Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Tudor Mohora şi Nicolae Leonăchescu, secretari.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rog să îmi permiteţi să declar deschise lucrările şedinţei în plen de astăzi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că din cei 344 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa 254, 90 fiind absenţi, din care 54 participă la alte acţiuni parlamentare.

Înainte de a intra în parcurgerea proiectelor înscrise pe ordinea de zi de astăzi, o să vă prezint o informare şi o notă.

Informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor şi care urmează să fie avizate în comisiile permanente.

La Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor au fost înregistrate următoarele iniţiative legislative:

1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2002 pentru recuperarea arieratelor bugetare, adoptat de Senat în şedinţa din 13 mai 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 27 mai 2002.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

2. Proiectul de Lege privind exercitarea profesiei de psiholog, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului psihologilor din România, adoptat de Senat în şedinţa din 13 mai 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport; pentru avize, Comisia pentru sănătate şi familie, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 17 iunie 2002.

3. Proiectul de Lege privind măsurile de prevenire a răspândirii maladiei SIDA în România şi de protecţie a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA, adoptat de Senat în şedinţa din 13 mai 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru sănătate şi familie; pentru avize, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 3 iunie 2002.

4. Propunerea legislativă privind ortografierea numelor şi prenumelor persoanelor ale căror acte de stare civilă au fost traduse în altă limbă decât cea maternă, iniţiată de domnul deputat Damian Brudaşca.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru aviz, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.

Termenul de depunere a raportului: 28 iunie 2002.

5. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 5/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, iniţiată de domnul deputat Szekely Ervin-Zoltan.

Cu această propunere legislativă a fost sesizată, în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 28 iunie 2002.

6. Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale, iniţiată de domnul deputat Nicu Cojocaru.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru aviz, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.

Termenul de depunere a raportului: 28 iunie 2002.

Notă cu privire la legile depuse la secretarul general al Camerei Deputaţilor pentru sesizarea, de către dumneavoastră, a Curţii Constituţionale:

• Legea bibliotecilor.
• Legea privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/2002 pentru modificarea art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 163/2001 privind reglementarea unor măsuri financiare.
• Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 16/2002 pentru reglementarea unor măsuri fiscale.
• Legea privind respingerea Ordonanţei Guvernului nr. 30/2002 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 3 alin. (2) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 149/2001 privind instituirea Tarifului intern de călători în transportul feroviar.
• Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 92/1996 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale.
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/2002 privind valorificarea creanţei deţinute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare asupra S.C. "Artrom" S.A. Slatina.
• Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.
• Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 108/1999 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 98/1994 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele legale de igienă şi sănătate publică.
• Legea pentru aprobara Ordonanţei Guvernului nr. 109/2000 privind staţiunile balneare, climatice şi blaneoclimatice şi asistenţa medicală balneară şi de recuperare.
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman.
• Legea privind respingerea Ordonanţei Guvernului nr. 100/2000 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman.
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 187/2001 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2002 personalului din sectorul bugetar.
• Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 154/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1/1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Informaţii Externe.
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea şi completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 18/1991.

Supun, de asemenea, aprobării dumneavoastră propunerea Grupului parlamentar al PSD de a trece, din Comisia pentru politică externă, la Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a domnului deputat Constantin Teculescu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

A doua problemă este desemnarea domnului deputat Sever Meşca în calitate de membru al Comisiei pentru politică externă, în locul domnului deputat Constantin Teculescu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog să consemnaţi voturile împotrivă!

Abţineri?

Cu 16 voturi împotrivă, nici o abţinere, majoritatea celor prezenţi a decis această modificare.

Trecem la proiectele înscrise pe ordinea de zi.

Primul este Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Confederaţiei Elveţiene, semnat la Bucureşti, la 14 decembrie 2001, pentru modificarea Acordului între Guvernul şi Guvernul Confederaţiei Elveţiene privind acordarea asistenţei financiare, semnat la Bucureşti la 26 noiembrie 1992.

Rog iniţiatorul să prezinte acest proiect de lege. Poftim, domnule ministru.

Domnul Sorin Aurel Encuţescu (secretar de stat, Ministerul Apărării Naţionale.):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin Hotărârea Guvernului nr. 532/1996 a fost aprobat Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Confederaţiei Elveţiene, semnat la Bucureşti, la 26 noiembrie 1992. În baza acestui acord, autorităţile elveţiene au contribuit în perioada 1992-2000 cu aproximativ 52 de milioane de franci elveţieni la finanţarea unor proiecte având ca obiectiv sprijinirea tranziţiei la economia de piaţă şi atenuarea costurilor economice şi sociale ale tranziţiei.

Datorită dificultăţilor întâmpinate în derularea proiectelor convenite şi schimbărilor instituţionale legale de coordonarea asistenţei care au avut loc în cele două state, autorităţile elveţiene au solicitat modificarea acordului menţionat. De asemenea, în perioada 1992-2000 au avut loc o serie de schimbări instituţionale în administraţia publică şi în sistemul bancar românesc. Totodată, s-a modificat şi legislaţia care reglementa depozitarea fondurilor bugetare şi extrabugetare.

Ţinând cont de cele menţionate, era necesar, în consecinţă, ca toate aceste schimbări să fie reflectate în acord. Având în vedere aspectele menţionate, s-a elaborat Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Confederaţiei Elveţiene, semnat la Bucureşti, la 14 decembrie 2001, pe care vă rugăm să îl adoptaţi. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Grigoraş, din partea Comisiei pentru buget.

Domnul Neculai Grigoraş:

Comisia pentru buget a examinat Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Confederaţiei Elveţiene, semnat la Bucureşti la 14 decembrie 2001, pentru modificarea Acordului între Guvernul şi Guvernul Confederaţiei Elveţiene privind acordarea asistenţei financiare, semnat la Bucureşti la 26 noiembrie 1992, a întocmit raport favorabil şi propune dezbaterea şi adoptarea acestuia în forma prezentată de Senat. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dintre dumneavoastră doreşte cineva să intervină în dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege.

La titlu, dacă aveţi obiecţii? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care se referă la ratificarea acordului, acord pe care îl aveţi în anexă, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

În aceste condiţii, supun proiectul de lege votului dumneavoastră final, în condiţiile art. 74 alin. 2 din Constituţie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Următorul este Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 46/2002 pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiectul privind Fondul de Dezvoltare Socială Faza a II-a) între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 16 ianuarie 2002.

Rog Comisia pentru buget să propună timpii de dezbatere, pentru că ne aflăm în procedură de urgenţă.

Domnul Neculai Grigoraş:

În urma examinării Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 46/2002, comisia a hotărât ca acesta să fie supus spre dezbatere şi adoptare în forma prezentată.

Este o lege ordinară, propunem 10 minute timp total, 1 minut pentru fiecare intervenţie. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu aceşti timpi? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Aveţi o problemă prealabilă? La dezbateri generale? Suntem în procedură de urgenţă, dar v-aş ruga să vă încadraţi, să spunem, la capitolul "titlu".

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Eu sunt întru totul de acord cu privire la necesitatea adoptării unei asemenea legi, având în vedere faptul că aceasta va permite să se beneficieze de prevederile Acordului de împrumut.

Constat, însă, că în raportul întocmit de comisia sesizată în fond nu se menţionează toate avizele care au fost primite în această situaţie. Se specifică aici: "La întocmirea proiectului de lege s-a avut în vedere avizul primit de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, precum şi avizul Consiliului Legislativ".

Nu ştiu, e o scăpare sau ce se întâmplă? Această lege s-a aflat şi în dezbaterea Comisiei pentru politică externă, în şedinţa din 23-24 aprilie a.c., s-a transmis aviz favorabil către comisia sesizată în fond, cu o precizare, rezultată din intervenţia doamnei deputată Smaranda Ionescu.

Domia sa - lucru pe care l-am întărit şi eu în cadrul dezbaterilor - a solicitat să se răspundă, cu prilejul dezbaterii în fond, la două întrebări: cum pot fi obţinute informaţii cu privire la beneficiarii finali ai finanţărilor menţionale în proiectul legislativ şi, a doua, dacă există vreo detaliere a celor care au beneficiat deja de aceste finanţări în prima fază, avându-se în vedere faptul că acest proiect de lege se referă la Faza a II-a a Proiectului pentru dezvoltare socială negociat cu B.I.R.D.?

Având în vedere că, până la această dată, nici cu prilejul dezbaterii pe fond şi nici în alt context nu s-a dat răspunsul la aceste întrebări, solicităm comisiei de specialitate să informeze plenul Camerei Deputaţilor în legătură cu răspunsurile la aceste probleme, pentru a exista transparenţa necesară şi pentru a se evita orice presupunere cu privire la destinaţii mai puţin ortodoxe ale sumelor cuprinse în acest acord. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Grigoraş?

Domnul Neculai Grigoraş:

Da, într-adevăr, avizul de la Comisia pentru politică externă a venit, dar a venit după ce s-a întocmit raportul comisiei avizate în fond - Comisia pentru buget. Acum, m-am consultat şi cu iniţiatorul şi urmează să formulăm răspunsul la întrebările respective, domnule preşedinte.

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Pentru a vota în cunoştinţă de cauză, trebuie să ştim răspunsul! Când ne spuneţi?

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Având în vedere că întrebarea dumneavoastră, în cadrul procedurii de urgenţă, nu poate să-şi găsească un loc, iniţiatorul vă roagă să aşteptaţi un răspuns scris.

Domnul Damian Brudaşca:

Îmi pare rău, eu deţin aici, domnule preşedinte, acest proces-verbal, unde se cuprind întrebările formulate din partea Grupului parlamentar PRM...

Domnul Valer Dorneanu:

Dar nu despre aceasta e vorba, ci de fondul întrebării, distinse coleg. Iniţiatorul vă propune să vă ofere dumneavoastră informaţiile pe care le-aţi solicitat.

Domnul Damian Brudaşca:

Eu cred că este bine să-i informeze pe toţi cei care sunt participanţi la şedinţa aceasta, cu atât mai mult cu cât se votează nişte sume a căror destinaţie nu se cunoaşte.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să îmi permiteţi să propun amânarea dezbaterii acestui proiect până când iniţiatorul... Vă rog să examinaţi exact această întrebare, distinsă doamnă ministru, şi să răspundeţi în cursul zilei de astăzi la aceste întrebări, pentru a putea să reluăm dezbaterea.

Deci amânăm dezbaterea. Am rugămintea să vă consultaţi la minister şi să ne oferiţi răspunsul.

Până atunci, luăm în dezbatere Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între România şi Republica Arabă Egipt privind asistenţa judiciară în materie penală, transferul condamnaţilor şi extrădarea.

Domnul ministru Ivanov, din partea Ministerului Justiţiei. Vă rog să prezentaţi proiectul.

De asemenea, cineva de la Comisia juridică, domnul preşedinte Olteanu.

Domnul Costache Alexe Ivanov:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La data de 28 iunie 2001 a fost semnată, la Cairo, Convenţia dintre România şi Republica Arabă Egipt privind asistenţa judiciară în materie penală, transferul condamnaţilor şi extrădarea. Convenţia exprimă dorinţa statelor contractante de a extinde coopearea lor, inclusiv în domeniul asistenţei juridice şi judiciare în materie penală, având în vedere că prin Convenţia româno-egipteană încheiată la Bucureşti, la 7 august 1976, a fost reglementată numai asistenţa judiciară în materie civilă, comercială şi de statut personal.

Prevederile convenţiei sunt grupate în patru părţi:

- Partea I - asistenţa judiciară în materie penală, conţine atât dispoziţii cu caracter general, cât şi dispoziţii speciale, referitoare la efectuarea comisiilor rogatorii, comunicarea actelor de procedură şi a hotărârilor judecătoreşti, înfăţişarea martorilor, experţilor şi a persoanelor urmărite în scopul audierii lor în faţa unei autorităţi judiciare din statul solicitant.

- Partea a II-a - transferul condamnaţilor cuprinde un ansamblu de norme menit să asigure mai buna administrare a justiţiei.

- Partea a III-a - extrădarea. În această parte s-au înscris mai multe reguli specifice cooperării judiciare internaţionale în această materie.

- Partea a IV-a conţine dispoziţii finale.

Convenţia s-a încheiat pe durată nelimitată. Pentru intrarea în vigoare a acesteia, trebuie supusă ratificării în ambele state.

Această convenţie reglementează într-o manieră modernă relaţiile bilaterale de asistenţă juridică şi judiciară, soluţiile adoptate fiind în concordanţă cu cele din convenţiile internaţionale în materie, sens în care exemplificăm convenţiile privind asistenţa judiciară în materie penală, extrădarea şi transferul persoanelor condamnate adoptate sug egida Consiliului Europei. De asemenea, au fost avute în vedere principiile consacrate de practica internaţională, inclusiv practica actuală a României în domeniile respective.

Faţă de cele prezentate, a fost întocmit acest proiect de lege, pe care, în conformitate cu prevederile Legii nr. 4/1991 privind încheierea şi ratificarea tratatelor, vă rugăm să-l aprobaţi.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Raportul Comisiei juridice va fi prezentat de preşedintele acesteia, domnul deputat Ionel Olteanu.

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între România şi Republica Arabă Egipt privind asistenţa judiciară în materie penală, transferul condamnaţilor şi extrădarea, semnată la Cairo la 28 iunie 2001.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Cu Avizul nr. 33/204/24 aprilie 2002, Comisia pentru politică externă, a avizat, de asemenea, favorabil acest proiect de lege. Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat şi aceasta, la rândul său, favorabil, proiectul de lege.

Obiectul prezentului proiect de lege îl constituie ratificarea Convenţiei dintre România şi Republica Arabă Egipt privind asistenţa judiciară în materie penală, transferul condamnaţilor şi extrădarea. Prin convenţia supusă ratificării se reglementează într-o manieră modernă relaţiile bilaterale, de asistenţă juridică şi judiciară, soluţiile adoptate fiind în concordanţă cu cele din convenţiile internaţionale în materie.

De asemenea, la încheierea acestei convenţii s-au avut în vedere principiile consacrate de practica internaţională specifică.

La dezbaterea proiectului de lege a participat, din partea Ministerului Justiţiei, doamna Cristina Luzescu, secretar de stat.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 20 de deputaţi. Prin urmare, votul final al comisiei, în unanimitate, a fost favorabil proiectului de lege, astfel cum v-a fost înaintat. Şi, de aceea, şi eu, în concluzie, vă rog să-l votaţi ca atare. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

La dezbateri generale, dacă doreşte cineva să participe? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege, pe textele acestuia.

La titlu, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La cuprinsul articolului unic, care conţine dispoziţia de ratificare a convenţiei, convenţie pe care o aveţi anexată? Nu.

Adoptat în unanimitate.

În aceste condiţii, supun votului dumneavoastră final proiectul de lege, cu precizarea că este vorba de o lege cu caracter ordinar, în condiţiile art. 74 alin. 2 din Constituţie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Următorul proiect, tot având un cuprins internaţional, este Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Lituania privind protecţia informaţiilor militare secrete schimbate, semnat la Bruxelles la 18 decembrie 2001.

Aveţi cuvântul, de secretar de stat Encuţescu.

Domnul Sorin Aurel Encuţescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În contextul actual de dezvoltare a cooperării internaţionale, în mod special cu statele care depun eforturi de integrare în structurile de securitate europene şi euroatlantice, prezentul acord dintre România şi Republica Lituania constituie un pas important către alinierea la standarul occidental în domeniu.

În acest sens, Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Lituania privind protecţia informaţiilor militare schimbate, semnat la Bruxelles la 18 decembrie 2001, asigură cadrul juridic necesar dezvoltării cooperării între Guvernele celor două state. Prevederile acordului completează legislaţia internă în domeniu, permiţând o cooperare amplă a structurilor specializate din cele două state, stabilindu-se în mod clar metodele de colaborare, precum şi limitele acesteia.

Pentru aceste motive, sunt stabilite definiţiile termenilor de specialitate, echivalenţa nivelurilor de clasificare a informaţiilor militare secrete, autorităţile competente în materie de securitate, limitele accesului la acest tip de informaţii, precum şi cerinţele de securitate pe timpul manevrării acestor documente.

De asemenea, menţionez că prevederile acordului sunt în concordanţă cu principiile dreptului internaţional şi legislaţia internă a fiecărui stat semnatar.

Având în vedere aceste considerente, vă adresăm rugămintea de a acorda votul dumneavoastră acestui proiect de lege. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Reprezentantul Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, domnul preşedinte al acesteia, domnul deputat Răzvan Ionescu. Poftiţi.

Domnul Răzvan Ionescu:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Lituania privind protecţia informaţiilor militare secrete schimbate. În conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată spre dezbatere şi avizare în fond, în procedură obişnuită, cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Lituania privind protecţia informaţiilor militare secrete schimbate, semnat la Bruxelles la 18 decembrie 2001.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru politică externă, sesizate spre dezbatere şi avizare, au hotărât avizarea favorabilă a proiectului de lege în forma prezentată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu unele observaţii, acest proiect de lege.

Proiectul de Lege a fost iniţiat în scopul ratificării acordului menţionat. Acordul este destinat să asigure un cadru juridic optim pentru dezvoltarea cooperării bilaterale între Guvernele celor două state în domeniul informaţiilor militare clasificate şi se înscrie printre eforturile pe care ţara noastră le depune pentru adaptarea la standardele occidentale, reprezentând totodată şi o reafirmare a dorinţei de a contribui la întărirea păcii şi securităţii internaţionale, precum şi a încrederii reciproce între statele care fac schimb de astfel de date.

Membrii comisiei, având în vedere necesitatea şi importanţa cadrului juridic pentru reglementarea schimbului de informaţii militare clasificate, protecţia acestora, metodelor de cooperare, stabilirii structurilor specializate ale fiecăruia dintre statele părţi, precum şi a altor aspecte importante în domeniu, şi-a exprimat deplinul acord pentru adoptarea proiectului. În urma dezbaterii, în şedinţa din 8 mai, comisia propune adoptarea fără modificări a proiectului de lege. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă, dintre dumneavoastră, doreşte cineva să intervină la dezbateri generale? Poftiţi, domnule Damian Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Domnilor miniştri,

Acest proiect de lege a fost dezbătut şi în cadrul Comisiei pentru politică externă, în şedinţa din 23-24 aprilie a.c., participanţii la această şedinţă subliniind, între altele, necesitatea completării legislaţiei existente cu asemenea documente de importanţă deosebită, care subliniază hotărârea autorităţilor române de a pregăti tot ce este de competenţa lor pentru realizarea dezideratului integrării în structurile euroatlantice. Acest document este deosebit de important, el făcând parte din acel pachet legislativ care este necesar viitoarei funcţionări a României în structurile militare reunite sub umbrela NATO.

Şi membrii Comisiei pentru politică externă au avizat fără nici un fel de vot împotrivă sau abţinere şi şi-au dat acordul pentru discutarea şi adoptarea acestei legi în forma în care este prezentată plenului Camerei Deputaţilor. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule coleg.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege pe textele acestuia.

La titlu, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La articolul unic, care cuprinde dispoziţia de ratificare a acordului, acord pe care îl aveţi în anexă? Nu aveţi obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

În aceste condiţii, supun votului dumneavoastră final acest proiect de lege, cu precizarea că are un caracter ordinar, în condiţiile art. 74 alin. 2 din Constituţie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu unanimitatea celor prezenţi, s-a votat.

În continuare, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.

Rog iniţiatorul, doamna ministru Rodica Stănoiu, să prezinte acest proiect. Aveţi cuvântul.

Doamna Rodica Mihaela Stănoiu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat face parte din acele proiecte care urmăresc să realizăm I.Q.-ul comunitar. În 1993, a fost încheiat Acordul de asociere între România şi Uniunea Europeană, care prevedea obligaţia ţării noastre de a amenda legislaţia în aşa fel încât să asigurăm un tratament, cel mai târziu la sfârşitul celui de al cincilea an de la intrarea în vigoare a acordului, astfel ca serviciile de consultanţă juridică prestate în România de către avocaţii şi societăţile de avocatură din statele membre ale Uniunii Europene să fie acelaşi, să nu fie, deci, mai defavorabil decât cel al naţionalilor noştri.

Acest lucru trebuia făcut în anul 2000. Nu s-a făcut, venim astăzi cu acest proiect de lege, pentru a pune de acord legislaţia noastră cu acquisul comunitar.

Proiectul prevede renunţarea la o serie de restricţii, aş vrea să subliniez că este vorba numai de consultanţa juridică, nu este în nici un caz vorba de dreptul de apărare sau de dreptul de a pleda în faţa instanţelor româneşti, pe care îl au numai avocaţii români. Este vorba, deci, de consultanţa juridică, pe care o pot exercita în România, în cadrul unei forme de organizare reglementate de lege, şi anume cabinete individuale, cabinete asociate sau societăţi civile profesionale, până acum fiind o singură restricţie, care le acorda dreptul numai la societăţi civile profesionale.

O altă restricţie, referitoare la neexercitarea unei profesii autorizate sau salarizate în altă ţară, a fost eliminată, urmând ca avocaţii străini să se supună aceloraşi condiţii ca şi avocaţii români, deci să poată exercita şi o altă profesie, cum este aceea de profesor universitar, salarizată în ţara lor.

Prin o altă modificare s-a prevăzut şi posibilitatea ca avocaţii străini, atunci când acordă consultanţă juridică privind dreptul românesc, să susţină un examen de verificare a cunoştinţelor de drept românesc şi de limbă română, organizat de Uniunea avocaţilor din România.

Şi, în sfârşit, o ultimă modificare priveşte modul de alcătuire a Consiliului Uniunii avocaţilor din România, prevăzându-se ca alături de decanii baroului să facă parte şi reprezentanţi ai barourilor, potrivit normei de reprezentare stabilită prin statut.

Vă rog să susţineţi acest proiect, şi mă adresez în întregime Camerei Deputaţilor, pentru că este vorba de un proiect care priveşte acquisul comunitar şi pentru care ţara noastră are nevoie de toată susţinerea. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte Ionel Olteanu prezintă raportul Comisiei juridice.

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule preşedinte,

Doamnă ministru,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În conformitate cu prevederile art. 89 şi 107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, trimis la 15 aprilie 2002.

Cu Avizul 444/4 aprilie 2002, Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul.La elaborarea prezentului proiect de lege s-a avut în vedere necesitatea armonizării legislaţiei române cu prevederile Acordului european, în ceea ce priveşte instituirea unui tratament naţional şi pentru avocaţii cetăţeni străini. Prin modificările propuse la Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat se înlătură restricţiile referitoare la obligativiattea stabilirii în România a domiciliului avocatului străin şi la posibilitatea exercitării profesiei de avocat numai în cadrul societăţii civile profesionale, în asociere cu avocaţii români, în număr cel puţin egal cu cei străini.

În raport de obiectul şi conţinutul său ce vizează modificarea uei legi organice, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Potrivit prevederilor art.60 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au examinat proiectul de lege menţionat mai sus, în şedinţa din 8 mai 2002. La lucrările comisiei a participat, în calitate de invitat, din partea Ministerului Justiţiei, doamna Cristina Luzescu, secretar de stat.

La dezbaterea articolelor asupra cărora s-au formulat amendamente, au luat cuvântul, pentru a-şi exprima punctele de vedere, autorii amendamentelelor, ceilalţi membri ai comisiei, precum şi reprezentantul Ministerului Justiţiei.

Din numărul total de 23 de membri ai comisiei, la şedinţă au participat 20 de deputaţi. După dezbateri, în unanimitate, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât ca Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului deputaţilor, cu amendamentele admise.

Acesta este raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, pe care, eu, în calitatea de preşedinte al acestei comisii, am obligaţia regulamentară să vi-l supun dezbaterii. Personal, nu am fost prezent la dezbaterile respective. Prin urmare, votul meu va fi unul personal, nu în legătură cu reprezentarea comisiei, reprezentarea comisiei reflectând, evident, raportul pe care am avut onoarea să vi-l prezint.

Vă mulţumesc.

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Chestiune de procedură, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă ascult.

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

De la microfon!

Domnul Valer Dorneanu:

Bineînţeles, ca la catedră!

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Stimată doamnă ministru,

Stimate coleg,

Probabil că, în multiplele dumneavoastră atribuţiuni, nu aţi interpretat suficient de bine ceea ce ne-a trimis domnul preşedinte ca rapoartele să precizeze clar numărul de voturi.

De aceea, îmi permit, domnule preşedinte, să cer distinsului meu coleg să precizeze câte voturi au fost. Este posibil să fi fost prezenţi 20 la începutul şedinţei, şi faptul că s-a votat în unanimitate poate să fi fost cu şapte spre sfârşitul şedinţei, unanimitatea celor prezenţi. De aceea solicit acest lucru, domnule preşedinte: pentru a-mi îngădui şi eu ca la proiectele mele de legi să utilizez această frază, dacă este corectă şi conformă instrucţiunilor pe care ni le-aţi trimis la comisii.

Eu nu spun că raportul nu este bine întocmit, dar, dacă este bine de prezentat aşa, vin 20 la început, rămânem şapte la sfârşit şi s-a votat în unanimitate, adică cei şapte care au mai rămas, şi nu ştim nici câţi au fost prezenţi, nici absenţii în momentul votului. De aceea, aş ruga să precizeze distinsul coleg dacă au fost 20 de voturi din numărul celor prezenţi sau putem toţi ceilalţi preşedinţi să urmăm exemplul distinsului nostru coleg, pentru că dânsul, fiind jurist, interpretează mai bine instrucţiunile pe care le-a primit. Aceasta era chestiunea de procedură şi vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Din punctul meu de vedere, rezultă foarte clar ceea ce s-a întâmplat.

Poftiţi, domnule preşedinte.

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule preşedinte,

În mod evident, lucrurile sunt foarte clare, dar, pentru eliminarea oricăror confuzii eventuale, vreau să precizez că numărul membrilor care au votat a fost 20, respectiv, în unanimitate. Aşa rezultă din procesul-verbal al comisiei.

Faptul că eu mi-am permis să precizez că nu am fost prezent la acele dezbateri, este cu totul altă problemă. Votul meu va fi personal. Deci, nu înţeleg că ar exista vreo neclaritate în legătură cu această problemă. Mai mult decât atât, ţin să precizez că nu puteau să fie alte instrucţiuni transmise Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, decât Regulamentul pe care distinsul meu coleg îl are la îndemână. Prin urmare, nu este nici o îndoială, acesta a fost votul comisiei, acesta a fost numărul de deputaţi care a votat acest proiect de lege. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Dacă nu sunt alte intervenţii, trecem la dezbaterea proiectului pe texte. Vă rugăm să urmăriţi, în paralel, textul iniţial.

Aţi reţinut intevenţia doamnei ministru, care ne propune să votăm proiectul în formula iniţială. Aţi văzut şi raportul cu motivaţiile fiecărei intervenţii. Vă veţi pronunţa dumneavoastră în cunoştinţă de cauză şi potrivit, desigur, interesului declarat, prezentat şi dezvoltat al ţării pentru integrarea în Uniunea Europeană.

La titlul proiectului de lege dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

La preambulul art.I nu au fost obiecţiuni. Dacă dumneavoastră aveţi. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La pct.1 de la art.I, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La pct.2 şi 3, de asemenea, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu. Votate în unanimitate.

La pct.4, cel cu privire la art.12 alin.3, sunt obligat, potrivit Regulamentului, să supun întâi votului amendamentul comisiei, care este la pct.1. Aţi ascultat şi explicaţiile doamnei ministru. Cu aceste precizări, supun votului dumneavoastră amendamentul de la pct.1.

Cine este pentru? Nici un vot pentru.

Împotrivă? Mulţumesc.

Abţineri? 8 abţineri.

Cu 8 abţineri, amendamentul comisiei a fost respins.

După pct.4, cel cu referire la art.12 alin.3, comisia mai propune, prin amendamentul de la pct.2, un alt amendament cu privire la adăugirea unui alineat nou, alin.3¹, la art.12. Vă rog să îl urmăriţi. Aţi ascultat explicaţiile doamnei ministru. Mai doriţi să mai interveniţi? Vă rog.

Doamna Rodica Mihaela Stănoiu:

Cer respingerea acestui amendament pentru următoarele motive: aşa cum este formulat, el deturnează sensul total al acestui proiect de lege. Introducând condiţia reciprocităţii de fapt, aici nu este vorba de un acord bilateral între România şi o altă ţară, ci este vorba de un acord de asociere cu Uniunea Europeană. Deci, nu poate fi introdusă condiţia unei reciprocităţi de fapt.

În al doilea rând, a cere condiţia obligativităţii unui examen, în aceleaşi condiţii ca examenul care se ţine în ţară, fiind vorba nu de examenul de limbă şi de cunoştinţe de drept românesc, să ne înţelegem, pentru că acela este prevăzut într-un articol separat, ci este vorba de un examen aşa cum se dă pentru intrarea în avocatură avocaţilor străini, condiţie care nu se cere avocaţilor noştri într-o altă ţară când merg, este absurdă.

Vă rog să îl respingeţi şi să votaţi în forma propusă de Guvern.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Aţi ascultat explicaţiile doamnei ministru. Eu sunt obligat să supun totuşi întâi votului dumneavoastră amendamentul comisiei. Vă rog să îl urmăriţi încă odată la pag.3.

Cine este pentru amendamentul comisiei? Un vot pentru.

Împotrivă? Mulţumesc.

Abţineri? Nici o abţinere.

Cu un vot pentru şi marea majoritate a celor prezenţi împotriva amendamentului, acesta a fost respins.

Supun votului dumneavoastră pct.4, aşa cum a fost formulat de către iniţiator.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu unanimitate de voturi, s-a adoptat pct.4 în formularea iniţiatorului.

Amendamentul de la pct.2 a fost respins. În consecinţă, amendamentul de la pct.3, cel care viza reformularea textului, a rămas fără obiect. Eu supun votului dumneavoastră pct.5 din art.I, în formularea iniţiatorului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

La art.II, cel cu privire la modificarea statutului profesiei de avocat în mod corespunzător, cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Vă rog să constataţi că am votat textele proiectului de lege în formularea iniţiatorului. Fiind însă vorba de o lege cu caracter organic, o vom supune votului final mâine, atunci când avem şedinţă specială pentru vot final. Vă mulţumesc.

Reluăm Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.46/2002.

Domnul deputat Grigoraş, din partea comisiei, şi, înţeleg, cu acordul iniţiatorului, va răspunde întrebărilor formulate de domnul Damian Brudaşca.

Domnul Neculai Grigoraş:

La întrebările formulate de către Comisia pentru politică externă, prin avizul dat la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.46/2002, facem următoarele precizări: Fondul Român de Dezvoltare Socială este un organism de interes public, nonprofit, înfiinţat prin Legea nr.129/1998, modificată şi completată prin Legea nr.628/2001, care finanţează proiecte de combatere a sărăciei, iniţiate la nivel local, stimulând participarea şi cooperarea la nivelul comunităţilor.

Programul Fondul Român de Dezvoltare Socială contribuie la reducerea sărăciei şi la dezvoltarea la nivelul comunitar, prin finanţarea a trei categorii de proiecte: mică infrastructură rurală, servicii sociale comunitare şi activităţi generatoare de venit.

Intrat în operativitate în martie 1999, programul se află la închiderea primei faze, în decursul căreia au fost organizate unsprezece runde de competiţie, fiind primite 2273 de cereri de finanţare, din care: 1736 proiecte de mică infrastructură rurală, 270 de proiecte de activităţi generatoare de venit, 267 de proiecte de servicii sociale comunitare.

Din fondurile disponibile au fost aprobate pentru finanţare 524 de proiecte, după cum urmează: 339 proiecte de mică infrastructură rurală, 125 de proiecte de activităţi generatoare de venit, 60 de proiecte de servicii sociale comunitare.

Trebuie, de asemenea, menţionată aprecierea pozitivă a Băncii Mondiale asupra activităţii şi rezultatelor Fondului Român de Dezvoltare Socială, obţinute pentru prima fază a împrumutului de la BIRD, care s-a concretizat prin semnarea unui nou împrumut în valoare de 20 de milioane de dolari americani, care va fi derulat în faza a doua a programului, programată a se desfăşura în perioada mai 2002 - iunie 2006.

În anexă, avem o situaţie pe judeţe în legătură cu numărul de cereri de finanţare primite de judeţe, numărul de proiecte aprobate, total granturi aprobate şi aşa mai departe, iar orice informaţie suplimentară poate fi obţinută de la Fondul Român de Dezvoltare Socială, care gestionează, potrivit acestei ordonanţe, în exclusivitate, fondurile la care am făcut referire.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Aţi ascultat informaţiile cerute de colegul nostru.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege şi a ordonanţei.

La titlul proiectului de lege dacă aveţi obiecţii. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La cuprinsul articolul unic care conţine dispoziţia de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.46/2002, dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La titlul ordonanţei de urgenţă, dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La art.1, dacă aveţi obiecţii. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La art.2 şi 3, nu aveţi obiecţiuni. Votate în unanimitate.

La art.4 şi 5, care este şi ultimul, dacă aveţi aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votate în unanimitate.

Vă rog să constataţi că am parcurs, atât textele proiectului de lege, cât şi ale ordonanţei de urgenţă. Este vorba de o lege cu caracter ordinar, fiind aplicabile prevederile art.74 alin.2 din Constituţie.

Cu aceste precizări, supun votului dumneavoastră proiectul de lege.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

În continuare, pe ordinea de zi urmează, în ordinea stabilită de Biroul permanent şi Comitetul ordinii de zi, la pct.16 Proiectul de Lege privind calitatea apei potabile.

Rog să ia loc Comisia pentru sănătate şi familie.

Aveţi cuvântul, doamna ministru Luminiţa Gheorghiu, să prezentaţi proiectul.

Doamna Luminiţa Gheorghiu (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii şi Familiei.):

Domnule preşedinte,

Stimaţi parlamentari,

Calitatea şi cantitatea suficientă a apei potabile constituie un indicator mondial al nivelului de civilizaţie şi de dezvoltarea durabilă a unei ţări.

Obiectivele fundamentale care stau la baza reglementării privind proiectul de astăzi, se referă la: protejarea stării de sănătate a populaţiei, asigurarea unei ape potabile curate, asigurarea supravegherii şi controlul calităţii apei potabile, a informării populaţiei asupra calităţii apei.

Prin acest proiect, s-a urmărit armonizarea normelor de calitate a apei potabile cu Directiva europeană nr.98/83.

Unul din punctele importante privind aderarea României la Uniunea Europeană este şi includerea în strategia naţională de pregătirea aderării a programelor de armonizare legislativă privind îmbunătăţirea sănătăţii publice. În acest context, proiectul de lege face parte din programul de armonizare, condiţie pentru acquis-ul comunitar. Proiectul corespunde normelor comunitare.

Sunt favorabile avizele din partea comisiilor de specialitate. De altfel, pentru a se răspunde normelor comunitare, prevăzute de legile europene, suntem în faţa unui raport de înlocuire care ne este favorabil.

Supunem atenţiei dumneavoastră dezbaterea proiectului şi vă rugăm să îl aprobaţi. Vă mulţumim.

Domnul Valer Dorneanu:

Rog preşedintele Comisiei pentru sănătate şi familie să prezinte raportul.

Domnul Mircea Ifrim:

Proiectul de Lege privind calitatea apei potabile reglementează tot ceea ce este necesar pentru ca apa potabilă să asigure starea de sănătate a populaţiei şi să prevină orice posibilităţi de îmbolnăvire.

Aş sublinia faptul că acest proiect armonizează legislaţia noastră cu legislaţia europeană, fiind, şi din acest punct de vedere, un proiect foarte benefic.

Am primit avize pozitive de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, de la Comisia pentru industrii şi servicii, de la Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, de la Consiliul Legislativ, de la Consiliul Economic şi Social, fiind în comun acord cu Ministerul Sănătăţii.

Fiind în procedură de urgenţă, v-am ruga să votaţi acest proiect de lege, şi propunem pentru dezbatere 10 minute, pentru fiecare intervenţie, nu mai mult de două minute.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră propunerile de dezbatere formulate de domnul preşedinte.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

În aceste condiţii, trecem la dezbaterea proiectului.

La titlul legii, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă dumneavoastră aveţi. Nici dumneavoastră. Votat în unanimitate.

La titlul cap.I dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La art.1 dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La art.2, vă rog să urmăriţi pentru lit.a) amendamentul de la pct.4, pag.4. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. A fost adopat în unanimitate amendamentul cu privire la art.2 lit.a), care se modifică în mod corespunzător.

Pentru art.2 lit.b), comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La alin.2, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.4, pag.5. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pag.5, cu privire la art.2 alin.2. Nu aveţi. Amendamentul a fost admis, şi se modifică în mod corespunzător acest alineat.

La art.3 alin.1, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă dumneavoastră aveţi. Nici dumneavoastră. Adoptat în unanimitate în formula iniţiatorului.

La art.3 alin.2, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.6, pag.6, cu privire la lit.a). Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Adoptat în unanimitate.

Pentru lit.b) de la alin.1, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu. Adoptat în unanimitate.

La alin.3, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.6, pag.7. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. A fost adoptat în unanimitate amendamentul de la pct.6 cu privire la alin.3, care se modifică în mod corespunzător.

La titlul cap.II, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu. Votat în unanimitate.

Pentru art.4 alin.1, la lit.a), comisia ne propune o modificare prin amendamentul de la pct.8, pag.8. Urmăriţi amendamentul de la pct.8 cu privire la lit.a). Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Amendamentul a fost admis, şi se modifică în mod corespunzător lit.a).

Pentru lit.b) şi c), comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu. Adoptate în unanimitate în formularea iniţiatorului.

La art.4 alin.2, de asemenea, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu. Votat în unanimitate în formularea iniţiatorului.

La art.5, comisia propune modificarea ambelor alineate. Vă rog să le urmăriţi la amendamentul de la pct.10, pag.9. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. A fost adoptat în unanimitate amendamentul de la pct.10, şi se modifică cele două alineate ale art.5, potrivit amendamentului.

La art.6 alin.1, urmăriţi amendamentul de la pct.11, pag.10. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. În consecinţă, lit.c) de la art.6 alin.1 se modifică potrivit amendamentului de la pct.11, pag.10.

Lit.d) de la alin.1 rămâne nemodificată.

La alin.2 şi 3, urmăriţi acelaşi amendament la pag.11-12. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Amendamentul de la pct.11 a fost adoptat, şi se modifică în mod corespunzător alin.2 şi 3 ale art.6.

La titlul cap.III, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă dumneavoastră aveţi. Nu. Votat în unanimitate.

La art.7 alin.1, urmăriţi amendamentul de la pct.13, pag.12. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Amendamentul de la pct.13, cu privire la art.7 alin.1 care se modifică corespunzător, a fost adoptat.

Art.7 alin.2 rămâne nemodificat în concepţia comisiei. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni. Nu aveţi. Adoptat în formularea iniţiatorului.

La acelaşi articol, alin.3, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pag.13 care vizează lit.b) şi c). Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.13, pag.13, cu privire la alin.3 lit.b) şi c). Nu aveţi obiecţiuni. A fost adoptat în unanimitate amendamentul, textul urmând să aibă modificarea votată de dumneavoastră prin amendament.

Lit.a) de la art.3 rămâne în formularea iniţiatorului.

La alin.4 şi 5, comisia nu a avut amendamente. Dacă dumneavoastră aveţi. Nu aveţi. Votate în unanimitate în formularea iniţiatorului.

La alin.6 de la art.7, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.13, pag.14. Nu aveţi obiecţiuni. A fost admis amendamentul cu privire la alin.6, şi se modifică în mod corespunzător acest text.

Pentru alin.7 de la art.7, urmăriţi amendamentul de la pag.15. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. A fost admis amendamentul de la pct.15 cu privire la modificarea alin.7.

La titlul cap.IV dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La art.8 alin.1, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.15, pag.15 şi începutul pag.16. De fapt, la art.8, comisia propune modificarea tuturor celor şapte alineate, aşa încât, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.15 în ansamblul său, începând cu pag.15 şi până la pag.18. Dacă aveţi obiecţiuni la unul din aceste alineate de la amendamentul de la pct.15. Nu aveţi. Adoptat în unanimitate, şi se modifică art.8 în întregime.

La titlul cap.V dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La art.9, pentru alin.1 şi 2, urmăriţi amendamentele comisiei de la pag.19 - amendamentul de la pct.17 cu privire la alin.1 şi 2. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Au fost votate în unanimitate textele alin.1 şi 2 de la art.9, potrivit amendamentului de la pct.17.

La alin.3 de la acelaşi articol, art.9, pentru lit.a), b) şi c), comisia nu are obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu aveţi. Cele trei litere au fost adoptate în formula iniţiatorului.

La lit.d), vă rog să urmăriţi amendamentul comisiei de la pag.20. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Amendamentul comisiei cu privire la lit.d), care se modifică în mod corespunzător, a fost admis.

La lit.e), comisia nu are amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră. A fost votată în unanimitate în formularea iniţiatorului.

La lit.f), vă rog să urmăriţi amendamentul comisiei de la pag.21. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Amendamentul a fost admis, şi se modifică lit.f).

Pentru alin.4 şi 5 de la acelaşi articol, art.9, urmăriţi amendamentele de la pag.21. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Amendamentele cu privire la modificarea alin.4 şi 5 au fost admise.

La alin.6, urmăriţi amendamentul de la pag.22. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Amendamentul cu privire la modificarea alin.6 a fost admis.

Pentru alin.7, comisia nu are obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu. Votat în formularea iniţiatorului.

Alin.8. Vă rog să urmăriţi partea finală a amendamentului 17 de la pag.23. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate amendamentul şi se modifică în mod corespunzător alin.8.

Titlul capitolului VI. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Art.10 alin.1, 2 şi 3. Comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi. Votat în unanimitate, în formularea iniţiatorului.

Art.10 alin.4. Urmăriţi amendamentul 20 de la pag.24. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul 20, se modifică art.10 alin.4, potrivit acestui amendament.

Titlul capitolului VII. Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut amendamente. Nici dumneavoastră. Votat în formularea iniţiatorului.

Art.11 alin.1. Vă rog să urmăriţi amendamentul 22 pentru art.11, în partea de la pag.25. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis prima parte a amendamentului 22 cu privire la art.11 alin.1, alineat care se modifică în mod corespunzător votului dumneavoastră.

La alin.2, pentru lit.a) şi b), comisia nu are amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Suntem la art.11 alin.2.

La lit.c), dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate şi se modifică lit.c) în mod corespunzător.

Pentru alin.3, 4 şi 5, 6 urmând să fie renumerotat, vă rog să urmăriţi amendamentul 22 de la pag.27. Urmăriţi amendamentul 22, pag.27, cu privire la alin.3, 4, 5 şi 6. Dacă aveţi obiecţiuni?

Poftiţi, domnule profesor.

Domnul Mircea Ifrim:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La punctul 4, aş dori să fiţi de acord, s-a strecurat o eroare de dactilografiere: "Producătorii şi utilizatorii de apă potabilă vor furniza autorităţii de sănătate publică judeţeană sau municipiului Bucureşti informaţiile necesare întocmirii raportului anual". Nu este vorba de un "raport anual", ci "raportul naţional". Comisia solicită înlocuirea cuvântului "anual" cu "naţional", întrucât s-a strecurat o greşeală.

Domnul Valer Dorneanu:

Aşa era şi la iniţiator.

Cum este corect, doamnă ministru, "naţional"?

Doamna Luminiţa Gheorghiu (din loja Guvernului):

Da.

Domnul Valer Dorneanu:

Deci şi la dumneavoastră a fost greşit.

Cu precizarea preşedintelui Comisiei de sănătate, cu privire la alin.4, dacă sunteţi de acord să aibă alcătuirea propusă de comisie, repet - cu precizarea "raport naţional", în loc de "raport anual".

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La alin.5 şi 6, dacă aveţi obiecţiuni la formularea comisiei? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Pentru alin.7 renumerotat astfel pentru că, la comisie, era vorba de alin.6, dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 22 cu privire la alin.7? Urmăriţi pag.28. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate amendamentul şi se modifică, în mod corespunzător, acest alineat.

La alin.8, pentru lit.a), comisia nu are amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi. Adoptat lit.a) în formularea iniţiatorului.

Pentru lit.b), vă rog să urmăriţi amendamentul comisiei de la pag.29. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul 22 cu privire la lit.b) a alin.8, care se modifică în mod corespunzător.

La lit.c) a aceluiaşi alin.8, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nu aveţi. Votat în formularea iniţiatorului.

Titlul capitolului VIII. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în formularea iniţiatorului.

Art.12 alin.1. Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut amendamente. Nici dumneavoastră. Votat în formularea iniţiatorului.

Art.12 alin.2. Urmăriţi amendamentul 25. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Adoptat amendamentul. Votat art.12 alin.2, potrivit amendamentului 25.

Titlul capitolului IX. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în formularea iniţiatorului.

Art.13, cu cele 7 alineate. Vă rog să-l urmăriţi reformulat de către comisie, potrivit amendamentului 27. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 27? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Se modifică, în mod corespunzător, întreg art.13.

La art.14, în întregime, urmăriţi cele 2 alineate de la art.14 în amendamentul 28. Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate, modificat, în mod corespunzător, art.14.

La art.15, dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 29? Nu aveţi. Admis amendamentul 29, se modifică, în mod corespunzător, art.15.

La art.16, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi. Votat în unanimitate, în formularea iniţiatorului.

Art.17. Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut amendamente. Nu. Adoptat în unanimitate, în formularea iniţiatorului.

Stimaţi colegi,

am parcurs cele 17 articole ale legii. înainte de a trece la dezbaterea anexelor, vă rog să urmăriţi amendamentul 32. Comisia propune ca, în cuprinsul anexelor, să se înlocuiască sintagma "prezentei reglementări" cu sintagma "prezentei legi". Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 32? Nu aveţi. Admis în unanimitate amendamentul şi se fac cuvenitele înlocuiri prevăzute în acest amendament.

La anexa nr.1, lit.A, comisia nu a avut obiecţiuni. Are, în schimb, domnul secretar Leonăchescu una.

Poftiţi să vă prezentaţi obiecţia.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Suntem în prezenţa unei legi cu un caracter pronunţat tehnic şi, din acest punct de vedere, respectarea standardelor tehnice din domeniu este obligatorie.

La construcţia acestei anexe, nr.1, inclusiv subdiviziunile sale, s-a folosit termenul de "concentraţie", fără să se specifice despre ce fel de concentraţie se vorbeşte aici, despre ce concentraţie este vorba în acest text, pentru că se definesc în standarde două tipuri de concentraţii - concentraţiile masice şi volumice şi diferenţa dintre ele este foarte mare, în unele cazuri.

Aş cita exemplul concentraţiei oxigenului în aer, care, în procente volumice, este 21% la starea normală, iar în procente masice este de 23%, în starea normală. Aceasta este o primă observaţie.

Avem aici fel de fel de concentraţii. Întrebarea mea este ce fel de concentraţii se utilizează în aceste anexe: masice sau volumice?

A doua observaţie se referă la o notă marcată cu 1 pe pag.4 din anexe, formulată în felul următor: "Pentru apa îmbuteliată, unitatea de măsură este număr/250 ml". Numărul nu este unitate de măsură, este doar o valoare.

Întrevăd posibilitatea ca, din punct de vedere redacţional, toată anexa nr.1, cu subdiviziunile sale să fie reexaminată, în conformitate cu standardele tehnice în vigoare.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte al Comisiei de sănătate, vă rog pe dumneavoastră să oferiţi răspunsurile necesare.

Domnul Mircea Ifrim:

vreau să vă informăm că am analizat cu toată atenţia în comisie, făcând şi audieri, chemând şi specialişti, având şi un specialist exact pe domeniu. În ce priveşte "număr/250 ml", în medicină, este corect, pentru că vă dau un exemplu: număr de colonii microbiene. Deci ne menţinem punctul de vedere.

De asemenea, pentru aceşti parametri, concentraţii maxime sunt suficiente şi se înţelege ceea ce sunt şi sunt trecute în tabele. Probabil că, aprofundând un domeniu de ştiinţă conex, poate fi altfel, însă noi ne menţinem punctul de vedere, întrucât am consultat atâţia specialişti, am avut şi normele europene şi am rămas la aceste formulări.

Vă rugăm să votaţi în accepţiunea comisiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnă ministru, numai puţin, pentru că s-ar putea să trebuiască să răspundeţi şi domnului Leonăchescu, care mai doreşte să-şi susţină punctul de vedere.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am înţeles că singurul argument avansat este acela că am consultat nişte specialişti în domeniu.

Această lege trebuia să treacă şi pe la Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, unde problemele apei sunt discutate în mod frecvent.

Argumentul că s-a discutat cu specialiştii noştri nu rezistă unei analize, pentru că sunt şi salariaţi care se dau drept specialişti şi care nu promovează examenele de specialitate, când vin în faţa unei comisii universitare. Eu predau aceste cursuri şi predau "Amestecuri" şi ştiu ce înseamnă o concentraţie masică şi una volumică. Predau "unităţi de măsură" şi ştiu ce înseamnă "număr" şi ştiu ce înseamnă "unitate de măsură".

Noi avem, de altfel, conflicte cu unii specialişti din Ministerul Sănătăţii, care vin şi cu termeni de tipul "căldură uscată" şi "căldură umedă". Sunt, dacă vreţi, concepte aberante, care nu au justificare ştiinţifică.

Poate că vom unifica, în sensul bun al cuvântului, terminologia utilizată şi în aceste sectoare particulare cu cea utilizată în fondul ştiinţelor exacte.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnă Luminiţa Gheorghiu, dacă mai doriţi să interveniţi?

Vă amintesc că suntem în procedură de urgenţă şi că am cam depăşit termenii de dezbatere. Vă rog să fiţi concisă.

Doamna Luminiţa Gheorghiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi parlamentari,

Ne păstrăm punctul de vedere exprimat în raport. Este o corelare corectă între terminologia comunitară şi, din punct de vedere tehnic, corespunde exprimării. Au fost consultaţi specialişti care lucrează în domeniu. Vă rugăm să respingeţi amendamentul.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule preşedinte al comisiei.

Mai faceţi o precizare pe care o consideraţi necesară?

Domnul Mircea Ifrim:

Sunt absolut de acord cu iniţiatorul şi aş dori să spun: noi am consultat specialişti, dar, şi cunoscând acest domeniu, pentru că suntem medici în comisie, la noi este foarte clar. Concentraţia maximă de arsen, de pildă, nu poate să depăşească 10 micrograme. Deci suntem pentru această formulare.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Revin la anexe.

La tabelul 1 A, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Cu 1 abţinere, abţinere din partea domnului Leonăchescu.

La tabelul 1 B, vă rog să urmăriţi amendamentul 33. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 33? Nu aveţi. Adoptat cu o obiecţiune, cu 1 abţinere, din partea domnului Leonăchescu, şi la tabelul 1 B.

Tabelul 2 de la aceeaşi anexă nr.1, intitulat "Parametri chimici". Dacă aveţi obiecţiuni? 1 abţinere din partea domnului Leonăchescu.

Tabelul 3. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt obiecţiuni. Cu majoritatea voturilor pentru şi 1 abţinere, s-a adoptat tabelul 3.

Formularea cuprinsă în amendament la pag.34. Revin, pentru a nu exista nici un fel de dubii.

La tabelul 3, vă rog să urmăriţi amendamentul 34, de la pag.35 - 36. Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament? Nu aveţi. Admis amendamentul 34 şi, în consecinţă, tabelul 3, în parametrii de indicatori, se modifică în mod corespunzător la poziţiile menţionate acolo, celelalte rămânând ca în formularea iniţiatorului. Cu acest amendament 34, s-a votat cu 1 abţinere.

La anexa nr.2, vă rog să urmăriţi amendamentul 36, care se referă la punctul 2-2. Dacă aveţi obiecţiuni? Cu 1 abţinere, amendamentul 36 a fost votat.

Cu privire la anexa nr.2, punctul 1, la punctul 1, nu au existat obiecţiuni, nu au existat amendamente din partea comisiei. Dacă aveţi dumneavoastră? Punctul 1 votat cu 1 abţinere.

La anexa nr.2, tabelul 1 A cu privire la notele de la punctul 2, nr.2, "Volumele de apă". Urmăriţi, vă rog, amendamentul 37. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul 37 cu privire la Nota 2 de la tabelul 1 A.

La tabelul I B, capul de tabel din coloana 1, vă rog să urmăriţi amendamentul 38. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate acest amendament şi se modifică titlul capului de coloană.

La Anexa nr.3, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate, în formularea iniţiatorului.

Cu aceasta, vă rog să constataţi că am parcurs întreg cuprinsul cuprinsului proiectului de lege.

Pentru că prezenţa în sală s-a subţiat, nu-l vom supun votului în seara aceasta, ci mâine, la şedinţa de vot final.

Cu aceasta, şedinţa în plen destinată dezbaterii proiectelor de lege s-a terminat. Trecem, în continuare, la capitolul "Întrebări şi interpelări", care va fi condus de domnul vicepreşedinte Petrescu.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vom începe cu interpelările adresate primului-ministru.Doamna deputat Paula Ivănescu a formulat o interpelare, pe care o rog să o dezvolte.

Poftiţi,doamnă deputat.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Stimaţi colegi,Domnule preşedinte,

Nu am să mai dau citire textului interpelării, deoarece este depusă de atât de mult timp, încât, între timp, am înţeles că s-a şi schimbat procedura de acţiune a PSD-ului, care se crede partid - stat în România.Am să vă expun pe scurt obiectul interpelării, care este adresată primului-ministru al României, care, în acelaşi timp, deţine şi funcţia de preşedinte al Partidului Social Democrat majoritar în cele două Camere legislative.

Cezând că, în democraţie, toate instituţiile statului sunt în subordinea partidului de guvernământ, încălcând orice principiu al democraţiei chiar incipiente din România, domnul prim-ministru Adrian Năstase şi preşedinte al Partidului Social Democrat organizează caravane ale modificării Constituţiei, în care, printre alţii, include şi Avocatul Poporului.

Noi am înţeles că Avocatul este al Poporului, şi nu al PSD-ului, şi nu al primului-ministru, pentru că eu nu îmi aduc aminte ca, în cele două Camere legislative, să se fi discutat şi aprobat modificări ale Constituţiei, care să constituie obiectul unei caravane electorale, care şi-ar găsi rostul înaintea unui referendum. Deocamdată, o instituţie pusă în slujba poporului este folosită de un partid - stat pentru a-şi prezenta, mediatiza şi valorifica propriile propuneri de revizuire a Constituţiei.

Consider că este o încălcare gravă a democraţiei, a principiului separaţiei instituţiilor în stat, indiferent care este originea susţinerii materiale a acestora şi, din acest punct de vedere, am simţit nevoia să atrag atenţia primului-ministru să nu mai încurce rosturile instituţiilor democratice în România.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Răspunde domnul ministru Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În conformitate cu prevederile art.164 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă rog să-mi permiteţi să prezint răspunsul primului-ministru al Guvernului României, domnul Adrian Năstase, la interpelarea formulată de doamna deputat Paula Ivănescu din Grupul parlamentar al Partidului Democrat, având ca obiect "Prezenţa Avocatului Poporului, domnul Ioan Muraru, în campania de mediatizare a propunerilor PSD privind revizuirea Constituţiei". Deci acesta a fost obiectul interpelării, iar completarea adiacentă pe care a prezentat-o doamna deputat nu are nici un fel de legătură cu obiectul propriu-zis al interpelării.

Care este răspunsul la interpelare?

"Stimată doamnă deputat,

După cum vă este cunoscut, proiectul de revizuire a Constituţiei, la care vă referiţi, nu este al Guvernului, ci al Partidului Social Democrat. De aceea interpelarea dumneavoastră este fără obiect, prin raportare la art.162 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, care prevede că: "Interpelarea constă într-o cerere adresată Guvernului, prin care se solicită explicaţii asupra politicii Guvernului în probleme importante ale activităţii sale interne sau externe".

Opinia dumneavoastră se întemeiază şi pe o regretabilă confuzie. După cum este îndeobşte cunoscut, domnul Ioan Muraru este profesor universitar de Drept constituţional, unul dintre cei mai reputaţi specialişti ai ţării noastre în acest domeniu, autor a numeroase şi valoroase lucrări, care reprezintă contribuţii esenţiale în edificarea şi dezvoltarea constituţionalismului românesc. De asemenea, domnul profesor a făcut parte din Comisia de redactare a Constituţiei şi a îndeplinit funcţia de preşedinte al Curţii Constituţionale. De aceea nimic mai firesc ca, având în vedere aceste calităţi, să fie implicat în actuala preocupare legată de revizuirea Constituţiei, cu atât mai mult cu cât domnia sa a propus o reconsiderare a instituţiei Avocatului Poporului, pe care a ţinut s-o prezinte personal pentru apărarea drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor.

Prin natura ei, Constituţia unei ţări este expresia nu numai a voinţei politice, dar constituie şi un act de cultură. Totodată, pentru Partidul Social Democrat, întrucât Constituţia interesează fundamental societatea, în general, revizuirea ei implică un dialog activ cu societatea civilă, nu doar în cadrul clasei politice.

Îmi exprim convingerea că lipsa de transparenţă, ocultismul sunt practici revolute, profund dăunătoare, contrare îndeosebi politicii unui partid de guvernământ.

Partidul Social Democrat nu are nimic de ascuns, acţiunea sa politică fiind, întotdeauna, cu cetăţenii şi pentru cetăţeni. Tocmai acesta este sensul dialogului organizat prin deplasările ce au avut loc în ţară, la care au participat numeroşi cetăţeni din medii sociale diferite, iar singurul criteriu în constituirea echipelor ce au prezentat proiectul de revizuire a fost acela al competenţei, al meritului. Este ceea ce dumneavoastră nu aţi înţeles şi am impresia că nici nu doriţi să înţelegeţi. O personalitate ce exercită o funcţie publică o deţine în virtutea meritelor sale, nu invers, astfel încât acţiunea sa nu este exclusiv în exercitarea acelei funcţii, ci, îndeosebi şi în principal, pe temeiul competenţei sale şi a prestigiului de care se bucură.

Sper că, în timp, acest punct de vedere să triumfe şi în cadrul partidului din care faceţi parte.

Vă asigur, doamnă deputat, de aprecierea mea pentru activitatea parlamentară pe care o desfăşuraţi în cadrul Camerei Deputaţilor".

Semnează primul-ministru Adrian Năstase.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Doamnă deputat Paula Ivănescu, poftiţi.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă asigur că am înţeles că Partidul Social Democrat procedează cu cărţile pe faţă. De fapt, nici nu se mai ascunde, în tendinţele sale totalitare. Asta este: foloseşte instituţiile care sunt în serviciul cetăţenilor, în serviciul populaţiei, în serviciul poporului pentru interesele sale de clan, de grup sau partinice.

Am înţeles foarte bine, şi toate vorbele acelea ameţitoare puse în răspunsul primului-ministru, de fapt, nu fac decât să arate că realitatea este alta: Guvernul nu este în slujba cetăţenilor, nu respectă şi nici nu are de gând să respecte instituţiile statului, precum Avocatul Poporului şi le foloseşte cum poate, când poate, la orice oră din zi sau din noapte, pentru interesele partinice.

Dorim să înţeleagă Guvernul Adrian Năstase, din acest exemplu, că, în această ţară, până la urmă, democraţia va triumfa, că şi Guvernul României trebuie să se pună în slujba cetăţenilor, nu numai în slujba PSD-ului.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Emil Boc a formulat, de asemenea, o interpelare adresată primului-ministru. Îl rog s-o dezvolte.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea adresată domnului Adrian Năstase vizează implicarea domniei sale în dosarul penal deschis împotriva lui Adrian Tărău şi cu suspendarea din funcţie a procurorului Alexandru Lele din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor. Suspendarea din funcţie şi începerea urmăririi penale împotriva procurorului Alexandru Lele din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor pun sub semnul întrebării independenţa Justiţiei în România, aspect care reprezintă unul dintre elementele esenţiale ale statului de drept şi unul dintre cele mai importante criterii de aderare la Organizaţia Nord Atlantică.

Procurorul Alexandru Lele din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor a fost suspendat din funcţie la un an după ce a semnat în data de 20 aprilie 2001 un mandat de arestare pe numele omului de afaceri Adrian Tărău, fiul prefectului de atunci al judeţului Bihor şi unul dintre principalii susţinători financiari ai PDSR Bihor. Potrivit presei din municipiul Oradea, Serviciul Român de Informaţii semnalase existenţa unei structuri de tip mafiot în jurul lui Adrian Tărău, chiar înainte de numirea tatălui acestuia în funcţia de prefect.

Adrian Tărău a fost arestat sub acuzaţia de complicitate la contrabandă în urma implicării sale într-o afacere care a păgubit statul român cu cel puţin 3 miliarde de lei.

Din data de 22 aprilie 2001, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor a dispus revocarea arestării preventive faţă de învinuitul Tărău Adrian pe motive medicale. La numai o zi după aceea, în data de 23 aprilie, dumneavoastră, domnule prim-ministru, aţi declarat: "Eu nu cred în arestările de vineri seara".

Procurorul Alexandru Lele afirma că asupra sa s-au efectuat presiuni pentru revocarea mandatului de arestare a lui Adrian Tărău. Magistratul pune aceste presiuni pe seama unei dispoziţii venite din partea dumneavoastră, acuzându-vă de trafic de influenţă. În luna iunie 2001, procurorul Alexandru Lele a fost schimbat din funcţia de şef secţie judiciară. Ulterior, acesta a susţinut un examen pentru a fi promovat în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel, obţinând nota 9,50. Documentaţia pentru promovare nu a fost trimisă la Ministerul Justiţiei în baza unor acuzaţii despre care Alexandru Lele afirma că nu a fost probată.

Procurorul Alexandru Lele consideră că schimbarea sa din funcţie, precum şi refuzul de a fi promovat se datorează unei răzbunări politice.

La 29 martie 2002, procurori ai Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie au efectuat o percheziţie la locuinţa procurorului Alexandru Lele, căutând acte care s-ar fi putut afla la domiciliul acestuia. Parchetul General a început urmărirea penală împotriva procurorului Alexandru Lele pentru săvârşirea infracţiunilor de favorizare a infractorului, arestare nelegală, cercetare abuzivă şi sustragere înscrisuri. Acuzaţia de arestare nelegală se referea la arestarea nelegală, fără probe, a trei persoane printre care: Adrian Tărău şi complicele acestuia, Mircea Focşe.

De asemenea, Parchetul General îl mai acuza pe Alexandru Lele de faptul că s-a autosesizat în dosarul lui Adrian Tărău care: "nu mai era de competenţa sa". Între timp, mă refer la perioada scursă din 10 aprilie, data depunerii interpelării de către mine la Parlament şi, din nefericire, nici de această dată nu sunt respectate termenele de răspuns la interpelările adresate primului-ministru, a intervenit acel tragic eveniment, legat de decesul procurorului Cristian Panait. Poate, dacă această interpelare ar fi fost discutată la timpul potrivit, la termenul regulamentar, poate, repet, unele ".. şi poate Cristian Panait ar fi fost în viaţă.

De aceea, domnule prim-ministru, considerăm următorul lucru: clarificarea acestui caz este importantă pentru eliminarea oricăror suspiciuni de imixtiune politică în puterea judecătorească. Aveţi, de asemenea, datoria de a da lămuriri în ceea ce priveşte implicarea dumneavoastră în dosarul penal deschis împotriva lui Adrian Tărău.

Având în vedere faptele şi acuzaţiile de o gravitate excepţională expuse mai sus, vă rugăm să aveţi bunăvoinţa de a clarifica, în faţa Parlamentului, acuzaţiile care v-au fost aduse de procurorul Alexandru Lele şi aş completa, de întreaga conjunctură creată din, repet încă o dată, din nefericire, de moartea procurorului Cristian Panait. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Răspunsul primului-ministru va fi prezentat de domnul ministru Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am să prezint răspunsul primului-ministru la interpelarea prezentată de domnul deputat Emil Boc din Grupul parlamentar al Partidului Democrat, având ca obiect "implicarea primului-ministru Adrian Năstase în dosarul penal deschis împotriva lui Adrian Tărău şi suspendarea din funcţie a procurorului Alexandru Lele din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor".

Domnule deputat, dumneavoastră formulaţi o întrebare şi nu o interpelare, cum o intitulaţi şi, în acest sens, vă recomand să citiţi dispoziţiile art.154 alin.2, respectiv art.166 din Regulamentul Camerei Deputaţilor referitoare la un fapt concret şi nu la politica Guvernului în probleme importante ale activităţii sale interne sau externe. Faptul invocat de dumneavoastră constă în suspendarea din funcţie şi începerea urmăririi penale împotriva procurorului Alexandru Lele din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor care, potrivit insinuării sale, s-ar fi produs ca urmare a unor presiuni puse pe seama unei dispoziţii date de mine, sub forma traficului de influenţă.

Constituţia României, în cap.VI, referitor la autoritatea judecătorească, reglementează atât rolul Ministerului Public cât şi statutul procurorilor, art.130 şi art.131. cu privire la statutul procurorilor, legea noastră fundamentală statuează că aceştia îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic sub autoritatea ministrului Justiţiei.

Ca urmare a interpelării dumneavoastră şi a unor atacuri calomnioase lansate la adresa mea de "de o anumită parte a presei", am solicitat organelor competente să fiu informat cu privire la acest caz şi pentru a nu fi, din nou, suspectat de imixtiune în activitatea autorităţii judecătoreşti, nu pot, domnule deputat, decât să vă transmit datele, aşa cum mi-au fost furnizate.

Procurorul Alexandru Lele este inculpat şi cercetat în stare de libertate în dosarul nr.102/2002 al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni: favorizarea infractorului, prevăzută de art.264 din Codul Penal, arestare nelegală şi cercetare abuzivă, prevăzută de art.266 din Codul Penal, sustragerea de înscrisuri, prevăzută de art.242, alin.1 şi 3 din Codul Penal. Este evident că faptele pentru care este inculpat procurorul Lele Alexandru Florian nu au şi nu pot avea conotaţie politică, această susţinere aparţinând celui cercetat care încearcă să scape de răspundere, recurgând, printre altele, şi la mediatizarea cazului său. Pe baza actelor premergătoare efectuate în cauză, Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie a solicitat avizul ministrului Justiţiei pentru cercetarea şi percheziţionarea magistratului menţionat, aviz care a fost acordat la data de 15 martie anul acesta în conformitate cu dispoziţiile art.91, alin.2 din Legea nr.92/1992 privind organizarea judecătorească.

La data de 25 martie 2002 au fost administrate noi probe şi s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de procurorul Lele Alexandru Florian, audiat ulterior ca învinuit în legătură cu infracţiunile menţionate, iar la data de 29 martie, împotriva acestuia a fost pusă în mişcare acţiunea penală pentru aceleaşi infracţiuni, ceea ce a atras de drept suspendarea sa din funcţie.

În privinţa cazului Tarău Adrian, acesta a fost pus sub învinuire şi arestat preventiv la data de 20 aprilie 2001 de către procurorul Lele Alexandru Florian în absenţa unor probe temeinice de vinovăţie, acelaşi procuror dispunând, după două zile, punerea în libertate pe motive medicale.

Ulterior, faţă de Tarău Adrian, s-a dispus o soluţie de neurmărire penală, constatându-se pe bază de probe certe că nu a săvârşit fapta pentru care fusese arestat.

Schimbarea din funcţia de procuror şef Secţie judiciară la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor a lui Lele Alexandru Florian nu s-a datorat unei răzbunări politice, aşa cum se sugerează în interpelare, ci unor încălcări ale atribuţiunilor de serviciu, constatate de procurorii inspectori din Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie pentru aceleaşi motive. În cursul anului 2001 au fost înlocuiţi şi alţi procurori care au deţinut funcţii de conducere la Parchetele de pe raza judeţului Bihor.

În legătură cu refuzul propunerii de a fi promovat, precizăm că avansarea în funcţii în cadrul unităţilor de Parchet, are la bază mai multe criterii care trebuiesc îndeplinite cumulativ, promovarea unui examen nefiind suficientă pentru atingerea scopului.

În cazul procurorului Lele Alexandru Florian, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie nu a recomandat ministrului Justiţiei avansarea acestuia în funcţie, tocmai datorită neîndeplinirii în mod cumulativ a acestor criterii, existând în activitatea sa mai multe cazuri de erori profesionale importante, de exemplu: achitarea definitivă a 32 de inculpaţi pe care i-a trimis în judecată, dar şi abateri de la normele de conduită pentru care a fost acţionat la data respectivă, conducerea unui autoturism sub influenţa alcoolului, situaţie în care a produs un accident de circulaţie soldat cu vătămarea unei persoane. Şi în acest caz, domnule deputat Emil Boc, ideea de influenţă sau imixtiune a subsemnatului în activitatea magistraturii este evident acreditată cu rea-credinţă, direct sau indirect de domnul Lele Alexandru Florian şi de dumneavoastră, folosind şi o anumită parte a presei. Semnează primul-ministru Adrian Năstase.

Răspunsul care a fost transmis de câteva zile personal domnului deputat, sigur că a cunoscut o oarecare întârziere, dar aceasta a fost tocmai datorită nevoii de o informare foarte exactă, foarte corectă în legătură cu cazul la care dumneavoastră v-aţi referit şi ţinând seama şi de complexitatea problemelor puse în discuţie.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Emil Boc.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În primul rând trebuie să afirm că sunt total surprins de afirmaţia domnului prim-ministru Adrian Năstase că ceea ce am solicitat eu nu ar fi o interpelare, ci o întrebare şi atunci îmi pun o întrebare retorică: Oare politica pe care Guvernul Adrian Năstase o are faţă de imixtiunile politicului în Justiţie, nu reprezintă subiectul unei interpelări? Nu apare problema imixtiunii politicului în Justiţie în toate rapoartele de ţară realizate de către structurile şi organismele internaţionale? Atunci, pentru noi, imixtiunea politicului în Justiţie este o întrebare, iar pentru alţii este o problemă care este trecută într-un raport de ţară? L-aş invita pe domnul premier să mediteze profund asupra implicaţiilor pe care politicul le poate şi le are în actul de justiţie din România.

Deci, această recurgere la un subterfugiu ieftin nu face altceva decât să scadă din calitatea răspunsului la această întrebare.

De asemenea, sunt obligat să-i reamintesc domnului prim-ministru Adrian Năstase că, potrivit Regulamentului Camerei Deputaţilor, din care şi domnia sa încă face parte, potrivit acestui Regulament, primul-ministru răspunde la întrebările şi interpelările adresate de parlamentari. Or, nu îmi amintesc ca, în acest mandat, domnul premier Adrian Năstase să fi fost vreodată prezent în această Cameră a Deputaţilor, aşa cum, din Opoziţie, de multiple ori, a solicitat premierilor de atunci, prezenţa domniilor lor la răspunsurile şi la întrebările adresate şi la interpelările formulate de deputaţi şi senatori, dar se pare însă că "parfumul puterii" ne face să uităm declaraţiile făcute în perioada când eram în Opoziţie. Aş fi vrut să fie domnia sa prezent aici pentru a putea răspunde la o întrebare, ce a înţeles domnia sa prin sintagma celebră rămasă, din data de 23 aprilie: "Eu nu cred în arestările de vineri seara". Cu alte cuvinte, cum este posibil ca primul-ministru al României să se pronunţe asupra unor cauze aflate pe rol, asupra unor procese cu profunde implicaţii în viaţa politică a ţării, iar domnia sa să spună că este o întrebare această problemă şi, în consecinţă, nu merită atenţia de a ne deplasa până la clădirea Parlamentului şi a răspunde la o asemenea întrebare. Este o chestiune foarte gravă de care depinde credibilitatea României în interior şi în exterior, este o problemă de care depinde independenţa Justiţiei în România.

Aş fi dorit să aflu acest răspuns din partea domniei sale. Numai domnia sa ar fi putut să ne spună ce crede sau ce nu crede despre arestările de vineri seara. Mă declar total nemulţumit de acest răspuns care nu face altceva decât să arunce praf în ochi, să nu ofere nici un răspuns la implicarea domniei sale şi ă încerce în fapt să treacă în umbră un incident regretabil pentru justiţia din România şi mă refer, în special, la decesul procurorului Cristian Panait şi nu în ultimul rând, la acest caz politic care se încearcă a fi tergiversat şi mai ales muşamalizat. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Gheorghe Barbu a adresat, de asemenea, o interpelare privind finanţarea asociaţiilor şi fundaţiilor, domnului prim-ministru şi rog ca să o dezvolte.

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Am adresat domnului prim-ministru Adrian Năstase interpelarea mea care sună în modul următor.

Prin legile bugetelor de stat pe anii 2000, 2001 şi 2002 au fost prevăzute la cap.5001 art.40, alin.41 sume prevăzute pentru finanţarea asociaţiilor şi fundaţiilor în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr.26 cu privire la asociaţii şi fundaţii.

Pentru a beneficia de finanţare, asociaţiile sau fundaţiile, printre alte obligaţii, trebuie să fie recunoscute ca fiind de utilitate publică. Liga Apărării Drepturilor Omului, cu sediul în Bucureşti, înfiinţată la 1 ianuarie 1990, datorită activităţii sale meritorii, a fost recunoscută prin Hotărârea de Guvern nr.971/2000 ca fiind de utilitate publică.

În consecinţă, în conformitate cu prevederile Ordonanţei 26/2000, are dreptul preferenţial la resurse provenite din bugetul de stat. Cu toate acestea, LADO nu a primit finanţare nici în anul 2001, deşi Legea bugetului de stat pe anul 2001 a prevăzut 36,9 miliarde lei şi nici în anul 2002, deşi au fost prevăzute 33,7 miliarde lei.

De menţionat că, după adoptarea Hotărârii 971/2000, organizaţiile din străinătate care au finanţat programele LADO până atunci, nu au mai continuat finanţarea sau au diminuat-o substanţial astfel încât aceasta este în situaţia de a nu-şi mai putea continua activitatea. Cu toate că timp de un an şi două luni, LADO a făcut toate demersurile necesare către Ministerul Finanţelor, Ministerul Justiţiei care, prin adresa 318 din 2001, confirmă dreptul la finanţare, Curtea de Apel Bucureşti care, prin Sentinţa civilă 8869 din 19 iunie 2001, obligă Ministerul Finanţelor să acorde LADO, drept prevăzut de art.41 lit.b) din Ordonanţa 26/2000 şi a informat Ministerul de Externe asupra consecinţelor în plan extern, nici până la această dată nu beneficiază de finanţare.

Ţinând seama de faptul că LADO este o organizaţie neguvernamentală foarte cunoscută pe plan intern şi extern, refuzul de a i se acorda sprijin din partea Guvernului şi nerespectarea legilor în România, poate avea consecinţe nefavorabile pentru demersurile României de integrare euro-atlantică.

Vă rog, domnule prim-ministru, ca faţă de această situaţie să precizaţi care sunt asociaţiile şi fundaţiile care au beneficiat de finanţări din bugetul de stat în anul 2001 şi beneficiază sau urmează să beneficieze de finanţare din bugetul de stat pe anul 2002? Care sunt sumele de care a beneficiat fiecare asociaţie şi fundaţie finanţată din bugetul de stat pe anul 2001, respectiv 2002 şi care sunt criteriile pentru stabilirea cuantumului acestei finanţări? Cum înţelege Guvernul pe care cu onoare îl conduceţi să respecte prevederile legii şi să soluţioneze urgent cererea întemeiată a LADO de a i se acorda finanţare din bugetul de stat?

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Răspunsul primului-ministru va fi prezentat de domnul ministru Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul deputat Gheorghe Barbu din Grupul parlamentar al Partidului Democrat a adresat o interpelare primului-ministru referitoare la finanţarea asociaţiilor şi fundaţiilor, interpelare la care am să prezint răspunsul primului-ministru.

Domnule deputat, prin interpelarea pe care aţi formulat-o, ridicaţi problema finanţării asociaţiilor şi fundaţiilor de interes public care se acordă în conformitate cu prevederile art.41 lit.b) din Ordonanţa Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii şi, în special, problema finanţării Ligii Apărării Drepturilor Omului, declarate ca fiind de interes public, conform legii. Totodată, solicitaţi să vi se precizeze care sunt asociaţiile şi fundaţiile care au beneficiat de finanţări din bugetul de stat în anul 2001 şi beneficiază sau urmează să beneficieze de acestea în cursul anului 2002, precum şi sumele acordate acestora.

În primul rând se impun a fi făcute câteva precizări cu privire la prevederile legale în baza cărora se pot acorda finanţări de la bugetul de stat asociaţiilor şi fundaţiilor. Legea nr.72/1996 privind finanţele publice prevede ca asemenea subvenţii se prevăd şi se acordă din bugetele coordonatorilor principali de credite, în mod distinct art.79.

Ca atare, bugetele cuprinse în legile bugetului de stat pe anii 2001 şi 2002, la alin.41 - Asociaţii şi fundaţii - al art.40 - Transferuri neconsolidabile - s-au elaborat pe baza bugetelor ministerelor şi celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. Sumele prevăzute la această poziţie în bugetul pe anul 2001, 30 de miliarde şi nu 36 de miliarde, cât afirmaţi dumneavoastră, întrucât această sumă a fost rectificată prin Ordonanţa Guvernului nr.27/2001 şi în bugetul pe anul 2002, 33 de miliarde provin din bugetele Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale şi din cel al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, 400 de milioane în anul 2001 şi 46 de miliarde în anul 2002.

Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale a cuprins sume în bugetul său la alin.41 - Asociaţii şi fundaţii - în baza Legii 34/98 privind acordarea unor subvenţii asociaţiilor şi fundaţiilor române cu personalitate juridică care înfiinţează şi administrează unităţi de asistenţă socială.

Criteriile de acordare a fondurilor pentru aceste asociaţii şi fundaţii sunt stabilite prin Hotărârea Guvernului nr.1153 din 2001 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii 34 din 1998, iar lista beneficiarilor de astfel de subvenţii se publică în Monitorul Oficial al României, partea I, în baza art.5 din această lege. Spre exemplificare se pot vedea Monitoarele Oficiale nr.233 din 25 mai 1999, 247 din 2 iunie 2000 şi nr.473 din 17 august 2001.

În ce priveşte sumele cuprinse în bugetul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, conform Hotărârii Guvernului nr.1229/2001 privind stabilirea centrului pilot de consultanţă şi informare a consumatorilor pentru care se acordă sume de la bugetul de stat în anul 2001, a beneficiat de finanţare Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România. Suma alocată în cuantum de 284 de milioane lei a fost destinată înfiinţării şi funcţionării Centrului Pilot de Consultanţă şi Informare din municipiul Bucureşti, înfiinţat şi organizat în structura Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorilor din România, conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr.88 din 2000 privind finanţarea centrelor de consultanţă şi informare a consumatorilor.

Programul este cofinanţat şi monitorizat de Agenţia germană pentru asistenţă tehnică.

Diferenţa dintre suma alocată de la bugetul de stat şi suma cheltuită a fost returnată la bugetul de stat, întrucât nici o altă asociaţie nu a întrunit criteriile de evaluare şi cerinţele pentru acordarea de fonduri prevăzute în Ordonanţa Guvernului nr. 88/2000 şi Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului nr.256/2000. Până acum, pentru anul în curs, Autoritatea pentru Protecţia Consumatorilor nu a alocat nici unei organizaţii fonduri destinate formării, informării, educării şi consilierii consumatorilor. Urmează să beneficieze de finanţare de la bugetul de stat Centrul Pilot de Consultanţă şi Informare din municipiul Bucureşti.

În funcţie de viabilitatea proiectelor, de capacitatea managerială şi profesională a asociaţiei, de costurile acestora şi de posibilitatea de atragere a unor cofinanţări, de grupul ţintă deservit, precum şi de prevederile legislaţiei în vigoare se vor analiza şi se vor selecta şi alte asociaţii care să fie finanţate de la bugetul de stat.

În ceea ce priveşte Liga Apărării Drepturilor Omului, este de menţionat că aceasta s-a adresat Ministerului Justiţiei la data de 1 februarie 2002, solicitând analizarea posibilităţii acordării unei subvenţii din bugetul de stat pe anul 2002. La acea dată, bugetul pe anul în curs era deja aprobat prin Legea 743 din 2001, iar în bugetul Ministerului Justiţiei pe acest an nu erau prevăzute sume pentru sprijinirea asociaţiilor şi fundaţiilor. Întreaga documentaţie a fost transmisă Ministerului Finanţelor, urmând ca la prima rectificare a bugetului de stat care va avea loc în această vară, Ministerul Justiţiei să susţină cuprinderea în bugetul său a unor sume destinate Ligii Apărării Drepturilor Omului ca urmare a identificării de programe şi activităţi comune cu aceasta.

Semnează primul-ministru Adrian Năstase.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Dacă domnul deputat are comentarii de făcut. Poftiţi.

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule preşedinte de şedinţă, am câteva comentarii de făcut. În primul rând vreau să spun că trimiterile din răspuns nu se referă deloc la cel puţin două întrebări care le-am pus în această interpelare şi anume numele asociaţiilor şi fundaţiilor şi sumele primite de acestea în 2001 şi respectiv 2002. În răspunsul care mi se dă se face trimitere la Monitorul Oficial 473 din 2001 care cuprinde însă asociaţiile şi fundaţiile care au primit subvenţii din bugetul de stat în anul 2000. Pe de altă parte, în răspunsul pe care îl primesc în ce priveşte posibilitatea de finanţare a Ligii Apărării Drepturilor Omului ni se spune că aceasta s-a adresat Ministerului Justiţiei la 1.II.2002.

În interpelarea pe care am făcut-o, am arătat că LADO s-a adresat Ministerului Justiţiei şi a primit răspuns cu adresa 1318 din 2001, că este în proces cu Ministerul Finanţelor şi a primit o sentinţă civilă pe această temă în 19 iunie 2001 şi în nici un caz faptul, data la care mi se precizează aici - 1.II.2002 - ca solicitare făcută la Ministerul Justiţiei, probabil că este solicitarea din anul 2002, în nici un caz nimic pentru 2001. Singurul lucru, care, posibil, mulţumeşte din această interpelare, este posibila finanţare a LADO în urma rectificării bugetului de stat şi sper ca acest lucru să se şi întâmple.

În rest, nedezvăluirea asociaţiilor şi fundaţiilor finanţate, nu văd decât o lipsă de transparenţă în modul de cheltuire a banului public. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Dacă domnul deputat Varujan Pambuccian este? Nu este. Bine. Domnul Acsinte Gaspar va preda acest răspuns. Îl prezentaţi şi la tribună, da?

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte, domnul deputat Varujan Pambuccian din Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale a formulat o interpelare către primul-ministru privind unele măsuri pentru accelerarea dezvoltării domeniului tehnologiei informaţiei.

Am discutat cu domnul deputat căruia i s-a înmânat răspunsul şi a solicitat ca să fiţi de acord ca răspunsul, care este foarte dezvoltat, pe 10 pagini, să fie depus la Secretariatul de şedinţă pentru a fi consemnat în stenograma şedinţei, cunoscând fiind că dezbaterile parlamentare se publică în Monitorul Oficial al României, partea a II-a şi dacă, în viitor, cei care se vor interesa, vor voi să analizeze modul în care s-a desfăşurat controlul parlamentar pe această cale a întrebărilor şi interpelărilor, să se documenteze, să poată să găsească în Monitorul Oficial şi răspunsul la interpelarea dânsului. De aceea, vă rog să-mi permiteţi să prezint Secretariatului de şedinţă răspunsul primului ministru. Vă mulţumesc. (Domnul Acsinte Gaspar oferă răspunsul respectiv Secretariatului tehnic al şedinţei.Răspunsul îl consemnăm în continuare.)

Răspuns la interpelarea nr.16PM/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea dezvoltării domeniului tehnologiei informaţiei, formulată de domnul deputat Varujan Pambuccian - Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Domnule deputat,

Interpelarea pe care mi-aţi adresat-o priveşte o problemă de o deosebită importanţă pentru orice stat care doreşte să aibă un cuvânt de spus în comunitatea internaţională actuală.

Implementarea Societăţii Informaţionale şi construirea unei economii bazate pe cunoaştere reprezintă un obiectiv prioritar al Guvernului României. Evident, această schimbare este complexă şi nu se rezumă doar la introducerea unor noi tehnologii, necesitând mai degrabă crearea de noi mentalităţi, noi abilităţi şi o nouă cultură.

Tocmai de aceea am decis, încă din anul 2001, introducerea calculatoarelor în şcoli şi licee în ritm accelerat şi conform unui program clar. Educaţia tinerilor din România şi familiarizarea lor de la cele mai fragede vârste cu instrumentele moderne de lucru este un factor critic în procesul de construire a unei economii bazate pe cunoaştere. Puţine ţări au o economie bazată pe cunoaştere, iar acesta este un obiectiv ambiţios pe care România îl poate atinge dacă vom continua şi intensifica demersurile pe care le-am iniţiat anul trecut.Guvernul României este conştient de imensul potenţial uman din ţara noastră în acest domeniu. Studiul menţionat de dumneavoastră, realizat de compania Brainbench în martie 2002, care plasează România pe locul 1 în Europa şi 6 în lume în privinţa numărului de specialişti certificaţi în domeniul IT, este, într-adevăr, deosebit de relevant. Calitatea învăţământului românesc este recunoscută pe plan internaţional şi aici putem aminti numărul mare de premii obţinute de reprezentanţii ţării noastre la concursurile internaţionale de matematică şi informatică.

În continuare am să răspund punctual problemelor ridicate de dumneavoastră în interpelare.

- Stabilirea calităţii de creator de programe pe baza diplomei de absolvire a unei universităţi de profil

Având în vedere necesitatea stimulării producţiei de software în România, încă din iunie 2001, Guvernul a emis Ordonanţa de Urgenţă nr.94/2001, prin care s-a instituit scutirea de impozitul pe venit pentru angajaţii agenţilor economici, al căror obiect de activitate include crearea de programe pentru calculator, precum şi pentru angajaţii persoanelor juridice române de drept public. Această scutire a fost preluată în Ordonanţa Guvernului nr.7/2001 privind impozitul pe venit, în art.6 lit.1). Condiţiile de aplicare a scutirii de impozit pe venitul realizat în urma activităţii de creaţie de programe pentru calculator sunt prevăzute de Ordinul comun al M.M.S.S., M.C.T.I. şi M.F.P., privind încadrarea în activitatea de creaţie de programe pentru calculator (nr.132/76/352 din 2002).

Una dintre aceste condiţii este existenţa diplomei de absolvire a unei universităţi de profil de lungă durată.

Impunerea acestei condiţii a avut ca principală finalitate stimularea tinerilor să se îndrepte spre domeniul tehnologiei informaţiei în pregătirea universitară de lungă durată şi împiedicarea scăderii interesului faţă de unităţile de învăţământ superior în domeniu.

Multe ţări din lume se confruntă cu insuficienţa resurselor umane înalt calificate în domeniul tehnologiei informaţiei. La nivel mondial, cererea de programatori este imensă. Conform unui studiu realizat de Departamentul de Comerţ al SUA, numai în Statele Unite cererea de specialişti în domeniul tehnologiei informaţiei este de aproximativ 95.000 pe an, estimările arătând că, până în 2005, ar fi nevoie de 1.000.000 de noi specialişti în domeniu. Această tendinţă, de creştere a cererii de specialişti, se manifestă şi în România, mai ales în condiţiile în care tot mai multe servicii publice vor fi oferite în ţara noastră şi prin intermediul mijloacelor electronice. Tocmai de aceea este important să ne preocupe pregătirea tinerei generaţii pentru ca aceasta să fie capabilă să lucreze în economia bazată pe cunoaştere.

Guvernul României încurajează tinerii să urmeze universităţi de profil, în scopul de a crea premisele construirii şi întreţinerii sistemelor informatice complexe şi a unui conţinut digital de calitate. Statul român investeşte în sectorul educaţional şi, comparativ cu alte ţări, învăţământ universitar din România este accesibil celor interesaţi. Dacă în anul şcolar 1990/1991 în România au fost 28.638 absolvenţi ai învăţământului superior de stat de lungă durată, în anul şcolar 2001/2002 numărul acestora a ajuns la 57.568, înregistrându-se astfel o creştere de peste 100%.

Este adevărat că există specialişti în domeniul tehnologiei informaţiei care au absolvit facultăţi cu un alt profil sau nu au absolvit studii universitare. Dacă ne referim la prima categorie, statul român a investit în formarea acestor specialişti pentru ca ei să poată profesa în domeniile în care au absolvit. După o analiză atentă s-a decis formularea legii astfel încât să se păstreze un echilibru între aceste costuri şi să se menţină standardele înalte ale învăţământului românesc în toate domeniile.

- Clarificarea modului în care se ia în calcul realizarea unui venit de minimum 10.000 de dolari pe angajat anual.

Facilitatea scutirii de impozit pe venit a fost acordată pentru a stimula creşterea productivităţii muncii într-un domeniu care generează creştere economică, iar productivitatea este măsurată prin venitul realizat de angajator pe anul precedent.

Condiţia referitoare la venit este suficient de clar exprimată în ordinul 132/76/352 din 2002, iar interpretarea dumneavoastră este corectă, cu precizarea că toţi angajaţii care beneficiază de scutire de impozit trebuie să îndeplinească în mod cumulativ şi celelalte trei condiţii. Astfel, dacă angajatorul a realizat pe anul precedent un venit de 100.00 USD - echivalent în lei, venit înregistrat distinct în balanţele analitice, ca rezultând din activitatea de creare de programe pentru calculator destinate comercializării pe bază de contract, angajatorul poate acorda această facilitate unui număr de cel mult 10 angajaţi. Dacă în companie există doar 5 angajaţi care îndeplinesc în mod cumulativ condiţiile din ordinul menţionat, atunci angajatorul poate încadra încă 5 persoane, care, în condiţiile respectării condiţiilor impuse, pot beneficia de scutire de impozit pentru veniturile realizate din activitatea de creare de programe informatice. Această abordare va stimula companiile să aibă un venit cât mai mare din activitatea de creare de programe pentru calculator.

- Includerea programatorilor din instituţiile bugetare în categoria beneficiarilor scutirii de impozit pe venit.

Într-adevăr, avem nevoie şi în sectorul bugetar de specialişti bine pregătiţi în domeniul tehnologiei informaţiei. Şi, după cum aţi menţionat, soluţia ca scutirea de impozit pe venit să fie aplicată şi personalului specializat din instituţiile bugetare, a fost avută în vedere încă de la naşterea ideii ca această facilitate să fie introdusă. Nu este greu de înţeles care au fost motivele care nu ne-au permis acest lucru. Constrângerile de natură bugetară au impus ca scutirea de impozit pe venit să fie acordată numai în acele locuri în care eficienţa activităţii desfăşurate se concretizează şi în venituri la nivelul celor impuse. Desigur, extinderea sferei beneficiarilor acestei facilitălţi şi la instituţiile din sectorul bugetar, prin eliminarea, în cazul acestora, a condiţiei referitoare la venit, este o măsură pe care o avem în vedere în perspectivă.

- Stoparea migrării cadrelor didactice din învăţământul superior de specialitate către sectorul privat.

Participarea cadrelor didactice din învăţământul superior în proiecte de cercetare este specifică statului acestora. Activitatea în proiecte de cercetare, la comanda unor companii private, în parteneriat cu acestea sau în colaborare cu institute de cercetare, este retribuită separat şi are inclusiv o motivaţie pecuniară.

Cercetătorii au posibilitatea de a participa la programe internaţionale, fapt ce le conferă acestora şi recunoaşterea internaţională pe care o merită. Aceste programe comunitare presupun, cel mai adesea, parteneriatul dintre institutele de cercetare şi companiile din sectorul privat. Pe lângă programele comunitare la care România a participat până acum, din acest an ţara noastră va participa şi la două programe noi: eContent şi IDA (Interachange of Data between Administrations). Guvernul a stabilit direcţiile de dezvoltare şi asigură contribuţia financiară pentru participarea României la aceste programe. Este, însă, momentul ca institutele de cercetare şi comaniile din sectorul privat să aibă acel spirit antreprenorial necesar atragerii în România a cât mai multor fonduri internaţionale.

De asemenea, Guvernul României a aprobat Ordonanţa Guvernului nr.65/2001 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale. Proiectul de Lege pentru aprobarea acestei ordonanţe a fost aprobat de Senat şi se află în prezent în dezbatere la Comisia pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor. De asemenea, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.14/2002 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor ştiinţifice şi tehnologice se află în dezbatere la Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Camera Deputaţilor şi a fost înaintat pentru aviz la Comisia pentru industrii şi servicii. Guvernul României creează prin aceste iniţiative premisele înglobării rezultatelor cercetării în activitatea de producţie.

- Susţinerea financiară a proiectului de dotare cu computere a şcolilor; asigurarea accesului la Internet.

Pregătirea tinerilor pentru a face faţă cerinţelor societăţii informaţionale, o societate în care informaţia deţine un rol primordial, este esenţială, un element crucial nu numai pentru viitorul acestora, dar şi pentru viitorul României. De aceea, asigurarea accesului şi a familiarizării tinerilor cu tehnologia este o prioritate la nivel guvernamental, mai ales dacă ţinem cont de faptul că rezultate semnificative vor apărea abia în aproximativ 4-8 ani.

În prezent, angajatorii aşteaptă ca tinerii pe care îi angajează să fie la curent cu cele mai noi instrumente de lucru ale lumii moderne şi să fie capabili să se adapteze la continua reînnoire a tehnologiilor, precum şi să manifeste disponibilitate pentru calificări, traininguri succesive şi continue.

Conform programului demarat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, toate cele aproximativ 1500 de licee din România şi un număr de 6400 de şcoli vor dispune în următorii trei ani de laboratoare informatizate. În cursul anului 2001, în cadrul primei etape a programului, s-au achiziţionat 120 de reţele de calculatoare care au fost distribuite în tot atâtea licee. De asemenea, în această etapă au fost dotate un număr de 2573 de şcoli primare şi gimnaziale cu calculatoare conectate la Internet.

În privinţa vitezei de transfer de date, dezvoltarea reţelei ROEDUNET la nivel O şi nivel 1 şi conectarea acesteia la reţeaua GEANT va asigura creşterea vitezei de transfer, în reţeaua externă, de la capacitatea de 36 Mbps la 155 Mbps (conform unui program ce se va derula între 2002 şi 2005, cu un cost estimat de 100 milioane eruro), iar în reţeaua internă se va asigura o viteză de transfer de minimum 5 Mbps, pentru toate Punctele de prezenţă (aşa-numitele POP-uri) din ţară. Problema conexiunilor între unităţile de învăţământ preuniversitar şi inspectoratele şcolare unde sunt instalate Punctele de prezenţă va fi rezolvată prin propuneri de soluţii tehnice împreună cu MCTI şi firmele furnizoare de tehnică de calcul.

- Pregătirea specialiştilor; sisteme alternative de învăţământ de specialitate; e-learning.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării a elaborat şi desfăşoară, în cadrul programului Sistem Educaţional Informatizat (SEI), un număr de proiecte dedicate reformei sistemului educaţional şi orientării acestuia către formarea resurselor pentru societatea informaţională.

Din ansamblul acestora face parte şi proiectul de introducere a sistemului de educaţie asistată de calculator în învăţământul preuniversitar, care va susţine procesul de predare/învăţare prin instrumente moderne, compatibile cu nivelul actual al sistemelor educaţionale folosite în întreaga lume. Acesta se va desfăşura pe perioada 2001-2010 şi are un cost estimat la 500 mil.euro.

Infrastructura software a programului este reprezentată de sistemul informatic integrat Asistent Educaţional pentru Licee (AEL, software educaţional şi de gestiune), un sistem informatic complex, cu funcţionalităţi multiple şi disponibilităţi sporite de extindere şi dezvoltare. Acesta oferă suport pentru predare, evaluarea elevilor, gestiunea structurii organizatorice şi monitorizarea sistemului de învăţământ.

Sistemul AEL este monitorizat şi "alimentat" cu informaţii de ultimă oră, prin intermediul Internetului, printr-un portal educaţional, care oferă imaginea actualizată a dotării cu echipamente IT (şi nu numai) a şcolilor din toată ţara, fiind şi suport pentru monitorizarea proiectelor de informatizare ale reţelelor şcolare din România. În viitor, portalul va include informaţii şi materiale educaţionale; va facilita comunicarea cu elevii, părinţii, profesorii şi inspectorii şcolari şi va oferi informaţii despre proiectele desfăşurate în România în cadrul sistemului educaţional.

Alte proiecte ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării pentru perioada următoare sunt: 7 centre de formare în informatică pentru profesori, introducerea manualelor electronice în învăţământul preuniversitar, sistem de educaţie cu Video on demand în universităţi şi în învăţământul preuniversitar.

- Accesul la telecomunicaţii în zonele rurale.

Asigurarea serviciului universal presupune un ansamblu minimal de servicii de calitate determinată, care vor fi disponibile la un preţ accesibil pe tot teritoriul ţării. Acest lucru presupune o atenţie sporită pentru două situaţii: persoanele cu venituri modeste şi zonele a căror deservire presupune costuri mai ridicate pentru operatori. Ambele situaţii vor fi abordate prin elaborarea unei politici speciale, pentru a evita pericolul excluderii sociale prin tarife inaccesibile.

Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei a elaborat deja proiectul de Lege privind serviciul universal şi drepturile utilizatorilor cu privire la reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice, acesta aflându-se în prezent în proces de consultare. Proiectul prevede că Autoritatea de reglementare în comunicaţii va desemna ca furnizor de serviciu universal cel puţin un furnizor de servicii de telefonie publică. Autoritatea de reglementare va putea desemna mai mulţi operatori sau grupuri de operatori pentru a furniza diferite elemente ale serviciului universal care să acopere diverse suprafeţe ale teritoriului României.

Proiectul de lege prevede înfiinţarea "Fondului de Dezvoltare a Serviciului Universal din România", care va fi administrat de Autoritatea de reglementare. Acest fond va fi utilizat în scopul finanţării serviciului universal şi a proiectelor care vizează asigurarea furnizării serviciului universal sau a elementelor specifice acestuia în zone geografice selectate.

Operatorii de reţele şi furnizorii de servicii vor plăti anual pentru acest fond un procent din cifra anuală de afaceri, calculat anual de Autoritatea de reglementare. Suma de plată va fi notificată tuturor celor care contribuie la fond cu cel puţin 90 de zile înainte de data scadenţei pentru anul respectiv.

Autoritatea de reglementare va stabili totodată un număr de proiecte care vor fi finanţate din Fondul de Dezvoltare a Serviciului Universal. Autoritatea de reglementare va organiza selecţii publice, solicitând oferte tuturor părţilor interesate să furnizeze serviciul în zona avută în vedere. Procedura de atribuire a proiectelor finanţate din fond va fi anunţată în timp util, iar modalitatea de selectare a ofertelor se va stabili prin normele metodologice. Ofertele câştigătoare vor fi finanţate după cum se va conveni în cadrul procedurii de selecţie, pentru a acoperi integral sau parţial costul furnizării serviciilor definite în proiect.

- Documentele electronice de identitate.

Conform Proiectului de eAdministraţie, elaborat de Ministerul Administraţiei Publice, Cartea electronică de identitate (ID Card) va fi folosită nu doar ca document de identitate personal, dar şi ca singurul card multifuncţional de acces la toate serviciile publice on-line ce solicită un anumit grad de identificare a utilizatorului.

Semnătura digitală, conţinută de cardul electronic, va fi principalul mijloc de acces garantat la informaţiile şi serviciile on-line furnizate de agenţiile publice şi private şi va asigura valabilitatea legală a documentelor transmise electronic.

Pentru distribuirea acestui tip de carduri, municipalităţile vor întocmi propriile registre de stare civilă, adresabile prin indexul registrelor de stare civilă şi vor trebui să anunţe Ministerul Administraţiei Publice - Serviciul de evidenţă informatizată a persoanelor numai asupra evenimentelor care produc schimbări în index.

Până la finalizarea studiului de fezabilitate coordonat de Ministerul Administraţiei Publice, în colaborare cu câteva administraţii municipale, va începe un proiect-test privind procedura de emitere a cărţilor electronice de identitate. În cadrul acestui proiect se estimează că vor fi emise 100.000 de carduri electronice de identitate până la sfârşitul trimestrului III al acestui an. La finalul primei faze de introducere a cardurilor vor fi emise 1.000.000 de carduri electronice de identitate, care vor putea fi utilizate pentru a accesa serviciile de la nivel naţional. Conform strategiei de modernizare a administraţiei publice, termenul pentru emiterea a 1.000.000 de carduri electronice de identitate este trimestrul IV al anului 2003. Se va efectua un studiu care să menţioneze serviciile la scară naţională ce vor putea fi accesate de posesorii cardurilor electronice şi va fi planificat un program de dezvoltare a cel puţin unui astfel de serviciu. Pentru ca proiectul să constituie un succes pentru comunităţile locale, este esenţial ca testarea să fie extinsă suficient de mult pentru a garanta transparenţa proiectului şi pentru ca noul card, care va fi un sistem de identificare la nivel naţional, să reprezinte încă de la început un instrument de acces la serviciile publice care nu pot fi accesate utilizând actele de identitate obişnuite (actuale).

- Instrumente electronice de plată.

În vederea introducerii instrumentelor electronice de plată, s-a constituit un grup de lucru interministerial care elaborează cadrul necesar pentru introducerea pe scară largă a mijloacelor electronice de plată. Acest grup de lucru, format la iniţiativa şi sub coordonarea Ministerului Finanţelor Publice şi a Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, lucrează la definirea cadrului necesar pentru introducerea instrumentelor electronice de plată.

Prin acest cadru se va stabili introducerea obligativităţii plăţii salariilor prin card pentru toţi angajaţii administraţiei publice, ai societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi ai regiilor autonome. De asemenea, regiile care vând bunuri, servicii sau utilităţi către cetăţeni, vor fi obligate să permită plata prin diferite mijloace: POS, carduri de debit, etc.

- Extinderea sistemului electronic de achiziţii publice.

Lista de produse care fac obiectul tranzacţiilor efectuate prin intermediul Sistemului electronic de achiziţii publice (Anexa 2 la HG 128 din 28 februarie 2002) a fost realizată pe baza solicitărilor sosite din partea ministerelor şi a instituţiilor din subordinea acestora (în calitate de autorităţi contractante). Au fost selectate de pe aceste liste de necesităţi acele produse comune ce prezintă un grad înalt de standardizare, care se pretează la proceduri de licitaţie unde principalul criteriu de adjudecare este preţul. Lista produselor care vor fi achiziţionate prin intermediul sistemului de achiziţii publice prin mijloace electronice va fi extinsă periodic (prin consultări cu autorităţile contractante), prin Hotărâre de Guvern, la propunerea Comisiei de Supraveghere a funcţionării Sistemului electronic de achiziţii publice.

Pentru ca sistemul (care funcţionează în acest moment pe baza a două aplicaţii pilot ale MCTI) să suporte volumul foarte mare de tranzacţii, autorităţi contractante şi furnizori pe care îl presupune extinderea sistemului electronic de achiziţii publice prin licitaţii electronice la nivelul întregii ţări, va fi dezvoltată o nouă aplicaţie, care va răspunde necesităţii realizării a până la 100.000 de achiziţii zilnic. Anunţul pentru achiziţionarea noului sistem a fost deja publicat în Monitorul Oficial Partea a VI-a, nr.57/2002.

Sistemul electronic de achiziţii publice a fost evaluat de experţi din partea NATO, a Băncii Mondiale şi Uniunii Europene. Chiar la nivelul celor două proiecte pilot utilizate, experţii au fost impresionaţi de gradul de integrare în sistem a diferitelor componente ale acestuia.

Cu speranţa că toate problemele ridicate de dumneavoastră în interpelare şi-au găsit răspunsul aşteptat, vă asigur de întreaga mea consideraţie. Semnează Adrian Năstase.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Dumitru Bălăeţ a formulat o interpelare pentru Ministerul Culturii şi Cultelor. Vă rog să dezvoltaţi interpelarea domnule deputat.

Domnul Mitică Bălăeţ:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnule ministru,

Avem o problemă de o importanţă capitală în dezvoltarea culturii româneşti, şi anume, noul spaţiu al Bibliotecii Naţionale.

Eu am adresat o interpelare domnului prim-ministru. Mi s-a dat un răspuns extrem de nemulţumitor. Interpelarea este cu data de 18 martie 2002; răspunsul vine din partea domnului ministru Şerban Mihăilescu. Oral, am discutat chestiunea aici, însă mi s-a dat şi un răspuns scris, de o inexactitate cutremurătoare, spunându-se că renunţarea la spaţiul acesta al Bibliotecii Naţionale ar fi solicitarea expresă a conducerii Bibliotecii.

Eu am cerut conducerii Bibliotecii actele prin care se incriminează acest lucru. Este cu totul şi cu totul altceva. Conducerea Bibliotecii Naţionale, ştiind că Guvernul României vrea să ocupe spaţiul nou construit al Bibliotecii Naţionale, a făcut o formă de protest împotriva acestei situaţii, arătând că Biblioteca Naţională a Franţei dispune de 300 de mii de metri pătraţi, iar a noastră, dacă ajunge, în forma aceasta actuală, dacă ajunge, la 80 de mii de metri pătraţi, dacă i s-ar da tot spaţiul.

În condiţiile în care spaţiul cultural al ţării se transformă în spaţiu pentru birocraţia guvernamentală, ţinând seama că există foarte multe alte soluţii pentru rezolvarea acestei chestiuni, eu îl rog pe domnul ministru Răzvan Theodorescu, care este ministrul culturii noastre şi care este un om reputat de cultură şi la care eu ţin foarte mult, să vedem problema aceasta în aspectul ei profund şi să încercăm să-i găsim o rezolvare, aflându-ne, împreună, pe aceeaşi parte a baricadei. Adică, să vedem, la întrebările puse de mine către domnia sa, aspectele acestea care privesc realitatea culturală românească, rămasă, din punctul de vedere al bibliotecilor, în urmă cu cel puţin 50 de ani, dacă nu cu un secol, faţă de realităţile ţărilor dezvoltate, pe acestă linie, şi să căutăm să clarificăm, la nivelul conducerii Guvernului şi poate chiar al Parlamentului, că mi se pare că problema va trebui discutată, şi ca problemă, să spunem, de realizare a unui centru civic al ţării, care să includă în apropiere Guvernul, Parlamentul, împreună cu Senatul şi Camera Deputaţilor, având spaţii care ni se oferă în această privinţă. Mă gândesc la clădirea aceasta, din dreapta Parlamentului, care nici măcar nu este folosită şi este adecvată pentru o asemenea situaţie, lăsând la o parte că spaţiul pentru bibliotecă, dacă se transformă în spaţiu pentru funcţionarea Guvernului, necesită nişte investiţii enorme. Depozitele actuale ale bibliotecii, terminate în proporţie de 90%, şi rămânând numai să fie folosite, trebuie remodelate, să li se pună ferestre adecvate, transformate în birouri; sălile de lectură, care nu implică o investiţie atât de mare cât s-a presupus, eu, aici, am un proiect dat recent de conducerea bibliotecii, iar obligă la transformări; sunt făcute pe câte două niveluri. Pentru un spaţiul guvernamental, trebuie fragmentat cu plafoane noi, ceea ce implică cel puţin o mie, sau, dacă nu, chiar 2.000 de miliarde de lei, pe când, darea în folosinţă parţială a bibliotecii, implică suma modică de 48 de miliarde lei, sumă prevăzută, dealtfel, de Parlament, de bugetul anului 2002. Şi întrebările sunt: dacă avem voie să încălcăm, să sistăm o investiţie aprobată prin Legea bugetului pe 2002, sau eludăm Legea bugetului şi revenim la buna, să spunem, la voinţa parţială a Guvernului actual, pentru această situaţie.

Eu îl rog pe domnul Răzvan Theodorescu să fie un luptător, cum îl ştiu, pentru apărarea spaţiului cultural, care nu poate fi transformat în altceva decât spaţiul de cultură al ţării, fiind vorba, mai ales, de un spaţiu inadaptabil altor activităţi, spaţiu construit, după toate legile biblioteconomiei internaţionale, şi unde noi putem să avem şi posibilitatea să ne mândrim faţă de oamenii care lucrează în acest domeniu pe mapamond şi care ne vizitează ţara, şi nouă ne e ruşine, la ora actuală, să nu le putem arăta nişte spaţii de bibliotecă adecvate. Pentru că, consultând cele două noi construcţii, să spunem, parţiale, de bibliotecă din Bucureşti - Biblioteca Academiei şi Biblioteca Centrală Universitară -, constatarea este că acestea nu sunt pe deplin adecvate funcţionării unei biblioteci mari şi, cu atât mai mult, avem nevoie ca lucrul acesta să se vadă cel puţin în următorii ani, la nivelul la care l-am putut realiza prin Biblioteca Naţională care este, într-adevăr, foarte bine proporţionată.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul ministru Răzvan Theodorescu răspunde.

Domnul Răzvan Theodorescu:

Am să vă răspund nu numai ca ministru, dar ca şi un om, care, matematic, la un calcul, am constatat că 25 de ani din cei 63 pe care-i am, i-am petrecut lipit de masa unei biblioteci. Vă daţi seama că este o chestiune care-mi stă foarte mult la suflet.

Aţi spus dumneavoastră, domnule deputat, un lucru foarte adevărat. După estimările fireşti, biblioteca, aşa cum a fost concepută în epoca dinainte de ’89, bine concepută miniatural, aş spune, este o mică, mică parte din ce ar trebui să fie Biblioteca unei mari ţări, aţi dat dumneavoastră exemplul francez, pot să vă dau Library of Congres, sau alte biblioteci.

Pe de altă parte, aţi mai spus un lucru foarte adevărat, cele două biblioteci, cea a Academiei noastre şi cea Universitară, deşi sunt nişte realizări foarte importante, împreună, de-abia dacă ar constitui o Bibliotecă Naţională.

Suntem în situaţia, aşadar, domnilor deputaţi, în care nu avem nici o bibliotecă cum trebuie, chiar concepută, şi nu avem nici un sediu al Guvernului.

În situaţia în care Biblioteca Naţională ar continua să fie servită, aşa cum a fost în ultimii ani, cu fondurile de la buget, vreau să spun în ultimii 6-7 ani, noi nu am putea să încheiem această lucrare înainte de un deceniu, pentru a o pune, informatizată şi cu totul la punct. Pe de altă parte, studiile care s-au făcut asupra clădirii Guvernului, ne arată un grad teribil de risc seismic. De aceea, vă voi da nişte cifre şi vă voi spune soluţia la care ne-am gândit.

Prin Legea bugetului pe 2002, s-a acordat obiectivului de investiţii Biblioteca Naţională o valoare de 70 de miliarde lei. Vreau să vă spun că în anul trecut, cu circa 40 de miliarde lei, pare incredibil, dar, de-abia, domnul deputat ştie, s-a întreţinut, s-au întreţinut zidurile, ca să spun aşa, şi clădirea aceea care există.

La data de 12 martie, Ministerul Finanţelor Publice, în urma verificării situaţiei componenţei de capital ce urmează a se realiza în 2002 la obiectivul de investit "Biblioteca Naţională", a redus valoarea de finanţare la 27 de miliarde, luându-se în calcul cheltuielile strict necesare, în ipoteza continuării lucrărilor, dar, evident, se deduce într-un ritm foarte scăzut.

Între timp, în şedinţa Guvernului din data de 20 septembrie, deci înainte de momentul Legii bugetului pe 2001, a fost luată în discuţie starea clădirii care adăposteşte Guvernul României - Palatul Victoria -, încadrat în gradul I de risc seismic şi, din mai multe soluţii care au fost discutate, s-a ajuns la concluzia că sediul Guvernului ar putea să încapă, totuşi, în această construcţie începută înainte de ’89 şi neterminată, având ca destinaţie Biblioteca Naţională, dar devenită neîncăpătoare din start, cum spunea şi domnul deputat.

Deşi construcţia, într-adevăr, nu a fost concepută în acest scop, din studiile de specialitate ale M.L.P.A.T. rezultă că structura putea fi adaptată la noua funcţionalitate.

Pentru asigurarea finanţării lucrărilor de proiectare şi de execuţie la imobilul destinat acestui sediu, s-a dispus suplimentarea bugetului Secretariatului General, cu suma de 43 de miliarde lei, prin diminuarea corespunzătoare a bugetului Ministerului Culturii şi Cultelor pe anul 2002, şi cu o primisiune care este esenţială pentru noi şi la care voi reveni. Această promisiune este cea a obţinerii unui credit extern - aţi vorbit adineauri de ceea ce, de un spaţiu unde ar putea să fie construit - pentru realizarea noii clădiri a Bibliotecii Naţionale. Creditul acesta extern este singura posibilitate pentru a concepe ceva care să cuprindă, sigur, nu suprafaţa Bibliotecii Naţionale din Paris, dar, măcar o bibliotecă naţională decentă. Aceasta este deja veche, în felul în care a fost concepută.

În situaţia actuală, cu promisiunea acestui credit extern, suntem înaintea etapei în care s-a început o proiectare a clădirii Guvernului. Noi am luat, preventiv, măsurile necesare de limitare a ritmului de execuţie, pentru că trebuie încă să întreţinem acea clădire. Şi vreau să vă spun că încă nişte miliarde de lei se vor duce acolo, dacă nu se încep, într-un fel, lucrările pentru un obiectiv sau altul, în cazul de faţă, obiectivul Guvern.

Domnule deputat, cu toată grija pe care o am şi cu argumente pe care le-aţi dat şi dumneavoastră, noi am avut nişte discuţii, cred că singura posibilitate este conceperea la nivelul 2002-2003 a unei noi clădiri, eventual, cum spuneaţi dumneavoastră, şi în spaţiul acesta, care ştiu însă că este vizat pentru un concurs internaţional de arhitectură. Aceasta este situaţia în momentul de faţă. Ea mai poate, eventual, suferi nişte schimbări. Sigur este însă că, fără un credit extern important, noi, prin forţele noastre, o spun deschis, în momentul de faţă, nu putem construi o bibliotecă mare, informatizată, aşa cum vă doriţi, şi dumneavoastră, şi eu.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă domnul deputat are de făcut comentarii?

Poftiţi. Aveţi două minute pentru comentarii.

Domnul Mitică Bălăeţ:

Domnule ministru, aveţi şi dumneavoastră dreptate, dar, să ştiţi că dreptatea este şi de partea mea şi vreau să vă spun că sunt în Parlament din 1993. De fiecare dată, în bugetul acordat Ministerului Culturii, s-au acordat sume de la 10 miliarde lei în sus. Din nenorocire, conducerea Bibliotecii Naţionale, la presiuni externe, ale unor oameni care nu cunosc legile intrării în funcţiune a bibliotecilor, au dat banii pentru finalizarea depozitelor. Ori, lucrul trebuia făcut paralel, dacă nu prioritar, pentru sălile de lectură, care au şi ele un depozit al lor în cadrul sălilor. Şi eu, când am vizitat Biblioteca Naţională din Nanteres, concepută în cadrul Universităţii din Nanteres de lângă Paris, se construiseră sălile de lectură, în suprafaţă de aproape 10 mii de metri pătraţi, depozitul era în centrul lor neterminat şi universitatea, clădirile administrative şi sălile, să spunem, de curs, nu erau nici măcar concepute, ceea ce însemna că aceşti oameni, cu aşezare concretă pe valoarea spaţiului de cultură, au dat în folosinţă prioritar, ceea ce poate fi dat în folosinţă pentru o bibliotecă. Noi am luat-o exact pe dos - şi asta este vina conducerii bibliotecii şi a fostului Minister al Culturii, care, pur şi simplu, habar n-au avut de modul cum trebuie pusă în folosinţă o asemenea bibliotecă.

De aceea, ne aflăm astăzi cu partea invizibilă a bibliotecii terminată; depozitele sunt terminate 90%, dacă nu chiar mai mult; n-au lifturi şi n-au aceste rafturi. În rest, totul este finisat şi finisat într-un mod nepermis de mult. Eu ştiu că se pot lăsa la depozite spaţiul la roşu, dar ei le-au făcut în aşa fel … până şi wc-urile sau grupurile sanitare le-au făcut şi acum trebuie păzite cu poliţia, pentru a nu fi furate de către cei care lucrează în părţile acestea.

Deci, iată, lipsa de tactică. Punându-i să lucreze după normele internaţionale şi după modul concret cum se poate lucra pentru finalizarea treptată a unei biblioteci naţionale, dânşii mi-au demonstrat - şi am aici, la mine, - cu 48 de miliarde, deci reducând o sumă de 20 şi ceva de miliarde, care este datorie pentru anul trecut în cadrul bugetului pe anul acesta, dumnealor pot intra în folosinţă parţială a bibliotecii. De ce să construim o nouă bibliotecă, când aceasta este deja construită şi când, în jurul ei, există spaţiu pentru extindere? Aceasta este o chestiune. Partea din spate a bibliotecii poate fi terminată, că este absolut cu iarbă în interiorul clădirii, acea parte care a fost a INID-ului.

Vreau să vă mai spun că, prin intermediul UNESCO şi al asociaţiilor de bibliotecari pe plan internaţional, noi putem obţine o finanţare care nu priveşte nici Guvernul, nici nimic, pentru sala centrală a bibliotecii, adică acea aulă pe care o putem transforma în sală de conferinţe bibliotecare internaţionale, şi putem merge cu această investiţie fără a forţa bugetul de stat pentru o nouă clădire.

În acelaşi timp, există cel puţin 4-5 soluţii pentru a rezolva cu spaţiile existente şi care nu sunt folosite în Bucureşti, pentru a rezolva problema Guvernului şi a mutării lui. Am citat acest Palat al Ştiinţei, al Academiei, vis-a-vis de Parlament, care este adecvat perfect pentru această chestiune şi, cu o investiţie minoră, poate fi adus Guvernul lângă noi şi facem şi o economie, să spunem, de benzină şi de mijloace de transport. Avem soluţia Radio, acea clădire destinată Radioului, care este pe malul Dâmboviţei şi care, iarăşi, este lăsată în paragină. La noi se procedează exact ca în fabula cu animalele bolnave din La Fontaine; unde este mai slabă, să spunem, susţinerea la nivel înalt a unei activităţi intelectuale şi culturale, cum este aceea a Bibliotecii Naţionale, se recurge la o soluţie care este, poate, cea mai nepotrivit dintre toate. Haideţi, să ne mai consultăm.

Eu vă ofer această strategie pentru darea în folosinţă a obiectivului de investiţii "Biblioteca Naţională", să discutăm şi să trecem pe aceeaşi parte a baricadei şi să găsim soluţii normale de împăcare şi a caprei şi a verzei, în aşa fel încât să putem trece cu bine puntea aceasta în care se află Guvernul. Într-adevăr, eventualitatea unui cutremur trebuie să ne găsească pregătiţi pentru această problemă.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Mona Muscă a formulat o interpelare adresată Ministerului Informaţiilor Publice. Vă rog să dezvoltaţi interpelarea.

Doamna Monica Octavia Muscă (din sală):

Domnule preşedinte, eu am adresat o interpelare domnului prim-ministru …

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Aşa scrie aici: Ministerul Informaţiilor Publice. Era vorba de declanşarea unei anchete asupra conflictului dintre BRAMIRAL GRUP şi echipa redaţională a Monitorului de Vrancea. Dezvoltaţi.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea este către primul-ministru Adrian Năstase, iar obiectul interpelării este încălcarea libertăţii de exprimare şi a independenţei presei.

Chiar dacă libertatea de exprimare este un principiu şi un drept consfinţit de Constituţia României, chiar dacă există un acord formal cu privire la necesitatea independenţei presei, semnalele cu privire la hărţuirea presei independente sunt tot mai numeroase, iar cel mai recent vine de la Focşani.

La data de 30 martie a.c., echipei care a lansat şi a evitat, timp de 5 ani, Monitorul de Vrancea, i s-a retras dreptul de utilizare a titlului de către proprietarul acestuia, BRAMIRAL GRUP, reprezentat prin controversatul om de afaceri Mihai Iacob, implicat în scandalul legat de devalizarea Băncii Române de Scont.

În consecinţă, echipa în cauză a început editarea unui alt cotidian "Ziarul de Vrancea", în timp ce o altă firmă a preluat Monitorul de Vrancea.

Simultan cu aceste evenimente, întreaga conducere a judeţului a declanşat un val de presiuni economice, în justiţie, prin forţele de ordine, toate menite a scoate cu totul de pe piaţă Ziarul de Vrancea.

Astfel, a fost ignorată o decizie judecătorească, şi, în deplinul dispreţ al legii, o adevărată armată de jandarmi, poliţişti şi funcţionari ai primăriei au ridicat chioşcurile cu tot cu redactorii care încercau, cu disperare, să apere singurele puncte prin care mai puteau să-şi vândă gazeta.

În plus, după ce în mare grabă şi pe motivaţii neconvingătoare, Consiliul Local Vrancea a anulat contractul de asociere pentru chioşcurile de difuzare amplasate de firma care editează Ziarul de Vrancea, o altă firmă, aparţinând fiul doamnei Fevronia Stoica, senator PSD de Vrancea, a primit aproape simultan dreptul de a amplasa în Focşani 40 puncte de difuzare. La acestea, se adaugă o întreagă serie de abuzuri. Reporterii Ziarului de Vrancea au fost înştiinţaţi de mai mulţi şefi de instituţii publice că nu vor mai fi primiţi ca reprezentanţi ai cotidianului şi nu li se vor mai furniza informaţii cu caracter public, ceea ce încalcă flagrant Legea liberului acces la informaţiile de interes public, cu specificaţii pentru aceste chestiuni, lege în vigoare.

Începând cu 1 aprilie 2002, au fost demarate concomitent, controale la societatea în cauză. Dar nu controalele sunt problema aici, ci utilizarea lor ca armă de presiune politică.

Cu o grabă suspectă, pe care am dori s-o vedem mai ales în cazul marilor scandaluri de corupţie din ţară, ofiţeri din Poliţia Vrancea au declanşat, la 20 aprilie 2002, urmărirea penală împotriva directorului şi a redactorului-şef al ziarului pentru folosirea abuzivă a mărcii, deşi, la dosarul cauzei există suficiente dovezi care să susţină ilegalitatea măsurii.

Analizând cele relatate mai sus, vă rog, domnule prim-ministru, să luaţi act de gravitatea unor astfel de fapte, care constituie un atentat la libertatea de exprimare şi independenţa presei.

Cred că toate cele de mai sus constituie argumente suficiente pentru declanşarea unei anchete privind lucrurile grave care se petrec la Focşani şi care indică maniera incalificabilă în care instituţii locale ale statului, la comanda politică a celor mai importante oficialităţi din judeţ, acţionează ca factor de presiune împotriva unui canal mass-media local independent. Adaug, între timp, la acest abuz, unul similar împotriva aceleiaşi firme, aceluiaşi cotidian - de data aceasta, în Buzău.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

O să răspundă domnul ministru al informaţiilor publice. Şi, apropo, de presă: eu ştiam că patronul Firmei BRAMIRAL - aşa am citit eu prin toate ziarele - este membru PD şi mare susţinător al PD-ului. Dar, mă rog … Spun: aşa am citit în ziare.

Doamna Monica Octavia Muscă (din sală):

Peste tot, scrie altceva …

Domnul Vasile Dâncu:

Domnule preşedinte,

Stimată doamnă deputat,

Eu am primit, probabil, datorită interpelării pe care aţi făcut-o premierului, am primit, din partea Ministerului pentru Relaţia cu Parlamentul, misiunea de a răspunde şi de a face ancheta respectivă, aşa, încât, vă rog să acceptaţi să răspund eu la această interpelare.

Stimate domnule preşedinte,

Onoraţi deputaţi,

Stimată doamnă deputat Mona Muscă,

Libertatea presei şi dreptul la exprimare a opiniei sunt valori democratice mult prea importante, pentru a fi trecute cu vederea.

Din dorinţa firească de a ne consolida regimul politic pe care încercăm să-l reînvăţăm după 50 de ani de dictatură, sensibilităţile noastre faţă de acest subiect sunt deosebit de mari. Este normal să se întâmple aşa; astfel, după decenii de cenzură şi de vorbit în şoaptă, mereu cu omniprezenta frică de ochii şi urechile pereţilor.

Din respect pentru libertatea presei, dar şi din ceea ce îmi dictează îndatoririle profesionale şi convingerile personale, am considerat că ar fi util să vă răspund şi să vă prezint un punct de vedere în care voi încerca să plasez evenimentele de la Focşani, în raport cu principiile demoncratice sus pomenite.

O sarcină care, mărturisesc că nu-mi displace deloc, pentru că ea face parte din dezbaterea de idei, un instrument atât de necesar construcţiei democratice. Mai mult, interpelarea dumneavoastră, doamnă deputat Mona Muscă, îmi va ajuta la exprimarea punctuală şi sistematică a răspunsurilor la întrebările care preocupă astăzi o parte a societăţii civile.

Ţin să precizez totuşi că nu mă aflu aici pentru a emite verdicte şi judecăţi de valoare definitive, sarcina pe care mi-am propus s-o îndeplinesc este aceea de a prezenta o perspectivă naţională şi de a invita la o analiză lucidă a cazului, pe baza faptelor pe care le-am cercetat chiar şi personal.

Înainte de orice, simt nevoia să-mi exprim îndoiala faţă de afirmaţia potrivit căreia hărţuirea şi piedicile puse de instituţiile politice presei independente ar fi o tendinţă care prinde contur tot mai pronunţat. Istoria postdecembristă arată, mai degrabă, că avem o avem o presă liberă aflată în plin proces de evoluţie şi emancipare, o presă care devine din ce în ce mai puternică şi mai profesionistă. Mass-media reprezintă unul din sectoarele în care România s-a adaptat perfect standardelor occidentale, în modul cel mai rapid, în special în ultimii ani. Atât puterea presei, cât şi libertatea ei se reflectă din nenumărate cazuri în care ziarele şi posturile de televiziune au demascat cu succes corupţia politică, traficul de influenţă, marile ilegalităţi din lumea afacerilor sau infracţiunile din lumea interlopă.

În ciuda mizei imense a unora din aceste cazuri, nu au existat închideri de ziare, nici răpiri sau agresiuni comandate, nici privarea de libertate a unor jurnalişti. Chiar dacă nu au lipsit cu desăvârşire cazurile de abuzuri împotriva presei, au fost rare şi acest fapt este recunoscut de organizaţiile neguvernamentale care monitorizează respectarea drepturilor omului în România.

În Raportul de ţară de anul trecut, România este una din puţinele ţări din Europa centrală şi de est care nu are nici o menţiune legată de o încălcare a drepturilor de exprimare sau de încălcare a libertăţii presei.

În acest context, mi se pare pripit să intrăm în alertă şi să privim conflictul de la Focşani care pe o verigă dintr-un lung şir de fărădelegi şi încălcări ale libertăţii presei.

În primul rând, nimeni nu poate fi încă sigur că în reşedinţa judeţului Vrancea avem de-a face, cu adevărat, cu o prigoană a presei şi o încălcare a drepturilor la liberă exprimare. Nici chiar doamna deputat Mona Muscă nu are certitudinea unui delict, de vreme ce însuşi scopul interpelării dumneaei este de a cere demararea unei anchete pentru a vedea mai bine despre ce este vorba. Or, în aceste circumstanţe, este hazardat să ne grăbim cu declaraţii incendiare şi acuze la adresa autorităţilor locale şi centrale. În momentele în care există cel mai mic potenţial de ameninţare la adresa libertăţii sale, presa română a ştiut să se apere cu promptitudine. Solidaritatea de breaslă a acţionat eficient în astfel de cazuri, liderii de opinie unindu-se dincolo de animozităţi şi conflicte personale pentru a proteja interesele comune. Ceea ce mi se pare destul de bizar în cazul divergenţei de la Focşani este tocmai lipsa unei astfel de solidarităţi profesionale. Nu s-au înregistrat semnale de alăturare a altor jurnalişti la protestele colegilor de la Business Monitor - ziarul de Vrancea.

Mai mult decât atât, mă aflu în posesia unui comunicat semnat de 12 publicaţii, posturi de radio şi televiziune din judeţul Vrancea ai căror angajaţi se arată indignaţi de acţiunile şi atitutinea necolegială a protestatarilor care i-au acuzat de aservire politică. La drept vorbind pare exagerat să se susţină că toată mass-media din judeţ ar fi manipulată politic cu excepţia acestui ziar protestatar.

Stimaţi deputaţi,

Analizând numărul mare de documente care mi-au parvenit pe marginea evenimentelor de la Focşani am reuşit să stabilesc, dacă nu complet, atunci măcar în mare parte, anumite realităţi care îl preced. Una din acestea este tocmai lipsa de fundament a acuzaţiei de persecuţie instituţionalizată a ziarului Business Monitor - ziarul de Vrancea. Ceea ce unii din parlamentarii Opoziţiei se grăbesc să înfiereze ca instrumentaţie politică, ţine mai degrabă de dreptul comercial şi pare să se contureze în jurul unuia din multiplele cazuri de evaziune fiscală care distrug economia naţională şi încrederea noastră în societatea şi economia de piaţă. Controalele autorităţilor locale la sediul publicaţiei în cauză nu erau atât de lipsite de fundament, cum se susţine în interpelarea doamnei deputat. Se pare că societăţile S.C.Nord Est pres - SRL Focşani, respectiv Societatea Comercială Nord Est SRL erau folosite pentru a evita plata taxelor şi a datoriilor prevăzute în contractul de asociere semnat cu autorităţile locale. S-a evidenţiat că la cele 17 chioşcuri care făceau obiectul contractului, activitatea a înregistrat pierderi de 10 milioane de lei per chioşc, pe când în chioşcurile administrate exclusiv de S.C.Nord Est SRL se înregitra un profit de sute de milioane.

De altfel, această societate a avut în 2000 şi 2001 o cifră de afaceri de 32 de miliarde de lei, cu un profit declarat de doar 280 de milioane de lei, adică aproape 0,9% din cifra de afaceri, deci un procent sub 1% din cifra de afaceri.

Mai mult, în timpul controlului s-a constatat că nu s-au respectat clauzele contractuale privind activitatea de difuzare a presei şi că în cele 17 chioşcuri au fost comercializate diverse alte produse: alcool, ţigări, rechizite, prezervative ş.a.

În aceste condiţii, este evident că intervenţia fermă a autorităţilor locale nu mai poate fi etichetată ca un abuz, mai ales că transformarea chioşcurilor în mercerii nu are nimic în comun cu libertatea presei. Revocarea Hotărârii Consiliului local nr.26 din 24.02.2000, privind asocierea cu societatea menţionată mai sus, a avut, prin prisma infracţiunilor amintite, un temei legal suficient. Acuzaţia de revanşă politică a PSD plănuită minuţios de la centru şi executată cu acurateţe în plan local nu are suport. Poate ar trebui amintit că hotărârea respectivă care este declanşatoare a conflictului, adoptată de consiliul local pe timpul când actualul partid de guvernământ se afla în Opoziţie a fost votată în acest an, în unanimitate de toţi consilierii locali. Şi atunci când a fost aprobată această asociere, PDSR votase tot în unanimitate alături de consilierii PNTCD, PNL, PRM, APR şi toţi ceilalţi care erau atunci în consiliul local. Chiar dacă în punctele de desfacere controlate nu s-ar fi vândut altceva decât ziare, declararea unor pierderi şi plasarea întregului profit la firma cu care primăria nu avea contract reprezintă deja o ilegalitate flagrantă. Şi, totuşi revocarea hotărârii nu a fost un act de deces pentru ziarul Monitorul de Vrancea editat de S.C.Nord Est Pres SRL. Publicaţia se tipăreşte încă şi continuă să se vândă prin punctele proprii de desfacere, prin chioşcurile Rodipet şi prin poştă. Toate acestea au fost stabilite în urma unei documentări realizate la faţa locului de un expert al Ministerului Informaţiilor Publice care s-a documentat la sediile ambelor părţi şi chiar în urma unui memoriu şi a unei întrevederi pe care am avut-o cu domnul director Condurache la sediul ministerului. Am verificat toate capetele de acuzare aduse autorităţilor locale şi am aflat că ele nu se confirmă. Vă reamintesc faptul că printre acuze, dintr-un memoriu pe care ni l-a remis domnul director Condurache era şi aceea că unor jurnalişti li s-a întrerupt alimentarea cu energie electrică la propriile locuinţe, deşi aveau facturile plătite la zi. Vă puteţi închipui cât de fondată poate fi o asemenea acuză în România anului 2002.

În ceea ce priveşte acuzaţia adusă de unele ziare în legătură cu modul în care forţele de ordine au participat la acţiunile Primăriei Focşani, cred că presupusa brutalitate a jandarmilor a fost mai degrabă povestită şi exagerată decât dovedită. Există înregistrări video care infirmă aceste speculaţii şi demonstrează că nu au avut loc incidente semnificative între forţele de ordine şi protestatare. Am văzut şi eu o filmare pe care mi-a pus-o la dispoziţie ziarul şi nu am observat violenţe, în afară de, sigur, circul public nedorit la care s-au dedat cele două părţi.

După cum se observă din această succintă analiză, controalele autorităţilor publice efectuate asupra activităţii Societăţii Nord Est Pres SRL s-au bazat pe argumente reale şi nu pe ipotetice comenzi politice. Libera exprimare şi integritatea presei sunt valori ale transparenţei, valori ale unei culturi civice deschise către dialog şi informare. Tocmai în sprijinul acestei idei ele nu trebuie degradate şi transformate într-un scut sub care se eludează legea şi se aduc prejudicii bugetului public.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimată doamnă deputat,

Un singur lucru mi se pare cert în acest moment, este prematur să arătăm cu degetul şi să aducem acuze grave înainte de cunoaşterea completă a cazurilor. Fără îndoială, doamna deputat Mona Muscă are meritul de a fi consecventă cu spiritul filozofiei politice liberale care spune că "niciodată nu va fi prea multă critică adusă statului", dacă este vorba despre apărarea drepturilor fundamentale ale cetăţeanului şi despre libertatea societăţii civile. Este un punct de vedere pe care îl accept ca atare şi îl respect, cu toate acestea, cred că ar fi mult mai constructiv să fim atenţi la nuanţe, să nu atacăm atât de uşor autoritatea statală, mai ales în cazurile în care nu există nici o dovadă care să confirme o eventuală tendinţă de raportare negativă a autorităţilor statale la adresa autorităţilor civile şi principiilor democratice. Cred că este bine să rămânem atenţi la problemele care produc polemici, să fim atenţi la protejarea libertăţii presei, dar pentru a emite judecăţi trebuie să ne documentăm suficient.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă doamna deputată Mona Muscă doreşte să comenteze?

Doamna Monica Octavia Muscă:

Îi mulţumesc domnului ministru Dâncu, îi doresc să ajungă prim-ministru, aşa cum a fost astăzi pentru câteva clipe răspunzând în locul domnului prim-ministru. Sunt nemulţumită de răspuns, pentru că a fost un răspuns politic, pe de altă parte, îi mulţumesc domnului ministru că s-a ocupat de acest caz, ştiu şi eu că a vorbit cu cei din Vrancea şi mă bucur că a făcut cercetări în acest domeniu printr-o persoană trimisă de domnia-sa din minister, ceea ce înseamnă că îl preocupă asemenea semnale. Din nefericire, însă, atât cercetarea, cât şi interpretarea rezultatelor acestor cercetări este strict politică. Or, aici nu era vorba de politică, era vorba, cred eu, în primul şi în primul rând, politicul de-abia în al doilea rând putea să intre în cauză, de ceea se întâmplă cu presa la ora actuală în România, în diferite situaţii, pe cazul specific Vrancea, care iată că se repetă şi la Buzău. A încerca să tratezi un asemenea caz numai şi numai din perspectiva membrului PSD, atunci când acuzaţi sunt tot membrii PSD, cei care conduc oraşul şi judeţul, a încerca să interpretezi aceste chestiuni pe motive comerciale, sigur că nu mă poate mulţumi şi mă gândeam în timp ce dumneavoastră vorbeaţi, domnule ministru, că tot răspunsul acesta seamănă cu ceea ce mi-a spus în final doctorul, după ce mi-a pus această cizmă de ghips, mi-a spus: "Ei, doamna Muscă, acum zburaţi, vă rog."

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Domnul deputat Ioan Miclea a formulat o interpelare privind modul în care au fost remuneraţi recenzorii din Cluj Napoca.

Vă rog să dezvoltaţi interpelarea. N-o mai dezvoltaţi, bine, deci răspunde domnul Fleşariu, secretar de stat.

Domnul Ionel Fleşariu:

În legătură cu interpelarea formulată de domnul deputat, referitoare la plata şi impozitarea indemnizaţiei pentru recenzorii care au participat la recensământul populaţiei şi al locuinţelor din România din anul 2002, precizăm următoarele.

La nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate s-a dispus, printr-o interpretare proprie autorităţile publice locale, reţinerea şi virarea sumelor reprezentând contribuţia pentru asigurări de sănătate în cotă de 7% prevăzută de Legea nr.145 din 1997. Această cotă de 7% urma să se aplice asupra indemnizaţiei brute, deşi această precizare contravenea unui ordin emis în anul 2000, este vorba de Ordinul nr.74 al preşedintelui Casei de Asigurări de Sănătate - ordin potrivit căruia cota de 7% se aplică numai asupra veniturilor salariale brute sau asupra veniturilor realizate din convenţii civile. În cazul indemnizaţiei la care ne referim, nu ne găseam în nici una din aceste situaţii.

În consecinţă, primul ministru al Guvernului, domnul Adrian Năstase a dispus să se procedeze la actualizarea Ordinului nr.74/2000 şi la aplicarea corectă a prevederilor acestuia. Autorităţile administraţiei publice locale care au tergiversat efectuarea plăţii indemnizaţiilor, după data de 19 aprilie 2002, sub pretextul necunoaşterii modului de impozitare, poartă întreaga responsabilitate a acestor întârzieri. În teritoriu au fost transmise precizările necesare pentru îndreptarea lucrurilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă domnul deputat vrea să comenteze? Da.

Poftiţi.

Domnul Ioan Miclea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Acest răspuns are menirea să satisfacă parţial nemulţumirile recenzorilor care au pierdut 2 sâmbete pentru a-şi încasa drepturile şi şi dacă s-a recunoscut că s-a greşit, a greşi e omeneşte, a ierta e dumnezeieşte.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Domnul deputat Adrian Moisoiu a formulat o interpelare privind aplicarea art.90 alin.4 al Legii nr.215 pentru realizarea recensământului şi revine şi la o altă interpelare.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aşa cum aţi spus şi dumneavoastră, în Legea nr.215 a administraţiei publice locale la art.90 se spune alin.4 că: "Autorităţile administraţiei publice locale vor asigura inscripţionarea denumirii localităţilor şi a instituţiilor publice de sub autoritatea lor, în condiţiile prevăzute la alin.2", adică acolo unde populaţia din localitatea respectivă conţine o minoritate de peste 20% din numărul locuitorilor.

Faţă de această prevedere ştim că deja a avut loc un nou recensământ. Acest recensământ, practic, încă nu a fost oficializat sau în sensul că nu a fost publicat, dar la nivelul localităţilor recensământul s-a încheiat, datele au fost înaintate la institutele de statistică judeţene, institutele de statistică judeţene în clipa de faţă lucrează în continuare la prelucrarea acestor date, dar efectiv nu pentru ca să mai determine cu exactitate câţi cetăţeni din comuna respectivă sau din localitatea respectivă sunt de o etnie sau alta, ci respectiv alte prelucrări suplimentare de ordinul: pe sexe, pe studii, pe vârstă etc.

Din punct de vedere al corectitudinii, se mai admite sau, discutând cu persoane care sunt incluse în această activitate spun că mai pot să mai existe, la nivelul unei localităţi, una-două greşeli în care un cetăţean a fost, poate, înscris într-o parte sau în alta, deci practic la nivel de o sutime de procent sau poate chiar şi o miime de procent, aceste rezultate nu mai pot să fie influenţate. Totuşi există localităţi unde, sub presiunea UDMR-ului, aşa cum de altfel şi pe Antena 1 s-a văzut de către domnul senator Eckstein, la Cluj Napoca se fac presiuni asupra primăriilor şi consiliilor locale pentru ca să se realizeze o inscripţionare bilingvă, deci în limba unei minorităţi a cărui procent nu mai justifică acest 20%. Cazul tipic poate să fie şi la Cluj Napoca, dar eu cunosc cazul altor localităţi din judeţul Mureş, unde procentele în clipa de faţă sunt net sub acest 20%. Deci întrebarea pe care o puneam domnului ministru Octav Cozmâncă era cum vom face ca să intrăm în legalitate, adică în realitatea de astăzi, fără, bineînţeles, a leza confortul minorităţilor, aşa cum este atât de frumos exprimat acest aspect. Pentru ca să intrăm exact în situaţia în care ne găsim în clipa de faţă, vom mai aştepta încă un an de zile până când se vor publica ultimele prelucrări ale recensământului?

În al doilea rând, cea de-a doua interpelare era legată de nemulţumirea în legătură cu modul cum a fost numit noul secretar general al judeţului Mureş. De ce? Pentru că în legătură cu aceasta există tot în Legea administraţiei publice locale, art.120, care spune aşa la alin.1: "Secretarul general nu poate fi membru al vreunui partid politic sau formaţiuni politice sub sancţiunea eliberării din funcţie."

La alin.2 spune: "Numirea secretarului general al judeţului se face de către Ministerul Administraţiei Publice la propunerea preşedintelui Consiliului judeţean, potrivit legii".

La alin.3 spune: "Numirea se face pe bază de concurs sau examen, după caz. Concursul va fi organizat în condiţiile legii de către preşedintele consiliului judeţean în termen de 45 de zile de la data la care postul a devenit vacant". Şi, pe urmă, se arată cum este compusă comisia de concurs.

Ei bine, la nivelul judeţului Mureş fostul prefect, faţă de care eu nu am absolut nici un fel de reţinere, deci vă rog să reţineţi acest aspect, a fost numit secretar general al judeţului de astăzi pe mâine. Adică calitatea domniei sale până astăzi a fost preşedinte al Consiliului judeţean Mureş al PSD. A doua zi, deja dânsul a putut să fie numit în postul de secretar general. Vă rog să mă lămuriţi şi pe mine, nu înţeleg cum poate cineva să fie apolitic de pe o zi pe alta, aşa cum arată legea? Mai ales în condiţiile în care, cu 45 de zile înainte trebuie făcută o anunţare a unui concurs.

Pe de altă parte, se spune în răspunsul primit de la dumneavoastră că această numire s-a făcut prin transfer. Eu am citit adineauri din art.120 alin.3 că numirea se face numai pe bază de concurs sau examen. O fi avut dânsul cândva, de acum vreo 5, 6, 7 ani, postul reţinut în calitate de secretar al Primăriei Tg.Mureş, Municipiului Tg.Mureş. Şi atunci, de la Primăria Tg.Mureş la judeţul Tg.Mureş, deci în calitate de secretar general, aici categoric se impunea problema ca să aibă loc acest concurs la care mă refer. Iată că nu s-a respectat nici această treabă. Şi, în sfârşit, era vorba despre eliberarea din funcţie pentru postul de secretar general, că şi până la domnia-sa cineva a stat pe scaunul de secretar general al judeţului şi tot Legea nr.215 din 2001, bat-o vina, la alin.5 spune că eliberarea din funcţie a secretarului general se face de către Ministerul Administraţiei Publice numai la propunerea consiliului judeţean, aprobată cu votul a cel puţin 2/3 din numărul consilierilor în funcţie, ca urmare a iniţiativei preşedintelui acestuia sau a unei treimi din numărul consilierilor, pe baza concluziilor reieşite din desfăşurarea unei cercetări administrative. Păi, la nivelul judeţului Mureş, în ultimele 2 luni n-a avut loc nici o şedinţă de consiliu judeţean. Şi atunci întrebarea este cam cum a putut să aprobe propunerea unui preşedinte al consiliului judeţean care n-a avut astfel posibilitatea să-şi expună propunerea şi 2/3 dintre consilierii judeţeni care nu au avut astfel posibilitatea să fie sau să nu fie de acord cu această numire.

Acestea sunt aspectele şi din acest motiv am ridicat această problemă, pentru că mie mi s-a părut că este o ilegalitate foarte mare. O ilegalitate care, la rândul ei, poate să genereze alte ilegalităţi în teritoriu. E simplu, când se vede că asemenea ilegalităţi se comit la nivelul Ministerului Administraţiei Publice, deci la nivelul central, atunci cei din teritoriu spun, domnule, şi eu pot să-mi permit ca să fac alte ilegalităţi când nimeni nu ia nici o măsură.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi vă mulţumesc, însă am o rugăminte, stimaţi colegi, dezvoltarea interpelării înseamnă totuşi 2 minute. Dacă fiecare vorbim cât dorim, eu nu v-am întrerupt, dar ceilalţi colegi care şi dânşii vor să adreseze interpelări, să dezvolte interpelări, să aştepte nişte răspunsuri, nu o să mai aibă timp, pentru că la orele 20 eu suspend şedinţa. Deci răspunde domnul Ionel Fleşariu.

Domnul Ionel Fleşariu:

Domnule preşedinte,

Domnule deputat,

La prima întrebare pe care aţi pus-o referitor la faptul că ar trebui să mai aşteptăm încă un an de zile până la publicarea rezultatelor oficiale ale recensământului, vă afirm categoric: evident, vom aştepta până la publicarea oficială a rezultatelor recensământului. Până atunci nu avem nişte date pe baza cărora să putem lucra.

Interpelarea domnului deputat, de fapt, se referă la două aspecte deosebite: inscripţiile bilingve şi nemulţumirea faţă de răspunsul la interpelarea pe care a formulat-o cu 2 săpătmâni înainte privitoare la numirea şi eliberarea din funcţie a secretarului judeţului Mureş. Privitor la prima problemă enunţată, precizăm faptul că stabilirea localităţilor a căror denumire trebuie inscripţionată bilingv, potrivit prevederilor art.90 din Legea nr.215/2001 s-a făcut prin anexa la Hotărârea Guvernului nr.1206/2002. La stabilirea acestor localităţi au fost luate în considerare datele recensământului populaţiei şi al locuinţelor din anul 1992. Denumirirle concrete au fost stabilite cu sprijinul forumului ştiinţific suprem al României - Academia Română. S-a procedat astfel tocmai pentru a înlătura diletantismul şi subiectivismul într-o chestiune suficient de sensibilă pentru o parte dintre cetăţenii localităţilor în cauză. În total, a fost vorba de 1521 de localităţi, din cele peste 13 000 de localităţi existente în România. Vă precizăm că nu am reuşit să înţelegem sensul întrebării formulate în finalul enunţului acestei probleme şi anume cum şi când se va reintra în legalitate, fără a se face referire la confortul minorităţilor. Apreciem că întrebarea nu ţine seama de reglementările legale în vigoare din această materie.

V-am fi recunoscători, stimate domnule deputat, dacă aţi fromula unele precizări suplimentare. până atunci vă precizăm faptul că nu se pune în nici un fel problema reintrării în legalitate, întrucât suntem în deplină legalitate.

Cât priveşte nemulţumrea faţă de faptul că nu vi s-a dat răspuns la interpelarea înregistrată 377-B din 2002, vă precizăm că reprezentantul ministerului nostru a fost prezent în sală preşedintele Camerei Deputaţilor care conducea şedinţa, v-a rugat să nu plecaţi în ziua respectivă pentru a vi se da răspunsul oral, însă aţi refuzat şi aţi părăsit sala.

În această situaţie, fireşte, s-a dat răspunsul în scris.

Revenim, totuşi, şi vă precizăm şi oral că ne menţinem răspunsul comunicat. Dacă doriţi, îi putem da citire. În plus, precizăm următoarele: secretarul judeţului este funcţionar public de conducere, acestuia i se aplică, prin urmare, statutul aprobat prin Legea nr.188 din 1999 care este o lege organică.

Potrivit art.49 alin.2 din acest act normativ, concursul se organizează numai în limita posturilor rămase vacante în urma aplicării prevederilor legale referitoare la transferuri. În cazul la care vă referiţi, nu ne mai aflam în faţa unui post vacant, întrucât acesta a fost ocupat prin transfer de către persoana care a îndeplinit ani de zile funcţia de secretar al municipiului Târgu-Mureş, pe cea de preşedinte al Consiliului judeţean al judeţului Mureş şi pe cea de prefect al aceluiaşi judeţ.

Referitor la faptul că nu s-ar fi respectat cerinţele privind eliberarea din funcţie a fostului secretar general, vă precizăm, stimate domnule deputat, că eliberarea s-a făcut pe baza cererii acestuia adresată autorităţii care a făcut numirea în funcţie, şi anume Ministerului Administraţiei Publice.

În asemenea situaţie, când am avut o cerere de eliberare din funcţie, evident, nu se mai putea pune problema aprobării acesteia de căre Consiliul judeţean sau, eventual, a neaprobării ei. Nu realizăm deci în ce anume constă ilegalitatea eliberării din funcţie a secretarului.

Cu stimă, semnează domnul ministru Octav Cosmâncă.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Dacă doriţi să comentaţi. Aveţi două minute.

Domnul Adrian Moisoiu:

Numai câteva secunde, domnule preşedinte, şi vă mulţumesc.

Eu îmi cer scuze că am pus întrebarea pe baza Legii 215 iar răspunsul, efectiv, nu are nici o tangenţă cu legalitatea.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Dorin Popescu, P.N.L. este? Nu este.

Domnul deputat Octavian Sadici a formulat o interpelare privind ridicarea ilegală a acreditării pentru eliberarea de medicamente compensate şi gratuite.

Poftiţi!

Domnul Octavian Sadici:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea se adresează doamnei ministru al sănătăţii, Daniela Bartoş, şi domnului preşedinte al C.N.A.S. şi se referă la ridicarea ilegală a acreditărilor farmaciilor din judeţul Vaslui de a elibera medicamente compensate şi gratuite.

La sfârşitul lunii aprilie 2002, evaluatorul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate a acordat creditare permanentă pentru eliberare de medicamente compensate şi gratuite numai la două farmacii din judeţul Vaslui, ambele proprietate a I.A.S. Farm Iaşi, al cărui patron este un cetăţean cipriot. Din cele 36 de farmacii din judeţul Vaslui, un număr de 9 farmacii au primit acreditare provizorie, valabilă o lună de zile. Medicul care a făcut evaluarea a dat dovadă de superficialitate şi partizanat, invocând motive de-a dreptul puerile, pentru a ridica acreditarea farmaciilor din judeţul Vaslui, precum: inexistenţa creionului lângă condică, farmaciile nu sunt membre ale Colegiului Farmaciştilor, nu există dovezi că farmaciştii nu lucrează şi în altă parte.

Acreditarea discriminatorie faţă de farmaciile din judeţul Vaslui, a farmaciilor proprietate a municipiului, cu sediul în Iaşi, are şi consecinţe economice. Toate vărsămintele aferente bugetului de stat se fac în judeţul Iaşi, iar profitul în loc să rămână în ţară, se repatriază în Cipru. Consecinţele cele mai grave ale abuzurilor comise de către CNAS le suportă bolnavii din judeţul Vaslui, cotizanţi ai Casei de asigurări de sănătate, care stau la cozi interminabile la cele două farmacii acreditate, exact ca pe vremurile de tristă amintire pe care le credeau revolute.Ce măsuri se preconizează pentru intrarea în normalitate a farmaciilor din judeţul Vaslui?

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Răspunde doamna secretar de stat Luminiţa Gheorghiu.

Doamna Luminiţa Gheorghiu (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii şi Familiei.):

Domnule preşedinte,

Stimate domnule deputat Octavian Sadici,

Într-adevăr, sesizara dumneavoastră este reală. Potrivit prevederilor Legii nr. 145/1997 privind asigurările sociale de sănătate, cu modificările aferente, criteriile de acreditare a unităţilor farmaceutice în vederea încheierii contractelor de furnizare de servicii farmaceutice sunt elaborate de Casa Naţională împreună cu Colegiul medicilor.

Vreau să vă precizăm că Ministerul Sănătăţii şi Familiei nu a fost consultat la elaborarea criteriilor de acreditare. Sigur, aici, nu s-au respectat prevederile Legii nr. 81/1997 privind exercitarea profesiei de farmacist, potrivit căreia toţi farmaciştii sunt membri ai Colegiului Farmaciştilor din România şi posedă avizul şi autorizaţiile de liberă practică. De asemenea, faptul că farmaciştii mai lucrează în altă unitate, aici intervine acea declaraţie. Absenţa creionului de lângă condică era o chestiune minoră care se putea remedia.

Ministerul Sănătăţii şi Familiei a sesizat Casa Naţională, în repetate rânduri, pentru a se remedia situaţia ridicată şi de domnia voastră. Vreau să vă precizez că, personal, ca secretar de stat cu relaţia cu Parlamentul, am solicitat o armonizare a prevederilor Ordonanţei 152 cu prevederile Legii 81/1997 privind exercitarea profesiei de farmacist şi a Legii 74/1995 privind exercitarea profesiei de medic, în ceea ce priveşte armonizarea termenului "autorizare", deci eliminarea sintagmei "aviz" şi folosirea termenului de "autorizare", tocmai pentru a se evita aceste interpretări. Această situaţie este în proces de elaborare tocmai pentru a răspunde doleanţelor din teritoriu şi a se evita nemulţumirile pe această linie. De altfel, şi zilele trecute am sesizat că la comisiile de specialitate, la comisia de specialitate, pe fond, la Comisia de sănătate, s-a trecut la o armonizare realmente a legislaţiei privind farmaciile, profesia de farmacist şi a celei de medic la legislaţia europeană.

Vă mulţumim.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Puteţi transmite că absolut toţi, din toate partidele, suntem profund nemulţumiţi de activitatea Casei de asigurări de sănătate.

Domnul Octavian Sadici:

Doamna ministru, eu vă mulţumesc pentru răspunsul care l-aţi dat. Vă mulţumesc în numele bolnavilor din judeţul Vaslui. Prin cele ilustrate v-am adus la cunoştinţă rândurile interminabile la care stau aceşti oameni şi sper ca să se reglementeze această problemă cât mai repede pentru că boala nu aşteaptă.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Mircea Ifrim a formulat o interpelare privind utilizarea banului public în procesul de privatizare.

Vă rog să dezvoltaţi, domnule profesor!

Domnul Mircea Ifrim:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am să fiu foarte scurt, timpul fiind foarte avansat. Este vorba de confuzia permanentă care se face între banul privat şi banul public. În esenţă, întreb de ce se absolvă de datorii o unitate care a trecut deja în proprietatea unei persoane private, precum este SIDEX-ul Galaţi, care a fost absolvit de datorii la fondul de asigurări de sănătate şi, în acest context, pot fi exemple nenumărate, printre care plata salariilor la "Noble Vencers", care este o instituţie privată şi, în aceste condiţii, banul public nu are ce căuta acolo. Fac această interpelare deoarece sănătatea se află în criză şi banii pentru sănătate sunt foarte prost gestionaţi prin modul în care Casa de asigurări de sănătate fiinţează, dar nu este vina casei, ci este vina legislaţiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Răspunde domnul Iacob Zelenco, secretar de stat. Poftiţi, domnule secretar de stat!

Domnul Iacob Zelenco:

Domnule preşedinte,

Stimate domnule deputat Mircea Ifrim,

Referitor la întrebara dumneavoastră, facem următoarele precizări şi în primul rând în legătură cu Reşiţa, vă rog să-mi permiteţi să vă asigur că APAPS şi celelalte instituţii ale statului vor să găsească împreună sau fiecare, separat, acolo unde nu este necesară intervenţia instituţiei noastre, cea mai bună soluţie atât pentru statul român, cât şi pentru rezolvarea cât mai ugentă a situaţiei economico-sociale creată la Reşiţa.

Astfel, abordarea acestui subiect intens mediatizat nu a făcut decât să înrăutăţească viziunea Băncii Comerciale Române în ceea ce priveşte acordarea creditului solicitat de conducerea Societăţii Reşiţa, în valoare de circa 15 milioane de dolari, întrucât nici o bancă de renume din lume nu acordă împrumuturi în cazul în care se constată că societatea care solicită creditul este confruntată cu probleme de ordin social şi economic şi, desigur, induce premisa unor greutăţi în recuperarea creditului.

Sprijinul pe care l-a acordat Guvernul României, în valoare de 15 miliarde de lei, la care faceţi referire, a avut drept scop tocmai ajutorarea muncitorilor de la combinat, în sensul îmbunătăţirii condiţiilor sociale ale acestora şi creearea premiselor şi posibilităţii relansării activităţii combinatului prin reluarea procesului de producţie.

În ceea ce priveşte problema garantării de către statul român a creditului socilitat, vă asigurăm că nu s-a pus problema nici un moment că acest credit ar putea fi garantat de statul român, obiectul garanţiilor aferente creditului reprezentându-l bunurile mobile şi imobile aparţinând combinatului în exclusivitate.

Guvernul României, prin APAPS, nu a încercat nici un moment să inducă ideea posibilităţii garantării de către stat a împrumutului solicitat, ci, din contră, a depus eforturi susţinute pentru majorarea capitalului social cu valoarea aferentă a terenurilor, obţinerii certificatului de sarcini aferente garanţiilor reale în scopul ca acestea să fie folosite pentru garantarea împrumutului în cauză.

În ceea ce priveşte întrebarea referitoare la absolvirea proprietarilor de datoriile pe care unitatea preluată le are la fondul de asigurări sociale de sănătate, de exemplu, SIDEX Galaţi, vă putem informa următoarele: denumirea actuală a societăţii este ISPAT SIDEX Galaţi. Contractul de privatizare a fost structurat pe prevederile Ordonanţei de urgenţă 110 din 2001. În acest sens, noii proprietari nu au fost absolviţi de datoriile faţă de fondurile de asigurări de sănătate, acestea fiind convertite în acţiuni şi vândute investitorului strategic.

În ceea ce priveşte datoriile acumulate după data privatizării către Fondul de asigurări sociale de sănătate, acestea sunte eşalonate la plată, conform art.15 din Ordonanţa nr.119.

A treia întrebare care ne-aţi adresat-o, în scris, se referă la Societatea Naţională "Tutunul Românesc", despre care nu vă putem furniza informaţii, întrucât nu se află în portofoliul APAPS, ci în portofoliul Ministerului Agriculturii şi Pădurilor.

Vă mulţumesc. Semnează, ministru, Ovidiu Tiberiu Muşetescu.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă doriţi să comentaţi. Poftiţi, domnule profesor!

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulţumesc, domnule ministru, pentru răspunsul pe care ni l-aţi dat. Este real şi confirmă întrebările mele. Rezultă foarte clar că statul face eforturi ca să amelioreze nişte situaţii de criză, ca să potolească nişte stări sociale, dar dacă noi mergem ferm pe linia privatizării, aceste lucruri nu îşi au locul. Banul public este ban public, banul privat este ban privat.

În ce priveşte SIDEX-ul, această convertire în acţiuni nu a făcut decât să ne distrugă şi mai mult sistemul de sănătate, pentru că sunt mii de miliarde care până astăzi nu sunt în sistemul de sănătate dar, în schimb, sănătatea a prestat serviciile, a dat medicamentele, a asigurat asistenţa bonavilor şi ne întrebăm atunci de ce merge prost sistemul, de ce suntem printre ultemele ţări din lume în materie de sănătate.

Vă mulţumesc şi aş dori să reflecte adânc asupra acestui amestec a banului public cu banul privat.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Ioan Miclea solicită precizări privind demersul APAPS în cazul privatizării de la S.C. "Cimentul" Turda S.A.

Dacă doriţi să dezvoltaţi. Da. Nu doriţi să dezvoltaţi. Vă dă un răspuns domnul secretar de stat Iacob Zelenco.

Domnul Iacob Zelenco:

Domnule preşedinte,

Stimate domnule deputat Ioan Miclea,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, sunt de menţionat următoarele:

Firma cumpărătoare s-a obligat să investească în "Cimentul" Turda, respectiv Holderbank Financiere Glaris Ltd. în perioada 1997-2001, suma de 11,5 milioame de dolari direct de către aceasta şi 4 milioane de dolari prin firma "Carpatian Invest B.V." Deci, un total de investiţii de circa 15,5 milioane de dolari.

În anul 1998, "Cimentul" Turda a înfiinţat o altă societate S.C. "Gypsum" Turda S.R.L. în care aceasta are calitatea de acţionar unic, capitalul social fiind constituit prin aportul în natură, constând din Secţia de producere şi desfacere a gipsului, aparţinând societăţii respective. Această societate nouă "Gypsum" Turda S.R.L. a fost înfiinţată pe baza Hotărârii AGA şi cu avizul fostului F.P.S., în conformitate cu Legea 31.

Ca efect al înfiinţării societăţii în cauză, firma Holderbank acţionarul majoritar al S,C. Cimentul, solicită Fondului Proprietăţii de Stat, deducerea din totalul volumului de investiţii angajat, a unei sume de 4 milioane de dolari care, în fapt, reprezenta tocmai angajamentul său de a investi în secţia ce a făcut obiectul aportului în societatea nou creat, solicitare care a fost aprobată de F.P.S. printr-un act adiţional.

Suma de 4 milioane de dolari a fost totuşi virată în contul societăţii nou create de către firma "Carpatian Invest B.V." în contul obligaţiei iniţiale prevăzute în contractul de privatizare, aşa cum arătat mai înainte, astfel că S.C. "Gipsum" SRL dvine o societate cu capital mixt.

Referitor la obligaţia cumpărătorului "Holdenbank" de a efectua investiţii în Societatea comercială "Cimentum" Turda, este de menţionat faptul că aceasta, în mod eronat, a considerat ca fiind făcute investiţiile dintr-un credit de 12 milioane de dolari primit de la "Holcim" România, din care, prin fuziune, face parte şi Combinatul Turda. Ca urmare, APAPS a notificat cumpărătorul pentru plata de penalităţi.

Totodată, APAPS a formulat acţiunea arbitrală legal înregistrată prin care a învestit Curtea de arbitraj comercial de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României, cu soluţionarea litigiului având ca obiect obligarea pârâtului Holderbank la efectuarea investiţiilor, conform clauzei din contract, şi la plata de penalităţi de întârziere prevăzute în acelaşi contract. Dosarul are numărul 533 din 2001, urmând să fie constituit tribunalul arbitral potrivit reglementărilor în vigoare, pe lîngă Camera de Comerţ.

Menţionăm că până în prezent nu a fost fixat termen de către instanţa arbitrală.

Având în vedere aspectele prezentate mai sus, raportarea este la cele sesizate. Domnule deputat, vă asigurăm că vom urmări în continuare derularea contractului coroborat cu actele adiţionale şi vom acţiona pe căile legale pentru respectarea de către cumpărător a obligaţiilor contractuale.

Semnează, ministru, Ovidiu Muşetescu.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Dacă doriţi să comentaţi, domnule deputat.

Domnul Ioan Miclea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Dat fiind că în jurul acestei probleme vis-a-vis de care chiar şi presa a sesizat, voi încerca să urmăresc până la rezultatul final, pînă când APAPS şi când Direcţia juridică va recupera sumele datorate. Suntem datori să conducem această acţiune până la capăt.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Mihai Radan a formulat două interpelări, una referitoare la nerespectarea Codului silvic, alta, cu privire la nerespectarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 219/1998.

Eu v-aş propune să le dezvoltaţi pe amândouă şi domnul Predilă, secretarul de stat, să vă răspundă la ambele.

Domnul Mihai Radan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am să încerc. Eu n-aş vrea să spun mai mult decât am scris în cele două interpelări, doar că aş vrea să mai adaug la cea privind circumscripţiile sanitar-veterinare vis-a-vis de răspunsul care-l am deja. Nu mă pot declara în totalitate nemulţumit de acest răspuns, dar mi se pare că răspunsul referitor la circumscripţiile sanitar-veterinare a ocolit puţin obiectul interpelării. De ce? Nu ştiu. Şi încep cu acesta.

În urma concesionării circumscripţiilor sanitar-veterinare, s-a ajuns la o situaţie foarte deplorabilă în mediul rural, şi anume: unii medici veterinari au concesionat, chiar acel pe care-l ştiu eu, 7 circumscripţii, şi el este singurul medic pe aceste 7 circumscripţii, a angajat personal ajutător tehnic medical, dar cu timpul s-a dovedit incapabil de a gestiona acest spaţiu imens şi i-a disponibilizat.

La ora actuală, circumscripţiile sunt totalmente lipsite de personal, consecinţă, aşa cum am spus aici, scăderea efectivelor şi a interesului pentru creşterea animalelor.

În răspuns, mi se spune că…, eu n-aş vrea deja de-acum să comentez răspunsul, dar se arată că primăriile au avut posibilitatea să se implice până la concesionare. Tocmai aici este nodul gordian.

După concesionare, primăriile au pierdut orice posibilitate de a urmări acest proces. Adică, primăriile, consiliile locale nu mai aveau instrumentul cu care să asigure sănătatea animalelor şi, mă rog, să protejeze animalele, prin crescătorii lor, fiindcă le-au fost luate în primul rând instrumentarul cu care se face acest lucru. Vorbesc de clădire şi de tot instrumentarul sanitar-veterinar. Acestea au intrat în posesia medicilor concesionari, iar aceştia şi-au văzut de alte treburi, încât aceste spaţii stau moarte acolo, nefolosite de nimeni. Iar oamenii aleargă în alte părţi, la distanţe foarte mari să caute sprijin şi asistenţa sanitar-veterinară.

Aici, lucrurile se agravează foarte mult, zic eu, fiindcă pe lângă scăderea efectivelor şi a lipsei de interes, se face şi o scădere a posibilităţii de a-şi câştiga oamenii existenţa.

Eu vă mulţumesc.

La a doua, cred că acolo şi răspunsul este mai limpede, în ceea ce priveşte Codul Silvic. Doar eu cred că este bine şi ministerul să intervină ca acele suprafaţe la care m-am referit aici şi care nu intră sub incidenţa Codului silvic, respectiv a regimului silvic, să fie dată o hotărâre de Guvernu, să fie lăsată aşa cum specifică legea, respectiv Codul Silvic, art.68, art.2 şi 6 din Codul silvic.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Răspunde domnul secretar de stat Predilă, dar este ultimul vorbitor, pentru că încheiem după domnul Predilă.

Aţi predat răspunsusurile? Da.

Domnul Mihai Radan:

Domnule preşedinte, cu cea de-a doua, privind justiţia, când o prezint? Altă dată?

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Nu mai putem continua. Îmi pare rău! Lunea viitoare!

Suspendăm aici şedinţa pentru că este ora 20,00.

Şedinţa s-a încheiat la ora 20,00.