Parliamentary debates

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi!

Vă invit să vă ocupaţi locurile.

Vă rog să-mi permiteţi să declar deschisă şedinţa comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că din totalul de 484 de senatori şi deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 368 de parlamentari, absentând de la lucrările de azi un număr de 116 de colegi, cvorumul legal de şedinţă fiind de 243 de parlamentari.

Birourile permanente ale celor două Camere au adoptat proiectul ordinii de zi şi programul de lucru care v-a fost distribuit.

Vă consult dacă la ordinea de zi aveţi observaţii, comentarii, propuneri. Nu sunt. Vă rog să vă exprimaţi prin vot asupra programului de lucru al şedinţei de azi: lucrări în plen până la orele 13,00.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Abţineri?

În unanimitate programul de lucru a fost adoptat.

În legătură cu ordinea de zi aveţi observaţii? Nu sunt.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot.

Cine este pentru?

Împotrivă? Abţineri?

În unanimitate, şi ordinea de zi a şedinţei de azi a fost adoptată.

Primul punct al ordinii de zi este solicitarea Preşedintelui României adresată Parlamentului privind aprobarea participării României în cadrul Sistemului Aranjamentelor de Forţe în Aşteptare al O.N.U. cu un batalion de infanterie.

Îl invit la microfon pe domnul secretar de stat Bârloiu, secretarul C.S.A.T., pentru a prezenta solicitarea domnului Preşedinte Ion Iliescu.

Aveţi cuvântul, domnule general!

Domnul Viorel Bârloiu - general, secretar al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării:

Stimate domnule preşedinte,

Participarea militarilor noştri la acţiunile de menţinere a păcii sub egida O.N.U. în Angola, Afganistan, Arabia Saudită, Bosnia-Herţegovina, Kosovo, Kuweit, Republica Moldova, Ruanda, Somalia s-a bucurat de fiecare dată de aprecieri din partea organelor abilitate, recomandându-ne, totodată, de a continua pregătirea altor contingente pentru misiuni similare.

Drept urmare, în spiritul celor menţionate şi prin Memorandumul de Înţelegere între Guvernul României şi O.N.U., încheiat la 24 septembrie 1998, România s-a angajat să participe în cadrul sistemului Aranjamentelor de Forţe în Aşteptare cu 50 de observatori militari, un batalion de infanterie format din 500 de militari şi un spital de campanie din 126 de militari.

Din forţele menţionate sunt disponibile pentru a participa la eventualele misiuni în sprijinul păcii o companie de infanterie cu 131 de militari şi 10 observatori, care, în termen de 45 şi, respectiv, 15 zile de la solicitare trebuie să înceapă misiunea, celelalte forţe fiind în curs de operaţionalizare.

Având în vedere termenul scurt în care trebuie să confirmăm participarea la misiune, vă solicit ca, în temeiul prevederilor art. 5 din Legea apărării naţionale nr. 45/1994, modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13/2000, aprobată prin Legea nr. 398/2001, să supuneţi aprobării Parlamentului participarea României în cadrul Sistemului Aranjamentelor de Forţă în Aşteptare al O.N.U. cu un batalion de infanterie, având un efectiv de 500 de militari, un spital militar de campanie cu un efectiv de 126 de militari, 50 de observatori şi 11 ofiţeri şi subofiţeri de stat major.

De asemenea, să fie abilitat Guvernul ca, pe baza solicitării O.N.U., să stabilească din forţele sus-menţionate forţele şi mijloacele ce vor fi trimise în misiune, precum şi finanţarea acestora.

Îmi exprim convingerea că o decizie favorabilă la această solicitare va constitui un semnal pozitiv pentru România, reliefând consecvenţa şi deplina noastră angajare în promovarea şi apărarea valorilor democratice.

Semnează Preşedintele României, Ion Iliescu.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulţumesc, domnule general.

Asupra acestei solicitări, cele două Comisii pentru apărare au făcut un raport comun. Îl invit pe domnul preşedinte Răzvan Ionescu, preşedintele Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţa naţională din Camera Deputaţilor, să prezinte raportul comun al celor două comisii.

Aveţi cuvântul, domnule preşedinte!

Domnul Răzvan Ionescu:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţa naţională ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au fost sesizate de către Birourile permanente spre a analiza solicitarea Preşedintelui României adresată Parlamentului pentru a aproba participarea României în cadrul Sistemului Aranjamentelor de Forţă în Aşteptare al O.N.U., conform Memorandumului de Înţelegere între Guvernul României şi O.N.U., încheiat la 24.09.1998.

Din scrisoarea Preşedintelui României, comisiile au reţinut următoarele:

- participarea militarilor români la acţiunile de menţinere a păcii sub egida O.N.U. s-a bucurat de fiecare dată de aprecieri din partea organelor abilitate care au recomandat continuarea pregătirii altor contingente pentru misiuni similare.

- din forţele menţionate sunt disponibile pentru a participa la eventuale misiuni în sprijinul păcii o companie de infanterie cu un efectiv de 131 de militari şi 10 observatori care, în termen de 45 şi, respectiv, 15 zile de la solicitare trebuie să înceapă misiunea, celelalte misiuni fiind în curs de operaţionalizare.

Prin scrisoare se solicită Parlamentului aprobarea participării României cu următoarele forţe şi mijloace: un batalion de infanterie cu un efectiv de 500 de militari, un spital militar de campanie cu un efectiv de 126 de militari, 50 de observatori militari, 11 ofiţeri şi subofiţeri de stat major.

Se solicită, de asemenea, împuternicirea Guvernului României de a stabili din forţele sus-menţionate forţele şi mijloacele ce vor fi trimise în misiune, precum şi finanţarea acestora.

Comisiile pentru apărare ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au analizat solicitarea Preşedintelui României şi au constatat că aceasta respectă prevederile art. 5 alin. 1 din Legea apărării naţionale a României nr. 45/1994, modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13/2000, modificată şi aprobată prin Legea nr. 398/10.07.2001.

Cu majoritate de voturi pentru, comisiile au avizat favorabil solicitarea Preşedintelui României şi au hotărât să supună spre dezbatere şi aprobare plenului Parlamentului proiectul de Hotârâre anexat.

Vă mulţumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte Răzvan Ionescu.

Vă adresez rugămintea să prezentaţi şi proiectul de Hotărâre, pentru a se face dezbateri generale atât asupra solicitării domnului Preşedinte, a raportului, cât şi a proiectului de Hotărâre propus de dumneavoastră.

Domnul Răzvan Ionescu:

.Hotărâre privind participarea României în cadrul Sistemului Aranjamentelor de Forţe în Aşteptare al O.N.U.

Având în vedere solicitarea Preşedintelui României adresată celor două Camere ale Parlamentului pentru a aproba participarea României în cadrul Sisitemului Aranjamentelor de Forţe în Aşteptare al O.N.U., în temeiul prevederilor art. 5 alin. 1 din Legea apărării naţionale a României nr. 45/1994, modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13/2000, aprobată şi modificată prin Legea nr. 398/2001 şi art. 1.27 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului,

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre:

Art.1 - Se aprobă participarea României în cadrul Sistemului Aranjamentelor de Forţe în Aşteptare al O.N.U., cu următoarele forţe şi mijloace:

- un batalion de infanterie cu un efectiv de 500 de militari;

- un spital militar de campanie cu un efectiv de 126 de militari;

- 50 de observatori militari, 11 ofiţeri şi subofiţeri de stat major.

Art. 2. - Stabilirea forţelor şi mijloacelor ce vor fi trimise în misiune, precum şi finanţarea acestora vor fi reglementate prin Hotărârea Guvernului. Această Hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi Senat în şedinţa comună din 29 mai 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.Ò

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă consult dacă doriţi să interveniţi la dezbateri generale.

Aveţi cuvântul, domnule deputat Frunzăverde!

Domnul Sorin Frunzăverde:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Partidul Democrat a susţinut întotdeauna participarea României la forţele de menţinere a păcii. Am considerat că este cea mai bună dovadă a integrării noastre în comunitatea internaţională.

Şi în acest caz vom susţine acest lucru, acest demers al Preşedinţiei.

Pe de altă parte, ne exprimăm o nedumirire. De ce mai este nevoie încă o dată să aprobăm acest lucru?!

Aceste efective, un batalion, 50 de observatori şi un spital de campanie sunt conţinute în Memorandumul semnat în 1998 de Guvernul României şi O.N.U., memorandum ulterior aprobat printr-un act normativ corespunzător.

Mai mult, finanţarea se poate face prin Hotărâre de Guvern, fie din bugetul Ministerului Apărării Naţionale, fie printr-o ordonanţă de urgenţă de suplimentare a fondurilor. Inclusiv finanţarea spitalului de campanie este prevăzut în H.G. nr. 211/2000.

Sigur că în acest context, pornind însă de la principiul că noi susţinem asemenea misiuni de menţinere a forţei, vom vota azi solicitarea Preşedinţiei, însă cu această nedumerire.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mai sunt alte intervenţii? Da.

Doamna senator Norica Niculai.

Doamna Norica Niculai:

Domnule preşedinte,

Şi Grupul parlamentar liberal susţine această decizie.

Este absolut firesc, din moment ce, de principiu,

Guvernul României a aprobat în 1998 structura forţelor de aşteptare şi participarea, de principiu, la misiunile O.N.U.

Şi noi ne exprimăm aceeaşi nedumerire şi mă întreb de ce trebuie să venim azi în faţa Parlamentului pentru a cere acest aviz când l-am mai cerut o dată. Este cumva necesar a fi angajate cheltuieli financiare suplimentare care pot influenţa bugetul Ministerului Apărării? Nu există o decizie clară cu privire la structura trupelor care trebuie să participe? Dacă se poate ca aceste lămuriri să fie date de către Ministerul Apărării Naţionale.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulţumesc, doamna senator.

Alte intervenţii? Nu sunt.

Declar închise dezbaterile generale.

Invit din partea M.Ap.N. pe domnul secretar de stat Sorin Encuţescu să ofere răspuns domnilor parlamentari.

Domnul Sorin Encuţescu - secretar de stat în Ministerul Apărării Naţionale:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Pe de o parte, necesitatea readucerii în atenţie a acestui memorandum este determinat de faptul că anul trecut s-a modificat legea privind apărarea naţională, în sensul atribuţiilor pe care unele autorităţi le au faţă de timpul în care pot fi trimise trupele în teatru.

Astfel, de exemplu, ministrului apărării naţionale i-a fost retras dreptul de a trimite, să spunem în 15 zile, observatorii în teatru, rămâne doar aprobarea dată de Preşedintele României.

Pe de altă parte, după semnarea acestui memorandum au mai avut loc discuţii ulterioare între reprezentanţii misiunii permanente a României la O.N.U. şi la Departamentul pentru Operaţiuni în Sprijinul Păcii, ţara noastră fiind invitată să-şi suplimenteze participarea faţă de ceea ce era la data trecută cu 11 ofiţeri şi subofiţeri de stat major, astfel: 4 militari în vederea constituirii comandamentului Brigăzii multinaţionale în aşteptare cu capacitate de luptă ridicată pentru operaţiuni O.N.U. şi 7 militari pentru constituirea unui comandament multinaţional în vederea participării României la misiuni de menţinere a păcii.

Având în vedere toate aceste date şi elemente, de aceea a fost necesară punerea în discuţie a acestui nou memorandum.

Vă mulţumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Cred că şi colegii mei sunt mulţumiţi de răspunsul pe care l-aţi oferit.

Stimaţi colegi,

Nemaifiind alte intervenţii, supun votului dumneavoastră titlul Hotărârii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? O abţinere.

Cu majoritate de voturi şi o abţinere, titlul hotărârii a fost adoptat.

La art. 1 aveţi observaţii? Nu. Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Niciunul.

Abţineri? O abţinere.

Cu majoritate de voturi şi o abţinere, art. 1 este aprobat.

Art. 2. Aveţi observaţii? Nu sunt. Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? O abţinere.

Art. 2 este adoptat.

Supun votului dumneavoastră, în conformitate cu prevederile art. 74 alin. (2) din Constituţie hotărârea în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Două.

Cu o largă majoritate şi două abţineri, Hotărârea privind participarea României în cadrul Sistemului Aranjamentelor de Forţe în Aşteptare al O.N.U. este adoptat în şedinţa comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

La punctul 2 al ordinii de zi avem un punct în divergenţă la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea în valoare a construcţiilor zootehnice dezafectate, destinate creşterii, îngrăşării şi exploatării animalelor, precum şi a fabricilor de nutreţuri combinate dezafectate.

Legea are caracter ordinar.

Stimaţi colegi,

În divergenţă sunt două texte - sunt convins că le aveţi - la articolul unic punctul 1 alin. 1. Doriţi să interveniţi asupra textelor în divergenţă din partea Executivului sau a domnilor parlamentari? Nu sunt.

Stimaţi colegi,

Avem două texte, textul Camerei Deputaţilor şi al Senatului. Potrivit regulamentului, sunt obligat să supun votului dumneavoastră, în primul rând textul Camerei Deputaţilor.

Doriţi să interveniţi?

Vă rog, domnule ministru, am întrebat de două ori.

Domnul secretar de stat Predilă.

Domnul Gheorghe Predilă - secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor:

Domnule preşedinte,

Guvernul României a avut în vedere în ordonanţă să ajute tinerii până la 40 de ani pentru că există preocuparea ca acest grup de maximă importanţă pentru viitorul României să fie sprijinit prin mai multe căi. De aceea a fost formulat cu preponderenţă: "tinerii până la 40 de ani".

Discuţii au fost în cele două comisii comune, dar noi insistăm ca ei să beneficieze de această înţelegere din partea Parlamentului şi să aibă prioritate pentru că este una din formele prin care putem interveni în sprijinul lor.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulţumesc.

Mai sunt şi alte intervenţii? Nu sunt.

Aşa cum arătam, în conformitate cu Regulamentul şedinţelor comune sunt obligat să supun votului în primul rând textul, varianta Camerei Deputaţilor, variantă neagreată de Executiv.

Cine este pentru varianta Camerei Deputaţilor la articolul unic punctul 1 art. 1 alin. 1?

Rog domnii senatori şi deputaţi să ţină mâinile ridicate pentru a putea număra. Textul în varianta Camerei Deputaţilor. Vă rog să păstraţi ordinea în timpul votului pentru a putea număra.

Stimaţi colegi,

Diferenţa dintre cele două texte ale Camerei Deputaţilor şi Senatului... (Vociferări, rumoare, discuţii.)

Din sală (câteva voci):

Rezultatul votului.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Imediat, să se termine numărătoarea. Numai puţin, că nu s-a terminat număratul, din cauza asta... (Discuţii.)

Din sală (câteva voci):

Influenţaţi votul...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Cine este împotrivă?

Din sală:

Cine a votat pentru, votează şi împotrivă! (Rumoare, discuţii.)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulţumesc.

Cine se abţine?

Textul în varianta Camerei Deputaţilor a întrunit 102 voturi pentru, 103 voturi împotrivă şi o abţinere.

(Rumoare, discuţii, vociferări, râsete, aplauze.)

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am urmărit cu atenţie modul cum s-a votat şi am constatat că un număr destul de important de colegi ai noştri au votat pentru textul Camerei Deputaţilor şi, ulterior, influenţaţi de către domnul preşedinte, au votat şi împotrivă.

Vă mulţumesc. (Rumoare, discuţii.)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da.

Stimaţi colegi,

Potrivit regulamentului sunt obligat să supun în continuare votului textul în varianta Senatului. Vă rog să votaţi.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. Vă mulţumesc.

Cine este împotrivă? Vă rog să număraţi. Vă mulţumesc.

Cine se abţine?

Textul în varianta Senatului este adoptat cu 178 de voturi pentru, 66 împotrivă şi o abţinere. Vă mulţumesc.

Vă rog, domnul deputat Olteanu!

Domnul Ionel Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Exprimând acest vot, dumneavoastră, cei care aţi înclinat balanţa către varianta Senatului, aţi adoptat o măsură de încurajare a tineretului rural în conformitate cu recomandarea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei vizând încurajarea acestei categorii sociale defavorizate.

Prin urmare, cred că era o obligaţie a noastră să votăm astfel. Votul nostru cred că poate fi considerat ca o indicaţie precisă în legătură cu această recomandare pe care, iată, azi dovedim că ne-am însuşit-o.

Vă mulţumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulţumesc.

Nemafiind alte intervenţii în legătură cu votul exprimat, vă propun să trecem la dezbaterea punctului 3. Vă adresez rugămintea, doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, să observaţi că la punctele 3, 4, 5 avem în dezbatere rapoartele de activitate ale Băncii Naţionale a României pe anii 1997, 1998, 1999.

Vă adresez rugămintea să luăm în dezbatere - practic, această chestiune s-a discutat în Birourile permanente reunite - şi să oferim cuvântul domnului guvernator Mugur Isărescu, prezent azi la şedinţă.

Să luăm în dezbatere cele 3 rapoarte odată. Să prezentăm din partea Comisiilor buget-finanţe rapoartele comune pentru cei 3 ani şi să facem o singură dezbatere generală. Sigură că, în final, votul va fi dat pe fiecare raport al Comisiilor de buget-finanţe.

Vă consult dacă sunteţi de acord cu această procedură.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Abţineri?

Cu majoritate şi câteva abţineri, această procedură este acceptată.

Îl invit la tribuna Parlamentului pe domnul Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, să prezinte rapoartele de activitate ale Băncii Naţionale a României pe anii 1997, 1998, 1999.

Aveţi cuvântul, domnule guvernator!

Domnul Mugur Isărescu - guvernatorul Băncii Naţionale a României:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Încep cu anul 1997 când politica economică generală a României s-a centrat pe obiectivele majore ale stabilizării macroeconomice şi pe accelerarea restructurării economiei, cu sprijin financiar rezultat din acordurile pe care Guvernul României le-a încheiat atunci cu Banca Mondială - FESAL şi ASAL - precum şi un nou acord cu F.M.I. Aceste acorduri au fost aprobate de Parlamentul României şi au devenit lege.

Programul monetar pe anul 1997 a urmărit integrarea politicii monetare în acest ansamblu de politici economice şi, în esenţă, acest program monetar a prevăzut degrevarea politicii monetare de sarcinile privind finanţarea agriculturii, a sectorului energetic şi a deficitului bugetar.

În consecinţă, politica monetară a avut în vedere utilizarea drept ancoră numai a agregatelor monetare, iar baza monetară a devenit obiectivul operaţional declarat al politicii monetare.

Instrumentele politicii monetare au cunoscut o schimbare majoră, accentul deplasându-se, din a doua jumătate a anului 1997, de la refinanţarea sistemului bancar la atragerea de depozite, metodă prin care banca centrală a controlat lichidităţile şi a determinat reducerea inflaţiei.

O consecinţă a acestei situaţii a fost trecerea Băncii Naţionale a României din poziţia de creditor în poziţia de debitor net al sistemului bancar.

O a doua caracteristică majoră pentru 1997 a fost liberalizarea completă a cursului de schimb şi a pieţei valutare pentru operaţiuni curente, rezultatul fiind că începând cu a doua jumătate a anului piaţa a funcţionat fără sincope şi, după efectuarea corecţiilor de preţuri şi de curs, politica de depreciere, politica valutară a Băncii Naţionale a României a vizat o depreciere treptată a cursului.

În sfârşit, a treia caracteristică pe care doresc s-o menţionez în faţa dumneavoastră a fost faptul că rezervele valutare ale statului, administrate de Banca Naţională, au crescut de aproape 4 ori, comparativ cu începutul anului, depăşind la sfârşitul anului 2,5 miliarde de dolari.

Pentru anul 1998, principala caracteristică a politicii monetare a fost să consolideze rezultatele pozitive de pe piaţa valutară şi să treacă la convertibilitatea de cont curent a leului, prin acceptarea art. 8 din Statutul Fondului Monetar Internaţional. De asemenea, s-a urmărit reducerea semnificativă a inflaţiei.

Cum s-au atins aceste obiective? În ceea ce priveşte reducerea inflaţiei, politica monetară s-a bazat tot pe controlul lichidităţilor şi agregatelor monetare, în exclusivitate, prin mijloace indirecte, şi se poate spune că anul 1998 a demonstrat că ancora monetară poate fi utilizată, cu relativ succes, pentru stăpânirea inflaţiei, chiar în cazul unei economii precum a României, caracterizată prin dezechilibre majore şi probleme structurale.

Al doilea obiectiv s-a realizat încă din martie 1998, respectiv România a acceptat şi a declarat că acceptă obligaţiile prevăzute în art. 8 din Statutul Fondului Monetar Internaţional. Acest pas a garantat decizia autorităţilor de eliminare a restricţiilor la operaţiuni de cont curent, dar şi asumarea angajamentului de a nu se introduce în viitor noi restricţii.

Mai este de remarcat faptul că anunţarea introducerii convertibilităţii totale de cont curent în 1998 a constituit un semnal pozitiv, de continuare a reformei în direcţia utilizării pe scară tot mai largă a mecanismelor specifice unei economii de piaţă.

Tot pentru anul 1998 mai trebuie remarcat faptul că Parlamentul României a adoptat un set de 3 noi legi bancare, moderne. Decizia de adoptare a legilor bancare a derivat din faptul că, pe de o parte, legile din 1991 erau relativ depăşite şi, în al doilea rând, datorită nevoilor de convergenţă către Uniunea Europeană.

Referitor la aceste noi legi pe care le-a aprobat Parlamentul României în 1998, mai trebuie spus că ele corespund standardelor internaţionale şi în baza lor s-a elaborat, începând cu a doua jumătate a anului 1998 şi în 1999, mai multe reglementări şi norme ale Băncii Naţionale, toate în concordanţă cu normele europene.

Anul 1999 a fost un an greu, se poate spune, un an chiar foarte greu, în special datorită înrăutăţirii condiţiilor internaţionale.

După cum se ştie, începând cu a doua jumătate a anului 1998, datorită crizei din Rusia şi anticipaţiilor privind dificultăţile de acoperire a serviciului datoriei externe din 1999, pentru România, ieşirile de capital care au caracterizat tot estul Europei s-au accentuat şi în cazul României. Un factor agravant a fost acela că, din septembrie 1998, agenţiile de rating au degradat consecvent, la 2-3 luni, ratingul României, ceea ce ne-a creat probleme suplimentare.

Condiţiile excepţionale ale anului 1999 - spuneam că a fost un an mai greu - au fost tratate, la nivelul ţării, printr-un program economic adecvat, elaborat de Guvern împreună cu Banca Naţională şi discutat public cu toate partidele parlamentare în primăvara anului 1999.

Acest program a avut câteva puncte esenţiale. Le trec în revistă foarte repede.

În primul rând, a urmărit atenuarea deficitului de cont curent. În 1998, acesta a fost de peste 7,8%, aproape 9%. În al doilea rând, a prevăzut asanarea sectorului bancar. În al treilea rând, s-a urmărit refacerea competitivităţii şi reluarea creşterii exporturilor, ca principală locomotivă a reluării creşterii economice. În al patrulea rând, pe această bază s-a pregătit redresarea economiei şi reluarea unei creşteri economice sănătoase şi de durată şi, în sfârşit, a pregătit negocierile cu Uniunea Europeană, pentru accesul la Uniunea Europeană.

Costul acestui program şi, în special, costul ajustării masive a deficitului de cont curent a fost reinflamarea inflaţiei. Anul 1999 a dus la o creştere a inflaţiei cam cu 1/4 de la circa 40%, la 55%, în special datorită eforturilor de ajustare în sectorul bancar şi ajustarea cursului de schimb.

Care au fost realizările? Le prezint foarte pe scurt.

În primul rând, o ajustare puternică a contului curent, de la 8% la 3,4%. Aceasta s-a făcut atât printr-o politică de ajustare în domeniul monetar şi de curs, cât şi printro politică bugetară extrem de severă - reducerea deficitului bugetar şi trecerea la surplus primar.

În al doilea rând, datoria externă s-a redus cu 1 miliard de dolari, factor care de asemenea a avut costuri interne, mai ales pe plan social.

Rezervele valutare administrate de Banca Naţională au scăzut în semestrul I, dar s-au refăcut în a doua jumătate a anului 1999, iar la sfârşitul anului 1999 era cu 150 de milioane dolari peste nivelul de la începutul anului.

În sfârşit, efectul conjugat al absenţei finanţării externe. Trebuie spus că, pe tot parcursul anului 1999,

România nu a avut acces la credite externe şi s-a finanţat mai ales pe plan intern şi din rezerva valutară.

Toate acestea, împreună cu ajustarea bilanţurilor la cele două bănci de stat - BANCOREX şi Banca Agricolă s-au reflectat într-o creştere generalizată a dobânzilor, mai ales începând cu aprilie-mai 1999. Dobânzile s-au temperat spre sfârşitul anului şi în anul 2000.

Invitarea oficială a României de a începe negocierile de aderare la Uniunea Europeană, hotărâtă la Helsinki în decembrie 1999, a reprezentat, să spunem, punctul important şi rezultatul principal al programului din 1999 repet, un an greu - şi începutul unei noi abordări în politica economică, inclusiv în politica monetară, abordare care a dat rezultate în anul 2000 şi în anul 2001, prin reluarea creşterii economice şi prin actualele negocieri de aderare la Uniunea Europeană.

Mai trebuie să adaug că tot în anul 1999, şi ca rezultat al eforturilor din 1997 şi 1998, în ceea ce priveşte activitatea Băncii Naţionale a României, procesul de pregătire a aderării la Uniunea Europeană s-a concentrat în preluarea acquis-ului comunitar în domeniile specifice activităţii băncii centrale, dar şi în domeniile specifice ale activităţilor sistemului bancar, în general.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

În încheiere, doresc să menţionez că au fost aduse la îndeplinire recomandările formulate în raportul comun al comisiilor de specialitate de la Senat şi Camera Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulţumesc, domnule guvernator.

Din partea Comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci, ofer cuvântul domnului preşedinte, domnul deputat Florin Georgescu.

Vă adresez rugămintea să prezentaţi rapoartele comisiilor reunite pe cei 3 ani.

Domnul Florin Georgescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Domnule guvernator,

Onorată conducere a Băncii Naţionale a României,

Comisiile reunite pentru buget, finanţe şi bănci din cele două Camere au luat în discuţie la momentul respectiv, pentru că, referindu-ne la anii 1997, 1998 şi 1999, unele dintre rapoarte, cum e cel din 1999, nu a fost discutat de către comisii în actuala componenţă de după alegerile din 2000. Sigur, este un minus în activitatea celor care au condus comisiile respective şi forul legislativ faptul că în 2002 discutăm rapoartele din 1997 şi 1998, dar acestea sunt realităţile şi trebuie judecate de istorici, probabil, şi calificate într-un anumit mod.

Sigur, politica monetară a băncii centrale a fost corelată cu politica economică a guvernării de dreapta, care a condus România în perioada 1997-2000 şi, sigur, a fost rezultatul unui anumit tip de negocieri cu Fondul Monetar Internaţional. (Gălăgie în sală.)

Domnule preşedinte,

Vorbim de bancă, domnule, nu vorbim de... Poate îi rugaţi pe colegi...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimaţi colegi,

Vă adresez rugămintea să păstrăm ordinea în sală şi să-l ascultăm pe domnul preşedinte al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor.

Domnul Florin Georgescu:

Eu v-aş ruga frumos, nu pentru că sunt eu la microfon, dar discutăm nişte probleme esenţiale. Politica monetară, activitatea băncii centrale reprezintă nişte piloni de bază ai activităţii economice dintr-o ţară, cu reverberaţii în domeniul social, în viaţa de zi cu zi a fiecăruia, de la preţul pâinii şi până la preţul kilowatului de energie electrică, aşa că, poate sunt interesante aceste lucruri, să vedem de unde provin unele scumpiri de preţuri, de unde provine scăderea producţiei, de unde creşte şomajul şi aşa mai departe. Dacă interesează... Dacă nu interesează..., noi spunem că am discutat rapoartele şi că le-am votat, pentru că nu puteam să nu votăm în anul 2000 ceva ce s-a întâmplat în 1997, mai ales că atunci era o altă conducere a Băncii Naţionale, aproximativ aceeaşi, dar cu un alt mandat, după o altă lege.

Bun! Deci, spuneam că această politică monetară s-a pliat pe orientarea politicii economice susţinută de cei care au fost la guvernare în acea perioadă: Coaliţia P.N.Ţ.C.D., P.N.L., P.D. şi....

Din sală:

U.D.M.R.

Domnul Florin Georgescu:

U.D.M.R., cu un anumit rol, mai mult "cultural", probabil.

"Educativ-cultural", nu economic, atât de mult, probabil.

În aceste condiţii, spunea foarte bine domnul guvernator aici că în acea perioadă, începând cu anul 1997,

Banca Centrală şi-a redefinit rolul în sistemul economic naţional, şi anume a devenit din creditor, debitor, adică a devenit din refinanţator... Banca centrală refinanţa economia naţională, făcea emisiune de bani pe credit, pe care o orienta către băncile comerciale, care, la rândul lor, împrumutau agenţii economici, care ştim cu toţi că sunt decapitalizaţi şi tot vorbim despre blocajul financiar... Asta înseamnă blocaj financiar - decapitalizarea agenţilor economici şi trecerea la creditul comercial sălbatic.

Deci, s-a trecut de la rolul de refinanţator, la rolul de sterilizator, cum zic dumnealor, sau de definanţator, adică le-a luat banii agenţilor economici şi băncilor comerciale şi a pus o parte în nişte depozite, retrăgând, astfel, din arterele circulaţiei, bani şi înlocuind acea politică de injecţie a banilor în circulaţie, pentru a alimenta o economie secătuită de situaţia economisirii interne care e redusă de resursele limitate pe care le aveam la dispoziţie.

Asta a fost politica, este o politică pe care şi-au asumat-o cei care au condus ţara atunci. Pentru politica respectivă, electoratul i-a tratat şi i-a sancţionat aşa cum s-a văzut, în anul 2000, pentru că această politică de retragere a banilor din circulaţie, oferind băncilor comerciale dobânzi foarte mari, acestea optând, între a da credite în economie, cu risc, şi a pune banii la Banca Naţională, fără nici un risc şi cu dobânzi mai mari, pentru varianta a doua, cum e normal, această situaţie a condus la creşterea şomajului, la închiderea multor fabrici.

Această politică se acompania şi cu acea abordare de restructurare prin închidere, prin lichidarea fabricilor.

Domnul Ciorbea, cei care au urmat după aceea le dădeau bani oamenilor să plece acasă, şi după aceea să nu mai aibă nici un fel de perspectivă de reinserţie socială, cum se spunea la vremea respectivă - şi lucrurile au dovedit-o.

În aceste condiţii, ce s-a întâmplat în ţară? Masa monetară, respectiv totalitatea activelor care folosesc pentru efectuarea plăţilor în economie, masa monetară a scăzut ca pondere în P.I.B., iar ea are două componente: creditul intern şi activele externe, respectiv aurul şi rezerva valutară. Care a fost dinamica acestora? A scăzut creditul intern, cum arătam mai devreme, şi au crescut activele externe. În schimb, ne-am consolidat rezerva valutară, ceea ce e un lucru bun, din punct de vedere al credibilităţii externe. Dar vedeţi că, din patru în patru ani, nu votează băncile străine la care ţinem noi rezerva valutară, ci votează cetăţenii români, care nu mai au locuri de muncă, şi din cauza unui anumit tip de politică monetară.

Deci, au crescut activele externe, care sunt păstrate în străinătate, la bănci mari din străinătate. Deci,

România, după ce că nu are bani, creditează străinătatea şi, după aceea, pentru finanţarea deficitului bugetar, se împrumută tot din străinătate, dar la costuri foarte mari, pentru că fiind încadrată într-o anumită grupă de risc, deci risc mai ridicat... în anul 1997, 1998, 1999 România ajunsese, pe undeva, vecină cu Coasta de Fildeş şi cu Ecuadorul în ceea ce priveşte cota de risc, după ce în 1996 fusese lângă Polonia, Ungaria şi Cehia.

Deci, plasam banii afară cu 5% pe timpul respectiv şi luam credite cu 11-12%, o parte din bani fiind chiar ai noştri. De unde provenea această creştere de rezervă valutară, care a fost de vreo 2 miliarde dolari în perioada respectivă? Din creşterea producţiei naţionale, din creşterea exporturilor? Vindem, aducem valută şi, o parte, prin mecanismele pieţei valutare, se orientează ea însăşi către rezerva valutară a statului? Nu. Prin decapitalizarea agenţilor economici, prin nişte mecanisme destul de rafinate, şi prin sărăcirea populaţiei, scăderea puterii de cumpărare a populaţiei... Deci, s-au mutat activele de la întreprinderi şi din buzunarele populaţiei la banca centrală, s-au făcut dolari şi s-au dus afară. Asta este traiectoria simplistă a ceea ce s-a întâmplat, în numele asanării unei economii naţionale neperformante - o grămadă de fiare vechi, care trebuie închise şi vândute la kilogram, sub formă de fier vechi.

În acelaşi timp, în timp ce au crescut activele externe, dacă masa monetară, ansamblul acesta, a scăzut în mod comparabil, crescându-i unul dintre elementele componente - activele externe - activele interne, adică creditul care se ducea în ţară, au scăzut. Acesta are şi el, la rândul lui, două componente: creditul pe care sistemul bancar îl orientează către Guvern, către bugetul consolidat, ca să finanţeze deficitul bugetar, şi creditele care merg în economia reală. Pe fondul lipsei de credibilitate externă a regimului care spunea că aduce 60 de miliarde de dolari în 4 ani de zile şi a adus numai vreo 2 miliarde de dolari, nu au mai fost creditori dispuşi să împrumute România, relaţiile cu Fondul Monetar Internaţional au mers foarte prost, se lua câte o tranşă, iar restul se blocau, piaţa privată de capital ne împrumuta la nişte preţuri foarte mari, au fost chiar riscuri, prin 1999, de anumite situaţii nedorite de nimeni, şi atunci, în aceste condiţii, Guvernul a trebuit să-şi finanţeze deficitul bugetar din acest volum de credit intern tot mai mic, în termeni comparabili reali, de la un an la altul, lăsând pentru economia reală - cum zic domnii de la Banca Naţională, producându-se fenomenul de evicţiune sau de crowding out, pe un limbaj mai barbarist, împrumutat din cărţile de economics străine, deci lăsând economia reală înghesuită într-un colţ, fără resurse şi, sigur, nevoită să închidă porţile fabricilor, să facă şomeri, să scadă nivelul de trai, să scadă contribuţiile la pensii, să micşoreze pensiile şi toate acestea la un loc.

Sigur, e un mod de abordare. Politicile economice nu se judecă din punct de vedere juridic, se judecă din punct de vedere al oportunităţii şi al unghiului politic, în faţa electoratului, dacă acele politici au făcut bine ţării sau au făcut rău ţării, dacă cetăţenii s-au simţit mai bine după acel tratament politic, în cazul de faţă, de natură monetară, sau s-au simţit mai puţin bine. Şi am văzut că în noiembrie 2000 populaţia a spus că nu prea s-a simţit bine după un asemenea tratament.

Domnul Andrei Ioan Chiliman (din sală):

Acum e fericită!

Domnul Florin Georgescu:

Vom discuta raportul pe 2001 al Băncii Naţionale când vreţi dumneavoastră. Acum, la ordinea de zi este raportul de activitate pe 1997, apoi raportul de activitate pe 1998 şi pe 1999.

Pentru dumneavoastră, ca să vă informez în devans cu vreo 2 ani de zile, creditul neguvernamental, adică cel orientat către economia reală, către întreprinderi a crescut în anii 2001 şi 2002 mai repede decât inflaţia, deci a avut loc o monetizare a economiei, a crescut masa monetară mai repede decât rata inflaţiei, ceea ce a dus la creştere economică de 5,3% anul trecut şi de 4,5% în acest an, ceea ce înseamnă aproape recuperarea prăbuşirii economice din perioada dumneavoastră, care a fost de 11,3%. Rata şomajului nu este comparabilă astăzi cu cea din acea perioadă, pentru că a apărut Legea venitului minim garantat - ştiţi foarte bine acest lucru care a făcut să se evidenţieze întreaga masă de şomeri.

Fără acea masă de şomeri care nu era evidenţiată la sfârşitul anilor pe care îi analizăm, rata şomajului ar fi acum, probabil, în jur de 8%, ceea ce pe timpul dumneavoastră era în jur de 10%.

Ca să conchid această intervenţie, repet, eu nu sunt adeptul acestor politici monetariste de dreapta, inspirate de Şcoala de la Chicago, de prin America, politică susţinută şi de către...

Din sală:

Şi de la Moscova.

Domnul Florin Georgescu:

Nu de la Moscova, că ei nu au şcoală monetară, ei au şcoală literară, mai mult.

Deci, nu sunt adeptul acestor politici de dreapta, care aduc rău populaţiei, aduc mai mult bine la un pol al societăţii şi foarte mult rău la celălalt pol, creează polarizare şi tensiuni sociale, dar a fost opţiunea celor care au negociat cu organismele financiare internaţionale, cu Fondul Monetar Internaţional, pentru că acordul cu Fondul Monetar Internaţional are o componentă importantă, aceasta privind politica monetară. Coaliţia la guvernare şi-a asumat acest tip de politică, care, începând cu 2001, are cu totul alt sens, şi anume nu mai are loc această activitate de demonetizare a economiei, deci de retragere a banilor din circulaţie - cu toate că se mai practică încă, de către unele bănci comerciale, sistemul ăsta de a ţine depozitele la banca centrală - şi masa monetară, şi creditul guvernamental şi neguvernamental, dar, îndeosebi, cel neguvernamental, către întreprinderi, cresc mai rapid decât rata inflaţiei, ceea ce înseamnă că organismul economiei româneşti este tratat cu o injecţie de sânge proaspăt de bani, şi nu este tratat cu o retragere de sânge din corpusul economic al ţării.

În rest, n-aş vrea să mă refer la alte elemente. Repet, politica monetară este o sumă de opţiuni, de decizii, de acţiuni pe care şi le asumă un anumit regim politic.

Banca centrală este, într-adevăr, independentă, dar şi ea se racordează şi negociază, atunci când negociază, într-o anumită manieră, dacă are partener de negocieri un ministru de finanţe, un prim-ministru cu o anumită orientare politică şi cu un anumit program economic şi, de asemenea, banca centrală negociază de altă manieră dacă are drept parteneri un alt ministru al finanţelor, un alt prim-ministru, cu un alt program economic, al altei formaţiuni politice care susţine guvernul în cauză.

Noi, membrii comisiei de astăzi sau de ieri, care am analizat aceste rapoarte, ne-am exprimat, în mod mai detaliat acolo, mai sintetic aici, aceste gânduri, aceste constatări şi, în final, am votat rapoartele respective, cu recomandări ca anumite active din bilanţul băncii centrale să fie revizuite, ca anumite poziţii de acolo să fie provizionate, adică să se constituie rezerve, pentru că prin activul Băncii Centrale se găsesc unele elemente, unele poziţii aşa-zis "active putrede", care nu se mai încasează şi care, potrivit legislaţiei, trebuie provizionate, adică create nişte rezerve care să compenseze aceste neîncasări. De altfel, se vede că profitul băncii centrale a scăzut an de an, ajungând ca în 1999 să fie de 1 miliard şi ceva, cât la un S.R.L. Sigur, a costat acea politică de sterilizare monetară, şi aşa mai departe.

Această teorie de a pune moneda deasupra economiei face rău, domnilor şi doamnelor! Face rău politica aceasta monetaristă, în care moneda este pusă deasupra economiei, şi nu economia pusă cel puţin pe acelaşi plan cu politica monetară. Iar acest lucru nu-l spun eu, este criticat recent într-o lucrare apărută la Paris şi elaborată de un laureat al Premiului Nobel, de acum un an, doi, fost vicepreşedinte - reţineţi! - al Băncii Internaţionale de Reconstrucţie şi Dezvoltare, domnul Josef Stigritz.

Domnia sa critică aceste politici, care nu fac bine ţărilor sărace şi în tranziţie, ţărilor în curs de dezvoltare, şi care fac bine altora. Or, noi vrem ca politicile monetare interne, politicile comerciale internaţionale şi celelalte politici să facă bine tuturor, să aducă bunăstare în toate zonele lumii, şi nu să producă o redistribuire între zonele sărace şi cele bogate ale lumii, în defavoarea primelor, adică a zonelor sărace.

Cu aceste cuvinte, comisiile vă propun adoptarea rapoartelor de activitate ale băncii centrale din perioada 1997-1999, cu menţiunile şi cu comentariile pe care vi le-am adus la cunoştinţă, cu toată bună-credinţa şi cu tot respectul faţă de conducerea băncii centrale, care are în componenţă profesionişti, dar care, repet, la un anumit moment practică un tip de politică economică, în raport cu partenerii de guvernare, în alt moment, dacă populaţia şi partenerii de guvernare, alţii, o cer, trebuie să se plieze pe o politică monetară care să conducă la dezvoltarea şi modernizarea economiei, şi nu la asanarea ei haotică, care conduce la subdezvoltare economică, la îndepărtarea noastră de ţările dezvoltate şi la polarizarea socială, cu sărăcirea în masă a populaţiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Şi noi vă mulţumim, domnule deputat.

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să mulţumesc domnului preşedinte Florin Georgescu pentru prezentarea sintetică a celor 3 rapoarte, pe care a făcut-o astăzi.

Vă rog să trecem la dezbateri generale.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Procedură, domnule preşedinte!

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

O chestiune de procedură, da?

Vă rog!

Domnul Augustin Lucian Bolcaş:

Domnilor preşedinţi,

Domnilor colegi,

Vorbesc, în primul rând, din respect pentru poziţia pe care ne-au acordat-o cetăţenii acestei ţări. Sunt indignat totdeauna când suntem puşi să facem o activitate formală şi ni se explică că ceea ce ar trebui să gândim noi şi să decidem nu mai are nici o importanţă, pentru că a trecut timpul sau au trecut timpurile.

Sunt absolut împotriva caracterului formal al activităţii noastre şi de aceea îmi permit să iau cuvântul acum.

Dezbatem rapoarte ale Băncii Naţionale de acum 5 ani de zile, pentru care comisiile au întocmit deja rapoarte, de 2 sau 3 ani şi suntem în anul de graţie 2002. Şi, pentru că anul de graţie 2002 este "Anul Caragiale", ne aflăm în plin an "Caragiale".

Comisiile de buget, finanţe şi bănci ne propun să votăm rapoartele laudative pentru activitatea băncii din 1997, 1998 şi 1999, aducând critici severe politicilor monetare care au fost practicate la acea dată. Este o deosebire de viziune teoretică. Domnul deputat Florin Georgescu ne-a înfăţişat o concepţie pe care puteţi să o consideraţi doctrinară şi o puteţi discuta. Şi asta este foarte important.

Rapoartele pe care, ca nespecialist, am avut totuşi curiozitatea să le citesc, înţeleg că înfăţişează o altă concepţie doctrinară cu privire la viaţa monetară. Dar aceasta, la urma-urmei, este politică, doamnelor şi domnilor, şi noi suntem chemaţi să luăm o decizie politică.

Or, o decizie politică, regret, eu nu o iau sub influenţa "Anului Caragiale". Şi eu nu am venit aici să pierd timpul şi încrederea celor care m-au votat ca să fac acte formale.

Categoric, din punctul meu de vedere, conjugat cu susţinerile de astăzi, care mi-au întărit acest punct de vedere, rapoartele acestor comisii nu pot fi supuse dezbaterii noastre şi în nici un caz nu pot fi votate.

Propunerea mea, în principiu, este respingerea acestor rapoarte, pentru ca cele două Comisii de buget, finanţe şi bănci întrunite să facă un raport comun pentru toţi aceşti ani, înfăţişând viziunea lor care, în parte, a fost, astăzi, deflorată. Nu pot să spun: are dreptate domnul Florin Georgescu când critică, dar eu votez acele rapoarte care se referă la alte situaţii. Nu pot să spun: eu votez acele rapoarte care, în 1997 şi 1998, făceau recomandări privind solicitarea unui audit, în 1998, şi să votez treaba asta în anul 2002.

Deci, domnule preşedinte, vă rog să luaţi act, formal, de propunerea mea de restituire a acestor rapoarte comisiilor reunite, pentru a întocmi un raport comun şi actual.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii în numele grupurilor parlamentare.

Vă rog!

Din partea Grupurilor parlamentare P.N.L., domnul deputat Ruşanu.

Domnul Dan-Radu Ruşanu:

Domnule preşedinte,

Am înţeles maliţiozitatea dumneavoastră când aţi spus "prezentarea sintetică a domnului Florin Georgescu", însă eu aş fi avut mai întâi un cuvânt de mulţumire pentru lecţia de economie politică empirică prezentată de domnul preşedinte...

Din sală (o voce):

Nu economie empirică!... Este economie reală!

Domnul Dan-Radu Ruşanu:

Însă am câteva nedumeriri pe care domnul preşedinte Florin Georgescu cred că le va susţine acum aici.

În perioada 1998-1999, România a plătit un vârf de sarcină de peste 3 miliarde dolari, credite luate în perioada 1995-1996. Nu mai ştiu exact cine era ministru pe vremea aceea, şi prim-ministru, însă vârful de sarcină a fost plătit, atunci, în 1998-1999, pentru aceste credite luate pe 3 ani de zile, ca orice s.r.l. care se împrumută de la o bancă comercială.

În al doilea rând, în 1996, în decembrie 1996, rezerva Băncii Naţionale, lăsată de precedenta guvernare, era de 680 milioane. În decembrie 2000 era de peste 2 miliarde şi jumătate. Cam astea ar fi principalele lucrări, în sinteză, aşa cum spuneţi dumneavoastră. Şi ceea ce-i recunosc domnului Florin Georgescu, şi actualei guvernări, este faptul că România stă mult mai bine acum decât în 1997-1998, stă excelent, însă atât de excelent stă încât Fondul Monetar Internaţional a refuzat tranşa a doua şi a treia, şi astăzi, ca şi în urmă cu 5 ani de zile, România a luat o singură tranşă. În perioada aceea, 1997-1998, reuşind totuşi acel guvern, aşa de dreapta cum era, să accepte două tranşe de la Fondul Monetar Internaţional.

Repet, dacă stăm atât de bine astăzi, şi noi recunoaştem acest lucru, organismele financiare internaţionale probabil că au altă măsură de a aprecia aceste excelente lucrări şi ne refuză, în continuare, tranşa a doua şi a treia care trebuia să intre în februarie şi în iunie.

Vă mulţumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Invit la tribună reprezentantul Grupului parlamentar P.R.M., domnul deputat Ionescu.

Aveţi cuvântul!

Domnul Daniel Ionescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Permiteţi să pun, având în vedere situaţia creată de discutarea acestor 3 rapoarte după perioada normală de discutare a lor, câteva întrebări domnului guvernator.

Domnule guvernator,

În perioada trecută, BANCOREX, Bankcoop, Banca Albina, Banca Internaţională a Religiilor, Banca TurcoRomână, Banca Columna, Banca Română de Scont au dat faliment.

Aş vrea să-mi explicaţi şi să explicaţi, dacă se poate, domnilor senatori şi deputaţi, cum a evoluat activitatea de reglementare prudenţială şi supraveghere bancară, de exemplu număr de personal pe număr de bănci, cum se explică implicarea C.E.C. în afacerea F.N.I., pentru că C.E.C. era bancă deja, de ce nu au fost semnalate din timp neregulile de la băncile respective pentru că aceste falimente au costat Banca Naţională a României peste 6.000 miliarde împrumutate de la Fondul de garantare a depozitelor populaţiei care, în opinia noastră, ar fi fost mult mai bine dacă puteau fi trimise către economia reală.

Vă mulţumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă mai sunt alte intervenţii?

Vă rog, domnul deputat Sassu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

Aveţi cuvântul, domnule deputat!

Domnul Alexandru Sassu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş începe prin a spune o chestiune de procedură.

Mie mi-e foarte dificil să comentez, în acest moment, raportul pentru că intervenţia preşedintelui comisiei, cred că a fost o intervenţie din partea Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat şi umanist), altfel, firească dacă era aşa, însă nu a avut legătură cu rapoartele pe care, în timpul acesta, m-am uitat încă o dată pe ele, şi anumite multe lucruri din cele spuse aici, parţial, poate, unele chiar corecte, nu sunt trecute în raport.

De aceea, mi-e foarte greu să comentez raportul luându-mă doar după ceea ce am citit. Am să spun însă un singur lucru, şi anume faptul că ceea ce se remarcă de mai mulţi ani încoace, şi când spun asta mă refer cam de după perioada 1992, este faptul că Banca Naţională nu a reuşit să-şi regăsească un loc clar în încercarea României de a merge pe drumul pe care şi l-a ales. A fost un drum destul de sinuos, e adevărat că a trebuit să reziste la multe presiuni politice, am să vă reamintesc o perioadă între 1992-1996 când se discuta despre subordonarea Băncii Naţionale politicii guvernului, şi chiar guvernului, am să vă reamintesc de alte momente în care Banca Naţională a fost nevoită să acopere anumite greşeli făcute de guvernare, am să vă reamintesc faptul că Banca Naţională a fost implicată suficient de profund, şi Parlamentul a constatat că a fost implicată în mod, hai să zicem, nefericit în scandalul F.N.I., având mari carenţe în ceea ce priveşte supravegherea prudenţială, am să vă reamintesc faptul că în România sistemul bancar este încă suficient de şubred şi încă nu este capabil să susţină o economie reală şi, mai ales, este incapabil să susţină dezvoltarea unei economii private.

Sunt câteva lucruri pe care Banca Naţională trebuie să le aibă în vedere atunci când îşi construieşte politicile pe perioada următoare, să aibă în vedere care sunt obiectivele României, şi nu ale Băncii Naţionale, şi nici ale Guvernului, să aibă în vedere că sunt foarte multe lucruri care trebuiesc făcute şi, mai ales, întărită piaţa privată bancară şi economia privată.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă mai sunt şi alte intervenţii din partea grupurilor parlamentare?

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat şi umanist), domnul deputat Florin Georgescu.

Aveţi cuvântul!

Domnul Florin Georgescu:

Acum vorbesc în numele partidului. Atunci am vorbit în numele comisiei, domnilor.

Aş vrea să dau două scurte răspunsuri antevorbitorilor.

Pe de o parte, consideraţiile pe care le-am făcut aici, chiar dacă nu sunt surprinse în forma prezentată în rapoartele comisiilor, ele sunt, în mod indirect, explicite sub forma unor consideraţii privind dinamica, consecinţele politicii monetare, politicii de supraveghere, politicii de reglementare prudenţială-supraveghere bancară. Am făcut o sinteză pentru a fi mai scurt în expunere şi mai pe înţelesul tuturor pentru că şi mie îmi place, când se vorbeşte despre păduri, să se vorbească pe înţelesul meu, când se vorbeşte despre aeronautică, la fel: deci m-am străduit să fac o sintetizare a acestor idei de o manieră cât mai transparentă.

Referitor la menţiunile domnului deputat de la P.N.L., sigur, dânsul a adus aici în discuţie câteva chestiuni scrise în fugă pe un colţ de foaie, fără o documentare prealabilă aprofundată, şi acest lucru vi-l voi dovedi prin ceea ce vă voi spune acum.

Deci, s-a spus aici, s-a tot repetat şi de către fostul dumneavoastră candidat la preşedinţie, şi preşedinte o anumită perioadă, că România a avut un vârf de sarcină în anii 1998-1999, că România s-a împrumutat în 1996... În 1995, mai puţin... Unde?... Pe piaţa privată de capital. Aici, stimaţi colegi, este o chestie de strategie şi de opţiune politică majoră.

Vrem ca România să se dezvolte? Cred că, dacă supunem la vot, toată lumea este de acord.

Vrem că România să se dezvolte autarhic ca pe timpul lui Ceauşescu, prin forţe proprii, dezvoltând o economie multilateral dezvoltată? Nu mai este posibil. Şi atunci, România trebuie să apeleze şi la resursele externe, care vin fie de la organismele financiare internaţionale, fie de pe piaţa privată de capital. Ca să ajungi pe acea piaţă privată de capital îţi trebuie nişte performanţe, pentru ca nivelul costurilor la care te împrumuţi să nu fie prea ridicat pentru că atunci ele devin prohibitive şi nu pot fi suportate de către rezultatele economice ca urmare a investiţiilor făcute din creditele respective. România a ieşit în 1996, reţineţi, ca urmare a acelei creşteri pe stoc, nesănătoase, cum i-aţi zis dumneavoastră, pentru că descreşterea dumneavoastră economică a fost foarte sănătoasă, deci, a ieşit prima dată pe piaţa privată de capital în 1996, după 1982 sau 1981, şi a luat un miliard de dolari. Ce-a făcut cu ei ? I-a transferat în rezerva valutară a Băncii Centrale, a mai plătit serviciul datoriei din perioada 1990-1992-1993, ce luam de pe la Banca Mondială, de la B.E.R.D. pentru investiţii şi aşa mai departe.

Cu acei bani a crescut şi rezerva valutară. Într-adevăr, rezerva valutară în 1996 era de 0,7 miliarde… Dar ştiţi cât a fost în 1992 când am venit noi la guvernare, acel Executiv P.D.S.R.?! Sub 0,1 miliarde dolari, deci sub o sută de milioane.

Deci, în 4 ani s-a făcut şi creştere economică, şi creştere de nivel de trai, atât cât s-a putut, şi creştere de investiţii, şi creşterea de 6 ori a rezervei valutare a statului. Arată buletinele statistice şi rapoartele anuale ale Băncii Centrale. Ne-am împrumutat un miliard ca să sprijinim agricultura, că aţi avut cea mai bună producţie agricolă în 1997, ca urmare a ceea ce am însămânţat noi în toamna lui 1996. S-au făcut şi alte lucrări, a crescut şi rezerva valutară. Acei bani trebuiau plătiţi. Au fost luaţi banii, vă rog să ascultaţi ca să înţelegeţi, pe 3 ani, pentru că atunci când ieşi prima dată, după mulţi ani, pe piaţa privată de capital, nu te împrumută nimeni direct pe 10 ani. Era o durată rezonabilă, pe termen mediu, de 3 ani. Acum am ajuns să luăm credite de pe piaţa privată de capital până la 10 ani, în timp ce dumneavoastră, în 2000, aţi ieşit, prima dată, cu timiditate, după 3 ani de blocaje pe această piaţă.

De ce am luat acel miliard? Ca să sprijinim dezvoltarea economică a ţării şi cu siguranţa că vor continua politicile pozitive. Ce anunţa domnul Emil Constantinescu şi dumneavoastră care aveţi afiliaţii la marile familii politice de prin Europa, din ţările bogate? Că o să se năpustească asupra României nişte valuri de dolari, vreo 60 de miliarde sau 70 de miliarde… Şi atunci era greu să plăteşti un miliard din 70?! Deci, din 15 miliarde pe an pentru care v-a votat lumea…Că de-aia v-a votat…

Nu că eraţi foarte specialişti… Pentru că aţi spus că le faceţi viaţa mai bună.

Deci, din 15 miliarde pe an era greu de dat un miliard înapoi?! A fost greu de dat un miliard înapoi pentru că nu aţi mai avut acces la finanţarea externă, şi timp de un an şi jumătate, din 1998 şi până 1999, pe la mijlocul anului, prin septembrie, nu a intrat în România nici un cent, lichiditate, de la Fondul Monetar Internaţional, de la Banca Mondială sau de la alte organisme. Au intrat numai pe bază de proiecteÉ unde nu vezi banii şi te trezeşti cu ciment, cu utilaje şi cu alte socoteli.

Deci, acel miliard, dacă se continuau nişte politici credibile în plan extern, era foarte uşor de rambursat. Cât a fost acest uriaş vârf de sarcină al României? În 1998 a fost de 1,6 miliarde, dar ăsta este compus din două elemente, domnule fost şef de bancă. E compus din datoria directă a statului, ce s-a împrumutat statul însuşi, şi asta a fost numai 815 milioane, şi ceea ce s-au împrumutat agenţii economici direct, cu garanţia statului, datoria pe care o rambursează ei înşişi, 754 milioane… şi cu opt sute şi ceva… 1,6 miliardeÉ dar statul cu domnul guvernator n-a plătit decât şapte sute şi ceva,

815 milioane…, mă scuzaţi Dar în 1999? Marea problemă a României Cu cât era datoare România? În timp ce Polonia, Cehia, Ungaria au o datorie pe cap de locuitor de 1.500 dolari, România are 300. Şi e mare problemă în România că am luat un miliard într-un an.

Stăm aşa să producem numai împletituri de nuiele şi, eventual, şireturi de pantofi?!

Deci, în 1999, serviciul datoriei externe a fost de 2,2 miliarde dolari. Cât al statului, direct, rezultat şi din miliardul ăla?!

Vă rog să notaţi ca să reţineţi cifrele că le cam încurcaţi 1,6 miliarde… Şi restul? 0,6 reprezentând datoria agenţilor economici care au luat credite cu garanţia statului. Sigur, unii nu au ajuns să dea banii înapoi pentru că au avut greutăţi economice, asta este altă chestiune.

Deci, în această perioadă s-au plătit împreună datoria serviciul datoriei a fost de 1,6 plus 2,2 miliarde,

3,8 miliarde, ceea ce este foarte puţin pentru România care, la data părăsirii guvernării, avea o datorie externă de 6,8 miliarde. Cu asta era România îndatorată, efectiv.

Luase, dăduse înapoi şi per sold era îndatorată cu 6,8 miliarde, stimaţi colegi, în timp ce ţările menţionate, mai devreme au datorii de 12-14 miliarde, Cehia, 20 miliarde şi ceva, Ungaria, 30 miliarde şi ceva, Polonia, după ce au fost reeşalonaţi, rescadenţaţi, ierţaţi de datorii şi aşa mai departe. Iar astăzi datoria este de 7-7,8 miliarde, cea efectivă, rămasă de plătit de ţară, iar când aţi plecat dumneavoastră era de 7,4-7,5 miliarde, deci, în 4 ani de guvernare nu aţi fost în stare să aduceţi în ţară pe net decât vreo 700 milioane de dolari, ca să nu mai vorbim de investiţiile directe care au fost ridicole.

Aceasta este problema! Nu putem să ne dezvoltăm fără împrumuturi externe, trebuie să fim credibili, e bine că avem acum o rezervă valutară consistentă la Banca Centrală, dar care a costat şi mai doare încă populaţia.

Să dea Dumnezeu ca acea rezervă să ne conducă la intrări de credite şi de investiţii străine tot mai mari şi, poate, decizia politică din toamnă, de la Praga, ne va sprijini şi mai mult în acest sens, iar în ceea ce priveşte rezerva valutară, vă spuneam, am luat-o la 0,1 miliarde, am crescut-o de 7 ori, până la 0,7 miliarde şi au lăsat-o, cei care au guvernat până în 2000, la 2,5 miliarde.

Deci, dumnealor au crescut-o de 3,5 ori ceea ce au găsit. Privind actualmente situaţia cu Fondul Monetar Internaţional, văd că dumneavoastră, din nou, aveţi o atitudine duplicitară, cum s-a mai dovedit şi în alte situaţii.

Dacă aplicăm măsurile de reformă prevăzute în Memorandumul cu F.M.I. şi programul cu Banca Mondială, ne introduceţi moţiune de cenzură; nu de cenzură, deocamdată moţiune simplă, pentru că există anumite costuri sociale. Dacă nu se îndeplinesc chiar toate condiţiile de acolo, ne criticaţi de la microfon că nu luăm banii de la F.M.I.! Păi, când suntem serioşi?! Când criticăm măsurile sau când ne spuneţi că nu luăm banii de la F.M.I.! Din fericire, pentru Guvernul Adrian Năstase, amânarea cu vreo câteva săptămâni a tranşelor, a doua şi a treia, din acordul cu Fondul Monetar Internaţional, nu este rezultatul unor deficienţe de fond ale programului, stăm bine la deficitul bugetar, la creşterea economică, la rata inflaţiei, la rezerva valutară, la politica monetară, stăm bine peste tot. Este o singură chestiune privind anumite disponibilizări în sistemul unor societăţi naţionale, regii autonome şi companii naţionale care se vor rezolva în următoarele 7-8 zile, în aşa fel încât, este programat, ca la finele lunii iunie, până în 30 iunie, până plecăm în vacanţă, să vă putem raporta de la acest microfon, spre fericirea dumneavoastră şi a noastră, a tuturor, intrarea tranşelor a doua şi a treia de la Fondul Monetar Internaţional.

Cred că m-am făcut înţeles şi pentru dumneavoastră.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă nu mai sunt alte solicitări de cuvânt, îl invit la microfon pe domnul guvernator Mugur Isărescu, rugându-l să ofere răspunsuri colegilor care au formulat întrebări, în principal domnului deputat Ionescu.

Vă rog, aveţi cuvântul!

Domnul Mugur Isărescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Desigur, e cam târziu să discutăm acum despre ce a fost în 1997-1999, dar încerc să răspund la întrebările, problemele care au fost ridicate pentru că niciodată nu este prea târziu să înveţi din lecţiile trecutului şi, mai ales, pentru că avem lucruri importante de făcut în viitor.

Dacă îmi daţi voie, răspunsurile mele sunt calate, mai ales, cu o privire spre viitor.

În primul rând, politica de debitor a Băncii Centrale, o modificare majoră care a apărut în perioada 1997-1998, şi care se menţine şi în prezent, rezultă, în principal, aşa cum a arătat domnul preşedinte al comisiei, domnul Florin Georgescu, din maniera în care s-au acumulat rezerve, dar şi dintr-o orientare politică.

Prima precizare pe care vreau să o fac: nu toate rezervele pe care le-a acumulat Banca Centrală au fost sterilizate, deci, noi am lăsat treptat, în economie, ca o parte din contravaloarea în lei a intrărilor de valută din exterior să alimenteze economia naţională.

Pe de altă parte, însă, suntem puşi în această situaţie dificilă, o adevărată dilemă, a politicii monetare, pe de o parte trebuie să controlăm inflaţia, să facem faţă procesului de dezinflaţie prin controlul masei monetare şi, pe de altă parte, să nu mai omorâm economia reală.

Maniera în care am găsit răspunsul la cele două tendinţe opuse este, într-adevăr, de analizat, de discutat, noi spunem că în majoritatea cazurilor am găsit un punct optim.

Mai vreau însă să mai fac o precizare. Această poziţie nouă a Băncii Centrale, care a fost validată de către legile aprobate de Parlamentul României, în 1998, corespunde atât integrării în Uniunea Europeană, vreau să subliniez faptul că atunci când Banca Centrală a României va deveni bancă componentă a sistemului băncilor central-europene, această chestiune va deveni obligatorie.

S-a făcut un pas încă din 1998 către direcţia cea bună şi, în al doilea rând, în această manieră se finanţează majoritatea ţărilor în tranziţie, care sunt mai avansate decât noi în procesul de integrare europeană.

O a doua grupare de întrebări s-a referit la maniera în care s-a făcut supravegherea şi reglementarea prudenţială şi de ce au apărut cazurile BANCOREX, Banca Internaţională a Religiilor - s-a făcut aici o întreagă enumerare de bănci care au avut probleme şi unele dintre ele au dat faliment.

Reglementarea prudenţială şi supravegherea s-a făcut în conformitate cu legea, mai slab până în 1998, pentru că legea nu ne permitea, legile bancare de până în 1998 au fost legi mai relaxate în acest domeniu şi mult mai puternic, mai strâns după 1998 când Parlamentul României a adoptat şi o lege privind falimentul bancar.

Despre contractul C.E.C.-ului cu F.N.I., reiterăm punctul de vedere al Băncii Naţionale, sprijinit de legi şi reglementări şi de datele reale că până când C.E.C.-ul nu a devenit bancă comercială nu puteam să-l reglementăm, nu puteam să-l supraveghem. Nu era în atribuţiile Băncii Centrale. Şi acest lucru s-a putut face abia în anul 2000 şi atunci am descoperit şi nefericitul contract încheiat de C.E.C. cu Fondul Naţional de Investiţii.

Despre sistemul bancar s-a spus că este şubred şi că nu susţine economia reală. Eu aş spune toate chestiunea la trecut. A fost, nu mai este şubred. Sistemul bancar românesc, în prezent, are o anumită, să o numesc, soliditate, dată în principal de o foarte bună adecvare a capitalului, se poate vorbi chiar despre o supracapitalizare a sistemului bancar românesc, ceea ce permite expansiunea creditului, şi acest lucru a început în anul 2000 şi a continuat foarte puternic în 2001 şi în 2002. O creştere a creditului real de 22% nu este de aici, de colo. Este o creştere extrem de rapidă. Deci, o creştere peste rata inflaţiei, 22%.

În primele 3 luni din acest an, şi acum avem şi datele preliminare pentru luna aprilie, creşterea în termeni reali a creditului în economie este de peste 6%, ceea ce înseamnă în termen analizat aproape 30% în termeni reali. Este o creştere foarte rapidă. Este adevărat că s-a pornit de la o bază scăzută.

În 2000, nivelul de intermediere bancară în România era sub 10%, 9,5%, pe când în economiile în tranziţie mai avansate depăşeşte 40-50%, dar, cred că afirmaţia corectă este că sistemul bancar românesc este în prezent bine pe picioarele sale, este bine capitalizat şi că a început un proces rapid de reluare a creşterii în termeni reali a creditului şi de remonetizare. Pentru să s-a spus că el nu susţine sectorul privat, vreau să vă spun că toată această creştere a creditului în economia românească este adresată sectorului privat.

De asemenea, încă o informaţie. După ani buni în care băncile de stat au fost dominante în sistemul bancar românesc, în prezent ele deţin o pondere mai mică de 50%, în total activitate bancară şi din cadrul lor, în cadrul băncilor cu capital privat, predominante sunt băncile cu capital străin.

Mai cred că trebuie remarcat aici îmbunătăţirea serviciilor bancare. Se face treptat, dar sigur. Şi o ultimă remarcă. Sunt într-adevăr plângeri din partea economiei reale că nu este creditată cum doreşte ea. Niciodată nu se va întâmpla ca întreprinderile să fie creditate chiar cum doresc ele.

Nu trebuie să confundăm un credit adevărat cu un credit, să spunem, dorit.

Creditul are nu numai rolul de a finanţa economia reală, are şi rolul de triere, de a vedea dacă o afacere merită sau nu să fie finanţată şi dacă ea este valabilă.

În sfârşit, anul 1999, care poate să fie văzut din diverse perspective, eu vă propun una pozitivă, constructivă.

În 1999, România, ca ţară, a dovedit că poate să facă faţă unui an dificil, anul 1999 - repet - vine după 1998, după criza financiară, bancară din câteva ţări esteuropene, în special Rusia şi Bulgaria, ţări care au încetat, practic, plăţile externe, în Bulgaria a fost chiar o criză sistemică, a întregului sistem bancar - deci anul 1999 a venit după aceste evenimente.

Acest an a dovedit că România poate face faţă unei crize financiare şi unor situaţii dificile venite, în special, din exterior şi eu cred că trebuie să-l capitalizăm, să-l prezentăm în adevărata sa lumină pentru că o capitalizare a acestui an ne va duce la reducerea costurilor finanţării din exterior.

Vă mulţumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulţumesc, domnule guvernator.

Stimaţi colegi,

S-au încheiat dezbaterile asupra celor 3 rapoarte de activitate ale Băncii Naţionale a României pe anul 1997,

1998, 1999.

Avem o singură chestiune de procedură, regret că a fost ridicată de colegul nostru, domnul deputat Bolcaş, în momentul în care Domnia sa a solicitat restituirea celor trei rapoarte întocmite de Banca Naţională a României, a solicitat Comisiilor reunite pentru buget, finanţe şi bănci să întocmească un singur raport asupra activităţii Băncii Naţionale a României în această perioadă, solicitare pe care nu o pot supune votului dumneavoastră, întrucât este împotriva prevederilor legale privind organizarea şi funcţionarea Băncii Naţionale a României, pentru că în lege este prevăzută obligaţia, pentru Banca Naţională a României, de a întocmi raport anual de activitate care se supune spre dezbatere în Parlament.

Sigur, este vina noastră, a Parlamentului din acea perioadă, de a nu fi luat în dezbatere în anii 1998, 1999,2000, aceste rapoarte care au avut întocmite şi rapoarte din partea Comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci.

Din sală:

O precizare.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, domnul deputat Bolcaş.

Domnul Augustin Lucian Bolcaş:

Reformulez propunerea mea, în sensul de restituire a celor 3 rapoarte ale comisiilor pentru a se face noi rapoarte ale Comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci, pe rapoartele anuale ale băncii.

Şi acum este corect şi procedural, pentru că s-a mai procedat şi în alte situaţii, avem precedente în care rapoarte întocmite de comisii anterioare, au fost date spre reactualizare comisiilor actual constituite.

Nu putem să discutăm una, să susţinem alta, în calitate de Comisie pentru buget, finanţe şi bănci, iar noi să votăm a treia variantă.

Deci, am reformulat, rapoarte pentru fiecare an întocmite de actuala Comisie pentru buget, finanţe şi bănci.

Vă mulţumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Am reţinut.

De data aceasta, sigur, propunerea dumneavoastră este în conformitate cu regulamentul. O să ofer cuvântul preşedintelui comisiei.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Procedură!

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Imediat, domnule Marcu.

După domnul deputat Marcu, îl invit la cuvânt pe domnul preşedinte al comisiei pentru a răspunde solicitării.

Domnul Marcu Tudor:

Domnule preşedinte,

Vă mulţumesc pentru că îmi daţi posibilitatea să vă reamintesc faptul că în anul 2000, atunci când am luat în discuţie în cadrul comisiilor parlamentare, atât în Camera Deputaţilor, cât şi în Senat, toate proiectele legislative venite din legislatura trecută, nu le-am putut lua decât după ce au fost însoţite de un punct de vedere al guvernării actuale.

Este de acord cu continuarea acelui proiect legislativ noul Guvern sau nu şi, ca atare, s-a restructurat o listă a priorităţilor, în funcţie de cum a dorit Guvernul actual?

Noi am fost de acord că, dacă şi-au asumat responsabilitatea să conducă ţara, este dreptul Domniilor lor să impună priorităţile legislative şi de aceea socotesc că, aşa cum am făcut în anul 2000, trebuia făcut şi cu modelul financiar-bancar, deoarece Banca Naţională a României nu este un apanaj politic al unui partid sau altul, ci ea în activitate are o continuitate permanentă, din 1990, cu toate că are şi dinainte de 1990, până în prezent.

Ca atare, nu ne putem deroga de la responsabilităţi, nici în anul 2000, cum nu s-au derogat ceilalţi sau cred că nu s-au derogat în anul 1996, şi cum probabil nu ne vom deroga nici noi în anul 2004.

Vă urez succes la vot. Revenind, totuşi, vă rog să luaţi în considerare, în mod regulamentar, serios şi perfect valabil, propunerile făcute, deoarece activitatea băncii este preluată în totalitate de noua guvernare încă din anul 2000.

Ca atare, vrem să ştim: propunerile făcute în 1997, modul în care se găsesc ele în noua activitate a Guvernului, dorinţele Domniilor lor după 2000, şi aşa mai departe, lucru care nu s-a făcut până acum pentru că nu s-au pus în discuţie, să fie reluate de noile comisii, în accepţia care am enunţat-o anterior, aşa cum au fost făcute toate celelalte propuneri legislative anterioare şi toate celelalte activităţi preluate de noua legislatură, noua guvernare.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul deputat Florin Georgescu, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci pentru a răspunde la solicitarea domnului deputat Bolcaş.

Domnul Florin Georgescu:

Stimaţi colegi,

Sigur, cu tot respectul pentru domnul lider al grupului parlamentar antevorbitor, trebuie să facem o distincţie clară între un proiect de lege şi un raport de activitate al unei instituţii care a fost numită şi împuternicită cu anumite obiective de Parlament.

Domnul Tudor Marcu (din sală):

Care angajează activităţi ulterioare.

Domnul Florin Georgescu:

Dacă era vorba de un proiect de lege privind statutul, să spunem, Băncii Naţionale a României, înaintat de fosta putere şi pe care îl dezbăteam astăzi, sigur, puteam să venim cu amendamente în consonanţă cu ideologia, cu principiile, cu priorităţile programului politic al majorităţii parlamentare de astăzi. Noi nu discutăm un proiect de lege, discutăm, dacă vreţi, un bilanţ. Este ca şi la Legea privind aprobarea Contului de execuţie bugetară - datorie internă şi datorie externă - pe care le-am examinat acum câteva săptămâni, aici în Parlament, priveau anii 1999 şi 2000.

Atunci nici mie, nici colegilor din P.S.D. şi probabil că nici altora din această sală distinsă, nu ne-a plăcut şi nu eram de acord cu ceea ce s-a întâmplat în politica fiscalbugetară în acea perioadă şi ne-am apucat aici să schimbăm conturile de execuţie? Aceea este o operaţiune închisă, este o operaţiune care şi-a produs efectele economice, sociale şi populaţia a perceput acele lucruri de o anumită manieră în care au fost transmise şi, în consecinţă, şi-a exprimat opinia asupra oportunităţii şi eficienţei acelor măsuri, atunci când este sau a fost chemată la urne.

Aşa este şi în cazul de faţă. În 1997, 1998 şi 1999,

Banca Naţională a României a desfăşurat o activitate care a fost, până la urmă, şi bine zicea domnul guvernator aici, aprobată prin lege.

De ce? Pentru că Banca Naţională a României a făcut ceea ce scria în memorandumurile cu Fondul Monetar Internaţional, negociate aşa cum or fi fost negociate la vremea respectivă, dar care au trecut prin Parlament, Parlament care avea altă majoritate guvernamentală şi politică.

Acele memorandumuri de politici economice au fost aprobate de Parlament şi Banca Naţională a României le-a aplicat în fapt cu rezultatele care s-au văzut: creşterea şomajului, scăderea producţiei, a Produsului Intern Brut (P.I.B.), creşterea, este adevărat, a rezervei valutare.

Deci: "Avem în cămară, dar nu avem pe masă", cam asta este ideea, dacă este bine să avem numai în cămară şi pe masă să nu prea fie nimic, este o opţiune şi asta.

Nu putem să procedăm de o asemenea manieră, să refacem cu gândurile noastre de astăzi ceea ce s-a întâmplat acum 4 ani, acum 3 ani, după anumite legi pe care România le-a adoptat în Parlament în consonanţă cu nişte acorduri internaţionale ale vremii de atunci, care avea o putere votată democratic la momentul 1996, sigur, indusă în eroare, prin promisiuni demagogice, şi aşa mai departe. Asta este istorie, istorie economică.

Deci, noi votăm ceea ce s-a întâmplat, nu putem să negăm activitatea, bilanţul Băncii Naţionale a României, rezultatele financiare ale politicii monetare şi politicii valutare din acea vreme.

Ceea ce s-a putut face de către noul Guvern, este ca din 2001, atunci când s-a dus la negocieri cu organismele financiare şi alături, datorită independenţei sale, statutate prin lege şi la care nimeni nu a atentat nici în anii 1992-1996, aşa cum s-a insinuat de la acest microfon, a participat şi Banca Naţională a României la acele negocieri, s-a dat o cu totul altă turnură acordurilor internaţionale. Adică acum se face reformă pe bază de creştere economică şi efectele sociale ale reformei sunt parţial sau chiar total compensate de creşterea economică, pe când în perioada dumneavoastră de guvernare de dreapta, s-a făcut reformă economică pe declin economic programat. Se scria în Memorandumul cu Fondul Monetar Internaţional să scadă P.I.B.-ul cu 6% în 1997, să scadă cu 5% în 1998, să scadă cu 3%, deci premeditat. Dumneavoastră aţi spus că trebuie să scadă P.I.B.-ul pentru că aveţi nişte oameni acolo care consideră că economia nu este bună, este depăşită, este grămadă de fiare vechi şi aşa mai departe.

Deci, ca să închei, nu ne putem reîntoarce la comisie, să rediscutăm ceea ce s-a întâmplat. Acestea sunt nişte conturi de execuţie contabilă, nişte politici care au avut reflecţie în acele conturi contabile, sunt nişte realităţi pe care le-am trăit cu toţii, sunt percepute de populaţie, sunt cunoscute, vor mai fi cunoscute şi după dezbaterile de astăzi. Cine le consideră oportune acele practici să le mai reia şi să le continue, dacă are suport popular, cine nu, şi le mai revizuieşte în aşa fel încât vă propun că votăm aceste rapoarte ale comisiilor noastre de specialitate şi cu comentariile care au fost făcute aici, iar în continuare să ne concentrăm pe mandatul pe care îl asigurăm Băncii Naţionale a României prin negocierile economice cu organismele financiare internaţionale, prin colaborarea dintre politica economică a Guvernului şi politica monetară a Băncii Naţionale a României, totul având ca obiectiv susţinerea unei dezvoltări economico-sociale durabile a ţării, adică care să nu creeze inflaţie, care să nu polueze mediul, care să nu ducă la împrumuturi externe prea mari peste puterile noastre de plată, şi aşa mai departe.

Vă propun să trecem la vot pentru că nu putem adopta această decizie nici în plan procedural şi nici în plan economic şi financiar.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulţumesc, domnule deputat. (Discuţii în sală.)

Vă rog, un minut, să trecem la vot.

Domnul Augustin Lucian Bolcaş:

Vă reţin atenţia un minut pentru că este vorba de o confuzie fundamentală, şi îi mulţumesc pe această cale domnului ministru Gaspar care a sesizat o problemă esenţială. Parlamentul, la ora actuală, nu votează şi nu aprobă Raportul Băncii Naţionale a României, care Raport al Băncii Naţionale este făcut, este o execuţie bugetară trecută, şi aşa mai departe, şi domnul Florin Georgescu are perfectă dreptate. Noi votăm aici, spre deosebire de situaţia Radioteleviziunii sau celelalte, rapoartele comisiei şi eu nu pot să votez astăzi un raport care îmi spune că activitatea băncii a fost bună şi formidabilă, în condiţiile în care inflaţia despre care a vorbit domnul Florin Georgescu a fost, în parametrii în care a fost, în condiţiile în care supravegherea exercitată de Banca Naţională a României a avut .minunataÒ reuşită a prăbuşirii a zeci de bănci, în momentul în care se pun întrebări în legătură cu responsabilităţile, chiar a Băncii Naţionale a României, în raport de F.N.I.

Eu nu pot să votez un raport care îmi recomandă în 1997 ca în 1998 să fac ceva, fără ca să cenzurez dacă s-a făcut acest lucru.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulţumesc...;

Domnul Augustin Lucian Bolcaş:

Este vorba despre votarea raportului comisiei şi de aceea am solicitat întocmirea unor noi rapoarte.

Vă mulţumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulţumesc.

Acest lucru era cunoscut de către toţi parlamentarii, că ceea ce se votează în cadrul dezbaterilor vizând rapoartele de activitate ale Băncii Naţionale a României, sunt rapoartele comisiilor şi nu rapoartele băncii.

Vă rog, domnule deputat!

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Cred că sunt nişte confuzii care trebuie lămurite înainte de a da votul dumneavoastră.

Conform legii, Banca Naţională a României prezintă anual rapoarte în faţa Parlamentului sub formă de informare.

Deci, noi, parlamentarii luăm act de modul în care Banca Naţională a României, anual, şi-a desfăşurat activitatea. Noi acum trebuie să votăm rapoartele comisiilor de specialitate; comisiile de specialitate au prezentat rapoarte de aprobare, cred că nu mai este confuzie în acest sens şi ştim ce avem de făcut.

Mulţumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Totuşi, procedural eu sunt obligat să supun votului dumneavoastră propunerea făcută de domnul deputat Bolcaş în sensul că, deşi s-au finalizat dezbaterile pe cele 3 rapoarte, să restituim rapoartele de activitate împreună cu rapoartele Comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci către cele două comisii pentru a întocmi, la această dată, noi rapoarte asupra a ceea ce a prezentat guvernatorul Băncii Naţionale a României.

Supun votului dumneavoastră propunerea venită din partea domnului deputat Bolcaş.

Cine este pentru?

Invit doamnele şi domnii senatori şi deputaţi în sală.

47 de voturi pentru.

Insuficient.

Propunerea a căzut.

Stimaţi colegi.

Aşa cum s-au dat explicaţiile în final, practic, ceea ce se supune la vot astăzi, în şedinţa comună a celor două Camere, sunt rapoartele Comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci, motiv pentru care voi supune în primul rând votului dumneavoastră raportul Comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci care vizează activitatea Băncii Naţionale a României pe anul 1997.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Cine este împotrivă?

Cu largă majoritate şi 48 de voturi împotrivă, a fost aprobat.

A intrat un coleg acum în sală.

Abţineri, vă rog?

Două abţineri.

Raportul Comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci asupra activităţii Băncii Naţionale a României pe anul 1997 a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiilor buget, finanţe şi bănci care vizează activitatea Băncii Naţionale a României pe anul 1998.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Cine este împotritivă? 49 de voturi împotrivă.

Cine se abţine?

Cu o largă majoritate de voturi pentru, 49 de voturi împotrivă şi două abţineri, raportul Comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci care vizează activitatea Băncii Naţionale a României pe anul 1998 a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci asupra activităţii Băncii Naţionale a României pe anul 1999.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Cine este împotrivă? 51 voturi împotrivă.

Cine se abţine? 4 abţineri.

Cu majoritate de voturi, raportul Comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci care vizează activitatea Băncii Naţionale a României pe anul 1999 a fost aprobat.

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

La ultimile două puncte în ordinea de zi, urmează să procedăm la numirea unui membru al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, la punctul 6 şi la punctul 7 avem, de asemenea, o numire a unui membru în Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.

Practic, după ce vom asculta raportul comun al Comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci şi al Comisiilor economice din cele două Camere, va trebui să procedăm la vot.

Votul este secret pe buletine de vot.

Deci, ar trebui să votăm de două ori, să facem de două ori apel şi să votăm pe buletine de vot.

Cred că este în spiritul Regulamentului şedinţelor comune să prezentăm cele două rapoarte, să facem nominalizările, să ascultăm cuvântul colegilor noştri, să distribuim buletinele de vot şi să votăm o dată, atât reprezentantul în Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, cât şi în Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor în urne diferite. Aceasta este rugămintea.

Veţi observa că noi am inscripţionat pe fiecare urnă modalitatea de vot.

Vă consult dacă sunteţi de acord cu această procedură.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă?

Din sală:

Nu!

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Se abţine cineva?

Din sală:

Nu!

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

În unanimiate cele două Camere au acceptat această procedură.

La punctul 6, în ordinea de zi - numirea unui membru al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare. La C.N.V.M., cine prezintă raportul?

Domnul deputat Grigoraş.

Vă rog, aveţi cuvântul!

Domnul Neculai Grigoraş:

Raport comun cu privire la audierea unui candidat pentru numirea unui membru al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare.

În conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2002 privind valorile mobiliare şi bursele de valori, precum şi cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25/2002 privind aprobarea Statutului Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, în şedinţa comună din 28 mai 2002, comisiile abilitate au procedat la audierea candidatului Octavian Gabriel Merce, propus de Grupurile parlamentare ale P.R.M., pentru reînoire de mandat pentru 5 ani.

Candidatul a prezentat Curriculum vitae şi a răspuns la întrebările formulate de către membrii comisiilor parlamentare abilitate.

În urma audierilor, în unanimitate de voturi, comisiile reunite propun plenului Parlamentului nominalizarea domnului Octavian Gabriel Merce ca membru al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulţumesc.

Vă adresez rugămintea să prezentaţi şi cel de-al doilea raport pentru a face dezbateri pe ambele rapoarte.

Domnul Neculai Grigoraş:

Raport comun cu privire la audierea unui candidat pentru numirea ca membru al Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor

În conformitate cu prevederile art. 4 din Legea nr. 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supraveghere a asigurărilor, Comisiile pentru buget finanţe şi bănci ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, în şedinţa comună din 28 mai 2002, au procedat la audierea domnului Biro Albin, candidatul propus de Grupurile parlamentare ale U.D.M.R. ca membru al Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor pentru reînnoire de mandat pentru 5 ani.

Candidatul a prezentat Curriculum vitae şi a răspuns la întrebările formulate de către membrii celor două comisii parlamentare de specialitate abilitate.

În urma audierilor, în unanimitate de voturi, comisiile propun plenului Parlamentului nominalizarea domnului Biro Albin ca membru al Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Vă consult dacă doreşte cineva să ia cuvântul din partea comisiei sau din partea grupurilor parlamentare?

Dacă nu doreşte nimeni să intervină, stimaţi colegi, să procedăm la efectuarea apelului, la distribuirea buletinelor de vot pentru cei doi candidaţi.

Rugămintea este să observaţi că avem doi candidaţi, un membru în Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, vă rog să introduceţi buletinul în prima urnă, cel de-al doilea, un membru în Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.

Cine este contra, sigur că va tăia numele înscris pe buletinul de vot.

Vă rog să începem apelul cu Senatul. Numai puţin!

Invit cei doi chestori de la Senat sau doi colegi din Biroul permanent pentru a distribui buletinele de vot.

Deci, domnul chestor Badea şi domnul chestor Doru Laurian Bădulescu.

Vă rog, vă invit în faţă.

Haideţi, domnul Badea, vă rog!

Domnul Ion Vela:

Acatrinei Gheorghe prezent Alexa Constantin prezent

Alexandru Ionel prezent

Apostol Victor prezent

Athanasiu Alexandru absent

Badea Dumitru prezent

Balcan Viorel prezent

Bădulescu Doru-Laurian prezent

Bălan Angela Mihaela prezent

Bălălău Constantin absent

Belaşcu Aron prezent

Belu Ioan absent

Bichineţ Corneliu absent

Bindea Liviu-Doru absent

Bîciu Constantin absent

Brădişteanu Şerban Alexandru absent

Bucur Dionisie absent

Bunduc Gheorghe prezent

Buzatu Gheorghe prezent

Cârciumaru Ion prezent

Ciocan Maria prezent

Ciocârlie Alin Theodor absent

Codreanu Dumitru prezent

Constantinescu Dan absent

ConstantinescuEugen Marius absent

Cozmâncă Octav absent

Crăciun Avram prezent

Cristolovean Ioan absent

Dina Carol absent

Dinescu Valentin prezent

Dinu Marin prezent

Dobrescu Maria Antoaneta absentă

Dumitrescu Viorel absent

Duţă Vasile prezent

Eckstein-Kovacs Peter absent

Fabini Hermann Armeniu prezent

Făniţă Triţă absent

Feldman Radu Alexandru absent

Filipaş Avram prezent

Filipescu Cornel prezent

Florescu Eugeniu Constantin prezent

Flutur Gheorghe prezent

Frunda Gyorgy absent

Găucan Constantin prezent

Gogoi Ion prezent

Guga Ioan absent

Hanganu Romeo Octavian absent

Hîrşu Ion prezent

Hoha Gheorghe prezent

Honcescu Ion prezent

Horga Vasile absent

Hriţcu Florin prezent

Ilaşcu Ilie absent

Iliescu Ion absent

Ionescu-Quintus Mircea absent

Iorga Nicolae-Marian prezent

Iorgovan Antonie prezent

Iustian Mircea Teodor prezent

Kereskenyi Alexandru absent

Leca Aureliu absent

Lupoi Mihail absent

Maior Liviu prezent

Marcu Ion absent

Marinescu Simona Anamaria absentă

Marko Bela absent

Matei Vintilă prezent

Matei Viorel prezent

Mărgineanu Ştefan Gheorghe absent

Mihordea Mircea prezent

Mocanu Vasile prezent

Munteanu Tudor-Marius absent

Nedelcu Mircea prezent

Nemeth Csaba prezent

Nicolaescu Ioan prezent

Nicolaescu Sergiu Florin prezent

Nicolai Norica prezentă
Nicolescu Constantin prezent

Novolan Traian prezent

Onaca Dorel-Constantin absent

Oprescu Sorin Mircea absent

Opriş Octavian prezent

Otiman Păun-Ion absent

Paleologu Alexandru absent

Pană Aurel absent

Pană Viorel Marian absent

Paştiu Ioan absent

Păcurariu Iuliu prezent

Păcuraru Paul absent

Pătru Nicolae absent

Păunescu Adrian absent

Penciuc Corin absent

Pete Ştefan prezent

Petre Maria prezentă
Petrescu Ilie prezent

Plătică-Vidovici Ilie absent

Pop Dumitru Petru absent

Pop de Popa Ioan absent

Popa Nicolae-Vlad prezent

Popescu Dan-Mircea absent

Popescu Laurenţiu Mircea absent

Predescu Ion prezent

Prichici Emilian prezent

Pricop Mihai Radu prezent

Prisăcaru Ghiorghi absent

Pruteanu George-Mihail absent

Pujină Nelu prezent

Puskas Valentin-Zoltan prezent

Radu Constantin prezent

Rahău Dan Nicolae prezent

Rebreanu Nora Cecilia absentă

Rece Traian prezent

Roibu Aristide prezent

Roman Petre absent

Rus Ioan Aurel absent

Sârbulescu Ion absent

Seche Ion absent

Seres Denes prezent

Sin Niculae prezent

Sogor Csaba absent

Solcanu Ion prezent

Sporea Elena prezentă
Stănoiu Mihaela-Rodica absentă

Stoica Fevronia prezentă

Szabo Karoly-Ferenc prezent

Şelaru Rodica prezentă

Ştefan Viorel absent

Tărăcilă Doru Ioan prezent

Theodorescu Emil Răzvan absent

Toma Constantin absent

Tudor Corneliu Vadim absent

Ungheanu Mihai prezent

Vajda Borbala prezent

Vasile Radu absent

Văcăroiu Nicolae prezent

Vela Ion prezent

Verestoy Attila absent

Voinea Melu absent

Vornicu Sorin Adrian prezent

Zanc Grigore prezent

Zlăvog Gheorghe absent

Reluăm lista absenţilor:

Voinea Melu prezent

Ciocârlie Alin Theodor prezent

Athanasiu Alexandru prezent

Pop de Popa Ioan prezent

Dacă dintre senatori mai e cineva în sală care nu a fost trecut prezent?

Mulţumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulţumesc.

Invit colegii de la Camera Deputaţilor să facă apelul.

Domnul secretar Niţă sau cine face apelul? Vă rog,

2 chestori de la Camera Deputaţilor. Domnii deputaţi Niţă, Lăpuşan?

Vă rog să faceţi apelul, domnule secretar!

Domnul Constantin Niţă:

Abiţei Ludovic prezent

Afrăsinei Viorica prezentă

Albu Gheorghe absent

Ana Gheorghe prezent

Anastasescu Olga-Lucheria prezentă

Andea Petru prezent

Andrei Ioan absent

Andronescu Ecaterina absentă

Antal Istvan prezent

Anton Marin prezent

Antonescu George Crin Laurenţiu absent

Antonescu Niculae Napoleon prezent

Apostolescu Maria prezentă

Arghezi Mitzura Domnica prezentă

Ariton Gheorghe prezent

Armaş Iosif prezent

Arnăutu Eugen prezent

Asztalos Ferenc absent

Baban Ştefan prezent

Babiuc Victor absent

Baciu Mihai prezent

Bahrin Dorel absent

Baltă Mihai prezent

Baltă Tudor prezent

Bar Mihai prezent

Bara Radu-Liviu absent

Barbu Gheorghe prezent

Bartoş Daniela absentă

Bădoiu Cornel prezent

Bălăeţ Mitică prezent

Bălăşoiu Amalia prezentă

Băncescu Ioan prezent

Bâldea Ioan prezent

Becsek-Garda Dezideriu Coloman absent

Bentu Dumitru prezent

Bercăroiu Victor prezent

Berceanu Radu Mircea absent

Bereczki Endre prezent

Birtalan Akos absent

Bivolaru Ioan prezent

Bleotu Vasile prezent

Boabeş Dumitru prezent

Boagiu Anca Daniela absent

Boajă Minică prezent

Boc Emil prezent

Bogea Angela prezent

Boiangiu Cornel absent

Bolcaş Lucian Augustin prezent

Bondi Gyongyike prezentă

Borbely Laszlo prezent

Bozgă Ion absent

Bran Vasile absent

Brânzan Ovidiu absent

Brudaşca Damian prezent

Bucur Constantin absent

Bucur Mircea prezent

Buga Florea absent

Burnei Ion absent

Buruiană-Aprodu Daniela prezentă

Buzatu Dumitru prezent

Buzea Cristian Valeriu prezent

Calcan Valentin Gigel absent

Canacheu Costică prezent

Cazimir Ştefan prezent

Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard absent

Căşunean-Vlad Adrian prezent

Cherchez Metin absent

Cherescu Pavel prezent

Chiliman Andrei Ioan prezent

Chiriţă Dumitru prezent

Ciontu Corneliu prezent

Ciuceanu Radu prezent

Ciupercă Vasile Silvian prezent

Cîrstoiu Ion prezent

Cladovan Teodor prezent

Cliveti Minodora prezent

Coifan Viorel Gheorghe prezent

Cojocaru Nicu absent

Crăciun Dorel Petru prezent

Creţ Nicoară prezent

Cristea Marin prezent

Crişan Emil prezent

Dan Matei-Agathon absent

Daraban Aurel prezent

Dinu Gheorghe prezent

Dobre Traian prezent

Dobre Victor Paul prezent

Dobrescu Smaranda prezentă

Dolănescu Ion absent

Dorian Dorel prezent

Dorneanu Valer prezent

Dragomir Dumitru absent

Dragoş Liviu Iuliu absent

Dragu George prezent

Drăgănescu Ovidiu-Virgil absent

Dreţcanu Doina-Micşunica prezent

Dumitrescu Cristian-Sorin absent

Dumitriu Carmen prezent

Duţu Constantin absent

Duţu Gheorghe prezent

Enescu Nicolae absent

Erdei Doloczki Istvan prezent

Eserghep Gelil absent

Fâcă Mihail prezent

Firczak Gheorghe prezent

Floarea Ana prezentă

Florescu Ion prezent

Fotopolos Sotiris prezent

Frunzăverde Sorin prezent

Gaspar Acsinte prezent

Georgescu Filip absent

Georgescu Florin prezent

Gheorghe Valeriu prezent

Gheorghiof Titu-Nicolae absent

Gheorghiu Adrian prezent

Gheorghiu Viorel absent

Gingăraş Georgiu absent

Giuglea Ştefan absent

Godja Petru prezent

Grădinaru Nicolae absent

Grigoraş Neculai prezent

Gubandru Aurel absent

Gvozdenovici Slavomir prezent

Haşotti Puiu prezent

Hogea Vlad-Gabriel prezent

Holtea Iancu prezent

Hrebenciuc Viorel absent

Ianculescu Marian prezent

Ifrim Mircea absent

Ignat Miron prezent

Iliescu Valentin Adrian absent

Ionel Adrian prezent

Ionescu Anton absent

Ionescu Costel Marian prezent

Ionescu Dan absent

Ionescu Daniel prezent

Ionescu Mihaela prezentă

Ionescu Răzvan absent

Ionescu Smaranda prezentă

Iordache Florin prezent

Iriza Marius prezent

Iriza Scarlat absent

Ivănescu Paula Maria absentă

Jipa Florina Ruxandra absentă

Kelemen Atilla-Bela-Ladislau absent

Kelemen Hunor absent

Kerekes Karoly prezent

Konya-Hamar Sandor absent

Kovocs Csaba-Tiberiu prezent

Kovacs Zolt.n prezent

Lari Iorga Leonida prezentă

Lazăr Maria prezentă

Lăpădat Ştefan prezent

Lăpuşan Alexandru prezent

Leonăchescu Nicolae prezent

Lepădatu Lucia-Cornelia absentă

Lepşa Sorin Victor absent

Longher Ghervazen absent

Loghin Irina absentă

Luchian Ion absent

Magheru Paul absent

Maior Lazăr Dorin absent

Makkai Grigore prezent

Man Mircea absent

Manolescu Oana prezentă

Marcu Gheorghe prezent

Mardari Ludovic prezent

Marin Gheorghe absent

Marineci Ionel prezent

Marton Arpad-Francisc prezent

Mălaimare Mihai Adrian prezent

Mărăcineanu Adrian prezent

Mândrea-Muraru Mihaela prezentă

Mândroviceanu Vasile absent

Mera Alexandru-Liviu absent

Merce Ilie prezent

Meşca Sever prezent

Miclea Ioan prezent

Micula Cătălin prezent

Mihalachi Vasile absent

Mihăilescu Petru Şerban absent

Mincu Iulian prezent

Mircea Costache prezent

Mirciov Petru prezent

Miron Vasile prezent

Mitrea Manuela prezentă

Mitrea Miron-Tudor absent

Mitu Octavian absent

Miţaru Anton prezent

Mînzînă Ion prezent

Mocioalcă Ion prezent

Mocioi Ion prezent

Mogoş Ion absent

Mohora Tudor prezent

Moisescu George Dumitru prezent

Moisoiu Adrian prezent

Moiş Văsălie prezent

Moldovan Carmen-Ileana prezentă

Moldovan Petre prezent

Moldoveanu Eugenia prezentă

Moraru Constantin Florentin prezent

Motoc Marian-Adrian prezent

Muscă Monica Octavia absentă

Muşetescu Ovidiu Tiberiu absent

Naidin Petre prezent

Nan Nicolae prezent

Nassar Rodica prezentă

Naum Liana-Elena prezentă

Nădejde Vlad George prezent

Năstase Adrian absent

Năstase Ioan Mihai prezent

Neacşu Ilie prezent

Neagu Ion prezent

Neagu Victor absent

Neamţu Horia-Ion prezent

Neamţu Tiberiu-Paul prezent

Nechifor Cristian prezent

Negoiţă Gheorghe-Liviu absent

Nica Dan absent

Nicolae Ion prezent

Nicolăescu Gheorghe-Eugen prezent

Nicolescu Mihai absent

Nicolicea Eugen prezent

Niculescu Constantin prezent

Niculescu-Duvăz-Bogdan Nicolae absent

Nistor Vasile prezent

Niţă Constantin prezent

Oltean Ioan prezent

Olteanu Ionel prezent

Oltei Ion absent

Onisei Ioan absent

Palade Doru Dumitru absent

Pambuccian Varujan prezent

Paşcu Ioan Mircea absent

Pataki Iulia prezentă

Patriciu Dinu absent

Păun Nicolae absent

Păduroiu Valentin absent

Păşcuţ Ştefan absent

Pecsi Francisc absent

Pereş Alexandru absent

Petrescu Ovidiu Cameliu prezent

Petruş Octavian Constantin prezent

Pleşa Eugen-Lucian prezent

Pop Napoleon absent

Podgorean Radu absent

Popa Constanţa absentă

Popa Cornel absent

Popa Virgil absent

Popescu-Bejat Ştefan-Marian prezent

Popescu Costel-Eugen prezent

Popescu Gheorghe absent

Popescu Grigore Dorin absent

Popescu Ioan-Dan absent

Popescu Kanty Cătălin prezent

Popescu-Tăriceanu Călin absent

Popescu Virgil prezent

Posea Petre prezent

Predică Vasile prezent

Pribeanu Gheorghe absent

Priboi Ristea prezent

Purceld Octavian-Mircea prezent

Puşcaş Vasile absent

Puwak Hildegard-Carola absentă

Puzdrea Dumitru absent

Radan Mihai prezent

Raduly Robert Kelmen prezent

Raicu Romeo-Marius absent

Rasovan Dan Grigore prezent

Rădoi Ion prezent

Rădulescu Grigore Emil prezent

Roşculeţ Gheorghe prezent

Rus Emil prezent

Rus Ioan prezent

Ruşanu Dan-Radu absent

Sadici Octavian prezent

Sali Negiat prezent

Sandache Cristian prezent

Sandu Alecu absent

Sandu Ion Florentin prezent

Sassu Alexandru prezent

Saulea Dănuţ prezent

Savu Vasile Ioan absent

Săpunaru Nini absent

Sârbu Marian absent

Sbârcea Tiberiu-Sergius prezent

Selagea Constantin prezent

Sersea Nicolae prezent

Severin Adrian absent

Simedru Dan Coriolan absent

Sireţeanu Mihail prezent

Sonea Ioan absent

Spiridon Nicu prezent

Stan Ioan prezent

Stan Ion prezent

Stana-Ionescu Ileana prezentă

Stanciu Anghel prezent

Stanciu Zisu absent

Stănescu Alexandru-Octavi prezent

Stănişoară Mihai absent

Stoian Mircea prezent

Stoica Valeriu absent

Stroe Radu prezent

Stuparu Timotei prezent

Suciu Vasile prezent

Suditu Gheorghe prezent

Szekely Ervin-Zoltan prezent

Szil.gyi Zsolt absent

Şnaider Paul prezent

Ştefan Ion absent

Ştefănescu Codrin prezent

Ştefănoiu Luca absent

Ştirbeţ Cornel prezent

Tamas Sandor absent

Tărâţă Culiţă absent

Târpescu Pavel prezent

Tcaciuc Ştefan absent

Teculescu Constantin absent

Timiş Ioan prezent

Toader Mircea Nicu absent

Todoran Pavel prezent

Tokay Gheorghe prezent

Toro Tiberiu absent

Tudor Marcu absent

Tudose Mihai absent

Tunaru Raj-Alexandru prezent

Ţibulcă Alexandru prezent

Ţocu Iulian Costel absent

Varga Attila prezent

Vasile Aurelia prezentă

Vasilescu Lia-Olguţa absentă

Vasilescu Nicolae prezent

Vasilescu Valentin prezent

Vekov K.roly-J.nos prezent

Verbina Dan prezent

Vida Iuliu prezent

Videanu Adriean absent

Vişinescu Marinache prezent

Voicu Mădălin prezent

Voinea Florea prezent

Winkler Iuliu absent

Wittstock Eberhard-Wolfgang absent

Zăvoian Ioan Dorel prezent

Zgonea Valeriu Ştefan prezent

Reluăm lista absenţilor.

Albu Gheorghe absent

Andrei Ion absent

Andronescu Ecaterina absentă

Antonescu Crin George Laurenţiu absent

Asztalos Ferenc absent

Babiuc Victor absent

Bahrin Dorel prezent

Bara Radu Liviu absent

Bartoş Daniela absentă

Becsek Garda Dezideriu Coloman absent

Berceanu Radu Mircea absent

Birtalan Akos absent

Boagiu Anca Daniela absentă

Boc Emil prezent

Boiangiu Cornel absent

Bran Vasile prezent

Bozgă Ion absent

Brânzan Ovidiu absent

Bucur Constantin absent

Buga Florea absent

Burnei Ion absent

Calcan Valentin Gigel absent

Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard absent

Cerchez Metin absent

Chiriţă Dumitru prezent

Cojocaru Nicu absent

Dan Matei Agathon absent

Dolănescu Ion prezent

Dragomir Dumitru absent

Dragoş Liviu Iuliu absent

Drăgănescu Ovidiu-Virgil absent

Dumitrescu Cristian Sorin absent

Duţu Constantin absent

Enescu Nicolae absent

Eserghep Gelil absent

Georgescu Filip absent

Gheorghiof Titu Nicolae prezent

Gheorghiu Viorel prezent

Gingăraş Georgiu absent

Giuglea Ştefan prezent

Grădinaru Nicolae prezent

Gubandru Aurel absent

Ifrim Mircea absent

Iliescu Valentin Adrian absent

Ionescu Anton absent

Ionescu Dan absent

Ionescu Răzvan prezent

Iriza Scarlat absent

Ivănescu Paula absentă

Jipa Florina Ruxandra absentă

Kelemen Atilla B.la Ladislau absent

Kelemen Hunor absent

Konya-Hamar Sandor absent

Lepădatu Lucia-Cornelia absentă

Lepşa Sorin Victor absent

Longher Ghervazen absent

Loghin Irina absentă

Luchian Ion absent

Magheru Paul absent

Maior Lazăr Dorin absent

Man Mircea absent

Marin Gheorghe absent

Mândroviceanu Vasile absent

Mera Alexandru Liviu absent

Mihalachi Vasile absent

Mihăilescu Petru Şerban absent

Mitrea Miron Tudor absent

Mitu Octavian absent

Mogoş Ion absent

Muscă Monica Octavia prezentă

Muşetescu Ovidiu Tiberiu absent

Năstase Adrian absent

Neagu Victor absent

Negoiţă Gheorghe Liviu absent

Nica Dan absent

Nicolescu Mihai absent

Niculescu-Duvăz-Bogdan Nicolae absent

Oltei Ion prezent

Onisei Ioan absent

Paşcu Ioan Mircea absent

Palade Doru Dumitru absent

Patriciu Dinu absent

Păun Nicolae absent

Păduroiu Valentin absent

Păşcuţ Ştefan absent

Pecsi Francisc prezent

Pereş Alexandru absent

Pop Napoleon absent

Podgoreanu Radu absent

Popa Constanţa absentă

Popa Cornel absent

Popescu Gheorghe absent

Popescu Grigore Dorin absent

Popescu Ioan-Dan absent

Popescu Tăriceanu Călin absent

Pribeanu Gheorghe prezent

Puşcaş Vasile absent

Puwak Hildegard-Carola absentă

Puzdrea Dumitru absent

Raicu Romeo Marius absent

Ruşanu Dan-Radu prezent

Sandu Alecu absent

Savu Vasile Ioan absent

Săpunaru Nini prezent

Sârbu Marian absent

Severin Adrian absent

Simedru Dan Coriolan absent

Sonea Ioan absent

Stanciu Zisu absent

Stănişoară Mihai absent

Stoica Valeriu absent

Szilagyi Zsolt absent

Ştefan Ion absent

Ştefănoiu Luca absent

Tărâţă Culiţă absent

Tamas Sandor prezent

Tcaciuc Ştefan absent

Teculescu Constantin absent

Toader Mircea Nicu absent

Toro Tiberiu prezent

Tudor Marcu absent

Tudose Mihai absent

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să vă întreb dacă mai sunt domni sau doamne parlamentari care nu şi-au exprimat votul.

Dacă nu mai sunt, invit membri Birourilor permanente la sala Birourilor permanente pentru a proceda la numărarea voturilor.

PAUZĂ

*

* *

DUPĂ PAUZĂ

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimaţi colegi,

Redeschidem şedinţa celor două Camere ale Parlamentului.

Îl invit pe domnul secretar Niţă să prezinte proceseleverbale de numărare a voturilor.

Domnul Constantin Niţă:

.Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputaţi şi senatori cu privire la numirea unui membru al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare.

În temeiul prevederilor art. 32 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului,

Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au procedat la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de către deputaţi şi senatori, prin vot secret, cu buletine de vot, conform art. 83-84 şi art. 1 pct. 21 din regulamentul menţionat mai sus, cu privire la candidatul propus pentru numirea unui membru al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, în funcţia de comisar, potrivit art. 3 alin. 1 şi 2 şi al art. 4 din Statutul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, aprobat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25/2002 şi au constatat următoarele:

1. numărul total al deputaţilor şi senatorilor 484

2. numărul deputaţilor şi senatorilor prezenţi 310

3. numărul total de voturi exprimate 310

4. numărul de voturi anulate 0

5. numărul total de voturi valabil exprimate 310, din care: voturi pentru 308 voturi contra 2.

În conformitate cu prevederile art. 38 alin. 7 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, numirea în funcţie se hotărăşte cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi. Ca urmare a faptului că din totalul de 484 de parlamentari au fost prezenţi 310, şi şi-au exprimat votul 310, din care 308 parlamentari au votat pentru, ceea ce reprezintă majoritatea cerută de regulament, domnul Merce Octavian Gabriel este numit membru al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, în funcţia de comisar, pentru un mandat de 5 ani, începând cu 28 iunie 2002;

Semnează membrii Birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului.

Cel de al doilea proces-verbal.

.Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputaţi şi senatori cu privire la numirea unui membru al Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.

În temeiul prevederilor art. 32 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului,

Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au procedat la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de către deputaţi şi senatori, prin vot secret, cu buletine de vot, conform art. 83-84 şi art. 1 pct. 21 din regulamentul menţionat mai sus, cu privire la candidatul propus pentru numirea în funcţia de membru al Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, potrivit art. 4 din Legea nr. 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor şi au constatat următoarele:

1. numărul total al deputaţilor şi senatorilor 484

2. numărul deputaţilor şi senatorilor prezenţi 310

3. numărul total de voturi exprimate 310

4. numărul de voturi anulate 0

5. numărul total de voturi valabil exprimate 310, din care: voturi pentru 306 voturi contra 4.

În conformitate cu prevederile art. 38 alin. 7 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, numirea în funcţie se hotărăşte cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi. Ca urmare a faptului că din totalul de 484 de parlamentari au fost prezenţi 310, şi şi-au exprimat votul 310, din care 306 parlamentari au votat pentru, ceea ce reprezintă majoritatea cerută de regulament, Parlamentul României numeşte în funcţia de membru al Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor pe domnul Biro Albin, pentru un mandat de 5 ani, începând cu 28 iunie 2002.Ò

Semnează membrii Birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulţumesc, domnule secretar.

Stimaţi colegi,

În numele Birourilor permanente ale celor două Camere, să adresăm felicitări celor doi domni care au fost aleşi şi să le dorim succes în activitate.

Ordinea de zi fiind epuizată, declar închisă şedinţa de astăzi.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12,45.