Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse de domnul Ovidiu Cameliu Petrescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Tudor Mohora şi Nicolae Leonăchescu, secretari.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că, din totalul celor 344 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 246. Sunt absenţi 98, din care participă la alte acţiuni parlamentare 26.

Intrăm în ordinea de zi şi vă prezint informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

La Biroul permanent al Camerei Deputaţilor au fost înregistrate următoarele iniţiative legislative:

1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.122/2002 pentru modificarea art.138 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investiţii financiare şi pieţele reglementate, adoptat de Senat în şedinţa din 5 decembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 18 decembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.134/2002 pentru completarea art.6 din Legea nr.268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, adoptat de Senat în şedinţa din 5 decembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru avize: Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 18 decembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.149/2002 privind unele măsuri pentru finalizarea construcţiilor începute înainte de data de 1 ianuarie 1990 şi neterminate până la data de 1 iulie 2002, adoptat de Senat în şedinţa din 5 decembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru administratie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 18 decembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.175/2002 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.95/2002 privind industria de apărare, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 18 decembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.173/2002 pentru modificarea art.10 din Legea nr.66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii şi Consemnaţiuni din România în societate bancară pe acţiuni, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 18 decembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru aviz: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 18 decembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

7. Proiectul Legii cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice, respins de Senat în şedinţa din 5 decembrie 2002.

Cu acest proiect de lege a fost sesizată, în vederea reexaminării, în fond, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret si sport.

Termenul de depunere a raportului: 4 februarie 2003.

8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, adoptat de Senat în şedinţa din 5 decembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret si sport; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 4 februarie 2003.

9. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.26/1996 - Codul silvic şi a Legii nr.31/2000 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, adoptat de Senat în şedinţa din 5 decembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru avize: Comisia pentru administratie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 4 februarie 2003.

10. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, iniţiată de un număr de patru parlamentari.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru administratie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.

Termenul de depunere a raportului: 17 februarie 2003.

11. Propunerea legislativă privind protecţia socială a persoanelor disponibilizate care înfiinţează şi dezvoltă pe cont propriu sau în asociere afaceri în domeniul agricol, iniţiată de un număr de şapte deputaţi.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 17 februarie 2003.

12. Propunerea legislativă privind constituirea şi utilizarea fondurilor destinate stimulării personalului Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului şi al Oficiilor pentru protecţia consumatorilor judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, iniţiată de un număr de doi deputaţi.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 17 februarie 2003.

13. Propunerea legislativă privind exercitarea profesiei de detectiv particular, iniţiată de 7 deputaţi.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: ăn fond: Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; pentru avize: Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 17 februarie 2003.

14. Propunerea legislativă privind declararea şi controlul averii demnitarilor, funcţionarilor publici şi a altor categorii prevăzute în prezentul act normativ, iniţiată de domnul deputat Cornel Boiangiu.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.

Termenul de depunere a raportului: 17 februarie 2003.

15. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, iniţiată de domnul deputat Emil Boc.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 17 februarie 2003.

16. Proiectul de Lege privind prevenirea şi combaterea criminalităţii informatice, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru aviz: Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor.

Termenul de depunere a raportului: 4 februarie 2003.

17. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor, adoptat de Senat în şedinţa din 5 decembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 18 decembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

18. Proiectul de Lege pentru acceptarea Codului pentru construcţia şi echipamentul navelor pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase (Codul BCH), adoptat de Organizaţia Maritimă Internaţională pentru Rezvoluţia MEPC.20(22) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra, la 5 decembrie 1985, astfel cum a fost modificat prin amendamentele ulterioare, precum şi pentru acceptarea amendamentelor din 1990, 1996, 1999 şi 2000 referitoare la acesta, adoptat de Senat în şedinţa din 5 decembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru industrii şi servicii; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 18 decembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

19. Proiectul de Lege pentru acceptarea Codului internaţional pentru construcţia şi echipamentul navelor pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase (Codul BCH), adoptat de Organizaţia Maritimă Internaţională prin Rezoluţia MSC.4(48) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra, la 17 iunie 1983, şi respectiv prin Rezoluţia MEPC.19(22) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra, la 5 decembrie 1985, astfel cum a fost modificat prin amendamentele ulterioare, precum şi pentru acceptarea amendamentelor din 1990, 1999 şi 2000 referitoare la acesta, adoptat de Senat în şedinţa din 5 decembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru industrii şi servicii; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 18 decembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

20. Proiectul de Lege pentru acceptarea Codului internaţional pentru construcţia şi echipamentul navelor pentru transportul în vrac a gazelor lichefiate (Codul IGC), adoptat de Organizaţia Maritimă Internaţională prin Rezoluţia MSC.5(48) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra, la 17 iunie 1983, astfel cum a fost modificat prin amendamentele din 1992, precum şi pentru acceptarea amendamentelor din 1990, 1994, 1996 şi 2000 referitoare la acesta, adoptat de Senat în şedinţa din 5 decembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru industrii şi servicii; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 18 decembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

21. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.164/2001 privind pensiile militare de stat, iniţiată de 4 deputaţi PNL.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 18 decembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

22. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.179/2002 privind demilitarizarea unităţilor aparatului central al Ministerului de Interne şi a structurilor subordonate acestuia, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 18 decembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Comisia pentru industrii şi servicii a adresat o solicitare de a fi sesizată în fond cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.73/2002, urmând a întocmi raport comun cu Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic. Termenul de depunere a fost data de 21 octombrie, urmând ca el să fie prelungit.

Dacă sunteţi de acord. Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Constituirea unei Comisii de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.38/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr.64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului: Marcu Gheorghe, Căşunean Vlad Adrian, Cristea Marin - Grupul parlamentar al PSD, Purceld Octavian Mircea, Moiş Văsălie - Grupul parlamentar al PRM, Pop Napoleon - Grupul parlamentar al PNL, Szekely Ervin Zoltan - Grupul parlamentar al UDMR.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a adoptat.

Începem dezbaterile cu Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate.

Vă rog să priviţi raportul. Este o singură poziţie - textul Senatului, votat în unanimitate de membrii Comisiei de mediere.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Raportul în integralitate.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.84/2002 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.21/1992 privind protecţia consumatorului.

Avem, de asemenea, o singură poziţie în raport - textul Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Raportul în integralitate.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului nr.13 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind abolirea pedepsei cu moartea, încheiat la Vilnius la 3 mai 2002.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul.

Poftiţi, domnule secretar de stat.

Domnul Cristian Niculescu (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În dreptul intern şi internaţional se manifestă o evoluţie către abolirea pedepsei cu moartea atât la nivel general, cât şi pentru actele comise în timp de război.

La nivel european, o etapă esenţială a procesului de abolire a pedepsei cu moartea a fost parcursă prin adoptarea, în 1982, a Protocolului nr.6 la Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale semnată la Roma în 1950 la care România este parte din 20 iunie 1994.

Protocolul nr.6 a fost ratificat de majoritatea statelor părţi la Convenţie, inclusiv de către România, şi este primul instrument juridic din Europa şi din lume care prevede abolirea pedepsei cu moartea pe timp de pace, fără a fi permise derogări în cazul situaţiilor de urgenţă sau rezerve.

Protocolul nr.13 este compatibil şi cu prevederile actuale ale legislaţiei române, care nu mai prevede pedeapsa cu moartea pentru nici o infracţiune.

Faţă de cele prezentate mai sus, a fost întocmit proiectul de lege alăturat pe care, în conformitate cu prevederile Legii nr.4 din 1991 privind încheierea şi ratificarea tratatelor, vă rugăm să îl aprobaţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Dacă din partea comisiei sesizate în fond se doreşte a lua cuvântul. Nu.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri. Nu.

Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul în integralitate.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.103/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr.191/1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Protecţie şi Pază. Suntem în procedură de urgenţă.

Rog Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională să ne facă propuneri pentru timpii de dezbatere.

Domnul Virgil Popescu:

Domnule preşedinte,

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională propune pentru dezbatere 5 minute, un minut pentru fiecare intervenţie.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Dacă doresc să participe la dezbateri grupurile parlamentare.

Poftiţi. Domnul Stroe.

Domnul Radu Stroe:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Aş dori să spun că această lege este foarte importantă, şi noi am susţine-o dacă se va ţine seama de vreo două-trei amendamente ale noastre - cele de la pct.1 şi cele de la pct.2.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Trecem la dezbateri.

Titlul ordonanţei. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.I, preambulul. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.1. Obiecţii?

Poftiţi.

Domnul Radu Stroe:

În textul ordonanţei s-a prevăzut la lit.b): "Organizează, desfăşoară deschis sau acoperit activităţi de culegere, verificare şi valorificare a informaţiilor".

Noi am formulat un amendament prin care am spus următoarele: "Organizează şi desfăşoară activităţi de culegere, verificare şi valorificare a informaţiilor necesare numai pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la art.1 alin.1". Cu alte cuvinte, am lăsat ca lucrurile să rămână ca în vechea lege şi să nu se introducă activitatea de ofiţer acoperit. Considerentul este de ordin politic şi cu raţiuni importante faţă de imaginea noastră externă. Trebuie să avem un singur serviciu în interior care să facă activitate de ofiţer acoperit - SRI-ul şi unul de extern - SIE.

Prin urmare, vă rog, domnule preşedinte, să luaţi în considerare amendamentul nostru. Dacă va fi cazul, voi mai interveni.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Aceasta era pentru pct.2.

La pct.1 sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pentru pct.2 lit.b), aţi audiat explicaţiile domnului deputat Stroe referitoare la amendamentul care a fost respins. Dacă mai sunt la acest punct şi alte obiecţii.

Poftiţi. Domnul Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Consider binevenită intervenţia reprezentantului Partidului Liberal, pentru că domnia sa a subliniat riscul pe care îl reprezintă această transformare a tuturor servicilor pe care le avem în servicii de culegere de informaţii în diverse scopuri, uneori chiar politice.

Prin statutul său, Serviciul este de protecţie şi pază şi mi se pare că este mai mult decât logică prevederea făcută prin amendamentul reprezentantului Partidului Liberal - ca acesta să poată desfăşura activitatea de culegere de informaţii doar în interesul desfăşurării serviciului, aşa cum este stabilit în competenţele sale prin lege. Orice idee de culegere de informaţii sub acoperire poate conduce la posibilitatea unei concurenţe între serviciile secrete, în stabilirea altor şi altor situaţii care să conducă treptat la transformarea României într-un stat poliţienesc, deci o revenire la situaţiile de dinainte de 1989.

Prin urmare, susţinem ideea promovată prin amendamentul ridicat de către reprezentantul Partidului Liberal.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Comisia. Vă rog.

Domnul Virgil Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea să facem remarca faptului că în text există această precizare în varianta aprobată de către comisie, şi anume "...numai pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la obiectul de activitate". Prin urmare, se referă la activitatea "...deschis sau acoperit culegerea, verificarea şi valorificarea informaţiilor numai pentru îndeplinirea atribuţiilor de seviciu."

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, dar este această problemă a ofiţerului acoperit, a activităţii sub acoperire. A fost şi această obiecţie.

Domnul Virgil Popescu:

În varianta comisiei s-a justificat această definire a activităţii, pentru că în câmpul operaţional, practic, culgerea de informaţii pentru a asigura condiţiile de protecţie nu se poate face decât în mod acoperit.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă iniţiatorul are să ne spună ceva. Poftiţi.

Domnul Alexandru Sassu (din bancă):

Guvernul este iniţiatorul.

Domnul Acsinte Gaspar:

Sigur că iniţiativa aparţine Guvernului, dar am crezut că, primind un răspuns de specialitate din partea şefului Serviciului de Protecţie şi Pază... Lucrurile sunt foarte clare: activitatea pe care o desfăşoară se desfăşoară numai pentru ceea ce este legat de îndeplinirea atribuţiilor ce revin Serviciului de Protecţie şi Pază.

Domnule preşedinte, problema se va tranşa prin vot.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Stroe. Aveţi îndoieli că problema nu se tranşează prin vot?

Domnul Radu Stroe:

Domnule ministru, prin însăşi faptul că activitatea este acoperită, nu sunt sigur că, chiar aşa, se va ocupa numai de lucrurile acelea.

Domnule general, eu am primit mesajul dumneavoastră şi vă asigur încă odată că noi avem toată buna intenţie şi toată buna-credinţă în susţinerile pe care le facem. Nu avem absolut nimic cu instituţia, cu oamenii instituţiei şi aşa mai departe, însă este absolut necesar că începem să eliminăm din instituţiile noastre paralelismele, intersecţiile de atribuţii, mai ales în cazul serviciilor secrete. Aceasta este singura raţiune pentru care noi susţinem acest amendament.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Vasilescu. Poftiţi.

Domnul Valentin Vasilescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Domnilor reprezentanţi ai Guvernului,

În cadrul discuţiilor pe care le-am avut în comisie pentru avizarea acestui proiect de lege, am solicitat o concepţie în baza căreia se face această activitate de utilizare a ofiţerilor acoperiţi. Am aşteptat timp de mai mult de o săptămână să ne aducă aceste explicaţii. Pe mine, cel puţin, nu m-au convins cum vor utiliza aceşti ofiţeri acoperiţi, atâta timp cât, în activitatea pe care dânşii o desfăşoară, acest Serviciu de Pază şi Protecţie nu este similar unui serviciu de informaţii, precum principalul serviciu de informaţii - Serviciul Român de Informaţii sau Serviciul de Informaţii Externe.

Ne trebuia această concepţie pentru a înţelege rolul şi locul ofiţerilor acoperiţi, aşa cum înţelege Serviciul de Pază şi Protecţie să îi utilizeze. Nu există această concepţie. Poate există pentru dânşii. Însă totul trebuie structurat pe baza unor principii pe care nouă trebuie să ni le prezinte, ca să avem garanţia că le vor şi respecta.

Aş dori ca, înainte ca acest proiect de lege să fie votat, să avem garanţia că votăm nişte lucruri cunoscute, nişte lucruri care vor fi respectate, pentru că ne-au fost aduse la cunoştinţă.

Să nu votăm ceva în general. E mai bine dacă aceste lucruri sunt clarificate acolo unde le e locul, în Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, nu în plen. Am venit aici nelămurit, deşi am discutat suficient de mult pe baza acestui proiect.

Părerea mea este că ar trebui ca domnul general Naghi să vină cu o concepţie foarte clară la comisie, în momentul în care cere schimbarea legii de organizare şi funcţionare a serviciului pe care-l conduce, şi nu să ajungem la plen, unde să ne certăm, unii să-şi spună o părere, alţii să-şi dea cu altă părere, când, în definitiv, nu ne-a lămurit. Suntem membrii ai aceleiaşi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, nu neapărat fiind în aceleaşi partide, suntem din partide diferite, dar toţi am rămas cu aceste nedumeriri şi poate nu aici este cazul să discutăm despre ceea ce s-a lămurit sau nu s-a lămurit.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Totuşi, domnule general, aş vrea să ne daţi o explicaţie privind activităţile acoperite.

Domnul Gabriel Naghi (director, S.P.P.):

Îmi cer scuze că aş vrea să amintesc faptul că săptămâna trecută l-am căutat, de câteva ori, pe domnul deputat Vasilescu, îmi pare rău că nu am reuşit să-l găsesc...

Având în vedere faptul că acest amendament a fost respins de către comisie, mie îmi dă speranţa că nu toţi cei din Comisia pentru apărare împărtăşesc impresia dânsului.

Doamna Paula Maria Ivănescu (din sală):

Răspundeţi la subiect, nu daţi explicaţii!

Domnul Gabriel Naghi:

Am înţeles.

Cele două noţiuni de "acoperit" şi "descoperit" sunt prevăzute şi în legile Serviciului Român de Informaţii şi în Legea Serviciului de Informaţii Externe. În condiţiile actuale, nu putem să lucrăm fără a avea informaţii. Nu am putut lucra niciodată fără informaţii. Dacă am lucra fără informaţie, personal, vă spun că nu ştiu ce rol ar mai avea acest serviciu. Am putea să angajăm oricare SRL, orice firmă de protecţie şi să ne suplinească fără să mai fie vorba de atâtea discuţii.

Noi desfăşurăm o muncă preventivă. 90% din condiţiile pe care le luăm în calcul atunci când stabilim măsurile de protecţie sunt bazate pe informaţii. Informaţia nu se culege în mod accidental, nu facem revista presei pentru a avea informaţii, mai ales în această zonă deosebit de delicată, aş spune eu, privind atentatul care este o latură a terorismului. Dacă suntem foarte corecţi, putem constata că terorismul, în România, de-a lungul anilor, s-a rezumat la atentate politice. Deci, fără să exagerez, cred că zona noastră de activitate, a Serviciului de Protecţie şi Pază, este cea care se confruntă în mod direct cu terorismul.

În condiţiile în care actele teroriste pot agrava grav siguranţa demnitarilor apăraţi, considerăm că, pentru cunoaşterea, prevenirea şi combaterea terorismului, penetrarea în clandestinitate a potenţialelor reţele teroriste, se poate face numai printr-o nouă strategie, inclusiv prin crearea unor rezistenţe acoperite.

Pentru a putea intra în zonele de mare sensibilitate, trebuie..., e o necesitate, e absolut obligatoriu să putem lucra cu ofiţeri acoperiţi. În aceste zone nu poţi pătrunde cu o săptămână, cu o zi, cu două înainte, ca să culegi informaţii, informaţiile necesare pentru pregătirea unei misiuni. Sunt zone deosebit de importante, zone în care-şi desfăşoară activitatea demnitarii, zone care, ştiu eu, includ mijloacele de transport folosite, zonele de reşedinţă, unde este absolut obligatoriu să avem informaţiile cele mai corecte. Noi nu putem lua măsurile necesare până când nu avem foarte clară situaţia informativă.

Nu ştiu de ce, pe unii dintre dumneavoastră, vă sperie noţiunea asta de acoperire. Noi nu lucrăm decât în zona noastră de activitate. Nu ne interesează altceva. Noi nu culegem informaţii... Nu ştiu, noi lucrăm ca să vă protejăm. Noi suntem puşi ca să vă venim în ajutor şi nu ştiu de ce acest lucru deranjează.

În condiţiile actuale, consider, personal, că nu putem să ne desfăşurăm activitatea decât având acest compartiment de informaţii pe care l-am avut, de altfel, dintotdeauna, foarte bine pus la punct şi care să acţioneze conform legislaţiei în vigoare, cu eficienţa necesară. Repet: toate aceste măsuri vin în sprijinul dumneavoastră şi nu intenţionăm, nici pe departe, să contravenim legii sau să vă afectăm cumva intimitatea sau ştiu eu ce alte zone pe care dumneavoastră le consideraţi că ar putea fi atinse prin aceste măsuri.

Nu pot să intru în amănunte privind activitatea ofiţerului acoperit, întrucât nu cred că este cazul. Sunt nişte reguli foarte clare, eu nu pot, acum, să vin cu toate aceste reguli privind folosirea ofiţerilor acoperiţi sau cazurilor acoperite, pentru că nu cred că am dezlegare să fac acest lucru.

Dacă doreşte domnul deputat Vasilescu, oricând îi stau la dispoziţie şi îi pot explica dânsului, în mod foarte clar, mai ales că dânsul a fost militar şi poate că am dezlegare să-i prezint toate aceste situaţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Mai e cineva? Da, domnul Sassu.

Dar sintetic, pentru că am depăşit demult timpul de dezbateri.

Domnul Alexandru Sassu:

Sunt de acord cu dumneavoastră, domnule preşedinte.

În primul rând, aş vrea să-i spun domnului ministru că am cerut punctul de vedere al Guvernului, pentru că este o decizie politică, şi nu tehnică. În al doilea rând, aş vrea să observ că a apărut o modă a agenţilor acoperiţi şi toate serviciile, indiferent de ce natură sunt, şi poliţia, şi armata, ş.a.m.d. încep să lucreze cu ofiţeri acoperiţi.

Eu cred că nu înţelegem bine rolul acestei instituţii de care discutăm acum. E vorba de Serviciul de Protecţie şi Pază.

Pentru culegerea de informaţii, există servicii specializate în acest domeniu şi ele trebuie să colaboreze cu Serviciul de Protecţie şi Pază, să-i dea informaţiile şi să le valorifice ca atare. Deci, nu văd pentru ce Serviciul de Protecţie şi Pază ar avea nevoie de alte persoane decât cele care sunt oricum specializate la nivelul celor două instituţii care există deja în România, cărora le-am aprobat să aibă agenţi acoperiţi şi de ce nu se poate colabora cu dânşii în vederea rezolvării acestei probleme. Nu văd de ce un Serviciu de Protecţie şi Pază trebuie să aibă un serviciu de informaţii cu ofiţeri acoperiţi. Sigur, culegerea de informaţii, normal, pregătirea unor deplasări ş.a.m.d. este firească, dar să lucrăm cu ofiţeri acoperiţi mi se pare că deja excede mult cadrul normalităţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Să ştiţi că am depăşit timpul de dezbateri. (Se adresează domnului deputat Damian Brudaşca) Deci, o să supun la vot.

În primul rând, varianta comisiei. Atât iniţiatorul, cât şi comisia nu au acceptat amendamentul prezentat de domnul Stroe la comisie, aşa cum ştiţi că s-a şi respins. Deci, se solicită, de către comisie şi iniţiator, menţinerea variantei din raport.

Cine este pentru această variantă? Rog să număraţi. 58 pentru.

Voturi contra? Număraţi. 35.

Abţineri? 3 abţineri.

A trecut varianta comisiei, la punctul 2. Da, avem activitate sub acoperire.

Dacă la punctul 3 sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 4. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 5. Obiecţii?

A, poftiţi, poftiţi, dacă aveţi... La 4, da? (I se adresează domnului deputat Radu Stroe; domnul ministru Acsinte Gaspar vine la prezidiu şi spune că s-a epuizat timpul) Da, normal nu ar mai trebui să intervenim, pentru că s-a epuizat timpul.

Domnul Radu Stroe:

Permiteţi sau nu permiteţi?

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Gata, s-a epuizat timpul.

Deci, punctul 4. Înţeleg că sunt obiecţii.

Cine este pentru punctul 4, în redactarea din proiect? Mulţumesc.

Voturi contra? 35.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Punctul 4 adoptat.

Punctul 5. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 6. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 7. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.I, în integralitate. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.II. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului în şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege privind Serviciul universal şi drepturile utilizatorilor cu privire la reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Da, poftiţi. Este cineva? Poftiţi. Iniţiatorii sunt sau nu sunt?

Poftiţi, din partea Guvernului.

Vă rog să vă prezentaţi.

Doamna Alexandrina Hârţan:

Mulţumesc.

Din partea Ministerului Comunicaţiilor, Alexandrina Hârţan.

Proiectul Legii privind Serviciul universal...

Domnul Andrei Ioan Chiliman (din sală):

Ce funcţie aveţi?

Doamna Alexandrina Hârţan:

Am fost secretar de stat.

Domnul Andrei Ioan Chiliman (din sală):

Acum!

Doamna Alexandrina Hârţan:

Sunt vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Comunicaţii.

Domnul Andrei Ioan Chiliman (din sală):

Sunteţi beneficiar, nu Guvern!

Doamna Alexandrina Hârţan:

Am participat la dezbateri...

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule Gaspar, spuneţi dumneavoastră că sunteţi de acord cu legea asta şi că e foarte bună şi gata! (Rumoare în Grupurile PD şi PNL)

Domnişoară, lăsaţi-l pe domnul ministru Gaspar, ca să ne spună, din partea Guvernului, că susţine acest proiect de lege.

Este şi secretarul de stat din minister.

Poftiţi, domnule secretar de stat.

Domnul Cezar Armeanu (secretar de stat, Ministerul Comunicaţiilor):

Bună ziua. Vă mulţumesc.

Am rugat-o pe domnişoara Hârţan să prezinte acest punct de vedere, pentru că dânsa a fost iniţiatorul acestei... (Comentarii în Grupurile PD şi PNL) Poftiţi? Da.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule secretar de stat, nu dialogaţi cu sala. Dumneavoastră nu sunteţi obişnuit cu lucrurile astea. Ne spuneţi de ce este bun proiectul ăsta şi atâta.

Domnul Cezar Armeanu:

Da. S-a iniţiat acest proiect de lege, credem noi, absolut necesar, în condiţiile în care este o normă impusă şi de Uniunea Europeană, pentru ca acest proiect de lege să fie adoptat şi de ţara noastră. Iar vizavi de punctele prevăzute de acest proiect de lege, îl putem comenta firesc, punctual.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul preşedinte Varujan Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Legea privind Serviciul universal este ultima lege din pachetul privind liberalizarea serviciilor de comunicaţii din România, liberalizare care va începe o dată cu 1 ianuarie 2003 şi legea statuează un serviciu reglementat de acces, care va permite tuturor cetăţenilor să dispună de posibilitatea de a efectua convorbiri vocale, de a face transmisii de date şi de a avea acces la Internet, într-un mod şi după o serie de reguli ale jocului care sunt stabilite în această lege şi care vor continua să fie stabilite prin reglementări ale Autorităţii Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii.

Legea urmează, în linii mari, Directiva europeană privind Serviciul universal, este, de altfel, un serviciu care se impune la nivelul întregii Uniuni Europene, noi am încercat s-o adaptăm, pe cât posibil, condiţiilor din România, pentru că sunt anumite chestiuni care ţin de un specific local. Sper că am reuşit acest lucru.

Ministerul, în general, nu a avut obiecţii la toate modificările pe care le-am făcut în comisie, modificări care sunt suficient de multe şi de substanţă şi pe care vă propun să le votaţi aşa cum le-am făcut noi în comisie.

Propun, ca timp de dezbatere pentru această... (Domnii deputaţi Andrei Ioan Chiliman şi Alexandru Sassu intervin din sală)

Da, aşa este, dar eu vă propun să o votăm destul de repede, pentru că este o lege tehnică şi este o lege care, repet, urmează, în linii mari, Directiva Europeană. Deci, din acest punct de vedere, are o oarecare rigiditate.

Vă mulţumesc. (Vociferări în Grupurile PD şi PNL)

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, spiritul sărbătorilor!

Grupurile parlamentare, dacă doresc să participe la dezbateri?

Domnule Ráduly, poftiţi.

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Nu se poate admite fără dezbateri?!

Domnul Ráduly Róbert-Kálmán:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Este, într-adevăr, o zi mare, aş putea să spun, pentru că, astăzi, o să adoptăm, sper, ultima verigă dintr-un pachet legislativ care trebuia să fie adoptat, poate, mai demult, deci, cu câteva luni mai devreme, însă, aşa cum vedeţi, proiectul pe care-l dezbatem astăzi a fost înregistrat la Cameră doar la începutul lunii noiembrie 2002.

Comisia noastră de tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor a încercat să lucreze cât se poate de repede, însă, aşa cum ne stă nouă în obicei, am cântărit, din toate părţile, acest proiect de lege şi am încercat să-l şlefuim cât mai bine posibil, pentru ca proiectul acesta să fie cât mai aproape de prevederile Directivei Parlamentului European şi a Consiliului privind Serviciul Universal şi Drepturile Utilizatorilor cu privire la reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice nr.2002/22.

În opinia noastră, proiectul din comisie este substanţial îmbunătăţit, faţă de cum a intrat, însă suntem ferm convinşi că, o dată cu liberalizarea care va avea loc peste nici mai mult nici mai puţin de două săptămâni, începând de la 1 ianuarie 2003, acest proiect de lege îşi va arăta şi aspectele bune şi mai puţin bune şi va fi, mai devreme sau mai târziu, în competenţa Parlamentului să-l modifice şi să-l îmbunătăţească, conform practicii.

În încheiere, domnule preşedinte, permiteţi-mi să-mi cer scuze domnişoarei Hârţan, pentru modul în care a fost primită, de colegii mei bărbaţi, în Parlament. (Comentarii în partea dreaptă a sălii) În viaţa publică sunt prea puţine doamne şi domnişoare şi ar fi loc pentru ele.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă alte grupuri parlamentare doresc să participe la dezbateri?

Poftiţi, domnule Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi, câţi mai suntem prezenţi aici, mă simt obligat să iau cuvântul, pentru că, altfel, autorii acestui proiect de lege ar trebuie să se laude singuri.

Şi eu sunt de acord că trebuie să-i lăudăm pentru maniera în care au construit textul legislativ, nu pentru că au urmat cu servilism, aşa cum pretinde domnul deputat Ráduly, nişte directive europene, ci pentru că au reuşit să integreze legislaţia română în contextul real al legislaţiei europene şi mondiale în domeniu. Pentru aceasta, mă pronunţ pentru acest proiect de lege, în numele Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă alte grupuri parlamentare doresc să participe? Nu doresc.

Intrăm în dezbateri.

Titlul legii. Dacă sunt obiecţii la titlul legii?

Poftiţi.

Domnul Brudaşca are obiecţii.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Eu aş vrea să vă spun că nu am prea înţeles acest titlu datorită frecvenţei unor anumite sintagme: "Proiectul de Lege privind Serviciul Universal şi Drepturile Utilizatorilor cu privire la Reţelele şi Serviciile de Comunicaţii Electronice".

V-aş ruga să facem, totuşi, legile să sune bine, chiar dacă ele au caracterul tehnic evocat de cei care au vorbit înaintea mea.

Prin urmare, eu aş propune o modificare de redactare a acesteia, în sensul: "Lege pentru înfiinţarea..." sau "pentru Serviciul Universal şi Drepturile Utilizatorilor cu privire la Reţelele şi Serviciile de Comunicaţii Electronice", pentru ca să evităm această repetiţie "privind" şi, respectiv, "cu privire".

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Comisia ce are de spus?

Domnul Varujan Pambuccian:

De acord. Nu văd nici o problemă.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Atunci, dacă nu sunt alte obiecţii, s-a adoptat această variantă.

Titlul capitolului 1. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La art.1, vă rog să priviţi în raport, la poziţia a doua a raportului, ultima variantă.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptată varianta comisiei pentru alin.1.

Alin.2. Se introduce un anumit alin.2, vă rog să priviţi, în raport, la poziţia a treia. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptată varianta comisiei.

Alin.3. Vă rog să priviţi, în raport, la poziţia 4. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptată varianta comisiei.

Art.2. Avem alin.1 fără modificare. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Lit.a). La lit.a), o să observaţi că se propune o modificare în raport. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Lit.b). Obiecţii? Nu sunt. Adoptată varianta comisiei.

Lit.c). Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Lit.d). Obiecţii? Nu sunt. Adoptată în varianta comisiei.

Lit.e), varianta comisiei. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Lit.f), varianta comisiei. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Lit.g), varianta comisiei. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La alin.2, este modificare făcută de comisie, la poziţia 13. dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.2, în integralitate, aşa cum a fost modificat de comisie. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul capitolului 2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.3. Vă rog să urmăriţi, în raport, la poziţia 15, comisia a făcut o modificare. Sunt obiecţii faţă de această modificare? Nu sunt obiecţii. Adoptat art.3, cu cele două alineate.

Art.4. Vă rog să priviţi, în raport, la poziţia 17, 18, 19, 20, 21 şi 22. Dacă sunt obiecţii faţă de varianta comisiei? Nu sunt. S-a adoptat art.4, în această variantă modificată de comisie.

La art.5, sunt modificări, şi la alin.1 şi la alin.2, punctele 23 şi 24 din raportul comisiei. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptată varianta comisiei la art.5.

Art.6. La alin.1, se propune o anumită modificare, de asemenea la alin.4, de către comisie. Restul este ca în proiectul iniţial. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat art.6, în varianta modificată de comisie.

Art.7. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.8. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.9. Obiecţii? Vă rog să priviţi, în raport, la alin.3, 4 şi 5. Sunt modificări propuse de comisie. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Art.9, aprobat în varianta modificată de comisie.

Art.10. Vă rog să priviţi, în raport, la modificările propuse de comisie. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat art.10, în varianta modificată de către comisie.

Art.11. În raport, începe de la poziţia 51 şi sunt modificări propuse de comisie, la diverse alineate. Sunt obiecţii? Nu. Adoptat art.11, în varianta propusă de comisie.

Art.12. Sunt obiecţii? Vă rog să observaţi, la alin.1 e făcută o modificare de către comisie. Sunt obiecţii? Nu sunt. Art.12 adoptat aşa cum a fost modificat de comisie.

Art.13. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.14. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat aşa cum a fost modificat de comisie.

Titlul capitolului 3. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.15. Obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptată varianta modificată de comisie.

Art.16. În raport, începe de la poziţia 72. Dacă sunt obiecţii faţă de modificările aduse de comisie şi alineatele nemodificate din textul iniţial? Nu sunt obiecţii. Art.16 aprobat aşa cum a fost modificat de comisie.

Art.17. Vă rog să priviţi la poziţia 80. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat în forma modificată de comisie.

Art.18. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat în forma iniţială.

Titlul capitolului 4. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.19. Vă rog să priviţi la poziţia 85 din raport şi următoarele. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat în forma modificată de comisie.

Art.20. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat în forma modificată de comisie.

Art.21. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.22. Sunt obiecţii? E un alin.3 modificat de comisie. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat şi art.22, în forma modificată de comisie.

Art.23. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.24. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.25. Obiecţii? Evident, a intervenit o renumerotare, acum e 24 şi vedeţi, la poziţia 103, propunerea de modificare făcută de comisie. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.26, care devine 25. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.27. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.28. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.29. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.30. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.31. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul capitolului 5. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.32, care devine, evident, 31.

Obiecţii? Nu sunt. Adoptat aşa cum a fost modificat de comisie.

Art. 33. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat aşa cum a fost modificat de comisie.

Art. 34. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 35. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 36. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Se introduce un nou articol, art.36 în numerotare nouă. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul capitolului VI. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.37. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat aşa cum a fost modificat de comisie.

Art.38. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.39. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Se introduce un nou articol 40. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.40 care de fapt acuma este 41. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.41 care devine 42. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.42, ultima poziţie care se elimină. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. De acord cu eliminarea.

Am parcurs întregul proiect de lege. Mâine la vot final.

Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale.

Poziţia 1 din raport este textul Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptat.

Poziţia 2 este textul Senatului. Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptat.

Poziţia 3 este tot textul Senatului.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Poziţia 4, tot textul Senatului. Dacă sunt obiecţii?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptat.

Poziţia 5, textul Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptat.

Poziţia 6, textul Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptat.

Poziţia 7, textul Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Poziţia 8. Aici avem două poziţii ale Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

La una dintre poziţii nu s-a ajuns la un acord, va fi obiect de şedinţă comună.

Poziţia 9, textul Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Poziţia 10, textul Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra?

Abţineri? Adoptat.

Pct.11 este tot textul Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra?

Abţineri?

S-a adoptat varianta Senatului.

Poziţia 12 este tot textul Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului 71/2002 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de administrare a domeniului public şi privat de interes local.

La poziţia 1 avem textul Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptat.

Poziţia 2 este textul Camerei, adoptat.

Poziţia 3 este textul Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptat.

Poziţia 4 este textul Camerei. Adoptat.

Se va supune votului în şedinţa de vot final de mâine.

Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 95/2002 privind industria de apărare.

Poziţia 1, textul Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptat.

Poziţia 2 este textul Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptat.

Poziţia 3 este textul Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptat.

Va fi supus votului în şedinţă specială de vot mâine.

Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor.

La poziţia 1 textul Camerei, adoptat.

Poziţia 2 textul Camerei, adoptat.

Poziţia 3, text comun.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt. A... sunt voturi contra. Ziceţi! Sunt 3 voturi contra.

Abţineri? 4 abţineri. S-a adoptat varianta Comisiei de mediere.

La pct.4 avem varianta Camerei Deputaţilor, este adoptat.

La pct.5, la alin.3 este text comun.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? 2 voturi contra.

Abţineri? 1 abţinere. S-a adoptat textul comun.

La alin.4 al art.5 este textul Camerei, este adoptat.

Pct.5 în integralitate deci, este adoptat.

Pct.6 este textul Camerei, este adoptat.

Pct.7 este varianta Camerei, este adoptat.

La poziţia 8 este un text comun.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt voturi contra.

Abţineri? 3 abţineri. S-a adoptat textul comun.

Pct.9, poziţia 9 din raport este textul Camerei, este adoptat.

La poziţia 10, textul Camerei, este adoptat.

La poziţia 11, textul Camerei, adoptat.

La poziţia 12 avem mai multe puncte. La art.20 alin.1 este textul Camerei, adoptat.

Alin.2 textul Camerei, adoptat.

(Domnul deputat Chiliman face unele observaţii din bancă.)

Scrie în raport aşa: art.20 alin.1 este textul Camerei în unanimitate, deci, este adoptat. La alin.2 este textul Camerei în unanimitate, este adoptat.

Domnule, poate aveţi alt raport. Veniţi cu raportul dumneavoastră să-l văd, că aici la mine nu scrie aşa. La mine scrie foarte limpede. Pct.2 este textul Camerei în unanimitate, deci, este adoptat.

La pct.3 este textul Camerei în unanimitate, la toate literele şi este adoptat.

La alin.4 este textul Camerei în unanimitate şi este adoptat.

La alin.5 avem, la lit.a) textul Camerei, este adoptat, la pct.b) este text comun.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? 4 voturi contra.

Abţineri? 3 abţineri. S-a adoptat şi pct.b).

La lit.c) avem textul Camerei în unanimitate adoptat.

La lit.d), e), f) avem textele Camerei adoptate. Deci, am parcurs întreg alin.5 şi l-am adoptat.

Alin.6, la preambul avem textul Camerei, este adoptat; lit.a) este un text comun.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra?

Abţineri? 3 abţineri. S-a adoptat şi acest punct.

La lit.b) avem textul Camerei, adoptat.

Lit.c) este un text comun.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? 3 contra.

Abţineri? Nu sunt. Adoptată şi lit.c).

La lit.d) este textul Camerei.

La lit.e) este un text comun.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? 4 abţineri. S-a adoptat şi lit.e).

Pct.6, în integralitate. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat pct.6.

Pct.7 avem text comun atât la preambulul alin.7, cât şi la lit.a), b) şi c).

La textele comune, preambulul.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptat.

Lit.a), text comun.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptat.

Lit.b) text comun.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? 2 abţineri. Deci, cu 2 abţineri s-a adoptat lit.b).

Text comun şi la lit.c).

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptată lit.c).

Lit.d) este textul Camerei.

Pct.7, în integralitate.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? 3 abţineri. Cu 3 abţineri s-a adoptat pct.7.

La pct.8 avem la preambul un text comun.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptat.

Lit.a) este textul Camerei, adoptat.

Lit.b) este textul Camerei.

Pct.8, în integralitate.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptat.

Pct.9, avem un text comun la pct.9.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? 2 voturi contra.

Abţineri? 2 abţineri. O opoziţie foarte serioasă, dar pct.9 a trecut totuşi.

Pct.10, se propune eliminarea de către comisia de mediere.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. S-a adoptat această variantă de eliminare.

Art.20, în integralitate. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.21. La art.21 avem un text comun, la ambele alineate este text comun.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptat.

La poz.14 din raport, la alin.3 al art.22 avem textul Camerei, în unanimitate este adoptat.

La alin.4 avem un text comun.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptat.

La pct.5 este textul Camerei, este adoptat.

La pct.6 este textul Camerei.

La pct.7 se elimină; aceasta este propunerea Comisiei de mediere.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. S-a adoptat această variantă.

Pct.14, în integralitate.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptat.

Pct.15. La pct.15 avem variantele Camerei Deputaţilor, este adoptat.

Pct.16, textul Camerei Deputaţilor, este adoptat.

Pct.17, textul Camerei Deputaţilor, adoptat.

Pct.18, textul Camerei, adoptat.

Pct.19, textul Camerei, adoptat.

Pct.20, textul Camerei, adoptat.

Pct.21, textul Camerei, adoptat.

Pct.22, textul Camerei, adoptat.

Pct.23, textul Camerei, adoptat.

La pct.24 avem la art.34, alin.1 un text comun.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptat.

La alin.4 este varianta Camerei, este adoptat.

Poz.24, în integralitate adoptată.

Poz.25 avem textul Camerei, adoptat.

Poz.26 textul Camerei adoptat.

Poz.27 avem varianta Camerei Deputaţilor, adoptată.

Poz.28 avem varianta Camerei, este adoptată.

Poz.29, varianta Camerei, adoptată.

Poz.30 este textul Camerei, în integralitate adoptat.

Poz.31, textul Camerei Deputaţilor, adoptat.

Poz.32, textul Camerei Deputaţilor, adoptat.

Poz.33, textul Camerei, adoptat.

Poz.34, textul Camerei, adoptat.

Poz.35, avem mai multe alineate ale art.48. La a), b), c), d), sunt variantele Camerei. La e) este textul Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptată varianta aceasta.

La f) este textul Camerei.

La lit.g) este textul Camerei.

La lit.l) este textul Camerei. Adoptată în integralitate această poziţie.

Poziţia 36 este varianta Camerei, adoptată.

Poziţia 37 este varianta Camerei.

La poziţia 38, la art.51 este un text al Camerei, la lit.a) este un text al Camerei; la lit.f) sau a treia poziţie oricum de la pct.38 este un text comun.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptat.

La g) este un text al Camerei. La h) este textul Camerei.

La alin.2 este un text comun.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. S-a adoptat poz.38 în integralitate.

Poziţia 39, textul Camerei, adoptat.

Poziţia 40, textul Camerei, adoptat.

Poziţia 41, avem textul Camerei, adoptat.

Poziţia 42, textul Camerei, adoptat.

Poziţia 43, textul Camerei, adoptat.

La poziţia 44 este un text comun.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptată poz.44.

Poz.45 este textul Camerei.

Poz.46 este textul Camerei, adoptat.

Poz.47, textul Camerei, adoptat.

Poz.48, textul Camerei, adoptat.

Poz.49, textul Camerei, adoptat.

Poz.50, textul Camerei, adoptat.

Poz.51, textul Camerei, adoptat.

Raportul se va supune votului final în şedinţă specială de vot.

Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 56/2002 privind monitorizarea pieţei transporturilor rutiere şi măsurile ce trebuie luate în situaţii de criză în domeniul transportului rutier de mărfuri.

La poz.1 avem textul Camerei adoptat. Nu, scuzaţi! este numai o parte a acestui text. La art.2, pct.2 este textul Senatului în unanimitate.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptată această variantă.

La poz.2 a raportului este textul Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Raportul se va supune în integralitate votului în şedinţă specială de vot.

Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.62/2002 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.70/1997 privind controlul fiscal. Avem o singură poziţie şi aceea este textul Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Se va supune votului final în şedinţă specială de vot.

Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.96/2002 privind acordarea de produse lactate şi de panificaţie pentru elevii din clasele I-IV din învăţământul de stat.

La poz.1 este textul Camerei Deputaţilor, adoptat.

Poz.2, textul Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptat.

La poz.3 avem la alin.1 al art.1 textul Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptat.

La alin.2 este un text comun.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptat.

La alin.3 este un text al Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Alin.3, textul Camerei este adoptat.

Poz.3 a raportului în integralitate.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptată.

La poz.4 avem textul Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptată poz.4.

Poz.5 este textul Camerei Deputaţilor adoptat.

Se va supune votului în şedinţă specială de vot.

Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri.

La poz.1 avem textul Camerei, adoptat.

Poz.2, textul Camerei, adoptat.

Raportul în integralitate se supune votului în şedinţă specială de vot.

Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru înfiinţarea comunei Tămăşeu, judeţul Bihor prin reorganizarea comunei Biharia.

La poz.1 avem textul Camerei Deputaţilor.

La poz.2 avem textul Camerei.

La poz.3 avem textul Camerei.

La poz.4 avem textul Camerei. Se va supune raportul votului final în şedinţă specială de vot.

Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru înfiinţarea comunei Paleu, judeţul Bihor prin reorganizarea comunei Cetariu.

La poz.1, textul Camerei, adoptat.

La poz.2, textul Camerei, adoptat.

La poz.3, textul Camerei, adoptat.

La poz.4, textul Camerei, adoptat.

Se va supune votului în şedinţă specială de vot raportul în integralitate.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Slovenia privind transportul maritim, semnat la Bucureşti la 28 mai 2002. Dacă din partea iniţiatorului doreşte să ia cuvântul? Poftiţi.

Domnul Tudor Florescu (secretar de stat, MLPTL):

Mulţumesc, domnule preşedinte. Prevederile prezentului acord vor asigura cadrul juridic bilateral în vederea organizării şi dezvoltării relaţiilor bilaterale între cele două state în domeniul transportului maritim, asigurarea unei mai bune coordonări a activităţilor de transport maritim, evitarea oricăror acţiuni care ar putea dăuna dezvoltării normale a activităţilor de transport maritim, promovării dezvoltării relaţiilor economice şi comerciale între cele două state.

Faţă de cele prezentate, vă rugăm să fiţi de acord cu aprobarea proiectului de act normativ prezentat. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Dacă din partea comisiei sesizate în fond? Poftiţi, domnule preşedinte.

Domnul Antal István:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ cu adresa nr.1205 din 19 septembrie 2002, la fel proiectul de lege a fost adoptat de Senat în forma prezentată de Guvern în şedinţa din 21 noiembrie 2002. Comisia pentru politică externă, cu adresa nr.609 din 3 decembrie 2002 şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi cu adresa nr.609 din 5 decembrie au avizat favorabil proiectul de lege în forma adoptată de Senat.

În raport de obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Dezbateri asupra proiectului de lege au avut loc în şedinţa comisiei din 10 decembrie 2002. La lucrările comisiei au participat invitaţi din partea Ministerului Lucrărilor Publice, Transportului şi Locuinţei. În urma dezbaterilor, membrii comisiei au propus admiterea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc. Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul legii? Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.1. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul în integralitate se va supune votului final într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere semnat la Tel Aviv la 14 mai 1996 cu privire la Acordul între Guvernul României şi Guvernul statului Israel privind transporturile aeriene civile semnat în Israel la 19 decembrie 1967. Din partea iniţiatorilor, poftiţi domnule Florescu.

Domnul Tudor Florescu:

Vă mulţumesc domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Modificările se referă la: desemnarea companiilor aeriene de către părţile contractante pentru efectuarea serviciilor aeriene convenite în baza Acordului aerian bilateral şi posibilitatea înlocuirii companiilor aeriene desemnate cu altă companie aeriană; acordarea dreptului companiilor desemnate de a menţine pe teritoriul celeilalte părţi a agenţiei proprii, precum şi personalului comercial corespunzător; acordarea dreptului fiecărei companii de a emite documente proprii de transport pentru serviciile sale aeriene; acordarea drepturilor companiilor de a repatria excedentul privind încasările şi cheltuielile efectuate pe teritoriul celeilalte părţi; includerea în acordul aerian a unui articol care conţine reglementări specifice referitoare la asigurarea securităţii aviaţiei civile împotriva actelor de intervenţie ilicită.

Faţă de cele prezentate, vă rugăm a fi de acord cu proiectul de act normativ prezent. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc. Din partea comisiei sesizate în fond. Poftiţi, domnule preşedinte.

Domnul Antal István:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Mai menţionez următoarele: Acordul privind transporturile aeriene civile între cele două state a fost semnat în 1967 şi a intrat în vigoare la 27 noiembrie 1968 şi la art.13 din acest Acord se prevede că dacă vreuna din părţile contractante doreşte să modifice vreo prevedere a acestuia se va putea cere o consultare cu cealaltă parte contractantă.

Vi s-au prezentat de către domnul secretar de stat Florescu aceste modificări, care au fost convenite cu ocazia consultărilor între autorităţile aeronautice din cele două ţări pentru modificarea unor prevederi şi prin memorandumul de înţelegere s-a prezentat să se publice textul consolidat al Acordului între Guvernul României şi Guvernul Statului Israel privind transporturile aeriene civile ţinând seama de toate modificările aduse prin memorandum.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ; la fel, a fost adoptat de Senat în forma prezentată de Guvern în şedinţa din 21 noiembrie 2002.

În raport de obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. În urma dezbaterilor, membrii comisiei, în şedinţa din 10 decembrie 2002, au propus admiterea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Nu doresc.

Titlul legii.

Obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic.

Obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul, în integralitate, va fi supus votului final, în şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului României şi Guvernului Republicii Letone privind readmisia de persoane, semnat la Riga la 5 iulie 2002.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul?

Da. Poftiţi.

Domnul general Abraham.

Domnul Pavel Abraham (secretar de stat, Ministerul de Interne):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În cadrul activităţilor desfăşurate de Ministerul de Interne privind procesul de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană, un loc important îl coupă reglementarea juridică a circulaţiei persoanelor, inclusiv prin semnarea unor acorduri de readmisie, astfel de acorduri fiind încheiate până în prezent cu toate ţările Uniunii Europene şi cu parte din ţările candidate.

În vederea dezvoltării cooperării româno-letone şi ţinând seama de fenomenul migraţiei legale, s-a impus încheierea unor Acord de readmisie între Guvernul României şi Guvernul Republicii Letone, precum şi a unui Protocol pentru aplicarea acestuia, semnate la Riga, la 5 iulie 2002, instrumente juridice internaţionale de natura să sprijine eforturile depuse de România pentru rezolvarea situaţiilor cu care se confruntă în prezent şi în perspectivă.

Acordul cuprinde reglementări cu privire la definirea noţiunilor de străini, viză, permis de şedere, dovada ori prezumţia cetăţeniei, readmisia cetăţenilor statelor părţilor contractante, a persoanelor fără cetăţenie şi a străinilor, tranzitul, transportul, termenele, precum şi excepţiile de la readmisia străinilor, modul de intrare în vigoare, suspendare, modificarea dispoziţiilor acordului.

Faţă de aceste considerente, vă adresez respectuos rugămintea de a adopta prezentul proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Din partea comisiei sesizate în fond. Poftiţi.

Domnul Virgil Popescu:

Domnule preşedinte,

Comisia de apărare, ordine publică şi suguranţă naţională a fost sesizată pentru dezbatere şi aprobare pe fond. A avut avize favorabile de la Consiliul Legislativ, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru drepturile omului şi, cu majoritatea celor 23 de deputaţi prezenţi, a hotărât supunerea spre dezbatere şi adoptare în forma iniţială, fără modificări, a proiectului.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul legii.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Articolul unic.

Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul, în ingralitate, va fi supus votului final în şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.132/2002 pentru punerea în aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.95/2002 privind industria de apărare.

Suntem în procedură de urgenţă.

Vă rog să faceţi propuneri pentru timpii de dezbatere.

Comisia pentru industrii şi servicii, sau Comisia pentru apărare, ordine publică şi suguranţă naţională.

Domnul Virgil Popescu:

Domnule preşedinte,

Comisia de apărare, ordine publică şi suguranţă naţională a fost sesizată împreună cu Comisia de industrii şi servicii pentru întocmirea reaportului de fond. S-a beneficiat de avizele favorabile ale Consiliului Legislativ şi, cu majoritate de voturi, doar un vot împotrivă, s-a hotărât avizarea favorabilă a proiectului de lege cu amendamentele care au fost prezentate în anexă.

Timpii de dezbatere: propunem, în total, 5 minute, cu un minut pe fiecare intervenţie.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Cine este pentru aceşti timpi de dezbatere?

Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Titlul ordonanţei.

Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.1. Vă rog să priviţi în raport. Este propusă o modificare de către comisie.

Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.2. Vă rog să priviţi în raport. La poz.5 se propune o anumită modificare de către comisie.

Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Deci, am parcurs ordonanţa, textul ordonanţei.

Titlul legii.

Dacă la titlul legii sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic.

Vă rog să priviţi în raport. La poz.2 se propune o anumită modificare.

Sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptat articolul unic, aşa cum a fost modificat de către comisie.

Se va supune votului final în şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.119/2002 privind modificarea art.14 alin.1 lit.e) din Ordonanţa Guvernului nr.65/1997 privind regimul paşapoartelor.

Suntem, de asemenea, în procedură de urgenţă.

Rog Comisiei pentru apărare, ordine publică şi suguranţă naţională să facă propuneri pentru timpii de dezbatere.

Domnul Virgil Popescu:

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Propunem 3 minute pentru dezbateri, un minut de fiecare intervenţie.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Cine este pentru aceşti timpi de dezbatere? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Titlul ordonanţei.

Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic al ordonanţei.

Obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii.

Obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic.

Obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul, în integralitate, se va supune votului în şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.81/2000 privind certificarea încadrării vehiculelor rutiere înmatriculate în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi folosirea, conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică.

Din partea iniţiatorului?

Poftiţi. Domnul secretar de stat Florescu.

Domnul Tudor Florescu (secretar de stat, MLPTL):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Prezenta ordonanţă a fost trimisă, în vederea armonizării legislaţiei naţionale cu legislaţia Uniunii Europene, prin unificarea prevederilor aflate în mai multe acte normative, creşterea securităţii rutiere şi a protecţiei mediului, prin îmbunătăţirea activităţii de inspecţia tehnică periodică.

De asemenea, au fost avute în vedere următoarele acorduri internaţionale în domeniu, semnate de România: Acordul de la Geneva, din 1958, privind adoptarea de prescripţii tehnice uniforme, aplicabile vehiculelor cu roţi, echipamentelor şi componentelor ce vor fi montate sau utilizate de vehicule cu roţi, ratificat prin Decretul nr.371/1976; Acordul de la Geneva, din 1998, privind adoptarea de prescripţii tehnice mondiale aplicate autovehiculelor, precum şi echipamentelor şi componentelor ce pot fi montate şi/sau utilizate pe autovehicule.

Totodată, în prevederile ordonanţei au fost incluse prevederile Directivei nr.96/1996 C.E. privind armonizarea legislaţiei statelor membre asupra inspecţiei tehnice periodice autovehiculelor şi remorcilor acestora.

Menţionez că suntem de acord cu modificările şi completările aduse de comisia de specialitate la proiectul de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond?

Poftiţi, domnule preşedinte.

Domnul Antal István:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Comisia de industrii şi servicii a fost sesizată pentru avizare şi dezbateri în fond cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.81 privind certificarea încadrării vehiculelor rutiere, înmatriculate în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi folosinţa, conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică, primit cu adresa nr.394 din 5 septembrie 2000.

Ordonanţa, aşa cum vi s-a prezentat, a fot emisă în vederea armonizării legislaţiei naţionale cu legislaţia Uniunii Europene, prin unificarea prevederilor aflate în mai multe acte normative, creşterea securităţii rutiere şi a protecţiei mediului, prin îmbunătăţirea activităţii de inspecţia tehnică periodică.

Au fost avute în vedere mai multe acorduri internaţionale în domeniu, semnate de România la emiterea acestei ordonanţe, şi anume: Acordul de la Geneva din 1958 privind adoptarea de prescripţii tehnice uniforme aplicabile vechiculelor cu roţi, echipamentelor şi componentelor ce pot fi montate sau utilizate pe vehicule cu roţi, ratificat prin Decretul nr.371 din 1997; Acordul de la Geneva din 1998 privind adoptarea de prescripţii tehnice mondiale aplicabile autovehiculelor, precum şi echipamentelor şi componentelor ce pot fi montate şi/sau utilizate pe autovehicule.

Ordonanţa a fost avizată favorabil de Consiliul Legislativ în 14 august 2000.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil în forma propusă de Guvern de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi, pentru pregătirea dezbaterii în comisie, raportorii au avut mai multe întâlniri cu specialiştii din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, Transportului şi Locuinţei şi din cadrul Regiei Autonome Registrul Auto Român, în vederea completării actului normativ, ţinând seama de reglementările naţionale sus-menţionate, acorduri internaţionale la care România este parte şi Directivele Uniunii Europene în domeniu şi amendamentele propuse de domnul deputat Constantin Niculescu.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma dezbaterii din 5 decembrie 2002, membrii comisiei au propus admiterea, cu modificări şi completări, a proiectului de lege şi ţin să menţionez că o să avem câteva intervenţii la pag.12, la pag.13, 14 şi 16, cu unele mici completări care au fost convenite între timp cu membrii comisiei şi cu specialiştii din Parlament.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Dacă se doreşte intervenţie?

Da. Domnul Sadici, din partea Grupului parlamentar al PRM.

Domnul Octavian Sadici:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Comisia de industrii şi servicii, în dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.81/2000 privind certificarea încadrării vehiculelor rutiere înmatriculate în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi folosinţă conform destinaţiei prin inspecţia tehnică periodică, a avut în vedere şi prevederile Propunerii legislative nr.455/2002 privind efectuarea inspecţiei tehnice periodice a remorcilor cu pavilion apicol, stabilindu-se ca inspecţia tehnică periodică a remorcilor apicole să se execute la 3 ani. Propunerea legislativă se regăseşte la art.2 lit.n).

Susţinem acest proiect de lege, în care ne regăsim şi suntem de acord cu respingerea iniţiativei. Textul propunerii legislative se regăseşte în raportul întocmit de comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Dacă alte grupuri parlamentare doresc să participe la dezbatere? Nu doresc.

Titlul ordonanţei.

Vă rog să priviţi în raport.

La poz.3 există o propunere de modificare.

Dacă sunt obiecţii?

Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art.1. Dacă sunt obiecţii?

Da, poftiţi.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Din dorinţa de a colabora cu colegii din comisia avizată în fond, o să intervin pe parcurs în mai multe rânduri, pentru corecţii din punct de vedere al limbii.

Avem aici o cacofonie posibilă, datorită asocierii sau apropierii dintre cuvintele "tehnică corespunde".

Deci, eu aş propune ca art.1 să sufere următoarea corectură din punct de vedere lingvistic: "Vehiculele rutiere înmatriculate pot circula şi pot fi utilizate pe drumurile publice din România, numai dacă starea lor tehnică..." - şi acum, avem două variante: "...este potrivit reglementărilor naţionale", sau "...se conformează reglementărilor naţionale privind siguranţa rutieră, protecţia mediului şi categoria de folosinţă".

În felul acesta, este mai clară exprimarea şi evită cacofonia existentă în redactarea de faţă, în redactarea pe care o avem în acest raport.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Comisia?

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Observaţia este corectă şi, ca să fim în ton cu ceea ce dorim să obţinem în continuare, să spunem: "... dacă starea lor tehnică este conformă cu reglementările tehnice", pentru că avem atestate de conformitate, după aceea.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Deci mergem pe această variantă.

Sunt alte obiecţii? Nu sunt.

Adoptat în forma modificată.

Art.2. Da, poftiţi.

Domnul Damian Brudaşca:

La alin.2, domnule preşedinte de şedinţă, propun înlocuirea cuvântului "executării" cu "efectuării" şi solicit colegilor ca, după "periodice", să se pună virgulă, întrucât, în general, în limba română, înainte de grupul "precum şi" se pune virgulă.

Prin urmare, noua redactare va arăta astfel: "Obligaţia efectuării inspecţiilor tehnice periodice, ...", pentru că este vorba de obligaţia de a efectua, nu de a executa, "... ,precum şi a respectării ..." şi apoi textul curge corespunzător.

Şi, dacă tot sunt aici, la acest microfon, daţi-mi voie să-i rog pe colegi să fie de acord ca şi la alin.4 să se elimine virgula după "conducerii auto", în continuare "se supun primei inspecţii" şi aşa mai departe.

La alin.5 am mai multe observaţii. În primul rând, reţineţi şi dumneavoastră formula: "Inspecţia tehnică periodică cuprinde cumulativ, după caz, următoarele ..." şi apoi se revine: "inspecţia tehnică privind ...". Prin urmare, "inspecţia tehnică" cuprinde "inspecţia tehnică". Putem evita această situaţie, lăsând doar în formula iniţială "Inspecţia tehnică periodică cuprinde, cumulativ, după caz, următoarele: a) siguranţa rutieră; b) protecţia mediului; c) încadrarea în categoriile de folosinţă". În felul acesta, se elimină redundanţa existentă în formularea de faţă a acestui alineat.

La alin.4 vă propuneam ca să eliminăm virgula după "şi pentru învăţarea conducerii auto", deci acolo virgula aceea se elimină, "se supun primei inspecţii periodice ..." şi apoi textul curge corespunzător.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Aveţi şi dumneavoastră o variantă?

Şi domnul Leonăchescu are o propunere la alin.5.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

La poz.5, alin.5, eu am altă propunere, şi anume: "Inspecţia tehnică periodică are trei etape: ..." - şi restul rămâne nemodificat, fiind vorba de o enumerare, de o detaliere a conţinutului substanţei de bază.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, comisia, un punct de vedere.

Domnul Ioan Bivolaru:

Luate în ordinea propunerilor făcute, la alin.2, suntem de acord cu înlocuirea "executării" cu "efectuarea", mai ales că această sarcină cade în răspunderea deţinătorului legal; deci, "obligaţia efectuării inspecţiei", suntem de acord cu această reformulare.

În ce priveşte la alin.4, cu eliminarea acelei virgule, sigur, suntem de acord, iar în ce priveşte alin.5, nu suntem de acord, deoarece această inspecţie tehnică periodică este într-adevăr realizată cumulativ din trei inspecţii care, fiecare în parte, se autorizează şi nu este obligatoriu ca aceste inspecţii tehnice privind siguranţa rutieră, privind protecţia mediului şi privind încadrarea în categorie, să nu se execute şi separat. De data aceasta, toate trei, executate cumulativ, realizează ceea ce se numeşte inspecţia tehnică periodică. Realizarea cumulativă a celor trei inspecţii dă dreptul acestei activităţi să pună avizul că inspecţia tehnică periodică este executată. E bine să rămână aşa.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Eu aş solicita o explicaţie. Şi domnul ministru Gaspar pune o problemă care şi mie mi s-a părut ciudată. Dacă "inspecţia tehnică periodică cuprinde cumulativ ...", asta presupune ..., nu sunt tehnician, dar juridic, presupun că toate împreună; nu mai poate fi "după caz". Ori scoatem "după caz", ori ...

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte, cred că ar trebui spus "pentru categoriile de autovehicule unde se face inspecţia tehnică periodică", pentru că fiecare reprezintă o altă activitate şi cred că, raportat şi la natura autovehiculului, deoarece "cumulativ, după caz" - "cumulativ" ştiu ce înseamnă; deci, toate împreună.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Trebuie toate, obligatoriu, împreună.

Da, poftiţi, domnule Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Eu consider că mai fericită este formula găsită de domnul profesor Leonăchescu, pentru evităm formula aceasta: "Inspecţia tehnică periodică cuprinde inspecţia tehnică ", inspecţia tehnică "..".

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule Brudaşca, cum să spun? Filologia este una şi sunt nişte chestii tehnice.

Domnul Damian Brudaşca:

Da, dar eu sunt de acord cu dumneavoastră că filologia este una şi tehnica este alta, dar pe noi ne judecă cel care citeşte legea şi din punct de vedere al ştiinţei limbii. Pentru că eu sunt de acord să spunem că "Inspecţia tehnică periodică se realizează în trei etape, constând în: ..." - şi enumerăm.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule Brudaşca, nu sunt etape; nu există noţiunea de "etapă". Etapă înseamnă că s-ar face pe rând chestiunile astea, or, nu contează secvenţialitatea în timpul în care se face; se spune că se fac "cumulativ", se fac toate. Deci, sunt trei aspecte care toate cumulativ merg.

Comisia, vă rog.

Domnul Ioan Bivolaru (din bancă):

Suntem de acord cu eliminarea lui "după caz", deşi acest "după caz" să ştiţi că sunt momente când nu toate trei sunt cumulative. Acestea le stabileşte RAR-ul ...

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule Bivolaru, la microfon, dacă puteţi să dacţi explicaţie. Totuşi, aici sunt nişte aspecte. Ar fi trebuit, atunci, ca aceste prevederi să fie mult mai analitice, pentru că nu se pot sintetiza; dacă este "cumulativ", nu poate să fie şi "după caz".

Domnul Ioan Bivolaru:

Sigur, din punct de vedere tehnic, dumneavoastră aveţi mare dreptate. Una este textul literar şi alta este textul tehnic.

Inspecţia tehnică periodică poate fi realizată numai în momentul când sunt stabilite cumulativ nişte condiţii, sau se demonstrează că se îndeplinesc cumulativ nişte condiţii. În unele situaţii, toate trei condiţiile trebuie îndeplinite cumulativ, în alte situaţii, numai două dintre acestea trebuie îndeplinite cumulativ.

Textul este foarte clar pentru Registrul Auto Român, care trebuie să facă normele de aplicare, care stabileşte clar în ce cazuri inspecţia tehnică periodică este stabilită cumulativ cu unele, două dintre cele trei, sau în ce caz toate trei trebuie să fie îndeplinite cumulativ. Asta este problema.

Textul este mai mult decât foarte clar pentru un tehnician. Ne scuzaţi, asta e problema.

Suntem de acord, pe undeva, că acest "după caz" încurcă foarte mult. Asta ar fi însemnat, dacă nu treceam "după caz", trebuia să enumerăm fiecare situaţie în parte, când este vorba de cele două şi pentru ce vehicule, când este vorba de cele trei şi pentru ce vehicule. Întindeam textul foarte mult.

Părerea noastră este să rămână aşa cum este aici acest alin.5.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Bine. Înţeleg aspectele astea, însă, eu eram partizanul unor texte poate mai lungi, dar mai clare.

Deci, s-au adoptat aceste modificări, s-au adoptat modificările gramaticale, cu excepţia pct.5, la care comisia menţine formularea de aici.

Dacă sunt alte obiecţii? Nu sunt.

Cine este pentru textul de la art.2?

Vă mulţumesc.

Voturi contra? Un vot contra.

Abţineri? Nu sunt.

S-a adoptat.

Art.3. Poftiţi.

Domnul Damian Brudaşca:

La art.3 au apărut nişte erori tehnice, pe care vă propun să le eliminăm. Astfel, la alin.1 trebuie să scoatem cuvântul "în" după "încadrării", pentru că este "încadrării acestora în normele tehnice"; apoi, să folosim expresia "folosinţă", nu "folosinţa" - "categoria de folosinţă conform destinaţiei".

La alin.2, să scoatem un "e" de la "inspecţiei" şi la alin.3 să scoatem virgula după "destinaţie", sau, dacă vreţi să menţineţi virgula după "destinaţie", atunci, în tot textul acestei legi, va trebui, după "categoria de folosinţă" să se pună virgulă - "... conform destinaţiei, ..." şi atunci merge şi formula cu virgulă, care este în formularea pe care ne-a prezentat-o comisia.

Altfel, pentru a nu reveni asupra textelor anterioare, eu sugerez să se scoată virgula de aici.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Comisia?

Domnul Ioan Bivolaru:

Aceasta intră în categoria deja a erorilor materiale. Colectivul tehnic de la Cameră deja a făcut aceste propuneri, de a realiza aceste corecţii, propuse şi de domnul Brudaşca.

Deci, sunt acceptate deja; le acceptăm.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, vă mulţumesc.

Deci, textul a fost acceptat aşa cum s-a propus.

La art.4, dacă sunt obiecţii?

Poftiţi, domnule Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

La alin.2, eu v-aş propune următoarea reformulare, pentru că mie nu mi se pare importantă desfăşurarea, ci mi se pare importantă activitatea de inspecţie.

Prin urmare, propun eliminarea acestei expresii, "desfăşurarea", şi textul să aibă următoarea formă: "Activitatea de inspecţie tehnică periodică se poate realiza de către agenţii economici autorizaţi, numai pe baza unui contract de franciză, încheiat cu RAR de către aceştia, în condiţiile legii".

De asemenea, la alin.3, cu voia dumneavoastră, aş propune eliminarea cuvintelor "desfăşurarea activităţii" şi înlocuirea lor cu "pentru efectuarea inspecţiei tehnice periodice (fără virgulă) vor fi autorizate şi vor încheia ..." şi aşa mai departe, "... dobândind, astfel, şi calitatea de beneficiar".

La art.4 alin.4 v-aş propune o re redactare, o redactare diferită, în sensul următor: "În activitatea de inspecţie tehnică periodică, autoritatea RAR se concretizează prin folosirea mărcii înregistrate RAR..." şi apoi merge textul, în continuare.

La alin.7 aş propune să se elimine virgula după "tehnică periodică", la alin.8 se pune virgulă "după staţii, precum şi controlul tehnic" deci între staţii şi precum, la alin.9 "condiţiile privind autorizarea agenţilor economici şi a instituţiilor tehnice periodice," şi apoi se scoate la următorul tehnice - periodice se scoate virgula.

Prin aceste amendamente de redactare sau de punctuaţie, eu consider că se ajunge la o mai bună şi mai clară exprimare a textului art.4.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Comisia?

Domnul Ioan Bivolaru:

Cu unele lucruri o să fim de acord, pentru că sunt corecte, dar cu unele nu. În ceea ce priveşte la alin.2 înlocuirea a termenului "de desfăşurare" cu "efectuare", de data aceasta nu mai este vorba de efectuare, ci de desfăşurare, chiar dacă în textul respectiv schimbăm ordinea...

Domnul Damian Brudaşca: (Din bancă)

La alin.3.

Domnul Ioan Bivolaru:

Da, aveţi dreptate, la alin.3.

Deci la alin.2, suntem de acord cu această reformulare, că actitivitatea de inspecţie tehnică se poate desfăşura de către agenţii economici autorizaţi pe baza, numai pe baza unui contract de franciză. Deci putem reformula de maniera aceasta; "Activitatea de inspecţie tehnică periodică se poate realiza de către agenţii economici autorizaţi, numai pe baza unui contract de franciză...".

Se pare că, în condiţiile acestea, autorizarea ar putea să cadă sub imperiul obligaţiei contractului de franciză, dacă spunem "autorizaţi numai pe baza contractului de franciză". Nu există aşa ceva, autorizarea se face numai pe baza altor reglementări. Deci cu textul că se poate realiza numai pe baza unui contract de franciză este o teză separată şi nu trebuie să o amestecăm. Da, dacă nu uităm virgula, atunci punem virgula respectivă.

În ceea ce priveşte la alin.3, rămâne termenul "de desfăşurare a actitivităţii", pentru că efectuarea activităţii de inspecţie este una şi desfăşurarea ei este cu totul altceva.

În ceea ce priveşte la alin.4, suntem de acord cu inversarea în text şi să spunem că: "În activitatea de inspecţie tehnică periodică, autoritatea RAR se concretizează..." şi textul să curgă.

La alin.7 şi 9, observaţiile sunt corecte şi ni le însuşim.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule Brudaşca, la alin.7 atestarea personalului nu merge virgulă? "Care efectuează inspecţia tehnică periodică,"...?

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte, dacă dorim o asemenea precizare este adevărat că se poate: "Atestarea personalului se face de către RAR ".." şi atunci se poate intercala prin virgule. S-a făcut o observaţie corectă.

Eu aş reveni, cu permisiunea dumneavoastră, asupra alin.3, pentru că, îl rog pe distinsul meu coleg să reţină că instituţiile publice care "au dotarea tehnică necesară nu pentru desfăşurarea, ci au dotarea tehnică pentru efectuarea..." acesta este scopul dotării.

Domnul Ioan Bivolaru:

Probabil că distinsul coleg se gândeşte că această efectuare a inspecţiei tehnice se referă la dotarea tehnică, ştiu eu, începând de la daltă şi ciocan şi celelalte scule necesare. Dotarea tehnică respectivă se referă la o întreagă bază materială care începe de la teren, la clădiri şi tot ce ţine de activitate şi mai puţin de ceea ce ţine de, ştiu eu, de uneltele strict necesare. Deci în "reglementările privind modul de autorizare" ca şi capitolul "deţinerea unei dotări minime tehnice" se referă începând de la spaţii, la clădiri şi după ce se extinde la utilaje cu care "desfăşoară" activitatea sau o "execută". Îmi e greu să spun că "execută" activitatea de inspecţie tehnică cu clădirea. Cu ciocanul, poate.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, bine, deci nu există o înţelegere în ceea ce priveşte alin.3, da? Deci renunţaţi, bun.

Atunci considerăm adoptat art.4 cu modificările acceptate.

Art.5. Sunt probleme? Nu sunt. Adoptat.

Art.6. Da, poftiţi.

Domnul Damian Brudaşca:

Mie îmi pare rău că unii colegi se plictisesc ascultându-ne, eu aş dori să vă supun atenţiei o propunere de modificare la alin.2, în sensul înlocuirii sintagmei "în cazul în care"... cu "dacă"... "Dacă vehiculul rutier corespunde prevederilor," apoi se consemnează "tehnică, în anexa la certificatul de înmatriculare," şi dacă îmi permiteţi, ca să nu mai revin, să mai fac o referire şi la art.6 alin.2 lit.e), în sensul: "Utilizarea în acitivitatea de inspecţie tehnică periodică a aparaturii neavizate metrologic sau neagreate de RAR...". Prin aceasta, zic eu, că este mai corectă exprimarea, iar la alin.1 tot aici "...constituie contravenţii, în măsura în care, potrivit legii penale," şi apoi merge textul corespunzător. Promit că nu mai fac decât o referire la lit.i), în sensul respectiv, "în certificatul de înmatriculare a acestuia..." este "înmatricularea acestuia" nu "certificatul..."

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Comisia?

Domnul Ioan Bivolaru:

Sigur puteam să facem o dezbatere întreagă în ce măsură este mai folositor textului "în cazul în care" să trecem "dacă".

Domnul Damian Brudaşca:

Este acelaşi lucru, dar mai scurt.

Domnul Ioan Bivolaru:

Dacă e acelaşi lucru, să fiţi de acord să rămână aşa cum este. Mi se pare, totuşi, destul de sau mai explicit această formulare, "în cazul în care vehiculul corespunde", e mai greu de precizat "dacă vehiculul corespunde".

Nu ştiu, am reţinut la art.6 alin.2, dacă nu mă înşel, la alin.1?

Domnule preşedinte, am o rugăminte. Amendamentele acestea făcute în cavalcadă aşa, pentru mai multe articole simultan sunt destul de derutante. E greu şi pentru noi să le reţinem în ".. eu cred că...

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, e la pag.12 sus, art.6² alin. 1, unde spune aşa: "Constituie contravenţie în măsura în care, potrivit legii penale, nu sunt considerate infracţiuni", asta voia să spună domnul Brudaşca.

Domnul Ioan Bivolaru:

Suntem de acord, asta este. Şi colegii noştri de la tehnic au făcut aceste sesizări şi au promis că vor introduce aceste virgule.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, mai aveţi ceva la litera aceea?

Domnul Ioan Bivolaru:

La lit.c), da, "neavizate metrologic sau neagreate de către Registrul Auto Român, după caz". Dacă vreţi băgăm un "după caz" acolo, pentru că este introdusă noţiunea aceasta de avizare metrologică. Nu avem deocamdată în text şi în reglementările metrologice "se înaintează un aviz", documentul se numeşte aviz. Se pune frumos în ramă şi se pune pe perete. Aviz! Nu avem ce să-i facem.

Da, acordul respectiv, suntem de acord, trebuie făcut acordul corespunzător la lit.i).

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Am înţeles.

Art.6, poftiţi, domnule profesor.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Alin.c) comportă o discuţie, pentru că o aparatură prin definiţie este etalonată de instituţia vizată, de Institutul Naţional de Metrologie. Nu pot utiliza aparate "agreate..." Termenul este în afara tehnicii măsurătorilor şi a teoriei măsurării. În aceste poziţii, puncte de vedere, eu propun o redactare îmbunătăţită de forma următoare... şi, pentru că textul se referă la inspecţia tehnică periodică nu are sens să mai includem la fiecare paragraf, la fiecare alineat al art.6 aşa ceva. Deci, pentru că în primul alineat, zicem : "Constituie contravenţie, în măsura în care potrivit legii penale, nu sunt considerate infracţiuni următoarele fapte", şi... la c) "utilizarea aparaturii neverificate metrologic;"

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, este vorba de art.6² alin.1 lit.c). Deci comisia aveţi un punct de vedere asupra acestui alineat?

Domnul Ioan Bivolaru:

În primul rând, nu putem să eliminăm trimiterea de fiecare dată la acest articol, referitoare la inspecţia tehnică, preambulul art.6² nu limitează toate aceste încălcări strict la inspecţia tehnică. Dacă o să ne uităm, de exemplu, la lit.c), nu are nici o legătură lit.g) cu inspecţia tehnică periodică, dar ceea ce se numeşte o contravenţie. Deci trebuie să stabilim foarte clar domeniul în care delimităm sau definim această contravenţie.

În cazul lit.c) este în inspecţia tehnică, s-a încălcat ceva acolo. La lit.g) este altceva, la lit.h) este altceva, nu are legătură cu inspecţia tehnică. Nu putem să mergem pe ideea aceasta cu aparatura sau dotarea, cum a propus domnul deputat, neverificată metrologic. Verificarea metrologică este o activitate periodică şi se realizează, dacă nu se realizează nu se dă bun pentru o activitate în continuare. De data aceasta este lista de aparate care trebuie avizate metrologic, din partea metrologiei că sunt bune pentru a fi folosite pe standurile respective de ITP. Sunt avize cu caracter general, care se dau pentru anumite tipuri de aparaturi sau de dotări necesare pe linia de ITP. Nu are nici o legătură treaba aceasta cu avizul periodic metrologic sau cu verificarea periodică metrologică. Este cu totul altceva. Poate nu este foarte fericită această formulă pe negaţie, "neavizată", "neagreată", dar este utilizată, totuşi, într-un fel şi în literatura de specialitate, cel puţin la RAR.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Deci art.6, am înţeles că s-au acceptat modificările, deci este adoptat.

Art.6² s-au acceptat propunerile de modificare, cu excepţia celei de la pct.c). Renunţaţi la ele sau nu?

Da, poftiţi.

Domnul Ioan Bivolaru:

Îmi daţi voie să completăm la lit.e) unde spune: "efectuarea de către o staţie a Inspecţiei tehnice periodice pentru vehiculele rutiere din categoria celor pe care respectiva staţie nu este autorizată..." să schimbăm puţin fraza şi să spunem: "Efectuarea inspecţiei tehnice periodice pentru vehicule rutiere din categoria celor pentru care respectiva staţie de inspecţie tehnică nu este autorizată."

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Am înţeles. Deci, nu mai discutăm acest proiect, pentru că timpul a expirat.

Trecem la secvenţa de întrebări şi interpelări.

Da, ministerele sunt prezente? Nu prea sunt prezente.

Pentru domnul Damian Brudaşca, răspuns din partea Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiilor

Poftiţi.

Domnul Cezar Armeanu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Numele meu este Cezar Armeanu, sunt secretar de stat la Ministerul Comunicaţiilor.

Referitor la întrebarea domnului deputat, înregistrată cu nr.836 din 26.11.2002 - "Deservirea localităţilor mai sus menţionate, respectiv Negreni, Ciucea şi Poieni cu programul public de TV România 1 este asigurată de translatorul TV Poieni. Descărcarea electrică la care se face referire în întrebare a avut loc la începutul lunii aprilie 2002, în urma acesteia trebuind să fie refăcută instalaţia electrică interioară în totalitate. S-a înlocuit cablul subteran de alimentare cu energie electrică, s-au înlocuit toate modulele componente ale translatorului, echipamentul nefuncţionând o perioadă de aproximativ 2 săptămâni.

În perioada 28.07 - 01.11. 2002 s-au înregistrat 5 cazuri de funcţionare cu indici slabi datorită vechimii echipamentelor. După cum ştiţi, acestea sunt din 1977 şi reţelele de alimentare cu energie electrică.

În 05.12.2002 au fost efectuate măsurători în zona de serviciu pentru verificarea sesizării, rezultatele acestora indicând buna funcţionare a echipamentelor. Ţinând cont de faptul că aceste deranjamente la translatorul TV Poieni au avut drept cauze principale descărcările electrice, atmosferice şi fluctuaţiile pe reţeaua de alimentare cu energie electrică, considerăm că numărul acestora se încadrează în limitele normale. Localităţile Negreni, Ciucea şi Poieni nu sunt deservite de programul public TVR-2, neaflându-se în zona de serviciu a unui emiţător sau translator care imită acest program. Pentru deservirea cu programul TVR-2 s-a primit solicitare din partea primăriei Poieni. Deoarce în condiţiile bugetare actuale SNR-ul nu poate suporta din fonduri proprii întregul cost pe care îl presupune o astfel de investiţie s-a încheiat un protocol de intenţie şi un angajament prin Direcţia de radio comunicaţii Cluj cu primăria Poieni, prin care aceasta contribuie la realizarea unor obiective din proiect.

Până în prezent, primăria Poieni, din păcate, nu a realizat nici unul din obiectivele pentru care s-a angajat Direcţia regională, având, în mare, pregătite deja echipamentele necesare punerii în funcţiune a acestui proiect.

Asigurându-vă de înalta mea consideraţie, ministrul Dan Nica."

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Domnul Damian Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Mulţumesc domnului ministru pentru răspunsul dat. Vreau să-l informez că eu am fost ieri după masă în zonă, am urmărit programul transmis pe Bucureşti 1 şi vreau să-l informez cu tot respectul şi cu toată obiectivitatea că nici la data de faţă, din păcate, nu s-a făcut remedierea de care se vorbeşte în răspuns. Vreau să-l informez că, în continuare, imaginea este neclară, joacă, şi nu cred că cei care au întocmit răspunsul au făcut şi după data respectivă verificări în acest sens.

Pe de altă parte, domnule ministru, ministerul pe care dumneavoastră îl conduceţi mi se pare unul dintre cele mai dinamice ministere ale actualului Guvern. Toată admiraţia pentru tot ce încercaţi să faceţi, de racordare la situaţiile de tehnologii înalte din alte ţări dar, domnule ministru, aş vrea să nu se uite la ministerul dumneavoastră că şi cetăţenii din această zonă plătesc abonamentul TV către statul român şi, prin urmare, statul român ar trebui să se gândească pe lângă atâtea alte dotări foarte importante pentru economia naţională şi viaţa de zi cu zi, să urgenteze extinderea sau generalizarea în zona Apusenilor şi a recepţionării Programului II. Aceasta pentru ca, într-adevăr, ca să corespundeţi sloganului electoral: "Alături de oameni, împreună cu ei". Nu puteţi fi alături de oameni, atâta vreme cât le reduceţi posibilitatea de a viziona programul II pentru care ei plătesc ca toţi cetăţenii României abonamentul lunar.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Ei, noi venim mai aproape şi fizic, nu numai la televizor.

Domnul secretar de stat, dacă mai are vreun comentariu de făcut?

Domnul Cezar Armeanu:

Domnule deputat, vă garantez că până la sfârşitul acestei săptămâni vor fi revăzute toate instalaţiile. 2. V-am spus că SNR-ul nu are posibilităţi materiale pentru a face această investiţie. Dacă administraţia publică din localitatea Poieni este dispusă să iniţieze acest proiect, este totul în ordine.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Pentru domnul deputat Emil Crişan răspunde domnul general Abraham.

Poftiţi, vă rog, să daţi un răspuns referitor la întrebarea adresată de domnul Emil Crişan. Situaţia unei familii cu 13 copii din oraşul Abrud înşelată de un salariat al Serviciului Evidenţa populaţiei. Şi, pentru că sunteţi la microfon răspundeţi şi domnului Brudaşca.

Domnul Pavel Abraham:

În urma verificării aspectelor semnalate în stenograma şedinţei din 5 noiembrie 2002, au rezultat următoarele constatări.

La data de 7 decembrie 2001, doamna Voicu Lucica l-a contactat la domiciliu pe domnul Nariţa Grigore, socrul agentului principal, Felea Sorin, în vederea achiziţionării unui imobil situat în oraşul Abrud, al cărui proprietar este fiica acestuia, Felea Amalia Monica. În ziua următoare, respectiv la 8 decembrie 2001, Voicu Lucica, împreună cu fiica acesteia de 28 de ani, s-au deplasat la domiciliul numitei Felea Amalia Monica, soţia agentului principal de poliţie, Felea Sorin, unde au încheiat un contract de vânzare-cumpărare, sub semnătură privată, având ca părţi pe Felea Amalia Monica şi pe Voicu Lucica, în calitate de cumpărător, ce a avut ca obiect transmiterea întregului drept de proprietate al acesteia asupra imobilului constând în terenul construibil şi curtea aferentă în suprafaţă de 94 mp, precum şi o casă de locuit cu două camere şi un hol, situate în oraşul Abrud, str.Piaţa Petru Dobra nr.5, jud.Alba. Preţul de vânzare a fost stabilit de numita Voica Lucica şi Felea Amalia, şi nu de către poliţişti, la suma de 70 de milioane de lei, din care cumpărătorii au achitat la data semnării actului suma de 20 de milioane de lei, urmând ca restul echivalaţi de părţile contractante, de comun acord, la suma de 1612 dolari SUA, să fie plătită în întregime până la 08.03.2002.

Redactarea precontractului a fost făcută de Felea Sorin care împreună cu fiica numitei Voicu Lucica au fost menţionaţi ca martori ai tranzacţiei. După întocmirea actului, familia Voicu împreună cu 7 copii minori s-a mutat în imobil. Dat fiind faptul că aceştia nu au putut achita la timp diferenţa de preţ, adică suma de 1612 dolari SUA, părţile contractante au convenit de comun acord prelungirea termenului de plată până la 8 mai 2002, printr-o declaraţie autentificată, sub nr.398 din martie 2002 la Notariatul public Câmpeni. Atât în precontract, cât şi în declaraţia autentificată, părţile contractante au stabilit că dacă nu se achită diferenţa de preţ menţionată la datele stabilite, contractul de vânzare-cumpărare va fi reziliat, vânzătorul nu mai avea nici o obligaţie faţă de cumpărător, iar cumpărătorii vor pierde definitiv suma de bani plătită din preţ cu titlul de daune. Nu se confirmă afirmaţia că Voicu Lucica şi Voicu Ticu sunt neştiutori de carte şi că nu au ştiut de clauzele contractuale.

Cu ocazia prezentelor verificări, s-a stabilit că la primul act întocmit au participat şi fiica acesteia, ambele semnând de luare la cunoştinţă, iar declaraţia autentificată prin notarul public i-a fost citită, după care a semnat-o.

Acest fapt a fost confirmat şi prin declaraţia holografă dată în faţa colectivului de control de către Voicu Lucica. Cu toate că acest litigiu este de natură civilă, familia Felea a dat dovadă de înţelegere, iar la data efectuării verificărilor a convenit restituirea sumei de 15 milioane de lei din avansul perceput, până la 15 ianuarie 2003. Diferenţa de 5 milioane reprezintă despăgubirile pentru degradările produse imobilului şi alte cheltuieli neachitate, energie electrică, apă, canalizare şi nu chirie pentru cele 6 luni, cât familia Voicu a locuit în imobil. Faţă de această situaţie, familia Voicu se declară mulţumită, neavând alte pretenţii şi obiecţiuni pentru viitor.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Comentarii? Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Emil Crişan:

În primul rând, vreau să mulţumesc pentru că v-aţi sensibilizat la această declaraţie politică

După câte ştiu, comisia de verificare, de cercetare a acestor fapte consemnate de către mine, a stabilit de comun acord împreună cu familia Felea şi familia Voicu că, până la data de 15 decembrie, vor primi suma de 5 milioane, urmând ca până în 15 ianuarie 2003 să primească diferenţa de până la 15 milioane.

Mă bucur că am reuşit să fac ceva pentru această familie oropsită, ca să-i zic aşa, dar, după ştiinţa mea, până la data de ieri, 15 decembrie, nu se primise nici un ban, astfel că, dacă până la data de 15 ianuarie nu vor primi cele 15 milioane care li s-au promis, eu voi continua cu interpelări la adresa dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumim.

Domnule general Abraham vă rog să-i răspundeţi şi domnului Damian Brudaşca.

Domnul Pavel Abraham:

În legătură cu întrebarea domnului deputat referitoare la modul în care Ministerul de Interne intenţionează să rezolve problema dotării cu tehnică modernă a Arhivelor Naţionale, am onoarea să vă comunic următoarele:

În urma analizei efectuate la nivelul colegiului de conducerea al Ministerului de Interne, instituţia noastră a supus spre adoptare Guvernului, în şedinţa din 9.V.2002, documentul intitulat "Probleme actuale şi de perspectivă privind asigurarea cu resurse tehnico-materiale a Arhivelor Naţionale." În acest document este prevăzut, printre altele, şi modul de repartizare şi eşalonare în perioada 2003-2009 a fondurilor necesare a arhivelor naţionale pentru investiţii privind construcţii şi reparaţii capitale, asigurarea mijloacelor de protecţie şi conservarea documentelor, a mijloacelor în domeniul comunicaţiilor şi informaticii precum şi a echipamentelor aferente.

Astfel, potrivit documentului anterior menţionat, pentru perioada 2003-2005, se intenţionează achiziţionarea de mijloace de resortul comunicaţiilor şi informaticii, în valoare de aproximativ 500.000 de dolari, mijloace de resortul cazarmării, în valoare de aproximativ 800.000 de dolari şi mijloace de resortul echipamentelor, în valoare de 200.000 de dolari.

De asemenea, problema clădirilor necesare pentru depozitarea arhivelor a fost prezentată de către conducerea Ministerului de Interne în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. În executarea Hotărârii 22 din 12.II.2001, C.S.A.T., la nivelul conducerii ministerului, se analizează posibilitatea preluării unor imobile de la Ministerul Apărării Naţionale, imobile disponibilizate ca urmare a restructurării acestei instituţii.

Totodată, conducerea ministerului analizează posibilitatea realizării unor extinderi ale clădirilor direcţiilor judeţene ale arhivelor naţionale, cu sprijinul reprezentanţilor administraţiilor publice locale, precum şi utilizarea unor spaţii folosite în prezent de alte unităţi ale Ministerului de Interne.

Cu deosebită stimă, semnează domnul ministru de interne, Ioan Rus.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Comentarii, domnule Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

O să fie surprins domnul chestor. N-am comentarii şi, mai ales, n-am observaţii negative. Mă bucură foarte mult. Pentru prima dată de când primesc răspunsul de la Ministerul de Interne că, într-adevăr, o chestiune foarte importantă este abordată cu toată seriozitatea şi competenţa de către conducerea ministerului.

Permiteţi-mi, cu acest prilej, să le transmit celor din conducerea ministerului, sincerele mele mulţumiri şi urări de un an mai fructuos în 2003.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Servim patria.

Domnul general Abraham va răspunde domnului Metin Cerchez.

Domnul Pavel Abraham:

În legătură cu interpelarea domnului deputat Metin Cerchez, am onoarea să prezint următoarele aspecte:

Potrivit reglementărilor interne privind accesul în unităţile Ministerului de Interne, stabilite prin Ordinul M.I.0175 din 1.II.2000, la intrarea în unităţile Ministerului de Interne, toate persoanele, cu excepţia preşedintelui României, primului-ministru, ministrului de interne, secretarilor de stat, secretarul-general al ministerului, precum şi comandanţilor, şefilor, locţiitorilor acestora, pentru structurile pe care le conduc, sunt obligate să prezinte necondiţionat personalului de serviciu pe punctul de control "acces" documentele de acces.

Potrivit aceloraşi reguli, în situaţia prezentării la punctele de control "acces" al persoanelor care solicită intrarea în unitate şi nu au drept de acces, personalul de serviciu este obligat să legitimeze persoanele respective. Dacă persoana care solicită accesul este un demnitar care se prezintă la sediul unităţii fără a se anunţa, se înştiinţează imediat ofiţerul de serviciu principal.

Întrucât documentul prezentat de dumneavoastră pentru legitimare, datorită modului fugitiv de afişare, nu a putut fi vizualizat de către personalul de serviciu, agentul şef adjunct de poliţie, Anghel Gheorghe, v-a invitat la ghişeul de informaţii de unde aveaţi posibilitatea să-l contactaţi telefonic pe domnul comisar de poliţie Nicolae Cornel, care vă invitase la sediul unităţii în conformitate cu atribuţiile lui de serviciu.

În legătură cu tonul nepoliticos şi comportamentul necorespunzător al personalului de serviciu, cercetările continuă, urmând ca la definitivarea acestora, să se aplice măsurile prevăzute de lege.

Cu deosebit respect, semnează domnul ministru de interne, Ioan Rus.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Comentarii din partea domnului deputat. Nu sunt.

Pentru domnul Damian Brudaşca are două răspunsuri domnul secretar Petre Ciotloş de la Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.

Domnul Petre Ciotloş (secretar de stat în Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ca răspuns la întrebarea adresată domnului Marian Sârbu, ministrul muncii şi solidarităţii sociale, de către domnul deputat Damian Brudaşca, cu privire la Fundaţia "Excelsior", Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale a formulat următorul răspuns:

Referitor la obiectul întrebării domnului deputat Damian Brudaşca privind Fundaţia "Excelsior" din Cluj-Napoca, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale îşi menţine punctul de vedere exprimat cu ocazia interpelării prezentate în luna noiembrie 2002.

Faţă de acest punct de vedere se impun ca răspuns la observaţiile domnului deputat, următoarele precizări:

Fundaţia "Excelsior" poate fi inclusă conform prevederilor legale în vigoare, în categoria acelor fundaţii care pot fi finanţate din bugetul de stat pentru lucrările de reparaţii şi modernizarea unităţii de asistenţă socială Casa "Excelsior" în care urmează a fi realizată reinserţia socio-profesională a tinerilor peste 18 ani proveniţi din casele de copii.

În baza documentaţiei depuse de către fundaţie, în anul 2000, la Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale a fost aprobată, prin Hotărârea Guvernului nr.925/2000, finanţarea cu 1 miliard de lei a lucrărilor de reparaţii şi modernizarea imobilului în care urma să funcţioneze Casa "Excelsior".

Aşa cum am menţionat anterior, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi-au onorat în întregime obligaţiile financiare ce decurgeau în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr.925/2000.

În situaţia în care Fundaţia "Excelsior" doreşte continuarea lucrărilor la acest obiectiv prin cofinanţare, în baza prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.118/1999, aprobată prin Legea nr.366 din 2001, este necesară o nouă solicitare de alocare de fonduri de către Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale în conformitate cu metodologia aprobată prin Ordinul ministrului muncii şi solidarităţii sociale nr.173/2001.

Documentaţia depusă la Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale în anul 2000 care a stat la baza finanţării aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.925/2000 nu mai este valabilă pentru o nouă solicitare.

Menţionăm că, până în prezent, din verificările efectuate de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, fundaţia nu a depus la Direcţia generală de muncă şi solidaritate socială a judeţului Cluj nici o documentaţia în vederea obţinerii unei finanţări în conformitate cu prevederile legale.

În acest context, menţionăm că problema poate fi rezolvată la nivelul autorităţilor publice locale, respectiv al Direcţiei generale de muncă şi solidaritate socială a judeţului Cluj, care are datoria de a analiza oportunitatea înfiinţării unor unităţi de asistenţă socială în teritoriu şi de a propune Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale iniţierea unei Hotârâri de Guvern pentru aprobarea finanţării.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Comentarii,vă rog.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Eu ţin să-i mulţumesc domnului ministru că, în sfârşit, am primit un răspuns de care mă pot lega în demersurile ulterioare.

Ceea ce mă surprinde însă, este că ministerul este pe cale să abandoneze o investiţie pe care a făcut-o, investiţie pentru care propusese iniţial alocarea unei sume, domnule ministru, de 5 miliarde de lei, din care, prin Hotărârea de Guvern pe care dumneavoastră aţi menţionat-o, s-a alocat un miliard, urmând ca, ulterior, să se completeze suma.

Eu vă informez cu tot respectul că o asemenea unitate este foarte utilă activităţii specifice ministerului din care faceţi parte.

Personal, în ultima perioadă, am contribuit prin importante sume de bani de la fundaţii şi asociaţii din străinătate, prin care să împingem mai departe lucrările pentru realizarea acestei case destinate celor care ies din orfelinat. Vom face şi demersurile pe care ni le-aţi sugerat. Însă, am rugămintea să nu ne dăm cu stângul în dreptul, pentru că este în interesul comunităţii în ansamblu şi a ministerului dumneavoastră în mod special să existe asemenea unităţi care să dea o şansă copiilor ieşiţi la vârsta majoratului din orfelinat.

Ştiu că sunt dificultăţi de ordin financiar, însă mai multă deschidere şi receptivitate se recomandă pentru că este vorba de un caz social important care să înzestreze Transilvania cu asemenea unitate de asistenţă socială cu care, ulterior, şi ministerul dumneavoastră şi Guvernul în ansamblu îşi poate face şi poze, se fotografiază, face declaraţii la radio şi televiziune. Ţineţi cont că este vorba de o necesitate şi nu este vorba doar de un moft, aşa cum s-ar putea crede datorită insistenţelor pe care le-am depus în materie.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Continuaţi, domnule ministru!

Domnul Petre Ciotloş:

Ca răspuns la întrebarea adresată domnului Marian Sârbu de către domnul deputat Damian Brudaşca, privind cazul numitului Vasile Nilcă domiciliat în Cluj-Napoca în ceea ce priveşte încadrarea în prevederile Decretului-Lege 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, formulăm următorul răspuns:

Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale nu a fost iniţiatorul Decretului-Lege 118/1990, republicat, acesta fiind iniţiativă parlamentară. Rolul instituţiei noastre este acela prevăzut de art.11 din actul normativ susmenţionat, respectiv de stabilire şi plata drepturilor prin intermediul direcţiilor generale de muncă şi solidaritate socială teritorială, respectiv prin casa de pensii.

Conform prevederilor Decretului-Lege 118/1990, perioada pentru care se acordă drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată în România, este constituită cu începere de la 6 martie 1945. Singurele excepţii în care se iau în calcul şi perioade anterioare acestei date fiind situaţiile în care persoana a fost deportată în străinătate după 23 august 1944 sau a fost constituită în prizonieri de către partea sovietică după data de 23 august 1944, sau, fiind constituită ca atare înainte de 6 martie 1945, a fost reţinută în captivitate şi după încheierea armistiţiului.

Aşa cum am răspuns şi la o altă interpelare privind cazul domnului Vasile Nilcă, adresată de domnul deputat Damian Brudaşca, din Decizia nr.1970 emisă în data de 12 august 2002 de către Direcţia generală de muncă şi solidaritate socială Cluj, rezultă faptul că domnul Vasile Nilcă solicită să-i fie recunoscută calitatea de persoană persecutată din motive politice, invocând faptul că, în toamna anului 1944, a fost arestat de către jandarmi şi reţinut timp de două luni de zile la sediul Jandarmeriei din Sighişoara, această afirmaţie fiind susţinută şi de declaraţie cu martori.

Întrucât perioada invocată este anterioară datei de 6 martie 1945, dată la care a fost instaurat regimul comunist în România şi de la care legiuitorul a statuat că au început persecuţiile politice, susnumitul nu poate beneficia de prevederile Decretului-Lege nr.118/1990.

De asemenea, petentul susţine că, în perioada 1957-1975, a fost persecutat politic, în sensul că a fost îndepărtat din funcţii de conducere de mai multe ori pe parcursul activităţii sale şi trecut în funcţii de execuţie. Această situaţie de modificare a raportului de muncă nu se regăseşte între situaţiile expres şi limitativ prevăzute de art.1 al Decretului-Lege nr.118/1990.

În ceea ce priveşte solicitarea domnului Vasile Nilcă de recunoaştere a statutului de deţinut politic fără acordarea drepturilor, precizăm că, dacă s-ar fi încadrat în prevederile exprese ale Decretului-Lege nr.118/1990, calitatea de persoană persecutată politic i-ar fi fost recunoscută implicit prin Hotărârea emisă de comisia constituită la nivelul Direcţiei generale de muncă şi solidaritate socială Cluj.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Domnul Brudaşca. Poftiţi!

Domnul Damian Brudaşca:

Eu mă văd, domnule preşedinte, obligat să fac următoarele precizări:

Persoana pentru care am intervenit este profesor universitar în vârstă de 85 de ani, dacă nu mă înşeală memoria. Este un om aflat la zenitul existenţei sale. Este un om care cere măcar o reparaţie morală pentru că a avut foarte mult de suferit. El a fost arestat de către reprezentanţii rămaşi în teritoriul Transilvaniei din vechea guvernare hortystă. Culmea cinismului este că tocmai cei care l-au arestat ulterior au devenit şefi de cadre la Universitatea agricolă din Cluj şi apoi i-au distrus destinul prin această rapacitate de care au dat dovadă.

Dar văd că pentru noi, românii, nu găsim înţelegere să ne rezolvăm măcar aceste chestiuni de reparare morală a unui om care a avut de suferit şi care poate că nu se încadrează exact, milimetric în ceea ce spun aceste documente.

Dar eu aş dori ca cei care fac asemenea răspunsuri să se aplece cu toată seriozitatea asupra realităţii istorice a Transilvaniei şi să nu tragă linii dintr-o parte în alta şi să spună ce este deasupra sau ce este în afară, nu intră în categoria noastră. Pentru că este vorba de o chestiune istorică pe care legea la care faceţi trimitere, domnule ministru, constituie o încălcare a realităţii transilvane. Dacă pe dumneavoastră nu vă impresionează, totuşi, soarta acestui om care a fost marcat şi înainte de 1944 şi după 1944, pentru că el a fost închis că era ţărănist şi, ulterior, a fost dat afară din servicii pentru că a fost închis de către autorităţile hortyste şi acum era sancţionat tocmai de reprezentanţii fostelor autorităţi hortyste. Este regretabil că Guvernul României întoarce spatele istoriei şi unora dintre victimele sale.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Dacă aveţi ceva de adăugat, domnule secretar de stat.

Domnul Petre Ciotloş:

Numai două cuvinte, domnule preşedinte.

Aş vrea să menţionez că nu Guvernul României întoarce spatele, că întâmplător cunosc...mai mult sau mai puţin întâmplător, cunosc foarte bine acest caz. Vreau să spun că nu este în nici un caz vorba de a întoarce spatele unei astfel de situaţii, numai că este vorba de o lege care are inclusă foarte clar termenele calendaristice ,dacă aş putea să le spun, în conţinutul ei. Or, a încălca prevederile unei legi care n-a fost iniţiată nici de Guvernul actual, nici de alte guverne anterioare, ci este o iniţiativă legislativă parlamentară care, nu văd de ce, dacă se găsesc suficiente adeziuni ar putea să facă obiectul unei corecturi dacă este vorba de o reparaţie morală. Dar vreau să remarc încă un lucru: Guvernul este în imposibilitate şi nu va face niciodată aşa ceva, să încalce prevederile unei legi foarte clare când este vorba de a statua drepturi între o anumită perioadă. În nici un caz, Casa Naţională de Pensii şi, cu atât mai mult, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale nu este în măsură să aprecieze sau să facă derogări de la o anumită lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Ministerului Sănătăţii, doamna secretar de stat Luminiţa Gheorghiu. Răspunsuri pentru doamna deputat Böndi Gyöngyike.

Doamna Luminiţa Gheorghiu:

Domnule preşedinte,

Referitor la întrebarea formulată de doamna deputat Böndi, vă comunicăm următorul răspuns:

Tarifele pe zi de spitalizare sunt stabilite, la nivel naţional, pe cost mediu realizat, luându-se în calcul şi indicele de inflaţie prognozat pentru anul respectiv.

Pentru anul 2003, normele de aplicare la Contractul-cadru sunt în lucru, ele vor fi adoptate în şedinţa de Guvern din această săptămână, printr-o hotârâre de Guvern.

Pentru plata datoriilor, în Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Contractului-cadru pentru anul 2003, s-a prevăzut ca tarifele pe zi de spitalizare să facă obiectul unui act adiţional distinct, plata tarifelor pe zi de spitalizare efectuându-se în raport de indicatorii realizaţi de spitale în anul 2002, peste cei contractaţi cu casele de asigurări de sănătate.

De asemenea, ştim cu toţii, că Ministerul Sănătăţii şi Familiei a prezentat în strategia de reformă modul de organizare al unităţilor sanitare, lucru care s-a efectuat în cursul anului 2002. Încă procesul este în curs de derulare, aceasta necesitând eforturi materiale, umane, consultarea factorilor de răspundere punctuali din teritoriu.

În acest context, s-a acordat o atenţie deosebită tratamentului la domiciliu, tratamentului ambulatoriu şi aceasta prin medicii de familie şi medicii din ambulatoriu de specialitate.

Conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 150/2002 privind noua lege privind sistemul asigurărilor sociale de sănătate, există un fond naţional unic prin care se constituie fondul din contribuţia, deci CAS-ul, despre care se vorbea şi era cunoscut în Legea 145/1997, cu precizarea că acum nu mai există fond de redistribuire.

Vă mulţumim.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Doamna deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Böndi Gyöngyike:

Domnule preşedinte,

Doamna ministru,

Mulţumesc foarte frumos pentru răspuns şi, într-adevăr, aţi încercat să cuprindeţi răspunsurile la toate întrebările puse de mine. Eu o singură problemă am...Şi eu am citit în Ordonanţa 150 că n-o să mai fie fond de redistribuire. Ce se va întâmpla cu judeţele...eu vorbesc de Maramureş, unde mult mai mulţi sunt consumatorii actului medical decât cei care contribuie. Asta eu nu mai doresc să citesc preambulul întrebării mele, că ştiţi foarte bine că în urma minelor care au fost închise în urma marilor unităţi economice, foarte mulţi au rămas fără loc de muncă şi oameni bolnavi, deci, minerii sunt cu silicoză şi aşa mai departe, nu trebuie eu să vă explic dumneavoastră.

Dacă n-o să mai fie nici un fel de redistruibuire cum se va descurca Casa de asigurări din Maramureş? Pe mine asta mă interesează. Mulţumesc frumos.

Doamna Luminiţa Gheorghiu:

Am să vă dau răspunsul: legiuitorul s-a gândit la această situaţie şi, dacă ne vom uita atent la fondul naţional unic, din ce este constituit, acolo pe lângă sursele iniţiale care au fost până acum, apare şi contribuţia în situaţii speciale, din fondul special al Guvernului.

Deci, plus donaţii, sponsorizări; s-au pus nişte situaţii de...peste. S-a venit cu un plus. Se va găsi tot timpul rezolvarea.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. La celelalte întrebări am înţeles că s-a răspuns în scris iar la altele s-a solicitat amânarea răspunsului în scris. Dacă aveţi ceva de comunicat faţă de răspunsurile primite în scris. Da. Poftiţi!

Domnul Ion Bozgă:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Am adresat ministrului agriculturii Ilie Sârbu următoarea întrebare: măsurile luate de Ministerul Agriculturii pentru prevenirea pestei porcine în România.

Voi face următorul scurt comentariu la materialul trimis scris.

În România, pesta porcină evoluează de zeci de ani, afectând toate categoriile de vârstă. Atunci când apare, omoară fără milă totul. Ministerul Agriculturii, în anul 2002, a dispus ca în toate judeţele ţării vaccinarea să fie efectuată de două ori pe an. Contravaloarea manoperii şi vaccinului, într-adevăr, a fost gratuită, fiind suportată de Ministerul Agriculturii, deci, de stat. Totuşi, şase judeţe aflate în vestul ţării au avut un regim special. Acolo, s-a dispus să nu se efectueze vaccinarea contra pestei porcine.

În alte şase judeţe lilmitrofe vestului ţării, s-a efectuat un alt tip de vaccinare antipestoasă porcină cu un vaccin numit delectat care face o trecere de la zona de vaccinare la cea de nevaccinare.

În răspunsul dat de Ministerul Agriculturii, dânşii fac comentariul că numărul animalelor moarte în aceşti ani în zona nevaccinată a fost neînsemnat. Dacă lucrurile stau aşa, atunci este bine.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Trecem la interpelări.

Doamna Böndi Gyöngyike. Nu este.

Domnul Ilie Merce a depus în scris. Domnul Mircea Costache a depus în scris. Domnul Ioan Sonea nu este. Domnul Eugen Pleşa. Poftiţi!

Domnul Lucian Eugen Pleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea se adresează primului-ministru, domnul Adrian Năstase şi sună aşa:

Statul român a beneficiat şi beneficiază în continuare de fonduri externe pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a cetăţenilor. Printre acestea s-au primit sume importante pentru reabilitarea sistemului de termoficare în Bucureşti şi nu numai.

Problema cea mai gravă o reprezintă adjudecarea suspicioasă a licitaţiilor privind executarea (de fapt, încasarea valutei) acestor lucrări de către firma Diekat - Grecia, care foloseşte exclusiv forţă de muncă românească. Nu munceşte nici un grec la aceste obiective pentru că ar trebui să fie plătit la nivelul salarial din Occident şi "investitorul", de fapt, profitorul, nu ar mai câştiga atât de mult în dispreţul bunului-simţ ca şi cum ar fi în ţările subdezvoltate profesional!

De fapt, este jefuit poporul român, destinatarul ajutorului financiar, iar acest lucru este realizat prin conlucrarea Primăriei Bucureşti - Radet şi Diekat. Proiectele sunt evaluate la nivelurile salariale din Occident şi plătite la cele din România. Cu cine împarte grecul profitul nemeritat?

De exemplu, Programul START, există pe computer, poate oricine să-l găsească, priveşte reabilitarea sistemului de termoficare a Municipiului Bucureşti, şi la pachet p3-L2, faza II- 1.400.000 dolari; pachet p3-L3 - 3.750.000 de lire sterline; pachetul p4-L4 - 2.600.000 lire sterline.

Mai urmează şi proiectele de reabilitarea sistemului Magistrala II Vest, cu 1.770.000 de dolari şi celălalt, p3-L2 cu 2.500.000 de dolari.

Doresc explicaţii legate de cheltuirea sumelor adresate statului român şi utilizate prin corupţie de aşa-numiţii specialişti greci sau din străinătate care, de fapt, împart banii sau şi-i distribuie.

Consider că este un mare jaf. Aştept un răspuns urgent.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Victor Dobre a depus în scris.Domnul Ştefan Baban a depus în scris. Domnul Damian Brudaşca a depus în scris. Domnul Eugen Nicolăescu a depus în scris. Domnul Stanciu Zisu a depus în scris. Domnul Iulian Mincu. Poftiţi!

Domnul Iulian Mincu:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Interpelarea mea, care se adresează ministrului sănătăţii, Daniela Bartoş, va fi foarte scurtă.

În prezent, spitalele din România se zbat în lipsuri deosebite începând de la medicamente utilizabile, alimentaţie, până la imposibilitatea de a-şi achita datoriile şi salariile către personalul medical. Sumele încasate de asigurările de sănătate de la populaţie atât în 2002 cât şi în 2001 au fost excedentare.

Întrebarea mea este: va acţiona Ministerul Sănătăţii şi Familiei pentru a asigura ca aceste sume să fie folosite în 2003 numai pentru sănătate şi nu în alte scopuri?

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Ioan Sonea a depus în scris. Domnul Dumitru Bălăeţ.

Domnule Iulian Mincu, poftiţi.

Domnul Iulian Mincu:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Interpelarea mea, care se adresează ministrului sănătăţii - Daniela Bartoş - va fi foarte scurtă.

În prezent, spitalele din România se zbat în lipsuri deosebite, începând de la medicamente, utilizabile, alimentaţie, până la imposibilitatea de a-şi achita datoriile şi salariile către personalul medical. Sumele încasate de asigurările de sănătate de la populaţie, atât în 2002, cât şi în 2001 au fost excedentare.

Întrebarea mea este: va acţiona Ministerul Sănătăţii şi Familiei pentru a asigura ca aceste sume să fie folosite în 2003 numai pentru sănătate şi nu în alte scopuri? Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Ioan Sonea a depus în scris.

Domnul Dumitru Bălăeţ.

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Am două interpelări: prima se adresează domnului prim-ministru şi am să-i dau citire, fiind vorba de o personalitate atât de importantă şi de o problemă deosebită.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dar puteţi s-o citiţi când se dezvoltă interpelarea. Acum puteţi spune numai obiectul.

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Obiectul ei îl constituie problema investiţiei Biblioteca Naţională. După cum se ştie, ea a fost scoasă anul trecut, printr-o hotărâre de Guvern, din bugetul Ministerului Culturii, în vederea transformării Bibliotecii Naţionale în sediu al Guvernului, după care, domnul prim-ministru a intervenit cu o scrisoare adresată Parlamentului, asupra căreia nu s-a ajuns la un rezultat clar până în prezent.

Interpelarea priveşte tocmai succesiunea acestei scrisori şi obligaţia de a se înscrie în conţinutul ei prevederi bugetare pentru terminarea Bibliotecii Naţionale. Voi depune în scris această interpelare.

Cea de a doua interpelare se adresează domnului Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor.

Este vorba de faptul că, cetăţenii din comuna Căscioarele, judeţul Călărăşi, unde eu sunt deputat, reclamă ca Legea nr.18/1991 şi Legea nr.1/2000 să fie aplicate în interesul cetăţenilor comunei, care au un islaz de peste 794 ha, integrat de către IAS Chirnogi, azi S.C. Agro Chirnogi S.A. Olteniţa, unitate privatizată şi care, în mod abuziv, ocupă acest islaz, care se cuvine comunei Căscioarele, conform actelor de care ei dispun.

În acest sens, se cere ca domnul ministru al agriculturii, în subordinea căruia se află Agenţia Domeniilor Statului, să rezolve în mod pozitiv cererea de redare, retrocedare către comună, către cetăţenii comunei a islazului pe care l-am menţionat mai sus. Localitatea Căscioarele, străveche de peste 600 de ani, cu oameni harnici şi buni gospodari, mari crescători de animale, aşteaptă să li se facă dreptate şi să-şi intre în drepturile care li se cuvin.

Aşteptăm răspuns scris şi oral, din partea domnului ministru, la tribuna Parlamentului. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Nicolae Enescu a depus în scris.

Domnul Emil Crişan. Vreţi s-o şi citiţi? Aici scria în situaţia mea că aţi depus-o. Poftiţi.

Domnul Emil Crişan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Ioan Mircea Paşcu, ministrul apărării naţionale.

Doresc să se prezinte o situaţie explicită, cuantificată şi detaliată a costurilor aderării în structurile Atlanticului de Nord, pe care România, bugetul ţării, cetăţenii le vor suporta în anul 2003 şi, respectiv, în 2004. Şi ce influenţă va avea aceasta asupra veniturilor familiilor lor, asupra coşului zilnic, şi aşa de sărăcit în ultima vreme. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Ioan Miclea.

Domnul Ioan Miclea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Adresez această interpelare domnului prim-ministru, căruia îi cer să-şi exprime punctul de vedere, a domniei sale, respectiv a Guvernului, privitor la notificarea Eparhiei Reformate din Ardeal pentru cele 35 de spaţii din centrul Municipiului Cluj-Napoca, pe care solicită să le revendice.

Profit de această ocazie pentru a vă mulţumi în mod deosebit pentru faptul că la acea interpelare am primit răspuns de la patru ministere şi anume: Ministerul Justiţiei, Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Relaţiei cu Parlamentul şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării, lucru ce demonstrează neîndoielnic că această problemă vă preocupă în mod serios.

Deşi în interpelarea sus-amintită am făcut câteva propuneri, nici unul din aceste ministere nu a răspuns concret la această problemă. Repet propunerile pe care le-am făcut în interpelarea anterioară, pentru motive asupra căruia voi stărui în această nouă intervenţie.

Deoarece în Cluj-Napoca şi în alte localităţi din Transilvania sunt multe diferendumuri de genul celor expuse în prezenta interpelare (mă refeream la cererea de retrocedare a Liceului Teoretic "Gheorghe Şincai"), vă rog domnule prim-ministru să dispuneţi următoarele măsuri.

1. Instituirea, în fiecare localitate, a unei comisii formate din istorici şi jurişti care să studieze actele de arhivă ce se referă la modul cum şi de către cine s-au construit cădirile revendicate, stabilindu-se astfel adevăratul proprietar moştenitor (mă refer la localităţile în care retrocedările vizează clădiri şi bunuri de utilitate publică sau cele ocupate de instituţii ale statului sau de instituţii de învăţământ).

2. Juriştii Guvernului (din prefecturi) să solicite instanţelor judecătoreşti care au pe rol procese de revendicare a imobilelor de către unele culte religioase (şi nu numai) suspendarea judecării proceselor până la elucidarea de către sus-zisa comisie a fiecărui caz în parte.

3. Comisia să-şi extindă în partea a doua a activităţii sale studiul în arhive asupra documentelor ce vizează imobilele deja retrocedate.

4. În cazul în care pentru aceste imobile (deja retrocedate în baza unei hotărâri judecătoreşti) se vor ivi situaţii de natura celor arătate în prezenta interpelare, să se introducă acţiuni pentru recurs în anulare.

Adaug la acestea, domnule prim-ministru, următoarea propunere:

5. Retrocedearea imobilelor să se facă în natură, numai moştenitorilor celor care au construit aceste imobile (cu excepţia imobilelor de utilitate publică, care nu se retrocedează şi pentru care se vor acorda despăgubiri). În cazul imobilelor donate de către Imperiul Austro-Ungar sau de către Principatul Independent al Transilvaniei unor comunităţi religioase, profesionale, etnice, bisericeşti etc., se va proceda în conformitate cu documentele Unirii de la 1918 şi ulterioare, când aceste imobile au fost trecute în proprietatea Statului român.

Domnule prim-ministru,

Am revenit asupra interpelării mele anterioare şi v-am reamintit aici propunerile mele, deoarece la 3 decembrie 2002, la Cluj-Napoca s-a întâmplat un lucru incredibil, care frizează absurdul.

Eparhia Reformată din Ardeal notifică Primăria municipiului Cluj-Napoca să-i retrocedeze 35 (treizecişicinci!!!) de imobile (spaţii) situate în proporţie de 95% în centrul istoric al Clujului.

Acest fapt, incalificabil din punct de vedere moral, are o oarecare acoperire legală şi, în notificare, se face referire la Legea nr. 10/2001 şi nr.550/2002.

Numai că aceste spaţii nu au fost niciodată construite, cumpărate, moştenite sau obţinute printr-o donaţie de către numita Eparhie, ea s-a trezit cu aceste spaţii cedate de către municipalitate pe vremea Imperiului, deoarece, din cauza primului război mondial şi a situaţiei precare a Imperiului, aceste spaţii nu mai puteau fi gestionate din banul public. Iată cum un întreg centru al municipiului Cluj-Napoca riscă să între în proprietatea Eparhiei dReformate, fără ca aceasta să aibă asupra acestor imobile dreptul de proprietate certă.

Dacă s-ar ţine cont de propunerile pe care le-am făcut în interpelarea mea anterioară, şi pe care le-am repetat mai sus, asemenea lucruri nu s-ar întâmpla, iar problemele acestea s-ar rezolva obiectiv, transparent şi fără reproşuri.

Pentru a vă convinge că lucrurile stau exact aşa cum le-am relatat în prezenta, vă depun alăturat copie de pe notificarea în cauză, precum şi copie de pe interpelarea mea anterioară şi răspunsurile primite de la ministere.

Am convingerea că măcar acum, în al 24-lea ceas, veţi lua măsurile cele mai ferme pentru ca problemele legate de aplicarea Legilor nr.10/2001 şi 550/2002 să se rezolve în spiritul dreptăţii, adevărului istoric şi al demnităţii.

Vă rog, domnule prim-ministru, să binevoiţi a-mi răspunde care este punctul de vedere al Guvernului privitor la noficarea Eparhiei Reformate din Ardeal pentru cele 35 de spaţii din centrul municipiului Cluj-Napoca.

Solicităm răspuns scris şi oral. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Marius Iriza. Nu este.

Domnul deputat Nicolae Vasilescu a depus în scris.

Domnul Ion Bozgă a depus în scris, dar doreşte s-o citească. Poftiţi. Vrea s-o prezinte pe scurt, nu o citeşte.

Domnul Ion Bozgă:

Domnule preşedinte,

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor.

În România, ca şi în ţările din Estul Europei, la animale şi păsări, evoluează o serie întreagă de boli infecto-contagioase. Pentru prevenirea acestor boli, Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, prin Agenţia Naţională Sanitar-Veterinară, este obligat să ia o serie întreagă de măsuri.

Subiectul interpelării îl constituie măsurile privind prevenirea bolilor infecto-contagioase la animale şi păsări, pe teritoriul României, cuprinse în planul strategic naţional sanitar-veterinar pentru anul 2003. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Doamna deputată Liana Naum. Poftiţi.

Doamna Liana Elena Naum:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea se adresează doamnei ministru Rodica Stănoiu, şi are ca subiect măsurile luate la nivelul Ministerului Justiţiei, în vederea eficientizării acţiunilor de combatere a corupţiei, în conformitate cu exigenţele internaţionale în domeniu.

Obiectul interpelării: doamna ministru, în rapoartele diferitelor organizaţii internaţionale, problema corupţiei în România este în mod insistent analizată, apreciindu-se că măsurile dispuse nu au fost suficiente în vederea diminuării acestui fenomen.

Vă rugăm să ne prezentaţi măsurile luate la nivelul Ministerului Justiţiei, în funcţie de competenţele sale legale, în vederea eficientizării acţiunilor de combatere a corupţiei. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Dumitru Bentu.

Domnul Dumitru Bentu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată tot doamnei Rodica Stănoiu, ministru justiţiei şi are următorul conţinut.

În vederea funcţionării statului de drept, independenţa justiţiei joacă unul din cele mai importante roluri. Unul dintre principiile enunţate prin Recomandarea nr.12 a Comitetului miniştrilor din cadrul Consiliului Europei se referă şi la condiţiile de muncă ale magistraţilor.

Prin urmare, vă rog, doamnă ministru, să prezentaţi măsurile luate de minister pentru îmbunătăţirea activităţii profesionale şi a condiţiilor de muncă ale magistraţilor, precum şi a condiţiilor de odihnă şi refacere a capacităţii de muncă a acestora. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Anton Miţaru.

Domnul Anton Miţaru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Interpelarea mea este adresată ministrului de interne, domnului Ioan Rus.

Obiectul interpelării: ţinând cont de necesitatea reducerii semnificative a infracţionalităţii în ţara noastră, vă rugăm să precizaţi care sunt măsurile întreprinse de minister pentru diminuarea infracţiunilor cu violenţă.

Solicit răspuns scris şi oral. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Nicu Spiridon.

Domnul Nicu Spiridon:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Interpelarea mea se adresează domnului ministru Ioan Rus.

Subiectul interpelării îl reprezintă măsurile întreprinse de minister pentru asigurarea ordinii şi disciplinei la manifestările culturale şi sportive.

Obiectul interpelării: Având în vedere caracterul special al manifestărilor publice culturale şi sportive desfăşurate în termenii legii, care implică un anume grad de risc, vă rugăm să precizaţi care sunt măsurile întreprinse de minister pentru asigurarea ordinii şi disciplinei la aceste manifestări.

Solicit răspuns scris şi oral. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnilor, acestea sunt interpelări. La o interpelare trebuie să se răspundă automat, aici, la tribună. Şi vizează probleme vaste, aşa,ca de pildă politica penală în următorii ani ş.a.m.d.

Domnul deputat Florin Iordache.

Domnul Florin Iordache:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Eu am două interpelări, una este adresată domnului ministru Octav Cozmâncă.

Domnule ministru, potrivit Legii administraţiei locale, art.68, alin.1, primarul este obligat să asigure ducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului local. Dacă primarul apreciază că o hotărâre este ilegală, în termen de 3 zile de la adoptare îl sesizează pe prefect.

Vă rog să ne precizaţi dacă aceste prevederi sunt valabile şi pentru municipiile Bucureşti şi Cluj-Napoca. Primarul are, potrivit legii, calitate procesuală activă, în cazul în care apreciază că o hotărâre a propriului consiliu este ilegală. Dacă nu are, cum vă explicaţi totuşi că instanţele din cele două municipii acceptă să judece astfel de acţiuni, în loc să le respingă ca inadmisibile pentru calitatea procesuală activă. Să nu cunoască oare judecătorii noştri aceste chestiuni elementare sau este ceva la mijloc? Dacă nu de alta, dar mi se pare deosebit de periculoasă o asemenea încălcare flagrantă a legii, care ar putea aduce la un adevărat război de gherilă între primar şi consiliile locale.

Şi a doua este adresată domnului ministru Ioan Rus. Subiectul este în legătură cu măsurile pentru postaderare a României.

Domnule ministru, vă rog să ne precizaţi care este stadiul îndeplinirii măsurilor pentru postaderare a României şi care sunt acestea.

Precizaţi care este stadiul Programului JAI, cu sarcinile pentru integrarea în Uniunea Europeană. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Marian Ionescu.

Domnul Marian Ionescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea se adresează domnului ministru Ovidiu Muşetescu.

Prin prezenta vă rugăm să analizaţi situaţia societăţii "MOTOREP" S.A. - Târgovişte, deoarece prin procesul-verbal întocmit de Direcţia generală a finanţelor publice - Dâmboviţa reiese clar o serie întreagă de infracţiuni penale săvârşite cu bună ştiinţă de conducerea actuală a S.C."MOTOREP", prin director Pica Nicolae Dorin, în scopul însuşirii activelor societăţii şi a tuturor bunurilor, la preţuri derizorii, de către firmele sale "CONREP" S.R.L. - Târgovişte, "IMOB SERV" S.R.L. - Târgovişte şi "QUADRA INVEST" S.R.L. - Bucureşti.

Doresc răspuns oral şi în scris.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Marin Anton.

Domnul Marin Anton:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea se adresează domnului Dan Ioan Popescu, ministrul industrie şi resurselor, şi are ca obiect aprovizionarea societăţii "CAROM" - Oneşti cu materii prime.

Toată industria prelucrătoare de cauciuc din România se confruntă cu o gravă criză în domeniul aprovizionării cu materii prime, respectiv produsul de piroliză C4, necesar obţinerii cauciucului sintetic. Această criză datorată Rafinăriei Arpechim - Piteşti, care nu mai livrează materie primă necesară producătorului "CAROM" - Oneşti.

Domnule ministru, prin această interpelare vă rog să ne spuneţi ce măsuri aţi dispus pentru intrarea în normalitate a situaţiei de la "CAROM" - Oneşti, în sensul aprovizionării cu materii prime a fabricii de la Oneşti, pentru ca industria prelucrătoare de cauciuc din România să nu aibă probleme, atât de natură economică, cât şi socială. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Nini Săpunaru a depus în scris; domnul Călin Popescu Tăriceanu a depus în scris.

Domnule Vekov Karoly-Janos, poftiţi.

Domnul Vekov Karoly-Janos:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

Solicit respectuos să-mi răspundă doamna ministru Ecaterina Andronescu, ministrul educaţiei şi cercetării, dacă Ministerul Educaţiei şi Cercetării consideră că în cazul examenelor de capacitate, respectiv al examenelor de bacalaureat trebuie sau nu să fie asigurată egalitatea de şanse elevilor care studiază în şcoli cu o altă limbă de predare decât cea română, adică prin asigurarea concomitentă a subiectelor tuturor elevilor. Mulţumesc foarte mult.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Mulţumesc.

Domnul Adrian Moisoiu, poftiţi.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am două interpelări. Prima o adresez domnului prim-ministru Adrian Năstase.

Cu ocazia vizitei făcute la Budapesta la 1 Decembrie 2002, domnul prim-ministru a promis comunităţii române care trăieşte în Ungaria că va interveni pentru ca aceasta să fie reprezentată în Parlamentul Ungariei.

Pentru a nu interpreta drept populistă o asemenea declaraţie, dat fiind că aceasta presupune o modificare a Constituţiei Ungariei, îl rog pe domnul prim-ministru să materializeze modul în care va încerca să ducă la îndeplinire această promisiune.

A doua se adresează domnului ministru al tineretului şi sportului Georgiu Gingăraş.

Deşi Federaţia Română de Şah, sub conducerea "nababului" Alexandru Crişan, a dat asigurări asupra unui suflu nou ce-l va introduce în mişcarea şahistă, atât la Olimpiada de şah, cât mai ales la campionatele mondiale de şah pentru juniori, rezultatele au fost modeste. Personal, apreciez aceasta prin faptul că nu au fost atrase fondurile promise în sfera sportului minţii.

La sfârşit de an 2002, îl rog pe domnul ministru să aprecieze în faţa Camerei Deputaţilor rezultatele obţinute de această federaţie şi dacă nu cumva se impun măsuri radicale în conducerea ei.

2. La şahul prin corespondenţă, românii au obţinut, în decursul timpul, rezultate remarcabile. În anii 1991 - 1992 a fiinţat autonom o federaţie română de şah prin corespondenţă.

Dat fiind memoriile prezentate la Ministerul Tineretului şi Sportului de jucătorii de şah prin corespondenţă, de a se reînfiinţa această federaţie, şi afilierea acesteia la Federaţia Internaţională de Şah prin corespondenţă, rog să se exprime punctul de vedere al Ministerului Tineretului şi Sportului. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, mulţumesc.

Domnul Ion Luchian a depus în scris; domnul Valeriu Gheorghe a depus în scris.

Doamna Mona Musca.

Doamna Monica Octavia Musca:

Două interpelări: una este adresată domnului ministru Octav Cozmâncă.

Obiectul interpelării: nerespectarea Legii nr.215/2001, Legea administraţiei publice locale de către aleşii locali ai PSD.

A doua interpelare este adresată domnului prim-ministru Adrian Năstase.

Obiectul interpelării: lipsa de răspuns a Guvernului la petiţia semnată de 202.867 de pensionari, referitoare la recalcularea pensiilor. Vă mulţumesc frumos.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, mulţumesc.

Domnul Puiu Haşotti a depus în scris; Constantin Bucur a depus în scris; Gheorghe Dima a depus în scris; Dumitru Dragomir a depus în scris; domnul Ioan Mogoş a depus în scris; Octavian-Mircea Purceld a depus în scris; domnul Ioan Bâldea a depus în scris; domnul Crin Antonescu a depus în scris.

Cu aceasta am încheiat şedinţa noastră de astăzi. Ne revedem mâine la 8,30.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,42.