Parliamentary debates

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnii Viorel Hrebenciuc şi Ovidiu Cameliu Petrescu, vicepreşedinţi ai Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Tudor Mohora şi Nicolae Leonăchescu, secretari.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că, din totalul celor 344 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 261, sunt absenţi 83, participă la alte acţiuni parlamentare 38. Cvorumul legal pentru votul final este de 173 deputaţi.

Intrăm în ordinea de zi şi vă prezint Informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

La Biroul permanent au fost înregistrate următoarele iniţiative legislative:

l. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2002 pentru ratificarea Addendumului, semnat la Bucureşti la 24 iulie 2002, la Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova referitor la împrumutul pe termen lung, în valoare de 20 miliarde lei, semnat la Bucureşti la 1 septembrie 1993, modificat prin Addendumul semnat la Bucureşti la 17 ianuarie 2000, adoptat de Senat în şedinţa din 17 septembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 30 septembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 108/2002 privind achiziţionarea dintr-o singură sursă a produselor şi serviciilor necesare asigurării uniformelor, însemnelor distinctive, insignelor şi documentelor de legitimare ale poliţiştilor, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 110/2002 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 111/1999 privind reglementarea transferului unor echipamente specifice sectorului de drumuri, achiziţionate din împrumutul acordat de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, către societăţile comerciale înfiinţate prin reorganizarea Regiei Autonome "Administraţia Naţională a Drumurilor din România", primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 30 septembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2002 privind unele măsuri pentru dezafectarea macaralelor turn abandonate pe şantierele de construcţii, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritorului şi echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 30 septembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbăut în procedură de urgenţă.

5. Propunerea legislativă privind înlocuirea sau transformarea motoarelor diesel poluante aflate în funcţiune cu motoare Euro2 sau Euro3 pentru autocamioane, autobuze, autocare, autobasculante şi autotractoare aflate în circulaţie, iniţiată de domnul deputat Constantin Niţă.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 25 octombrie 2002

6. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, iniţiată de doamna deputat Mihaela Muraru-Mândrea.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 15 octombrie 2002.

7. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.189/2000 privind aprobarea O.G.nr.105/1999 pentru modificarea şi completarea Decretului-lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările ulterioare, iniţiată de domnul deputat Damian Brudaşcu.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize: Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 7 octombrie 2002.

8. Propunerea legislativă privind înfiinţarea Centrului intercultural româno-ebraic, iniţiată de domnul deputat Cristian Sandache.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 15 noiembrie 2002.

9. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.64/1991 privind brevetele de invenţie cu modificările ulterioare, iniţiată de doamna deputat Mihaela Muraru-Mândrea.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 15 noiembrie 2002.

10. Propunerea legislativă privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Gărzii civile şi a patrulelor cetăţeneşti, iniţiată de un număr de doi deputaţi.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; pentru avize: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritorului şi echilibru ecologic, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 25 noiembrie 2002.

11. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.195 din 20 aprilie 2001 privind voluntariatul, iniţiată de domnul deputat Cherescu Pavel.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate, următoarele comisii: în fond: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru avize: Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale. Termenul de depunere a raportului: 23 noiembrie 2002.

12. Proiectul de Lege privind acceptarea de către România a amendamentelor la Codul internaţional de management pentru exploatarea în siguranţă a navelor şi pentru prevenirea poluării (Codul internaţional de management al siguranţei - Codul I.S.M.), adoptate de către Organizaţia Maritimă Internaţională prin Rezoluţia M.S.C. 104 (73) din 5 decembrie 2000 şi pentru modificarea Legii nr.85/1007 privind acceptarea de către România a Codului internaţional de management pentru exploatarea în siguranţă a navelor şi pentru prevenirea poluării (Codul internaţional de management al siguranţei - Codul I.S.M.), adoptat de către Organizaţia Maritimă Internaţională prin Rezoluţia A, 741 (18) din 4 noiembrie 1993, adoptat de Senat în şedinţa din 17 septembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii şi servicii; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 14 octombrie 2002.

13. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.51/2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul naţional PHARE 2001 (RO 0104-RO 0109) semnat la Bucureşti la 4 decembrie 2001, adoptat de Senat în şedinţa din 17 septembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize: Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 23 octombrie 2002.

13. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.51/2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul naţional PHARE 2001 (RO 0104-RO 0109), semnat la Bucureşti la 4 decembrie 2001, adoptat de Senat în şedinţa din 17 septembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize: Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 23 octombrie 2002.

14. Proiectul de Lege privind promovarea culturii scrise, adoptat de Senat în şedinţa din 17 septembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru cutură, arte, mijloace de informare în masă, pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 23 octombrie 2002.

15. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.58/2002 pentru modificarea şi completarea Legii voluntariatului nr.195/2001, adoptat de Senat în şedinţa din 17 septembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate, în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru avize: Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale. Termenul de depunere a raportului: 23 octombrie 2002.

16. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.43/2002 pentru modificarea Legii nr.156/2000 privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate, adoptat de Senat în şedinţa din 17 septembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 7 octombrie 2002.

17. Propunerea legislativă privind compensaţiile acordate cetăţenilor români persecutaţi din motive politice de regimurile de dictatură din perioada 6 septembrie 1940 - 22 decembrie 1989 pentru bunurile avariate, distruse, confiscate sau naţionalizate, iniţiată de domnul deputat Damian Brudaşca.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize: Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 7 octombrie 2002.

18. Propunerea legislativă privind exercitarea profesiunii de biochimist, biolog, chimist, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Naţional al Biochimiştilor, Biologilor şi Chimiştilor din sistemul sanitar din România, iniţiată de un număr de 14 parlamentari.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate în fond, Comisia pentru sănătate şi familie; pentru avize: Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă tineret şi sport şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 25 noiembrie 2002.

În continuare, în conformitate cu prevederile art.17 alin.2 şi 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale următoarele legi:

Legea privind trecerea unor terenuri forestiere în administrarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat";

Legea privind graţierea unor pedepse şi înlăturarea unor măsuri şi sancţiuni.

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Luăm spre dezbatere Proiectul de Lege privind schimbarea denumirii comunei Viişoara, judeţul Neamţ, în Alexandru cel Bun. Dacă din partea iniţiatorilor, domnul Bara dacă doreşte sau domnul Olteanu. Nu. Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră art.1 al legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Art.2. Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Supun atenţiei dumneavoastră Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind graţierea şi procedura acordării graţierii.

Supun dumneavoastră textul Camerei Deputaţilor. Este fără vot.

Cine este pentru textul în ansamblu. Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei Guvernului nr.44/98 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.39/98 privind activitatea de standardizare naţională.

Fiind textele Camerei Deputaţilor, nu mai supunem la vot decât legea în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Raportul Comisiei de mediere la proiectul Legii cinematografiei.

Domnul Alexandru Sassu (din bancă):

Domnule preşedinte, este respingere sau aprobare.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

La pct.4 aprobare, nu respingere, dacă nu s-a înţeles. Vă mulţumesc foarte mult pentru atenţie.

Stimaţi colegi, deci, la pct.1 avem textul Camerei Deputaţilor, nu votăm.

La pct.2 textul Camerei.

Pct.3 text comun. Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Tot pct.3 este text comun sau textul Camerei Deputaţilor.

Pct.4, de asemenea. Pct.5 este textul Camerei Deputaţilor, nu votăm, pct.6, tot varianta Camerei Deputaţilor, nu se votează, pct.7, de asemenea, textul Camerei Deputaţilor.

La lit.e) de la pct.7 este un text comun.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

În continuare, textul Camerei Deputaţilor.

Pct.8, text comun.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Apoi avem textul Camerei, doar la pct.8, alin.4 se elimină.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

De asemenea, la pct.9, alin.3 avem un text comun.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Unanimitate.

La pct.14, alin.e) avem un text comun.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Unanimitate.

La pct.15, alin.2 avem text comun.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Unanimitate.

Pct.16 varianta Camerei.

Pct.17 varianta Camerei.

La pct.17, alin.i) avem un text comun.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

De asemenea, la acest punct, la pct.o) se elimină cu renumerotarea literelor.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Unanimitate.

Tot aici la acest punct, la pct.3, text comun.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Unanimitate.

Şi pct.4 avem un text comun pe care ni-l propune Comisia de mediere.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Unanimitate.

Pct.18 este textul Camerei, nu votăm; pct.19, de asemenea, pct.20, de asemenea, pct.21, textul Camerei, pct.22, textul Camerei, la pct.23 avem text comun.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Unanimitate.

Pct.24 avem textul nostru, al Camerei, doar la alin.b) avem un text comun.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Unanimitate.

La pct.25 avem text comun.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Unanimitate.

Pct.26 este textul Camerei.

Pct.27, de asemenea, textul Camerei.

Pct.28, textul Camerei.

Pct.29, textul Camerei.

Pct.30, textul Camerei.

Pct.31, textul Camerei.

Pct.32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39 avem textele Camerei, doar la pct.39 alin.3 avem textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Unanimitate.

La pct.40, de asemenea, avem textul Camerei.

La pct.41, de asemenea, avem textul nostru.

La pct.42, tot textul nostru, doar la alin.e) avem un text comun.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unnimitate.

La pct.43, de asemnea, avem textul Camerei.

La pct.44, pct.45, pct.46, pct.47, pct.48, pct.49, pct.50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58 avem textul Camerei, deci, nu votăm.

Supun anexa 1 votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Unanimitate.

Anexa nr.2. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate.

Anexa A. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate.

Acestea au fost.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Unanimitate.

În continuare, supun atenţiei dumneavoastră Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Albania privind readmisia persoanelor, semnat la Bucureşti la 7 iunie 2002. Din partea comisiei, domnul Popescu.

Domnul Virgil Popescu:

Domnule preşedinte, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată pentru dezbatere şi avizare în fond, are avizele favorabile de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru politică externă şi Consiliul Legislativ. Prezentul proiect de lege face parte dintre legile ordinare. Comisia de apărare a adoptat, cu toate cele 22 de voturi ale deputaţilor prezenţi, propunerea de adoptare fără modificări a proiectului de lege. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Din partea iniţiatorului, vă rog, domnul Niculescu.

Domnul Cristian Niculescu (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe.):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Albania privind readmisia cuprinde prevederi referitoare la următoarele aspecte: documentele în baza cărora se poate dovedi sau prezuma cetăţenia, procedurile de readmisie a cetăţenilor statelor părţilor contractante şi a străinilor, excepţiile de la obligaţia de readmisie şi încetarea obligaţiei de readmisie, categorii de cheltuieli necesare readmisiei, procedura intrării în vigoare şi a denunţării Acordului.

Prevederile acestui Acord nu vor avea implicaţii asupra legislaţiei interne în vigoare. În temeiul dispoziţiilor art.4 din Legea nr.4 din 91 privind încheierea şi ratificarea tratatelor s-a elaborat prezentul proiect de lege pe care îl supunem adoptării.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Supun, de asemenea, votului dumneavoastră articolul unic al legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Unanimitate peste tot.

O să cer permisiunea să mergem şi la următorul proiect, care este tot un Acord cu Albania, în domeniul combaterii terorismului, ca să terminăm cu capitolul Albania astăzi.

Din partea comisiei dacă sunt probleme?

Domnul Virgil Popescu:

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi-a dat avizul favorabil pentru adoptarea fără modificări a proiectului de lege, beneficiind de avizele de la Consiliul Legislativ, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru politică externă avize favorabile.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc. Domnule Niculescu dacă mai aveţi ceva de adăugat?

Domnul Cristian Niculescu:

Acordul s-a semnat în 7 iunie 2002, părţile contractante îşi vor acorda asistenţă în principal în următoarele domenii: combaterea terorismului, combaterea criminalităţii organizate, combaterea activităţilor economice internaţionale ilegale, asigurarea, menţinerea şi restabilirea ordinii publice, combaterea migraţiei ilegale, în sfârşit, cadrul legislativ în materie.

În conformitate cu prevederile art.4, alin.1 din Legea nr.4 din 1991 privind încheierea şi ratificarea tratatelor, s-a eliberat prezentul proiect de lege pe care îl supunem adoptării.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră titlul legii. Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră articolul unic al legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Unanimitate.

Trecem în continuare la votul final.

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.74/1995, republicată, privind exercitarea profesiunii de medic, organizarea şi funcţionarea Colegiului Medicilor din România, proiect cu caracter organic.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Domnule Haşotti, sunteţi împotrivă?

Domnul Puiu Haşotti (din bancă):

Eu sunt împotrivă întotdeauna.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

A, da, am înţeles. Mai numărăm o dată, fără nici un fel de problemă.

Deci, 14 voturi împotrivă.

Încă o dată voturile pentru. Cine este pentru?

Cu 14 voturi împotrivă, 201 voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat. Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule Sassu.

Domnul Alexandru Sassu:

Aş vrea doar două cuvinte să spun despre acest lucru. Este corect faptul că anumite persoane care au avut de suferit de pe urma regimurilor trecute să primească nişte compensaţii, însă credem că o posibilitate de a-şi exercita meseria mai mult decât celelalte persoane nu era compensaţia care trebuia dată, se puteau da alte lucruri, fie o recunoaştere a vechimii, fie anumite sume de bani, însă, dacă există un medic care poate face profesiunea în condiţii bune, acest lucru nu ţine de faptul că a fost sau nu a fost un deţinut politic sau a suferit în regimul trecut, ţine de faptul că poate şi este nevoie de el, nu credem că o astfel de discriminare între un tip din interiorul profesiei de medic trebuia făcută, credem că era foarte bine dacă dădeau alte tipuri de compensaţii. Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, vă mulţumesc, domnule Sassu.

În continuare, supun votului dumneavoastră proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2002 pentru modificarea art.16 alin.1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalităţi administrative pentru înregistrarea şi autorizarea funcţionării comerciaţilor.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Voturi împotrivă?

Unanimitate.

Supun, în continuare, votului dumneavoastră Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Crizbav judeţul Braşov.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Voturi împotrivă?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.70/1991 privind alegerile locale. Se propune respingerea propunerii legislative de către comisii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.5, Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea Legii nr.69/1992 pentru alegerea preşedintelui României.

De asemenea, comisia ne propune respingerea.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului. Se propune respingerea de către comisie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă privind completarea şi modificarea Legii partidelor politice. Comisia ne propune respingerea.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

8. Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea Legii partidelor politice. De asemenea, comisia ne propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

9. Propunerea legislativă privind restabilirea dreptului de proprietate şi a reparaţiilor pentru daunele cauzate proprietăţii private în perioada 6 martie 1945 - 22 decembreie 1989. Comisia ne propune respingerea.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu 3 voturi împotrivă propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă supun spre aprobare Propunerea legislativă privind regimul incompatibilităţilor. Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu o abţinere, proiectul de lege a fost respins.

11. Propunerea legislativă pentru completarea art.209 din Codul Penal. Se propune de către comisie respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

12. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/1998 pentru modificarea Legii locuinţei nr.114/1996. Se propune respingerea ordonanţei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

13. Propunerea legislativă privind vânzarea locuinţelor de serviciu personalului militar şi civil din cadrul ministerelor şi instituţiilor publice din sistemul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale şi Propunerea legislativă privind vânzarea locuinţelor de serviciu de către instituţiile publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, în unele situaţii speciale. Comisia ne propune respingerea.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 34 de voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu 34 de voturi împotrivă, propunerea legislativă a fost respinsă.

14. Propunerea legislativă privind încheierea de contracte individuale pentru consumurile de apă rece, apă caldă, menajeră, căldură şi gaz metan din clădirile colective. Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. 181 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 27 de voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Vă rog să vă explicaţi votul.

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Iniţiativa legislativă privind încheierea de contracte individuale pentru consumurile de apă rece, apă caldă, menajeră, căldură şi gaz metan din clădirile colective, respinsă astăzi, a fost depusă în luna martie acest an, de un grup de 8 deputaţi PRM. Consiliul Legislativ a emis un aviz favorabil, motiv pentru care îi mulţumim. Punctul de vedere al Guvernului a fost însă nefavorabil, invocându-se considerente financiare. Se afirmă că proprietarii de apartamente nu dispun de banii necesari pentru a contoriza consumurile de apă, căldură şi gaz metan, condiţie fără de care nu poate fi încheiat acest tip de contracte cu furnizorii de utilităţi.

Nu credeam că executivul poate să se preteze la o astfel de ipocrizie, în mod normal trebuia să fie îngrijorat de posibilităţile financiare reduse ale locatarilor, atunci când au umflat nejustificat preţurile la utilităţi. Această îngrijorare este oricum lipsită de temei, deoarece aspectul bănesc al contorizării a fost rezolvat încă din 20 iulie 1993 prin HG.nr.349 adoptată de o formaţiune PDSR, mai realistă şi sincer preocupată de problemele cetăţenilor.

Doresc să atrag atenţia Guvernului că în mod deosebit în această perioadă asistăm în întreaga ţară la o adevărată febră a debranşărilor, fenomen determinat de modul discreţionar şi nejustificat de facturare de către regiile locale. Paralel cu aceasta, sute de mii de cetăţeni fac în prezent mari eforturi financiare pentru a-şi instala centrale de apartament, ţinând în felul acesta sub control costurile la căldură şi apă caldă menajeră. Ne pare rău că astăzi suntem obligaţi să constatăm că Guvernul României acţionează încă o dată nu numai împotriva realităţii, ci şi a intereselor poporului român. Oare în atare condiţii, mai rămâne valabil sloganul electoral al PSD: "Alături de oameni, împreună cu ei?"

Din păcate, aceeaşi optică defectuasă o constatăm şi la membrii comisiei sesizate în fond, pe care, dacă aş fi de rea credinţă, aş putea să-i acuz că şi-au însuşit papagaliceşte punctul de vedere al Guvernului. Şi lor le-a scăpat nejustificat şi superficial HG.nr.349/20 iulie 1993, care stipulează: "Consumatorii pot solicita montarea contoarelor de apă rece şi energie termică în devans, faţă de programul stabilit, pe cheltuiala lor, urmând ca aceasta să se deducă din obligaţia de plată a serviciilor prestate de distribuitori."

Informez plenul Camerei Deputaţilor că, încălcându-se regulamentul, dezbaterea în comisie s-a făcut fără invitarea iniţiatorilor. Fiind unul dintre iniţiatori, am anunţat că doresc să particip la dezbateri, însă secretariatul comisiei, contactat de mine, n-a ţinut cont de acest aspect.

Constatăm că poziţia Guvernului este una politică şi politicianistă, menită a da curs mai degrabă orgoliilor unor membrii ai săi, care doresc şi în acest fel să excludă total opoziţia parlamentară din viaţa social-politică şi economică a ţării.

Punctul de vedere al Guvernului nu numai că va crea probleme populaţiei, atentând la buzunarul acesteia, ci va submina şi activităţile regiilor prestatoare de servicii. Aşa cum arătam, asistăm în prezent la debranşarea României de la regiile de termoficare. Există certitudinea că vor fi localităţi în care, în această iarnă, sistemul centralizat de căldură nu va funcţiona deloc sau va furniza agent termic numai unităţilor sanitare şi de învăţământ. Am reţinut în acest sens, apelul disperat al primarului din Târnăveni care a anunţat că peste 80% din apartamentele din acest oraş sunt debranşate, iar agentul termic va fi utilizat în special pentru încălzirea liceului din localitate.

Ca mâine vom afla că unele asociaţii de locatari au decis şi să-şi sape puţuri pentru apă, renunţând la serviciul regiei locale.

Noi apreciem că iniţiativa legislativă propusă de PRM ar fi venit şi în sprijinul regiilor prestatoare de servicii a căror activitate viitoare n-ar fi fost periclitată, deoarece le-ar fi obligat să reabiliteze reţelele proprii de distribuţie pentru a reduce cât mai mult costurile înregistrate de aproximativ 20% în cazul apei şi de 40% în cazul căldurii, pierderi regăsite actualmente în facturi şi suportate de populaţie.

Domnule preşedinte,

Problema pe care o supun eu atenţiei este foarte importantă, este foarte gravă, v-aş ruga să mai aveţi îngăduinţă, probabil 30 de secunde. Vă mulţumesc.

În altă ordine de idei, constatăm că atitudinea adoptată de actualul Guvern vine în contradicţie şi cu recomandările Uniunii Europene care prevăd ca, pentru armonizarea legislaţiei naţionale cu cea europeană, să se introducă obligativitatea individualizării consumurilor în clădirile de locuinţe.

În aceste condiţii, prin votul dumneavoastră, domnilor colegi, este de necontestat că aţi dat un semnal negativ în legătură cu eforturile de integrare europeană, pe lângă nepăsarea faţă de problemele reale ale populaţiei, probând încă o dată uriaşa diferenţă între vorbele şi faptele Puterii PSD-UDMR.

Contractele individuale încheiate pentru fiecare apartament în parte, cu furnizorii de utilităţi, ar fi eliminat debranşările colective cauzate de unii rău platnici din cadrul asociaţiilor de locatari şi ar fi dus la realizarea unei independenţe a cetăţenilor care ar fi apelat în mai mică măsură la mila statului. Am în vedere aşa zisele subvenţii care sunt o sfidare a sărăciei generalizate şi în acelaşi timp o formă ce se vrea abilă şi subtilă de manipulare a electoratului, de propagandă pe bani de la buget pentru partidul de guvernământ.

Stimaţi colegi de la PSD, continuaţi în acelaşi mod şi Partidul România Mare nu o să mai aibă nevoie de campanie electorală.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc şi eu.

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă pentru modificarea art.25 alin.3 din Legea nr.705/2001 privind sistemul naţional de asistenţă socială.

Cine este pentru respingere? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 32 de voturi împotrivă.

Abţineri? 15 abţineri.

Cu 189 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivă şi 15 abţineri, proiectul de lege a fost respins.

16. Propunerea legislativă privind încurajarea tinerilor întreprinzători prin acordarea de facilităţi în desfăşurarea actelor şi faptelor de comerţ. Comisia ne propune respingerea.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? O abţinere.

Cu 188 de voturi pentru, 33 de voturi împotrivă şi 16 abţineri, proiectul de lege a fost respins.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Romeo-Marius Raicu:

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare crearea unui cadru normativ destinat stimulării implicării tinerilor de până la 29 de ani în viaţa economică, prin acordarea unor înlesniri şi facilităţi în desfăşurarea actelor şi faptelor de comerţ. Această reglementare se doreşte a fi un instrument pentru combatarea şomajului în rândul tinerilor şi a emigraţiei celor mai dotaţi dintre tineri prin sprijinirea financiară a spiritului antreprenorial al acestora pentru demararea de afaceri proprii.

Conform sondajelor şi analizelor efectuate în ultimul an tinerii între 18 şi 30 de ani reprezintă categoria socială cea mai afectată de tranziţia prin care trece România în ultimii 13 ani. Rata şomajului la tinerii sub 29 de ani este de 4,5 ori mai mare decât media pe ţară. Infracţionalitatea în rândul tinerilor între 18 şi 35 de ani reprezintă 70% din total şi multe altele.

Respingerea acestei iniţiative a fost motivată de către comisie, în principal, prin existenţa în Memorandumul cu privire la politicile economice şi financiare ale Guvernului României în perioada 2001-2002 al unor obligaţii care-i limitează acordarea de facilităţi fiscale.

Totuşi, nota bene, Guvernul României, prin planul naţional antisărăcie adoptat prin hotărâre de Guvern acum două săptămâni, recunoaşte importanţa problematicii sociale a tinerilor şi are ca obiectiv 1 - sporirea participării tinerilor la viaţa economică, prin modificarea şi completarea legislaţiei actuale. Fără un sistem de facilităţi care să dea o speranţă tinerilor de a avea un loc de muncă, o afacere, o casă, o familie, mulţi dintre aceştia şi, în general, cei mai capabili vor alege soluţia emigrării. Vor fi tentaţi să profite de programele speciale oferite de ţările din Uniunea Europeană şi din Statele Unite pentru atragerea de specialişti tineri, salarii atractive, facilităţi în obţinerea unei locuinţe, credite, rezidenţă.

Consider că orice idee care ar putea ameliora situaţia acestei categorii sociale, indiferent din ce parte provine aceasta, trebuie adoptată fără rezerve partinice.

Noi, iniţiatorii, ţinând cont de punctul de vedere al Guvernului, de punctul de vedere al comisiei, vom reface această iniţiativă şi vom reveni cu ea. O şansă în plus pentru tinerii din România este un interes naţional.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul Codrin Ştefănescu.

Domnul Codrin Ştefănescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vom ţine cont de punctul de vedere al Guvernului şi vom reformula această propunere legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă. Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru respingere? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu 182 de voturi pentru şi 51 de voturi împotrivă, propunerea legislativă a fost respinsă.

Poftiţi, vă rog, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Barbu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de lege şi-a propus să modifice Legea nr.76, în sensul ca indemnizaţia de şomaj să nu fie acordată într-o proporţie unică 75% din salariul minim pe economie, ci să ţină seama de stagiul de cotizare şi de cuantumul contribuţiei.

Vreau să vă reamintesc astăzi, tuturor, aici, că programul de guvernare, prezentat în faţa noastră de Cabinetul domnului premier Adrian Năstase, prevedea, printre altele, în orice caz la acest capitol, că indemnizaţia de şomaj va fi cel puţin 60% din salariul avut.

După nici 6 luni de zile, această propunere care a fost făcută Parlamentului a fost modificată şi nu mai ţine deloc seama nici de stagiul şi nici de cuantumul contribuţiei, nici de situaţia familială şi nici de vechimea celor care ajung în şomaj. De regulă, se spune despre Opoziţie că are atitudini critice la modul general şi nu este o Opoziţie constructivă. De data aceasta, prin proiectul de lege am vrut să corectăm o greşeală pe care Ministerul Muncii a făcut-o, propunând această modalitate de indemnizare a şomajului şi de a-l face să respecte ceea ce a scris în programul de guvernare.

Am fost încurajaţi şi de faptul că, după 6 luni de aplicare, bugetul asigurărilor de şomaj a avut un excedent de 3000 de miliarde şi are prevăzut în bugetul anului 2002 un excedent de 4825 de miliarde. Neexistând deci nici o motivare, din punct de vedere financiar şi fiind corect să fie indemnizat după cuantumul cotizaţiei şi după stagiul de cotizare, am făcut acest proiect de lege. Constatăm că după 6 luni ministerul a avut amnezie şi constatăm că şi Parlamentul sau cel puţin comisia până în acest moment a dorit să susţină această formă de amnezie a Ministerului Muncii.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Doamna Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu este vorba de o amnezie, într-adevăr, programul de guvernare vorbea de cuantum diferit, perioadă de cotizare diferită. Legea nr.76 a şomajului, aşa cum am votat-o noi în comisie, a prevăzut până la urmă doar stagii..., diferenţiere, după stagiile diferite de cotizare. De ce? În continuare, grupul nostru parlamentar consideră această propunere legislativă incorectă din punct de vedere teoretic şi chiar şi practic.

Primul motiv este acela că media ajutorului de şomaj care se dădea în virtutea vechii legi a şomajului, Legea nr.1, ca medie era egală cu 75% din salariul minim pe economie, adică actualul cuantum conform legii. Deci nu înseamnă nimic o diferenţiere.

Al doilea motiv, pentru care considerăm incorectă această propunere, este că urmare acţiunii guvernamentale şomajul care în luna martie, când a fost votată şi pusă în aplicare Legea nr.76, dar şi Legea venitului minim garantat, s-a văzut că şomajul, rata şomajului era de 12,3%. În luna august, la câteva luni de aplicare a Legii şomajului, şomajul a scăzut la 8,5%. Nu trebuie să ne iluzionăm, să spunem că numai şi numai din cauza acestei legi, parţial, acest 8% reflectă şi faptul că au fost munci sezoniere, moment estival în care scade, de obicei, şomajul, dar putem cuantifica foarte bine măsurile active pe care le-au avut în vedere Guvernul şi nu sunt multe, sunt mult mai diversificate şi aducătoare de beneficii în ocuparea în muncă.

Iar al treilea motiv este acela că noi cu toţii dorim şi ştiţi că Guvernul s-a angajat să scadă rata fiscalităţii în social cu 3%, ceea ce nu se poate avea în vedere dacă noi ajutorul asistenţial îl mărim în permanenţă şi nu cel activ, aşa cum a prevăzut politica guvernamentală.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Mai doreşte cineva? Vă rog.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Am avut şi eu o preocupare în această direcţie şi am înaintat un proiect de lege care parcă este la indigo cu cel al iniţiatorului proiectului de lege pe care îl dezbatem. Eu îmi însuşesc întrutotul punctul de vedere al iniţiatorului, pentru că apreciez că nu este nici moral şi nu este nici corect modul în care se aplică în momentul de faţă tratarea acestei categorii disperate a societăţii româneşti, respectiv şomerii, cărora li s-au luat o serie de posibilităţi materiale şi au fost introduşi în masa săracilor acestei ţări.

Consider că este pe deplin justificat punctul de vedere al iniţiatorului şi sub un alt aspect. Sumele care au fost realizate suplimentar la buget pentru activitatea aceasta a şomerilor cred că vor servi doar pentru acoperirea găurilor negre din activitatea economică gestionată de actualul guvern şi nu mi se pare firesc ca aceşti bani să nu revină celor de drept şi să fie manipulaţi şi folosiţi de către Guvern, aşa cum doreşte acesta.

Eu o apreciez şi o admir pe doamna preşedinte a comisiei de specialitate şi cred întrutotul în ceea ce a spus dumneaei. Este foarte posibil ca la radio şi la televiziune să se fi redus numărul şomerilor în România. În realitate, se pare că nu este acest lucru şi o invit, cu tot respectul, să se deplaseze în zona Munţilor Apuseni şi va constata diferenţa uriaşă între ceea ce a spus dumneaei şi spune statistica şi realitatea acestor locuri.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Domnul Dobre.

Domnul Victor Paul Dobre:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul parlamentar al PNL a sprijinit iniţiativa Partidului Democrat şi a votat pentru acest proiect de lege, întrucât nu putem fi de acord, nici cu limitarea perioadei de acordare a indemnizaţiei de şomaj şi, în nici un caz cu instituirea acestei indemnizaţii unice. Este o măsură absolut nedreaptă care contravine ca şi proiectele precedente sloganului PSD din campanie, "Aproape de oameni şi împreună cu ei".

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Trecem, în continuare, la Propunerea legislativă pentru asigurarea asistenţei medicale în mediul rural. Comisia propune respingerea.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 35 de voturi contra.

Abţineri?

Cu 192 de voturi pentru, 35 de voturi împotrivă, propunerea legislativă a fost respinsă.

Următorul proiect de Lege pentru modificarea alin.2 al art.2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/1999 pentru interzicerea publicităţii produselor din tutun în sălile de spectacol şi interzicerea vânzării produselor din tutun minorilor. Se propune respingerea proiectului de lege de către comisie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 34 de voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu 193 de voturi pentru, 34 de voturi împotrivă proiectul de lege a fost respins.

20. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical şi al artelor plastice. Comisia propune respingerea.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu 35 de voturi împotrivă, 191 pentru, proiectul de lege a fost respins.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor. Comisia propune respingerea ordonanţei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu 4 abţineri, proiectul de ordonanţă a fost respins.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.134/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor. Se propune, de asemenea, respingerea ordonanţei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu 41 de abţineri şi 184 de voturi pentru, proiectul de ordonanţă a fost respins.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 187/2000 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor.

Cine este pentru respingere, cum propune comisia? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu 34 de voturi împotrivă, 5 abţineri şi 182 de voturi pentru, proiectul de ordonanţă a fost respins.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 209/2000 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor. Comisia propune respingerea.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu 41 de abţineri şi 182 de voturi pentru, proiectul de ordonanţă a fost respins.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.252/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor.

Comisia propune respingerea ordonanţei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Cu 41 de abţineri şi 182 de voturi pentru, proiectul de ordonanţă a fost respins.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.123/2001 privind regimul străinilor în România.

Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Cu 34 de abţineri, un vot împotrivă şi 192 de voturi pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul Legii minelor.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 2 voturi împotrivă, 31 de abţineri şi 183 de voturi pentru, proiectul Legii minelor a fost aprobat.

Propunerea legislativă privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Cu 33 de voturi împotrivă, proiectul de lege a fost aprobat.

Vă rog! Doamna Mona Muscă.

Doamna Monica Octavia Muscă:

În primul rând, dorim să vă mulţumim, noi, liberalii, pentru că aţi votat proiectul de lege privind finanţarea partidelor, tocmai pentru că este un proiect de lege anticorupţie, în primul rând. În al doilea rând, pentru că pune în ordine finanţarea partidelor din toate punctele de vedere.

În al doilea rând, este un proiect al transparenţei şi se înscrie în aceeaşi familie de proiecte liberale ca şi cel privind accesul liber la informaţie şi aşa mai departe.

Mulţumim frumos şi să fie într-un ceas bun.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Cu plăcere.

Domnul Boc.

Domnul Emil Boc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Partidul Democrat a votat prounerea legislativă privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, apreciind că reprezintă un progres în materia legislaţiei cu privire la finanţarea partidelor politice, introducând un cadru transparent cu privire la donaţiile primite de partidele politice, cu privire la plafonul de cheltuieli pe care un partid politic poate să-l facă în campanie şi în afara campaniei electorale, precum şi cu privire la limitarea pentru prima dată a cheltuielilor ce pot fi efectuate de către un partid politic per candidat.

Partidul Democrat însă apreciază că această lege va trebui să fie completată după revizuirea Constituţiei, întrucât mai are încă un punct nevralgic, un punct slab. Este vorba de controlul exercitat asupra finanţării partidelor politice.

Apreciem în continuare că acest control exercitat prin intermediul Curţii de Conturi nu răspunde exigenţelor unei societăţi democratice şi că se impune un control exercitat de către o autoritate independentă, sustrasă controlului politic. Repet: nu prin intermediul Curţii de Conturi care, prin excelenţă, are o origine politică aici, în Parlament.

Propunerea noastră, după revizuirea Constituţiei, vizează instituirea unei autorităţi electorale permanente ce va avea în componenţă şi în subordine o comisie pentru conturi de campanie, care va verifica modul în care sunt finanţate partidele politice, atât în perioada campaniei electorale, cât şi după aceea, autoritate care să aibă regimul Curţii Constituţionale, prin independenţa şi transparenţa ei.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Mulţumesc, domnule Boc.

Hai, domnule Stanciu, haideţi!

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Vă mulţumesc pentru că v-aţi oprit puţin să vă trageţi sufletul cu acest maraton de voturi şi mi-aţi dat cuvântul spre a spune de ce nu am agreat această lege: deoarece ea vine din partea unei formaţiuni politice care vrea să înlăture corupţia. Evident că n-a spus din ce partid s-o înlăture.

Cred că plicurile galbene care s-au trimis şi la vii şi la cei ce erau vizitaţi de cei vii de sărbătoarea Paştelui, dacă le calculăm la 16 milioane de cetăţeni, cu timbre cu tot, o să vedem cine, de unde şi cum a folosit banii din campaniile electorale. Dacă ne uităm numai ce s-a plătit la Televiziunea Română începând de la 700.000 de dolari, 600.000 de dolari şi aşa mai departe, o să vedem iar cine a luat bani, cum i-a luat şi cine strigă: "Prindeţi hoţul!".

De aceea, cred, domnule preşedinte, că această lege nu este nici mai rea decât cealaltă, nici mai bună, ci este pur şi simplu o propagandă politică. Pentru că s-au folosit bani în campania trecută, bani care nu au fost declaraţi, pe care nu i-a verificat nimeni şi, culmea este că cei care s-au declarat campionii luptei împotriva corupţiei în partid, sunt cei care au utilizat, după părerea mea, fonduri ilegale. Şi-i rog să calculeze şi să ne dea dreptul la replică în altă şedinţă cât au costat plicurile galbene cu săgeată albastră trimisă la viii şi morţii din România. Şi de acolo să începem discuţia.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Cred că ar fi bine să începem discuţia de la unele fundaţii ale partidului. Cred că aţi vorbit autocritic aici.

Supun votului dumneavoastră proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.86/2002 privind înfiinţarea ghişeului unic în punctele de trecere a frontierei de stat a României.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 6 abţineri, proiectul de lege a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.117/2001 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor şi instituirea unor măsuri pentru diminuarea fenomenelor de fraudă şi evaziune fiscală în domeniul alcoolului şi băuturilor alcoolice.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Cu un vot împotrivă, proiectul de lege a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.66/2002 pentru stabilirea unor măsuri referitoare la salarizarea personalului din învăţământ.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Cu 22 voturi împotrivă, proiectul de lege a fost aprobat.

Domnul Stanciu.

(Din sală i se atrage atenţia domnului preşedinte că este ora 18,00 şi s-a intrat în timpul dedicat intervenţiilor)

Vă mai cer permisiunea câteva minute, că e păcat să nu le fructificăm.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Suntem pentru mărirea salariilor cadrelor didactice şi nu o dată, atât eu, grupul nostru parlamentar, cât şi Comisia de învăţământ a susţinut acest lucru şi-l susţinem în continuare.

Comisia noastră a dat un aviz negativ. Acest aviz negativ a avut la bază următoarele considerente: după părerea noastră, în ciuda prevederilor regulamentare, nu ni s-a dat acest proiect de lege să-l analizăm împreună cu colegii de la Comisia de muncă şi protecţie socială.

Al doilea lucru: 5% este, după părerea comisiei noastre, şi aici vorbesc în numele comisiei, ceva ce s-a dat, nu s-a luat, dar este sub demnitatea cadrului didactic. Sunt fenomene în învăţământ pe care o să le analizăm, să vi le prezentăm, când nivelul profesorilor este legat şi de calificare.

Noi am fost profund, zicem, "necăjiţi" când am constatat că sporul de solicitare neuropsihică la profesori este de 3%, la distinşii domni judecători este de 30%. Am constatat că sporul de loialitate la noi este de 15%, la distinşii judecători merge până la 50%. Şi cei care au avizul, o să constate că am luat şi noi salarizarea distinşilor domni judecători care, vă rog să-mi permiteţi, la 4 ani după ce termină facultatea, au salariul mai mare decât profesorul Neagu care l-a învăţat carte, după 40 de ani!? Ceea ce ni se pare că această categorie socială care profesează este în totală contradicţie cu principiul, am zice noi, de justeţe socială.

De aceea, vom face, noi, comisia, o parte, un proiect în care vom vrea să fim salarizaţi la nivelul celor pe care îi învăţăm carte.

Acestea sunt motivele pentru care noi am votat, toată comisia, cu o singură excepţie, o s-o vedeţi, împotrivă, spre a atrage atenţia că ne găsim într-un punct critic al salarizării profesorilor.

Domnule preşedinte, vedeţi că aveţi o defecţiuni aici la lumină. (Microfonul s-a întrerupt de câteva ori)

Cu aceasta, văd un distins coleg care vrea să contreze, dar bănuiesc că a învăţat carte şi domnia sa şi este de acord cu mine, cu aceasta, domnule preşedinte, vă rugăm să comunicaţi domnului premier că am rămas impresionaţi de grija de a mări salariile celor din justiţie, că nu le-a mărit de doi ani, dar să-i amintiţi că la profesori n-a mărit salariile de 5 ani.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Baciu.

Domnul Mihai Baciu:

Îmi cer scuze, domnule preşedinte, vă dezamăgesc că întrerup un pic năvala aceasta, şuvoiul patriotic de vot, într-o unitate de simţire şi cuget, a tuturor acestor legi. Noi am votat pentru această ordonanţă. Sper că aţi observat sau poate n-aţi observat, am votat pentru nu pentru că am fi entuziasmaţi şi foarte bucuroşi că nivelul celor din învăţământ, mă refer la nivelul de viaţă, ar fi crescut spectaculos şi suficient. Dimpotrivă! Suntem profund nemulţumiţi.

Ceea ce a spus aici profesorul Stanciu este cu totul adevărat. Noi am mers pe calea pragmatică, grupul nostru, acum, că ce-i în mână nu-i minciună şi mai bine ceva decât nimic. Asta nu înseamnă că noi nu aşteptăm de la guvern şi vom face, comisia, sigur, presiuni de care a vorbit profesorul Stanciu, noi aşteptăm noi iniţiative, noi măsuri pentru ca, în sfârşit, învăţământul, aşa cum spune în programul dumneavoastră de guvernare care este scris foarte frumos, ba are chiar virtuţi literare, uneori şi poetice, în realitate, deci, învăţământul să devină prioritate naţională.

Am votat, aşadar, pentru această ordonanţă din motivul acesta simplu: mai bine ceva decât nimic pentru această categorie necăjită a profesorilor. Dar insistăm în continuare, repet, nu voi obosi să repet niciodată, că trebuie măsuri serioase, măsuri mult mai substanţiale de îmbunătăţirea vieţii dascălilor noştri, acelor din România.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumim, domnule Baciu.

Domnul Andea, un minut.

Domnul Petru Andea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Comisia de învăţământ într-adevăr a dat un aviz negativ fără a avea însă unanimitate în ceea ce înseamnă vot în comisie. Nu votul în comisie vreau să-l explic, ci votul grupului nostru parlamentar, aici, în plen. Aş sublinia faptul că materia legislativă în discuţie, de fapt, consfinţeşte o serie de decizii luate pe parcursul anului curent când celor din învăţământ li s-au majorat salariile cu 5% în martie şi 5% în luna iunie, o respingere pe fond, spre exemplu, a acestei măsuri propuse nouă ar fi creat o situaţie extrem de complicată, ceea ce înseamnă salarizarea dascălilor, întrucât s-ar fi negat majorări de salarii deja operate.

Gestul pe care l-a subliniat domnul Stanciu, care este mai mult, aş spune, teatral sau demonstrativ decât bine chibzuit în ceea ce înseamnă un vot pe un act legislativ, nu are, după părerea mea, semnificaţia decât aceea demonstrativă şi nu ar fi servit în fond cauzei pe care o apărăm cu toţii şi anume creşterea salariilor dascălilor, pentru că cu toţii suntem de acord că este un sector dezavantajat până în prezent.

În consecinţă, consider că votul pozitiv dat aici este în conformitate cu interesele dascălilor şi fără îndoială că trebuie să continuăm în această direcţie chiar dacă creşterile sunt mici dar nu nesemnificative.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Supun, în continuare, votului dumneavoastră raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 33 de voturi împotrivă şi 2 abţineri, proiectul de lege a fost aprobat.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei între România şi Republica Letonia pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, semnată la Bucureşti, la 25 martie 2002.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Cu 6 voturi împotrivă, proiectul de lege a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.60/2002 pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere între România şi Comunitatea Europeană privind participarea României la Programul comunitar pentru întreprinderi şi spirit anteprenorial, în particular pentru întreprinderi mici şi mijlocii, semnat la Bucureşti la 31 mai 2002 şi la Bruxelles la 28 iunie 2002.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.73/2002 pentru asigurarea fondurilor necesare elaborării proiectelor aferente Programului SAPARD, Măsura 2.1. "Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale".

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.70/2002 privind efectuarea recensământului general agricol din România.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră reexeminarea art.5 alin.4 din Legea privind vânzarea spaţiilor comerciale proprietate privată a statului şi a celor de prestări servicii aflate în administrarea consiliilor judeţene sau a consiliilor locale, precum şi a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr.192/2002.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Cu trei voturi contra, s-a aprobat proiectul de lege.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.74/2002 pentru modificarea Legii apărării naţionale a România nr.45/1994.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.98/2002 pentru modificarea anexei la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.160/2000 privind salarizarea controlorilor financiari din cadrul Curţii de Conturi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Cu 16 abţineri, 4 voturi împotrivă, proiectul de lege a fost aprobat.

Cine este pentru Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.99/2002 pentru instituirea unor măsuri privind importul autovehiculelor.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri? 4 abţineri.

Împotrivă?

Cu 5 voturi împotrivă, 4 abţineri, proiectul de lege a fost aprobat.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.77/2002 privind trecerea unor instituţii de cultură în subordinea Ministerului Culturii şi Cultelor.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 10 voturi împotrivă.

Abţineri? 9 abţineri.

Cu 10 voturi împotrivă şi 9 abţineri, proiectul de lege a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Presă ROMPRES.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Doamna Mona Muscă, vă rog!

Doamna Monica Octavia Muscă:

În primul rând, domnule preşeditne, o nelămurire: raportul de mediere l-am mai votat o dată. Cred că e vorba de votul final pe lege.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

E votul final. Păi asta facem acum! Da. De asta am votat. Votul final a fost.

Doamna Monica Octavia Muscă:

E votul final. Că raportul de mediere l-am votat. Da, da, da!

Atunci, îmi daţi voie doar două fraze.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Doar două fraze, vă rog, doamna Mona Muscă.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Exact aşa o să fac.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Sunt nemulţumiţi!

Doamna Monica Octavia Muscă:

Da, şi asta!

În primul rând, mă bucur că am reuşit să trecem împreună Agenţia de presă ROMPRES din subordinea Guvernului sub control parlamentar. Este vorba de respectarea autonomiei şi independenţei instituţiilor publice de media.

În al doilea rând, mă bucur că ultimul articol al acestui proiect de lege prevede abrogarea Hotărârii de Guvern nr.886 care venea în contradicţie flagrantă cu toate deciziile şi recomandările Consiliului Europei privind autonomia instituţiilor de presă şi independenţa editorială a lor.

Mulţumesc colegilor din Comisia de cultură, în primul rând, şi domniilor voastre pentru votul de acum.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumim, doamna Mona Muscă.

Supun votului dumneavoastră proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.72/2002 pentru modificarea art.42 din Legea nr.14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri? 4 abţineri.

Împotrivă? 7 voturi împotrivă.

Cu 7 voturi împotrivă, 4 abţineri şi 201 voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

Declaraţie de vot. Domnul Canacheu. Aveţi un minut, vă rog!

Domnul Costică Canacheu:

Stimaţi colegi,

Din 1990 încoace, un principiu în legătură cu finanţarea serviciilor speciale din România a fost foarte clar, acela că finanţarea se face de la bugetul statului şi controlul parlamentar asupra serviciilor speciale se face mai ales prin controlul bugetar.

Prin adoptarea acestei legi, încercăm, mai bine zis încearcă majoritatea parlamentară de astăzi ca, prin politica paşilor mărunţi, să transforme SRI-ul într-o societate comecială. Directorul SRI dispune ce fel de servicii vor fi acordate de serviciul pe care-l conduce şi ce vor face cu banii pe care îi vor încasa.

Se mai spune în legea deja adoptată de către Cameră că se va executa controlul acestor sume prin normele aprobate de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Noi n-avem cunoştinţe de aceste norme, pe de parte; pe de altă parte, în cadrul comisiei de control a Serviciului Român de Informaţii nu există o expertiză şi nici capacitatea instituţională de a face control de fond pe cheltuiala bugetară şi extrabugetară de acum încolo pe care această lege o prevede.

Considerăm că se încalcă un principiu clar, acela că serviciile publice speciale, cum este acesta, un serviciu de informaţii, se finanţează numai de la bugetul de stat şi numai sub control parlamentar. De aceea, noi am votat împotriva acestei legi.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.54/2002 privind înfiinţarea Centrului Naţional pentru Reducerea Riscului Seismic.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.80/2000 privind certificarea şi/sau omologarea echipamentelor, pieselor de schimb şi materialelor de exploatare utilizate la vehicule rutiere.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.108/2001 privind exploataţiile agricole.

Comisia ne propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri? O abţinere.

Împotrivă?

Cu o abţinere, 21 de voturi împotrivă, proiectul de lege a fost respins.

Stimaţi colegi, am încheiat propunerile de lege pentru votul final.

Vă rog, domnule Popescu Bejat. Vreţi să vă explicaţi votul. O să trecem la următoarea parte a ordinii de zi.

Domnul Ştefan-Marian Popescu-Bejat:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu este vorba doar de explicarea votului, este o iniţiativă legislativă a Partidului Democrat. Ea viza modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.108 privind exploataţiile agricole.

Parţial, iniţiativa legislativă a fost preluată în legea de aprobare şi din acest motiv ne considerăm mulţumiţi. Partea de completare a ordonanţei, aceea referitoare la definiţia şi rolul, importanţa şi finanţarea exploataţiilor agricole de tip familial a fost introdusă în Legea 166 de aprobare a acestei ordonanţe.

Din păcate, la modificarea art.5 din ordonanţă, prevederile referitoare la limitele la care se definesc exploataţiile agricole de tip comercial au rămas cele din ordonanţa de urgenţă. Spun din păcate, fiindcă agricultorii din ţările vestice nici măcar în proporţie de 1% n-ar putea să participe la facilităţile acordate de guvern prin această ordonanţă.

Este adevărat că în România unele facilităţi sunt orientate către aceste exploataţii agricole de tip mari. Însă, s-a constatat că actualul guvern, ministrul agriculturii nu poate să aplice în toate situaţiile această ordonanţă şi o încalcă cu nonşalanţă.

Vom reveni într-o intervenţie politică viitoare prezentând acest caz în detaliu. Deci, partidul de guvernământ mai degrabă acceptă o legislaţie strâmbă pe care să o încalce decât o iniţiativă legislativă corectă care să faciliteze şi să reglementeze în mod corect finanţările în domeniul agricol.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumesc, domnule Bejat.

(În continuare, şedinţa este condusă de domnul vicepreşedinte Ovidiu Cameliu Petrescu)

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vreau să vă informez că, în conformitate cu prevederile art.17, alin.2 şi 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-a depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, Legea privind schimbarea denumirii comunei Viişoara, judeţul Neamţ, în Alexandru cel Bun.

Domnul deputat Anghel Stanciu doreşte să adreseze o interpelare Ministerului industriei şi resurselor.

Domnul secretar Moucha este? Da.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Interpelarea noastră a avut ca obiect stadiul pregătirilor pentru iarna care vine, în general, şi, în particular, pentru municipiul Iaşi. În Iaşi şi probabil şi în alte localităţi, a început o adevărată furie a debranşărilor. Lumea se gândeşte că nivelurile de 2-3 milioane la cât se vor ridica probabil în această iarnă plata cheltuielilor de întreţinere, vor duce inevitabil la falimentul propriei familii, dar în final va duce şi la falimentul cet-urilor.

De aceea, noi am întrebat atât Ministerul Administraţiei Publice, pe distinsul domn ministru Cozmâncă, cât şi pe domnul ministru al industriei, dacă s-a avut în vedere o reabilitare a reţelelor, dacă s-a avut în vedere o serie de amenajări, să spunem, din punct de vedere tehnic, ca pierderile să se limiteze şi să nu mai plătească cetăţeanul şi aceste pierderi de pe traseu.

Totodată, după cum se ştie, la Iaşi CET-ul a trecut în proprietatea sau în patrimoniul Consiliului local. Se pare că licitaţiile privind combustibilii aferenţi se vor face la Bucureşti. Cred că era mai util ca aceste licitaţii să se facă la faţa locului, deoarece primăria, respectiv primarul, Consiliul local, avea tot interesul să obţină nişte preţuri mai mici spre a reduce consumul şi, în speţă, costurile, astfel încât cetăţeanul să dorescă să-i mai voteze şi în 2004.

Iată câteva motive pentru care am rugat cele două ministere, în ideea că le aducem nu critici, ci le aducem, în fapt, pe masa de lucru o problemă efectiv arzătoare la ordinea zilei: problema iernii 2002-2003. În funcţie de aceasta, evident că cetăţenii se vor orienta spre o formaţiune politică sau alta. Or, noi ţinem la PSD şi nu vrem să se "ardă" din cauza giga-caloriei. Vă mulţumim pentru atenţie.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul secretar de stat Moucha, răspundeţi la această problemă "arzătoare"!

Domnul Romulus Mouha:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În legătură cu interpelarea domnului deputat Anghel Stanciu, aş dori să aduc unele precizări, desigur o parte a răspunsului aparţine Ministerului Industriilor, iar o parte aparţine Ministerului Administraţiei Publice.

Deci, în ceea ce priveşte problemele specifice Ministerului Industriilor, vă pot informa, stimate domnule deputat, că, în urma estimărilor, TERMOELECTRICA, centralele de termoficare sunt pregătite pentru trecerea sezonului de iarnă.

În acest sens, aş dori să fac următoarele precizări: reparaţiile la sursele de bază, care produc combinate, energie electrică şi termică s-au realizat în proporţie de 90%, până la data de 10 octombrie 2002, urmând a se finaliza reparaţiile la ultimile două grupuri de termoficare. S-au reparat şi probat, conform normativelor în vigoare, conductele reţelelor de termoficare primară, de transport al energiei termice şi s-au finalizat reparaţiile la instaţiile auxiliare din centrale.

În iarna 2002-2003 grupurile retehnologizate vor aduce un aport suplimentar de 700 MW, şi respectiv 220 Gcal/oră la Bucureşti-sud şi Turceni. Grupul 4 este în probe pentru punerea în funcţie, iar la Brăila grupul 4 se efectuează probe şi reglaje la rece.

Stocurile de combustibil sunt cele stabilite în programul de iarnă şi la data de 13 septembrie se prezentau astfel: cărbune - 2.245.600 tone ceea ce reprezintă practic 115%, faţă de stocul existent la 13.09.2001. Păcura - 360.000 tone, capacitatea maximă a rezervoarelor. Pentru asigurarea cu cărbune în perioada de iarnă există contracte şi grafice de livrări încheiate cu CNLO, cu CNH şi SNC. Stadiul licitaţiilor pentru combustibili este următorul: achiziţia de păcură din intern este contractată cu SNP PETROM pentru 40.000 tone/lună. În vederea achiziţiei de păcură şi gaze din import, a fost aprobată garanţia guvernamentală pentru un credit de 200 milioane de dolari. Pentru contractarea creditului s-a lansat cererea de ofertă către bănci, concomitent cu aprobarea documentaţiilor de licitaţie.

În ceea ce priveşte estimarea costurilor, cauzele care au condus la creşterea preţurilor căldurii sunt: în centralele din subordinea TERMOELECTRICA, căldura se produce în proporţie de peste 95% prin arderea păcurii şi gazelor naturale, la un preţ ridicat, de circa 145 dolari/tonă, respectiv 95 până la 108/tonă, preţul de cotaţie fiind al burselor internaţionale. Resursele din ţară nu pot asigura decât 30% din consumul de păcură şi circa 30-40% din gaze naturale, restul trebuieşte importat.

Menţionăm că pentru municipiul Iaşi, preţul local de referinţă la giga-calorie este de 754.127 lei, iar CET - Iaşi are în prezent un stoc de 91.600 tone de huilă, 40.000 tone păcură, ceea ce reprezintă deja circa 50% din necesarul de combustibil pentru trecerea iernii 2002-2003. Aprovizionările care se vor face în continuare, pe parcursul consumării acestor materiale energetice, este absolut clar că nu vor crea probleme în această iarnă la Iaşi, în zona producţiei de apă caldă şi căldură.

Aş dori, de asemenea, să mai completez, domnule deputat, că în momentul de faţă la HIDROELECTRICA gradul de umplere a lacurilor este de circa 72%, ceea ce este extraordinar de bine, faţă de circa 50% cât era acum 2 ani. De asemenea, la lignit am arătat că suntem în grafic; la păcură este depăşită cantitatea care trebuia să fie la 1.10.; deja la 19 septembrie sunt 302.000 tone de păcură.

M-aş opri aici, urmând ca, desigur, colegul meu de la Ministerul Administraţiei Publice să completeze răspunsurile specifice. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul secretar de stat Ionel Fleşariu, poftiţi.

Domnul Ionel Fleşariu:

În vederea asigurării cu energie termică a populaţiei în iarna 2002-2003, Ministerul Administraţiei Publice a luat următoarele măsuri:

1. În primul rând, a procedat pentru CET-urile externalizate de la Societatea Comercială TERMOELECTRICA şi trecute în subordinea consiliilor locale sau judeţene, împreună cu conducerile acestora, la configurarea unor scheme tehnologice care să minimizeze cheltuielile de combustibili şi de reparaţii. Se face o monitorizare săptămânală a acestor acţiuni. Prin Ordonanţa Guvernului nr.42 din acest an, cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2002, au fost alocate 50 miliarde lei, destinate suplimentării fondurilor necesare finalizării reparaţiilor planificate pentru anul 2002.

2. Stocurile de combustibili solicitate de producătorii de energie termică sunt asigurate. Astfel, pentru CET-urile externalizate de la TERMOELECTRICA este în fază finală derularea formalităţilor pentru asigurarea unor credite interne sau externe, în sumă totală de 120 milioane dolari, care vor asigura completarea finanţării achiziţionării resurselor energetice primare.

Necesarul de combustibili de asigurat noile structuri tehnologice de funcţionare este disponibil cantitativ pe sortimente. Costurile de producţie pentru energia termică diferă în funcţie de structura tehnologică a fiecărui furnizor. Datorită uzurii morale a acestei structuri, costurile de producţie depăşesesc valoarea preţului de referinţă, de 800.000 Gcal., şi, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2002, în iarna anului 2002-2003 aceste diferenţe vor fi acoperite prin subvenţii.

Necesarul de energie termică pentru un apartament standard, de două camere, pentru o lună de iarnă, este în jur de 1,3 Gcal./lună, dacă sunt respectate condiţiile de izolare pentru reducerea la minimum a pierderilor. Se poate aprecia că pentru un apartament standard cheltuielile cu energia termică se vor ridica la circa 1.200.000 lei/lună în timpul acestei ierni. Această evaluare nu include, bineînţeles, pierderile de pe reţea şi nici risipa consumatorului.

Cu stimă, semnează ministrul Administraţiei Publice, Octav Cozmâncă.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Ca, cred că s-a spus.

Domnul profesor Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte, vreau să mulţumesc celor doi distinşi secretari de stat, care prin răspunsul domniilor lor s-au angajat că la iarnă va fi cald şi ieftin în casele cetăţenilor. Noi vom aduce aceste răspunsuri probabil prin luna martie, şi le vom citi împreună, să vedem dacă s-au ţinut de cuvânt. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dar, "ieftin", nu s-au angajat. N-am auzit.

Domnul deputat Iulian Mincu va dezvolta o interpelare adresată Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

Am o rugăminte, şi la cei care dezvoltă interpelările, şi la cei care răspund, să ne încadrăm în trei minute, aşa cum este regulamentul.

Domnul Iulian Mincu:

Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor colegi,

Eu am două interpelări, şi una dintre interpelări se adresează Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, inclusiv Ministerului Sănătăţii şi Familiei.

Prin Ordinul nr. 335/19 iulie 2002, a intrat în vigoare noul ordin, neaşteptat de dureros pentru bătrânii asistaţi în azile, acela că participarea lor lunară să crească de la 409.000 lei/lună, la 1.750.000 lei/lună. Toţi sunt bătrâni, bolnavi, şi majoritatea cu o pensie cu mult sub nivelul sumei propuse să li se reţină lunar.

Îmi scriu 80 de bătrâni de la Sanatoriul de la Pucioasa, din cei 103 bătrâni, care îmi scriu astfel: "Ni se încalcă astfel dreptul la viaţă. N-avem locuinţă, n-avem pământ, n-avem alt venit şi trăim din pensia pe care o primim, iar acum trebuie să părăsim azilul, că nu avem cu ce-l plăti."

Toţi îmi anexează chitanţele de pensii pe care le primesc, din ultimele luni. Am citit şi eu ultima: este, într-adevăr, destul de dureros. Este dureros pentru că se adresează unor bătrâni care nu mai au din ce trăi. Din pensiile lor, care nu depăşesc (la cei care mi le-au trimis) mai mult de 1.000.000 - 1.200.000, li se deduce 20% ca rezultanta sumei respective, conform ordinului primit, iar restul este reţinut pentru întreţinere.

Mai mult, bătrânii care nu au nici aceste pensii, trebuie să părăsească azilul. Care este media de pensie pe trimestrul II - 2002 pentru pensionarii de asigurări sociale de stat şi pensii impozabile? Dau exact din statistica Institutului Naţional de Statistică: 1.512.441 lei. Două treimi din judeţe au 69% mai puţin decât această medie. Încep cu Giurgiu, care are 1.269.306 lei, şi termin cu Vasluiul, care are 1.316.364 lei. Numai 13 judeţe au peste media naţională, şi încep cu Bucureştiul care are 1.819.045 lei, şi termin cu Constanţa, cu 1.563.845 lei. Sunt 6.300.000 de pensionari.

În ceea ce priveşte pensionarii agricoli, 1.719.978 de persoane. Pensia medie lunară este acum de 317.512 lei - nu comentăm. În trimestrul I. 2002, au ieşit din sistemul de plată 119.000 de pensionari. Trebuie să spun, cu regret, că ieşirea din sistemul de pensionare înseamnă decesul pensionarilor. Media de viaţă la noi este destul de mică. Este poate cea mai mică din Europa: 69,2 ani. Dorim, în continuare, s-o scădem?

Este trist că nu avem decât 18.000 de pensionari în azil. Ce facem cu ei? Aceasta a fost întrebarea pe care am dezvoltat-o acum faţă de Ministerul Muncii, care dealtfel mi-a răspuns, într-adevăr, destul de serios asupra problemelor pe care le-am ridicat, într-o scrisoare pe care am primit-o astăzi, şi care confirmă de altfel ceea ce spun eu.

Problema este că rămâne pentru aceşti bătrâni o situaţie destul de grea. Aş vrea răspuns la această primă problemă, şi pe urmă continui cu cealaltă.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, domnule profesor.

Domnule secretar Ciotloşi, poftiţi!

Domnul Petre Ciotloş:

Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor deputaţi,

La interpelarea adresată de domnul deputat Iulian Mincu, ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, domnul Marian Sârbu, formulează următorul răspuns:

În ceea ce priveşte căminele pentru persoanele vârstnice. Căminele pentru persoanele vârstnice sunt unităţi de asistenţă socială, organizate în condiţiile prevăzute de Legea nr. 17/2000, privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice, şi sunt coordonate metodologic de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.

Există un număr mare de unităţi de asistenţă socială pentru vârstnici care se află, însă, în coordonarea Secretariatului de Stat pentru Persoane cu Handicap din subordinea Ministerului Sănătăţii şi Familiei. Pentru căminele pentru persoane vârstnice, deci, cele care sunt în coordonarea Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, costul mediu lunar de întreţinere s-a stabilit pe baza metodologiei aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1021/2000.

În prezent, din luna iunie 2002, nivelul costului mediu lunar de întreţinere este de 1.500.000 lei/lună, faţă de 900.000 lei/lună, care era până în luna mai 2002, şi este aprobat prin Ordinul ministrului Muncii şi Solidarităţii Sociale nr. 252/2002.

Potrivit metodologiei, contribuţia de întreţinere nu depăşeşte costul mediu lunar de întreţinere stabilit la nivelul cheltuielilor medii lunare ale anului precedent, pentru hrană, întreţinere şi gospodărie, obiecte de inventar, echipament şi cazarmament.

Totodată, atât Legea nr. 17/2000, cât şi metodologia aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1022/2000 precizează că nivelul contribuţiei de întreţinere datorate persoanei asistate nu poate fi mai mare de 60% din veniturile totale ale acesteia, diferenţa de 40% din venituri fiind lăsată la dispoziţia persoanei pentru cheltuieli personale.

În situaţia în care veniturile persoanei asistate nu sunt suficiente pentru acoperirea contribuţiei de întreţinere, aceasta este plătită în totalitate sau parţial, după caz, de către susţinătorii legali ai persoanei asistate.

În situaţia unităţilor de asistenţă socială pentru vârstinici, aflate în coordonarea Secretariatului de Stat pentru Persoane cu Handicap, contribuţia de întreţinere se stabileşte în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 532/99, modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 1021/2000, printr-un ordin al Secretariatului de Stat pentru Persoane cu Handicap, pe acelaşi principiu ca şi în cazul căminelor pentru persoanele vârstnice. Diferenţa constă în faptul că, pentru unităţile menţionate, metodologia de calcul a contribuţiei, stabileşte ca asistatul să păstreze din veniturile proprii un procent de numai 20% din cheltuielile personale.

Referitor la alocaţia zilnică de hrană pentru consumurile colective din unităţile bugetare de asistenţă socială, respectiv cantine de ajutor social şi căminele pentru persoane vârstnice, aceasta a fost majorată prin Hotărârea Guvernului, după cum urmează:

Pentru căminele pentru persoane vârstnice, majorare de la 32.000 lei/zi beneficiar, la 51.000 lei/beneficiar. Şi pentru căminele de ajutor social, o majorare de la 23.000 lei/beneficiar, la 37.000 lei zi/beneficiar. Majorarea este de aproximativ 60% faţă de nivelurile anterioare şi cuprinde inflaţia înregistrată la nivelul anului 2001, indicele de creştere la preţuri la principalele produse indice prognozate pentru anul 2002, precum şi inflaţia pe primele şase luni ale anului 2003.

Deşi nivelul alocaţiei zilnice de hrană/persoană care beneficiază de serviciile de masă în unităţile de asistenţă socială menţionate este relativ mic, consumul trebuie privit pe ansamblul unităţii, suma totală zilnică reprezentând alocaţia de hrană fiind destul de ridicată. Şi, în răspuns v-am dat şi un exemplu, vizavi de cantinele de ajutor social. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Poftiţi, domnule profesor.

Domnul Iulian Mincu:

Îi mulţumesc reprezentantului Ministerului Muncii, domnului secretar de stat, dar aş vrea să spun câteva lucruri.

Este vorba de acei pensionari care nu au unde se duce, şi, în general, care au pensiile cu mult mai mici decât pensia în medie pe naţiune. Aceştia sunt cei care îmi scriu. Şi, de fapt, nu sunt prea mulţi. Sunt 18.000.

Aş vrea să vă spun, că apreciez, că dumneavoastră aţi crescut pentru un asistat social preţul unei zile de masă, de la 23.000 lei la 1 septembrie, la 37.000 lei, la preţul unui pachet de ţigări bune. Aş vrea însă să vă reamintesc, că în puşcării se plăteşte ziua de masă sau alocaţia pentru masă a puşcăriaşului, cu 75.000 lei. Nu vreau să vă fac calculul caloric şi nici nu vreau să vă fac calculul din punct de vedere nutriţional.

Aş vrea să vă mai aduc aminte câteva probleme şi promisiuni. Promisiunea că se vor creşte pensiile în agricultură. Sunt 1.777.000 de pensionari agricoli, şi se creşte cu 20% în 2001, şi că va ajunge la 100% în 2004. Aceasta înseamnă să creşti de la 245.000 la maximum 500.000. Deci, situaţia rămâne că ne înscriem în continuare în acest barometru al sărăciei, sărăcie profundă, care s-a mărit considerabil în ultimul timp, şi care a mărit considerabil şi numărul de bolnavi, şi nu numai cei bâtrâni, ci şi cei tineri.

Este o problemă care este constatată de toată lumea, şi pe plan naţional, şi pe plan internaţional. Eu vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule profesor, dezvoltaţi şi interpelarea cu privire la Ministerul Învăţământului.

Domnul Iulian Mincu:

Domnule preşedinte, este una dintre problemele cele mai serioase pe care am socotit că trebuie s-o prezint ca a doua interpelare, pentru că este situaţia şcolii româneşti la începutul anului şcolar 2002-2003.

În acest an şcolar sunt pregătiţi pentru a se prezenta la şcoală un număr total de 3.850.639 de elevi, şi peste 200.000 de dascăli. În clasele I - IV este prevăzut 1.008.118 elevi, şi peste 500.000 în clasele de liceu. În clasele I-a se vor prezenta 248.879 de elevi, cu 95.199 elevi mai puţin decât în anii 1997-1998, când au fost 344.078 copii, şi cu 63.000 copii mai puţin decât în anul 2001-2002.

Dacă se merge în acest ritm, riscăm ca populaţia noastră să ajungă aşa cum este prezentată, de altfel, în cercetările internaţionale ale ONU, publicate recent, la populaţia Luxemburgului de 17.000.000. Ultimul recensământ din 2002 arată că populaţia a scăzut la 21.698.180 faţă de 23.137.000, cât era în 1989.

Aş vrea să leg de acest lucru problema educaţiei. Educaţia este de fapt cea mai importantă problemă, cea mai importantă componentă în viaţa unui popor, şi de calitatea şcolii depinde calitatea economiei. Marea majoritate a slujitorilor şcolii a fost educată în cadrul şcolii româneşti, creată după modelul francez şi german a lui Spiru Haret şi Angelescu, acele şcoli de masă ale secolului XIX şi XX.

Din păcate, România ultimilor ani, în lipsă de interes pentru educaţie, a condus la continuarea unor tablouri sumbre. O pătrime dintre tinerii între 15 şi 16 ani au ieşit din sistemul de învăţământ, din cauze materiale, din lipsa unui curriculum adecvat. 1% dintre copiii mediului rural ajung cu greu să termine o universitate.

Învăţământul, în schimbarea pe care a făcut-o, prezintă de fapt un sistem care se păstrează în continuare. 72% din urban şi 32% din mediul rural învaţă în două schimburi, pentru că nu există şcolile respective.

Dacă analizăm la început de an situaţia şcolilor, în România există 28.656 de şcoli; peste 28% dintre ele însă nu au fost pregătite pentru începutul anului. O analiză mai profundă ne arată situaţii şi mai îngrijorătoare. Multe din aceste şcoli, mai ales în mediul rural, nu respectă normele antiseismice. De fapt, 16% din şcolile din România respectă aceste norme. Multe dintre ele sunt foarte vechi: 1% sunt construite înainte de 1800; 11% în secolul XIX; 18% în prima jumătate a secolului XX.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării a depus eforturi, într-adevăr, în aceşti ultimi ani: 29 de şcoli sunt create noi; 400 şcoli sunt reabilitate; 120 vor fi reabilitate până la sfârşitul anului. Dar, dacă luăm ceea ce rămâne, vom vedea că o treime din şcoli nu au avize sanitare. Un exemplu elocvent: din 788 şcoli din judeţul Bacău, numai 478 au aviz sanitar. Acelaşi lucru se întâlneşte la Cluj cu 300 şcoli. Acelaşi lucru se întâlneşte în Prahova, în Tulcea, în Bucureşti inclusiv.

Vom menţiona pe scurt şi situaţia cadrelor didactice. În ceea ce priveşte cadrele didactice: 190.000 cadre titularizate şi 80.000 sunt suplinitori. În realitate aş putea să spun că, de fapt, sunt 173.000 titularizate, 44.000 suplinitori, 6.965 suplinitori netitularizaţi.

Să luăm şi motivaţia naturală a acestei situaţii. Profesorii cu studii superioare, salarii de 2,4 până la 3,7 milioane. Cei cu învăţământ de scurtă durată între 2 şi 3,1 milioane. Institutorii cu studii de scurtă durată 2, milioane şi învăţătorii 1,9 până la 2,9 milioane. De la 1 iulie li se adaugă, într-adevăr, acest 5%. Aceasta este motivaţia că se părăseşte această profesie, mai ales de către cei tineri, care consideră adesea că este ca o profesie refugiu.

Problema fundamentală a şcolii nu este numai lipsa de bani, ci şi faptul că nu s-a înţeles interesul naţional, viitorul naţiunii, este de fapt cel al viitorului şcolii.

Vreau să vă spun că preşedintele Statelor Unite, George Bush, a semnat, pe 13 decembrie 2001, Legea educaţiei care face parte din planul de reformă a învăţământului american. Ideea de bază a legii este imprimarea unui regim de testare în toate cele 50 de state ale USA, pentru verificarea obligatorie a cunoştinţelor elevilor din programul obligatoriu.

Pentru mărirea salariilor - şi insist asupra acestui lucru - şi mărirea acestor salarii a mers în aşa fel, încât să poată alege ca cei cu titlu de doctor să treacă în învăţământul cu studenţi.

Marea Britanie a introdus foarte recent schimbări calitative în acelaşi învăţământ. La noi prevalează mentalitatea olimpicilor, se acordă grade didactice şi atenţie acestor profesori. Se aduce, astfel, învăţământul la un punct mort.

România, în evaluările internaţionale ale cunoştinţelor medii s-a situat pe locul 39 la matematică şi pe locul 31 la fizică - şi menţionez numai aceste discipline cu care MEC se mândreşte oficial cu medalii şi locuri fruntaşe olimpice.

Aş vrea să susţin că Program for International Segment, care a făcut o clasificare pe 43 de ţări ajunge la concluzia că valoarea şcolii româneşti nu este aceea pe care o arată medaliile olimpice, că şcoala, în masă, de fapt, este cu mult inferioară.

Ani de zile cei din mediul rural au cerut, de exemplu, ore de informatică. MEC avansează cifra de 500.000 de calculatoare...

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule profesor...

Domnul Iulian Mincu:

Imediat, domnule preşedinte.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Imediat, dar dumneavoastră practic interziceţi dreptul colegilor dumneavoastră de a mai lua cuvântul.

Domnul Iulian Mincu:

Imediat voi termina şi voi sări peste multe probleme, dar vreau să vă spun că nu a acordat la mediul rural calculatoare, nu a acordat acolo unde nu existau profesori de informatică dreptul de a învăţa informatica.

Vreau să vă spun încă ceva şi o spun ca final: că Ministerul Educaţiei şi Cercetării, prin institutul său de educaţie, de fapt, a susţinut pregătirea psihopedagogică şi metodică, însă a lăsat de-o parte discipinele fundamentale, disciplinele de cercetare ştiinţifică exactă care saltă valoarea unei şcoli.

Concluziile finale: într-un sondaj recent, 56% dintre tinerii între 16 şi 29 de ani vor să părăsească ţara definitiv şi ceea ce este şi mai grav 41% dintre cei între 9 şi 15 ani, iar foarte recent o statistică făcută pe studenţii din Bucureşti arată că cifra celor care vor să părăsească ţara după terminarea facultăţii depăşeşte 60%.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Totuşi, apelez la bunăvoinţa dumneavoastră. Vorbind foarte lung, dumneavoastră interziceţi colegilor dumneavoastră ca să se mai exprime. Mai sunt peste 20 de interpelări. Marea majoritate sunt din grupul PRM. Or, dacă dumneavoastră vorbiţi o jumătate de oră dânşii nu mai au timp să ia cuvântul.

Cu tot respectul, ştiu că problemele sunt deosebite, dar dacă nu ne încadrăm într-un termen, atunci n-am făcut nimic.

Domnul secretar de stat Damian, răspundeţi, vă rog.

Domnul Radu Damian (secretar de stat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării):

Domnule preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Interpelarea fiind extrem de lungă şi atingând foarte multe probleme, o să-mi permiteţi să încerc să concentrez puţin răspunsul şi să mă refer în primul rând la clădirile în care-şi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ preuniversitar.

În conformitate cu prevederile legale în vigoare, finanţarea cheltuielilor de funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniveristar este asigurată de consiliile locale, prin bugetele proprii.

În consecinţă, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a aloca fondurile necesare pentru reparaţii şi reabilitări ale imobilelor, aprovizionare de iarnă cu alimente a grădiniţelor şi internatelor, aprovizionarea cu combustibili pentru asigurarea încălzirii în unităţile de învăţământ preuniversitar.

Tot din bugetele locale se execută şi lucrările de modernizare a instalaţiilor de încălzire în şcoli, dotarea cu centrale, transformarea punctelor termice în centrale termice, racordări la reţeaua de gaze etc.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării acordă o deosebită importanţă infrastructurii şcolare şi condiţiilor în care învaţă şi se formează elevii. În acest sens, ministerul urmăreşte permanent şi sprijină autorităţile locale în găsirea soluţiilor optime de rezolvare a problemelor tehnice ale şcolilor.

În cadrul acestei acţiuni, în afara sumei de 52,2 miliarde de lei alocate pentru obiective de investiţii finanţate de către MEC, din iniţiativa conducerii ministerului, într-un program guvernamental s-au preluat în finanţarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării în anul 2002, de la autorităţile locale, pe bază de hotărâre de Guvern, lucrări de execuţie pentru unele obiective de investiţii, consolidări şi reabilitări de imobile din învăţământul preuniversitar, 87 unităţi de învăţământ pentru care s-au alocat 160 miliarde lei.

De asemenea, este în derulare programul de reabilitare a şcolilor, cofinanţat de Banca Mondială şi Guvernul României, în cadrul căruia, în acest an, au fost efectuate şi sunt în curs de derulare lucrări de consolidare, refacere, extindere, dotare cu utilităţi, apă curentă, grupuri sanitare, canalizare, mobilier.

În 2002 au fost finalizate, până la 15 septembrie, 431 de şcoli, iar 119 urmează să fie finalizate până la 15 decembrie 2002.

De asemenea, în 2002 au fost alocate pentru lucrările de reabilitare a unităţilor de învăţământ 64 de milioane de dolari americani, din care 43 de milioane de către Banca Mondială şi 21 de milioane de către Guvernul României.

Pentru ridicarea nivelului calitativ, în anul şcolar 2002 - 2003 s-au realizat 211 şcoli centre de zonă, la care s-au arondat 262 de şcoli.

De asemenea, au fost achiziţionate de la SC "Aro" Câmplung Muscel 224 microbuze pentru transport elevi, dintre care 135 cu capacitate de 16 locuri şi 89 cu 22 locuri, pentru care s-au alocat de la buget, prin Ministerul Educaţiei şi Cercetării, 200 de miliarde lei.

Precizăm, totodată, că peste 300 de unităţi de învăţământ au fost dotate cu peste 2.000 de seturi de mobilier, un set conţine 20 de bănci, catedre, tablă, dulap pentru profesor, pentru care s-au alocat peste 300 de miliarde lei.

Prin ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate pentru elevii din clasele I-IV din învăţământul de stat s-au acordat gratuit pentru elevii din clasele I-IV din învăţământul de stat produse lactate şi panificaţie, în limita unei valori zilnice de 7.000 lei pe elev.

În aplicarea prevederilor acestui act normativ a fost elaborat Regulamentul de aplicare care prevede constituirea unei comisii la inspectoratele şcolare, cu atribuţii legate de monitorizare, coordonare şi soluţionarea problemelor apărute cu ocazia aplicării.

Potrivit aceluiaşi Regulament, directorilor unităţii de învăţământ le revine responsabilitatea implementării programului, conducerii şi coordonării întregii activităţi privind modul de derulare.

În ceea ce priveşte încadrarea personalului didactic precizăm că aceasta este competenţa inspectoratelor şcolare şi s-a desfăşurat în conformitate cu prevederile Legii nr. 128/1997 privind statutul personalului didactic, cu modificări şi completări ulterioare, a Ordinului ministrului nr. 3.342 din 11.03.2002 pentru aprobarea metodologiei privind încadrarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar în 2002 - 2003, ca urmare a aplicării planului cadru de învăţământ şi a Ordinului ministrului nr. 3.469 din 8 aprilie 2002 pentru modificarea metodologiei privind încadrarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar.

Ca urmare a acestui plan cadru, precizăm că una dintre priorităţi strategice a Ministerului Educaţiei şi Cercetării este creşterea calităţii învăţământului în toate compartimentele sale.

Ca urmare, prin măsurile luate, inspectoratele şcolare au angajat cu prioritate suplinitori dintre cadrele didactice calificate.

Desigur, eu am citit acest scurt răspuns care cred eu că va fi considerat mulţumitor de către domnul deputat Mincu, deşi suntem conştienţi că problemele învăţământului sunt foarte mari şi ele nu durează de astăzi, ci de foarte mult timp.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Ştefan Baban a adresat două interpelări pentru Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Vă rog să le dezvoltaţi pe amândouă şi domnul secretar de stat Damian o să răspundă la amândouă.

Domnul Ştefan Baban:

Domnule preşedinte,

Vă mulţumesc.

Am să fiu foarte scurt.

Prima interpelare se referea la învăţământul primar şi gimnazial din România, a doua interpelare se referă la facultăţile particulare, SRL-uri profitabile. Aştept răspunsul.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul secretar de stat. Prima era "Învăţământul românesc, încotro?" Un răspuns mai sintetic ar fi: "Înainte!", ca să mai recuperăm din timp.

Domnul Radu Damian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Voi răspunde la prima întrebare referitoare la cifra de şcolarizare pentru învăţământul de stat preuniversitar.

Acesta se aprobă anual prin hotărâre de Guvern. În cadrul reţelei de şcolarizare nu există unităţi de învăţământ, deci tipul şcolilor postliceale care pregătesc învăţători.

Începând cu 2001 - 2002, pregătirea educatoarelor şi învăţătorilor se realizează prin licee pedagogice, în conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului Educaţiei şi Cercetării 3.593 din 2001.

La comasarea unităţilor de învăţământ Ministerul Educaţiei şi Cercetării a avut în vedere raţionalizarea, eficientizarea şi acoperirea optimă a posturilor, nu pe criterii arbitrare, ci pe conceptul de centre de comună.

Totodată, s-a urmărit ridicarea calităţii procesului instructiv educativ, prin reducerea numărului de suplinitori necalificaţi.

Potrivit prevederilor art. 159 paragraful 1 din Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, formarea continuă a personalului didactic se realizează în principal prin perfecţionare şi conversie profesională.

În acest sens, în ceea ce priveşte cadrele didactice cu pregătire deficitară, Ministerul Educaţiei şi Cercetării are în vedere un pachet de măsuri privind perfecţionarea acestora.

Referitor la încadrarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2002 - 2003, acesta este competenţa inspectoratelor şcolare şi s-a desfăşurat în conformitate cu prevederile art. 7 şi 44 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, modificată şi completată, al Ordinului Ministrului Educaţiei şi Cercetării nr. 3.342 din 11.03.2002 pentru aprobarea metodologiei privind încadrarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2002 - 2003, ca urmare a aplicării planului-cadru de învăţământ şi ale Ordinului ministrului nr. 3.469 din 08.04.2002.

Precizăm că una dintre priorităţile strategice ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării este creşterea calităţii în toate compartimentele sale pentru toate formele de învăţământ.

Ca urmare, prin măsurile luate, inspectoratele şcolare au angajat cu prioritate suplinitori dintre cadrele didactice calificate.

Cu deosebită consideraţie, ministrul Ecaterina Andronescu.

Pot să vă răspund şi la a doua?

Domnul Ştefan Baban:

Vă rog.

Domnul Radu Damian:

Este vorba de interpelarea care se referă la pericolul prezentat de instituţiile de învăţământ superior care funcţionează ilegal, fără a fi autorizate să funcţioneze provizoriu prin hotărâre de Guvern sau acreditate prin lege, despre care în nenumărate rânduri Ministerul Educaţiei şi Cercetării a avertizat populaţia, prin intermediul mass-media, cu privire la pericolul prezentat de acesta.

Între acţiunile întreprinse de minister se numără şi controalele efectuate la o serie de învăţământ superior care, prin hotărâre de Guvern, au intrat în lichidare, ca urmare a faptului că echipele de control au constatat neîndeplinirea standardelor care au stat la baza acordării autorizaţiei de funcţionare provizorie.

De asemenea, ministerul a sesizat Ministerului de Interne cu privire la desăfşurarea în mod ilegal de activităţi de învăţământ superior de către anumite persoane juridice şi a formulat plângeri penale împotriva reprezentanţilor legali ai acestor entităţi.

Referitor la celelalte universităţi cu privire la care s-a dispus intrarea în lichidare precizăm că acestea funcţionează în lichidare începând cu anul 1, în sensul că nu mai au dreptul de a organiza admitere, dar pot şcolariza în continuare studenţii care sunt deja înmatriculaţi, fără a-i putea împiedica să se transfere la alte instituţii de învăţământ.

Dorim să vă asigurăm, totodată, că Ministerul Educaţiei şi Cercetării va continua să supravegheze activitatea instituţiilor de învăţământ superior, pentru a desfăşura un proces educativ de calitate, sancţionând orice nerespectare a standardelor prevăzute de reglementările legale în vigoare.

Cu deosebită consideraţie, ministrul Ecaterina Andronescu.

Întrucât această problemă este de resortul meu, vreau să vă spun că facem tot ce se poate ca să avem colaborarea celorlalte organe competente ale statului pentru a împiedica astfel de acţiuni care contravin ideii de învăţământ superior de calitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat, sunteţi mulţumit de ambele răspunsuri, da?

Domnul Ştefan Baban (din sală):

Da, mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Damian Brudaşca, de asemenea, se va referi la situaţia Liceului Teoretic Gheorghe Şincai din Cluj.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Domnule preşedinte,

Vreau răspunsurile şi voi face comentariile.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule secretar de stat Damian, prezentaţi răspunsul şi pentru domnul Brudaşca.

Domnul Radu Damian:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

În primul rând, subliniez faptul că la elaborarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, Ministerului Educaţiei şi Cercetării nu i s-a solicitat nici un aviz pentru unităţile de învăţământ cuprinse în anexa 1 la acest act normativ.

Precizăm, de asemenea, că pe rolul Judecătoriei din Cluj Napoca s-a aflat dosarul 5.320/2000 având ca obiect cererea de chemare în judecată formulată de Eparhia Reformată din Ardeal, în contradictoriu cu Liceul Teoretic Gheorghe Şincai, Clubul Sportiv "Viitorul", Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Inspectoratul Şcolar al Judeţului Cluj, Consiliul Local al Municipiului Cluj Napoca, prin care reclamanta a solicitat obligarea pârâţilor la încheierea Protocolului de predare-preluare, cu privire la imobilele din str. Kogălniceanu nr. 16.

Prin încheierea nr. 8.918 din 08.10.2001, instanţa de judecată a constatat că reclamanta a renunţat la judecarea acţiunii formulare împotriva Liceului Teoretic "Gheorghe Şincai", Clubului Sportiv "Viitorul", Ministerul Educaţiei Naţionale şi Inspectoratulu Şcolar al Judeţului Cluj.

Precizăm că, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 184/2001 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995 aprobată prin Legea nr. 520/2002, terenurile şi clădirile în care-şi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ preuniversitar de stat fac parte din domeniul public al comunelor, oraşelor şi municipiilor şi sunt în administrarea consiliilor locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor.

În consecinţă, Consiliul local şi Primăria Cluj Napoca pot face demersurile necesare pentru ca imobilul în cauză să rămână învăţământului.

De altfel, din adresa Inspectoratului Şcolar al Judeţului Cluj nr. 10.482 din 13.09.2002 rezultă că, în prezent, Consiliul Local al Municipiului Cluj Napoca are în continuare litigii cu Eparhia Reformată din Ardeal, în baza prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999.

Menţionăm că Ordonanţa de urgenţă nr. 83/1999 nu a fost aprobată prin lege, deşi potrivit art. 114 alin. 4 din Constituţia României, ordonanţele de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea lor spre aprobare în Parlament.

Membrii Camerei Deputaţilor şi Senatului vor putea face propuneri de modificare a prevederilor ordonanţei, prin legea de aprobare a acesteia.

Cu deosebită consideraţie, ministrul Ecaterina Andronescu.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Din partea Ministerului Justiţiei, doamna Cristina Tarcea, secretar de stat, referitor la aceeaşi situaţie şi ca răspuns pentru acelaşi domn deputat.

Doamna Cristina Tarcea:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Doamnelor deputate,

Domnilor deputaţi,

La interpelarea formulată de domnul deputat Damian Brudaşca, referitoare la retrocedarea către Eparhia Reformată a Ardealului a imobilului situat în Municipiul Cluj Napoca, Ministerul Justiţiei este în măsură să vă furnizeze următorul răspuns: imobilul a făcut obiectul procedurii reglementate de Ordonanţa de urgenţă nr. 83/1999, ordonanţă care a avut în vedere atât ocrotirea drepturilor foştilor proprietari, cât şi ale actualilor deţinători.

Actualii deţinători au fost, de altfel, consultaţi în momentul includerii imobilelor în listele anexă ale ordonanţei, deoarece, în urma verificărilor a rezultat că Ministerul Educaţiei şi Cercetării a semnat nota de fundamentare a proiectului ordonanţei.

De asemenea, şi cu ocazia verificării situaţiei juridice a imobilului, înainte de întomcirea documentului de restituire a acestuia de către comisia specială de restituire constituită potrivit dispoziţiilor ordonanţei, deţinătorul a fost consultat.

Într-adevăr, pe rolul Judecătoriei Cluj Napoca s-a aflat dosarul nr. 5.320/2000, introdus la data de 28 iunie 2000 de către reclamanta Eparhia Reformată din Ardeal, care a solicitat instanţei de judecată, în contradictoriu cu Liceul Teoretic "Gheorghe Şincai", Clbul Sportiv "Viitorul", Ministerul Educaţiei Naţionale şi Inspectoratul Şcolar Judeţean, obligarea pârâţilor de a încheia protocolul de predare-preluare a celor două imobile, în care funcţionează liceul şi eliberarea spaţiilor, începând cu data de 31 iulie 2001, cu plata retroactivă a chiriei, de la data de 3 ianuarie 2000.

În cauză a fost introdus şi Consiliul Local Cluj Napoca, care, în cursul procedurii, a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă nr. 83/1999, cu referire strictă la poziţia 24 din anexă.

Excepţia a fost soluţionată de către Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 244 din 10 iulie 2001, fiind respinsă ca inadmisibilă.

Ulterior, la 8 octombrie 2001, prin încheierea civilă 8.918/2001, Judecătoria a luat act de renunţarea la judecată, renunţarea formulată de reclamanta Eparhia Reformată din Ardeal.

Din verificările noastre efectuate nu au mai rezultat şi alte litigii între aceste părţi înregistrate pe rolul Judecătoriei Cluj Napoca.

Fiind vorba de o dispoziţie de restituite emisă printr-un act normativ cu putere de lege, Ministerul Justiţiei nu este abilitat să se pronunţe cu privire la anularea acestuia, competenţa în acest caz revenind aceluiaşi organ care a emis dispoziţia în discuţie, prin modificarea şi amendarea ordonanţei.

Vă rog să primiţi, domnule deputat, asigurarea întregii mele consideraţii. Ministrul Justiţiei, Rodica Mihaela Stănoiu.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Damian Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Domnilor secretari de stat,

Domnilor colegi,

Constat că cele două răspunsuri sunt contradictorii. Pe de o parte, Ministerul Educaţiei şi Cercetării dă dovadă de responsabilitate şi într-adevăr îi pune probleme această situaţie ambiguă şi dovedeşete o documentare corespunzătoare, iar pe de altă parte vine Ministerul Justiţiei care, spre surprinderea mea, dă soluţii care sunt în contradicţie cu realitatea şi cu legea.

În primul rând, s-a afirmat aici că această ordonanţă de urgenţă nu a fost votată. Ministerul Justiţiei în răspunsul său o apreciază ca act normativ cu putere de lege. Păi, dacă n-a fost votată, atunci cum să fie act normativ cu putere de lege?

Pe de altă parte, constat cu surprindere că Ministerului Justiţiei îi lipsesc o serie de informaţii sau a dorit să treacă peste ele. De aceea, în timpul de şase minute cât îmi revine pentru răspunsul la cele două interpelări aş vrea să-l informez pe reprezentantul Ministerului Justiţiei cu privire la următoarele adevăruri şi următoarele acte pe care trebuie să le aibă în vedere în viitor, când mai formulează asemenea răspunsuri.

În anii care au urmat formării României Mari, statul român a răscumpărat toate proprietăţile străine aflate înainte în hotarele Austro-Ungariei, echilibrându-le cu datoria statului succesor al acesteia, Ungaria, ca reparaţii pentru acţiunea din primul război mondial.

Constatăm, aşadar, faptul că de la înfiinţare până în 1921, clădirile revendicate şi suprafaţa de teren aferent, împreună cu toată finanţarea necesară au ca sursă domeniul public.

Totodată, mai observăm că Eparhia Reformată Maghiară se constituie în subiect al proprietăţii şi nu este în stare să contribuie la suportul material al funcţionării şcolii, de aceea nu înţelegem de ce îşi asumă astăzi rolul de proprietar şi revendică clădirile amintite.

Noi, respectiv cei care conduc astăzi destinele acestei şcoli se consideră moştenitorii şi noi ne considerăm moştenitorii contribuabililor români marginalizaţi în cadrul societăţii multietnice şi pluriculturale din Transilvania medievală, singurii proprietari de drept ai clădirilor şcolare.

Restituirea solicitată de Eparhia Reformată din Ardeal se întemeiază pe Ordonanţa de urgenţă nr. 83/1999, unde în anexa la poziţia 24 figurează doar clădirea din str. Mihail Kogălniceanu nr. 16. Ea este consemnată în extrasul de carte funciară nr. 1.438 la nr. topo 617. În Monitorul Oficial se specifică inadvertenţa: "Imobilul este degradat şi nu este folosit".

Şi acum să vă informăm, stimaţi reprezentanţi ai Justiţiei Române, legaţi la ochi sau legată la ochi.

Nota de constatare din 20.08.1999 este semnată doar de consilierul eparhial Tökes Elek - nu vă spune nimic acest nume? - şi nu de juristul acestei instituţii. Uimitor este faptul că acelaşi act nu este datat, pe el îşi pun semnăturile doar domnii Peter Ekstein Kovacs, la vremea aceea ministru delegat pe lângă primul-ministru cu problemele minorităţilor, domnul Köte Josef din partea Ministerului Educaţiei Naţionale.

2) Deşi sunt trecute numele miniştrilor atunci în exerciţiu:. Hajdu Gabor, Vlad Roşca, Decebal Traian Remeş, Valeriu Stoica, precum şi cel al secretarului de stat pentru culte, Gheorghe Anghelescu, aceştia nu-şi depun semnătura pe nota de fundamentare transmisă instituţiei şcolare respective, în temeiul căreia s-au retrocedat clădirile Liceului Teoretic "Gheorghe Şincai" Eparhiei Reformate a Ardealului.

3) Nota mai sus menţionată întemeia restituirea pe faptul că imobilele s-ar afla într-un grad avansat de degradare, dezafectate procesului de învăţământ, de constituirea lor în obiect al privatizării, ca urmare, revendicarea eparhială nu ar produce dificultăţi la nivel local. Sesizăm limbajul voit ambiguu reprezentat de termenii "degradaţi" şi de afirmaţia "nu este intens folosit", precum şi de formularea deloc întâmplătoare consemnată ulterior pe act de mâna domnului Köte Josef, "cu condiţia păstrării dreptului de folosinţă de către învăţământ".

În realitate, la data emiterii ordonanţei de urgenţă, ca şi astăzi, în clădirile acestui liceu funcţionează 31 de clase de la a V-a la a XII-a şi o şcoală post liceală. La acestea se adaugă o clasă I, Clubul Sportiv "Viitorul", o cantină, două cabinete medicale, un cabinet de consiliere vocaţională şi de asistenţă psihopedagogică, Centrul regional "Ardor", care patronează programele zonale şi naţionale de dezbateri academice, Lyceum, Bisnes Centre, ce are ca obiect de activitate educaţia economică a elevilor, trei laboratoare de informatică şi alte două cu profil de stenodactilografie, două biblioteci, centrul de documentare pentru profesorii începători care predau limba engleză, deschis de Consiliul britanic.

În altă ordine de idei, Decretul 176/1948 trecea în proprietatea statului român imobilele în care funcţionează azi Liceul Teoretic "Gheorghe Şincai". Precizăm faptul că nici una din modalităţile prevăzute de Ordonanţa de Guvern nr. 83/1999 pentru retrocedarea clădirilor, respectiv confiscare, naţionalizare sau preluare prin constrângere nu formează obiectul Decretului 176/1948. Rezultă că retrocedarea clădirilor Liceului "Gheorghe Şincai" din Cluj Napoca, prin Ordonanţa de Guvern nr. 83/1999 nu este legală, din moment ce actul amintit nu infirmă Decretul 176/1948.

Nota de constatare din 20 august 1999 nu precizează şi nici nu argumentează modul în care Eparhia Reformată a Ardealului se constituie în subiect al proprietăţii pentru amintitele clădiri. Considerăm faptul ca abuziv, deoarece instituţia religioasă nu are această calitate, iar imobilele aparţin de drept şi de fapt domeniului public al municipiului Cluj-Napoca.

Cred că, măcar prin aceste câteva informaţii, după ce a formulat acest răspuns, care mie mi se pare şi ne la locul lui şi nefiresc, cu "interesul naţional", Ministerul Justiţiei va trebui să înţeleagă că apără interesele poporului român şi nu ale unor minorităţi hrăpăreţe, care doresc că distrugă fundamentele educaţionale în România.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule Brudaşca, dumneavoastră mai aveţi de dezvoltat o interpelare, mai bine o dezvoltaţi acum.

Domnul Damian Brudaşca:

Nu mai este cazul, am ascultat răspunsul şi m-am înţeles cu domnul ministru pentru o soluţie viitoare.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Bine, mulţumesc şi eu, atunci.

Doamna deputată Maria Apostolescu.

Doamna Maria Apostolescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Domnilor miniştri,

Săptămâna trecută, eu am prezentat, în totalitate, interpelarea mea, adresată Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale şi ea se referă la problema achiziţionării spaţiului pentru Casa de Pensii din Iaşi. Şi, dincolo de toate argumentele privind dotările pe care le are, eu am pus câteva întrebări, şi anume, despre cum se justifică preţul atât de mare oferit pentru această Casă de pensii, în condiţiile în care preţurile de vânzare în municipiul Iaşi sunt la jumătate, adică, de circa 350 de dolari, şi nu 700 de dolari, cu cât s-a achiziţionat, metrul pătrat, bineînţeles? Şi de unde s-a luat surplusul de bani, adică, o diferenţă de 48% faţă de valoarea prevăzută în bugetul de stat, în condiţiile în care bugetul de stat pe 2002 era declarat "buget de austeritate"?

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul secretar de stat Ciotloş. Poftiţi.

Domnul Petre Ciotloş (secretar de stat, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ca răspuns la interpelarea adresată domnului Marian Sârbu, ministrul muncii şi solidarităţii sociale, de către doamna deputat Maria Apostolescu, cu referire la situaţia sediului Direcţiei generale de muncă şi solidaritate socială Iaşi şi a Casei judeţene de pensii Iaşi, vă facem cunoscute următoarele:

Potrivit Legii nr. 19/2000, la data de 1 februarie 2001, a fost înfiinţată Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale, al cărei statut a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 258/2001. Ca instituţie nou înfiinţată, Casa Naţională de Pensii şi-a propus crearea unui patrimoniu imobiliar, ca o condiţie esenţială în vederea desfăşurării activităţilor specifice.

După epuizarea altor posibilităţi de obţinere a unor sedii absolut necesare desfăşurării activităţii, pe baza preluării unor clădiri din patrimoniul de stat sau prin executări silite, conducerea Casei Naţionale a apelat la achiziţia de imobile de pe piaţa imobiliară, cu respectarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 60/2001 privind achiziţiile publice, pe baza instrucţiunilor legale, elaborate pentru Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi a instituţiilor aflate în subordinea sa.

Conform instrucţiunilor de achiziţii imobile, suprafaţa desfăşurată - suma suprafeţelor totale pe niveluri, inclusiv grosimea stâlpilor şi a pereţilor necesari ai unui imobil supus spre achiziţie, se stabileşte avându-se în vedere numărul de personal previzionat şi prevederile Hotărârii de guvern nr. 866/1996 pentru actualizarea normativelor privind spaţiile cu destinaţie de birou. Suprafaţa desfăşurată aferentă unui funcţionar, incluzând biroul, utilităţi, spaţii pentru relaţii cu publicul, spaţii de arhivare, săli de şedinţă etc., stabilită de către MMSS împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, este de 20 metri pătraţi pus/minus 10% pentru fiecare funcţionar.

Direcţia generală de muncă şi solidaritate socială şi Casa judeţeană de pensii Iaşi, după cum, probabil, doamna deputat cunoaşte, au avut până de curând ca sediu imobilul din municipiul Iaşi, str. Agata Bârsescu nr. 16, o clădire de patrimoniu veche o sută de ani, aparţinând Primăriei Iaşi. Starea fizică a imobilului impunea ample lucrări de consolidare, în vederea punerii în siguranţă, dar Primăria Municipiului Iaşi nu a întreprins nici o măsură în aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor existente, iar Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale nu putea aloca fonduri destinate consolidării, nefiind proprietarul imobilului.

Cunoscând această situaţie, conducerea Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale a dispus, încă din anul 1997, realizarea unui studiu de fezabilitate pentru noul sediu al Direcţiei generale de muncă şi solidaritate socială Iaşi, studiu aprobat în anul următor prin ordin al ministrului. Obiectivul de investiţii: "Sediul direcţiei generale de muncă şi solidaritate socială Iaşi" a fost introdus succesiv în bugetele anilor 1998, 1999 şi al anului 2000, dar, din cauza fondurilor foarte mici alocate ministerului pentru investiţii în aceşti ani, nu s-a putut demara începerea execuţiei propriu-zise.

Abia în anul 2001, după aprobarea bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de stat, din care urma să se cofinanţeze acest obiectiv, s-au creat premisele reale pentru începerea realizării noului sediu, prevăzut a asigura spaţiile necesare atât Direcţiei generale de muncă şi solidaritate Iaşi, cât şi Casei judeţene de pensii Iaşi.

Astfel, în anul 2001 urma să înceapă realizarea Obiectivului de investiţie: "Sediul DMMS Iaşi", unitate, care, la vremea aceea, răspundea şi de activităţile legate de pensii. Valoarea investiţiilor, în preţurile anului 2000 (vreau să accentuez: în preţurile aului 2000!), au fost de 39 de miliarde 448 de mii de lei, clădirea, fără mobilierul aferent, urmând a fi finalizată în luna decembrie 2003.

Potrivit prevederilor Legii bugetului asigurărilor sociale de stat nr. 774/2001, pentru anul 2002 urma să fie alocate, pentru începerea construcţiei, sumele de 18 miliarde de lei de la bugetul asigurărilor sociale de stat şi, respectiv, 6 miliarde 248 de mii de lei de la bugetul de stat.

Datorită stării deosebit de precare a stării imobilului din strada Agata Bârsescu nr. 16 Iaşi, în care Direcţia de muncă şi Casa judeţeană îşi desfăşurau activitatea, imobil inspectat tehnic şi, accentuez! cu recomandarea expresă de evacuare a clădirii (este un act de inspecţie încheiat la 2.06.1998 de către Inspecţia de construcţii, lucrări publice, urbanism şi amenajarea teritorului Iaşi), conducerile Direcţiei generale de muncă şi solidaritate socială Iaşi şi Casei judeţene de pensii Iaşi au solicitat şi au obţinut aprobarea Ministerului Muncii pentru rezolvarea, cu caracter de urgenţă, a problemei sediului administrativ. În susţinerea acestei urgenţe, au fost adresate Ministerului Muncii cereri exprese din partea Sindicatului liber "Protecţia" Iaşi şi a Prefecturii Judeţului Iaşi, cu adresele care sunt menţionate în răspuns.

Pentru asigurarea unui sediu necesar desfăşurării activităţii instituţiilor subordonate MMSS din judeţul Iaşi s-au făcut demersuri, ce nu au putut fi concretizate, în vederea preluării unor părţi din imobilul ce aparţinea fostei Bănci Agricole. De asemenea, au fost analizate oferte pentru închirirerea unor spaţii corespunzătoare, însă concretizarea acestora ar fi condus la cheltuieli anuale foarte mari.

Având în vedere urgenţa reclamată de asigurarea condiţiilor absolut necesare desfăşurării activităţii celor două instituţii, s-a decis achiziţia de pe piaţa imobiliară locală a unui imobil care să satisfacă cerinţele de sediu administrativ pentru Casa judeţeană şi Direcţia de muncă şi solidaritate socială Iaşi. Totodată, s-a luat hotărârea de renunţare la construirea unei noi clădiri.

Conform instrucţiunilor de achiziţii imobile elaborate în concordanţă cu prevederile legale în vigoare, identificarea unor astfel de imobile şi supunerea lor spre analiză în comisiile de achiziţii imobile se poate face prin sondarea directă a pieţei imobiliare şi/sau publicarea unor anunţuri în mass-media. S-au identificat pe piaţa locală 5 oferte de vânzare (deci, prima metodă folosită) şi, în răspuns, sunt menţionate firmele. De asemenea, a fost publicat un anunţ în presă, la care au prezentat oferte 2 persoane juridice şi o persoană fizică.

Analizând toate ofertele menţionate anterior, din punct de vedere al costului pe metru pătrat, amplasamentului, suprafeţei desfăşurate, ar arhitecturii, mod de compartimentare, astfel încât să poată fi util ca sediu administrativ - deci, în alte condiţii decât clădirile care au fost menţionate în interpelare, al gradului de finisare şi posibilitatea punerii imediate în exploatare, al legalităţii actelor prezentate, conducerile Direcţiei generale de muncă şi solidaritate socială şi a Casei judeţe de pensii Iaşi au prezentat documentaţia comisiei de achiziţii şi au propus spre achiziţionare imobilul ofertat de Societatea comercială Iulius Grup SRL, imobil ale cărui caracteristici tehnice, utilităţi şi amplasament sunt conforme cu cerinţele specifice, necesare desfăşurării activităţii celor două instituţii. Autoritatea contractantă...

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul secretar de stat, timpul alocat şedinţei s-a terminat. Daţi răspunsul acesta în scris doamnei deputate şi îl mai discutăm...

Domnul Petre Ciotloş:

Este dat în scris şi cred că este destul de concludent.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc pentru participare, ne revedem mâine.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,36.