Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Laszlo Borbely şi Nicolae Leonăchescu, secretari.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să deschid şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că, din cei 344 de deputaţi, sunt prezenţi 268, mai exact atâţia şi-au înregistrat prezenţa. Sunt absenţi 76, dintre care 21 participă la alte acţiuni parlamentare.

Pentru început, voi prezenta informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Aş ruga în special comisiile permanente să fie atente şi, acolo unde doresc să fie sesizate sau sunt nemulţumite de faptul că am repartizat altor comisii proiectul, să se sesizeze din timp, nu după ce expiră termenul de depunere a raportului.

La Biroul permanent al Camerei Deputaţilor au fost înregistrate următoarele proiecte legislative:

1. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.96/2002 privind acordarea de produse lactate şi de panificaţie pentru elevii din clasele I-IV din învăţământul de stat, adoptat de Senat în şedinţa din 26 septembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 10 octombrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.101/2002 pentru completarea art.6 din Legea nr.268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, adoptat de Senat în şedinţa din 26 septembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 10 octombrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.102/2002 privind unele măsuri pentru stimularea cererii de atribuire a folosinţei gratuite şi a investiţiilor în imobile ce fac obiectul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.168/2001 privind punerea în valoare a construcţiilor zootehnice dezafectate, dstinate creşterii, îngrăşării şi exploatării animalelor, precum şi a fabricilor de nutreţuri combinate dezafectate, adoptat de Senat în şedinţa din 26 septembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 10 octombrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.53/2002 privind Statutul cadru al unităţii administrativ-teritoriale, adoptat de Senat în şedinţa din 26 septembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 14 noiembrie 2002.

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, adoptat de Senat în şedinţa din 26 septembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 31 octombrie 2002.

Procedură obişnuită.

6. Proiectul de Lege pentru modificarea alin.1 lit.b) al art.6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, adoptat de Senat în şedinţa din 26 septembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 8 octombrie 2002.

7. Proiectul de Lege pentru înfiinţarea comunei Paleu, judeţul Bihor, adoptat de Senat în şedinţa din 26 septembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 31 octombrie 2002.

8. Proiectul de Lege privind înfiinţarea comunei Tămăşeu, judeţul Bihor, adoptat de Senat în şedinţa din 26 septembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 31 octombrie 2002.

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.105/2002 privind ratificarea Acordului de asistenţă financiară nerambursabilă dintre România, reprezentată de Ministerul Finanţelor Publice, şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, convenit prin scrisoarea semnată la Washington D.C. la 8 mai 2002 şi la Bucureşti la 27 mai 2002 pentru Proiectul de dezvoltare instituţională a sectorului privat şi public, adoptat de Senat în şedinţa din 30 septembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 14 octombrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

10. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.120/2002 privind aprobarea Sistemului de susţinere şi promovarea exportului cu finanţare de la bugetul de stat, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 14 octombrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

11. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.121/2002 pentru modificarea Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 14 octombrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

12. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.123/2002 pentru prorogarea termenului prevăzut la art.1 alin.1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.121/2002 pentru suspendarea temporară a tuturor procedurilor referitoare la adopţiile internaţionale, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru aviz, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.

Termenul de depunere a raportului: 14 octombrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

13. Propunerea legislativă privind regimul juridic al aşezămintelor private de tip familial pentru copiii aflaţi în dificultate, iniţiată de doamna deputat Mihaela Muraru-Mândrea.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.

Termenul de depunere a raportului: 5 decembrie 2002.

14. Propunerea legislativă privind administrarea şi exploatarea căilor ferate române, iniţiată de domnul deputat Gheorghe Dinu.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 6 decembrie 2002.

15. Propunerea legislativă privind vânzarea spaţiilor aflate în proprietatea privată a statului, destinate sediilor şi desfăşurării activităţii asociaţiilor şi fundaţiilor, iniţiată de domnul deputat Constantin Niculescu.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 18 noiembrie 2002.

16. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.92/1992 privind organizarea judecătorească republicată, cu modificările şi completările ulterioare, iniţiată de doamna deputat Mihaela Muraru-Mândrea.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru aviz, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.

Termenul de depunere a raportului: 22 noiembrie 2002.

17. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.215/2001 privind administraţia publică locală, iniţiată de domnul deputat Emil Boc.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 11 noiembrie 2002.

18. Proiectul de Lege pentru aderarea României la Protocolul Convenţiei din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontaliere pe distanţe lungi cu privire la finanţarea pe termen lung a programului de cooperare pentru supravegherea şi evaluarea transportului pe distanţe lungi al poluanţilor atmosferici în Europa (EMEP), adoptat la Geneva la 28 septembrie 1984, adoptat de Senat în şedinţa din 30 septembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 28 octombrie 2002.

19. Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei internaţionale privind reprimarea finanţării terorismului, adoptată la New York la 9 decembrie 1999, adoptat de Senat în şedinţa din 30 septembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru aviz, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Termenul de depunere a raportului: 21 octombrie 2002.

În continuare, vă prezint nota cu actele normative adoptate care sunt depuse la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către dumneavoastră a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale:

- Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.80/2002 pentru ratificarea Amendamentului nr.1, semnat la 21 decembrie 2001 de către România şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, la Acordul de împrumut (Proiectul privind restructurarea Administraţiei Naţionale a Drumurilor şi reabilitarea drumurilor) dintre România şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 20 noiembrie 1996;

- Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.81/2002 pentru ratificarea Acorului de garanţie dintre România şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind restructurarea sectorului de drumuri şi construcţia variantei de ocolire a municipiului Bucureşti, semnat la Bucureştio la 31 decembrie 2001;

- Legea pentru aprobrea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.82/2002 privind ratificarea Contractului de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii - Proiectul privind infrastructura municipală din domeniul alimentării cu apă, semnat la Bucureşti la 8 martie 2002;

- Legea pentru ratificarea Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate, a Protocolului privind prevenirea, reprimarea şi pedepsirea traficului de persoane, în special al femeilor şi copiilor, adiţional la Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale pe calea terestră, a aerului şi pe mare, adiţional la Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate, adoptate la New York la 15 noiembrie 2000;

- Legea privind adoptarea Ordonanţei Guvernului nr.128/2000 pentru stabilirea unor tarife pentru serviciilor prestate în regim de urgenţă către populaţie de Ministerul de Interne;

- Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.75/2002 pentru stabilirea unor măsuri privind reorganizarea Departamentului pentru comerţ exterior şi promovare economică din structura Ministerului Afacerilor Externe, precum şi a aparatului de lucru al Guvernului;

- Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.90/2002 privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 3 aprilie 2002, pentru finanţarea Proiectului de dezvoltare rurală;

- Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.41/2002 pentru prorogarea termenelor prevăzute în Legea nr.146/2002 privind regimul juridic al fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti şi al Fundaţiei Naţionale pentru Tineret;

- Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.45/2002 pentru ratificrea Addendumului, semnat la Bucureşti la 31 ianuarie 2002, la Memorandumul de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Facilitatea de Pregătire a Proiectelor PHARE 2000/2001-RO 9915, semnat la Bucureşti la 30 decembrie 1999;

- Legea pentru ratificarea Protocolului adiţional la Acordul dintre Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Turcia privind transporturile aeriene civile semnat Ankara la 2 mai 1996, semnat la Ankara la 19 februarie 2002.

- Legea privind participarea României la grupul de cooperare înfiinţat prin acordul parţial deschis pentru prevenirea, protecţia şi organizarea ajutorului împotriva riscurilor naturale şi tehnologice majore (Acordul EUROPA Riscuri Majore), instituit prin Rezoluţia (87)2, adoptat la 20 martie 1987 de Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei;

- Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.46/2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul orizontal PHARE 2001 de asistenţă în domeniul securităţii nucleare - RO 0110, semnat la Bucureşti la 19 decembrie 2001;

- Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.47/2002 pentru ratificiarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul PHARE 2001 de cooperare transfrontalieră dintre România şi Bulgaria - RO 0103, semnat la Bucureşti la 4 decembrie 2001;

- Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.48/2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Facilitatea suplimentară pentru investiţii 2001 (partea a doua) - RO 0101, semnat la Bucurueşti la 4 decembrie 2001;

- Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României, Guvernul Republicii Slovace, Cabinetul de Miniştri al Ucarinei şi Guvernul Republicii Ungare privind înfiinţarea batalionului multinaţional de geniu, semnat la Budapesta la 18 ianuarie 2002;

- Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Regatului Suediei privind protecţia informaţiilor secrete din domeniul apărării, semnat la Bucureşti la 9 aprilie 2002;

- Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.51/2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul naţional PHARE 2001 (RO 0104 - RO 0109), semnat la Bucureşti la 4 decembrie 2001;

- Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.1000/2002 pentru ratificarea Addendemului, semnat la Bucureşti la 24 iulie 2002, la Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova referitor la împrumutul pe termen lung în valoare de 20 de miliarde de lei, semnat la Bucureşti la 1 septembrie 1993, modificat prin Addendumul semnat la Bucureşti la 17 ianuarie 2000.

Stimaţi colegi,

Trecem la dezbateri. Începem cu Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicaţiilor.

Vă rog să urmăriţi raportul comisiei de mediere.

Pct.1, textul Camerei Deputaţilor. Nu se supune dezbaterii, nici votului dumneavoastră, potrivit regulamentului nostru.

Pct.2, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.3, lit.d) de la art.2, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.e) de la art.2, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.4 şi 5 din raportul de mediere, textele Camerei Deputaţilor. Nu se supun dezbaterii şi nici votului.

Pct.6, textul Camerei Deputaţilor. Nu se supune dezbaterii şi nici votului.

Pct.7, art.8 alin.1, 2 şi 4, textul Camerei Deputaţilor. Nu se supune dezbaterii şi nici votului.

Pentru alin.5, comisia propune text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.8, textul Camerei Deputaţilor. Nu se dezbate.

Pct.9, textul Camerei Deputaţilor. Nu se dezbate.

Pct.10, textul Camerei Deputaţilor. Nu se dezbate.

Pct.11, art.13 alin.1, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.11 art.13 alin.4 aflat în divergenţă, comisia ne propune textul Camerei Deputaţilor. Pentru acest text nu se fac dezbateri.

Pct.12 şi 13, textul Camerei Deputaţilor. Nu se dezbate.

Pct.14, textul Camerei Deputaţilor. Nu se dezbate.

Pct.15, 16 şi 17, variantele Camerei Deputaţilor. Nu se dezbat.

Pct.18, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.19, varianta Camerei Deputaţilor. Nu se dezbate.

Pct.20, varianta Camerei Deputaţilor. Nu se dezbate.

Pct.21, varianta Camerei Deputaţilor. Nu se dezbate.

Pct.22 şi 23, variantele Camerei Deputaţilor. Nu se dezbat.

Pct.24 şi 25, variantele Camerei Deputaţilor.

Pct.26, art.25 pct.2, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.26, cu privire la art.46 pentru pct.4 şi 15, variantele Camerei Deputaţilor. Nu se dezbate.

Pct.27 şi 28, variantele Camerei Deputaţilor. Nu se supun dezbaterii şi nici votului.

Pct.29 şi 30, variantele Camerei Deputaţilor. Nu se supun dezbaterii şi nici votului.

Cu aceasta, vă rog să luaţi act că am parcurs toate punctele raportului de mediere.

Legea are caracter organic şi o vom supune votului dumneavoastră de ansamblu mâine.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Consiliul Europei privind înfiinţarea şi funcţionarea Biroului de informare al Consiliului Europei la Bucureşti, semnat la Strasbourg la 23 aprilie 2002.

Rog Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare să ia loc în loja rezervată acesteia.

Pe reprezentantul Guvernul îl rog să prezinte proiectul de lege.

Poftiţi, domnule ministru.

Domnul Cristian Niculescu (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La 26 iulie 1999, Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei a adoptat Rezoluţia nr.99 referitoare la intenţia de transformare a Centrelor de informare şi documentare ale Consiliului Europei deschise în unele din statele membre admise în organizaţie după 1989 în Birouri de informare.

La 24 august 1999, Secretariatul Consiliului Europei a adresat autorităţilor române propunerea de a încheia un memorandum de înţelegere între Guvernul României şi Consiliul Europei privind crearea Biroului de informare al Consiliului Europei la Bucureşti care să înlocuiască Centrul de informare şi documentare al Consiliului Europei. S-a prezentat, totodată, o schemă proiect de memorandum.

Negocierile au fost încheiate în ianuarie 2002, iar acordul a fost semnat la data de 23 aprilie 2002. S-a prevăzut ca intrarea sa în vigoare să aibă loc la data notificării de către partea română către Consiliul Europei a îndeplinirii procedurilor interne în acest sens.

Întrucât acordul conţine dispoziţii referitoare la unele angajamente ale statului român pentru a intra în vigoare, este necesar să fie ratificat prin lege de către Parlamentul României.

Faţă de cele prezentate, a fost întocmit proiectul de lege alăturat, pe care îl supunem Parlamentului spre aprobare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Rog Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare să prezinte raportul.

Doamna Lucia Cornelia Lepădatu:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Consiliul Europei privind înfiinţarea şi funcţionarea Biroului de informare al Consiliului Europei la Bucureşti, semnat la Strasbourg la 23 aprilie 2002:

În conformitate cu prevederile art.89 şi 107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a fost sesizată, spre dezbatere şi avizare în fond, cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Consiliul Europei privind înfiinţarea şi funcţionarea Biroului de informare al Consiliului Europei la Bucureşti, semnat la Strasbourg la 23 aprilie 2002, trimis cu adresa nr.392 din 3 septembrie 2002.

Proiectul de lege a fost primit de la Secretariatul general al Guvernului.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul nr.968 din 23 iulie 2002 al Consiliului legislativ, avizul nr.392 din 17 septembrie 2002 al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi avizul nr.33/392 din 18 septembrie 2002 al Comisiei pentru politică externă.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Potrivit prevederilor art.60 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii comisiei au examinat acest proiect de lege în şedinţa din 1 octombrie 2002. În urma dezbaterii, comisia, cu unanimitate de voturi, a hotărât avizarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Consiliul Europei privind înfiinţarea şi funcţionarea Biroului de informare al Consiliului Europei la Bucureşti, semnat la Strasbourg la 23 aprilie 2002, în forma prezentată.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să intervină la dezbateri generale. Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege, pe textele acestuia.

La titlu dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

În cuprinsul articolului unic dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Vom supune acest proiect de lege, care are caracter ordinar, votului dumneavoastră în cursul şedinţei de mâine.

Proiectul de Lege privind protecţia martorilor.

Suntem în procedură de urgenţă.

Rog Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi să ia loc în loja care este destinată acesteia.

Domnule preşedinte Neagu, vă rog să prezentaţi propunerea cu privire la timpii de dezbatere.

Domnul Ion Neagu:

Domnule preşedinte,

Având în vedere importanţa legii, propun 20 de minute per total şi două minute pentru fiecare intervenţie.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Dacă sunteţi de acord cu propunerea de repartizare a timpilor de dezbatere.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Aş ruga iniţiatorul să prezinte pe scurt proiectul de lege.

Doamna Cristina Tarcea (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Proiectul de Lege privind protecţia martorilor are drept scop instituirea unui sistem de măsuri în vederea asigurării protecţiei şi asistenţei martorilor a căror viaţă, integritate corporală sau libertate este ameninţată datorită deţinerii de către aceştia a unor informaţii sau date cu privire la săvârşirea unor infracţiuni grave.

Proiectul aduce ca noutate faptul că defineşte o serie de noţiuni specifice - este vorba de noţiunea de martor, de noţiunea de stare de pericol şi, de asemenea, instituie un program de protecţie a martorilor, precum şi instituie Oficiul Naţional pentru Protecţia Martorilor, care se înfiinţează în subordinea Ministerului de Interne.

De asemenea, proiectul prevede o serie de măsuri de protecţie a martorilor extrem de diversificate.

Prin urmare, vă rugăm să aveţi amabilitatea să adoptaţi proiectul de lege în forma în care a fost propusă de iniţiator şi adoptată de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Vă mulţumim.

Domnul Valer Dorneanu:

Trecem la dezbaterea pe texte a proiectului, potrivit timpilor aprobaţi de către dumneavoastră.

Vă rog să urmăriţi textul proiectului de lege în formularea adoptată de Senat în paralel cu raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

La titlul legii, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă dumneavoastră aveţi. Nu. Votat în unanimitate.

Titlul cap.I. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.1.

Domnul deputat Boc.

Aveţi vreun amendament respins?

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte,

Vă rog să consultaţi amendamentele respinse şi, în consecinţă, veţi observa că primul amendament la art.1 vizează mai mulţi deputaţi, printre care mă regăsesc. Deci, în consecinţă, suntem în cadrele legale prevăzute de Regulament.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi.

Domnul Emil Boc:

Art.1 în forma iniţiatorului şi adoptat de Senat are următoarea formulare: "Prezenta lege reglementează asigurarea protecţiei şi asistenţei martorilor a căror viaţă, integritate corporală sau libertate este ameninţată, ca urmare a deţinerii de către aceştia a unor informaţii sau date cu privire la săvârşirea unor infracţiuni grave." Cu alte cuvinte, în cazul în care un martor deţine informaţii importante cu privire la săvârşirea unor infracţiuni, prin această lege îi este asigurată protecţia cu privire la viaţă, integritate corporală sau libertate.

Amendamentul pe care l-am formulat constă în introducerea atributului proprietăţii în categoria atributelor protejate de lege. În consecinţă, formula noastră ar urma să sune în felul următor: "Prezenta lege reglementează asigurarea protecţiei şi asistenţei martorilor a căror viaţă, integritate corporală, proprietate sau libertate este ameninţată, ca urmare a deţinerii de către aceştia a unor informaţii utile sau date cu privire la săvârşirea unor infracţiuni grave."

De ce să includem proprietatea în categoria atributelor protejate de lege? Un prim argument ar fi de natură filosofică. De la Lock încoace ştim că cele trei atribute fundamentale ale fiinţei umane sunt: viaţa, libertatea şi proprietatea.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Vreau să vă aduc aminte că suntem în procedură de urgenţă şi aveţi doar două minute. V-aş ruga să vi le repartizaţi în mod corect.

Domnul Emil Boc:

Avem 20 de minute în total, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Camera Deputaţilor, aşadar colegii dumneavoastră au votat următorii timp de dezbatere: 20 de minute în total şi două minute de intervenţie. Deci vă rog să vă administraţi cele două minute corect, pentru a nu mă pune pe mine în situaţia de a vă bloca microfonul.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte,

Dacă dumneavoastră veţi avea amabilitatea să consultaţi raportul, veţi vedea că sunt două amendamente respinse. Practic, legea a trecut, dar sunt doar două lucruri asupra cărora putem medita, dacă dumneavoastră veţi avea amabilitatea să ne permiteţi în cele 20 de minute prescrise de Regulament, pentru că nu vor necesita nici 20 de minute intervenţiile noastre.

Primul argument era de natură filosofică, în sensul că atributele fiinţei umane sunt: viaţa, libertatea şi proprietatea.

În al doilea rând, din punct de vedere juridic, vă rugăm să vă imaginaţi o situaţie în care o persoană care deţine informaţii cheie cu privire la săvârşirea unor infracţiuni grave este ameninţată cu incendierea imobilului, sau a automobilului, sau a altui bun imobil pe care îl are în proprietate. Acel martor nu va putea intra sub incidenţa acestei legi, şi de foarte multe ori ameninţările cele mai perfide şi, în acelaşi timp, cele mai periculoase nu sunt doar acelea care vizează viaţa sau integritatea corporală, ci ameninţările care vizează proprietatea, în sensul că ţi se spune foarte clar: "Dacă declari ceva, îţi dau foc la casă sau îţi incendiez automobilul!", sau recurg la un alt atentat cu privire la un alt obiect din proprietatea respectivă.

Iată de ce, pentru ca această lege să aibă o formă completă şi complexă în acelaşi timp, este bine să protejăm şi proprietatea martorului, dacă dorim ca această lege să fie pe deplin eficientă. Altfel, foarte bine, persoanele care vor exercita ameninţări se vor abţine să facă ameninţări la adresa integrităţii corporale, fizice, şi vor profera alte ameninţări la adresa proprietăţii, mult mai periculoase şi care nu vor fi incidente în această lege.

În consecinţă, vă rugăm să acceptaţi amendamentul aşa cum a fost formulat împreună cu colegii Ioan Timiş şi Cornel Ştirbeţ.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule coleg.

Din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, poftiţi. Două minute este valabil şi pentru comisie.

Domnul Ion Neagu:

Am înţeles, domnule preşedinte.

Această lege pe care o propunem astăzi Camerei Deputaţilor trebuie analizată şi privită în contextul şi în sistemul legislativ românesc. În consecinţă, trebuie să ne gândim că atribute ale persoanei martorilor sunt cele stabilite în alte legislaţii, care trebuie să fie în consonanţă cu această lege. Am în vedere legislaţia penală, care reglementează în mod expres persoane şi atributele ei, şi acestea sunt: viaţa, libertatea, integritatea corporală, demnitatea.

Dacă ne uităm, stimate coleg, în legislaţia penală, vom vedea că patrimoniul face obiectul altei reglementări şi, în consecinţă, pentru rigoare ştiinţifică, în această lege nu putem reţine proprietatea ca atribut a persoanei fizice.

De altfel, şi cu aceasta închei, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, legea se intitulează "Protecţia martorilor", deci martori ca persoane fizice şi eventual atributele acestor persoane care, în nici un caz, nu înglobează şi proprietatea.

Acestea sunt principalele argumente care vin în sprijinul respingerii amendamentului propus de colegul nostru.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Iniţiatorul? Este de acord.

Aş ruga tehnicianul de la carul de luat vederi să ocupe un loc pe culoar, fiindcă nu am stabilit încă altceva, pentru a nu obtura posibilitatea colegilor dumneavoastră din spatele aparatului să urmărească lucrările.

Domnul deputat Sassu.

Domnul Alexandru Sassu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Voi fi foarte scurt.

Eu înţeleg că scopul acestei legi este ca cel care depune mărturie în proces să ajute şi să aibe toată capacitatea pentru a ajuta să se afle adevărul. În condiţiile acestea, cred că, fără a-l contrazice pe domnul profesor Neagu, cu care sunt de acord în tot ceea ce a spus, cred că această eliminare a proprietăţii din textul legii nu face altceva decât să nu facă ca legea să ajungă la scopul ei în totalitate.

Cred că este foarte bun amendamentul. El vine în plus şi întăreşte o situaţie de care legea, de care justiţia are nevoie.

În consecinţă, susţinem amendamentul domnului Boc şi al colegilor săi.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Aţi ascultat şi argumentele autorului amendamentului respins de comisie şi ale colegului dumnealui, cât şi răspunsul comisiei.

Supun amendamentul domnului deputat Boc votului dumneavoastră.

Cine este pentru? 40 de voturi pentru. Mulţumesc.

Domnul Tudor Marcu (din bancă):

Votăm cu extremismul domnului Boc.

Domnul Valer Dorneanu:

Cel care doreşte să voteze cu extremismul este invitat să voteze în altă parte, nu în sala aceasta.

Voturi împotrivă? 69 de voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Cu 69 de voturi împotrivă, 2 abţineri, 40 de voturi pentru, amendamentul domnului deputat Boc a fost respins.

În aceste condiţii, supun votului dumneavoastră art.1 în formularea votată de către Senat.

Cine este pentru? 71 de voturi pentru.

Împotrivă? 37 de voturi împotrivă.

Abţineri?

Solicitaţi cuvântul, domnule Tudor? (Domnul preşedinte Valer Dorneanu se adresează domnului deputat Marcu Tudor, pentru că acesta comentează din sală în legătură cu numărul voturilor)

Vreau să vă spun că nu vreau să-l pun pe colegul dumneavoastră în dificultate, care a numărat foarte corect şi diferenţa rezultă de acolo, din zona aceea. Colegii dumneavoastră nu votează toţi. Dacă vreţi să urmăriţi, să ne monitorizaţi, întoarceţi-vă în spate şi urmăriţi cum votează colegii dumneavoastră şi v-aş ruga să nu mai conturbaţi lucrările.

La articolul 2, urmăriţi, vă rog, amendamentul 2 al comisiei.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendament?

Poftiţi, domnule Ştefan Cazimir.

Domnul Ştefan Cazimir:

Vă propun un subamendament cu caracter redacţional. Pe rândurile 6, 7, 8 de la articolul 2, litera a), poziţia 1, apare următorul enunţ: "prevenirea producerii unor prejudicii deosebite ce ar putea fi cauzate prin săvârşirea unor astfel de infracţiuni ori la recuperarea acestora". "Acestora", ca pronume demonstrativ, trimite la cel mai apropiat substantiv anterior şi acela este substantivul "infracţiuni". Evident că nu e vorba de recuperarea infracţiunilor, ci de recuperarea prejudiciilor. Pentru a îndepărta acest neajuns al redactării, vă propun următoarea formulare: "care contribuie la prevenirea producerii ori la recuperarea unor prejudicii deosebite ce ar putea fi cauzate prin săvârşirea unor astfel de infracţiuni;". În ipoteza acceptării acestui amendament redacţional, el ar putea opera şi la articolul 2, litera a), poziţia 3.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Am rugămintea, cel puţin de principiu, la dumneavoastră... Eu nu contest rigoarea observaţiei dumneavoastră, dar mă întreb: dumneavoastră, ca membru al Comisiei juridice, de ce nu încercaţi să reparaţi aceste inadvertenţe sau aceste posibile greşeli, acolo, în comisie?

Vă rog.

Domnul Ştefan Cazimir:

Îmi permiteţi să vă răspund? Uitându-vă la "amendamente respinse", veţi observa că o tentativă similară am făcut în cadrul comisiei şi nu a fost acceptată. E adevărat însă că, de data aceasta, am găsit o altă formulare, care poate să fie considerată mai bună decât cealaltă. Vă rog să fiţi amabil să comparaţi cu amendamentul respins, pe care eu însumi îl consider acum mai puţin bun decât cel pe care l-am propus. Aceasta ar fi explicaţia.

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Rog preşedintele Comisiei juridice să se pronunţe.

Vă rog să vă uitaţi pe amendamentul colegului nostru.

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Este amendament de fond!

Domnul Valer Dorneanu:

Îmi pare foarte rău, este de redactare. Şi, în orice caz, dacă aţi auzit explicaţia colegului nostru, este vorba şi de un amendament respins. Deci, din ambele puncte de vedere, sunt obligat să le pun în discuţie.

Domnul Ion Neagu:

Domnule preşedinte,

Suntem întru totul de acord cu actuala formulare, însă rămân eu cu un semn de întrebare, domnule profesor Cazimir. Am impresia, nu cumva la comisie, pentru că aţi făcut acea formulare şi a fost admisă, s-a omis de către experţi, nu? Îmi pare rău.

Deci, domnule preşedinte, luaţi act că noi suntem de acord cu actuala formulare, pentru că, altfel, spun, avea dreptate domnul profesor Cazimir. Se raportează "acestora" şi nu e bine, în textul anterior, la "infracţiuni" şi atunci e formularea corectă acum: "La prevenirea producerii ori recuperarea unor prejudicii deosebite, ce ar putea fi cauzate prin săvârşirea unor astfel de infracţiuni". E bine ceea ce ne-a sugerat domnul profesor Cazimir şi eu socot că e de redactare.

Domnul Valer Dorneanu:

Iniţiatorul. Doriţi să faceţi vreo remarcă cu privire la această reformulare propusă de domnul Ştefan Cazimir?

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte, o primă precizare pe care vreau s-o fac, ţinând seama de vociferările din sală că ne-am găsi în faţa unui amendament de fond, mi se pare de-a dreptul de neluat în seamă. Este vorba de un amendament de redactare, pentru a respecta nişte reguli de gramatică şi mai ales pentru ca textul, într-adevăr, să-şi aibă cursivitatea şi înţelegerea lui. Nu mi se pare, să spun, greşit amendamentul, în forma primă pe care aţi avut-o, pentru că, într-adevăr, recuperarea nu se poate face la infracţiuni, ci recuperarea prejudiciului. Însă formula a doua pe care aţi prezentat-o întruneşte toate condiţiile pentru ca amendamentul să fie acceptat.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

În aceste condiţii, supun votului dumneavoastră amendamentul 1 al comisiei cu îmbunătăţirea redacţională propusă de către domnul deputat Cazimir, pentru punctul 1, restul articolului de la acest amendament urmând să aibă redactarea propusă de către comisie.

Cine este pentru amendamentul 2 cu această îmbunătăţire redacţională? 77 voturi pentru.

Împotrivă? 33.

Abţineri? 1 abţinere.

Cu 77 voturi pentru, 33 împotrivă şi 1 abţinere, amendamentul 1 cu modificarea redacţională propusă de domnul Ştefan Cazimir a fost adoptat.

La articolul 3, vă rog să urmăriţi amendamentul 2.

Întâi vă întreb dacă la titlul Capitolului II aveţi observaţii. Comisia nu a avut. Adoptat titlul capitolului în formularea existentă.

La articolul 3 cu privire la amendamentul 2.

Domnul deputat Boc.

Domnul Emil Boc:

Pentru alineatul 1.

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru alineatul 1.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte,

Mă refer la punctul 4 din cadrul amendamentelor respinse de către comisie şi, în esenţă, acest amendament vizează Oficiul Naţional pentru Protecţia Martorilor.

Potrivit acestei legi, se instituie, prin intermediul ei, un Oficiu Naţional pentru Protecţia Martorilor, care are multiple atribuţii cu privire la includerea în acest program a martorilor-cheie ce deţin informaţii importante în procesele penale. Problema pe care noi o discutăm aici este în subordinea cui trebuie să funcţioneze Oficiul Naţional pentru Protecţia Martorilor. Alternativele oferite de lege sunt următoarele. Iniţiatorul, în articolul 3, alineatul 1, spune: "În cadrul Ministerului de Interne şi în subordinea Inspectoratului General al Poliţiei, se înfiinţează Oficiul Naţional pentru Protecţia Martorilor". În amendamentul făcut împreună cu alţi colegi şi în special cu cei de la Comisia pentru drepturile omului şi de la Comisia de apărare, am apreciat că este necesar ca acest Oficiu Naţional pentru Protecţia Martorilor să se afle în subordinea Ministerului Justiţiei. Precizez exact forma amendamentului: "În cadrul Ministerului Justiţiei şi în subordinea Parchetului Naţional Anticorupţie, se înfiinţează Oficiul Naţional pentru Protecţia Martorilor". De ce? Noi considerăm că plasarea lui în subordinea Ministerului de Interne ar putea periclita funcţionarea corectă a acestui oficiu şi, în acelaşi timp, ar putea pune în pericol confidenţialitatea datelor legate de aplicarea acestui proces de protecţie a martorilor.

Pe de altă parte, dacă dumneavoastră veţi observa, această lege, prin articolul 2, litera a), punctul 3, vizează ca martori şi persoanele care se află în executarea unei pedepse privative de libertate. Or, asemenea persoane care se află în executarea unei pedepse se află sub directa coordonare a Ministerului Justiţiei. Ne punem întrebarea cum va putea realiza Ministerul de Interne o asemenea supraveghere şi conducere a unor persoane care se află sub conducerea unui alt minister, a Ministerului Justiţiei. Pe de altă parte, un alt argument este acela că acest Oficiu Naţional pentru Protecţia Martorilor organizează, potrivit legii, o bază de date proprie în care implementează, stochează şi prelucrează propunerile de includere în program. Deci, iată, vom avea un Oficiu Naţional pentru Protecţia Martorilor cu o dublă subordonare, practic Ministerul Justiţiei şi Ministerul de Interne. Din aceste baze de date, practic, vor putea fi extrase acele nume ce vor putea periclita desfăşurarea proceselor penale. Procesul penal, ca atare, este un tot unitar şi el este gestionat de către puterea judecătorească, prin intermediul Ministerului Justiţiei.

A plasa acest organism în subordinea Ministerului de Interne nu va face altceva decât să creeze multiple probleme în aplicarea programului de protecţie a martorilor, să-i slăbească eficienţa şi, în acelaşi timp, să pericliteze securitatea şi confidenţialitatea datelor.

În al treilea rând, acest Oficiu Naţional pentru Protecţia Martorilor încheie protocol de protecţie cu fiecare martor protejat şi întocmeşte şi implementează schema de sprijinire a acestuia. Or, acest lucru, este bine ştiut, nu se poate face decât prin intermediul instanţei de judecată. Încă un argument ca acest oficiu să se plaseze în subordinea Ministerului Justiţiei.

Şi un ultim argument, dacă doriţi: practica internaţională, şi ne referim la practica americană şi noi credem că acest proiect s-a inspirat din legislaţia şi practica americană, acolo, Oficiul Naţional pentru Protecţia Martorilor, cu numele pe care îl are acolo, este plasat în subordinea Ministerului Justiţiei, şi nicidecum în subordinea Ministerului de Interne.

Iată de ce, dacă dorim să facem din acest proiect de lege, din acest oficiu, un instrument eficace în lupta împotriva criminalităţii şi ca aceşti martori care vor intra sub incidenţa programelor menţionate să aibă eficienţă, va trebui să-l lăsăm la justiţie, acolo unde este normal şi firesc să fie. Acest oficiu va putea determina schimbarea înfăţişării unei persoane, schimbarea domiciliului, schimbarea altor date de identitate, căutarea unui loc de reinserţie socială, foarte multe aspecte pe care un Minister de Interne nu le-ar putea face, ci, dimpotrivă, doar Ministerul Justiţiei.

Iată doar câteva din argumentele pe care vi le-am prezentat în sprijinul plasării acestui organism în subordinea Ministerului Justiţiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule...

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Cine o fi inventat juriştii aceştia?!

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Nu ştiu cine a inventat juriştii, domnilor colegi, ca să răspund la o întrebare retorică, dar cel care i-a inventat bine a făcut, pentru că, între rigoarea juridică şi speculaţia politică există o mare diferenţă, aşa cum există o diferenţă şi între speculaţia juridică şi rigoarea politică. De data aceasta, ne aflăm în faţa unei speculaţii politice, pentru că opoziţia ce se autoetichetează "democratică", ori de câte ori aude de atribuţii ale Executivului în anumite domenii, consideră că totul este antidemocratic. A însărcina un resort al Guvernului cu organizarea şi funcţionarea unor anume instituţii ale statului pare a fi antidemocratic.

Domnul deputat Boc, distins coleg între ale jurisdicţiilor, îmi face un vesel amestec între Ministerul Justiţiei şi instanţa de judecată, ajungând la concluzia că justiţia se realizează prin Ministerul Justiţiei, ceea ce v-aş ruga să nu se consemneze, pentru că nu vreau să rămână spre ruşinea juriştilor.

Problema este foarte simplă: întreg ansamblul de norme pe care îl aveţi supus dezbaterii astăzi nu poate să funcţioneze practic, la noi, acum, fără intervenţia directă, operativă a unor atribuţii pe care numai Ministerul de Interne le are. Aceasta este raţiunea textului. Ceea ce Ministerul Justiţiei poate să supravegheze, ceea ce Ministerul Justiţiei poate să dispună nu poate să facă practic decât Ministerul de Interne, aşa că, în concepţia legii, această îmbinare este corectă. A amesteca instanţa de judecată în procesul protecţiei martorilor înseamnă, de la început, a falimenta pe ideea care uneori este prea mult vânturată, a transparenţei, a falimenta ideea de protecţie. Asta nu se poate.

Deci, cu tot respectul colegial, consider că argumentele invocate nu subzistă.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Boc, pentru o ultimă intervenţie.

Domnul Emil Boc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cred că, doar dintr-o regretabilă eroare, distinsul meu coleg a pus pe seama mea nişte cuvinte pe care eu nu le-am rostit şi dacă doreşte domnia sa mai dau încă o dată citire amendamentului, aşa cum a fost el formulat, pentru a elimina orice ambiguitate eventuală: "în cadrul Ministerului Justiţiei şi în subordinea Parchetului Naţional Anticorupţie". Deci nici într-un caz instanţa de judecată, aşa cum dumneavoastră aţi afirmat, domnule Bolcaş, nu se va ocupa de Oficiul Naţional pentru Protecţia Martorilor şi, în cadrul puterii judecătoreşti, Ministerul Justiţiei are atribuţii care sunt de natură administrativă şi care veghează la funcţionarea, repet, administrativă a justiţiei. Ministerul Justiţiei...

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Dumneavoastră v-aţi opus să aibă Parchetul Naţional Anticorupţie... !

Domnul Emil Boc:

Domnule Bolcaş, "..

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Bolcaş, aţi avut cuvântul şi nu v-a întrerupt nimeni!

Domnul Emil Boc:

Deci, în consecinţă, afirmaţiile pe care le-aţi pus pe seama mea nu le-am rostit. Singura afirmaţie pe care o fac aici este cea legată că acest organism ar trebui să funcţioneze în cadrul Ministerului Justiţiei şi în subordinea Parchetului Naţional Anticorupţie, nu în subordinea vreunei instanţe de judecată, aşa cum distinsul meu coleg a afirmat, iar chiar domnia sa a spus aici că există o diferenţă între a dispune şi a executa. Adică Ministerul Justiţiei dispune şi Ministerul de Interne execută. Aşa ne aflăm şi în prezenţa unui mandat de arestare: magistratul dispune şi Ministerul de Interne execută. De data aceasta, se inversează rolurile: acest organism se află în subordinea directă a Ministerului de Interne, şi nu a Ministerului Justiţiei. Deci cel care decide nu mai este Ministerul Justiţiei, prin organismele prevăzute de lege, şi aici Parchetul Naţional Anticorupţie şi, repet, Ministerul de Interne. Şi în procesul de judecată obişnuit, Ministerul de Interne duce la executare un mandat de arestare dat de către un magistrat. Aşa ar trebui să fie şi aici: acest organism să se afle în subordinea Ministerului Justiţiei, iar Ministerul Justiţiei să dispună Ministerului de Interne anumite măsuri procedurale, dar întreaga autoritate, coordonare şi responsabilitate să revină Ministerului de Interne.

Este o instituţie nouă în România Oficiul Naţional pentru Protecţia Martorilor. Ar fi bine să nu aibă două moaşe, pentru că ştim bine vorba populară că copilul cu două moaşe rămâne neîmbăiat. S-ar putea ca această expresie şi vorbă populară să se adeverească şi aş dori să nu am dreptate, dar atunci când creăm o bipolaritate şi practic dăm atribuţii şi Ministerului de Interne şi Ministerului Justiţiei nu vom face decât să realizăm o originală mixtură românească, dar ineficientă din punct de vedere practic. Acesta a fost şi este sensul amendamentului pe care vi l-am propus dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Am dreptul la jumătate de minut, domnule preşedinte? O jumătate de minut.

Domnul Valer Dorneanu:

Aveţi drept la replică, domnule Bolcaş, pentru că v-a pomenit numele.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog să mă scuzaţi, dar vreau să fiu şi foarte pragmatic. Eu, în calitate de martor protejat, aş fi foarte onorat de protecţia doamnei ministru Rodica Stănoiu, dar zău că mă simt mai în siguranţă sub protecţia domnului general Abraham!

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Mitu şi apoi comisia.

Domnul Dumitru Octavian Mitu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu vreau doar să spun că, în momentul în care, în cadrul Comisiei pentru apărare, a venit pentru a obţine avizul de fond textul legii, pe care încercăm acum să-l transformăm în lege, am avut un amendament care, ulterior, a fost asumat de către Comisia pentru apărare şi înaintat Comisiei juridice, nu ştiu ce s-a întâmplat, prin care exact asta propuneam, cum că acest oficiu să funcţioneze în cadrul Ministerului Justiţiei. Nu spun, acum, asta cu speranţa că va trece în formula propusă de mine, dar vă spun că, în următoarea perioadă de timp, că or fi doi, că or fi trei ani, acolo va ajunge, în subordinea Ministerului Justiţiei, acest oficiu.

Sigur că îi respect pe distinşii jurişti, am auzit ce au spus antevorbitorii, însă acolo este locul acestui oficiu: în cadrul Ministerul Justiţiei, pentru că Poliţia este parte, în tot timpul, în proces şi, totuşi, martorul e un martor.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Tudor.

Vreau să vă amintesc că s-au depăşit demult cele 20 de minute şi, după ce vom vota acest amendament, va trebui să operăm, potrivit Regulamentului, cu supunerea la vot a...

Domnul Marcu Tudor:

Domnule preşedinte,

Nu vreau mai mult de 1 minut, pentru că, în continuare, nu a păstrat rigurozitatea domnul Boc şi lasă textul să curgă, în amendamentul domniei sale, la literele g) şi cifra 3, lăsând cum a fost înainte, cu Ministerul de Interne care aprobă fondurile şi implementările ş.a.m.d., de asemenea din bugetul Ministerului de Interne. Ori e Ministerul Justiţiei, ori le împletim pe amândouă. Deci sunt două greşeli care trebuie refăcute, în amendamentul domniei sale.

Şi de asemenea aş vrea să mai remarc, aici, faptul că această lege a trecut şi pe la Comisia de apărare. Noi am discutat-o foarte serios. Probabil este o greşeală a noastră, a comisiei, că nu am făcut un raport, o intervenţie, să vedem de ce nu au fost trecute şi amendamentele noastre, pentru că nu am fost sesizaţi în fond. Oricum, noi nu suntem prinşi deloc, ca şi cum nu am exista. De aceea este şi mirarea domnului deputat colegul meu.

Nu ştiu, o să vedem despre ce e vorba, o să înştiinţăm Biroul permanent despre greşeala noastră, a Comisiei de apărare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul preşedinte al Comisiei juridice.

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Nu erai mai liniştit când nu erai preşedinte de comisie?!

Domnul Ion Neagu:

Mult mai liniştit, aşa este!

Domnule preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Discuţia este foarte interesantă. Punctez numai două chestiuni esenţiale. Martorul e persoană chemată să declare aspecte de care a luat cunoştinţă, să nu intru în date tehnice, în procesul penal, această lege îl extrage de acolo, cum spunea domnul Bolcaş, îl plasează în societate, deci nu mai e în proces, a declarat, a spus ce a ştiut şi, acum, în societate, omul trebuie protejat.

De ce nu trebuie să subordonăm acest mecanism Ministerului Justiţiei? Pentru că îmi îngăduiţi să vă spicuiesc, din economia legii, două - trei lucruri. Iată, între altele, pentru că nu intru în detalii: urmează schimbarea domiciliului, schimbarea identităţii, schimbarea înfăţişării, schimbarea numelui.

Vă rog să vă uitaţi în Legea nr.40 din decembrie 1990 a Ministerului de Interne şi în legile care au urmat, să observaţi că asemenea activităţi sunt specifice Ministerului de Interne, cu toate compartimentele pe care acesta le are organizate. Şi, atunci, de ce să fac un transfer de competenţă Ministerului Justiţiei şi organelor subordonate, când asemenea activităţi din legea aceasta sunt prevăzute, astăzi, pentru Ministerul de Interne şi o parte dintre acestea Inspectoratului General de Poliţie.

Şi închei cu un aspect: protecţia martorilor în concepţia acestei legi, stimaţi colegi, implică numeroase activităţi cu caracter operativ. Ar fi culmea să punem în sarcina Ministerului Justiţiei şi PNA-ului şi activităţi cu caracter operativ, deşi le ştiţi toţi, în mare parte.

Iată câteva consideraţii pentru care raportăm legea la conţinutul ei şi acest oficiu rămâne să fie în cadrul Ministerului de Interne şi cu aportul substanţial al Inspectoratului General de Poliţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate domnule deputat Sassu, dumneavoastră cunoaşteţi Regulamentul foarte bine.

Poftiţi. Ştiţi că un reprezentant de grup "..

Domnul Alexandru Sassu:

Domnul preşedinte, vă mulţumesc.

Cred că se face o confuzie între funcţie şi instrument şi, în consecinţă, pentru că domnul profesor Neagu a citit lucrurile astea, eu vă propun să punem şi în subordinea Ministerului Sănătăţii.

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Pentru că se poate face şi schimbare de sex!

Domnul Valer Dorneanu:

Intervenţia nu este aşa de constructivă ca să merite încălcarea Regulamentului.

Stimaţi colegi,

Potrivit Regulamentului, voi supune, întâi, votului amendamentul comisiei. În situaţia în care acesta va cădea, atunci "..

Cum să nu, am, la punctul 2, amendamentul... Uitaţi-vă amendamentul 2. (Îi răspunde domnului deputat Emil Boc) Deci, la amendamentul 2, am reformulat articolul 3 în întregime. E adevărat, în alineatul 1...

În aceste condiţii, vă rog să-mi permiteţi să supun votului. La alineatul 1 de la articolul 3, unde comisia nu a operat nici un fel de modificări, amendamentul domnului Boc, care a fost respins de comisie şi a dat şi explicaţiile aici.

Cine este pentru amendamentul domnului Boc?

Domnul Emil Boc:

Şi al Comisiei de apărare şi al Comisiei pentru drepturile omului!

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Stanciu, vă amintesc ceea ce dumneavoastră omiteţi: suntem în plenul Camerei, nu în şedinţa Comisiei de învăţământ, unde dumneavoastră stabiliţi regulile! (Se adresează domnului deputat Anghel Stanciu, care comentează din sală)

11 voturi pentru.

Împotrivă? 99 voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu 11 voturi pentru, 1 abţinere şi 99 voturi împotrivă, amendamentul domnului Boc a fost respins.

Supun votului dumneavoastră articolul 3, alineatul 1, în formularea adoptată de Senat.

Cine este pentru? 99 voturi pentru.

Împotrivă? 9 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Cu 99 voturi pentru, 9 voturi împotrivă, 2 abţineri, s-a votat alineatul 1 de la articolul 3, în formularea iniţiatorului.

Pentru alineatele 2 şi 3, dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 2 al comisiei? Nu aveţi. Adoptat amendamentul 2, deci alineatele 2 şi 3 se vor modifica în mod corespunzător.

La articolul 4, vă reamintesc timpul aprobat dezbaterii a fost epuizat, încât trecem, practic, la votarea amendamentelor.

La articolul 4, dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 3? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La articolul 5, nu au fost amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Articolul 6, urmăriţi, vă rog, amendamentul 4. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul 4, modificat articolul 6.

Articolele 7, 8, comisia nu a avut obiecţii. Dacă aveţi dumneavoastră? Votate în unanimitate, în formularea Senatului.

Articolul 9, urmăriţi amendamentul 5. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul 5, modificat articolul 9, în mod corespunzător.

Articolele 10, 11, 12, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi obiecţii? Votate în unanimitate, în formularea Senatului.

Articolul 13, urmăriţi amendamentul 6 de la pagina 10. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul, modificat articolul 13.

Articolele 14, 15, 16, 17, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră? Votate în formularea iniţiatorului.

Articolul 18, urmăriţi amendamentul 6 bis pe care îl găsiţi la pagina 11. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat amendamentul 6 bis, se modifică articolul 18 în mod corespunzător.

Titlul capitolului III şi articolele 19 şi 20 - dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Votate în formularea Senatului.

Articolele 21, 22, nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate, în formularea Senatului.

Articolul 23, urmăriţi amendamentul 7, de la pag.11. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat amendamentul, modificat articolul 23.

Articolul 24,urmăriţi amendamentul 8. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat amendamentul, se modifică, în mod corespunzător, articolul 24.

Art.25, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră? Domnul deputat Gaspar. Da, este o greşeală cu privire la intrarea în vigoare.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Art.25 alin.1, astfel cum este redactat, nu arată data certă când legea intră în vigoare, zice: "Prezenta lege intră în vigoare după 30 de zile", or, ştim foarte bine că, totdeauna, intrarea în vigoare trebuie să fie la o dată certă. Ca atare, vă propun "Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, partea I".

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră această reformulare obligatorie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vă rog să luaţi act că s-au parcurs toate textele acestui proiect de lege, lege organică pe care o vom supune votului final în ziua de mâine, destinată şedinţei de vot final.

Următorul proiect "prevenirea şi sancţionarea spălării banilor". Cine-l prezintă din partea Executivului? Poftiţi.

Doamna Cristina Tarcea:

Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.21/1999 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor completează şi perfecţionează legislaţia în domeniu pentru a deveni un mijloc mai eficient de luptă împotriva spălării banilor, dar, de asemenea, urmăreşte preluarea unor norme din cadrul dreptului comunitar.

În ceea ce priveşte incriminarea spălării banilor s-a prevăzut un conţinut mult mai larg al infracţiunii, spălarea banilor reprezentând orice infracţiune din săvârşirea căreia provine bunul.

De asemenea, sfera persoanelor juridice şi fizice ce intră sub incidenţa legii a fost lărgită simţitor şi s-au cuprins anumite prevederi procesual penale de natură a facilita urmărirea penală şi judecarea acestui gen de infracţiuni.

Prin urmare, vă rugăm să aveţi amabilitatea să aprobaţi proiectul de lege în forma prezentată de iniţiator şi adoptată de către Senat. Vă mulţumim.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Domnul profesor Neagu din partea Comisiei juridice, a Comisiilor juridice şi de buget, dacă nu mă înşel.

Domnul Ion Neagu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cu acest proiect de lege au fost investite Comisia juridică şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci. Acest proiect a fost dezbătut şi adoptat de Senat la 30 mai 2002, s-a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ. De asemenea, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a avizat favorabil cu amendamente proiectul de lege. La dezbateri la şedinţe comune, timp de vreo patru miercuri la rând au participat marea majoritate a membrilor la Comisia juridică şi cei de la buget-finanţe şi, după dezbatere, s-a hotărât cu majoritate de voturi, 3 voturi împotrivă şi 2 abţineri ca proiectul de lege pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor cu amendamente admise, astfel cum rezultă în anexa 1 şi amendamente respinse, cum rezultă în anexa 2. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină la dezbateri generale? Poftiţi. Domnul deputat Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Desigur că şi în concepţia Partidului România Mare, prevenirea şi stoparea şi, mai ales, sancţionarea spălării banilor este o problemă importantă, dar noi nu considerăm că această problemă se poate rezolva numai din punct de vedere pur formal, pur birocratic, numai printr-o lege care nu reprezintă decât un joc de imagine. Vă rog să cenzuraţi acest proiect de lege în lumina unui principiu. Într-un stat superbirocratizat, cum este al nostru, crearea unui organism arhispecializat subordonat altei structuri arhispecializate, de abia desprinsă din structura Parchetului care nu se mai ştie din structura cui face parte, nu reprezintă decât o modalitate de a vorbi şi de a nu face nimic.

Aceste formidabile atribuţii care sunt conferite de lege Oficiului, nu sunt decât nişte false potenţe pe care acesta nu şi le va putea dezvolta decât dacă va abuza de ele, încălcând prevederile Constituţiei.

În acest context, proiectul de lege, prin însăşi structura sa, nu convinge şi nu credem că poate să treacă în formularea care v-a fost prezentată, există alte modalităţi de prevenire a procesului spălării banilor şi există modalităţi suficiente de sancţionare a unor asemenea fapte, ca să ne trebuiască aceste birocratice prevederi care nu fac decât să încâlcească îngrozitor lungul drum al zilei către noapte şi lungul drum al României către adevăr. Vă mulţumesc. (Aplauze din partea stângă a sălii.)

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Dobre din partea PSD.

Domnul Traian Dobre:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Spălarea banilor este un fenomen cu consecinţe deosebit de grave la nivel naţional şi internaţional, se manifestă în ultimul timp cu o frecvenţă din ce în ce mai mare şi în forme din ce în ce mai periculoase, adesea organizate sau transnaţionale. De aceea, şi organismele internaţionale recomandă guvernelor intensificarea luptei împotriva spălării banilor prin sporirea şi diversificarea mijloacelor de prevenire şi combatere a acestui fenomen, inclusiv a mijloacelor juridice.

Prezentul proiect de Lege privind sancţionarea şi spălarea banilor se înscrie pe această linie, completând şi perfecţionând legislaţia naţională în acest domeniu pentru a deveni un mijloc mai eficient de luptă împotriva spălării banilor şi pentru a răspunde totodată aquis-ului comunitar. În elaborarea prezentului proiect de lege s-a ţinut seama de convenţiile europene şi ale Organizaţiei Naţiunilor Unite în materie, ca şi de recomandările raportului de evaluare a României, întocmit de Subcomitetul de experţi pentru evaluarea măsurilor de combatere a spălării banilor din cadrul Consiliului Europei.

Ceea ce pot afirma este că modificările făcute la Legea 21/99 nu sunt, sub nici o formă, pur formale. Această lege este o lege oportună şi corespunde aquis-ului comunitar. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, stimaţi colegi. Trecem la dezbaterea proiectului de lege, vă rog să urmăriţi în paralel raportul comisiei şi proiectul.

La titlul proiectului de lege, comisia nu a avut obiecţiuni, dacă dumneavoastră aveţi? Nici dumneavoastră nu aveţi. Votat în unanimitate.

La art.1, 2 dacă aveţi obiecţiuni şi la titlul cap.I? Nu aveţi. Votate în unanimitate.

Titlul cap.II. Nu aveţi obiecţiuni, nici comisia nu a avut. Votat în unanimitate.

Art.3, 4, 5, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Votate în unanimitate.

La art.6, urmăriţi amendamentul 1. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 1 cu privire la art.6 alin.1? Nu aveţi. Admis amendamentul, se modifică art.6, mai exact se elimină sintagma "sau după caz, Parchetul Naţional Anticorupţie".

La art.6 alin.2 şi 3 comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi. Votate în formularea Senatului.

Art.6 alin.4, urmăriţi amendamentul 2. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 2? Nu aveţi obiecţiuni, se admite amendamentul 2, se modifică alin.4 de la art.6.

La art.6 alin.5, urmăriţi amendamentul 3. Nu aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul 3, se modifică alin.5.

La alin.6, urmăriţi amendamentul 4. Nu aveţi obiecţiuni, admis amendamentul 4, art.6 alin.6 va avea alcătuirea rezultată din acest amendament, iar 6 în ansamblu din votul pe care l-aţi exprimat la amendamentele toate.

Art.7, comisia nu a avut amendamente, nici dumneavoastră, votat în unanimitate.

La art.8, până la lit.e), comisia nu a avut amendamente, dacă aveţi dumneavoastră? Nu, adoptate în formularea iniţială.

La lit.e) urmăriţi amendamentul 5. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul... Da, poftiţi domnule deputat.

Domnul Vlad-Adrian Căşunean:

Vă rog să-mi permiteţi să susţin amendamentul respins de comisie la art.8 lit.e) care să sune în felul următor: "persoanele fizice, juridice care acordă asistenţă de specialitate juridică, notarială, contabilă, financiar-bancară, cu excepţia activităţilor de apărare sau reprezentare a clienţilor în procedurile judiciare".

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, la art.8, pentru lit.e), amendamentul 5 urmează să fie completat potrivit propunerii domnului deputat Căşuneanu cu care este de acord şi iniţiatorul şi comisia. Supun votului dumneavoastră amendamentul 5 cu această completare.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pentru lit.f) şi g) nu sunt obiecţii la comisie, dacă aveţi dumneavoastră? Votate în formularea Senatului.

La lit.h), urmăriţi amendamentul 6. Domnul deputat Gaspar sau domnul ministru Gaspar, în ce calitate interveniţi? Vă rog să precizaţi.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Guvernul propune ca art.8 lit.h) să fie menţinut în forma adoptată de Senat pentru corelare cu Directiva 97/2001 a Consiliului Europei a Parlamentului European. Ca atare, cerem ca să nu se ia în seamă amendamentul comisiei de eliminare, ci textul astfel cum a fost propus de către Guvern şi adoptat de Senat.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia este de acord? Dacă există obiecţiuni? Nu. În situaţia aceasta, fiţi de acord stimaţi colegi, să nu votăm de două ori, întâi respingerea amendamentului comisiei şi apoi alin.4 în formularea iniţială, supun votului dumneavoastră art.6 alin.4 în formularea iniţiatorului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pentru lit.i) şi j), comisia nu a avut obiecţiuni, dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi. Votate în unanimitate în formularea Senatului.

La lit.k), urmăriţi amendamentul 7. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate amendamentul 7, se modifică lit.k) de la art.8.

Art.9 alin.1 şi 2, comisia nu a avut obiecţiuni, dacă aveţi dumneavoastră? Votate în formularea Senatului.

Art.9 alin.3, urmăriţi amendamentul 8. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul 8, se modifică alin.3 de la art.9.

Art.9 alin.4 şi 5, comisia nu a avut obiecţiuni, dacă aveţi dumneavoastră? Votate în formularea Senatului.

Art.10 şi 11 dacă sunt obiecţiuni? Nu. Votate în formularea Senatului.

Art.12 alin.1 dacă sunt obiecţiuni? Comisia nu a avut. Votat în formularea Senatului.

Art.12 alin.2, urmăriţi amendamentul 9. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul 9, modificat 12 alin.2 potrivit acestui amendament.

Art.12 alin.3, comisia nu a avut amendamente. Votat în formularea iniţiatorului.

Art.13 alin.1. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în formularea iniţiatorului.

Art.13 alin.2, urmăriţi amendamentul 10. Nu sunt obiecţiuni, admis amendamentul 10, modificat art.13 alin.2.

Art.14 şi 15, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Votate în unanimitate în formularea iniţiatorului.

Art.16 alin.1, urmăriţi amendamentul 11. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul, modificat 16 alin.1.

Art.16 alin.2, comisia nu a avut obiecţiuni, nici dumneavoastră. Votat în formularea Senatului.

Art.17. Nu sunt obiecţiuni. Votat în formularea Senatului.

Art.18 alin.1, urmăriţi amendamentul 12. Nu sunt obiecţiuni. Votat amendamentul, modificat art.18 alin.1.

Art.18 alin.2 şi 3, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu. Votate în formularea Senatului.

Cap.3, titlul. Sunt obiecţiuni? Votat în formularea Senatului.

Art.19 alin.1. Domnule deputat Boc, aveţi probabil un amendament respins, poftiţi.

Domnul Emil Boc:

La pag.6 din raport, la pct.6 există un amendament respins, domnule preşedinte. În ce constă acest amendament respins?

Potrivit art.19 alin.1 care sună în felul următor: "Se înfiinţează Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, organ de specialitate cu personalitate juridică în subordinea Guvernului cu sediul în municipiul Bucureşti". Cu alte cuvinte, se doreşte ca acest organism cu puteri extrem de serioase, el putând sesiza Parchetul, instanţa de judecată cu privire la tranzacţiile care sunt considerate a fi dubioase şi orice persoană din lista menţionată şi aprobată de noi mai înainte are obligaţia să sesizeze orice tranzacţie mai mare de 10.000 de Euro acestui oficiu.

Noi am propus, având în vedere importanţa acestui organism, necesitatea de echidistanţă din punct de vedere politic ca el să nu fie plasat în subordinea Guvernului, aşa cum este el în forma iniţiatorului, ci în subordinea Băncii Naţionale a României. Două argumente. Un argument comparativ. În Austria, de exemplu, un Oficiu similar este plasat în subordinea Băncii Naţionale din Austria. De asemenea, Comisia Europeană a recomandat României ca acest Oficiu să fie plasat în subordinea Băncii Naţionale şi de aici fac trecerea la cel de al doilea argument care are o încărcătură politică, în sensul că este bine ca asemenea organism care, după cum vedeţi, acest Oficiu este format din reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor, Ministerului Justiţiei, Ministerului de Interne, Băncii Naţionale a României, Curţii de Conturi, Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, aceşti reprezentanţi să nu fie plasaţi sub o comandă politică, întrucât Guvernul, oricum am lua-o, este un organism politic prin excelenţă şi plasarea acestui organism în subordinea lui ar putea afecta eficienţa unei asemenea instituţii în sensul că, fiind în subordinea Guvernului, ar putea decide ca anumite dosare sau anumite tranzacţii să le ţină la sertar şi să nu sesizeze instanţele de judecată şi Parchetul, în timp ce alte dosare cu alte tranzacţii, poate chiar aparţinând unor membrii ai Opoziţiei să le înainteze în mod discriminatoriu spre Parchet şi spre instanţa de judecată. Un asemenea Oficiu trebuie să judece echidistant din punct de vedere politic, să nu fie subordonat unui asemenea organism, ci să-şi facă datoria, să respecte legea şi să sesizeze absolut orice tranzacţie dubioasă instanţelor abilitate de lege, în special Parchetului.

Iată de ce, având în vedere experienţa externă şi cadrul instituţional intern, propunem ca acest organism să fie plasat în subordinea Băncii Naţionale a României. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Gaspar din partea iniţiatorului.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte, toate ar fi în ordine, numai că autorul amendamentului a uitat să se uite prin Constituţie. Art.115 alin.2 spune foarte clar: "alte organe de specialitate se pot organiza în subordinea Guvernului ori a ministerelor sau a autorităţilor administrative autonome". Deci, este un organ de specialitate care se organizează şi funcţionează în subordinea Guvernului.

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru o ultimă intervenţie, domnul deputat Boc.

Domnul Emil Boc:

Mulţumesc domnului ministru pentru că mi-a mai dat încă un argument pentru a solicita includerea lui în subordinea Băncii Naţionale. În toate lucrările de specialitate, Banca Naţională figurează în rândul autorităţilor administrative autonome. Deci, de ce nu ar putea funcţiona, potrivit Constituţiei, un asemenea organism în subordinea autorităţilor administrative autonome? Este simplu, logic şi corespunzător textului Constituţiei.

Deci, nu avem nici un fel de impediment de natură constituţională ca un asemenea organism să nu funcţioneze în subordinea Guvernului, ci în subordinea unei autorităţi administrative autonome, aşa cum o defineşte Constituţia, Banca Naţională a României.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din bancă):

Asta ar mai lipsi!

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia juridică, mai doriţi să adăugaţi ceva? Nu. Vă menţineţi punctul de vedere.

Stimaţi colegi,

Potrivit Regulamentului eu supun întâi votului amendamentul comisiei, amendamentul 13. Dacă acesta este votat, implicit amendamentul domnului Boc cu privire la schimbarea subordinii acestui oficiu pică.

Domnul Emil Boc (din bancă):

Amendamentul nu este al comisiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu contează al cui este, eu supun votului întâi amendamentul comisiei cu privire la art.19 alin.1. Cum să nu? amendamentul 13.

Supun votului dumneavoastră amendamentul 13 cu privire la art.19 alin.1, amendamentul comisiei.

Cine este pentru? 72 voturi pentru.

Împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abţineri? 20 abţineri.

Cu 72 voturi pentru, 4 împotrivă, 20 abţineri a fost adoptat amendamentul 13, deci, redactarea exactă a art.19 alin.1.

Pentru art.19 alin.2, urmăriţi amendamentul 14. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul, modificat art.19 alin.2 potrivit amendamentului 14.

Art.19 alin.3, urmăriţi amendamentul 15. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul 15, se modifică art.19 alin.3 în mod corespunzător.

Art.19 alin.4, 5 comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi. Votate în formularea Senatului.

La art.l9 alin.6 vă rog să urmăriţi amendamentul 16. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Adoptat amendamentul 16, se modifică alin.6 în mod corespunzător. După alin.6, comisia prin... Poftiţi. Domnul ministru Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cele două comisii ne propun ca la art.19, după alin.6 să se introducă alin.6¹ cu următoarea redactare: "Controlul modului de exercitare a atribuţiilor legal stabilite în competenţa Oficiului se exercită de către Curtea de Conturi". Vreau să vă spun că textul astfel, cum este redactat, vine în conflict cu art.139 alin.1 din Constituţie, care prevede: "Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public", ori, aici vrea să se instituie un control profesional asupra Oficiului, ceea ce vă spun că vine în contradicţie cu textul pe care l-am enunţat şi care stabileşte foarte clar care sunt competenţele Curţii de Conturi.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Boc.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte, nu credeam să fiu pus vreodată într-o asemenea situaţie, dar sunt pus în situaţia să susţin un amendament al PSD-ului şi nu un amendament al oricărui membru din partidul de guvernământ, ci amendamentul domnului deputat Florin Georgescu, preşedintele Comisiei de buget, finanţe, amendament pe care în comisiile reunite l-am formulat împreună şi am căzut de acord asupra lui. Iată că de data aceasta, Guvernul vine să propună respingerea unui amendament acceptat de către comisie pentru prea simplul motiv că Guvernul nu doreşte să accepte nici un fel de control asupra modului în care aceşti 7 reprezentanţi, cei mai mulţi din Guvern, vor exercita controlul operaţiunilor de spălare a banilor.

Am înţeles, doamnelor şi domnilor, că nu s-a dorit să iasă din subordinea Guvernului, ci să rămână la Guvern. Nu s-a dorit să plece la Banca Naţională. Atunci, în comisie, ne-am gândit: totuşi pe acest organism cine-l controlează? Cine vine şi îi mai verifică lui, cum se exprima plastic, domnul Georgescu în comisie, cine vine şi îi mai verifică dosarele şi întreabă: Dosarul acesta de ce l-ai ţinut în sertar şi l-ai trimis doar pe acesta spre Parchetul Naţional Anticorupţie sau, după caz, Parchetul General? Nu avem în lege o asemenea instanţă care să vină şi să le ceară socoteală celor 7 luminaţi, celor 7 împăraţi, celor 7 corifei care decid totul cu privire la operaţiunile dubioase de spălare a banilor.

Deci, trebuie să fie o instanţă care să-i controleze. Acesta este principiu, nu?. al controlului reciproc între instituţii şi, în consecinţă, în Comisia juridică am căzut de acord împreună cu colegii noştri din Comisia pentru buget, finanţe şi bănci să găsim un organism care să vină şi să-i întrebe, din când în când, pe aceşti reprezentanţi ai Oficiului Naţional pentru prevenirea şi spălarea banilor: Domnilor, cum v-aţi făcut datoria? Ia să vedem dacă toate sesizările primite, toate tranzacţiile dubioase anunţate de către agenţii imobiliari, de către notari, avocaţi, experţi contabili, de către persoane aflate în procesul de privatizare, toate aceste tranzacţii cu peste 10.000 de Euro, de ce nu le-aţi trimis spre instanţa de judecată sau spre Parchet? Ei au libertate totală în acest moment să spună: ăstea rămân, dosarele celelalte pleacă.

Nu sunt de acord cu afirmaţia domnului ministru că se încalcă textul Constituţiei. Un asemenea organism este chemat tocmai să protejeze banul public şi risipa acestui ban public.

Curtea de Conturi gestionează într-adevăr utilizarea banului public, dar prin spălarea banului nu se prejudiciază oare banul public şi interesul public în sens larg? Nu este un articol care să contravină textului Constituţiei şi atunci, doamnelor şi domnilor, gândiţi-vă ce este mai bine? Să lăsăm acest organism în subordinea Guvernului, fără nici un control din partea unei instituţii independente şi imparţiale, sau, dimpotrivă, să dăm posibilitatea Curţii de Conturi ca, din când în când, aşa cum spune amendamentul, să intervină şi să controleze modul în care aceşti reprezentanţi ai Guvernului îşi fac datoria în Oficiul Naţional pentru Prevenirea Spălării Banilor.

Amendamentul acceptat de comisie suna în felul următor: "controlul modului de exercitare a atribuţiilor legal stabilite în competenţa Oficiului se exercită de către Curtea de Conturi". Această Curte nu verifică decât acele atribuţii date de lege, nu este un stat în stat, dar nu putem lăsa acest Oficiu, într-adevăr, să fie un stat în stat care să nu răspundă în faţa nimănui şi, practic, să procedeze în mod discriminatoriu şi arbitrar la înaintarea către instanţele de judecată a acelor dosare, a acelor sesizări pe un criteriu care să nu aibă nimic în comun cu legea şi doar cu partizanatul politic.

Dacă doriţi, într-adevăr, să faceţi din acest organism, aşa cum a cerut Comisia Europeană şi repet, încă o dată, Comisia Europeană a cerut ca acest organism să fie independent şi plasat în subordinea Băncii Naţionale. Nu aţi acceptat acest lucru, acceptaţi măcar ca acest organism să fie controlat de către Curtea de Conturi, dacă doriţi să fie un instrument eficient în lupta anticorupţie şi nu un instrument politic aflat la îndemâna guvernanţilor, oricare ai fi ei la un moment dat. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc. Apropo de faptul că aţi menţinut că repet, sunteţi campion mondial la repetări.

Din partea comisiei? Poftiţi.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Am ascultat cu foarte multă atenţie susţinerea domnului deputat Boc. Într-o parte i-am dat dreptate, în altă parte nu, dar nu acesta este obiectul discuţiei şi rostesc numele răspicat ca să aibă drept la replică.

Domnule deputat Boc, în aceste condiţii, credeţi că mai puteţi vota această lege sau vă alăturaţi punctului nostru de vedere exprimat iniţial? Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, autoarea amendamentui.

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Domnul deputat Boc are dreptate când spune că acest amendament a fost formulat de către Florin Georgescu şi el a fost admis în comisie, dar vreau să precizez că am reanalizat acest amendament împreună cu reprezentanţii Guvernului, împreună cu reprezentanţii Oficiului Naţional pentru Combaterea Spălării Banilor şi am ajuns la concluzia, pe argumentaţia prezentată de domnul ministru Gaspar că, într-adevăr, acest amendament nu are ce căuta aici şi, împreună şi cu domnul Florin Georgescu, am convenit ca el să fie eliminat. Cred că este de prisos să menţionez că Oficiul Naţional pentru Combaterea şi Prevenirea Spălării Banilor este în subordinea Guvernului, este sub controlul Guvernului, controlul este în subordinea Parlamentului, deci, există organisme de control şi pe verticală.

Precizez deci că cele două comisii sunt de acord cu eliminarea acestui amendament, admis iniţial în comisii.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

În situaţia în care reprezentantul comisiilor care au întocmit amendamentul nu-l mai susţin, nu-l supun votului dumneavoastră, ci-l supun..., de fapt, nu există text al Guvernului aici. A fost un amendament nou, text nou.

Nemaifiind susţinut de comisie, nu-l mai supun votului dumneavoastră.

În aceste condiţii, supun votului dumneavoastră amendamentul celor două comisii, cu rugămintea să aveţi în vedere şi ce au spus intervenţiile împotriva amendamentului şi pentru amendament.

Cine este pentru amendamentul nr.17? 4 voturi.

Împotrivă? 6 voturi.

Este evident. Marea majoritate a voturilor, împotriva acestui amendament.

Stimaţi colegi, cu aceasta, vă rog să...

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Vă rog să contabilizaţi şi abţinerile!

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să consemnaţi şi abţinerile.

Stimaţi colegi,

Pentru că văd că vă place aritmetica, supun din nou votului.

Cine este pentru amendament?

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Domnule preşedinte,

Eu nu am contestat votul!

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Eu nu pot să spun că au fost 6 voturi împotrivă, 8 abţineri şi restul..., nu ştiu cum.

Deci, cine este împotrivă? Au fost 6 voturi pentru amendament.

Împotrivă? 65 de voturi împotrivă.

Abţineri? 19.

Cu 65 de voturi împotrivă, 6 pentru, 9 abţineri, amendamentul nr.17 a fost respins.

Vă rog să consemnaţi în stenogramă că ne-am oprit la alin.7 al art.19; urmează să continuăm mâine.

Stimaţi colegi,

Înainte de a trece la ultimul punct al ordinii de zi de astăzi, întrebări şi interpelări, vă rog să-mi permiteţi totuşi să adoptăm câteva comisii de mediere, pentru a începe activitatea mâine.

Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.14/2002 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor ştiinţifice şi tehnologice.

Sunt propuşi domnii colegi: Andea Petru, Adronescu Ecaterina, Roşculeţ Gheorghe, Mincu Iulian, Moisoiu Adrian, Asztalos Ferenc şi Radan Mihai.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.57/2002 pentru recuperarea arieratelor către principalii furnizori de resurse energetice şi apă.

Sunt propuşi domnii deputaţi: Chiriţă Dumitru, Fâcă Mihail, Florescu Ioan, Palade Doru Dumitru, Dinu Gheorghe, Berceanu Radu Mircea, Dobre Victor Paul.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Deputaţii propuşi în Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.78/2002 privind asigurarea condiţiilor de funcţionare a centralelor termice şi electrice de termoficare aflate în administrarea consiliilor judeţene şi locale: Chiriţă Dumitru, Fâcă Mihail, Popescu Kanty Cătălin, Dinu Gheorghe, Miclea Ioan, Oltean Ion, Erdei Doloczki Istvan.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Deputaţii propuşi în Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru acceptarea unor amendamente adoptate la Londra la 26 mai 2000, respectiv la 5 decembrie 2000, la Protocolul din 1988 prin Convenţia internaţională din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, încheiată la Londra la 1 noiembrie 1974: Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Daraban Aurel, Sandu Ioan, Palade Doru Dumitru, Anton Marin, Manolescu Oana.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru acceptarea unor amendamente adoptate la Londra la 18 mai 1998, 26 mai 2000, 5 decembrie 2000 şi, respectiv, la 6 iunie 2001 la Convenţia internaţională din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, adoptată la Londra la 1 noiembrie 1974, precum şi a Codului internaţional pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului (Codul FSS), adoptat de Organizaţia Maritimă Internaţională prin Rezoluţia MSC.98 (73) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 5 decembrie 2000. Sunt propuşi domnii deputaţi: Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Daraban Aurel, Buzea Cristian Valeriu, Palade Doru Dumitru, Boagiu Anca Daniela, Ráduly Róbert Kálmán.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Deputaţii propuşi în Comisia de mediere la Proiectul de Lege privind producerea şi comercializarea hameiului: Nicolescu Mihai, Neagu Victor, Ionel Adrian, Pribeanu Gheorghe, Vişinescu Marinache, Pereş Alexandru, Micula Cătălin.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cu aceasta, trecem la următorul punct înscris pe ordinea de zi: răspunsuri la interpelări.

Doamna deputat Mona Muscă, dacă este?

Doamna Mona Muscă nu este.

Domnul deputat Radu Stroe. Nu este.

Domnul deputat Ioan Miclea.

Urmează să primiţi răspunsul de la domnul Romulus Moucha.

Poftiţi, domnule Moucha.

Domnul Romulus Moucha:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimate domnule deputat Miclea,

Cu privire la interpelarea dumneavoastră adresată Ministerului Industriei şi Resurselor, referitoare la zona auriferă de la Roşia-Montană, vă fac cunoscut următoarele:

La acest proiect nu se pune problema privatizării prin vânzare a zonei aurifere Roşia-Montană, ci este vorba despre activitatea unei firme mixte româno-canadiene, respectiv Societatea Comercială Roşia-Montană-Gold Corporation, care efectua cercetarea geologică a zăcământului şi doreşte să realizeze proiectul de exploatare.

Activităţile miniere pe acest zăcământ au fost autorizate de către Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale înainte de intrarea în vigoare a Legii minelor nr.61/1998 şi se refereau la dreptul de exploatare acordat Regiei Autonome a Cuprului Deva.

Conform prevederilor legii sus-menţionate, agenţii economici îşi puteau continua activitatea numai la acele obiective pe care le aveau în administrare şi unde, la data publicării legii, desfăşurau lucrări autorizate de explorare, dezvoltare sau exploatare. Aceasta, conform art.46 alin.1.

În anul 1997, fosta Regie Autonomă a Cuprului Deva s-a asociat cu firma Gabriel Resourcis, rezultând firma mixtă Euro-Gold. Asocierea s-a făcut în conformitate cu prevederile legale în vigoare la data respectivă şi cu avizul tuturor instituţiilor statului român cu responsabilităţi în domeniu.

Avizul Ministerului Industriei şi Comerţului, la crearea societăţii mixte, a fost dat prin Scrisoarea nr.130377 din 7 iunie 1997.

Au fost date avize, de asemenea, de către Agenţia Română de Dezvoltare în 24 ianuarie 1997, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, din 4 iunie 1997, care a constatat şi avizat constituirea societăţii mixte.

În anul 1999, Euro-Gold şi-a schimbat numele în Roşia-Montană-Gold Corporation.

Acţiunile societăţii sunt deţinute în proporţie de 80% de către firma Gabriel Resourcis înregistrată în Canada, iar 19,3% de către Compania Naţională a Aurului, Cuprului şi Fierului Min-Vest Deva. Restul de acţiuni este deţinut de alte trei societăţi comerciale române private.

În prezent, firma execută, în baza licenţei acordate de către Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale exploatarea zăcământului în carieră la nivelul a circa 400 de mii de tone pe an, prin Compania Naţională Min-Vest Deva.

Cu privire la exploatarea în perspectivă a zăcământului, conform legislaţiei române, sunt necesare în acest scop acorduri şi avize de la organele abilitate din mai multe ministere şi alte instituţii ale administraţiei centrale şi locale.

Este necesar, de asemenea, acordul comunităţii civile, fără de care obiectivul de investiţii nu poate fi promovat şi respectiv aprobat.

În ceea ce priveşte strămutarea localităţii Roşia-Montană, Societatea Comercială Roşia-Montană a propus în planul de urbanism general Roşia-Montană şi Abrud noi locaţii pentru dezvoltarea unor noi case şi gospodării.

Opţiunea strămutării aparţine, însă, fiecărei familii, iar fără acordul acestora şi fără respectarea strictă a prevederilor legale în domeniu, proiectul nu va fi promovat.

Deşi Societatea Comercială Roşia-Montană a venit cu propuneri concrete în ceea ce priveşte strămutarea, respectiv cu 40 de modele de case, cu bilanţul teritorial, cu crearea unui nou lanţ de localităţi pe axa Abrud-Roşia-Montană-Câmpeni, subliniem că proiectul de strămutare nu poate fi concretizat decât în urma obţinerii aprobărilor organelor în drept şi în urma negocierilor individuale cu fiecare proprietar.

Vă asigurăm, stimate domnule deputat, că Ministerul Industriei şi Resurselor va respecta toate prevederile legale. Nimeni nu va putea să oblige locuitorii din zonă să-şi abandoneze proprietăţile, iar pentru protecţia mediului şi a vestigiilor arheologice se vor adopta soluţiile avizate exclusiv de către organele abilitate.

De asemenea, domnule preşedinte, voi înmâna personal domnului deputat textul pe care l-am citit.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Stimaţi colegi,

Întreb din nou dacă domnul Radu Stroe, care are o interpelare adresată primului-ministru, este? Nu este.

În aceste condiţii, o să primească răspunsul scris.

Doamna deputat Mona Muscă. Nu este.

Şi dumneaei va primi răspuns scris de la doamna Ecaterina Andronescu.

Poftiţi.

Domnule deputat, nu sunteţi de acord cu răspunsul, sau vreţi să-l comentaţi?

Domnul Ioan Miclea:

Doar un comentariu.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

Domnul Ioan Miclea:

Domnule secretar de stat, cer să-mi completaţi în scris răspunsul privind utilizarea cianurii de sodiu în procedeul de exploatare a minereului, cunoscând că în Europa este interzisă utilizarea acestor procedeuri. Cum apreciaţi dumneavoastră că veţi folosi cianura de sodiu, depozitând circa 250 de tone de astfel de materiale? Deci, pe de o parte, iar, pe de cealaltă parte, cum veţi rezolva problema celor circa şapte sau opt cimitire, pe care le veţi deplasa în altă parte? Nici morţii nu mai au voie să doarmă somnul de veci? Pot fi deranjaţi chiar şi aceştia? Cunoscând că nici pe vremea odiosului nu se făceau astfel de lucrări.

Vă mulţumesc.

Vreau în scris răspunsul.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Ioan Miclea, dacă este? Domnul deputat Miclea. Va primi răspunsul scris de la Ministerul Justiţiei.

Domnul deputat Eugen Pleşa. Nu este. Şi dumnealui va primi răspuns scris de la Ministerul Justiţiei.

Domnul deputat Boc. Poftiţi.

Domnule deputat Boc, vă rog să prezentaţi pe scurt cuprinsul interpelării dumneavoastră.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Subiectul interpelării adresate ministrului apărării naţionale vizează participarea unui grup de recruţi la realizarea filmului ...

La filmările desfăşurate în satul Potigrafu, de lângă Bucureşti, pentru filmul Cold Mountain, au participat, în calitate de figuranţi, 700 de militari în termen din cadrul armatei române.

Având în vedere această situaţie, domnule ministru, vă rugăm să aveţi bună-voinţa de a prezenta Parlamentului o informare cu privire la următoarele aspecte:

1. În ce bază participă recruţii la realizarea unei producţii cinematografice şi care sunt condiţiile de colaborare a Ministerului Apărării Naţionale cu firma care realizează acest film?

2. Cine a dat recruţilor ordinul de a participa la filmările efectuate la Potigrafu şi ce sancţiune a fost aplicată?

3. În ce fel este legată participarea la realizarea unui film despre militarii americani din secolul al XIX-lea de pregătirea militară pentru care cei 700 de tineri au fost recrutaţi?

Vă rugăm, de asemenea, domnule ministru, să aveţi bună-voinţa de a prezenta Parlamentului o informare exactă cu privire la activităţile fără caracter militar, în care au fost implicaţi militarii în termen ai armatei române, de la data preluării de către dumneavoastră a funcţiei de ministru al apărării naţionale.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnule ministru Encuţescu, vă rog să răspundeţi.

Domnul Sorin Aurel Encuţescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Potrivit art.37 alin.1. din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.14/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, aprobată prin Legea nr.389 din 2001, ministerul poate angaja şi executa, la cerere, prin unităţile sale, prestări de servicii pentru persoane juridice sau persoane fizice, în domeniile şi în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale.

Ca urmare, prin ordin al ministrului apărării naţionale, a fost aprobată Metodologia privind angajarea şi executarea prestărilor de servicii de către unităţile militare, precum şi domeniile în care unităţile pot presta asemenea servicii. Printre aceste domenii, este şi participarea unor efective cu echipament şi alte bunuri din dotare la realizarea unor producţii cinematografice.

În acest punct, doresc să subliniez faptul că ordinul ministrului apărării naţionale privind aprobarea Metodologiei privind angajarea şi executarea prestaţiilor de servicii de către unităţile militare ale Ministerului Apărării Naţionale a fost aprobat de fostul ministru al apărării, Sorin Frunzăverde, prin Ordinul nr.M.41 din 19 martie 2000, iar în Anexa nr.1, la pct.27, aici este menţionată participarea unor efective cu echipament şi alte bunuri din dotare la realizarea unor producţii cinematografice şi a unor activităţi cu caracter sportiv.

Deci, noi nu am făcut decât să punem în aplicare această Instrucţiune nr.L.18, pe care nu actuala conducere a Ministerului Apărării Naţionale a fost cea care a promovat-o.

Potrivit acestui ordin, colaborarea va fi efectuată în baza unui contract încheiat între părţi, iar scenariul filmului va fi analizat în prealabil de către structurile de specialitate ale ministerului, pentru a se evita orice angajare partizană, ori de formare a perceţiei sociale în legătură cu armata.

Pe întreaga durată a filmărilor este numit un consilier militar, împuternicit să dispună retragerea efectivelor şi a tehnicii ori de câte ori constată nepotriviri între clauzele contractuale şi realitatea din teren, sau cea inclusă în scenariu.

Cât priveşte filmările realizate la producţia Cold Mountain, participarea cu efective de militari la realizarea acesteia s-a făcut în temeiul actelor normative invocate, în baza aprobării ministrului apărării naţionale şi cu respectarea întocmai a procedurii stabilite prin ordin. Pe durata filmărilor, pe terenul pus la dispoziţie de oficialităţile locale, s-a constituit Tabăra de instrucţie Potigrafu, în incinta U.M. 01923 Gherghiţa.

Tabăra a fost organizată în conformitate cu regulamentele militare specifice, astfel: un comandant, un locţiitor, câte un comandant de detaşament pentru fiecare detaşament, un comandant de companie pentru fiecare 100 de militari şi un comandant de pluton pentru fiecare 25 de militari.

Militarilor le-a fost stabilit un program de pregătire adecvat condiţiilor de teren, pe o perioadă de instruire urmată de perioada de desfăşurare a activităţilor de filmare.

În legătură cu întreaga activitate de prestări de servicii a Ministerului Apărării Naţionale la o viitoare interpelare sau la o viitoare posibilitate de a vă răspunde o să vă să oferim această listă.

Oricum, după cum aţi văzut, de mulţi ani Ministerul Apărării Naţionale, potrivit prevederilor legale, utilizează acest mijloc pentru a realiza venituri extrabugetare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Un scurt comentariu, domnule Boc. Vă rog să permiteţi şi altora să facă acelaşi lucru.

Domnul Emil Boc:

Îi mulţumesc domnului ministru pentru răspunsul formulat.

Am doar trei observaţii.

În primul rând, nu am înţeles care este corelaţia între prevederile regulamentului invocat de dumneavoastră, unde se spune că soldaţii pot participa la activităţi cu caracter sportiv - aşa aţi spus dumneavoastră - şi participarea lor în calitate de figuranţi la realizarea unui film. Este o activitate cu caracter sportiv? Eu cred că o activitate cu caracter sportiv vizează pregătirea din punct de vedere fizic, fizică, a militarilor armatei, şi nu să facă figuraţie la studiourile de cinematografie.

2. În interpelare am solicitat Ministerului Apărării Naţionale, domnului ministru, să ne prezinte o listă detaliată a acestor activităţi, în care sunt implicaţi militarii, activităţi ce nu au legătură cu pregătirea lor de bază, pentru a demonstra, încă o dată, dacă este necesar, că, din nefericire, în acest moment, actualul sistem al serviciului militar obligatoriu nu se mai justifică şi, decât să aducem recruţi care să fie figuranţi ai studiourilor de cinematografie, mai bine să avem o armată de profesionişti bine plătită, care să răspundă exigenţelor integrării României în NATO. Lista era necesară pentru a demonstra încă o dată faptul că actualul sistem al serviciului militar obligatoriu nu se mai justifică şi că, în fapt, prin tot felul de subterfugii juridice sau administrative, recruţii sunt trimişi şi plasaţi în activităţi care nu au nici o legătură cu pregătirea lor militară de bază.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnul ministru are şi dumnealui dreptul la un comentariu, la observaţiile dumneavoastră.

Poftiţi.

Domnul Sorin Aurel Encuţescu:

Domnule deputat, eu am menţionat prevederea nr.27 din Anexa nr.1 şi o mai recitesc, poate nu aţi fost atent în întregime.

Deci, aici este prevăzut faptul că prin acest ordin, printre domeniile în care unităţile din Ministerul Apărării Naţionale pot presta aceste servicii, se înscrie şi participarea unor efective cu echipament şi alte bunuri din dotare la realizarea unor producţii cinematografice. Este menţionat în şmod expres "şi a unor activităţi cu caracter sportiv". Deci este clar că ei pot participa la aceste producţii cinematografice.

O să vă prezentăm această listă, dar, după cum am spus, nu se leagă de serviciul militar obligatoriu. Interesul ministerului este şi acela de a realiza venituri extrabugetare pe care, din păcate, societatea, economia naţională nu le poate pune la dispoziţie, tocmai pentru a realiza un proces instructiv-educativ eficient şi la nivelul standardelor NATO.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnul ministru Matei Agathon răspunde domnului deputat Mircea Costache. Este domnul deputat? Nu este.

În aceste condiţii, vă rog să-i transmiteţi răspunsul scris.

Îmi pare rău că unii critică Guvernul pentru că nu se prezintă la interpelări şi, când vin, nu sunt aici pentru a primi răspunsul în mod regulamentar.

Vă rog să transmiteţi în scris. (Se adresează domnului ministru Dan Matei Agathon.)

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Domnule preşedinte, vă rog să faceţi comentariile de la microfon!

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, îmi cunosc foarte bine atribuţiile. Le respect, iar pe dumneavoastră vă rog să cereţi cuvântul atunci când vi se dă, în cadrul regulamentului. Suntem la interpelări, nu la declaraţii politice. Veniţi mâine, la declaraţii politice, şi faceţi orice declaraţii doriţi.

Pentru domnul ministru Sorin Encuţescu mai există o întrebare din partea domnului Victor Babiuc. Domnul Victor Babiuc, dacă este aici? Nu este.

Vă rog să transmiteţi în scris răspunsul. Lipseşte deputatul care v-a pus interpelarea.

Mai este prezent domnul ministru Zelenco? A plecat, pentru că n-a răspuns prezent doamna Mona Muscă.

Domnul deputat Ioan Miclea? Poftiţi.

Domnul Moucha a plecat, pentru că la începutul interpelărilor, când vi s-a strigat numele, domnule Miclea, nu eraţi în sală şi am întrebat de două ori. Veţi primi răspunsul scris.

Domnul Ioan Miclea:

Domnule preşedinte, am fost în sală.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă veţi urmări stenograma, veţi auzi că am strigat "domnul Ioan Miclea" de două ori şi n-aţi fost, înseamnă, în momentul respectiv, şi domnul ministru a plecat.

Pentru domnul Gheorghe Valeriu. Este?

Domnul Gheorghe Valeriu de la PNL a formulat o întrebare pentru Ministerul Agriculturii. Este domnul ministru Gheorghe Predilă.

Vă rog să transmiteţi răspunsul scris, în aceste condiţii.

Domnul Ştefan Popescu Bejat. Nici dumnealui nu este.

Vă rog să transmiteţi răspunsul scris.

Domnul Anghel Stanciu. Poftiţi.

Domnule Predilă, veţi răspunde interpelării formulate de domnul Anghel Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Vă rog să-mi permiteţi să dezvolt, totuşi, pe scurt, interpelarea noastră, pe care o formulez, în calitatea pe care o am, de preşedinte al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, deocamdată, până când majoritatea va hotărî altceva.

Obiectul interpelării îl reprezintă trecerea ilegală, prin hotărâre de Guvern, care încalcă prevederile Legii nr.290/2002 a suprafeţelor de teren arabil din domeniul public, cu destinaţie legiferată pentru cercetare ştiinţifică agricolă şi pentru producerea de material biologic din categorii superioare, necesare producţiei agricole a ţării, în domeniul privat pentru alte destinaţii şi interese.

Încălcarea legilor ţării prin hotărâre de Guvern, Legea nr.18/1991, Legea nr.169/1997, legi ale fondului funciar, Legea nr.1/2000 privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi a celor forestiere, toate legi organice, precum şi recenta Lege nr.290 din 29 mai 2002, care precizează suprafeţele de teren din domeniul public deţinute şi administrate de unităţile de cercetare.

În consecinţă, apreciem că în ultimii ani atentatul prin abuzuri la patrimoniul funciar deţinut de unităţile de cercetare şi dezvoltare din domeniul agriculturii, consfinţit ca atare prin legile ţării, a devenit alarmant.

Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, în baza Legii nr.169/1997, a delimitat suprafeţele deţinute de fiecare unitate de cercetare agricolă, în două categorii: domeniul public, cuprinzând suprafeţe strict necesare pentru cercetarea ştiinţifică, producerea de seminţe şi material săditor din categorii biologice superioare şi animale de rasă, şi domeniul privat, destinat producţiei.

Menţionăm că acestea au fost cuprinse în Hotărârea nr.517/1999, care precizează că suprafeţele din prima categorie aparţin domeniului public. Aceste suprafeţe au fost preluate în Legea nr.290/2002.

În consecinţă, credem că nu poate o hotărâre de Guvern, care este dată în aplicarea legii şi în substituţia legii, să modifice suprafeţe care sunt cuprinse într-o lege.

Guvernul, sub insistenţa Ministerului Agriculturii, respectiv a Ministerului Administraţiei Publice Locale şi respectiv Ministerului Finanţelor, a reuşit astfel ca, în ultimele 7 luni, să treacă din domeniul public în domeniul privat 2.110 hectare, în speţă, de la Băneasa să treacă 101 hectare teren, care se vinde cu 50-70 de hectare. Aceasta, în profundul dispreţ al legii.

Ca atare, noi apreciem că aceste consecinţe sunt foarte grave. Acelaşi lucru l-a făcut şi Preşedintele României, domnul Ion Iliescu, care, la o sesizare a Academiei Agricole şi Silvice, a scris foarte clar: domnului Cozmâncă, domnului Ilie Sârbu, rog părerea, trebuie stopat acest proces. Acest proces nu este stopat, el avansează şi, ca atare, cerem abrogarea de urgenţă a acelor prevederi din hotărârea de Guvern care contravin Legii nr.290, cerem respectarea în integralitatea sa a Legii nr.290 şi - o spunem foarte clar - cerem şi sesizarea Parchetului Anticorupţie, spre a vedea cine are interes să încalce o lege prin hotărâri arbitrare de Guvern.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Predilă, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe Predilă (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor):

Domnule preşedinte,

Permiteţi-mi să dau răspunsul domnului deputat, preşedinte de comisie, Anghel Stanciu, la interpelarea nr.496 pe care am primit-o la Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei prin intermediul Ministerului pentru Relaţia cu Parlamentul.

Eu vreau să-l informez pe dânsul, cu tot respectul, că hotărârile de guvern sunt luate în baza unor legi care abilitează Guvernul ca în situaţii anume, poate să facă apel la suprafeţe din domeniul public, să le treacă în domeniul privat al statului pentru a rezolva solicitările foştilor proprietari care au probleme cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate.

Legea patrimoniului public, regimul juridic al proprietăţii publice, prevede la art.10 alin.2 că: "Trecerea din domeniul public în domeniul privat se face, după caz, prin hotărâri ale Guvernului, ale consiliului judeţean, respectiv al Consiliului general al municipiului sau a Consiliului local, dacă prin Constituţie sau prin lege nu se dispune altfel". Deci, niciodată nu s-a făcut decât cu respectarea acestei legi şi cu prevederile art.10 din Legea de aprobarea a Ordonanţei nr.102, care prevede acelaşi lucru. Sigur că, poate că nici noi nu am dori să se întâmple aşa ceva, dar acolo unde avem zeci, sute de oameni cu care sunt probleme, nu avem ce face, oricum, trebuie să vă spunem că în ultimii doi ani noi am fost cei care am apărat patrimoniul acestora, împreună cu dumneavoastră am participat la toate legile şi, deci, nu putem fi acuzaţi că noi nu am vrea să păstrăm acest patrimoniu al staţiunilor şi institutelor de cercetări. Vreau să vă spunem că, în mod excepţional, de acum înainte, orice solicitare a prefecturilor sau a consiliilor judeţene va face obiectul unei analize foarte amănunţite, dacă solicitarea poate sau nu poate fi onorată în asemenea cazuri, pentru că dacă are o anume suprafaţă de teren, putem să recurgem şi la celelalte prevederi legale, mergând până la despăgubiri. Vreau să vă informez corect, că la aceste judeţe nu a existat în rezerva consiliilor nici o suprafaţă de teren ca să putem să apelăm la ea.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat vrea un scurt comentariu.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Trec peste faptul că interpelarea se adresează unui membru al Guvernului. Aşa cum prevede regulamentul, trebuie să fie prezent membrul Guvernului. Deci, trec peste acest aspect.

Domnule preşedinte,

Declar în faţa dumneavoastră că îmi eraţi mult mai apropiat ca preşedinte al Consiliului Legislativ, pentru că atunci, altfel se vedeau problemele. Acum, distinsul nostru coleg de la Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, domnul secretar de stat Gheorghe Predilă, spune că o lege generală cadru, Legea nr.213 art.10, poate să bată o lege specială, adică Legea nr.290, ceea ce nu cred. Pentru că, dacă Guvernul consideră că poate modifica o hotărâre de guvern, o prevedere într-o hotărâre de guvern prin hotărâre de guvern, ce facem cu Legea nr.290 unde suprafaţa rămâne aceeaşi? Deci, dacă mă uit la hotărârea de guvern nr.517 văd că spune că "Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor are calitatea de concedent şi exercită în numele statului prerogativele dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole care aparţin domeniului public sau privat al statului". Deci, exercită acest atribut de proprietate ministerul şi atunci poate să facă ce vrea ".. Dar, vine alin.2: "Fac excepţie de la alin.1 suprafeţele de teren strict necesare pentru cercetare şi producerea de seminţe şi material săditor". "Fac excepţie" şi, aceste suprafeţe din hotărârea nr.517 col.IV sunt cuprinse în lege. Deci, ele au devenit caduce în hotărâri şi nu mai poate Guvernul să le modifice, domnule preşedinte. Asta vă spune un om care nu are nici o treabă cu juridicul, dar aşa un pic de raţiune mai am.

Cealaltă chestiune care o invocă domnul secretar de stat Predilă, că proprietarii vor... Proprietarii vor: la Băneasa - în staţiunea pomicolă, vor la Suceava - în coasta Sucevei, vor la Fălticeni, la fel ş.a.m.d. Nu vrea nici unul la dracu’ în praznic, scuzaţi expresia, că e neacademică. Vor numai acolo, unde se dezvoltă noile cartiere de vile.

Şi, mai e ceva care nu vrea să spună domnul ministru Predilă. Au fost circa 162 de mii de ha la academie, când s-a făcut, când s-a iniţiat Legea nr.290 s-a plecat de la ideea de a satisface toate cererile proprietarilor, spre a nu mai fi discuţii. Şi de la circa 162 de ha s-a ajuns la circa 82 de mii. Restul s-au dat. Ce se întâmplă acum, cu tot respectul, este un jaf. Rămân la această concluzie şi rămân la ideea că vom distruge staţiunile de cercetare, aflu acum că şi de la Botoşani s-au luat un număr de hectare de la staţiunea de creşterea berbecuţilor karacul care e fondul genetic, deci, o distrugem, pentru ce? Pentru vilele lui Becali, mai ştiu eu cui. Îi tragic, domnule preşedinte şi cred că aşa cum a spus domnul preşedinte Iliescu, "stopaţi acest proces", iar domnul prim ministru a declarat public la Forumul agricultorilor al PDSR: "Este idiot cel care se atinge de acest fond". Nu sunt cuvintele mele, îmi cer scuze, domnule preşedinte, dar trebuie să facem ceva.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai doriţi vreun comentariu, domnule ministru? Nu, nu, dacă doriţi să faceţi vreun comentariu? Nu.

Domnul deputat Ludovic Mardari, tot pentru domnul Gheorghe Predilă.

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sunt deputatul PRM de Timiş, Ludovic Mardari.

Obiectul interpelării adresată domnului Ilie Sârbu, ministru agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor este următorul.

Politicile agricole din ultimii doi ani n-au generat optimism printre producătorii agricoli. S-au constatat multe inconsecvenţe, diferenţe între intenţiile bune şi transpunerea lor în fapte, precum şi abordări neunitare ale aceleiaşi problematici. În susţinerea celor afirmate anterior, mă voi referi la motorina pentru agricultură şi la subvenţii, prime.

1. În urmă cu câteva luni s-a mediatizat un proiect de lege al Guvernului, conform căruia motorina pentru agricultură, fără taxă de drum, va fi colorată şi va putea fi cumpărată de la orice staţie de distribuţie a produselor petroliere, fie ea de stat sau particulară. Se menţiona că nu vor mai fi necesare documentaţii din partea cumpărătorului, deoarece măsurile coercitive vor fi aspre în cazul celor care vor folosi motorina în alte scopuri decât pentru agricultură. Această intenţie legislativă este de lăudat, dar vorbele nu pot înlocui faptele.

În prezent diferenţa de preţ reprezentând taxa de drum este recuperată doar de producătorii agricoli care au nervii tari pentru a întocmi documentaţiile necesare obţinerii unor cupoane şi pentru a se deplasa la depozite sau staţii de distribuţie ale Petrom, chiar dacă trebuie să parcurgă zeci de kilometri. Ar trebui să-şi spună părerea şi Consiliul Concurenţei.

Domnule ministru, când consideraţi că intenţia de lege amintită anterior aşteptată de agricultori va fi pusă în aplicare? Ce perioadă de timp trebuie să treacă pentru transformarea vorbelor în fapte?

2. Subvenţiile sau primele pentru lapte, carne şi cereale prezintă unele anomalii în modul de acordare. Prima pentru lapte se acordă numai producătorilor care sunt membri în asociaţii profesionale, deşi Parlamentul a modificat ordonanţa emisă de Guvern, a se vedea Legea nr.442 din 27 iunie 2002. Nu s-a găsit nimeni din ministerul Agriculturii care să transmită direcţiilor din judeţe această modificare a ordonanţei, conform căreia prima se va acorda tuturor celor care predau lapte la fondul pieţei, indiferent dacă sunt membri în asociaţii sau nu.

Prima pentru carne se acordă numai celor care sunt membri în asociaţii de crescători de animale. Nu credeţi că micii crescători cu un număr redus de animale, care consideră că nu se merită să intre în asociaţie sunt, de fapt, nedreptăţiţi? La urma urmei şi ei predau carne la fondul pieţei. Dacă tot se urmăreşte stimularea înfiinţării de asociaţii, de ce nu se folosesc alte metode, cum ar fi acordarea unor facilităţi pentru investiţii.

Prima pentru cereale nu se acordă celor care nu prezintă certificat de calitate a seminţei utilizate la înfiinţarea culturii, chiar dacă nu au fost subvenţionaţi cu acel avans de 30% şi chiar dacă fac dovada că au predat marfă corespunzătoare la fondul pieţei. Dacă la înfiinţarea culturii există justificare în solicitarea certificatului de calitate a seminţei utilizate de către beneficiarul subvenţiei în avans, mi se pare un non sens să-i mai întreb pe agricultori, după recoltare, ce sămânţă au utilizat, din moment ce agentul economic care a achiziţionează marfa confirmă că este de calitate.

Domnule ministru, vă rog să analizaţi aspectele pe care le-am sesizat şi să-mi comunicaţi răspunsul cuvenit.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Cu riscul de a-mi spori doza de antipatie, eu vreau să vă aduc aminte totuşi regulamentul şi să vă aduc aminte că suntem datori să fim mai colegiali şi să ne respectăm unii pe alţii, pentru că dacă vorbiţi fiecare câte 10 minute, deşi regulamentul spune că e vorba doar de punerea unor întrebări şi dumneavoastră faceţi declaraţii politice de câte 10 minute, îi privăm pe ceilalţi colegi ai dumneavoastră, chiar de la PRM să mai poată şi ei să ia cuvântul.

Poftiţi, domnule ministru.

Domnul Gheorghe Predilă:

Domnule preşedinte,

Pentru domnul deputat Ludovic Mardari eu am următorul răspuns.

Sigur că au fost discuţii multe cu privire la oportunitatea acestei taxe de drum pentru motorină. Împreună cu dumnealor, în comisia de specialitate am avut multe dezbateri şi am ajuns la o concluzie pe care o cunoaşte şi dânsul, eu ştiu că nu e atât de comod ca să faci cerere, să te duci la o direcţie generală judeţeană ca să-ţi iei banii înapoi, dar deocamdată sunt bani ai bugetului statului şi nu putem să facem altfel, decât aşa cum scrie Legea finanţelor publice şi legea pe care o aprobăm noi în fiecare sfârşit de an, de doi ani cel puţin, Legea bugetului statului.

În acelaşi timp, ca să uşurăm activitatea producătorilor agricoli, vreau să vă spun că noi am convenit că acolo unde distanţa până la primul punct PECO care aparţine Petromului, este mai mare să dăm posibilitatea să se ia motorină şi de la alţi furnizori, cu condiţia să aibă o viză a primăriei, că este înregistrat, că e producător agricol, că o foloseşte cu scop şi Direcţia generală agricolă nu-i ridică nici un fel de probleme la decontare pentru primirea bonurilor. E un lucru care, probabil, că dumneavoastră v-a scăpat.

În acelaşi timp, în legătură cu colorarea benzinei, vrem să vă spunem că există de acum o Hotărâre de Guvern nr.535, au apărut şi normele metodologice, aprobate prin H.G. nr.295 şi, deci, s-a stabilit şi solventul, nu are rost să dăm şi codul lui, care va colora motorina şi după ce vom avea pus la punct acest mecanism vom discuta altfel de acest lucru.

Referitor la prima la lapte, îmi pare rău să vin din nou să spun că tot împreună cu dumneavoastră şi dumneavoastră chiar aici, în plen aţi avut o intervenţie cu amendament, nu scrie nicăieri în lege că trebuie să fii obligatoriu membru al unei asociaţii de crescători, acolo scrie clar că orice producător agricol care face dovada că a predat la un procesator laptele sau carnea primeşte prima sau subvenţia la ce se referă. Dacă dumneavoastră aveţi un caz concret, unde un judeţ a pretins că acel om care trebuie să-şi încaseze un drept reglementat prin lege trebuie să aparţină unei asociaţii şi nu i s-a dat... vă rog să ne spuneţi, că eu vă promit că poimâine acela nu mai e director sau ce e el acolo în direcţia agricolă. Noi nu ne jucăm cu legile ţării şi nu vrem să creăm asemenea lucruri, asociaţiile sunt o necesitate, dumneavoastră ştiţi de ce, că le discutăm împreună, dar nu condiţionăm primirea unui drept nimănui, dacă legea îi dă dreptul, îi oferă posibilitatea în momentul acesta să ia aceşti bani şi fără să fie membru al unei asociaţii.

Referitor la cei 30%, la care dumneavoastră v-aţi referit, eu vreau să vă spun că împreună parcă am discutat că dacă vrem să avem performanţă în agricultură trebuie să pretindem respectarea tehnologiei în întregul ei pe lanţ, inclusiv asupra seminţei. Că nu ne e indiferent ce semănăm şi eu nu pot să-i dau acelui om primă dacă eu nu ştiu din ce generaţie e sămânţa lui pe care a semănat-o şi să avem probleme deosebite. Dumneavoastră ştiţi că numai sămânţa ca factor de spor de producţie creşte cu până la 30% în funcţie de calităţile ei.

În legătură cu primele de producţie, până acum au fost decontate 515 miliarde lei şi deja s-au plătit acum, până la 1 octombrie s-au decontat toate sumele.

În ceea ce priveşte sprijinul direct al statului, dumneavoastră ştiţi că şi în această toamnă noi dăm un avans acum la înfiinţarea culturilor de păioase, ca să putem să realizăm suprafaţa pe care au solicitat-o şi au propus-o cultivatorii noştri şi să o facem şi în condiţii bune, deşi timpul nu este chiar atât de favorabil. Acesta este răspunsul pentru dumneavoastră.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, aveţi dreptul la un comentariu.

Domnul Ludovic Mardari:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu ştiu, probabil că domnul secretar de stat Predilă nu m-a înţeles suficient de bine. Eu m-am referit la motorina pentru agricultură şi la un proiect de lege care a fost mediatizat în luna mai, dacă bine îmi amintesc. Guvernul a mediatizat proiectul de lege privind această motorină pentru agricultură, în care se specifica exact cum a spus în interpelare că se va renunţa la acele acte de sărăcie, la acele cupoane şi ne vom apropia şi noi de ţările civilizate, cum ar fi, de exemplu, Franţa.

S-a apelat, în legătură cu acel proiect de lege, la toate televiziunile şi ziarele mai importante din ţară. Nu vi se pare că Guvernul se află într-o situaţie penibilă, dat fiind faptul că după o astfel de agitaţie mediatică a uitat să înainteze Parlamentului proiectul de lege amintit? Deci, de la vorbe la fapte este cale lungă.

În ceea ce priveşte subvenţiile, eu, în întocmirea acestei interpelări, m-am inspirat din situaţia existentă în judeţul Timiş. În judeţul Timiş, chiar şi crescătorii care au avut o singură vacă au fost nevoiţi să se înscrie în asociaţie, altfel nu li s-a aprobat acordarea primei la lapte, deşi noi am modificat ordonanţa care prevedea, într-adevăr, să fie crescătorul de animale membru într-o asociaţie. Am modificat ordonanţa, dar, aşa cum spuneam în interpelare, de la Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei şi Pădurilor nu s-a găsit nimeni să transmită această modificare la direcţiile judeţene.

În ceea ce priveşte prima pentru carne, şi, iarăşi lucrurile sunt foarte clare, eu am aici ordonanţa de urgenţă a guvernului care n-a mai apucat să fie modificată, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 29/2000 care spune: "Cei care se organizează în asociaţii ale crescătorilor de animale beneficiază de primă pentru carne." Deci, vă rog, domnule secretar de stat, să nu faceţi afirmaţii până nu le verificaţi înainte de a mă contrazice, în ceea ce am afirmat în interpelare.

Referitor la prima pentru cereale, eu am fost de acord că la înfiinţarea culturii e nevoie de certificatul de calitate a seminţei, dar după ce s-a recoltat, în cazul celor care n-au beneficiat de nici un fel de avans, nu înţeleg de ce li se mai cere acel certificat de calitate. Din moment ce există dovadă din partea agenţilor economici care au preluat grâul sau, ştiu eu, orzoaica, există dovada că marfa este de calitate. Poate că omul a făcut, ştiu eu, ceva minuni pe parcursul perioadei de la însămânţare până la recoltare şi a obţinut o recoltă foarte bună. Apoi, haideţi, să ne explicăm mai clar. Poate că a utilizat sămânţă super elită sau elită, care-i permite să mai utilizeze aceeaşi sămânţă după recoltare încă doi ani - înmulţirea întîi, înmulţirea a doua, nu? Poate că şi-a realizat sămânţa proprie, din cauza aceasta, vă rog să procedaţi în aşa fel încât să aduceţi corecţiile la acele hotărâri de guvern care, după părerea mea, sunt absolut necesare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Păun? Are o interpelare pentru doamna ministru Silvia Ciornei cu privire la problema instituţiilor de control ale statului, faţă de micii investitori. Nu este.

Îmi pare rău, doamna ministru, că nu puteţi avea şansa unui răspuns transparent, dar regulamentul spune că atunci când deputatul nu este prezent răspunsul se comunică în scris.

Domnul deputat Nicolae Păun are o interpelare şi pentru domnul secretar de stat Pavel Abraham. Acelaşi răspuns domnului Abraham, mulţumim pentru prezenţă.

Domnul Radu Deac este?

Doamna deputat Anca Daniela Boagiu are o interpelare pentru dumneavoastră.

Poftiţi, doamnă deputat.

Doamna Anca Daniela Boagiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea este adresată ministrului sănătăţii şi familiei, doamnei ministru Daniela Bartoş şi vizează eliberarea medicamentelor pentru bolnavii cuprinşi în Subprogramul - "Prevenţie şi control în diabetologie şi alte boli de nutriţie."

În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 41 din anul 2002 din bugetul Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi din bugetul fondului asigurărilor sociale de sănătate se alocă sume pentru finanţarea unor programe şi subprograme prin care se asigură medicamentele strict necesare tratamentului unor boli ce au consecinţe deosebit de grave asgura stării de sănătate a populaţiei. De aceste medicamente, necesare tratării bolilor sus menţionate, beneficiază toţi bolnavii, indiferent de casa de asigurări de sănătate la care aceştia sunt asiguraţi. Deşi textele de lege sunt foarte clare şi sunt obligatoriu a fi respectate şi puse în aplicare de către toate persoanele chemate să concure la ameliorarea stării de sănătate a populaţiei, acest lucru nu se întâmplă însă şi în judeţul Constanţa. Din dispoziţia directorului Spitalului Municipal Constanţa şi a şefului Programului 19, unor bolnavi cuprinşi în Subprogramul 2-4 "Prevenţie şi control în diabetologie şi alte boli de nutriţie" li se refuză eliberarea medicamentelor necesare tratamentului zilnic. Motivul, unul cât se poate de simplu, după mintea domniilor lor. Medicul ce eliberează reţetele acestor bolnavi este angajat al Policlinicii CFR Constanţa, iar aceasta nu face parte din structura Spitalului Municipal Constanţa, respectiv a Ministerului Sănătăţii şi Familiei, ci se află în subordinea unui alt minister, minister care, se pare, la rândul său, pare foarte interesat de modul în care sunt tratate unităţile sanitare din subordinea sa.

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate dă dreptate medicului respectiv şi atenţionează Spitalul Municipal Constanţa să intre în legalitate. Direcţia de sănătate publică Constanţa precizează în adresa sa către Spitalul Municipal Constanţa că acesta este obligat să respecte legea, dar domnul director al acestei unităţi sanitare nu doreşte să facă lucrul acesta. În timp ce toate aceste lucruri se petrec în România anului 2002, cu un minister campion în reformă sanitară, bolnavii de diabet mor din cauză că li se refuză eliberarea medicamentelor de care au nevoie. Având în vedere cele arătate mai sus, solicităm doamnei ministru a sănătăţii şi familiei să ne explice diferenţa de tratament, faţă de bolnavii şi cadrele medicale din reţeaua sanitară a Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, precum şi măsurile pe care le întreprinde pentru respectarea şi aplicarea legii în domeniul sanitar în România.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Pofiţi, domnule ministru, vă rog să răspundeţi.

Domnul Radu Deac:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Doamna ministru Daniela Bartoş a avut ferma intenţie să participe la... să aibă ocazia să răspundă la această interpelare, dar o solicitare de ultim moment o împiedică să fie acum aici şi m-a rugat pe mine să prezint răspunsul domniei sale.

Referitor la adresa nr.462000 din octombrie 2002 privind interpelarea doamnei deputat Anca Daniela Boagiu, referitoare la eliberarea medicamentelor pentru bolnavii cuprinşi în subprogramul "Prevenţie şi control în dibetologie şi alte boli de nutriţie", vă comunicăm următorul răspuns.

În conformitate cu ordinul comun MSFCNAS nr.85652002 pacienţii diabetici cuprinşi în Subprogramul 2-4 "Prevenţie şi control în diabetologie şi alte boli de nutriţie" beneficiază de medicamente diabetice fără contribuţie personală, indiferent de casa de asigurări de sănătate la care aceştia virează contribuţia. Pacienţii consultaţi în cabinetul de diabet din Policlinica CFR Constanţa sunt în evidenţa centrului de diabet judeţean Constanţa pentru obţinerea medicamentelor antidiabetice de Direcţia sanitară Constanţa, în şedinţa Consiliului de administraţie din 7 octombrie 2002 a hotărât ca toţi pacienţii trataţi la cabinetul din Policlinica CFR să primească medicamentele antidiabetice pe reţetele eliberate de medicul diabetolog al Policlinicii CFR prin farmacia Spitalului Port Constanţa pe care acesta le va prelua pe bază de aviz de însoţire din farmacia Spitalului Municipal Constanţa. Adresa 30898 din 7 octombrie 2002.

În conformitate cu art.7 din alin.1 şi 2 al Ordinului comun 8565 2002 pentru aprobarea subprogramelor de sănătate şi a normelor metodologice privind finanţarea, raportarea şi controlul indicatorilor prevăzuţi în programe, respectiv subprogramele de sănătate finanţate din bugetul Ministerului Sănătăţii şi Familiei şi bugetul fondului de asigurări de sănătate în 2002, unităţile sanitare aparţinând ministerelor cu o reţea sanitară proprie pot derula programe, respectiv subprograme finanţate din fondul de asigurări sociale de sănătate. Acestea vor fi nominalizate de ministerele în subordinea cărora funcţionează.

În vederea soluţionării problemelor legate de eliberarea medicaţiei antidiabetice, pacienţilor aflaţi în evidenţa cabinetului din Policlinica CFR, unitatea respectivă va solicita acordul de introducere în programul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.

Cu deosebită consideraţie, ministrul sănătăţii şi familiei, doctor Daniela Bartoş.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Tot pentru dumneavoastră mai există 3 întrebări, domnule ministru.

Domnul Nicolae Enescu de la PRM. Este? Poftiţi, vă rog să dezvoltaţi pe scurt întrebarea.

Domnul Nicolae Enescu:

Interpelarea adresată doamnei Daniela Bartoş, ministrul sănătăţii şi familiei. Obiectul interpelării.

Doresc pe această cale, să vă aduc la cunoştinţă că subalternii dumneavoastră din teritoriu care au depus un jurământ la terminarea facultăţii, precum doctorul Dan Bârzu, angajat ca şef secţie chirurgie a Spitalului Orăşănesc Cisnădie, nu-şi respectă îndatoririle ce decurg din atribuţiile sale, în calitate de angajat.

Menţionez faptul că domnul doctor deţine şi funcţia de primar al oraşului Cisnădie, unde responsabilităţile funcţiei ce-i revin sunt numeroase şi foarte importante, funcţie de care nu se achită la nivelul cerut, doarece are o atitudine dictatorială şi ieşiri necontrolate prin sintagme de felul: "nu am timp", "timpul meu este limitat", " nu v-aţi anunţat vizita", "nu stau de vorbă cu dumneavoastră", atât faţă de personalul spitalului, cât şi faţă de cei care solicită o audienţă, printre care m-am numărat şi eu.

Ieşirile de care v-am spus au avut loc în sediul primăriei în prezenţa secretarilor, a viceprimarului, a reprezentantului celor cinci familii, Sucea Lucreţia, care dorise ca alesul poporului să-i acorde înţelegere şi sprijin şi nicidecum să emită o dispoziţie prin care cele cinci familii să fie scoase în stradă, uitând că şi domnia sa beneficiază de o minunată casă obţinută prin aceleaşi facilităţi ale Legii 112/1995.

Vreau să adaug că atitudini şi decizii incorecte le-a avut şi faţă de fosta asistentă şefă căreia i-a desfăcut contractul de muncă, angajând în locul ei persoane agreate şi obediente sistemului de conducere a unităţii respective, toate acestea regăsindu-se în declaraţiile unor angajaţi înregistrate pe o casetă audio care se află în posesia mea şi care, dacă doriţi, doamnă ministru, pot să v-o pun la dispoziţia dumneavoastră.

Vă rog, doamnă ministru, să întreprindeţi o anchetă în legătură cu cele prezentate cât mai urgent cu puţinţă şi să luaţi măsurile necesare conform Legii 215/2001, art.61 alin.3 şi art.62 alin.a), b), c), mergând până la demiterea acestuia din postul pe care-l deţine la spital.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru!

Domnul Radu Deac (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii şi Familiei):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Cu scuzele de rigoare, trebuie să solicit o amânare de două săptămâni, întrucât ancheta dispusă de doamna ministru şi deplasarea corpului de control la localitatea respectivă nu a putut avea încă loc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul Damian Brudaşca. Nu este. V-aş ruga să-i transmiteţi domnului Damian Brudaşca întrebarea în scris.

Domnul deputat Ioan Miclea. Poftiţi! Doriţi să mai dezvoltaţi sau să răspundă direct?

Domnul Ioan Miclea:

Am patru întrebări. Nu ştiu la care vă referiţi.

Domnul Valer Dorneanu:

Aveţi o întrebare pentru Ministerul Sănătăţii şi Familiei. E adevărat că aţi avut foarte multe, dar eu ce să fac?

Domnule ministru! Stimate coleg! Formulaţi răspunsul la interpelarea domnului Ioan Miclea cu privire la problema eliberării medicamentelor compensate sau gratuite.

Aş ruga colegii deputaţi ca atunci când miniştrii urmează la răspuns, să nu-i mai deranjaţi, pentru că, uite, data trecută a vrut să vă spună ceva şi-l ţinea altcineva de vorbă. Aşteptaţi să se termine întrebările colegilor.

Domnul Radu Deac:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Referitor la adresa 4624 privind interpelarea domnului deputat Ioan Miclea, referitoare la modul de eliberare a medicamentelor care depăşesc valoarea de 1.800.000 de lei la care au dreptul asiguraţii, vă comunicăm următorul răspuns al doamnei ministru dr.Daniela Bartoş.

Ordinul comun MSF/CNAS nr.72/44/2002 a fost publicat în Monitorul Oficial al României la data de 18 februarie 2002 şi a intrat în vigoare la 18 martie 2002, deci, funcţionează practic de 6 luni.

Nu este emis doar de CNAS, cum afirmaţi, şi a fost avizat de Colegiul Medicilor din România.

Reglementarea prescrierii şi eliberării medicamentelor compensate sau gratuite care depăşesc valoarea de 1.800.000 de lei este tratată punctual în art.4, alin.3. Datorită numărului mai mare de medicamente, cu denumire comună internaţională, care au fost incluse atât pe lista de compensate, cât şi pe lista de gratuite, în acest caz, 44, cât şi a numărului mai mare de boli cronice pentru care asiguraţii beneficiază de gratuitate în tratament ambulatoriu, 30 în ordinul sus-menţionat, faţă de 26 în vechea legislaţie, un număr semnificativ sporit de asiguraţi au avut acces la tratamente medicamentoase specifice, inclusiv la tratamente cu costuri foarte ridicate în boli cum sunt: leucemii, limfoame, tumori maligne, hepatite virale, poliartrită reumatoidă, HIV, SIDA.

Aceasta a determinat o creştere corespunzătoare a cheltuielilor pentru medicamente în sistem. Întrucât sistemul asigurărilor sociale de sănătate este un sistem social care trebuie să asigure accesul nediscriminatoriu al tuturor asiguraţilor la pachetul de servicii finanţate din fondul asigurărilor sociale de sănătate, a fost evidentă necesitatea unui control din partea caselor de asigurări de sănătate asupra prescripţiilor ce depăşesc o anumită limită - 1.800.000, Casa de asigurări de sănătate ţine evidenţa acestora întrucât există presiuni din partea asiguraţilor pentru prescrierea unui anumit medicament, nu întotdeauna cel mai indicat pentru afecţiunea respectivă.

Nu sunt încă elaborate protocoalele terapeutice minimale pentru fiecare afecţiune sau grup de afecţiuni care să reflecte caracterul social al sistemului de asigurări. Este necesară cunoaşterea consumurilor reale de medicamente global, pe fiecare pacient, pe medicii care au drept de prescriere.

Referitor la acest ultim aspect, trebuie precizat că, procentual, numărul medicilor din ambulatoriul de specialitate şi spital care nu eliberează asiguraţilor prescripţii gratuite sau compensate, inclusiv cele peste 1.800.000, nu depăşeşte 10%, deci nu are un caracter de fenomen generalizat şi, oricum, nu prezintă o problemă pentru Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Legislaţia actuală prevede sancţiuni pentru medicii care prescriu abuziv sau nejustificat faţă de contractul cadru, normele metodologice de aplicare a contractului cadru.

Precizăm că stabilirea unui plafon valoric de prescripţie pentru a cărei depăşire este necesară aprobarea Casei de asigurări de sănătate, a existat şi în legislaţia anterioară - Ordinul comun MSF/CNAS nr.30749, anexa 3, art.12.

În legătură cu circuitul reţetelor care depăşesc 1.800.000 de lei, în afara celor precizate mai sus, menţionăm că el nu este descris în interpelare. Pacientul, după ce a primit reţeta sau scrisoarea medicală de la medicul specialist care l-a consultat şi a stabilit stadiul bolii şi medicaţia inclusiv perioada de tratament până la următorul control, cu excepţia cazurilor prevăzute în mod expres în legislaţie, o prezintă medicului de familie. Acesta va emite în continuare prescripţii pe baza indicaţiilor respective fără a mai fi nevoie ca pacientul să se deplaseze la medicul specialist. Acesta este de altfel rolul scrisorii medicale scrisă de medicul specialist.

Un mecanism similar funcţionează şi pentru eliberarea medicamentelor. La prima prezentare la farmacie, pacientului sau aparţinătorului i se va comunica dacă valoarea reţetei depăşeşte plafonul, iar aprobarea de către CAS a prescripţiei are în vedere concordanţa între diagnostic şi medicaţii şi se face în limita fondului existent pentru medicamente, conform legislaţiei în vigoare.

Este evident că sistemul asigurărilor de sănătate trebuie să ţină cont de toţi asiguraţii şi aceasta obligă la diferenţierea situaţiilor în care prescrierea unor medicamente scumpe reprezintă o necesitate absolută pentru pacient de moda de a prescrie aceste medicamente în locul unora cu preţuri mai mici având aceeaşi toleranţă, acţiune şi efecte terapeutice.

Cu deosebită consideraţie, ministrul sănătăţii şi familiei, dr.Daniela Bartoş.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul Victor Paul Dobre este? Aţi primit răspunsul în scris, da? Da.

Domnul Victor Paul Dobre a primit două răspunsuri de la domnul secretar de stat Tudor Florescu.

Am înţeles că pentru domnul secretar de stat Petre Ciotloş, domnul Ioan Miclea a primit două răspunsuri scrise şi domnul Boc, de asemenea.

Domnul Mardari mai are o întrebare pentru domnul Ciotloş.

Domnule ministru Ciotloş, mai aveţi o singură interpelare la domnul Ludovic Mardari. Vă rog să fiţi atent!

Domnul Ludovic Mardari:

Interpelarea mea este adresată domnului Marian Sârbu, ministrul muncii şi solidarităţii sociale.

Iată obiectul interpelării. Se referă la persoanele din judeţul Timiş care au efectuat stagiul militar în detaşamentele de muncă din cadrul Direcţiei generale a serviciului muncii în perioada 1950-1961. Munca forţată desfăşurată pe şantiere, în mine, siderurgie şi exploatări forestiere, pe lângă faptul că n-a fost retribuită, n-a avut nimic în comun cu instruirea militară. Condiţiile de muncă, hrana şi cazarea au afectat sănătatea multora pentru tot restul vieţii. Persoanele în cauză au ajuns la serviciul muncii pentru că proveneau din familii etichetate drept duşmani de clasă, dar şi din reaua voinţă sau răzbunarea personală a celor care reprezentau autoritatăţile locale din acea vreme.

Legea nr.309 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei generale a serviciului muncii în perioada 1950-1961, publicată în Monitorul Oficial la data de 6 iunie 2002, prevede reparaţii materiale şi morale care constituie o relativă compensare a discriminării politice şi sociale suportate dar şi o răsplată tardivă pentru contribuţia adusă la realizările economiei naţionale. În judeţul Timiş, se estimează un număr de 8.000 de beneficiari ai acestei legi. La Centrul militar judeţean sunt în lucru aproximativ 4.000 de cereri pentru eliberarea adeverinţelor care atestă că solicitanţii au făcut stagiul militar la serviciul muncii.

Casa judeţeană de pensii, prin comisia de specialitate, a înregistrat aproximativ 1.300 de dosare complete dar nu a fost emisă nici o hotărâre, deşi legea prevede în acest sens un termen de 30 de zile de la primirea cererii. Se invocă absenţa normelor metodologice a căror apariţie trebuia să aibă loc la începutul lunii septembrie.

Domnule ministru, având în vedere că numărul acestor persoane vitregite de soartă, rămase în viaţă scade pe zi ce trece, vă rog să luaţi măsurile care se impun pentru ca prevederile legii să fie transpuse în realitate cât mai curând posibil.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule ministru.

Domnul Petre Ciotloş (secretar de stat, M.M.S.S.):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ca răspuns la întrebarea adresată domnului Marian Sârbu, ministrul muncii şi solidarităţii sociale, de către domnul deputat Ludovic Mardari, cu referire la persoanele care au efectuat stagiul militar în detaşamentele de muncă, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale a formulat următorul răspuns.

Aplicarea Legii nr.309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei generale a serviciului muncii în perioada 1950-1961 este o problemă cu care se confruntă toate casele teritoriale de pensii abilitate să instrumenteze această lege. Numărul mare de cereri înregistrate creează dificultăţi în respectarea termenului de soluţionare reglementat de lege, respectiv de 30 de zile de la data înregistrării cererii.

Dificultăţile sunt generate atât de înregistrarea unor cereri care nu fac obiectul legii, cereri care urmează a primi respingeri, şi de publicarea cu întârziere a normelor de aplicare a Legii 309/2002. Pentru soluţionarea cererilor, pe lângă membrii comisiilor de stabilire a calităţii de beneficiar al actului normativ, vor fi atrase şi persoane care fac parte din alte compartimente ale caselor teritoriale de pensii, astfel încât termenul de soluţionare să fie cât mai scurt.

Menţionăm, de asemenea, că aplicarea acestei legi nu se putea efectua fără întocmirea nomenclatorului care cuprinde denumirea detaşamentului sau unităţii de muncă ce a făcut parte din această direcţie generală.

În prezent, suntem în posesia acestor nomenclatoare, iar în şedinţa de Guvern din data de 2 octombrie 2002, au fost aprobate normele de aplicare a Legii 309/2002.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Un scurt comentariu al domnului deputat Mardari.

Domnul Ludovic Mardari:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să declar că sunt doar parţial mulţumit de răspuns. Spun parţial, deoarece nu pot fi acceptate nici un fel de scuze în cazul unor întârzieri în aplicarea legii. Rămâne de văzut dacă afirmaţiile din răspunsul care a fost prezentat astăzi aici se vor transpune în realitate. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru doamna deputat Doamna Mona Muscă, revenim la începutul listei...Numai că domnul Iacob Zelenco a plecat când a văzut că n-aţi strigat la prima întrebare, dar este de la Ministerul Învăţământului. Da?

Doamna Monica Octavia Muscă (din sală):

Vă mulţumesc frumos!

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru întrebarea cu privire la situaţia limbii latine. Doriţi s-o mai dezvoltaţi?

Doamna Monica Octavia Muscă (din sală):

Nu.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule ministru!

Domnul Adrian Câmpurean (secretar de stat, M.E.C.):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Răspunsul doamnei ministru este următorul:

Potrivit prevederilor Ordinului ministrului nr.3599 din 29.IV.2002, pentru aplicarea Curricumului naţional în anul şcolar 2002-2003, în acest an şcolar, pentru învăţământul obligatoriu, se aplică planul-cadru de învăţământ pentru clasele I-VIII, aprobat prin Ordinul ministrului nr.3638 din 11.IV.2001; pentru învăţământul liceal, forma de învăţământ zi, se aplică planurile-cadru de învăţământ pentru clasele IX-XII, aprobat prin Ordinul ministrului nr.3670 din 17.IV.2001, iar pentru învăţământul liceal seral, clasele IX-XII, se aplică planurile de învăţământ aprobate prin Ordinul ministrului nr.3680/18.IV.2001.

Planul-cadru de învăţământ pentru clasele I-VIII, anexa nr.1 la Ordinul ministrului nr.3638, menţionează limba latină la aria curriculară "Limbă şi comunicare" la clasa a VIII-a - o oră; la clasa VIII pentru învăţământul în limbile minorităţilor naţionale - anexa nr.2 la Ordinul ministrului - o oră; la clasa VIII, învăţământul integrat de artă-muzică, anexa nr.3 la Ordinul ministrului - o oră; la clasa a VIII-a învăţământ integrat de artă, coregrafie, anexa 3 şi 4 la Ordinul ministrului - o oră; la clasa a VIII-a învăţământ integrat de artă - arte plastice - anexa 4 la Ordinul ministrului - o oră; la clasa a VIII-a - învăţământ integrat sportiv - anexa 3 la Ordinul ministrului - o oră.

Conform anexei nr.1 la Ordinul ministrului nr.3670/17.IV.2001, în planurile-cadru de învăţământ pentru liceu, filiera teoretică, specializarea filologie, limba latină, face parte din trunchiul comun al ariei curriculare "Limbă şi comunicare", după cum urmează: clasa a IX-a - o oră; clasa a X-a - o oră; clasa XI-a - două ore; clasa XII-a - două ore.

La filiera teoretică ştiinţe sociale, matematică, informatică, ştiinţele naturii, limba latină figurează cu o oră pe săptămână, anexa nr.1 la Ordinul ministrului nr.3670/17.IV.2001.

Conform anexei nr.3.pct.3 la Ordinul mninistrului nr.3670, limba latină se studiază o oră pe săptămână la clasa a IX-a, filiera vocaţională, profilul pedagogic, specializările bibliotecar-documentarist, instructor animator, instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar.

În anexa nr.3.6.1 la Ordinul ministrului nr.3670, limba latină este inclusă în trunchiul comun al ariei curriculare "Limbă şi comunicare" la clasa a IX-a, o oră, şi la clasa a X-a, o oră, pentru filiera vocaţională învăţământ liceal militar, specializarea ştiinţe sociale.

La profilul teologic, filiera vocaţională, limba latină se studiază la clasele a IX-a - a XIII-a, în toţi cei cinci ani de studiu ai seminarului ortodox - o oră pe săptămână, conform anexei 371 la Ordinul ministrului; în liceul teologic catolic, la clasa a IX-a - două ore; la clasa a X-a - o oră. La specializarea teologie evanghelică luterană, la liceul teologic unitarian şi reformat, câte o oră la clasele a IX-a şi a X-a. La liceele baptist, penticostal şi adventist, se predă la clasa a IX-a o oră pe săptămână.

În planul-cadru de învăţământ pentru liceu, filiera teoretică învăţământ seral, pentru specializările matematică, informatică şi ştiinţele naturii, limba latină apare în trunchiul comun al ariei curriculare, "Limbă şi comunicare", la clasa a IX-a, o oră, conform anexei nr.1 la Ordinul ministrului 3680/2001, iar pentru filologie, ştiinţe sociale, câte o oră la clasele a IX-a şi a X-a.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării a elaborat strategia dezvoltării învăţământului preuniversitar în perioada 2000-2004, reactualizată în 2002, planificare prospectivă până în 2010, document oficial care poate fi consultat la adresa de Email http://www.men.edu.ro.

Programul "Atingerea calităţii proceselor de predare şi învăţare precum şi a serviciilor educaţionale" prevede la pct.4.1, Proiectul curricumul naţional, ca măsură, continuarea dezvoltării şi revizuirii curricumului naţional în vederea asigurării coerenţei şi calităţii procesului educativ într-un cadru instituţional corespunzător.

Disciplina limba latină va fi concret introdusă în planurile de învăţămînt.

Referitor la problema studierii limbii latine în învăţământul superior, precizăm că prin art.129 alin.1 din Legea învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, este statuată competenţa instituţiei de învăţământ superior de a elabora şi aproba planurile de învăţământ în virtutea principiului autonomiei universitare.

Cu deosebită consideraţie, ministru Ecaterina Andronescu.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna deputat Mona Muscă, un comentariu la adresa acestui răspuns.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Mulţumesc, domnule preşedinte, şi mulţumesc şi domnului ministru pentru deranj şi pentru răspuns. Din nefericire, nu sunt mulţumită, îmi pare rău, pentru că eu v-am întrebat dacă aveţi vreo strategie în perspectivă pentru reintrarea în drepturi a limbii latine, având în vedere că dacă vorbim prost româneşte, printre altele, vorbim prost româneşte şi pentru că nu facem suficientă limbă latină în şcoli.

V-am mai rugat să fiţi atenţi la faptul că materia a devenit opţională, că este predată de persoane necalificate, şi v-am rugat, eventual, dacă aveţi vreo strategie în această direcţie. Dumneavoastră mi-aţi spus ceea ce faceţi, ceea ce ştiam şi eu, dar oricum vă mulţumesc pentru răspuns chiar dacă nu este cel pe care-l aşteptam.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Există o întrebare, aceeaşi întrebare de fapt adresată la două ministere de către deputatul Valentin Vasilescu. V-aş ruga să vă hotărâţi din cele două ministere, care dintre dumneavoastră răspundeţi.

Poftiţi, domnule deputat!

Domnul Valentin Vasilescu:

Ar trebui să-mi răspundă domnul secretar de stat de la Ministerul Învăţământului.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Domnilor miniştri,

Întrebarea mea a avut ca punct de plecare o declaraţie făcută de domnul ministru Dâncu în cadrul unei conferinţe de presă săptămânală a P.S.D. şi care a fost puternic mediatizată. Am apreciat că declaraţia are un caracter propagandistic şi că prin aceasta se urmărea, prin forme şi metode subtile, contracararea creşterii P.R.M. în sondaje depăşind astfel cadrul competiţiei politice ilustrat de Constituţie.

Am fost îngrijorat de faptul că există posibilitatea unei manipulări a tinerei generaţii aflată la vârsta care nu dispune încă de un mecanism individual de autoprotecţie care să filtreze ceea ce este util sau dăunător din aşa-zisa antiextremistă materie viitoare la care se gândea domnul Dâncu.

În situaţia în care din răspunsul dumneavoastră va reieşi că nu aveţi în vedere să aplicaţi o strategie, să implementaţi o asemenea strategie pe baza tezelor din septembrie ale domnului Dâncu şi, prin urmare, din asta va reieşi şi faptul că extremismul identificat de dânsul nu are corespondent în realitate, eu sunt de acord că ceea ce am spus anterior, adică că l-am văzut pe domnul Dâncu la televizor, sunt de acord să recunosc greşeala şi să afirm că, în loc de ediţia de ştiri, am văzut altceva şi că în nici un caz domnul ministru Dâncu nu a apărut la televizor cu acea regretabilă declaraţie şi prin răspunsul dumneavoastră eu voi trage concluzia de rigoare.

Domnul Valer Dorneanu:

Aveţi cuvântul, domnule ministru, să răspundeţi!

Domnul Adrian Câmpurean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Răspunsul doamnei ministru Andronescu este următorul:

În primul rând, dorim să precizăm faptul că, potrivit art.11, alin.1 din Legea învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, învăţământul nu se subordonează scopurilor şi doctrinelor promovate de partide sau formaţiuni politice, iar conform alin.2, în unităţile şi spaţiile de învăţământ se interzice crearea şi funcţionarea partidelor sau altor formaţiuni politice, precum şi desfăşurarea activităţilor de organizare şi propagandă politică.

De asemenea, menţionăm că, potrivit prevederilor art.127 alin.1 din Legea nr.84/1995, conţinutul învăţământului preuniversitar este asigurat prin "Curricumul naţional" care reprezintă ansamblul coerent al planurilor-cadru de învăţământ, al programelor şi manualelor şcolare din învăţământul preuniversitar.

Art.128, alin.1, prevede că planurile-cadru de învăţământ şi programele şcolare pentru învăţământul preuniversitar se elaborează de comisiile naţionale de specialitate, fiind coordonate şi avizate de către Consiliul Naţional pentru curriculum şi se aprobă de către ministrul educaţiei naţionale, iar conform alin.2, în unităţile de învăţământ se utilizează numai manuale şcolare aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

În acest context, dorim să subliniem faptul că programele şcolare şi manualele respectă în totalitate prevederile art.11 alin.1 din Legea 84/1995.

În conformitate cu prevederile Ordinului ministrului educaţiei şi cercetării nr.3638 din 11.IV.2001, cu privire la aplicarea planului-cadru de învăţământ, pentru clasele I-VIII, studiul disciplinelor educaţie şi cultură civică în cadrul ariei curriculare "Om şi societate", se realizează după cum urmează: disciplina de educaţie civică se studiază ca disciplină de trunchi comun la clasa a III-a şi a IV-a, 1-2 ore săptămânal; discipina cultură civică se studiază ca disciplină de trunchi comun la clasa a V-a şi a VI-a, o oră săptămânal, iar la clasa a VII-a şi a VIII-a, 1-2 ore săptămânal.

La nivelul ciclului liceal, disciplina cultură civică se poate studia opţional în oricare dintre anii de studiu.

Potrivit Ordinului ministrului educaţiei şi cercetării 3736 din 26.IV.2001, cu privire la aprobarea unor planuri de învăţământ revizuite pentru anii al doilea şi al treilea, şcoala profesională Farevet, disciplina cultură civică, ca disciplină de trunchi comun se studiază în anul al doilea o oră săptămânal.

Disciplina educaţie civică la clasele a treia şi a patra, beneficiază de programe şcolare naţionale şi manuale alternative pentru fiecare an de studiu, disciplina cultură civică la clasele a VII-a şi a VIII-a beneficiază de programe şcolare naţionale şi manuale alternative pentru fiecare an de studiu.

Disciplina de cultură civică la anul al doilea, şcoală profesională, beneficiază de programa naţională şi manual. La clasa a V-a şi a VI-a, programele sunt realizate conform metodologiei Curricumului la decizia şcolii.

La nivelul ciclului liceal, programele pentru cursurile opţionale sunt realizate conform metodologiei curricumului, la decizia şcolii. Precizăm faptul că în structura programelor şcolare cât şi la nivelul manualelor, se realizează o corelaţie permanentă între drepturile şi îndatoririle ce revin cetăţenilor în cadrul statului democratic, cu referinţe directe la îndatorirea de a respecta legile statului.

În acest sens, exemplificăm: programa şcolară la clasa a III-a include drept conţinut reguli ale grupului "Drepturi şi îndatoriri în cadrul grupului". Programa şcolară la clasa a IV-a include drept obiective de referinţă compararea unor situaţii care privesc drepturi şi îndatoriri ale copilului şi identificarea de reguli şi norme de comportament civic în diferite situaţii.

Standardele curriculare de performanţă la nivelul ciclului primar precizează explicit cunoaşterea şi respectarea drepturilor copilului, a normelor de comportare în societate. Programa şcolară la clasa a VII-a include drept conţinut Constituţia României, structura Constituţiei, iar la nivelul manualelor sunt precizate drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale cu referire la îndatorirea de a respecta Constituţia şi legile ţării.

Programa şcolară la clasa a VIII-a include drept conţinut libertatea şi respectarea legilor, delincvenţa juvenilă, participarea cetăţenească şi responsabilitatea, decizia, acţiunea şi asumarea consecinţelor, justiţia - ca instituţie de apărare şi înfăptuire a dreptăţii -, egalitatea şanselor şi egalitatea în faţa legii.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării este preocupat de îmbunătăţirea rezultatelor obţinute în procesul de educaţie civică; în acest sens prezentăm următoarele niveluri de acţiune:

Curricular, în anul şcolar 2002-2003 se vor realiza programe naţionale la disciplina "Cultură civică", clasa a V-a având drept nucleu tematic "Educaţia moral-civică", iar la clasa a VI-a problematica "Drepturilor copilului". Prin această activitate se finalizează procesul de realizare a programelor naţionale, la nivelul ciclului primar şi gimnazial, clasele a-III-a - a-VIII-a.

Manualele alternative. Apariţia şi utilizarea noilor manuale alternative în anul şcolar 2002-2003 la clasa a-III-a; realizare de noi manuale alternative în anul şcolar 2003-2004 la disciplina "Educaţie civică" clasa a IV-a, şi retipăriri ale manualelor de "Cultură civică" la clasele a VII-a şi a VIII-a.

Activităţi de consiliere şi formare metodologică a profesorilor care predau disciplina "Educaţie şi cultură civică", desfăşurată la nivel local şi regional. Activităţile se desfăşoară la nivelul caselor corpului didactic şi ale inspectoratelor şcolare judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti.

Participarea profesorilor la concursul de creativitate didactică, în domeniul materialelor auxiliare, destinate educaţiei pentru drepturile omului, democraţiei şi o cultură a păcii în învăţământul preuniversitar, concurs ce se desfăşoară în baza parteneriatului existent între Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Institutul Român pentru Drepturile Omului.

Participarea profesorilor români la programele de formare continuă ale Consiliului Europei, la seminarii şi conferinţe naţionale şi internaţionale, având drept temă "Educaţia civică, democraţia şi toleranţa problematica drepturilor omului şi drepturilor copilului".

Continuarea colaborărilor ministerului cu organizaţii guvernamentale şi nonguvernamentale, naţionale şi internaţionale, în vederea desfăşurării de proiecte şi programe comune vizând educaţia civică, democraţia şi toleranţa, problematica drepturilor omului şi drepturilor copilului; în mod concret se continuă sau se vor desfăşura noi activităţi ale M.E.C. & Parteneriat cu Centrul de Informare şi Documentare al Consiliului Europei la Bucureşti, Serviciul Cultural al Ambasadei Statelor Unite ale Americii, Organizaţia Internaţională de Migraţii (Biroul din Bucureşti), Reprezentanţa pentru România a Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, Institutul Român pentru Drepturilor Omului, Organizaţia "Salvaţi Copiii", Centrul de Resurse Juridice ş.a.m.d.

Participarea elevilor la concursuri şi dezbateri în domeniul educaţiei şi culturii civice, desfăşurate la nivel local, regional şi naţional. Olimpiada de "Educaţie civică", ciclul primar (clasele a-III-a şi a-IV-a), şi Olimpiada de "Cultură civică", ciclul gimnazial (clasele a-VII-a şi a-VIII-a) se desfăşoară anual, la nivel de şcoală, localitate, judeţ, respectiv municipiul Bucureşti, la nivel naţional Concursul naţional "Democraţie şi toleranţă". Acestea se desfăşoară anual, în cadrul etapelor pe şcoală, locală, judeţeană, respectiv municipiul Bucureşti şi naţională.

Precizăm faptul că întreaga finanţare a concursurilor şcolare care au etapă naţională inclusiv, fondul de premiere este asigurat de M.E.C.

În ceea ce priveşte cadrele didactice care predau disciplina "Educaţie civică" şi modul în care este asigurată formarea acestora, precizăm următoarele:

Predarea disciplinei "Educaţie civică", ca disciplină de trunchi comun la ciclul primar se realizează de către învăţători şi institutori. Predarea disciplinei "Cultură civică", ca disciplină de trunchi comun la ciclul gimnazial se realizează în conformitate cu Ordinul Ministrului Educaţiei şi Cercetării nr. 3.342/11.03.2002, de către absolvenţii Facultăţilor de Ştiinţe Politice şi Administrative, Filozofie-istorie, Filozofie, Istorie, Drept, Pedagogie, Pedagogie-psihologie, Sociologie, Psihologie şi Psiho-socio-pedagogie, Comunicare şi Relaţii Publice.

Formarea profesorilor se realizează ca formare iniţială, în cadrul instituţiilor de învăţământ superior, şi ca formare continuă, din momentul intrării acestora în sistemul de învăţământ preuniversitar, la nivelul catedrelor, comisiilor metodice de specialitate, caselor corpului didactic, instituţiilor de învâţământ superior, precum şi în cadrul unor activităţi de formare şi/sau consiliere metodologică, cu caracter naţional.

În final, dorim să precizăm că scopul studierii disciplinelor "Educaţie civică" şi "Cultură civică", îl reprezintă asimilarea de către tineri şi punerea în practică a unor comportamente, bazate pe valori fundamentale, cum sunt adevărul şi dreptatea. Cu deosebită consideraţie, ministrul Ecaterina Andronescu. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Doamna ministru Maria Manolescu are un răspuns pentru domnul Mircea Costache. Este domnul Mircea Costache? Absent.

Vă rog să-i transmiteţi în scris răspunsul, doamna ministru.

Domnul Ioan Sonea este? O întrebare pentru domnul secretar de stat Ovidiu Ianculescu. Domnul Ovidiu Ianculescu este? Vă rog să oferiţi răspunsul.

Domnul Ovidiu Ianculescu (secretar de stat, Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi

Permiteţi-mi să prezint răspunsul domnului ministru Petru Lificiu la interpelarea domnului deputat Ioan Sonea, în legătură cu Hotelul (de 200 de locuri) din judeţul Bistriţa-Năsăud.

În indicatorii tehnico-economici ai investiţiei "Acumularea" - Colibiţa, aprobaţi prin Decretul nr. 239/1977, a fost cuprinsă şi capacitatea sus-menţionată, care urma să înlocuiască capacitatea de cazare a 17 vile turistice ale Oficiului Judeţean de Turism Bistriţa, ce urmau să fie dezafectate, urmare a realizării acumulării.

La data aprobării investiţiei, beneficiaul de dotare urma să devină Oficiul judeţean de turism Bistriţa, care trebuia să asigure dotările pentru spaţiile tehnologice şi pentru spaţiile de cazare, aceste fonduri nefiind cuprinse în devizul general al obiectivului de investiţii amintit.

Lucrările la obiectivul respectiv au început în anul 1984 şi au fost sistate în anul 1990, din lipsă de fonduri. Stadiul lucrărilor, la data sistării investiţiei, era următorul: erau realizate în totalitate structura de rezistenţă, învelitoare şi compartimentările interioare, în proporţie de 20% finisajele interioare, 80% finisaje exterioare, 20% instalaţii interioare. Iar la restaurant, realizate în întregime structura de rezistenţă şi învelitoarea, şi în proporţie de 70% compartimentările interioare, 10% instalaţiile interioare, şi neatacate finisajele interioare şi exterioare.

Pentru drumurile de acces din zonă erau realizate numai terasamentele. Pentru lucrările de alimentare cu apă, aducţiunea prevăzută de 8 km. nu era atacată şi realizate în proporţie de 25% reţeaua de distribuţie şi 70% rezervorul-tampon de 300 mc.

La canalizare şi epurare erau realizate în proporţie de 20% lucrările la reţeaua de canalizare şi neatacată staţia de epurare. La fel, neatacate erau postul trafo şi racordurile electrice, centrala telefonică şi cu racordurile corespunzătoare. Erau realizate în proporţie de 60% lucrările la centrala termică, dar în momentul de faţă utilajele montate nu mai corespund şi deci nu mai pot fi puse în stare de funcţionare.

Beneficiarul investiţiei este (sau era la vremea respectivă) Compania Naţională "Apele Române" S.A., prin direcţia Someş-Tisa, şi având în vedere imposibilitatea alocării de fonduri de la bugetul de stat, a propus rezolvarea printr-o serie de acţiuni: respectiv vânzarea construcţiilor în stadiul în care se aflau, încheierea prin licitaţie a lucrărilor de construcţii, atragerea de fonduri de la Comunitatea Europeană pentru realizarea unui Centru European de Perfecţionare în domeniul gospodăririi apelor, transferul fără plată a construcţiilor în stadiul actual, în condiţiile legale, către orice beneficiar interesat.

Urmare acestor intervenţii, începând cu anul 1991 s-au primit la Compania "Apele Române" solicitări din partea Unităţii Militare 0565-Bistriţa, în numele Ministerului de Interne (Comandamentul trupelor de jandarmi), a Penitenciarului Bistriţia, în numele Ministerului de Justiţie, a S.C. "CORONA" S.A. - Bistriţa, provenită din fostul Oficiu judeţean de turism - Bistriţa, care să preia construcţiile prin transfer.

De asemenea, s-au primit oferte de preluare de la firma S.C. Jean-Pierre S.R.L., care solicita aprobarea de preluare prin asociere cu Compania Naţională "Apele Române".

Pentru a adopta o decizie corespunzătoare faţă de aceste solicitări, Direcţia Apelor Someş-Tisa a contactat o firmă de specialitate, pentru evaluarea activului real existent, raportul întocmit de către aceasta fiind transmis la Compania Naţională, în anul 1997.

În urma discuţiilor, pe baza raportului întocmit cu cei care au solicitat preluarea, nu s-a finalizat nici o decizie fermă în sensul respectiv, nici demersurile ministerului pentru atragerea de fonduri externe nu au dat rezultate.

În timpul discuţiilor avute cu reprezentanţii Ministerului Turismului şi cu S.C. "CORONA" S.A., aceasta din urmă a prezentat un certificat de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului, pe care a fost începută construcţia hotelului, act emis în anul 1994. Din punctul nostru de vedere, acest act este ilegal, deoarece situaţia juridică a terenului respectiv a fost reglementată prin Decretul nr. 147/1979 care prevedea expropierea terenurilor, trecerea lor în proprietatea statului, şi darea în administrare la fostul Consiliu Naţional al Apelor.

În prezent obiectivul se află în administrarea Administraţiei Naţionale "Apele Române", deci noua denumire dată şi prin sistemul de organizare al fostei companii, prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.107 din acest an, administraţie care se află sub autoritatea Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului; situaţia este reglementată prin Hotărârea de Guvern nr. 1.326/27.XII.2001 privind aprobarea inventarelor din domeniul public al statului, obiectul având codul de clasificare 81003 şi este înregistrat la Ministerul Finanţelor Publice cu nr. 64.019.

Spre regretul nostru, cu toate că se spera o rezolvare prin intermediul Ministerului Tineretului şi Sportului, datorită faptului că S.C."CORONA" S.A. refuză să reglementeze situaţia juridică a terenului, până în prezent situaţia respectivă nu a fost reglementată. Din lipsă de fonduri ministerul respectiv, Administraţia Naţională "Apele Române" nu are posibilitatea de a continua lucrările la hotelul respectiv. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doriţi să faceţi un scurt comentariu, domnule deputat?

Mai există vreun coleg care nu a primit răspuns? Nu.

În aceste condiţii, declar închisă şedinţă de astăzi. Ne vedem mâine în şedinţa în plen. Vă urez noapte bună.

Domnul Nicolae Enescu:

Am o interpelare.

Domnul Valer Dorneanu:

Eu vorbesc singur, iar dumneavoastră vorbiţi între dumneavoastră, stimaţi colegi. Deci, eu întrebam în timp ce dumneavoastră vorbeaţi între dumneavoastră, dacă mai sunt colegi care n-au primit răspunsuri, şi n-a răspuns nimeni.

Vă rog frumos să urmăriţi lucrările în plen. Deci, terminase colegul şi trebuia să intervin.

Domnul Nicolae Enescu:

Nu aţi citit cine urmează.

Domnul Valer Dorneanu:

Uitaţi-vă în stenogramă. Am întrebat explicit: mai există vreun coleg care n-a primit răspuns? Şi eu n-am primit nici un răspuns de la dumneavoastră, pentru că dumneavoastră vorbeaţi între dumneavoastră.

De la Administraţia Publică urmează să primiţi ... Care este întrebarea? să vedem.

Domnul Nicolae Enescu:

Referitor tot la doctorul Dan Bârsu: deci incompatibilitatea funcţiei de primar, cu cel de care ...

Domnul Valer Dorneanu:

Eu am înţeles că ni s-a explicat că se desfăşoară o anchetă, şi când o să aibă rezultatul, vă va comunica.

Domnul Nicolae Enescu:

... de la doamna ministru Bartoş.

Domnul Valer Dorneanu:

Păi, dumneavoastră credeţi că Guvernul României este alcătuit din trei guverne? Credeţi că nu colaborează între ei miniştrii?

Domnul Nicolae Enescu:

Cred că colaborează.

Domnul Valer Dorneanu:

Atunci fiţi sigur că ancheta aceea va fi văzută şi de ministrul Administraţiei Publice şi de cel de la Sănătate.

(Domnul Nicolae Enescu prezintă la secretariatul de şedinţă interpelarea adresată domnului Octav Cozmâncă.)

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,50.