Parliamentary debates

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Tudor Mohora şi Nicolae Leonăchescu, secretari.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Permiteţi-mi să deschid şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor cu anunţul tradiţional privind prezenţa. Din cei 344 de deputaţi sunt prezenţi 283, 61 fiind absenţi, din care 24 deputaţi participă la alte acţiuni parlamentare.

Începem şedinţa cu informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi care urmează a fi avizate de comisiile permanente.

1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2002 pentru modificarea art.14 alin.1 lit.e) din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1997 privind regimul paşapoartelor în România, adoptat de Senat în şedinţa din 21 noiembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, pentru avize - Comisia pentru politică externă şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere al raportului - 4 decembrie.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.128/2002 pentru modificarea art.15 din Ordonanţa Guvernului nr. 40/2000 privind acreditarea agenţiilor de credit în vederea administrării fondurilor pentru acordarea de microcredite, adoptat de Senat în şedinţa din 21 noiembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi pentru avize - Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului - 4 decembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 132/2002 pentru punerea în aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2002 privind industria de apărare, adoptat de Senat în şedinţa din 21 noiembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, urmând a elabora un raport comun - Comisia pentru industrie şi servicii, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi pentru avize - Comisia pentru buget-finanţe, bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului - 4 decembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 135/2002 pentru ratificarea Acordului de împrumut pentru Proiectul de dezvoltare instituţională a sectorului privat şi public, semnat la Bucureşti la 13 septembrie 2002 între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, adoptat de Senat în şedinţa din 21 noiembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget-finanţe, bănci şi pentru avize - Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului - 4 decembrie 2002.

În conformitate cuprevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 126/2002 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 91/1999 privind repartizarea profitului Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat, adoptat de Senat în şedinţa din 21 noiembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget-finanţe, bănci şi pentru avize - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului - 4 decembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

6. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.82/1999 privind înlocuirea închisorii contravenţionale cu sancţiunea obligării contravenientului la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii, respins de Senat în şedinţa din 21 noiembrie 2002.

Cu acest proiect de lege a fost sesizată, în vederea reexaminării, în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului - 20. decembrie 2002.

7. Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului nr.13 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind abolirea pedepsei cu moartea, încheiat la Vilnius la 3 mai 2002, adoptat de Senat în şedinţa din 21 noiembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru avize - Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.

Termenul de depunere a raportului - 20 decembrie 2002.

8. Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere, semnat la Tel Aviv la 14 mai 1996, cu privire la Acordul între Guvernul României şi Guvernul Statului Israel privind transporturile aeriene civile, semnat în Israel la 19 decembrie 1967, adoptat de Senat în şedinţa din 21 noiembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru industrie şi servicii şi pentru avize - Comisia pentru politică externă şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului - 16 decembrie 2002.

9. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Slovenia privind transportul maritim, semnat la Bucureşti la 28 mai 2002, adoptat de Senat în şedinţa dibn 21 noiembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru industrie şi servicii şi pentru avize - Comisia pentru politică externă şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului - 16 decembrie 2002.

10. Proiectul de Lege privind ratificarea Convenţiei între România şi Republica Slovenia pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaiziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, semnată la Bucureşti la 8 iulie 2002, adoptat de Senat în şedinţa din 21 noiembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget-finanţe, bănci şi pentru avize - Comisia pentru politică externă şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului - 16 decembrie 2002.

11. Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului României şi Guvernul Republicii Letone privind readmisia persoanelor, semnat la Riga la 5 iulie 2002, adoptat de Senat în şedinţa din 21 noiembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi pentru avize - Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia pentru politică externă şi Comisia juridică de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului - 16 decembrie 2002.

12. Proiectul de Lege privind înfiinţarea comunei Traian, judeţul Ialomiţa, prin reorganizarea comunei Criviţa, adoptat de Senat în şedinţa din 21 noiembrie 2002.

Cu acest proeict de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi pentru avize - Comisia pentru buget-finanţe, bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului - 20 decembrie 2002.

13. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.178/2002 privind produsele cosmetice, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru sănătate şi familie şi pentru avize - Comisia pentru industrie şi servicii şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului - 4 decembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege ureamză a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

14. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 161/2002 pentru modificarea art.14 din Ordonanţa Guvernului nr. 125/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru sănătate şi familie şi petnru avize - Comisia pentru buget-finanţe, bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului - 4 decembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor acest proiect de lege urmează a fi dezbătut înprocedură de urgenţă.

15. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 164/2002 privind plata obligaţiilor bugetare scadente la data de 25 decembrie 2002, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget-finanţe, bănci şi pentru avize - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului - 4 decembrie 2002.

În confomitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a di dezbătut în procedură de urgenţă.

16. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 127/2002 privind unele măsuri de accelerare a acţiunii de eliberare a titlurilor de proprietate asupra terenurilor agricole şi forestiere, adoptat de Senat în şedinţa din 26 noiembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi pentru avize - Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului - 4 decembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

17. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 136/2002 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea sediilor Parchetului Naţional Anticorupţie şi instanţelor judecătoreşti care îşi desfăşoară activitatea în Palatul de Justiţie din municipiul Bucureşti, adoptat de Senat în şedinţa din 26 noiembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi pentru avize - Comisia pentru buget-finanţe, bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului - 4 decembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proict de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

18. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 142/2002 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 5/2001 privind procedrua somaţiei de plată, adoptat de Senat în şedinţa din 26 noiembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi pentru avize - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic. Termenul de depunere a raportului - 4 decembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

19. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 151/2002 privind prorogarea termenului prevăzut la art.1 alin.1 din Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 121/2001 pentru suspendarea temporară a tuturor procedurilor referitoare la adopţiile internaţionale, adoptat de Senat în şedinţa din 26 noiembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi pentru avize - Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale. Termenul de depunere a raportului - 4 decembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

20. Propunerea legislativă privind interdicţia de circulaţie a autovehiculelor grele în zilele de sâmbătă, duminică şi sărbători legale, iniţiată de domnul deputat Constantin Niculescu.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru industrie şi servicii şi pentru avize - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului - 3 februarie 2003.

21. Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Şerbăuţi, judeţul Suceava, iniţaită de domnul deputat Dorel Petru Crăciun.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi pentru avize - Comisia pentru buget-finanţe, bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului - 3 februarie 2003.

22. Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Horodnic de Sus, judeţul Suceava, iniţiată de domnul deputat Dorel Petru Crăciun.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi pentru avize - Comisia pentru buget-finanţe, bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului - 3 februarie 2003.

23. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.283/2002 privind publicitatea, iniţiată de domnul deputat Sali Negiat.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia de cultură, arte, mijloace de informare în masă şi pentru avize - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului - 3 februarie 2003.

24. Propunerea legislativă privind declararea zilei de 16 decembrie - Ziua Iertării, a Impăcării şi a Ajutorării Aproapelui, iniţiată de domnul Metin Cerchez.

Cu această propunere legislativă a fost sesizată, în fond - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului - 3 februarie 2003.

25. Proiectul de Lege privind înfiinţarea şi funcţionarea agenţiilor cu capital privat pentru construcţia de locuinţe, adoptat de Senat în şedinţa din 26 noiembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi pentru avize - Comisia pentru buget-finanţe, bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului - 3 februarie 2003.

26. Proiectul de Lege privind modificarea Codului penal şi a Codului de procedură penală, respins de Senat în şedinţa din 26 noiembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate, în vederea reexaminării, următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi pentru avize - Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale. Termenul de depunere a raportului - 3 februarie 2003.

27. Proiectul de Lege privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a apalicării Tratatului de pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, adoptat de Senat în şedinţa din 26 noiembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi pentru avize - Comisia pentru buget-finanţe, bănci, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, Comisia pentru politică externă. Termenul de depunere a raportului - 4 decembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Vă prezint, în continuare, nota cu privire la legile care sunt depuse la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către dumneavoastră a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale.

În conformitate cuprevederile art.17 alineatele 2 şi 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constiuţionale, următoarele legi:

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2002 privind revenirea în proprietate publică a statului şi în administrarea Ministerului Culturii şi Cultelor a imobilului Corp A1-S-Pavilion administrativ, situat în municipiul Craiova, str.Mihai Viteazul nr4, judeţul Dolj, din patrimoniul Societăţii Comerciale Editura Scrisul românesc - S.A;

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2002 privind transmiterea, cu titlu gratuit, a unui imobil, proprietate privată a statului, în proprietatea Comitetului Olimpic Român;

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 106/2002 privind acordarea unui ajutor cu titlu gratuit producătorilor agricoli din judeţele Dolj şi Mehedinţi, ca urmare a fenomenelor meteorologice nefavorabile din perioada octombrie 2001-iulie 2002;

Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 110/2002 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.111/1999 privind reglementarea transferului unor echipamente specifice sectorului de drumuri, achiziţionate din împrumutul acordat de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, către societăţile comerciale înfiinţate prin reorganizarea Regiei Autonome "Administraţia Naţională a Drumurilor din România";

Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2002 pentru ratificarea Acordului de împrumut (Al doilea împrumut pentru ajustarea structurală a sectorului privat) dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 13 septembrie 2002;

Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2002 pentru ratificarea amendamentelor la Aranjamentul stand-by dintre România şi Fondul Monetar Internaţional, convenit prin Scrisoarea Părţii române din 17 octombrie 2001 şi Decizia Consiliului Directorilor Executivi al Fondului Monetar Internaţional din 31 octombrie 2001, precum şi pentru ratificarea Memorandumului suplimentar de politici economice şi financiare şi a Memorandumului tehnic de înţelegere, convenite prin Scrisoarea Părţii române din 12 august 2002 şi Decizia Consiliului Directorilor Executivi al Fondului Monetar Internaţional din 28 august 2002;

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 116/2002 privind modificarea Legii nr.373/2002 pentru aprobarea finanţării repatrierii personalului navigant, debarcat sau aflat la bordul unor nave maritime detransport, achitarea drepturilor restante şi pentru menţinerea în siguranţă a navelor din patrimoniul companiei de Navigaţie Maritimă Romline - S.A Constanţa;

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 120/2002 privind aprobarea Sistemului de susţinere şi promovare a exportului cu finanţare de la bugetul de stat;

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 123/2002 pentru prorogarea termenului prevăzut la art.1 alin.1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.121/2001 pentru suspendarea temporală a tuturor procedurilor referitoare la adopţiile internaţionale;

Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 125/2002 pentru ratificarea Protocolului adiţional la Scrisoarea de înţelegere privind controlul drogurilor şi aplicarea legii, semnată la data de 3 iulie 2001 între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 24 septembrie 2002;

Legea privind completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit;

Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2002 pentru modificarea Legii nr.202/2000 privind unele măsuri pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală în cadrul operaţiunilor de vămuire;

Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.64/2002 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.214/1999 privind acordarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracţiuni săvârşite din motive politice, persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive, precum şi persoanelor care au participat la acţiuni de împotrivire cu arme şi răsturnare prin forţă a regimului comunist în România.

Vă supun spre aprobare, în continuare, comisiile de mediere. Prima este pentru soluţionarea textelor divergente la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 84/2002 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor. Sunt propuşi domnii deputaţi: Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Daraban Aurel - PSD, Miclea Ioan şi Palade Doru Dumitru - PRM, Albu Gheorghe - PD, Anton Marin - PNL.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2002 privind industria de apărare. Sunt propuşi colegii noştri: Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Mitu Octavian - PSD, Buzea Cristian Valeriu şi Tudor Marcu - PRM, Toro Tiberiu - UDMR, Cerchez Metin - Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Primul proiect înscris pe ordinea de zi de astăzi este Propunerea legislativă privind reînfiinţarea comunei Sâmbăta de Sus, judeţul Braşov. Iniţiatorul să prezinte proiectul de lege.

Poftiţi.

Domnul Gheorghe Roşculeţ:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Primul document în care se face referire la aşezarea de la Sâmbăta de Sus datează din anii 1436-1437. Sâmbăta de Sus va cunoaşte o dezvoltare economică socială şi culturală semnificativă începând cu domnia lui Constantin Brâncoveanu, ctitorul mănăstirii din Braniştea Sâmbetei la sfârşitul veacului al XVII-lea. Treptat, aşezarea se va consolida sub toate aspectele datorită destoiniciei, inteligenţei cu care locuitorii acestor meleaguri vor pune în valoare resursele naturale deosebit de bogate ale zonei.

În vremurile moderne, ca şi în perioada contemporană, localitatea Sâmbăta de Sus s-a dovedit capabilă să funcţioneze ca unitate administrativ teritorială de sine stătătoare. Amintind că sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute de lege, condiţii economice, de infrastructură, dotări social-culturale, văzând avizuzl favorabil al Consiliului Legislativ, nr. 386/31.X.2002, ca şi punctul de vedere favorabil al Guvernului, nr. 2481 din 1 octombrie 2002, şi ţinând cont de faptul că această localitate a avut statut de comună până în anul 1968, precum şi de realităţile economice, demografice şi social-culturale, solicit să se revină la statutul de comună pe care l-a avut această aşezare până la reorganizarea administrativ-teritorială din anul 1968.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Bara din partea Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.

Domnul Liviu Radu Bara:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege supus astăzi dezbaterii îndeplineşte toate condiţiile prevăzute de Anexa nr.4 din Legea nr.351 din 2001, referitoare la elemente şi nivelul de dotare al localităţilor şi comisia propune, cu modificările propuse în raportul respectiv, aprobarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

La dezbateri generale, dacă doreşte cineva să se înscrie? Vă mulţumesc.

Trecem atunci la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul proiectului de lege. Vă rog să urmăriţi amendamentul 1. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Admis amendamentul şi se modifică titlul legii în mod corespunzător.

La art.1 urmăriţi amendamentul 2. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt. Este admis amendamentul 2 şi se modifică în întregime art.1. După actualul art.1, prin amendamentul 3, comisia propune un alt text, dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Admis amendamentul şi se introduce art.2.

Pentru art.3, urmăriţi, vă rog, amendamentul 5. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Este admis amendamentul şi se modifică art.3 în mod corespunzător.

Prin amendamentele 6, 7 şi 8, comisia propune o nouă alcătuire pentru art.4. Vă rog să-l urmăriţi. Nu aveţi obiecţiuni. Sunt admise amendamentele 6, 7 şi 8 şi se modifică în mod corespunzător art.4.

Da. Domnule Brudaşca, unde aveţi o intervenţie?

Domnul Damian Brudaşca:

Noi vorbim despre faptul că se înfiinţează comuna Sâmbăta de Sus în judeţul Braşov, nu în judeţul Bihor, aşa cum este în alin.3 art.4. Deci, vă rog să faceţi cuvenita modificare.

Domnul Valer Dorneanu:

Asta înseamnă că toţi colegii noştri urmăresc cu foarte mare atenţie fiecare alineat al legilor supuse dezbaterii. Nu cred că mai e nevoie să supun la vot, pentru că este o eroare materială. Mulţumim colegului nostru că l-a semnalat.

Pentru art.4 şi 5, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu sunt. Adoptate textele iniţiatorului.

Vom supune, parcurgând textele acestui proiect de lege, proiectul votului final de mâine.

Următorul proiect, Propunerea legislativă privind declararea ca oraş a comunei Gilău, judeţul Cluj. Iniţiator este domnul Damian Brudaşca şi rog pe cei de la Braşov să urmărească textul pentru a vedea dacă nu este plasată această comună în judeţul Bihor.

Domnul Damian Brudaşca:

Nu e cazul, domnule preşedinte. Apreciez umorul dumneavoastră deosebit astăzi.

Aş vrea să supun atenţiei dumneavoastră faptul că această localitate, Gilău, atestată documentar încă din Evul Mediu, a fost sediul unuia dintre voievozii care sunt amintiţi la începutul statalităţii româneşti, încă la anul 1100. A fost de-a lungul timpului şi un important centru economic, social şi cultural. Se ştie că în perioada interbelică şi ulterior a fost centru de plasă, iar ulterior centru raional. După 1968, localitatea a avut tentative de a reveni oraş agroindustrial, aşa cum era prevăzut, însă evenimentele din 1989 au stopat tendinţele celor care vizau realizarea acestui obiectiv. De curând, având în vedere numărul de locuitori, potrivit recensământului din 1992 - 7996 şi potrivit recensământului din acest an, peste 8100 de locuitori, primarul localităţii şi consilierii acestuia consideră că sunt întrunite condiţiile pentru ca localitatea lor, comuna lor să fie declarată oraş. Cu atât mai mult cu cât în judeţul Cluj nu mai avem decât un singur oraş, Huedin, restul sunt toate municipii. Între argumentele care sunt avute în vedere, este în primul rând dotarea economică pe care o are această comună. Este vorba de existenţa a 25 de unităţi economice de stat şi a peste 260 de unităţi particulare. În plus, comuna dispune de o reţea şcolară şi de grădiniţe care o situează între cele mai evoluate din judeţ, inclusiv un liceu există pe raza localităţii respective.

Menţionez că şi din punct de vedere al asistenţei sanitare, dispune de un centru de sănătate, cabinete medicale şi laboratoare, cabinete stomatologice şi două puncte sanitare în cele două localităţi componente, respectiv satele Someşul Rece şi Someşul Cald.

În privinţa dotărilor culturale, posedă, pe lângă o casă de cultură, şi o bibliotecă publică cu peste 11 700 de volume.

În privinţa utilităţilor are reţele de alimentare cu apă în lungime de 22,8 km la care sunt racordate 1500 de gospodării, 10 km de reţea de canalizare la care sunt racordate 750 de gospodării, iar în prezent se continuă lucrările pentru extinderea acestei reţele - 1120 de gospodării erau la data întocmirii acestei expuneri de motive racordate la reţeaua de gaz metan în lungime de 27 de km.

Mai menţionez faptul că potrivit proiectelor pe care le preconizează Consiliul judeţean Cluj, pe raza acestei localităţi urmează să se realizeze un parc industrial. Acestea sunt câteva dintre argumentele pe care le-am avut în vedere atunci când am susţinut ideea declarării comunei Gilău drept oraş.

În proiectul Prefecturii Cluj pentru ridicarea la rang de oraş a unor localităţi care întrunesc condiţiile aferente se situează, pe prima poziţie, în toate variantele de lucru de până acum localitatea Gilău. Aduc ca argument faptul că ea a fost aşa cum menţionam, a fost centru de plasă, iar ulterior centru raional, iar în prezent întruneşte toate condiţiile. Din punct de vedere al populaţiei, din punct de vedere al dotărilor edilitar-gospodăreşti, al situaţiei economico-sociale, culturale, sanitare, întruneşte toate condiţiile pentru a fi declarată oraş.

Evident că mi s-a reproşat aici că nu s-a făcut referendum, că n-ar fi fost consultată populaţia. În cazul în care acesta este singurul argument de refuz, având în vedere şi precedentele create, solicit plenului să dispună retrimiterea acestui proiect de lege la comisie, dându-mi posibilitatea ca la începutul anului viitor, până la începerea noii sesiuni parlamentare, să se facă toate procedeele legale, astfel încât să se întrunească şi această prevedere de consultare a populaţiei prin referendum.

Ar fi păcat să se pună în felul acesta capăt unei tendinţe reale a populaţiei din această localitate de a beneficia de structurile urbane.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, domnul Bara.

Domnul Radu Liviu Bara:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Dacă nu era şi ultima frază, cred că dădeam şi eu nişte explicaţii, dar având în vedere că domnul Brudaşca la ultima frază, a spus că solicită retrimiterea la comisie, comisia este de acord şi pentru Gilău, şi pentru Valea Drăganului şi pentru Rădeşti, fiindcă toate sunt cam în aceeaşi situaţie. Suntem de acord ca până în ianuarie sau până când începem iarăşi sesiunea, dacă reuşesc într-o săptămână să completeze documentaţia, nu avem nimic împotrivă, pentru a supune încă o dată în discuţie aceste legi.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun, pe rând, votului dumneavoastră cele 3 propuneri.

Stimaţi colegi, supun votului retrimiterea la comisie a Propunerii legislative privind înfiinţarea comunei Valea Drăganului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? O abţinere.

Cu două abţineri, majoritatea pentru, nici un vot contra, s-a restituit propunerea comisiei.

Propunerea legislativă privind reînfiinţarea comunei Rădeşti, judeţul Galaţi.

Nu ştiu dacă iniţiatorul e de aceeaşi părere. Da? Deci, la solicitarea iniţiatorului şi cu acordul comisiei, vă propun retrimiterea proiectului la Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Propunerea legislativă privind declararea ca oraş a comunei Gilău, judeţul Cluj. Se propune retrimiterea ei spre analiză la Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile.

Rog întâi Comisia pentru industrii şi servicii să prezinte motivele pentru care ne propun respingerea acestui proiect.

Domnul Ántal István:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Comisia pentru industrie şi servicii a fost sesizată pentru avizare şi dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 19 privind transporturile.

Ordonanţa Guvernului nr. 19 constituie cadrul general aplicabil tuturor modurilor de transport din sistemul naţional de transport. De asemenea, ordonanţa constituie şi temeiul în baza căruia se emit acte normative specifice modurilor de transport şi activităţilor conexe acestora.

Ordonanţa Guvernului nr. 19, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.197, a fost modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 94 din 2000 aprobată prin Legea nr.51/2002. Propunerea legislativă a fost avizată favorabil de Consiliul Legislativ cu nr.95 din 9 iulie 2002 cu observaţii şi propuneri care se referă la titlul propunerii legislative, conţinutul articolului unic şi coţinutul articolului de modificare.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, cu adresa nr.26/797 din 19 septembrie 2002, a avizat favorabil propunerea legislativă cu amendamente care ţin seama de observaţiile Consiliului Legislativ.

Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, autoritatea de stat în domeniul transporturilor, cu actul nr.TS/1923 din 03.X.2002 consideră că nu se poate susţine propunerea legislativă, întrucât prevederile acesteia se regăsesc în actele normative care privesc domeniul transporturilor.

În raport de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Proiectul de lege a fost examinat în şedinţa comisiei din 20 noiembrie 2002 şi la lucrările comisiei au participat iniţiatorii propunerii legislative şi specialiştii din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.

La lucrările comisiei, de asemenea, au fost prezenţi 18 deputaţi din totalul de 26 de deputaţi, membri ai comisiei. Raportul comisiei asupra propunerii legislative a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

În cadrul dezbaterilor, membrii comisiei au constatat că tezele cuprinse în propunerea legislativă, respectiv asigurarea condiţiilor unei concurenţe loiale între modurile de transport, utilizarea optimă a infrastructurilor de transport şi a capacităţilor de trafic a acestora, respectarea normelor de protecţie a mediului şi acordarea autorizaţiilor pentru transportatori se regăsesc în textul ordonanţei Guvernului nr.19 după cum urmează:

"Dezvoltarea sistemului naţional de transport se realizează ţinându-se seama de asigurarea condiţiilor de consevare şi protejarea mediului". Art.4. lit.e).

"Ministerul Transporturilor coordonează modurile de transport printr-o abordare multimodală, ţinând seama de capacităţile existente sau de cele prevăzute pentru fiecare mod de transport". - Art.5 alin.3.

Art.10. "Ministerul Transporturilor este organ de specialitate al administraţiei publice centrale şi în această calitate are următoarele atribuţii:

a) "Asigură beneficiarului de transport dreptul de a alege liber modul de transport, transportatorul şi mijlocul de transport" - prevăzut în art.10 lit.e);

b) "Asigură condiţii unui mediu concurenţial normal în interiorul fiecărui mod de transport, precum şi între modurile de transport" - prevăzute la art.10 lit.h);

c) "Elaborează politica economică în domeniul transporturilor", art.10, lit.k);

d) "Elaborează politici de dezvoltare echilibrată a tuturor modurilor de transport", prevăzut la art.10, lit,m).

"Persoanele fizice sau juridice care efectuează transporturi de bunuri şi de persoane, altele decât cele în interes personal se autorizează de Ministerul Transporturilor, prevăzut la art.22 din ordonanţă".

Totodată, trebuie menţionat că prin Ordonanţa Guvernului nr.56/2002 privind monitorizarea pieţei transporturilor rutiere şi măsurile ce trebuie luate în situaţii de criză în domeniul transporturilor rutiere de mărfuri, proiectul de lege pentru aprobarea ordonanţei a fost aprobat de plenul Camerei Deputaţilor în şedinţa din 3 octombrie 2002, s-a stabilit un sistem de protecţie împotriva situaţiei de criză şi instituirea unui proces decizional în această situaţie.

În urma dezbaterilor, ţinând seama de cele prezentate anterior şi având în vedere că propunerea legislativă nu cuprinde elemente de noutate care să fie incluse în actele normative care privesc domeniul transporturilor, Comisia pentru industrii şi servicii propune respingerea propunerii legislative.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea iniţiatorilor? Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Dinu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul meu de iniţiativă legislativă prevedea doar completarea Ordonanţei Guvernului nr.19 aprobată prin Legea nr.197 privind transporturile, şi anume cu un articol menit să înlăture concurenţa neloială între modurile de transport.

Cu alte cuvinte, este vorba de faptul că în ultima perioadă, în ultimii ani, pe căi infrastructuri paralele, şosele cu calea ferată, s-au autorizat agenţi economici care fac transport public de călători defavorizând celălalt mod de transport, şi anume transportul feroviar, care este tot infrastructura statului care, de asemenea, consumă bani de la bugetul statului pentru întreţinere şi în care statul a introdus miliarde de dolari.

Are investiţii în infrastructura feroviară miliarde de dolari. Această infrastructură este pe cale de, sau aproape de colaps, pentru că între timp s-au autorizat agenţi economici care efectuează transport de călători concurând în modul cel mai neloial posibil transportul feroviar.

Proiectul de lege pe care am dorit să-l iniţiez s-a legat de faptul că atunci când Ministerul Transporturilor, părintele tuturor modurilor de transport, autorizează un agent economic care să facă transport pe o anumită distanţă paralelă cu alt mod de transport, să facă un studiu de impact privind eficienţa transportului, dacă celălalt concurent sau celălalt participant la transport nu este afectat, să aibă în vedere faptul că implicaţiile condiţiilor de mediu sunt net favorabile trasportului electric pe calea ferată. Şi, de asemenea, cum spuneam, considerentele economice pentru că acelaşi stat este părinte şi pentru transportul rutier şi pentru transportul feroviar.

N-am dorit decât atât: înainte de a da autorizaţie de transport călători pentru agenţi economici, statul, prin Ministerul Transporturilor să nu acorde aşa ceva până când nu face un studiu de impact.

Din păcate, colegii mei de la Comisia de industrii şi servicii, sesizată în fond, au reţinut doar alambicarea condiţiilor prinse în legea sau în Ordonanţa nr.19 din 1997 în care erau prevăzute la modul general condiţii de mediu, condiţii de concurenţă loială, neloială, dar nicidecum obligaţia Ministerului Transporturilor ca atunci când acordă nişte facilităţi sau nişte trasee, rute de transport, să efectueze un studiu privind toate implicaţiile care le au asupra şi celorlalte moduri de transport pe care le gestionează.

Îmi pare rău, colegii mei n-au reuşit să mă înţeleagă şi îmi exprim nedumerirea pentru că un astfel de proiect de lege putea să prevină nişte accidente pe căile rutiere care se petrec, aţi observat chiar şi săptămânile trecute, cisterna care s-a răsturnat în judeţul Mureş, care a pus în pericol extraordinar atât cetăţenii din jur dar şi transportul rutier în mod deosebit.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Bivolaru.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aş dori de la bun început să îl asigurăm pe colegul nostru, domnul deputat care a iniţiat acest proiect de modificare a Ordonanţei nr.19 că a fost foarte bine înţeles în cadrul comisiei şi aş putea să spun că a avut şi o oarecare şansă deosebită în acest domeniu pentru că, într-adevăr, în această comisie sunt mai mulţi deputaţi care lucrează în domeniul transporturilor.

Toate tezele care se desprind din acel articol pe care domnul deputat îl promovează ca modificator al Ordonanţei 19 sunt reale, sunt corecte, deci lucrul acesta s-a discutat în comisie şi nu au fost contestate. Important este, şi aici îl contrazic pe domnul deputat, că aceste teze s-ar regăsi în mod alambicat în Legea 197 care aprobă Ordonanţa 19. Ele se regăsesc în totalitate chiar nedisimulate şi chiar expres prevăzute, numai că sunt prevăzute în articole diferite. Sunt teze care sunt prevăzute în articole diferite.

Singura contribuţie în acest sens ar fi revenit în aprobarea acestei modificări ca să luăm toate aceste teze din articole diferite şi să le introducem într-un singur articol. Această procedură nu aduce absolut nimic nou în cadrul Legii 197 de aprobarea Ordonanţei 19 şi, în consecinţă, cu regretul de rigoare, ar trebui să aprobăm în cadrul comisiei respingerea acestei propuneri legislative nu ca fiind nefondată ci, pur şi simplu, pentru că tezele respective se regăsesc deja în lege şi noi chiar putem să spunem de la această tribună din partea comisiei că felicităm pe domnul deputat că gândeşte pozitiv într-o astfel de lege şi că îl aşteptăm cu propuneri care vin în continuare pe legea transporturilor rutiere în domeniul în care domnia sa face o oarecare trimitere care va fi modificată în perioada imediat următoare.

Aceasta este explicaţia, nu a fost nici neînţelegere şi nici rea voinţă. Poate că doar puţin mai mult profesionalism.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai doreşte cineva să intervină. Nu.

Epuizându-se dezbaterile cu privire la propunerea de respingere, o vom supune votului final în şedinţa de mâine.

Următoarea, Propunerea legislativă privind exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii.

Comisia pentru apărare o rog să ia loc în banca dumneai şi să motiveze propunerea de respingere a proiectului.

Aveţi cuvântul!

Domnul Dorel Bahrin:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art.89 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată spre dezbatere şi avizare în fond, în procedură obişnuită, cu propunerea legislativă privind exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii şi Serviciului de Informaţii Externe.

Menţionez că atât Consiliul Legislativ, cât şi comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii şi Serviciului de Informaţii Externe au avizat negativ această propunere.

Prin această iniţiativă legislativă se propune constituirea comisiilor de control parlamentar pe principiul parităţii care să cuprindă un număr egal atât din partea majorităţii parlamentare cât şi a partidelor de opoziţie.

În ansamblu, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a constatat: propunerea legislativă nu este în concordanţă cu cerinţele principiului autonomiei fiecărei Camere a Parlamentului, aşa cum este statuat prin dispoziţii constituţionale. Conform art.61 din Constituţie. "Organizarea şi funcţionarea fiecărei Camere se stabilesc prin regulament propriu". Fiecare Cameră îşi constituie, potrivit configuraţiei politice, comisii permanente, comisii de anchetă, comisii speciale ori comisii comune.

În al doilea rând, adoptarea propunerii legislative ar crea o vădită contradicţie cu dispoziţiile art.12 din Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă.

În al treilea rând, propunerea legislativă mai prezintă şi alte deficienţe în plan conceptual, aşa cum sunt ele precizate în avizul negativ al Consiliului Legislativ. Între acestea, aş menţiona faptul că iniţiatorul nu propune abrogarea unor articole din actuala legislaţie în vigoare care reglementează atât activitatea de control parlamentar asupra activităţii S.R.I., cât şi asupra activităţii S.I.E.

La lucrările comisiei au participat 22 de deputaţi din 26. În urma dezbaterii, în şedinţa din 19 noiembrie 2002, comisia, având în vedere aspectele menţionate mai sus, a hotărât cu 21 de voturi pentru şi un vot împotrivă să vă propună respingerea acestei iniţiative legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Aş întreba întâi dacă iniţiatorul doreşte să intervină.

Domnul deputat Tudor Marcu. Şi apoi domnul deputat Boc. În ordinea în care s-au anunţat.

Domnul Marcu Tudor:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Asta nu înseamnă că dumneavoastră nu sunteţi tot colegul nostru.

Daţi-mi voie să vă spun că acest proiect de lege a fost propus de domnul Victor Babiuc în urmă cu puţin timp. Domnia sa a dorit să facă un echilibru între partide la desemnarea membrilor comisiilor de control al activităţilor Serviciului Român de Informaţii şi Serviciului de Informaţii Externe. Nu e corect acest echilibru, pentru că nicăieri nu este prevăzut echilibru, nici o comisie nu putea fi prevăzută aici.

De la bun început, această lege nu îşi are suportul din punct de vedere chiar de tehnică legislativă. Dar dacă domnia sa a găsit de cuviinţă să-şi aducă o contribuţie la îmbunătăţirea celor două legi, cea referitoare la Comisia de control a activităţii Serviciului Român de Informaţii şi cealaltă, corespondentă, pentru Serviciul de Informaţii Externe nu este un lucru de neconceput şi eu achiesez, că e la modă termenul, să putem discuta într-o altă şedinţă şi cu alte concepte asupra acestor comisii, deoarece în modul în care au fost create, ele nu aduc o contribuţie la bunul mers al controlului parlamentar asupra acestor servicii.

Vă rog să vă amintiţi dumneavoastră dacă vreodată până acum Comisia de control a activităţii Serviciului de Informaţii Externe a spus măcar o vorbă în Parlament referitoare la controlul pe care această comisie, în două forme pe care le-a avut în vechea legislatură şi în noua legislatură, depăşind aproape patru ani, şi vă asigur că nu a fost adusă niciodată în discuţie nici o activitate din acest serviciu. E adevărat că au depus un jurământ, e adevărat că sunt şi lucruri secrete, dar cele mai multe nu sunt secrete. Şi noi tocmai de aceea am instituit comisia aceasta ca să poată să afle Parlamentul ce probleme sunt în comisie, în serviciul acesta, pentru buna desfăşurare a lui şi nu numai pentru controlul parlamentar, dar pentru controlul societăţii civile, reprezentată prin Parlament, asupra acestui serviciu.

Acelaşi lucru şi pentru Serviciul Român de Informaţii.

Am avut o discuţie cu domnul Sassu acum câteva minute, într-adevăr, noi avem o deficienţă în atributele cu care aceste două comisii de control au fost îndreptăţite, deficienţă pe care vă propun să o putem elemina cu un alt proiect de lege sau cu îmbunătăţirea legilor anterioare care vor face subiectul unor activităţi ulterioare.

În concluzie, sunt de acord, perfect de acord cu respingerea acestui proiect care, în esenţa lui, nu este decât să repună în echilibru nefiresc un partid care are 5% cu un partid care are 40% în reprezentarea în comisiile respective, dar cu esenţa unui control mai eficace al acestor comisii de către Parlament, sunt de acord şi propun să-l putem discuta într-un viitor cât mai apropiat pentru bunul mers al controlului parlamentar asupra acestor servicii.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Domnul deputat Boc.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

O să încerc în câteva cuvinte să susţin această propunere legislativă, încercând să ofer câteva argumente în sensul de a explica de ce este nevoie de o reprezentare paritară a grupurilor parlamentare, a partidelor parlamentare, în Comisia de control parlamentar asupra activităţii S.R.I. şi S.I.E.

Încă de la început aş vrea să observaţi faptul că toate argumentele formulate de Comisia de apărare împotriva acestui proiect sunt argumente de natură formală, nici un amendament nu a fost de fond, iar aceste argumente de natură formală invocându-se prevederile Legii 24/2000 cu privire la tehnica legislativă, sunt argumente care pot fi surmontate de către iniţiator printr-o reformulare a unor texte, iar nu prin respingerea propunerii în ansamblu.

Deci, argumentele de procedură, argumentele de formă pot fi suplinite, cele de fond, este adevărat, mai greu.

Nu am găsit până în momentul de faţă, în afară de cele precizate de distinsul coleg Marcu, argumente de fond pentru respingerea acestui proiect de lege.

Aş începe în susţinerea proiectului de lege de la un principiu general recunoscut în lumea democratică, şi anume, principiul care consacră acel caracter civil al puterii de stat, în sensul că puterea de stat trebuie să aibă un caracter civil, să fie controlată de către societatea civilă, prin reprezentanţi ai acesteia în fruntea structurilor militare sau de interne şi amintiţi-vă că nu mică ne-a fost mirarea că şi în România ministrul de interne nu mai este militar de carieră, ministrul apărării nu mai este militar de carieră, a fost un prim pas important spre democratizarea societăţii româneşti. De ce? Pentru că aceste structuri prin excelenţă, dispunând de un grad ridicat de disciplină, mobilizare şi rigoare, pot oricând evolua spre o dictatură militară sau spre confiscarea puterii în stat. De aceea, democraţiile au în fruntea lor în serviciile militare şi de interne reprezentanţi ai societăţii civile sau persoane care nu provin din structura militară, o formă de control. Statul asigură prin aceste mecanisme faptul că niciodată democraţia nu va luneca spre o dictatură militară, aşa cum se întâmplă de exemplu în America Latină.

Deci, un prim pas important în România a fost făcut. Următorul pas este controlul civil asupra sistemului de apărare şi a siguranţei naţionale. Acest control civil cum se poate realiza? În primul rând, prin controlul parlamentar, întrucât Parlamentul reprezintă diversitatea opiniei publice din societate şi acest control parlamentar trebuie să fie eficient.

Din acest punct de vedere, lipsa controlului parlamentar eficient asupra acestor structuri poate oricând crea condiţii pentru comiterea unor abuzuri sau, cel puţin, suspiciunea societăţii civile asupra utilizării serviciilor în scopuri politice sau în alte scopuri decât cele pentru care a fost creată. Cu atât mai mult se impune un asemenea control în statele foste comuniste, în care structurile sistemului de siguranţă naţională au fost utilizate în exces pentru exercitarea puterii totalitare, amintiţi-vă că serviciile secrete, este nevoie să vă amintim de poliţia politică, poliţie ce a lucrat în folosul puterii totalitare.

Deci, iată, o precauţie suplimentară pe care ar trebui să ne-o luăm, din perspectiva noastră. De aceea, pornind de la premisa că siguranţa naţională şi activitatea S.R.I.-ului nu au şi nu trebuie să aibă culoare politică, şi forma de control asupra acestor structuri trebuie să fie una paritară, una echidistantă din punct de vedere politic.

S-a spus aici de către colegul nostru că nu există un precedent. Există chiar un precedent în Camera Deputaţilor, unde în regulamentul nostru se prevede că - precizez exact - "Comisia pentru regulament are o reprezentare paritară de la toate partidele politice". E adevărat, pentru a reglementa un regulament al Camerei noastre care stă la baza organizării şi funcţionării Camerei Deputaţilor. Deci, avem un precedent.

De ce n-am putea institui un asemenea precedent şi în cazul Comisiei pentru controlul activităţii S.R.I.-ului şi a Serviciului de Informaţii Externe. Ar fi, repet, o măsură care, pe de o parte, ar întări credinţa societăţii civile că serviciile secrete îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legea, sunt controlate în mod echidistant de către puterea politică şi nici o putere politică care va avea majoritatea în acest Parlament nu va folosi aceste servicii secrete pentru alte scopuri decât cele prevăzute de lege. Deci, nu va deturna şi nu se va deturna scopul acestor comisii.

Iată de ce cred că propunerea formulată de colegul nostru este eficientă. Amintiţi-vă că rapoartele Serviciului Român de Informaţii pe anii trecuţi încă n-au fost discutate în Parlament. Dacă am avea o comisie paritară, poate că ar exista o mai mare mobilitate pentru ca aceste rapoarte să fie discutate la zi, iar abuzurile sesizate să fie curmate din timp, s-ar putea preveni foarte multe alte evoluţii negative.

Şi să nu uităm un lucru pe care ni-l spune tot teoria, că orice putere care deţine puterea are tendinţa de a abuza de ea. Ea merge, cum spunea Montesquieu "până acolo unde întâlneşte limită". Şi tot Montesquieu ne spunea că "puterea trebuie să oprească puterea". Adică trebuie să avem la îndemână acele mijloace instituţionale, acele mijloace procedurale care să opună puterii puterea. Puterea Serviciului Român de Informaţii poate fi oprită de puterea corpului electoral exprimată prin parlamentari, reprezentaţi în aceste comisii de supraveghere şi control a activităţii S.R.I. şi S.I.E.

Iată de ce cred că toate aceste argumente de substanţă şi pentru conservarea democraţiei în România de a împiedica eventualele evoluţii, eventualele regrese în materie de democraţie, s-ar impune un asemenea demers. Probabil că procedural nu este corect. Domnul Marcu are dreptate. S-ar putea să avem nevoie să modificăm Legea S.I.E., Legea Serviciului Român de Informaţii. Sunt de acord cu domnia sa. Dar, haideţi să nu aruncăm această idee, să nu aruncăm, aşa cum se spunea, "o dată cu covata să aruncăm şi copilul din covată". Haideţi să retrimitem această lege la comisie, să vedem în cadrul comisiei cum putem să reamenajăm acest principiu, dacă suntem de acord cu el, şi după care să găsim şi corelările legislative corespunzătoare.

Propunerea ar fi de a o rediscuta încă o dată în comisie şi a face recorelările legislative corespunzătoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai doreşte cineva să intervină. Poftiţi, domnule...!

Domnul Dorel Bahrin:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea să fac câteva precizări. Dacă s-a făcut de către comisie referire la art.12 din Legea nr.24/2000, acestea au vizat evitarea paralelismelor pe care le putem introduce în elaborarea legilor pe care noi le votăm. Apoi, trebuie să ţinem cont că trebuie să modificăm întâi prevederile constituţionale pentru a putea introduce asemenea norme care nu spunem că nu sunt bune, şi sunt prevăzute în propunerea legislativă, dar trebuie să modificăm mai întâi legile care reglementează această activitate şi apoi să venim cu asemenea propuneri.

Din aceste motive, vă rog să fiţi de acord cu respingerea propunerii legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, stimaţi colegi.

Dacă mai doreşte cineva să intervină. Domnul deputat Boc.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Numai o simplă întrebare sau o întrebare retorică: am discutat în Parlament Legea Pruteanu şi am invocat aici multe paralelisme, în acea lege am invocat multe paralelisme cu privire la faptul că ceea ce domnia sa prevedea în lege exista deja în legea română din 1991 încoace cu privire la necesitatea traducerii instrucţiunilor de utilizare ale diferitelor aparate sau produse din străinătate şi acolo nu s-a tratat cu aceeaşi unitate de măsură.

Deci, nu credem că este un impediment major pentru a rediscuta această lege şi a face corelările corespunzătoare. Iar ideea rămâne în continuare că dacă suntem de acord că acest principiu este sănătos, este bun, haideţi să nu-l aruncăm, să-l retrimitem la comisie, iar în cadrul comisiei să reformulăm poate şi în legile aferente esenţa acestei propuneri legislative care trebuie să fie menţinută.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule deputat!

Domnul Octavian Constantin Petruş:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aş dori ca domnul Boc, care a susţinut acest proiect de lege, să ne prezinte câteva cazuri de funcţionare a unui asemenea sistem în democraţiile consolidate. N-am auzit de aşa ceva nici în Statele Unite, nici în ţările Europei de Vest şi dumnealui propune nişte soluţii care nu funcţionează. Vă dau şi un exemplu: să presupunem că avem un guvern care are o anumită majoritate parlamentară, iar în problema serviciilor secrete există comisii paritare. Comisii din acestea, jumătate, jumătate, lipseşte un membru al comisiei şi politica serviciilor secrete este total diferită de cea a guvernului. Este o soluţie care în practică nu cred că funcţionează.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dar nu s-a pronunţat numele dumneavoastră!? Poftiţi! Dacă mai găsiţi şi o altă celebră lege în afară de Legea Pruteanu care să atragă atenţia celor care vă aud, vă şi felicit pentru inventivitate.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte, mai găsesc dacă doriţi, dacă aveţi timpul şi răgazul necesar.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Distinsul meu coleg spunea că în alte ţări democratice nu există un asemenea principiu. Aş vrea să-l asigur pe domnia sa că există. Eu nu sunt iniţiatorul acestei legi şi nu am venit eu să susţin cu exemple din alte ţări, dar pot să vă spun că în Germania, de exemplu, există un asemenea precedent, după ştiinţa mea, şi în Germania, de exemplu, dacă opoziţia doreşte să constituie o comisie de anchetă, ea nu poate fi refuzată de către majoritatea parlamentară. Tot pe aceată linie, repet, a întăririi controlului parlamentar şi, implicit, al opoziţiei.

Iar în al doilea rând aş vrea să-i reamintesc distinsului meu coleg că ţările democratice despre care face domnia sa referire n-au trecut prin lagărul comunist, aşa cum am trecut noi 50 de ani, când serviciile secrete au fost arma numărul unu a puterii politice. Deci, până să ajungem la nivelul ţărilor democratice, să avem acea mentalitate, avem nevoie de acele precauţii care să ne asigure că niciodată nu vom mai ajunge acolo unde am fost.

Iată de ce este necesar să avem patru ochi în loc de doi acolo unde s-a dovedit că în trecut am avut serioase probleme.

Iar invocarea argumentului domniei voastre că s-ar putea să lipsească un membru din comisie şi s-ar putea promova o altă politică, daţi-mi voie să spun că nu rezistă unei analize logice şi raţionale. Iar ideea că oricând serviciile secrete trebuie să facă politica guvernului sau a unui partid politic care, evident, formează guvernul, iarăşi mi se pare a fi puţin forţată. Serviciile de informaţii, serviciile secrete nu fac politica nici unui partid politic. Ele fac politica siguranţei naţionale, politică prevăzută şi sancţionată de lege şi nu politica unui partid politic reprezentat într-o formă sau alta în Parlament.

Cu asta trebuie să fim de acord pentru că, dacă partidele politice vor folosi serviciile secrete ca unelte pentru a ajunge la putere şi pentru menţinerea la putere, sunt convins că atunci democraţia este în pericol.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Rog comisia să se pronunţe cu privire la propunerea de restituire sau de retrimitere a proiectului la comisie.

Domnul Dorel Bahrin:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă mai trebuie să mai venim cu alte argumente pentru a se respinge această propunere legislativă, atunci ar trebui să facem trimitere la Constituţie unde se menţionează că "Fiecare Cameră îşi constituie comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale".

Mai fac precizarea că în curând Legea pentru organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii va fi pe agenda de lucru a Camerei Deputaţilor. Şi, în aceste condiţii, este normal ca membru al acestei Comisii pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, să susţin propunerea pe care am făcut-o de respingere acestei propuneri legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Eu cred că s-au făcut suficiente discuţii şi pe fond şi cu privire la propunerea de restituire. Oricum, potrivit regulamentului, sunt obligat să supun votului dumneavoastră întâi propunerea de retrimitere la comisie formulată de domnul deputat Boc.

Cine este pentru? 22 de voturi pentru restituire.

Împotrivă? 45 împotrivă.

Abţineri? 6 abţineri.

Cu 6 abţineri, 22 voturi pentru, 45 voturi împotrivă, a fost respinsă cererea de restituire a propunerii la comisia de fond.

În aceste condiţii, rămâne să supunem votului final propunerea de respingere, ceea ce vom face în cursul şedinţei de mâine.

Cu aceasta, am terminat prima parte a şedinţei de astăzi. Trecem la partea a doua, destinată primirii răspunsurilor la interpelări.

Dau cuvântul domnului secretar Leonăchescu pentru a prezenta prima interpelare.

Aş avea rugămintea la cei care prezintă interpelările, le dezvoltă mai bine-zis, conform celor prevăzute de regulament, să o facă într-un mod foarte concis, pentru că sunt 30 de răspunsuri. Şi dacă fiecare din dumneavoastră va vorbi 5 sau mai multe minute, n-o să puteţi primi răspunsurile toţi ceilalţi. Deci, vă rog, foarte multă concizie, aşa cum ne cere şi regulamentul.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am prezentat în scris interpelarea şi, pe scurt, esenţa ei este următoarea.

Locatarii a trei blocuri din Bucureşti, din Str. Cobălcescu nr.41, sunt purtaţi pe drumuri, prin procese interminabile, într-un incredibil proces de retrocedare. Sunt o mulţime de dosare (20 de cazuri), unele blocate la nivelul Judecătoriei Sectorului I şi suspendate pentru lipsă de acte de proprietate. Imobilele au fost ipotecate, iar ipoteca nu a fost onorată. Alte dosare au evoluat; la instanţa de fond au obţinut câştig de cauză, dar la nivelul Tribunalului Municipiului Bucureşti au început să apară surprizele. Cu aceleaşi probe la dosar se obţin decizii invers: se anulează hotărârile de la instanţa de bază, se retrimit, ciclul se reia. Cei care au obţinut titlul de proprietate în baza Legii nr.112/1995 şi a Legii nr.10/2001 sunt disperaţi, pentru că unele instanţe ignoră aceste două legi şi consideră actele de vânzare-cumpărare ca nefiind valabile.

Întrebarea şi interpelarea pe care eu am adresat-o Ministerului Justiţiei, doamnei ministru Rodica Stănoiu, este: dacă legile acestea două, nr.112/1995 şi Legea nr.10/2001 mai sunt valabile şi dacă mai sunt valabile, de ce la nivelul Tribunalului Municipiului Bucureşti nu se respectă.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Ivanov, aveţi cuvântul.

Domnul Alexe Costache Ivanov (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Stimate domnule deputat, la interpelarea formulată de dumneavoastră, adresată ministrului justiţiei, privind modul de aplicare a Legii nr.112/1995 şi nr.10/2001 de către instanţele judecătoreşti, vă comunicăm următoarele.

Activitatea de judecată este atributul exclusiv al instanţelor judecătoreşti, iar judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii, astfel că nici ministrul justiţiei şi nici o altă autoritate constituită în stat nu poate interveni pentru a influenţa soluţionarea litigiilor de către instanţele judecătoreşti, datorită principiului separaţiei puterilor în stat.

Verificările efectuate de ministrul justiţiei nu pot conduce la o imixtiune în desfăşurarea proceselor în curs de judecată şi nici nu pot repune în discuţie ceea ce a fost deja judecat.

Dacă soluţiile pronunţate prin hotărâri irevocabile sunt de natură a nemulţumi părţile litigiului, acestea au posibilitatea formulării unor cereri de recurs în anulare, legal timbrate, în condiţiile şi în termenele prevăzute de Codul de procedură civilă, adresate procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, care este titularul acestei căi de atac sau ministrului justiţiei, la cererea căreia poate fi declarată această cale extraordinară de atac. Semnează doamna Rodica Mihaela Stănoiu, ministrul justiţiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule ministru.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Am ascultat cu stupoare argumentaţia că judecătorii sunt independenţi, că n-ar mai trebui să treacă prin Parlament, niciodată, nici o acţiune a lor, că, în fond, Ministerul Justiţiei nu-i poate controla, că, în fond, Parlamentul nu are dreptul să se amestece în acest minister şi că n-ar trebui nici să-l mai votăm, până la urmă.

Eu nu cred că este vreun om, în ţara asta, deasupra legii; nu cred că plătim un Minister al Justiţiei care nu poate să patroneze procesul de acordare a dreptăţii, de impunere a ei şi, în fond, de impunere a legii. Oamenii nu cer altceva decât respectarea legii, atât. De ce nu suntem capabili s-o respectăm? Şi de ce sunt purtaţi oamenii zeci de ani prin procese interminabile, cu adevărul în mână?

Este o întrebare la care o reformă a justiţiei poate da răspunsul, şi pe care o întârziem.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Mircea Costache, dacă este? Poftiţi. Vă rog şi pe dumneavoastră să vă dezvoltaţi interpelarea tot atât de concis.

Domnul Costache Mircea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Numai puţin.

Domnule Leonăchescu, lăsaţi-l să asculte, că este o altă interpelare, adresată tot dumnealui.

Domnul Costache Mircea:

Mulţumesc, domnule preşedinte. Este de fapt o revenire la o problemă mai veche. Eu am adresat o interpelare pe adresa Ministerului Justiţiei, în legătură cu activitatea infracţională a unui primar, Constantin Dragoe, comuna Brăeşti, judeţul Buzău.

Domnul ministru secretar de stat mi-a dat atunci un răspuns amplu. Activitatea infracţională era cunoscută. Dar, în legătură cu posibilitatea de a stopa, de a aplica legea în aşa fel încât lucrurile să nu se mai perpetueze, mai ales că eu am anexat şi o listă cu 188 de semnături ale cetăţenilor, mi s-a spus că ăsta este mersul justiţiei în România.

Am revenit de data aceasta şi am cerut ca aplicând normele de drept ale celerităţii şi întregul cadru legal care există, să mi se spună ce s-a întreprins de atunci şi până acum, pentru că se face dovada că activitatea infracţională a primarului este în continuă desfăşurare, ea se amplifică, se adaugă în fiecare zi noi şi noi aspecte. Şi aştept acum să văd ce metode, ce modalităţi găseşte Ministerul Justiţiei pentru astfel de situaţii.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Ivanov, aveţi cuvântul.

Domnul Alexe Costache Ivanov:

Mulţumesc, domnule preşedinte. Într-adevăr, domnul deputat Mircea Costache a relatat cu foarte multă exactitate faptul că s-a mai făcut o interpelare pe această temă şi nu ne solicită decât ce s-a făcut în ultima parte, în ultimul timp.

Vreau să vă aduc la cunoştinţa dumneavoastră, domnule deputat, că urmărirea penală a fost finalizată. Învinuitului Dragoe Constantin i-au fost prezentate materialul de urmărire penală şi urmează să fie trimis în judecată. Probabil că în zilele acestea rechizitoriul a ajuns la instanţa de judecată.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Costache Mircea:

Se pare că, dacă mergem în ritmul acesta, un om condamnat la 9 ani de închisoare îşi face de cap în continuare în fruntea cetăţenilor, în calitate de primar, dacă mergem în ritmul acesta, înseamnă că Parchetul Naţional Anticorupţie, Teatrul Naţional - Secţia româno-maghiară şi toate celelalte parainstituţii ne vor determina să nu mai vorbim la Parchet, să vorbim la pereţi, ca să fie măcar un lucru înţeles.

Domnul Valer Dorneanu:

Tot domnul deputat Mircea Costache, care a formulat două întrebări Ministerului Administraţiei Publice, ministerul vă roagă să " " "

Domnul Costache Mircea:

Am văzut ambele răspunsuri. Ambele cer o prelungire.

Domnul Valer Dorneanu:

Exact, pentru definitivarea verificărilor pe care le-au de făcut în vederea formulării răspunsului. V-am anunţat ca să ştiţi cum vă organizaţi timpul în continuare.

Pentru Ministerul Justiţiei este o întrebare amânată la cererea domnului deputat Eugen Pleşa.

Domnul Eugen Pleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte. Era întrebarea legată tocmai de cele, cel puţin două căi de rezolvare a problemei privind proprietatea. Au existat, cum au spus şi colegii mei, cum a zis domnul Leonăchescu, o lege, Legea nr.112/1995, care este în funcţiune, nu a fost abrogată, a apărut Legea nr.10 şi, pe lângă astea mai există şi, eu ştiu, soluţiile acestea prin instanţă, sentinţă prin care se retrocedează, că aşa vrea judecătorul.

Şi vreau să-i amintesc domnului secretar de stat Ivanov, care este foarte bine informat, este un profesionist în materie, că nu-i adevărat ce se afirmă şi este chiar dăunător, că judecătorii fac ce vor ei, spus mai popular. Inamovibilitatea judecătorilor înseamnă puterea, libertatea lor de a se exprima pe o plajă în cadrul " " ", pe o plajă de sentinţe, eu ştiu, de timp ca sancţiune, în cadrul textului de lege. Deci, nu poate să dea o sentinţă, eu ştiu, pentru unul care a făcut un viol, să dea o sentinţă de la furt din buzunar sau a.m.d. Dar ceea ce este foarte grav, este că judecătorii şi instanţele au fost reduse, dacă vreţi, de la doi judecători (suntem singura ţară din lume, noi şi probabil unii prin Africa, în care unul, judecător, şi ăla de obicei din cei până în 25 - 30 de ani, judecă cum vrea el), şi este un singur judecător; înainte erau doi. A avut grijă cineva să modifice structura instanţei. Am cerut să se facă asta, să se revadă, nu s-a făcut.

încă o dată, atât timp cât şi judecătorii nu-şi fac datoria, aşa ca orice cetăţean de orice profesie în ţara asta, este un haos tolerat, pentru care, repet, ministrul justiţiei este responsabil. N-am spus să ceară ministrul justiţiei cum să-şi facă datoria. Am spus că trebuie să le atragă atenţia că şi ei, ca şi ceilalţi salariaţi în România, trebuie să-şi facă atribuţiunile de serviciu. Adică, să respecte ceea ce spune legea.

Vreau să vă spun că sunt oameni evacuaţi aiurea, pe nişte cereri date de nişte impostori. Este un haos, este o bătaie de joc în ţara asta de nu se vede. Nu se poate. Primăriile restituie unuia care nu are nici un fel de document, dar el cere, el a făcut o notificare; altul vine cu un avocat abil şi iarăşi cere; iar eu, de exemplu, cu toate că nu voiam să spun asta, am cumpărat o locuinţă pe baza unei legi, şi acum trebuie să vin să particip la fel de fel de şedinţe pe la judecătorie, că vine nu ştiu cine să anuleze. Chiar aşa, se poate întâmpla ca de la doi, trei ani să se schimbe, unii dau o lege şi alţii vin şi o răsucesc?

Deci, aici era întrebarea: să se facă disciplină în sistemul ăsta al justiţiei. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru Ivanov, aveţi cuvântul.

Domnul Alexe Costache Ivanov:

Mulţumesc, domnule preşedinte. Răspunsul întocmit de către colegii mei este destul de amplu. El cuprinde următoarele referitor la întrebările puse de domnul deputat.

Referitor la notificările pentru redobândirea imobilelor, Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv, a prevăzut în art.21 posibilitatea persoanei care se consideră îndreptăţită a beneficia de drepturile stabilite prin această lege, să notifice persoanele juridice deţinătoare ale imobilelor.

Aceeaşi lege, astfel cum a fost modificată de Ordonanţa de Urgenţă nr.175/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr.10/2001 a stabilit răspunderi şi sancţiuni pentru exercitarea abuzivă a drepturilor prevăzute de lege. Astfel, art.40² din lege, introdus de această ordonanţă dispune: "Exercitarea abuzivă a dreptului de a depune notificări în vederea restituirii de imobile în temeiul prezentei legi atrage răspunderea civilă pentru pagubele produse", prevedere care este instituită de această ordonanţă, care mai prevede în mod expres "răspunderea materială pentru abuzul de drept în aceeaşi materie". Art.40³ sancţionează penal pe cei care au săvârşit un abuz de drept, acţionând cu intenţie: "fapta de a notifica persoane juridice, deţinătoare a imobilului, ştiind că nu este îndreptăţit, potrivit prezentei legi, la măsuri reparatorii, în scopul de a împiedica încheierea actelor juridice de înstrăinare a acestuia sau a actelor juridice în cadrul procesului de privatizare, dacă s-a pricinuit o pagubă, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la trei luni la trei ani sau cu amendă".

Nu s-ar putea interzice cetăţenilor să notifice persoana juridică, deţinătoarea imobilului decât cu încălcarea dreptului constituţional la petiţionare, consfinţit prin art.47 din Constituţia României, dar exercitarea abuzivă a acestui drept atrage răspunderea materială sau penală a celui în cauză.

De asemenea, statistica Decretului nr.92/1950, la care faceţi referire în interpelare, nu are relevanţa raportată la numărul de notificări, deoarece obiectul Legii nr.10/2001 îl formează şi alte imobile decât cele preluate în conformitate cu dispoziţiile acestui decret.

Referitor la contractele de vânzare-cumpărare către foştii chiriaşi ai imobilelor ce formează obiectul Legii nr.10/2001, arătăm următoarele.

Art.18 lit.d) din lege prevede obligativitatea stabilirii măsurilor reparatorii numai în echivalent, în situaţia în care imobilul a fost înstrăinat fostului chiriaş, cu respectarea dispoziţiilor Legii nr.112/1995. Dreptul celui care se consideră că, potrivit legii, ar putea beneficia de restituirea în natură a imobilului, de a solicita anularea sau constatarea nulităţii unui act juridic privitor la bunuri ce pretinde a-i fi restituit, este consacrat de art.21 din Constituţia României, care prevede accesul liber la justiţie. Exercitarea abuzivă a acestui drept, chiar dacă nu este sancţionată expres de Legea nr.10/2001, atrage răspunderea materială a celui în cauză, în conformitate cu dispoziţiile Codului civil şi Codului de procedură civilă.

Hotărârile judecătoreşti pronunţate în această materie pot fi desfiinţate numai prin intermediul căilor de atac ordinare sau extraordinare. În cazurile în care a fost sesizat Ministerul Justiţiei, consider că sunt întrunite condiţiile art.330 din Codul de procedură civilă, am solicitat Parchetului General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie declararea recursului în anulare împotriva hotărârilor criticate, deoarece încheierea contractului de vânzare-cumpărare cu bună-credinţă de către chiriaşul cumpărător nu atrage nulitatea absolută a contractelor astfel încheiate, iar nulitatea relativă nu poate fi invocată de unităţi necontractante. Legea nr.10/2001, în art.46 prevede acelaşi regim al actelor juridice de înstrăinare, încheiate cu privire la aceste imobile, menţinând contractele încheiate cu respectarea legilor în vigoare la data înstrăinării pentru imobilele preluate cu titlu valabil, respectiv cele încheiate cu bună-credinţă pentru imobilele preluate fără titlu valabil.

Mai mult, Curtea Constituţională, prin Decizia nr.98/21.03.2002, a declarat neconstituţionale dispoziţiile art.46, alin.3 din lege, care sancţionează cu nulitatea absolută contractele având ca obiect imobilele preluate prin confiscarea averii, ca urmare a unei hotărâri judecătoreşti de condamnare, pentru infracţiuni de natură politică, prevăzute de legislaţia penală, săvârşite ca manifestare a opoziţiei faţă de sistemul totalitar comunist.

Referitor la situaţia locativă a chiriaşilor sau a celora cărora li s-au anulat contractele de vânzare-cumpărare încheiate cu rea-credinţă ori au căzut în contradictoriu cu proprietarii revendicatori ai imobilelor, Legea nr.10/2001 şi Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.40/1999, aprobată prin Legea nr.241/2001, prevăd măsuri de protecţie a acestora, fiind exclusă varianta practicării unor evacuări brutale, ruşinoase pentru regimul actual, cu toate că procesele sunt în derulare, fără soluţia finală. Evacuarea nu poate fi dispusă decât în baza unor hotărâri definitive, pronunţate pentru nerespectarea obligaţiilor chiriaşilor, instituită de actele normative respective.

Referitor la situaţia sancţionării judecătorilor care dau sentinţe după legea bunului plac sau intereselor personale şi anularea sentinţelor astfel pronunţate, vă comunicăm că ori de câte ori ministrul justiţiei a avut indicii că în cauzele având asemenea obiect s-au săvârşit fapte penale, a procedat potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, iar avizele date de Ministerul Justiţiei pentru judecători au vizat inclusiv asemenea cauze.

De asemenea, potrivit art.330 pct.3 din Codul de procedură civilă, hotărârile judecătoreşti irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare când s-au săvârşit infracţiuni de către judecători, în legătură cu hotărârea pronunţată. Astfel că, în cazul în care se constată că sunt întrunite condiţiile în cauză, hotărârile astfel pronunţate pot fi desfiinţate potrivit dispoziţiilor legale în vigoare. Cu stimă, semnează doamna Rodica Mihaela Stănoiu, ministrul justiţiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul Costache Mircea:

Solicit răspunsul în scris.

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Vă rog, domnule ministru, comunicaţi răspunsul în scris.

Doamna deputat Mona Muscă, vă rog să vă prezentaţi propria dumneavoastră interpelare, adresată Ministerului Justiţiei, cu situaţia deportaţilor.

Doamna Monica Octavia Musca:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Interpelarea este către doamna ministru al justiţiei, Rodica Stănoiu.

Obiectul interpelării: situaţia deportaţilor dinainte de 1944, care nu beneficiază de prevederile art.1 din Decretul-Lege nr.118/1990 republicat.

Situaţia celor care au fost deportaţi din România nu a fost nici până la ora actuală reglementată şi rezolvată în totalitate. O parte dintre aceştia nu au beneficiat încă de compensaţiile şi reparaţiile care li se cuveneau. Acesta este şi cazul domnului Epitrop Victor, care a fost deportat împreună cu familia în Siberia, în anul 1941, motiv pentru care nu a beneficat de prevederile Decretului-Lege nr.118/1990.

Deşi s-a adresat mai multor instituţii pentru rezolvarea cazului său şi pentru a primi despăgubirile cuvenite, domnia sa nu a primit nici un răspuns favorabil.

Ţinând cont de faptul că nu este o situaţie singulară, vă rog să precizaţi prin ce căi pot cetăţenii în cauză să reintre în drepturi şi să beneficieze de despăgubiri.

Vă rog, de asemenea, să specificaţi dacă există vreo prevedere legală în acest sens şi care este instituţia competentă. Mulţumesc frumos.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Ivanov.

Domnul Alexe Costache Ivanov:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimată doamnă deputat, la interpelarea formulată de dumneavoastră privind situaţia deportaţilor dinainte de 1944, care nu beneficiază de prevederile art.1 din Decretul-Lege nr.118/1990 republicat, vă comunicăm următoarele.

Cazul domnului Epitrop Victor, deportat în Siberia în 1941, se încadrează în dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945, din motive etnice, publicată în Monitorul Oficial al României nr.426/31 august 1999, aprobată prin Legea nr.189/2000, publicată în Monitorul Oficial al României nr.553/8 noiembrie 2000, cu modificările ulterioare.

Potrivit art.1 lit.a) din ordonanţa de mai sus, astfel cum a fost modificată, "beneficiază de prevederile prezentei ordonanţe persoana - cetăţean român - care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuţii din motive etnice, după cum urmează: a) a fost deportată în ghetouri şi lagăre de concentrare din străinătate".

Dispoziţiile citate sunt reluate în art.1 lit.a) din hotărârea Guvernului nr.127 din 14 februarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României nr.139/22 februarie 2002.

Cererea se depune la Casa judeţeană de pensii, sau după caz, la Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti, conform art.22, al articolului unic din Legea nr.367/2001 privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.242/2000 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.105/1999, publicată în Monitorul Oficial al României nr.386/16 iulie 2001.

Cererea poate fi depusă până la data de 31 decembrie 2003, deci, suntem în termen, conform art.7 alin.2 din Ordonanţa nr.105/1999, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.586/2002 pentru modificarea art.1 lit.c) din ordonanţa Guvernului nr.105/1999 publicată în Monitorul Oficial al României nr.808/7 noiembrie 2002. Semnează, cu stimă, ministrul justiţiei Rodica Mihaela Stănoiu.

Este bine să vă transmit un exemplar, dar nu am decât un exemplar de lucru. O să-l primiţi, pentru că sunt foarte multe date pe care numai de aici le puteţi lua.

Doamna Monica Octavia Musca:

Am o rugăminte: el nu poate să beneficieze din motive etnice. El a fost deportat din motive politice din Basarabia în Siberia. " "

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Metin Cerchez, dacă este? Nu.

Cu aceasta, interpelările adresate ministrului justiţiei au fost epuizate.

Pentru Ministerul Agriculturii, domnul Gheorghe Valeriu, P.N.L., poftiţi.

Vă rog, domnule Predilă, să vă apropiaţi de microfon pentru a formula răspunsurile.

Domnul Gheorghe Valeriu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În urma unei informaţii primite de la Asociaţia Patronală a producătorilor de cereale din România, s-ar fi importat grâu infestat radioactiv din Ucraina, care ori a primit certificat de origine românească şi a plecat la export, ori a intrat pe piaţa de consum din România.

Rugămintea a fost dacă s-a făcut controlul la frontieră privind acest grâu. Mersi.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, v-aş ruga să fiţi de acord, sunt patru deputaţi care doresc să pună întrebări Ministerului Agriculturii. Întrucât domnul secretar de stat Predilă are o problemă cu deplasatul, vă rog să vă prezentaţi fiecare interpelările pentru a vă răspunde pe rând la fiecare din ele.

în continuare, domnul deputat Damian Brudaşca. Asta vă rugam, să nu fie obligat să tot vină la microfon, că nu se poate deplasa. Se deplasează foarte greu.

Domnul Damian Brudaşca:

Aştept răspunsul.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Petre Posea. Este domnul deputat Petre Posea? A, poftiţi.

Domnul Petre Posea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Obiectul interpelării este următorul: prin Hotărârea de Guvern nr. 695/1998 s-a aprobat Regulamentul de vânzare către Regia Naţională a Pădurilor a masei lemnoase destinate agenţilor economici.

Unele prevederi din regulament sunt învechite şi nu se mai pot aplica în unele condiţii, când peste 1,5 mil. ha. de pădure au trecut în proprietate privată. Federaţiile patronale din industria lemnului solicită de trei ani de zile modificarea acestui act normativ.

Când va iniţia Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor modificarea regulamentului, aşa cum a fost el negociat cu factorii interesaţi?

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna deputat Liana Naum, de la P.S.D.?

Doamna Liana Naum:

Aştept răspunsul.

Domnul Valer Dorneanu:

Deci, domnule ministru, vă rog să vă prezentaţi răspunsurile la cei patru colegi, începând cu domnul Gheorghe Valeriu.

Domnul Gheorghe Predilă (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor):

Domnule preşedinte,

Referitor la interpelarea domnului deputat Gheorghe Valeriu, Ministerul Agriculturii, respectiv domnul ministru Ilie Sârbu, îi prezintă următorul răspuns: din toate evidenţele pe care le avem la dispoziţia Ministerului Agriculturii, din verificările pe care le-am făcut, rezultă că în 2001 în România s-au importat 296,4 mii tone grâu, din care, din Republica Moldova nu s-a importat nici o cantitate de grâu, iar din Ucraina s-au importat 515 tone pentru sămânţă, care s-a multiplicat pe bază de contract pe teritoriul României şi a fost exportată pe baza Ordinului nr. 31 al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor.

În acest an, pe primele nouă luni, în România s-au importat 53.175 tone grâu. Din Republica Moldova s-au importat 21,3 mii de tone, din Ucraina numai 120 de tone de grâu pentru sămânţă, care a intrat în ţară la data de 18 martie a.c., prin punctul vamal Dorneşti, Siret, sămânţă care, la fel, pe bază de contract s-a multiplicat pe teritoriul României şi a fost exportată de Vital Hail S.A. din localitatea Garant, judeţul Timiş.

În ce priveşte solicitarea importatorilor din Orientul Apropiat şi Mijlociu, ca loturile de grâu exportate din România să aibă cuprinse în certificatul de analiză date privind calitatea şi contaminarea radioactivă, nu este o noutate, pentru că, cel puţin în ultimii 12 ani, orice produs agroalimentar este însoţit şi de buletin de analiză privind nivelul radioactivităţii.

Deci, nu este ceea ce a inserat domnul Scurtely, ci aceasta este o treabă care se practică pentru că sunt cerinţe la care noi trebuie să răspundem în timpul exportului.

mediatizarea care s-a realizat nu are la bază date certe şi noi am avut o discuţie cu domnul Scurtely, noi îl cunoaştem mai bine decât alţii pe domnul Scurtely şi, ca atare, dânsul nu are nici un fel de document care să-i susţină afirmaţiile.

Noi vă asigurăm de întreaga noastră consideraţie şi vă stăm la dispoziţie oricând, cu răspunsuri la solicitările dumneavoastră, cu rugămintea ca atunci când aveţi şi alte lucruri pe care trebuie să le lămurim, să o faceţi şi pe altă cale, dacă vreţi şi rapid, pentru că vă răspundem cu plăcere, întrucât sunt reguli şi legi ale statului român pe care nu le poate eluda nimeni.

În ceea ce priveşte răspunsul doamnei deputat Liana Naum, vrem să vă informăm că programul de îmbunătăţiri funciare care s-a aprobat pentru anul 2003 prevede pregătirea până la 31 martie 2003 a unei suprafeţe amenajate cu lucrări de irigaţii de 1.500.908 ha, faţă de 1.072.000 ha, cât au fost pregătite să funcţioneze în acest an.

Cum sunt repartizate? În perioada 1 octombrie - 31 decembrie 2002 se fac lucrări pe 238.830 ha, iar la 31 martie 2003 vor mai fi gata încă 190.000 ha. Pentru punerea în funcţiune a acestor suprafeţe sunt necesare ca volume de lucrări repararea unui număr de 774 de staţii de pompare, dragaje şi decolmatări la prize şi canale care însumează peste 1.042.000 metri cubi, reparaţii pereuri pe 175.000 metri pătraţi şi repararea a 518 Km de linii electrice care sunt în administrarea S.N.I.F. şi Electrica S.A.

Până la sfârşitul lunii decembrie se vor readuce la parametri de funcţionare 300.000 de ha pentru irigaţii şi 200.000 de ha pentru desecări, 400.000 de ha pentru combaterea eroziunii şi 550 Km diguri la Dunăre şi râuri interioare care se vor consolida.

Totodată, începem şi acţiunea de introducere a cadastrului de îmbunătăţiri funciare în sistemul de îmbunătăţiri funciare.

Referitor la reabilitarea şi modernizarea unor suprafeţe amenajate cu lucrări de irigaţii nefuncţionabile în prezent, pentru următorii ani s-a aprobat de către Guvern un program de reabilitare pentru 1.000.000 de ha, din care 400.000 de ha pentru 2003, în funcţie de asigurarea surselor de finanţare, din surse externe, cu condiţia asigurării echipamentului de udare obligatoriu.

De asemenea, sunt prevăzute şi alte măsuri; dacă sunteţi de acord, ele sunt inserate pe încă două pagini, să le primiţi în scris şi dacă este să continuăm şi în cadrul comisiei şi în plen dialogul. Noi vă asigurăm că pentru ceea ce am prezentat există deja sursele financiare şi deci nu se ridică probleme că nu ar putea să fie îndeplinite.

Referitor la întrebarea domnului deputat Damian Brudaşca. Dânsul a sesizat că în anul 2002 s-au constatat pagube produse de animalele sălbatice şi în mod deosebit de mistreţ la culturile agricole de pe raza comunelor Ciucea şi Negreni din judeţul Cluj.

în situaţia în care ar fi existat anumite pagube, perioada actuală, eu vă spun că este tardiv să le mai constatăm, dar noi am intervenit la direcţia silvică, la direcţia agricolă. Din păcate, autorităţile şi agricultorii din aceste două comune anul trecut nu au înregistrat şi nu au solicitat despăgubiri pentru asemenea pagube. Noi, aşa cum ne-aţi cerut, vom face o verificare în continuare, organele agricole, să vedem. pentru că răspunsul la întrebare l-am primit zilele trecute, nu aveam cum, este o echipă acolo care verifică, dar, cu respect vă informez că am solicitat informaţii şi de la Asociaţia judeţeană a vânătorilor şi pescarilor sportivi care gestionează fondul de vânătoare respectiv şi ei au venit şi ne-au dat în scris că nu au înregistrat anul trecut pagube şi nu au fost solicitaţi de autorităţile localităţilor respective şi nici de direcţiile silvice să intervină împreună pentru combatere. Dacă vom avea alt răspuns, aşa cum ne-aţi solicitat, noi vom veni în completare. În momentul de faţă, pe bază de semnături de la cei vizaţi ni s-a spus că nu au înregistrat asemenea reclamaţii anul trecut, iar dacă ar fi să constatăm acum, nu mai putem să constatăm la faţa locului, întrucât ele s-au întâmplat anul trecut, anul acesta au fost alte culturi.

În ceea ce priveşte întrebarea domnului deputat Petre Posea. Eu vreau să scurtăm, să vă informez că în momentul de faţă la Ministerul Agriculturii se lucrează de un colectiv de specialişti la această modificare şi că mâine, dacă ştiţi şi dacă puteţi, la ora 14,00 domnul secretar de stat Ionescu are întâlnire cu sindicatele din silvicultură şi cu cei din exploatarea lemnului. La unul din puncte se analizează exact acest proiect de act normativ. Dacă vă satisface răspunsul, vă rog să vă consideraţi deja de acum anunţaţi şi invitaţi şi la această discuţie, care este strict de specialitate şi pentru că aţi lucrat şi probabil vă veţi reîntoarce în sector, mai puteţi să vă aduceţi contribuţia şi pentru alte probleme care se pun mâine în dezbatere.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai rămâneţi puţin, domnule Predilă, că am senzaţia că domnul Damian Brudaşca doreşte să facă un comentariu şi poate se cuvine să-i daţi răspuns.

Domnul Damian Brudaşca:

Eu mulţumesc domnului ministru pentru răspuns. Sesizez faptul că toate cele semnalate de mine s-au petrecut în acest an, în afara distrugerii propriu-zise a culturilor este vorba şi de distrugerea terenului, pentru că porcii mistreţi, pe suprafeţe destul de mari au distrus, au râmat pământul respectiv, creându-le celor din zonă probleme foarte serioase. Singura chestiune pe care o aveam de comentat sau de sugerat este aceea că probabil în fondul de vânătoare din această iarnă va fi inclusă mai ales zona Negreni, cu satele Prelucele Osoiele, zone care au semnalat cele mai mari distrugeri petrecute în acest an. Deci, semnalarea mea vizează activitatea de anul acesta. Şi rugămintea cetăţenilor din zonă pe care i-am întâlnit la începutul lunii noiembrie anul acesta vizează rugămintea de a fi incluse în fondul de vânătoare, în special, localităţile amintite.

În speranţa că se va ţine cont de acest lucru, mulţumesc încă o dată.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc şi eu.

Există în continuare un grupaj de interpelări... Poftiţi, domnule deputat, doriţi şi dumneavoastră să comentaţi.

Domnul Petre Posea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc şi domnului ministru.

De asemenea, vreau să mulţumesc domnului ministru pentru invitaţia pe care ne-a făcut-o pentru mâine şi aş fi de acord să mergem toată subcomisia de silvicultură la Ministerul Agriculturii.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Pe cei care mai perturbă lucrările nu le mai dau cuvântul în susţinerea interpelărilor.

Doamna Monica Octavia Musca:

PD-ul face scandal!

Domnul Valer Dorneanu:

Vă spun de ce face, vor să le dau cuvântul ca să "..

La propunerea colegilor domnul deputat Boc va rămâne ultimul ca să îi întreţină în continuare buna dispoziţie în sală.

Pentru întrebările adresate Ministerului Lucrărilor Publice, Transportului şi Locuinţei, la care va răspunde domnul Tudor Florescu, dau cuvântul domnului Boc întâi. Aşa era înscris şi trebuie să respect listele. Şi, oricum, după aceea se face linişte în sală, vă garantez.

Domnul Emil Boc:

Mulţumesc, domnule preşedinte, şi apreciez faptul că într-adevăr sunteţi preşedintele Camerei Deputaţilor şi sunteţi echidistant şi apreciaţi după regulament şi nu după alte criterii intervenţiile noastre. De data aceasta le apreciem. Când le criticăm, le criticăm.

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Interpelarea mea este adresată domnului Miron Mitrea, cu următorul subiect: deplasarea cu un automotor al CFR, în interes personal la o partidă de vânătoare.

Subiectul acestei interpelări mi-a fost oferit de un amplu reportaj din publicaţia din Cluj, "Clujanul", intitulată: "CFR - moşie privată", unde articolul se intitulează în acest fel, cu argumente foarte directe şi pertinente cu privire la utilizarea banului public într-un scop privat. Aceasta este, de fapt, esenţa interpelării: dacă avem sau nu avem de-a face cu o utilizare a banului public în scopuri private. În noaptea de 2 spre 3 noiembrie, în cursul unei călătorii în interes personal, domnul ministru Mitrea, împreună cu domnul Mihail Necolaiciuc, fost director general al CFR, s-a deplasat la o partidă de vânătoare în zona localităţii Chişinău Criş, judeţul Arad. Pentru această utilizare s-a utilizat un automotor al CFR care a plecat din staţia Cluj Napoca la ora 0,03. Automotorul a circulat cu regim de maximă urgenţă, determinând întârzieri de 50 până la 100 de minute în circulaţia unor trenuri de marfă şi călători. Printre trenurile care au înregistrat întârzieri din cauza deplasării domnului ministru s-a aflat şi internaţionalul 407 care a fost oprit pentru aproape o oră în staţia Oşohei.

Având în vedere această situaţie de fapt am solicitat domnului ministru să ne prezinte următoarele: 1) cine a achitat contravaloarea acestei deplasări; 2) care au fost considerentele care au determinat deplasarea în regim de urgenţă, fapt ce a determinat întârzierea circulaţiei celorlalte trenuri.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Aveţi cuvântul, domnule Florescu.

Domnul Tudor Florescu (secretar de stat, Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră vă facem cunoscute următoarele: deplasarea automotoarelor 761 şi 793 în datele de 2 şi 3 noiembrie 2002, pe distanţele Bucureşti - Târgu Mureş - Cluj Napoca şi retur s-a efectuat cu delegaţi din cadrul ministerului şi ai Companiei Naţionale CFR S.A, în scopuri oficiale, costurile acestei deplasări fiind suportate de către Compania Naţională Căi Ferate CFR S.A.

2) Deplasarea automotoarelor în noaptea de 2 spre 3 noiembrie 2002, pe distanţa Cluj Napoca - Arad s-a efectuat în scopul remedierii unor defecţiuni apărute pe parcurs la suspensia automotorului 793 şi la motorul termic al automotorului nr. 761 care puneau în pericol deplasarea în siguranţă către Bucureşti.

Menţionăm că automotoarele în cauză sunt construite în anul 1951 şi prezintă un grad avansat de uzură.

Având în vedere că remedierea defecţiunilor apărute se putea efectua numai de către specialiştii din centrul Arad a fost necesară deplasarea în regim de urgenţă la Arad pentru ca automotoarele să fie apte să circule în condiţii de siguranţă în ziua de 03.11.2002.

Cu deosebită consideraţie, ministrul lucrărilor publice, transportului şi locuinţei, domnul Miron Mitrea Tudor.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Drept la replică, domnule deputat?

Domnul Emil Boc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

M-aţi făcut să nu mai invoc încă o dată prevederile Regulamentului, dumneavoastră aplicându-le fără solicitarea noastră.

Domnule preşedinte,

Întrebarea mea era simplă: dacă domnul ministru Mitrea a fost sau nu a fost cu acest autotren şi dacă a fost sau nu la o partidă de vânătoare, aşa cum susţine mass-media. Eu nu am pus de la mine nimic. Nu am văzut nici o dezminţire publică din partea domnului Mitrea cu privire la aceste articole apărute în presă şi nu cred că domnia sa nu este la curent cu ceea ce se scrie despre ministerul domniei sale şi despre activitatea pe care o desfăşoară. Să fiu bine înţeles: eu regret că domnul Mitrea a suferit un mic incident, din câte am înţeles şi îi urez însănătoşire grabnică şi multă sănătate pe această direcţie, dar în privinţa aceasta mass-media este destul de exigentă şi menţionează faptul că domnia sa, potrivit unor surse din Asociaţia judeţeană a vânătorilor şi pescarilor Arad, care confirmă: "importantele personaje au vânat pe fondul de vânătoare a RomSilva". Alte surse din RomSilva Arad de această dată întăresc acest lucru: "domnul ministru a fost duminică, 3 noiembrie în Arad. Vizita nu a avut, însă, de ce să fie anunţată, deoarece a fost una privată" - citez din ce se menţionează în mass-media de la acea vreme. Cu alte cuvinte, domnul ministru a utilizat sau nu a utilizat autotrenul pentru acea vizită privată, în vederea participării la o partidă de vânătoare? Dacă a participat, se suportă contravaloarea costului până la Arad, la fel ca orice persoană particulară, dacă a fost în interes privat. Deci, la acest lucru aş dori să am un răspuns. Defecţiunile care au fost invocate de dumneavoastră, evident că sunt corecte, nu le pot contesta. Subiectul interpelării reprezenta, repet, folosirea banului public în interes privat. A fost sau nu acest lucru realizat?

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Florescu.

Domnul Tudor Florescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

Răspunsul se referă efectiv la întrebările dumneavoastră: 1) cine a achitat contravaloarea acestei deplasări? 2) care au fost considerentele care au determinat deplasarea în regim de urgenţă, fapt ce a determinat întârzierea circulaţiei celorlalte trenuri?

Deci, la cele două întrebări aţi primit răspuns.

Referitor la comentariul pe care domnia voastră l-a făcut ulterior, nu-mi pot permite să spun că presa spune sau nu spune adevărul, decât un singur comentariu, dacă mi-aţi permite, se spune: fostul director general al CFR, domnul Mihail Necolaiciuc. vă aduc la cunoştinţă că este prezentul director general.

Pe acest considerent, nu văd ce alte comentarii trebuie făcute ca să confirm sau să infirm adevărurile spuse de presă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru domnul ministru Moucha s-a depus o interpelare.

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Mai sunt două aici.

Domnul Valer Dorneanu:

Am mai făcut o intercalare.

Domnul Nicolae Sersea este prezent? Poftiţi?

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Mai sunt şi aici două.

Domnul Valer Dorneanu:

toţi cei de aici au interpelare, stimate coleg. Am făcut o mică intercalare pentru că mulţi dintre colegii dumneavoastră au spus că l-am sărit pe domnul Moucha care era al doilea, dacă vă interesează. Bun.

Domnul Nicolae Sersea (din sală):

Aştept răspunsul.

Domnul Valer Dorneanu:

Aşteptaţi răspunsul.

Poftiţi, domnule Moucha.

Domnul Romulus Ion Moucha (secretar de stat, Ministerul Industriei şi Resurselor):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Şi pentru a respecta solicitarea dumneavoastră, ca să fim foarte scurţi, întrucât volumul este mare, voi înmâna la sfârşitul intervenţiei mele, in extenso, răspunsul la interpelarea domnului deputat. În momentul de faţă doresc doar să sublinez câteva aspecte ale răspunsului Ministerului Industriei şi Resurselor.

Şi anume, faptul că SNP Petrom, ca şi celelalte societăţi naţionale şi/sau comerciale, aflate sub autoritatea Ministerului Industriei şi Resurselor au obligaţia de a se conforma prevederilor legale, respectiv Ordonanţa de urgenţă nr. 60/2001 şi Hotărârea Guvernului nr. 461/2001 privind aprobarea normelor de aplicare a acestei ordonanţe, privind achiziţionarea contractelor de lucrări pentru forajul sondelor de ţiţei şi gaze naturale prin organizarea - sublinez - prin organizarea de licitaţii.

Ordinul Ministrului Industriei şi Resurselor nr. 84/2002 la care face referire domnul deputat prevede că aprobarea declanşării procedurilor cu privire la atribuirea contractelor de achiziţii publice se face de către Colegiul Ministerului Industriei şi Resurselor, înainte de publicarea anunţului de participare, în Monitorul Oficial - partea a VI-a.

Aş dori, de asemenea, să precizez faptul că în perioada de timp scursă de la emiterea acestui ordin, respectiv în 24 aprilie 2002, SNP Petrom a depus la secretariatul general al ministerului nostru un număr de 60 de documentaţii de licitaţii, dintre care 26 au obiect forajul de sonde.

De asemenea, trebuie să precizez faptul că până în prezent PETRON-ul nu a notificat către ministerul nostru asupra unei aşa-zise reduceri a producţiei cauzate de "avizarea cu întârziere" a documentaţiilor de licitaţie pentru forajul de sonde.

Propunerea ca "pentru o scurtă perioadă imediat să se efectueze licitaţii cu un regulament minimal, sub supravegherea unei comisii tripartite care să asigure transparenţa hotărârilor" este contrară prevederilor legale în vigoare şi nu ţine cont de faptul că în prezent comisiile de evaluare sunt constituire din reprezentanţi ai PETROM-ului şi Ministerului Industriilor.

Având în vedere cele de mai sus, considerăm că aplicarea Ordonanţei de urgenţă nr. 60/2001 privind achiziţiile publice, precum şi a ordinelor adiacente, nu este opţională şi că în acest sens trebuie, ca să spunem aşa, respectate regulile jocului, prin aplicarea măsurilor legale.

Aşa după cum am spus la început, domnule preşedinte, voi înmâna domnului deputat Sersea, in extenso, răspunsul la interpelarea domniei sale.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Din partea Ministerului Învăţământului este? Pentru a răspunde domnului Adrian Moisoiu care nu este nici dumnealui.

Revenim la întrebările adresate Ministerului Lucrărilor Publice.

Domnul deputat Emil Rus de la PRM. Aveţi cuvântul.

Domnul Emil Rus:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea a fost adresată în scris şi punctual, aşa că nu are rost să mai dezbat încă o dată conţinutul ei. Îl rog pe domnul reprezentant al ministrului să-mi răspundă la problemele ridicate.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Tudor Florescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

Având în vedere gravitatea faptelor care fac obiectul interpelării, s-a dispus cu actul nr. 41H/2.043 din 28.11.2002 constituirea în cadrul Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Călători CFR Călători S.A. a unei comisii de cercetare asupra celor sesizate de dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule coleg.

Domnul Emil Rus (din sală):

Eu am solicitat răspunsul şi în scris.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă oferă şi răspunsul scris.

Domnul deputat Damian Brudaşca, pentru acelaşi minister.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Având în vedere maniera extrem de interesantă în care se răspunde din partea acestui minister m-am văzut nevoit să revin la o întrebare adresată anterior în legătură cu calitatea greu de calificat a lucrărilor de modernizare a şoselei pe porţiunea localităţii Poieni din judeţul Cluj.

În primul răspuns mi s-a precizat cu mare exactitate că localitatea este la 5 Km de Huedin şi că nu s-a făcut anul acesta nici un fel de lucrare. Nu am precizat eu anul în care s-a făcut lucrarea.

Admir, de asemenea, precizia care există la acest minister.

Ulterior am trimis o listă de 357 de persoane care solicită din anul 2000 intervenţia autorităţilor competente, având în vedere că s-au acoperit şanţurile şi rigolele şi li se înfundă curţile şi li se aduc mari prejudicii, mari pierderi cu ocazia fiecăror perioade cu ploi mai intense.

Să vedem dacă şi de data aceasta răspunsul este de aceeaşi manieră exactă şi nu evazivă.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru Florescu, aveţi cuvântul.

Domnul Tudor Florescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră vă facem cunoscute următoarele: s-a constatat pe teren că inundarea terenurilor din zona drumului se datorează colmatării podeţelor de cale ferată.

Din această cauză, podeţele corespondente, aparţinând drumului naţional, precum şi albiile celor două podeţe se colmatează în permanenţă.

Lucrările de eliminare a acestor cauze au fost demarate în toamna anului 2002 şi se află în curs de derulare.

Până în prezent s-au efectuat decolmatările albiilor în zona podeţelor şi aval până la KM 565 plus 569 Valea Hodiş, Km 566 plus 445, Pârâul Ţiganilor. La celelalte podeţe lucrările de decolmatare sunt în curs de desfăşurare. Primăria Comunei Poieni poate certifica cele menţionate.

Cu deosebită consideraţie.

Domnul Damian Brudaşca:

Îmi pare sincer rău, domnule preşedinte şi domnule ministru, şi de data aceasta rămân, cum se spune, bouche bée, pentru modul absolut funcţionăresc în care se răspunde.

Lista respectivă poartă semnătura primarului. Primarul personal mi-a depus-o la biroul parlamentar acum câteva zile, deci nici vorbă să se fi efectuat asemenea lucrări. Încearcă din anul 2000 adresându-se autorităţilor naţionale, Agenţiei Naţionale a Drumurilor, prefecturii, consiliului judeţean, pentru a reuşi să se apuce de lucru cei care se fac vinovaţi de executarea absolut prăpăstioasă a lucrărilor.

Nu este vorba numai de aceste decolmatări, domnule ministru, este vorba de faptul că nu s-a respectat proiectul iniţial, că şanţurile şi rigolele au fost înfundate datorită modului în care s-au făcut lucrările. Fiindcă aici, aşa cum se spune şi în presa locală, trebuie să-l imit pe domnul coleg Boc - îmi pare rău că n-am adus-o - aici s-au luat comisioane grase, iar cei care au luat comisioanele poate că nu doresc să se întoarcă şi să facă lucrarea aşa cum era prevăzută în documentaţii.

Eu protestez împotriva modului în care se răspunde interpelărilor adresate de către parlamentari membrilor Guvernului, asupra modului iresponsabil în care se dau răspunsuri şi nu soluţii problemelor ridicate de o comunitate, aşa cum este comuna Poieni.

Domnul Valer Dorneanu:

Aceluiaşi minister îi adresează o interpelare domnul Valeriu Zgonea, de la PSD.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Eu am primit răspunsul de la Ministerul Transporturilor, din acest punct de vedere nu mai am comentarii, el este în deplinătatea întrebărilor pe care le-am pus. Dacă domnul ministru mai are ceva de completat..., dar eu sunt mulţumit de răspunsul pe care l-au trimis. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna Mona Muscă, tot aceluiaşi minister i se adresează cu o problemă, "vecină" cu Preşedintele Camerei...

Doamna Monica Octavia Muscă:

Aşa este şi poate puneţi şi dumneavoastră o vorbă bună...

Interpelarea este adresată domnului Miron Mitrea, ministrul lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţelor. Obiectul interpelării: Amenajarea albiei pârâului Vărărie, comuna Tulgheş, judeţul Harghita.

Comuna Tulgheş din judeţul Harghita, ca şi alte localităţi din ţară, se confruntă cu problema inundaţiilor, provocate în acest caz de pârâul Vărărie, a cărui albie nu este încă amenajată în mod corespunzător. Pentru a evita inundaţiile şi pagubele produse gospodăriilor din zonă, precum şi şcolii şi bisericii, este nevoie de lucrări destul de complexe şi costisitoare. Proiectul există deja, a fost aprobat şi înaintat însă lipsesc fondurile pentru punerea lui în aplicare.

Fiind vorba de siguranţa oamenilor şi de protejarea bunurilor şi proprietăţilor acestora, ca şi ale unor instituţii publice: şcoala şi biserica, vă rog să-mi spuneţi dacă ministerul dumneavoastră a luat în considerare acest proiect şi dacă îl va finanţa? Ţinând cont de faptul că situaţia nu este singulară şi, din păcate, multe localităţi au aceeaşi problemă, vă rog să precizaţi dacă există o strategie a ministerului pe care îl conduceţi în acest domeniu şi care este ea? Vă mulţumesc frumos.

Domnul Valer Dorneanu:

Aveţi cuvântul, domnule ministru Florescu.

Domnul Tudor Florescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimată doamnă deputat,

Potrivit actelor normative în vigoare, cazul expus intră în competenţa de analiză şi soluţionare a Comisiei judeţene Harghita de apărare împotriva dezastrelor, autorităţile publice locale asigurând finanţarea lucrărilor necesare. În conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 47/1994 privind apărarea împotriva dezastrelor, aprobată prin Legea nr. 124/1995, strategia în domeniu revine Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, pe lângă care este constituită Comisia centrală pentru apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice. Potrivit aceluiaşi act normativ, pe lângă Ministerul Lucrărilor Publice, Transportului şi Locuinţei, funcţionează Comisia centrală de apărare împotriva efectelor seisemelor şi alunecărilor de teren.

Din acest punct de vedere, ministerul nostru, referitor la întrebarea din interpelarea dumneavoastră, nu are atribuţii în domeniu. Vă mulţumesc.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Nu mai am nimic de zis, asta e... Ne adresăm la celălalt minister.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnă deputat,

Haideţi să ne ocupăm colegial de această problemă, care nu e de competenţa dumnealor. Trebuie să ne adresăm comisiei judeţene şi Ministerului Mediului.

Pentru domnul Mircea Nicu Toader, care a solicitat reprogramarea unui răspuns, oral.

Domnul Mircea Nicu Toader:

Domnule preşedinte,

Către dumneavoastră mă adresez, că sala este foarte goală, şi către domnul ministru secretar de stat...

Domnul Valer Dorneanu:

Căruia îi adresaţi o nouă interpelare... Poftiţi.

Domnul Mircea Nicu Toader:

Am solicitat răspunsul oral deoarece în răspunsul scris pe care îl transmite domnul ministru Mitrea nu rezolvă problemele ridicate de mine. În esenţă, interpelarea se referă la respectarea prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 160/1996 privind reglementarea transportului fluvial de mărfuri în trafic direct dintre România şi alte state. Este o hotărâre de guvern care protejează armatorii români pentru transportul de mărfuri pe Dunăre, existând obligativitatea de transport între cele două ţări: între o ţară de pe Dunăre, recte, România, şi o altă ţară, singura flotă care poate să transporte este flota din ţările respective, respectiv, România sau Ungaria, dacă merge în Ungaria. Pentru un alt stat, un "terţ pavilion", cum se numeşte în literatura de specialitate, trebuie să existe aprobarea Ministerului Transporturilor.

Am semnalat foarte multe încălcări ale acestei hotărâri de guvern, motiv pentru care am şi făcut interpelarea respectivă, iar răspunsul pe care l-a dat Ministerul Transporturilor nu mă satisface, deoarece se constată în continuare o încălcare flagrantă a acestei hotărâri de guvern. Sigur că românul este întotdeauna inventiv, a găsit soluţii pentru ocolirea acestei hotărâri de guvern, motiv pentru care am să solicit (de fapt, a doua interpelare îi este adresată Ministerului de Interne, privind controlul de frontieră la Călăraşi) în mod expres acest control şi, totodată, o interpretare corectă a hotărârii de guvern privind modalitatea în care se transportă, de regulă, mărfurile în tranzit.

După răspunsul pe care îl dă domnul ministru, am să revin încă o dată.

Domnul Valer Dorneanu:

Aveţi cuvântul, domnule ministru.

Domnul Tudor Florescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

Răspunsul la interpelarea dumneavoastră l-aţi primit în scris, înainte să solicitaţi revenirea cu răspuns oral. Aş vrea să spicuiesc din răspunsul pe care vi l-am transmis în scris că:

Hotărârea nr. 160/1996 reglementează numai activitatea internă şi se aplică pe teritoriul României. Autorităţile române pot acţiona în conformitate cu prevederile acestei hotărâri numai în ceea ce priveşte navele care încarcă în porturile româneşti. În expunere, în continuare, v-am arătat că se poate ca unele nave, pe parcursul transportului, să-şi schimbe punctul de destinaţie, lucru care nu intră în competenţa unităţilor de sub autoritatea ministerului nostru.

În ceea ce priveşte activitatea ministerului nostru, vă asigurăm că organele de control ale Autorităţii Navale Române au făcut şi vor face în continuare verificările necesare pentru a nu permite încălcarea drepturilor companiilor de navigaţie fluvială româneşti cuprinse în Hotărârea nr. 160/1996. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Mircea Nicu Toader:

Am avut nevoie de răspunsul concret al domnului ministru deoarece am arătat că există întotdeauna spiritul de orientare al agenţilor care realizează astfel de documente şi, în mod concret, chiar în răspunsul pe care îl dă domnul ministru se spune: "Cazurile semnalate de dumneavoastră, în care armatori ucrainieni prezintă ca documente de transport un contract în care marfa are ca destinaţie un port din Ucraina intră sub incidenţa prevederilor respectivei hotărâri de guvern". Este foarte real, documentul de transport prevede ca destinaţie Ucraina, în realitate, navele pleacă spre altă zonă, falisifică documentele de transport, şterg practic şi trec altă destinaţie, încălcând flagrant atât legislaţia europeană de transport cât şi cea românească. Fiindcă a trece pe un document, în fals, altă destinaţie reprezintă fals în document. Fapt pentru care, pentru a fi eliminat, există două modalităţi: fie să existe un control de frontieră, aşa cum prevede Legea frontierei, în zona Călăraşi, acolo unde este ieşirea din ţară şi nu mai pot fi schimbate documentele; fie ar trebui modificate normele de aplicare a Hotărârii nr. 160, şi aceasta este rugămintea pe care i-o adresez eu domnului Florescu,să modifice în mod concret iar pe documentele de transport pentru marfa în tranzit care pleacă din Portul Constanţa să se scrie în mod expres destinaţia, fără posibilitatea de a fi schimbată. În momentul în care aceasta este schimbată, orice organ de control vamal poate să oprească nava şi să confişte marfa.

Acelaşi lucru îl păţim şi noi în mod frecvent, dacă încercăm să facem astfel de falsuri ("noi", însemnând flota română), şi de multe ori am avut mari probleme, când am încercat să încărcăm marfă din Ungaria spre altă destinaţie decât România, existând riscul confiscării navei. De ce noi să fim întotdeauna mai frustraţi şi să fim mai binevoitori cu alţi armatori şi, în special, cu flota ucrainiană, care este extraordinar de agresivă? Şi pot să vă spun că navele în care se transportă aceste mărfuri sunt şi sub convenţiile de transport de pe Dunăre, un exemplu clar: marfa pe care am semnalat-o noi se referă la un tranport de şrot cu Nava Tolstoi, care a încărcat 5 mii de tone; armatorii români au semnalat această încălcare, nava a fost controlată în Portul Călăraşi cu ajutorul poliţiei de frontieră şi am constatat aceste falsuri grosolane, fără ca să ia nimeni nici un fel de măsură.

Îi solicit încă o dată domnului ministru să se modifice în mod clar normele de aplicare şi să se interzică plecarea navelor din Portul Constanţa cu o altă destinaţie decât cea care este prevăzută în scrisoarea de trăsură. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Cu aceasta, interpelările adresate Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei s-au epuizat.

Pentru Ministerul de Interne, doamna deputat Paula Ivănescu.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Interpelarea este adresată domnului ministru de interne Ioan Rus.

Chiar dacă au trecut 12 ani de evoluţie democratică, în rândul unora din angajaţii Ministerului de Interne mentalităţile şi obiceiurile specifice perioadei dictatoriale se menţin şi în prezent, drepturile omului sunt încălcate frecvent, de la reţineri abuzive la folosirea bătăii, de la intimidări la constrângeri de toate felurile, pentru a obţine mărturii în sensul dorit de anchetatori.

Filofteia Gheorghe din comuna Drajna judeţul Prahova trăieşte în concubinaj cu Ion Neagu, care este condamnat pentru furt şi, în acest moment, reţinut în arestul poliţiei ca învinuit într-un alt dosar. Ion Niagu este unul din principalii martori în procesul intentat de fosta soţie primarului din Drajna, Ion Călinoiu, în legătură cu o presupusă incendiere ce ar fi avut loc în anul 2000.

În data de 18 octombrie 2002, Ion Călinoiu, primarul, a fost luat de pe stradă şi reţinut în arestul poliţiei 24 de ore, fără ca parchetul să dea apoi curs mandatului de arestare preventivă propus de anchetatorii poliţiei din Prahova.

Gheorghe Filofteia a fost reţinută abuziv şi băgată la beci în 17 octombrie 2002, precum şi în ziua de 19 noiembrie 2002, când s-a prezentat cu pachet la concubinul, ei Ion Neagu. Aici şi atunci domnul comandat Ilie Ion a lovit-o în ficat şi rinichi, a insultat-o şi ameninţat-o, pentru a o obliga să depună mărturie în sensul dorit de el la procesul ce se va judeca în curând şi unde, neapărat, primarul comunei Drajna trebuie condamnat.

Gheorghe Filofteia a depus o a doua plângere la parchet cu privire la abuzurile şi încălcările drepturilor sale de către un reprezentant al poliţiei.

Problema este că, dacă Gheorghe Filofteia, o femeie simplă, fără educaţie, este obligată să treacă prin asemenea întâmplări, în câte exemplare se multiplică acest caz? Pentru că marii criminali, traficanţi, tâlhari şi violatori scapă din mâinile unora dintre angajaţii instituţiei menite să apere cetăţenii, iată, sunt hăituiţi, reţinuţi, ameninţaţi şi, mai rău, bătuţi oameni simpli care au sau nu au legătură cu cazurile anchetate de poliţişti.

Pornind de la cazul amărâtei femei din Drajna, vă rog să ne spuneţi ce măsuri luaţi pentru a limita abuzurile şi a respecta drepturile omului, inclusiv dreptul de a fi nevinovat până la decizia justiţiei în cadrul diverselor etape de acţiune ale poliţiei?

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule general Abraham, poftiţi.

Domnul Pavel Abraham (secretar de stat în Ministerul de Interne.):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În legătură cu această interpelare, aş arăta că la Ministerul de Interne a fost constituit un Dosar penal nr. 937/P/28.11.2002, cauza fiind înregistrată şi la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti. Din cercetările efectuate până în prezent cu privire la săvârşirea de către comisarul şef Ilie Ion, adjunct al Şefului Inspectoratului judeţean de poliţie Prahova a infracţiunii de purtare abuzivă, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 250 Cod Penal, au rezultat următoarele:

În perioada august 2000 - octombrie 2001, la nivelul Inspectoratului judeţean de poliţie s-au primit şi înregistrat 7 plângeri penale referitoare la comiterea de către autori necunoscuţi a unor fapte penale, toate având ca parte vătămată pe Geană Bănică din Ploieşti, concubinul numitei Călinoiu Ilona, fostă soţie a lui Călinoiu Ion, primar al Comunei Drajna, judeţul Prahova. Din cele şapte plângeri penale, şase vizau infracţiunea de distrugere, constând în tăierea anvelopelor autoturismului, spargerea parbrizului, farului şi lunetelor acestuia, iar una viza infracţiunea de distrugere prin incendierea locuinţei de serviciu a părţii vătămate.

Organele competente ale poliţiei prahovene, sub comanda comisarului şef de poliţie Ilie Ion, în urma desfăşurării activităţilor informativ-operative şi de cercetare specifice, au identificat autorii celor şapte infracţiuni în persoana numiţilor: Neagu Ion, din Comuna Drajna, Prahova, recidivist; Lebeş Ion, din Comuna Baba Ana, judeţul Prahova, recidivist; Călinoiu Ion, primar al comunei Drajna, judeţul Prahova.

La data de 24.10.2002, dosarul cauzei a fost înaintat Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova, cu propunerea de trimitere în judecată a celor trei făptuitori. Procurorul care a instrumentat cauza, la data de 2.11.2002, a întocmit rechizitoriul şi a sesizat instanţa de judecată competentă, stabilind şi probând în sarcina celor trei inculpaţi următoarele infracţiuni:

- Pentru Neagu Ion, distrugere şi distrugere prin incendiere, cu consecinţe deosebit de grave, fapte prevăzute de art. 217 Cod Penal alin. 1 şi 4.

- Pentru Călinoiu Ion, complicitate şi instigare la distrugere şi distrugere prin incendiere, cu consecinţe deosebit de grave, de asemenea.

Referitor la acuzaţiile aduse în legătură cu anchetarea abuzivă, folosirea de violenţă şi lipsirea de libertate a numitei Gheorghe Filofteia de către comisarul şef de poliţie Ilie Ion, vă informez că aceasta a fost invitată în ziua de 16.10.2002 la sediul Inspectoratului de poliţie judeţean Praova de către ofiţerul căruia îi fusese repartizat cazul inculpatului Neagu Ion, întrucât din cercetări a rezultat că numita Gheorghe Filofteia cunoştea date concrete cu privire la comiterea faptelor pentru care concubinul ei Neagu Ion era cercetat. Cu această ocazie, a fost condusă la comisarul şef de poliţie, care, potrivit dispoziţiilor, atribuţiilor şi fişei postului coordona cercetările în cauză. Pe perioada celor 4-5 minute cât au durat discuţiile în biroul comisarului şef, acestea s-au desfăşurat într-un mod civilizat, nu s-au exercitat violenţă, ameninţări sau loviri asupra sus-numitei, care a relatat de la început tot ce cunoştea în legătură cu cauza. În continuare, Gheorghe Filofteia a fost audiată în calitate de martor în alt birou, de către ofiţerul căruia îi fusese repartizat cazul.

Precizez că ulterior, când numita Gheorghe Filofteia a fost audiată în calitate de martor de către procuror, declaraţia acesteia a avut acelaşi conţinut şi nu a cuprins nici o referire la vreo atitudine de intimidare sau purtare abuzivă a organelor de cercetare ale poliţiei pe timpul anchetei.

Vă informez totodată, că, în urma cercetărilor efectuate, a rezultat că faţă de numita Gheorghe Filofteia nu s-au dispus măsuri privative de libertate de către organele de poliţie ale judeţului Prahova. În acest sens, menţionez că în ziua de 17.10.2002 persoana în discuţie nu a fost chemată şi nu s-a prezentat la poliţie.

De asemenea, nu se confirmă faptul că aceasta, în ziua de 19 noiembrie, a fost bătută şi introdusă în arest. În această zi, Gheorghe Filofteia s-a prezentat la Inspectoratul de poliţie judeţean Prahova, la punctul special amenajat pentru primirea pachetelor pentru arestaţi, solicitând aprobarea pentru predarea unui pachet cu alimente lui Neagu Ion, care se afla în arestul unităţii. Conform procedurii, pachetul a fost primit de agentul de poliţie şi apoi predat arestatului sub semnătură, fără ca Filofteia Gheorghe să fi intrat în sediul inspectoratului pentru a fi audiată.

Cu privire la reţinerea în arestul poliţiei a primarului comunei Drajna, Călinoiu Ion, vă informez că acesta a fost invitat în ziua de 17.10.2002 la sediul poliţiei, întrucât, în urma audierii inculpaţilor Neagu Ion şi Lebeş Ion şi a martorei Gheorghe Filofteia, se concluzionase vinovăţia acestuia în săvârşirea infracţiunilor de distrugere prezentate anterior. După audiere, care s-a desfăşurat fără a fi folosite violenţe ori ameninţări şi fără opuneri din partea învinuitului, având în vedere periculozitatea faptelor comise, Călinoiu Ion a fost reţinut conform normelor de procedură penală, pe bază de ordonanţă, şi introdus în arestul inspectoratului. În ziua de 18.10.2002, învinuitul a fost prezentat procurorului competent, care a pus în mişcare acţiunea penală şi a dispus continuarea cercetării inculpatului în stare de libertate, sens în care acesta, la expirarea ordonanţei de reţinere, a fost pus în libertate.

Menţionez totodată că în cauza privind pe cei trei inculpaţi, potrivit dispoziţiilor procedurii penale, cercetările au fost permanent coordonate de procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângă Tribunalul judeţean Prahova.

Întrucât, faţă de comisarul şef de poliţie Ilie Ion s-au formulat acuzaţii, inclusiv prin intermediul mass-media, de cercetare abuzivă faţă de acesta, se efectuează cercetări penale în condiţiile prevăzute de art. 64 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul Poliţistului, sub supravegherea unui procuror desemnat din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, urmând ca la definitivarea acestora să se dispună măsurile prevăzute de lege.

Cu deosebită stimă, semnează domnul ministru de interne Ioan Rus. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna deputat doreşte să facă o observaţie la acest răspuns.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Dumneavoastră mi-aţi dat, într-un fel, un răspuns birocratic, dar să ştiţi că nu este acesta modul de a rezolva problemele pe care unii..., unii dintre angajaţii Ministerului de Interne (deci, nu Poliţia, ca instituţie) le au. Eu vă spun că, inclusiv dintre subalterni şi colegi de ai domnului comandant Ilie Ion ştiu că aceste fapte s-au întâmplat: bătaia din ziua de 19 noiembrie.

Mă rog, nu este cazul, că sursele îşi păstrează de obicei anonimatul, de frică,dar chiar vă rog să încercaţi să faceţi lumină în acest caz, pentru că asemenea oameni vă fac foarte multe pete negre pe obraz şi este păcat de activitatea instituţiei care se numeşte "poliţie" şi e păcat şi de coordonarea pe care o exercită domnul ministru împreună cu echipa de conducere.

Să ştiţi că aceste fapte există, dumneavoastră vă apăraţi sau citiţi, mă rog, ce v-au trimis ei, dar este foarte bine să vă interesaţi despre adevăr.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Călin Popescu Tăriceanu are o interpelare adresată Ministerului Tineretului şi Sportului. Nu este, vă rog să-i transmiteţi în scris răspunsul domnului ministru.

Domnul deputat Mircea Nicu Toader are o interpelare adresată Ministerului de Interne.

Domnul Mircea Nicu Toader:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În interpelarea adresată Ministerului Transporturilor am subliniat că am încă o interpelare, cu acelaşi subiect, practic: modul în care se respectă Legea privind frontiera de stat, cu implicaţii privind aplicarea Hotărârii de Guvern nr. 160/1996, care acordă nişte facilităţi, nişte condiţii pentru armatorii fluviali. În mod concret, mă bucur că răspunsul mi-l dă domnul general Abraham, cu dânsul împreună am stabilit că este bine, modificarea Legii frontierei să prevadă în mod expres punct de frontieră la Călăraşi, nu numai pentru armatorii români, ci şi pentru a opri o dată pentru totdeauna şi traficul ilicit de mărfuri şi alte posibilităţi de evaziune.

În Portul Călăraşi, nici până în prezent (şi aşa este şi răspunsul) nu a fost constituit acest punct de frontieră, motiv pentru care îndeplinirea formalităţilor de ieşire din ţară a navelor care încarcă în Portul Constanţa se face chiar în acest port, în mod ilegal! (legea prevede foarte clar că ieşirea din ţară se face în Portul Călăraşi). Şi, din acest motiv, îşi permit aceşti armatori şi, în acelaşi timp, agenţii lor, să falsifice documentele de transport.

Dacă ieşirea s-ar fi făcut în mod normal, la Călăraşi, acolo unde se face controlul de frontieră la ieşirea din ţară, nu şi-ar mai fi permis să facă documente false, mai ales că, dacă, pe documentul de transport se prevedea destinaţia "Ucraina", nu aveau ce căuta spre zona Călăraşi, unde este cu totul alt drum.

Solicit în mod expres domnului Abraham să intervină pentru constituirea acelui punct de frontieră. Nu e nevoie decât de o şalupă şi atâta tot şi vom opri foarte multe din abuzurile care se produc. Abuzuri, pe de o parte, privind încălcarea acestei hotărâri de guvern, pe de altă parte, acest tranzit de ţigări fraudulos care se produce prin neverificarea navelor care tranzitează, de regulă, zona românească a Dunării, unde ambele maluri sunt româneşti.

Şi vreau să mai subliniez încă o dată că în ţările riverane Dunării, unde ambele maluri sunt româneşti, nu există să nu se facă un control de frontieră, mă refer la zona Ungariei sau a Iugoslaviei, unde toate navele sunt oprite, sunt controlate ca documente de transport şi acolo unde se găseşte un document falsificat, cum a fost cel descoperit (prin grija, e adevărat, a poliţiei de frontieră) în convoiul Navei Tolstoi care a fost oprit la Călăraşi, că s-au falsificat documentele, nu am avut nici puterea, ca să nu spun dorinţa, de a opri această navă, de a confisca marfa şi de a opri o dată pentru totdeauna acest trafic ilicit, prin care nu numai flota română pierde, ci, implicit, economia românească. Mulţumesc. Aştept răspunsul domnului general.... sau comisar, mă scuzaţi.

Domnul Pavel Abraham:

Nu ţinem la...

Domnul Valer Dorneanu:

Aveţi cuvntul, domnule general Abraham.

Domnul Pavel Abraham:

Domnule preşedinte,

Domnule deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră cu privire la nerespectarea de către poliţia de frontieră a dispoziţiilor art. 29, 6 şi 7 din Ordonanţa de urgenţă nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României conform cărora navele sub pavilion străin care tranzitează Dunărea interioară trebuie să fie supuse controlului în Porturile Călăraşi şi Galaţi, am onorea să vă comunic următoarele:

Deşi Punctul de control pentru trecerea frontierei Călăraşi (România) - Silistra (Bulgaria) pentru traficul internaţional de călători şi mărfuri a fost înfiinţat prin Hotărârea Guvernului nr. 701/1993, infrastructura necesară funcţionării acestuia nu a fost încă realizată. La ora actuală nu există o zonă destinată pentru controlul în siguranţă al navelor comerciale care intră sau ies de pe Dunărea interioară.

Precizez totodată că în luna iulie a anului 2001 Inspectoratul general al Poliţiei de frontieră a avizat favorabil dosarul cu documentaţia Obiectivului de investiţii: "Punctul de control pentru trecerea frontierei Călăraşi (România) - Silistra (Bulgaria)" transmis de Consiliul judeţean Călăraşi.

Până în prezent, navele străine care au plecat din porturile româneşti au realizat controlul de trecere a frontierei în portul de încărcare a mărfii. Controlul de frontieră specific Poliţiei de frontieră, conform atribuţiilor acesteia, nu este afectat, chiar dacă până în prezent nu s-a reuşit amenajarea Punctului de frontieră Călăraşi.

Poliţia de frontieră suplineşte lipsa punctului de trecere printr-o corectă şi completă informaţie cu privire la navele străine care navighează pe Dunăre, actualizată permanent în baza datelor obţinute de la celelalte puncte de trecere a frontierei, navele aflate în misiune pe Dunăre, organele de cooperare interne şi externe.

În situaţii de urgenţă, Poliţia de frontieră asigură controlul din mers al navelor comerciale care navighează pe Dunărea interioară cu privire la trecerea frontierei de stat a persoanelor, precum şi prevenirea stărilor de pericol care intră în competenţa sa.

Conform reglementărilor legale în vigoare, verificarea mărfurilor şi a documentelor de însoţire a acestora nu este de competenţa Poliţiei de frontieră.

Cu deosebită stimă, ministrul de interne, domnul Ioan Rus. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat,

Aţi primit şi răspuns scris, aţi primit şi răspuns detaliat...

Domnul Mircea Nicu Toader:

Răspunsul în scris, domnule preşedinte, îl ştiam, că l-am primit înainte, eu l-am întrebat pe domnul secretar de stat când se va pune în legalitate Punctul de froniteră Călăraşi?

Aceasta este întrebarea pe care am pus-o, iar cât priveşte faptul că în încheirea răspunsului se spune: "Conform reglementărilor legale în vigoare, verificarea mărfurilor şi a documentelor de însoţire a acestora nu este de competenţa Poliţiei de frontieră", cu stimă, pot să-i spun că şeful punctului de control sau al comisiei de control frontieră este Poliţia de frontieră, căreia îi este subordonată inclusiv vama, care trebuie să constate încălcări ale legislaţiei vamale şi navele pot fi oprite oricând, poliţia este singura care are dreptul să oprească o navă.

Rugămintea şi întrebarea pe care o adresez, dacă poate să răspundă,este când se va intra în legalitate şi în respectarea acestei legi, prin constituirea punctului de control la Călăraşi şi oprirea oricărei forme de control de frontieră în Portul Constanţa?

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule general, mai aveţi vreo explicaţie?

Domnul Pavel Abraham:

Pot să îi spun domnului deputat că noi vom face demersurile necesare pentru ca să intre în legalitate Consiliul judeţean Călăraşi, care are obligaţia să facă acest lucru. Noi am mai făcut acest lucru, aşa cum, de fapt, am informat şi înainte, în scris, şi credem că într-o perspectivă foarte apropiată vom putea să fim cu toţii în legalitate.

Oricum, aşa cum şi domnia sa a remarcat, Poliţia de frontieră, atunci când a fost sesizată, şi în acest caz, a trecut la verificarea documentelor navelor şi disponibilitatea Ministerului de Interne există în permanenţă. Dar atâta timp cât un punct nu este organizat, nu putem să îl realizăm noi.

Domnul Mircea Nicu Toader (din sală):

Dar organizarea este în competenţa dumneavoastră, totuşi...

Domnul Pavel Abraham:

Dacă se realizează infrastructura, or, aceasta este de competenţa Consiliului judeţean Călăraşi, respectiv, a Ministerului Administraţiei Publice.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Haideţi, că, se pare, că exagerăm puţin discuţia, nu puteţi primi răspunsul exact în termenii pe care îi doriţi dumneavoastră!

Domnul Metin Cerchez, dacă este? Care are o interpelare adresată Ministerului Sănătăţii. Nu este domnul deputat, o să primească răspunsul acasă.

Tot Ministerului Sănătăţii îi adresează o interpelare domnul Mircea Nicu Toader. Îl rog să încerce să fie mai sintetic pentru că a monopolizat şedinţa de astăzi.

Domnul Mircea Nicu Toader:

Păi, nu am nici o vină, domnule preşedinte, decât că sunt ultimul la catalog.

Interpelarea mea se adresează doamnei ministru Daniela Bartoş.

În mod concret, în anul 2000, printr-o finanţare externă, au fost aduse în România, pentru spitalele din ţară, o serie de aparate de înaltă performanţă - aparatură radiologică, de radio-diagnostic, radio-terapie de anestezie, terapie intensivă, bloc operator şi altele, în mare parte fiind montate. Au rămas totuşi 60 de staţii de sterilizare care nu au fost montate deoarece nu există o prevedere legală privind alocarea fondurilor necesare montării acestor staţii de sterilizare. Sigur că, până în prezent, 36 de staţii, după informaţiile pe care le am eu, au fost montate pe căi lăturalnice, sponsorizări sau alte forme care nu sunt cele prevăzute în documentele sau în legislaţia privind montarea unor astfel de aparate şi instalaţii.

Mai mult decât atât, în mod concret, la Galaţi, fiindcă eu sunt deputat de Galaţi, există o astfel de staţie care se găseşte la spitalul "Elisabeta Doamna" din Galaţi, unde zace pe culoarele spitalului. Eu am şi pozele cu această staţie care stă în continuare în magazie. O astfel de staţie care costă circa 200 de mii de dolari nu poate fi montată deoarece nu s-a găsit încă soluţia resurselor financiare pentru acoperirea acestui montaj.

Vreau să arăt că sâmbătă am asistat la punerea în funcţiune a unei astfel de staţii la celălalt spital - la spitalul judeţean din Galaţi, dar fondurile necesare montării acestei instalaţii nu au fost cele prevăzute prin legislaţie, ci pe o cale de finanţare gen sponsorizare, şi am solicitat găsirea unei soluţii legale pentru montarea unei astfel de instalaţii, cu atât mai mult cu cât răspunsul primit de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate a fost total negativ: "Nu există prevedere legală. Chiar dacă există bani, fonduri pentru aşa ceva, nu există o prevedere legală pentru montarea unei astfel de staţii."

Rugămintea pe care o adresez doamnei ministru este de a găsi o soluţie pentru a putea monta această staţie care stă de doi ani de zile şi este absolut necesară, mai ales că există o prevedere prin care staţiile de sterilizare vechi pot fi reabilitate, dar acestea noi nu pot fi montate.

Aştept un răspuns. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna ministru Luminiţa Gheorghiu, aveţi cuvântul.

Doamna Luminiţa Gheorghiu (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii şi Familiei.):

Domnule preşedinte,

Stimate domnule deputat Mircea Nicu Toader,

Aveţi răspunsul favorabil la întrebarea dumneavoastră, şi anume: printr-un proiect de hotărâre de Guvern cu aplicabilitate din anul 2003, va fi rezolvată şi problema instalării staţiei de sterilizare la spitalul "Elisabeta Doamna" din Galaţi.

Sigur că dotarea cu echipamente performante a fost şi este un efort care trebuie susţinut şi la nivel local, printr-o coparticipare la finanţarea amenajării locaţiilor, deci, în speţă, a spaţiilor unde se montează aparatele medicale de înaltă performanţă.

Etapizarea alocării de resurse, respectiv prin Hotărârea de Guvern nr.382/2002, cât şi prin hotărârea ce va fi promovată la începutul anului 2003, s-a impus din raţiuni bugetare pe relaţia cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate pentru anul 2002, respectiv pentru anul 2003.

Măsurile care s-au întreprins pe această linie reprezintă o soluţie la problemele ridicate în teritoriu. Deci, în anul 2003 se va monta şi această staţie de sterilizare. Ceea ce s-a montat până acum s-a făcut conform unui cadru legal pe care vi l-am invocat, este vorba de hotărârea Guvernului nr.382/2002, şi în curs este un proiect al unei hotărâri de Guvern care va intra în vigoare în 2003.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea Nicu Toader (din sală):

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc, doamna ministru.

Constat că nu mai sunt alte interpelări de dezvoltat şi nici de primit răspunsuri, astfel încât declar închisă şedinţa de astăzi.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,25.