Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse de domnii Corneliu Ciontu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistaţi de comnii Constantin Niţă şi Ladislau Borbely, secretari.

Domnul Corneliu Ciontu:

Îl invit pe domnul deputat Mogoş să-şi prezinte declaraţia politică.

Se pregăteşte, normal, domnul Damian Brudaşca.

Domnul Ion Mogoş:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte de şedinţă, intervenţia mea de astăzi la tribuna Camerei vizează aspecte legate de vizita pe care a întreprins-o săptămâna trecută, în România, o delegaţie a Senatului Statelor Unite Mexicane.

Aşadar, vreau să reamintesc că, în perioada 18 - 22 mai, a avut loc vizita în România a delegaţiei Senatului Statelor Unite Mexicane, compusă din 4 membri: preşedintele Comisiei pentru energie, preşedintele Comisiei pentru minorităţi şi drepturile omului, preşedintele Comisiei pentru relaţii cu organisme neguvernamentale internaţionale şi preşedintele Comisiei pentru relaţii externe cu Europa şi Africa.

În timpul acestei vizite, delegaţia mexicană a subliniat necesitatea promovării de relaţii bilaterale româno-mexicane, concrete. Ca fundament al acestei necesităţi s-au indicat preocupările similare în cele două ţări la nivel cultural, educaţional, economic al activităţii în cadrul organizaţiilor internaţionale şi, în primul rând, al interesului pentru accesul pe piaţa Uniunii Europene.

Până la această dată, majoritatea actelor de politică externă în cadrul colaborării româno-mexicane au avut un efect declarativ. Deşi au fost semnate patru acorduri de cooperare în domeniul bancar, fiscal, sanitar-veterinar şi educaţional, colaborarea bilaterală nu este aprofundată. Cu titlul de exemplu, schimburile comerciale între cele două ţări sunt mult sub aşteptările posibilităţilor economice.

Conform studiilor făcute, aceasta se datorează, în primul rând, faptului că firmele româneşti nu se pot alinia concurenţei de pe piaţa mexicană, multe cereri de export rămânând neconcretizate. De asemenea, la nivel guvernamental, se ignoră necesitatea unui plan de încurajare a investiţiilor mexicane în România. Participarea Concernului mexican CMEX la licitaţia pentru privatizarea ROMCIM a determinat o reacţie nefavorabilă a investitorilor mexicani, care au privit cu suspiciune transparenţa activităţii de privatizare în România.

În acelaşi timp, se impune ca, în cadrul cooperării economice şi comerciale, statul mexican să acorde produselor româneşti exportate clauza naţiunii celei mai favorizate prin punerea în practică a unei politici de condiţii egale faţă de produsele partenerilor NAFTA.

În acest context, negocierea unui acord româno-mexican de liber comerţ reprezintă o exigenţă actuală. Avantajele pentru România ale unei colaborări româno-mexicane mai strânse sunt multiple. Mexicul este prima putere comercială din America Latină, un stat cu o economie dezvoltată şi cu interese comerciale pronunţat nord-americane şi europene. Mexicul oferă o piaţă numeroasă şi cu cerinţe diversificate de export pentru companiile româneşti. Aşa cum Mexicul vede în România posibilitatea de a facilita accesul produselor mexicane pe piaţa europeană, şi o deschidere către piaţa est-europeană, tot aşa România trebuie să întrevadă în Mexic posibilitatea deschiderii către piaţa nord-americană.

Prin urmare, se impune continuitatea actelor de politică externă în vederea semnării unui tratat de liber schimb, concretizarea relaţiilor mexicane în planul educaţional şi stabilirea de contacte constante între diferitele structuri statale.

Îmi exprim speranţa că activitatea Grupului parlamentar de prietenie româno-mexicană va declanşa reacţii satisfăcătoare în acest sens.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul Damian Brudaşca. Se pregăteşte domnul Emil Rădulescu.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte de şedinţă, interpelarea de astăzi, declaraţia politică, este intitulată "Clujeni, vi se pregăteşte ceva!".

Nu o dată constat că la Consiliul judeţean Cluj se acţionează, în primul rând şi exclusiv, pentru satisfacerea intereselor clientelei politice, pentru repartizarea fondurilor, nu după criterii obiective sau în raport cu priorităţi ale dezvoltării economico-sociale ale judeţului, ci pentru ca fondurile să se scurgă în buzunarele unor firme ale apropiaţilor partidului de guvernământ.

Rămân celebre şi, evident, nesancţionate încă, de actuala Putere, cazul risipirii fără absolut nici o finalitate concretă a peste 50 miliarde lei în septembrie 2001, pentru nicicând finalizata excursie a cancelarului Schröder pe meleagurile clujene, şi cazul alocării a peste 100 milioane lei, la iniţiativa vicepreşedintelui Liviu Medrea, pentru construirea unui stadion de fotbal în satul Popeşti, comuna Baciu, de care beneficiază în prezent doar gâştele şi vitele de pe islaz, căci populaţiei îmbătrânite de aici nu prea pare să-i ardă de fotbal.

Am semnalat, de asemenea, şi achiziţionarea în condiţii nu tocmai ortodoxe, fără licitaţie, a unor utilaje pentru care, cu certitudine, au rezultate avantaje substanţiale pentru factorii decidenţi.

Constatând probabil că toate semnalele Opoziţiei au rămas fără efect, iar hoţiile, abuzurile şi ilegalităţile comise n-au fost sancţionate, conducerea Consiliului judeţean Cluj îşi continuă nestingherit activităţile contrare intereselor locuitorilor judeţului.

Cea mai recentă întâmplare în acest sens, s-a petrecut în şedinţa din 24 mai a.c. Din sinteza lucrărilor şedinţei, aflăm că la pct. 11 s-a discutat un proiect de hotărâre cu privire la măsurile necesare creditării şi achiziţionării de către RAJAC - Cluj a utilajelor necesare realizării rampelor ecologice zonale, deci Gherla şi Turda - Câmpia Turzii.

La prima vedere, iniţiativa este mai mult decât lăudabilă, dat fiind faptul că rampele ecologice reprezintă o necesitate în toate zonele judeţului Cluj. Ce este însă surprinzător, este faptul că în pofida specificului său de activitate, sarcina creditării şi achiziţionării unor astfel de utilaje a fost atribuită Regiei Autonome judeţene de Apă - Canal Cluj.

După cum reiese din însăşi titulatura regiei, ea are atribuţii exclusiv în domeniul aprovizionării cu apă şi al canalizării, nicidecum în realizarea de rampe ecologice. După ştiinţa noastră, este pentru prima dată când conducerea Consiliului judeţean delegă unei regii alte atribuţii decât cele specifice.

Am constatat şi alte lucruri la fel de uimitoare. Astfel, până la ora actuală, nu există avize şi aprobări de la Ministerul Administraţiei Publice, Ministerul Finanţelor Publice sau Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului pentru achiziţionarea unor asemenea utilaje sau pentru repartizarea acestor sarcini RAJAC - Cluj.

În altă ordine de idei, nu cunoaştem să se fi întocmit caietele de sarcini în vederea organizării de licitaţii publice, în care să se specifice condiţiile tehnice şi financiare pentru aceste utilaje.

Nu în ultimul rând, nu ne sunt cunoscute motivele pentru care sarcina a fost repartizată RAJAC, cu toate că regia nu asigură serviciile sale municipiilor Dej, Turda sau Câmpia Turzii.

Constatând că şi Comisia de buget-finanţe a Consiliului judeţean a solicitat "prezentarea variantelor, cel puţin trei tehnologii pentru asigurarea comparabilităţii costurilor instalaţiei, precum şi precizarea montajului financiar al investiţiilor, deoarece nu reiese clar valoarea investiţiilor, valoarea împrumuturilor şi obligaţiile financiare ale RAJAC şi Consiliului judeţean", ne punem întrebarea firească: "De ce sunt eludate asemenea aspecte?".

Demersul Consiliului judeţean nu este doar ilegal, el urmăreşte să aducă prejudicii locuitorilor municipiului Cluj-Napoca, principalii beneficiari ai serviciilor RAJAC. Pentru a-şi recupera investiţiile făcute, RAJAC - Cluj va fi nevoită să-şi mărească în viitorul apropiat costurile pentru servicii, costuri care vor fi suportate de locuitorii municipiului Cluj-Napoca, deşi beneficiarii investiţiei sunt cu totul alţii.

Să nu se înţeleagă greşit, apreciem ca foarte necesare asemenea rampe ecologice zonale la Dej, Gherla şi Câmpia Turzii - Turda, şi nu avem nimic împotrivă ca fondurile să fie asigurate de Consiliul judeţean. Dar nu putem tolera acest joc murdar promovat de extremişti fanatici şi abuzivi ca Liviu Medrea, care pentru a-şi răzbuna propriile neîmpliniri şi a-şi acoperi gravele abuzuri săvârşite, atentează iresponsabil la buzunarele clujenilor.

Dacă Poliţia municipiului Cluj-Napoca, în fruntea căreia se găseşte un colonel infractor, Teodor Pop Puşcaş, nu ar fi aservită slugarnic intereselor puterii politice actuale, ar exista suficiente motive ca aceasta să se autosesizeze şi să demareze, fără întârziere, cercetările în cazul acestei noi tentative de fraudă.

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Îl invit pe domnul Emil Rădulescu. Se pregăteşte domnul Mitică Bălăeţ.

Domnul Grigore Emil Rădulescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Acordul stand-by este blocat, iar Banca Mondială a amânat discutarea PSAL II pentru că FMI consideră că Executivul nu şi-a respectat angajamentul, punând pe liber mai puţini angajaţi din sectorul de stat decât promisese. Tranşele pe care le avem de primit din împrumutul de 333 milioane de dolari au fost blocate. În tandem, Banca Mondială a amânat discutarea Programului PSAL II. Ar fi, deci, încă vreo 300 milioane de dolari rămase pe tuşe. Sumele sunt picătura de apă în deşert. Ce contează este semnalul transmis de cele două instituţii financiare pieţelor internaţionale de capital. El ar putea suna în felul următor: "România nu-şi respectă angajamentele, România nu face reformă, România este o ţară riscantă". Dobânzile la creditele internaţionale vor fi peste ceea ce România îşi poate permite. Nici o noutate. Guvernele post-decembriste, in corpore, au ratat acordurile cu FMI. Reţetele de ţară la FMI au dat greş. În est, Polonia şi-a respectat contractul, iar acum o duce greu. La fel de rău o duc şi românii, cu menţiunea că ei nu au fost consecvenţi în respectarea acordurilor stand-by. Acesta este contextul regional în care criticile economistului Joseph Stiglitz, câştigătorul Premiului Nobel pentru Economie, se fac din nou auzite. FMI-ul, în principiu, împreună cu Banca Mondială şi Organizaţia Mondială a Comerţului sunt slab gestionari ai globalizării. Ponoasele le trag naţiunile sărace.

Guvernele au nevoie de FMI pentru o bună imagine pe pieţele internaţionale de capital, dar şi pentru echilibrarea deficitului bugetar, pentru că acesta este destinat împrumuturilor acordate de instituţia financiară. FMI pretinde, în schimb, respectarea unui program de ţară în patru paşi.

Primul pas este privatizarea. Sub acoperirea şi folosind condiţiile impuse de Banca Mondială pentru acordarea de credite, politicienii locali se grăbesc să privatizeze companiile, în dezavantajul naţional, dar cu avantaje personale. Corporaţiile multinaţionale pot cumpăra ieftin industriile locale. În competiţie pentru capitalul străin, statele superofertează. Facilităţi fiscale, salarii mici, zonă liberă, promisiuni de descurajare a mişcării sindicale. Se poate ajunge ca multinaţionalitatea să deţină controlul total în anumite ramuri ale economiei, cu riscurile de rigoare, pentru economiile naţionale.

Liberalizarea pieţei de capital, este al doilea pas. Teoretic, acesta permite investitorilor de capital să intre şi să iasă din economiile naţionale. Experienţa unor ţări ca Brazilia sau Indonezia, arată că banii mai mult ies din ţară decât intră în ţară. Economistul american Joseph Stiglitz îl numeşte "fenomen din ciclul banilor fierbinţi". Ei intră în ţară, sunt folosiţi în speculaţii mobiliare şi valutare, iar la cel mai mic semn de dezechilibru economic sunt retraşi. În acest fel, rezervele unei naţiuni seacă rapid. Şi, când se întâmplă, FMI vine cu soluţia pentru a convinge fondurile străine de investiţii să returneze unei ţări propriile capitaluri. Aceasta trebuie să crească dobânzile la 30 - 50, chiar 80%. Rezultatul este previzibil. Ratele înalte ale dobânzii distrug producţia industrială, drenează bugetul de stat, împing companiile naţionale către faliment.

În cel de-al treilea pas recomandat de FMI, pe post de medicament, unei economii cu probleme, este liberalizarea preţurilor. A se înţelege creşterea preţurilor alimentelor, a utilităţilor publice. Aceasta duce la pasul trei şi jumătate: "revoltă contra FMI". Când o economie este la pământ, FMI stoarce şi ultima picătură de sânge.

Când, la recomandarea FMI, Guvernul indonezian a eliminat în ’98 subvenţiile la alimente şi combustibil, a izbucnit revolta populară. În ’99 şi 2000 Bolivia s-a confruntat cu aceeaşi situaţie. Renunţarea la subvenţionare a metrului cub de apă a scos în stradă oamenii. La fel, în Ecuador. Ulterior, s-a aflat că în cazul Ecuadorului, un raport secret al Băncii Mondiale prognoza rece o asemena situaţie. Cu toate acestea, evenimentele au fost lăsate să-şi urmeze cursul.

În sfârşit, cel de-al treilea pas: liberalizarea comerţului după regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi Băncii Mondiale. Americanii şi vest-europenii dărâmă barierele vamale ce-i despart de Asia, America Latină, Africa şi Europa de Est, în timp ce se blindează împotriva exporturilor agricole provenite din aceste zone.

Economiile subdezvoltate sunt copleşite de importuri. Industria naţională închide porţile. Şomajul creşte. Aceasta este situaţia.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Îl invit pe domnul deputat Dumitru Bălăeţ. Se pregăteşte domnul Ştefan Baban.

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Permiteţi-mi să fac în faţa dumneavoastră următoarea declaraţie politică, personală. Mutarea Guvernului într-o altă clădire decât aceea pe care o ocupă în prezent, datorită fricii de cutremur, nu este o problemă numai a Guvernului, ci şi a Parlamentului, dacă vreţi, în primul rând a Parlamentului, având în vedere importanţa naţională a problemei.

Am aflat, însă, că Guvernul vrea să trateze această problemă de unul singur, şi se vehiculează cea mai proastă soluţie posibilă, şi anume ocuparea cu japca a noului local al Bibliotecii Naţionale. Se procedează ca în fabula lui La Fontaine, cu animalele bolnave, fabulă prelucrată şi la noi de Grigore Alexandrescu. Care-i cel mai puternic animal - glăsuieşte fabula respectivă - spre a fi sacrificat? Animalele adunate în sobor încep să se plângă, care mai de care, de slăbiciuni. Leul că are tuse, ursul că îl doare spinarea, lupul că-i scrântit la o labă, vulpea că nu mai vede. Când ajunseră să-l întrebe şi pe iepure, acesta stătea chircit într-un colţ de frică. A, ha, ha! - zice leul din fruntea adunării - am descoperit pe cel mai puternic şi mai feroce dintre animale. Şi toate cele de mai sus începură să-l aplaude pe leu şi să-l sfâşie pe bietul iepure.

Aşa şi la noi cu Biblioteca Naţională. După ce a fost jefuită în mod barbar la evenimentele din 1989, după ce, an de an, sumele acordate prin buget de către Parlament pentru finisarea ei, au fost fiftuite de către Ministerul Culturii, mai bine zis al "inculturii", acum am ajuns la soluţia cea mai proastă posibilă: sacrificarea noii clădiri pe altarul inconştienţei guvernamentale despre rosturile unei biblioteci naţionale în cadrul culturii acestei ţări. Şi asta, după ce oameni de specialitate în domeniu reuşiseră să depăşească (vai, cât de greu şi cât de târziu!) obtuzitatea vechiului regim şi să demareze construcţia după cele mai noi şi mai riguroase experienţe internaţionale în domeniu.

Şi este deja finisată în proporţie de 50% ca spaţiu de bibliotecă. S-a demarat însă greşit: întâi, cu depozitele, la poruncile unor nepricepuţi în ale bibliotecilor din Ministerul "Inculturii". Şi s-a mai născut şi gogoriţa că finisarea Bibliotecii Naţionale ar necesita o investiţie de peste 2.000 miliarde, când, de fapt, ea ar putea fi dată parţial în folosinţă doar cu bugetul modest de 70 miliarde, atribuit ei pe acest an. Şi se mai vehiculează şi o altă gogoriţă: că ar avea prea mult spaţiu, cam 100.000 mp, pe când a Franţei are peste 300.000, şi a altor ţări europene depăşesc cu mult pe a noastră.

Dar ce contează toate aceste chestiuni de adevăr, de logică, de cinste, de dreptate, când biata construcţie a Bibliotecii noastre Naţionale nu are spate puternic care să o susţină, iar Ministerul Culturii noastre nu o apără?

Este şi motivul pentru care, din cele vreo patru-cinci variante posibile de mutare a Guvernului, se vehiculează cea mai nepotrivită. Iată, de pildă, varianta Palatului din dreapta Casei Poporului. Nu, el aparţine Academiei Române. Preşedintele Academiei, domnul Eugen Simion, când graseiază cu ochelarii pe nas, chiar seamănă cu leul din fabulă. Despre partea dumnealui s-a răspândit gogoriţa că dacă în Bucureşti s-au dat în folosinţă parţială două biblioteci moderne, la ce ne-ar mai trebui şi o a treia?

Le răspundem acestor domni, că jumătate din Bucureşti dacă s-ar transforma în spaţiu de bibliotecă, tot n-ar fi de ajuns pentru nevoile de educaţie profundă a acestui popor. În spatele prejudecăţii de mai sus se află, însă, altceva: faptul că organizarea spaţiului intern de bibliotecă este mai bun, mai conform normelor moderne la Biblioteca Naţională. Este păcat însă că o invidie colegială atât de măruntă se transformă într-o prejudecată cu urmări atât de grave în planul culturii naţionale.

Ar mai fi şi alte soluţii pentru mutarea Guvernului. De pildă: aşa-zisul "Palat Radio", aşezat pe malul stâng la Dâmboviţei, vizavi de Spitalul Municipal. Nu, nu se poate! Acest palat în jurul căruia acum cresc bălăriile ar fi vândut unor societăţi străine.

O altă soluţie ar fi şi Palatul actual al Senatului, care se eliberează prin mutarea de acolo a Senatului. Nu, nici această soluţie nu se poate. Clădirea este revendicată de Ministerul de Interne. Cum să ne certăm noi - zic guvernanţii - cu generalii de-acolo!

Ar mai fi şi o a cincea soluţie, şi anume: mutarea Guvernului într-o latură a Casei Poporului, prin eliberarea ei de instituţiile mărunte, care ar putea lucra şi în alte părţi. Nu, nici această soluţie pare a nu fi agreată de Guvern, care nu vrea să fie prea aproape de Parlament. Cum s-ar mai scălda el în nămolul de ordonanţe de urgenţă în care se scaldă acum? Cum ar mai putea întreţine un minister al relaţiei cu Parlamentul, care consumă anual peste 50 miliarde din bugetul ţării?

Iată, domnilor, cum, din interese mărunte, meschine, de clan, se pierd din vedere marile noastre interese în domeniul culturii şi educaţiei naţionale! Iată, de ce, domnilor, socotesc că mutarea Guvernului - o cerinţă imperioasă, în eventualitatea unui cutremur - trebuie discutată în Parlament cu obiectivitate, transparent, în faţa întregii noastre opinii publice şi în multitudinea variantelor sale posibile, pentru a nu ajunge la aberaţiile din cuprinsul fabulei.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Ştefan Baban. Se pregăteşte doamna Paula Ivănescu.

Domnul Ştefan Baban:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Nimic nou despre sectorul privat. Dincolo de importanţa incontestabilă a reuniunii anuale de la Bucureşti a BERD, cel puţin la nivelul declaraţiilor oficialilor români, s-a lăsat să se înţeleagă faptul că reprezentanţii sectorului privat au fost invitaţi să facă figuraţie. S-au făcut declaraţii cu duiumul, despre cât de multe investiţii străine vor fi efectuate în România; despre restructurarea ireversibilă a industriei de stat; despre politici fiscale restrictive şi de formă structurală, despre accelerarea ritmului privatizării etc.

Despre susţinerea reală a sectorului privat românesc, cu accent pe IMM-uri rămase fără nici un sprijin de ordin fiscal, discursurile oficialilor români au fost evazive preferându-se datele statistice şi programele de restructurare macro. Nici de această dată nu s-a înţeles că degeaba vorbim despre investiţiile structurale, sistem bancar, reducerea inflaţiei, denominarea leului în absenţa unui sector privat, real şi competitiv.

Rateurile ultimilor ani, recentele amânări primite din partea Băncii Mondiale şi a FMI sunt tocmai rezultatele directe ale inhibării dezvoltării sectorului privat. În timp ce oficialii români au fost abstracţi, insistând mai mult pe punctarea unor obiective impuse prin angajamentele asumate faţă de organismele financiare internaţionale, observatorii străini au punctat esenţialul. Grava criză prin care trece sectorul privat, alternativa eficientă a dezvoltării economiei naţionale, un debuşeu al forţei de muncă disponibilizat din industria de stat şi un generator de pus valoare în PIB.

Doamnelor şi domnilor, a venit timpul ca lucrurile să fie puse la punct de căderea sectorului privat, puternic generator de şomaj şi de pierderi. Peste 50% din firmele private au raportat pierderi financiare, iar 60% din nivelul arieratelor este localizat în acest sector, se datorează faptului că politicile guvernamentale au fost adoptate doar în sens restrictiv.

Nici o firmă din România nu poate supravieţui cu o fiscalitate de 70% pe fondul de salarii şi cu rate ale dobânzilor la credite de peste 45%. Singura soluţie de supravieţuire oferită de constrângerile fiscale şi bugetare o constituie refugiul în economia subterană. De aici, efectele perverse ale tranziţiei, sărăcia generalizată, şomaj cronic şi transformarea României într-o profitabilă piaţă de desfacere a produselor din import, produse provenite din ţări în care guvernele respective au înţeles importanţa sprijinirii sectorului privat. Sunt speranţe? Dincolo de promisiuni vagi privind introducerea unor stimulente de ordin fiscal în exerciţiul bugetar al anului viitor, nimic nou sub soare.

Dintre nemulţumirile pe care, de obicei, oamenii de afaceri le menţionează, toate au ca obiect politica fiscală, legislaţia fiscală foarte complicată, cu număr mare de taxe şi impozite, inflaţia, dobânzile înalte, lipsa creditului, privilegiile acordate sectorului de stat, inconsecvenţa şi instabilitatea legislativă, etc.

Şi, deşi sunt de mulţi ani evidenţiate, în multe momente şi întruniri, nimeni şi nimic nu reacţionează pentru a crea un sistem de măsuri şi acţiuni, pentru a diminua şi chiar anula efectele negative ale politicii fiscale româneşti.

Doamnelor şi domnilor colegi, succesul unei economii depinde de sectorul privat, iar acesta se poate dezvolta în condiţiile unui climat de aplicare a legilor, respectarea contractelor şi stabilitatea economică. Până nu vom reuşi să acţionăm eficient în aceste trei mari direcţii, sectorul privat românesc nu va aduce nimic nou în economia românească.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Paula Ivănescu. Se pregăteşte domnul Cristian Sandache.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Săptămâna aceasta avem o sărbătoare, o zi care se sărbătoreşte nu numai în România, ci în toată lumea, şi anume 1 Iunie - Ziua Internaţională a Copilului.

Este foarte adevărat că deja am început să vedem pe micile ecrane jocurile de imagine ale guvernanţilor, care îmbrăţişează şi cadorisesc copiii din diverse locuri, uitând cum se comportă faţă de ei de-a lungul anului şi anilor.

Departe de mine gândul de a nu aprecia sentimentele şi acţiunile care aduc un pic mai bine faţă de un semen de-al nostru, cu atât mai mult cu cât acesta este la o vârstă la care are nevoie de preţuire, de grijă, de dragoste, dar mai are nevoie şi de altceva. Acel altceva, guvernanţii de astăzi nu sunt în stare să-l ofere copiilor din România.

Nu mă situez pe poziţia organismelor din exterior, nici pe cea a baroanei Nicholson, care, pe bună dreptate, sunt revoltate de modul în care societatea, în general, şi guvernanţii, în special, acţionează în interesul copiilor. Astăzi vedem că în maternităţi copiii mor pe capete, sau, dacă, cumva, n-au ei de la natură această tendinţă, sunt ajutaţi. Părinţii, din disperare, îşi omoară sau îşi aruncă copiii, şi dacă nu fac asta la naştere, o fac mai târziu, din cauză că duc ei înşişi o viaţă de câine. Părinţii nu mai au cu ce să-şi susţină copiii, pentru că viaţa din România se degradează zi de zi, pentru că resursele, acelea care sunt, puţine, nu ajung exact acolo unde trebuie, ci ajung numai în buzunarele potentaţilor politici; se fură la drumul mare banii din sănătate, banii din şomaj, banii din pensii, banii din buget, iar copiii mor cu zile în ţara asta. Şi, dacă apucă să trăiască, suferă de grave maladii datorate anemiilor, hranei proaste, lipsei de proteine de bună calitate, lipsei de vitamine, lipsei de minerale.

La toate astea, dacă adăugăm modul în care se face educaţia organizată, educaţia care aparţine şi este în grija statului, vedem un tablou sumbru al generaţiilor care vor să vină. Până în acest moment, nu există nici măcar o tendinţă de politică demografică, căci aceasta ar însemna politici sociale dedicate familiei, dedicate educaţiei şi dedicate sănătăţii.

Aceste politici nu există, pentru că singura politică care astăzi guvernează în România este cea a jafului naţional.

Oameni buni, trebuie să ne gândim că în ţara aceasta sunt copii, sunt copiii noştri, sunt copiii vecinilor noştri, prietenilor noştri, sunt cei care mâine vor duce România înainte, sunt cei care mâine ne vor susţine pe noi, care astăzi suntem de vârstă activă şi nu trebuie numai de 1 iunie să le ducem ciocolată, bomboane şi napolitane, ci trebuie să le oferim hrana de zi cu zi şi nu numai hrana naturală, fiziologică, ci şi hrana spirituală. Aceasta este o atitudine responsabilă faţă de copii, faţă de familie, faţă de viitorul României.

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Îl invit pe domnul deputat Cristian Sandache şi se pregăteşte doamna deputat Leonida Lari.

Domnul Cristian Sandache:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Categoria persoanelor cu handicap sau a persoanelor cu nevoi speciale reprezintă un segment al societăţii româneşti pe care, din păcate, unii îl privesc fie ca pe o bizarerie, fie ca pe un element minor, cu totul marginal. Ce-i drept, în ultima vreme s-au semnalat o serie de demersuri oficiale, prin care se încearcă integrarea socială şi a acestor oameni, astfel încât ei să nu se mai simtă excluşi ori abandonaţi.

Există, însă, aspecte rămase nerezolvate, printre care problema accesibilităţii deplasării anumitor categorii ale persoanelor cu nevoi speciale pe drumurile publice. Infrastructura specifică în acest sens, rampe, semnale acustice sau luminoase, fie că lipseşte, fie că este cu totul insuficientă.

Nu doresc în nici un fel să fiu patetic sau să adopt accente de un sentimentalism gratuit, ci pur şi simplu să reamintesc faptul că mulţi dintre aceşti oameni sunt, sub aspectul capacităţii intelectuale, peste medie şi conştientizează cu o dureroasă acuitate propria lor condiţie, neavând nici un fel de vină în acest sens. Unele normative au fost emise în anii din urmă, însă lipseşte acel cadru legislativ articulat, care să ofere prevederi clare, cu valoare generală.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

O invit pe doamna deputat Leonida Lari Iorga. Se pregăteşte domnul Ioan Onisei.

Doamna Leonida Lari Iorga:

Stimaţi colegi,

Cică exista pe lume un trib Afar, un trib destul de interesant în ce priveşte onoarea, de exemplu. În tribul Afar era o onoare uciderea de oameni.

De ce am început discursul meu cu tribul Afar, cu apucăturile tribale? Din simplul motiv că nu consider o onoare uciderea de fiinţe umane. Însă, tribul Afar îşi omora duşmanii, nu fraţii!

Ce se întâmplă, însă, cu ţările care au apucături tribale, care nu-şi ucid măcar duşmanii, ci fraţii?

Asemenea porniri tribale a demonstrat, din păcate, şi România în 1997, în iunie, când a semnat Tratatul cu Ucraina, lăsând în vitregia sorţii peste 1 milion 500 de mii de români bucovineni.

Dar iată că faptele rele, aduse neamului românesc, sunt răsplătite de duşmani, nu de neam. Adică, dacă analizăm la rece, e ceva mai cumplit decât în tribul Afar, să te răsplătească duşmanii cărora le-ai făcut cheful, dăruindu-le, pe timp de pace şi nesilit de nimeni, vaste teritorii româneşti cu fraţi români.

Pe 27 aprilie 2002, Radio România Actualităţi a transmis că Leonid Kucima, preşedintele Ucrainei, a înmânat expreşedintelui Constantinescu Emil ordinul cel mai mare al Ucrainei, "Ieroslav Mudri", în traducere, "Ieroslav înţeleptul".

Nu este nevoie de mare inteligenţă ca să ne punem întrebarea: cu ce ocazie şi pentru care merite?! Oare nu este clar, cum îi place domnului Constantinescu să se exprime, că s-a făcut plata pentru trădare de neam şi de ţară din iunie 1997, prin semnarea nemernică a Tratatului dintre România şi Ucraina, lăsându-i pe fraţii bucovineni să înfrunte un calvar mai greu ca cel de după al doilea război mondial, calvarul semnat de mâna aşa-zişilor fraţi. Este clar ca bună ziua că asemenea omucideri de destine omeneşti nu săvârşea nici chiar tribul Afar.

Acum se poartă negocieri, mai bine zis s-au purtat deja negocieri între România şi Rusia, în vederea tratatului de bună amiciţie şi vecinătate.

Oare nu cumva şi actualii guvernanţi care n-au catadicsit să voteze pentru moţiunea "Tezaurul", Pactul Ribbentrop-Molotov, la fel şi pentru moţiunea "Basarabia şi Bucovina", vor să repete actul politic trădător al expreşedintelui Constantinescu?

Oare chiar ar urma ca peste câteva luni (14) după semnarea tratatului dintre România şi Rusia să aterizeze şi pe pieptul viguros al preşedintelui actual, Ion Iliescu, vreun mare ordin sau măcar o medalie din partea Moscovei, de această dată de la preşedintele rus Vladimir Putin?

Ca să evităm asemenea nefericite onoruri, consider că ar fi cazul ca domnul expreşedinte Emil Constantinescu să fie audiat în Parlament, să ne lămurească şi pe noi ce este cu acest ordin "Ieroslav Mudri"? Poate că în felul acesta vom preîntâmpina momentul dizgraţios ca actualul preşedinte să primească ordinul "Steaua Roşie" sau "Secera şi Ciocanul".

Nu este cazul ca poporul român să ajungă şi mai rău decât tribul Afar!

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Ioan Onisei. Se pregăteşte domnul Napoleon Pop.

Domnul Ioan Onisei:

Domnule vicepreşedinte,

Domnule secretar,

Stimaţi colegi,

Mă voi referi la noul proiect al Legii audiovizualului.

Analiza proiectului noii Legi a audiovizualului, astfel cum acesta a fost aprobat de Senat, reliefează încă o dată tendinţa Guvernului Năstase şi a majorităţii PSD de a controla, subordona şi acapara mijloacele de informare în masă.

Primul şi cel mai grav aspect îl constituie încercarea de a imixtiona Guvernul şi structuri ale administraţiei centrale, în procesul de reglementare şi control al domeniului audiovizualului, domeniu care, prin excelenţă, este al libertăţii de exprimare şi al concurenţei libere.

Modalitatea de stabilire de către Guvern a evenimentelor considerate de importanţă majoră şi a procentului din populaţie care va reprezenta "o parte importantă a publicului" constituie o nouă, vădită şi grosolană încercare a Cabinetului Năstase de a influenţa politic audiovizualul şi a manipula opinia publică.

Partidul Democrat apreciază că este inacceptabil ca Guvernul să stabilească ce crede el că este important pentru români să urmărească la televizor.

Probabil că videoguvernarea Năstase îşi doreşte să listeze, pe secvenţe, monologul actualului prim-ministru în Babilonul care a ajuns, din cauza sa, România.

Televiziunile private ar urma să fie obligate să intoxice milioane de români cu imaginea, plină de suficienţă şi aroganţă a domnului Adrian Năstase, primul-ministru al Guvernului Năstase.

Partidul Democrat susţine ideea ca această listă să fie stabilită de Consiliul Naţional al Audiovizualului, autoritatea autonomă supusă numai controlului parlamentar, Guvernul urmând doar să transmită lista Comisiei Europene.

Un alt aspect îngrijorător este acela că în procesul de autorizare a difuzării unor servicii de programe audiovizuale, licenţa audiovizuală se acordă pe baza obţinerii în prealabil a avizului tehnic, eliberat de "autoritatea de reglementare în comunicaţii, în condiţiile stabilite de aceasta".

Dacă ne uităm, însă, în Legea nr. 74 din 1996 a telecomunicaţiilor vom vedea că potrivit art.5, Ministerul Comunicaţiilor, ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, este autoritatea de reglementare.

Dincolo de caracterul confuz şi contradictoriu al dispoziţiilor art. 50, 53, 56, 57 şi 58 din lege, care instituie un cerc vicios şi birocratic al jocului de-a licenţele, autorizaţiile, avizele, deciziile, iar pe de altă parte controlul asupra audivizualului de către un ministru, deci de către politic, noi susţinem că aceste licenţe trebuie la rândul lor să fie emise de către o autoritate autonomă, în sensul art. 115, 116 din Constituţia României.

Partidul Democrat apreciază că numai o autoritate autonomă, aşadar o autoritate de tipul Consiliului Naţional al Audiovizualului, supusă numai controlului parlamentar poate asigura obiectivitatea şi corectitudinea procesului de acordare a licenţelor, independenţa acestuia faţă de Guvern şi poate asigura libertatea şi pluralismul în activitatea presei audiovizuale.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Napoleon Pop. Va urma domnul Becsek-Garda Dezideriu.

Domnul Napoleon Pop:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

De multe ori în susţinerile noastre politice privind opţiunea deplină şi definitivă pentru integrarea euro-atlantică ne place să afirmăm că nimic nu ne mai poate întoarce din drumul spre o democraţie consolidată, România satisfăcând criteriul politic de a deveni membră a selectei constelaţii euro-atlantice. Oare să fie chiar aşa pentru o democraţie de 12 ani, când recent Franţa, o ţară cu experienţă democratică incontestabilă, era pe cale, chiar şi parţial sau ca avertisment, să ne demonstreze că drumul ca direcţie poate avea două sensuri?

Realitatea franceză din primul tur de prezidenţiale are ca învăţământ suprem pentru noi îndepărtarea clasei politice, tocmai aceleia care este cea mai cu vocaţie pentru democraţie, de la agenda reală a cetăţeanului. Interesele acesteia pe termen lung, progres, prosperitate, viitor pentru copii, retragere la pensionare cu un venit decent, sunt tratate cu soluţii conjuncturale şi paleative la problemele sale acute, de ieri şi de astăzi, măsurile reflectând o mare doză de populism şi nesustenabilitate economică pe termen mediu şi lung.

Noile reglementări de politică economică şi fiscală, corect motivate în primul rând prin necesitatea creşterii încasărilor la buget şi numai apoi prin prisma alinierii la standardele europene, vin să demonstreze faptul că momentul scadenţei promisiunilor populiste, din punct de vedere al epuizării resurselor, se apropie. Privatizarea şi restructurarea, poate bine cotate ca indici cantitativi, nu are efectele calitative scontate, negociate cu Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială, iar lipsa de capacitate de gestiune instituţională a reformelor promise - ca extensie a unei voinţe politice aflată şi ea în derivă - ne arată că gradul de colectare a taxelor şi impozitelor, deja aflate la niveluri insuportabile, este scăzut, punând în pericol limitele deficitului bugetar şi ale inflaţiei, pe lângă neonorarea cheltuielilor prevăzute politicilor sociale.

Mugurii clasei mijlocii încă nu apar, în schimb, documente oficiale confirmă, spre mirarea chiar a primului-ministru pe care o consider sinceră, procese de sărăcire şi excluziune socială aflate - atenţie! - pe o tendiţă de cronicizare prin degradarea capacităţilor şi patternurilor social-culturale de viaţă (citat din versiunea pentru consultări a Planului Naţional Anti-Sărăcie şi Promovare a Incluziunii Sociale).

Într-o declaraţie politică anterioară vorbeam despre pericolul revenirii la sloganul asimilării reformelor de către populaţie, care ar trebui să exprime grija guvernului faţă de suportabilitatea cetăţeanului.

Stimaţi colegi,

Ştim exact unde suntem cu aplicarea acestui slogan, exclusiv electoral şi populist, iar revenirea la el de data aceasta este o simplă scuză care vrea să acopere o mare responsabilitate a clasei politice şi mai ales a tuturor executivelor în întârzierea nepermisă a transformărilor de sistem, blamând în mod indirect cetăţenii care suportă de peste 10 ani consecinţele negative ale acestei întârzieri.

Sunt nevoit să fac un apel, de la această tribună, folosind cuvânt cu cuvânt textul care mi-a fost adresat mie de domnul M.Călin din Roman şi care consider că se adresează, de fapt, întregii clase politice: "Trebuie ca şi mai multe partide politice să se aplece cu atenţie asupra clasei muncitoare productive româneşti, pentru ca deznădejdea să n-o arunce în braţele populism-extremismului. S-o facă să înţeleagă că membrii ei cei mai isteţi, ordonaţi, harnici, cu dorinţa de perfecţionare profesională continuă, n-au a se teme de privatizare şi globalizare; aceştia îşi vor găsi un loc de muncă oriunde şi oricând. S-o facă să înţeleagă că trebuie să cântărească de două ori îndemnurile nesăbuite la grevă ale unor lideri sindicali. S-o facă să înţeleagă că o clasă muncitoare dintr-o firmă cu capital majoritar de stat poate contribui mult la facilitarea privatizării, deoarece un patron are nevoie de muncitori isteţi, harnici, ordonaţi, cu dorinţă de perfecţionare profesională, pentru a face faţă în acerba competiţie a economiei de piaţă.

Numai o clasă muncitoare de acest fel ne poate scurta hotărâtor drumul integrării în noua Uniune Europeană".

Domnilor, puţin idealism cu optimism este oricum mai bun decât orice formă a populismului fără nici o acoperire.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Becsek Garda Dezideriu şi va urma domnul Nicolae Vasilescu.

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Într-o scrisoare semnată de domnul ministru Ioan Rus în ziua de 15 aprilie 2002 se prezintă măsurile luate de către Inspectoratul Judeţean de Poliţie Harghita, legat de cazul de corupţie existentă în zona Gheorghenilor.

Domnia sa, pentru a abate atenţia de la ilegalităţile reale, prezintă măsurile luate împotriva unor ofiţeri de poliţie care aparent nu erau în legătură cu acest caz. Însă, hoţia şi ilegalităţile sunt în continuare acoperite.

Cazul cel mai concret îl prezintă faptul că organele abilitate ale statului nu au cercetat pe principalul vinovat pentru eliberarea celor 24 de blocuri de foi de însoţire în alb a materialului lemnos, cu ajutorul cărora mafia lemnului a defrişat pădurea Osöerde nr. 7 din Remetea.

Se pare că protejarea celor de la ocolul silvic Gheorgheni întrece orice măsură, atât din partea organelor de poliţie, cât şi din partea unor funcţionari de la direcţia de regim silvic, din cadrul Ministerului Agriculturii.

Pentru deblocarea anchetei parlamentare începută în zilele de 4 - 6 iulie 2001 ar trebui să primim răspunsuri concrete, la obiect, la următoarele întrebări: de ce nu ni s-a comunicat situaţia exactă a materialelor folosite de ocolul silvic Gheorgheni pentru repararea sau renovarea păstrăvăriei şi a cantoanelor silvice din cadrul ocolului silvic Gheorgheni.

De ce era însărcinat cu această activitate locotenentul Diaconiţă? deoarece mama acestuia este administratoarea păstrăvăriei de la Lacul Roşu. De ce îl puneţi pe acest tânăr ofiţer într-o situaţie neplăcută?

Nu înţeleg cum nu au putut fi verificate, în mod concret, toate persoanele care au beneficiat de dreptul de a cumpăra material lemnos din această zonă, din luna iulie 2001 până în prezent, ţinând cont de numărul efectivului de poliţie situat în bazinul Gheorghenilor.

Avem informaţii că numărul lor este în jur de 2200 de beneficiari, dintre care peste 100 de poliţişti.

De ce au fost schimbaţi cei doi subofiţeri din staţiunea Lacul Roşu, care au fost apreciaţi de populaţia din zonă şi a fost numit unul singur care săptămânal însoţeşte 20 - 30 maşini cu lemne spre direcţia Neamţului? Între acestea se află maşina înmatriculată cu nr. Neamţ 50 ADP, maşină cu remorcă.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Nicolae Vasilescu şi se pregăteşte un alt tânăr deputat, Vlad Hogea.

Domnul Nicolae Vasilescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor,

În timp ce alte popoare îşi confecţionează o istorie plauzibilă, noi ne cerem câteodată scuze că am avut tupeul sau neruşinarea să rezistăm cotropitorilor şi să ştergem chiar orice urmă de eroi sau a simbolurilor lor care ar aminti, totuşi, de jertfele acestui popor.

Parcă premonitor Antonescu îl cita pe Hanibal: "Iar ţie, popor ingrat, nu-ţi va rămâne nici măcar cenuşa mea".

La începutul acestui an, Adrian Năstase, primul-ministru al României a mai făcut un voiaj în Statele Unite - nu ştim cu exactitate dacă voiajul a fost făcut din raţiuni de stat, din dorinţa de a se plimba cât mai mult peste hotare pe banii secătuitului popor român sau la ordinul stăpânilor săi de peste ocean. Premierul s-a grăbit în a incrimina încă o dată poporul român ca fiind intolerant, xenofob şi antisemit, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31/28.03.2002 care vorbeşte despre interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist şi xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii.

Nu ştim ca ţara noastră să fie confruntată în prezent cu manifestări de fascism, rasism sau xenofobie, manifestări care să pună în pericol societatea românească. Cu atât mai puţin nu ştim să existe infracţiuni contra păcii şi omenirii.

Atunci, de unde această stare de panică şi psihoză la guvernanţii noştri? Pentru motive inexistente Guvernul emite ordonanţe de urgenţă. Împotriva sărăciei nu am auzit de nici o ordonanţă de urgenţă, cu toate că ea ar fi necesară şi chiar explicabilă. Trebuie arătat foarte clar, pe înţelesul tuturor, că ordonanţa în cauză reprezintă o insultă la adresa societăţii şi urmăreşte lupta cu stafiile, cu umbrele statuilor ridicate în memoria unora dintre eroii neamului, precum şi a tuturor simbolurilor care ţin, inclusiv de mareşalul Ion Antonescu.

Mai mult decât atât s-a mers până acolo încât Ion Iliescu şi Adrian Năstase în nenumărate rânduri, voind să facă pe plac grupurilor de interese străine, ostile ţării noastre, l-au numit pe mareşalul Ion Antonescu criminal de război, deşi acesta nu a fost judecat sau condamnat de justiţie şi nici de vreo instanţă judecătorească internaţională ca atare.

Cum va proceda Adrian Năstase sau cum vor proceda stimaţii conducători ai României dacă, prin absurd, un for internaţional ar condamna ţara de holocaust sau de terorism, cine ar trebui să facă pe avocatul României dacă ei, fără motiv, fac pe procurori, incriminând-o.

"Daţi istoriei adevărul şi nu încercaţi doar să faceţi faţă unei situaţii de moment" - spunea Antonescu parcă ghicind peste veacuri gândurile mârşave. Vorbele goale, ecoul ordinelor primite de la stăpânii Guvernului Năstase nu pot înlocui faptele şi realitatea.

Niciodată nu am atins o treaptă mai josnică, un nivel moral mai degradant decât acum, prin servilismul Guvernului Năstase faţă de interesele străine, când el, Guvernul îşi suprimă eroii fără drept de apel. astăzi, iată, cunoaştem cu toţii că acuzaţiile aduse mareşalului sunt bazate pe un proces desfăşurat la comanda ocupanţilor sovietici şi, ca atare, ele nu pot fi decât nule.

Napoleon spunea: "Cine salvează o naţiune nu încalcă nici o lege". Dicton necunoscut celor care, datorită acestor eroi, pot guverna peste o Românie aproximativ mare şi nu doar peste o regiune a ei.

În contextul geopolitic existent în toamna anului 1940, când din trupul ţării erau rupte nordul Bucovinei, Basarabia, nord-vestul Transilvaniei şi sudul Dobrogei, conducătorul statului român, generalul Ion Antonescu a apreciat că singura politică normală, rezonabilă era alianţa cu Germania şi Italia, pentru redobândirea pământurilor româneşti.

Verdictul lui Hitler era dictat imperativ şi implacabil: ori acceptăm condiţiile tratativelor, ori asistăm la distrugerea României.

Ribbentrop, ministrul de externe al Germaniei, afirma că "România s-a constituit prin nedreptăţirea ungurilor şi bulgarilor".

Iar Molotov, ministrul de externe al Uniunii Sovietice, declara reprezentantului Ungariei la Moscova că: "Consider revendicările Ungariei la adresa României tot aşa de juste ca revendicarea de către ruşi a Basarabiei".

Aderarea la Axă şi tatonările pe lângă Germania nu aveau altă motivaţie decât aceea de a reintra în stăpânirea pământurilor pierdute.

Acest fapt l-a recunoscut unul dintre cei mai marcanţi opozanţi ai lui Antonescu, ambasadorul României la Moscova, Grigore Gafencu, care nota: "Războiul cu Rusia, în care luptăm alături de nemţi nu are pentru noi acelaşi înţeles şi acelaşi ţel ca pentru Germania. Pentru noi înseamnă suprimarea unei nedreptăţi şi reîntregirea hotarelor noastre".

În aceste condiţii a fost chemat Antonescu să preia conducerea ţării. Moştenind un bilanţ dezastruos în politica externă, cu repercusiuni inerente pe plan intern, după cum afirma în testamentul politic, a acţiona numai pentru binele acestui popor. Vina acestui militar integru este că şi-a apărat ţara în condiţiile vitrege ale acelei vremi.

El repeta mereu ostaşilor: "Suntem armata dreptului şi a dreptăţii, a ordinei, a cinstei şi a omeniei".

Se vorbeşte acum de evreii pe care nu a putut să-i salveze din ghiarele războiului, dar de evreii ajutaţi de el să plece în Palestina, de cei care au fost băgaţi în lagărele de concentrare româneşti pentru a nu fi deportaţi în lagărele de exterminare naziste, nici o vorbă.

Finalizez această declaraţie politică cu memorabilele cuvinte lăsate ca testament politic de mareşal: "Dumneavoastră şi urmaşii dumneavoastră veţi face mâine ceea ce eu am încercat să fac astăzi, dar am fost înfrânt. Las ţării tot ce a fost mai bun în guvernarea mea, tot ce a fost rău iau asupra mea, în afară de crimă".

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.

Îl invit pe domnul deputat Vlad Hogea şi urmează domnul Eugen Pleşa.

Domnul Vlad-Gabriel Hogea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Principalul efect al câştigării alegerilor din noiembrie - decembrie 2000 de către PSD a fost deteriorarea continuă a nivelului de trai.

Sărăcia a devenit dominantă într-o ţară prăbuşită sub greutatea preţurilor imense, a taxelor şi impozitelor mereu în creştere, a clanului mafiot care domină viaţa politică, economică şi culturală a României.

Orice încercare de criticare constructivă a greşelilor puterii este înăbuşită de mass-media aservită intereselor oculte alte structurilor crimei organizate care şi-au făcut loc la masa oficială, ca un firicel de apă care odată cu trecerea timpului reuşeşte să erodeze cea mai tare stâncă, pătrunzând acolo unde nici gândul nu visa odinioară.

Cu atât mai mult neghina a putut să se amestece în timp record cu grâul din hambarele ţării, din momentul în care paznicii nu au mai ştiut sau nu au mai vrut să-şi facă datoria.

Murdăria tinde să acopere întreaga societate românească, iar numărul celor nepătaţi se micşorează de la un an la altul.

Politicieni nedemni din partide vândute intereselor străinătăţii sau cercurilor de putere ale lumii interlope ajung să pună stăpânire pe tot ce a reuşit să dureze de-a lungul sutelor de ani un popor harnic şi răbdător.

În ultima vreme, delăsarea şi hoţia au înlocuit munca cinstită şi spornică, iar prudenţa noastră înnăscută a dispărut inexplicabil, lăsând drumul deschis pentru irepsonsabilitate sinucigaşă.

Mesajul Imnului Naţional "Deşteaptă-te române" s-a întors din nou în cărţi, pentru că acum e la modă somnul raţiunii şi al naţiunii.

Douăzeci şi două de milioane de oameni sunt supuşi unui regim de exterminare rapidă, dar nimeni nu se grăbeşte să-i condamne pe cei vinovaţi pentru săvârşirea de crime contra păcii şi omenirii.

Ce altceva e genocidul îndreptat împotriva poporului român decât o sfidare supremă la adresa umanităţii?

În schimb, Guvernul PSD sau Guvernul Adrian Năstase, cum scrie pe toate gardurile spoite cu vopsea de la buget, condamnă cu "mânie proletară" personalităţile istoriei naţionale, prin intermediul unor ordonanţe de urgenţă profund abuzive, intrate prin efracţie în "Monitorul Oficial".

Sunt vremuri tulburi la care cândva ne vom raporta cu uimire justificată, pentru că este puţin probabil să fie mai greu decât e acum, să fie mai întuneric decât în această lungă noapte a spiritului românesc, să fie mai îngust drumul decât în acest început de mileniu.

Spuneam că evenimentele cărora noi le dăm astăzi inutil atâta importanţă vor fi tratate odată şi odată la capitolul "Diverse", iar imensa sferă a minciunii, în care ne-au închis ermetic ispravnicii planetari se va sparge în mii şi mii de bucăţi.

Atenţie, deci, PSD aveţi mare grijă să nu călcaţi pe cioburi!

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul deputat Eugen Pleşa.

Domnul Eugen-Lucian Pleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Fac prezenta declaraţie politică.

În legătură cu repetatele atacuri şi reclamaţii îndreptate împotriva Procurorului General al României, ca "subordonat" al Guvernului, doresc să intervin cu următorul text. Acuzaţii privind relaţiile de obedienţă oarbă dintre instituţia Parchetului General şi Guvern sau chiar Preşedinţie pot emite numeroase persoane dar, în nici un caz, persoane din elita PNL şi PD.

Dacă domnul deputat Boc a enumerat 12 cazuri de intervenţie a Procurorului General prin recurs în anulare, eu pot afirma că în perioada 1996 - 2000, defunctul Sorin Moisescu, asemeni unui kamikadze, şi-a permis, în calitate de Procuror General, să retragă - fără motivare - deci ilegal, un număr de peste 1.100 recursuri în anulare declarate împotriva impostorilor şi bişniţarilor de imobile naţionalizate.

Prin complicitatea Justiţiei cu Primăria Capitalei s-a dat curs liber fraudei, astfel că, în prezent, sute de imobile au fost "pasate" profitorilor necinstiţi, care imediat le-au vândut, batjocorind plânsetul văicărit legat de dragostea pentru strămoşi şi bunurile realizate de ei, pe care poate nici nu i-au cunoscut.

Dar foarte grav - inadmisibil - este că oameni nevinovaţi şi îndreptăţiţi, "chiriaşii" din casele naţionalizate, au fost azvârliţi din locuinţe brutal, înjosiţi, cu demnitatea şi drepturile democratice încălcate abuziv.

De asemenea, statul a fost păgubit scandalos în beneficiul unor aventurieri întorşi prin ţară să-şi mai alimenteze conturile de paraziţi eterni.

Consider că Parchetul General trebuie să-şi facă datoria, conform Constituţiei, să vegheze şi să corecteze erorile comise în instanţele judecătoreşti, campioane în topul corupţiei din perioada 1990-2002, încurajate şi chiar dirijate de măsuri instituite de un Stoica Valeriu, Dobrescu Răsvan, Frunda Gheorghe, Popescu Emil, Mihai Luchian, Chiliman Andrei şi alte nume foste sau încă actuale în funcţie.

Mai mult, conducerea Ministerului Justiţiei şi Parchetului General au obligaţia să reconsidere modul în care s-au materializat măsurile reparatorii, anarhic, pe bani mulţi, prin cea mai evidentă formă a corupţiei. Eventualele argumente legate de Europa sau modul de rezolvare în alte ţări foste socialiste a problemei reparaţiilor în domeniul imobiliar sunt, în realitatea lor, total defavorabile impostorilor.

Nu de puţine ori, persoane din cele nominalizate mai sus au minţit cu neobrăzare o ţară întreagă. Până când nu vor fi puşi să plătească pentru toate relele săvârşite în perioada cât au deţinut funcţii de demnitate publică, toţi care au prădat ţara, direct sau indirect, vor exista "voci otrăvite" ale hoţilor, care se simt furaţi.

Această intervenţie a mea doresc să amintească tuturor celor implicaţi şi responsabili faptul că, fără măsuri concrete de curăţenie, de punere sub acuzaţie pentru ce au făcut în folosul infractorilor de către persoane care au cochetat cu puterea, deci, până atunci, vom asista la nesfârşit la acuze clamate, la diverse tribune, împotriva Puterii actuale din România, iar ţara va fi jefuită în mod barbar. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Îl invit pe domnul deputat Costache Mircea.

Domnul Costache Mircea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Una dintre ideile care m-a trimis, de data aceasta, la microfon este aceea că se constată că majoritatea, în această ţară, nu prea mai are cuvânt, că majoritatea are cu totul şi cu totul alte aspiraţii decât i se impun de către o anume minoritate sau de către anumite minorităţi. Şi, pentru că s-ar putea înţelege că mă refer în sens strict etnic, amintesc doar intervenţia Preşedintelui României într-o emisiune televizată a postului francez TV5, în care domnia sa, la întrebarea adresată de reporter cu privire la starea jalnică a agriculturii româneşti, spunea, într-o franceză destul de agreabilă, că: "Ţăranii români, în 1989, au dorit - ei! - să îşi demoleze toate cooperativele agricole".

Noi ştim foarte bine ce au însemnat conducerile, în bine şi în rău, în această ţară şi cât de mult sunt obişnuiţi cetăţenii României să li se dea un sens, să li se traseze o direcţie, să li se argumenteze un drum, să li se contureze o traiectorie. Că nu totdeauna suntem consecvenţi, este la fel de drept, dar, aşa cum ne amintim cu toţii, în decembrie 1989 nu s-a rostit niciodată o frază clară în legătură cu sensul pe care trebuie să îl ia societatea românească şi, mai ales, cu comportamentul pe care trebuie să îl aibă, în acele momente şi în în ceea ce a urmat, cetăţenii României faţă de patrimoniul public, faţă de avutul obştii, faţă de tot ceea ce se rostuise cu mari eforturi până la acea dată.

Ca să vii şi să spui, după 12 ani: "Les paysans roumains desiraint a demolé toutes les cooperatives agricoles" ("Ţăranii români au dorit, ei înşişi să-şi dărâme, să-şi demoleze cooperativele agricole") mi se pare un lucru, nu numai forţat, dar fundamental neadevărat.

Despre teroarea minorităţii asupra majorităţii putem extinde: o minoritate subordonează voinţa majorităţii din partide, să spunem. Baza nu doreşte întotdeauna ce face centrul, o minoritate, întotdeauna, clientelară, obscură, legată prin interese impune un anume comportament. De asemenea, nu numai în interiorul partidelor, la nivel naţional, dacă vrei să-ţi fie bine, ar trebui să treci în rîndul unei minorităţi.

Eu aş sugera tuturor românilor să se înscrie la nişte minorităţi, pentru că vor avea priorităţi: nu le va demola nimeni statuile, nu vor mai fi alungaţi din şcoli, în sfârşit, tratamentul minoritarului în ţara noastră este profitabil. Drama este a celor care reprezintă majoritatea: majoritatea celor rămaşi fără muncă, majoritatea celor care se zbat în zadar, majoritatea celor care nu-şi pot acoperi necesităţile stricte de întreţinere, majoritatea celor care nu-şi mai pot trimite copiii pe la şcoală, mai ales în mediul rural, majoritatea celor care suportă povara, greul, lipsa de sens, teroarea minorităţii asupra majorităţii este o realitate şi poate că, cu bună-credinţă şi spărgând graniţele dintre aşa-zisele doctrine şi ideologii - care nici nu există, pentru că în România nu există partide politice, ci numai grupuri mafiote care au ruinat o ţară, teroarea minorităţii ar trebui să înceteze. Mulţumesc.

Domnul Vasile Bleotu (din sală):

Nici măcar în PRM nu se întâmplă altfel?

Domnul Mircea Costache:

PRM-ul este mişcare naţională, nu partid politic!

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Din lipsă de combatanţi şi având în vedere şi timpul care s-a scurs, prevăzut pentru aceste declaraţii politice, închei prima parte a şedinţei noastre. Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Permiteţi-mi să deschid a doua parte a şedinţei de astăzi, anunţându-vă că din cei 344 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa 288, 56 sunt absenţi, din care 23 participă la alte acţiuni parlamentare.

Vă supun, înainte de a trece la dezbaterea rapoartelor de mediere înscrise pe ordinea de zi şi a celorlalte proiecte de lege, două comisii de mediere:

Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2002 privind modificarea şi completarea articolului 3 din Ordonanţa Guvernului nr.11/2000 pentru ratificarea Acorodului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare privind finanţarea proiectului de închidere a minelor şi de atenuare a impactului social, în valoare de 44,5 milioane dolari SUA, semnat la Bucureşti la 13 octombrie 1999, unde sunt propuşi domnii deputaţi: Bar Mihai, Bercăroiu Victor, Boajă Minică, Ionescu Daniel, Baban Ştefan, Gladovan Teodor, Sali Negiat.

Cine este pentru? Mulţumesc.

În unanimitate a fost aprobată prima comisie.

Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2002 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.29/2000 privind sprijinul acordat producătorilor de lapte, unde sunt propuşi domnii deputaţi: Bozgă Ioan, Sbârcea Tiberiu, Stan Ioan, Sadici Octavian, Pereş Alexandru, Gheorghe Valeriu, Kelemen Attila.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Rapoartele de mediere înscrise pe ordinea de zi de astăzi sunt următoarele: Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 249/2000 privind constituirea şi utilizarea Fondului special pentru produse petroliere; Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 40/2000; Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2000; Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 117/1999 şi Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 169/2001.

Le luăm pe rând, primul priveşte, deci, aprobarea Ordonanţei nr. 249/2000.

La primul punct, avem textul Senatului, propus de comisia de mediere.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Pct. 2. Varianta Camerei Deputaţilor, nu se fac dezbateri şi nici vot.

Pct. 3, varianta Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Pct. 4, text comun.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi

La pct. 5, textul Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Vom supune raportul votului final, rog staff-ul să treacă la sfârşitul listei de vot final aceste rapoarte.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 40/2000 privind acreditarea agenţilor de credite în vederea înregistrării fondurilor pentru acordarea de microcredite.

Primul punct din raportul de mediere, varianta Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Pct. 2, varianta Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Pct. 3, din nou, varianta Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi

De asemenea, vom supune raportul votului final de astăzi.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 69/1998 privind regimul de autorizare a activităţilor din domeniul jocurilor de noroc.

Pct. 1, varianta Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi

E singurul punct, de altfel, din raportul de mediere. Vom supune raportul votului final la sfârşitul şedinţei de vot final de astăzi.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 117/1999 privind salarizarea personalului Angeţiei Naţionale pentru Locuinţe.

Titlul legii, la primul punct, varianta Camerei Deputaţilor. Nu se fac dezbateri.

Pct. 2, tot varianta Camerei Deputaţilor.

Pct. 3, 4, variantele Camerei Deputaţilor.

Pct. 5, 6, variantele Camerei Deputaţilor.

Pct. 7, 8, tot Camera Deputaţilor.

Pct. 9, Camera Deputaţilor.

Pct. 10, varianta Camerei Deputaţilor.

Pct. 11, 12 şi 13, variantele Camerei Deputaţilor.

Pct. 14, 15, variantele Camerei Deputaţilor.

Pct. 16, de asemenea, varianta Camerei Deputaţilor.

Pct. 17, varianta Camerei Deputaţilor.

Pct. 18, varianta Camerei Deputaţilor. Ultima a fost.

Vom supune raportul votului dumneavoastră final de la sfârşitul acestei zile.

Următorul raport de mediere este cel cu privire la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 169/2001 privind utilizarea unor sume destinate restructurării şi reorganizării agenţilor economici din sectorul producţiei de apărare.

Pct. 1, varianta Camerei Deputaţilor, nu se fac dezbateri, nici vot.

Pct. 2, text comun.

dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu unanimitatea celor prezenţi, s-a votat textul comun.

La pct. 3, varianta Camerei Deputaţilor, în consecinţă, nu se fac dezbateri, nici vot.

Pct. 4 şi 5, tot variantele Camerei Deputaţilor.

Pct. 6, varianta Camerei Deputaţilor.

Şi pct. 7, care este şi ultimul, tot varianta Camerei Deputaţilor, nu se fac dezbateri şi nici vot.

Vom supune şi acest raport de mediere votului final de la sfârşitul acestei zile.

Până la ora 11,30, când e stabilit votul final, vom continua dezbaterile la Proiectul de Lege privind statutul aleşilor locali.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, le rog să îşi ocupe locul.

Am ajuns, stimaţi colegi, la pct. 10, cel cu privire la art. 9, unde colegul nostru de la PD are un amendament. Vă ascult, domnule deputat, poftiţi.

Domnul Mircea Nicu Toader:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Amendamentul pe care l-am propus şi a fost discutat în cadrul celor două comisii încearcă să oprească un fenomen extraordinar de grav care se produce în această tranziţie spre democraţie a României, această migraţie a omului politic. Şi, într-adevăr, primul om politic este consilierul local.

În decursul celor 12 ani, s-a observat permanent că ceea ce a hotărât electoratul prin votul său, întotdeauna, a fost schimbat în imediatul timp după alegerile respective, astfel încât în deciziile care au fost luate la nivelul consiliilor judeţene sau municipale a fost net schimbată voinţa electoratului.

Din acest motiv, practic, încă de când am început eu activitatea politică, am sondat opinia electoratului şi în marea majoritate electoratul român (am mii de semnături) solicită acest lucru: oprirea acestui fenomen, transmis de la nivelul consilierilor, primarilor, până la nivelul parlamentarilor.

Motivaţia care a fost dată de comisie, că amendamentul nu se justifică, întrucât aleşii locaşi sunt în serviciul colectivităţii care i-a ales, nu justifică sub nici o formă respingerea acestui amendament, deoarece, chiar în textul legii, se prevede foarte clar că sunt şi alte condiţii care ar putea să impună o astfel de măsură, cum ar fi chiar schimbarea domiciliului sau lipsa nemotivată. Deci, dacă este un vot al electoratului, a trebui să fie indiferent de condiţiile în care îşi desfăşoară activitatea.

Eu cred că oprirea acestui fenomen, fapt semnalat şi de toate formele mediatice din ţara noastră, ar reprezenta un mare pas.

Pe de altă parte, stimaţi colegi de la partidul de guvernământ, părerea mea este să nu ne daţi "gloanţe" pentru a începe campania electorală din 2004 cu voinţa dumneavoastră, care respinge voinţa electoratului. Ceea ce vrea electoratul este ca această migraţie să se oprească şi, chiar dacă există o justificare privind moralitatea celui care a fost pe listă, ştiţi foarte bine că nu este vorba numai de moralitate, este vorba şi de constrângerile la care sunt supuşi o parte din consilieri.

Ca să nu mai spun că există, cel puţin ipotetic, şi o posibilitate foarte clară: unul cu bani nici nu are nevoie să facă politică, va cumpăra toţi consilierii şi a făcut partidul său.

Din această motivaţie, vă rog foarte mult să vă gândiţi bine, când votaţi acest amendament. Şi cred că, odată votat, va demonstra că şi oamenii politici de la nivelul Parlamentului doresc ceea ce doreşte electoratul. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Stimate coleg,

Dumneavoastră aţi ridicat un amendament la lit. b) de la alin.2.

Întreb plenul, dacă, la art. 9 alin. 1 aveţi vreo observaţie, la amendamentul nr. 10 al comisiei? Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Adoptat în unanimitate amendamentul nr. 10, se modifică art. 9 alin. 1.

De asemenea, la preambulul alin. 2, urmăriţi, vă rog, amendamentul nr. 11.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr. 11, numai cu privire la preambul, fără litere? Nu aveţi.

Adoptat în unanimitate, modificat preambulul alin. 2 în mod corespunzător.

La lit. a) şi b), comisia nu a avut amendamente, dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

După actuala lit. b), colegul nostru, domnul deputat Mircea Toader, a propus introducerea lit. b¹. Doriţi să intervenţi şi dumneavoastră aici? Dacă nu, staţi puţin, să lămurim mai întâi amendamentul colegului dumneavoastră.

Îl rog pe domnul ministru să se pronunţe cu privire la amendamentul nr. 122 de la lit. b¹. Şi comisia, de asemenea.

Domnul Ionel Fleşariu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În realitate, domnul deputat propune introducerea acestui amendament, care să se adauge la celelalte cauze de încetare de drept a mandatului de consilier local. Este vorba de pierderea calităţii de consilier local în situaţia în care acesta nu mai este membru al partidului pe a cărui listă a fost ales.

Nu putem accepta, din punctul nostru de vedere, acest amendament, întrucât, aşa cum se arată şi în raport, consilierii locali sunt în serviciul colectivităţii locale indiferent departidul pe a cărui listă au fost aleşi şi nu în serviciul partidului respectiv. Odată ales, el devine membru al organului colectiv de conducere din acea localite şi în serviciul colectivităţii.

Deci, nu suntem de acord cu amendamentul propus.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Toader, vrea şi domnul Dobre, de la PNL, să susţină un amendament apropiat, interveniţi dumneavoastră după aceea.

Domnul Victor Paul Dobre:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Amendamentul meu este similiar cu al colegului de la PD, ceea ce vreau eu să atrag atenţia este că acest fenomen de migraţie politică duce în prezent la consilii judeţene sau locale care nu mai au legitimitate. Şi aş vrea să vă dau exemplul numai de la Galaţi, unde partide au dispărut din consiliul local sau judeţean, deşi fuseseră votate de electorat şi, în schimb, majoritatea nu mai reprezintă absolut deloc opţiunea electoratului din 2002. Aceste fenomen de migraţie, deci, duce la ilegitimitatea actualelor consilii judeţene sau locale.

De aceea, cred că trebuie găsită o metodă şi este locul şi momentul aici să reglementăm această situaţie. Cu atât mai mult cu cât ea nu intră în contradicţie cu prevederile constituţionale, care se referă numai la parlamentari. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule Toader.

Domnul Mircea Nicu Toader:

Vreau să spun că nu sunt de acord cu justificarea domnului secretar de stat, deoarece alegerea consilierilor se face pe liste de partid. Când vom merge pe individual, pe o listă separată, pe un vot uninominal, şi pentru aceşti consilieri se va justifca.

În prezent, atâta timp cât este pe listă de partid - şi gândiţi-vă, stimaţi colegi, că puteţi păţi acelaşi lucru în 2004, cred că este bine să vă gândiţi că şi consilierii dumneavoastră pot să plece, dacă noi vom lua puterea - ar fi bine să cumpăniţi foarte bine când daţi acest vot. (Râsete în rândul deputaţilor PSD.)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

V-aş ruga să observaţi că există trei amendamente, practic, cu acelaşi conţinut, toate privesc încetarea calităţii de membru de partid.

Pe probleme de procedură, domnul Otleanu.

Domnul Ionel Olteanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Cred că regulamentul ne permite. Pentru a accelera dezbaterile în legătură cu acest important proiect de lege, am onoarea să vă propun ca în momentul discutării fiecărui amendament în parte - şi, personal, aş opta pentru discutarea fiecărui amendament, chiar dacă ele sunt cam aceleaşi - să daţi, domnule preşedinte, cuvântul unui vorbitor în favoarea amendamentului, unui vorbitor împotriva amendamentului şi, bineînţeles, reprezentanţilor comisiilor şi reprezentantului Guvernului.

Cred că este o formulă de dezbatere mai operativă. Altfel, riscăm să dezbatem şi săptămâna viitoare pe acest proiect de lege. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Sassu, înţeleg că doreşte să intervină pe o problemă de procedură.

Domnul Alexandru Sassu:

Domnule preşedinte,

Sigur că ceea ce a propus domnul preşedinte al Comisiei juridice este corect, însă aş vrea să vă atrag atenţia că suntem în faţa unei probe, după părerea noastră, deosebit de importantă. De foarte multă vreme, de ani de zile, se ridică problema acestei migraţiuni a aleşilor, în cazul nostru, a aleşilor locali, de la un partid la altul, de la o formaţiune la alta, fără a ţine cont de votul pe care l-au luat. Cred că e o problemă atât de importantă încât măcar asupra ei putem zăbovi şi asculta argumentele, pentru a vota în cunoştinţă de cauză.

E o chstiune care pune sub semnul întrebării moralitatea întregii clase politice şi cred că nu putem trece cu uşurinţă peste ea. De aceea, vă rog ca la aceste amendamente să stăm şi să putem discuta argumentele pro şi contra...

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă, la amendamentul b¹, dumneavoastră aveţi să aduceţi argumente suplimentare?

Domnul Alexandru Sassu:

Nu. Eu am venit şi am făcut un comentariu de principiu...

Domnul Valer Dorneanu:

Noi eram la amendamentul b¹.

Domnul Alexandru Sassu:

...şi, mai târziu, sigur, putem merge pe ceea ce propune domnul preşedinte. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

La b¹, stimaţi colegi, aveţi intervenţii? Poftiţi, dar vă rog să vă referiţi exclusiv la amendamentul domnului Mircea Toader, în legătură cu pierderea calităţii de membru al partidului.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Da, domnule preşedinte, la amendamentul 122 mă rfer.

Aceste argumente, pe care le-am auzit de la colegii din opoziţie, au fost dezbătute şi în cadrul comisiei şi sunt foarte multe chestiuni care vin în contraargumentaţia ideii pe care domnia sa a prezentat-o. Dacă foarte mulţi dintre colegii noştri sunt aleşi pe o listă separată (deci, nu o listă de partid), pentru că legea permite, ce face,îi împiedicăm să-şi exprime voinţa şi să adere la orice partid la care ţin, la un moment dat? Ce se întâmplă dacă un partid fuzionează cu alt partid şi o parte dintre colegi nu sunt de acord a urma ideile pe care partidul nou înfiinţat le are? Ce se întâmplă dacă, la un moment dat, partidul deraiază de la doctrina şi de la ideile pe care şi le-a propus în campania electorală?

Eu cred că mai presus decât orice este voinţa electoratului şi ceea ce se întâmplă în administraţia publică locală. Cetăţeanul este mandatat de o voinţă politică, la un moment dat, să răspundă de ceea ce se întâmplă într-o comunitate locală, iar, din acel moment, mai puţin contează calitatea de partid şi mai mult contează calitatea de reprezentant în administraţia publică locală.

De aceea, noi, în comisie, Grupul parlamentar al PSD, am fost împotriva acestui amendament şi a celui care urmează şi vă propunem să le supuneţi votului.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Eu manifest toată deschiderea faţă de orice discuţie, dar, de câte ori ne vine câte o idee, să ne postăm la tribună şi să obligăm preşedintele să ne dea cuvîntul, nu sună frumos, stimate coleg!

Domnul Mircea Nicu Toader:

Vă rog frumos să-mi daţi cuvântul!

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi. Să păstrăm, totuşi, o disciplină a dezbaterilor!

Domnul Mircea Nicu Toader:

Referitor la această fuziune a partidelor, scrie în Legea electorală, stimate coleg, ce se întâmplă în acest caz. Deci, nu e nevoie să umblăm pe ea.

Domnul Radu Liviu Bara (din sală):

Care se schimbă...

Domnul Mircea Nicu Toader:

Când se schimbă, o să vedem cum!

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Raduly s-a mai înscris, cu privire la acest punct.

Domnul Róbert Kálmán Ráduly:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aşa cum am discutat deja acest principiu încă de ieri, de la dezbateri generale, avem de-a face, deocamdată, cu următoarea situaţie: atâta timp cât în România, la nivelul Parlamentului, mandatul nostru va fi unul reprezentantiv, noi vom fi validaţi ca persoane şi după aceea ne vom exercita mandatul ca persoane, în consiliile locale şi judeţene desfăşurându-se aceeaşi procedură, persoanele alese fiind validate, iar după aceea îşi continuă mandatul ca şi persoane, nu putem să avem o asemenea soluţie - ca, în momentul în care cineva pleacă sau este demis dintr-un partid, să piardă automat calitatea de consilier, de reprezentant al comunităţii locale.

Ar fi de nedorit ca un preşedinte de filială sau preşedinte de organizaţie locală să-şi sune consilierii şi să le spună: "Dacă nu votezi cum îţi spun eu, zbori din partid!", pardon de expresie, pentru că are această posibilitate legală de a-l da afară oricând din partid.

Am transforma toată activitatea legată de consiliile locale într-un sistem sau într-o verigă de şantaj din partea celor care au propus respectivii consilieri.

Mergând mai departe, cred că problema nu este aici. Problema este, de fapt, la partide, la modul în care dânşii selecţionează candidaţii. Sunt prea mulţi consilieri locali şi judeţeni care sunt de o moralitate îndoielnică, care migrează, în funcţie de schimbarea puterii de la Bucureşti, de la un partid la altul, ceea ce denotă că problema nu este neapărat în legislaţie, ci problema este modul în care ne alegem noi aceşti consilieri locali şi îi propunem, îi punem pe listă.

Morala în toată această poveste este ca, pe viitor, să fim atenţi şi să nu încercăm neapărat să avem oameni care s-au remarcat în a trece de la un partid la altul şi de a fi mereu în elita politică locală, ci, dimpotrivă, cei care doresc să aibe o linie liberală, o linie social-democrată sau o linie creştin-democrată.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Sassu, din câte îmi amintesc eu, dumneavoastră aţi fost la tribună, şi v-am invitat expres să vă pronunţaţi cu privire la lit.b¹).

Domnul Alexandru Sassu (din sală):

Procedură.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi.

Domnul Alexandru Sassu:

Vă mulţumesc.

Sigur că, aşa cum spuneam mai devreme, după părerea mea şi după părerea Partidului Democrat, este una dintre chestiunile cele mai importante, şi anume responsabilitatea aleşilor locali, în cazul de faţă, faţă de mandatul pe care l-au primit. De aici încolo, sigur că se pot face tot felul de speculaţii, dar nu cred că sunt reale. Poţi să te duci către partide, poţi să faci tot felul de scenarii imaginare - cum sună la telefon nu ştiu care, că să alegem oameni care sunt de o moralitate extraordinară, care să nu migreze după puterea de la Bucureşti. Sigur că sunt şi partide care migrează după cum se schimbă puterea la Bucureşti, dar aceasta este o cu totul altă chestiune. Însă eu cred că aici discutăm despre moralitatea clasei politice şi că ceea ce avem de făcut este să avem în vedere că, deocamdată, ea este pusă sub semnul întrebării de electorat.

Cred că o astfel de măsură ca cea propusă de colegul meu este de natură să ducă la o creştere a imaginii clasei politice în rândul electoratului, şi cred că este bine să ne gândim la acest lucru, plus că este foarte important ca ceea ce a votat electoratul să şi aibă în consiliul local, nu după cum bate vântul la un moment dat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, vă rog să vă pronunţaţi.

Domnul Ionel Olteanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Foarte pe scurt, concluzia comisiilor reunite a fost că, fără îndoială, acest amendament nu se justifică în primul rând pentru faptul că alesul local are o răspundere în faţa colectivităţii care l-a ales, şi nu în faţa unei părţi a unui electorat sau a unui partid anume. Prin urmare, concluzia este foarte, foarte clară.

Aş vrea însă să adaug, dacă îmi permiteţi, referitor la această chestiune care mi se pare într-adevăr foarte importantă: cred că, în momentul de faţă, ar trebui să întărim legătura dintre alesul local şi electoratul respectiv, chiar şi legătura dintre parlamentar şi electorat, pentru că mi se pare că aceasta ţine de esenţa democraţiei.

Un alt argument, de data aceasta de text: este vorba de Recomandarea 99/8 a Comitetului de miniştri al Consiliului Europei asupra responsabilităţii aleşilor locali. Veţi vedea, fără îndoială, că există mai multe forme de responsabilitate care privesc aleşii locali, şi această responsabilitate nu este în nici un caz faţă de partidul care l-a propus pe listă, ci faţă de electorat, indiferent că l-a votat sau nu.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Cu aceste precizări făcute de autorul amendamentului, domnul deputat Mircea Toader, cu remarcile celorlalţi colegi, punctul de vedere al Guvernului şi al comisiilor, supun votului dumneavoastră amendamentul nr.122, cel care propune introducerea unei litere, lit.b¹), cu privire la încetarea calităţii de consilier, şi anume pierderea calităţii de membru al partidului pe a cărui listă a fost ales.

Cine este pentru acest amendament? 37 de voturi pentru.

Împotrivă? 104 voturi împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

Cu 104 voturi împotrivă, 37 de voturi pentru, amendamentul domnului Mircea Toader a fost respins.

La lit.c), vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.12. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.12. Nu aveţi. A fost adoptat în unanimitate, şi a fost modificată lit.c).

Lit.d), text nemodificate. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. A rămas în formularea iniţiatorului.

La lit.e), domnul deputat Boc are un amendament, amendamentul de la pct.123.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte,

Împreună cu colegii mei, Ioan Onisei şi Ioan Oltean, avem un amendament situat la pct.123 din raport.

Domnul Valer Dorneanu:

Aici mai am o rugăminte, stimate coleg. Pentru că aţi fost toţi foarte riguroşi cu literele şi cu amendamentele, amendamentul dumneavoastră nu vizează modificarea lit.e), ci introducerea unei litere suplimentare.

Domnul Emil Boc:

Exact.

Domnul Valer Dorneanu:

Atunci, daţi-mi voie să întreb plenul, ca să lămurim lit.e), dacă aveţi obiecţiuni la actuala literă e). Nu. Votată în unanimitate, şi textul rămâne nemodificat.

După lit.e) actuală, domnul Boc, împreună domnul Ioan Oltean şi Ioan Onisei, vă propun introducerea unei litere suplimentare, lit.e¹).

Aveţi cuvântul.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În primul rând, aş vrea să îi reamintesc distinsului meu coleg Raduly, pe care îl apreciez de altfel foarte mult, şi ştie acest lucru, că nu cred că este cazul aici să ridicăm la rang de principiu probabil o practică dintr-un partid politic, probabil din UDMR, unde se dă o dispoziţie la şeful de filială să se voteze într-un anumit fel, şi cine nu votează în felul acesta este exclus din partid. Dacă există la UDMR, probabil că este o practică specifică formaţiunii respective, dar nu trebuie să generalizăm acest lucru.

Noi nu ne amestecăm în problemele interne ale UDMR-ului, numai că nu cred că avem dreptul aici să ridicăm la rang de principiu o practică probabil izolată existentă în unele partide politice, cu toată aprecierea.

Amendamentul pe care noi îl formulăm este diferit de cel care s-a discutat până acum. Ca să înţelegeţi despre ce este vorba, la art.9 se menţionează următorul lucru: "Calitatea de consilier local sau judeţean încetează în următoarele condiţii...", şi noi propunem următoarea formulă: "...dacă intervine demisia din partidul, alianţa politică ori alianţă electorală pe ale căror liste a fost ales sau înscrierea într-un alt partid decât cel din care a făcut parte iniţial".

Deosebirea faţă de amendamentul anterior este următoarea: dacă, să spunem, că într-un anumit partid politic ar exista acea practică prin care preşedintele de filială, dându-i ordin unui consilier să voteze într-un anumit fel şi acesta nu ar vota, preşedintele de filială ar putea, să spunem, să îl dea afară din partid şi, atunci, ar urma să piardă mandatul de consilier. Dumneavoastră nu aţi fost de acord cu acest lucru, spunând că este nedemocratic, spunând că, în fapt, consilierul răspunde în faţa colectivităţii, şi nu în faţa partidului politic. Noi aducem o altă ipoteză în lucru aici: nu îl demite partidul pentru că nu a votat aşa cum a dictat preşedintele de filială, ci el, pe baza propriei lui voinţe, demisionează şi se înscrie într-un alt partid politic. Atunci, pe bună dreptate, nu ar trebui ca acel consilier să lase mandatul partidului pe listele căruia a fost promovat? Deci nu partidul îl dă afară, ci el pleacă.

Nu avem de-a face, oare, în acest caz, cu o înşelare flagrantă a voinţei corpului electoral, a voinţei comunităţii locale care l-a ales pe considerentul aparteneţei lui la partidul pe listele căruia a fost ales? Nu servim, oare, mai bine interesele colectivităţii locale sancţionându-l pe acela care sfidează de fapt votul comunităţii, care îi înşeală de fapt pe aceştia, care nu a urmărit decât să obţină prin funcţia deţinută în consiliu un beneficiu privat, trecând la partidul de guvernământ sau la un partid care oferă mai multe avantaje?

Nu credeţi că este cazul să îi sancţionăm pe aceia care intră în politică doar pentru avantaje temporare, doar pentru căutarea unor resurse suplimentare pentru a-şi îmbunătăţi propriul nivel de trai?

Nu credeţi, oare, că, în fapt, dacă nu sancţionăm această migraţie politică, în realitate consilierul nu va răspunde decât la tentaţiile oferite de alte partide politice?

Noi trebuie să legăm consilierul de interesele comunităţii locale. Nu îl putem lega în actualul sistem decât dacă îl sancţionăm pentru demisia sau plecarea voluntară. El poate să nu voteze cum îi dictează partidul. Partidul îl dă afară. Dar, dacă îl dă afară, nu pierde mandatul de consilier. Dar, dacă el sfidează de fapt voinţa corpului electoral care l-a desemnat, atunci trebuie să îl sancţionăm.

S-a spus că o asemenea practică nu există în lume. Aş vrea să vă reamintesc faptul că în America, de exemplu, chiar la nivel parlamentar, un parlamentar poate fi revocat pe parcursul mandatului, pentru că există o legătură directă şi un control direct al circumscripţiei asupra parlamentarului. La propunerea unei treimi din numărul membrilor circumscripţiei se organizează alegeri şi, dacă în urma alegerilor, iese un alt candidat, evident că acela îi ia locul celui în cauză. Cel care este în exerciţiu, poate şi el candida; dacă tot el câştigă, cei care au iniţiat procedura de înlocuire - recall, cum se numeşte în America - vor suporta costul alegerilor.

Deci haideţi şi noi să responsabilizăm clasa politică chiar la nivel local, în sensul menţinerii unui control direct asupra acesteia cu privire la modul de desemnare.

În concluzie, amendamentul nostru vizează sancţionarea cu pierderea mandatului doar a acelui consilier local şi judeţean care demisionează de bunăvoie sau care se înscrie tot de bunăvoie într-un alt partid politic, altul decât pe listele căruia a candidat. Este o măsură pe de o parte de responsabilizare a clasei poltice, de asansare a acesteia, şi de transmitere a unui semnal în teritoriu cu privire la ceea ce noi dorim să facem în administraţia locală.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai doreşte cineva să intervină în favoarea acestui amendament. Domnul deputat Ioan Oltean, coautor al amendamentului.

Poftiţi.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Pe lângă argumentele pe care colegul meu Emil Boc le-a prezentat, mi-aş îngădui să mai prezint câteva care să vină şi să susţină amendamentul nostru.

Nimeni nu poate să conteste că viaţa politică românescă este extrem de instabilă. Instabilitatea ei o trăim cu toţii, şi ea este evidentă chiar şi în zilele acestea.

Această instabilitate politică este determinată, printre altele, şi de această migraţie a alesului, fie el parlamentar, fie el local. Această migraţie, care de multe ori este determinată de interese personale, trebuie, într-un fel sau altul, sancţionată şi trebuie, într-un fel sau altul, să înceteze.

Amendamentul nostru vizează tocmai acest lucru: într-un fel sau altul, stabilitatea vieţii politice româneşti. Iar această stabilitate, din păcate, neexistând o clasă politică bine definită, bine conturată, ea trebuie să fie formată de multe ori prin sancţiune. Această sancţiune se impune de la sine.

Vreau să precizez că într-un studiu al Institutului de Politici Publice întocmit anul trecut s-a constatat că, în mai puţin de un an, peste 22% dintre aleşii locali au migrat spre alte formaţiuni politice decât cele pe listele cărora au obţinut mandatul. Sigur, este întâmplător că 97% dintre ei au migrat spre partidul de guvernământ de astăzi. Noi atacăm aici un principiu, şi nu o speţă concretă. Poate că în 2004 vor migra spre alte formaţiuni politice. Ceea ce însă se impune cu necesitate este ca acest fenomen să înceteze, să se diminueze.

În ţările est-europene, numai Bulgaria mai trăieşte un asemenea fenomen. Nici o altă ţară din eşichierul fost comunist nu se confruntă cu un asemenea fenomen politic. Nu mai vorbesc de ţările occidentale, unde asemenea fenomene politice sunt absolut străine. Noi nu putem să le conservăm la parametrii la care ele există astăzi.

De aceea, considerăm că un asemenea amendament vine să preîntâmpine dezvoltarea unui asemenea fenomen politic extrem de păgubos. Nu numai că el destabilizează viaţă politică, dar asemenea fenomen vine şi duce la înşelarea voinţei politice a electoralului, la schimbarea radicală a voinţei politice a electoratului în mai puţin de câteva luni de când el şi-a exprimat acest lucru prin vot, ceea ce mi se pare extrem de păgubos şi pentru electorat, şi pentru societate în general, dar şi pentru omul politic respectiv, care este tot timpul tentat să-şi schimbe opţiunea politică după interesul pe care îl poate obţine.

Iată de ce doar câteva din argumentele pe care noi le-am prezentat sunt de natură să susţină acest amendament, şi v-aş ruga să vedeţi un argument care vizează stabilitatea vieţii politice, şi nu sancţiunea de moment a unor aleşi locali.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Fleşariu.

Domnul Ionel Fleşariu:

Domnule preşedinte,

Aş ruga să se observe faptul că amendamentele respinse de comisie existente la pct.123 şi la pct.125 sunt incluse indubitabil în amendamentul pe care tocmai l-am discutat anterior şi care a fost respins de către plenul Camerei. Practic, la cele două amendamente - de la pct.123 şi de la pct.125 - este vorba de modalităţi de realizare a pierderii calităţii de consilieri, şi nu altceva. Ca atare, respingând amendamentul anterior, în mod obligatoriu, spun eu, sunt neacceptate şi cele două amendamente prevăzute la pct.123 şi 125.

În ceea ce priveşte însă amendamentul propus la lit.e¹), cu tot respectul pe care îl am faţă de cei care l-au formulat, aş vrea să atrag atenţia asupra faptului că sunt nişte greşeli elementare în modul de formulare, întrucât, după ştiinţa mea, potrivit Legii nr.27, legea partidelor politice, alianţele electorale şi alianţele politice nu se fac între membri de partid, ci se fac între partide şi aşa mai departe. Deci este greu de crezut că un membru de partid poate să-şi dea demisia dintr-o alianţă politică sau dintr-o alianţă electorală. Îşi dă demisia din partidul care face parte dintr-o alianţă, dar nicidecum dintr-o alianţă. Deci este o greşeală elementară de redactare a acestui text.

Ca atare, propun respingerea amendamentului formulat.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Boc. Poftiţi.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea să lămuresc două probleme care au apărut în discuţie. Prima, cu privire la faptul că amendamentele ar fi similare.

Domnule ministru, cred că nu este aşa, din următorul motiv: amendamentul, de exemplu, al domnului Dobre, spune aşa: "Demiterea sau excluderea din partidul pe a cărui listă a candidat...", or noi spunem: nu demiterea, ceea ce înseamnă că partidul îl demite şi îl exclude, ci noi spunem demisia, adică el, în mod voluntar, îşi prezintă demisia. Este o diferenţă între demitere şi demisie, domnule ministru. Nu putem confunda cele două instituţii. Noi avem în vedere situaţii total diferite. Demiterea operează pe baza propunerii partidului; demisia este un act unilateral de voinţă ce stă doar în puterea consilierului în cauză. În consecinţă, cele două situaţii nu se suprapun, sunt total diferite şi au consecinţe juridice total diferite.

Noi propunem sancţionarea doar a acelui consilier care, în mod voluntar, fie demisionează din partid cu o cerere scrisă prin care îşi anunţă demisia, fie se înscrie într-un alt partid, ceea ce, din punct de vedere juridic, echivalează tot cu o demisie din partidul din care face parte. În acest amendament, noi pe aceşti consilieri dorim să îi sancţionăm, nu pe aceia care ar fi demişi. Am spus: acest lucru s-a discutat la amendamentul anterior, şi nu vreau să readuc discuţia cu privire la acel amendament.

Încă o dată: vizăm situaţia în care consilierul, ca act unilateral de voinţă, îşi prezintă demisia din partidul pe listele căruia a fost ales.

Şi acum lămurim şi cea de-a doua problemă. Partidele politice pot candida în alegeri pe liste comune, pe listele unei alianţe şi, în cazul în care partidul respectiv intră într-o alinaţă, evident că el îşi dă demisia din partidul, din alianţa prin care a candidat. Deci nu există nici un fel de inconsecvenţă juridică sau logică din acest punct de vedere. Viaţa politică şi legea electorală dă posibilitate partidelor politice să constituie alianţe electorale. Alianţele electorale nu sunt constituite din oameni, ci din partide politice. În consecinţă, el, implicit, îşi dă demisia din partidul care face parte din alianţa electorală respectivă. Pentru rigoare am menţionat acest lucru.

Dacă vorbim iarăşi de responsabilitate faţă de comunitatea locală, atunci consilierul local are posibilitatea să candideze ca independent şi, atunci, este liber să se ducă unde doreşte el, nimeni nu îl opreşte, legea îi dă posibilitatea să se înscrie în competeţia electorală ca independent, să rămână independent pe parcursul mandatului, nimeni nu îl opreşte. Dacă a optat, însă, să candideze pe listele unui partid, atunci are responsabilitatea faţă de acel partid, faţă de corpul electoral care l-a desemnat, în virtutea apartenenţei lui la acest partid politic. Pentru că dacă ar fi fost vot uninominal, nu s-ar fi pus această problemă, şi când va fi vot uninominal, toată această discuţie dispare. Dar, atâta vreme cât consilierul local este ales pe lista unui partid, trecerea lui de la un partid la altul pe parcursul mandatului nu reprezintă altceva decât o sfidare grosolană a votului dat de către cetăţean în ziua alegerilor şi, implicit, o satisfacere a unui interes personal, clientelar, în contradicţie flagrantă cu interesul comunităţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Înţeleg că reţinerea domnului ministru Fleşariu se referă, în principal, la faptul că textul nu ar fi corect formulat, întrucât avem demisie dintr-un partid politic, domnule ministru, îmi îngăduiţi, şi nu dintr-o alianţă electorală.

Dacă aceasta este reţinerea dumneavoastră, domnule ministru, noi putem să regândim textul, în sensul pe care dumneavoastră îl doriţi, şi el ar suna în felul următor: "Demisia din partidul pe a cărui listă a fost ales şi înscrierea într-un alt partid decât cel din care a făcut parte", şi, în situaţia aceasta, înlăturăm neajunsul pe care dumneavoastră l-aţi ridicat, şi amendamentul răspunde tuturor cerinţelor pe care dumneavoastră le-aţi învederat de la acest microfon.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Zgonea.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aţi auzit o dezbatere pro şi contra, în care argumentele pe care domnul preşedinte al comisiei le-a sesizat că sunt în defavoarea retoricii pe care colegul de la Partidul Democrat v-a prezentat-o dumneavoastră au schimbat imediat sensul cuvintelor.

Demisia este demisie, şi este un act de voinţă personală a cetăţeanului care, la un moment dat, simte că nu mai aparţine conceptului sau traseului pe care partidul l-a avut iniţial.

Moralitatea clasei politice depinde în primul rând de moralitatea conducerii partidelor din acel moment. Noi nu discutăm în acest statut al aleşilor locali moralitatea conducerii unui partid care obligă membrii de partid să plece. Nici nu putem, ca cetăţeni ai comunităţii locale, să sancţionăm moralitatea şi comportamentul unui partid politic pe eşichierul politic. Din acest punct de vedere, acest amendament, dacă ar trebui să fie dezbătut de distinşii noştri colegi care, faţă de mine, aparţin acestei, să spunem aşa, tagme renumite a juriştilor, ar trebui să îl dezbatem în Legea partidelor politice sau în legile electorale. Nu aici este problema noastră şi, din acest punct de vedere, Partidul Social Democrat, în cele două comisii reunite, şi-a exprimat votul împotriva acestui nou alineat, tocmai deoarece el nu îşi găseşte rolul şi rostul în statutul aleşilor locali.

Nu putem să vorbim de efect fără să căutăm cauza. Cauza este în moralitatea conducerii unui partid politic la un anumit moment dat. De aceea, cetăţenii care sunt membri ai acelui partid, la un moment dat, încep să migreze spre zonele în care simt că aparţin, dar, în calitatea de ales local, ei reprezintă interesele comunităţii locale pe care le respectă. Deci ori îi judecăm pentru ceea ce fac ca aleşi locali, ori îi judecăm pentru calitatea de membru de partid. Sunt două noţiuni diferite pe care distinşii colegi jurişti de altfel ar trebui să le pună în dezbatere în primul rând în interiorul partidului, şi după aceea să caute legislaţia care trebuie modificată.

Partidul Social Democrat este împotriva acestui nou alineat.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră amendamentul cu privire la lit.e¹) propusă de un grup de deputaţi de la Partidul Democrat, amendament care vizează pierderea calităţii de consilier a celor care îşi prezintă demisia din partidul, alianţa ori alianţa electorală pe a căror liste au fost aleşi.

Cine este pentru? 55 de voturi pentru.

Împotrivă? 92 de voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Cu 92 de voturi împotrivă, 55 de voturi pentru şi o abţinere, amendamentul a fost respins.

La lit.f), comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă dumneavoastră aveţi. Adoptat în unanimitate.

(Vociferări din partea domnului Văsălie Moiş.)

Poftiţi. Domnul deputat Văsălie Moiş propune eliminarea lit.f).

Domnul Văsălie Moiş:

Domnule preşedinte,

Văd că Grupul parlamentar al PSD-ului, din care cu onoare faceţi parte, se pricepe foarte bine la adunare şi, de aceea...

Domnul Valer Dorneanu:

Poate veniţi la "chestiune", stimate coleg.

Domnul Văsălie Moiş:

Îndrăznesc să vă atrag atenţia că există o serie de amendamente respinse de către comisie care, de fapt, au aceeaşi motivaţie din partea celui care le-a propus.

Există o interferenţă între acest proiect de lege şi Legea nr.215. Iniţiatorul nu a clarificat, până acum, în ce situaţie ne vom găsi când există două texte divergente, respectiv texte pe care le adoptăm acum şi textele care au fost adoptate prin Legea nr.215/2001.

În practică va fi foarte greu de descurcat în hăţişul acesta de norme juridice. Lit.f), de exemplu, este prinsă în Legea nr.215/2001. Trebuie să ne hotărâm: o păstrăm şi acolo, o adoptăm şi aici, care este necesitatea să apară în două texte? Trebuie făcută o repetiţie, să priceapă cei care trebuie s-o aplice sau care este raţiunea, pentru că, din punct de vedere juridic şi al tehnicii legislative, nu există nici o justificare.

Aşadar, ne susţinem şi acest amendament, şi celelalte care vizează eliminarea unor texte care se găsesc în Legea nr.215/2001.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Fleşariu şi apoi reprezentanţii comisiilor.

Domnul Ionel Fleşariu:

Domnule preşedinte,

Îmi cer scuze că nu pot să fiu de acord cu domnul deputat Moiş, însă, se pare că dânsul a lipsit de la ultima şedinţă de analiză în cele două...

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru,

V-aş ruga să vă referiţi strict la argumentele pro şi contra. Nu faceţi dumneavoastră prezenţa deputaţilor la comisii.

Domnul Ionel Fleşariu:

"La dispoziţii finale", este introdus un text de lege care spune că art.60 din Legea nr.215, care reglementează aceeaşi problemă, se abrogă. Probabil că nu s-a observat acest lucru de către domnul deputat.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai doreşte cineva să intervină? Nu.

Supun, atunci, votului dumneavoastră amendamentul domnului Văsălie Moiş, care propune eliminarea lit.f).

Cine este pentru? 47 voturi pentru.

Împotrivă? 99 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Cu 99 voturi împotrivă, 47 pentru, amendamentul domnului Moiş a fost respins.

Cine este pentru lit.f) în formularea iniţiatorului? Vă rog să vă pronunţaţi prin vot. Cine este pentru? Vă rog să urmăriţi cu atenţie dezbaterile! 99 voturi pentru.

Împotrivă? 42 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Cu 99 pentru, 42 împotrivă, s-a adoptat lit.f) în formularea iniţiatorului.

Lit.g), dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Lit.i).

Domnul deputat Dobre.

Aveţi un amendament după lit.g), care a fost adoptată.

Domnul Victor Paul Dobre:

Este amendamentul adăugat, g¹), domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Da, poftiţi.

Domnul Victor Paul Dobre:

Revin. De fapt, este în continuarea dezbaterii de până acum. Ţin să remarc faptul că majoritatea nu doreşte decât să protejeze consilierii care fac turism politic şi toate amendamentele noastre care încearcă să limiteze această imoralitate din viaţa politică sunt respinse.

Încă o dată: cred că trebuie să apărăm interesele celor care votează, ale electoratului, care fac o opţiune pentru un partid sau alianţă, şi nu pentru un nume de pe listă. Aşa este sistemul nostru electoral şi noi suntem aici ca să reprezentăm interesele electoratului, şi nu ale turiştilor politici. De aceea vă rog să aprobaţi acest amendament.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Aţi auzit argumentele Guvernului şi ale comisiilor la celălalt amendament formulat de colegii noştri de la PD.

Supun votului dumneavoastră amendamentul 125, cel care doreşte să introducă un nou caz de pierdere a calităţii de consilier, demiterea sau excluderea din partid.

Cine este pentru? 51 de voturi pentru.

Împotrivă? 96 de voturi împotrivă.

Abţineri? 1 abţinere.

Cu 96 voturi împotrivă, 51 pentru, 1 abţinere, amendamentul 125 a fost respins.

La lit.h), dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Adoptat în formula iniţială.

La lit.i), nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.9, alin.3. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate, în formularea iniţială.

Alin.4 de la art.9. Nu sunt obiecţiuni. Votat în formularea iniţială.

Art.10. Urmăriţi amendamentul 13. Dacă aveţi obiecţiuni?

Poftiţi.

Domnul Damian Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Eu nu doresc decât să atrag atenţia că e vorba de câte un preşedinte, şi nu mai mulţi.

Prin urmare, aş dori să permiteţi o reformulare a acestui amendament: "Consilierii locali şi consilierii judeţeni pot demisiona, anunţând în scris preşedintele de şedinţă, respectiv preşedintele Consiliului judeţean, care ia act de aceasta". Nu e vorba de mai mulţi preşedinţi, ci de unul singur. În continuare, textul curge identic: "Preşedintele, respectiv, de şedinţă sau judeţean, propune consiliului adoptarea unei hotărâri prin care se ia act de demisie şi se declară locul vacant".

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul profesor Cazimir.

Domnul Ştefan Cazimir (din sală):

Aşa e!

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi.

Domnul Damian Brudaşca:

Vă rog să luaţi act că mă simt jignit de această observaţie a dumneavoastră!

Domnul Valer Dorneanu:

Vă simţiţi jignit când un alt coleg al dumneavoastră doreşte să-şi spună punctul de vedere?! Şi-a exprimat dorinţa să-şi punctul de vedere.

Stimaţi colegi,

Aţi ascultat corectura de acord pe care a propus-o domnul deputat, formulare evident greşită. Dacă sunteţi de acord cu reformularea, pentru a acorda verbul?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Deci, "care ia act de aceasta".

După art.10, comisia ne propune un nou articol, prin amendamentul 14. Dacă aveţi obiecţiuni?

Poftiţi.

Domnul Damian Brudaşca:

Sper ca, şi de această dată, domnul profesor Cazimir să fie de acord.

"Exercitarea mandatului de către primar, de către consilierii locali sau consilierii judeţeni se suspendă, de drept," şi restul textului este identic.

Domnul Valer Dorneanu:

Este vorba, după cum mi se spune, de o greşeală. Dacă sunteţi de acord cu această corectură necesară?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, s-a adoptat reformularea pentru a se corecta greşeala de tipar.

După amendamentul 14, vă rog să urmăriţi amendamentul 15 cu privire la art.11 alin.1. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 15? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Se modifică art.11 alin.1 în mod corespunzător.

Art.11 alin.2. Comisia nu a avut amendamente. Nici la alin.3. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate, în formularea iniţială, art.11 alin.2 şi art.11 alin.3.

La art.12 alin.1, urmăriţi, vă rog, amendamentul 16. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul 16, cu privire la art.12 alin.1, care se modifică în mod corespunzător.

Art.12 alin.2. Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Votat în formula iniţială.

Art.12 alin.3. Urmăriţi amendamentul 17. Comisia propune eliminarea. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul 17, se elimină art.12 alin.3.

Art.12 alin.4. De asemenea, comisia propune, prin amendamentul 18, eliminarea. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul 18, se elimină alin.4 de la art.12.

Titlul secţiunii a II-a. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Art.13. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate, în formularea iniţială.

Art.14 alin.1. Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate, în formularea iniţială.

Art.14 alin.2. Urmăriţi amendamentul 19. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul 19, se modifică art.14 alin.2 în mod corespunzător.

Art.14 alin.3, 4 şi 5. Comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu. Votat în formularea iniţială.

Art.15. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în formularea iniţială.

Art.16. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în formularea iniţială.

Art.17 alin.1. Urmăriţi amendamentul 20. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în formularea amendamentului. Deci, se admite amendamentul pentru art.17 alin.1, respectiv amendamentul 20, şi se modifică textul de la art.17 alin.1.

Art.17 alin.2. Urmăriţi amendamentul 21. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate amendamentul 21, se modifică art.17 alin.2.

Art.17 alin.3, 4 şi 5. Comisia nu a mai avut amendamente. dacă aveţi dumneavoastră? Nu. Votate în unanimitate, în formularea iniţiatorului.

Titlul secţiunii a III-a. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate în formularea iniţială.

Art.18 alin.1. Urmăriţi amendamentul 22. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis prima parte a amendamentului 22. Se modifică art.18 alin.1 în mod corespunzător.

Art.18 alin.2. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Art.18 alin.3. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate în formularea iniţială.

Art.18 alin.4. Urmăriţi amendamentul 23. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul 23, modificat art.18 alin.4.

Art.19. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în formularea iniţială.

Titlul capitolului III. Nu sunt obiecţiuni. Votat în formularea iniţială.

Art.20 alin.1.

Domnul Ráduly...

Domnul Ráduly Róbert-Kálmán:

La b).

Domnul Valer Dorneanu:

La art.20, partea introductivă, amendamentul 24, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în formularea iniţială, în unanimitate.

Lit.a). Doreşte cineva să intervină? Nu. Votat în unanimitate.

Lit.b).

Domnul deputat Ráduly.

Domnul Ráduly Róbert-Kálmán:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În primul rând, o observaţie de corelare tehnico-legislativă: în loc de "aparatul propriu al prefecturii", trebuie să se scrie corect "aparatul propriu al prefectului", aşa avem denumit în legislaţia privind administraţia publică locală, aşa avem denumit în Constituţie. Instituţia prefectului este cea care este consacrată şi este bine să utilizăm, şi aici, în acest text. Sper că domnul Fleşariu va fi de acord.

În al doilea rând, noi am propus o reformulare, plecând, desigur, de la art.30 din Legea nr.215/2001, deoarece atunci, în textul iniţial, în propunerea legislativă, nu a fost propus spre abrogare întregul articol privind incompatibilităţile. Ideea de la care am plecat a fost ca să separăm, în mod foarte clar, pe de o parte deminitarii, iar pe de altă parte funcţionarii publici, idee pe care s-a mers, atunci, în ianuarie - februarie 2001, când s-a finalizat Legea privind administraţia publică locală, şi idee în care stăruim. Drept urmare, ne susţinem amendamentul de la lit.b).

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Am o întrebare, stimate coleg. Aţi reproşat textului actual utilizarea greşită a "prefecturii", aparatul fiind al prefectului. Deci şi dumneavoastră aţi greşit...

Domnul Ráduly Róbert-Kálmán (din sală):

Corect!

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte altcineva să susţină acest amendament?

Domnule ministru, vă rog să vă pronunţaţi cu privire la amendamentul 156, respectiv, cu privire la textul art.20 lit.b), potrivit modificării propuse.

Domnul Ionel Fleşariu:

Domnule preşedinte,

Nouă ni se pare că propunerea este excesiv de largă. Interdicţia tuturor funcţionarilor publici din România de a face parte din consiliile locale ni se pare exagerată şi, din această cauză, susţinem textul aşa cum a fost propus de Guvern şi cum a fost aprobat de Senat, în sensul că, să existe interdicţie de a face parte din consiliul respectiv numai pentru funcţionarii din cadrul aparatului propriu al consiliului respectiv, din cadrul aparatului prefectului, bine a zis domnul deputat, şi din aparatul consiliului judeţean.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia? Deci, comisia susţine punctul de vedere al Guvernului, de respingere a amendamentului.

Vă rog să urmăriţi, stimaţi colegi, amendamentul 156. Vi l-a prezentat domnul deputat Ráduly.

Cine este pentru? 6 voturi pentru.

Împotrivă? Cu marea majoritate a voturilor, s-a respins amendamentul 156.

La observaţia domnului deputat Ráduly cu privire la înlocuirea "prefecturii" cu "aparatul propriu al prefectului", cu acordul comisiei şi al iniţiatorului, vă solicit opinia dumneavoastră.

Cine este pentru această modificare? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La lit.c), vă rog să urmăriţi amendamentul 25. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 25?

Poftiţi.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să precizez faptul că există aici două amendamente. În raport, ne aflăm la amendamentul 157, unde este amendamentul Grupului parlamentar PD, şi există încă un amendament care nu este trecut în raport, dar depus de către Partidul Democrat sub semnătură, şi îl avem aici, şi, potrivit Regulamentului Camerei Deputaţilor, amendamentele respinse care nu figurează în raport, dar au fost depuse, pot fi discutate, dar, în fapt este vorba despre acelaşi lucru. Să-mi daţi voie să îl prezint în câteva minute.

Potrivit art.20, la care suntem acum, calitatea de consilier local sau judeţean este incompatibilă cu: la a) funcţia de prefect, la b) calitatea de funcţionar public. La c), în textul propus dumneavoastră de către comisie, se spune: "Este incompatibilă această calitate cu: calitatea de conducător al unei regii autonome sau societăţi comerciale aflate sub autoritatea consiliului respectiv, sau conducător al unui serviciu public de specialitate, sau al unei instituţii publice organizate în condiţiile legii, în subordinea consiliului local sau judeţean în cauză".

Care este problema: regimul incompatibilităţilor este definit şi prin Legea administraţiei publice locale, Legea nr.215. Noi am convenit şi am stabilit, în comisie, că legea-cadru cu privire la regimul incompatibilităţilor trebuie să fie aceasta: Legea cu privire la statutul aleşilor locali.

În consecinţă, în momentul de faţă, există o discrepanţă, o diferenţă între textul art.30, lit.c) din Legea administraţiei publice locale şi textul art.20, lit.c) din Statutul aleşilor locali. În ce sens? Dacă în Legea administraţiei publice locale se menţionează expres faptul că această calitate de consilier este incompatibilă cu funcţia de manager sau membru în consiliul de administraţie al regiilor autonome, ori de conducător al societăţilor comerciale înfiinţate de consiliile locale sau de consiliile judeţene, observăm că în Statutul aleşilor locali nu mai apare incompatibilitatea consilierului cu calitatea de membru în consiliile de administraţie. Pe bună dreptate, ne punem întrebarea: de ce, după ce va intra în vigoare această lege, care lege se va aplica, Legea nr.215 sau această lege?! Dumneavoastră aţi spus, la un moment dat, că se aplică Legea nr.215 din 2004. Prin această lege nouă, de fapt, vreţi să spuneţi, şi vreţi să spunem noi, ca Parlament, că, de fapt, această incompatibilitate nu se va mai aplica nici după 2004, pentru că nu se menţionează în Statutul aleşilor locali incompatibiltiatea dintre calitatea de consilier şi cea de membru în consiliile de administraţie.

Vă reamintesc, doamnelor şi domnilor, că premierul Adrian Năstase, într-o şedinţă extraordinară a Biroului executiv al partidului de guvernământ, a lansat un atac extrem de dur la adresa consilierilor locali care folosesc funcţia publică în folos propriu şi încearcă doar să obţină beneficii în folos personal, în detrimentul interesului public şi, în consecinţă, s-a pronunţat, implicit, pentru eliminarea acestei compatibilităţi şi înscrierea expresă a incompatibilităţii calităţii de consilier local judeţean cu cea de membru în consiliile de administraţie.

Premierul spunea, pe bună dreptate, că funcţia din administraţia locală nu este o sursă de venit privat suplimentar în detrimentul interesului public şi cei care au înţeles acest lucru au înţeles în mod greşit şi nu au ce căuta în partidul de guvernământ.

Din nefericire, astăzi observăm că partidul de guvernământ nu respectă ceea ce premierul Adrian Năstase, preşedintele PSD, declara în şedinţa partidului de guvernământ, şi anume, împiedicarea drenării banului public prin intermediul consilierilor care fac parte din consiliile de administraţie. Nu se mai înţelege nimic atunci. De ce am adoptat o interdicţie cu privire la dreptul aleşilor locali de a face parte din societăţi comerciale care încheie contracte cu primăriile sau cu consiliile locale şi judeţene? Care este rostul acelei ordonanţe, dacă acum venim, de fapt, şi compatibilizăm, legalizăm, pe faţă, o situaţie pe care o criticăm cu toţii?

Reamintesc, cu această ocazie, că Partidul Democrat a fost acela care şi-a retras consilierii.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, vă reamintesc, şi eu, că suntem la lit.c) text, nu la declaraţii politice!

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte, daţi-mi voie...

Domnul Valer Dorneanu:

Sunteţi împotrivă sau pentru acest text?

Domnul Emil Boc:

Este un amendament al Partidului Democrat şi daţi-mi voie să-l susţin aşa cum Partidul Democrat consideră de cuviinţă.

Domnul Valer Dorneanu:

Susţineţi textul, stimate coleg!

Domnul Emil Boc:

Textul se bazează pe fapte, domnule preşedinte, ca orice text!

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul Emil Boc:

Faptele sunt în realitate, iar realitatea a fost demonstrată, repet, de acţiunea politică pe care Partidul Democrat a făcut-o. Ce vă cerem noi dumneavoastră, aici, este, pe de o parte să fiţi consecvenţi cu Legea administraţiei publice locale, să includem, şi în Statutul aleşilor locali, incompatibilitatea între calitatea de consilier local şi cea de membru în consiliile de administraţie, dacă vrem să fim consecvenţi, şi dacă vrem cu adevărat, să asanăm viaţa publică şi să luptăm împotriva acelui flagel al corupţiei, acelui cancer care se extinde la nivelul administraţiei publice locale.

În consecinţă, amendamentul pe care noi vi-l propunem sună în felul următor, textul este de la 20: calitatea de consilier local sau judeţean este incompatibilă cu, şi citez: "calitatea de manager al unei regii autonome sau societăţi comerciale înfiinţate sau aflate sub autoritatea consiliului local sau judeţean, respectiv calitatea de membru în consiliul de administraţie sau în adunarea generală a acţionarilor de la regiile sau societăţile comerciale de interes local sau judeţean, precum şi de conducător al unui serviciu public de specialitate ori al unei instituţii publice organizate în condiţiile legii, în subordinea consiliului local sau judeţean în cauză".

În consecinţă, amendamentul nostru este complex şi surprinde ambele faţete legate de incompatibilitate, faţete menţionate în Legea nr.215. Deci, trebuie să compatibilizăm cele două texte: art.30 lit.c) din Legea administraţiei publice locale cu art.20 lit.c) din Statutul aleşilor locali. Altfel, probabil că acest regim al incompatibilităţilor va fi aplicat într-o manieră discreţionară, aşa cum, de altfel, se aplică şi în momentul de faţă, după ureche.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat,

La amendamentul 25 al comisiei, admis de comisie, figurează şi numele dumneavoastră.

Stimaţi colegi,

Este trecut de 11,30...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Numai puţin, domnule preşedinte, ca să finalizăm această chestiune.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

La amendamentul pe care dumneavoastră l-aţi spus la punctul 25, colegul nostru era consecvent atunci, acum nu mai este consecvent, dacă poate să mă asculte şi pe mine ar fi foarte interesant, colegul nostru a votat împreună cu membrii Grupului parlamentar PD pentru o noţiune complexă între varianta pe care noi am propus-o, eu cu domnul deputat Bara şi cu domnul deputat Ţibulcă, şi cea pe care Grupul parlamentar PD a propus-o. La momentul acela, a fost de acord şi de aceea nu se regăseşte amendamentul dânsului. Eu îi aduc aminte, dar, poate data viitoare, facem o stenogramă.

Deci, haideţi să votăm şi să fim consecvenţi , domnule deputat, vă rog eu frumos.

Domnul Emil Boc:

Domnule Zgonea, cred că dumneavoastră sunteţi în eroare. Eu am aici, vedeţi în faţa dumneavoastră, amendamentele pe care noi le-am depus la comisie, pe care le-am discutat. Nu figurează ad literam, în raportul respins, acest amendament al nostru şi v-am citit, domnule Zgonea, expresis verbis, incompatibilitatea între calitatea de consilier şi cea de membru în consiliul de administraţie. Dacă vă amintiţi, şi putem face apel la stenogramă, a fost o discuţie aprinsă în comisie pe marginea acestui subiect, când exact aceleaşi argumente le-am reluat şi acolo, şi dumneavoastră, cu aceeaşi majoritate debordantă, sfidătoare, aţi sfidat Legea administraţiei publice locale, aţi sfidat interesul public, aţi sfidat banul public de la nivel local, aţi sfidat modul de gestionare de către aleşii locali a banilor publici. Deci, avem acest argument, avem acest amendament, el este legal şi vă rog, în consecinţă, să-l supuneţi dezbaterii, iar dumneavoastră va trebui să alegeţi: votaţi, fie cu poziţia premierului Adrian Năstase şi a preşedintelui PSD, fie cu interesele propriei dumneavoastră clientele politice. Alegeţi!

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Olteanu, domnul preşedinte al Comisiei juridice.

Domnul Ionel Olteanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Referitor la considerentele care s-au expus aici, eu cred că ţine de responsabilitatea ambilor preşedinţi ai celor două comisii faptul că un amendament al domnului deputat Boc nu apare în raport. Dacă, să presupunem, prin absurd, eu aş putea sau poziţia mea ar putea fi explicabilă, poziţia domnului preşedinte Ioan Oltean de la Partidul Democrat devine inexplicabilă, în raport de faptul că un amendament al colegului domniei sale de partid nu figurează în raport.

Prin urmare, pentru că programul Camerei, la ora 11, suntem deja trecuţi de această oră cu un sfert de oră, era prevăzut vot final, domnule preşedinte, stimaţi colegi, vă propun amânarea dezbaterii acestui proiect şi dezbaterea legilor în procedură de vot final, aşa cum era, de altfel, programat pentru ora 11,30.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră...

Poftiţi, domnule Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

E nevoie să fac următoarea precizare. Amendamentul ce a fost susţinut de către domnul deputat Boc este şi amendamentul meu, deci suntem coautori ai acestui amendament.

Acest amendament a fost înregistrat la comisie, el a fost dezbătut în cadrul comisiilor reunite. Cred că este o scăpare a aparatului tehnic al celor două comisii, pentru că nu a lucrat numai aparatul tehnic al Comisiei de administraţie publică, a lucrat şi aparatul tehnic al Comisiei juridice, atunci când a inserat amendamentele respinse, dar el este un amendament ce a constituit obiectul dezbaterii la nivelul comisiilor reunite şi, în consecinţă, el trebuie să fie supus atenţiei în plenul Camerei Deputaţilor.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră propunerea făcută de domnul preşedinte al Comisiei juridice, de suspendare a lucrărilor, pentru ca cele două comisii să se pronunţe asupra dilemei care s-a născut în legătură cu amendamentul 25 al comisiei, amendament propus, şi cu pretinsul amendament discutat de colegii noştri Boc şi Oltean.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Deci suspendăm lucrările cu privire la această lege la articolul...

Poftiţi. După ce s-a votat suspendarea lucrărilor!

Vă rog.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu:

Exact!

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu:

O procedură, domnule preşedinte.

Vă aduc la cunoştinţă, dumneavoastră şi colegilor noştri, că un număr de 54 de deputaţi de la PNL şi PD au semnat Moţiunea cu privire la fiscalitate, pe care v-o depunem.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, vă aduc şi eu la cunoştinţă procedura reglementară de a depune moţiuni care nu se depun direct în plen, ci se prezintă preşedintelui. (Rumoare.)

Ar foarte bine să mai citiţi din când în când Regulamentul, mai ales de când depuneţi moţiuni în fiecare săptămână, mă mir foarte tare că încă nu aţi învăţat textul respectiv. (Vociferări.)

O să anunţ că am primit moţiunea după ce voi exercita prerogativele prevăzute în Regulament, să văd dacă este corect întocmită şi semnată şi prezentată.

Stimaţi colegi,

Pentru că prezenţa în sală este contestată şi pentru că în repetate rânduri colegii nu s-au prezentat, eu vă propun un apel..., de fapt, dispun un apel nominal.

Domnul Constantin Niţă:

- Abiţei Ludovic - prezent
- Afrăsinei Viorica - Prezentă
- Albu Gheorghe - absent
- Ana Gheorghe - prezent
- Anastasescu Olga Lucheria - prezentă
- Andea Petru - prezent
- Andrei Ioan - prezent
- Andronescu Ecaterina - absentă
- Antal Istvan - prezent
- Anton Marin - prezent
- Antonescu George Crin Laurenţiu - absent
- Antonescu Niculae Napoleon - prezent
- Apostolescu Maria - prezentă
- Arghezi Mitzura Domnica - prezentă
- Ariton Gheorghe - prezent
- Armaş Iosif - prezent
- Arnăutu Eugenu - prezent
- Asztalos Ferenc - prezent
- Baban Ştefan - absent
- Babiuc Victor - absent
- Baciu Mihai - absent
- Bahrin Dorel - prezent
- Baltă Mihai - prezent
- Baltă Tudor - absent
- Bar Mihai - prezent
- Bara Radu Liviu - prezent
- Barbu Gheorghe - prezent
- Bartoş Daniela - absentă
- Bădoiu Cornel - prezent
- Bălăeţ Mitică - prezent
- Bălăşoiu Amalia - absentă
- Băncescu Ioan - prezent
- Bâldea Ioan - prezent
- Becsek-Garda Dezideriu Coloman - absent
- Bentu Dumitru - prezent
- Bercăroiu Victor - prezent
- Berceanu Radu Mircea - absent
- Bereczki Endre - prezent
- Birtalan Akos - absent
- Bivolaru Ioan - prezent
- Bleotu Vasile - prezent
- Boabeş Dumitru - prezent
- Boagiu Anca Daniela - absentă
- Boajă Minică - prezent
- Boc Emil - prezent
- Bogea Angela - prezent
- Boiangiu Cornel - prezent
- Bolcaş Augustin Lucian - absent
- Bondi Gyongyike - prezent
- Borbely Laszlo - prezent
- Bozgă Ion - prezent
- Bran Vasile - absent
- Brînzan Ovidiu - absent
- Brudaşca Damian - prezent
- Bucur Constantin - prezent
- Bucur Mircea - absent
- Buga Florea - prezent
- Burnei Ion - prezent
- Buruiană Aprodu Daniela - absentă
- Buzatu Dumitru - prezent
- Buzea Cristian Valeriu - prezent
- Calcan Valentin Gigel - prezent
- Canacheu Costică - absent
- Cazimir Ştefan - prezent
- Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard - prezent
- Căşunean-Vlad Adrian - prezent
- Cerchez Metin - absent
- Cherescu Pavel - prezent
- Chiliman Andrei Ioan - prezent
- Chiriţă Dumitru - prezent
- Ciontu Corneliu - absent
- Ciuceanu Radu - prezent
- Ciupercă Vasile Silvian - prezent
- Cîrstoiu Ion - prezent
- Cladovan Teodor - prezent
- Cliveti Minodora - prezentă
- Coifan Viorel-Gheorghe - prezent
- Cojocaru Nicu - absent
- Crăciun Dorel Petru - prezent
- Creţ Nicoară - prezent
- Cristea Marin - prezent
- Crişan Emil - prezent
- Dan Matei-Agathon - absent
- Daraban Aurel - prezent
- Dinu Gheorghe - prezent
- Dobre Traian - prezent
- Dobre Victor Paul - prezent
- Dobrescu Smaranda - prezentă
- Dolănescu Ion - prezent
- Dorian Dorel - prezent
- Dorneanu Valer - prezent
- Dragomir Dumitru - absent
- Dragoş Liviu Iuliu - absent
- Dragu George - prezent
- Drăgănescu Ovidiu-Virgil - absent
- Dreţcanu Doina-Micşunica - prezentă
- Dumitrescu Cristian Sorin - absent
- Dumitriu Carmen - prezentă
- Duţu Constantin - absent
- Duţu Gheorghe - prezent
- Enescu Nicolae - prezent
- Erdei Doloczki Istvan - prezent
- Eserghep Gelil - absent
- Fâcă Mihail - prezent
- Firczak Gheorghe - prezent
- Florea Ana - prezentă
- Florescu Ion - prezent
- Fotopolos Sotiris - prezent
- Frunzăverde Sorin - prezent
- Gaspar Acsinte - prezent
- Georgescu Filip - absent
- Georgescu Florin - prezent
- Gheorghe Valeriu - prezent
- Gheorghiof Titu Nicolae - prezent
- Gheorghiu Adrian - prezent
- Gheorghiu Viorel - prezent
- Gingaraş Georgiu - absent
- Giuglea Ştefan - prezent
- Godja Petre - prezent
- Grădinaru Nicolae - prezent
- Grigoraş Neculai - prezent
- Gubandru Aurel - prezent
- Gvozdenovici Slavomir - prezent
- Haşotti Puiu - prezent
- Hogea Vlad Gabriel - prezent
- Holtea Iancu - prezent
- Hrebenciuc Viorel - absent
- Ianculescu Marian - prezent
- Ifrim Mircea - absent
- Ignat Miron - prezent
- Iliescu Valentin Adrian - prezent
- Ionel Adrian - prezent
- Ionescu Anton - absent
- Ionescu Costel Marian - prezent
- Ionescu Dan - absent
- Ionescu Daniel - prezent
- Ionescu Mihaela - prezentă
- Ionescu Răzvan - prezent
- Ionescu Smaranda - prezentă
- Iordache Florin - prezent
- Iriza Marius - absentă
- Iriza Scarlat - prezent
- Ivănescu Paula Maria - prezentă
- Jipa Florina Ruxandra - prezentă
- Kelemen Attila Bela Ladislau - prezent
- Kelemen Hunor - absent
- Kerekes Karoly - absent
- Konya-Hamar Sandor - prezent
- Kovacs Csaba-Tiberiu - prezent
- Kovacs Zoltan - prezent
- Lari Iorga Leonida - absentă
- Lazăr Maria - prezentă
- Lăpădat Ştefan - prezent
- Lăpuşan Alexandru - prezent
- Leonăchescu Nicolae - prezent
- Lepădatu Lucia Cornelia - prezentă
- Lepşa Victor Sorin - prezent
- Loghin Irina - absentă
- Longher Ghervazen - absent
- Luchian Ion - absent
- Magheru Paul - absent
- Maior Dorin Lazăr - absent
- Makkai Grigore - prezent
- Man Mircea - absent
- Manolescu Oana - prezentă
- Marcu Gheorghe - prezent
- Mardari Ludovic - prezent
- Marin Gheorghe - prezent
- Marineci Ionel - prezent
- Marton Arpad Francisc - prezent
- Mălaimare Mihai-Adrian - prezent
- Mărăcineanu Adrian - prezent
- Mândrea Moraru Mihaela - prezentă
- Mândroviceanu Vasile - prezent
- Mera Alexandru Liviu - prezent
- Merce Ilie - prezent
- Meşca Sever - absent
- Miclea Ioan - prezent
- Micula Cătălin - absent
- Mihalachi Vasile - prezent
- Mihăilescu Petru Şerban - absent
- Mincu Iulian - prezent
- Mircea Costache - prezent
- Mirciov Petru - absent
- Miron Vasile - prezent
- Mitrea Manuela - prezentă
- Mitrea Miron Tudor - absent
- Mitu Dumitru Octavian - absent
- Miţaru Anton - prezent
- Mînzînă Ion - absent
- Mocioalcă Ion - prezent
- Mocioi Ion - prezent
- Mogoş Ion - prezent
- Mohora Tudor - prezent
- Moisescu George Dumitru - prezent
- Moisoiu Adrian - prezent
- Moiş Văsălie - prezent
- Moldovan Carmen Ileana - prezentă
- Moldovan Petre - prezent
- Moldoveanu Eugenia - prezentă
- Moraru Constantin Florentin - prezent
- Motoc Marian-Adrian - prezent
- Muscă Monica Octavia - absentă
- Muşetescu Tiberiu-Ovidiu - absent
- Naidin Petre - prezent
- Nan Nicolae - prezent
- Nassar Rodica - prezentă
- Naum Liana Elena - prezentă
- Nădejde Vlad-George - prezent
- Năstase Adrian - absent
- Năstase Ioan Mihai - prezent
- Neacşu Ilie - prezent
- Neagu Ion - prezent
- Neagu Victor - prezent
- Neamţu Horia Ion - prezent
- Neamţu Tiberiu Paul - absent
- Nechifor Cristian - prezent
- Negoiţă Liviu Gheorghe - absent
- Nica Dan - absent
- Nicolae Ion - prezent
- Nicolaescu Gheorghe-Eugen - prezent
- Nicolescu Mihai - prezent
- Nicolicea Eugen - prezent
- Niculescu Constantin - prezent
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - prezent
- Nistor Vasile - prezent
- Niţă Constantin - prezent
- Oltean Ioan - prezent
- Olteanu Ionel - prezent
- Oltei Ion - prezent
- Onisei Ioan - prezent
- Palade Doru Dumitru - prezent
- Pambuccian Varujan - prezent
- Paşcu Ioan Mircea - absent
- Pataki Iulia - prezentă
- Patriciu Dinu - absent
- Păun Nicolae - prezent
- Păduroiu Valentin - prezent
- Păşcuţ Ştefan - prezent
- Pecsi Francisc - prezent
- Pereş Alexandru - absent
- Petrescu Ovidiu Cameliu - absent
- Petruş Octavian Constantin - prezent
- Pleşa Eugen Lucian - prezent
- Pop Napoleon - absent
- Podgoreanu Radu - prezent
- Popa Constanţa - prezentă
- Popa Cornel - prezent
- Popa Virgil - absent
- Popescu Bejat Ştefan Marian - prezent
- Popescu Costel Eugen - prezent
- Popescu Gheorghe - prezent
- Popescu Dorin Grigore - absent
- Popescu Ioan Dan - absent
- Popescu Kanty Cătălin - prezent
- Popescu-Tăriceanu Călin - absent
- Popescu Virgil - prezent
- Posea Petre - prezent
- Predică Vasile - absent
- Pribeanu Gheorghe - prezent
- Priboi Ristea - prezent
- Purceld Octavian-Mircea - prezent
- Puşcaş Vasile - prezent
- Puwak Hildegard-Carola - absentă
- Puzdrea Dumitru - absent
- Radan Mihai - prezent
- Raduly Robert Kalman - prezent
- Raicu Romeo Marius - absent
- Rasovan Dan Grigore - prezent
- Rădoi Ion - prezent
- Rădulescu Grigore Emil - prezent
- Roşculeţ Gheorghe - prezent
- Rus Emil - prezent
- Rus Ioan - prezent
- Ruşanu Dan Radu - prezent
- Sadici Octavian - prezent
- Sali Negiat - prezent
- Sandache Cristian - prezent
- Sandu Alecu - absent
- Sandu Ion Florentin - prezent
- Sassu Alexandru - prezent
- Saulea Dănuţ - prezent
- Savu Vasile Ioan - absent
- Săpunaru Nini - prezent
- Sârbu Marian - absent
- Sbârcea Tiberiu-Sergius - prezent
- Selagea Constantin - prezent
- Sersea Nicolae - prezent
- Severin Adrian - absent
- Simedru Dan Coriolan - absent
- Sireţeanu Mihail - prezent
- Sonea Ioan - prezent
- Spiridon Nicu - prezent
- Stan Ioan - prezent
- Stan Ion - prezent
- Stana-Ionescu Ileana - prezentă
- Stanciu Anghel - prezent
- Stanciu Zisu - absent
- Stănescu Alexandru-Octavian - prezent
- Stănişoara Mihai - absent
- Stoian Mircea - absent
- Stoica Valeriu - absent
- Stroe Radu - prezent
- Stuparu Timotei - prezent
- Suciu Vasile - prezent
- Suditu Gheroghe - prezent
- Szekely Ervin Zoltan - prezent
- Szilagyi Zsolt - absent
- Şnaider Paul - prezent
- Ştefan Ion - absent
- Ştefănescu Codrin - prezent
- Ştefănoiu Luca - absent
- Ştirbeţ Cornel - prezent
- Tamas Sandor - prezent
- Tărâţă Culiţă - prezent
- Târpescu Pavel - prezent
- Tcaciuc Ştefan - absent
- Teculescu Constantin - absent
- Timiş Ioan - prezent
- Toader Mircea Nicu - prezent
- Todoran Pavel - prezent
- Tokay Gheorghe - prezent
- Toro Tiberiu - prezent
- Tudor Marcu - prezent
- Tudose Mihai - prezent
- Tunaru Raj-Alexandru - prezent
- Ţibulcă Alexandru - prezent
- Ţocu Iulian Costel - absent
- Varga Attila - prezent
- Vasile Aurelia - prezentă
- Vasilescu Lia Olguţa - prezentă
- Vasilescu Nicolae - absent
- Vasilescu Valentin - prezent
- Vekov Karoly-Janos - prezent
- Verbina Dan - prezent
- Vida Iuliu - prezent
- Videanu Adriean - absent
- Vişinescu Marinache - prezent
- Voicu Mădălin - prezent
- Voinea Florea - prezent
- Winkler Iuliu - prezent
- Wittstock Eberhard-Wolfgang - prezent
- Zăvoianu Ioan Dorel - prezent
- Zgonea Valeriu Ştefan - prezent

Mai strigăm o dată absenţii.

- Albu Gheorghe - absent
- Andronescu Ecaterina - absentă
- Antonescu Crin Laurenţiu - prezent
- Baban Ştefan - prezent
- Babiuc Victor - absent
- Baciu Mihai - prezent
- Baltă Tudor - absent
- Bartoş Daniela - absentă
- Bălăşoiu Amalia - prezentă
- Becsek Garda Dezideriu Coloman - prezent
- Berceanu Radu Mircea - absent
- Birtalan Akos - absent
- Boagiu Anca Daniela - absentă
- Bolcaş Lucian Augustin - absent
- Bran Vasile - absent
- Brânzan Ovidiu - absent
- Bucur Mircea - prezent
- Buruiană Aprodu Daniela - absentă
- Canacheu Costică - absent
- Cerchez Metin - prezent
- Ciontu Corneliu - absent
- Cojocaru Nicu - absent
- Dan Matei Agathon - absent
- Dragomir Dumitru - absent
- Dragoş Liviu Iuliu - absent
- Drăgănescu Ovidiu Virgil - absent
- Dumitrescu Sorin Cristian - absent
- Duţu Constantin - absent
- Ezerghep Gelil - absent
- Georgescu Filip - absent
- Gingăraş Georgiu - absent
- Ionescu Anton - absent
- Ifrim Mircea - absent
- Ionescu Dan - absent
- Ionescu Anton - absent
- Iriza Marius - absent
- Kelemen Hunor - absent
- Kelemen Karoly - prezent
- Lari Iorga Leonida - absentă
- Loghin Irina - absentă
- Longher Ghervazen - absent
- Luchian Ion - absent
- Magheru Paul - absent
- Maior Lazăr Dorin - absent
- Man Mircea - absent
- Meşca Sever - absent
- Micula Cătălin - absent
- Mirciov Petru - prezent
- Mitrea Miron Tudor - absent
- Mitu Octavian - prezent
- Mînzînă Ion - prezent
- Muscă Monica Octavia - absentă
- Muşetescu Ovidiu - absent
- Neamţu Tiberiu Paul - absent
- Negoiţă Gheorghe Liviu - absent
- Nica Dan - absent
- Paşcu Ioan Mircea - absent
- Patriciu Dinu - absent
- Petrescu Ovidiu Cameliu - absent
- Pop Napoleon - absent
- Popa Virgil - absent
- Popescu Grigore Dorin - absent
- Popescu Tăriceanu Călin - absent
- Predică Vasile - absent
- Puwak Hildegard Carola - absentă
- Sandu Alecu - absent
- Savu Vasile Ion - absent
- Sârbu Marian - absent
- Severin Adrian - absent
- Simedru Dan Coriolan - prezent
- Stanciu Zisu - absent
- Stănişoară Mihai - absent
- Stoian Mircea - absent
- Stoica Valeriu - absent
- Szilagyi Zsolt - absent
- Ştefan Ion - absent
- Ştefănoiu Luca - absent
- Tcaciuc Ştefan - absent
- Teculescu Constantin - absent
- Ţocu Iulian Costel - absent
- Vasilescu Nicolae - absent
- Videanu Adriean - absent

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Dacă tot v-aţi adunat în cvorum, vă rog eu frumos să nu părăsiţi sala. Vă rog să vă aşezaţi în băncile dumneavoastră, pentru a putea număra.

Stimaţi colegi,

Vă rog să urmăriţi lista votului final.

Proiectul de Hotărâre privind înfiinţarea şi funcţionarea Forumului Constituţional.

Cine este pentru?

Împotrivă?

230 de voturi pentru, 41 împotrivă.

Abţineri?

Cu 230 de voturi pentru, 41 împotrivă şi nici o abţinere, s-a adoptat proiectul de hotărâre.

Poftiţi, domnule Moiş.

Doriţi să vă explicaţi votul, bănuiesc.

Domnul Văsălie Moiş:

Da, domnule preşedinte, vă mulţumesc că mi-aţi dat posibilitatea să explic votul împotrivă al Partidului România Mare.

Am fost mandatat de grupul partidului nostru să explic acest vot împotrivă. El se bazează pe trei considerente.

Primul: Partidul România Mare este împotriva modificării Constituţiei. Noi nu ducem lipsă, după părerea noastră, de prevederi constituţionale, ci de seriozitatea aplicării Constituţiei.

Al doilea considerent: Forumul Constituţional este o structură a societăţii civile. Prin urmare, chiar dacă am accepta ideea necesităţii lui, ar trebui să lăsăm societatea civilă să se organizeze. Considerăm că Parlamentul nu trebuia să se amestece în organizarea unor activităţi ale societăţii civile.

În fine, al treilea considerent: aşa cum este gândit Forumul Constituţional, el nu poate funcţiona şi nu poate să-şi realizeze scopul propus. După părerea noastră, el poate fi apreciat, eventual, ca o acţiune propagandistică a unor iniţiatori în criză de idei şi de credibilitate.

Aceasta este raţiunea pentru care am votat împotrivă. (Aplauze în Grupul parlamentar al Partidului România Mare)

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Duvăz doreşte să explice votul Partidului Democrat.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Fără prea multe explicaţii, vreau să mulţumesc tuturor care au avut încredere în acest proiect. Sper să reuşim, împreună, să-l ducem la capăt.

Sunt convins că dialogul cu societatea civilă, cu presa şi, în general, cu instituţiile civile este un lucru pozitiv, iar neîncrederea în acest dialog nu duce la stabilizarea democraţiei.

Vă mulţumesc încă o dată pentru vot.

(Aplauze în Grupul parlamentar al Partidului Democrat)

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Ionel Olteanu, din partea PSD.

Domnul Ionel Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Grupul parlamentar al PSD din Camera Deputaţilor a votat pentru acest proiect de hotărâre, considerând că societatea românească are nevoie de mai multă comunicare, are nevoie de o dezbatere profundă, reală, în ceea ce priveşte modernizarea funcţionării instituţiilor statului de drept şi, bineînţeles, în ceea ce priveşte aplicarea legii.

Chestiunea cu privire la revizuirea Constituţiei este înscrisă ca un obiectiv prioritar al Guvernului Adrian Năstase şi, ca atare, acest obiectiv prioritar înţelegem să-l dezbatem împreună cu toţi parlamentarii, împreună cu toată societatea românească. Reprezentanţii ONG-urilor şi ai societăţii civile în general nu puteau, fără îndoială, să lipsească. Este o dezbatere într-un cadru, cred, promiţător, pentru revizuirea Constituţiei, în condiţiile aşteptării cetăţenilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.178/2001 - lege ce urmează a fi votată în condiţiile art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor 271 de deputaţi.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.15/2002 privind introducerea unor tarife de utilizare a infrastructurii de transport rutier; art.74 alin.1 din Constituţie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

247 de voturi pentru, 24 împotrivă, nici o abţinere.

Domnule deputat, vă rog să explicaţi votul PD-ului.

Domnul Mircea Nicu Toader:

Explic votul Grupului parlamentar al Partidului Democrat care a votat împotrivă, cu toate că această ordonanţă se justifică prin adaptarea legislaţiei naţionale privind legislaţia europeană. modul de aplicare a acesteia, după părerea noastră, este incorect, deoarece nu se corelează cu Legea nr.180 privind fondul special al drumurilor care, se ştie, acumulează o serie de fonduri pentru reabilitarea şi întreţinerea drumurilor.

Această Ordonanţă nr.15/2002 vrea să instituie încă un tarif suplimentar, care duce inevitabil la creşterea costurilor de transport. Tariful acesta, denumit "rovinet" în această ordonanţă, în mod cert va duce către utilizatorii de infrastructură la creşterea costurilor şi, implicit, la prestatorii de servicii şi utilizatori.

Din alt punct de vedere, necorelarea acestuia cu fondul special, care ar fi trebuit, în mod clar, să fie redus prin taxa de drum, va duce la acumularea unor fonduri, dacă în fondul special, în Legea nr.118 prevede cum se împart aceste fonduri, fiind distribuite atât la drumurile judeţene, cât şi la drumurile naţionale, prin această ordonanţă, toate aceste sume se colectează la Administraţia Naţională a Drumurilor, iar utilizarea este în mâna acestei administraţii, fără s-o împartă în mod special şi către drumurile judeţene.

În al treilea rând, trebuie stabilit foarte clar că acest tarif de utilizare a infrastructurii este pus la nivelul maxim, la nivelul de utilizare pentru autostrăzi. Ştiţi foarte bine că în România există o singură autostradă şi încă o porţiune foarte mică între Cernavodă şi Constanţa şi ne întrebăm de ce a fost nevoie să se pună un astfel de tarif foarte ridicat pentru utilizarea celui mai înalt grad de drum public.

Din aceste trei motive, Partidul Democrat a votat împotriva acestei ordonanţe. (Aplauze în Grupul parlamentar al Partidului Democrat)

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc. Şi pentru aplauze vă mulţumesc.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.79/2001; art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor 271 colegi prezenţi.

Proiectul de Lege privind regimul juridic al vehiculelor fără stăpân sau abandonate pe terenuri aparţinând domeniului public sau privat al statului; art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

265 voturi pentru, 6 abţineri, nici un vot împotrivă.

Proiectul de Lege privind înfiinţarea comunei Iaslovăţ, judeţul Suceava; art.74 alin.1 din Constituţie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

270 de voturi pentru şi o abţinere.

Proiectul de Lege privind înfiinţarea comunei Ciocăneşti, judeţul Suceava; art.74 alin.1 din Constituţie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

269 de voturi pentru, două abţineri, nici un vot împotrivă.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.50/2000; art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

255 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, 16 abţineri.

Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Negreni, judeţul Cluj; art.74 alin.1 din Constituţie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

270 de voturi pentru, o abţinere, nici un vot împotrivă.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.48/2002 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.158/2001; art.74 alin.2 din Constituţie.

180 de voturi pentru.

Împotrivă? 62 de voturi împotrivă.

Abţineri? Două abţineri.

Unii nu votează.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.26/2002; art.74 alin.1 din Constituţie.

Cine este pentru? 186 de voturi pentru.

Împotrivă? 47 de voturi împotrivă.

Abţineri? Două abţineri.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.27/2002; art.74 alin.1 din Constituţie.

Cine este pentru? 184 de voturi pentru.

Împotrivă? 47 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

Cu 184 de voturi pentru, 47 împotrivă, nici o abţinere, s-a adoptat şi acest proiect.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.25/2002; art.74 alin.1 din Constituţie.

Cine este pentru? 193 de voturi pentru.

Împotrivă? 45 de voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu 193 de voturi pentru, 45 de voturi împotrivă şi nici o abţinere, s-a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.28/2002; art.74 alin.1 din Constituţie.

Cine este pentru? 193 de voturi pentru.

Împotrivă? 45 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

193 de voturi pentru, 45 împotrivă, nici o abţinere şi multe voturi neexprimate.

Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat; art.74 alin.1 din Constituţie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

247 de voturi pentru, 24 împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Cu 247 de voturi pentru, 24 împotrivă, s-a adoptat şi acest proiect.

Proiectul de Lege privind calitatea apei potabile; art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

270 de voturi pentru, o abţinere, nici un vot împotrivă.

Proiectul de Lege privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Române pentru Investiţiile Străine; art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? 186 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt împotrivă.

Abţineri?

186 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, 57 de abţineri.

Domnul Moiş doreşte să explice votul.

Domnul Văsălie Moiş:

Domnule preşedinte, în numele grupului parlamentar doresc să motivez votul.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Moiş doreşte să explice votul Grupului parlamentar al PRM-ului.

Domnul Văsălie Moiş:

Vă mulţumesc pentru precizare.

N-aş dori să se interpreteze că Partidul România Mare se opune creării unui cadru instituţional pentru investiţiile străine. De aceea n-am votat împotrivă. Ne-am abţinut, însă, pentru că avem dubii cu privire la funcţionarea acestui organism, pentru trei motive.

Primul dintre ele: noi considerăm că se concentrează în mâna primului-ministru domeniul investiţiilor străine, încălcându-se, astfel, principiul liberei iniţiative. Prin acest act normativ se creează bariere birocratice, în locul unui sistem juridico-economic permisiv. Traseul investiţiilor străine, în loc să fie suplu, se va complica şi mai mult.

Al doilea motiv: instituirea agenţiei va duce, volens nolens, la pesedizarea acestui sector economic de importanţă vitală pentru economia românească. Experienţa o avem din celelalte domenii.

Al treilea motiv: orice structură birocratică este generatoare de corupţie, iar dacă această structură se află în subordinea Guvernului, există riscul corupţiei de stat.

Aşadar, avem dubii cu privire la modul de funcţionare a acestei agenţii, datorită modului defectuos în care a fost conceput actul normativ, motiv pentru care ne-am abţinut.

(Aplauze în Grupul parlamentar al Partidului România Mare)

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.74/1995 privind exercitarea profesiunii de medic, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Medicilor din România; art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi - 271.

Imi cer scuze.

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.81/1997 privind exercitarea profesiunii de farmacist, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Farmaciştilor din România.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

269 de voturi pentru, două voturi împotrivă, nici o abţinere.

Propunerea legislativă privind Ordinul "Virtutea Maritimă" şi Medalia "Virtutea Maritimă"; art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate; 271 de voturi.

Propunerea legislativă privind Ordinul "Virtutea Militară" şi Medalia "Virtutea Militară"; art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi; 271.

Propunerea legislativă privind Ordinul "Virtutea Aeronautică" şi Medalia "Virtutea Aeronautică"; art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi; 271 de voturi.

Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii privind vânzarea spaţiilor comerciale proprietate privată a statului aflate în administrarea consiliilor judeţene sau a consiliilor locale. Comisia propune respingerea.

Cine este pentru respingere?

Stimaţi colegi, n-am înţeles cum a votat România Mare.

Cine este pentru respingere? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

270 de voturi pentru, unul împotrivă, nici o abţinere.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea alin.3 al art.5 din Legea nr.118/1996 privind constituirea şi utilizarea fondului special al drumurilor publice.

Se propune resingerea de către comisie.

Cine este pentru respingere? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 15 voturi împotrivă.

Sunt 260 de voturi pentru şi 15 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului. De asemenea se propune respingerea.

Cine este pentru respingere? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Sunt 270 de voturi pentru, o abţinere, nici un vot împotrivă.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privaţi pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, comisia a propus respingerea acestei propuneri.

Cine este pentru? 260 de voturi pentru.Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind vânzarea spaţiilor comerciale proprietate privată a statului, aflate în administrarea consiliilor judeţene sau a consiliilor locale precum şi a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local, care se adoptă conform art.74 alin.1 din Constituţie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 256 pentru, 7 voturi împotrivă.

Abţineri? 4 abţineri.

sunt 256 voturi pentru, 7 voturi împotrivă, 4 abţineri.

Domnul Boc doreşte să explice votul PD-ului.

Aveţi cuvântul.

Domnul Emil Boc:

Partidul Democrat a votat împotriva acestui raport de mediere cu menţiunea că partidul democrat nu este împotriva acestei legi privind vânzarea spaţiilor comerciale, dar este împotriva acestui raport de mediere. Şi uitaţi de ce.

Prin adoptarea acestui raport de mediere, ne aflăm în faţa unei sfidări fără precedent a Constituţiei şi a procedurilor parlamentare. Pentru prima dată în istoria constituţională a României de după 1991 o comisie de mediere îşi permite să medieze ceea ce nu era de mediat. Potrivit Constituţiei, potrivit art.76 din Constituţie, se mediază doar textele aflate în divergenţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La art.5 alin.4 din acest raport de mediere există două texte identice adoptate de Camera Deputaţilor şi de Senat. Se pune întrebarea de ce a fost mediat acest text. Textul spune foarte clar: "În cazul Municipiului Bucureşti, lista spaţiilor supuse vânzării se aprobă de către consiliul general pe sectoare". Uitaţi forma Camera Deputaţilor şi forma Senatului şi apare un text de mediere. La ce? Textul de mediere sună aşa, pentru a înţelege de ce: "În cazul municipiului Bucureşti, lista spaţiilor supuse vânzării se aprobă de către consiliul general pe sectoare la propunerea primarilor acestora". Deci pentru a da o competenţă primarilor PSD partidul de guvernământ sfidează Constituţia, regulamentele, orice, doar pentru a da satisfacţie unor primari de sectoare din Bucureşti. Este un lucru inacceptabil, nemaiîntâlnit în istoria constituţională a României. Fraudă la Constituţie, atac la fundamentele statului de drept, atentat la democraţia parlamentară din România. Sunt puţine aceste cuvinte pentru a exprima ceea ce s-a întâmplat în acest vot dat de către dumneavoastră astăzi.

În consecinţă, Partidul Democrat va utiliza toate căile parlamentare pentru a salva democraţia parlamentară în această ţară. Ne vom adresa "gardianului" Constituţiei pentru a opri ofensiva totalitară a partidului de guvernământ. Este singura instituţie din această ţară care mai poate opri această ofensivă la adresa Constituţiei, aceste atentate la adresa democraţiei parlamentare din România.

În consecinţă, doamnelor şi domnilor, regretăm că în Parlamentul României a apărut a treia cameră. Aceasta a treia cameră este comisia de mediere, care, de dragul satisfacerii unei clientele politice, adoptă texte peste voinţa celor două Camere.

Vă mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să întrerupeţi discuţiile, suntem în anul Caragiale, cum ni l-a invocat acum cineva folosind "curat ".." dar, vă rog să vă păstraţi calmul.

Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, care se adoptă conform art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi, 271 de voturi.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei organizaţiei internaţionale a muncii nr.183/2000 privind revizuirea Convenţiei asupra protecţiei maternităţii din 1952, care se adoptă conform art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Proiectul de Lege pentru aprobarea finanţării repatrierii personalului navigant, debarcat sau aflat la bordul unor nave maritime de transport, achitarea drepturilor restante şi pentru menţinerea în siguranţă a navelor din patrimoniul Companiei de navigaţie maritimă RomLine Constanţa, care se adoptă conform art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? 2 abţineri.

Cu 269 voturi pentru, nici un vot împotrivă, 2 abţineri.

Domnul Sassu vrea să motiveze votul Partidului Democrat.

Domnul Alexandru Sassu:

Da. Vă mulţumesc.

Este pentru a doua sau a treia oară, cred, când alocăm sume de bani pentru o situaţie pentru care statul român nu este responsabil.

Domnul Florin Georgescu:

Vinovat este Băsescu.

Domnul Alexandru Sassu:

Dinainte, se trage din guvernarea, dacă vreţi, 1992-1996, dar nu asta este important şi nici nu am votat pentru această chestiune, pentru că e problema unor cetăţeni români. Totuşi părerea noastră este că această situaţie care, periodic, se repetă trebuie rezolvată de fond şi nu prin alocarea unor sume. Credem că este necesar ca Guvernul, comisiile de specialitate să discute acest lucru şi să găsească o soluţie astfel încât cei care sunt vinovaţi de astfel de chestiuni să plătească, iar pe de altă parte să nu se mai ajungă ca cetăţeni români să ajungă în situaţia respectivă, destul de neplăcută şi mai ales dureroasă. Am votat pentru, pentru că nu ne putem permite să lăsăm oameni, cetăţeni români în situaţii de tipul acesta, dar repet, credem că e necesar ca să se discute o dată pentru totdeauna o soluţie, astfel încât lucrurile să fie puse în sensul lor.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 5/2002 privind instituirea unor interdicţii pentru aleşii locali şi funcţionarii publici - art.74 alin.1 din Constituţie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu 269 de voturi pentru, un vot contra, o abţinere s-a votat.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.

Stimaţi colegi, mai sunt doar 5 proiecte, vă rog eu frumos să mai rămâneţi în sală. 5 proiecte mai sunt. Raportul comisiilor de mediere pe care le-am votat astăzi, nu le-aţi comunicat în sală? Nu aţi comunicat?

Stimaţi colegi, sunt rapoartele de mediere de astăzi care, potrivit regulamentului, le-am anunţat eu la votul final astăzi la sfârşitul listei. Deci sunt 5 proiecte, vă rog să aveţi puţină răbdare.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 249/2000 privind constituirea şi utilizarea fondului special pentru produse petroliere, care se adoptă conform art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

3 voturi împotrivă, 268 voturi pentru, nici o abţinere.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 40/2000 privind acreditarea agenţiilor de credit în vederea administrării fondurilor pentru acordarea de microcredite, care se adoptă conform art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

5 abţineri, 260 de voturi pentru, nici un vot împotrivă.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 69/1998 privind regimul de autorizare a activităţilor din domeniul jocurilor de noroc, care se adoptă conform art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? 14 abţineri.

Cu 260 de voturi pentru, 14 abţineri, 1 vot împotrivă s-a aprobat.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 117/1999 privind salarizarea personalului Agenţiei Naţionale pentru locuinţe, care se adoptă conform art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abţineri? 8 abţineri.

Cu 258 de voturi pentru, 8 abţineri, nici un vot împotrivă.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 169/2001 privind utilizarea unor sume destinate restructurării şi reorganizării agenţilor economici din sectorul producţiei de apărare, care se adoptă conform art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu 260 de voturi pentru, 10 abţineri, un vot contra a fost adoptat proiectul de lege.

Vă mulţumesc.

Trecem, în continuare, la proiectul la care am ajuns, respectiv, Statutul aleşilor locali. La sfârşitul şedinţei o să vă anunţ şi moţiunea. Vă rog să rămâneţi în sală şi pentru anunţarea moţiunii şi pentru dezbaterea acestui proiect la care am văzut că acordaţi o atenţie deosebită.

Stimaţi colegi,

Am rămas la art.20 lit.c). Rog întâi comisiile să-mi precizeze care e situaţia acelui amendament, pentru că în raport aţi trecut un amendament semnat de domnul Boc şi de domnul Ioan Oltean, care acum nu-l mai recunosc.

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule preşedinte,

Amendamentul a fost depus, deci el trebuie discutat potrivit regulamentului. Nu este nici o îndoială că e o eroare legată de includerea acestui amendament în raportul comisiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Boc, aveţi cuvântul să vă susţineţi amendamentul respins.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Dar vreau să ştiu întâi, acest amendament de acum al comisiei îl mai susţineţi sau nu îl mai susţineţi?

Domnul Emil Boc:

Deci noi nu am avut un asemenea amendament în lista de amendamente depuse de Partidul Democrat, ci în mod eronat apare numele nostru la amendamentele admise de la comisie, probabil s-a făcut o mixtură între amendamentele admise şi respinse, deci noi nu susţinem amendamentul comisiei, unde din greşeală a fost menţionat şi numele nostru. Susţinem acest amendament al nostru. Care este esenţa amendamentului nostru?

Domnul Valer Dorneanu:

Amendamentul 25...

Domnul Emil Boc:

Pe de o parte, trebuie să punem de acord prevederile Legii administraţiei publice locale cu privire la incompatibilităţi, cu prevederile Legii statutului aleşilor locali. Deci, dacă în Legea administraţiei publice locale se menţionează expres faptul că în România calitatea de consilier local şi judeţean este incompatibilă cu calitatea de membru în consiliile de administraţie ale societăţilor comerciale aflate în subordinea consiliilor locale şi judeţene, nu putem acum să lăsăm în statutul aleşilor locali doar incompatibilitatea cu privire la calitatea de conducător, fără a face nici o referire la calitatea de membru în consiliul de administraţie al regiilor menţionate.

Vă daţi seama şi din punct de vedere juridic ce s-ar întâmpla. Ar fi o derută totală în administraţia publică, oamenii ne vor întreba ce prevederi se vor aplica, cele din Legea administraţiei publice locale sau cele din Legea statutului aleşilor locali.

În consecinţă, trebuie să punem de acord şi să lămurim o dată pentru totdeauna care este regimul membrilor din consiliile de administraţie ale regiilor autonome aflate în subordinea consiliilor locale şi judeţene. Este sau nu compatibil statutul acestora cu cel de consilieri locali şi judeţean? Am invocat în susţinerea dumneavoastră şi afirmaţiile premierului Adrian Năstase. Premierul Adrian Năstase a fost în permanenţă şi consecvent susţinător al punctului de vedere că în administraţia publică locală trebuie să respectăm interesul public. Şi citez din declaraţia premierului Adrian Năstase din 6 februarie 2002.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, în repetate rânduri v-am rugat să renunţaţi la repetările acestea obositoare şi enervante.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte,

Dacă vă deranjează...

Domnul Valer Dorneanu:

Nu doriţi decât să iritaţi sala.

Domnul Emil Boc:

Dacă vă deranjează afirmaţiile propriului dumneavoastră şef de partid, să-mi spuneţi.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, nu. Dumneavoastră repetaţi acest citat pentru a cincea oară astăzi şi nu o faceţi decât ca să enervaţi pe colegii noştri.

Domnul Emil Boc:

Nu. Să înţeleg că pe colegii dumneavoastră îi enervează declaraţiile premierului Adrian Năstase. Să înţeleg acest lucru, nu?

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, nu, nu mai speculaţi...

Domnul Emil Boc:

Nu, eu asta înţeleg, că vă deranjează ceea ce declară premierul României... preşedintele Partidului Social Democrat.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu. Nu. Nu mai speculaţi, ne deranjează repetiţiile dumneavoastră.

Domnul Emil Boc:

Dacă vă deranjează, vă rog să-i transmiteţi dumneavoastră, eu nu sunt mesagerul PSD-ului aici. Eu vreau să susţin un amendament.

Domnul Valer Dorneanu:

Câtă grijă faţă de imaginea dumneavoastră academică şi pentru această imagine v-am sugerat de atâtea ori să citiţi din Monitorul Oficial ceea ce intervenţi dumneavoastră...

Domnul Emil Boc:

Daţi-mi voie să-mi susţin amendamentul aşa cum apreciez eu de cuviinţă.

Domnul Valer Dorneanu:

Susţineţi-l, dar fără să vă repetaţi de 7 ori, că nu sunt handicapaţi colegii dumneavoastră.

Domnul Emil Boc:

În faţa dumneavoastră am un text care aparţine preşedintelui PSD şi eu credeam că vă face onoare şi cinste să reauziţi în Parlamentul României o declaraţie făcută de primul ministru, de preşedintele Partidului Social Democrat, dacă aveţi ceva împotriva domniei sale, să spuneţi ca să ştiu şi altă dată nu o să-i menţionez numele primului ministru.

Spunea domnul prim-ministru: "mulţi dintre liderii locali ai PSD ar trebui să se întrebe în virtutea cărui fapt îşi ocupă poziţiile şi dacă social-democraţia nu e doar o etichetă în spatele căreia îşi pot ascunde lenea şi nepăsarea. Cei pentru care o funcţie în administraţie înseamnă să cheltuiască bani de la buget, au greşit partidul. Mulţi speră că asemenea comportamente şi reacţii vor trece neobservate sau vor fi repede uitate.

Eu le spun însă că partidul nu le va trece cu vederea şi chiar dacă partidul ar face-o, la alegeri cetăţenii n-o vor face. De ce ne aflăm la guvernare? nu ne aflăm pentru a ne servi interesele personale, nu ne aflăm pentru un salariu mai mare, pentru o maşină mai nouă sau pentru un cont mai gras. Nu ne aflăm aici pentru a ne îmbogăţi. Sunt lucruri clare, sunt adevăruri evidente pe care în mod normal nu ar fi fost nevoie să le reamintim acum. Dar unii dintre noi se pare că nu au înţeles acest lucru".

Noi am înţeles acest lucru, domnule preşedinte, în administraţia locală trebuie să punem capăt scurgerii banului public într-un mod fraudulos. Aceste salarii date consiliilor de administraţie, consilierilor, nu sunt altceva decât o formă de a cumpăra, în fapt, tăcerea acestora pentru a stabili salarii mai grase pentru directorii de regii.

Dacă "Anul Caragiale" înseamnă declaraţiile primului ministru, domnule preşedinte, atunci înseamnă că în PSD este "anul Caragiale" şi vă rog s-o consacraţi.

Domnul Valer Dorneanu:

Caragiale înseamnă "curat neconstituţional" ceea ce tot spuneaţi dumneavoastră cu "..

Domnul Emil Boc:

Dacă dumneavoastră asimilaţi discursul premierului cu "anul Caragiale", vă rog să-mi spuneţi ca să ştiu.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, nu, la asta m-am referit, la vorbele dumneavoastră "curat neconstituţional", "curat murdar", "curat nelegal..."

Domnul Emil Boc:

Sunt afirmaţiile primului ministru, dacă ele pot fi încadrate în "anul Caragiale" repet, eu nu am nimic împotrivă.

Domnul Valer Dorneanu:

Dumneavoastră vă încadraţi, lăsaţi, nu vă mai străduiţi.

Domnul Emil Boc:

Ceea ce faceţi dumneavoastră aici nu este decât un recital Caragiale, orchestrat într-o manieră specifică a PSD-ului. Deci noi ştim foarte bine, să înţelegem un lucru, ori sunteţi dumneavoastră pentru transparenţa gestionării banului public în administraţia locală şi a împiedicării scurgerii şi derulării acestui ban în buzunarul consilierilor sau, într-adevăr, doriţi o reformă reală şi atunci trebuie să acceptaţi amendamentul nostru. Nu se poate, a treia cale nu există, tertium non datur, domnule preşedinte. Deci, încă o dată, din motive juridice şi politice, cele juridice legate de consistenţa legăturii dintre Legea administraţiei publice locale şi Legea statutului aleşilor locali, pentru a nu crea o degringoladă în teritoriu cu privire la aplicarea acestei legi, iar pe de altă parte, dacă politic suntem pentru o împiedicare a scurgerii banului public, atunci trebuie să acceptăm acest amendament. Discursul şi afirmaţiile premierului Năstase vă obligă la acest lucru.

în consecinţă, nu votaţi pentru PD, votaţi pentru susţinerea premierului Adrian Năstase.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul secretar Niţă şi apoi domnul Zgonea.

Domnul Constantin Niţă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur, domnul Boc este un reputat jurist şi un foarte bun pedagog. A văzut că suntem puţini în sală şi acum merge. Vreau să-i spun domnului Boc un singur lucru, că demagogia PD-istă este în floare, adică am schimbat sau i-am forţat pe consilierii judeţeni şi locali PD să plece din funcţie, adică recte Partidul Democrat şi ne-am pus în locul lor prietenii, nevestele, copii etc. tot aparţinând de PD. Deci, haideţi să lăsăm chestiile acestea că mai ştim şi noi ce se întâmplă în teritoriu, nu ne mai daţi lecţii de treaba asta. Întrebaţi-i pe consilierii dumneavoastră care au plecat pe cine au lăsat în locul lor în consiliile de administraţie, în funcţii etc.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Zgonea.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte,

Preocuparea domnului coleg al nostru de la partidul din Opoziţie este strâns legată şi de prezenţa colegilor în sală şi este o chestiune de partid, de altfel. Ceea ce aş vrea să vă spun este că şi înainte de a face votul final, i-am reamintit domnului Emil Boc de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi să urmărească amendamentele, până şi la dispoziţiile finale. La dispoziţiile finale va vedea că fondul problemei, ceea ce nu-i place domniei sale să-şi aducă aminte, este în Legea nr.215 şi articolul respectiv, dacă domnul ministru poate să-mi confirme aici, se abrogă. De altfel, discuţia am avut-o şi în comisie. Această lipsă de verticalitate între poziţia în comisie şi poziţia de aici şi retorica aceasta deosebită nu-i face cinste unui coleg pe care eu îl respect şi de la care cred că am învăţat foarte multe.

Vă rog frumos să supuneţi votului, domnule preşedinte, acest articol pentru că eu cred că fondul problemei pe care distinsul coleg al nostru l-a ridicat este stabilit de dispoziţiile finale şi tranzitorii.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Eu nu sunt jurist, însă lucrând în administraţie, mi-am dat seama de necesitatea unei foarte clare şi neechivoce reglementări a acestui aspect. Am impresia că prin această încăpăţânare sau, haideţi să n-o definesc aşa, prin această încrâncenare cu care se doreşte menţinerea în continuare în aceste poziţii a consilierilor locali, este o cangrenă care va afecta şi în perspectivă atât activitatea administrativă, cât şi, dacă vreţi, credibilitatea politică a celor care vor deţine asemenea funcţii.

Ca urmare a acestor situaţii se menţine în foarte multe regii şi societăţi comerciale, aflate în subordinea consiliilor locale, o stare în care ilegalitatea şi abuzurile sunt frecvente. Nu doresc să ilustrez în această intervenţie cu situaţii din municipiul Cluj-Napoca sau judeţul Cluj, dar invit ministerul de resort să gândească în dorinţa de a se face curăţenie dacă este posibil şi a se elimina şansele de corupţie prin această dublă calitate, pe de o parte, membri în consiliile de administraţie şi, pe de altă parte, membri în consiliile locale a unor reprezentanţi politici. Pentru că numai în felul acesta, dacă vreţi, vom avea credibilitate şi din partea forurilor externe spre care tindem spre a deveni parte componentă.

Altfel, această dublicitate de tratare va pune serioase semne de întrebare asupra dorinţei noastre sincere de a accede în aceste organisme europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Dobre, poftiţi.

Domnul Victor-Paul Dobre:

Domnule preşedinte,

Chiar la pct.157 există un amendament comun al meu împreună cu domnul deputat Toader de la PD, legat de aceeaşi chestiune. Eu nu vreau să intru în dezbaterea dintre PD şi PSD, vreau să vă spun un singur lucru şi aici sunt alături de colegul, domnul Brudaşca. La ora actuală, consiliile de administraţie ale regiilor şi societăţilor se împart literalmente între consilierii locali. Nu mai există nici o instanţă de control a unei societăţi şi regii, pentru că nu poate să se controleze consilierii unii pe alţii. asta a fost şi raţiunea acelei Ordonanţe nr.5/2000 a Guvernului şi vreau să atrag atenţia majorităţii că sunteţi contradictorii. O dată daţi o ordonanţă şi o aprobaţi, prin care încercaţi să limitaţi conflictul de interese, pe de altă parte, respingând aceste amendamente, abrogând prevederea din Legea nr.215 pe care aţi amânat-o până după 2004, continuaţi să creaţi această stare care este şi imorală şi ilegală, după mine, respectiv consilierii locali sunt toţi membri ai consiliilor de administraţie ale societăţilor şi regiilor, nimeni nu mai controlează pe nimeni, e loc deschis tuturor abuzurilor şi ilegalităţilor.

Fac un apel la dumneavoastră pentru ca să facem ceva, să închidem acest robinet al corupţiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Aţi ascultat amendamentele colegilor noştri Boc şi Dobre. Văd că e vorba de amendamente care, practic, dau altă variantă amendamentului comisiei şi, în aceste condiţii, potrivit regulamentului, supun întâi votului amendamentul comisiei şi, dacă acesta este adoptat, celelalte amendamente sunt înlăturate de la sine. Deci, supun votului dumneavoastră amendamentul 25 cu privire la art.20 lit.c).

Vă rog să vă pronunţaţi prin vot.

33 voturi pentru.

Împotrivă? 15 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Cu 33 voturi pentru, 15 împotrivă şi o abţinere, s-a adoptat amendamentul 25. Consecinţa acestui vot este înlăturarea, deci respingerea celor două amendamente ale Partidului Democrat şi Partidului Liberal.

La lit.d), e) şi f), comisia n-a mai făcut obiecţii. Dacă aveţi dumneavoastră. Poftiţi, domnule Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Aici este o exprimare redundantă. Spre exemplu, avem enumerările acestor calităţi care sunt incompatibilităţi şi, daţi-mi voie să citesc cum propun eu să fie forma finală.

"Calitatea de deputat sau senator, membru al Guvernului, secretar sau subsecretar de stat, ori asimilaţii acestora."

Nu mai are rost să mai reluăm "precum şi asimilaţii miniştrilor" pentru că avem în enumerările respective, acest "ori asimilaţii acestora" se referă la fiecare din subiectele enumerate mai sus: deputaţi, senatori, membru al Guvernului, secretar sau subsecretar de stat. Este o formulă redundantă, în forma în care este în text, pe care doresc s-o îmbunătăţesc prin propunerea pe care v-am făcut-o.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Fleşariu.

Domnul Ionel Fleşariu:

Domnule preşedinte,

Vreau să vă spun că noi am analizat foarte amănunţit acest text şi vreau să fac următoarele precizări: aici, se vorbeşte despre membrii Guvernului. Membrii Guvernului sunt miniştrii. Când am zis "şi asimilaţii miniştrilor", bunăoară, ne-am referit la conducătorii unor organisme centrale care sunt asimilaţi miniştrilor, avocatul poporului, dar care nu sunt membri ai Guvernului.

Şi atunci, nu se face această asimilare dacă nu lăsăm textul aşa cum este. L-am întors pe toate feţele când am făcut acest text şi am ajuns la concluzia că numai în felul acesta putem să acoperim toate situaţiile care pot apare în realitate.

Domnul Valer Dorneanu:

Aveţi amendament aici, domnule Brudaşca?

Domnul Damian Brudaşca:

Problema este următoarea: eu înţeleg limba specială care se vorbeşte la ministerul pe care-l reprezintă domnul secretar de stat, dar prin "asimilat al membrului Guvernului" se înţelege ministrul sau orice altă persoană care deţine o funcţie echivalentă. N-are rost să... Atunci, de ce membru al Guvernului...precizăm o dată "membru al Guvernului" şi, după aceea, revenim "precum şi asimilaţii miniştrilor". Păi, nu vedeţi că n-are logică această chestiune?

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, nu întâmplător v-am adus aminte de amendament. Nici n-aţi avut amendament la comisie cu privire la acest text...V-a explicat domnul ministru la cine se referă asimilaţii.

Supun votului dumneavoastră formularea redacţională a domnului Damian Brudaşca. Aţi ascultat răspunsul Guvernului, însuşit de comisie.

Cine este pentru? 8 voturi pentru.

Împotrivă? 22 voturi împotrivă.

Cu 8 voturi pentru, 22 voturi împotrivă, s-a respins propunrea de reformulare.

Supun votului dumneavoastră textul de la lit.e) în formularea actuală.

Cine este pentru formularea actuală? 18 voturi pentru.

Împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

Cu 18 voturi pentru, 4 voturi împotrivă şi nici o abţinere, s-a adoptat lit.e) în formularea iniţială.

Lit.f). Nu sunt obiecţiuni. Votată în formularea iniţială.

La art.20 alin.2, urmăriţi amendamentul 26. Comisia a propus eliminarea. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 26. Nu aveţi. Votat în unanimitate. Se elimină textul.

Art.21 şi 22. Nu sunt obiecţiuni de la comisie. Dacă aveţi dumneavoastră. Votate în unanimitate.

Art.23. Urmăriţi pentru art.23 alin.1, amendamentul 27. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate amendamentul 27. Se modifică art.23 alin.1 în mod corespunzăltor.

Art.23 alin.2. Comisia nu are amendamente. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate, în formularea iniţială.

Art.24. Urmăriţi amendamentul 28. Nu aveţi obiecţiuni. Votat amendamentul, modificat art.24.

Art.25 alin.1. Urmăriţi amendamentul 29. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat amendamentul 29. Se modifică art.25 alin.1.

Art.25 alin.2. Scuzaţi-mă! După art.25 alin.1, care a format obiectul amendamentului 29, urmează art.25 alin.2, nou introdus, prin amendamentul 30.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 30. Nu. Admis amendamentul 30. Se introduce art.25 alin.2.

Actualul art.25 alin.2, devine prin renumerotare...La care aveţi intervenţii?

Domnul Victor Paul Dobre:

La art.25 alin.2.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să interveniţi, domnule deputat!

Urmăriţi, vă rog, amendamentul 170, respins.

Domnul Victor Paul Dobre:

Este o observaţie tehnică. De regulă, aceste probleme de incompatibilităţi le tratează nu o comisie de specialitate, ci comisia de validare care se formează la începutul funcţionării consiliului local şi funcţionează pe întreaga perioadă.

De aceea, propunerea mea şi a colegului Toader de la P.D., este ca în loc de "comisia de specialitate", să fie trecută "comisia de validare".

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Fleşariu.

Domnul Ionel Fleşariu:

Domnule preşedinte,

La un text anterior, se prevede că starea de incompatibilitate este analizată nu de comisia de validare, s-a propus şi această variantă, ci de comisia permanentă a consiliului local care are în atribuţii probleme de natură juridică.

În consecinţă, este logic ca atunci când starea de incompatibilitate, consilierii au făcut să înceteze starea de incompatibilitate anterior discutării în consiliu, tot această comisie care este comisia care are în atribuţii probleme juridice, să intervină, şi nu comisia de validare. Comisia de validare are un singur scop: să analizeze dosarele după alegerea consilierilor, să vadă dacă sunt în conformitate cu prevederile legale şi să propună validarea mandatelor, iar pe parcurs, în condiţiile în care urcă un supleant, să facă exact acelaşi lucru. Ăsta e rolul, singurul rol al comisiei de validare, şi nu să facă altceva.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, încă o dată vă rog să urmăriţi amendamentul 30, cel cu privire la art.25 alin.2, să aveţi în vedere şi amendamentul domnului deputat Dobre. Eu supun întâi votului amendamentul comisiei, potrivit regulamentului, nu pentru că aş vrea eu aşa.

Cine este pentru amendamentul 30? Vă rog să vă exprimaţi prin vot. 20 voturi pentru.

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

Cu 20 voturi pentru, 3 voturi împotrivă, nici o abţinere, s-a adoptat amendamentul comisiei şi, în consecinţă, s-a respins amendamentul domnului Dobre.

Art.26. Dacă aveţi obiecţiuni. Comisia n-a avut. Votat în unanimitate, în formularea iniţială.

Art.27. Urmăriţi amendamentul 32. Domnul Raduly.

Domnul Ráduly Róbert Kálman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Observaţi că, la amendamente respinse, la nr.crt.173, se află amendamentul nostru de reformularea art.27. În acest articol, de fapt, se întâmplă ceea ce am discutat şi adineauri, n-are rost să reluăm. Aş vrea, de această dată, să vă propun o reformulare din punct de vedere al tehnicii legislative a acestui articol 27, care să ne arate foarte clar că aceste adunări generale ale acţionarilor în care şi unităţile administrativ-teritoriale să fie acţionari majoritari.

Reformularea sună în felul următor: "Primarii şi viceprimarii, preşedintele şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene nu pot fi reprezentanţi ai statului sau ai unităţilor administrativ-teritoriale în adunările generale ale acţionarilor de la societăţile comerciale cu capital majoritar de stat, respectiv ale societăţilor comerciale la care unitatea administrativ-teritorială este acţionar majoritar, după caz, şi nu pot face parte din consiliile de administraţie ale regiilor autonome,"

Pe fond, nu am schimbat nimic, doar că am făcut textul clar, pentru că, în opinia noastră, acest text, cum este formulat, nu este suficient de clar.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru Fleşariu, vă rog să vă pronunţaţi cu privire la amendamentul domnului Raduly.

Domnul Ionel Fleşariu:

Domnule preşedinte,

Sincer să fiu, cu toată atenţia dată textului, nu reuşesc să realizez care este diferenţa între textul adoptat de comisie şi textul pe care-l propune domnul deputat Raduly şi care a fost respins de către comisie.

Comisia a reformulat acest text, art.27, şi noi considerăm că formularea este cuprinzătoare şi suficient de clară pentru a nu da naştere la controverse şi la discuţii nesănătoase.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia îşi menţine punctul de vedere? Da.

Supun votului dumneavoastră amendamentul 32 al comisiei, cu privire la formularea art.27.

Cine este pentru? 23 voturi pentru.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Cu 23 voturi pentru, 2 împotrivă şi o abţinere, s-a adoptat amendamentul 32 cu privire la art.27 şi, în consecinţă, a căzut amendamentul domnului Raduly.

La art.28, amendamentul...

Domnul Ráduly Róbert Kálman:

La art.27, propunem un art.27¹.

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Poftiţi!

Domnul Ráduly Róbert Kálman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Spuneţi poziţia la care vă referiţi.

Domnul Ráduly Róbert Kálman:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La poziţia 174 de la "amendamente respinse", propunem introducerea unui articol nou, 27¹, în care să spunem foarte clar că "exercitarea funcţiilor didactice şi a funcţiilor din cadrul unor fundaţii, ale unor organizaţii neguvernamentale, nu este incompatibilă cu calitatea de primar, respectiv, viceprimar". Asta a fost ideea.

Aşa cum art.62, astăzi în vigoare, lit.c), de fapt, al aceluiaşi articol, garantează excepţie de la incompatibilitate pentru primarii, viceprimarii aleşi, din Legea 215/2001.

Motivaţia respingerii a fost că nu se justifică introducerea unui nou articol, reglementările din proiectul de lege fiind suficiente în acest domeniu, spune comisia. Eu aş vrea să-i întreb atunci, pentru a fi eventual de acord cu dumnealor, dacă abrogăm articolul 62, cum este propus spre abrogare de comisie, din Legea 215/2001, care va fi textul expres în Legea privind statutul aleşilor locali care să garanteze primarilor şi viceprimarilor aceeaşi excepţie de la incompatibilitate, care a fost garantată sau care este garantată astăzi în textul în vigoare privind art.62 lit.c).

Vă mulţumesc. Şi atunci dacă primesc un răspuns, bineînţeles, suficient de explicit, pot să retrag amendamentul, dacă nu, o să fiu obligat să stărui în susţinerea acestuia.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, vă rog să oferiţi un argument suficient de explicit şi de convingător.

Domnul Ionel Fleşariu:

Domnule preşedinte,

Nu am plecat de la premisa, când am reglementat incompatibilităţile, că, în fond, această instituţie juridică sunt nişte interdicţii aceste incompatibilităţi. Interdicţiile, potrivit unor reguli generale ale dreptului românesc, trebuie să fie prevăzute în mod expres de lege. Noi prevedem în această lege, în mod expres, care sunt incompatibilităţile, ce nu poate să fie un ales local în acelaşi timp. Per a-contrario, ceea ce nu este prevăzut în lege ca interdicţie, înseamnă că poate fi exercitat de către primar, viceprimar, etc, etc, inclusiv calitatea de cadru didactic în învăţământul elementar. nici până acum, deşi nu exista o asemenea prevedere expresă în lege, legea nu spune ce poate să fie, legea spune ce nu poate să fie.

Interdicţiile, ele sunt exprese şi, ca atare, se aplică în mod concret. Nu credem că este necesar să introducem acest text pe care-l propune domnul Raduly.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Raduly. A! Şi-l retrage. Mulţumesc foarte mult.

În aceste condiţii, trecem la art.28. Urmăriţi amendamentul 33. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Admis amendamentul, modificat art.28 în mod corespunzător.

Art.29. Comisia n-a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră.

Domnul Emil Boc:

Amendamentul pe care-l avem la 176 din raport, vizează eliminarea art.29, întrucât se regăseşte...

Domnul Valer Dorneanu:

Staţi puţin, că la 176 avem altceva noi, un amendament al...Ba da, ba da, ba da! Scuzaţi-mă!

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte,

Sper că nu puneţi la îndoială buna noastră credinţă.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, nu, eram doar uşor derutat că autorul principal al amendamentului este domnul Vasile Moiş şi nu vă regăseam şi pe dumneavoastră.

Domnul Emil Boc:

Nu înţeleg de unde deduceţi dumneavoastră acest lucru. Eu nu deduc acest lucru că ar exista un autor principal şi un autor secundar la acest amendament. Aici scrie aşa: domnul deputat Vasile Moiş şi domnii deputaţi: Emil Boc, Ioan Oltean şi Onisei, de unde diferenţierea, n-am înţeles-o gramatical, sau nu citim în aceeaşi limbă, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Eram obişnuit să vă găsesc mai în faţă. Asta era tot.

Domnul Emil Boc:

Apreciez acest lucru dar iau toată aprecierea pentru colegul meu Văsălie Moiş şi îmi face plăcere să susţin un amendament pe care şi domnia sa l-a susţinut în comisie.

Fără a intra în alte detalii, propunem eliminarea art.29 care vizează faptul că prevederea art.26 din prezenta lege se aplică în mod corespunzător şi în cazul viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene.

Cum se regăseşte această prevedere în Legea 215/2001, dublarea este inutilă.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul ministru Fleşariu.

Domnul Ionel Fleşariu:

Domnule preşedinte,

La art.26 din lege, noi am tratat problema incompatibilităţilor unei părţi din incompatibilităţi pentru primari, am zis că prevederile art.20 lit.a), acolo unde e vorba de incompatibilităţile pentru consilierii locali, anumite litere de acolo, a), b), c) şi e), se aplică şi primarului. Nu am zis absolut nimic despre viceprimar, despre preşedintele consiliului judeţean sau despre vicepreşedinţii consiliilor judeţene.

Şi atunci, normal, s-a simţit nevoia ca la acest articol să spunem că prevederile art.26, referitoare la incompatibilităţile pentru primari, se aplică şi viceprimarului, pentru că şi el, o dată ales în funcţie devine salariat, acolo, devine, face parte, intră în Executiv şi preşedintele consiliului judeţean şi vicepreşedinţilor.

Este un text corect, de trimitere, care neapărat trebuie să-şi găsească locul în această lege.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia susţine acelaşi punct de vedere? Da.

Potrivit regulamentului, trebuie să supun întâi, însă, votului amendamentul domnului Boc şi a colegilor săi, pentru că propune eliminarea textului.

Cine este pentru amendamentul domnului Boc? 2 voturi pentru.

Împotrivă? 20 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art.29, în formularea existentă.

Cine este pentru? 21 voturi pentru.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Stimaţi colegi, mi se pare nedemocratic să continuăm la un scor de 20 la 2. După regulament, merge. Vă rog, domnule Olteanu! E şi ora 13,30...Vă rog să vă pronunţaţi. Eu n-am nimic împotrivă.

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Având în vedere că noi, Comisia juridică, am făcut imprudenţa de a stabili ca oră de începere a dezbaterilor la Comisia juridică, orele 14,30, cred că ar fi incorect faţă de membrii Comisiei juridice să nu le dăm posibilitatea unei pauze de care alţii beneficiază din plin.

Prin urmare, pentru raţiuni de echitate, v-aş propune, domnule preşedinte, să suspendăm dezbaterile aici. Oricum, această lege are şi numeroase alte articole şi pot continua dezbaterile într-o altă zi.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră suspendarea lucrărilor. Cine este pentru? Mulţumesc.

E cineva împotrivă? Cu un vot împotrivă.

Vă doresc succes în comisii. Numai puţin! Stimaţi colegi, vă anunţ, totuşi, oficial, despre depunerea unei moţiuni simple de către colegii noştri de la Partidul Liberal şi Partidul Democrat, intitulată "moţiunea cu privire la fiscalitate". A fost prezentată în numele a 56 de deputaţi, dintre aceştia au semnat-o numai 54, ceea ce este regulamentar, moţiunea putând fi depusă de către un număr de 50 de deputaţi. Vom comunica data dezbaterii la timp.

Vă reamintesc că miercuri avem şedinţa comună a celor două Camere.

Şedinţa s-a încheiat la ora 13,35.