mai lucrează la ea şi unde numai două etaje sunt ocupate de organisme guvernamentale. Deci inadvertenţe, deci şi ce a fost, să zicem pozitiv, a fost şi mai rău. Eu nu ştiu, într-adevăr, că au fost câteva imagini cu copii talentaţi, dar, mă rog, nu zic, interviul cu preşedintele ţării, dar eu nu l-am văzut pentru că era la orele 3, eu la ora 8 am văzut doar emisiunea aceea îngrozitoare din Gara de Nord şi a doua zi la ora 10 am văzut Dalasul din Cluj. Deci emisiunile frumoase au fost date cândva la miezul nopţii, când nu se uită nimeni sau la ora 3 după-masa, când lumea doarme, iar emisiunile îngrozitoare au fost date la orele de maximă audienţă. Deci asta aş dori, dacă puteţi să-mi dezvoltaţi care au fost sugestiile ministerului şi nu au fost respectate de Canalul TV5, înţeleg că e un canal independent şi cum va valorifica ministerul această emisiune în cadrul activităţii noastre de integrare.

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Poftiţi, domnule ministru.

Domnul Cristian Niculescu:

Ministerul Afacerilor Externe, cum am precizat şi în text, nu a făcut decât să faciliteze realizarea emisiunii. Sugestiile pe care le-a dat Ministerul Afacerilor Externe nu au fost de conţinut, pentru că nu s-a putut acest lucru, partea franceză nu a dorit absolut deloc ca să primească sugestii în privinţa conţinutului. Singurele sugestii care au fost date şi care nu au fost luate în seamă au fost cele legate de locuri de filmare, am menţionat asta în text, de personalităţi care să fie folosite pentru interviuri.

De asemenea, eu am subliniat în text, trebuie ţinut cont în mod neapărat că televiziunea franceză este o televiziune liberă, că mai ales în Franţa libertatea presei este extraordinar de importantă pentru realizatorii care fac asemenea emisiuni, emisiuni care au deja o anumită tradiţie privind modul în care sunt organizate. Ministerul Afacerilor Externe a reuşit însă să creeze doar cadrul pentru o astfel de emisiune care, după cum am menţionat inclusiv în răspunsul la întrebarea doamnei deputat Mihaela Ionescu va folosi partea care este pozitivă din această emisiune şi este o parte pozitivă consistentă.

Într-adevăr, ne exprimăm ca şi orice fel de cetăţean român suprinderea pentru faptul că anumite părţi ale emisiunii au avut îngroşată o tentă negativă, o tentă negativă faţă de care, vă rog să ne credeţi, din considerentele pe care le-am menţionat, nu am putut face nimic.

În privinţa costurilor care au presupus această emisiune am arătat, nici măcar din acest punct de vedere nu am putut face un reproş părţii franceze. Repet, Ministerul Afacerilor Externe poate şi trebuie să sprijine acţiuni de promovare a unor televiziuni străine în interiorul ţării noastre, dar nu poate în nici un caz să controleze conţinutul unor astfel de emisiuni.

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulţumesc.

Doamna Mihaela Ionescu.

Doamna Mihaela Ionescu:

Cu tot respectul pe care i-l port domnului ministru, ştiţi că vă admir ca editor şi vă cunosc de mult timp, totuşi dumneavoastră spuneţi că Ministerul Afacerilor Externe a oferit cadrul. Asta mă interesa şi pe mine, cine au fost cozile de topor, pentru că francezii..., eu nu ştiu unde locuiesc aurolacii, eu nu ştiu unde e groapa de gunoi, deci cineva, un român, i-a dus la groapa de gunoi şi un român i-a dus la aurolaci. Un român i-a trimis spre singurii intelectuali care sunt de la GDS şi nu alţii. Asta este întrebarea mea, cum de au ajuns, sau înseamnă că suntem chiar o ţară complet descoperită deci ştiu străinii atât de bine despre noi atâtea lucruri şi că asta este realitatea noastră, aşa suntem.

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulţumesc.

Într-adevăr, este un subiect asupra căruia trebuie să mediteze toţi cei care au avut implicaţii asupra acestei emisiuni, că, la urma urmei, ei sunt independenţi, dar când vin la tine în casă mai respectă şi regulile casei, aşa mi s-ar părea normal.

Vă mulţumim, domnule ministru.

Domnul deputat Gheorghe Pribeanu a adresat o interpelare către Ministerul Administraţiei Publice.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Pribeanu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnilor colegi,

Eu am o interpelare adresată domnului Octav Cozmâncă, ministrul administraţiei publice.

În conformitate cu prevederile Legii fondului funciar, nr.18/1991 cu modificările ulterioare la Legea nr.169/1997 şi Legea nr.1/2000 în fiecare comună, oraş sau municipiu se constituie prin ordinul prefectului o comisie condusă de primar, în scopul stabilirii dreptului de proprietate şi eliberării titlurilor de proprietate. Dacă în judeţul Timiş o mare parte din titluri nu au fost înmânate până în prezent cauza trebuie căutată în modul în care comisiile respective sunt coordonate de unii primari.

De curând, un caz amplu mediatizat al primarului comunei Denta din judeţul Timiş care a fost prins în flagrant luând drept mită suma de 100 de milioane de lei pentru intermedierea şi eliberarea unor acte nelegale într-o afacere cu terenuri agricole.

La sesizarea unor locuitori ai comunei Sânandrei din judeţul Timiş am constatat că primarul Duma Gheorghe întârzie nejustificat eliberarea unor titluri de proprietate pe seama celor îndreptăţiţi, iar în alte cazuri refuză punerea în posesie a terenurilor.

Prin conţinutul unor acte emise în mod oficial de la Primăria comunei Sânandrei către locuitorii comunei, rezultă că acestora le este condiţionată stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor şi eliberarea titlurilor de proprietate, de o declaraţie scrisă, la care să răspundă: dacă va lucra personal terenul, dacă intenţionează să-l vândă sau dacă va da terenul în arendă.

În aceeaşi adresă se menţionează că asociaţiile care funcţionează pe teritoriul comunei nu sunt în măsură să lucreze terenuri agricole prea mari, şi atunci, soluţia este vânzarea terenurilor către cetăţeni străini, propunându-se chiar preţul de 4-5 milioane de lei.

Aşadar, întârzierea eliberării titlurilor de proprietate, şi, o dată cu aceasta, punerea în posesie, se datorează slabei preocupări a organismelor abilitate să supravegheze această acţiune şi corupţiei, care este prezentă încă în administraţia de stat.

Rog pe domnul ministru Octav Cosmâncă să răspundă dacă are cunoştinţe de aceste lucruri şi ce măsuri intenţionează să dispună. Menţionez că aceste cazuri sunt extinse la toate judeţele limitrofe judeţului Timiş, în tot Banatul şi în toată zona de câmpie de vest a ţării, iar asta duce ca terenuri care au potenţial productiv ridicat să nu fie cultivate.

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Îl rog pe domnul Ionel Fleşariu, secretar de stat la Ministerul Administraţiei Publice, să vă răspundă la această întrebare.

Domnul Ionel Fleşariu:

În judeţul Timiş, dintr-un total de 146.854 titluri de proprietate, de emis în baza prevederilor Legii fondului funciar şi forestier, au fost emise, până în prezent 102.020 titluri, respectiv 69,47%.

În perioada 1 ianuarie 2001-31 martie 2002, au fost emise un număr de 13438 titluri de proprietate, ceea ce reprezintă 13,17% din numărul total al titlurilor de proprietate emise în întreaga perioadă de timp ce a trecut de la intrarea în vigoare a legilor fondului funciar. În măsura în care se înregistra acelaşi ritm susţinut şi în anii trecuţi, se poate aprecia că aplicarea legilor fondului funciar era încheiată în acest judeţ.

Menţionăm că între anii 1997-2000, au fost emise în judeţul Timiş doar 10.000 de titluri de proprietate. Prefectul judeţului Timiş, domnul Horia Ciocârlie, în calitate de preşedinte al Comisiei judeţene de stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a acţionat, în primul rând, pentru buna organizare în activitatea comisiilor locale, pentru ca acestea să-şi poată îndeplini în mod corespunzător atribuţiile stabilite prin lege.

Au fost luate o serie întreagă de măsuri pentru impulsionarea aplicării Legii fondului funciar şi forestier, ceea ce s-a văzut în accelerarea ritmului de eliberarea titlurilor de proprietate.

Referitor la cazul primarului comunei Denta, care a comis fapte de luare de mită, vă facem cunoscut că Tribunalul Timiş a hotărât condamnarea sa la patru ani de închisoare.

În legătură cu sesizarea făcută de către unii locuitori din comuna Sânandrei, către domnul deputat Gheorghe Pribeanu, privind întârzierea nejustificată a eliberării titlurilor de proprietate, vă facem cunoscut următoarele:

Dintr-un total de 1567 titluri de proprietate, care trebuiau emise conform Legii fondului funciar, în această localitate au fost emise 1451 de titluri, respectiv 92,59%. Dintre acestea, numai 30 de titluri de proprietate se mai află încă la comisia locală, nefiind ridicate, întrucât cetăţenii nu s-au prezentat să le ridice.

Pentru diferenţa de titluri de proprietate ce trebuie emise, s-a procedat la punerea definitivă în posesie, urmând a se finaliza şi operaţiunea premergătoare emiterii titlurilor de proprietate.

În legătură cu faptul că din conţinutul unor acte emise în mod oficial de la Primăria comunei Sânandrei către locuitorii comunei, rezultă că acestora le este condiţionată stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor şi eliberarea titlurilor de proprietate de o declaraţie scrisă, aşa cum se menţionează în textul întrebării, facem cunoscut că din nota explicativă a preşedintelui comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, domnul primar Duma Gheorghe, rezultă că la începutul anului 2000, rog să se reţină acest lucru, Prefectura şi Direcţia generală pentru agricultură şi industrie alimentară au transmis autorităţilor administraţiei publice locale o circulară în care se preciza că până la constituirea unor societăţi sau asociaţii agricole, terenul arabil pentru care nu erau emise titluri de proprietate, să fie lucrat de societăţi care dispun de potenţial tehnic şi financiar pentru înfiinţarea culturilor.

O societate româno-franceză a luat în arendă, nu a cumpărat, peste 800 hectare teren, pe care le lucrează şi în prezent, după ce au fost deja eliberate titlurile de proprietate. Locatorii şi acţionarii celor două foste IAS-uri din comună, au primit la începutul anului 2000 solicitări scrise din partea unor întreprinzători, cu privire la precizarea intenţiilor privind modul în care intenţionează să-şi lucreze suprafeţele agricole. Vânzarea unor terenuri s-a făcut întotdeauna prin negociere directă între cumpărător şi vânzător.

În concluzie, considerăm că afirmaţia din partea finală a textului întrebării formulate de domnul deputat, referitoare la faptul că întârzierea eliberării titlurilor de proprietate, şi, o dată cu aceasta, punerea în posesie, se datorează slabei preocupări a organismelor abilitate să supravegheze această acţiune şi corupţiei, care este prezentă încă în administraţia de stat, este infirmată pe deplin de realitatea rezultatelor obţinute concret de comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, în general, cât şi în special, de comisia locală din comuna Sânandrei, comisia care, aşa cum am arătat, a eliberat până acum titluri de proprietate în peste 92% din cazuri.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnule Pribeanu, mai aveţi ceva de adăugat? Da.

Am rugămitea la colegii deputaţi care aşteaptă răspunsuri, să-şi concentreze şi intervenţiile.

De asemenea, îi rog şi pe domnii miniştri să răspundă la obiect, direct, pentru că suntem deja în criză de timp.

Domnul Gheorghe Pribeanu:

Eu mulţumesc pentru răspunsul acordat, dar totuşi îmi menţin afirmaţia şi voi demonstra cu mai multe cazuri în care terenul este vândut şi nu aşa cum se spune că este luat în prelucrare. Sunt societăţi mixte care, prin anumite artificii, iau teren foarte mult şi terenul rămâne nelucrat în judeţul Timiş, pe suprafeţe foarte mari. Sunt pagube aduse agriculturii româneşti, sunt câte trei ani terenurile nelucrate şi cumpărate de aceşti investitori strategici, cum le spune, care aşteaptă să revândă pământul, nu să-l lucreze.

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulţumesc. Domnul deputat Damian Brudaşca aşteaptă un răsuns la interpelare din partea Ministerului Justiţiei.

Mai aveţi ceva de completat? Nu. Atunci, îl rog pe domnul Alexe Costache Ivanov, secretar de stat în Ministerul Justiţiei, să vă răspundă.

Domnul Alexe Costache Ivanov:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

La întrebarea dumneavoastră, adresată ministrului justiţiei, referitoare la litigiul dintre "Federal Coop Sălaj" şi Ana Borteş, aflat pe rolul Judecătoriei Zalău, în urma verificărilor efectuate, vă comunicăm următoarele:

Pe rolul judecătoriei, a fost înregistrată cererea pentru anularea parţială a titlului de proprietate, eliberat la 12 octombrie 2001, formulată de Federal Coop, în contradictoriu cu Borteş Ana, Comisia judeţeană Sălaj pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor şi Consiliul local al comunei Bucium.

Cererea formează obiectul dosarului 1312/2002 al aceleaşi instanţe al Judecătoriei Zalău şi are termen de judecată la 20 mai 2002.

În şedinţa publică din 22 aprilie 2002, reclamanta a solicitat încuviinţarea efectuării unei expertize topografice pentru clarificarea situaţiei juridice a terenului în litigiu, pe care sunt ridicate construcţiile ridicate de reclamantă, şi a situaţiei din cartea funciară a imobilului, şi a fost numit un expert, cu acordul părţilor.

Prin încheierea din aceeaşi dată, instanţa a respins excepţia autorităţii de lucru judecat, formulată de apărătorul pârâtei, şi a provocat discutarea adminisibilităţii probei cu martori, solicitată de reclamantă la un termen ulterior. În această fază a procesului, pârâta, prin avocat, a fost de acord cu efectuarea expertizei şi numirea expertului, participând la stabilirea obiectivelor expertizei, şi s-a mai solicitat ataşarea unui dosar al Judecătoriei Zalău, care a fost soluţionat definitiv şi irevocabil între aceleaşi părţi.

Referitor la litigiul anterior ce s-a purtat între părţi, menţionăm că a fost definitiv soluţionat prin decizia din 25 octombrie 2001 a Tribunalului Sălaj şi a devenit irevocabilă prin Decizia 325 din 14 februarie 2002 a Curţii de Apel Cluj.

Acest dosar a avut ca obiect constatarea dreptului de proprietate al reclamantei "Federal Coop Sălaj" asupra construcţiilor edificate pe terenul pârâtei, persoană fizică, precum şi anularea parţială a procesului verbal de punere în posesie a pârâtei Borteş Ana asupra terenului pe care au fost edificate construcţiile.

Prin hotărârile judecătoreşti menţionate, acţiunea reclamantei "Federal Coop" a fost respinsă. Litigiul actual, la care am făcut referire, nu are acelaşi obiect şi cauză cu cel soluţionat anterior. Ca urmare a acestei constatări, instanţa a respins excepţia autorităţii de lucru judecat. Cauza se află în curs de judecată, iar susţinerile dumneavoastră că ar avea loc un trafic de influenţă asupra magistratului care soluţionează cauza, sunt simple afirmaţii, care nu au nici un fel de suport probator.

Împrejurarea că judecătorul a amânat discutarea admisibilităţii probei cu martori la un termen ulterior, eventual, după ce în cauză se va efectua expertiza tehnică, nu justifică afirmaţia că magistratul care este investit cu soluţioanrea cauzei are o conduită subiectivă şi părtinitoare.

Vă asigurăm, în încheiere, stimate domnule deputat, că respectarea legii, inclusiv de magistraţii chemaţi s-o aplice, constituie o preocupare constantă şi importantă a Ministerului Justiţiei, la fel de importantă ca aceea a asigurării independenţei magistraţilor prin combaterea oricăror presiuni şi influenţe care s-ar face asupra acestora, pe diverse căi şi mijloace.

Semnează, ministrul justiţiei, Rodica Mihaela Stănoiu.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Damian Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Eu îi mulţumesc domnului ministru pentru răspuns. Din păcate, domnia sa, sau cei care au întocmit acest răspuns, au evitat să facă referire la relaţia între consilierul juridic Pop Claudiu de la "Federal Coop", şi soţia acestuia, judecătoare la Judecătoria din Zalău.

De asemenea, se pare că documentarea care a fost făcută de către minister este parţial adevărată, pentru că dacă s-ar fi verificat mai în detaliu, s-ar fi ajuns la constatarea că acea expertiză care a fost solicitată, nu vizează întocmirea unei...sau analizarea întregii situaţii actuale pe terenul care face obiectul acestei dispute în justiţie, ci doar a celor care au fost construite absolut abuziv şi ilegal, de către "Federal Coop".

Mai trebuie să mai ţinem cont şi de un alt aspect: preşedintele "Federal Coop Sălaj" este un distins reprezentant al partidului de guvernământ, şi nu excludem posibilitatea ca această situaţie să fie şi datorită influenţei reclamate a politicului asupra deciziilor justiţiei.

În altă ordine de idei, aş dori să îl rog pe domnul ministru, cu tot respectul pe care i-l port, să aibă în vedere că afirmaţiile făcute de mine nu sunt simple speculaţii şi ele sunt determinate tocmai de atitudinea părtinitoare dovedită de către judecătoarea de şedinţă atunci când au fost aprobate absolut toate solicitările reclamanatului şi au fost respins absolut toate solicitările celei pârâte.

În consecinţă, se poate trage concluzia că aici avem de-a face cu o periculoasă manipulare a justiţiei în interesul unor părţi, şi, putem trage, de asemenea, concluzia că slujitorii justiţiei nu sunt chiar atât de corecţi, unii dintre ei, evident, aşa cum le-o cere deontologia profesiei.

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulţumesc.

Doamna deputat Maria Apostolescu şi domnul deputat Damian Brudaşca au adresat către Ministerul Muncii, doamna deputat o interpelare, domnul Damian Brudaşca două interpelări. Dacă doreşte să dezvolte interpelarea, doamna deputat, doriţi să dezvoltaţi interpelarea? Că aş vrea să-l rog pe domnul secretar de stat Răzvan Cirică să vă dea răspunsul la amândoi.

Poftiţi la microfon!

Doamna Maria Apostolescu:

Aş vrea să aflu care este stadiul lucrărilor construcţiei casei de pensii din Iaşi, întrucât ea pe hârtie este prevăzută a fi fost începută în octombrie 2001, şi eu nu prea am văzut vreo mişcare la această activitate.

Aş vrea să ştiu care este stadiul, întrucât numeroşi pensionari din Iaşi solicită acest răspuns şi au nevoie de această construcţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Îl rog pe domnul secretar de stat Răzvan Cirică să dea răspuns interpelărilor respective.

Domnul Răzvan Cirică:

Ca răspuns la întrebarea adresată domnului Marian Sârbu, ministrul muncii şi solidarităţii sociale, de către doamna deputat Maria Apostolescu, cu privire la stadiul lucrărilor la sediul Direcţiei generale de muncă şi solidaritate socială Iaşi, formulăm următoarele comentarii:

Cunoscând starea precară a spaţiilor, realmente precară a spaţiilor în care-şi desfăşoară activitatea atât casa judeţeană de pensii, cât şi Direcţia generală de muncă şi solidaritate socială Iaşi, conducerea Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale a dispus introducerea în bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2002, a obiectivului de investiţii sub numele de "Sediu D.G.M.S. Iaşi".

Lucrările n-au început însă. De ce? Pentru că s-a considerat că execuţia obiectivului va dura circa 3 ani, timp în care sediile actuale se vor degrada şi mai mult, putând pune în pericol atât salariaţii, cât şi publicul, fiind în aceste condiţii mai eficientă achiziţionarea unui sediu nou, în care cele două instituţii să se poată muta cât mai curând.

Având în vedere această situaţie, conducerea ministerului a aprobat achiziţia, din fondurile bugetului asigurărilor sociale de stat, a unui sediu în municipiul Iaşi, achiziţie care se va finaliza în cel mai scurt timp.

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnule secretar de stat, vă rugăm să răspundeţi şi la interpelările domnului Brudaşca.

Doamna Apostolescu, până îşi pregăteşte domnul ministru răspunsul...

Doamna Maria Apostolescu (din sală):

Din câte cunosc...

Domnul Corneliu Ciontu:

Spuneţi la microfon, să se înregistreze în stenogramă, să se audă...

Doamna Maria Apostolescu:

Din câte cunosc, Primăria municipiului Iaşi nu a avizat o suprafaţă corespunzătoare construirii acestui edificiu. Din acest motiv, eu am aflat că nu s-a început construirea, la 6 luni de când este prevăzut. Şi, deci, nu este spaţiu, am înţeles, nu pentru că dumneavoastră vreţi să comasaţi două clădiri într-una.

24 de luni este prevăzută construirea. Nu cred eu că ăsta e motivul. Tot mai bine este pentru urgentarea ca Primăria municipiului Iaşi să acorde o suprafaţă corespunzătoare şi într-un loc bun.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulţumesc, doamna deputat.

Poftiţi, răspundeţi şi domnului Damian Brudaşca.

Domnul Răzvan Cirică:

Ca răspuns la interpelarea adresată domnului Marian Sârbu, ministrul muncii şi solidarităţii sociale, de către domnul deputat Damian Brudaşca, privind cazul numitului Nicula Ion, domiciliat în municipiul Gherla, strada Mihai Viteazul nr.22, în ceea ce priveşte măsurile legale care trebuie întreprinse pentru a beneficia de facilităţile acordate persoanelor persecutate etnic, facem următoarele precizări:

Perioada în care persoana, cetăţean român, a avut de suferit persecuţii din motive etnice, respectiv, 6 septembrie 1940-6 martie 1945, intră sub incidenţa prevederilor Ordonanţei Guvernului nr.105 din 1999, aprobată şi modificată prin Legea 189 din 2000, cu modificările ulerioare, şi a Normelor de aplicarea prevederilor acestei ordonanţe, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.127 din 2002.

Până la intrarea în vigoare a Hotărârii Guvernului nr.127 din 2002 noţiunea de persoană care a fost strămutată în altă localitate nu a inclus şi persoanele care au fost expulzate sau refugiate precum şi cele care au făcut obiectul unui schimb de populaţie, ca urmare a unui tratat bilateral.

Ca urmare, persoanele aflate în această situaţie şi care au depus cereri la direcţiile teritoriale de muncă şi solidaritate socială, nu au putut beneficia de prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.105 din 1999, întrucât nu a existat cadrul legal.

În această categorie s-au încadrat şi persoanele care au făcut obiectul schimbului de populaţie dintre România şi Bulgaria, realizat în baza Tratatului de la Craiova din 7 septembrie 1940.

Astfel, conform prevederilor actelor normative sus-menţionate, cererea şi actele necesare pentru stabilirea drepturilor persoanelor persecutate etnic se depun la casele teritoriale de pensii.

În cazul domnului Nicula Ioan, din analiza documentelor anexate cererii, rezultă că se încadrează în categoria persoanelor care au făcut obiectul schimbului de populaţie dintre România şi Bulgaria, realizat în baza Tratatului de la Craiova, din 7 septembrie 1940.

Ca urmare, prin adresa nr.1033 din 10.V.2002, s-a dispus soluţionarea în regim de urgenţă a cazului de către Comisia pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr.105/1999 aprobată şi modificată prin Legea 189/2000 cu modificările ulterioare.

La interpelarea adresată de domnul deputat Damian Brudaşca, în ceea ce priveşte modul de aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr.105/1999, aprobată şi modificată prin Legea 189 din 2000, facem următoarele precizări:

Ordonanţa Guvernului 105 din 1999, aprobată şi modificată prin Legea nr.189 din 2000, cu modificările ulterioare, nu a fost iniţiată de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, această instituţie fiind desemnată de legiuitor pentru aplicarea actului normativ.

Instituţia noastră a procedat numai la elaborarea Hotărârii Guvernului nr.127 din 2002 privind normelor pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr.105 din 1999, aprobată şi modificată prin Legea 189 din 2000, cu modificările ulterioare, ca instrument de lucru pentru comisiile constituite în cadrul direcţiilor teritoriale, caselor teritoriale de pensii.

De prevederile Ordonanţei Guvernului nr.195 din 1999, aprobată şi modificată prin Legea 189/2000, cu modificările ulterioare, beneficiază persoana, cetăţean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 pînă la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuţii din motive etnice.

Ca urmare, în cazul unei familii, părinţi şi copii, care s-a refugiat ca urmare a persecuţiei etnice, beneficiază ca titular, fiecare membru care a făcut obiectul persecuţiei. Acest act normativ nu prevede transferarea dreptului titularului asupra moştenitorilor, cu excepţia soţului supravieţuitor, al celui decedat, dacă acesta nu s-a recăsătorit.

Potrivit legislaţiei în vigoare, drepturile se acordă la cerere, pentru dovedirea calităţii de persoană persecutată etnic, o dată cu cererea, solicitantul trebuind să depună şi actele prevăzute de Hotărârea Guvernului nr.127 din 2002.

Astfel, pentru cererile depuse până la data de 31 martie 2001, precum şi pentru cele depuse după data de 16 iulie 2001, drepturile se acordă cu data de întâi a lunii următoare depunerii cererii. Pentru cererile depuse în intervalul 1 aprilie 2001-15 iulie 2001, indiferent dacă acestea au fost sau nu respinse pentru tardivitate, drepturile cuvenite se acordă începând cu data de 16 iulie 2001.

Referitor la scutirea de plata taxelor pentru obţinerea de adeverinţe de la direcţiile judeţene ale Arhivelor Naţionale Române, precizăm că legiuitorul nu a prevăzut în Ordonanţa Guvernului nr.105 din 1999, aprobată şi modificată prin Legea 189 din 2000, cu modificările ulterioare, acordarea de gratuităţi pentru eliberarea documentelor oficiale care dovedesc calitatea de persecutat etnic.

În ceea ce priveşte întrebarea privind autentificarea declaraţiilor cu martori de către Oficiul juridic al caselor teritoriale de pensii, menţionăm că această activitate nu intră în atribuţiile acestui compartiment. Legalizarea declaraţiilor cu martori, prin notarii publici, conferind actelor respective caracter oficial, fapt indispensabil pentru acordarea tuturor drepturilor prevăzute de legislaţia în vigoare.

Cu privire la acordarea despăgubirilor pentru averea rămasă sau distrusă din zona ocupată, în cazul persoanelor persecutate etnic, sau urmaşilor acestora, acestea nu pot fi acordate în lipsa unui cadru legislativ care să le prevadă în mod expres.

La întrebările referitoare la stabilirea numărului de refugiaţi, în sensul prevederilor Ordonanţei Guvernului nr.105 din 1999, aprobată şi modificată prin Legea 189 din 2000, cu modificările ulterioare, nu suntem în momentul de faţă a răspunde decât după...trebuind deci să aşteptăm soluţionarea cererilor depuse la casele teritoriale de pensii.

Referitor la propunerea de extindere a programului de lucru cu publicul, împreună cu Casa judeţeană de pensii Cluj, am analizat posibilitatea ca, în limita timpului de lucru şi a personalului disponibil, să găsească modalităţi concrete de reglementare a situaţiei create, ţinând cont de faptul că persoanele care desfăşoară această activitate şi fac parte din Comisia pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr.105 din 1999, aprobată şi modificată prin Legea 189 din 2000, cu modificările ulterioare, au atribuţii de reprezentare în instanţă a instituţiei, pe toate problemele ce fac obiectul prevederilor legii. Mă refer la Legea 19 din 2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare.

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Înţeleg că domnul Brudaşca este mulţumit de răspunsuri.

Mai avem...Poftiţi, domnule Brudaşca, dacă aveţi de spus ceva.

Mai avem de primit două răspunsuri din partea Ministerului Agriculturii, pentru solicitările venite de la domnii deputaţi Cornel Popa şi Damian Brudaşca.

Dacă vreun coleg din cei doi doreşte să dezvolte...

Domnule Cornel Popa, vă rog! Să încercăm să ne concentrăm puţin intervenţiile, că suntem deja în criză de timp.

Domnul Cornel Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Într-un minut, pot să vă spun că întrebarea mea adresată Ministerului Agriculturii, domnului Ilie Sârbu, privind situaţia şi dificultăţile producătorilor de carne de porc, se referă la Hotărârea Guvernului nr.964 din 1998 pentru aprobarea clasificării şi a duratelor normale de funcţionare a mijloacelor fixe grupa V, animale şi plantaţii, şi grupa V.1, animale, şi unele categorii de animale, considerate mijloace fixe.

Din analiza textului, se observă că lipsesc vierii şi scroafele pentru reproducere, care au rolul de formarea turmei de bază, precum şi a purceilor din care se obţine carnea.

Urmare a acestei dispoziţii legale, vierii şi scroafele nu mai sunt mijloace fixe, ci mijloace circulante, însemnând că valoarea lor este cuprinsă în costul de producţie şi nu în mod treptat, prin amortizare liniară.

Acest fapt a produs consecinţe deosebit de grave asupra producătorilor de carne de porc din România, şi, implicit, asupra populaţiei consumatoare, în sensul că animalele, datorită imposibilităţii de recuperare a preţului de cumpărare a acestor animale din preţul de vânzare a cărnii de porc, populaţia suportând creşterea graduală.

Astfel, sumele de bani investite în cumpărarea de vieri şi scroafe de reproducţie, de ordinul miliardelor de lei, s-au transformat în pierderi, în loc să contribuie la majorarea capitalului propriu.

Întrebările se refereau: din ce considerente au fost omişi vierii şi scroafele de reproducţie de pe lista mijloacelor fixe, prevăzută de Hotărârea de Guvern 964/1998 şi doi, prin ce măsuri se poate remedia situaţiile de dificultate ale producătorilor de carne de porc?

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulţumesc.

Îl rog pe domnul secretar de stat Gheorghe Predilă, reprezentantul Ministerului Agriculturii, să dea răspuns interpelărilor formulate de cei doi deputaţi.

Domnul Gheorghe Predilă:

Domnule preşedinte,

La întrebarea adresată de domnul deputat Cornel Popa, vrem să vă spunem că Hotărârea de Guvern nr.964 din 1998 a fost iniţiată şi realizată de către Ministerul de Finanţe, fără a întreba, la vremea respectivă, sau a cere avizul Ministerului Agriculturii, situaţie în care au fost excluse din categoria mijloacelor fixe animalele de prăsilă, cu o utilizare de circa 2,5-3 ani.

În situaţia de faţă, noi am făcut o corespondenţă şi suntem în continuare în discuţii, să revenim asupra acestei hotărâri pentru că efectul ei, dacă nu s-a simţit prea mult până acum, a fost că noi n-am mai avut efective, aglomerări de animale, mai ales cele de reproducţie, dar de-acum va trebui s-o modificăm urgent că, altfel, o dată cu apariţia Legii exploataţiilor, şi când vor apărea exploataţii concentrate de creşterea unor asemenea categorii de animale, efectele nu sunt benefice, nici pentru crescători, nici pentru perpetuarea speciei în anii următori. De aceea, vă asigurăm că nu va rămâne în această situaţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Pentru domnul Brudaşca.

Domnul Gheorghe Predilă:

Al doilea răspuns pentru domnul deputat Damian Brudaşca: dânsul se referă la o unitate care aparţine Regiei Protocolului de Stat, cea din Victoria, Cluj, şi ca atare, în conformitate cu Ordonanţa 102 din 2001, terenul solicitat, în suprafaţă de 59,2 hectare în funcţiune, nu aparţine domeniului statului, Agenţiei Domeniului Statului, ci aparţine acestei regii, şi din această cauză, Ministerul Agriculturii nu poate să intervină, pentru că proprietarul este altul decât Agenţia Domeniului Statului.

Aici, ne putem adresa Secretariatului General al Guvernului care coordonează activitatea Regiei Protocolului de Stat.

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnul Damian Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Sunt nevoit doar să fac următoarea precizare:

Pentru suprafaţa invocată şi de domnul ministru Predilă, s-au eliberat deja, deci au fost cuprinse, s-au întocmit liste în care au fost cuprinse persoanele care au revendicat suprafeţele respective. Ce se întâmplă în acest caz? Care este prioritatea? Interesele acestei Regii a Protocolului de Stat, sau mergem cu ideea retrocedărilor pentru toată lumea şi n-avem oameni de categoria întâi, şi oameni de alte categorii pentru retrocedarea proprietărilor avute?

De aici poate rezulta şi seriozitatea şi sinceritatea demersului promovat de actuala Putere, privind restituirea proprietăţilor către cei care sunt îndrituiţi să le recapete. Dacă nu se va rezolva, în conformitate cu principiile pe care le susţine Guvernul, atunci ne îndoim de sinceritatea acestei politici de "restitutio in integrum".

Mai am în vedere, că dacă printre cei care sunt pe listele respective s-ar afla reprezentanţi ai UDMR-ului, cred că Guvernul ar fi găsit în 24 de ore soluţii mult favorabile acestora. Dar, cum este vorba doar de populaţie de origine românească, se pasează responsabilitatea de la un minister la altul.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Vă propun să rezolvăm în câteva minute şi lista interpelărilor, cu rugămintea: acei colegi care nu au depus în scris, şi vor s-o prezinte verbal, să lase introducerile şi politizarea, şi să prezinte doar obiectul interpelării, urmând să facă dezvoltarea cu ocazia primirii răspunsurilor.

Îl rog pe domnul deputat Ioan Miclea să prezinte interpelările.

Domnul Ioan Miclea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Prima interpelare este adresată Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiunilor Statului, domnului ministru Ovidiu Tiberiu Muşetescu. Este, de fapt, o reluare a problemei privind privatizarea defectuoasă la "Cimentul" - Turda, unde prin nişte maşinaţiuni şi prin nişte artificii, s-a ajuns la o delapidare de circa 5 milioane.

APAPS-ul a recunoscut această problemă şi trebuia să se îndrepte cu pretenţii spre cumpărător, dar, până în prezent, nu s-a făcut acest lucru, deşi a trecut un an de zile de când i-am sesizat. Şi cer, deci, răspuns în scris, în faţa plenului Camerei Deputaţilor, privind măsurile pe care consideră că trebuie să le ia, şi finalitatea acestor măsuri.

A doua interpelare se referă la domnul Octav Cozmâncă, ministru pentru Administraţia Publică, privind reţinerea din cele 3 milioane, care trebuiau să fie plătite recenzorilor de către cineva, din partea Casei de Pensii, fapt pentru care a trebuit să stea oamenii două dimineţi la primăriile din ţara noastră, şi să-şi piardă, atât timpul lor de odihnă, era vorba de zilele de sâmbătă, cât şi stresul pe care l-a provocat această neregulă.

Deci, cer să-mi dea răspuns, cine se face vinovat pentru acest abuz? Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ştefan Baban a depus două interpelări în scris. Domnul deputat Damian Brudaşca a depus două interpelări în scris.

Dau cuvântul domnului deputat Mircea Costache!

Domnul Mircea Costache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi, interpelarea mea de astăzi este adresată domnului ministru Dan Ioan Popescu, ministrul Industriei şi Resurselor, domnului Ilie Sârbu, ministrul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, domnului Ovidiu Muşetescu, ministru al Autorităţii pentru Privatizare, şi se referă la societatea buzoiană "FORESTA - Nehoiu", care, de mai multă vreme, se află într-o situaţie dezastruoasă. Mişcările sindicale nu mai contenesc, toate sunt reflectate şi în presa locală şi în cea centrală. Dar, pare că nu se găsesc soluţiile cele mai potrivite.

Recent, am primit o rugăminte, o adresă din partea Sindicatului "FORESTA BEST WOOD … - Nehoiu", semnată de preşedintele sindicatului, în care suntem rugaţi să întreprindem tot ceea ce ne stă în putinţă, pentru a încerca salvarea acesteia unităţi, altădată fală a judeţului Buzău.

În fapt, societatea "FORESTA - Nehoiu", a fost privatizată către cetăţeanul sirian Omar Hai Sam, personaj agreat altminteri de stâlpii puterii locale, care a realizat "o datorie la bugetul asigurărilor sociale" de aproximativ 100 miliarde lei.

Se constată că nu s-a respectat Ordonanţa de Urgenţă nr. 48/1997 privind privatizarea unităţii; situaţia salariaţilor, disponibilizările abuzive, privarea celor rămaşi în unitate de dreptul la asistenţă medicală, la continuitate, la vechime în muncă; acţiunea ilegală numită "stopaj la sursă", care a îndatorat unitatea către bugetul statului, cum spuneam, cu aproximativ 100 miliarde lei, deşi aceşti bani au fost reţinuţi salariaţilor pe ştatele de plată.

Personal nu am nimic împotriva bunelor relaţii existente între persoane cu funcţii de răspundere la nivelul judeţului Buzău, şi Omar Hai Sam, care vor chiar să construiască în Buzău "Clubul oamenilor de afaceri", "din fonduri private", dar este normal să fim mai preocupaţi de soarta salariaţilor, de soarta cetăţenilor, ale căror interese le apărăm.

Rog, prin urmare, să fie analizată în profunzime situaţia societăţii "FORESTA - Nehoiu", a disponibilizaţilor, a salariaţilor rămaşi, şi să mi se comunice măsurile întreprinse pentru reabilitarea unităţii. A se avea în vedere că unul din oamenii responsabili pentru situaţia creată este fostul director general al societăţii "FORESTA", inginerul Gheorghe Mareş, care, în momentul de faţă, este preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe…

Domnul Corneliu Ciontu:

Dar, nu mai dezvoltaţi …, domnule deputat …

Domnul Ioan Miclea:

Am înţeles. Vă mulţumesc. Deci, preşedintele Comisiei de buget-finanţe a judeţului, implicat recent şi în alte subiecte fierbinţi de presă privind traficul de autoturisme de import şi alte "delicatese", pentru că oamenii noştri când îşi fac mâna la furat, nu se mai pot opri uşor.

Nu pot, oricât aş vrea să fiu de scurt, să nu adaug o chestiune care nu ţine de interpelarea adresată, ci de celelalte. Sunt ministere care răspund formal sau superficial, dar altele deloc. Aştept, de mai bine de o lună de zile, un răspuns de la Ministerul Administraţiei Publice Locale, în legătură cu sesizarea privind primarul de la Comuna Brăieşti, judeţul Buzău, împotriva căruia au semnat 188 de cetăţeni nişte sesizări, care s-au dovedit adevărate, prin răspunsurile date de Ministerul de Interne şi de Ministerul Justiţiei, iar Ministerul Administraţiei Publice Locale, pe un condamnat la 9 ani de închisoare, îl ţine, în continuare, în funcţie, şi răspunsul se lasă în continuare aşteptat. Eu îl mai aştept. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Insist asupra prezentării doar a obiectului, şi să nu se dezvolte subiectul.

Domnul deputat Eugen Pleşa. Depuneţi în scris, da?

Domnul deputat Mihai Radan a depus în scris două interpelări.

Doamna deputat Mona Muscă.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Interpelarea se adresează domnului ministru Miron Mitrea, ministrul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţelor.

Obiectul interpelării: construcţia unei variante ocolitoare a drumului naţional 6, în municipiul Caransebeş, varianta aleasă fiind o variantă care desfiinţează o zonă turistică, şi, în acelaşi timp o stradă, Str. Caraşului, cu clădiri solide şi foarte bine îngrijite, şi pe partea stângă, şi pe partea dreaptă. Mulţumesc frumos.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Dorin Popescu.

Domnul Dorin Popescu:

Domnul preşedinte, interpelarea mea este adresată doamnei Daniela Bartoş, ministrul Sănătăţii şi Familiei, şi se referă la situaţia Spitalului din oraşul Beclean, judeţul Bistriţa-Năsăud, care se tinde a fi desfiinţat pentru a fi transformat într-un spital de bolnavi psihici.

Depun interpelarea şi solicit răspuns scris.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Dumitru Bălăeţ.

Domnul Dumitru Bălăeţ:

O interpelare se adresează domnului Răzvan Teodorescu, ministrul Culturii şi Cultelor. Două adrese contradictorii, trimise de către minister, una prin Direcţia buget-finanţe, către Biblioteca Naţională, comunică 70 miliarde pentru investiţia noii construcţii.

A doua zi, pe o altă adresă, tot ministerul, dar prin altă direcţie, Dezvoltare-informatică-investiţii, comunică reducerea cu 37 miliarde a aceleiaşi investiţii, şi, mai apoi, sistarea ei completă.

Domnule ministru, vă rugăm să precizaţi care este adevărul în această privinţă? Care sunt motivele reale ale acestei situaţii? Dacă mai există respect pentru spaţiul cultural al ţării, sau nu? De ce se încalcă Legea bugetului de stat pe 2002, votată de Parlament, la sfârşitul anului trecut? Pentru factorii guvernamentali există respect pentru legile adoptate de Parlament, sau nu, şi de ce?

Vă rugăm a interveni urgent pentru deblocarea investiţiei Biblioteca Naţională. Cerem răspuns scris şi oral, la cele de mai sus. Deputat Dumitru Bălăeţ.

A doua interpelare, cu acelaşi obiect, este adresată domnului ministru al Finanţelor, Mihai Tănăsescu.

În legătură cu aceeaşi situaţie, de la Biblioteca Naţională, am aflat prin intermediul Ministerului Culturii şi Cultelor, că această investiţie a fost sistată, şi sumele acordate au fost retrase de către ministerul ce cu onoare îl conduceţi.

Vă rugăm să precizaţi, din ce motive aţi făcut acest lucru? De ce aţi încălcat Legea bugetului de stat pe 2002, votată de Parlament, la sfârşitul anului trecut? Pentru factorii guvernamentali există respect pentru legile adoptate de Parlament, sau nu, şi de ? Guvernul mai are vreun respect pentru spaţiul cultural al ţării? Vă rugăm să răspundeţi oral şi scris la aceste întrebări, şi să deblocaţi investiţia Biblioteca Naţională, cât mai urgent. Mulţumim.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Adrian Moisoiu.

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Întrebarea mea se adresează domnului ministru al Administraţiei Publice, domnului Octav Cozmâncă, şi, de fapt, are două părţi. Într-o primă parte este corelaţia, să spunem, dintre rezultatele recensământului, recent încheiat, şi ale cărui rezultate, chiar şi parţiale, dar deja se cunosc, şi tăbliţele bilingve care s-au afişat la acele locale, la intrările şi ieşirile localităţilor în care se presupunea că există minimum 20% minoritari. Şi aş fi vrut să mi se dea răspunsul, când şi cum se va proceda în acest caz, pentru retragerea acestor tăbliţe, acolo unde nu se justifică?

A doua se referă la o interpelare precedentă, care a fost înregistrată cu nr. 377/23 aprilie, prin care am cerut explicaţii asupra modului în care a fost numit, peste noapte, secretarul general al Consiliului Judeţean Mureş, respectiv s-a eliberat, şi s-a numit un altul în locul său. Consider că art. 120 din Legea Administraţiei Publice 215/2001 este total încălcat, pentru că acolo se spune clar, la alin. 3, că numirea unui secretar general al Consiliului Judeţean se poate face, fie prin examen, fie prin concurs. Iar răspunsul primit, şi pe care îl am aici în faţă (nu fac ca domnul deputat Boc, ca să arăt hârtiile), spune că s-a făcut prin transfer. Chiar şi eliberarea secretarului general vechi, trebuia făcută de către Consiliul Judeţean, în prezenţa sau cu votul unanim, cu votul a două treimi din consilierii judeţeni, ceea ce, de asemenea, nu s-a realizat. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi, v-aş ruga să avem un moment de intermezzo, pentru a putea să vă fac un anunţ fericit: se află în sală delegaţia Camerei Comunelor din Canada, condusă de speackerul acesteia, onorabilul Peter Milikan, împreună cu o delegaţie care ne vizitează ţara. Să-l salutăm cu prietenie, şi să mulţumim Canadei pentru sprijinul pe care-l acordă în procesul de aderare a României la NATO. (Aplauze puternice.)

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Corneliu Ciontu:

Îl invit pe domnul deputat Vlad Hogea să prezinte obiectul interpelării şi "adresantul".

Domnul Vlad Hogea:

Interpelarea este adresată domnului ministru Miron Mitrea, ministrul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei. Obiectul interpelării vizează situaţia disperată în care se găsesc SNCFR şi TAROM. Este foarte scurtă.

Domnule ministru, nu mai este o noutate pentru nimeni faptul că guvernările postdecembriste au adus la dezastru sistemul de transport călători din România. Măsurile promise de actuala Putere, menite să reducă pierderile imense înregistrate de SNCFR şi TAROM, întârzie să apară, spre disperarea cetăţenilor care se văd puşi în situaţia de a suporta costuri enorme, pentru servicii de proasă calitate.

Nu insistăm asupra unor chestiuni arhicunoscute, cum ar fi întârzierile, nepermis de mari, ale unor trenuri considerate de lux (intercity, rapid, accelerat), condiţiile igienico-sanitare sub orice critică, zgomotul infernal produs de maşinăriile învechite, perturbările în trafic, generate de efectuarea unor lucrări pe o anumită porţiune de cale ferată etc

În calitate de reprezentanţi ai electoratului, suntem profund îngrijoraţi de noile scumpiri ale biletelor de tren, care vor determina devierea unui important segment de călători către sistemul privat de transport, de tip autocar sau maxi-taxi. Prin urmare, vă rugăm să precizaţi, ce strategie concretă aveţi în vedere pentru readucerea SNCFR pe linia de plutire, în viitorul cât mai apropiat?

În aceeaşi ordine de idei, vă rugăm să luaţi act de interesul pe care-l manifestăm faţă de preluarea unor curse ale Companiei Române de Transport Aerian "TAROM" S.A., de către firma privată Angel Airlines, pe liniile Bucureşti-Iaşi, Bucureşti-Suceava, Bucureşti-Arad şi Bucureşti-Oradea, în contextul în care costul unui bilet a ajuns la 5 - 100 dolari.

Vă solicităm să ne comunicaţi dacă acesta, este sau nu, începutul "sfârşitului" pentru legenda românească, numită TAROM.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Domnule Pleşa, depuneţi în scris, sau doriţi să prezentaţi obiectul?

Poftiţi, dacă doriţi să prezentaţi obiectul (ultimul înscris pe listă).

Domnul Eugen Pleşa:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte, stimaţi colegi,

Este o problemă care, cred că trebuie citită în faţa dumneavoastră, pentru că nu priveşte un interes individual. Este interpelarea adresată primului-ministru, domnul Adrian Năstase.

În legătură cu materializarea paragrafului din Protocolul încheiat între P.S.D. şi U.D.M.R. privind izolarea elevilor pe criterii etnice, pe licee, în Târgu Mureş, doresc să ştiu viitorul acestui devenit program.

Transmit o întrebare ce mi-a fost pusă în Târgu Mureş de cetăţeni maghiari şi români: copiii rezultaţi din căsătorii mixte, căsătorii ce se tinde a deveni "ilegale", sau cel puţin "condamnabile", la care sistem de învăţământ au acces? La cel maghiar, sau cel românesc? Ce contează mai mult, etnia tatălui, sau a mamei? Dacă analizând din ce neam se trage fiecare din părinţi, rezultă un dezechilibru procentual de etnie, cine face dirijarea, orientarea viitoare a elevilor, a acestor tineri?

Şi, ca să ne asigurăm pe o perioadă mai lungă, tot la întrebările cetăţenilor mureşeni, ne interesăm: urmează mutarea cetăţenilor în cartierele oraşului, pe criterii etnice, ţinând cont că multe locuinţe au fost cumpărate deja, de cei care locuiesc în ele?

Subliniez că întrebările legate de această avalanşă a erorilor sociale, declanşate de nişte fanatici, care au strecurat necinstit prevederi absurde, şi în Africa de Sud a anilor '60, sunt puse permanent. Şi, asta pentru că, toţi înţeleg că acestea nu sunt decât preludii la interesul ascuns al unor "fruntaşi" udemerişti, pentru separarea sau, mai direct spus, lepădarea de România. Ca în multe ocazii, sportul ne-a dat ştiinţa luptei cinstite şi a recunoaşterii adevărului. Ultima dovadă, în Spania, unde arbitrii au revenit, fără reţineri, şi au acordat adevărul cu meritele Valenciei.

Guvernul României, condus de personalităţi confirmate în planul competenţei şi curajului de a institui adevărul, va avea puterea să stopeze absurdul, întru respectul pentru România, cu toate componentele sale etnice, strălucitoare şi respectabile.

În concluzie, prin interpelarea mea, doresc precizări concrete de viitor. Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Această primă parte a lucrărilor noastre a luat sfârşit.

Iată că la o asemenea oră asistenţa a fost deosebită. Poate că ar trebui să ne gândim şi la modificarea Regulamentului, ca aceste două instituţii importante pentru activitatea şi viaţa parlamentară, declaraţiile politice, interpelările şi răspunsurile la interpelări, să se bucure de o oră convenabilă, ca şi presa să poată fi prezentă, şi colegii noştri, în număr mai mare.

Vă rog să nu părăsiţi sala, că vom relua lucrările imediat.

- După pauză -

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, vă rog să vă reluaţi locurile, şi să-mi permiteţi să declar deschisă şedinţa obişnuită a Camerei, anunţându-vă că, din totalul de 344 deputaţi, sunt cu prezenţa înregistrată 283 de colegi, fiind absenţi 61, din care 21 participă la alte acţiuni parlamentare.

Continuăm cu ordinea de zi, la punctul la care am rămas ieri. Dar, mai înainte, v-aş ruga să-mi permiteţi să vă supun votului dumneavoastră constituirea câtorva comisii de mediere, pentru a-şi putea începe activitatea.

Prima este Comisia de mediere pentru proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 88/99 privind stabilirea unor reguli pentru transportul combinat de mărfuri, unde sunt propuşi domnii deputaţi Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Daraban Aurel, Fâcă Mihail, Palade Doru, Buzea Cristian, Boagiu Anca-Daniela.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Comisia de mediere la proiectul de lege privind înfiinţarea Universităţii "Petre Andrei" din Iaşi. Sunt propuşi: doamna deputat Andronescu Ecaterina, şi domnii deputaţi Andea Petru, Antonescu Napoleon, Stanciu Anghel, Magheru Paul, Ionescu Anton, Radan Mihai.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Comisia de mediere la proiectul de lege privind înfiinţarea Universităţii "Danubius", din Galaţi. Doamna deputat Ecaterina Andronescu şi domnii deputaţi Andea Petru, Antonescu Napoleon, Stanciu Anghel, Baciu Mihai, Ionescu Anton şi Vekov Karoly-Janos.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Comisia de mediere la proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 136/2001 pentru modificarea şi completarea Legii 101/98 privind statutul Băncii Naţionale. Sunt propuşi colegii noştri Bleotu Vasile, Gubandru Aurel, Neamţu Horea-Ion, Baban Ştefan, Ionescu Daniel, Winkler Iuliu, Sali Negiat.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Comisia de mediere - ultima pentru astăzi - la proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 182/2001 pentru modificarea Legii nr. 80/95 privind statutul cadrelor militare. În această comisie sunt propuşi domnii deputaţi Bahrin Dorel, Oltei Ioan, Zăvoianu Dorel, Saulea Dănuţ, Vasilescu Valentin, Caracheu Costică, Radu Stroe.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

În continuare, supun dezbaterii dumneavoastră raportul Comisiei de mediere la proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 121/2001 pentru suspendarea temporară a tuturor procedurilor referitoare la adopţiile internaţionale.

Vă rog să urmăriţi raportul Comisiei de mediere. La pct. 1, comisia ne sugerează textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

La pct. 2, tot textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Pct. 3, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Acestea au fost punctele aflate în mediere.

Supun votului dumneavoastră final raportul, în ansamblu, cu precizarea că este vorba de o lege cu caracter ordinar, 74, alin. 2 din Constituţie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Raportul Comisiei de mediere la proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/98 privind activitatea de standardizare naţională în România.

La primul punct, textul Senatului, ni-l propune Comisia de mediere. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Pct. 2, tot textul Senatului. Dacă aveţi obiecţii? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Pct. 3, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Pct. 4, textul Senatului, ni-l sugerează comisia. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Pct. 5, pentru alin. 2 al art. 1, pct. 10, şi pentru lit. b) din acelaşi text, comisia ne propune textul Camerei Deputaţilor. În consecinţă, nu se supune votului sau dezbaterii.

La lit. a), cel cu privire la Colegiul organismelor acreditate, vă rog să urmăriţi, comisia ne propune textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

La lit. b), Colegiul beneficiarilor, textul Senatului, ni-l propune comisia. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

La lit. c), Colegiul consumatorilor, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

La lit. e), text comun, priveşte Colegiul cercetării, dezvoltării şi inovării. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Lit. C., "Structura organelor de conducere", textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Pentru lit. E., "Autoritatea de stat care coordonează domeniul infrastructurii localităţii", text comun, ni-l propune comisia. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Pct. 6, textul Senatului, ni-l propune comisia. Dacă aveţi obiecţiuni?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Pct. 7, textul Camerei Deputaţilor, nu se supune dezbaterii şi votului dumneavoastră.

Pct. 8, textul Senatului, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Pct. 9, şi ultimul, tot textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Supun, în urma aprobării tuturor punctelor de mediere, raportul în ansamblu votului dumneavoastră, cu precizarea că este vorba de o lege cu caracter ordinar, art. 74 alin. 2 din Constituţie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi. Vă mulţumesc.

Următorul raport de mediere, cel cu privire la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 137/2001 pentru modificarea şi completarea Legii bancare.

La pct. 1, textul Camerei Deputaţilor, nu se supune votului şi nici dezbaterii.

La pct. 2, tot textul Camerei Deputaţilor, aceeaşi soluţie.

În fine, la pct. 3, cel care stabileşte caracterul legii, tot varianta Camerei Deputaţilor a avut câştig de cauză în faţa Comisiei de mediere. Nu se supune votului şi nici dezbaterii dumneavoastră.

Supunem, în schimb, votului dumneavoastră raportul în ansamblu, cu aceeaşi precizare. Este vorba de o lege cu caracter ordinar, art. 74 alin. 2. Pardon! Staţi puţin, să vedem ce am votat! Am adoptat varianta Camerei Deputaţilor, deci, este vorba de o lege ordinară, art. 74 alin. 2 din Constituţie.

Cu această precizare, supun votului dumneavoastră raportul.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind taxa pe valoarea adăugată.

Domnul ministru Gaspar are o problemă de procedură.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

În legătură cu raportul Comisiei de mediere privitor la soluţionarea textelor aflate în divergenţă, adoptate de cele două Camere, asupra Proiectului de Lege privind taxa pe valoarea adăugată, vă rog să observaţi că din cele 45 de poziţii, cât numără raportul, Comisia de mediere a propus, în unanimitate, textele adoptate de Camera Deputaţilor.

În atare împrejurare, vă rog să faceţi această constatare şi să aplicaţi dispoziţiile art. 127 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, care prevede că nu se supun votului textele care au fost votate de Camera Deputaţilor.

Ca atare, votul urmează să fie dat asupra raportului în ansamblul său.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să urmăriţi, dacă n-aţi făcut-o până în prezent, paginile raportului de mediere şi să constataţi că, într-adevăr, în toate punctele de mediere, comisia şi-a însuşit varianta Camerei Deputaţilor şi, în atare condiţii, aceste puncte nu are rost să la mai trecem în revistă pe fiecare, întrucât, potrivit textului invocat de domnul ministru Gaspar, atunci când raportul Comisiei de mediere conţine textele Camerei Deputaţilor, acestea nu se mai supun votului şi dezbaterii dumneavoastră.

Vă rog să constataţi că este vorba de o lege căreia îi sunt aplicabile prevederile art. 74 alin. 1 din Constituţie şi supun raportul votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Cu unanimitatea voturilor celor care şi-au înregistrat prezenţa, raportul Comisiei de mediere a fost adoptat.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind statutul poliţistului.

Vă rog să urmăriţi punctele acestuia.

Punctul 1, text comun.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Punctul 2, textul Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 3, tot textul Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 4, de asemenea, textul Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Punctul 5, tot textul Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct. 5, vă rog să aveţi în vedere că au fost textele Senatului, de la pagina 4, de la pct. 5 până la pagina 7.

Pentru punctul notat cu alin. 3 de la pagina 7 final, vă rog să mă urmăriţi cu atenţie, comisia ne propune un text comun.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alineatul 3 de la pct. 2, pagina 7 votat în unanimitate, potrivit celor propuse de comisie.

Punctul 6, textul Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Punctul 7, textul Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Punctul 7 este textul Senatului pentru art. 16 alin. 1, şi, de asemenea, lit. a).

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La lit. b), textul Camerei Deputaţilor. Nu se supune votului şi nici dezbaterii dumneavoastră.

La alin. 2, urmăriţi acelaşi punct la pagina 9, textul Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Unanimitate.

La pct. 8, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Aveţi o observaţie?

Domnul Aurel Gubandru (din sală):

Se supune la vot.

Domnul Valer Dorneanu:

Încă o dată, la pct. 8, nefiind obiecţiuni la art. 17, supun votului dumneavoastră textul Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 9, textul Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 10, tot textul Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 11, textul Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 12, textul Senatului, la toate cele 3 alineate.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru?

Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 13.

Stimaţi colegi,

La pct. 12, textul pe care dumneavoastră l-aţi votat, al Senatului, vizează alin. 3 de la art. 21 alin. 4.

La alin. 6 vă rog să urmăriţi la pagina 16, comisia propune un text comun. Dacă aveţi obiecţiuni la textul comun, cu privire la alin. 6? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct. 13, pentru alin. 1, 2 şi 3 de la art. 22, comisia ne propune textul Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pentru alin. 4 de la art. 22, comisia ne propune un text comun.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct. 15, comisia ne propune un text comun.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct. 15, textul Camerei Deputaţilor. Nu se supune votului sau dezbaterii dumneavoastră.

Punctul 16, în totalitate, textul Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct. 17, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 18, text Senat. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 19, text comun pentru alin. 1 lit. d), de la art. 45.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pentru art. 45 lit. f) alin. 2 şi 3 urmăriţi, vă rog, pagina 20 şi 21 din raport, comisia ne propune în unanimitate textele Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 20, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul 21, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul 22, text Senat. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul 23, tot textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul 24, textul Senatului, de asemenea.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul 26, textul Camerei Deputaţilor. Nu se supune votului şi nici dezbaterii.

Articolul 27, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul 28, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul 30, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vă rog să urmăriţi la pct. 30, pe care l-aţi votat, şi care cuprinde textul Senatului. Textul Senatului vizează art. 73 alin. 1, în întregime, care se desfăşoară până la pagina 30.

Pentru alin. 2 de la acest articol, de la pct. 30, comisia ne propune un text comun.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pentru alin. 8 de la acelaşi art. 73 pct. 30, pagina 31, textul Senatului, ca şi pentru alin. 9.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct. 31, text comun.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 32 şi ultimul, textul Senatului, ni-l sugerează comisia.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

În consecinţă, supun votului dumneavoastră final acest raport, în condiţiile art. 74 alin. 1 din Constituţie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Comisia de mediere la Proiectul de Lege privind graţierea şi procedura acordării graţierii.

Punctul 1, textul Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Punctul 2, tot varianta Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct. 3, pentru lit. d) de la pct. 3, textul Camerei Deputaţilor, nu se supune votului sau dezbaterii.

La lit. e), comisia ne sugerează textul Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 4, textul Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Punctul 5, tot textul Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 6, textul Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 7, varianta Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 9, şi ultimul din raportul de mediere, varianta Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Parcurgând punctele raportului de mediere, supun raportul în ansamblu votului dumneavoastră, în condiţiile art. 74 alin. 1 din Constituţie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

282 voturi pentru, 1 vot împotrivă, nici o abţinere.

Trecem, în continuare, la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 175/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.

Comisia juridică? Domnule deputat Timiş, vă rog să propuneţi timpii de dezbatere şi ".. Nu, este vorba de o procedură de urgenţă, într-adevăr.

Propuneţi întâi timpii de dezbatere şi apoi prezentaţi.

Domnul Ioan Timiş:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Pentru această ordonanţă de urgenţă propunem 5 minute timp de dezbatere, timp pe intervenţie 60 de secunde. Mulţumesc.

Dacă sunteţi de acord cu această repartizare? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Doreşte din partea Guvernului să prezinte cineva foarte pe scurt? Nu.

Raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi îl aveţi. Fiind o procedură de urgenţă, v-aş propune să trecem direct la dezbaterea proiectului, pentru a ne încadra în timpul pe care dumneavoastră l-aţi adoptat.

La proiectul de lege dacă aveţi obiecţiuni? Proiectul de lege, astfel cum l-a adoptat Senatul. Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Preambulul articolului unic, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La pct. 1 din proiectul de lege.

Punctul 1 alin. 1, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

După alin. 1, vă rog să urmăriţi raportul de mediere, amendamentul 1. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 1? Nu aveţi.

Adoptat în unanimitate.

În consecinţă, după alin. 1, se va introduce alin. 3 şi 4, potrivit amendamentului de la pct. 1.

La pct. 2 de la proiectul de lege, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Titlul ordonanţei de urgenţă.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Cuprinsul preambulului articolului unic şi pct. 1. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Capitolul 5¹. Titlul. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Articolele 40¹, 40² dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Articolele 40³, 40⁴ şi 40⁵. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votate toate în unanimitate.

În consecinţa celor de mai sus, a votării textelor proiectelor de lege şi a ordonanţei, supun votului dumneavoastră final acest proiect de lege, în condiţiile art. 74 alin. 1 din Constituţie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 161/2001 privind completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 121/2001 pentru suspendarea temporară a tuturor procedurilor referitoare la adopţiile internaţionale. Soluţia este consecinţa unui vot al dumneavoastră, pronunţat în ziua de miercuri, în aceeaşi problemă.

Domnule deputat Timiş, vă rog să prezentaţi motivarea propunerii dumneavoastră de respingere a ordonanţei.

Domnul Ioan Timiş:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Comisia juridică propune respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 161/2001 privind completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 121/2001 pentru suspendarea temporară a tuturor procedurilor referitoare la adopţiile internaţionale.

Motivaţia comisiei este legată de faptul că prin proiectul de lege privind completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 121/2001, s-au introdus amendamentele care sunt cuprinse în Ordonanţa de urgenţă nr. 161, şi, în consecinţă, Ordonanţa nr. 161/2001 şi Proiectul de Lege privind aprobarea ordonanţei rămân fără obiect.

Deci, în consecinţă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propune respingerea acestei ordonanţe, ca fiind lipsită de obiect.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să facă comentarii cu privire la propunerea de respingere? Nu.

Supun, stimaţi colegi, în consecinţă, propunerea de respingere a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 161/2000 votului dumneavoastră.

Cine este de acord cu această soluţie? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate s-a respins proiectul de lege.

Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 189/2001 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2001 privind controlul contribuţiilor de asigurări sociale şi soluţionarea contestaţiilor împotriva măsurilor dispuse prin actele de control, întocmite de organele de control ale Casei Naţionale de Pensii şi alte Drepturi de Asigurări Sociale şi ale Caselor Teritoriale de Pensii. Un titlu cât cuprinsul legii.

Suntem în procedură de urgenţă, fiind vorba de o ordonanţă de urgenţă.

Comisia pentru muncă şi ocrotiri sociale. Un reprezentant al Comisiei pentru muncă şi ocrotiri sociale?

Domnule deputat Buzatu, nu vă lăsaţi derutat de colegii noştri din opoziţie, care vor să amâne dezbaterea acestui proiect.

Vă rog să propuneţi timpii de dezbatere, având în vedere că suntem în procedură de urgenţă.

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule preşedinte,

Supunem dezbaterii raportul Comisiei de muncă şi protecţie socială la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 189/2001 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2001 privind controlul contribuţiilor de asigurări sociale şi soluţionarea contestaţiilor împotriva măsurilor dispuse prin acte de control, întocmite de organele de control ale Casei Naţionale de Pensii şi ale Caselor Teritoriale de Pensii.

Timpul de dezbatere: 10 minute. Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu această propunere de dezbatere? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Dacă din partea Guvernului doreşte cineva să facă vreo prezentare? Poftiţi, domnule ministru. Vă rog, însă, foarte pe scurt, pentru că suntem în procedură de urgenţă.

Domnul Răzvan Cirică (secretar de stat, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prezentul proiect de lege are ca obiect modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2001 privind controlul contribuţiilor de asigurări sociale şi soluţionarea contestaţiilor împotriva măsurilor dispuse prin actele de control întocmite de organele de control ale Casei Naţionale de Pensii şi alte Drepturi de Asigurări Sociale şi ale Caselor Teritoriale de Pensii, datorită trecerii activităţii de control de la Casa Naţională de Pensii şi alte Drepturi de Asigurări Sociale la Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi organele sale teritoriale, precum şi pentru realizarea angajamentelor asumate de România prin acordul încheiat cu Fondul Monetar Internaţional.

Elementul de noutate pe care îl aduce proiectul de faţă este trecerea activităţii de control privind constituirea şi virarea contribuţiilor datorate bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetului fondului pentru plata ajutorului de şomaj, în aparatul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale şi al direcţiilor generale de muncă şi solidaritate socială judeţene, respectiv la nivelul Municipiului Bucureşti.

Această modificare creează un cadru unitar de control asupra celor două fonduri; este vorba încă o dată de bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetul pentru plata ajutorului de şomaj.

Caracterul de urgenţă este dat de necesitatea şi urgenţa reglementării unei situaţii care, datorită circumstanţelor sale excepţionale, impune adoptarea de soluţii imediate, în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public.

Faţă de cele prezentate mai sus, susţinem aprobarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 189/2001 pentru modificarea şi completare Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2001 privind controlul contribuţiilor de asigurări sociale şi soluţionarea contestaţiilor împotriva măsurilor dispuse prin actele de control, întocmite de organele de control ale Casei Naţionale de Pensii, şi alte drepturi, asigurări sociale, şi ale Caselor Teritoriale de Pensii.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule ministru.

Trecem, stimaţi colegi, la dezbaterea proiectului de lege şi a ordonanţei, pe baza raportului prezentat de către comisie, pe care-l aveţi distribuit.

La titlul proiectului de lege comisia nu a avut amendamente. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate.

Preambulul articolului unic. Vă rog să urmăriţi amendamentul 1 al comisiei. Practic, comisia propune transformarea articolului unic, în art. I.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Adoptat în unanimitate amendamentul şi se modifică în mod corespunzător numerotarea articolului unic.

La pct. 1 din proiectul de lege, vă rog să urmăriţi amendamentul 4 de la pagina 3.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Adoptat amendamentul 4 şi se modifică în mod corespunzător art. I pct. 2.

La pct. 2 din proiectul de lege, vă rog să urmăriţi în raport, la pagina 4, amendamentul nr. 5.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 5? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate amendamentul 5. Se modifică în mod corespunzător art.2.

Se modifică în mod corespunzător art. 2.

La pct. 3 din proiectul de lege, vă rog să urmăriţi la pag. 7, amendamentul nr. 12.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Adoptat amendamentul nr. 12 şi se elimină textul, prin propunerea acestui amendament.

La pct. 4 din proiectul de lege, urmăriţi amendamentul nr. 16 de la pag. 8.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr. 16? Nu aveţi.

Adoptat în unanimitate amendamentul, care propune eliminarea textului.

După pct. 4, vă rog să urmăriţi amendamentul nr. 21 de la pag. 11, comisia propune un art. II nou.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Adoptat în unanimitate amendamentul nr. 21, se introduce art. II.

Titlul ordonanţei de urgenţă.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate.

La art. I, preambul, vă rog să urmăriţi amendamentul nr. 2 de la pag. 2.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate amendamentul nr. 2 şi se modifică în mod corespunzător textul art. I din ordonanţă, preambul.

Pct. 1 de la art. I din ordonanţă, urmăriţi amendamentul nr. 3 de la pag. 3.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Adoptat amendamentul şi se modifică în mod corespunzător titlul ordonanţei de urgenţă, potrivit amendamentului nr. 3.

Pct. 2 şi 3 din ordonanţă, de la art. I, comisia nu a avut amendamente, dacă aveţi dumneavostră? Nici dumneavoastră.

Adoptat în unanimitate.

Pct. 4 de la art. I din ordonanţă, urmăriţi amendamentul nr. 6 de la pag. 4.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Adoptat amendamentul nr. 6 şi se modifică în mod corespunzător art. II.

Pct. 5, cel cu privire la alin. 3 al art. III, urmăriţi amendamentul nr. 7 de la pag. 5.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Adoptat în unanimitate. În consecinţă, pct. 5 alin. 3 art. III se modifică în mod corespunzător.

La pct. 6, urmăriţi amendamentul nr. 8.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Adoptat în unanimitate amendamentul şi se modifică în mod corespunzător textul literei a), care în propunerea comisiei va deveni lit. b) a art. 4.

Pct. 7, urmăriţi amendamentul nr. 9 de la pag. 6, cel cu privire la art. 6 alin. 1.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Adoptat în unanimitate amendamentul, se modifică în mod corespunzător art. 6 alin. 1.

Pct. 8, cel cu privire la art. 6 alin. 3, urmăriţi amendamentul nr. 10 pag. 6.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Adoptat în unanimitate amendamentul, se modifică textul în mod corespunzător.

Pct. 9. Comisia nu a avut obiecţiuni, dacă aveţi dumneavostră? Nu aveţi.

Adoptat pct. 9 în unanimitate.

Pct. 10, cel cu privire la art. 9, urmăriţi amendamentul nr. 11 pag. 7.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Adoptat în unanimitate amendamentul, se modifică art. 9 în mod corespunzător.

Pct. 11. Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră.

Adoptat în unanimitate.

Pct. 12, vă rog să urmăriţi amendamentul nr. 13 pag. 7.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Admis amendamentul nr. 13 şi se modifică în mod corespunzător art. 18 alin. 1.

Pct. 13, urmăriţi amendamentul nr. 14 de la pag. 8, cu privire la art. 25 alin. 4.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Adoptat amendamentul nr. 14 şi se modifică textul în mod corespunzător.

Pct. 14, urmăriţi amendamentul nr. 15 de la pag. 8.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Adoptat amendamentul, modificat textul art. 25 alin. 5.

La pct. 15, comisia nu a avut amendamente.

Dacă aveţi dumneavostră? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Pct. 16, urmăriţi amendamentul 17 de la pag. 9.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi obiecţiuni la acest amendament.

Adoptat amendamentul nr. 17, se modifică art. 26 în mod corespunzător.

Pct. 17 din ordonanţă, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră.

Adoptat în unanimitate.

Pct. 18, urmăriţi amendamentul nr. 18 de la pag. 9, vizează art. 27 alin. 2.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Adoptat amendamentul nr. 18 în unanimitate.

Pct. 19, urmăriţi amendamentul nr. 19, coincidenţă, de la pag. 10.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Adoptat în unanimitate, se modifică pct. 19 în mod corespunzător.

Pct. 20, 21 şi 22, comisia nu a avut amendamente? Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Pct. 23, urmăriţi amendamentul nr. 20.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Adoptat amendamentul nr. 20, se modifică în mod corespunzător pct. 23 cu privire la art. 37¹.

Art. II din ordonanţă, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate potrivit formei iniţiatorului.

Parcurgând textele proiectului de lege şi ale ordonanţei, constatând că este vorba de o lege ce se adoptă în condiţiile art. 74 alin. 2 din Constituţie, o supun votului dumneavoastră final.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 170/2001 privind atenuarea impactului social ca urmare a procesului de reorganizare a sectorului producţiei de apărare.

Suntem în procedură de urgenţă, domnule deputat Buzatu, vă rog să propuneţi timpii de dezbatere.

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule preşedinte,

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a întocmit raportul la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 170/2001 privind atenuarea impactului social ca urmare a procesului de reorganizare a sectorului producţiei de apărare. Avizul este favorabil. Timp de dezbatere - 10 minute.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu aceşti timpi de dezbatere? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem, fiind vorba de o procedură de urgenţă, la dezbaterea directă pe textele legii şi ale ordonanţei.

La titlul legii, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Adoptat în unanimitate.

Preambulul articolului unic din proiectul de lege, urmăriţi amendamentul nr. 1.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Adoptat în unanimitate amendamentul nr. 1, se modifică numerotarea acestui articol.

Pct. 1 din proiectul de lege, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Adoptat în unanimitate, în formula Senatului.

Pct. 2 din proiectul de lege, urmăriţi amendamentul nr. 2.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Adoptat în unanimitate amendamentul nr. 2, se modifică în mod corespunzător pct. 2 cu privire la art. 2.

La pct. 3, cel care vizează modificarea Anexelor nr. 1 şi 2, vă rog să urmăriţi amendamentul nr. 4 al raportului, unde, la pag. 4 şi 5, sunt prezentate modificările celor două anexe.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr. 4? Nu aveţi.

Adoptat în unanimitate, se modifică în mod corespunzător cele două anexe.

După cele două anexe, vă rog să urmăriţi amendamentul nr. 5 de la pag. 6. Comisia propune un art. II şi aş ruga-o să-şi spună părerea cu privire la locul acestui art. II, pentru că el nu poate fi după anexe.

V-aş ruga, staff-ul tehnic, să prezentaţi articolul la locul cuvenit.

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule preşedinte,

Art. II are în vedere republicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a acestui act normativ, a Ordonanţei nr. 170/2001, care a preluat şi dispoziţiile Ordonanţei nr. 15/2002. Deci, locul său este după ultimul articol al ordonanţei, înaintea anexelor.

Domnul Acsinte Gaspar:

Şi, în acest caz, articolul unic devine art. I.

Domnul Valer Dorneanu:

Deci, art. II face parte din lege, am stabilit deja lucrul acesta.

Stimaţi colegi,

Aţi observat, articolul unic al proiectului de lege a fost transformat în art. I prin adoptarea amendamentului nr. 1, iar, ca urmare a adoptării amendamentului nr. 5 de la pag. 6, la sfârşitul proiectului de lege va fi introdus art. II.

Dacă dumneavoastră nu aveţi obiecţii la amendamentul nr. 5? Nu aveţi.

Adoptat în unanimitate amendamentul nr. 5 şi se introduce la locul potrivit art. II.

La titlul ordonanţei de urgenţă, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut amendamente. Nu.

Votat în unanimitate.

Art., 1, 2 şi 3, comisia nu a avut obiecţiuni, dacă aveţi dumneavostră? Nu aveţi.

Adoptate în unanimitate.

La art. 4 alin. 1 din ordonanţă, comisia nu a avut obiecţiuni, dacă aveţi dumneavostră? Nu.

Votat art. 4 alin. 1 în formula iniţiatorului.

Art. 4 alin. 2, vă rog să urmăriţi amendamentul nr. 3 de la pag. 3 din raport.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Adoptat în unanimitate amendamentul nr. 3, se modifică art. 4 alin. 2 corespunzător.

Art. 4 alin. 3, comisia nu a avut amendamente, dacă aveţi dumneavostră? Nu aveţi.

Votat în unanimitate. Art. 4 va avea alcătuirea rezultată din votarea amendamentului nr. 2.

Art. 5, 6, 7, 8 şi 9, comisia nu a avut amendamente, dacă aveţi dumneavostră la vreunul din aceste texte? Nu.

Votate în unanimitate.

Cât priveşte anexele nr. 1 şi 2 din ordonanţă, vă atrag atenţia că ele au fost modificate, ca urmare a adoptării amendamentelor la proiectul de lege.

Stimaţi colegi,

Am parcurs textele proiectului de lege şi ale ordonanţei, este vorba de o lege ce urmează a fi votată în condiţiile art. 74 alin. 2 din Constituţie, ordinară, deci.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2002 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 170/2001 privind atenuarea impactului social ca urmare a procesului de reorganizare a sectorului producţiei de apărare.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială, o rog, prin reprezentantul ei, domnul deputat Buzatu, să motiveze propunerea de respingere.

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule preşedinte,

Comisia a întocmit raportul pentru Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă nr. 15/2002 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 170/2001, întrucât dispoziţiile Ordonanţei nr. 15/2002 au fost preluate la discutarea Ordonanţei nr.170 şi au fost adoptate prin votul anterior.

Pentru dezbatere, vă propun un timp de 5 minute.

Avizul comisiei este favorabil Proiectului de Lege pentru respingerea Ordonanţei nr. 15.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri? Iniţiatorul? Nu.

În aceste condiţii, propun votului dumneavoastră aprobarea Proiectului de Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2002, conform prevederilor art. 74 alin. 2 din Constituţie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

La pct. 34 din ordinea de zi avem Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 178/2001 pentru completarea Anexei la Ordonanţa de urgenţă nr. 36/2001 privind regimul preţurilor şi tarifelor reglementate care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurenţei.

Comisia pentru industrie şi servicii? Un reprezentant al Comisiei pentru industrie?

Din partea inţiatorului, cine este? Domnule ministru Gaspar, suntem la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 178/2001, este cineva din partea Guvernului?

Vă rog să chemaţi pe cineva, pentru că nu este nici Comisia pentru industrie, şi, până când se prezintă reprezentanţii comisiei, poate ajunge.

Până sosesc în sală reprezentanţii Comisiei pentru industrie, vă rog să fiţi de acord să luăm următorul proiect, de la pct. 35 - aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002 privind introducerea unor tarife de utilizare a infrastructurii de transport. Dar tot Comisia pentru industrie este şi aici. Este iniţiatorul aici, dar să aşteptăm să vină şi Comisia pentru industrie.

Stimaţi colegi,

Ieri a rămas să fie supus votului final, în şedinţa de vot final de astăzi, care a fost programată potrivit programului de lucru, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 21/2002 privind buna gospodărire a localităţilor urbane şi rurale, lege pe care am parcurs-o ieri şi pe care urmează să o spunem votului final al şedinţei de astăzi, în condiţiile art. 74 alin. 2 din Constituţie.

Supun votului final această lege, în aceste condiţii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Proiectul de Lege privind regimul juridic al vehiculelor fără stăpân sau abandonate pe terenuri aparţinând domeniului public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale.

Domnule ministru Gaspar, vă rog să prezentaţi acest proiect de lege, în numele iniţiatorului.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege pe care Guvernul îl supune spre dezbatere Camerei Deputaţilor, are menirea de a stabili cadrul normativ adecvat, pentru a se pune capăt unei situaţii care s-a creat în ultima vreme, în sensul că o serie de autovehicule sunt părăsite pe terenuri aparţinând domeniului public sau privat al statului, sau al unei unităţi administrativ-teritoriale, de către proprietarii sau deţinătorii lor legali, ori de către persoane care şi le-au însuşit în mod nelegal.

Prin reglementarea propusă, se porneşte de la definirea legală a "vehiculelor fără stăpân" şi a celor "abandonate", se stabilesc competenţele consiliilor locale şi ale organelor locale de poliţie de a încheia acte de constatare privind vehiculele respective, dreptul primarului de a dispune ridicarea şi depozitarea vehiculelor aflate pe domeniul public sau privat al statului, sau al unei unităţi administrativ-teritoriale.

Proiectul de lege a fost dezbătut şi adoptat de către Senatul României, în şedinţa din 25 februarie 2002, în condiţiile prevederilor art. 74 alin. 2 din Constituţie.

De asemenea, comisia sesizată în fond a Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, a examinat pe fond acest raport. Comisia a propus două amendamente, la art. 6 şi 9, amendamente pe care Guvernul şi le însuşeşte.

Vă propun, domnule preşedinte, să dezbatem acest proiect, cu cele două amendamente admise, mergând pe forma adoptată de Senat. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule ministru.

Domnul deputat Bara, din partea Comisia pentru administraţie publică. Vă rog să prezentaţi raportul comisiei.

Domnul Radu Liviu Bara:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aşa cum spunea domnul ministru, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, a fost sesizată în fond cu Proiectul de Lege privind regimul juridic al vehiculelor fără stăpân. Ţinând cont de avizul Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, avizul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, avizul Consiliului Legislativ, Comisia pentru administraţie a hotărât, din numărul total de 26 de membri, cu 23 de membri prezenţi, în unanimitate, să supună dezbaterii proiectul de lege mai sus menţionat, plenului Camerei.

Comisia, cu cele două modificări, propune aprobarea acestui proiect de lege. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnule Damian Brudaşca, doriţi să interveniţi la dezbateri generale? Poftiţi.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Domnilor colegi,

Aş vrea să-i felicit pe cei care au avut inspiraţia de a întocmi un asemenea proiect de lege, având în vedere situaţiile deosebite care se constată în teritoriu şi în municipiul Bucureşti, în ceea ce priveşte abandonarea pe domeniul public a diverselor vehicule, care, nu numai că dau un aspect neplăcut localităţilor respective, nu numai că impietează asupra fluenţei traficului, dar constituie totodată şi surse posibile de accidente. De aceea, consider că reglementarea acestui aspect, în sensul atribuirii de competenţe administraţiei publice locale, era de aşteptat şi era de dorit, pentru a se pune capăt acestei situaţii, care murdăreşte oarecum imaginea diverselor localităţi.

Sper ca să se şi găsească metodele necesare pentru ca legea să fie pusă în aplicare, după adoptarea ei şi publicarea în Monitorul Oficial, pentru a grăbi cât mai mult posibil înfrumuseţarea, pe de o parte, a spaţiilor ocupate în prezent de aceste categorii de vehicule, şi, nu în ultimul rând, pentru a crea acel ambiant plăcut pentru localităţile româneşti.

Încă o dată, aşa cum am spus, felicitări celor care au avut inspiraţia întocmirii acest proiect de lege.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai doreşte cineva dintre dumneavoastră să intervină? Nu.

Trecem, atunci, la dezbaterea proiectului de lege şi vă rog, în acest sens,să urmăriţi raportul comisiei.

La titlul proiectului de lege, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art. 1 şi 2 din Cap. I - Dispoziţii generale, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votate în unanimitate.

Art. 3, 4 şi 5, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votate în unanimitate.

Titlul Cap. II, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La art. 6 alin.1, vă rog să urmăriţi amendamentul nr. 1.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Pentru art. 6 alin. 2, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut amendamente. Nu.

Votată în unanimitate formula Senatului.

Art. 7, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votată în unanimitate varianta adoptată de Senat.

Art. 8? Nu aveţi obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Titlul Cap. III? Nu aveţi obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Art. 9. Urmăriţi, vă rog, amendamentul nr. 2 de la pag. 2.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate amendamentul nr. 2, se modifică în mod corespunzător art. 9.

Art. 10, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art. 11? Nu aveţi obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Titlul Cap. IV - Sancţiuni, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Art. 12 şi 13, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votate în unanimitate.

Titlul Cap. V, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art. 14 şi 15, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votate în unanimitate.

Stimaţi colegi,

Domnii secretari îmi semnalează că nu avem cvorum de vot pentru a vota final această lege, deci, o vom lăsa votului final, care va fi stabilit de Comitetul ordinii de zi.

La pct. 34 este Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 178/2001 privind completarea Anexei la Ordonanţa de urgenţă nr. 36/2001 privind regimul preţurilor şi tarifelor reglementate care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurenţei. Ordonanţă de urgenţă, deci, suntem în procedură de urgenţă.

Domnule preşedinte Antal, dumneavoastră, sau cine din partea dumneavoastră propune timpii de dezbatere?

Domnul Antal István:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului a apărut ca urmare a necesităţii includerii apelor minerale printre produsele ale căror preţuri sunt reglementate de prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.36 din 2001 privind regimul preţurilor şi tarifelor reglementate, care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurenţei, realizându-se astfel o concordanţă a preţului apei minerale aflat în prezent în sfera neconcurenţială cu stadiul reformei şi, mai ales, cu evoluţia procesului de restructurare în acest sector al economiei.

În urma dezbaterii în Comisia pentru industrii şi servicii, s-a hotărât ca sintagma utilizată, "apă minerală naturală la sursă", să fie completată cu precizarea "pentru consum alimentar", în vederea eliminării oricărui echivoc, pentru că mai există şi alte surse care nu se îmbuteliază şi, ca atare, era nevoie de această precizare.

La dezbaterea proiectului de lege au participat ca invitaţi reprezentanţi ai Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, ai Oficiului Concurenţei şi Societăţii Naţionale "Apele Minerale S.A."

La lucrări au fost prezenţi 22 de deputaţi, din totalul de 26 de membri ai comisiei, iar raportul a fost adoptat cu 20 de voturi pentru şi două voturi împotrivă. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat deja pe data de 13 martie 2002, iar la întocmirea raportului am avut aviz favorabil din partea Comisiei jurdice, de disciplină şi imunităţi şi din partea Consiliului Legislativ.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

V-aş ruga să propuneţi şi timpii de dezbatere, domnule deputat Antal, pentru că suntem în procedură de urgenţă.

Domnul Antal István:

Propun 5 minute pentru dezbateri, având în vedere faptul că sunt foarte puţine schimbări faţă de textul iniţial, şi câte un minut pentru intervenţii, dacă sunt. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Dacă sunteţi de acord cu aceşti timpi de dezbatere.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem, cu aceste precizări, la dezbaterea proiectului de lege şi a ordonanţei. Vă rog să urmăriţi şi raportul comisiei.

La titlul proiectului de lege dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Textul articolului unic. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt. Votat.

La textul articolului unic, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.2, pag.3. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.2. Nu aveţi. Amendamentul a fost adoptat, şi se modifică textul articolului unic din proiectul de lege.

La titlul ordonanţei de urgenţă, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă dumneavoastră aveţi. Nu aveţi. Adoptat în unanimitate.

La articolul unic al ordonanţei de urgenţă, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.4. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Amendamentul de la pct 4 a fost adoptat în unanimitate şi se modifică textul articolului unic din ordonanţă, potrivit amendamentului de la pct.4.

Am parcurs atât textul proiectului de lege, cât şi al ordonanţei de urgenţă. Îl vom supune şedinţei de vot final.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.15/2002 privind introducerea unor tarife de utilizare a infrastructurii de transport rutier.

Din partea Ministerului Transportului, vă rog să prezentaţi, domnule ministru, acest proiect de lege.

Domnul Dan Banciu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Atât prin capitolul de armonizare legislativă din programul naţional de aderare a României la Uniunea Europeană, cât mai ales prin documentul de poziţie revizuit, pentru cap.IX "Politici în domeniul transporturilor", adoptat în şedinţa Guvernului din martie şi transmis Comisiei Europene, România s-a angajat să transpună gradual, între 2002 şi 2008, în legislaţia sa naţională prevederile Directivei nr.1999/62, care priveşte impozitarea vehiculelor de transport pentru utilizarea anumitor infrastructuri. Plata acestor tarife se va face pe baza documentului care atestă dreptul de utilizare a infrastructurii rutiere, denumit rovinietă.

Aceste tarife se vor aplica, începând cu data de 1 iulie anul acesta, la o anumită categorie de autovehicule grele. De remarcat că ele se aplică în mod nediscriminatoriu, atât pentru utilizatorii români, cât şi străini. Sunt structurate funcţie de durata de parcurs şi staţionare pe reţeaua rutieră şi ţin cont de gradul de emisii poluante, tipul, respectiv numărul de osii ale autovehiculului.

Sumele încasate în urma aplicării tarifelor de utilizare se constituie venit la dispoziţia AND-ului şi pot fi utilizate în exclusivitate pentru finanţarea lucrărilor de construcţie, modernizare, întreţinere şi reparaţia drumurilor publice.

De remarcat că, în cadrul discuţiilor pe care le-am avut la Comisia pentru industrii şi servicii, s-au adus o serie de îmbunătăţiri cu care am fost de acord la textul propus de către noi iniţial prin această ordonanţă, şi ne-am exprimat acordul faţă de toate propunerile care s-au făcut.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte Antal, vă rog să prezentaţi raportul Comisiei pentru industrii.

Domnul Antal István:

Domnule preşedinte,

Comisia pentru industrii şi servicii a dezbătut în şedinţele din 12 martie şi 16 aprilie acest proiect de lege, iar la lucrările comisiei a participat un grup de specialişti din Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei şi de la Regia Autonomă "Administraţia Naţională a Drumurilor din România", sub conducerea domnului secretar de stat Tudor Florescu.

Aşa cum vi s-a prezentat, comisia a adus o serie de îmbunătăţiri proiectului de lege cu care specialiştii au fost de acord şi, de asemenea, comisia a avut aviz favorabil din partea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci şi a Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi ale Camerei Deputaţilor, cu o singură completare faţă de cele prezentate de iniţiator, referitor la tariful de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România, şi anume că acest tarif este structurat în funcţie de durata de parcurs şi de staţionare - pe o zi, pe şapte zile, pe 30 de zile, pe şase luni şi pe 12 luni.

Vă propun atenţiei acest proiect de lege care, în viziunea noastră, începând din 1 iulie, deja va aduce un aport substanţial la acele sume care sunt absolut necesare din bugetul ministerului pentru a putea acoperi necesităţile, în vederea îmbunătăţirii infrastructurii din ţara noastră. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă din partea dumneavoastră doreşte cineva să participe la dezbateri generale. Nu. Trecem, atunci, la dezbaterea textelor proiectului de lege şi a ordonanţei.

La titlul proiectului de lege, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic. Vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.2. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Amendamentul de la pct.2 a fost admis, şi se modifică în mod corespunzător textul articolului unic care devine art.I, şi va avea cuprinsul din amendament.

Titlul ordonanţei de urgenţă. Vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.3. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Amendamentul de la pct.3 a fost admis, şi se modifică în mod corespunzător titlul ordonanţei.

La art.1 alin.1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 şi 8, deci art.1 în integralitatea sa, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.4. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.4. Nu aveţi. A fost adoptat în unanimitate amendamentul de la pct.4, şi se modifică art.1, potrivit amendamentului votat de către dumneavoastră.

La art.2, urmăriţi amendamentul de la pct.5. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. A fost adoptat în unanimitate amendamentul de la pct.5, şi se modifică art.2 în mod corespunzător.

La art.3 din ordonanţă, urmăriţi amendamentul de la pct.6. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. A fost adoptat în unanimitate amendamentul de la pct.6, şi art.3 se modifică în mod corespunzător.

La art.4, dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.7. Nu aveţi. A fost adoptat în unanimitate amendamentul de la pct.7, şi se modifică în mod corespunzător art.4.

La art.5, urmăriţi amendamentul de la pct.8. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. A fost adoptat în unanimitate amendamentul de la pct.8 şi, în consecinţă, art.5 se modifică în mod corespunzător.

La art.6, urmăriţi amendamentul de la pct.9. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.9. Nu aveţi. A fost admis amendamentul de la pct.9, şi se modifică în mod corespunzător art.6.

Vă rog să fiţi atenţi, deoarece la pag.7 din raport, art.6 se modifică şi se completează, pentru că alături de cele două alineate existente care au fost modificate se mai adaugă un alineat, alin.3.

La art.7, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.10. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Adoptat în unanimitate. Vă rog ca şi aici să observaţi că se adaugă un alineat nou, alin.2, textului art.7, aşa cum aţi votat dumneavoastră amendamentul de la pct.10.

La art.8 din ordonanţă, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.11. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.11. Nu aveţi. Se modifică în mod corespunzător art.8 cu cele cinci alineate ale sale.

La art.9, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.12. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.12. Nu aveţi. A fost adoptat în unanimitate amendamentul de la pct.12, şi se modifică în mod corespunzător art.9 lit.a) şi b).

La art.10, urmăriţi amendamentul de la pct.13. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. A fost admis amendamentul de la pct.13, şi se modifică art.10.

La art.11, urmăriţi amendamentul de la pct.14. A fost admis în unanimitate amendamentul de la pct.14, şi se modifică în mod corespunzător art.11.

La art.12, urmăriţi amendamentul de la pct.15. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. A fost admis amendamentul de la pct.15, şi se modifică în mod corespunzător art.12.

După art.12, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.16. Comisia propune un articol nou, art.12¹. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.16. Nu aveţi. A fost adoptat în unanimitate, şi se adaugă textul art.12¹.

La art.13, dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.17. Nu aveţi. A fost adoptat în unanimitate amendamentul, şi se modifică art.13 în mod corespunzător.

La amendamentul de la pct.18, vă rog să urmăriţi anexele nr.1 şi nr.2, care sunt modificate, inclusiv titlul acestora, prin amendamentul de la pct.18. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.18. Nu aveţi. Au fost adoptat în unanimitate cele două anexe, şi titlul se modifică în mod corespunzător.

La art.14, comisia nu are obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu aveţi. A fost adoptat în unanimitate în formula iniţiatorului.

După art.14, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.20. Comisia propune un articol la lege, art.II. Nu aveţi obiecţiuni. A fost adoptat în unanimitate, şi se adaugă la lege art.II care cuprinde, de fapt, dispoziţia de republicare.

Parcurgând textele proiectului de lege şi ale ordonanţei Guvernului, urmează să le supunem votului final în şedinţa care va fi stabilită de Comitetul ordinii de zi.

Următorul proiect care vizează tot domeniul transporturilor este Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.79/2001 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.43/1997 privind regimul drumurilor.

Domnule ministru, vă rog să îl prezentaţi.

Domnul Dan Banciu:

Armonizarea legislativă cu prevederile Directivei 96/53 a Comunităţii Europene stabileşte dimensiunile maxime admise în traficul naţional şi internaţional şi greutăţile maxime admise în traficul internaţional pentru anumite vehicule rutiere care circulă în cadrul comunităţii.

În luna iunie 2001 a fost semnat Acordul între România şi Comunitate, instituind anumite condiţii pentru transportul rutier de mărfuri şi promovarea transportului combinat.

Prin documentul de poziţie revizuit, România a solicitat o perioadă de tranziţie până în 2022, pentru aplicarea integrală a acestei directive, datorită problemelor cu care se confruntă în domeniul infrastructurii.

În domeniul construirii şi utilizării infrastructurii, alinierea la normele europene s-a realizat într-o primă etapă prin Ordonanţa Guvernului nr.43/1997, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.82 din 1998, prin Ordonanţa Guvernului nr.132/2000, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.295/2000.

Încă din 1994, în România se derulează programul de reabilitare a drumurilor naţionale cofinanţat de Guvernul României şi de instituţii financiare internaţionale.

Pe măsura modernizării şi reabilitării drumurilor naţionale, reţeaua stabilită, TINA, în cadrul exerciţiului de evaluare a necesităţilor de infrastructură între România, statele candidate şi Comisia Europeană, s-au creat premisele ca, pe sectoarele reabilitate, să se admită parametrii tehnici constructit prevăzuţi de normele Uniunii Europene cu privire la lungime, lăţime, maxima masă admisă a vehiculelor.

Pentru continuarea procesului de armonizare, este necesară modificarea şi completarea prevederilor anexei din Ordonanţa Guvernului nr.43/1997 privind regimul drumurilor.

În cadrul dezbaterilor în comisii, au apărut ca necesitate şi anumite adăugiri şi modificări în textul ordonanţei cu care ministerul şi-a exprimat acordul integral şi pe care vă rugăm să le luaţi în considerare. Vă mulţumim.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule ministru.

Domnule preşedinte Antal Istvan, din partea Comisiei pentru industrii şi servicii, vă rog să prezentaţi raportul comisiei.

Domnul Antal István:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Cu acest proiect de lege Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată în 2001, iar proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ, a primit aviz favorabil şi din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi a fost adoptat de Senat încă de anul trecut.

Aşa cum vi s-a prezentat, în urma dezbaterilor care au avut loc în comisia noastră, noi am încercat să îmbunătăţim la anumite capitole textul legii, în aşa fel ca intenţia iniţiatorului să fie respectată şi să se realizeze acea armonizare a legislaţiei naţionale în domeniu cu legislaţia europeană, şi sperăm că acest proiect de lege prezentat în forma dezbătută şi aprobat de comisia noastră să fie o lege care va rezista în timp, pentru că respectă într-adevăr necesitatea care ni se impune în urma aderării la Uniunea Europeană.

Menţionez că am dezbătut în patru şedinţe, şi ţin să mulţumesc tuturor celor care au participat la aceste dezbateri şi care au adus un aport pentru a realiza acest punct, şi ministerul de resort. La lucrările comisiei, la ultima şedinţă când am aprobat raportul, au fost prezenţi 24 de deputaţi, din totalul de 26 de membri ai comisiei, iar raportul a fost adoptat cu 22 de voturi pentru şi două voturi împotrivă.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dintre dumneavoastră doreşte cineva să intervină în dezbateri generale. Nu. Atunci, trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege şi ale ordonanţei de urgenţă. Vă rog să le urmăriţi în paralel cu raportul comisiei.

La titlul proiectului de lege, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă dumneavoastră aveţi. Nici dumneavoastră. Votat în unanimitate.

La cuprinsul articolului unic, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.2. Comisia propune renumerotarea acestuia şi are o uşoară modificare. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.2. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La titlul ordonanţei, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă dumneavoastră aveţi. Nici dumneavoastră. Votat în unanimitate.

La preambulul art.I din ordonanţă dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La pct.1, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.5. Dacă aveţi obiecţiuni.

Stimaţi colegi,

Vă rog să urmăriţi exclusiv raportul comisiei, pentru că acesta nu a respectat doar articolele propuse pentru modificare, propunând şi alte modificări.

Revin la amendamentul de la pct.5. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.5. Nu aveţi. Adoptat în unanimitate. În consecinţă, art.1 alin.2 din lege se modifică în mod corespunzător.

La amendamentul de la pct.6 dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La amendamentul de la pct.7 dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate. În consecinţă, art.4 se va modifica în mod corespunzător.

La amendamentul de la pct.8, cel cu privire la art.6, dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Amendamentul a fost votat în unanimitate, şi modificarea textului.

La amendamentul de la pct.9, cel cu privire la modificarea art.7, dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Amendamentul de la pct.9 a fost adoptat, şi se modifică în mod corespunzător art.7.

La amendamentul de la pct.10 vă rog să urmăriţi art.11. De data aceasta intrăm şi pe textul ordonanţei. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Adoptat în unanimitate.

Cu privire la amendamentul de la pct.11, dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate, şi se modifică art.13.

La pct.2 din ordonanţă, cel cu privire la art.17 alin.2, comisia nu a operat modificări. Dacă aveţi dumneavoastră. Nici dumneavoastră. Textul a fost adoptat în formula iniţiatorului.

Amendamentul de la pct.13 priveşte introducerea, după pct.2, a pct.2¹, 2³, 2⁴, 2⁵. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.13. Nu aveţi. A fost adoptat amendamentul de la pct.13, şi se introduc cele patru puncte menţionate.

Urmăriţi, în continuare, amendamentul de la pct.14, cel cu privire la art.20. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. A fost adopat în unanimitate amendamentul, şi se modifică corespunzător textul.

Amendamentul de la pct.15, cu privire la alin.1 al art.21. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Adoptat în unanimitate.

Amendamentul de la pct.16, cu privire la art.24. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Amendamentul de la pct.17, cu privire la art.26. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La art.30, pct.3 din ordonanţă, comisia nu a operat modificări. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

În continuare, urmăriţi amendamentul de la pct.19, cel care, după pct.3 de la art.I, introduce pct.3¹, 3², 3³. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. A fost adoptat amendamentul de la pct.19, şi se introduc cele trei puncte.

La amendamentul de la pct.20, vă rog să urmăriţi textul care vizează pct.3². Dacă aveţi obiecţiuni la art.35. Nu. A fost votat în unanimitate amendamentul, şi se modifică art.35.

Amendament de la pct.21 vizează pct.3³ nou introdus, art.36 modificat. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

La art.37 alin.2, comisia este de acord cu textul pct.4. Dacă aveţi obiecţiuni dumneavoastră. Nu. Votat în unanimitate.

La amendamentul de la pct.23, comisia propune introducerea, după pct.4, a pct.4¹ şi pct.4². Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.23, care curpinde şi pct.4¹. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Amendamentul de la pct.24 vizează pct.4². Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Amendamentul de la pct.25.

Poftiţi. Domnul secretar Leonăchescu.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

La poziţia 25, art.40 alin.2, am o propunere de îmbunătăţire a redactării, şi anume: la rândul al doilea să fie "...masa maximă pe osie admisă..." Deci să transferăm cuvântul "admisă" după "osie", pentru că se referă la întregul substantiv.

În continuare, la fel, să fie "...dimensiunile maxime de gabarit admise..." Deci, cuvintele "admis", respectiv "admise" să fie trecute după "osie", repesctiv "gabarit". Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Şi comisia acceptă. Este o propunere redacţională binevenită la pct.25. Dacă sunteţi de acord cu formulările redacţionale propuse de colegul nostru, domnul Leonăchescu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

În continuare, amendamentul de la pct.26, care vizează art.I pct.6, respectiv art.41. Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament. Nu aveţi. Adoptat în unanimitate.

La amendamentul de la pct.27, comisia propune abrogarea pct.7. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. A fost admis amendamentul, şi abrogat textul.

Stimaţi colegi din comisie, vă rog, în consecinţa votului anterior cu privire la îmbunătăţirea redacţională necesară, să operaţi aceeaşi modificare - "...masa maximă pe osie admisă...", "...dimensiuni maxime de gabarit admise..."

Vă rog.

Domnul Antal István:

Nu am dori să intrăm în discuţii cu distinsul nostru coleg, dar totuşi textul aşa cum l-am redactat noi este mai corect, pentru că este vorba de masa maximă admisă pe osie, şi nu este vorba de masa osiei. Deci, din punct de vedere literar, într-adevăr, aşa ar suna, dar, din punct de vedere tehnic, totuşi, este mai corect. Noi nu am dori să discutăm şi să intrăm în detalii tehnice, pentru că şi aşa va avea loc o mediere cu Senatul, pentru că s-au făcut multe modificări. Astfel, lăsaţi-ne un răgaz pentru a clarifica la mediere şi vom încerca atunci să stabilim textul exact.

Vă spun, domnule preşedinte, că, din punctul nostru de vedere şi din punct de vedere tehnic, este mai corect textul aşa - "...masa maximă admisă pe osie..."

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru,

Vă rog frumos, dumneavoastră, ca iniţiator şi ca specialist, vă rog să ne scoateţi din această dilemă redacţională. Care e termenul tehnic exact?

Domnul Dan Banciu:

Dilema nu este redacţională. Este clar că discutăm de cât suportă osia şi, atunci, sigur că exprimarea la care am achiesat a fost "masa maximă totală admisă pe osie".

În condiţia în care am face modificarea, s-ar putea interpreta "pe osie admisă" şi s-ar găsi, bineînţeles, cineva, în Ţara Românească, să interpreteze altfel, că admitem o osie. Şi atunci mi se pare mai simplu de înţeles "masa maximă admisă pe osie", deci textul cum a fost în redactarea comisiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Supun, în aceste condiţii de păreri contradictorii, cele două texte de la cele două amendamente 25, 26 votului dumneavoastră, în formularea iniţiatorului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, s-au adoptat amendamentele 25 şi 26, în formularea iniţiatorului.

La amendamentul 27, am votat deja abrogarea punctului 7. Vă întreb, totuşi, dacă aveţi obiecţiuni la 27? Nu. Votat în unanimitate.

La punctul 8 din ordonanţă, cel cu privire la art.42, comisia propune menţinerea formulării iniţiatorului.

Dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Amendamentul 29, cel cu privire la introducerea, după punctul 8, a punctului 8¹.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 29? Nu. Votat în unanimitate.

Amendamentul 30.

Vă rog, stimaţi colegi din Comisia de industrii, să operaţi, la alin.2, rândul 4, corectura necesară privind viteza şi masa totală. Acolo aveţi "masa totală". Nu cred că această corectură redacţională, mai exact de dactilografiere este necesară a fi pusă în discuţie.

Întreb dacă, la amendamentul 30, cu această rectificare, aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Se modifică, în mod corespunzător, textele avute în vedere.

Amendamentul 31, cel cu privire la introducerea punctelor 9¹, 9², 9³, pentru modificarea art.45. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate amendamentul 31.

Amendamentul 32 pentru art.46, deci punctul 9². Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis, în unanimitate, amendamentul 32 şi introducerea punctului 9².

Amendamentul 33 pentru punctul 9³. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La art.47 privind introducerea alin.1¹, punctul 10 din ordonanţă, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră. Adoptat în unanimitate punctul 10.

La punctul 11, urmăriţi amendamentul 35. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Adoptat în unanimitate amendamentul 35, se modifică punctul 11.

Urmăriţi, în continuare, amendamentul 36. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis, în unanimitate, amendamentul 36, se introduc punctele 11¹ până la 11⁵.

Amendamentul 37. Aveţi cuprinsul punctului 11². Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Amendamentul 38, cuprinsul punctului 11³. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Amendamentul 39. Aveţi cuprinsul punctului 11⁴ din art.53. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Amendamentul 40. Urmăriţi propunerea comisiei cu privire la punctul 11⁵. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La punctul 12, comisia nu a formulat amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu. Votat în unanimitate punctul 12, în formularea existentă.

La punctul 13, urmăriţi amendamentul 42. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate punctul 13 şi la acest amendament 42 avem punctul 12¹. Votat în unanimitate, neavând obiecţiuni.

Amendamentul 43 se referă la punctul nou 12². Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Amendamentul 44, punctul 12³. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Amendamentul 45, punctul 12⁴. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Amendamentul 46, punctul 12⁵. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Amendamentul 47 cu privire la punctul 14, art.I, pct.13. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate amendamentul 47.

Amendamentul 48 referitor la art.60. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Amendamentul 49, punctul 15 din ordonanţă. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Amendamentul 50, punctul 16. Nu aveţi. Votat unanim amendamentul 50 cu privire la punctul 16.

Amendamentul 51 cu privire la introducerea punctului 16¹. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Punctul 17 din ordonanţă. Comisia nu are observaţii. Dacă aveţi dumneavoastră? Nici dumneavoastră. Votat în unanimitate.

Punctul 18. Comisia nu are obiecţiuni. Nici dumneavoastră. Votat în unanimitate.

Amendamentul 54. Urmăriţi, vă rog, propunerea comisiei de abrogare a art.II. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul 54, abrogat art.2.

Punctul 55 din lege. Urmăriţi masa maximă admisă pe osii.

Vă rog, membrii comisiei, să fiţi atenţi la punctul 55 din raportul comisiei. Acolo aveţi rubrica cu privire la tonaj: 16 tone la E), 16 tone la lit.m), iar la lit.P) aveţi 14 tone cu ghilimelele acelea care par a fi indicativul secundelor. Vedeţi cum puneţi ghilimelele. Acum se vede că dumneavoastră puneţi ghilimelele la punctul 3.2.2. Ghilimelele se pun între linii, parcă, nu dedesubt, care ar fi legate de 14 tone. Puneţi corect ghilimelele.

Dacă aveţi obiecţiuni la acest punct din anexă? Comisia nu a avut. Nu. Adoptat în formula din ordonanţă.

La punctul 3 din anexă, de asemenea, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră? Nici dumneavoastră. Votat în unanimitate.

Punctul 3, poziţia 3.2.4, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră. Votat în unanimitate.

Punctul 4. Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră. Votat în unanimitate.

Punctul 3.3.2. Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră. Votat în unanimitate.

Punctul 3.5.2. Urmăriţi pag.29 din raport. Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră. Votat în unanimitate.

Punctul 3.5.3, tot la pag.29. Comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă nici dumneavoastră nu aveţi, votat în unanimitate.

Poziţia *** din subsolul anexei. Urmăriţi pag.30. Comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră? Nici dumneavoastră. Votat în unanimitate.

Punctul 2 din nota din subsol. Urmăriţi la pag.30. Dacă aveţi obiecţiuni? Nici dumneavoastră, nici comisia. Votat în unanimitate.

Toate aceste puncte urmează să fie numerotate în mod corespunzător.

La amendamentul 63, vă rog să urmăriţi: comisia propune un art.II în lege, cel cu privire la republicarea legilor. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 63? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Cu aceasta, vă rog să constataţi că am parcurs textele proiectului de lege şi ordonanţei.

Vom supune proiectul de lege aprobării dumneavoastră la şedinţa de vot final.

Mai sunt 5 proiecte pe care urmează să le parcurgem, pentru că sunt legi foarte simple.

La punctul 38: Proiectul de Lege privind înfiinţarea comunei Iaslovăţ, judeţul Suceava.

Dacă este iniţiatorul aici? Da, iniţiatorul e senator.

Domnule deputat Bara, vă rog să prezentaţi raportul comisiei, atunci.

Domnul Radu-Liviu Bara:

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a fost sesizată, în vederea dezbaterii şi avizării în fond, cu Proiectul de Lege privind înfiinţarea comunei Iaslovăţ, proiect de lege care a fost aprobat de către Senat.

La întocmirea raportului, comisia a ţinut cont de avizul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi avizul Consiliului Legislativ, precum şi de avizul Guvernului.

La dezbateri au participat 23 de deputaţi, comisia a votat cu unanimitate de voturi, a votat proiectul de lege, cu amendamentele propuse de către comisie, care se găsesc pe coloana 2.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai doreşte cineva să intervină, din partea dumneavoastră? Nu.

Trecem, stimaţi colegi, la dezbaterea textelor proiectului de lege.

La titlu, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La art.1, vă rog să urmăriţi amendamentul 1. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul 1. Se modifică, în mod corespunzător, art.1.

Art.2. Urmăriţi, vă rog, amendamentul 2. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis în unanimitate amendamentul 2 şi se modifică, în mod corespunzător, amendamentul 2.

Urmăriţi, în continuare, amendamentul 3, cel care vizează introducerea art.3 cu 4 alineate. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 3? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate. Se introduce art.3, cu cele 4 alineate.

La amendamentul 4, comisia propune introducerea unui art.4 nou. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate amendamentul şi textul art.4.

La amendamentul 5, comisia propune transformarea art.2 în art.5, cu un conţinut pe care îl aveţi la pag.3. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate.

Vă rog să constataţi că am parcurs proiectul acestei legi, are caracter organic, îl vom supun votului final în şedinţa pe care o va stabli Comitetul ordinii de zi.

Proiectul de Lege privind înfiinţarea comunei Ciocăneşti, judeţul Suceava.

Dau cuvântul tot domnului deputat Bara, pentru a prezenta raportul comisiei.

Domnul Radu-Liviu Bara:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

La fel ca şi raportul precedent, comisia a ţinut cont de avizul Comisiei juridice, avizul Consiliului Legislativ şi avizul de la Guvern şi a votat în unanimitate raportul, cu modificările prevăzute, pentru că toate aceste rapoarte şi aceste înfiinţări de noi localităţi, în discuţiile pe care le-am avut cu Guvernul, trebuiau completate articolele respective conform coloanei nr.2.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva dintre dumneavoastră să intervină? Nu.

Trecem, atunci la dezbaterea proiectului de lege, urmărind, în paralel cu acest proiect, raportul comisiei.

La titlul legii, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut amendamente. Nu. Votat în unanimitate.

Art.1, urmăriţi amendamentul 1. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Prin amendamentul 2, comisia propune un nou art.2. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 2? Nu. Votat în unanimitate. Se introduce art.2, cu textul prevăzut în amendament.

Prin amendamentul 3, comisia propune un nou art.3, cu 4 alineate. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate amendamentul 3.

Prin amendamentul 4, comisia ne propune un nou art.4, cu formularea prezentată la acest amendament. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Adoptat în unanimitate amendamentul 4, se introduce art.4.

Prin amendamentul 5, comisia propune transformarea art.2 din proiectul de lege în art.5, cu conţinutul pe care-l aveţi. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Adoptat în unanimitate şi art.5 şi, cu aceasta, întreg textul proiectului de lege, lege cu caracter organic. o vom supune votului în şedinţa destinată votului final.

La punctul 40, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.50/2000 privind măsurile de colaborare între Ministerul Sănătăţii şi Autorităţile Administraţiei Publice Locale în aplicarea reglementărilor din domeniul sănătăţii publice.

Doamnă ministru Luminiţa Gheorghiu, vă rog să prezentaţi acest proiect de lege.

Doamna Luminiţa Gheorghiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi parlamentari,

Aplicarea politicilor de sănătate publică este de competenţa direcţiilor de sănătate publică, aşa cum prevede Legea nr.100/1998, dar, adesea, acestea se confruntă cu o serie de probleme ce implică şi responsabilitatea autorităţilor locale. Tocmai prin această Ordonanţă a Guvernului nr.50/2000 se creează cadrul necesar elaborării unor programe comune de promovare a politicilor de sănătate, în interesul comunităţilor locale, finanţate de la bugetul de stat, bugetul local sau din alte surse prevăzute de lege. Important este că s-a introdus şi un capitol privind sancţionarea persoanelor aflate în culpă.

Considerăm că este un raport comun bun, întocmit de Comisia de sănătate împreună cu Comisia de administraţie, având în vedere şi procesul de reformă din Ministerul Sănătăţii privind evaluarea spitalelor din România, fiind agreată ideea ca o parte din spitalele ţării să treacă în subordonarea consiliilor judeţene.

Solicităm spre dezbatere şi aşteptăm votul dumneavoastră.

Vă mulţumim.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, doamnă ministru.

Domnule deputat Bara, vă rog să prezentaţi raportul comisiei.

Domnul Radu-Liviu Bara:

Comisia a fost sesizată cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.50 privind măsurile de colaborare între Ministerul Sănătăţii şi Autorităţile Administraţiei Publice.

Aş vrea să remarc că raportul comun de înlocuire a raportului pe care-l aveam din 2000 a fost în unanimitate aprobat, iar legea intră în categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art.74 alin.2 din Constituţie şi, cu amendamentele propuse, care au fost admise de comisie, propunem dezbaterii plenului Camerei raportul respectiv.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă dintre dumneavoastră doreşte cineva să participe la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege şi a ordonanţei.

La titlul proiectului de lege, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La articolul unic al proiectului de lege, vă rog să urmăriţi amendamentul 1. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat amendamentul 1 în unanimitate, se modifică articolul unic în mod corespunzător.

Titlul ordonanţei. Urmăriţi amendamentul 2. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul 2 în unanimitate, se modifică titlul ordonanţei.

Art.1 din ordonanţă. Urmăriţi amendamentul 3. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate. Se modifică art.1, alin.1 din ordonanţă, în mod corespunzător amendamentului.

Art.1, alin.2. Comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu. Adoptat în formula iniţiatorului.

Art.2. Vă rog să urmăriţi amendamentul 3. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate.

Amendamentul 6, cel cu privire la modificarea art.3. Urmăriţi modul cum este modificat la pag.4, 5, 6, 7, 8, 9, 10 din raport. Deci art.3 va avea alcătuirea rezultată din votarea amendamentului 6, astfel cum v-am anunţat.

La art.4, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi. Votat în unanimitate art.4, în formularea iniţiatorului.

Pentru art.5, vă rog să urmăriţi amendamentul 8. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis în unanimitate amendamentul 8 şi se modifică, în mod corespunzător, art.5.

Art.6. Urmăriţi, vă rog, amendamentul 9. Dacă aveţi obiecţiuni?

Domnul deputat Bara.

Domnul Radu-Liviu Bara:

Domnule preşedinte,

Amendamentul cu privire la modificarea art.6 îl retragem, având în vedere că ordonanţa oricum a intrat în vigoare în anul 2001, deci la 30 de zile, deci nu are nici un rost modificarea pe care am propus-o noi. Deci retragerea amendamentului de la punctul 9, în legătură cu modificarea art.6, pentru următorul cuprins.

Domnul Valer Dorneanu:

Staţi puţin că nu v-am urmărit. Rămâne textul cum a fost?

Domnul Radu-Liviu Bara:

Exact.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă retrageţi amendamentul.

Domnul Radu-Liviu Bara:

Da.

Domnul Valer Dorneanu:

În aceste condiţii, vă întreb dacă aveţi vreo obiecţie asupra textului art.6, în formularea iniţiatorului, pentru că nu mai sunt amendamente din partea comisiei. Nu aveţi nici dumneavoastră. Adoptat în unanimitate textul art.6, în formularea iniţiatorului.

Cu aceasta, vă rog să constataţi că am parcurs proiectul de lege şi textul ordonanţei de urgenţă. Este vorba de un proiect de lege cu caracter ordinar, îl vom supune votului final la şedinţa fixată de Comitetul ordinii de zi.

Propunerea legislativă pentru înfiinţarea comunei Negreni, judeţul Cluj.

A cui este propunerea? Domnule Bara, este a unui deputat sau a unui senator?

Domnul Radu-Liviu Bara (din loja comisiei):

Este a domnilor deputaţi Boc şi Brudaşca.

Domnul Valer Dorneanu:

Cine dintre dumneavoastră doreşte să prezinte?

Poftiţi.

Domnul Damian Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Mă bucur că această iniţiativă legislativă, care a fost îmbrăţişată şi de colegul Emil Boc, a ajuns spre a fi dezbătută.

Vreau să precizez că acţiunea a început încă de anul trecut. Ulterior, cu concursul autorităţilor locale, organizându-se referendum în toate localităţile actuale ale comunei Ciucea, înfiinţarea comunei Negreni nefiind un moft, este o necesitate şi este şi în concordanţă cu politica promovată de către Guvernul prezidat de Adrian Năstase, în sensul aducerii administraţiei publice mai aproape de oameni, pentru ca problemele specifice zonelor respective să-şi găsească o mai bună administrare şi o mai rapidă rezolvare.

Consider că, prin reînfiinţarea acestei comune, ca şi prin reînfiinţarea, în general, de comune pe teritoriul României, promovăm şi o politică de tip european, având în vedere formulele găsite de administraţiile publice locale din ţări ca Franţa, Germania, Italia, unde dimensiunea localităţilor este mai în concordanţă cu obiectivele social-economice şi rezolvă mai operativ problemele ridicate de cetăţeni.

Eu mulţumesc pentru poziţia exprimată, şi comisiei de specialitate, Comisiei pentru administraţie publică, având în vedere că, prin aceasta, se răspunde pozitiv problemelor ridicate de cetăţenii viitoarei comune Negreni.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Bara, vă rog să prezentaţi raportul Comisiei de administraţie publică.

Domnul Radu-Liviu Bara:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia, în acest caz, a aprobat înfiinţarea comunei Negreni, ţinând cont că documentaţia, spre deosebire de anul trecut, acum este completă şi mă bucur că domnul Damian Brudaşca s-a hotărât până la urmă şi şi-a dat seama că, de fapt, vina era din partea dânsului, nu din partea comisiei, pentru că nu era complet.

Ţinând cont şi de avizul Guvernului şi avizul Consiliului Legislativ, cu modificările făcute ca şi la celelalte două comune din judeţul Suceava, eu propun, domnule preşedinte, plenului aprobarea raportului pentru înfiinţarea comunei Negreni din judeţul Cluj.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă doreşte altcineva dintre dumneavoastră să participe la dezbateri generale?

Trecem, în aceste condiţii, la dezbaterea textelor proiectului de lege.

La titlul acestuia, dacă aveţi vreo obiecţiune? Comisia nu a avut amendamente, nici dumneavoastră. Votat în unanimitate.

La art.1, vă rog să urmăriţi amendamentul 1. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 1? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate. Se modifică, în mod corespunzător, art.1.

La art.2, vă rog să urmăriţi amendamentul 2. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Art.2 se modifică potrivit amendamentului 2.

După art.2, prin amendamentul 3, comisia ne propune un art.3 cu 4 alineate. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate amendamentul 3, se introduce art.3 cu cele 4 alineate.

Prin amendamentul 4, comisia ne propune un text nou, art.4. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate amendamentul 4 şi introducerea art.4.

Actualul art.3 este reformulat în art.5, prin amendamentul 5. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 5? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate amendamentul 5.

Cu actualul art.2, cum rămâne, domnule deputat Bara? Urmăriţi, vă rog, pag.4 din raport. Ce semnificaţie are includerea art.2 aici, pentru că el este cuprins şi la pag.3, în art.3? Da. Deci textul de la pag.4 din raport nu are nici o semnificaţie.

Stimaţi colegi.

Ultimul articol din lege este art.5, cel pe care l-aţi votat la amendamentul 5.

Parcurgând textele proiectului de lege, urmează să îl supunem votului final, care va fi stabilit într-o şedinţă de către Comitetul ordinii de zi.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.48/2002 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.158/2001 privind regimul accizelor. Procedură de urgenţă.

Întreb dacă, din partea Ministerul Finanţelor, este cineva. Ministerul Finanţelor este prezent? Da.

Domnule Grigoraş, vă rog să propuneţi timpii de dezbatere.

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a examinat Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.48/2002 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.158/2001 privind regimul accizelor, a hotărât ca acesta să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor, în forma prezentată.

Propunem timp total de dezbatere 10 minute, 1 minut pentru fiecare intervenţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu aceşti timpi de dezbatere?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Din partea Guvernului, doriţi să faceţi vreo precizare prealabilă sau trecem la textul... Bine.

Trecem, atunci, la aprobarea textelor proiectului de lege şi a ordonanţei de urgenţă, în forma prezentată.

La titlul proiectului de lege dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Textul articolului unic al proiectului de lege. Nu aveţi obiecţii. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanţei de urgenţă. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Textul articolului unic dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Vom supune acest proiect de lege votului final în şedinţa pe care o va stabili Comitetul ordinii de zi.

Propunerea legislativă privind Ordinul "Virtutea maritimă" şi medalia "Virtutea maritimă". Comisia pentru decoraţii.

Domnul Dorel Bahrin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi parlamentari,

Permiteţi să prezint subsistemul de decoraţii militare în cadrul sistemului naţional de decoraţii al României, reglementat prin Legea 29/2000.

Conform art.79 din legea menţionată, legea-cadru va fi completată cu o lege şi cu un regulament specific pentru fiecare decoraţie. Cele 3 decoraţii militare, respectiv Ordinul şi Medalia "Virtutea militară", Ordinul şi Medalia "Virtutea aeronautică" şi Ordinul şi Medalia "Virtutea maritimă" sunt propuse spre adoptare în oglindă şi de aceea vă rog să-mi permiteţi să prezint expunerea de motive în subsistem. Cele trei medalii, decoraţii militare sunt instituite începând cu anul 1864 şi al doilea război mondial, deci, prezintă modelul de bază al acestor perioade. Sistemul respectiv a fost reglementat iniţial numai pentru medalii; în 1931 a apărut primul ordin militar, reglementat de regele Carol al II-lea pentru aviaţia militară şi acest ordin a fost primul din lume care a reglementat sistemul de ordine militare. Pentru ca să se respecte principiile care au stat la baza sistemului naţional de decoraţii, cele trei medalii militare au primit şi ordinul respectiv, Ordinul "Virtutea militară" şi Ordinul "Virtutea maritimă".

Având în vedere perspectivele negocierii intrării în NATO şi necesitatea ca să se poată recompensa meritele diferitelor categorii care implică regimul militar, cât şi necesitatea principiului reciprocităţii s-a propus ca cele trei proiecte de legi să fie votate în regim de urgenţă sau în procedură de urgenţă.

Menţionez faptul că s-au însuşit absolut toate amendamentele propuse de Guvern şi punctele de vedere ale Consiliului Legislativ. Menţionez de asemenea faptul că cele trei legi se adresează atât categoriilor de forţe armate, cât şi pentru Ministerul de Interne cât şi pentru regiile autonome ale statului în regim militar. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte Bahrin. Dacă aveţi dumneavoastră intenţia să participaţi la dezbateri generale? Nu.

Trecem atunci la dezbaterea textelor proiectelor de lege. Vă rog să urmăriţi proiectul în paralel cu raportul aceleiaşi comisii.

La titlu nu există amendamente, dacă aveţi dumneavoastră. Nu. Adoptat în unanimitate.

Preambului proiectului de lege. Urmăriţi amendamentul. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.1, alin.1 urmăriţi amendamentul 2. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Pentru art.1, alin.2, 3, 4 comisia nu a mai avut amendamente, dacă aveţi dumneavoastră obiecţii? Nu. Votate în unanimitate.

La art.2, alin.1 şi 2 comisia nu a avut obiecţii, dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi. Votate în unanimitate în formula prezentată.

Art.2, alin.3, urmăriţi amendamentul 3. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate amendamentul, se modifică articolul de la alin.3.

Art.2, alin.4, urmăriţi amendamentul 4 de la pag.3. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Art.3. Nu sunt amendamente. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Art.4, alin.1. Nu sunt amendamente din partea comisiei, dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Comisia propune prin amendamentul 5 un alineat nou, vă rog să-l urmăriţi la pag.3. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul 5, se introduce art.4, alin.2. Vă rog.

Domnul Dorel Bahrin:

Dacă îmi permiteţi. În raport s-a strecurat o greşeală materială. La art.6, alin.2 înainte de alin.3, medalia "Virtutea maritimă cu în semn de pace şi de război", pentru că alin.3 a tăiat menţiunea "şi de război".

Domnul Valer Dorneanu:

Staţi puţin, stimate coleg. Eu eram acum la amendamentul 5, respectiv art.2. Pardon! la amendamentul 5, cel cu privire la introducerea art.4 alin.2.

Domnul Dorel Bahrin:

Da, am înţeles că s-a trecut.

Domnul Valer Dorneanu:

Păi, nu s-a trecut, acolo eram eu. Deci, dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 5? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate, se introduce art.4, alin.2.

Pentru art.4 alin.2 urmăriţi amendamentul 6. Nu aveţi obiecţiuni. Adoptat amendamentul 6, art.4 alin.2.

La art.5 urmăriţi amendamentul 7. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Pentru art.6, alin.1... poftiţi! Deci, la alin.1 şi 2 sau numai la alin.1?

Domnul Dorel Bahrin:

La alin.2 domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Bun. Rămâneţi atunci la microfon şi staţi să lămurim situaţia alin.1. Dacă aveţi obiecţiuni dumneavoastră la alin.1? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate.

Art.6 alin.2. Aveţi cuvântul, domnule Bahrin.

Domnul Dorel Bahrin:

Am făcut menţiunea că s-a strecurat o eroare materială. Citesc textul: "Medalia "Virtutea maritimă" cu însemn de pace şi de război se poate acorda…"

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, la alin.2 de la art.6, domnul Bahrin propune completarea textului "Medalia "Virtutea Maritimă" cu însemn de pace şi de război". Dacă sunteţi de acord cu această propunere.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pentru lit.a) şi b) nu mai sunt alte obiecţii. Dacă aveţi dumneavoastră la alin.2, lit.a) şi b)? Nu aveţi. Votat în formula iniţiatorului.

Pentru alin.3 din acest articol, urmăriţi vă rog amendamentul 8. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Adoptat amendamentul 8, se modifică alin.3.

Art.7, alin.1 urmăriţi amendamentul 9. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Adoptat amendamentul, se modifică textul în mod corespunzător.

Art.7, alin.2 urmăriţi amendamentul 10. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate amendamentul 10.

Pentru alin.3 de la art.7 urmăriţi amendamentul 11. Nu aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul, modificat art.7, alin.3.

Art.8, alin.1 urmăriţi amendamentul 12. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Adoptat în unanimitatae.

Art.8, alin.2 urmăriţi amendamentul 13. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis în unanimitate amendamentul, se modifică art.8, alin.2.

Art.9, alin.1 urmăriţi amendamentul 14. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Art.9, alin.2, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Adoptat în formula iniţială.

Art.9, alin.3 urmăriţi amendamentul 15. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul 15, modificat alin.3 al art.9.

Art.10 dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Art.11 urmăriţi amendamentul 16. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Art.12 urmăriţi amendamentul 17. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Adoptat amendamentul, modificat art.12.

Art.13, alin.1 şi 2 nu sunt amendamente. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votate în formula iniţială.

Art.13, alin.3 urmăriţi amendamentul 18. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate.

Art.14. Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Votat în formula iniţială.

Art.15 urmăriţi amendamentul 19. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. S-a admis amendamentul, modificat art.15.

Art.16 dacă aveţi obiecţiuni la formula iniţială? Nu aveţi. Adoptat jîn formula iniţială.

Art.17 urmăriţi amendamentul 20. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Art.18 urmăriţi amendamentul 21, alin. 1. Nu aveţi obiecţiuni. Adoptat amendamentul 21.

Art.18, alin.2 urmăriţi amendamentul 22. Dacă aveţi obiecţiuni? Vă rog. Suntem la art.18, pct.2, alin.2.

Domnul Dorel Bahrin:

Este o greşeală de redactare, domnule preşedinte, spre final: "Ordinul "Virtutea militară...," deci, paragraful 2, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă la "pedeapsa" nu "pedepsirea sa", "pedeapsa" privativă de libertate.

Domnul Valer Dorneanu:

Da, stimaţi colegi, vă rog şi stenograma să reţină. Este vorba de o corectură tehnică, o rectificare tehnică, nu, nici nu o mai supun votului dumneavoastră. Dacă sunt alte obiecţiuni? Nu. Adoptat amendamentul 22 cu această corectură pe care am menţionat-o.

Art.18, alin.3 comisia propune prin amendamentul 23 eliminarea. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Admis amendamentul, se elimină textul.

Art.18, alin.4 amendamentul 24, de asemenea, se propune eliminarea. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Admis amendamentul, eliminat textul.

Art.19, alin.1. Nu sunt amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate în forma iniţială.

Art.19, alin.2. Urmăriţi amendamentul 25. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul 25, modificat textul alin.2.

Art.19, alin.3. Urmăriţi textul iniţial. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate textul iniţial.

După alin.3, prin amendamentul 26, comisia propune un alineat nou 4. Urmăriţi amendamentul 26. Nu aveţi obiecţiuni la amendament, adoptat în unanimitate, introdus alin.4.

Art.20, alin.1-3 comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră ? Poftiţi domnule Bahrin.

Domnul Dorel Bahrin:

Dacă îmi permiteţi, domnule preşedinte. Pentru coerenţa textului, la art. 20 alin. 4, peste tot s-a înlocuit "persoana implicată" cu "persoana învinuită". Astfel la art.20 cu 2 textul sună: "Ca urmare a sesizării, se convoacă Consiliul de Onoare şi persoana învinuită în termen de maxim 30 de zile de la sesizare", la fel cum s-a făcut modificarea la art.20 alin. 4. Aceeaşi menţiune este şi la art.20 alin. 3 în care apare din nou "persoana implicată", "persoana învinuită"...

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule coleg, haideţi să nu complicăm, când ajungem la text, pentru că nu putem urmări.

La art. 20 alin. 1 nu sunt obiecţii, da? Dacă dumneavoastră aveţi? Nu. Adoptat în unanimitate.

La art. 20 alin. 2 aţi reţinut propunerea făcută de colegul nostru: "Ca urmare a sesizării se convoacă Consiliul de Onoare şi persoana învinuită". Dacă sunteţi de acord cu această modificare redacţională?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate s-a adoptat alin.2 în formula îmbunătăţită.

Art. 20 alin. 3 dacă sunt obiecţii?

Domnul Dorel Bahrin:

Aceeaşi obiecţie, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Deci şi la art. 20 alin. 3 pe rândul 4, în loc de "şi a persoanei implicate", "persoana învinuită". Dacă sunteţi de acord cu această modificare redacţională?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art. 20 alin. 4 urmăriţi amendamentul 27. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 27? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate.

Art.20 alin. 5 urmăriţi amendamentul 28. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 28? Nu. Adoptat amendamentul, modificat alin.5.

După art. 20 alin. 5, prin amendamentul 29, comisia propune un alineat nou, alin. 6. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 29? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate, se introduce alin.6.

Art.21, alin.1 urmăriţi amendamentul 30. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul 30, modificat alin. 1.

La alin. 2 urmăriţi amendamentul 31, pag.10. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul 31, modificat art.21, alin.2. Se modifică art.21, alin.2.

Art. 21 alin. 3 urmăriţi amendamentul 32. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul 32, se modifică alin.3.

După alin. 3 comisia propune, prin amendamentul 33, un alineat nou. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 33? Nu. Adoptat amendamentul 33, se introduce alin.4 al art.21.

După art. 21, comisia propune, prin amendamentul 34, un art.22 nou. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Adoptat amendamentul 34, se introduce art.22 nou.

La actualul art.32 urmăriţi amendamentul 35. Art.22 se va renumerota. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 35? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate.

Art.23 - comisia propune prin amendamentul 36 eliminarea. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Admis amendamentul, se elimină textul.

Amendamentul 37 propune renumerotarea şi inversarea unor articole. Urmăriţi vă rog amendamentul 37. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Adoptat amendamentul 37.

Trecem în continuare la anexa 1, regulamentul privind descrierea şi acordarea medaliei.

La titlul regulamentulului dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Art.1 dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Art.2 alin.1 urmăriţi amendamentul 38. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate.

Art.2 alin.2 urmăriţi amendamentul 39. Nu aveţi obiecţiuni. Adoptat amendamentul, modificat art.2 alin. 2.

Art.3 alin. 1 şi 2 dacă aveţi obiecţiuni. Comisia nu a avut, nici dumneavoastră. Adoptat în formula iniţială.

Art.3 alin.3, urmăriţi amendamentul 40. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul 40. Poftiţi.

Domnul Dorel Bahrin:

Art.3 alin.2, în loc de "acvilei" s-a trecut "vulturului". Deci, este vorba de "acvilei".

Domnul Valer Dorneanu:

Deci, pe care este aplicată un "vultur" sau cum spuneţi? La art.3 alin.2?

Domnul Dorel Bahrin:

Da. "Pe avers este un scut emailat înalt şi lat...

Domnul Valer Dorneanu:

...pe care este aplicată o acvilă…"

Domnul Dorel Bahrin:

Înălţimea acvilei, nu înălţimea vulturului.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu vă înţeleg. Vă rog să citiţi textul cum vreţi să-l propuneţi. Vă rog, domnule preşedinte, să citiţi textul exact cum îl propuneţi dumneavoastră. Suntem la art.3 alin.2.

Domnul Dorel Bahrin:

Art. 3 alin.2. Permiteţi să citesc ultimul alineat. "pe piept armele României, stanţat din argint aurit, înălţimea...

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, nu, citiţi, vă rog, citiţi textul de la început.

Domnul Dorel Bahrin:

"Pe avers este un scut emailat alb înalt de 20 de mm şi lat de 15 mm pe care este aplicată o acvilă, ţinând în cioc o cruce ortodoxă, în gheara dreaptă o sabie, iar în gheara stângă un buzdugan şi are pe piept armele României, ştanţat din argint aurit, înăţimea - nu vulturului - înălţimea acvilei este de 16 mm". Corespunde cu textul de mai sus.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, supun votului dumneavoastră această corectură de fapt, logică. Dacă sunteţi de acord? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Modificat art.3, alin.2 în unanimitate, înlocuindu-se "vulturul" de la rândul 4 cu "acvilei".

La alin.3 urmăriţi amendamentul 40. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate, se modifică alin.3 în mod corespunzător.

Art.3 alin.4, 5, 6 şi 7 comisia nu a mai avut obiecţii. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu. Votate în formularea iniţială.

Art.3 alin.8 urmăriţi amendamentul 41. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate amendamentul, se modifică alin.8.

Alin.9 a aceluiaşi text, urmăriţi amendamentul 42. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate şi se modifică alin.9.

Art.4 alin.1, lit.a) urmăriţi amendamentul 43. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Se modifică lit.a).

Art.4 lit.b). Comisia nu a avut alte amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate în formula iniţială.

Art.4 lit.c) urmăriţi amendamentul 44. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Art.4 lit.d) comisia păstrează textul iniţial. Dacă aveţi observaţii? Nu. Lit.d) rămâne în forma iniţială.

Art.5 urmăriţi amendamentul 45. Dacă aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate amendamentul 45. Poftiţi.

Domnul Dorel Bahrin:

La redactare s-a scăpat un cuvânt, domnule preşedinte. La lit.d) citesc textul: "Rozeta este sub forma unui tambur din rips cu diametrul de 10 mm şi înălţimea de 6 mm, având dimensiunile culorilor panglicii reduse la 40%, pe revers are un sistem de prindere.

Domnul Valer Dorneanu:

La ce text sunteţi?

Domnul Dorel Bahrin:

Deci, art.5 lit.d). Deci, după 6 mm având dimensiunile culorilor panglicii reduse la 40%.

Domnul Valer Dorneanu:

Mergem pe textul amendamentului 45 sau pe ce text mergem?

Domnul Dorel Bahrin:

Pe amândouă texte la fel, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Da, pentru că amendamentul dumneavoastră viza doar particularităţi.

Domnul Dorel Bahrin:

Numai particularităţi.

Domnul Valer Dorneanu:

Citiţi atunci încă o dată foarte cursiv lit.d).

Domnul Dorel Bahrin:

Art.5 lit.d): "Rozeta este sub forma unui tambur de rips cu diametrul de 10 mm şi înălţime de 6 mm, având dimensiunile culorilor panglicii reduse la 40%, pe revers are un sistem de prindere".

Domnul Valer Dorneanu:

Sună bine "dimensiunea culorilor"? Nu sună prea bine, stimate coleg. Domnule profesor, vă rog să vă consultaţi cu colegul dumneavoastră. Nu sună bine - având dimensiunea culorilor.

Domnul Dorel Bahrin:

Nu, având dimensiunile culorilor, am zis.

Domnul Valer Dorneanu:

Păi, este acelaşi lucru. Culorile se măsoară în metri, în centimetri?

Domnul Dorel Bahrin:

Deci, aceste propuneri le-am făcut totuşi cu specialişti, domnule preşedinte, într-adevăr...

Domnul Valer Dorneanu:

Poate având dimensiunea benzilor...

Domnul Dorel Bahrin:

Dimensiunea benzilor culorilor... deci, dimensiunile benzilor culorilor, domnule preşedinte.

Reformulez dacă îmi permiteţi: "având dimensiunile benzilor culorii panglicii reduse la 40%".

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, art.5 vi-l supun votului dumneavoastră potrivit completării de la amendamentul 45 cu următoarele particularităţi, iar la lit.d) cu precizarea "având dimensiunile benzilor culorilor panglicii reduse cu..." Dacă sunteţi de acord cu acest text? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art.6 lit.a) urmăriţi amendamentul 46. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Se modifică lit.a).

Lit.b) rămâne în formula iniţială. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate în formula iniţială.

Lit.c) urmăriţi amendamentul 47. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Stimaţi colegi,

Am dorit să parcurg regulamentul până în final, dar mai sunt încă foarte multe articole şi oricum ne mai rămâne al doilea regulament, cel de la anexa 2. Cum programul de astăzi a fost epuizat şi eu v-am epuizat la rându-mi, vă propun să încheiem aici şedinţa noastră în plenul de astăzi, mâine aveţi comisii, ne reîntâlnim în plen joi.

Ne-am oprit la art.6 lit.a) din regulament.

Vă doresc o după amiază plăcută.

Şedinţa s-a încheiat la ora 14.00.