Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse de domnii Ovidiu Cameliu Petrescu şi Viorel Hrebenciuc, vicepreşedinţi ai Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Constantin Niţu şi Ladislau Borbely, secretari.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Stimaţi colegi,

Începem şedinţa de astăzi dedicată intervenţiilor. Pentru început, dau cuvântul domnului deputat Victor Bercăroiu.

Domnul Victor Bercăroiu:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În cadrul manifestărilor organizate de Primăria Municipiului Câmpina, cu prilejul aniversării a 500 de ani de atestare documentară a municipiului, vineri, 22 noiembrie 2002, a avut loc simpozionul "Un secol de istorie a industriei energetice în zona municipiului Câmpina."

Se poate afirma, cu deplină îndreptăţire, că zona Câmpina, prin tradiţia sa, de un secol, în domeniul energetic, face parte din istoria acestei activităţi. Era firesc ca bogăţia resurselor naturale să atragă o dezvoltare a industriei de exploatare şi prelucrare a acestora. Zorii industriei româneşti, ce se arătau la sfârşitul secolului XIX, determinau apariţia zorilor activităţilor energetice. Pentru Câmpina, un rol important l-a avut apariţia Societăţii Române pentru Întreprinderi Electrice şi Industriale, al cărui statut a fost publicat în Monitorul Oficial al României nr.75/19 iulie 1898, considerat act constitutiv, dată ce reprezintă începutul activităţii electroenergetice în zonă cu durată permanentă.

Societatea nou înfiinţată a întrevăzut posibilităţile majore de producere şi utilizare a energiei electrice în zona Văii Prahovei, astfel că, în anul 1901, în acord cu Societatea "Steaua Română", construieşte o linie electrică de interconexiune, de 10 KW, între CTE- Sinaia, nou pusă în funcţiune, şi CTE-Doftana, urmând traseul Sinaia-Comarnic-Câmpina-Doftana.

Odată cu realizarea acestei linii, s-au continuat şi s-au realizat premiere energetice, cum sunt: primul sistem zonal de interconexiune din ţară; cea mai lungă linie electrică din ţară (41 km) şi cu tensiunea de lucru cea mai înaltă (10 kw); prima legătură de telecomunicaţii, în scop de coordonare energetică, montată pe stâlpi LEA, de 10kw; utilizarea energiei electrice la forajul sondelor, ca o continuare a premierei mondiale din anul 1897.

Pe data de 11 mai 1902, Societatea Română pentru Întreprinderi Electrice şi Industriale îşi schimbă denumirea în "Electrica - Societate română pe acţiuni". Deoarece puterea furnizată de către CTE-Sinaia şi CTE-Doftana nu mai putea acoperi solicitarea schelelor petroliere Buştenari şi Bucea, "Electrica" a construit o nouă centrală electrică la Câmpina, în anul 1906, echipată iniţial cu trei maşini cu aburi, de 700 CP. Puterea era evacuată prin linii de 10kw pe schelele petroliere.

Uzina Câmpina devine un obiectiv economic important, mai ales după amplificările din 1908, 1909 şi 1910, fiind considerată cea mai mare din ţară. Aici s-au realizat prima staţie de transformare de interior, în sistem multicelular, etajat, şi primul sistem de transport şi distribuţie la tensiunea de 25 kw. Tot ca premiere, la CTE-Câmpina s-au efectuat reparaţii locale, de înaltă performanţă, la echipamentele energetice, fără ca acestea să mai fie transportate la producător.

La acest moment, datorită multitudinii şi importanţei instalaţiilor de distribuţie şi producerii energiei electrice în zonă, centrul activităţii Societăţii "Electrica" a devenit Câmpina, chiar dacă sediul social a rămas în Bucureşti. Primăria oraşului Câmpina cunoştea lucrările Societăţii "Electrica", mai ales prin viitorul principal consumator, Societatea pentru Industria Petrolului "Steaua Română", constituită în 1895, cu centrul activităţii în Câmpina.

Oraşul avea o situaţie economică prosperă şi în plină dezvoltare, astfel că se ia hotărârea elaborării planurilor de realizare a iluminatului electric, lucrare finalizată în anul 1909, când, la cererea Administraţiei generale a judeţului Prahova, Primăria Câmpina informează că oraşul Câmpina este iluminat public.

Între anii 1910 - 1937, Societatea "Electrica" dezvoltă în zonele petroliere instalaţii de distribuţie, la tensiuni din ce în ce mai ridicate, şi măreşte capacitatea de producţie a centralelor electrice, printre care şi cea de la Câmpina. În anul 1931, în timpul recesiunii economice, apare ideea transferării direcţiei din Bucureşti a Societăţii "Electrica" la Câmpina. În Bucureşti va rămâne un birou pentru relaţii cu autorităţile şi cu clienţii de la centru.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Sintetizaţi, vă rog.

Domnul Victor Bercăroiu:

De-a lungul a peste 50 de ani, societatea a parcurs mai multe etape şi forme de dezvoltare, iar ca o recunoaştere a tradiţiei, la Câmpina se înfiinţează, în anul 1993, Centrul propriu de instruire a personalului la nivel de ţară.

Printre cei care au servit cu deosebită distincţie dezvoltarea energeticii pe aceste meleaguri regăsim nume importante din panteonul ştiinţific naţional: acad.dr.ing. Cristea Mateescu; acad.prof.arh. Duiliu Marcu; ing. Constantin Budeanu; ing. Elie Radu; dr.ing. Vasilescu Karpen; prof.dr.ing. Dorin Pavel; ing. Constantin Dinculescu; ing. Titus Bungărdeanu.

Municipiul Câmpina de astăzi, ca unul din leagănele activităţii energetice, care a format specialişti de înaltă ţinută profesională, prin unităţile sale de profil pentru exploatare, mentenanţă, activităţi conexe, instalaţii de distribuţie şi interconexiune, constituie o verigă în lanţul mereu dinamic al sistemului energetic naţional. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Are cuvântul domnul deputat Damian Brudaşca.

Vă reamintesc că durata intervenţiei este de 3 minute, şi 3 minute înseamnă o pagină A4.

Domnul Damian Brudaşca:

Este adevărat, domnule preşedinte. Să se consemneze, aş dori, că s-a început cu 10 minute mai târziu, iar antevorbitorul a vorbit 7 minute.

România trăieşte încă euforia unui remarcabil succes de politică externă: decizia summit-ului de la Praga de a adresa invitaţia de a începe negocierile în vederea intrării în NATO. La aceasta se adaugă recenta vizită a preşedintelui George Bush şi cuvintele deosebit de calde, măgulitoare şi încurajatoare, rostite la adresa României şi a poporului român.

Deşi lordul George Robertson a precizat cu claritate, în auzul unei întregi ţări, că invitaţia este adresată României, nu vreunui partid politic, PSD şi UDMR încep acţiuni de intoxicare şi diversiune, moştenite de la înaintaşii lor comunişti, şi prezintă totul ca pe un succes personal, ca pe o recunoaştere internaţională a politicii pe care o promovează. Însuşi primul-ministru Adrian Năstase, în discursul său, sec şi neconvingător, rostit ieri în faţa celor două Camere ale Parlamentului, a adresat mulţumiri, în primul rând, membrilor propriului Cabinet, ca şi cum rezoluţia de la Praga li s-ar fi datorat, în primul rând şi exclusiv, acestora.

Am certitudinea că, nu peste mult timp, actuala Putere va renunţa total la orice reţinere, şi prin aparatul de diversiune de sub comanda ministrului Dâncu, îşi va aduce elogii şi osanale ditirambice, care vor confirma, încă o dată, dacă mai era nevoie, că istoria se repetă, că spiritul triumfalist ceauşist nu a murit încă în România.

P.R.M. a salutat şi salută acest eveniment major. P.R.M. recunoaşte contribuţia de excepţie pe care şi-a adus-o preşedintele George Bush, care astfel răsplăteşte sacrificiile şi martiriul poporului român, şi constituie un act de autentică reparaţie istorică pentru România, abandonată de marile puteri la sfârşitul celui de-al doilea război mondial, şi lăsată pradă, vreme de aproape 50 de ani, ravagiilor comunismului.

Ca deputat al P.R.M., nu pot să nu deplâng că autorităţile de la Bucureşti au răsplătit ajutorul excepţional al preşedintelui Bush, dezinformându-l. De această situaţie se face vinovată şi Ambasada S.U.A. de la Bucureşti, care şi-a dat girul pentru transformarea şefului statului nord-american în agent electoral al celui mai corupt regim politic din România post-decembristă. Cu certitudine, domnului George Bush nu i s-au adus la cunoştinţă numeroase şi grave fapte legate nu doar de corupţie, ci şi de restaurarea partidului-stat, a partidului unic, de tip totalitar.

Foarte puţine sunt instituţiile publice din România care nu sunt complet peserizate. Politrucii judeţeni ai PSD practică pe faţă teroarea şi ameninţările împotriva şefilor de instituţii publice care n-au acceptat să devină membrii acestui partid. Directorii PSD de instituţii şi regii acordă creşteri sau alte drepturi salariale nu în raport cu pregătirea, competenţa sau experienţa profesională ale angajaţilor, ci exclusiv pe criterii politice. Teroarea cea mai sistematică poate fi întâlnită în şcoli şi în instituţiile de cultură, la Radio şi Televiziunea Română, instituţii unde, la fel ca înainte de 1989, a fost reintrodusă cenzura.

Un alt lucru ascuns cu grijă preşedintelui Bush, este legat de modul în care PSD şi UDMR au câştigat "recentele alegeri de primari şi consilieri locali", de folosirea sistematică a banilor publici în scopuri de propagandă de partid. A fost în realitate un exerciţiu, un test pentru fraudele de proporţii puse la cale de PSD pentru viitoarele alegeri electorale.

Poate că domnului preşedinte Bush ar fi trebuit să i se vorbească şi despre corupţia îngrijorătoare din justiţie, poliţie şi armată, din alte sectoare cheie, despre transformarea acestor instituţii peserizate, ca şi a serviciilor secrete în instrumente obediente, la dispoziţia Puterii, pentru descurajarea, compromiterea şi marginalizarea Opoziţiei, implicit pentru subminarea conştientă şi premeditată a instituţiilor specifice statului de drept.

Pentru mine, este de neînţeles şi suspectă pactizarea Ambasadei S.U.A. de la Bucureşti şi susţinerea regimului corupt şi mafiot al P.S.D. de la Putere.

Ca român, doresc să-i cer scuze domnului George Bush pentru această situaţie, ce nu face deloc cinste actualei Puteri. Din păcate, domnule preşedinte Bush, o ţară încăpută pe mâna unor indivizi ca Adrian Năstase, Miron Mitrea, "Miki Şpagă" sau Viorel Hrebenciuc, este departe de a întruni condiţiile minime, formulate de dumneavoastră, pentru primirea în rândurile lumii civilizate şi democrate. Am certitudinea că foarte curând veţi constata şi dumneavoastră acest lucru şi veţi admite că, pentru a corespunde criteriilor exigente ce stau în faţa sa, poporul român are nevoie de un partid responsabil şi justiţiar, hotărât şi capabil să eradicheze corupţia şi clanurile mafiote, un partid politic aşa cum este Partidul România Mare. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Apropo de întârzierea la care făceaţi referire, o să acord 10 minute în plus, nu este nici o problemă. Dar, îmi reamintesc că ieri aţi pus vreo 15 întrebări şi aţi lipsit. Adică, aţi lipsit nemotivat, şi miniştrii n-au putut să vă răspundă.

Doamna Paula Ivănescu, vă rog.

Doamna Maria Paula Ivănescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

S-a întâmplat în România, în luna noiembrie, ziua 19, anul de graţie 2002. Gheorghe Filofteia, o femeie amărâtă, cu puţină carte, din comuna Drajna, judeţul Prahova, ducându-se cu pachet la concubinul ei, aflat în arestul Poliţiei judeţene, este invitată în Biroul comandantului Ilie Ion, unde a fost insultată şi bătută, pentru a depune mărturia dorită de acest comandant într-un dosar cu cântec, în care reclamat este primarul comunei Drajna, Ion Călinoiu.

Această gravă încălcare a drepturilor omului a fost precedată şi de altele, care ne conduc la concluzia că este greu să fii cetăţean în România de astăzi, că unii dintre lucrătorii Poliţiei sunt departe de a folosi mijloacele legale, pentru a dovedi vinovăţia unor persoane bănuite sau reclamate în diverse cauze.

În cazul de faţă, pornind de la o ceartă cu "năbădăi" între doi foşti soţi, având în vedere că persoana reclamată era un primar, şi nu oricare, unul al Partidului Democrat, s-a utilizat toate metodele de a obţine neapărat dovezi incriminatorii, care merg de la sustragerea din dosar a unor probe, obţinerea de mărturii prin constrângere de la persoane aflate în detenţie, arestarea abuzivă a primarului Călinoiu pentru 24 de ore, dar nu oricum, cu o largă mediatizare, trimiterea în beciul Poliţiei a femeii Gheorghe Filofteia, însoţită de ameninţări, insultări, loviri, numai pentru că era concubina unuia din cei cercetaţi în această cauză.

Atenţionez opinia publică asupra acestor fapte, care ne arată că modul de lucru al unora dintre anchetatorii Poliţiei, nu pleacă de la prezumţia de nevinovăţie, ci de la cea de vinovăţie, construind dosarele după verdictul stabilit apriori, care ne reîntorc la metodele de tristă amintire, dinainte de 1989.

Sunt revoltată că, în mileniul trei, o femeie dintr-un sat din România este bătută, ameninţată, intimidată, reţinută ilegal de un poliţist, pentru a da mărturie despre fapte pe care ea nu le cunoaşte. Oare unde ajungem în acest fel? Cât de aproape suntem de momentul când frica va fi iar sentimentul dominant? Când legea este aplicată după bunul plac al unora? Când dreptatea se împarte la mica învoială?

Solicit poliţiştilor să înţeleagă că sunt în slujba cetăţenilor şi nu sunt stăpânii lor. Că legea este obligatorie pentru toţi, inclusiv pentru ei, şi că trebuie să se debaraseze de aceia dintre ei, care încă mai uzează de bătăi, de ameninţări, de intimidări şi de constrângeri.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Doamna deputată Liana Naum.

Doamna Liana Elena Naum:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează: "Oraşul Strasbourg urează bun venit României", şi se referă la vizita pe care am efectuat-o alături de alţi colegi parlamentari la Strasbourg, pentru a reprezenta România în cadrul lucrărilor Parlamentului European, pentru prima dată, cu reprezentanţi ai ţărilor candidate.

Apreciind în mod deosebit atât importanţa evenimentului în sine, cât şi deosebita atenţie de care s-a bucurat delegaţia parlamentarilor români, ţin să remarc progresele recunoscute pe plan extern, pe care ţara noastră le-a făcut şi le face în mod consecvent, pentru a-şi aduce contribuţia la dezvoltarea spaţiului comun, european, căruia îi aparţinem ca popor.

În continuare, doresc să vă aduc la cunoştinţă conţinutul scrisorii pe care am primit-o din partea reprezentanţilor oraşului Strasbourg, doamna primar Fabian Keller şi domnul preşedinte al Consiliului orăşenesc, Robert Grossman, pe care am avut onoarea să-i cunoaştem pe perioada vizitei.

"Între 18 şi 24 noiembrie, Parlamentul European de la Strasbourg va găzdui o delegaţie din România, ţară care se numără printre cele 13 candidate la aderarea la Uniunea Europeană. Cu această ocazie, dorim să le urăm românilor bun venit şi să le spunem că îşi au locul lor în Europa unită, care se consolidează la Strasbourg. Oraşul nostru a fost pentru mult timp simbolul tuturor sciziunilor fratricide care au zguduit Europa de-a lungul secolelor. De 50 de ani, el este simbolul păcii şi al reconcilierii între popoarele europene. Oraş de frontieră între Franţa şi Germania, pentru mult timp acum oraş al reconcilierii franco-germane, Strasbourg devine odată cu lărgirea, oraşul reconcilierii pentru întreaga Europă de est şi de vest, de nord şi de sud, oraşul tuturor speranţelor. Este un eveniment a cărui importanţă istorică dorim să o subliniem. Niciodată în istoria lumii nu s-au unit ţări şi popoare atât de diferite ca ale noastre, pentru a-şi crea un destin comun. Timp de aproape 50 de ani, Europa s-a consolidat în vest. Începând cu anii ’90, odată cu dezmembrarea Uniunii Sovietice, s-au creat toate condiţiile pentru ca Europa să se unească la nivel continental şi pentru ca Vestul şi Estul să înceapă să scrie împreună o nouă pagină de istorie europeană.

Intrarea României în Consiliul Europei a fost o primă etapă. Aderarea ei la Uniunea Europeană va reprezenta o a doua etapă. Este un eveniment important pentru români, ca pentru toţi europenii, căci în această Europă mare, acum în pregătire la Strasbourg, România îşi ocupă propriul loc. Prin cultura, literatura, arta sa, România este unul din centrele cele mai prolifice ale culturii europene, receptivă faţă de diverse tradiţii culturale şi spirituale, ţară latină în Centrul Europei. În istoria ei se reflectă istoria europeană în ansamblu, precum şi ambiţii care ne-au însângerat continentul. Dunărea care scaldă pământul românesc, nu este oare fluviul geamăn al Rinului, cealaltă coloană vertebrală a Europei umaniste, de care suntem profund legaţi? Mai ales, între Franţa şi România există vechi legături puternice şi reciproce. Români iluştri au dat ţării noastre ceea ce au avut mai bun: Brâncuşi, Ionescu, Cioran, Eliade.

Acum, când Parlamentul de la Strasbourg se pregăteşte să întâmpine România şi pe reprezentanţii celorlalte 12 ţări candidate la aderare, dorim să ne subliniem ataşamentul faţă de construirea acestei Mari Europe, care se anunţă, prin lărgire, o Europă sub semnul democraţiei, al păcii şi progresului. Dorim, mai ales, să le spunem românilor şi reprezentanţilor lor, că de acum înainte vrem să construim împreună cu ei această Europă. Vă urăm de pe acum bun venit la Strasbourg." Semnează: Fabien Keller, primarul oraşului Strasbourg.

Doresc să închei, prin a afirma, că acest document - căruia i-am dat citire - reflectă încă o dată, dacă mai era nevoie, eforturile partenerilor noştri europeni de a susţine România în drumul ei de aderare, eforturi care ne onorează şi ne obligă să acţionăm cât mai ferm, pentru a realiza acest deziderat. Vă mulţumesc

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Eugen Nicolăescu.

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Vă rog să luaţi act că declaraţia politică pe care ar trebui s-o citesc o depun la stenogramă, ca să las loc colegilor mei să poată să facă declaraţii.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Asupra acestei probleme va trebui totuşi să modificăm Regulamentul, pentru că nu este normal, totuşi, ca lucruri care nu se rostesc în incinta aceasta, să fie consemnate în stenogramă. Mai mult decât atât, la stenogramă, cineva dintre dumneavoastră, vorbesc prin absurd, dar nu este totuşi imposibil, ar putea depune 540 de pagini, nu? Spun, este posibil aşa ceva! Adică, vom vedea în viitor.

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Declaraţie politică.

Progresul unei ţări este legat indiscutabil de dezvoltarea democraţiei, de aplicarea principiilor economiei de piaţă, de descentralizarea serviciilor. Naţionalizarea unor instituţii autonome, specifice unui stat de drept poate dărâma tot ceea ce s-a construit timp de 12 ani.

Partidul Naţional Liberal a tras nenumărate semnale de alarmă, dar vocea sa a fost tot de atâtea ori ignorată.

Iată că, trecerea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate în subordinea Ministerului Sănătăţii şi Familiei începe să îşi producă efectele. În prag de iarnă, când gripa atinge pe cei deja istoviţi de foame şi mizerie, rezultate ale politicii de protecţie socială a Guvernului PSD, spitalele nu pot să mai ofere servicii minime.

Şi aceasta pentru că spitalele nu au mai beneficiat de fondurile pe care trebuia să le aloce Casa Naţională de Asigurări de Sănătate pentru cumpărarea substanţelor necesare realizării analizelor medicale. Mai mult decât atât, am fost surprinşi în mod neplăcut de declaraţia preşedintelui Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti, Robert Şerban, care nu numai că nu încearcă să găsească o soluţie, dar tratează cu indiferenţă şi dispreţ problema cu care se confruntă acum spitalele din România. Iar pentru aceasta, românii - în marea lor majoritate pensionari - vor fi nevoiţi să bage adânc mâna în buzunarul şi aşa golit de prea multe taxe şi impozite pentru a beneficia de serviciile unor laboratoare particulare, cu care Casa Naţională de Asigurări de Sănătate nu a uitat să încheie contracte.

Stimată doamnă ministru, care este rezolvarea acestei dureroase probleme pentru cetăţenii României, în condiţiile în care Casa Naţională de Asigurări de Sănătate este acum total şi exclusiv în responsabilitatea dumneavoastră?

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Ştefan Baban.

Domnul Ştefan Baban:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

În intervenţia mea este vorba despre structurarea sistemului termic şi căldura românilor. Mai multe oraşe ale ţării care primesc energie termică de la centralele electrotermice scoase din Termoelectrica au toate şansele să rămână în frig. Azi, în oraşe ca Iaşi, Suceava, Giurgiu, Braşov ş.a., centralele n-au asigurate stocurile de combustibil, situaţia cea mai grea fiind la Iaşi, unde stocurile sunt la jumătate din necesar.

După cum se observă, marea majoritate a oraşelor cu probleme sunt situate fie în nordul ţării, fie în zonele de munte, adică acolo unde temperaturile sunt cele mai scăzute, iar iernile cele mai grele. La toate acestea se adaugă şi faptul că împrumutul pe care a mizat Ministerul Industriilor pentru importul de combustibil nu a fost încă semnat, deşi iarna ne-a încercat deja la începutul lunii noiembrie. Totuşi, acelaşi minister ne linişteşte, spunând că pentru această iarnă stocurile sunt importante şi consistente, reprezentând cam 75% din capacitatea depozitată existentă, la care se adaugă şi gradul de umplere al lacurilor de acumulare în proporţie de 75%. Acest lucru ar trebui să ne bucure. Dar, cum românul a devenit pe an ce trece mai sceptic, s-ar putea ca şi anul acesta să înainteze în cifre, transmise de responsabilii Ministerului Industriilor, să fie întemeiat.

Având în vedere sărăcia lucie în care trăieşte cea mai mare parte a populaţiei ţării, fapt care duce la mari restanţe în achitarea datoriilor la apă caldă şi căldură, coroborat cu imposibilitatea organelor locale (care au în subordine centralele electrotermice) de a asigura stocurile necesare, ca urmare a lipsei fondurilor financiare, nu este de mirare dacă, şi în acest an, frigul va pătrunde în casele românilor.

Nu cred că ajutoarele şi subvenţiile acordate de Guvern vor soluţiona problema acestor oraşe, pentru că limitele financiare impuse pentru acordarea lor sunt ireale, mulţi mai mulţi români sunt în imposibilitatea achitării lunare a datoriilor la furnizorii de agent termic, lucru confirmat şi de mulţimea debranşărilor solicitate în cursul acestui an, şi în special la începutul acestei toamne.

Deşi trecerea centralelor termoelectrice din subordinea Ministerului Industriilor în subordinea organelor locale a fost considerată, de marea majoritate a analiştilor economici, drept o catastrofă, Guvernul s-a încăpăţânat să continue această acţiune cu rezultate dezastruoase pentru cetăţeni. Nu este de mirare că la prima răcire mai accentuată a vremii, spitalele au fost confruntate cu epidemii de gripă, de pneumonii, pacienţii fiind de la bebeluşi şi până la cei mai în vârstă. Dar, poate că asta face parte tot din politica socială a actualului partid de guvernământ, conform orientării sale "social-democrate". Nu ştiu cum îşi vor rezolva problema asigurării furnizării agentului termic oraşelor cu mari probleme. Ceea ce ştiu - şi vă garantez că se va întâmpla - ne va aduce aminte de epoca pe care am blamat-o cu toţii pentru sfatul pe care-l primeam pentru a ne încălzi, şi anume acela de a mai pune o haină. Indiferent dacă vor fi racordaţi sau nu la sistemul termic, lipsa sau insuficienţa stocului de combustibil îi va face pe aceşti cetăţeni să tremure la fel din cauza frigului, cât şi din cauza facturilor de plată. Le-ar mai rămâne doar să se roage la Bunul Dumnezeu pentru ca iarna să nu fie prea lungă sau prea grea. Dar, după cum şi-a anunţat prezenţa, nu prea sunt şanse să se întâmple aşa. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Doamna deputată Oana Manolescu.

Doamna Oana Manolescu:

Domnule preşedinte,

Stimate colege şi colegi,

Am devansat cu două zile informarea mea, pentru că, peste două zile, Republica Albania împlineşte 90 de ani şi doresc să vă fac o informare în această privinţă.

Ca deputat al minorităţii albaneze din România şi preşedintă a Asociaţiei "Liga Albanezilor" din România, doresc să vă spun că prezenţa albanezilor pe pământ românesc este atestată documentar încă de la sfârşitul secolului XVI, dar între cele două popoare au fost în permanenţă legături, chiar dacă în perioada prea lungă a asupririi otomane ele s-au diminuat. Cei ce veneau aici aduceau cu ei tradiţiile, cultura, obiceiurile şi uneori acestea erau deosebit de asemănătoare cu cele româneşti, datorită marilor grupuri de aromâni din Albania, dintre care mulţi s-au stabilit în România, şi cu toţii au găsit în România un adăpost cald şi o primire frăţească. S-au distins aici ca foarte buni bijutieri, constructori, armurieri, cofetari, negustori, trupe de pază, oameni de cultură, îmbogăţind patrimoniul cultural al României, devenită singura lor patrie, şi căreia ca cetăţeni români i-au fost totdeauna loiali.

Deşi lupta împotriva jugului otoman, care în orice ţară din Balcani, a fost continuă, şi formarea Ligii albaneze a lui Skanderbeg, în 1444, este una din dovezi, mişcarea de renaştere naţională pentru obţinerea independenţei şi suveranităţii Albaniei a fost pregătită în special de către diasporă, şi un rol important moral, şi în special material, în această privinţă, l-a avut diaspora albaneză, la care în 5 noiembrie 1912 soseşte deputatul de Berat, Ismail Kemali, şi pune problema în faţa albanezilor din Bucureşti, pune problema independenţei Albaniei. Lucrul acesta s-a întâmplat. La 28 noiembrie 1912, în oraşul său natal Vlora, Ismail Kemali, împreună cu un grup mare de albanezi din România, soseşte la Vlora şi în faţa unei mari adunări populare ridică steagul independenţei. Dar, ca stat, această ultimă venită pe harta Europei, Albania, după al doilea război balcanic, a fost recunoscută abia în iulie 1913 de către marile puteri.

Colaborarea culturală româno-albaneză întăreşte civilizaţia europeană în Balcani. În prezent nu sunt probleme în litigiu între cele două ţări. Stadiul relaţiilor politice este foarte bun. Cel al relaţiilor economice este mai modest, dar creşte constant, existând programe de colaborare în multe domenii.

Daţi-mi voie, domnule preşedinte, să mai adaug ceva, şi anume că ascultând sau vorbind despre Ziua Naţională a Albaniei, bineînţeles gândul şi vorba noastră se îndreaptă spre Ziua Naţională a României. Doar trei zile le despart. 1 Decembrie este sărbătoarea Marii noastre Uniri, a poporului al cărui spirit de ospitalitate şi toleranţă, în credinţa adevărată în Dumnezeu, a făcut posibilă în sute de ani conlocuirea în pace între graniţele ţării noastre, singura patrie pentru minoritarii albanezi, ţară care prin drepturile acordate minoritarilor a dat un superb exemplu lumii întregi. Cetăţenii români de origine albaneză au luptat şi ei în războaie. Au suferit şi s-au sacrificat pentru această ţară. România s-a ridicat şi cu mâinile lor, a înflorit şi cu ajutorul gândirii lor, a devenit şi a rămas puternică prin toţi locuitorii ei, indiferent de etnie.

Să urăm Albaniei, ţară ce a privit mereu cu speranţă spre cea pe care o consideră mereu "sora ei mai mare", România, să-i urăm "La mulţi ani", cu ocazia împlinirii a 90 de ani de la declararea independenţei sale, şi fie ca legătura între cele două popoare să ducă la întărirea păcii în Balcani şi în lume. Să aibă prosperitate şi iubire. Şi, în cazul în care nu am cumva prilejul să vorbesc şi peste două zile, întregului popor român, albanezii din România îi dorim, la împlinirea a 84 de ani de la Marea Unire, putere de muncă în bucurie pentru anii care vor veni. Întregului popor român îi dorim aceasta: "La Mulţi Ani" României noastre, căreia pacea, lumina, dragostea, prosperitatea să-i fie salbă şi cunună veşnică. Vă mulţumesc.

Domnul Grigore Emil Rădulescu:

Onorat auditoriu,

Afirmaţiile lui Dan Drosu Şaguna, preşedintele Curţii de Conturi, date publicităţii săptămâna trecută, sunt pur şi simplu năucitoare.

Şaguna spune că, în cadrul controalelor la mai multe instituţii de primă mărime în stat - Ministerul Finanţelor Publice, CNAS şi APAPS - a constatat mari nereguli. Cel mai grav fapt semnalat de preşedintele Curţii de Conturi este dispariţia de la Ministerul Finanţelor Publice a documentelor referitoare la creanţele externe ale României, de dinainte de ’90.

Toată lumea ştie că "specialiştii" în comerţ exterior "cu ochi albaştri" au inventat imediat după Revoluţie sute de IMPEX-uri, prin intermediul cărora se vindeau săpunurile, bananele şi jelibonurile primite din Egipt. În acest mod, unii au pus bani în bancă şi au început afaceri prospere, iar azi au vile de lux şi 4x4-uri, care sfidează trecătorii.

Ne amintim că în urmă cu câţiva ani, Guvernul a emis o hotărâre care viza recuperarea creanţelor ce se ridicau la peste patru miliarde de dolari. Între datornici se afla Irakul, cu 1,7 miliarde de dolari, Sudanul, Siria, Mozambicul, Libia, Angola, Guineea, Cluba, Coreea de Nord şi Mongolia. În vederea recuperării banilor, s-au încheiat convenţii cu întreprinderile de comerţ exterior. S-au recuperat şi au intrat în ţară 2,2 miliarde de dolari şi un milion de ruble.

După 1995, când s-au privatizat întreprinderile de comerţ exterior, banii au ajuns în posesia firmelor respective. Este incredibil, dar Ministerul Finanţelor Publice nu ştie dacă miliardele de dolari s-au colectat la buget sau au rămas la IMPEX-uri. Este clar pentru oricine că aici este vorba de o escrocherie de proporţii. Sumele sunt astronomice, atât timp cât s-au vehiculat miliarde de dolari.

Desigur că toate manevrele s-au petrecut cu voia şi cu ştiinţa autorităţilor. Cineva trebuie să răspundă pentru această crimă financiară.

Presiunile care se exercită în prezent asupra lui Dan Drossu Şaguna sunt extreme. Reprezentanţi ai unui partid care a fost la guvernare până în 2000, au cerut chiar demiterea preşedintelui Curţii de Conturi, pe motiv că şi-ar fi depăşit competenţa şi mandatul, permiţându-şi să facă controale asupra unei perioade în care "ceea ce a mâncat lupul trebuie să rămână bun mâncat".

Ministerul de Interne, Parchetul Naţional Anticorupţie, SRI şi celelalte instituţii în drept au obligaţia de a interveni cât mai repede pentru a lămuri acest caz extrem de grav. Altfel, s-ar putea înţelege că este vorba despre o complicitate la jaful generalizat, început cu SAFI, Bancorex, etc. şi terminat cu FNI.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Iliescu.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Sesiunea solemnă comună a Camerelor reunite ale Parlamentului României şi adoptarea unei Declaraţii privind invitarea României de a adera la Alianţa Nord-Atlantică reprezintă un moment de referinţă în istoria postdecembristă a României. Istoria se scrie însă nu numai cu declaraţii, cu aspiraţii, cu teze, cu principii şi opţiuni extrem de generoase, istoria se scrie, în special, cu fapte. Fiindcă suntem la începutul unui nou drum, este momentul ca Parlamentul României, partidele politice şi liderii lor să facă dovada unei puternice metamorfoze, a unei schimbări de substanţă a comportamentului şi gândirii politice, a adoptării unor măsuri şi legi care să schimbe din temelii percepţia şi interesul faţă de clasa politică românească.

Invitarea României de a adera la Alianţa Nord-Atlantică, moment consemnat în urmă cu câteva zile la summit-ul de la Praga, poate fi considerat finalul unei etape începute acum aproape 13 ani, etapă care îşi propunea ruperea de regimul totalitar comunist, deschiderea spre marile valori ale democraţiei şi, implicit, parcurgerea unor importanţi paşi ai drumului spre reformă care să aducă României stabilitate, performanţă şi prosperitate şi, totodată, începutul unui nou drum. Este foarte important faptul că, astăzi, românii, au fost, după foarte multe decenii de abandon şi uitare, băgaţi în seamă, apreciaţi şi implicaţi în cea mai importantă structură politică şi militară a lumii: NATO - alianţa celor puternici. Mă bucur că românii conştientizează perfect că NATO pentru România este un pas absolut obligatoriu pentru prosperitatea şi securitatea ţării, elementele cele mai sfinte şi mai dragi oricărui popor.

Vizita preşedintelui american George W. Bush în România, imediat după summit-ul de la Praga, moment care consfinţea concretizarea unui important obiectiv al politicii noastre externe, mi-a oferit prilejul de a constata mai multe motive de bucurie şi speranţă pentru toţi românii.

În primul rând, preşedintele american a constatat atitudinea puternic proamericană a majorităţii românilor (oficialităţi, lideri ai partidelor politice şi majoritatea cetăţenilor), mult mai favorabilă decât în unele ţări vest europene, membre mai vechi ale Alianţei Nord-Atlantice. Această percepţie poate însemna în viitorul apropiat o şi mai mare apropiere a Statelor Unite ale Americii faţă de România şi o puternică colaborare pe programe în cadrul alianţei, lucru de care România ar putea beneficia foarte consistent.

În al doilea rând, decizia americană de lărgire masivă a Alianţei Nord-Atlantice şi includerea României în acest val reprezintă în mod sigur intenţia acestora de a extinde influenţa diplomatică americană în Est şi de a deschide noi perspective investiţiilor americane externe, inclusiv în România.

În al treilea rând, mai mult ca niciodată până acum, oamenii politici români, indiferent de convingerile şi de orientarea lor politică, s-au comportat cu decenţă, cu maturitate politică, cu responsabilitate şi cu demnitate, ca membrii aceleiaşi echipe. Şi nu întâmplător, marile democraţii ale lumii au sesizat şi au apreciat acest lucru, oferindu-ne suficiente motive să sperăm că, în viitor, România are toate şansele să se bucure de o susţinere şi de o percepţie deosebite în exterior. Învăţând din lecţia trecutului, putem spune că marile momente ale istoriei neamului (câştigarea independenţei de stat a României în 1877, Marea Unire a tuturor românilor la 1 decembrie 1918, scuturarea de regimul totalitar comunist în decembrie 1989) s-au realizat prin coagularea şi unitatea de gândire şi acţiune a tuturor românilor, prin detaşarea de interese politice a liderilor de partide şi, nu în ultimul rând, datorită unei importante susţineri internaţionale. România şi clasa politică actuală, mult mai matură şi mai responsabilă decât în ultimul deceniu, pot şi trebuie să facă dovada capacităţii de acţiune în folosul interesului naţional.

În al patrulea rând, două dintre motivele cele mai des şi mai serios invocate de investitorii străini în privinţa rezervei cu care privesc cadrul investiţional din România au fost şi sunt birocraţia şi corupţia. Nu întâmplător, după discuţiile bilaterale purtate la Palatul Cotroceni, preşedintele României, domnul Ion Iliescu, chiar în timpul vizitei preşedintelui american, formula cu multă fermitate principalele obiective ale activităţii şi preocupărilor sale imediate, respectiv combaterea cu fermitate a corupţiei şi birocraţiei.

Nu întâmplător, în urmă cu trei zile, cu prilejul vizitei preşedintelui american George Bush, preşedintele României, domnul Ion Iliescu spunea că este momentul unui nou început pentru România. Aş completa spunând că este momentul unui nou început şi pentru clasa politică românească, în ideea de a se detaşa total, prin cei care înţeleg rostul unei schimbări de esenţă în gândirea şi acţiunea oamenilor politici români, de tot ceea ce a fost rău în politica noastră în ultimii 13 ani. Există câteva momente importante, adevărate examene de conştiinţă politică ale fiecărui deputat şi senator care nu pot şi nu trebuie să fie ocolite. Or, aceste examene sunt chiar legile extrem de importante pentru România pe care trebuie să le votăm, pentru bunul mers şi pentru o percepţie mult mai pozitivă. Şi aş menţiona câteva dintre ele: Legea declarării şi controlului provenienţei averii demnitarilor, magistraţilor, procurorilor şi poliţiştilor. În al doilea rând, Legea privind restrângerea imunităţii parlamentare doar asupra declaraţiilor politice. În al treilea rând, Legea privind promovarea unui nou cod electoral şi respectiv reducerea numărului de mandate de parlamentar, introducerea votului uninominal, transparenţa fondurilor utilizate de partidele politice în campania electorală. Nu în ultimul rând, Legea privind regimul incompatibilităţii unor activităţi cu calitatea de demnitar.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Ştefan Lăpădat. Este? Poftiţi.

Domnul Ştefan Lăpădat:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Intervenţia mea se intitulează: "Sviniţa - o comună specială a judeţului Mehedinţi".

Aşezată în partea de vest a judeţului Mehedinţi, mai exact în Defileul Dunării, la o distanţă de 20 de Km de municipiul Drobeta- Turnu-Severin, comuna Sviniţa (alcătuită dintr-un sat) se confruntă cu o serie de probleme care sunt vitale pentru existenţa şi continuitatea acesteia.

Cei 1260 de locuitori, dintre care 96% sunt de etnie sârbi suportă unele consecinţe ale amenajării lacului de acumulare Porţile de Fier I. Astfel, inundarea terenurilor comunei de apele Dunării, a determinat strămutarea localităţii pe versanţii Munţilor Almăjului, care sunt improprii unei convieţuiri normale. Plata terenurilor expropriate în perioada 1964 - 1972 a fost numai simbolică, doar de 18 bani/metru pătrat, iar statul român nu şi-a onorat angajamentele luate faţă de cetăţenii afectaţi, privind alocarea unei cote de energie electrică gratuită. Staţia şi reţeauna de alimentare cu apă potabilă nu asigură resursele necesare, deoarece este veche, datând din anul 1970. Suma de 2 miliarde lei alocată de Guvern în acest an pentru înlocuirea ţevilor de metal cu cele de polietilenă nu a dus la finalizarea investiţiei. Panta mare a terenurilor pe care se află gospodăriile, favorizează frecventele alunecări precum şi torenţii de eroziune care periclitează reţeaua stradală şi aşa aflată în degradare.

Practicarea culturilor agricole este aproape exclusă, iar lipsa păşunilor nu încurajează creşterea animalelor. Nu există centre pentru achiziţii şi desfacere, ceea ce determină comerţul la negru cu produsele agricole. Localităţile de unde se mai poate face aprovizionarea sunt doar două Orşova şi Moldova Nouă, ambele situate la 50 Km distanţă. Mulţi tineri s-au întors în sat, nereuşind să se angajeze, iar mina de huilă de la Baia Nouă, cu toate disponibilizările celor mai vârstnici, nu-i primeşte pentru că nu au experienţă în minerit. Singura ocupaţie care mai dă speranţă de viaţă locuitorilor din Sviniţa o constituie pescuitul, numai că taxele percepute pentru închirierea suprafeţelor de apă sunt costisitoare, variind între 7 şi 20.000.000. Şi aici apare problema depozitării şi valorificării produsului. La aceste neajunsuri se adaugă izolarea informaţională a comunei, neexistând o continuitate a emisiunilor TV, releul fiind învechit, iar comunicaţiile radio şi iluminatul electric sunt perturbate datorită cablului de alimentare care este uzat şi traversează o zonă forestieră neamenajată. Centrala telefonică este veche şi nu mai corespunde solicitărilor pentru extinderea reţelei. În aceste condiţii multe din valorile materiale şi spirituale sunt ameninţate cu dispariţia.

Mă adresez cu tot respectul domnului Adrian Năstase, primul-ministru al României şi întregului Executiv, să acorde un loc special comunei Sviniţa în cadrul programului de guvernare, pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii rurale şi a relansării agriculturii, spre salvarea acesteia.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Petre Moldovan.

Domnul Petre Moldovan:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Fac de la bun început precizarea că această declaraţie vroiam să o fac acum două săptămâni, însă din motive obiective sunt în măsură să o prezint doar astăzi. Ea se intitulează: "Comitetul parlamentar mixt Uniunea Europeană - România, opoziţia românească şi interesul naţional".

Recenta reuniune a Comitetului parlamentar mixt Uniunea Europeană - România, organizată la începutul lunii noiembrie la Bucureşti, a avut ca obiect dezbaterea şi aprobarea proiectului de recomandări privind stadiul în care se află România în procesul de pregătire a aderării la Uniunea Europeană.

În mod surprinzător, proiectul de recomandări pus în dezbaterea comitetului a avut de această dată o tentă pronunţat negativistă, fiind evidentă tendinţa de a trece sub tăcere sau de a bagateliza unele din progresele realizate de România, de a omite unele evoluţii pozitive, de a hiperboliza sau generaliza nerealizările sau disfuncţiile, de altfel, reale, care se manifestă în unele domenii ale vieţii economice şi sociale din România.

Tenta negativistă a proiectului de recomandări a fost cu atât mai surprinzătoare cu cât raportul Comisiei europene, abordând în general aceeaşi problematică conţine, pe lângă critici, şi obiecţii juste şi aprecieri, fie mai pozitive, fie mai nuanţat formulate vizavi de aceleaşi subiecte.

Cum să accepţi recomandarea ca: "Guvernul să creeze instituţiile de bază ale economiei de piaţă", când acestea există în totalitate şi funcţionează în mod adecvat?

Cum să accepţi recomandarea ca: "Guvernul să fixeze un termen pentru încheierea retrocedării proprietăţii care să nu depăşească data probabilă a încheierii negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeană"? Este, oare, posibil să ceri ca în doi ani, până în 2004 să închei acest proces, când probabil şi generaţiile viitoare vor trebui să continue să plătească despăgubiri?

Cum să accepţi formularea: "FMI este preocupat de rata înaltă a inflaţiei prevăzută a atinge 22% la sfârşitul anului 2002, care evidenţiază în mod nefericit slăbiciunile structurale ale economiei româneşti"?

Sigur, constatarea este corectă, inflaţia progonozată este de 22% şi economia noastră îşi are slăbiciunile ei, dar chiar nu vrea nimeni să vadă că inflaţia descreşte de la an la an, că în 2001 mai aveam o inflaţie de 42% şi că pentru 2003 ne propunem o rată de 14%? Şi astfel de exemple ar putea continua.

În aceste condiţii, delegaţia parlamentară română, compusă din membri ai Comisiei pentru integrare europeană, a avut dificila sarcină de a încerca să introducă în proiectul de recomandări al CPM amendamente care să restabilească un raport corect între aprecierile pozitive şi cele negative, să elimine subiectivismul unor formulări, astfel încât realitatea românească să fie mai obiectiv prezentată.

Am rămas însă consternat să constat că în multe cazuri parlamentarii români, reprezentanţi ai unor partide de opoziţie, partide care, cel puţin la nivel declarativ, sunt susţinătoare ale demersurilor de integrare europeană a României, nu numai că nu au susţinut bătălia dusă de parlamentarii PSD pentru îmbunătăţirea proiectului de recomandări, ci chiar au folosit prilejul de a se plânge la "Înalta Poartă" europeană, atribuind intenţii sau vine imaginare Guvernului.

Astfel, o şedinţă de dezbatere în care parlamentarii români ar fi trebuit să apere şi să susţină interesul naţional, prin reflectarea corectă în documentul CPM a realităţilor româneşti, aşa cum sunt ele, cu plusuri, cu minusuri, cu realizări şi neîmpliniri, s-a transformat într-o ocazie de a ataca Guvernul şi partidul de guvernământ, de a formula plângeri ne - sau parţial justificate, de a oferi europarlamentarilor o jalnică imagine a luptelor politicianiste interne, "supapa" unor frustrări care nu au putut fi soluţionate prin forţa argumentelor în confruntarea politică internă.

Şi îmi pun, oare a câta oară, întrebarea: oare când opoziţia va înţelege că integrarea europeană pe care clamează că o susţine este a României şi nu numai a Guvernului a cărui acţiune o blamează, că interesul naţional prevalează asupra intereselor politice partizane, că apartenenţa ţării noastre la uniune este idealul marii majorităţi a cetăţenilor ţării, pe care am promis să-i reprezentăm şi să-i servim.

Când vom înţelege că problemele reale cu care se confruntă România nu se rezolvă prin reclamaţii la "înalta poartă", ci prin funcţionarea mecanismelor democraţiei interne româneşti?

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Nicolae Leonăchescu.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Onorat auditoriu,

La 21 noiembrie 2002, şapte ţări: Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia şi Slovenia au fost invitate să adere, ca membre cu drepturi depline, la NATO.

Pentru România, această zi reprezintă un moment de o copleşitoare importanţă, un moment cu adevărat istoric.

În această zi, a dispărut cortina de fier şi pentru ţara noastră; a luat sfârşit cel de-al doilea război mondial!

Pericolul perpetuării sub diferite forme a ocupaţiei sovietice, forma cinică a ocupaţiilor ruse, a dispărut. Pericolul deznaţionalizării şi al rusificării cu mijloace faraonice a românilor a dispărut. Pericolul generării unor popoare hibride, mancurtizate, în cele şapte state a fost înlăturat definitiv.

Ieşim din cea mai neagră noapte a relaţiilor noastre geopolitice şi avem certitudinea integrării în spaţiul cultural şi civilizat al Europei şi perspectiva progresului şi colaborării paşnice.

În Europa mileniului al treilea, poporul român îşi găseşte rostul şi dăinuirea pe magistrala prosperităţii viitoare, care leagă Oceanul Atlantic de Marea Neagră prin calea navigabilă Rin - Main - Dunăre.

Prin Marea Neagră, popoarele Europei vor avea fluxurile asigurate spre şi dinspre Asia şi Orientul Mijlociu.

Din această perspectivă, securitatea pe care o oferă NATO reprezintă o certitudine a stabilităţii şi progresului.

În mod sigur şi ultimele sechele ale ruşinosului pact Ribbentrop-Molotov vor fi înlăturate, ca anacronice, condamnate de istorie şi de guverne.

Existenţa Republicii Mol-Ribb-Sta se apropie de sfârşit. Pentru locuitorii ei, cel de-al doilea război mondial se va termina în curând prin retragerea trupelor de ocupaţie şi eliminarea cortinei de fier de pe Prut!

Din perspectiva zilei de 21 noiembrie 2002, ceasul istoriei se aude puternic, marcând ireversibilitatea proceselor şi victoria forţelor active şi creatoare ale istoriei.

România îşi scutură fruntea şi priveşte încrezătoare spre curcubeul viitorului său, în construcţia căruia ne-am angajat cu toţii, fără reţineri şi prejudecăţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Becsek-Garda Dezideriu.

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Haosul creat de incompetenţa şi rea-voinţa celor care au obligaţia să aplice Legea fondului funciar contribuie la deposedarea sutelor de proprietari îndreptăţiţi care trebuiau de mult să fie puşi în posesie.

Pentru susţinerea afirmaţiilor mele, aş aminti doar câteva exemple din oraşul Gheorghieni, unde primăria locală a preluat de la ocolul silvic din localitate terenurile cu vegetaţia forestieră încă în anii 1995 - 1997 pe care, conform Legii nr. 18 din 1991, trebuia să le retrocedeze proprietarilor de drept.

Membrii comisiei, însă, în frunte cu primarul, au uitat să pună în posesie pe cei îndreptăţiţi, făcând posibil furtul şi vânzarea pădurilor care trebuiau retrocedate.

Astfel, în unitatea de amenajament 207 şi 208, pe un teren de 14 hectare, comisia locală, fără ştirea celor îndreptăţiţi, cu acte false, prin contracte nelegale a vândut terenul şi a defrişat pădurea, declarând că era doborâtură de vânt.

Din cele 20 de familii nedreptăţite numai unul singur avea curajul să lupte pentru drepturile sale, însă organele de poliţie, procuratura şi prefectura au muşamalizat cazul, susţinând ilegalităţile şi hoţia.

În alte cazuri, celor îndreptăţiţi li s-au retrocedat cioate în loc de pădure, cum era cazul renumitului sculptor din Gheorghieni, Burján Gál Emil, care conform Legii nr. 18, trebuia să fie reîmproprietărit pe postata Várbück. Dar pentru că aici pădurea încă nu era defrişată a fost pus în posesie la postata Magasbück, unde hoţii de pădure şi-au făcut datoria, lăsând în urma lor cioate, în loc de pădure.

La insistenţele lui, subprefectul i-a răspuns că nu se amestecă în probleme de amplasamente ale terenurilor revendicate. Actualmente comisia locală de fond funciar din Gheorgheni este condusă de secretarul oraşului, care, în loc să respecte legalitatea, favorizează ilegalităţile.

Eu am cerut, în repetate rânduri, intervenţia domnului ministru Octav Cozmâncă, însă controalele din partea Ministerului Administraţiei Publice au fost muşamalizate de către domnul director general Cristian Ilie.

Domnule ministru Octav Cozmâncă, eu am cerut anchetarea mafioţilor locali şi nu susţinerea lor de către domnul Cristian Ilie.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Iosif Armaş.

Domnul Iosif Armaş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Există în istoria fiecărei ţări momente decisive care marchează evoluţia ulterioară. Un asemenea moment l-a constituit pentru România ziua de 21 noiembrie 2002, când la Praga, acolo unde în urmă cu 11 ani se dizolva Tratatul de la Varşovia, România a fost invitată să adere la Organizaţia Atlanticului de Nord.

Primul pas extrem de important a fost făcut. El marchează reîntoarcerea României în marea familie a valorilor şi democraţiilor europene, de unde, cu brutalitate, istoria ne-a izgonit în urmă cu mai bine de o jumătate de veac.

O dată cu decizia de la Praga se încheie un ciclu istoric al tranziţiei de la lumea confruntării către cea a solidarităţii, de la războiul rece la cooperare, iar rolul geostrategic pe care îl are România devine din ce în ce mai important, ca legătură necesară între nordul, centrul şi sud-estul Europei, cu acces la Marea Neagră şi la rutele comerciale din Caucaz şi Asia Centrală.

Urmează, desigur, procesul dificil de ratificare a deciziilor de la Praga de către parlamentele statelor membre NATO.

Din acest punct de vedere ţin să precizez că reformele necesare pentru asigurarea deplinei compatibilităţi cu standardele NATO sunt prioritare şi ele nu se încheie o dată cu decizia de la Praga.

Summit-ul de la Praga de săptămâna trecută nu reprezintă o linie de sosire şi nici chiar momentul deplinei aderări nu va însemna încetinirea dinamicii de stabilire a locului nostru ca partener egal şi respectat în comunitatea euro-atlantică.

Intrarea noastră în alianţă constituie, fără îndoială, un demers de integrare în civilizaţia bazată pe valorile euro-atlantice. Din această perspectivă trebuie înţeleasă aserţiunea potrivit căreia nu facem reformă pentru că aşa cere NATO sau Uniunea Europeană, ci pentru că reforma este necesară unei Românii democratice, stabile şi prospere, după cum nu combatem corupţia în virtutea recomandărilor, ci pentru că dorim o Românie civilizată, cu un mediu de afaceri sănătos.

România trebuie să demonstreze că este un sistem democratic stabil, cu o evoluţie predictibilă şi ireversibilă. A fi europeni şi a ne sincroniza la ritmul de dezvoltare a Europei înseamnă reguli, înseamnă respectul legii, seriozitatea în îndeplinirea angajamentelor asumate, ştiinţa de a negocia în interesul cetăţenilor, perseverenţă pentru a ne duce la îndeplinire obiectivele.

Personal, sunt convins că România poate duce la bun sfârşit rigorile şi condiţionările solicitate de NATO. Momentul Praga este o confirmare în acest sens, pentru ca procesul de aderare să fie complet.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Dan Coriolan Simedru.

Domnul Dan Coriolan Simedru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică se referă la modul în care Executivul înţelege să se supună controlului parlamentar.

Acum patru săptămâni am adresat trei întrebări unor membri ai cabinetului Năstase, în baza art. 111 din Constituţia României şi a art. 158 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, la care până astăzi nu am primit nici un răspuns, mai ales în scris, aşa cum am solicitat.

Domnule prim-ministru, înţeleg că ministrul educaţiei şi cercetării, al sănătăţii şi familiei, ca şi preşedintele Agenţiei Naţionale a funcţionarilor publici au fost prea ocupaţi în ultima săptămână cu fotografiile şi cupele de şampanie, la Praga şi Bucureşti, pentru a se apleca asupra măruntelor obligaţii constituţionale, cum ar fi aceea de a se supune controlului parlamentar. Dar cohorta de secretari de stat, în număr de peste 170, mai mulţi decât numărul deputaţilor din Grupul PSD, cu ce s-a ocupat timp de 28 de zile?

Domnule Adrian Năstase, la baza democraţiei stă controlul legislativului, ca reprezentant ales al poporului suveran, unic deţinător al puterii asupra executivului.

În toată această legislatură, atât dumneavoastră personal, cât şi membrii Guvernului care vă poartă numele aţi ignorat acest principiu de bază al statului de drept. Sunt nenumărate exemplele pe care le-am putea aduce în susţinerea acestei afirmaţii, de la multitudinea de ordonanţe simple şi ordonanţe de urgenţă, până la modul cum înţelegeţi să daţi socoteală pentru deciziile dumneavoastră şi ale Guvernului în faţa Parlamentului.

În luna mai a acestui an v-am adresat, domnule prim-ministru, interpelarea nr. 430 B referitor la modul de stabilire a operatorului sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă. Am primit în data de 6 iunie un răspuns din partea domnului ministru Dan Nica, un răspuns nesemnat, fără antet şi fără ştampilă. Deşi preşedintele de şedinţă, care prezidează şi astăzi, domnul Ovidiu Cameliu Petrescu, la solicitarea mea de a fi reprogramat pentru răspuns, a solicitat reprezentanţilor Ministerului pentru relaţia cu Parlamentul să trimită secvenţa respectivă din stenogramă părţilor interesate, nici până la această dată Executivul nu a catadicsit să răspundă, în conformitate cu Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Iată, domnule prim-ministru, pentru edificarea dumneavoastră, câteva date statistice la nivelul anului 2002, în ceea ce priveşte situaţia întrebărilor şi interpelărilor. Din totalul de 786 de interpelări şi întrebări, la numai 86% s-a găsit de cuviinţă să se răspundă la timp şi doar în 55% din cazuri răspunsul a fost la obiect, concret şi complet.

Vă întreb, domnule Adrian Năstase, ce măsuri veţi lua în dubla dumneavoastră calitate de prim-ministru şi preşedinte al partidului de guvernământ, pentru a repune Parlamentul în locul pe care ar trebui să-l aibă într-o democraţie autentică şi pentru a înceta practica de a-l folosi în continuare ca pe o anexă a Executivului.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Marian Ianculescu.

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea de astăzi se intitulează astfel: "Adio discursului politicianist ieftin naţionalist, şovin şi extremist!".

Invitarea României de aderare la NATO reprezintă un moment dintre cele mai semnificative din istoria poporului nostru. Momentul Praga înseamnă ruperea definitivă cu trecutul comunist şi sfârşitul războiului rece.

România a ales calea libertăţii şi a valorilor occidentale. Meritul este al întregului popor, iar începutul acestui proces, care a contribuit decisiv la realizarea năzuinţei poporului român, l-a constituit Revoluţia din decembrie 1989.

Toate forţele politice responsabile existente pe scena politică după decembrie 1989 şi-au adus fiecare în felul ei contribuţia la realizarea acestui ideal.

Faptul că invitarea ţării noastre să adere la Alianţa Nord-Atlantică s-a realizat în perioada guvernării Partidului Social Democrat nu este deloc întâmplătoare.

Etichetat odinioară de către forţele politice aflate acum în opoziţie ca o formaţiune politică criptocomunistă, Partidul Social Democrat s-a dovedit a fi un partid social democrat modern, ancorat pe deplin la valorile democraţiei occidentale.

Politica internă şi externă dusă până în prezent de Guvernul Adrian Năstase a contribuit la luarea deciziei majore, la recentul summit de la Praga, de invitarea României să adere la NATO. Acest lucru a devenit o realitate şi un factor pozitiv, în sensul că s-au îmbunătăţit percepţia şi imaginea României în lume.

În concepţia Partidul Social Democrat, aderarea la NATO trebuie să se reflecte în viaţa de zi cu zi a cetăţeanului, să însemne mai multă încredere în viitor, mai multă prosperitate şi siguranţă. Toate acestea se pot înfăptui prin realizarea de investiţii străine, cu investitori serioşi, de parteneriate externe în folosul ţării, de competitivitate la standarde europene. Pe această linie este angrenat Guvernul Adrian Năstase, pentru care invitarea României la NATO înseamnă o mare provocare, prin continuarea reformelor începute.

Un indiciu foarte clar că economia românească a obţinut progrese importante, care trebuie continuate post-Praga, îl constituie acordarea de către Fondul Monetar Internaţional, pentru prima dată în istoria ţării, a celei de-a treia tranşe de împrumut.

Stimaţi colegi,

Invitarea României de aderare la NATO mai înseamnă un alt lucru deosebit de important, şi anume, că vor avea loc modificări structurale în politica românească. Se va spune adio discursurilor politicianiste de tip naţionalist, şovin şi extremist, care, uneori, au reuşit să prindă la o parte din electoratul ţării. Inflamaţiile naţionaliste în legătură cu Transilvania nu mai au nici un suport într-o Românie şi Ungarie legate ambele de NATO.

Tot legat de acest lucru, citez din discursul Preşeditnelui George W. Bush, rostit în faţa a peste 100 de mii de români, în Piaţa Revoluţiei, sâmbătă, 23 noiembrie a.c.: "Dacă cineva, vreodată, va ataca România, dacă cineva, vreodată, va ameninţa România, NATO şi Statele Unite ale Americii vor fi alături de dumneavoastră. Ca un aliat al NATO, puteţi avea această încredere, nimeni nu va putea să vă ia libertatea acestei ţări, apartenenţa la NATO creşte siguranţa României şi România va contribui la puterea Alianţei NATO", am încheiat citatul.

Ca urmare a acestui suport, politicienii care s-au hrănit ani la rând din demagogia urii, din antiromânism şi antimaghiarism, mai devreme sau mai târziu vor părăsi scena politică a ţării, prin dispariţia obiectului muncii lor. Este momentul discursului politic serios, legat de dezvoltarea economică a ţării, cu implicaţii directe în viaţa de zi cu zi a cetăţeanului. Partidul Social Democrat a fost şi este adeptul acestui tip de discurs politic.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc. Dimineaţa, optimismul face foarte bine...

Domnul deputat Metin Cerchez.

Domnul Metin Cerchez:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Obiectul declaraţiei politice este unul care ţine de o problemă internă, şi anume, cer demiterea doamnei ministru al sănătăţii Daniela Bartoş. Luaţi de valul acesta al aderării la NATO s-a trecut prea uşor cu vederea că în ultimele săptămâni zeci de oameni, poate, au decedat pentru că nu au putut să îşi ia acele medicamente compensate. Pe Ceauşescu l-am omorât pentru genocid, dar se pare că nimeni nu este interesat în această ţară de politica internă, de Programul de guvernare al Partidului Social Democrat.

Şi nu numai această vină este a doamnei ministru al sănătăţii. Pe 17.11 a avut loc examenul de rezidenţiat, 7 mii de absolvenţi ai facultăţii de medicină au crezut că, măcar anul acesta, acest examen va fi cinstit şi corect, s-au înşelat din nou. Dacă anul trecut au fost arestaţi 10 indivizi, pentru că au făcut trafic de influenţă, iar rezultatele anchetei, nici astăzi, după un an de zile, nu au fost date publicităţii, iată că, pe 17.11., Ministerul Sănătăţii "a comis-o" din nou. Despre ce este vorba? După ieşirea din sală, toţi absolvenţii au primit imediat, în 5 minute, rezultatele pe calculator, era un subiect grilă. Nici la 4 zile, rezultatele nu au fost afişate şi anumiţi absolvenţi, aceia care trebuia să absolve neapărat acest examen de rezidenţiat, deşi nu erau rezultatele afişate, au fost obligaţi să depună contestaţii. Contestaţii la ce? Se ştia de ce se depun aceste contestaţii, dumneavoastră, stimaţi colegi, ştiţi ce înseamnă un examen de rezidenţiat, deci, s-au dat 200 de puncte în plus. Cum ar veni, cineva care a luat nota 6, a luat nota 8, pentru că, vezi Doamne, calculatorul nu a citit. Şi astfel, zeci de absolvenţii ai facultăţii de medicină, o facultate serioasă, care îşi puseseră mari speranţe în absolvirea acestui examen, deşi reuşiseră în prima fază, s-au trezit ulterior respinşi.

Şi pentru faptul că nu este prima dată, pentru faptul că l-am informat şi personal pe domnul premier Adrian Năstase, pentru faptul că am semnalat şi Procuraturii acest caz (dar, bineînţeles că rezultatele nu vor fi cele aşteptate), pentru faptul că pensionarii nu îşi primesc medicamentele în România şi mor cu zile, fără ca ministra sănătăţii să intervină, cer demiterea doamnei ministru Daniela Bartoş. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Florin Iordache.

Domnul Florin Iordache:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ziua de 21 noiembrie 2002 va rămâne pentru totdeauna o zi istorică pentru naţiunea română, o zi în care la Praga, oraşul de aur, România a primit mult aşteptata invitaţie de aderare la NATO, ziua în care ţara noastră a încetat în mod oficial să mai fie o ţară comunistă. Deşi am primit această invitaţie mult prea târziu, o invitaţie pe care o merităm cu prisosinţă, datorită calităţilor şi acţiunilor de excepţie dovedite în decursul ultimilor 50 de ani, pot afirma că această zi istorică ne-a dat undă verde pentru lumea liberă, mult dorită de multe generaţii de români. O spun şi acum, după această istorică zi, că merităm să fim alături de ceilalţi membri ai Alianţei Nord-Atlantice, calităţile şi talentul în arta militară ne dau acest drept.

Invitaţia de aderare şi vizita imediată la Bucureşti a preşedintelui american constituie o recunoaştere a progreselor înregistrate pe calea democraţiei şi economiei de piaţă, deşi mai avem multe de înfăptuit. Prezenţa delegaţiei ţării noastre la Praga, convorbirile avute cu acest prilej cu şefi de stat şi de guvern de Preşedintele Ion Iliescu şi Premierul Adrian Năstase, aprecierile la adresa României şi poporului român, dar şi discursul rostit în Piaţa Revoluţiei de preşedintele american constituie un imbold şi mari speranţe pentru viitorul ţării noastre, dar şi mari obligaţii pentru politica actuală şi viitoare a ţării.

Ca membru al Parlamentului, dar şi cetăţean al acestei ţări, sunt fericit de această mare izbândă, datată 21 noiembrie, şi am ferma convingere că drumul început în această zi, deşi nu va fi uşor, va fi unul de siguranţă şi pace, de prosperitate şi revigorare a economiei, artei şi culturii, acela obţinut prin munca noastră, a tuturor românilor, sprijiniţi de poporul american şi aliaţii din NATO.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Emil Rus.

Şi fac apel la secretarii de şedinţă să îşi ia locurile la prezidiu, ca să putem începe şedinţa.

Domnul Emil Rus:

Domnule preşedinte, vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Discursul Preşedintelui ţării, al domnului Ion Iliescu, în plenul Camerelor reunite ale Parlamentului României, ieri, 25 noiembrie 2002, cu prilejul declaraţiei de susţinere a ţării noastre în NATO de către Forul legislativ al României, a fost rezultatul unei analize reale şi obiective a direcţiilor şi tendinţelor vieţii economice, sociale şi politice a ţării noastre, în momentul de faţă. Astfel, domnul Iliescu a scos în evidenţă dârzenia şi hotărârea românilor de a se integra în NATO, a vorbit de luciditatea politicienilor, a dat importanţa cuvenită interesului naţional, a relevat importanţa sensurilor pozitive în evoluţia administraţiei, s-a referit la mijloacele constituţionale de conducere a ţării, la necesitatea respectării legilor, la eradicarea corupţiei, la conştiinţa democratică şi necesitatea demnităţii oamenilor politici.

Personal, îi sunt recunoscător, ca orice om ce îşi iubeşte ţara, pentru cuvintele cinstite la adresa eforturilor comune în această direcţie, pentru recunoaşterea României ca ţară europeană şi pentru primirea ei în structurile elitei militare ale lumii moderne. De asemenea, am apreciat faptul că Preşedintele ţării a coborât în sală şi a strâns mâna parlamentarilor la fel, ale celor din partea Puterii, cât şi ale celor din Opoziţie.

Doamnelor şi domnilor,

Partidul România Mare a fost în toate împrejurările pentru intrarea României în structurile euroatlantice, şi, în acest sens, pe toate planurile s-au făcut declaraţii, pecetluite de semnătura preşedintelui partidului nostru, domnul Corneliu Vadim Tudor, senator al României. La audierea discursului preşedintelui în Parlamentul ţării, subliniat cu sincere aplauze în câteva rânduri, am avut convingerea că trece în revistă problemele pe care Partidul România Mare şi liderul său le-a declarat cu perseverenţă în discursuri, uneori, ce-i drept, mai vehemente, sau le-a făcut cunoscute maselor largi de cititori, prin Revista "România Mare".

Cu adevărat, am rămas uimit când am văzut liderii politici ai Opoziţiei în tribuna festivă din Piaţa Revoluţiei la întâlnirea cu George Bush Jr., Preşedintele Statelor Unite ale Americii, şi am înregistrat dureros că noi, Partidul România Mare, am fost ca şi inexistenţi, întrucât au lipsit invitaţiile pentru parlamentarii acestui partid. Aşadar, noi, în acele momente solemne, nu ne-am bucurat de atenţia cuvenită.

Înseamnă că Partidul România Mare continuă să fie boicotat şi marginalizat pentru aceleaşi vini, fabricate şi aplicate nouă: naţionalism, xenofobism, extremism şi alte rele ale pământului, deşi noi nu dorim altceva decât o România mare, prosperă, într-o Europă unită şi milităm pentru aceasta cu cele mai paşnice mijloace.

Suntem, domnule preşedinte şi domnilor parlamentari, membri ai clasei politice româneşti. Şi noi suntem aici pentru că am fost aleşi fără să cumpărăm voturi şi fără să înşelăm pe nimeni. Avem puterea să ne asumăm răspunderea pentru toate faptele noastre în faţa ţării, de ce nu ni se lasă locul care ni se cuvine între celelalte partide?

Noi nu ne umilim, nu ne plângem, nu cerşim, dar fiţi siguri că timpul lucrează, realitatea va confirma adevărul şi viitorul îşi va spune cuvântul. Ne va da dreptate, ca şi acum, şi oamenii ne apreciază. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Cristian Sandache.

Încă o dată, fac apel la secretarii de şedinţă, să se prezinte la prezidiu, ca să putem începe procesul de legiferare.

Domnul Cristian Sandache:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La 26 noiembrie 2000, poporul român şi-a exprimat în mod democratic opţiunea politică în cadrul alegerilor parlamentare şi prezidenţiale. Partidul Democraţiei Sociale din România, actual Partidul Social Democrat, a fost creditat cu prima poziţie, în vreme ce domnul Ion Iliescu a intrat în finala prezidenţialelor, pe care, în turul al doilea, şi-a adjudecat-o la un scor categoric. Indiferent de comentariile mai mult sau mai puţin subiective ale unor politicieni sau analişti politici, victoria stângii democratice în scrutinul din 2000 a fost o victorie a maturităţii şi a normalităţii asupra amatorismului şi populismului agresiv.

La 2 ani de la alegerile din 26 noiembrie 2000, România a fost invitată să adere în cadrul structurilor NATO, iar acuzaţiile mai vechi sau mai recente, vizând aşa-zisul antioccidentalism sau filorusism al PDSR, respectiv, PSD, apar deplasate şi chiar groteşti. Corul de Cassandre care şi-au făcut o profesiune de credinţă din a suspecta Partidul Social Democrat de toate relele posibile pare că şi-a eupuizat temele principale iar ariile sale sună tot mai fals.

Noi credem că eforturile şi munca inteligentă, solidaritatea şi lupta împotriva corupţiei reprezintă exemple de patriotism autentic, mai puternice şi mai vii decât orice discurs. Nimic nu se poate clădi prin discordie şi ură, iar a fi european se conjugă cu sentimentul curat al iubirii de patrie.

Partidul Social Democrat îşi continuă actul guvernării, având de partea sa argumentele faptelor. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Ştefan Păşcuţ. Nu este.

Domnul deputat Iulian Mincu. Poftiţi.

Şi o să încheiem aici secvenţa dedicată intervenţiilor.

Domnul Iulian Mincu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Din datele publicate foarte recent de Institutul de statistică reiese că în România consumul limită necesită un venit, pentru o persoană, de 1,7 milioane de lei pe lună în mediul urban şi 1-1,1 milioane de lei în mediul rural; de 3,2 milioane de lei pentru 2 persoane în urban şi 2,3 milioane de lei la sate; de 3,9 milioane de lei pentru 3 persoane în urban şi 2,4 milioane de lei în rural; 4,1 milioane de lei în urban pentru 4 persoane şi 2,8 milioane de lei în mediul rural. În România există astăzi 815.505 şomeri.

Care este situaţia pensionarilor? La sfârşitul lunii septembrie 2002, existau în România în jur de 6,2 milioane de pensionari, dintre care 4,54 milioane de pensionari de stat şi 1,65 milioane de pensionari agricoli. Dintre aceştia, 4,15 milioane de pensionari primesc între câteva sute de mii de lei, pensionarii agricoli 385 de mii de lei în medie şi 2 milioane de lei pensionarii de stat.

Pentru a fi mai exact, 844.641 de pensionari au o pensie sub 1 milion de lei. O situaţie disperată o au 13 mii de pensionari, cu pensii sub 400 de mii de lei, şi 36 de mii de pensionari, cu pensii între 400 de mii de lei şi 500 de mii de lei. Pensia medie pentru restul de pensionari este, în prezent, de 1,5 milioane de lei.

42% dintre ei suferă de boli cardiovasculare, 18% dintre ei sunt bolnavi neuropsihici, 10% dintre ei sunt bolnavi de cancer. Mulţi dintre ei au nevoie de medicamente. Plafonul de 1,8 milioane de lei medicamente compensate este total insuficient. Dispariţia a 35% dintre titlurile de medicamente compensate, începând de la 1 ianuarie 2003, face ca mulţi dintre pensionari să renunţe la medicaţia necesară sau la hrană şi la întreţinere şi aceasta va duce la creşterea mortalităţii printre ei.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Declaraţia următoare s-a depus la secretariatul de şedinţă:

Domnul Gheorghe Popescu:

"Principalele politici agricole avute în vedere în perioada viitoare".

În anul 2003, obiectivele generale Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor în domeniul vegetal, zootehnie şi pescuit sunt: creşterea cantitativă şi calitativă a producţiei agricole; asigurarea securităţii alimentare a populaţiei cu produse agricole şi alimentare în cantităţi suficiente şi la preţuri rezonabile; creşterea veniturilor proprii şi a capacităţii de capitalizare a producătorilor agricoli; dezvoltarea agriculturii în concordanţă cu protejarea mediului înconjurător; redresarea şi dezvoltarea zootehniei, pisciculturii, în contextul dezvoltării durabile a zonei rurale; atingerea parametrilor minimali de performanţă, în vederea integrării în Uniunea Europeană; în anul 2003, România va practica o agricultură intensivă, bazată pe dezvoltarea pieţelor şi exploataţiilor agricole, urmărindu-se creşterea producţiilor medii pe unitatea de suprafaţă, mărirea randamentelor, restructurarea culturilor tradiţionale şi creşterea producţiei de plante tehnice şi textile; suprafeţele ocupate cu cereale vor scădea în medie cu 2-3%, în favoarea unor suprafeţe ce se vor cultiva cu culturi tehnice, textile, stabilite prin programe speciale de reabilitare (exemplu: sfecla de zahăr, in şi cânepă pentru fibră, plante oleaginoase destinate exportului etc.); creşterea suprafeţelor irigate cu 300 mii ha, astfel ca în anul 2003 să fie irigată o suprafaţă de 1,5 milioane ha şi asigurarea, pe această bază, a unor producţii medii pe ha şi cu indici de calitate competitivi superioari la cereale, plante oleaginoase, la legume, fructe şi struguri; crearea condiţiilor tehnice pentru realizarea unor producţii stabile în sectorul vegetal şi horticultură, prin susţinerea unei părţi din preţul îngrăşămintelor chimice, motorinei şi a instalaţiilor de irigat; realizarea unei producţii de cereale, leguminoase boabe, cartof, legume, fructe şi struguri care să asigure în totalitate necesarul intern pentru consumul uman şi furaje şi să creeze suficiente resurse de materii prime pentru industria alimentară şi industriile adiacente; programe speciale de reabilitare a culturii de sfeclă de zahăr, in şi cânepă pentru fibră, tutun, pepinierelor pomicole şi viticole; reducerea suprafeţelor cu vii hibride; aplicarea tratamentelor fitosanitare la culturile horticole, în vederea obţinerii unor produse sănătoase, cu aspect comercial; dezvoltarea unui sistem de gross pentru produse horticole şi agricole.

(În continuare, şedinţa este condusă de domnul Ovidiu Cameliu Petrescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Constantin Niţă şi Ladislau Borbely, secretari.)

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de azi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că din totalul celor 344 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 271, sunt absenţi 73, din care 26 participă la alte acţiuni parlamentare.

Intrăm în ordinea de zi şi vă prezint Informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

La Biroul permanent al Camerei Deputaţilor au fost înregistrate următoarele iniţiative legislative:

1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.157/2002 pentru completarea Legii arendării nr.16/1994, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate, următoarele comisii: Comisia pentru agricultură, în fond, urmând a elabora raport comun: silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 28 noiembrie 2002

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.158/2002 privind acordarea gratuită, în anul 2003, a unui ajutor în îngrăşăminte chimice, producătorilor agricoli care au în proprietate teren arabil în extravilan, în suprafaţă totală de până la 2,5 ha, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 28 noiembrie 2002

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

3. Propunere legislativă pentru modificarea Legii privind acordarea tichetelor de masă, nr.142/1998, iniţiată de un număr de 3 deputaţi PRM "

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 20 decembrie 2002

4. Propunere legislativă privind manipularea cadavrelor umane şi prelevarea organelor şi ţesuturilor de la cadavre în vederea transplantului, iniţiată de un număr de 10 parlamentari.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru sănătate si familie; pentru avize, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 20 decembrie 2002.

5. Propunere legislativă privind modificarea şi completarea Art.95 din Legea audiovizualului Nr.504 din 2002, publicat în Monitorul Oficial al României Nr.534 din 22 iulie 2002, iniţiată de 2 deputaţi UDMR.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 20 decembrie 2002

6. Proiectul de Lege privind vânzarea spaţiilor aflate în proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice, primit de la Administraţia prezidenţială pentru reexaminare.

Cu acest proiect de lege a fost sesizată, în vederea reexaminării: în fond, Comisia pentru administratie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.

Termenul de depunere a raportului: 6 decembrie 2002

7. Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 20 decembrie 2002

8. Proiectul de Lege privind aprobarea necesităţilor de infrastructură de transport de interes naţional şi european, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 28 noiembrie 2002

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

9. Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru continuarea privatizării Societăţii Naţionale de Telecomunicaţii ˛ Romtelecom˛ - S.A., primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 12 decembrie 2002

10. Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, adoptat de Senat în şedinţa din 21 noiembrie 2002.

Cu acest proiect de lege a fost sesizată, în vederea avizării: în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 28 noiembrie 2002

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere.

La poz. 1 din raport este textul Camerei Deputaţilor, deci, este adoptat.

La poz. 2 din raport, avem un text comun.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptată poz. 2.

La poz. 3 avem un text comun.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptat.

La poz. 4 avem textul Senatului, în unanimitate.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptat.

La poz. 5 din raport, textul Senatului, în unanimitate.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptat.

Poz. 6 din raport, textul Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Poz. 7. Avem mai multe poziţii, aici, şi la toate sunt ori textul Senatului ori texte comune.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Poz. 7 adoptată.

La poz. 8 este varianta Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptată poz. 8.

Poz. 9. Este textul Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptat.

Poz. 10, textul Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptat.

Poz. 11. Este textul Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptat.

La poz. 12 avem textele Senatului sau texte comune.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Mulţumesc, adoptat.

La poz. 13 avem text comun.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Mulţumesc.

Poz. 14, textul Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptat.

La poz. 15, avem texte comune sau textul Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptată poz. 15.

La poz. 16, avem texte comune şi texte ale Senatului.

Cine este pentru poz. 16? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptat.

La poz. 17, de asemenea, avem texte comune şi texte ale Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptată poz. 17.

La poz. 18, avem textul Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptat.

La poz. 19, avem textul Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptat.

La poz. 20, avem textul Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptat.

Poz.21. Textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptată.

Poz.22. Varianta Senatului şi un text comun.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptată.

Poz.23. Textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptată.

Poz.24. Textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptată.

Poz.25. Textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptată.

Poz.26. Textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptată.

Poz.27. Texte ale Senatului şi texte comune.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptată.

Poz.28. Textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptată.

Poz.29. Textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptată.

Poz.30. Textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptată.

Poz.31. Textul Senatului şi texte comune.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptată.

Poz.32. Textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptată.

Poz.33. Textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptată.

Poz.34. Textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptată.

Poz.35. Textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptată.

Poz.36. Textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptată.

Poz.37. Texte ale Senatului şi text comun.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptată.

Poz.38. Variante ale Senatului şi text comun la anumite alineate.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Poz.38 a fost adoptată.

Poz.39. Varianta Senatului şi un text comun.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Poz.39 a fost adoptată.

Poz.40. La primul alineat este textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptată.

Lit.b). Varianta Camerei Deputaţilor. Adoptată.

Lit.c). Varianta Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptată.

Lit.d). Varianta Camerei Deputaţilor şi text comun.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptată.

În continuare, la celelalte litere este textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Poz.40 în integralitate.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptată.

Poz.40 a fost adoptată.

Poz.41. Textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Poz.41 a fost adoptată.

Poz.42. Textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Poz.42 a fost adoptată.

Poz.43. Texte comune şi texte ale Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Poz.43 a fost adoptată.

Poz.44. Textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Poz.44 a fost adoptată.

Poz.45. Textul Senatului şi texte comune.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Poz.45 a fost adoptată.

Poz.46. Textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptată.

Poz.47. Textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Poz.47 a fost adoptată.

Poz.48. Textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Poz.48 a fost adoptată.

Poz.49. S-a adoptat varianta Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Poz.49 a fost adoptată.

Poz.50. Două texte comune şi două texte ale Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptată.

Poz.50 a fost adoptată.

Poz.51. Varianta Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Poz.51 a fost adoptată.

Poz.52. Varianta Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptată.

Poz.53. Variante ale Senatului şi texte comune.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Poz.53 a fost adoptată.

Poz.54. Varianta Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Poz.54 a fost adoptată.

Poz.55. Textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Poz.55 a fost adoptată.

Poz.56. Text al Senatului şi text comun.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Poz.56 a fost adoptată.

Poz.57. Textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Poz.57 a fost adoptată.

Poz.58. Varianta Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Poz.58 a fost adoptată.

Poz.59. Varianta Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Poz.59 a fost adoptată.

Poz.60. Textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Poz.60 a fost adoptată.

Poz.61. Textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Poz.61 a fost adoptată.

Poz.62. Textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Poz.62 a fost adoptată.

Poz.63. Textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Poz.63 a fost adoptată.

Poz.64. Varianta Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Poz.64 a fost adoptată.

Poz.65. Textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Poz.65 a fost adoptată.

Poz.66. Textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Poz.66 a fost adoptată.

Poz.67. Textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Poz.67 a fost adoptată.

Raportul în integralitate.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptat.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor.

La prima poziţie este textul Camerei Deputaţilor. Adoptat.

Poz.2. La primul alineat este un text comun.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptată.

La alin.4 este textul Camerei Deputaţilor. Adoptat.

Urmează un text comun.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptat.

Următorul alineat este textul Camerei Deputaţilor. Adoptat.

Poz.2 în integralitate.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Poz.2 a fost adoptată.

Poz.3. Text comun şi un text al Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Poz.3 a fost adoptată.

Poz.4. Textul Camerei Deputaţilor. Adoptată.

Poz.5. Textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptată.

Poz.6. Textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptată.

Poz.7. Textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptată.

Poz.8. Textul Camerei Deputaţilor. Adoptată.

La poz.9 sunt mai multe alineate. În primul rând, textul Camerei Deputaţilor. Adoptat.

Următorul text este al Camerei Deputaţilor. Adoptat.

Următorul text este al Camerei Deputaţilor. Adoptat.

Textul Camerei Deputaţilor. Adoptat.

La alin.7 este text comun.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptat.

Textul Camerei Deputaţilor.

La alin.14 este text comun.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptat.

La alin.16 este text comun.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptat.

Poz.9 din raport în integralitate.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Poz.9 a fost adoptată.

Poz.10. Textul Camerei Deputaţilor. Adoptată.

Poz.11. Textul Camerei Deputaţilor. Adoptată.

Poz.12. Textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptată.

Poz.13. Texte ale Camerei Deputaţilor. Adoptată.

Anexa de la poz.14. Textul Camerei Deputaţilor. Adoptată.

Raportul va fi supus votului într-o şedinţă specială de vot.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.57/2002 pentru recuperarea arieratelor către principalii furnizori de resurse energetice şi apă.

Poz.1. Textul Camerei Deputaţilor. Adoptată.

Poz.2. Textul Camerei Deputaţilor. Adoptată.

Poz.3. Textul Camerei Deputaţilor. Adoptată.

Raportul în integralitate.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Proiectul Legii drepturilor pacientului.

Din partea comisiei am primit un raport suplimentar, aşa cum fusese solicitat.

Vă rog să faceţi comentarii asupra acestui raport.

Domnul Ovidiu Brânzan:

La art.34, care a devenit art.26 în raportul comisiei, textul, aşa cum a fost el amendat şi aprobat de comisie, nu era suficient de riguros şi putea duce la unele interpretări care ar fi ridicat unele probleme de etică medicală.

Luând în considerare observaţiile colegilor, comisia a reformulat articolul, pentru o mai bună redactare, pentru o mai bună rigurozitate şi pentru a rezolva aceste probleme de etică, fiind acum într-o variantă care cred că rezolvă şi problemele de etică şi problemele de redactare şi nu mai impune probleme, motiv pentru care vă invităm să îl votaţi în varianta amendată de comisie în raportul suplimentar.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Din partea Ministerului Sănătăţii. Poftiţi.

Doamna Luminiţa Gheorghiu (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii şi Fmiliei.):

Domnule preşedinte,

Stimaţi parlamentari,

Articolul reformulat este expres, clar, deci, nu mai lasă dubii de interpretare. Suntem de acord cu această reformulare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Cine este pentru această formulare? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a adoptat această variantă.

A fost un singur articol.

Legea să fie supusă votului final în şedinţa specială dedicată votului final.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.35/2002 pentru aprobarea Regulamentului cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale.

La poz.1 sunt mai multe alineate. La primul alineat este un text al Senatului, adoptat în unanimitate de comisia de mediere.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Acest alineat a fost adoptat.

Alineatul următor este textul Camerei Deputaţilor, adoptat de comisia de mediere în unanimitate. Adoptat.

Poz.1 în integralitate.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Poz.2. Textul Senatului, adoptat de comisia de mediere în unanimitate.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Poz.2 a fost adoptată.

Poz.3. Textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Poz.3 a fost adoptată.

Poz.4. Textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Poz.4 a fost adoptată.

Poz.5. Textul Senatului, adoptat de comisia de mediere în unanimitate.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Poz.5 a fost adoptată.

Poz.6. Textul Camerei Deputaţilor. Adoptată.

Poz.7. Textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Poz.7 a fost adoptată.

Poz.8. Textul Senatului, adoptat de comisia de mediere în unanimitate.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptată.

Poz.9. Textul Camerei Deputaţilor. Adoptată.

Poz.10. Textul Camerei Deputaţilor. Adoptată.

Poz.11. Textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Poz.11 a fost adoptată.

Poz.12. Textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Poz.12 a fost adoptată.

Poz.13. Textul Senatului, adoptat în unanimitate de comisia de mediere.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptată.

Poz.14. Textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Poz.14 a fost adoptată.

Poz.15. Textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptată.

Poz.16. Textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Poz.16 a fost adoptată.

Poz.17. Varianta Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptată.

Poz.18. Textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Poz.18 a fost adoptată.

Poz.19. Text comun.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptată.

Poz.20. Textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Poz.20 a fost adoptată.

Poz.21. Textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptată.

Poz.22. Textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptată.

Poz.23. Textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptată.

Poz.24. Textul Camerei Deputaţilor. Adoptată.

Poz.25. Textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptată.

La poz.26 este vorba de caracterul legii - dacă legea este organică sau ordinară. Comisia de mediere a adoptat în unanimitate varianta Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptată.

Raportul va fi supus votului în şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Regatului Suediei privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Stockholm la 29 mai 2002.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul.

Poftiţi, vă rog.

Domnul Jiru Enache:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Mă numesc Jiru Enache şi sunt secretar de stat în Ministerul Finanţelor.

Prin Acordul semnat la 29 mai 2002 între Guvernul României şi Guvernul Regatului Suediei s-a creat cadrul juridic bilateral pentru încurajarea realizării de investiţii de către persoane fizice şi juridice din ambele state, ceea ce va crea şi menţine condiţii favorabile şi echitabile pentru investitorii ambelor ţări în relaţiile bilaterale, având drept rezultat intensificarea cooperării economice, în avantajul reciproc al ambelor state.

În principal, prevederile acordului se referă la promovarea şi protejarea investiţiilor şi acordarea unui tratament just şi echitabil, nu mai puţin favorabil decât cel acordat de fiecare parte contractantă investiţiilor efectuate pe teritoriul statului sau de către proprii investitori ai oricărui stat terţ.

Reglementarea stabileşte că nici una din părţile contractante nu va lua măsuri de expropriere împotriva investiţiilor efectuate de investitorii celeilalte părţi contractante, decât cu respectarea anumitor condiţii: garantarea transferului liber în valută convertibilă a veniturilor obţinute din investiţii şi modul de soluţionare a diferendelor între o parte contractantă şi un investitor al celeilalte părţi contractante, precum şi între părţile contractante, referitor la interpretarea sau aplicarea acordului.

Ministerul Finanţelor Publice propune şi susţine adoptarea actului normativ în forma rezultată din raportul comisiei de specialitate a Camerei Deputaţilor, şi vă adresăm rugămintea de a-l adopta.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, comisie sesizată în fond, nu doreşte să ia cuvântul.

Dacă cineva doreşte să participe la dezbateri generale. Nu doreşte nimeni să participe la dezbateri generale.

Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

Articolul unic. Sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

Am parcurs tot proiectul de lege.

Cine este pentru această lege? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a adoptat.

Reexaminarea Proiectului de Lege privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Presă ROMPRES.

Din partea Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, comisie sesizată în fond, este cineva care să susţină reexaminarea acestei legi? Dacă nu este, se amână.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2002 privind completarea alin.1 al art.XIII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.32/2001 pentru reglementarea unor probleme financiare.

Suntem în procedură de urgenţă.

Rog Comisia pentru buget, finanţe şi bănci să facă propuneri.

Domnul Neculai Grigoraş:

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a examinat Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2002 privind completarea alin.1 al art.XIII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.32/2001 pentru reglementarea unor probleme financiare, a întocmit raport favorabil şi propune dezbaterea şi adoptarea în forma prezentată de Senat.

Propunem timp total de cinci minute şi un minut pentru fiecare intervenţie. Se propune dezbaterea şi adoptarea în forma prezentată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă se doreşte participarea la dezbateri? Nu se doreşte.

Titlul ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic al ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic al legii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul în integralitate.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

A venit domnul preşedinte al Comisiei pentru cultură. Revenim la examinarea Proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Presă ROMPRES.

Poftiţi, aveţi cuvântul.

Domnul Mihai-Adrian Mălaimare:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Presă ROMPRES a fost trimis spre reexaminare de către Preşedinţie. Proiectul a fost supus discuţiei în comisia noastră şi am aprobat o sumă de amendamente propuse de Preşedinţie, având în vedere că unele dintre ele erau absolut fireşti şi făceau parte, de fapt, din varianta pe care Camera Deputaţilor a propus-o.

Noi vă rugăm să adoptaţi raportul comisiei noastre, aşa cum a fost el redactat.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri generale?

Poftiţi, doamnă deputat Mona Muscă.

Doamna Monica Octavia Muscă:

În primul rând, mulţumesc Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă că s-a aplecat asupra acestui proiect cu foarte multă atenţie şi eu, personal, apreciez raportul întocmit de comisie. În acelaşi timp, înţeleg şi obiecţiile domnului preşedinte Ion Iliescu şi unele dintre ele erau justificate şi noi am procedat în consecinţă.

Cât priveşte însă protecţia surselor, confidenţialitatea surselor, vreau să vă aduc câteva argumente prin care să vă solicit să aprobaţi raportul comisiei, pentru că nu putem elimina, din acest proiect de lege, confidenţialitatea surselor şi nu putem elimina din câteva motive. În primul rând pentru că singurul drept solicitat de jurnalişti, specific lor, este protecţia surselor. Celelalte drepturi, cum ar fi accesul la informaţie, este acelaşi şi pentru oricare dintre cetăţeni. Mai mult, acest drept al jurnalistului, de confidenţialitate a surselor, este singurul lui instrument, cu ajutorul căruia poate să colecteze informaţia şi să transmită informaţia. Trei: dacă s-ar elimina confidenţialitatea surselor, asta ar însemna obturarea liberei circulaţii a informaţiilor şi, în acelaşi timp, ar însemna şi obturarea accesului la informaţii al cetăţenilor.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului spune următorul lucru: protejarea surselor de la care jurnaliştii preiau informaţii este un mijloc esenţial de asigurare a faptului că presa îşi poate exercita menirea de câine de pază într-o societate democratică. Dacă jurnaliştii ar fi obligaţi să-şi dezvăluie sursele, acestea le-ar face mult mai grea obţinerea de informaţii şi, în consecinţă, ar împiedica informarea publicului asupra chestiunilor ce ţin de interesul public.

V-aş mai spune că, în legislaţia americană, nu numai că se protejează sursele, dar sunt cazuri repetate de jurnalişti care preferă adesea să intre în închisoare, să plătească amenzi, să presteze munci în folosul comunităţii, decât să deconspire sursele care le-a oferit informaţii confidenţiale. Mai mult, legea drepturilor de autor, pe care domnul preşedinte Ion Iliescu a promulgat-o în 1996, Legea nr.8/1996, are două articole identice cu articolele din proiectul meu de lege, şi anume spune foarte clar, Legea drepturilor de autor, la articolul 91: "Editorul sau producătorul, la cererea autorului, este obligat să păstreze secretul surselor de informaţii folosite în opere şi să nu publice documentele referitoare la acestea". Iar la alineatul 2 se spune clar: "Dezvăluirea secretului este permisă cu consimţământul persoanelor care l-a încredinţat sau în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile", aşa cum este şi în proiectul nostru de lege.

Legea nr.41/1994, promulgată tot de domnul Ion Iliescu, este vorba de organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radio şi Societăţii Române de Televiziune, are articole identice, care însă sunt detaliate, privind protecţia surselor. Sunt detaliate, spun, pentru că, în plus, protejează şi persoanele care, prin efectul relaţiilor lor profesionale cu jurnaliştii, iau cunoştinţă de informaţii de natură să identifice o sursă, prin colectarea, tratarea editorială sau publicarea acestor informaţii.

Noua Lege a audiovizualului nr.504/2002, promulgată tot de domnul preşedinte Ion Iliescu, spune acelaşi lucru, numai citez, este cunoscută de dumneavoastră, pentru că a trecut, de curând, prin Parlament.

Vă aduc la cunoştinţă şi faptul că există, la ora actuală, o Recomandare a Consiliului Europei, Recomandarea nr.7 din anul 2002, care spune explicit nu numai că trebuie protejate sursele, dar mai spune ceva, că statele membre, şi noi suntem stat membru al Consiliului Europei, sunt obligate ca, în legislaţia lor, la toate nivelurile, să aibă explicitată, în mod cu totul şi cu totul special, confidenţialitatea surselor.

V-aş citi şi din această Recomandare care, încă o dată spun, recomandă guvernelor statelor membre ale Consiliului Europei să pună în practică, în interiorul legilor şi în practicile interne, această Recomandare. Mai mult, se spune, în această Recomandare, că trebuie să se aducă în atenţia puterii publice, autorităţilor politice şi judiciare, ca de altfel jurnaliştilor şi media, în general, şi organizaţiilor profesionale această obligaţie a statelor membre de a proteja confidenţialitatea surselor. Primul Principiu spune clar că Dreptul practicii interne a statelor membre va trebui să prevadă o protecţie explicită şi clară a dreptului jurnaliştilor de a nu divulga sursele, conform articolului 10 al Convenţiei Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale. Iar în continuare, Principiul 2 spune că e valabil acest lucru şi pentru celelalte persoane care au relaţii profesionale cu jurnaliştii, aşa cum se prevede şi în Legea de organizare şi funcţionare a Televiziunii şi Radioului Public, aşa cum se prevede şi în Legea Audiovizualului.

Nu vă mai spun că există şi alte recomandări mai vechi şi declaraţii pe care România le-a semnat. Este vorba de Declaraţia din 1992 privind libertatea de exprimare, de Rezoluţia Parlamentului European din 1994 privind protejarea surselor, de Rezoluţia nr.2 pentru libertatea jurnaliştilor şi drepturile omului de la Praga din 1994, Recomandarea nr.4/1996 pentru protecţia jurnaliştilor şi Hotărârea Camerei Deputaţilor din România nr.25/12 septembrie privind etica jurnalistică şi unde este prevăzută clar şi votată de noi protecţia surselor, confindenţialitatea surselor pe care suntem obligaţi s-o respectăm.

V-aş spune, în încheiere, că Federaţia Europeană a Jurnaliştilor, care conduce o campanie pentru o Lege a libertăţii de informare la nivel al Uniunii Europene, este practic instrumentul Uniunii Europene pentru libertăţile jurnalistice, cere explicit ca, în orice tip de legislaţie, la orice nivel al acesteia, să fie relevată explicit şi clar protecţia surselor de la care jurnaliştii îşi iau informaţiile. Drept urmare, rog stimaţii colegi să înţeleagă necesitatea protejării surselor, dacă vrem să protejăm, în acelaşi timp, şi accesul la informaţie al cetăţeanului.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Evident, colegii noştri, dacă au votat acest raport, au înţeles necesitatea acesteia.

Domnul preşedinte al comisiei.

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Domnule preşedinte şi stimaţi colegi,

Vă sunt dator o scurtă, o succintă explicaţie. Practic, noi am revenit cu discuţia la raportul pe care comisia noastră l-a făcut iniţial. În procesul de mediere, din păcate, a fost impusă soluţia Senatului şi, iată, noi ne vedem obligaţi să revenim puţin.

Practic, nu suntem deloc în contradicţie cu opţiunea domnului preşedinte Iliescu. Domnia sa se temea de o posibilă discriminare între jurnalişti privind confidenţialitatea surselor, dar eu vă semnalez că noi deja am realizat-o, aşa cum spunea şi doamna deputat Mona Muscă, prin Legea Audiovizualului. Mai există un segment de jurnalişti care nu beneficiază de această reglementare, de confidenţialitatea surselor, rămâne să vedem cum vom reglementa şi acest lucru.

În legătură cu articolul 28, noi am considerat necesar să eliminăm anexele, pentru că alineatul 1 este extrem de explicit şi este acoperitor.

În consecinţă, eu vă rog, domnule preşedinte, să supuneţi votului plenului raportul nostru, aşa cum l-am redactat.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă şi alte grupuri doresc să intervină?

Domnul deputat Boc, din partea Partidului Democrat.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Partidul Democrat susţine raportul Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, aşa cum a fost el prezentat, întrucât răspunde exigenţelor democratice în legătură cu protecţia surselor jurnalistului şi, când spun acest lucru, mă refer la faptul că, numai prin hotărâre judecătorească definitivă şi atunci când interesul public o cere, jurnalistul va putea fi obligat să-şi dezvăluie conţinutul surselor. Această prevedere se regăseşte în toată legislaţia ţărilor din Uniunea Europeană, şi anume, atunci când interesele democratice şi când interesul public o cere, pe baza unei sentinţe motivate de judecător şi rămasă definitivă, pentru a putea preveni eventualele abuzuri la care ar putea recurge un jurnalist, el va fi obligat, prin sentinţă, să-şi dezvăluie sursele. Legea noastră răspunde acestor exigenţe, iar comisia a ţinut cont de aceste standarde şi, în consecinţă, noi vom susţine acest raport, aşa cum a fost el redactat.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă alte grupuri parlamentare doresc să participe la dezbateri? Nu mai doresc. Atunci, trecem la raportul comisiei.

La poziţia 1, cine este pentru raport? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptată poziţia 1.

Poziţia a doua a raportului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptată şi poziţia a doua a raportului.

Poziţia a treia. Sunt obiecţii faţă de textul comisiei? Nu sunt. Adoptată.

La poziţia 4, sunt obiecţii faţă de raportul comisiei? Nu sunt. Adoptată.

Poziţiile 5 şi 6, care propun eliminarea anexelor. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptate.

Votul final se dă în şedinţă specială de vot.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.133/2002 pentru modificarea numărului maxim de posturi pe anul 2002 la Ministerul Justiţiei, Ministerul de Interne şi Ministerul Public.

În conformitate cu prevederile articolul 107 alineatul 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect urmează să fie dezbătut în procedură de urgenţă.

Invit Biroul comisiei să ne prezinte propunerile pentru timpii de dezbatere.

Domnul Neculai Grigoraş:

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propune, pentru dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.133/2002, timp total 10 minute, 1 minut pentru fiecare intervenţie. Raportul este în forma prezentată de Guvern.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Cine este pentru aceşti timpi de dezbatere? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-au adoptat aceşti timpi.

Dacă grupurile doresc să participe la dezbateri generale? Nu doresc.

Titlul ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 1. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 3. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 4. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Vom supune proiectul votului final într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.140/2002 privind transmiterea fără plată a unor imobile din domeniul privat al statului şi administrarea Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Bancare în proprietatea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, respectiv în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului de Interne.

Suntem în procedură de urgenţă. Vă rog să-mi faceţi propuneri pentru timpii de dezbatere.

Domnul Neculai Grigoraş:

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propune timp total 10 minute, 1 minut pentru fiecare intervenţie. Raportul propune dezbaterea şi adoptarea în forma prezentată de Guvern.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Cine este pentru aceşti timpi? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-au adoptat aceşti timpi de dezbatere.

Dacă grupurile parlamentare doresc să-şi exprime un punct de vedere? Nu doresc.

Titlul ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 1. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 2. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 3. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 4. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 5. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La anexă, sunt obiecţii?

Aveţi o problemă cu anexa? Poftiţi.

Domnul Mircea Ursache:

Am o precizare.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă rog să faceţi această precizare.

Domnul Mircea Ursache (vicepreşedinte, AVAB):

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

O precizare din partea Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Bancare. După cum observaţi, în anexa cu datele de identificare a imobilelor care sunt transferate la Ministerului Lucrărilor Publice şi, respectiv, la Ministerul de Interne, apar cinci numere de inventar, şi la un minister şi la celelalte. Fac precizarea că aceste numere de inventar se referă la platformele de parcare, drumurile de sistematizare şi împrejmuiri de gard care, din punct de vedere contabil, există într-un singur număr de inventar, urmând ca împărţirea să se facă proporţional cu suprafaţa desfăşurată, în baza protocoalelor pe care AVAB-ul le va încheia cu Ministerului Lucrărilor Publice, respectiv cu Ministerul de Interne. Şi, dacă sunteţi de acord, această precizare să apară în nota de subsol la anexa cuprinzând datele de identificare a activelor care se transferă la cele două ministere.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, dar trebuie ca să formulaţi această notă şi s-o daţi la Departamentul tehnic, ca să existe această precizare, în vederea publicării.

Domnul Mircea Ursache:

Da, vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic al legii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.139/2002 privind desfiinţarea Societăţii Naţională "Cai de Rasă" SA şi preluarea patrimoniului acesteia de către Regia Naţională a Pădurilor.

Suntem în procedură de urgenţă. Vă rog să-mi faceţi propuneri pentru timpii de dezbatere.

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de ordonanţă de urgenţă are ca obiect de reglementare desfiinţarea Societăţii Naţionale "Cai de Rasă" SA şi preluarea patrimoniului acesteia de către Regia Naţională a Pădurilor, în scopul redresării gestionării patrimoniului genetic naţional cabalin proprietate publică a statului şi al eficientizării şi rentabilizării activităţii de creştere a cabalinelor. Raportul a fost adoptat cu 3 voturi împotrivă şi restul pentru. În urma dezbaterii, comisia propune admiterea cu modificări a proiectului de lege.

Propunem, pentru discuţie, 15 minute pe ansamblu, 1 minut pe intervenţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Cine este pentru aceşti timpi de dezbatere? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-au adoptat aceşti timpi de dezbatere.

Dacă din partea grupurilor parlamentare se doreşte participarea?

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Din punctul de vedere al Partidului Democrat, soluţia găsită în această ordonanţă de urgenţă privind desfiinţarea Societăţii Naţionale "Cai de Rasă" SA şi preluarea patrimoniului acesteia de către Regia Naţională a Pădurilor este o soluţie proastă.

Ce s-a întâmplat la Societatea Naţională "Cai de Rasă": probabil un management mai puţin performant şi pierderi financiare. Soluţia pe care noi am propus-o, şi în comisie şi cele 3 voturi împotrivă sunt ale reprezentanţilor Partidului Democrat, ar fi fost o menţinere, de fapt, a Societăţii Naţionale "Cai de Rasă" ca şi un pas spre ceea ce înseamnă şi ceea ce se întâmplă şi în alte ţări din Europa, privatizarea sau un parteneriat privat public pe această zonă deosebit de interesantă şi care este în gestiunea Ministerului Agriculturii şi, ca urmare, nu putem fi de acord cu măsura pe care Ministerul Agriculturii şi Guvernul au găsit-o, emiţând această Ordonanţă nr.139/2002.

Pe de altă parte, vreau să vă spun, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, că Regia Naţională a Pădurilor are cu totul şi cu totul alt specific şi categoric şi alte foarte, foarte multe probleme de rezolvat.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă alte grupuri parlamentare doresc să participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul ordonanţei. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 1. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 3. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 4. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 5. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 6. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 7. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 8. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 9. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 10. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 11. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 12. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 13. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 14. Vă rog să vedeţi, în raport, la pagina 2, punctul 2, se propune o anumită modificare. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Articolul 14, adoptat în forma modificată de comisie.

Articolul 15. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Anexa 1. Obiecţii? Nu sunt. Adoptată.

Anexa 2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptată.

Anexa 3. Obiecţii? Nu sunt. Adoptată.

Anexa 4. Obiecţii? Nu sunt. Adoptată.

Anexa 5. Obiecţii? Nu sunt. Adoptată.

Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Vă rog să priviţi, în raport, la pagina 2, punctul 1. Sunt obiecţii faţă de forma modificată de comisie? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul de lege va fi supus votului dumneavoastră în şedinţă de vot final.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.118/2002 privind punerea în valoare a plantaţiilor vitipomicole abandonate.

Suntem, de asemenea, în procedură de urgenţă. Rog comisia să propună timpii pentru dezbatere.

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate şi stimaţi colegi,

Proiectul de Ordonanţă de urgenţă are ca obiect de reglementare instituirea măsurilor corespunzătoare pentru punerea în valoare a plantaţiilor vitipomicole abandonate.

Prin proiect, se are în vedere identificarea suprafeţelor de plantaţii pomicole abandonate aflate în domeniul privat al statului şi în proprietatea privată a unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi atribuirea în folosinţă gratuită a acestor suprafeţe, pe o perioadă de 5 ani, asociaţiilor agricole, societăţilor agricole, asociaţiilor familiale şi persoanelor fizice.

Raportul comisiei a fost adoptat cu două abţineri, restul pentru.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 14 octombrie 2002. În urma dezbaterilor, comisia propune admiterea cu modificări a proiectului de lege.

Propunem 20 de minute pe ansamblu, 1 minut pe intervenţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Cine este pentru aceşti timp de dezbatere? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul ordonanţei. Dacă sunt obiecţii?

Poftiţi.

Domnul Mihai Nicolescu:

Nu, la poziţia 1, doream.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Am zis titlul ordonanţei. La titlul ordonanţei nu aveţi. Nu are nimeni nici o obiecţie. Adoptat.

Articolul 1. Vă rog să priviţi, în raport, la punctul 3 al raportului.

Domnul Mihai Nicolescu:

Dacă-mi este permis, domnule preşedinte, stimaţi colegi, la poziţia 1, la amendamente admise, s-a strecurat o eroare de tehnică legislativă, la comisie, în sensul că nu titlul legii se va modifica, titlul ordonanţei se va modifica.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Am înţeles.

Domnul Mihai Nicolescu:

Iar la poziţia 2, unde vizează plantaţii viticole, trebuie tăiat "şi de hamei şi de asemenea completări", pentru că vizează modificări şi fără completări.

Atât. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă sunt obiecţii faţă de aceste informaţii aduse de domnul deputat Nicolescu? Nu sunt. Adoptată această variantă.

Articolul 1, în integralitate, cu modificările propuse de comisie. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat cu modificările admise.

Articolul 2. Sunt modificări în raportul comisiei, la punctul 5. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat şi articolul 2.

Art.3 la pct.7 din raportul comisiei se va modifica. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat art.3.

Art.4, vă rog să priviţi în raportul comisiei, pag.6, pct.8 şi pct.9 şi 10. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat art.4 aşa cum a fost modificat de comisie.

Art.5. Sunt modificări propuse la pct.11 al raportului. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat art.5 aşa cum a fost modificat de comisie.

La art.6 se propun două modificări de către comisie. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat art.6 în forma modificată de comisie.

Art.7. Comisia nu a avut modificări. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat art.7.

Art.8. Vă rog să priviţi la pct.15 al raportului, se propune altă modificare. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.9. Se propun modificări la pct.16. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat aşa cum este în raport.

Articolul unic, preambulul. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt.

La pct.1 dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat de asemenea.

Pct.2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.3. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic în integralitate, aşa cum a fost modificat de comisie. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul în integralitate va fi supus votului în şedinţă specială de vot.

(În continuare, preia conducerea şedinţei domnul vicepreşedinte Viorel Hrebenciuc.)

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Stimaţi colegi,

Supun atenţiei dumneavoastră proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.71/2002 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de administrare a domeniului public şi privat de interes local.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva? Nu doreşte, nu este. Dacă din partea comisiei sesizate? Nu. Domnul Bara din partea comisiei. Domnul Bara din partea Comisiei de administraţie la acest proiect de lege, vă rog propuneţi timpii.

Domnul Radu-Liviu Bara:

Mulţumesc, domnule preşedinte. Având în vedere avizul Comisiei juridice şi al Consiliului Legislativ, propun pentru fiecare articol 2 minute şi în total 10 minute, având în vedere că avem modificări la 4 articole. Vă mulţumesc. Deci, în total 10 minute, 2 minute pentru fiecare articol.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc. Supun aprobării dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Supun aprobării dumneavoastră articolul unic al legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Din raport supun votului dumneavoastră pct.1.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Pct.2 din raport. Vă mulţumesc.

Pct.3. Vă mulţumesc.

Pct.4. Vă mulţumesc.

Pct.5. Vă mulţumesc.

Pct.6. Vă mulţumesc.

Pct.7. Vă mulţumesc.

Pct.8. Vă mulţumesc.

Pct.9. Vă mulţumesc.

Pct.10. Vă mulţumesc.

Pct.11. Vă mulţumesc.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate. Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Supun atenţiei dumneavoastră propunerea legislativă privind Ordinul "meritul sportiv" şi medalia "Meritul sportiv". Din partea iniţiatorilor nu doreşte nimeni. Dacă din partea comisiei doreşte cineva? Nu.

Trecem la dezbateri. Mergem după raportul comisiei. Dacă la pct.1 sunt observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Dacă la pct.2 sunt observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Pct.3. Vă mulţumesc.

Pct.4. Vă mulţumesc.

Pct.5. Vă mulţumesc.

Pct.6. Vă mulţumesc.

Pct.7. Vă mulţumesc.

Pct.8. Vă mulţumesc.

Pct.9. Vă mulţumesc.

Pct.10. Vă mulţumesc.

Pct.11. Vă mulţumesc.

Pct.12. Vă mulţumesc.

Pct.13. Vă mulţumesc.

Pct.14. Vă mulţumesc.

Pct.15. Vă mulţumesc.

Pct.16. Vă mulţumesc.

Pct.17. Vă mulţumesc.

Pct.18. Vă mulţumesc.

Pct.19. Vă mulţumesc.

Pct.20. Vă mulţumesc.

Pct.21. Vă mulţumesc.

Pct.22. Vă mulţumesc.

Pct.23. Vă mulţumesc.

Pct.24. Vă mulţumesc.

Pct.25. Vă mulţumesc.

Pct.26. Vă mulţumesc.

Pct.27. Vă mulţumesc.

Pct.28. Vă mulţumesc.

Pct.29. Vă mulţumesc.

Pct.30. Vă mulţumesc.

Pct.31. Vă mulţumesc.

Pct.32. Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Stimaţi colegi,

Supun atenţiei dumneavoastră propunerea legislativă privind Ordinul "meritul cultural" şi medalia "Meritul cultural". Dacă din partea inţiatorilor doreşte cineva? Nu. Din partea comisiei? Nu. O să mergem pe raportul comisiei.

Dacă la pct.1 aveţi observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Pct.2 nu sunt. Vă mulţumesc.

Pct.3. Vă mulţumesc.

Pct.4. Vă mulţumesc.

Pct.5. Vă mulţumesc.

Pct.6. Vă mulţumesc.

Pct.7. Vă mulţumesc.

Pct.8. Vă mulţumesc.

Pct.9. Vă mulţumesc.

Pct.10. Vă mulţumesc.

Pct.11. Vă mulţumesc.

Pct.12. Vă mulţumesc.

Pct.13. Vă mulţumesc.

Pct.14. Vă mulţumesc.

Pct.15. Vă mulţumesc.

Pct.16. Vă mulţumesc.

Pct.17. Vă mulţumesc.

Pct.18. Vă mulţumesc.

Pct.19. Vă mulţumesc.

Pct.20. Vă mulţumesc.

Pct.21. Vă mulţumesc.

Pct.22. Vă mulţumesc.

Pct.23. Vă mulţumesc.

Pct.24. Vă mulţumesc.

Pct.25. Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi, trecem la votul final. Vă rog să luaţi loc!

La primul punct avem propunerea legislativă privind acordarea gratuită a medicamentelor pentru copiii cu vârste cuprinse între 0 şi 12 luni.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru folosirea limbii române în locuri, relaţii şi instituţii publice.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? 3 abţineri.

Deci, cu 189 voturi pentru, 32 împotrivă şi 3 abţineri proiectul legii a fost aprobat. Domnul Haşotti, urmează domnul Boc.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc. O foarte scurtă declaraţie.

Doamnelor, domnilor colegi,

Am votat împotriva acestei legi, de altfel, la dezbaterea ei am arătat poziţia noastră. Noi credem că această lege este de-a dreptul o lege fără sens. Din fericire, este atât de stupidă încât nu poate fi aplicată şi neputând fi aplicată nu va produce nici un rău.

Aş mai vrea să vă spun că dacă un român de acum 100 de ani s-ar uita la televizor, la un jurnal de ştiri, să spunem, ar înţelege şi nu ar înţelege despre ce este vorba acolo. Multe chestiuni nu le-ar înţelege de-a dreptul, pentru că limba română este o limbă cu foarte multe neologisme. În ciuda acestui fapt, limba română a rămas la fel de latină, morfologia şi sintaxa ei nu s-au schimbat cu toate că în ea au pătruns, cum este şi firesc, o serie întreagă de neologisme.

În sfârşit, aş mai vrea să vă spun ca o dovadă că această lege este lipsită de sens, faptul că, dacă ar fi să interpretăm corect această lege, dacă nu mă înşel art.6, România nu ar fi fost invitată să adere la NATO, ci ar fi fost invitată să adere la OTAN. De ce? Pentru că NATO este abrevierea din engleză de la North Atlantic Treaty Organization, este abrevierea de la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord. Conform legii pe care aţi votat-o, prescurtat NATO, noi trebuie să spunem OTAN şi este, dacă nu mă înşel, art.6. Am vrut să vă dau un singur exemplu ca să vedeţi cât de ridicolă, cât de stupidă este această lege.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumim, domnule Haşotti. Domnul Boc.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Partidul Democrat a votat împotriva acestui proiect de lege pentru mai multe considerente, dintre care o să enumăr doar câteva.

În primul rând, limba română nu se apără prin lege, ci se apără prin şcoală, prin educaţie.

Doi. Limba română s-a apărat singură de-a lungul secolelor de alte limbi şi, în consecinţă, limba este un organism viu care nu are nevoie de mecanisme pentru a o apăra, pentru că ea are în interior mecanismele necesare pentru a se proteja. Au mai existat încercări în istorie de a impune legi sau acţiuni precum cea solicitată de domnul Pruteanu, să amintesc doar paşoptiştii sau latiniştii şi puriştii. Toate au fost sortite eşecului.

Trei. Această lege, din punct de vedere juridic, este un exemplu de manual cum să nu faci o lege şi mă refer la două lucruri aici. În primul rând, expunerea de motive, care este formată din 7 rânduri, nu conţine nici un fel de precizare cu privire la implicaţiile în viaţa practică a acestei legi. Deci, este pentru prima dată probabil în Parlamentul României când avem de a face cu o lege a cărei interpretare se realizează prin ziare sau la televiziune şi nu printr-o discuţie în plenul Parlamentului. Nici acum autorul nu a reuşit să ne convingă sau să ne lămurească la ce se aplică această lege: doar la reclamele publicitare, la orice mesaj publicitar. Nici domnia sa încă nu stăpâneşte foarte bine acest mecanism şi mă gândesc atunci în practică ce se va întâmpla când va fi pusă ea să fie aplicată?

O lege, aşa cum spune Convenţia Europeană, trebuie să fie previzibilă, din start să înţelegem ce urmăreşte, cum se aplică şi cum se sancţionează.

În al patrulea rând, această lege este inaplicabilă. Degeaba o adoptăm, doamnelor şi domnilor, pentru că nu va putea fi utilizată în practică, nu văd cum va putea fi constituită acea poliţie a limbii, nu văd acei agenţi constatatori care vor trebui să stea tot timpul cu căştile la urechi şi în momentul în care vor sesiza un dezacord la radio, în Parlament, în orice altă instituţie publică unde se foloseşte limba română să sesizeze imediat, să adreseze un avertisment, după care, dacă avertismentul nu este luat în seamă, să vină să aplice o amendă de la 1 la 10 milioane. Cum se va realiza, doamnelor şi domnilor? Nu îmi dau seama. Probabil că va trebui să transformăm ţara în agenţi constatatori ai limbii române. Numai aşa probabil vom reuşi să facem, să înlocuim vechea poliţie politică cu actuala poliţie a limbii propusă de domnul Pruteanu. Iată de ce Partidul Democrat a votat împotrivă.

Şi în ultimul rând, domnul Pruteanu făcea referire la cetăţenii cinstiţi, oneşti, care ar trebui să înţeleagă şi ei ce se întâmplă în stradă.

Ne întrebăm şi punem o întrebare, de data aceasta retorică, domnia sa nefiind prezent, de ce ar fi capabili aceşti cetăţeni ai României să înţeleagă şi să asimileze termeni precum: fast food, summit, nonstop, de vreme ce au înţeles şi au asimilat cuvinte ca: sandvici, speaker, blugi, barman, geacă, pulover, pentru a ne referi doar la câteva, şi în lipsa unei prevederi legislative, în lipsa Legii domnului Pruteanu.

Iată că s-a putut, iată că limba română a avut acest mecanism interior de a se autoproteja şi de a asimila ceea ce consideră că trebuie să fie asimilat.

Partidul Democrat va utiliza toate mijloacele constituţionale şi parlamentare pentru a nu ne face de râs şi a nu avea o lege inaplicabilă şi, în acest sens, va solicita preşedintelui României, la fel cum a făcut-o de mai multe ori domnia sa, să retrimită această lege Parlamentului spre reexaminare, în vederea unei alte aprofundări a acestei legi şi, în consecinţă, să ajungem la concluzia necesităţii respingerii acesteia. Numai aşa probabil vom putea să împiedicăm apariţia unei legi care nu ne face cinste. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumesc, domnule Boc. Domnul Ştefan Cazimir un minut.

Domnul Ştefan Cazimir:

După lupte seculare, care s-au întins pe două legislaturi, iată visul nostru realizat: legea limbii române a fost, în fine, adoptată. Este un moment sărbătoresc pentru Camera Deputaţilor, care a izbutit, după lungi strădanii, finalizarea laboriosului proces. Este, totodată, o premieră legislativă şi un legitim izvor de mândrie: pentru prima oară statuăm printr-o lege obligaţia respectării unor legi anterioare. Vom vota desigur, în viitorul apropiat, un nou act normativ privind obligaţia de a respecta legea adoptată astăzi. Sistemul legislativ în ansamblu va dobândi astfel mai multă coerenţă, iar aplicarea legilor - mai multă stricteţe.

Adoptarea legii de astăzi este o lecţie aspră, dar nu mai puţin meritată, pentru adversarii şi sabotorii ei: pentru vocile ostile din rândul opoziţiei, pentru refractarii din rândul majorităţii, pentru toţi aceia care şi-au dovedit pe parcurs lipsa de inteligenţă, lipsa de clarviziune şi, mai presus de toate, lipsa de patriotism.

o lecţie severă, dar meritată, reprezintă adoptarea legii şi pentru "intelectualii" înăcriţi şi mediocri care şi-au manifestat public îngustimea de spirit, pretinzând că ar fi vorba - auziţi şi minunaţi-vă! - de o pseudosoluţie pentru o pseudoproblemă. O asemenea apreciere este incalificabilă şi de aceea mă abţin să o calific.

O lecţie severă, dar meritată, o constituie adoptarea legii şi pentru acele publicaţii care încalcă nepedepsit, după nouă ani de la implementare, normele ortografice ale Academiei române. Suntem convinşi că amenzile usturătoare prevăzute la art.7 le vor aduce cu picioarele pe pământ, obligându-le să respecte în sfârşit decizia supremului for ştiinţific.

O lecţie severă, dar meritată, reprezintă adoptarea legii pentru însuşi iniţiatorul ei, care şi-a permis recent să publice un articol intitulat "De ce scriu cu î din i", ("România literară", nr.42 din 2002), demonstrând în acest fel o tristă recalcitranţă, să sperăm totuşi trecătoare şi remediabilă.

Nimic din cele pomenite mai sus nu poate umbri bucuria zilei de astăzi. Limba română posedă în sfârşit zidul ei chinezesc, de care se va izbi şi se va sparge valul imund al străinismelor de tot felul. Limba română va izbuti astfel să-şi conserve sau să-şi refacă puritatea virginală şi să urce, împreună cu vorbitorii ei, spre noi culmi de progres şi civilizaţie.

Străbunul grai cu grijă îl vom drege,

Trecând prin ciur cuvânt după cuvânt.

Mărire ţie, înţeleaptă lege!

Te laud şi te apăr şi te cânt. (Râsete, aplauze.)

Ce-i scris pe firme toţi vom înţelege,

Iar biznisul va prinde nou avânt.

O stea în frunte porţi, râvnită lege!

Te laud şi te apăr şi te cânt. (Aplauze.)

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumesc, domnule Cazimir. Să vedem la următorul dacă ne lăudaţi neapărat şi ne cântaţi.

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.32/2002 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 6 voturi împotrivă şi 2 abţineri, proiectul de lege a fost adoptat, raportul.

Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cu o abţinere, raportul a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei de mediere la proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.62/2002 pentru modificarea Anexei nr.1 la Legea nr.290/2002 privind organizarea şi funcţionarea unităţilor de cercetare-dezvoltare din domeniul agriculturii, silviculturii, industriei alimentare şi a Academiei de ştiinţe agricole şi silvice "Gheorghe Ionescu Şişeşti".

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate. Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.78/2002 privind asigurarea condiţiilor de funcţionare a centralelor termice şi electrice de termoficare aflate în administrarea consiliilor judeţene şi locale.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Cu 8 voturi împotrivă şi 4 abţineri, raportul Comisiei de mediere a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind sprijinul acordat de stat tinerilor din mediul rural.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Vă mulţumesc.

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.64/2002 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.58/2001 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, stagiaturii şi activităţii de cercetare medicală în sectorul sanitar.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.20/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr.92/1992 pentru organizarea judecătorească.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind protecţia martorilor. Domnul Boc.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Este vorba doar de a realiza o corectare a unei erori materiale apărute în raportul de mediere şi de aceea trebuie să o facem înainte de votul final.

În proiectul de lege venit de la Guvern, la art.4, după ce menţionează în alin.1 ce condiţii trebuie să îndeplinească o persoană pentru a putea fi inclusă în programul de protecţie a martorilor, la alin.2 se spune: "nu poate fi inclusă în program o persoană care într-o altă cauză are calitatea de: organizator sau conducător de grup sau organizaţie criminală; instigator sau autor al infracţiunii de omor, omor calificat sau omor deosebit de grav". Deci, aceste persoane nu pot beneficia de programul de protecţie a martorilor.

Dintr-o eroare materială, în raportul de mediere pe care noi l-am aprobat a rămas forma "poate fi inclusă în program o persoană care într-o altă cauză are calitatea de organizator sau conducător de organizaţie criminală". Din greşeală nu a fost trecută sintagma "nu".

În concluzie, v-am ruga să acceptaţi îndreptarea acestor erori materiale; să se precizeze că "nu" poate fi inclusă în program o asemenea persoană care intră sub incidenţa prezentei legi. Este singura completare, singura îndreptare materială care trebuie să fie făcută.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnul Boc are dreptate. Am verificat înaintea şedinţei acest lucru.

Deci, supun votului dumneavoastră îndreptarea erorii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Şi acum, supun votului dumneavoastră raportul comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind protecţia martorilor.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Domnule Boc, vă rog.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte,

Partidul Democrat a votat acest proiect de lege, întrucât, pe de o parte, reprezintă o premieră în viaţa juridică din România, iar, pe de altă parte, este absolut necesar.

Am avut - şi ne menţinem, încă, - două rezerve pe care practica, probabil, ni le va confirma şi, în consecinţă, va trebui să modificăm pe parcurs legea.

Prima observaţie este că noi apreciem în continuare că acest oficiu de protecţia martorilor ar trebui să se afle în subordinea Ministerului Justiţiei, şi nu în subordinea Ministerului de Interne şi - doi - noi considerăm că, prin acest program de protecţie a martorilor, trebuie să fie protejată nu numai viaţa, libertatea, siguranţa individului, ci şi proprietatea acestuia. Sunt două lucruri asupra cărora vom medita în viitor şi sunt convins că, mai devreme sau mai târziu, legea va trebui să fie modificată pentru a include şi aceste lucruri.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule Boc.

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege cu privire la reglementarea raporturilor dreptului internaţional privat în domeniul insolvenţei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.89/2002 privind reglementarea unor datorii ale societăţilor comerciale aflate în procesul de privatizare, reprezentând penalităţi şi majorări de întârziere, aferente serviciului de furnizare a energiei electrice, gazelor naturale şi energiei termice.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.19/2002 privind unele măsuri pentru constituirea şi utilizarea fondului locativ de protocol proprietate publică a statului şi pentru vânzarea unor imobile proprietate privată a statului, aflat în administrarea Regiei Autonome a Administraţiei Patrimoniului şi Protocolului de Stat.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 29 de voturi împotrivă şi 182 de voturi pentru, raportul a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.80/2000 privind certificarea şi/sau omologarea echipamentelor, pieţelor de schimb şi materialelor de exploatare utilizate la vehicule rutiere.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Cu 5 voturi împotrivă, raportul comisiei de mediere a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră reexaminarea Legii partidelor politice, ca urmare a cererii Preşedintelui României.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 38 de voturi împotrivă şi 174 pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

Doamna Bogea. Vă rog.

Doamna Angela Bogea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vreau să explic votului Partidului România Mare. Noi am votat împotriva cererii Preşedintelui, pentru că noi considerăm că numărul propus de domnul Preşedinte, respectiv de 25 de mii de membri, 21 de judeţe şi 700 de membri în fiecare judeţ, nu va contribui la coagularea vieţii politice româneşti, nu va avea ca efect eliminarea de pe scena politică românească a aşa-ziselor partide de buzunar.

Probabil, este un gest de bunăvoinţă faţă de o formaţiune politică aflată în fosta guvernare şi pe care electoratul a spulberat-o, practic, de pe eşichierul politic, sau, poate, domnul preşedinte Iliescu se gândeşte la viitorul propriului partid. Pentru că îmi este foarte greu să înţeleg că un partid responsabil, care se gândeşte să preia conducerea unei ţări atât la nivel naţional, cât şi la nivel local, nu este capabil să poată să se înscrie cu cel puţin 50 de mii de voturi, cât este necesar pentru ca să ai candidaţi în toate localităţile din România şi să ai şi reprezentanţi în secţiile de votare, pe care legea te obligă.

Deci, noi considerăm că prin aceste cifre nu se va asigura asanarea vieţii politice româneşti.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Boc. Vă rog.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte,

Partidul Democrat a votat pentru acest raport de mediere, aşa cum a fost adoptat în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. În forma iniţială se prevedea ca numărul de membri necesar să fie de 50 de mii, iar preşedintele României a solicitat reexaminarea acestei legi, fără a impune un număr sau altul, susţinând că ar fi nevoie de o reexaminare, pentru a găsi cifra potrivită, pentru a satisface pe de o parte nevoia şi exigenţele libertăţii de asociere, iar, pe de altă parte, de a răspunde exigenţelor câmpului politic românesc.

Partidul Democrat a susţinut încă de atunci necesitatea coborârii acestui prag sub cel de 30 de mii, propus iniţial de către Partidul Naţional Liberal, optând pentru 20-25 de mii.

Chiar dacă, din punct de vedere teoretic, şi aici va trebui să fac o demarcaţie între persoana mea privată, în calitate de profesor în materia de drept constituţional, ar trebui să susţin, sub orice formă, libertatea de asociere, pornind de la o persoană la două persoane, aşa cum este în Uniunea Europeană, totuşi, poziţia partidului şi a grupului nostru a fost că este nevoie să găsim un echilibru între varianta maximală de tip Kazahstan, unde existau 50 de mii de membri, şi varianta occidentală, cu doi-trei membri, pentru a constitui un partid politic. Este o necesitate a României anului 2002, pentru a realiza, aşa cum s-a spus aici, o anumită coagulare a scenei politice şi a elimina în acest sens de pe scenă acele partide de buzunar, al căror unic scop de existenţă este doar acela de a obţine câştiguri facile în urma prevederilor din legislaţia electorală şi a rămâne, în consecinţă, în viaţa publică doar acele partide care, prin programele lor, prin ideile şi prin acţiunile pe care le fac, se pot impune în conştiinţa publică.

Fără a fi perfectă această soluţie cu 25 de mii de membri din 18 judeţe, cu 700 de semnături în fiecare judeţ, ea reprezintă o soluţie a momentului şi sunt convins că, după reaşezarea scenei politice româneşti, vom putea reveni la modelul occidental cu două-trei persoane în vederea constituirii de partid politic.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule Boc.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.143/2002 pentru modificarea şi completarea unor dispoziţii din Codul penal şi unele legi speciale în vederea ocrotirii minorilor împotriva abuzurilor sexuale.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.97/2002 privind asigurarea transparenţei în domeniul ajutorului de stat şi al relaţiilor financiare dintre autorităţile publice şi întreprinderile publice, precum şi completarea art.16 din Legea nr.143/1999 privind ajutorul de stat.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Cu o abţinere, proiectul de lege a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.76/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr.192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul şi aquacultura.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 32 de voturi împotrivă şi 178 pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.96/2002 privind acordarea de produse lactate şi de panificaţie pentru elevii din clasele I-IV din învăţământul de stat.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu o abţinere, proiectul de lege a fost aprobat.

Vă rog. Poftiţi.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Partidul România Mare a votat acest proiect de lege, care este gândit de către Guvern, pe baza unui proiect de lege promovat de trei dintre deputatele Partidului România Mare.

Din păcate, ceea ce n-a fost bine la opoziţie, s-a dovedit că este bine pentru cei de la Putere.

Este un lucru lăudabil că, totuşi, o idee provenită din partea Partidului România Mare a inspirat la fapte bune partidul de guvernământ, asigurând, cel puţin cu excepţia elementelor populiste şi de propagandă preelectorală, asigurând o sursă de existenţă pentru mii de copii aflaţi într-o stare de pauperizare accelerată, datorită modului în care este condusă economia naţională.

Atragem, însă, atenţia ca această situaţie să fie sub controlul, în continuare, organelor competente, pentru că există în foarte multe situaţii cazuri în care se ajunge la infectarea, infestarea cornului şi de multe ori la stricarea laptelui, datorită condiţiilor improprii şi neigienice în care sunt păstrate acestea.

Am foarte multe exemple din judeţul Cluj în această direcţie. Acest corn şi lapte sunt distribuite la sfârşitul săptămânii acesteia, spre exemplu, pentru săptămâna viitoare, şi sunt păstrate în locuri la care au acces liber inclusiv rozătoarele.

Noi, însă, cei de la Partidul România Mare, nu ne vom opri la acest refuz de a ne fi luată în considerare o idee pe care o valorifică altfel Guvernul, ci vom reveni, în viitorul apropiat, propunând completarea acestei legi, pentru că apreciem că este nevoie, mai ales în localităţile rurale, unde activităţile se desfăşoară în colectiv, inclusiv cele ale copiilor de grădiniţă, ca şi asupra acestora să se reverse cornul şi abundenţa partidului de guvernământ.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumim.

Poftiţi, domnule Sassu.

Domnul Alexandru Sassu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur că este o lege care nu putea să primească decât un vot pentru din partea unui partid social-democrat. Trebuie să recunoaştem că cei mulţi ani de comunism şi vreo 12 ani de democraţie au făcut ca, până la urmă, să fie necesară o astfel de lege şi vedem, din punctul acesta de vedere, necesară pentru că, evident, există o problemă la copii şi ea se transferă ulterior la adulţi.

Chestiunea pe care o punem noi este cea care rezulta din amendamente. Era normal ca acest lucru, pe de o parte, să se facă începând de la grădiniţă pentru că, de fapt, de acolo este nevoie să fie dat acest lapte şi un corn şi să fie extinsă până, dacă se poate, chiar până în clasa a XII-a, sau măcar până la 14 sau 15 ani, când se termină perioada, să zicem, de creştere.

Ceea ce ar mai fi de subliniat este faptul că, în practică, lucrurile merg foarte prost. Pe baza acestei legi s-au făcut tot felul de afaceri şi că, aşa cum se dovedeşte până acum, nu există un instrument suficient de solid, care să pună capăt acestor lucruri.

Este păcat că există oameni care sunt puşi să pună în practică acest lucru şi care profită, încercând să facă tot felul de afaceri din chestiunea aceasta.

Este păcat, pentru că este vorba de o problemă a întregii naţii româneşti.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aderarea României la Protocolul Convenţiei din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontaliere pe distanţe lungi, cu privire la finanţarea pe termen lung a programului de cooperare pentru supravegherea şi evaluarea transportului pe distanţe lungi, al poluanţilor atmosferici din Europa EMEP, adoptat la Geneva, la 28 septembrie 1984.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.101/2002 pentru completarea art.6 din Legea nr.268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniului Statului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 17 voturi împotrivă şi o abţinere, proiectul de lege a fost aprobat.

Vă rog.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Partidul Democrat a votat împotriva aprobării Ordonanţei nr.101/2002, din mai multe considerente.

În primul rând, îngreunăm activitatea Agenţiei Domeniului Statului cu încă o problemă deosebit de dificil de rezolvat, preluarea redevenţei în natură presupunând şi depozitarea în baze şi silozuri, obiective care nu se mai află în proprietatea statului şi nici a Agenţiei Domeniului Statului.

Deci, această problemă se rezumă, probabil, cu un efort financiar deosebit de mare.

Chiar dacă puteam trece peste aceste prevederi, sigur este foarte bine ca să primim, dacă nu altfel, inclusiv în natură această redevenţă, pentru că această redevenţă, conform Legii nr.268, curge spre fondul pentru dezvoltarea agriculturii româneşti.

Curios este, însă, că în alineatele ulterioare impuse de către PSD şi de către iniţiator, cel care poate să dispună discreţionar, aş putea să spun, de această redevenţă este ministrul agriculturii, printr-un simplu ordin. Deci, nu se mai respectă acele prevederi cu care eram obişnuiţi şi în anii trecuţi. Sigur, asemenea fenomene, calamităţi naturale se pot produce anual, chiar de mai multe ori şi Guvernul şi Parlamentul este obligat să intervină pentru întrajutorarea celor care suferă datorită acestor fenomene.

Aceste lucruri s-au făcut până acum, dacă nu prin lege specială, cel puţin prin hotărâre de Guvern.

Faptul că în modificarea art.6 din Legea nr.268 se prevede ca prin ordin al ministrului să se stabilească zonele care au suferit de calamităţi şi inclusiv cantităţile de cereale, nouă ni se pare că transformă această modificare şi această ordonanţă, îi dă un iz electoral.

Iată, lucrul pentru care Partidul Democrat a votat împotriva Ordonanţei nr.101/2002.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Supun, în continuare, votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.102/2002 privind unele măsuri pentru stimularea cererii de atribuire a folosirii gratuite şi a investiţiilor în imobile ce fac obiectul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.168/2001 privind punerea în valoare a construcţiilor zootehnice dezafectate, destinate creşterii, îngrăşării şi exploatării animalelor, precum şi a fabricilor de nutreţuri combinate dezafectate.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 20 de voturi împotrivă, proiectul de lege fost aprobat.

Vă rog, domnule Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Partidul România Mare a votat împotriva acestui proiect de lege, pentru că apreciază că, dincolo de aparenta grijă pe care partidul de guvernământ o are faţă de om, respectiv faţă de oamenii proprii, ea are şi un caracter profund imoral. Sunt ultimele rămăşiţe, ultimele ciozvârte ce sunt împărţite, ultima parte a osului ce este împărţit de actuala Putere.

Dealtfel, în timpul dezbaterii în comisia de specialitate, pe marginea acestui proiect de lege, au existat diverse replici între reprezentanţii mai multor partide politice, cei de la putere sesizând faptul că "lăsaţi-ne şi pe noi să mai luăm ce mai este de luat".

Aţi reuşit, votând această lege.

Prin votarea acestei legi, cred că mai avem încă o bilă roşie foarte importantă la cei care monitorizează activitatea legislativă din România.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Supun, în continuare, votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind înfiinţarea comunei Tămăşeu, judeţul Bihor.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind înfiinţarea comunei Paleu, judeţul Bihor.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu două voturi împotrivă, proiectul de lege a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.55/2002 privind regimul de deţinere al câinilor periculoşi sau agresivi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 9 voturi împotrivă, proiectul de lege a fost aprobat.

Domnul Sassu.

Domnul Alexandru Sassu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur că pare o lege care n-are o mare importanţă, totuşi, este o problemă esenţială cea a câinilor periculoşi.

Din păcate, am să spun foarte pe scurt, legea este proastă, nu rezolvă problema. Este făcută de nişte neprofesionişti şi impusă Parlamentului. Este păcat că această lege a trecut în felul acesta şi va avea, probabil, consecinţe destul de grave asupra dezvoltării acestei activităţi în România. Îmi pare rău, repet, că este făcută de nişte profesionişti care au trecut-o ca atare prin Guvern şi am trecut-o şi noi prin Parlament.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.74/2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.16/1998 privind statutul personalului vamal.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu un vot împotrivă, proiectul de lege a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.117/2002 privind alocarea unei sume din bugetul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale pentru finanţarea activităţilor ocazionate de sărbătorirea în România a Zilei Internaţionale a vârstnicilor în anul 2002.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.102/1999 privind protecţia specială şi încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.124/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu o abţinere, proiectul de lege a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.121/2002 pentru modificarea Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 4 abţineri, proiectul de lege a fost aprobat.

Vă rog.

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Ultimul proiect de lege adoptat se referă în principal la modificări privind subvenţia acordată cetăţenilor pentru căldură.

Şi la dezbaterea în plen pe articole a acestei legi mi-am exprimat nemulţumirea. Sigur, astăzi, în principiu, Partidul Democrat a votat pentru sau cu unele abţineri, pentru că nu ne putem propune să respingem o lege care acordă subvenţii unei mase destul de mari de cetăţeni ai României.

Vreau să semnalez, totuşi, că această lege pe care am votat-o astăzi nu îmbunătăţeşte condiţiile de viaţă ale cetăţenilor, ci le înrăutăţeşte prin faptul că subvenţia acordată nu acoperă o creştere de preţuri a gigacaloriei de peste 5,5% şi că nu păstrează condiţiile de viaţă pe care le-a asigurat, din acest punct de vedere, la 1 noiembrie 2001.

Din acest motiv, am vrut să semnalăm în faţa dumneavoastră acest lucru, chiar dacă, în principiu, am susţinut această lege, în speranţa că veţi găsi resursele financiare pentru ca aceste condiţii să se îmbunătăţească.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Doamna Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Este, într-adevăr, dificil, din postura de om politic în opoziţie să critici o astfel de lege care acordă subvenţii personale individuale familiilor care trăiesc sub un anumit nivel de venituri. Într-adevăr, este deosebit de greu.

Ceea ce colegii din Partidul Democrat au cerut este ca, într-o măsură mai mare şi nu care să ţină cont numai de inflaţie, adică 17% prognozat, să se poată da cu 5% mai mult acestei categorii de populaţie.

Noi am respins acest lucru, o dată că inflaţia prognozată este, după cum se văd şi rezultatele anului acesta, este pesimistă, că probabil va fi sub 17%, dar, mai mult: baremul de calificare a familiilor pentru obţinerea venitului minim garantat nu a crescut cu 17 procente, ci a crescut cu 43 de procente, adică creşterea salariului minim pe economie, ceea ce înseamnă lărgirea acestei categorii şi intrarea sub incidenţa legii în calificare a unei categorii mult mai larg a populaţiei.

Cu alte cuvinte, trebuie să fim corecţi şi să stabilim exact care sunt datele problemei.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnul Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Şi Partidul România Mare a votat acest proiect de lege. El reprezintă, într-adevăr, o necesitate în contextul deosebit de sărac, mai ales în zona rurală şi în zona de munte.

În judeţul Cluj există foarte multe situaţii când aceste venituri, asigurate prin Legea nr.416/2001, sunt singurele resurse cu care există, cu care supravieţuiesc numeroase familii.

Din păcate, însă, modul în care se aplică această lege este la discreţia multora dintre primarii puterii, care fac separări pe criterii politice şi, de multe ori, acordă aceste venituri unor persoane care au destul de multe resurse personale şi n-ar avea nevoie de ele.

Îmi însuşesc punctul de vedere susţinut de către reprezentantul Partidului Democrat. Ar fi trebuit ca în această modificare să fie prevăzută inclusiv creşterea menţionată de 5,5% a agentului termic, pentru ca aceste venituri să asigure, totuşi, sumele necesare pentru ieşirea din această iarnă, care se anunţă destul de dificilă sub aspect financiar şi economic.

Deci, aşa cum spuneam, Partidul România Mare susţine orice iniţiativă care are menirea să vină în sprijinul populaţiei. Nu este, însă, niciodată de acord folosirea acestor resurse de la bugetul statului în scopuri politicianiste şi, aşa cum am spus, ca un mijloc de şantaj electoral.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule Brudaşca.

Supun, în continuare, votului dumneavoastră raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Proictul Legii pacientului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.35/2002 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu 5 voturi împotrivă, proiectul de lege a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră proiectul Legii privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de presă ROMPRES, ca urmare a cererii preşedintelui României.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu 5 abţineri proiectul de lege a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 133/2002 pentru modificarea numărului maxim de posturi pe anul 2002 la Ministerul Justiţiei, Ministerul de Interne şi Ministerul Public.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu 4 voturi împotrivă, proiectul de lege a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 140/2002 privind transmiterea fără plată a unor imobile din domeniul privat al statului şi administrarea autorităţii pentru valorificarea activelor bancare în proprietatea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, respectiv în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului de Interne.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu 7 voturi împotrivă şi o abţinere proiectul de lege a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 139/2002 privind desfiinţarea Societăţii Naţionale "cai de rasă" S.A. şi preluarea patrimoniului acesteia de către Regia Naţională a Pădurilor.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu 19 voturi împotrivă, proiectul de lege a fost aprobat.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Partidul Democrat consideră că soluţia din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 139/2002 privind desfiinţarea Societăţii Naţionale "cai de rasă" şi preluarea în patrimoniu a acesteia de Regia Naţională a Pădurilor este o soluţie nefericită, proastă, într-un cuvânt, şi că este, de fapt, un pas înapoi în ceea ce înseamnă găsirea unei soluţii optime a redresării gestionării patrimoniului genetic naţional cabalin.

Sigur, am spus şi la dezbaterea pe articole, Regia Naţională a Pădurilor are probleme deosebit de multe şi mari, iar ascunderea Societăţii Naţionale "cai de rasă" în pădure, în Regia Naţională a Pădurii nu înseamnă altceva decât sacrificarea acestei foste regii, societăţi naţionale, încă, astăzi, care a însemnat mult în cei peste 100 de ani de existenţă în cadrul Ministerului Agriculturii.

Iată de ce Partidul Democrat a votat împotriva aprobării acestei ordonanţe de urgenţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Supun votului dumneavoastră proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 118/2002 privind punerea în valoare a plantaţiilor vitipomicole abandonate.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Voturi împotrivă?

Unanimitate.

Stimaţi colegi,

Am încheiat votul final. o să vă cer permisiunea să mergem în continuare, maxim o jumătate de oră, pentru că sunt mai multe proiecte de lege de respingere şi putem termina repede, dacă sunteţi de acord. Programul, de fapt, este până la ora 14, dar promit că terminăm mai repede. Vă mulţumesc.

La pct.17 şi 18 sunt două propuneri de legi la care aşteptăm raportul suplimentar.

Trecem la pct.19, la propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe. Comisia propune respingere.

Comisia de cultură, dacă este cineva? Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a acestei propuneri legislative.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă privind vânzarea unor terenuri din domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ teritoriale, afectate de construcţii, cu destinaţia de locuinţe din intravilanul localitătilor rurale şi urbane. Comisia ne propune respingerea.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu o abţinere, proiectul de lege a fost respins.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a propunerii legislative pentru declararea Municipiului Constanţa oraş martir, formulată de comisie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu 3 voturi împotrivă, propunerea legislativă a fost respinsă.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei de respingere a propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr.75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu un vot împotrivă şi 2 abţineri, proiectul de lege a fost respins.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei de respingere a propunerii legislative pentru prevenirea şi sancţionarea pornografiei, pedofiliei săvârşite prin intermediul reţelelor informatice.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.24 s-a solicitat raport suplimentar.

Pct.25, propunerea legislativă privind sprijinul acordat tinerilor care au împlinit 18 ani pentru construirea unei locuinţe proprietate personală. Şi la acest proiect de lege se lucrează la comisie. Încă nu am primit raportul.

Vă rog, domnule Sassu.

Domnul Alexandru Sassu: (Din bancă.)

Se menţine raportul.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

A, se menţine raportul, da.

O clipă numai. Trecem pe raportul comisiei. Dacă aveţi observaţii la pct.1? Nu sunt.

Pct.2. Vă mulţumesc.

Pct.3. Vă mulţumesc.

Pct.4. Vă mulţumesc.

Pct.5. Vă mulţumesc.

Pct.6. Vă mulţumesc.

Pct.7. Vă mulţumesc.

Pct.8. Vă mulţumesc.

Pct.9. Vă mulţumesc.

Pct.10. Vă mulţumesc.

Pct.11. Vă mulţumesc.

Pct.12. Vă mulţumesc.

Pct.13. Vă mulţumesc.

Pct.14. Vă mulţumesc.

Pct.15. Vă mulţumesc.

Pct.16. Vă mulţumesc.

Pct.17. Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.26. Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei de respingere a propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr.85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie construite din fondurile statului şi din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei de respingere a Propunerii legislative privind înfiinţarea oraşului Felix judeţul Bihor.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei de respingere a Propunerii legislative privind modificarea şi completarea Legii nr.215/2001 privind administraţia publică locală.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei de respingere a propunerii legislative pentru modificarea şi completara Legii nr.215/2001 privind administaţia publică locală.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră respingerea Propunerii legislative privind stimularea deplasării persoanelor cu handicap în locurile publice.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului propunerea comisiei de respingere a Propunerii legislative privind vânzarea spaţiilor aflate în proprietatea privată a statului destinate sediilor şi desfăşurării activităţii asociaţiilor şi fundaţiilor.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei de respingere a propunerii legislative privind acordarea ori schimbarea denumirilor străzilor şi localităţilor.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a propunerii legislative privind înfiinţarea şi funcţionarea Gărzii civile şi a patrulelor cetăţeneşti.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Stimaţi colegi, vă rog să-mi permiteţi să citesc o notă cu privire la prevederile art.17 alin.2 şi 3 din Legea nr.47/1992 privind înfiinţarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.

s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:

Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.31/2002 privind serviciile poştale;

Legea privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/1998 pentru stabilirea unor drepturi referitoare la datoria Societăţii Comerciale "Petrotel" S.A. Ploieşti, prevăzută în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72/1997, şi la protecţia mediului înconjurător din arealul petrolier Ploieşti ca urmare a declanşării procesului de privatizare a societăţilor comerciale din domeniul petrolier;

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării;

Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2002 pentru încheierea de către Regia Naţională a Pădurilor a contractelor de vânzare-cumpărare pe termen lung privind masa lemnoasă;

Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Consiliul Europei privind înfiinţarea şi funcţionarea Biroului de Informare al Consiliului Europei la Bucureşti, semnat la Strasbourg la 23 aprilie 2002;

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2002 privind regimul juridic al sancţiunilor prestării unei activităţi în folosul comunităţii şi închisorii contravenţionale;

Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 52/2002 privind stabilirea unui sistem de compensare de către transportatorii aerieni pentru pasagerii cărora li s-a refuzat îmbarcarea pe curse aeriene regulate;

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 108/2002 privind achiziţionarea dintr-o singură sursă a produselor şi serviciilor necesare asigurării uniformelor, însemnelor distinctive, insignelor şi documentelor de legitimare ale poliţiştilor;

Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 112/2002 pentru modificarea alin.1 al art.5 din Legea nr.469/2002 privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei contractuale.

Şi, ultimul lucru, supun votului dumneavoastră propunerea Grupului parlamentar al UDMR care desemnează pe domnul Erdei Dolóczki István, deputat de Satu Mare, pentru a înlocui pe domnul Márton Árpad-Francisc, deputat de Covasna, din cadrul Comisiei de mediere, pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind combaterea pornografiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Stimaţi colegi, având în vedere că astăzi este 26 noiembrie şi sărbătorim doi ani de când am câştigat alegerile, eu vă propun să închidem şedinţa aici, urmând să ne vedem joi, la ora 9, în plenul celor două Camere ale Parlamentului, cu prilejul sărbătoririi zilei de 1 Decembrie.

După amiază, astăzi şi mâine, sunt comisii.

Vă mulţumesc. Toate cele bune.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.20.