Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse de domnii Corneliu Ciontu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, Ovidiu Cameliu Petrescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Nicolae Leonăchescu şi Constantin Niţă, secretari.

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineaţa!

Declar deschisă şedinţa declaraţiilor politice de astăzi.

Vă rog să fiţi de acord să-i dăm întâi cuvântul domnului ministru Mircea Paşcu, ca să se întoarcă la treburile armatei.

Urmează domnul deputat Iulian Mincu.

Domnul Ioan Mircea Paşcu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am să mă refer la acele afirmaţii care au fost făcute de domnul senator Vadim atât în revista "România Mare", cât şi, am înţeles, la conferinţa de presă a partidului, şi care mă vizează direct pe mine şi o serie de oameni din partea de nord a ţării.

Fac această precizare, întrucât cred că acesta este locul cel mai potrivit pentru ca lucrurile să rămână clare, în stenograma oficială, şi nu să dispară odată cu ziarele care, astăzi sunt, mâine apar altele, şi deci în felul acesta lucrurile se pierd.

Când domnul senator Corneliu Vadim Tudor a pus în circulaţie, în revista "România Mare", acuza cum că aş fi fost implicat în atribuirea unui contract pentru producerea de corturi pentru tabăra forţelor americane de la Constanţa - sud unei firme din Negreşti - Oaş, aparţinând prefectului Ciocan, precum şi afirmaţia că acesta, împreună cu prefectul de Maramureş, domnul Bechiş, mi-ar fi construit o vilă în Bucureşti, am crezut că era vorba de încă o glumă din cele cu care domnia sa ne-a obişnuit. Cel mult, mi-am spus: "Putea fi vorba de un renghi pe care i l-au jucat încă o dată unul dintre informatorii domniei sale". Aceasta, pentru că nimic nu era adevărat. De aceea am şi decis să nu răspund. Pur şi simplu nu merita osteneala.

Când am văzut însă reluarea acestor acuze false, în cadrul ultimei conferinţe de presă a partidului, mi-am dat seama de greşeala făcută: tăcând, domnul senator a interpretat aceasta ca o recunoaştere tacită a informaţiilor false vehiculate de domnia sa. Cred că era mai bine să le fi verificat. Ar fi putut atunci afla că sunt false, iar vehicularea lor îl pune încă o dată într-o poziţie de vulnerabilitate publică.

Domnule senator, corturile la care faceţi referire aparţin americanilor. Le-a adus şi instalat compania americană care a fost angajată de americani să construiască tabăra. Deci, nici vorbă de bani din bugetul armatei române, nici vorbă de firme din Negreşti, cum aţi afirmat cu atâta uşurinţă. În plus, spre informarea dumneavoastră şi inclusiv a celor care vă induc în eroare, firma din Negreşti a prefectului Ciocan produce tricotaje, nu corturi.

Iar legat de problema a doua, cea a vilei din Bucureşti, construită pentru mine de prefecţii Ciocan şi Bechiş, regret, dar trebuie să vă corectez încă o dată: domnii menţionaţi nu-mi construiesc nimic. Aşa că, nu-i mai acuzaţi degeaba. Dacă aveţi ceva cu mine, probabil ca urmare a resentimentelor pe care mi le purtaţi pentru rolul jucat în victoria electorală a domnului Ion Iliescu, referiţi-vă doar la mine. Şi, faceţi-o cu date reale, dacă aveţi, nu cu neadevăruri crase. Altfel, nu veţi obţine decât o şi mai mare descalificare personală în ochii opiniei publice.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, şi încă o dată, personal, îmi manifest regretul că dumneavoastră conduceţi în acest moment această şedinţă. Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnule ministru, este dreptul dumneavoastră la replică, şi vă asigur că, dacă i-l trimiteţi la revistă, vi-l publică. Dacă mi-l daţi mie vi-l publică. Întotdeauna a publicat, să ştiţi!

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Iulian Mincu.

Se pregăteşte domnul deputat Lepădat.

Domnul Iulian Mincu:

Domnule preşedinte, stimaţi colegi,

Problema pe care o dezbat astăzi în declaraţia politică este problema medicilor care refuză să se înscrie la concurs după ce au făcut 12 ani de medicină: 6 ani au făcut Facultatea de medicină, şi 6 ani au făcut rezidenţiatul. Adică sunt oameni maturi, în jur de 30 - 32 de ani, şi este pentru prima dată în istoria noastră, după 1989, când aproape în masă, din 3.000 de astfel de absolvenţi, de fapt de medici specialişti, pe 2.400 de locuri scoase la concurs s-au înscris numai 794 de candidaţi.

Este un protest. Cui se adresează acest protest?

În primul rând, să luăm problema care îi frământă pe mulţi: aceea a mijloacelor de trai şi a veniturilor insuficiente. Dintr-un sondaj făcut de Centrul pentru politică şi servicii de sănătate reiese că 91% sunt nemulţumiţi şi declară că au venituri insuficiente şi 27% dintre ei consideră că, la valoarea şi pregătirea lor, salariul de la care ar trebui să înceapă ca medic specialist tânăr ar fi în jurul a 850 de dolari, adică salariile celor care sunt în jurul lor.

Poate este unul dintre motive, dar nu este principalul. Principalul este altul şi aş vrea să vă spun că, din păcate, atârnă greu pentru sănătatea din ţara noastră. Principalul - că spitalele unde ei ar trebui să se ducă, spitalele din întreaga ţară, sunt de fapt în momentul de faţă, multe dintre ele, în situaţia de a nu-şi face datoria, de a salva viaţa bolnavilor.

În prezent spitalele au o datorie de 3.700 miliarde. Anul trecut au avut o datorie de 5.000 miliarde. Datoriile spitalelor sunt pe medicamente, pe întreţinere şi - din păcate - pe posibilităţile de tratament, posibilităţile generale.

Este o problemă deosebit de serioasă, pentru că eu vreau să ridic o anumită chestiune: în România există în prezent 16.313 medici specialişti care lucrează în cele 464 de spitale ale ţării. Există deci un medic la 1.382 de persoane. În ţările Europei occidentale, medicii specialişti sunt altfel repartizaţi: în Elveţia - unul la 703; în Germania - unul la 604; în Belgia - unul la 637; în Portugalia - 1 la 444; în Slovacia - unul la 411. Mă opresc aici.

Aş vrea să vă mai spun că din spitalele care funcţionează, sunt 464 de spitale, 96 sunt clinici; 32 judeţene; 243 municipale şi 93 comunale. Din acestea, 150 de spitale necesită repartaţii urgente, iar pentru ele s-a alocat o sumă de 1.750 miliarde, adică cu totul şi cu totul insuficiente.

Aş vrea să mai menţionez, şi de aici se vede nemulţumirea unor oameni care au muncit o viaţă întreagă pentru a-şi face o meserie, că în 30% din aceste spitale se folosesc echipamente de mult depăşite. 50% din aceste spitale au utilaje cu termoficare depăşită, uzată; energia electrică şi staţiile de oxigenare, cu grad avansat de uzură. De asemenea, ceea ce am şi menţionat, 25% au datorii de întreţinere şi 22% au datorii la alimente şi medicamente.

Mi s-a spus că aceşti medici refuză să se ducă la spitale pentru că ei doresc să rămână toţi, cu toţii, în Bucureşti. Vreau să reţineţi că am aici exact repartiţia celor care s-au înscris, celor 794 de medici, şi că, din aceştia s-au înscris destul de puţini în Bucureşti; şi că în Bucureşti - în prezent - sunt la fel de puţini înscrişi ca în întreaga ţară.

De exemplu, la chirurgie vasculară: pe trei locuri s-a înscris un singur candidat; la gastroenterologie - aceeaşi situaţie; la laborator, pe 17 locuri - 2 candidaţi; la urgenţă - pe 9 locuri, 2 candidaţi; la oftalmologie - pe 2 locuri, zero candidaţi, la biologie - pe 14 locuri s-au înscris 2 candidaţi; la urologie - pe un loc s-au înscris 2 candidaţi; la chirurgie cardiacă - pe 2 locuri, zero candidaţi; imunologie - zero candidaţi pe 1 loc. Acelaşi lucru s-a întâmplat la Timiş, şi nu mai repet, la Iaşi şi la Cluj situaţia este similară.

În judeţele din ţară este aproape catastrofal: la ginecologie, la Alba, pe 4 locuri - zero candidaţi; la Bihor, pe 4 locuri - zero candidaţi. La anestezie, la Hunedoara, pe 3 locuri - zero candidaţi; la Gorj, pe 3 locuri - zero candidaţi; la Bacău, pe 2 locuri - zero candidaţi. Ca să nu mai vorbesc, problema de psihiatrie, unde nu s-a înscris aproape nici unul. De exemplu, la Bihor, pe 12 locuri - zero candidaţi. La Braşov, pe 4 locuri - un candidat. La neurochirurgie nu s-au înscris decât în 3 judeţe, restul sunt, inclusiv în Bucureşti, locuri pe care nu s-a înscris nici un candidat.

Este acesta un mijloc de protest?! Pentru ce? Pentru două motive: nu numai salarizarea, ci şi faptul că, în momentul de faţă, spitalele militează să treacă la consiliile locale, adică să ajungă într-o situaţie aproape falimentară. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Îl invit pe domnul deputat Ştefan Lăpădat, şi va urma domnul Emil Rădulescu.

Domnul Ştefan Lăpădat:

Domnule preşedinte, domnilor deputaţi,

"Sub masca luptei antidroguri, curată campanie electorală".

Guvernul României - prin Ministerul Educaţiei şi Cercetării - a declanşat în ţară o campanie de luptă împotriva distribuirii şi utilizării drogurilor care fac ravagii în rândul tinerilor, în general, şi al elevilor, în mod special.

Până aici, intenţia este de bun augur, numai că metodele, formele şi mijloacele utilizate contravin scopului urmărit. Astfel, în municipiul Drobeta Turnu-Severin, în ziua de 5 iunie a.c., pe stadionul 1 Mai (numit şi Angelescu), organele puterii PSD-iste în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar judeţean Mehedinţi organizează desfăşurarea spectacolului dedicat luoptei antidroguri, cu participarea formaţiilor de muzică uşoară 3 SUD-EST şi ANIMAL X.

Mesajele pe care s-au străduit să le transmită componenţii formaţiilor către public, numai de "luptă împotriva drogurilor" n-au fost, dar, în schimb, au predominat cele cu mesaj erotic, însoţite de mişcări dizgraţioase. La un moment dat, într-unul din cântece, termenul "perfect" a fost înlocuit cu sloganul "Trăiască domn‘ prefect", şi preluat imediat de tineret. În următoarea fază, domnul prefect, încurajat fiind, invită participanţii pentru a doua zi să vină la o manifestare în faţa sediului prefecturii ca să primească autografe şi afişe. În jurul orei 11,00, elevii au părăsit cursurile, au invadat parcul Traian, devastându-l, cu strigăte şi cântece neavenite, deranjând desigur liniştea cetăţenilor din zonă. Se poate considera că, în cele două zile, acţiunile populiste dirijate de putere au avut iz electoral. Ceea ce este grav, însă, este că s-a încălcat cu bună ştiinţă Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată, care în art. 97 alin. 1 stipulează că: "Cadrele didactice nu pot fi perturbate în timpul desfăşurării activităţii didactice de nici o autoritate şcolară sau publică". Lucrurile sunt clare deci: nici Ministerul Educaţiei şi Cercetării, şi nici alt membru al Guvernului nu sunt mai presus de lege (art. 16 din Constituţia României).

În situaţia prezentată, fie că atât domnul prefect Dan Trancotă, cât şi domnul inspector şcolar general prof. Căpitănescu Lucian, fie că nu cunosc legile, fie că abuzează de putere, ceea ce contravine principiilor şi normelor dintr-un stat de drept. În acest context au şansa onorabilă de a-şi da demisia din funcţiile publice, pe care nu le reprezintă cu cinste şi responsabilitate.

Practic, în judeţul Mehedinţi, fenomenul drogurilor nu este alarmant, aproape deloc, dar prin spectacolul desfăşurat s-a dat un semnal care poate declanşa curiozitatea utilizării drogurilor de către tineret.

Luând în atenţie încălcarea celor două legi (electorală şi a învăţământului), cu respect solicit primului-ministru Adrian Năstase şi ministerelor de resort să ia măsurile de sancţionare a celor implicaţi, în scopul prevenirii şi eliminării acţiunilor destabilizatoare. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului Grigore Emil Rădulescu.

Urmează domnul Emil Rus.

Domnul Grigore Emil Rădulescu:

Onorată asistenţă, în raporturile comerciale cu instituţiile publice, decizia justiţiei nu are nici o valoare dacă ministrul hotărăşte altfel. Şi nici măcar nu trebuie să se pronunţe pentru asta. Simpla apreciere va funcţiona mai bine decât orice cuvânt scris. Nici un titlu executoriu emis de justiţie nu este respectat dacă la mijloc sunt fonduri publice.

Ordonanţa nr. 22/2002 hotărăşte că nici un ban nu va fi scos din vistieria publică fără aprobarea ordonatorului de credite. Altfel spus, se cere consimţământul celui executat silit. Poate fi vorba de sume datorate de stat, fie în baza unor contracte neonorate, dar pot fi şi taxe, amenzi sau alte penalităţi încasate ilegal. Sute sau mii de companii se confruntă cu problema recuperării banilor. Banii de la instituţiile publice sunt încasări sigure pentru companii preferate, în timp ce firmele fără spate nu au decât să aştepte mult şi bine. Şi, colac peste pupăză, porţile justiţiei se închid. Că nici un ban nu pleacă din visterie fără ştirea lor, ministeriabilii au stabilit prin Ordonanţa nr. 22 publicată în Monitorul Oficial din 4 februarie 2002.

În procesul executării silite Trezoreria statului poate efectua numai operaţiuni privind plăţi dispuse de către ordonatorii de credite. Să luăm ca exemplu cazul unei direcţii de sănătate, care datorează câteva miliarde bune unui furnizor. Justiţia a decis executarea plăţii. Trezoreria nu va debloca nici un leu, fără ca preşedintele Casei de sănătate să hotărască astfel, ceea ce este imposibil din cauza planificării bugetare.

Spre deosebire de penalităţile stabilite de instanţele internaţionale, pentru care prevede fonduri, Legea bugetului omite orice referire la sumele pe care statul le pierde în justiţie. Persoanele fizice nu sunt scutite de aceleaşi probleme. Semnificativ este cazul contribuţiei de sănătate, de 7%, plătibilă pentru drepturi de autor. Curtea Supremă de Justiţie a declarat ilegală această taxă şi toate încasările făcute în contul ei. Dar Casa de sănătate nu se sinchiseşte. În faţa cererii de reperare a băncii are asul în mânecă: nu poate scoate bani din Trezorerie, şi nici nu are interesul. Aşadar, statul blochează în Trezorerie miliarde pierdute în instanţă. Nici un ban nu iese din vistierie fără a consimţământul instituţiei executate silit, chiar dacă Tribunalul hotărăşte astfel.

Şi dacă ne referim la separarea puterilor în stat, aşa cum prevede şi Constituţia României, se vede clar cum Guvernul calcă în picioare justiţia. Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Îl invit pe domnul deputat Emil Rus, să ia cuvântul.

Urmează domnul Ştefan Baban.

Domnul Emil Rus:

Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor deputaţi,

De când Opoziţia este opoziţie, Puterea, indiferent care a fost, a ţinut-o una şi bună: "E mult mai uşor să critici, să arăţi cu degetul decât să faci ceea ce este drept". Dar actualul Guvern social-democrat a găsit el soluţia, şi anume: să rezolve situaţiile problemă prin analiză, măsuri şi programe. Aşa că s-a ajuns la programe, alături de alte programe, şi deasupra iarăşi programe viu colorate, cu grafice şi anexe.

Dar lucrurile rămân cum au fost. Dacă se iveşte o siuaţie mai aparte, sau remarca oficialilor Uniunii Europene, NATO sau FMI atunci iarăşi se iau măsuri cu promptitudine la cele mai diferite niveluri şi vremea trece. Aşa s-a întâmplat cu aplicarea Legii nr. 18 sau Legii 1/2000, care fiecare se tot modifică şi se pun în aplicare cu măsuri, fireşte, iar spiritele se agită şi propaganda face valuri.

În acest timp, ocoalele silvice, de pildă, terorizează oamenii şi primăriile cu jafurile din pădurile comunale, obşteşti sau composesorate. Institutul de cercetări şi amenajări silvice Bucureşti este în frunte, în acest sens, atât cu abuzurile, dar mai ales cu presiunile pe care le face împotriva oamenilor de pe poziţia statului şi a fărădelegii.

Iată ce s-a întâmplat într-o localitate a judeţului Bistriţa-Năsăud, şi anume Pintic, comuna Teaca, caz care a fost mediatizat în presă, radio, televiziune (PRO TV, de pildă), totul a fost zadarnic. Sătenii în drept au format composesoratul Constantin Roman Vivu, şi ei sunt proprietarii a 216 ha de pădure pe care au dovedit-o şi dobândit-o cu acte în regulă şi două sentinţe judecătoreşti definitive, la care se adaugă hotărârea comisiei judeţene de profil. Ei, bine, Institutul de cercetări şi amenajări silvice Bucureşti, prin filiala sa în judeţul nostru, Ocolul silvic experimental Lechinţa, continuă să fie un instrument de agresiune şi tortură a oamenilor neputincioşi şi lipsiţi de apărare. Pentru aceşti cercetători de frunte ai partidului nu există primărie, prefectură, tribunal sau minister. Ei îşi fac legea şi ei o aplică.

În această situaţie conflictuală cu instituţia de cercetare se află localnicii din Teaca, Ocniţa, Chiochiş, Rusu de Jos, Măluţ, Bibiu, Corvineşti, Chiraleşti şi multe altele din judeţul Bistriţa şi nu numai. Dacă Ocolul experimental a pierdut în prima fază, a găsit o altă soluţie şi a trecut la faza a doua. În vremea frigului din iarna care a trecut, locuitorii din satul Pintic, în mod disciplinat au exploatat o porţiune redusă de pădure pentru familiile lor, numai atât cât era nevoie. În plus, au avut sfatul unor specialişti pentru a nu deranja cercetarea, cu care sunt de acord şi o socotesc necesară pentru sănătatea mediului şi a lor. Cercetarea experimentală, în această situaţie, pe baza revelaţiilor unui om bătrân, tată a unui pădurar, a început o campanie a redactării proceselor verbale de contravenţie, adresate celor care au transportat lemnul sau la cine a fost dus. Procesele au fost făcute la indigo. Unii oameni au primit câte două sau trei. Alţii au primit, chiar dacă nu au avut nimic de-a face cu transportul sau depozitatul, fiindcă în acel timp însoţeau preotul cu botezul prin sat. Inginerul semnatar, este adevărat, a recunoscut că i-a confundat, întrucât persoanele vizate erau cu spatele, fiindcă ei aşa lucrează "cu spatele". În prezent, oamenii sunt în cercetare. Amenzile sunt de aproape 2 miliarde de lei, sumă peste posibilităţile lor. Cine susţine cheltuielile de judecată în acest caz? Nimeni altcineva decât Ocolul experimental. Pentru că are bani a exploatat şi valorificat lemn din alte păduri (Jeiţa sau Niţa), fără ca proprietarii să-i poată opri.

Am sesizat cu aceste fapte pe domnul ministru Ilie Sârbu şi pe domnul ministru Octav Cozmâncă încă acum două luni. Amândoi şi-au propus să analizeze situaţia şi să ia fiecare măsurile cuvenite. Din măsuri şi programe se vede treaba că nu putem ieşi, şi după noi, potopul. Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Îl invit pe domnul deputat Ştefan Baban.

Urmează doamna deputat, poeta noastră, Leonida Lari.

Domnul Ştefan Baban:

Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor deputaţi,

"Statul român a ajuns să taxeze şi taxele".

Noua Lege a TVA-ului, care a intrat în vigoare de la 1 iunie a.c., presupune în primul rând taxarea unei taxe. Astfel, cota de TVA se va aplica şi la taxa de drum, în valoare de 125 euro/t benzină şi 110 euro/t motorină, taxă care este inclusă în preţul carburanţilor.

La toate acestea se adaugă şi faptul că, în fiecare lună, preţul benzinei şi cel al motorinei vor fi modificate în funcţie de evoluţia leu/euro. Având în vedere trainingul ascendent al monedei europene, este de aşteptat ca preţul carburanţilor să crească.

Într-un comunicat, Ministerul Finanţelor susţine că introducerea taxei de drum, în baza de impozitare a TVA-ului reprezintă intrarea în normalitate a acestei legi şi alinierea la standardele Uniunii Europene. Primul efect al acestei alinieri la sursa amintitei norme, a fost resimţit deja de buzunarele românilor. Tot de la 1 iunie, preţul unui litru de benzină a crescut cu 700 lei. SNP "PETROM" susţine că majorarea de preţ a fost cauzată tocmai de TVA-ul aplicat taxei de drum, influenţa în preţ a acesteia fiind de 600 lei. Înainte de această nouă impunere, aproape 70% din preţul benzinei era reprezentat de taxe şi impozite.

Atât timp cât preţul carburanţilor va fi majorat numai în scopul de a creşte încasările bugetare, iar companiile de stat, adică SNP "PETROM" nu are posibilitatea de a opera o creştere reală a preţurilor care să ţină seama şi de factorii externi, societatea este obligată să-şi menţină investiţiile la un nivel scăzut. Aceasta înseamnă că banii în plus plătiţi de populaţie la fiecare litru de benzină sau motorină nu sunt folosiţi pentru dezvoltarea companiei, ci pentru a acoperi imensele găuri la bugetul de stat, cu atât mai mult cu cât la ora actuală un număr mare de agenţi economici beneficiază de ştergerea datoriilor şi penalităţilor către buget.

Pentru a nu avea bătăi de cap cu găsirea unor soluţii care să-i determine pe agenţii economici să-şi achite dările către stat, Ministerul Finanţelor are o singură metodă de creştere a încasărilor bugetare: taxe şi impozite noi sau majorarea celor existente şi chiar instituirea unei taxe pe alte taxe.

Faptul că peste 70% din preţul carburanţilor este reprezentat de taxe şi impozite nu este un lucru neobişnuit, dat fiind faptul că şi în alte ţări fiscalitatea în acest domeniu a ajuns de până la 80%. Este însă revoltător cum Ministerul de Finanţe înţelege să alinieze legislaţia românească la cea europeană prin luarea unor măsuri originale, care probabil îi fac invidioşi pe legiuitorii din celelalte state. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

O invit pe doamna deputat Leonida Lari Iorga.

Urmează domnişoara Lia-Olguţa Vasilescu.

Doamna Leonida Lari Iorga:

Stimaţi colegi,

La Parlament, deşi ne-am interesat, încă nu a ajuns cică textul tratatului româno-rus. În presă însă a transpirat câte ceva privitor la declaraţia-anexă, în care s-ar pomeni de pactul Ribbentrop-Molotov, dar şi de faptul că România ar trebui să-şi ceară scuzele de rigoare, că ar fi atacat URSS în 1941, împreună cu armatele hitleriste.

Dar ce ne facem cu atacul URSS asupra României din 1940, că precum o spune tranşant poetul-patriot Nicolae Dabija, aşa-zişii eliberatori şi-au mutat patria în spaţiul dintre Prut şi Nistru, ei umblând cu patria după ei, în geamantan.

Oare când vor înţelege şi occidentalii, şi americanii, că poftele imperiale ale ruşilor nu dispar, indiferent de titulatura ce o au? Ori URSS, ori Rusia!

Aceasta s-a văzut bine şi în vara anului ’40, când imediat după cotropirea Basarabiei a început un adevărat genocid. Intelectualii basarabeni, preoţii ucişi, ţăranii, muncitorii care aveau cât de cât scânteie de conştiinţă naţională, trimişi în Gulagul siberian.

Şi atunci pentru ce, se întreabă, ne-am cere scuze, că drumul din România până în Siberia este semănat cu oasele românilor? Că politica ocupantului rus, precum spunea Mircea Eliade, este de a lichida cu orice preţ şi în timp util prezenţa vie şi adânc rădăcinată a occidentului latin pe care o semnifică împotriva tuturor furtunilor istorice neamul, limba şi cultura românească?

Dar iată ce spun înşişi ruşii în "Cartea neagră a comunismului", scrisă de un grup de autori ruşi şi francezi, introducerea este făcută de Alexandru Iacoblev, fost membru al Biroului Comitetului Central din URSS şi fost deputat în Parlamentul URSS. Cu surplus de detalii, Iacoblev demonstrează că fascismul şi comunismul sunt două feţe ale aceleiaşi medalii: medalia răului universal.

Teroarea hitleristă venise cu un program bine definit: să cureţe întâi Europa, apoi întreaga lume de evrei, slavi, apoi galbeni şi negri, de toate popoarele considerate inferioare.

Comunismul, însă, a fost o teroare imprevizibilă împotriva omenirii, în genere, care a avut ca scop modificarea genetică a materialului uman, care a înglobat în sine păcatul lui Iuda, în evoluţia sa finală, de la trădarea învăţătorului Cristos, până la trădarea tatălui, Dumnezeu, ceea ce n-a prevăzut nici chiar Sfânta Scriptură.

Radio Moscova, pe 26 octombrie 1992, a oferit nişte date, şi anume că Gulagul a înghiţit peste 66 milioane de vieţi omeneşti, iar în 1994, la întoarcerea sa în Rusia, marele scriitor rus Alexandru Soljeniţen a declarat că în Gulag au pierit peste 70 milioane de oameni.

"Cartea neagră a comunismului", însă, vorbeşte de o cifră enormă - 95 milioane de oameni dispăruţi fără urmă, ca victime ale comunismului.

Aşadar, conform datelor statistice de până acum, fascismul a distrus 22 milioane de vieţi omeneşti, iar comunismul 95 milioane de vieţi omeneşti.

Fascismul a fost condamnat pe plan internaţional, în procesul de la Nurnberg. Comunismul, deşi a comis un număr mai mare de crime împotriva umanităţii, ştergând de pe faţa pământului popoare întregi, nu a fost tras la răspundere nici până acum, continuă să înflorească mai cu seamă în coloniile Rusiei, încurajat şi alimentat, în continuare, de panslavişti.

Nu mai demult decât în 1991, ziarul "Literaturnaia Gazeta" din Moscova publica sub semnătura unui deputat rus, Iurian Fanasev, următoarele: "Că Republica Moldova trebuie de experimentat, ceea ce a fost experimentat deja în Armenia şi în Gruzia, creând complicaţii şi mai mari Republicii Moldova, prin formarea Republicii Transnistrene, Republicii Găgăuze".

Cât de asiduu muncesc "specialiştii" ruşi la dezlipirea totală a Basarabiei de România o dovedesc, fără echivoc, şi frazele şovine, pline de ură a unui alt deputat rus, fostul şef al Dumei de stat, Ghenadi Selejniov, fraze rostite pe pământ românesc, în chiar Capitala României, în anul 2000. Iată ce zicea el: "Noi vom face totul ca în decurs de 10 ani să federalizăm Republica Moldova, şi, atunci, adio unire cu România!".

Cum comentează occidentalii o asemenea consecvenţă diabolică a ruşilor de a-şi duce opera de cotropire şi oprimare a popoarelor, până la a le anihila, până la a le şterge de pe faţa globului? Şi mai cutează unii de pe la noi să considere patriotismul local sau naţionalismul ca fiind periculoase, ele, de fapt, fiind o împotrivire a oamenilor de bună credinţă, mai ales a Partidului România Mare, contra mastodontului rus care nu a abdicat nicidecum de la interesele de a avea hegemonie în Balcani.

Dar nu este nevoie să mergem cu exemplele prea departe, pentru a-i edifica pe mentorii occidentali că Imperiul rus nu are de gând să se lase de rusificarea naţiunilor care-i stau în cale. Ceea ce s-a întâmplat şi se întâmplă, începând cu ianuarie 2002, la Chişinău, şi anume, încălcarea drepturilor omului, amestecul bisericii ruse în Mitropolia Basarabiei, obligativitatea limbii ruse, "vânătoarea" liderilor de orientare proromânească, răpirea şi sechestrarea patriotului Vlad Cobriacov, sunt fapte care vorbesc de la sine.

Şi când s-a sesizat occidentul? Abia la revolta copiilor care vor limba română şi istoria românilor, români fiind? Şi când a reacţionat mai abitir occidentul? Când s-a poticnit că autorităţile comuniste se ocupă de anchetarea unor copii de 7, 9 ani care cântă şi recită poezii în limba lor, care se consideră români şi care sunt găsiţi vinovaţi că aşa s-au născut şi nu altfel pe această lume, români şi punctum! Consider că situaţia dată nu mai poate fi lăsată la cheremul imperiului rus, care se află în degradare morală şi a cărui nărav de distrugere a vieţilor omeneşti este bine cunoscut.

Ca să stârpim răul de la rădăcină, aşa cum a avut loc procesul fascismului la Nurnberg, trebuie să aibă loc şi procesul comunismului la Tribunalul de la Haga. Dar cei care au adus această "ciumă roşie" pe pământ, comunismul, trebuie să răspundă în faţa omenirii, altfel, ciuma poate lua forme şi mai monstruoase. Şi n-ar fi rău ca acest proces, al comunismului, să fie declanşat chiar de România, ea fiind ţara cea mai lovită şi mai hărtănită dintre toate, după al doilea război mondial.

În România zilelor noastre, a fost adus din America un gardian neamţ care, cică, ar fi fost în lagărele fasciste de exterminare, dar câţi foşti spioni, ofiţeri sovietici sau trădători autohtoni, cu pensii grase, care au făcut parte din trupele sovietice de exterminare se plimbă fără nici o grijă prin parcurile Bucureştiului, ale Chişinăului, ale Cernăuţiului.

Dar câţi se mai obrăznicesc încă să ne înveţe de minte, prin sticla televizorului, instigând poporul român la stingerea conştiinţei naţionale şi demolarea valorilor naţionale şi universale.

Ajunge! Timpul acestora a trecut şi locul lor, al celor care mai trăiesc încă, este în puşcărie.

Fascismul a fost condamnat, criminalii au fost pedepsiţi. Se impune tot mai mult şi condamnarea comunismului şi pedepsirea criminalilor comunişti, care, negându-l pe Domnul, au negat omenirea!

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

O invit pe domnişoara deputat Lia-Olguţa Vasilescu şi urmează domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu.

Domnişoara Lia-Olguţa Vasilescu:

Stimaţi colegi,

Prin această declaraţie vreau să atrag atenţia Executivului şi, în special, ministrului privatizării, Ovidiu Muşetescu, asupra faptului că o fabrică etalon a judeţului Dolj, "Maşini agricole - tractoare" S.A ar putea intra în patimoniul unei societăţi fantomă.

Pe data de 3 iunie 2002 a expirat termenul de depunere a ofertelor pentru privatizarea MAT S.A., anunţându-se interesate pentru achiziţionarea capitalului majoritar trei societăţi româneşti şi o persoană fizică: S.C. "Confero" S.R.L. din Craiova, S.C.L. "Mari Investment S.R.L." Bucureşti, S.C. "Alimpex" S.R.L. Cluj şi Aboc Puceama Usama, persoană fizică.

În presa locală doljană apare de ceva timp şi se tot vehiculează cu şanse reale de câştig S.C. "Confero" S.R.L., societate care are un capital social de aproximativ, atenţie!, 900 milioane lei şi figurează cu sediul într-o scară de bloc dintr-un cartier craiovean.

De altfel, aceasta apare în documente şi cu un punct de lucru deschis pe una din străzile municipiului, unde se comercializează piese auto.

Magazinul respectiv nu a putut fi găsit, însă, de noi, deoarece la adresa indicată se găseşte Regionala CFR Craiova. Mai mult, obiectul principal de activitate al S.C. "Confero" S.R.L. nu are nimic în comun cu activitatea de producţie a utilajelor agricole, în documentele firmei figurând comerţ cu piese auto.

Din cauza faptului că a fost mediatizată privatizarea pe un EURO, iată că acum, când se scoate o mare întreprindere la privatizare, inevitabil apar şi aceste firme fantomă care, cu puţin loby, reuşesc să intre în posesia unor giganţi industriali.

S.C. "Confero" S.R.L. Craiova are ca administrator şi asociat, cu cea mai mare pondere în capitalul social subscris şi vărsat, pe Tudor Mătuşa, acesta fiind totodată acţionar majoritar şi la S.C. "Reloc" S.A., cu profil de reparaţii locomotive.

Nu excludem posibilitatea ca S.C. "Confero" să fie un paravan pentru S.C. "Reloc" care urmează să achiziţioneze acţiunile Fabricii de tractoare, dar se cunoaşte faptul că S.C. "Reloc" S.A. trece printr-o perioadă destul de grea, muncitorii nemaiavând de câteva luni bune de lucru.

Ne întrebăm cum este posibil ca o societate cu un capital de câteva sute de milioane de lei şi având profil de comercializare cu bucata a pieselor auto, să cumpere acţiunile unei întreprinderi de sute de miliarde şi cu un potenţial crescut de producere a unei game diversificate de tractoare şi maşini agricole, atât de necesare agriculturii româneşti. În paranteză fie spus, ar trebui să menţionez faptul că S.C. "MAT" S.A. este singura fabrică din România care produce tractorul "Zimbru", de altfel, singurul tractor care poate să are pe timp de secetă.

Sperăm că factorii abilitaţi îi vor verifica pe ofertanţi cu atenţie maximă, deoarece este posibil ca şi ceilalţi investitori să fie la fel de serioşi.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Îl invit pe domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu şi va urma domnul deputat Vlad Hogea.

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Corupţia, furtul instituţionalizat, se pare, nu are limite. Sunt oameni care nu pot fi cercetaţi, care nu pot fi pedepsiţi numai pentru faptul că sunt susţinuţi de unii funcţionari înalţi ai statului, care au relaţii cu organele de ordine şi cu celelalte organe abilitate.

Cazul cel mai concret este situaţia pădurii Alsőerdo din UP nr.7 Remetea, aparţinând populaţiei din Comuna Lăzarea.

Aici s-a format o asociaţie fantomă care, conform articolului nr. 6 şi 7 din Hotărârea Guvernului nr. 735 din 1998 nu putea să primească documente de însoţire a materialului lemnos cu regim special. Cu toate acestea, conducerea ocolului silvic Ghiorghieni a predat regulat blocurile cu foile de însoţire.

Deşi fiecare borderou a fost semnat pentru verificare de către tehnicianul de pază al ocolului, s-a constatat că faţă de 7.294 metri cubi transportaţi, conform borderourilor, în realitate, cu aceste foi de însoţire au fost transportaţi 8.940 metri cubi de material lemnos din partizile din anul 2001 şi încă 1.128 metri cubi din partizi mai vechi.

În urma controlului de fond al Inspectoratului teritorial de regim silvic Harghita, atât şeful de ocol, cât şi responsabilul cu fondul forestier, precum şi tehnicianul de pază, au refuzat să semneze nota de constatare şi nu au dat răspunsurile cerute la nota de constatare încheiată.

Atitudinea lor se bazează pe o susţinere din partea unor funcţionari publici superiori din cadrul prefecturii şi poliţiei.

Dacă în cazul pădurii Alsőerdo se fac cercetări, cu scopul de a muşamaliza abuzul şi ilegalităţile, în cazul furtului de la Ditrău s-a refuzat până şi începerea cercetărilor. Astfel, şeful de post de la Comuna Ditrău, prin telefon, a raportat plângerea Comisiei de cenzori a composesoratului Ditrău, superiorului său, colonelului Şandor Eugen. Acesta a refuzat verbal, prin telefon, să se implice în cercetarea cazului Urszan Zoltan, administratorul composesoratului Ditrău, afirmând că partida HosszuPatak, păşunea împădurită a composesoratului Ditrău, ar fi în competenţa Poliţiei din Corbu, cu toate că acest teritoriu face parte din perimetrul Comunei Ditrău.

Prin urmare, se face un abuz deosebit şi în acest caz.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul domnului deputat Vlad Hogea. Va urma domnul deputat Mitică Bălăeţ.

Domnul Vlad-Gabriel Hogea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Acum patru luni am făcut un pariu cu mine însumi şi mi-am propus să critic partidul de guvernământ săptămână de săptămână, prin declaraţii politice rostite de la tribuna Parlamentului.

Demersul meu părea, din start, sortit eşecului. La urma urmei, câte poţi să spui despre actuala putere fără să te repeţi şi să cazi în monotonie.

Spre surprinderea mea, PSD face atât de multe greşeli, încât îmi vine din ce în ce mai greu să ţin pasul cu noile şi noile erori de concepţie ale strategiei de guvernare a partidului condus de Adrian Năstase.

În aceste vremuri tulburi, a critica realist şi constructiv partidul-stat care tiranizează România, a devenit o ocupaţie mănoasă, o iniţiativă eficientă, o muncă rodnică. De aceea, sunt nevoit să constat că subiectele care pot fi abordate în legătură cu marea deziluzie PSD-istă care a adus un popor întreg la dezastru, sunt nenumărate.

Nici nu ştii cum să te împarţi şi unde să pui accentul. În economia prăbuşită, în cultura sufocată, în justiţia dată complet peste cap, în investigarea conexiunilor puterii cu lumea mafiei, în sistemul educaţional şi cel sanitar care abia îşi mai trag sufletul, sau în dezastruoasa politică externă a regimului PSD de viitoare tristă amintire?

Uneori ne cuprinde şi lehamitea să dăm atâta atenţie unui grup corupt şi clientelar care, într-o societate normală, nici n-ar fi avut vreodată un cuvânt de spus în luarea deciziilor.

De ce nu rezolvaţi voi, cei din PSD, toate problemele acestei ţări, pentru a nu mai fi nevoie de verbul nostru acid?!

Fiţi voi perfecţi, ca să nu mai existe opoziţie!

Fiţi voi valoroşi şi cinstiţi, ca să nu vă mai expuneţi reproşurilor!

Fiţi voi umani şi loiali României şi nu o să vă mai îngrijoreze ascensiunea altora!

Ce utopice sunt, însă, toate aceste ipoteze şi ce firavă este legătura lor cu realitatea!

PSD nu se va schimba în bine decât dispărând de pe harta politică a ţării.

Singurul lucru de bun simţ pe care-l mai poate face este autodizolvarea. Pieirea ta, prin tine, Adrian!

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Mitică Bălăeţ şi se pregăteşte domnul Ludovic Abiţei.

Domnul Mitică Bălăeţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Luni, 3 iunie 2002, la ore destul de târzii, 18,00 - 21,30, - semn de aroganţă din partea Puterii pesediste - s-a discutat în Camera Deputaţilor moţiunea simplă intitulată "Fiscalitatea", adresată de liberali, cu sprijinul pediştilor, Guvernului Năstase. Ambele partide nu au lucrat pe terenul lor, ci al PRM, ceea ce explică unele din lipsurile moţiunii, incapacitatea ei de a duce până la capăt critica stărilor de fapt în această privinţă.

Liberalii, prin fostul lor ministru al finanţelor, Decebal Traian Remeş, sunt aceia care au iniţiat "sporirea fiscalităţii", caracterizată în moţiunea de azi drept "cea mai primitivă măsură economică".

Pediştii, care şi-au luat şi ei partea leului în vechile guvernări ale coaliţiei, nu au nici ei îndreptăţirea morală să se erijeze în judecători ai Puterii actuale, care, prin reprezentanţii ei la tribuna Camerei, au dat replici dure şi ironice celor ce au iniţiat moţiunea.

Asta nu înseamnă că moţiunea "fiscalitatea" nu are o valoare în sine. Căci, vorba proverbului, "capra sare masa, iada sare casa". Aşa şi cu Guvernul domnului Năstase.

Ce a fost fiscalitatea pe vremea lui Remeş, dar, vai, ce este ea acum, pe vremea ministrului finanţelor, Mihai Tănăsescu, care, cu siguranţă, va deveni şi el, de "tristă amintire". De ce? Fiindcă de pe acum, românii de rând au început, deja, să spună, ca într-o obsesivă lozincă sindicală fluturată pe străzile oraşelor ţării: "Năstase şi Tănăsescu ne-au luat din pungă şi restul".

Acest rest luat din punga cetăţeanului de rând şi resimţit dur de acesta, constituie enunţul moţiunii "fiscalitatea", nu însă, din păcate, şi substanţa unei analize economice riguroase. Căci ar fi fost absolut necesar de văzut cu cât a crescut în cifre reale, în procente, "fiscalitatea", din vremea lui Remeş până azi. Căci evident, ea a crescut atât de ameţitor încât, omul de rând, cel ce suportă greul birurilor, nu-i mai face faţă, se sufocă sub povara ei. Şi se cunosc şi căile prin care Guvernul Năstase a accentuat această fiscalitate, făcând-o insuportabilă.

Cea mai dură o constituie creşterea aberantă a preţurilor la serviciile oferite de întreprinderi ale statului cetăţeanului de rând: electricitate, căldură, gaze, încât costul unei biete locuinţe, cât de cât civilizate, întrece cu mult veniturile acestuia. De ce se fac aceste scumpiri programate şi eşalonate prin ordonanţe de urgenţă date de Guvern? Pentru că ele sunt prevăzute, după cum ni se sugerează, dar nu ni se spune direct, în "acordul" cu FMI, iar Guvernul şi-a angajat "răspunderea" privatizării cât mai urgente a acestor servicii la preţuri cât mai avantajoase cumpărătorilor străini. Şi asta, pe seama spolierii poporului român prin povara preţurilor dirijate de FMI prin bietul Guvern al domnului Năstase.

O altă cale a sporirii fiscalităţii o constituie "accizele", în special, la carburanţi, care le-au dublat acestora preţurile. Şi acestea sunt de-o evidenţă cumplită. De la vreo 10 - 12 mii de lei, cât era pe vreme lui Remeş kilogramul de benzină, el a ajuns acum să treacă peste 20 de mii de lei. Din păcate, şi în ciuda asigurărilor date de guvernanţi, creşterea, prin accize, a preţurilor la carburanţi augmentează, în degringolada lor, preţurile la toate celelalte produse, în special cele alimentare, care lovesc tot mai mult şi direct în flămând. Nici aceste accize nu sunt introduse chiar în mod nevinovat de către Guvern. Şi ele par a fi cerute prin acordurile cu FMI şi Banca Mondială, căci şi serviciile de distribuire a carburanţilor în România trebuie privatizate rapid şi la preţuri convenabile firmelor străine, care vor să le cumpere pe nimic şi să obţină de pe urma lor profituri cât mai mari. Pe seama cui? Evident, a cetăţeanului român.

Cea de-a treia modalitate de fiscalizare excesivă o constituie impozitele pe clădiri, pe venituri, pe profituri, pe salarii. Acestea lovesc mai ales pe întreprinzători, cărora li se sufocă, în felul acesta, orice iniţiativă.

Departe de a face o relaxare fiscală, cum a promis în alegeri, Guvernul PSD al domnului Năstase, a înăsprit şi mai mult regimul impozitelor. Să luăm, de pildă, impozitele pe salarii. Acestea se ridică la aproape sută la sută din salariul real pe care angajatorul trebuie să-l dea angajatului. În aceste condiţii, orice angajator şi orice angajat preferă relaţiile la negru. Astfel, economia subterană ia proporţii incontrolabile şi, pe ansamblu, Guvernul pierde. Pierde şi societatea. Politica fiscalizării excesive se dovedeşte falimentară. Întreprinderile mici şi mijlocii se sufocă suportându-i povara. Asta, pe când Guvernul îşi permite să scutească de impozite cu mii de miliarde mari întreprinderi privatizate pe bază de clientelă politică, precum RaFo-Oneşti, Tutunul românesc sau Sidex Galaţi.

Dacă politica fiscalizării excesive dusă de Guvernul domnului Năstase rezultă din acordurile acestuia cu FMI şi Banca Mondială, apare evident că modalităţile ei de aplicare sunt forme fără fond, suprapuse unor realităţi româneşti care nu li se potrivesc. Căci, pentru a aduce preţurile la gaze, la combustibil, căldură, electricitate la niveluri occidentale ar trebui ca şi plata muncii cetăţeanului român să se ridice la un nivel compatibil cu cea din Occident. Or, cum lucrul acesta nu se poate realiza decât pe baza unei economii reale, compatibile cu cea occidentală, înseamnă că o politică fiscală de încurajare a producţiei interne ar fi mai potrivită. Se pare că tocmai lucrul acesta nu se vrea sau nu se negociază îndeajuns în favoarea tuturor părţilor.

Puse cap la cap, toate acestea ne arată că Guvernul domnului Năstase rămâne, ca şi precedentele, un guvern-marionetă care şi-a uitat misiunea şi datoria faţă de cetăţenii ţării.

Cum prin această moţiune nu s-a cerut demisia Guvernului, ci doar corectarea fiscalităţii excesive atât de evidente, este de mirare cum reprezentanţii Puterii refuză să ia în seamă această evidenţă atât de bătătoare la orice ochi lipsit de orbire şi la orice ureche lipsită de surzenie.

Altfel, discuţiile din Camera Deputaţilor asupra fiscalităţii excesive nu s-ar fi dovedit a fi, ca şi alte dăţi, un dialog al orbilor şi al surzilor. În loc de măsuri pentru a stopa excesele fiscalităţii, majoritatea de la Putere a votat ca şi cum totul ar fi în regulă, normal, şi-n această privinţă.

Asta este trist la noi, domnilor. Criticii cei mai severi ai politicii Guvernului ar trebui să fie chiar reprezentanţii Puterii în Parlament. Până când Parlamentul nostru nu va deveni Parlament, ca atare, şi nu-şi va respecta prerogativele, nimic bun nu vom putea avea şi în această privinţă.

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

În invit pe domnul deputat Ludovic Abiţei şi va urma domnul deputat Mircea Costache.

Domnul Ludovic Abiţei:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Intervenţia mea de azi ar putea fi intitulată "Cele trei plicuri".

La câteva luni după alegerile din 1996, după pierderea puterii de către coaliţia PDSR-PSM-PUNR, la una din emisiunile televizate, cu oarecare tentă de divertisment, actualul prim-ministru, domnul Adrian Năstase, ne spunea un banc, se pare destul de drag domniei sale, cu referire evidentă la noua guvernare CDR-isto-PD-istă şi neapărat UDMR-istă, de atunci, care începuse să se cam bâlbâie. Bancul avea ca esenţă trei sfaturi, pe care vechiul conducător, le transmitea noului conducător, în trei plicuri sigilate şi numerotate. În ordine, sfaturile erau următoarele:

1. Trebuie să faci şi tu ceva, reformează activitatea!

2. Dacă treaba tot nu merge, dă vina pe cei de dinaintea ta!

3. A venit timpul să te retragi şi să scrii şi tu trei plicuri!

Se pare că actualul şef al guvernului nu a uitat această glumă, dar a venit şi cu o inovaţie, la preluarea puterii a deschis deodată primele două plicuri, aşa că noi asistăm de un an şi jumătate la minuni manageriale de tipul: iertarea de datorii a clientelei politice; promovarea de programe insuficient documentate, gen Dracula Parc, care ar putea să lase cu buzunarele goale cumpărătorii de acţiuni; privatizări în turism, în plin sezon estival şi introducerea t.v.a.-ului după negocierea preţurilor; cumpărare de palmieri, căci era singura tichie ce lipsea litoralului românesc; întârzierea în continuare a acordării titlurilor de proprietate pentru case, terenuri agricole şi păduri; îi învăţăm noi pe englezi, limba engleză; bâlbâieli în anchetarea unor dosare şi moartea suspectă a unui procuror; scăparea printre degete a unor beizadele de prefecţi, care se ocupau cu afaceri necurate; amestecul politicului în stabilirea ierarhiilor din fotbal; inventarea taxei pe taxă (premieră de sorginte dâmboviţeană); refuzul autorităţilor de a discuta cu avocatul Baroanei FNI, Maria Vlas; promovarea unor legi centraliste, care reântorc România cu mulţi ani înainte de 1989; alergarea bezmetică prin lume, fără temele făcute, în scopul integrării ţării noastre în structurile euro-atlantice, lucru dorit de altfel de toată lumea; sufocarea administraţiilor publice locale unde nu sunt primari PSD-işti; conduceri ale administraţiilor publice locale, care stau mai mult prin străinătate şi nu-şi îndeplinesc sarcinile pentru care au fost alese; înfiinţarea unui parchet anticorupţie, deşi până acum nu a fost descoperit nici un corupt.

Acestea sunt doar o parte din iniţiativele actualei guvernări, iar efectele pot fi rezumate astfel: falimente bancare răsunătoare, dar fără vinovaţi; mişcări sindicale, dar fără vlagă, deoarece unii din şefii lor sunt în Parlament, de partea puterii, şi nu vor să deranjeze prea tare, căci îşi pot pierde fotoliile; aşa-zisele succese în privatizare încep să scârţâie; statistic trăim mai bine, dar românul - simplu cetăţean - are pe masă tot mai puţine din cele necesare traiului; spitalele au tot mai multe datorii, rămân frecvent fără medicamente şi hrană, sunt ameninţate cu oprirea energiei electrice, dar gândirea PSD-istă (a se înţelege "socialistă") doreşte să unifice fondurile de la asigurările de sănătate cu cele de la asigurări sociale, şomaj şi pensii, pentru a li se pierde urma, iar bolnavii, nu au decât să se descurce. Parcă am mai auzit ceva asemănător la cei 15.000 de specialişti CDR-işti. Mai nou, spitalele riscă să rămână şi fără sânge pentru transfuzii, deoarece licitaţia pentru reactivii necesari preparării acestuia, a fost anulată, pentru că nu a câştigat cine trebuia, ca şi cum sănătatea este echivalentă cu magazinele de ţigări şi băuturi din aeroportul internaţional Otopeni; poliţiştii trebuie să urmărească pe infractori "făcând autostopul" probabil, căci carburantul necesar maşinilor este o "rara avis"; pensionarii se descurcă din ce în ce mai greu, unii punându-şi capăt zilelor; preţurile cresc mereu la alimente şi medicamente; serviciile sunt tot mai scumpe, culminând cu noul preţ de referinţă a gigacaloriei, impus cu data de 1 iunie.

Am afirmat la început, că actuala guvernare a deschis concomitent primele două plicuri. Aceasta s-a văzut cu ocazia analizării în Parlament a moţiunilor depuse de opoziţie sau a discutării legilor. Toate răspunsurile la moţiuni sau argumentele de promovare a unor texte de lege erau invariavil acuze, aduse fostei guvernări, moştenirii grele. Atât puteau să răspundă. Nimic de perspectivă, doar "că va fi bine şi la vară cald". Tot ceea ce se face, este doar pentru a corecta ziua de ieri, nimic pentru ziua de mâine.

Stimaţi colegi,

În urma celor prezentate şi cunoscând şi proverbul "boală lungă, moarte sigură", eu mă simt îndreptăţit să le spun actualilor guvernanţi că ar fi cazul să deschidă plicul cu numărul 3, asta pentru a nu nenoroci de tot acest popor atât de îngăduitor.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Îl invit pe domnul Mircea Costache şi va urma domnul Costel Ionescu.

Domnul Costache Mircea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am constatat cu surprindere, urmărindu-i cu atenţie pe guvernanţii noştri, că de fapt "Guvernul s.r.l." nu are un minister al comerţului. Şi mi-am pus fireasca întrebare: ce concepţie domină gândirea profundă a celor care şi-au asumat înfăptuirea binelui public în România?

Faptul că nu există un minister al comerţului m-a dus cu gândul că în 1990 aproximativ aceeaşi oameni, cu aceeaşi doctrină, aceeaşi ideologie, începeau reforma cu liberalizarea comerţului, fără să-şi pună problema dacă vom mai avea ce comercializa, concentrându-ne numai pe buticuri, pe boni bon şi pe toate celelalte paliative care dădeau iluzia schimbării feţei României într-o societate modernă şi dinamică. Un om politic al momentului, în vârstă, Alexandru Bârlădeanu, atrăgea atenţia unora, înfumuraţi (prim-miniştri, la vremea acea, respectiv Petre Roman, care l-a ridiculizat pe bătrân, că nu avea operă şi era academician), îmi aduc aminte exact replica lui Alexandru Bârlădeanu: "Tinere, eu, când răspundeam de economia românească, aveam de 2,50 lei marfă în raft pentru 1 leu din buzunarul cetăţeanului, fă-ţi socoteala şi vezi cum stai!"

Neavând noi, în momentul de faţă, un minister al comerţului, am încercat să îl identific în structura altor ministere şi cum el nu există nicăieri înseamnă, în mod normal, că el există pretutindeni, pentru că toţi membrii "Guvernului s.r.l." sunt în fapt, la ora aceasta, comercianţi. Ce comercializează dumnealor? Ei bine, ce a mai rămas necomercializat, tot de dumnealor sau de alţii înainte, din economia socialistă: ei vând la bucată combinate, fabrici, uzine, obiective industriale, sisteme de telecomunicaţii, agricole chiar.

Şi îmi amintesc un citat din "înţeleapta" gândire a prim ministrului Adrian Năstase, care spunea nu demult că: "Fenomenul corupţiei în România a atins cote într-adevăr alarmante şi este greu de controlat, din cauză că în ţara noastră, în această perioadă, are loc un transfer de proprietate".

Ghici a cui şi către cine, s-ar întreba cineva, un cunoscător al operei sărbătoritului anului 2002, nenea Iancu Caragiale? Proprietatea cui se transferă către cine, pe ce baze?

Fiind ei cu toţii comercianţi, bineînţeles că vor să ne convingă că distrug economia socialistă acumulată în anii anteriori şi instaurează în România economia capitalistă. pe bază de rapt. Aceasta fiind concentrarea maximă a demersului domniilor lor.

"Guvernul s.r.l." cred că, neavând organizat un minister al comerţului, nici în interior, nici în exterior (pentru că, realmente, nu mai existăm pe pieţe, nici pe cea internă şi nici pe cea externă, în schimbul mondial de valori; altminteri, strict normal şi necesar pentru orice ţară din lume), poate ar fi trebuit să alcătuiască o "asociaţie de coordonare a transferurilor". Ca la fotbal, din A în B, din patrimoniul public, din proprietatea obştească, în proprietatea câtorva şmecheri, care bineînţeles că au schimbat într-adevăr faţa ţării, înnobilând-o cu "măiestre" întruchipări arhitecturale prin zone pitoreşti, numite vile, palate, castele şi altele asemenea.

Mă întreb până când poate să meargă această improvizaţie, cu ifose de mare profesionalism în probleme economice, a unor farsori şi a unor oameni captaţi numai şi numai pentru imagine, pentru tertipuri, pentru escrocherii, cu o ingeniozitate care pune la încercare până şi cele mai exersate minţi ale unor oameni normali?

Le sugerez actualilor membri ai "Guvernului s.r.l." să mai reflecteze dacă nu cumva un minister al comerţului ar fi obligat şi activitatea de producţie să se armonizeze, pentru a avea o economie în devenire aşa cum ne-o dorim cu toţii şi pentru reaşezarea ţării pe temelii de stabilitate şi eficienţă? Dacă nu o vor face ei, o vor face cu siguranţă alţii, pentru că a trecut cam mult timp. Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Îl invit pe domnul deputat Costel Ionescu.

Domnul Costel Marian Ionescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică este intitulată: "Dezordinea instituţională generează falimentul de partid şi de stat".

Coaliţia aflată la putere PSD-UDMR îşi continuă ofensiva împotriva pluripartitismului, sub impulsul obsersiv al reînvierii partidului unic şi biruitor. Acum se se ştie cu câtă râvnă şi ostentaţie lucrează activiştii PSD-ului în scopul ridicării unei blocade mediatice împotriva celui mai puternic partid din opoziţie, a Partidului România Mare. Metoda folosită de partidul unic a constat şi constă în racolarea unor parlamentari, în special ai PRM-ului, prin tot felul de promisiuni - de altfel, neonorate, prin presiuni şi şantaj, în scopul asigurării cu orice chip a majorităţii parlamentare.

Forţa Partidului România Mare constă în electoratul său, din ce în ce mai numeros şi mai valoros, care luptă împotriva degradării generale a societăţii româneşti, pentru apărarea interesului naţional şi a reîntregirii ţării, pentru înlăturarea haosului şi diminuarea pauperizării, pentru micşorarea corupţiei instituţionalizate şi a criminalităţii de facto şi politico-financiară.

Bătrânii noştri constată cu amărăciune că o tragedie mai mare şi mai halucinantă, îndreptată împotriva pensionarilor, a şomerilor, a tinerilor nu a mai existat în istoria poporului nostru. Se poate aprecia că este foarte aproape genocidul politic, care generează instantaneu genocidul economic şi social. Cel mai elocvent exemplu se constată aproape la fiecare colţ de stradă ocupat de către cerşetori şi de către copii ai străzii.

Nimeni nu poate să înţeleagă cum sunt posibile aceste erori. Oare toate promisiunile electorale au fost date uitării, în schimbul acceptării tacite a dezvoltării fără precedent a corupţiei instituţionalizate, alimentate de o fiscalitate exagerată, atât pentru agenţii economici, cât şi pentru persoanele fizice?

Toate aceste constatări, din ce în ce, dau mai multă substanţă politicii singurului partid care nu renunţă la românism şi adevăr. Astfel, Mircea Eliade spunea: "A renunţa la românism înseamnă pentru noi, românii, a renunţa la viaţă, a te refugia în moarte. Sunt oameni care au făcut asta. Dumnezeu să-i ierte!"

Faţă de dezastrul generalizat în care se găseşte România, se poate construi uşor imaginea atât a falimentului de partid cât şi de stat. Legătura organică dintre falimentul de partid şi cel de stat este oferită cu prisosinţă prin creşterea alarmantă a corupţiei instituţionalizate cu exemple clare, din ce în ce mai multe şi mai evidenţiate, de altfel, de către mass-media, aproape zilnic.

În societatea noastră, corupţia se află într-o ecuaţie matematică. Astfel, este direct proporţională cu capitalul existent în proprietatea statului şi invers proporţională cu calitatea funcţionarului public, care, la rândul său, este direct proporţional cu salariul pe care îl primeşte de la stat, precum şi cu calitatea clasei politice din care face parte.

Legea nr. 15/1990, primul şi cel mai important şi mai josnic act de corupţie, a generat numeroase crime economico-financiare, prin adoptarea acestei legi, societatea românească a fost infectată cu cancerul corupţiei şi al criminalităţii economice. Totuşi, energia naţiunii noastre a fost diplomat deturnată de către aşa-zişii "reformişti", în scopul îmbogăţirii rapide, nu prin muncă, inovaţie şi spirit de economisire, ci prin furtul de proprietate de la stat, şi anume, de la FPS, actualul APAPS, de la primării, de la vamă, de la buget şi de la bănci, dar şi de la cetăţeni, prin bănci, prin fonduri mutuale, prin RASDAQ-uri şi alte astfel de inginerii economico-financiare, aşa-zise reformiste.

Toate fenomenele cu iz de reformă se repercutează în exteriorul ţării, în special, amplificate, aspect ce duce inevitabil la diminuarea imaginii ţării noastre în exterior.

Nicolae Titulescu spunea: "România nu poate fi mare în afară decât în măsura în care e tare înăuntru". În acest context, verificat de altfel de istorie, este imperios necesar ca actualii guvernanţii să ţină cont în special de semnalele lansate de cel mai mare partid de opoziţie şi să-şi adopte linia politică pentru ieşirea din groapa de gunoi a istoriei. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Vă mulţumesc tuturor pentru participare. Prima parte a şedinţei de astăzi s-a încheiat.

(În continuare, lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Nicolae Leonăchescu şi Tudor Mohora, secretari.)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă luaţi locurile, pentru a putea declara deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor cu anunţul privind prezenţa. Din cei 344 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 283, sunt absenţi 61, din care 25 participă la alte acţiuni parlamentare.

Înainte de a intra în dezbaterea proiectului de lege la care v-aţi oprit aseară, vă rog să îmi permiteţi să vă supun aprobării câteva comisii de mediere.

Prima este cea cu privire la medierea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei nr. 79/2001 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, unde sunt propuşi domnii deputaţi: Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Sandu Ioan Florentin, Buzea Cristian, Palade Doru Dumitru, Boagiu Anca Daniela, Savu Vasile.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Anunţ membrii comisiei că medierea va avea loc marţi, 11 iunie, ora 14,00, la Camera Deputaţilor, în sala de şedinţe a Comisiei pentru industrii.

Următoarea comisie este cea pentru medierea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2002 privind recapitalizarea Băncii de export-import a României EXIMBANK S.A. Sunt propuşi domnii: Marin Gheorghe, Lepădatu Lucia Cornelia, Sersea Nicolae, Purceld Octavian, Rădulescu Grigore, Ruşanu Dan Radu, Vida Iuliu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2002 privind întocmirea şi finanţarea studiilor pedologice şi agrochimice şi finanţarea sistemului naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultură, precum şi sol-vegetaţie forestieră pentru silvicultură. Sunt propuşi domnii: Neagu Victor, Ianculescu Marian, Ionel Adrian, Mardari Ludovic, Popescu Bejat Ştefan Marian, Gheorghe Valeriu, Kovacs Zoltan.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45/2002 privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a cantităţii de 1.100 tone hârtie de ziar pentru Societatea Comercială "Letea" - S.A. Bacău. Sunt propuşi colegii noştri: Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Daraban Aurel, Miclea Ioan, Palade Doru, Albu Gheorghe, Manolescu Oana.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Vă reamintesc că ieri ne-am oprit la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 14/2002 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor ştiinţifice şi tehnologice.

Vă rog să urmăriţi în paralel, stimaţi colegi, proiectul de lege cu raportul Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport. Rog Comisia pentru industrii şi servicii, acolo unde are de susţinut amendamente, să le susţină.

La titlul proiectului de lege, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Adoptat în unanimitate în formularea iniţiatorului.

Cuprinsul articolului unic al proiectului de lege, care cuprinde dispoziţia de aprobare a Ordonanţei nr. 4. Vă rog să urmăriţi amendamentul nr. 1.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Admis amendamentul, se modifică în mod corespunzător articolul unic al proiectului de lege.

La titlul ordonanţei, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră.

Votat în formularea iniţiatorului.

Titlul Cap. I? Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Art. 1 alin. 1. Comisia nu a avut obiecţiuni, dacă aveţi dumneavostră? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La art. 1 alin. 2, domnul preşedinte Antal, preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii, are cuvântul.

Domnul Istvan Antal:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Este de datoria mea, ca preşedinte al Comisiei pentru industrii şi servicii, să prezint argumente la amendamentele noastre, prezentate la alin. 2 al art. 1.

Noi am propus să apară sintagma "zonă delimitată". Vă citesc articolul, ca să fiţi în cunoştinţă de cauză: "În sensul prezentei ordonanţe, parcul ştiinţific şi tehnologic reprezintă o zonă deliminată în cadrul căreia se desfăşoară activităţi de învăţământ, de cercetare ştiinţifică, de transfer tehnologic al rezultatelor cercetării şi valorificarea acestora prin activităţi economice la nivelul întreprinderilor mici şi mijlocii".

Noi, într-adevăr, am întârziat cu depunerea raportului, dar ne-am consultat cu toţi factorii interesaţi şi pe baza unor documente primite am decis să amendăm acest alineat. Şi anume, pentru sintagma "zonă delimitată", am în faţă adresa primită de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării, semnată de domnul Şerban Constantin Valeca, ministru delegat, care spune următorul lucru: după întâlnirea care a avut loc cu reprezentanţii comisiei noastre, s-a luat decizia ca acest alineat să fie modificat şi să sune în felul următor: "În sensul prezentei ordonanţe, parcul ştiinţific şi tehnologic reprezintă o zonă de maximum 10 ha în cadrul căreia se desfăşoară activităţi de învăţământ, de cercetare, de transfer tehnologic al rezultatelor cercetării şi valorificarea acestora prin activităţi economice".

Deci, noi am introdus sintagma "zonă delimitată", pentru că într-un articol care va urma am specificat că această zonă poate să fie de maximum 10 ha.

Iar sintagma "la nivelul întreprinderilor mici şi mijlocii" am considerat că este util să fie introdusă pentru că în expunerea de motive apare următoarea frază: "Dispoziţiile permisive acordate de Ordonanţa nr. 14 facilitează crearea unui sistem naţional de parcuri tehnologice şi ştiinţifice, cu impact direct asupra sistemului de învăţământ şi a celui de cercetare, precum şi asupra procesului de înfiinţare a unor noi întreprinderi mici şi mijlocii, inovative şi competitive".

Noi am consideart că, dacă acest articol va fi amendat cu propunerile noastre, care au fost agreate de membrii comisiei (şi, repet, în baza acestor documente, din care v-am citat acum dumneavoastră), înseamnă că cele două legi: Legea parcurilor industriale şi Legea parcurilor tehnologice şi ştiinţifice vor avea obiecte distincte. Pentru că în parcuri industriale se desfăşoară activităţi economice de producţie industrială, iar în parcuri tehnologice şi ştiinţifice rezultatele cercetării o să fie valorificate de către întreprinderile mici şi mijlocii. Considerăm că în expunerea de motive a fost fundamentat acest lucru.

Dacă mai este nevoie de încă o argumentaţie, avem un aviz din partea Consiliului Economic şi Social, unde se face trimitere la Ordonanţa nr. 14 şi se spune următorul lucru: "Prezentul proiect se suprapune dispoziţiilor Ordonanţei de Guvern nr. 65 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale, acestea creând posibilitatea asigurării unui cadru propice implicării unităţilor de învăţământ superior şi institutelor de cercetare dezvoltare precum şi a personalului şi absolvenţilor acestor instituţii în promovarea, utilizarea şi aplicarea rezultatelor activităţii de cercetare. Şi, ca atare, Consiliul Economic şi Social avizează negativ această ordonanţă".

Noi am considerat, cu aceste mici precizări, că cele două ordonanţe, practic, funcţionează, iar după aprobarea lor prin lege în Parlamentul României, într-adevăr, parcurile îşi pot desfăşura activitatea şi îşi fac efectele, fără să aibă loc o imixtiune între textele celor două ordonanţe.

Ca atare, rog colegii prezenţi în sală voteze pentru aceste amendamente depuse de Comisia pentru industrii şi servicii. Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Damian Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Îmi pare rău că în perioada când s-a întârziat prezentarea acestui raport nu s-a citit ca lumea măcar art. 1 cu alineatele sale. Amendamentul pe care îl propune comisia condusă de domnul Istvan este contrazis de alin. 4, nu putem delimita la o suprafaţă de 10 ha acest parc ştiinţific, de vreme ce el se constituie prin asocierea în participaţiune cu instituţii de învăţământ, unităţi de cercetare-dezvoltare, regii autonome, companii naţionale ş.a.m.d.

De unde avem noi certitudinea că toate acestea sunt delimitate ca spaţiu pe o suprafaţă de 10 ha? Dar dacă sunt pe 12 ha, nu mai este parc ştiinţific şi tehnologic? Aceasta ar fi una dintre chestiuni.

Iar cealaltă, care mi se mare, de asemenea, superficială, este în ceea ce priveşte destinatarii acestei activităţi de cercetare, respectiv, întreprinderile mici şi mijlocii. Păi, noi definim, tot în acest alin. 4, participanţii la acest proces, la această activitate a parcului ştiinţific. Nu putem trage concluzia de aici că se asociază doar de dragul asocierii, pentru că se asociază, bănuiesc eu şi aşa mi se pare că este logic, în ideea de a folosi rezultatele cercetării ştiinţifice.

Cine sunt aceste unităţi care ar putea să beneficieze? După cum le defineşte alin. 4, ele sunt: "Regiile autonome, companiile naţionale, societăţi comerciale, administraţia publică locală, asociaţii patronale sau profesionale, persoane fizice investitori români sau străini".

Deci, nu putem face o asemenea delimitare, pentru că am afecta foarte larg destinaţia largă care a fost gândită de iniţiator în ceea ce priveşte destinatarii actului de cercetare ştiinţifică şi tehnologică. Prin urmare, mi se pare neavenit acest amendament şi în ceea ce priveşte limitarea ca zonă, arătând că este imposibil să situăm toţi aceşti participanţi la contractul de asociere pe o suprafaţă limitată la 10 ha.

De asemenea, mi se pare nepotrivit să destinăm activitatea aceasta deosebit de complexă numai întreprinderilor mici şi mijlocii, când ştim foarte bine că multe dintre acestea de abia mai reuşesc să mai tragă targa pe uscat, având în vedere multitudinea de taxe şi impozite pe care trebuie să plătească. Prin urmare, nu au resursele necesare pentru a investi în activitate de cercetare ştiinţifică şi tehnologică.

Şi, apoi, mai este încă un pleonasm pe care l-am întâlnit în afirmaţiile făcute de antevorbitor. De vreme ce avem de a face cu un parc ştiinţific şi tehnologic, este clar că şi cercetarea este ştiinţifică, este redundantă precizarea, să mai precizăm că avem de a face cu cercetarea ştiinţifică, pentru că într-un parc ştiinţific bănuiesc că nu se face cercetarea zborului de păsări.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu vreţi să ascultaţi şi celelalte păreri, domnule Antal, şi pe urmă să interveniţi? Domnul Leonăchescu.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Cu părere de rău, nu pot să susţin amendamentul propus pentru că el conţine o tautologie. Când am zis "zonă", ca şi elementele din familia de cuvinte, cum ar fi "zonal" etc., am zis automat "limite" şi "delimitare". Practic, a zice "zonă cu limite" înseamnă a zice "zonă cu zonă", o "zonă zonală". Altfel, ar fi spaţiu infinit, nedeterminat etc.

Nu avem cum profesa la acest nivel tautologia. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Antal.

Domnul Antal Istvan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Domnule coleg Brudaşca,

Eu am încercat să susţin acest amendament în ideea ca să putem face o distincţie clară între parcul industrial şi parcul tehnologic. Din moment ce nu apare această delimitare ca parcul ştiinţific să funcţioneze într-o zonă nu mai mare de 10 ha, atunci înseamnă că cele două noţiuni se pot confunda.

Pentru că ieri am aprobat Ordonanţa nr. 65, care reglementează înfiinţarea parcurilor industriale şi acolo am spus că cel care solicită înfiinţarea unui parc industrial trebuie să aibă dovada că deţine un teren de cel puţin 10 ha. Şi am considerat noi că acele parcuri care deţin o suprafaţă de peste 10 ha sunt parcuri industriale. Pentru că în Ordonanţa nr. 65 este precizat că în cadrul parcurilor industriale se desfăşoară şi activităţi de cercetare şi am crezut util să facem această precizare, pentru a nu avea două legi care, practic, reglementează aceeaşi activitate. Aceasta a fost propunerea noastră.

Vizavi de întreprinderile mici şi mijlocii, după cum v-am citat din expunerea de motive, am considerat util să apară aceste întreprinderi mici şi mijlocii care în interiorul parcului utilizează rezultatele cercetării. Dacă întreprinderile mari care fac producţie la scară industrială blochează rezultatele cercetării şi vor utiliza numai acele întreprinderi care au intrat în consorţiul respectiv, şi vă atrag atenţia că aici sunt întreprinderi mari cu capital majoritar de stat, pentru că se vorbeşte de societăţile naţionale şi de regiile autonome, atunci înseamnă că ceilalţi sunt lipsiţi de rezultatele cercetării, pentru că interesul celui care activează în cadrul acestui parc ştiinţific este ca rezultatele cercetării să fie utilizate de cei care activează acolo.

Noi am considerat util, având în vedere faptul că există parcurile industriale, ca şi unităţile care activează în cadrul parcurilor industriale sau oriunde să aibă acces la aceste rezultate, şi am considerat că rezultatele cercetării în primul rând se vor materializa în cadrul parcului prin realizarea de prototipuri de serie zero, iar interesul celor care activează aici, a cercetătorilor în primul rând, este ca rezultatul activităţii lor să fie valorificat la preţul cel mai ridicat, deci şi ceilalţi care nu activează în cadrul parcului să aibă acces la aceste rezultate. Deci aceasta a fost ideea de bază pentru care noi am propus aceste modificări.

Vă mulţumesc.

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, v-am dat cuvântul. Aţi avut posibilitatea să vă exprimaţi. Aici nu suntem la comisii, să intervenţi ori de câte ori vreţi. Vă rog să aveţi în vedere lucrul acesta.

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Au apărut elemente noi.

Domnul Valer Dorneanu:

Aţi avut posibilitatea să vă exprimaţi.

Dumnealui i-am dat cuvântul a doua oară pentru că este autorul amendamentului.

La alt punct, cu plăcere. Aici nu putem să discutăm în contradictoriu până la infinit.

Şi pe dumneavoastră, pe ceilalţi, vă rog să vă concentraţi atenţia când luaţi cuvântul. Exprimaţi-vă toate punctele de vedere o singură dată, pentru că nu putem transforma o dezbatere într-un dialog personal între două persoane.

Din partea iniţiatorului, aveţi cuvântul.

Domnul Adrian Câmpurean (secretar de stat, Minsterul Educaţiei şi Cercetării):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rugăm să respingeţi acest amendament, pentru că deosebirea între parcul industrial şi parcul ştiinţific şi tehnologic nu o face suprafaţa, ci în primul rând obiectul de activitate, pe de o parte.

Pe de altă parte, a permite utilizarea rezultatelor cercetării numai întreprinderilor mici şi mijlocii ar fi o mare greşeală. Gândirea noastră a fost aceea de a atrage în aceste parcuri ştiinţifice şi tehnologice investitori. Or, sigur că a exclude marii investitori care ar putea să-şi deschidă aici filiale, să folosească rezultatele cercetării din universităţi şi institute ar fi o mare greşeală.

Deci vă rugăm să respingeţi amendamentul.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport mai doreşte să ia cuvântul?

Domnul Anghel Stanciu (din loja comisiei):

Domnule preşedinte, potrivit Regulamentului, vă rog să îmi daţi cuvântul.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Stanciu, am impresia că dumneavoastră nu urmăriţi cu atenţie lucrările şedinţei. Am dat cuvântul iniţiatorului şi am întrebat comisia dacă doreşte să intervină. Eu v-aş ruga să vă păstraţi nervii pentru acasă şi să discutăm colegial aici.

Absolut potrivit Regulamentului v-am întrebat dacă doriţi să interveniţi sau nu, şi nu ştiu de ce mă penalizaţi cu Regulamentul în faţă.

Repet: dacă aţi venit cu o stare nervoasă, v-aş ruga să o lăsaţi la pupitru şi să fim calmi, pentru a ne respecta unii pe ceilalţi.

Domnul Anghel Stanciu:

Aştept să îmi daţi cuvântul.

Domnul Valer Dorneanu:

Aveţi cuvântul.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Onorat prezidiu,

Resping toate aceste aserţiuni pe care le faceţi de la acel pupitru, domnule preşedinte, pentru că, conform Regulamentului, nu aveţi dreptul. Dacă doriţi să intraţi cu păreri personale asupra comportamentului unui deputat sau altul, poftiţi la tribună ca orice muritor. Nu sunteţi înălţat acolo spre a ne trage de urechi sau a crede dumneavoastră că unii au o stare psihică de un tip sau altul.

Îmi pare foarte rău, regret acest comportament al dumneavoastră.

Şi acum intru pe amendament.

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Am explicat şi ieri şi explic şi astăzi că nu putem admite acest amendament, deoarece, aşa cum se specifică la art.1 alin.4, acest parc nu poate fi privit ca un spaţiu perfect delimitat, fiindcă Universitatea Iaşi se poate asocia cu cea din Cluj, cu cea din Timişoara pe un anumit domeniu şi să facă un astfel de parc. Deci nu avem un spaţiu complet delimitat. Se pot asocia şi persoane private.

Deci cred că ideea de parc şi denumirea de parc trebuie păstrată în domeniul celor ştiinţifice şi tehnologice sub această formă.

În ceea ce priveşte întreprinderile mici şi mijlocii, dacă ne uităm la art.2, vom observa că obiectivele economico-sociale urmărite prin înfiinţarea parcului ştiinţific şi tehnologic, potrivit lit.a), îl reprezintă transferul tehnologic de rezultate ale cercetării la agenţii economici interesaţi în fabricarea produselor sau a pachetelor de produse şi servicii cu valoare concurenţială şi valorificarea acestora pe piaţa internă sau externă. Deci nu numai întreprinderile mici şi mijlocii sunt beneficiarele activităţilor prestate în parcurile ştiinţifice şi tehnologice, ci toţi agenţii economici interesaţi în fabricarea şi aplicarea noilor tehnologii pe care cercetarea ştiinţifică le scoate în evidenţă. De aceea, a păstra sintagma "întreprinderi mici şi mijlocii" înseamnă a limita domeniul, pe când aici se dă posibilitatea tuturor agenţilor economici, indiferent de mărimea lor, de forţa economică pe care o au, să absoarbă rezultatele cercetării ştiinţifice şi să le valorifice pe piaţă.

Aceste sunt cele două motive pentru care comisia se delimitează de amendamentul prezentat anterior de distinsul nostru coleg, preşedinte Comisiei pentru industrii şi servicii.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Aţi ascultat şi pledoaria autorului amendamentului şi răspunsul celorlalţi colegi, al iniţiatorului şi al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.

În aceste condiţii, supun votului dumneavoastră amendamentul Comisiei pentru industrii şi servicii cu privire la alin.2.

Cine este pentru? 14 voturi pentru.

Împotrivă? 24 de voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Constat că foarte mulţi colegi nu au votat.

Cu 24 de voturi împotrivă, 14 pentru şi o abţinere, amendamentul domnului Antal a fost respins.

Cine este pentru art.1 alin.2 în formularea inţiatorului?

Stimaţi colegi,

Vă întreb: participaţi la şedinţă doar ca să priviţi sau participaţi ca să şi votaţi?

Sunt 32 de voturi pentru.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

Cu 32 de voturi pentru, 2 împotrivă şi nici o abţinere, s-a adoptat alin.2 în formularea iniţiatorului.

La alin.3 dacă sunt observaţii. Nu. Votat în formularea iniţiatorului.

Alin.4.

Domnul Bivolaru.

Domnul Ioan Bivolaru:

Îmi pare rău, domnule preşedinte, că trebuie să facem apel la Dicţionarul explicativ al limbii române. Noi am încercat să sesizăm acest lucru comisiei respective, care credeam că are mai multă înţelegere în zona dicţionarelor. Definiţia consorţiului este următoarea: "înţelegere încheiată între mai multe bănci sau societăţi comerciale mari pentru efectuarea în comun a unor operaţii avantajoase de mare amploare".

Sigur că această definiţie de consorţiu s-ar fi potrivit în mod firesc foarte bine când am votat ieri parcurile industriale. Se potriveşte puţin mai prost, ca să spun că de fapt nu se potriveşte deloc la parcurile ştiinţifice şi tehnologice, pentru că nu avem aici în zonă în mod preponderent bănci şi societăţi industriale de mare amploare. Este o notaţie pe care o ştim foarte bine în zona învăţământului, în zona cercetării şi aşa mai departe.

Deci am propus acestei comisii să preia definirea exact ca şi la parcurile industriale, dorind să avem legi cu rădăcini oarecum comune cu zona parcurilor, şi anume definiţia de asociaţie, pentru că într-adevăr mai departe este definită ca o asociaţie în participaţiune, şi să rămână la această latitudine această definire.

În condiţiile în care se doreşte în continuare să rămână termenul de consorţiu, trebuie să ne gândim foarte serios că mai există la mijloc şi se interpune Dicţionarul explicativ al limbii române.

Domnul Valer Dorneanu:

Ce propuneţi concret, ca să ştie colegii noştri?

Domnul Ioan Bivolaru:

În general, tot alin.4 este acceptat de Comisia pentru industrii şi servicii, dar finalul să se termine cu cuvântul "asociaţie", deci "asociere denumită în continuare asociaţie", ca de fapt şi la parcul industrial. Tot asociaţie este definită şi acolo această formă de asociere în participaţiune. Are logica ei această problemă.

În consecinţă, vă rugăm să fiţi de acord cu această problemă care, repet, ţine şi de dicţionar.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În toată legislaţia noastră din 1990 şi până în prezent, nu am făcut nici o trimitere la noţiunea de consorţiu. Asociaţia este stabilită. Avem Legea asociaţiilor şi fundaţiilor, Ordonanţa nr.26. Este o noţiune care este de acum consacrată în legislaţia noastră.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai doreşte cineva dintre dumneavoastră să intervină. Nu.

Iniţiatorul.

Domnul Adrian Câmpurean:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Nu putem fi de acord cu denumirea acestei asociaţii în participaţiune ca asociaţie, pentru că nu este vorba de o entitate cu personalitate juridică. Aici este vorba de a aduce în discuţie patrimoniul care este constituit din proprietatea privată sau publică a statului.

De aceea, solicităm să se păstreze denumirea de consorţiu pe care, de altfel, noi o avem în H.G. nr.48. Finanţarea programului "Orizont 2000" se face pe consorţii, consorţii constituite între institute de cercetare-dezvoltare şi chiar parteneri economici.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport dacă doreşte să intervină.

Poftiţi, domnule preşedinte.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Evident că nu vin acum la microfon să mă războiesc cu dicţionarul. Nu ar avea nici un sens. Deci sunt convins că distinsul nostru coleg a reprodus exact sensul. Cert este că uneori viaţa bate dicţionarul.

În momentul de faţă, în lumea ştiinţifică, în special în cea universitară, această noţiune de consorţiu se regăseşte în asocierea reprezentanţilor universităţilor, în consorţiul universităţilor tehnice, în consorţiul universităţilor antreprenoriale, în consorţiul universităţilor agronomice, termen care este prins de altfel şi în Legea privind statutul institutelor de cercetare din agricultură şi academia agricolă şi silvică. Deci, în lumea universitară, acest termen a prins contur şi altă semnificaţie decât cea care este strict precizată în domeniul economic de distinsul nostru coleg.

Noi înţelegem cel puţin consorţiul ca o comunitate a reprezentaţilor participanţilor. După aceea, acest consorţiu va desemna administratorul, lucru la care vom ajunge imediat în continuare.

Rămânem la aceste două noţiuni pentru a păstra, ca să spunem aşa, parcul ştiinţific şi tehnologic preponderent în limbajul şi terminologia care se utilizează acum în lumea universitară pentru asocieri. Deci cumva s-a vrut să se separe; nu apare asociaţia univesităţilor, ci apare consorţiul. Poate sună altfel, poate este preluat, dar rămânem la această idee.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Aţi ascultat toate argumentele.

Domnul Antal, din partea susţinătorilor amendamentului, Comisia pentru industrii şi servicii.

Domnul Antal István:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Permiteţi-mi să dau citire unui fragment din avizul depus la comisia noastră şi la Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport de către Consiliul Legislativ, din care citez: "Menţionăm că asocierea în participaţiune, fiind o entitate colectivă caracterizată prin lipsa personalităţii juridice, întrucât nu constituie o fiinţă juridică distinctă de persoanele asociate, nu se poate pune problema eliberării autorizaţiei de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării", aşa cum se prevede la art.6 şi cum veţi vedea şi dumneavoastră. Ca urmare, din acest punct de vedere, soluţia propusă la alin.4 trebuie reanalizată, ceea ce s-a făcut la Comisia pentru industrii şi servicii, şi am considerat util să apară termenul "asociaţia" ca o persoană juridică, care va primi titlul de parc tehnologic.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Cu aceste precizări, supun votului amendamentul Comisiei pentru industrii şi servicii cu privire la reformularea art.4, în sensul eliminării termenului de consorţiu ca şi entitate.

Cine este pentru? 39 de voturi pentru.

Împotrivă? 24 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

Cu 39 de voturi pentru, 24 împotrivă, s-a adoptat amendamentul Comisiei pentru industrii şi servicii, astfel că alin.4 va fi reformulat potrivit acestui amendament.

La alin.5 dacă sunt obiecţiuni. Nu sunt. Votat în formularea iniţiatorului.

Titlul cap.II. Nu sunt obiecţiuni. Votat în formularea iniţiatorului.

La art.3 nu sunt obiecţiuni. Votat în formularea iniţiatorului.

La art.4 şi 5 dacă sunt obiecţiuni. Nu sunt. Votate în formularea iniţiatorului.

Titlul cap.III. Nu sunt obiecţiuni. Votat în formularea iniţiatorului.

Art.6. Nu sunt obiecţiuni. Votat în formularea iniţiatorului.

Titlul cap.IV. Nu sunt obiecţiuni. Votat în formularea iniţiatorului.

Art.7. Nu sunt obiecţiuni. Votat în formularea iniţiatorului.

Art.8. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat.

Domnul Antal István (din sală):

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Revenim la art.7, însă insist pentru ambele comisii şi pentru dumneavoastră: când întreb la un articol dacă sunt obiecţii, fiţi atenţi şi ridicaţi-le atunci, nu după o jumătate de oră.

Domnul Antal István:

Domnule preşedinte,

La art.7 lit.a), în locul cuvântului "retrage" propunem cuvântul "suspendă". Deci, textul este: "...acordă, suspendă sau anulează, după caz, autorizaţia de funcţionare a parcului ştiinţific".

La lit.b) textul este: "Elaborează metodologia de autorizare...". Propunem ca în loc de "reconfirmare periodică" să apară sintagma "suspendare şi anulare a autorizaţiei". Deci fraza completă va suna în felul următor: "Elaborează metodologia de autorizare, suspendare şi anulare a autorizaţiei parcului ştiinţific şi tehnologic".

Aceste amendamente au fost agreate de colegii noştri din Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.

Domnul Valer Dorneanu:

Iniţiatorul este de acord.

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră, la art.7, amendamentele pe care vi le-a prezentat domnul preşedinte Antal, din partea Comisiei pentru industrii şi servicii, amendamente agreate atât de iniţiator, cât şi Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abţineri? O abţinere.

Cu o abţinere, s-a adoptat amendamentul Comisiei pentru industrii şi servicii, astfel că art.7 a fost modificat în mod corespunzător.

Art.8.

Poftiţi, domnule Antal.

Domnul Antal István:

La art.8, propunem abrogarea prevederilor de la lit.b) - "Planifică şi urmăreşte creşterea permanentă a eficienţei economice", pentru că această problemă considerăm noi că nu poate să fie o atribuţie obligatorie şi impusă prin lege. Ca atare, considerăm că ar fi bine să nu apară lit.b).

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Iniţiatorul este de acord.

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Evident că după 1990 mulţi dintre noi am plecat de la ideea că planificarea este comunistă şi, ca urmare, am lăsat totul să reglementeze viaţa, deci să nu mai planificăm. Or, este clar că un consorţiu, în atribuţiunile pe care le are, am spus noi că urmăreşte efectiv şi creşterea eficienţei economice; nu se asociază numai de dragul de a crea un parc, ci trebuie să aibe o motivaţie. De aceea, noi nu am fost de acord cu abrogarea, şi acesta nu este punctul meu de vedere, ci punctul de vedere al mai multor colegi. Dumneavoastră veţi face cum credeţi. Dar scopul pentru care s-a înfiinţat trebuie, evident, să fie derulat, desfăşurat în timp, şi eficienţa acelei asociaţii, de asemenea, este unul din obiective. Cred că merită să îl păstrăm.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Fiind vorba de o propunere de eliminare a textului propunerea Comisiei pentru industrii şi servicii, însuşită şi de iniţiator, supun întâi votului dumneavoastră acest amendament care vizează eliminarea lit.b) din cuprinsul art.8.

Cine este pentru? 46 de voturi pentru.

Împotrivă? 31 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

Cu 46 de voturi pentru, 31 împotrivă, lit.b) din art.8 a fost eliminată.

Supun votului dumneavoastră art.8 în ansamblu, fără lit.b).

Cine este pentru? 70 de voturi pentru.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Cu 70 de voturi pentru, unul împotrivă şi o abţinere, s-a adoptat textul art.8 fără lit.b).

La art.9 dacă sunt obiecţiuni.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

S-au făcut nişte modificări anterioare.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule coleg, este a treia oară când vă rog pe toţi să interveniţi atunci când întreb. Am votat art.8, şi acum vă treziţi să obiectaţi la el.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Eu nu mă trezesc. Eu am fost atent de la bun început, dar nu am ştiut că acestei comisii care a propus modificarea metologiei de autorizare şi reconfirmare nu îi va sări în ochi acest aspect şi nu va corecta din proprie iniţiativă. Ce să fac dacă propun mai într-o parte şi alţii dorm atunci când este corectarea textului pe tot parcursul acestei legi? Îmi pare rău.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă tot v-aţi obosit până aici, de ce nu propuneţi?

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Să se aplice exact formula care a fost motivată.

Domnul Valer Dorneanu:

Da.

Poftiţi, domnule Antal.

Domnul Antal István:

Noi avem o propunere la art.9, dar să vă explic problema pentru care a venit domnul coleg la microfon.

La lit.d), automat, din moment ce am acceptat sintagma "metodologia de autorizare, suspendare şi anulare a autorizaţiei", înseamnă că va înlocui sintagma "confirmare periodică", din moment ce a dispărut de la alineatul precedent.

Deci aceasta era ideea. Cred că am sesizat corect, domnule Brudaşca. Să fie înlocuită această sintagmă exact aşa cum s-a aprobat şi, de acum înainte, dacă mai apare ulterior undeva, se va proceda la fel.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, nu interveniţi la celălalt punct. Să îl lămurim pe acesta.

Deci înţeleg că la art.8 lit.d) trebuie să revenim, şi vă reproşez şi dumneavoastră şi iniţiatorului ceea ce i-am spus domnului Brudaşca: când am întrebat la art.8 dacă mai sunt obiecţiuni, nici unul nu a intervenit - nici iniţiatorul, nici dumneavoastră şi nici domnul Brudaşca.

Îi rog foarte mult pe toţi cei implicaţi în procesul legislativ să urmărească atent lucrările la acest proiect de lege.

Deci susţineţi şi dumneavoastră că trebuie eliminată sintagma "de autorizare şi reconfirmare"?

Domnul Antal István:

Nu, "reconfirmare periodică" şi, în loc de "reconfirmare periodică", apare sintagma "suspendare şi anulare a autorizaţiei".

Domnul Valer Dorneanu:

La punctul d).

Domnul Antal István:

Da.

Domnul Valer Dorneanu:

Bun. Rămâneţi la locul dumneavoastră ca să lămurim treaba aceasta întrebându-l şi pe iniţiator, şi reveniţi după ce votăm litera d).

Domnul Antal István:

Da.

Domnul Valer Dorneanu:

Iniţiatorul.

Vă rog să spuneţi, pentru că eu nu ştiu ce să supun votului, domnule ministru.

Domnul Adrian Câmpurean:

Domnule preşedinte,

Având în vedere că s-a modificat, anterior, s-a înlocuit "reconfirmarea periodică" cu "suspendarea şi anularea", suntem de acord ca şi art.8 lit.d) să fie modificat corespunzător, respectiv "pe baza cadrului general produs de metodologia de autorizare, suspendare şi anulare a autorizaţiei parcului ştiinţific şi tehnologic", prevăzută la art.7.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia de învăţământ? De acord.

Supun votului dumneavoastră modificarea lit.d) de la art.8, cum v-a precizat domnul ministru.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Art.8 va avea alcătuirea rezultată din eliminarea lit.b) şi modificarea lit.d).

Revenim la art.9.

Domnul preşedinte Antal.

Domnul Antal István:

La art.9 lit.b), propunem puţină modificare: "Gestionează patrimoniul constituit şi organizează activităţile de reparaţii, modernizare, dezvoltare şi întreţinerea infrastructurii şi utilităţilor". Deci, se va introduce sintagma "modernizare, dezvoltare".

Domnul Valer Dorneanu:

Am înţeles.

Iniţiatorul.

Domnul Antal István (din loja comisiei):

Iniţiatorul este de acord.

Domnul Valer Dorneanu:

Iniţiatorul e de acord, înţeleg că şi Comisia de învăţământ este de acord.

Supun votului dumneavoastră modificarea lit.b) de la art.9, în sensul că "gestionează patrimoniul constituit şi organizează activităţile de reparaţii", se adaugă sintagma "modernizare, dezvoltare şi întreţinerea infrastructurii şi utilităţilor".

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, s-a aprobat modificarea lit.b), potrivit amendamentului propus de Comisia de industrii.

La art.9, dacă mai sunt alte obiecţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art.9, în formularea existentă, mai puţin lit.b), care s-a modificat potrivit votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

La art.10, dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Votat în formularea iniţiatorului.

Art.11. Nu sunt obiecţiuni. Votat în formularea ini... (Rumoare)

La art.10, vă rog să urmăriţi amendamentul 15, care introduce 3 litere noi.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 15?

Domnule ministru, poftiţi.

Domnul Adrian Câmpurean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rugăm să păstraţi versiunea formulată de Guvern, având în vedere că facilităţile suplimentare pe care le propun cele 3 puncte propuse de Comisia de industrii sunt contrare convenţiilor încheiate de România cu Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul preşedinte al Comisiei de învăţământ, domnul Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnul ministru Câmpurean a făcut referire, domnule preşedinte, la amendamentele Comisiei de industrii. Deci, nu s-au pus în discuţie aceste amendamente, ci confuzia a plecat de aici: s-au pus în discuţie amendamentele comisiei sesizate în fond, ale Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport. Vizavi de asta, domnul ministru Câmpurean nu are nici un fel de obiecţie, faţă de amendamentele comisiei, ci faţă de amendamentele care erau de la colegii noştri de dincolo.

Vă rog, domnule preşedinte, să supuneţi la vot formularea din textul comisiei sesizate în fond.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Eu la acestea m-am referit. Îl întreb încă o dată pe domnul ministru, atunci.

Uitaţi-vă la amendamentul 15 al Comisiei de învăţământ, amendament pe care îl găsiţi în raport la pag.8, notate a¹), a²), a³).

Domnul Bivolaru.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

O serie de amendamente la acest articol au fost preluate de Comisia de învăţământ, cu care suntem şi noi de acord, cu aceste amendamente ale Comisiei de învăţământ. (Domnul ministru Adrian Câmpurean merge la prezidiu)

Domnul Valer Dorneanu:

Guvernul îşi susţine punctul de vedere.

Supun votului dumneavoastră, cu această precizare, amendamentul 15 al ambelor comisii, înţeleg. Repet: îl găsiţi la pag.8.

Cine este pentru? 65 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? 1 abţinere.

Cu 65 voturi pentru şi 1 abţinere, s-a adoptat amendamentul 15.

Domnul Bivolaru doreşte să explice acest vot.

Domnul Ioan Bivolaru:

Este necesară explicarea acestui vot, pentru că reprezentantul Guvernului a spus aici, astăzi, că nu este de acord cu aceste amendamente.

Ţin să reamintesc, pentru stenogramă, că aceleaşi amendamente le-am votat ieri la parcurile industriale şi reprezentantul Guvernului, ieri, care era altă persoană, a spus că Guvernul este de acord cu aceste amendamente.

Domnul Valer Dorneanu:

La art.11, dacă aveţi obiecţiuni? Art.10 a fost adoptat prin modificarea acestuia, conform amendamentului 15, pe care l-aţi votat dumneavoastră.

Art.11. Nu sunt obiecţiuni. Votat în formularea iniţiatorului.

Titlul capitolului V. Nu sunt obiecţiuni. Votat în formularea iniţiatorului.

Art.12. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat în formularea iniţiatorului.

Art.13. Domnul preşedinte Antal.

Domnul Antal István:

Domnule preşedinte,

La art.13 alin.1, în loc de sintagma "retrage", propunem introducerea "suspenda" sau "anula". Deci: "Ministerul Educaţiei şi Cercetării poate suspenda sau anula autorizaţia de funcţionare a parcului ştiinţific, iar mai departe, în aceeaşi frază, "..

Domnul Valer Dorneanu:

Deci, să se înlocuiască "retragerea" cu "suspendare" sau "anulare".

Domnul Antal István:

Da, în loc de "retrage", "suspenda" sau "anula". Deci, "poate suspenda sau anula autorizaţia de funcţionare" şi, pe mai departe, "dacă, pe baza monitorizării şi evaluării periodice constată nerespectarea metodologiei de autorizare" şi, în loc de "reconfirmare periodică", "suspendare şi anulare a autorizaţiei", aşa cum am procedat şi la celelalte articole unde am făcut această precizare. Deci, la "Metodologie de autorizare", "suspendare şi anulare a autorizaţiei parcului ştiinţific".

Domnul Valer Dorneanu:

Repet încă o dată: la început, să rămână "poate retrage, suspenda sau anula".

Domnul Antal István:

Exact. Fără "retrage"!

Domnul Valer Dorneanu:

Fără "retrage"?

Domnul Antal István:

Fără "retrage". Deci, "poate suspenda sau anula", în loc de "retrage".

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Staţi puţin, le votăm pe rând.

Deci, la alin.1 mai aveţi probleme, domnule Antal?

Domnul Antal István:

Nu, la alin.3. Urmează alin.3, tot acolo aveţi şi dumneavoastră.

Domnul Valer Dorneanu:

Staţi puţin, domnule Antal, mai aveţi ceva la alin.1?

Domnul Antal István:

Am aceste două intervenţii.

Domnul Valer Dorneanu:

Staţi puţin să le pun în discuţie.

Domnule Brudaşca, poftiţi.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Eu înţeleg dorinţa de perfecţionism a colegilor, dar, dacă noi suspendăm sau anulăm autorizaţia, ce înseamnă, că automat încetează activitatea respectivă? Când reconfirmăm aceste parcuri industriale sau cum reconfirmăm, pentru că, în textul legii, nu există o asemenea posibilitate? Ce facem: în momentul în care retragem, adică, suspendăm sau anulăm autorizaţia, punem cruce acestui parc. Legea, din acest punct de vedere, nu dă răspuns situaţiei pe care o semnalez.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Bivolaru.

Domnul Ioan Bivolaru:

Stimaţi colegi,

Instituţia retragerii autorizaţiilor, de exemplu, noi nu am perfecţionat-o până acum în legislatură. Avem suspendarea sau anularea acestei autorizaţii. Suspendarea înseamnă că se realizează temporar această întrerupere a activităţii, iar anularea înseamnă că se desfiinţează definitiv această activitate. Reconfirmarea este o invenţie pe care noi am introdus-o în toate legile respective. În momentul în care: 1) se suspendă autorizaţia asta, se redă activitatea respectivă conform suspendării, să spunem pe ce perioadă este suspendată. Deci, reconfirmarea vine de la sine, iar în ce priveşte anularea, cam peste tot, noi am acceptat ideea că se reintră în reautorizare. Deci, se ia de la început. Această idee cu reconfirmarea mi s-a părut foarte suspectă şi, de fapt, nu este efectiv nicăieri legiferată această reconfirmare. Deci, mergem pe şabloanele care sunt consacrate în legislatură: ori suspendăm o autorizaţie, ori o anulăm. Reconfirmarea nu există.

Domnul Valer Dorneanu:

Iniţiatorul.

Vă rog să vă pronunţaţi cu privire la amendamentul Comisiei de industrii. Întâi, cu privire la înlocuirea retragerii cu suspendare sau anulare şi apoi, la metodologie, acolo, practic, trebuie să ne conformăm votului pe care deja l-am...

Domnul Adrian Câmpurean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Noi suntem de acord cu reformularea propusă de Comisia de industrii.

În ceea ce priveşte modalităţile în care se va reveni asupra suspendării şi anulării, acestea vor apare în metodologia de autorizare.

Deci, suntem de acord cu...

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul Comisiei de industrii de la art.13, alin.1.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

S-a adoptat amendamentul Comisiei de industrii. Art.13 alin.1 a fost modificat în mod corespunzător.

La alin.2, nu există obiecţii. Votat în formularea iniţiatorului.

Alin.3.

Domnul preşedinte Antal al Comisiei de industrii.

Domnul Antal István:

Domnule preşedinte,

La alin.3, în loc de "consorţiu", se va trece "asociaţie", deci, "modificările componenţei asociaţiei", având în vedere faptul că s-a votat acel amendament prezentat de comisia noastră.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră această modificare ce este subsecventă votului dumneavoastră anterior.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate s-a adoptat modificarea alin.3, potrivit propunerii preşedintelui Comisiei de industrii.

Alin.4. Nu sunt obiecţiuni. Votat în formularea iniţiatorului.

La art.14.

La art.14, domnul preşedinte Antal.

Domnul Antal István:

Domnule preşedinte,

La art.14, aceeaşi modificare este propusă de comisia noastră. Deci "metodologia de autorizare, suspendare şi anulare a autorizaţiei", în loc de "reconfirmare periodică".

Asta este prima parte a frazei, iar din partea Consiliului Legislativ a fost făcută o propunere la care noi am mai meditat şi am propune ca, în loc de "care vor fi aprobate prin Ordin al Ministrului", ultima frază, să sune în felul următor: "se vor supune spre aprobare Guvernului". Este propunerea Consiliului Legislativ acest lucru şi dorim ca iniţiatorul să-şi spună părerea.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru, din partea iniţiatorului.

Domnul Adrian Câmpurean:

Domnule preşedinte,

Iniţiatorul este de acord cu prima formulare a Comisiei de industrii. Propunem ca metodologia să fie aprobată prin Ordin al Ministrului. Cred că încărcăm prea mult Guvernul cu sarcini care nu sunt de nivelul Guvernului.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia de învăţământ. Domnul preşedinte Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Pe cale de consecinţe, este evident că, din moment ce s-a votat să fie înlocuit termenul de "reconfirmare", vă reconfirm şi eu acordul nostru pentru a schimba acest termen cu cel care s-a precizat.

În ceea ce priveşte partea a doua, să fie scos "Ministerul Educaţiei şi Cercetării" şi să fie introdus "Guvernul", cred că poate fi un punct de vedere, dar să nu uităm că, până la urmă, şi Guvernul este un consorţiu sau o asociaţie de miniştri. Şi, atunci, să-i dăm şi părţii ceea ce îi trebuie, pentru că, altfel, Guvernul, în înţelepciunea sa mare, ajunge să facă treaba tuturor miniştrilor. Deci, noi rămânem la ideea să fie aprobată prin Ordin al Ministrului.

Şi pentru că ne apropiem de sfârşit, domnule preşedinte, şi vedeţi că lucrurile s-au rezolvat aşa cum am discutat noi anterior şi cum am discutat şi ieri, şi colegilor noştri le mulţumim pentru contribuţie, aş vrea însă, pe chestiuni de procedură, să citez numai un articol, pentru că sunt puţin în ceaţă. La art.103, se precizează: "În cazul în care există mai multe amendamente de acelaşi fel, ele se supun la vot în ordinea în care au fost prezentate, începând cu cele cuprinse în raportul comisiei sesizate în fond". Deci, aş vrea să ştiu dacă acest penultim articol conţine două amendamente la fel, la ultima parte mă refer, adică cel al Comisiei de industrii sau al comisiei sesizate în fond şi să vedem în ce ordine credeţi că trebuie puse la vot.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Pentru uşurinţa dumneavoastră, membrii Comisiei de industrii au renunţat la amendamentul final care viza înlocuirea sintagmei "prin Ordin al Ministrului" cu "prin Hotărârea Guvernului". În consecinţă, textul rămâne, în partea lui finală, "vor fi aprobate prin Ordin al Ministrului" şi, atunci, supun votului dumneavoastră amendamentul care vizează înlocuirea sintagmei "reconfirmare periodică" cu "suspendare şi anulare a autorizaţiei", soluţie pe care deja am votat-o cu privire la metodologie.

Supun votului dumneavoastră acest amendament, la art.14, amendamentul 21.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri?

Unanimitate.

Am parcurs, stimaţi colegi, şi acest proiect de lege. Urmează să-l supunem votului final la sfârşitul acestei şedinţe, dacă vom avea, bineînţeles, cvorum.

Stimaţi colegi,

Domnule preşedinte Antal, şi dumneavoastră, şi iniţiatorul, doreaţi să propuneţi un art.II care să vizeze republicarea ordonanţei.

Îl mai susţineţi?

Domnul Antal István:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Mai era un amendament pe care îl susţinem împreună cu Comisia de învăţământ, şi anume, introducerea unui art.II cu următorul text: "Ordonanţa Guvernului nr.14/2002 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor ştiinţifice şi tehnologice, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, se va republica în "Monitorul Oficial al României", partea I.

Domnul Valer Dorneanu:

De acord Comisia de învăţământ? De acord.

Supun votului dumneavoastră acest articol nou.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Cu acestea, vă rog să constataţi că am parcurs toate textele acestui proiect de lege. Îl vom supune votului final.

Rog liderii grupurilor parlamentare să-şi invite toţi deputaţii în sală, pentru a putea parcurge lista proiectelor supuse votului dumneavoastră final.

Rog toţi colegii să poftească în sală, pentru a nu fi nevoiţi să apelăm din nou la catalog!

Îmi pare rău, se pare că fără apel nominal nu vă puteţi mobiliza. Rog pe domnul secretar Niţă să facă apelul nominal.

Domnul Constantin Niţă (dă citire apelului nominal):

- Abiţei Ludovic - prezent
- Afrăsinei Viorica - prezentă
- Albu Gheorghe - absent
- Ana Gheorghe - prezent
- Anastasescu Olga Lucheria - prezentă
- Andea Petru - prezent
- Andrei Ioan - prezent
- Andronescu Ecaterina - absentă
- Antal Istvan - prezent
- Anton Marin - absent
- Antonescu George Crin Laurenţiu - prezent
- Antonescu Niculae Napoleon - absent
- Apostolescu Maria - prezent
- Arghezi Mitzura Domnica - absentă
- Ariton Gheorghe - prezent
- Armaş Iosif - absent
- Arnăutu Eugenu - absent
- Asztalos Ferenc - prezent
- Baban Ştefan - absent
- Babiuc Victor - absent
- Baciu Mihai - absent
- Bahrin Dorel - prezent
- Baltă Mihai - prezent
- Baltă Tudor - prezent
- Bar Mihai - prezent
- Bara Radu Liviu - prezent
- Barbu Gheorghe - prezent
- Bartoş Daniela - absentă
- Bădoiu Cornel - prezent
- Bălăeţ Mitică - absent
- Bălăşoiu Amalia - absentă
- Băncescu Ioan - prezent
- Bâldea Ioan - prezent
- Becsek-Garda Dezideriu Coloman - prezent
- Bentu Dumitru - prezent
- Bercăroiu Victor - absent
- Berceanu Radu Mircea - prezent
- Bereczki Endre - prezent
- Birtalan Akos - absent
- Bivolaru Ioan - prezent
- Bleotu Vasile - absent
- Boabeş Dumitru - prezent
- Boagiu Anca Daniela - absentă
- Boajă Minică - prezent
- Boc Emil - prezent
- Bogea Angela - prezentă
- Boiangiu Cornel - prezent
- Bolcaş Augustin Lucian - absent
- Bondi Gyongyike - prezent
- Borbely Laszlo - prezent
- Bozgă Ion - prezent
- Bran Vasile - absent
- Brînzan Ovidiu - prezent
- Brudaşca Damian - prezent
- Bucur Constantin - absent
- Bucur Mircea - prezent
- Buga Florea - absent
- Burnei Ion - prezent
- Buruiană Aprodu Daniela - absentă
- Buzatu Dumitru - absent
- Buzea Cristian Valeriu - prezent
- Calcan Valentin Gigel - prezent
- Canacheu Costică - absent
- Cazimir Ştefan - absent
- Cazan Gheorghe Romeo Leonard - absent
- Căşunean-Vlad Adrian - prezent
- Cerchez Metin - absent
- Cherescu Pavel - absent
- Chiliman Andrei Ioan - absent
- Chiriţă Dumitru - prezent
- Ciontu Corneliu - absent
- Ciuceanu Radu - prezent
- Ciupercă Vasile Silvian - prezent
- Cîrstoiu Ion - prezent
- Cladovan Teodor - prezent
- Cliveti Minodora - prezentă
- Coifan Viorel-Gheorghe - prezent
- Cojocaru Nicu - prezent
- Crăciun Dorel Petru - prezent
- Creţ Nicoară - prezent
- Cristea Marin - prezent
- Crişan Emil - prezent
- Dan Matei-Agathon - absent
- Daraban Aurel - prezent
- Dinu Gheorghe - prezent
- Dobre Traian - absent
- Dobre Victor Paul - prezent
- Dobrescu Smaranda - prezentă
- Dolănescu Ion - absent
- Dorian Dorel - absent
- Dorneanu Valer - prezent
- Dragomir Dumitru - absent
- Dragoş Liviu Iuliu - absent
- Dragu George - prezent
- Drăgănescu Ovidiu-Virgil - absent
- Dreţcanu Doina-Micşunica - prezentă
- Dumitrescu Cristian Sorin - prezent
- Dumitriu Carmen - absentă
- Duţu Constantin - absent
- Duţu Gheorghe - prezent
- Enescu Nicolae - absent
- Erdei Doloczki Istvan - prezent
- Eserghep Gelil - absent
- Fâcă Mihail - prezent
- Firczak Gheorghe - prezent
- Florea Ana - absentă
- Florescu Ion - prezent
- Fotopolos Sotiris - absent
- Frunzăverde Sorin - absent
- Gaspar Acsinte - prezent
- Georgescu Filip - absent
- Georgescu Florin - absent
- Gheorghe Valeriu - prezent
- Gheorghiof Titu Nicolae - prezent
- Gheorghiu Adrian - prezent
- Gheorghiu Viorel - prezent
- Gingaraş Georgiu - absent
- Giuglea Ştefan - absent
- Godja Petre - prezent
- Grădinaru Nicolae - prezent
- Grigoraş Neculai - absent
- Gubandru Aurel - prezent
- Gvozdenovici Slavomir - prezent
- Haşotti Puiu - prezent
- Hogea Vlad Gabriel - prezent
- Holtea Iancu - prezent
- Hrebenciuc Viorel - prezent
- Ianculescu Marian - prezent
- Ifrim Mircea - prezent
- Ignat Miron - prezent
- Iliescu Valentin Adrian - prezent
- Ionel Adrian - prezent
- Ionescu Anton - prezent
- Ionescu Costel Marian - prezent
- Ionescu Dan - prezent
- Ionescu Daniel - absent
- Ionescu Mihaela - prezentă
- Ionescu Răzvan - prezent
- Ionescu Smaranda - prezentă
- Iordache Florin - prezent
- Iriza Marius - absent
- Iriza Scarlat - prezent
- Ivănescu Paula Maria - absentă
- Jipa Florina Ruxandra - absentă
- Kelemen Attila Bela Ladislau - prezent
- Kelemen Hunor - prezent
- Kerekes Karoly - absent
- Konya-Hamar Sandor - prezent
- Kovacs Csaba-Tiberiu - prezent
- Kovacs Zoltan - prezent
- Lari Iorga Leonida - absentă
- Lazăr Maria - prezentă
- Lăpădat Ştefan - prezent
- Lăpuşan Alexandru - prezent
- Leonăchescu Nicolae - prezent
- Lepădatu Lucia Cornelia - prezentă
- Lepşa Victor Sorin - prezent
- Longher Ghervazen - prezent
- Loghin Irina - absentă
- Luchian Ion - absent
- Magheru Paul - prezent
- Maior Dorin Lazăr - prezent
- Makkai Grigore - prezent
- Man Mircea - absent
- Manolescu Oana - prezentă
- Marcu Gheorghe - prezent
- Mardari Ludovic - prezent
- Marin Gheorghe - prezent
- Marineci Ionel - prezent
- Marton Arpad Francisc - prezent
- Mălaimare Mihai-Adrian - prezent
- Mărăcineanu Adrian - prezent
- Mândrea Moraru Mihaela - prezentă
- Mândroviceanu Vasile - prezent
- Mera Alexandru Liviu - prezent
- Merce Ilie - prezent
- Meşca Sever - prezent
- Miclea Ioan - absent
- Micula Cătălin - absent
- Mihalachi Vasile - prezent
- Mihăilescu Petru Şerban - absent
- Mincu Iulian - prezent
- Mircea Costache - prezent
- Mirciov Petru - absent
- Miron Vasile - prezent
- Mitrea Manuela - absentă
- Mitrea Miron Tudor - absent
- Mitu Dumitru Octavian - prezent
- Miţaru Anton - prezent
- Mînzînă Ion - prezent
- Mocioalcă Ion - absent
- Mocioi Ion - prezent
- Mogoş Ion - absent
- Moisescu George Dumitru - prezent
- Moisoiu Adrian - prezent
- Moiş Văsălie - prezent
- Moldovan Carmen Ileana - absentă
- Moldovan Petre - prezent
- Moldoveanu Eugenia - prezentă
- Moraru Constantin Florentin - prezent
- Motoc Marian-Adrian - prezent
- Muscă Monica Octavia - absentă
- Muşetescu Tiberiu-Ovidiu - absent
- Naidin Petre - prezent
- Nan Nicolae - prezent
- Nassar Rodica - prezentă
- Naum Liana Elena - prezentă
- Nădejde Vlad-George - absent
- Năstase Adrian - absent
- Năstase Ioan Mihai - prezent
- Neacşu Ilie - prezent
- Neagu Ion - prezent
- Neagu Victor - prezent
- Neamţu Horia Ion - prezent
- Neamţu Tiberiu Paul - prezent
- Nechifor Cristian - prezent
- Negoiţă Liviu Gheorghe - prezent
- Nica Dan - absent
- Nicolae Ion - prezent
- Nicolaescu Gheorghe-Eugen - prezent
- Nicolescu Mihai - absent
- Nicolicea Eugen - prezent
- Niculescu Constantin - prezent
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - absent
- Nistor Vasile - prezent
- Niţă Constantin - prezent
- Oltean Ioan - prezent
- Olteanu Ionel - absent
- Oltei Ion - prezent
- Onisei Ioan - prezent
- Palade Doru Dumitru - prezent
- Pambuccian Varujan - prezent
- Paşcu Ioan Mircea - absent
- Pataki Iulia - prezentă
- Patriciu Dinu - absent
- Păun Nicolae - absent
- Păduroiu Valentin - prezent
- Păşcuţ Ştefan - prezent
- Pecsi Francisc - prezent
- Pereş Alexandru - prezent
- Petrescu Ovidiu Cameliu - prezent
- Petruş Octavian Constantin - prezent
- Pleşa Eugen Lucian - absent
- Pop Napoleon - prezent
- Podgoreanu Radu - prezent
- Popa Constanţa - prezentă
- Popa Cornel - prezent
- Popa Virgil - prezent
- Popescu Bejat Ştefan Marian - prezent
- Popescu Costel Eugen - prezent
- Popescu Gheorghe - prezent
- Popescu Grigore Dorin - absent
- Popescu Ioan Dan - absent
- Popescu Kanty Cătălin - absent
- Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - absent
- Popescu Virgil - absent
- Posea Petre - prezent
- Predica Vasile - absent
- Pribeanu Gheorghe - prezent
- Priboi Ristea - prezent
- Purceld Octavian-Mircea - prezent
- Puşcaş Vasile - absent
- Puwak Hildegard-Carola - absentă
- Puzdrea Dumitru - absent
- Radan Mihai - prezent
- Raduly Robert Kalman - absent
- Raicu Romeo Marius - prezent
- Rasovan Dan Grigore - prezent
- Rădoi Ion - prezent
- Rădulescu Grigore Emil - absent
- Roşculeţ Gheorghe - prezent
- Rus Emil - prezent
- Rus Ioan - prezent
- Ruşanu Dan Radu - absent
- Sadici Octavian - prezent
- Sali Negiat - absent
- Sandache Cristian - prezent
- Sandu Alecu - absent
- Sandu Ion Florentin - prezent
- Sassu Alexandru - prezent
- Saulea Dănuţ - prezent
- Savu Vasile Ioan - absent
- Săpunaru Nini - prezennt
- Sârbu Marian - absent
- Sbârcea Tiberiu-Sergius - absent
- Selagea Constantin - prezent
- Sersea Nicolae - prezent
- Severin Adrian - absent
- Simedru Dan Coriolan - prezent
- Sireţeanu Mihail - prezent
- Sonea Ioan - absent
- Spiridon Nicu - prezent
- Stan Ioan - prezent
- Stan Ion - prezent
- Stana-Ionescu Ileana - prezentă
- Stanciu Anghel - prezent
- Stanciu Zisu - absent
- Stănescu Alexandru-Octavi - prezent
- Stănişoara Mihai - absent
- Stoian Mircea - prezent
- Stoica Valeriu - absent
- Stroe Radu - prezent
- Stuparu Timotei - prezent
- Suciu Vasile - prezent
- Suditu Gheroghe - prezent
- Szekely Ervin Zoltan - prezent
- Szilagyi Zsolt - prezent
- Şnaider Paul - prezent
- Ştefan Ion - prezent
- Ştefănescu Codrin - prezent
- Ştefănoiu Luca - prezent
- Ştirbeţ Cornel - prezent
- Tamas Sandor - prezent
- Tărâţă Culiţă - absent
- Târpescu Pavel - absent
- Tcaciuc Ştefan - absent
- Teculescu Constantin - absent
- Timiş Ioan - absent
- Toader Mircea Nicu - prezent
- Todoran Pavel - prezent
- Tokay Gheorghe - prezent
- Toro Tiberiu - prezent
- Tudor Marcu - absent
- Tudose Mihai - prezent
- Tunaru Raj-Alexandru - prezent
- Ţibulcă Alexandru - prezent
- Ţocu Iulian Costel - absent
- Varga Attila - prezent
- Vasile Aurelia - prezentă
- Vasilescu Lia Olguţa - absentă
- Vasilescu Nicolae - absent
- Vasilescu Valentin - prezent
- Vekov Karoly-Janos - prezent
- Verbina Dan - prezent
- Vida Iuliu - prezent
- Videanu Adriean - absent
- Vişinescu Marinache - prezent
- Voicu Mădălin - prezent
- Voinea Florea - absent
- Winkler Iuliu - prezent
- Wittstock Eberhard-Wolfgang - prezent
- Zăvoianu Ioan Dorel - prezent
- Zgonea Valeriu Ştefan - absent

O să recitesc absenţii.

- Albu Gheorghe - absent
- Andronescu Ecaterina - absentă
- Anton Marin - absent
- Antonescu Niculae Napoleon - absent
- Arghezi Mitzura Domnica - prezentă
- Armaş Iosif - absent
- Arnăutu Eugenu - absent
- Baban Ştefan - prezent
- Babiuc Victor - absent
- Baciu Mihai - absent
- Bartoş Daniela - absentă
- Bălăeţ Mitică - prezent
- Bălăşoiu Amalia - absentă
- Bercăroiu Victor - prezent
- Birtalan Akos - absent
- Bleotu Vasile - prezent
- Boagiu Anca Daniela - absentă
- Bolcaş Augustin Lucian - absent
- Bran Vasile - absent
- Bucur Constantin - absent
- Buga Florea - prezent
- Buruiană Aprodu Daniela - absentă
- Buzatu Dumitru - absent
- Canacheu Costică - prezent
- Cazimir Ştefan - absent
- Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard - absent
- Cerchez Metin - absent
- Cherescu Pavel - prezent
- Chiliman Andrei Ioan - absent
- Dan Matei-Agathon - absent
- Dobre Traian - prezent
- Dolănescu Ion - absent
- Dorian Dorel - absent
- Dragomir Dumitru - absent
- Dragoş Liviu Iuliu - absent
- Drăgănescu Ovidiu-Virgil - absent
- Dumitriu Carmen - absentă
- Duţu Constantin - absent
- Enescu Nicolae - prezent
- Eserghep Gelil - absent
- Florea Ana - absentă
- Fotopolos Sotiris - absent
- Frunzăverde Sorin - prezent
- Georgescu Filip - absent
- Georgescu Florin - prezent
- Gingaraş Georgiu - absent
- Giuglea Ştefan - absent
- Grigoraş Neculai - absent
- Ionescu Daniel - prezent
- Iriza Marius - absent
- Jipa Florina Ruxandra - absentă
- Kerekes Karoly - absent
- Lari Iorga Leonida - prezentă
- Loghin Irina - absentă
- Luchian Ion - absent
- Man Mircea - absent
- Miclea Ioan - prezent
- Micula Cătălin - absent
- Mihăilescu Petru Şerban - absent
- Mirciov Petru - prezent
- Mitrea Manuela - prezentă
- Mitrea Miron Tudor - absent
- Mocioalcă Ion - absent
- Muscă Monica Octavia - absentă
- Moldovan Carmen Ileana - absentă
- Muşetescu Tiberiu-Ovidiu - absent
- Nădejde Vlad-George - prezent
- Nica Dan - absent
- Nicolescu Mihai - absent
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - prezent
- Olteanu Ionel - prezent
- Paşcu Ioan Mircea - absent
- Patriciu Dinu - absent
- Păun Nicolae - absent
- Pleşa Eugen Lucian - prezent
- Popescu Dorin Grigore - absent
- Popescu Ioan Dan - absent
- Popescu Kanty Cătălin - absent
- Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - absent
- Popescu Virgil - absent
- Predica Vasile - prezent
- Puşcaş Vasile - absent
- Puwak Hildegard-Carola - absentă
- Puzdrea Dumitru - absent
- Raduly Robert Kalman - absent
- Rădulescu Grigore Emil - prezent
- Ruşanu Dan Radu - absent
- Sali Negiat - absent
- Sandu Alecu - absent
- Savu Vasile Ioan - absent
- Sârbu Marian - absent
- Sbârcea Tiberiu-Sergius - prezent
- Severin Adrian - absent
- Sonea Ioan - absent
- Stanciu Zisu - absent
- Stoica Valeriu - absent
- Stănişoară Mihai - absent
- Tărâţă Culiţă - absent
- Târpescu Pavel - absent
- Tcaciuc Ştefan - absent
- Teculescu Constantin - absent
- Timiş Ioan - absent
- Tudor Marcu - absent
- Ţocu Iulian Costel - absent
- Vasilescu Lia Olguţa - absentă
- Vasilescu Nicolae - absent
- Videanu Adriean - absent
- Voinea Florea - absent
- Zgonea Valeriu Ştefan - absent

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Declaraţi prezenţi sunt 255. În sală sunt 165.

Suntem nevoiţi să amânăm votul final la ora 13,30. Până atunci, rog încă o dată şefii grupurilor parlamentare să-şi aducă oamenii în sală.

Poftiţi.

Domnul Alexandru Sassu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Cred că este a doua sau a treia oară la rând când amânăm votul final, pentru că nu sunt în sală colegii noştri. Iarăşi facem apel nominal, după care colegii noştri pleacă din sală.

Vă rog, în numele Grupului parlamentar PD, să refaceţi apelul nominal, să vedem cine şi de la ce grup parlamentar au plecat. (Aplauze)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, eu rog şefii grupurilor parlamentare să ne reunim în sala Biroului permanent.

Aş ruga şefii grupurilor parlamentare să ne reunim în sala Biroului permanent.

După pauză

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Comitetul ordinii de zi, cu majoritate de voturi, a decis ca votul final de astăzi să aibă loc joi, la ora 9,30.

Cu privire la această decizie de modificare a ordinii de zi, dau cuvântul domnului Alexandru Sassu, din partea Partidului Democrat.

Domnul Alexandru Sassu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile regulamentare, care spun că, odată modificată ordinea de zi şi regulamentul, liderii grupurilor parlamentare se pot pronunţa faţă de această modificare, vă pun în vedere protestul Grupului parlamentar al Partidului Democrat, faţă de modificarea ordinii de zi şi a programului, în legătură cu absenţa din sală a unor colegi, mai ales din partidul de guvernământ.

Dealtminteri, nu pot să nu remarc faptul că acest lucru era cu premeditare. De fiecare dată, când a fost vot final, au fost prezenţi membrii Guvernului. Astăzi, nici măcar n-au fost invitaţi. Este evident că se doreşte să nu fie votate, în condiţiile acestea, legile organice asupra cărora noi avem puncte de vedere diferite.

Pe de altă parte, domnule preşedinte, rugămintea, cererea grupului parlamentar de a face apelul nominal încă o dată, rămâne valabilă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Stanciu, din partea Grupului parlamentar PRM.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Grupul nostru parlamentar este împotriva modificării ordinii de zi, deoarece, aşa cum se specifică şi în regulament, ordinea de zi, atunci când se modifică, ea trebuie să fie adusă la cunoştinţă deputaţilor din timp, spre a se putea conforma acestei ordini de zi şi a-şi lua proiectele de legi respective, care sunt puse în discuţie.

Ca atare, vă solicităm, domnule preşedinte, să ne comunicaţi de câţi deputaţi mai aveţi nevoie de la PRM, să vi-i împrumutăm în perioada votului, că se pare că altfel este aproape imposibil ca să treceţi aceste legi.

Vă mulţumesc. (Aplauze, râsete)

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Gheorghiof, din partea Partidului Naţional Liberal.

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Domnule preşedinte,

Mă iertaţi, şedinţa asta puţin ad-hoc a Comitetului ordinii de zi, eu am înţeles că dumneavoastră aţi solicitat întrunirea liderilor pentru a ne consulta pe absenţa unor colegi de-ai noştri din anumite grupuri care, de fapt, trebuia să susţină Programul de guvernare al Guvernului României.

Nu este vina opoziţiei şi poziţia noastră este în continuare, trebuia să acordăm astăzi votul, aşa cum a stabilit Comitetul ordinii de zi. Practic, nu este obligatoriu ca o lege organică să treacă în Parlament. Nu văd de ce nu puteam să dăm astăzi votul, poate din teamă că nu sunt 172 de voturi care să susţină Programul de guvernare prin legile pe care trebuia astăzi să le votăm.

Deci, felul în care s-a pronunţat şi cum s-a modificat, ziua în care trebuia să dăm votul final duce la protestul nostru şi noi vă solicităm încă o dată, să vedem exact cine nu vrea să susţină Programul de guvernare al Guvernului Năstase.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Cu majoritate de voturi, Comitetul ordinii de zi a stabilit acest lucru.

Trecem, în continuare, la dezbaterea proiectelor care sunt înscrise pe ordinea de zi.

(În continuare, lucrările şedinţei sunt conduse de domnul Ovidiu Cameliu Petrescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.39/2002 privind modificarea şi completarea art.3 din Ordonanţa Guvernului nr.11/2000 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare privind finanţarea proiectului de închidere a minelor şi atenuarea impactului social, în valoare de 44,5 milioane de dolari, semnat la Bucureşti, la 13 octombrie 1999.

La poz.1 avem textul Camerei Deputaţilor, deci, îl considerăm adoptat.

Poz.2 - textul Camerei Deputaţilor, se consideră adoptat.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu un vot contra, s-a adoptat.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.37/2002 pentru modificarea alin.3 al art.21 din Legea nr.133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privaţi pentru înfiinţarea întreprinderilor mici şi mijlocii.

La poz.1 avem textul Camerei Deputaţilor - adoptat.

Poz.2 - textul Camerei Deputaţilor, adoptat.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a adoptat raportul comisiei de mediere.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.42/1997 privind navigaţia civilă.

Vă rog să aveţi acest raport în faţă. Este un raport foarte amplu.

La poz.1 avem un text comun.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Poz.2 - textul Camerei Deputaţilor, adoptat.

Poz.3 - textul Camerei Deputaţilor, adoptat.

Poz.4 - textul Camerei Deputaţilor, adoptat.

Poz.5 - textul Camerei Deputaţilor, adoptat.

Poz.6 - textul Camerei Deputaţilor, adoptat.

Poz.8, poz.9, poz.10, poz.11, poz.12, poz.13, poz.14, poz.15, poz.16, poz.17, poz.18, sunt texte ale Camerei Deputaţilor, adoptate; poz.19, de asemenea; poz.20, de asemenea; poz.21, poz..22, de asemenea; poz.23, poz.24, poz.25, poz.26, tot texte ale Camerei Deputaţilor, adoptate; poz.27, la fel; poz.28 - la fel, poz.29, la fe; poz.30, la fel; poz.31, la fel; poz.32, la fel; poz.33, poz.34, poz.35 - la fel; poz.36 - la fel, poz.37, poz.38, poz.39 - la fel; poz.40, la fel; poz.41, tot textul Camerei Deputaţilor; poz.42, la fel; poz.43, la fel; poz.44, la fel; poz.45, poz.46, poz.47, poz.48, poz.49, poz.50, poz.51, 52, 53 - la fel; poz.54, 55, 56, 57, 58, 59, 60 - la fel, texte ale Camerei Deputaţilor, adoptate; poz.61, la fel; poz.62 - la fel, poz.63, la fel; poz "64, la fel; poz.65, poz.66 - la fel, poz. 67 - la fel, poz. 68 - la fel, poz 69, poz.70 - texte ale Camerei Deputaţilor, adoptate; poz.71, poz.72, poz.73, poz.74, poz.75, poz.76, poz.77, poz.78, poz.79, poz.80, poz.81 - texte ale Camerei Deputaţilor, adoptate; 82, 83 - la fel; 84, la fel; 85, la fel; 86, 87, 88, 89, 90, 91, 92, la fel; 93 - tot textul Camerei Deputaţilor; 94 - la fel; 95 - tot textul nostru; 96 - la fel, 97, 98, 99, 100, 101, 102, 103, 104, 105 - tot texte ale Camerei Deputaţilor, 106 - text Camera Deputaţilor, 107, textul Camerei Deputaţilor - adoptate; 108, 109, 110, 111, 112, 113, 114, 115, 116, 117, 118, 119, 120, 121, 122, 123, 124, 125, 126, 127 - tot texte ale Camerei Deputaţilor, adoptate; 128, 129, 130, 131, 132, 133, 134, 135, 136, 137, 138, 139, 140, 141, 142, 143, 144, 145, 146, 147, 148, 149, 150, 151, 152, 153, 154, 155, adoptate.

Deci, cu excepţia primului text din raportul comisiei de mediere, care a fost text comun şi pe care l-am adoptat prin vot, toate celelalte poziţii ale raportului acesta masiv sunt opţiunile noastre, ale Camerei Deputaţilor, deci le considerăm adoptate.

Raportul în integralitate.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a adoptat.

Proiectul de Hotărâre privind modificarea Hotărârii Camerei Deputaţilor nr.35/2001 privind destituirea Comisiei speciale pentru elaborarea propunerilor legislative prevăzute la art.79 din Legea nr.29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României şi avizarea proiectelor de legi pentru aprobarea ordonanţelor şi ordonanţelor de urgenţă emise de Guvern în acest domeniu.

Dacă, din partea iniţiatorilor, doreşte cineva? Nu doreşte.

Dacă, din partea comisiei doreşte cineva? Nu doreşte.

Deci, avem, de fapt, în expunerea de motive, după cum se arată, se doresc nişte prelungiri de termene.

Titlul hotărârii.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Articolul unic.

Obiecţiuni? Nu sunt obiecţii.

Hotărârea în integralitate.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a adoptat hotărârea în forma prezentată.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.54/2000 privind finanţarea din bugetul de stat, din bugetul Fondului de asigurări sociale de sănătate şi din bugetele locale a unor activităţi şi programe în domeniul sănătăţii publice, desfăşurate de organizaţii neguvernamentale.

La poz.1 din raport avem textul Senatului, care a fost adoptat în unanimitate de către membrii comisiei de mediere.

Cine este pentru acest text? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a adoptat această variantă.

La poz.2.

Poz.2 este tot varianta Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

La poz.3 avem un text comun, adoptat, de asemenea, în unanimitate, de către colegii noştri din comisia de mediere.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Raportul, în integralitate.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Vă mulţumesc, s-a adoptat raportul.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Letonia privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Riga, la 27 noiembrie 2001.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Nu doreşte.

Dacă, din partea comisiei sesizate în fond, se doreşte a se lua cuvântul? Nu.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Nu doresc.

Titlul legii.

Obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Articolul unic.

Obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Legea, în integralitate.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Vă mulţumesc, s-a adoptat.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului anual de finanţare 2001, dintre Guvernul României şi Comisia Comunităţii Europene cu privire la Programul Special de Aderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, semnat la Bruxelles, la 30 ianuarie 2002.

Dacă, din partea iniţiatorilor, doreşte cineva să ia cuvântul?

Da. Poftiţi.

Domnul Andrei Popescu (secretar de stat, Ministerul Integrării Europene):

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Sunt secretarul de stat care răspunde de problemele juridice.

Îngăduiţi-mi doar, în câteva cuvinte, să vă prezint Acordul anual de finanţare.

După cum cunoaşteţi dumneavoastră, prin Legea nr.316/2001, aţi aprobat Acordul multianual de finanţare SAPARD între Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene.

La 30 ianuarie, a fost semnat la Bruxelles Acordul anual de finanţare 2001 în vederea finanţării contribuţiei financiare comunitare aferente anului 2001 pentru derularea Programului SAPARD în România.

Acest Acord stabileşte angajamentul financiar al Comunităţii Europene pentru România, pentru anul 2001, reprezentând suma de 156 milioane euro. De asemenea, Acordul de finanţare pe 2001 prevede extinderea perioadei pentru Angajamentul financiar al comunităţii aferent anului 2000, stabilind data de 31 decembrie 2003 ca dată limită de valabilitate a acestuia, ceea ce va permite eficientizarea acţiunilor specifice în vederea realizării investiţiilor şi absorbţiei fondurilor alocate în cadrul Programului SAPARD.

Conform procedurilor specifice Programului SAPARD, Acordul anual de finanţare intră în vigoare după notificarea între părţi a îndeplinirii formalităţilor legale interne.

Din punctul de vedere al comisiei, această chestiune s-a făcut.

Faţă de cele prezentate, a fost iniţiat Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului anual de finanţare şi vă adresăm rugămintea să-l aprobaţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă din partea comisiei doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul legii.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Adoptat.

Articolul unic.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Adoptat.

Legea, în integralitate.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a votat.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între România şi Republica Singapore pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital şi a Protocolului de Acord, semnat la Singapore, la 21 februarie 2002.

Dacă, din partea iniţiatorului, doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Dacă, din partea comisiei sesizate în fond doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri? Nu doresc să participe la dezbateri.

Titlul legii.

Sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Articolul unic.

Sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Legea, în integralitate.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a adoptat.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.50/2002 pentru ratificarea addendumu-rilor la memorandumurile de finanţare referitoare la Programul operaţional de ţară PHARE 1997, Programul naţional PHARE 1998, Programul PHARE privind facilitarea pentru infrastructurile de mari dimensiuni pe anul 1998, Facilitatea de recuperare Pre-Ins Facility pentru anul 1998, Programul de restructurarea întreprinderilor şi reconversie profesională (RICOP), Programul naţional PHARE 1999 - partea a II-a.

Este o procedură de urgenţă.

Din partea Comisiei de buget, finanţe, să facă cineva propuneri de timp de dezbateri.

Da, poftiţi, domnule Bleotu.

Domnul Vasile Bleotu:

Domnule preşedinte, propun ca timpul general de dezbatere să fie de 15 minute, iar pentru fiecare deputat să fie acordat 3 minute.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-au adoptat aceşti timpi de dezbatere.

Titlul ordonanţei.

Sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Art.1.

Obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Art.2.

Obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Art.3.

Obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Art.4.

Obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Art.5.

Obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Art.6.

Obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Art.7.

Obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Art.8.

Obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Art.9.

Obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Titlul legii.

Sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Articolul unic.

Sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Proiectul de lege, în integralitate.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a adoptat.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.52/2002 privind amânarea plăţii în vamă a taxei pe valoarea adăugată aferente importurilor de bunuri efectuate de Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători CFR Călători S.A., precum şi amânarea exigibilităţii taxei pe valoarea adăugată aferente nivelului de bunuri şi/sau prestări de servicii efectuate de persoane juridice române pentru realizarea proiectului de modernizare şi reparaţii generale de vagoane de călători de către Firma ALSTOM - De Dietrich Feroviaire din Franţa, finanţat din credit de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Banca Paribas Franţa, contractat cu garanţia statului.

Suntem în procedură de urgenţă.

Rog un reprezentant al comisiei sesizate în fond să propună timpii de dezbateri.

Domnul Vasile Bleotu:

Domnule preşedinte, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propune timpi de dezbatere generală de 5 minute şi cu un minut pentru fiecare vorbitor.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Cine este pentru aceşti timpi de dezbateri? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Trecem la dezbatere.

Titlul ordonanţei.

Sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Art.1.

Sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Art.2.

Sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Art.3.

Sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Titlul legii.

Sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Articolul unic.

Sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Avem o anexă.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Adoptat.

Proiectul, în integralitate.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a adoptat proiectul, în integralitate.

Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă.

Dacă, din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Doreşte, sau nu doreşte? Nu doreşte.

Din partea comisiei?

Domnul preşedinte Olteanu Ionel.

Domnul Ionel Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a avizat favorabil propunerea legislativă cu amendamentele care au fost examinate de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Iniţiativa legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea prevederilor art.62 alin.2 şi ale art.63 din Legea nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă, în sensul majorării limitelor amenzilor, şi, respectiv, în sensul precizării atribuţiilor primarilor, împuterniciţilor prefectului sau ai preşedintelui consiliului judeţean, referitor la constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor în materie de acte de stare civilă.

Potrivit prevederilor art.60 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a examinat această iniţiativă legislativă în şedinţa din 28 mai 2002.

După dezbateri, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, ca propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă să fie supusă spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor, cu amendamentele admise, astfel cum rezultă din Anexa nr.1 şi cu amendamentul respins, astfel cum rezultă din Anexa nr.2, care v-a fost transmisă împreună cu raportul comisiei.

Din această perspectivă, vă rugăm, în numele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, să aprobaţi propunerea legislativă, astfel cum a fost adoptată de comisie, cu votul unanim al membrilor comisiei.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri?

Nu doresc.

Titlul legii.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Vă rog să priviţi în raport, la preambulul articolului unic, s-a făcut o modificare de către comisie.

Sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

La pct.1, s-a făcut, de asemenea, la poz.2 din raport, o modificare de către comisie.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

La pct.3, veţi vedea că la pct.2 din iniţiativă se propune eliminarea.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

S-a adoptat această variantă.

Am parcurs întreg proiectul de lege.

Legea, în integralitate, va fi votată în şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.181/2001 privind modificarea şi completarea Legii nr.314/2001 privind reglementarea situaţiei unor societăţi comerciale.

Suntem în procedură de urgenţă.

Birourile Comisiilor de politică economică şi cea juridică să facă propunerile de timpi de dezbateri.

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule preşedinte,

Propunem, în numele comisiilor care au examinat acest proiect, un minut de fiecare intervenţie, 15 minute pentru ansamblul legii.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, şi eu vă mulţumesc.

Cine este pentru aceşti timpi de dezbatere? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Titlul ordonanţei. Sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Preambulul art.unic. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.1. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.3. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.4. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.unic în integralitate. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.unic. Obiecţii. Nu sunt. Adoptat.

Proiectul de lege, în integralitatea sa.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi serviciilor în porturi.

Comisia pentru industrie să se pregătească.

Din partea iniţiatorului? Da, poftiţi, vă rog.

Domnul Dan Banciu (consilier, MLPTL):

Ordonanţa Guvernului nr.22/1999 privind administrarea porturilor, serviciilor în porturi a încercat să completeze cadrul juridic creat de Ordonanţa Guvernului nr.19/1997 respectiv Ordonanţa nr.42/1997 cu aspecte privind responsabilitatea serviciilor prestate în porturi, baze concurenţiale, profesionalismul agenţilor economici care efectuează aceste servicii de importuri. Ordonanţa stabilea autoritatea în domeniul portuar, gestionarea şi administrarea porturilor, organizarea şi desfăşurarea muncii în porturi, contravenţii şi sancţiuni.

Având în vedere intervalul mare scurs între 1999, anul emiterii ordonanţei, şi a faptului că în acest timp evoluţia legislaţiei specifice pe plan internaţional a evoluat a apărut necesitatea armonizării cu legislaţia actualmente în vigoare internaţională şi s-au introdus o serie de modificări privind extinderea prevederilor şi asupra administraţiei de căi navigabile şi la serviciile pe aceste căi, a precizării atribuţiilor administraţiilor portuare şi de căi navigabile, autorizarea agenţilor economici care desfăşoară activitatea în porturi şi căi navigabile definirea zonei maritime sau de cale navigabilă, concesionările infrastructurii de transport naval etc.

În cursul dezbaterii în comisie s-au făcut o serie de amendamente cu care noi am fost de acord, s-au discutat şi, în concluzie, vă rugăm să avizaţi acest proiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da şi eu vă mulţumesc.

Din partea Comisiei de industrie, avem o poziţie exprimată? Nu este nimeni din comisie? S-a anunţat că vine. Bine, nu putem să stăm până vin. Să profităm de faptul că avem în sală pe cineva de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Domnul preşedinte este? Nu mai este nici dânsul.

Ce avem la rând? Cercetarea ştiinţifică, e cineva de la Comisia de învăţământ, ştiinţă şi tineret? Nu e nimeni. Le amânăm deocamdată.

Luăm proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 34/2002 privind accesul la reţelele de comunicaţii electronice şi la infrastructura asociată, precum şi interconectarea acestora.

Din partea iniţiatorului, dacă doreşte cineva să ia cuvântul. Poftiţi, vă rog.

Doamna Alexandra Hârţan:

Vă mulţumesc. Numele meu este Alexandra Hârţan, secretar de stat pentru integrare europeană la Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiilor.

Acest proiect de ordonanţă este deosebit de important, întrucât este primul din pachetul legislativ prin care pregătim deschiderea competiţiei la 01.01.2003. Este un act normativ foarte important, întrucât va stabili condiţiile în care se va desfăşura jocul concurenţei după data de 1 ianuarie 2003.

În acest sens, s-a stabilit prin acest proiect de ordonanţă obligaţia operatorilor de a negocia între acorduri şi acces interconectare. Dacă ei nu cad la un acord, autoritatea de reglementare poate interveni şi impune anumite obligaţii care să asigure că concurenţa nu este prejudiciată.

De asemenea, autoritatea poate impune o sumă de obligaţii menite să asigure transparenţa, nediscriminarea, orientarea tarifelor pe costuri, evidenţa contabilă separată şi anumite obligaţii referitoare la acoperirea costurilor şi controlul tarifelor. Toate acestea sunt în conformitate cu directiva Parlamentului European şi a Consiliului privind accesul şi interconectarea care a fost publicată în primăvara acestui an.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da şi eu vă mulţumesc. Din partea comisiei sesizate în fond? Domnul preşedinte Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Prezenta ordonanţă, care sper să devină în cel mai scurt timp lege, este probabil cel mai important act normativ legat de liberalizarea comunicaţiilor care, ştim cu toţii, va începe cu anul 2003 şi stabileşte mecanismele fundamentale de interconectare şi colocare.

Legea este conformă cu directiva europeană, iar la nivelul comisiei poate că cel mai important lucru care a fost realizat ţine de extensia noţiunii de "buclă locală", în aşa fel încât problema pe care o avem în momentul de faţă, a gradului foarte scăzut de penetrare în telefonia fixă, să poată să fie în mod corect abordat.

De asemenea, ceea ce este de reţinut aici este că datorită faptului că Uniunea Europeană până acum a operat, în general, cu noţiunea de "poziţie dominantă", iar în această lege s-a propus o sintagmă nouă, cea de "putere semnificativă", care să nuanţeze ideea de "poziţie dominantă", noi considerăm că, după ce am depus raportul final, datorită modificărilor, aici lucrurile se schimbă destul de repede, modificările care au loc la nivelul Uniunii Europene şi trendului care, în general, care există acolo, este bine să utilizăm peste tot în loc de "poziţie dominantă", aşa cum am scris noi în raport, noţiunea de "putere semnificativă", o să vă rog, eventual, să votăm chestiunea acesta, înlocuirea acestei sintagme, de principiu, pentru că ea apare în foarte multe articole şi să operăm modificarea fără să revenim la fiecare articol în parte. Este o chestiune care la ora actuală se discută în Uniunea Europeană, de definirea şi stabilirea foarte clară a ceea ce însemană "putere semnificativă" şi diferenţierea acestei sintagme de cea de "poziţie dominantă", acum se face, dar este bine să o prevedem de la bun început în legea noastră, ca să nu fim nevoiţi să o înlocuim ulterior.

Eu vă propun pentru discutarea acestei legi un timp de maximum 30 minute, iar pentru fiecare articol în parte, intervenţii de maximum 2 minute.

Deci, repet, domnule preşedinte, vă propun, ştiu că nu este foarte ortodox ce fac, dar vă propun această modificare de sintagmă înainte de a trece la discutarea legii, ca să nu trebuiască să revenim la fiecare articol în parte.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, este o ordonanţă simplă, nu este o ordonanţă de urgenţă. Aţi auzit propunerea domnului Pambuccian. Este vreo obiecţie? Nu este. O considerăm adoptată, să se opereze în tot cuprinsul legii.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul ordonanţei. Vă rog să observaţi o modificare propusă de comisie. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Se introduce la poz.2 din raport titlul Capitolul I "Dispoziţii generale". Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.1. Vă rog să observaţi, la art.1 sunt mai multe alineate, sunt propuse mai multe modificări de către comisie. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.2. Vă rog să observaţi, de asemenea, în special de la poz.8 şi 9, 10, 11, 12, 13 sunt şi următoarele din raport la acest articol, sunt propuse modificări de către comisie. Sunt obiecţii?

Ministerul are obiecţii. Da, poftiţi.

Doamna Alexandra Hârţan:

La poz.13, la definirea noţiunii de "operator" sugerăm revenirea la varianta Guvernului, întrucât este conformă directivei europene, este o noţiune esenţială cu care operează această ordonanţă şi, din acest motiv, susţinem menţinerea ei în forma propusă de Guvern.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Este la art.2 lit.f) definirea "operatorului".

Doamna Alexandra Hârţan:

Da.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Comisia? Comisia este de acord, renunţă la poziţia dânşilor din raport de la poziţia 13 amintită.

În afara acestei propuneri la art. 2 mai există vreo obiecţie? Nu există obiecţii. Adoptat art.2, aşa cum a fost modificată de către comisie şi, de asemenea, de către iniţiator.

Art.3. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat în forma modificată de comisie.

Art.4. Sunt obiecţii? Vă rog să priviţi în raport propunerile făcute de către comisie. Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art.5. Da, aveţi o obiecţie. Poftiţi.

Domnul Varujan Pambuccian:

Aici, domnule preşedinte, şi de aici în continuare propun înlocuirea sintagmei "poziţie dominantă" cu "putere semnificativă".

Peste tot, în modificările pe care le-a adus comisia, în loc să spunem "poziţie dominantă" să spunem "putere semnificativă".

Diferenţa care este? În momentul de faţă se tinde ca prin "poziţie dominantă" să se înţeleagă o poziţie de cel puţin 50%, peste 50% pondere pe piaţă, în timp ce noţiunea de "putere semnificativă" începe să fie pusă în discuţie de la o poziţie de dominare de cel puţin 25% pe piaţă şi credem că e bine ca reglementarea să fie dusă cât mai mult în această zonă. Asta ar fi argumentul.

Pe de altă parte, în Uniunea Europeană acesta este trendul în momentul de faţă. Deci, repet, şi v-aş propune ca acest vot să consfinţească, ca să nu fim nevoiţi să revenim la fiecare articol în care apar aceste sintagme, şi toate modificările ulterioare pese tot unde apare "poziţie dominantă" să înlocuim cu "putere semnificativă".

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptată această poziţie, art.4, nu sutn obiecţii, votat.

Art.5, nu sunt obiecţii, votat.

Art.6. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.7. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.8. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.9. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.10. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.11. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.12. Sunt obiecţii. Nu sunt. Şi acest articol a fost adoptat cu variantele propuse de către comisie cu modificările propuse de comisie.

Art.13. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.14. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.15. Obiecţii. Nu sunt. Adoptat.

Art.16. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.17. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.18. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.19. Obiecţii? La 18 aveţi o obiecţie? Să vedem, ce obiecţie aveţi. Sunt contravenţiile.

Doamna Alexandra Hârţan:

La alin.2 lit.b), în ceea ce priveşte amenzile stabilite pentru contravenţii, susţinem revenirea la varianta Guvernului. Această stabilire a amenzii în funcţie de cifra de afaceri a furnizorului este o practică constantă în ceea ce priveşte relaţiile de dreptul concurenţei. Susţinem această sancţiune, este recomandată şi de Comisia Europeană, întrucât este cea mai eficientă pentru furnizorii cu cifre de afaceri destul de mari.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Am înţeles. Dacă şi comisia este de acord?

Poftiţi.

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aici, comisia fost în unanimitate pentru această formulă. Eu am propus un amendament de compromis, adică am propus o marjă între 0,01% şi 2,5% din cifra de afaceri, a fost respins şi până la urmă am cedat şi eu. Însă, eu aş merge pe această soluţie de compromis între, deci marja pe care o punem, sunt de acord, eu personal, deci încă o dată vorbesc în nume personal acum, nu vorbesc în numele comisiei, să mergem cu procent din cifra de afaceri, dar marja să fie între 0,01 şi 2,5%. De altfel, aici va trebui să punem o marjă inferioară, nu putem să spunem "până la 5%", pentru că "până la" înseamnă şi 0. Oricum va fi necesară o marjă inferioară, nu poate rămâne nici pe formularea care există dată de Guvern, dar, vă repet, eu aş propune această marjă.

Rămâne să vedem ce părere are şi Guvernul şi cum procedăm. Repet, este un punct de vedere pur personal. Comisia şi-a însuşit punctul acesta, care este trecut aici.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, nu vă supăraţi, nu putem să stabilim acum, în plen, această chestiune. Eu supun votului întâi varianta comisiei. Dacă trece, toate celelalte cad. Dacă nu trece, atunci discutăm.

Varianta din raportul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 10 voturi.

Abţineri? 3 abţineri.

Rămâne varianta, comisiei.

Vă mulţumesc. Varianta comisiei....

Domnul Acsinte Gaspar:

Varianta Guvernului, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Cine este pentru, mai zicem o dată. A, nu e nimeni. Atunci rămâne varianta Guvernului.

Cine este pentru? 26 de voturi.Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? 2 abţineri.

Cu majoritate "zdrobitoare" a fost adoptată varianta Guvernului.

Art.18, în integralitate.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Deci art.18 este adoptat, cu amendamentele propuse de comisie şi cu varianta Guvernului la poziţia amintită de iniţiator.

Art.19. Sunt obiecţii la art.19? Nu sunt. Adoptat.

Art.20. Nu sunt. Adoptat.

Art.21. Nu sunt. Adoptat.

Art.22. Nu sunt. Adoptat.

La art.23 este o obiecţie? Are domnul Leonăchescu o obiecţie, domnule.

Domnul Varujan Pambuccian:

Nu este nici o obiecţie, domnule preşedinte.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Trebuie să-i dau dreptul să îşi exprime opţiunea. Păi, dacă nu-l vedeţi, nu conduceţi şedinţa dumneavoastră.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Textul propus de comisie merită să-l îmbunătăţim, din 3 motive. În primul rând, că începe cu sintagma "pe data intrării în vigoare" mai puţin utilizată, de obicei folosim, aşa cum propune iniţiatorul, "la data intrării în vigoare".

În al doilea rând, ar trebui să vedem lipsa unei virgule după ordonanţe. Nu există. Dar prescurtarea, şi deci a treia observaţie, "art.38-40" ne impune ca să mutăm finalul "se abrogă" imediat după "ordonanţă".

Eu propun următorul lucru. Prima parte a redactării să fie cea a iniţiatorului şi completarea finală, începând de la "...74/1996, conform propunerii comisiei".

Vă mulţumesc. Deci prima parte, exact cum a propus iniţiatorul.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Am înţeles. Comisia este de acord? Iniţiatorul este de acord? Da. Sunt de acord, deci alte obiecţii mai sunt? Nu sunt. Atunci, s-a adoptat în varianta propusă de domnul Leonăchescu.

Anexa la ordonanţă. Obiecţii nu sunt.Adoptată.

Titlul legii. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.unic al legii. Obiecţii. Nu sunt. Adoptat.

Am parcurs întregul act normativ.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate, s-a adoptat.

Avem o propunere legislativă pentru respingere, care stă de mult pe ordinea de zi. Propunerea legislativă privind legea cadru pentru prevenirea cruzimii faţă de animale şi protecţia acestora.

Iniţiatorul. Dacă doreşte să ia cuvântul? Nu doreşte. Din partea comisiei sesizate în fond.

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule preşedinte, aş propune un minut pentru fiecare intervenţie, 15 minute pe ansamblul legii, având în vedere că suntem în procedură de urgenţă, iniţial s-a conferit procedură de urgenţă acestei propuneri legislative care, totuşi, a fost examinată pe parcursul a mai multe luni de zile. Cu toate acestea, v-aş ruga să apreciaţi că, fiind vorba de un raport de respingere, să-mi daţi posibilitatea de a explica argumentele pentru care comisia a optat astfel.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, chiar vă rog, explicaţi acum şi după aceea supunem la vot.

Domnul Ionel Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea cadrului general pentru protecţia unor categorii de animale paralel cu protecţia sănătăţii publice şi a mediului. Proiectul cuprinde normele referitoare la sancţionarea unor fapte care aduc o vătămare gravă şi pun în pericol neîndreptăţit viaţa animalelor, prevenirea creşterii numărului animalelor fără stăpân, protecţia animalelor cu şi fără stăpân în adăposturi, refugii sau pensiuni, condiţiile de eutanasiere a câinilor, precum şi protecţia unor categorii specifice de animale.

Membrii comisiei au constat însă cu ocazia includerii în mai multe rânduri a propunerii legislative pe ordinea de zi a comisiei, că aceasta nu respectă exigenţele impuse de prevederile din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă. Astfel, Secţiunea I a Capitolului II are în vedere definiţii şi dispoziţii generale care ar fi trebuit, conform art.47 şi 48 din legea menţionată, să fie incluse la Capitolul I, în scopul sistematizării actului normativ.

În plus, o serie de definiţii şi dispoziţii cuprinse în proiect sunt ambigue, de exemplu noţiunea de "animal" sau ceea ce se înţelege prin "obligaţie morală", propusă a fi sancţionată juridic, sfera noţiunii de "cruzime" sau altele.

Or, unele dispoziţii din propunerea legislativă fac trimitere la instituţii ale administraţiei centrale şi de stat inexistente în paractică, cum este Agenţia Naţională de Protecţia Mediului. Deşi propunerea legislativă a fost examinată în peste 8 şedinţe ale comisiei, datorită neclarităţilor şi ambiguităţilor de ordin terminologic şi conceptual nu s-a putut avansa în analizarea textului propus de iniţiator.

Pentru aceste argumente şi altele, pe care le veţi găsi în raportul prezentat de comisie, noi vă rugăm să aprobaţi propunerea comisiei, de respingere a acestei propuneri legislative, propunere care s-a hotărât în comisie cu majoritate de voturi, în sensul respingerii acestei propuneri legislative, privind Legea cadru pentru prevenirea cruzimii faţă de animale şi protecţia acestora. Prin obiectul său, propunerea legislativă face parte, potrivit art.72 alin.3 din Constituţie, din categoria legilor organice.

O ultimă concluzie, stimaţi colegi, cred că toate propunerile legislative, ca de altfel şi proiectele de lege, trebuie să respecte Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă, pentru raţiuni uşor de înţeles: este vorba de coerenţă, este vorba de accesibilitatea normei şi, nu în ultimul rând, de rigoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Am înţeles. Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri. Nu doresc.

În această situaţie, consider dezbaterile generale încheiate. Urmează ca propunerea de respingere să fie supusă votului într-o şedinţă de vot final.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi mai are un proiect de lege la care a propus respingerea, Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. Dacă iniţiatorii doresc să ia cuvântul? Nu doresc.

Domnul Olteanu, preşedintele Comisiei juridică, de disciplină şi imunităţi, explicaţi-ne motivaţiile.

Domnul Ionel Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Suntem într-o situaţie diferită în cazul acestei iniţiative legislative. Iniţiativa legislativă supusă dezbaterii, cu adresa din 18 aprilie 2002, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond cu proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului în vederea reexaminării.

Iniţiativa legislativă supusă reexaminării are ca obiect de reglementare reducerea duratei campaniei electorale de la 60 de zile la 45 de zile, creşterea pragului electoral care asigură accesul în Parlament de la 3 la 5%, precum şi modificarea altor prevederi referitoare la modul de organizare a alegerilor

Acest proiect de lege a fost adoptat de Camera Deputaţilor în şedinţa din 8 iunie 1999 şi înaintat Senatului în vederea dezbaterii şi adoptării. În şedinţa din 11 aprilie 2002, Senatul a respins proiectul de lege şi, în conformitate cu prevederile art.75 din Constituţia României, l-a trimis Camerei Deputaţilor pentru o nouă dezbatere.

Potrivit prevederilor art.60 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, comisia a reluat dezbaterile cu privire la proiectul de lege menţionat, în şedinţa din 28 mai 2002. Cu această ocazie, membrii comisiei au constatat că proiectul de lege supus reexaminării a rămas fără obiect, având în vedere următoarele: reglementările care privesc reducerea campaniei electorale de la 60 la 45 de zile şi creşterea pragului electoral care asigură accesul în Parlament de la 3% la 5%, se regăsesc în Ordonanţa Guvernului nr. 140/2000 privind modificarea şi completarea Legii nr.68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi a Legii nr.69/1992 pentru alegerea preşedintelui României, precum şi înOrdonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 192/2000 privind modificarea Legii nr.68/1992 şi Legii nr.69/1992.

În consecinţă, faţă de considerentele menţionate mai sus, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea proiectului de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului ca rămasă fără obiect.

Vă mulţumesc şi vă rog să aprobaţi soluţia pe care Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a pronunţat-o în unanimitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale. Nu doreşte nimeni.

Urmează ca propunerea comisiei, de respingere a acestui proiect de lege, să fie supusă votului final într-o şedinţă specială de vot.

Trecem la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.22/1999 privind administrarea porturilor şi serviciilor din porturi.

Dacă din partea comisiei doreşte cineva.

Din partea comisiei. Poftiţi!

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Acest proiect de lege de aprobare a Ordonanţei nr.22/1999 privind administrarea porturilor şi serviciilor în porturi a venit de la Senat. Senatul, la vremea respectivă, l-a adoptat în forma prezentată de Guvern. Între timp, acest proiect de lege a fost analizat împreună cu specialiştii, cu reprezentanţii Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, aducându-se modificări şi completări, ţinând seama în primul rând de actualizarea legislaţiei în domeniu din ţările dezvoltate, de recomandările grupului de specialişti desemnaţi de Uniunea Europeană pentru armonizarea legislaţiei naţionale cu legislaţia ţărilor membre sau asociate la Uniunea Europeană.

Şi, în al doilea rând, în continuarea dezvoltării porturilor româneşti, în special a porturilor maritime, astfel încât acestea să devină centre de depozitare şi distribuţie a mărfurilor dinspre ţările din Europa centrală şi din bazinul Mării Negre.

Acest proiect de lege este cu modificările şi completările de rigoare este propus atenţiei Camerei pentru a fi supus aprobării.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri. Nu doresc să participe la dezbateri.

Titlul ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat în varianta comisiei.

Titlul Cap.I. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.1. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Observaţi că se propun nişte puncte prin raport, nişte modificări. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.2. Sunt obiecţii? Vedeţi că în raportul comisiei acest articol se elimină. Nu sunt. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. S-a eliminat.

Art.3, bineînţeles, în renumerotare. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.4. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.5. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul cap.II. Sunt obiecţii? Există obiecţii. Poftiţi! Luaţi cuvântul!

Domnul Mircea Nicu Toader:

Mulţumesc.

În enumerarea pe care aţi făcut-o dumneavoastră e greu să te descurci, dar vă rog să vă uitaţi la poziţia 28 că e mai clară în raport, la art.5¹² alin.2, unde se interzice administraţiilor efectuarea activităţilor prevăzute la art.5¹¹ alin.1 lit.b)2 şi c)2; se referă la nişte activităţi pe care nu au voie să le desfăşoare administraţiile portuare tocmai pentru a nu crea o concurenţă neloială diferiţilor operatori portuari şi pentru a păstra esenţa legii administraţiilor având ca obiect principal punerea la dispoziţie a infrastructurii în mod nediscriminatoriu, cred că este corect, nu numai cred că este corect, ci susţin să fie introdus în cadrul excepţiilor ca aceste administraţii portuare să nu poată efectua transporturi navale de mărfuri şi călători care folosesc infrastructura portuară aflată în administrarea acestora. O spun şi o susţin, deoarece aceste administraţii portuare percep taxe de cheiaj, taxe speciale pentru acostarea acestor nave diferiţilor operatori şi este clar că pentru navele acesteia nu vor folosi şi nu vor taxa, creând o disproporţie pe piaţa transportului şi favorizând, în primul rând, el ca operator, şi nu un principiu concurenţial.

Sigur că în lege poate să se înţeleagă undeva, la art.5, unde se definesc care sunt activităţile din zone portuare, acelea sunt definiţii, eu cred că introducerea excepţiei în acest art.5¹² elimină orice ambiguitate şi va obliga administraţia portuară să desfăşoare această activitate special pentru întreţinerea infrastructurii şi punerea la dispoziţie a acesteia.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Am înţeles, însă dumneavoastră n-aţi depus un amendament. Aveţi amendament respins? N-aveţi.

Domnul Mircea Nicu Toader:

Nu e un amendamnt propriu-zis, dar cred că atâta timp cât este un text nou, este bine să introducem asta. Sigur, ca procedură, e mai greu.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Ca procedură, nu mai putem. Dar o să întrebăm comisia şi iniţiatorul dacă agreează, dacă ambii agreează chestiunea asta, putem încerca.

Da. Poftiţi!

Domnul Ioan Bivolaru:

Colegul Toader umblă pe principiul "încercarea moarte n-are".

Domnule preşedinte, mă rog, eu cred că cu toată simpatia, colegul Toader acum a bifat o acţiune, ca să zic aşa. Noi am discutat în prealabil. Acest lucru nu poate fi acceptat din două motive: în primul rând, nu s-a discutat în comisie, deci nu este introdusă această prevedere în zona amendamentelor respinse, dar ca să nu ne formalizăm, este o problemă mult mai complicată ceea ce cere domnia sa. Părerea mea personală, şi am să rog şi iniţiatorul să-şi spună punctul de vedere, este că această interdicţie pe care domnia sa vrea să o introducă, rezultă implicit din textul amendat până în prezent în această ordonanţă.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Iniţiatorul.

Domnul Dan Banciu:

Aşa cum am votat puţin mai sus, articolele 5 care au prezentat tipurile de activităţi de transporturi, ce anume fac, care sunt agenţii, cine autorizează, respectiv ministerul, este clar că solicităm ca articolul să rămână în forma în care a fost elaborat de comisie, fiindcă devin mult prea multe alte implicaţii care ele au fost prevăzute în alte capitole, unde s-a spus clar ce anume poate să facă administraţia, cum se autorizează agenţii, deci nu are sens să încărcăm acest articol, fiindcă producem numai alte confuzii în cadrul legii.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Şi eu vă mulţumesc.

Alte obiecţii dacă sunt. Obiecţia domnului Toader nu putem s-o admitem pentru că n-a formulat un amendament. Rămâne art.5 adoptat în varianta modificată de comisie până la poziţia 29 din raport, inclusiv.

La poziţia 30 din raport, vă rog să observaţi o modificare propusă de comisie.

La titlul Cap.II sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.6 se elimină conform raportului comisiei. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

La art.7, vă rog să priviţi în raport modificările propuse. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

e vreo obiecţie? Poftiţi!

Domnul Mircea Nicu Toader:

Nu e o obiecţie. E un amendament tot la art.7...

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

L-aţi făcut înainte de şedinţa asta, domnule deputat?

Domnul Mircea Nicu Toader:

Sigur, sigur.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

E prevăzut la "amendamente respinse".

Domnul Mircea Nicu Toader:

Este prevăzut la "amendamente respinse", la completarea art.7⁷. E greu, în succesiunea pe care o faceţi dumneavoastră, să ştiu unde să mă opresc pentru art.7 şi am intervenit când aţi spus art.7.

Practic, la poziţia 39 din raport, art.7⁷, eu am solicitat prin amendament să fie completat cu un nou alineat 3. Sigur că textul iniţial al amendamentului era într-o formă. Consultându-mă cu colegii chiar şi din comisie, cred că o formă care satisface şi solicitarea cel puţin a mea, ar fi următorul text: "Veniturile realizate de administraţiile portuare din subordinea autorităţilor publice locale..." că asta este problema, autorităţile publice locale nu au buget de venituri propriu, ci intră în bugetul de venituri al consiliului municipal şi, în aceste condiţii, apare posibilitatea ca o parte din fondurile care trebuie să se întoarcă în infrastructură, nu se mai întoarcă, se duc, cine ştie, în altă zonă a municipalităţii.

Deci, să apară textul "Veniturile realizate de administraţiile portuare din subordinea autorităţilor publice locale, pentru punerea la dispoziţie a infrastructurii de transport şi prestări de servicii de siguranţă, vor fi utilizate..." în loc de "în exclusivitate", "cu prioritate", să-i lăsăm şi o libertate de acţiune acestei forme de administrare, "...pentru acoperirea cheltuielilor proprii de funcţionare, pentru reparaţia, întreţinerea şi dezvoltarea infrastructurii şi bunurilor din folosinţă şi administrare."

Cred că acest amendament introdus va limita într-adevăr şi acea, hai să spunem, tendinţă pe care o au întotdeauna primăriile, ca să folosească banii din orice ceea ce obţin pentru alte activităţi decât cele pentru care a fost destinată această administraţie portuară.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Şi eu vă mulţumesc.

Comisia.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Revăzând textul la amendamentul respins de către coleg, acum suntem de acord cu această amendare, cu completarea art.7⁷ cu acest alin.3, dar cu o singură adăugire şi anume: "Veniturile realizate de administraţiile portuare din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale..." ca să lămurim, şi sigur cu sintagma "cu prioritate", în loc de "în exclusivitate" şi suntem de acord cu acest amendament, să fie introdus la alin.3.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc.

Acest amendament prezentat de domnul Toader a fost adoptat.

Din partea iniţiatorului, aveţi aceeaşi opinie?

Domnul Dan Banciu:

Da. Cu atenţie, că e la art.77.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

n-am ajuns la art.7⁷, dar hai să luăm toate modificările în integralitate, introduse după art.7, care intervin de la poziţia 33 din raport până la poziţia 40 inclusiv, deci articole noi. Şi această modificare este la art.7⁷.

Dacă sunt alte obiecţii. Nu sunt alte obiecţii la aceste articole noi introduse după art.7. Adoptat în varianta comisiei cu acceptarea amendamentului domnului Toader.

La poziţia 41 din raport ni se spune de către comisie că se doreşte introducerea unui nou capitol - "Exercitarea activităţii de control către administraţii".

Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Se introduc noi articole. Vă rog să priviţi la poziţiile 42, 43, 44, 45, 46 din raport. Dacă sunt obiecţii la aceste noi articole introduse. Nu sunt obiecţii. Adoptate în forma propusă de comisie.

La poziţia 47 din raport, se propune introducerea unui capitol II, cu următorul titlu: "Concesionarea infrastructurii de transport naval". Dacă sunt obiecţii. Nu sunt obiecţii. Adoptat. Se introduc articole noi de la 7¹⁴ pînă la 7¹⁸, pînă la poziţia 52 inclusiv.

Dacă faţă de această propunere a comisiei există obiecţii. Nu există obiecţii. Adoptat această variantă a comisiei.

La poziţia 53 din raport se introduce un nou capitol, Cap.II³ - "Serviciile de siguranţă în porturi şi pe căi navigabile". Dacă este vreo obiecţie. Nu sunt obiecţii. Adoptată această variantă a comisiei.

Se introduc noi articole până la art.7²⁸. Asta presupune până la poziţia 63 din raport. Dacă faţă de această propunere a comisiei există obiecţii. Nu sunt obiecţii. Adoptată varianta comisiei.

Se introduce un nou capitol II⁴, "Mărfuri periculoase". Dacă sunt obiecţii. Nu sunt obiecţii. Se adoptă această variantă. Se introduc articole noi, poziţia 65-66 din raport.

Dacă faţă de aceste propuneri sunt obiecţii. Nu sunt. Adoptat.

Se introduce un capitol II⁴ "Agenturarea navelor". Dacă sunt obiecţii. Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Se introduc o serie de articole, de la 7³¹ pînă la 7³⁵, vedeţi poziţia 72 din raport inclusiv. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt obiecţii. Adoptată această variantă.

Acum, se trece la art.8. Art.8 se elimină. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptată această propunere a comisiei.

Art.9, de asemenea, se propune eliminarea. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt obiecţii. S-a adoptat această variantă.

Cap.III, în integralitate. Se propune eliminarea lui. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt obiecţii.

Cap.IV, bineînţeles, devine cap.III, după eliminarea acestui capitol. Mă rog, renumerotarea se va face de către compartimentul nostru tehnic-legislativ.

Titlul capitolului. Dacă sunt obiecţii. "Munca în porturi". Nu sunt obiecţii. Se introduce un articol 15¹. Vă rog să priviţi la poziţia 77 din raport. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art.16, poziţia 78 din raport. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt obiecţii. Adoptat în forma modificată de comisie.

Art.17. Vedeţi poziţia 79 din raport. Se propune o modificare. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt obiecţii. Adoptată varianta comisiei.

Art.18, de asemenea, primeşte o nouă formulare din partea comisiei. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt obiecţii. Adoptată varianta comisiei.

Art.19. Vă rog să observaţi că primeşte o cu totul altă formulare din partea comisiei. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt obiecţii. Adoptată varianta comisiei.

Art.20. Vă rog să priviţi la poziţia 82 din raport dacă sunt obiecţii. Nu sunt obiecţii. Adoptat.

art.21, la poziţia 83 din raport, vă rog să observaţi, sunt propuse nişte modificări. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptată varianta comisiei.

Art.22. Se propune eliminarea. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptată această variantă.

Art.23. Se propune, de asemenea, eliminarea. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt obiecţii. S-a adoptat.

Se propune, de asemenea, eliminarea art.24. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. S-a adoptat propunerea.

La art.25, de asemenea, se propune eliminarea. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt. S-a adoptat.

Art.26. Eliminare. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.27. Se propune eliminarea. Nu sunt obiecţii. Sunt obiecţii? Nu sunt. S-a adoptat.

Art.28. Se propune eliminarea. Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art.29. Se propune eliminarea. Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art.30. Se propune eliminarea. Sunt obiecţii? Nu sunt. S-a adoptat.

Art.31 se reformulează. Vă rog să priviţi la poziţia 93 din raport. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt. S-a adoptat varianta comisiei.

Art.32. Se propune eliminarea. S-a adoptat propunerea de eliminare.

Art.33. Se propune, de asemenea, eliminarea. Sunt obiecţii? Nu sunt. Sunt obiecţii? Nu sunt. S-a eliminat.

Art.34. Se propune eliminarea. Obiecţii? Nu sunt. S-a adoptat.

Art.35. Se propune eliminarea. Nu sunt obiecţii. S-a adoptat poziţia comisiei.

Art.36. Se propune eliminarea. Sunt obiecţii? Nu sunt. S-a eliminat.

Art.37. Se propune, de asemenea, eliminarea. Nu sunt obiecţii. S-a adoptat.

Art.38. Se propune, de asemenea, eliminarea. Se propune eliminarea şi la 39, la 40, 41, 42, 43. În toate cazurile se propune eliminarea. Există vreo obiecţie. Nu există. Adoptată varianta comisiei.

Cap.V devine cap.IV cu titlul nemodificat - "Contravenţiile". Dacă sunt obiecţii. Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art.44. Vă rog să priviţi la poziţia 107 din raport. Sunt nişte modificări. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt obiecţii. Adoptat art.44 în varianta comisiei.

Art.45. La poziţia 108 din raport se propun nişte modificări. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt obiecţii. Adoptat art.45 în forma propusă de comisie.

Art.46. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat în forma propusă de comisie.

Art.47. De asemenea, sunt modificări propuse de comisie. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat în forma propusă de comisie.

Art.48. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat în forma propusă de comisie.

Art.49. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat în forma propusă de comisie.

Cap.VI care devine cap.V. Titlul capitolului. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Se introduce un articol nou 49¹. Vă rog să-i priviţi conţinutul la poziţia 114 din raport. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt. Adoptată varianta comisiei.

Art.50. De asemenea se propun nişte modificări la poziţia 115. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt. Adoptată varianta comisiei.

La poziţia 116 din raport se propune introducerea unui articol nou 50¹. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt. Adoptat în varianta propusă de comisie.

Art.51 este nemodificat. Dacă sunt obiecţii din partea dumneavoastră. Nu sunt. Adoptat.

Textul legii. Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.unic care devine art.I. Sunt obiecţii? Nu sunt.

Art.II. Acum spuneţi. (Consultări.) La poziţia 118, deci se va spune "la 90 de zile", da? Bun.

Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat în această formă.

Art.III, nou introdus. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt. Adoptat.

Art.IV, nou introdus. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Am parcurs întreagul proiect de lege. Va fi supus votului într-o şedinţă specială de vot.

Şi eu vă propun să suspendăm aici lucrările.

Şedinţa s-a încheiat la ora 13,55.