Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8,20.

Lucrările au fost conduse de domnii Corneliu Ciontu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Constantin Niţă şi Nicolae Leonăchescu, secretari.

Domnul Corneliu Ciontu:

Începem şedinţa dedicată intervenţiilor.

Domnul Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Am intitulat intervenţia mea de astăzi: "Lupta pentru bogăţiile Apusenilor".

Luni, 10 decembrie a.c., pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor a fost înscrisă debaterea moţiunea simple "Roşia Montană", iniţiată de Partidul România Mare.

Cum era de aşteptat, actuala Putere direct interesată şi cointeresată de această scandaloasă afacere care nu numai că spoliază rezervele de aur şi argint, dar şi distruge, odată cu însemnate urme ale etnogenezei şi identităţii culturale a poporului român, şi mediul ambiant al Apusenilor, ca urmare a metodei barbare şi criminale de folosire a unor mari cantităţi de cianuri, a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru respingerea ei. La comandă, aliaţii UDMR n-au crâcnit în front şi au achiesat la argumentele suspecte ale ministrului Dan Ioan Popescu, deşi au recunoscut şi arătat că în numeroase ţări din lume, inclusiv în SUA, se interzice, prin lege, folosirea cianurilor în exploatările miniere de orice fel.

Deoarece începuturile afacerii au fost posibile graţie şpăgilor neruşinate plătite de aşa-zisul întreprinzător extern, în realitate un individ condamnat în Australia pentru trafic de droguri şi alte activităţi ilicite, şpăgi date unor demnitari din fosta guvernare CDR - UDMR, atât PD cât şi PNL au votat împotriva moţiunii. De ce? Foarte simplu. Pentru a nu se face dezvăluiri cu privire la comisioanele încasate de foştii miniştri PD-işti şi PNL-işti şi a nu fi nevoiţi să le restituie. Un alt argument confirmat prin poziţiile adoptate în cadrul dezbaterilor este acela că pentru cele două partide nu contează deloc soarta oamenilor, ci interesele şi profiturile liderilor lor. Ce contrează distrugerea florei şi faunei şi poluarea întregii zone pentru zeci de ani?

Moţiunea "Roşia Montană" a fost impusă de strigătul disperat după ajutor al unei părţi însemnate a populaţiei din zonă. Pentru aceasta şi nu numai pentru ea a devenit şi mai clar acum că singura forţă politică dispusă şi capabilă să-i reprezinte, susţină şi apere interesele este Partidul România Mare.

Votul negativ din Camera Deputaţilor nu a fost dat Partidului România Mare, ci moţilor, abandonaţi şi trădaţi încă o dată de partide ca PSD, UDMR, PD şi PNL. Dimpotrivă, moţiunea iniţiată de PRM, indiferent de votul final, a fost o reuşită remarcabilă. Conţinutul ei a fost însuşit şi susţinut de reprezentanţii mişcării "Greenpace". În felul acesta, Partidul România Mare a fost perceput nu după etichetele mârşave puse de diversionişii ministrului Vasile Dâncu, ci ca o forţă politică responsabilă în slujba oamenilor. Avem convingerea că relatările presei internaţionale atât pe marginea moţiunii, cât şi a întregii situaţii de la Roşia Montană sunt un succes extern deosebit pentru partidul nostru. Factorii politici responsabili şi mass media de peste hotare au primit astfel confirmarea că Partidul România Mare are capacitatea să-şi asume guvernarea ţării întrucât veghează la respectarea legii, luptă pentru eradicarea corupţiei, se opune jefuirii patrimoniului naţional şi distrugerii tezaurului său cultural-istoric şi, nu în ultimul rând, manifestă receptivitate şi solicitudine faţă de problemele care-i preocupă pe oameni.

Aşadar, au eşuat încă o dată lamentabil planurile urmărite sistematic de propaganda PSD-UDMR, de compromitere şi marginalizare a PRM, căci ceea ce ei doriseră a fi un eşec a devenit o reuşită certă, atât pe plan intern, cât şi extern.

Un argument în plus în sensul celor de mai sus este acela că însuşi ministrul Popescu a fost nevoit să recunoască faptul că, în derularea proiectului, s-a încălcat legea, că n-au fost obţinute toate avizele şi autorizaţiile necesare. Mai mult, acelaşi demnitar a dat asigurări că, pentru a elimina neajunsurile, abuzurile şi ilegalităţile săvârşite până în prezent, Guvernul va elabora şi înainta Parlamentului un proiect de lege consacrat situaţiei de la Roşia Montană. O asemena declaraţie este, de fapt, mai importantă decât votul PSD. Totuşi, ea subliniază şi dezvăluie caracterul duplicitar şi deruta în care se află actuala Putere. După părerea noastră, deşi a criticat şi critică mereu "greaua moştenire" a guvernării CDR-UDMR, guvernul PSD-UDMR este incapabil să-i elimine efectele, să-i sancţioneze greşelile, să dezvăluie opiniei publice abuzurile şi ilegalităţile săvârşite. Noi credem că Guvernul a procedat ca atare dând gir moral acestei fraude de mari proporţii, doar pentru că el însuşi s-a lăsat mânjit şi mituit de comisioanele dubiosului întreprinzător sau poate decizia este una prudentă, menită a evita ca foştii demnitari CDR-UDMR să dea în vileag şi alte afaceri necurate ale actualei puteri. Mai mult, o asemenea declaraţie confirmă că moţiunea iniţiată de Partidul România Mare s-a justificat. În realitate, acest lucru l-am şi urmărit: să atragem atenţia că la Roşia Montană există probleme grave, care nu pot fi trecute cu vederea şi că, pentru rezolvarea lor, este nevoie de implicarea Guvernului.

Rămâne de văzut dacă şi când, puterea îşi va onora promisiunea făcută. Sperăm că populaţia ţării, în general, şi moţii Apusenilor, în special, s-au mai convins şi cu acest prilej că pentru toţi, singura salvare e România Mare, partid pentru care îşi exprimă opţiunea din ce în ce mai mulţi cetăţeni.

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Ştefan Baban. Urmează domnul Emil Rus. Aceasta este şi ordinea în care v-aţi înscris, deci fără să ştiu.

Domnul Ştefan Baban:

Domnule preşedinte,

Donilor colegi,

Integrarea europeană şi costurile ei.

Potrivit previziunilor băncii centrale, chiar dacă va adera la Uniunea Europeană în anul 2007, România va fi pregătită să intre în Uniunea Monetară Europeană cel mai devreme în apropierea anului 2015. Ţara noastră va trebui să parcurgă în cei şapte-opt ani mai multe etape ale reformelor economice, astfel încât trecerea la moneda unică să înregistreze un cât mai mic şoc la nivelul populaţiei, cea mai mare capcană din acest punct de vedere fiind tendinţa ascendentă a şomajului.

Una dintre cele mai importante condiţii care ar trebui îndeplinite până în 2011 este aceea a monedei naţionale, care, începând din momentul de faţă, ar trebui să suporte procesul de apreciere continuă în raport cu dolarul. Pentru ca leul să capete putere şi să recupereze ceva teren în faţa dolarului, banca centrală a intervenit chiar în ultimele luni pe piaţă. De altfel, în câţiva ani trebuie să se ajungă în situaţia ca moneda americană să fie stabilizată pe undeva în jurul unui curs de 30.000 lei, asta în condiţiile în care, în prezent, cursul mediu de schimb arată o valoare mult mai mare de 33.500 lei.

Aprecierea reală a leului nu înseamnă însă numai şi numai victorii în plan economic. O valoare mai mare a monedei naţionale înseamnă în primul rând modificări în ceea ce priveşte comerţul exterior, care, încet dar sigur va fi afectat. Deşi în prezent acest sector se poate lăuda cu ceva succese, exportatorii vor deveni din ce în ce mai puţin competitivi pe pieţele externe. Acest lucru va fi cauzat în primul rând de creşterea procesului de producţie din ţară şi de încasările în dolari, cu mult mai mici decât în prezent.

Însă marele efect care va deriva din regresul exportului românesc va fi acela al şomajului. Creşterea acestuia va veni să compenseze pierderea competiţiei pe piaţa externă. Potrivit estimărilor BNR-ului, şomajul va ajunge în anul 2010 la o rată de 18% din populaţia activă a ţării. Odată ce cursul leului va reuşi să fie stabilizat în raport cu euro, rata şomajului va avea condiţiile necesare de a scădea în procente, principala bază fiind creşterea productivităţii interne.

În ceea ce priveşte rata inflaţiei, aceasta va fi, în 2005, de 8% iar în perioada 2010 - 2015 va trebui să coboare treptat, până la un nivel de 3,5%. Lucrul acesta poate fi posibil printr-o politică eficientă şi corectă a cursului de schimb, realizabil printr-un control mai puţin strict vizavi de unele operaţiuni bancare efectuate, cum ar fi creditele pe termen scurt acordate de nerezidenţi rezidenţilor, împrumuturile cu caracter personal acordate de nerezidenţi rezidenţilor etc.

În aceste condiţii este timpul ca după victoria înregistrată la summit-ul de la Praga, România să înceapă bătălia pentru integrarea europeană şi monetară, indiferent de riscurile la care se supune.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul domnului Emil Rus. Urmează domnul deputat Iosif Armaş.

Domnul Emil Rus:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnule preşedinte,

Declaraţia mea politică se referă la oamenii cinstiţi din Partidul Social Democrat. Nu mai departe de luni, 9 decembrie a.c., pe ordinea de zi a şedinţei Camerelor reunite ale Parlamentului României s-a aflat alegerea preşedintelui Consiliului Naţional al Audiovizualului şi propunerea Comisiilor de cultură ale Senatului şi Camerei Deputaţilor s-a oprit asupra persoanei domnului Ralu Filip, contestată de unii şi susţinută de majoritate.

Înainte de a se proceda la votul parlamentarilor, conform prevederilor Regulamentului Camerelor reunite, s-a dat cuvântul reprezentanţilor grupărilor parlamentare. Ralu Filip a fost contestat făţiş, în numele Partidul România Mare, de către domnul deputat Vlad Hogea care arăta, pe bună dreptate, că acesta este un om fără o pregătire în acest sens, că şi-a însuşit banii de la Televiziunea Română pentru activităţi pe care nu le-a prestat, că a uzat ca ziarist de influenţa sa şi a obţinut bani pentru înfierea copiilor români în străinătate şi alte asemenea fapte care nu-i îngăduie să deţină o demnitate publică de asemenea rang, pentru că nu are nici o pregătire necesară, pe de o parte, şi nici calitatea morală, pe de alta.

Eu nu zic că nu s-au plătit şi poliţe, dar personalitatea domnului Ralu Filip are multe umbre.

Întrebarea firească este următoarea: într-un partid atât de mare ca PSD-ul, cu scoruri în sondaje de 70 - 80%, dacă ne luăm după activitatea propagandistică a laboratoarelor maestrului ministru Dâncu, nu s-a găsit un om cinstit pentru această demnitate? Oare nu s-a mai angajat şi se mai angajează încă domnul prim-ministru să lupte împotriva corupţiei? Oare preşedintele ţării nu s.-a dovedit destul de hotărât în combaterea corupţiei? Nu a decorat domnia sa în serii lungi atâtea personalităţi merituoase, deşi pământul s-a cutremurat? Şi, totuşi, în acest partid atât de mare, cel mai mare de la cel comunist încoace, nu s-a aflat un om cinstit, harnic, principial, hotărât, pregătit pentru această demnitate? O să ajungem, ca în fotbal, să solicităm arbitri străini, garanţi ai corectitudinii.

Oare în mersul acesta democratic al românilor, nu s-au schimbat valorile, în sensul că ceea ce este fals este luat drept adevărat şi invers?

Dumneavoastră, cei de la putere, credeţi că poate fi prostită o lume de nişte unelte precum Guşe, Creţu, Dâncu, Radu Filip, Şeulean şi alţii ca ei? Nu credeţi că veţi ajunge vremea când lucrurile se vor schimba, pentru că într-o veritabilă democraţie trebuie să te aştepţi şi la aşa ceva.

Şi atunci, ce vor face aceşti inşi? Sigur, nu se vor retrage şi nu-şi vor pune cenuşă pe cap, ci mai degrabă vor încerca să intre în graţiile noii puteri, numai că uşile s-ar putea să fie ferecate.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Iosif Armaş. Urmează domnul Iulian Mincu.

Domnul Iosif Armaş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Permiteţi-mi să adresez tuturor românilor un mesaj înaintea sărbătorilor de iarnă. Peste numai o săptămână vom sărbători din nou Crăciunul, dar Crăciunul acesta n-a mai fost. Fiinţa noastră nu poate intra în timpul sacru al sărbătorilor naşterii Domnului decât o singură dată, mereu o singură dată. Din această cauză, Crăciunul este irepetabil. Tot ce precede şi succede marii sărbători nu se repetă în fiecare an, ci se întâmplă întâia oară de fiecare dată.

Marile sărbători sunt înconjurate de o aură care le precede şi le urmează, delimitând un spaţiu şi un timp în care lumina lor se face simţită, prevestindu-le venirea şi prelungindu-le amintirea.

Crăciunul este o asemenea sărbătoare, o închidere şi o deschidere a unui ciclu sfânt care marchează nu numai lumea omului, ci şi ordinea cosmică. De aceea, naşterea Domnului a fost vestită de steaua care i-a călăuzit pe regii magi, aşa cum Crăciunul este precedat de solstiţiul de iarnă, moment în care soarele se opreşte din drumul său, aşteptând miracolul, aşa cum şi steaua s-a oprit deasupra Betleemului.

Tot cosmosul stă parcă pe loc, în uimirea misterului care se împlineşte înainte de a-şi se lua mersul devenirii sale! Oprirea este însoţită de o deschidere a cerului prin care harul ajunge până la noi. Aşa s-au petrecut lucrurile la naşterea Domnului, când s-au auzit îngerii cântând: "Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire".

O veche legendă românească spune că în timpul nopţii de Crăciun, munţii se deschid şi înăuntrul lor se zăresc comori. Trebuie să ai, însă, o floare albastră cu care poţi pătrunde înăuntru şi poţi ieşi fără să fii pedepsit.

Sub steaua călătorului eminescian, prin albul zăpezilor, cerul arde luminos, Preacurata-l naşte pe Cristos, străluminând înaltul cu ecoul îndepărtat al datinilor noastre veşnice. "Colinde, colinde,/E vremea colindelor, / Căci gheaţa se întinde/ Asemenea oglinzilor/ Şi tremură brazii, mişcând rămurelele/ Căci noaptea de azi îi când scânteie, când stele/ Se bucur copiii, copiii şi fetele/ De dragul Mariei îşi piaptănă pletele/ De dragul Mariei şi a Mântuitorului/ Luceşte pe ceruri o stea călătorului". Scria în urmă cu mai bine de 100 de ani marele nostru poet Mihai Eminescu.

Crăciun Fericit şi La mulţi ani vă doresc tuturor.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Are cuvântul domnul deputat Iulian Mincu. Va urma domnul deputat Becsek Garda Dezideriu.

Domnul Iulian Mincu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia mea politică se referă la haosul şi lipsurile financiare din asistenţa medicală.

Şi în acest an, fondurile dedicate sănătăţii şi şomajului au continuat să acopere găurile din sistemul naţional de pensii, ca şi în anul 2001. Şi aceasta, în condiţiile în care zeci de spitale se scaldă în datorii către furnizorii de medicamente şi utilităţi, iar reformele au rămas în starea latentă a ideilor de pe hârtie.

Astfel, fondul de asigurări de sănătate a avut în 2002 un excedent bugetar de 3800 de miliarde pe primele zece luni, iar la şomaj volumul banilor necheltuiţi a fost de 5.391 de miliarde.

Deşi datoriile serviciilor sanitare depăşesc 7.000 de miliarde până în luna octombrie 2002, la bugetul reactualizat nu au fost acordaţi decât 300 de miliade lei. Aşa se explică că în prezent datoriile către farmacii se ridică la suma de 2.766,6 miliarde lei.

Din datoriile de 250 miliarde lei acumulate de farmaciile din Capitală, spre exemplu, pentru plata medicamentelor gratuite şi compensate, conform contractelor, la 20 noiembrie 2002 s-au plătit doar 27 miliarde lei. Rămâne de văzut dacă suma primită va mulţumi farmaciile. Zece unităţi farmaceutice şi-au întrerupt deja activitatea.

La Craiova, Spitalul clinic nr. 1 se află în imposibilitatea de a efectua dializa bolnavilor cu insuficienţă renală, din cauza lipsei de bani pentru procurarea medicamentelor necesare. Bolnavii sunt trimişi la Bucureşti. Şi în judeţul Suceava se prezintă la fel situaţia nefavorabilă pentru bolnavi.

La spitalul din Dumbrăveni, din fondul de 120 de milioane lunar, cu ziua de spitalizare de 180.000 de lei nu s-a dat nici un sfert. Bolnavii sunt hrăniţi zilnic cu paste făinoase şi orez, aşteptându-se de la săteni să doneze cartofi spitalului, la cererea directorilor.

Deficienţele de tratament, explorări medicale şi de laborator sunt sub orice limită! Acelaşi lucru şi la Vicovul de Sus, tot în regiunea Suceava, unde pe lângă lipsa de medicamente şi mâncare, frigul din saloane este similar cu cel de afară. Acelaşi lucru se poate spune şi despre spitalul din Galaţi, Vaslui, Tulcea şi multe altele.

Rezultatul: asistăm la deteriorarea gravă a indicilor de morbiditate şi mortalitate. Mortalitatea generală este pe semestrul II 2002 de 12,2% faţă de semestrul I 2001, 11,8%.

Natalitatea coboară la 9,9% la mie. În semestrul I 2001, la 9,98, în semestrul II 2002. Mortalitatea infantilă în semestrul I 2002 este, de asemenea, mai crescută decât în 2001.

Valorile sunt mult mai mari în mediul rural decât în mediul urban, martor al deficienţelor medicale din reţeaua sanitară rurală. Şi, totuşi, banii strânşi din cotizaţia populaţiei ar putea contribui la ameliorarea stării de sănătate a populaţiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul domnului deputat Becsek-Garda Dezideriu. Va urma domnul deputat Wittstock.

Domnul Becsek-Garda Dezideriu-Coloman:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În ultima perioadă, la prima vedere, Guvernul face eforturi deosebite pentru accelerarea procesului de retrocedare a terenurilor agricole şi a celor forestiere. La nivelul prefecturilor şi al primăriilor, însă, această activitate se concretizează ori prin batjocorirea cetăţeanului, cu atribuirea unor terenuri de cea mai slabă calitate, în locul unor ogoare fertile, sau prin deposedarea moştenitorilor legali de imobilele ce le revin conform legilor de retrocedare.

Cazurile cele mai semnificative au loc în oraşul Gheorgheni, unde secretarul şi primarul, sprijinit de prefectură, creează o stare de nemulţumire generală în rândurile cetăţenilor. Pentru a fi mai explicit, aş cita din memoriul domnului Meze Ion din Gheorgheni, în vârstă de 76 de ani: "Soţia mea, Meze Elisabeta a moştenit de la bunicul ei un teren agricol arabil de 0,46 hectare. În anul 1992 cu acest teren am intrat în Asociaţia agricolă Herla, ca şi ceilalţi cetăţeni. După 6 ani, această asociaţie s-a dizolvat. Terenurile acestei asociaţii au fost predate primăriei oraşului Gheorgheni, pentru reparcelare între membrii acestei asociaţii.

Am solicitat să ne dea înapoi terenul, timp de 4 ani de zile. Ni s-a promis de nenumărate ori rezolvarea problemei, dar acestea erau numai minciuni.

Soţia mea în anul acesta a decedat, dar la acest deces a contribuit şi conducerea oraşului, cu nerezolvarea cererii noastre, cu minciuni, cu tragerea timpului.

Vă amintesc numai două cazuri dintre cele numeroase care mă supără foarte mult: domnul Nagy Ştefan, secretarul oraşului, în luna aprilie 2002 a trimis la noi un angajat al primăriei. Nu ştiu ce funcţie avea, dar ştiu numele: Mezei Emeric, care era trimis cu două tabele în care era trecut numele soţiei şi mărimea terenului de 0,37 hectare, în loc de 0,46.

Nu era trecut locul, parcela unde se află terenul. Trimisul primăriei afirma că domnul secretar Nagy Ştefan l-a trimis ca să iscălim aceste tabele pentru că în ziua ce urmează trebuie să le ducă la prefectură pentru aprobare şi apoi va fi măsurat terenul pentru noi, în locul Mocsar, unde primăria are 50 ha teren bun şi din acel teren o să primim şi noi.

Când soţia s-a prezentat la domnul secretar, ca să se intereseze despre data când vom fi puşi în posesia terenului mai sus amintit, secretarul a negat totul, afirmând că el nu a trimis pe nimeni şi nici nu s-a spus nimic despre punerea în posesie. Ne-a înşelat, ne-a păcălit pe noi.

Al doilea caz s-a întâmplat cu domnul primar Pál arpád care în săptămâna în care soţia mea s-a îmbolnăvit i s-a promis din partea primarului că o să fim înscrişi într-o altă asociaţie cu acel teren. Primarul a cerut să meargă soţia mea vineri dimineaţă la primărie, că până atunci se va rezolva cererea noastră.

Miercuri soţia mea a ajuns în comă, iar în locul ei eu m-am prezentat la primărie, dar pe domnul primar n-am reuşit să-l găsesc.

După ce a decedat soţia, prefectura ne-a trimis titlul de proprietate pentru acest teren.

Comisia locală de fond funciar nici după aceasta nu a vrut să ne arate parcela amintită. Când m-am interesat despre parcela din zonă, din Mocsar, mi-a spus că acum nu se poate trece acolo, că terenul este ud. Totuşi, eram curios unde este terenul.

Am depus un memoriu la domnul subprefect Dezsi Zoltán, care m-a anunţat să mă prezint cu maşina şi cu beţe la primărie, marţi dimineaţă.

Când m-am prezentat, la biroul amintit, funcţionarul primăriei mă întreba: de ce am venit la ora 9,00, el mă aştepta la 10,00. Acum nu am timp! Veniţi primăvara, acum mă duc în altă parte!

La insistenţele mele a venit un coleg al lui cu care m-am dus la locul unde vroiau ei să măsoare terenul în discuţie. Era un teren nelucrat ani de zile, plin de buruieni înalte şi cu gropi, un teren părăgănit.

După ce m-am întors acasă, văzând batjocorirea mea, i-am trimis înapoi la prefectura judeţului Harghita titlul meu de proprietate.

Prefectura mi-a trimis înapoi actul de proprietate, cu observaţia că terenul a fost reparcelat corect, între membrii asociaţiei. Aceasta nu este adevărat! Noi am avut un teren de calitate, lângă drumul naţional spre Valea Strâmbă.

Stimaţi colegi,

Aşa îşi bat joc de cetăţeni, în loc să le retrocedeze terenul unde au avut strămoşii lor, li se dă nişte terenuri agricole cu care nu au ce facă.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Wolfgang Wittstock şi va urma domnul Ionel Marineci.

Domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Se cunoaşte faptul că, în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000, aprobată prin Legea nr. 501/2002, imobilele care au aparţinut cultelor religioase din România şi au fost preluate în mod abuziv de statul român, în perioada 6 marite 1945 - 22 decembrie 1989, se retrocedează foştilor proprietari. Având în vedere că am onoarea să reprezint minoritatea germană în Parlamentul României şi că, din punct de vedere confesional, aparţin Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustană din România, care face parte din familia bisericilor luterane, doresc, în cele ce urmează, să prezint punctul de vedere al celor două comunităţi, cea germană şi cea evanghelică, în legătură cu un imobil-simbol al acestora: Muzeul Brukenthal din Sibiu, primul muzeu public din sud-estul Europei, care, până la naţionalizarea survenită în anul 1948, a funcţionat ca muzeu al comunităţii săseşti din Transilvania.

Cu câteva zile în urmă, la Sibiu, reprezentanţi de frunte ai Bisericii Evanghelice C.A. din România şi ai formului Democrat al Germanilor din România au susţinut o conferinţă de presă în cadrul căreia a fost făcută publică intenţia de a solicita restituirea Muzeului Brukenthal. Cu această ocazie a fost difuzată o declaraţie de presă, din care voi cita în cele ce urmează: "Biserica Evanghelică C.A. din România, şi anume Comunitatea Evanghelică C.A. Sibiu, în calitate de proprietar şi Consistoriul Superior al Bisericii Evanghelice C.A., în calitate de for tutelar, am solicitat, în baza dispoziţiilor Legii nr. 501/2002, restituirea Muzeului Brukenthal, îmrepună cu inventarul mobil trecut în mod ilegal şi abuziv în anul 1948 în proprietatea statului comunist.

Potrivit testamentului baronului Samuel von Brukenthal din 3 ianuarie 1802, al codicilului lăsat de baronul Josef von Brukenthal şi al statutului testamentar al acestui ultim descendent în linie dreaptă, din 3 decembire 1867, în anul 1878 atât muzeul cât şi colecţiile au revenit sub formă de donaţiuni Parohiei Evanghelice C.A. Sibiu şi au fost administrate de către biserică în favoarea Gimnaziului Evanghelic Brukenthal timp de 60 de ani până la preluarea lor de către Statul Român împreună cu Gimnaziul Evanghelic Brukenthal.

Biserica Evanghelică, în calitate de moştenitor, este legată şi obligată, totodată, de prevederile testamentare să respecte şi să îndeplinească ultima voinţă a testatorilor. În acest sens, dorim cu fermitate ca, în condiţiile testamentare mai sus-menţionate, să se asigure integritatea şi întregirea colecţiilor originale prin restituirea atât a obiectelor şi colecţiilor proprii, donate de Brukenthal sau achiziţionate până la naţionalizare, cât şi a celor avute în păstrare cu titlul de custodie, pentru care nu a încetat nicicând răspunderea şi responsabilitatea muzeului.

Declarăm cu toată răspunderea - fiind în asentimentul întregii minorităţi germane din România - că Muzeul Brukenthal va rămâne şi pe viitor "Muzeul Naţional Brukenthal", o instituţie de cultură publică, unde va funcţiona şi în continuare instituţia actuală ca persoană juridică proprie, sub autoritatea Ministerului Culturii şi Cultelor, urmând ca în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 501 din acest an să încheiem un contract de închiriere cu conducerea muzeului, în care chiria va fi simbolică.

Biserica Evanghelică C.A. a fost de-a lungul secolelor un promotor şi sprijinitor permanent al culturii şi ştiinţei. Continuând această tradiţie, dorim ca Muzeul Brukenthal să fie inclus din nou în circuitul european, prin deschidere şi competitivitate, prin forme şi metode moderne şi viabile de colaborare, de management şi marketing, prin mijlocirea de contacte şi investiţii, prin completarea şi îmbogăţirea colecţiilor.

Este dezideratul nostru, la aniversarea, în anul 2003, a 200 de ani de la moartea Baronului Samuel von Brukenthal, să readucem primul muzeu public din sud-estul Europei în concertul marilor muzee din Europa şi din lume, o lucrare anevoioasă şi de durată, dar o datorie de onoare faţă de înaintaşii şi urmaşii noştri.

În sfârşit, credem că măsurile enunţate mai sus vor fi benefice urbei noastre, adică Sibiului, şi culturii României în ansamblul ei."

Această declaraţie de presă a fost dată la Sibiu, la 13 decembrie 2002. Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Îi dau cuvântul domnului deputat Ionel Marineci, va urma domnul Nicolae Leonăchescu.

Domnul Ionel Marineci:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Intervenţia mea de astăzi face referire la stadiul reformei în domeniul protecţiei copilului şi i-am pus titlul, inspirat din Raportul Comisiei Europene pe 2001 cu privire la acest domeniu, în care se spune că: "reforma în domeniul protecţiei copilului se află în stadiu avansat".

Asigurarea şi respectarea drepturilor copilului şi plasarea acestora într-o zonă de interes special a constituit, în anii 2001-2002, o prioritate naţională pentru Guvernul României. Eforturile susţinute intreprinse atât la nivel central cât şi la nivel local au făcut din anii aceştia momentul de schimbare radicală a politicii de protecţie a copilului aflat în dificultate şi a adopţiei.

Având ca elemente principale de reper pentru intervenţie Programul de guvernare şi Strategia guvernamentală în domeniul protecţiei copilului în dificultate, Guvernul PSD a demonstrat prin măsuri legislative, administrative şi financiare angajamentul politic ferm de a rezolva problema copiilor instituţionalizaţi. Aceste rezultate sunt consecinţa concentrării intervenţiilor în domeniu, pe următoarele arii prioritare: dezinstituţionalizarea copiilor aflaţi în sistemul rezidenţial şi prevenirea instituţionalizării, integrarea copiilor cu deficienţe în învăţământul de masă, reintegrarea copiilor străzii, îmbunătăţirea şi armonizarea legislaţiei din domeniu.

Putem spune că Guvernul a reuşit. A fost transmis societăţii civile, organelor administraţiei publice locale şi centrale, precum şi instituţiilor şi organizaţiilor internaţionale un pachet legislativ, care are ca prevedere expresă scoaterea copilului din familie numai în situaţii excepţionale, expres prevăzute de lege, dar în nici un caz până la împlinirea vârstei de 2 ani.

Spuneam că Guvernul a reuşit să pornească reforma în domeniu şi am să vă exemplific prin: numărul de copii instituţionalizaţi, care a scăzut de la 57 de mii la 43 de mii; restructurarea celor 47 de instituţii de tip vechi; numărul de asistenţi maternali profesionişti a crescut de la 3.200 la 8.600; a crescut gradul de implicare al comunităţii locale, a crescut gradul de transparenţă a activităţii de protecţie a copilului, au fost elaborate sau se află în curs de elaborare proiecte de acte normative, în vederea completării şi armonizării cadrului legislativ actual.

Zilele trecute, aşa cum vă spuneam, a fost supus dezbaterii publice un pachet legislativ în domeniul protecţiei copilului, care se constituie într-o prioritate naţională, el fiind un angajament ferm al Guvernului României, reprezintă totodată un criteriu politic în procesul de aderare a României la Uniunea Europeană şi, de asemenea, un capitol în cadrul procesului de aderare a României la NATO. Pachetul legislativ, alcătuit din Legea protecţiei drepturilor copilului, Legea adopţiei şi cele două legi de funcţionare ale organelor centrale, respectiv Autoritatea naţională de protecţie a drepturilor copilului şi Oficiul român de adopţii, definesc un sistem legislativ unitar şi integrat, contribuind la întărirea capacităţii instituţionale a structurilor centrale responsabile şi stimulează sistemul naţional de pregătire a cadrelor de specialitate în domeniu.

Priorităţile în domeniul protecţiei copilului, în acest pachet legislativ, cuprind: prevenirea abandonului, diversificarea serviciilor comunitare şi închiderea instituţiilor rezidenţiale, abordarea problematicii copilului în spiritul Convenţiei ONU, armonizarea-corelarea proceselor de reformă şi parteneriatul cu societăţile civile.

Felicit Guvernul României pentru această iniţiativă şi vă invit să vă aplecaţi cu atenţie în studiul acestui pachet legislativ, pentru a-l susţine în adoptarea de către Parlament. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Îi dau cuvântul domnului Nicolae Leonăchescu, va urma domnul Ion Bozgă.

Domnii deputaţi Emil Rădulescu şi Eugen Nicolaescu vor depune la secretariat declaraţiile politice.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Onorat auditoriu,

"Groparii democraţiei" este titlul intervenţiei mele.

Mi-a fost dat să cunosc foarte bine realităţile din oraşul Topoloveni, judeţul Argeş. Statutul de parlamentar mi-a oferit ocazia să cunosc oameni din diferite straturi sociale, să aflu nemulţumirile şi speranţele locuitorilor şi să analizez modul de soluţionare a cererilor acestora de către administraţia locală.

Oraşul Topoloveni are şi o istorie aparte, cu accente dramatice după cel de al doilea război mondial. Revoluţia din decembrie 1989 nu a vindecat rănile trecutului, speranţele oamenilor s-au spulberat, societatea este atomizată.

Nu căutaţi în Topoloveni mugurii democraţiei, aşa ceva nu există! Un primar primitiv a îngropat democraţia şi a instaurat teroarea. El nu stimulează schimbul de idei, ci profesează reducerea la tăcere.

Nu veţi găsi în Topoloveni decât un singur sediu de partid, cel al Partidului Social Democrat, care l-a propulsat primar. Celorlalte partide li se refuză sistematic repartizarea unor sedii şi, de aceea, viaţa politică din Topoloveni are o singură culoare - aceea a terorii partidului unic.

La fiecare solicitare, primarul rânjeşte, desprins de realităţi: "Ce o să-mi faceţi? Vă îngrop în bani pe toţi! N-aveţi voi oamenii pe care îi am eu!"

La Oficiul poştal din Topoloveni, salariaţii refuză cererea unor orăşeni de a face abonamente la săptămânalul "România Mare". Au fost ameninţaţi, se zice, de primarul din Topoloveni că vor fi pedepsiţi.

În mandatul trecut, 1996-2000, poştaşii din Topoloveni au refuzat să primească şi să expedieze telegrame adresate liderului Partidului România Mare, senatorului Corneliu Vadim Tudor. Nu conta structura puterii, primarul era acelaşi...

Organizaţia Partidului România Mare din Topoloveni s-a întărit. Şedinţa din 15 decembrie 2002 s-a ţinut, însă, în ilegalitate, la Leordeni, pentru că în oraşul Topoloveni primarul nu respectă nici o lege, îşi bagă zvonacii în aceste şedinţe, îi asmute, îi obligă la acte antidemocratice. Cum se formulează o critică la adresa primarului din Topoloveni, începe vânătoarea împotriva celui care a îndrăznit aşa ceva.

Presiunea psihologică, ameninţările, dispreţul faţă de interlocutor, batjocorirea grobiană a celor săraci, neacordarea unor drepturi legale, excluderea de la ajutorul social, tonul arogant şi sfidător, atitudinea de mancurt etc., toate acestea fac parte din panoplia acestui primar. Un intelectual de elită din Topoloveni, Iacob Cârciumărescu, a scris admirabile pagini de istorie despre localitatea aceasta. Primarul nu l-a băgat în seamă şi nu l-a ajutat în nobilul său act de cultură. Ba, mai mult, nu i-a dat dreptul care i se cuvenea din pământul familiei sale. A murit, bietul om, în dispreţul primitivului primar, care nu înţelege să sprijine actul de cultură.

La căminul cultural, activităţile de gen sunt file de istorie din alte epoci.

Primarul din Topoloveni refuză să primească multe cereri ale celor care l-au votat, ba, mai mult, recurge şi la ameninţări.

Multe ar fi de spus despre primarul din Topoloveni şi suficienţa stilului de om al trecutului care blochează evoluţiile spre progres în mentalităţi. Cum îl cheamă? Nu merită să-i pronunţăm numele! Reţineţi doar că este un gropar al democraţiei, care nu a auzit de dreptul al libera gândire şi exprimare!

Ca groparul din Topoloveni sunt mulţi primari, care nu s-au debarasat de stilul inchizitorial de muncă practicat de unii lucrători ai regimului totalitar comunist. Nu departe, într-un alt orăşel al judeţului, un alt gropar al democraţiei terorizează alegătorii, care, democratic, l-au instalat în jilţul primăriei.

Groparii democraţiei au uitat că în campania electorală au promis să conducă împreună cu alegătorii. Au învăţat să terorizeze, să ameninţe, să mituiască, să ducă portbagaje întregi cu peşcheşuri mai marilor lor; au învăţat ce este privatizarea în folos personal şi folosirea banului public pentru ei şi ai lor. Groparii democraţiei au făcut purificarea politică în localităţile pe care le administrează sub încurajatoarea umbrelă a şefilor lor, au creat o lume cu o singură culoare, de entropie zero, de care fug atât vârstnicii cât şi tinerii.

Pentru asta au făcut tinerii revoluţia? Pentru groparii democraţiei sărăceşte populaţia? Până când?

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Ion Bozgă, va urma domnul Gheorghe Dinu.

Domnul Ion Bozgă:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Declaraţia mea politică se referă la o parte din iniţiativele şi realizările Guvernului României în domeniul sanitar-veterinar.

În anul 2002, Guvernul României, prin Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, a luat o serie întreagă de măsuri, cuprinse în Planul strategic naţional sanitar-veterinar. O serie de măsuri se referă la supravegherea efectivelor de animale şi păsări prin examene clinice şi de laborator, inclusiv examenul pentru depistarea trichinelozei la porcinele sacrificate în gospodăria populaţiei cu ocazia sărbătorilor de iarnă, care se efectuează în mod gratuit, intră în categoria examenelor de supraveghere.

Există şi măsuri de profilaxie generală, însă cele mai importante sunt cele de profilaxie specială, care se realizează prin vaccinarea de două ori pe an la animale şi păsări. Aceste acţiuni se realizează de către medicii veterinari concesionari, sub coordonarea direcţiilor sanitar-veterinare judeţene.

Trebuie menţionat că toate aceste acţiuni sunt subvenţionate de statul român. În anul 2002, 550 de miliarde de lei a fost suma cu care Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor a subvenţionat acţiunile sanitar-veterinare pe teritoriul României. Din această sumă, au fost dotate şi laboratoarele sanitar-veterinare judeţene cu aparatură de diagnostic ultraperformantă, agreată de specialiştii Uniunii Europene.

În Bucureşti, în cadrul Institutului naţional de diagnostic pentru animale, s-a creat o secţie unicat în Europa de Est pentru diagnosticarea encefalopatiei spongiforme bovine, aşa-zisa "boală a vacii nebune". În acelaşi timp, în 10 judeţe din România au fost create mici laboratoare cu aparatură ultraperformantă.

În anul 2002, Guvernul României a emis Ordonanţa de urgenţă nr. 168, care, ulterior, a devenit lege, cu completările şi modificările ulterioare, prin care aloca, tinerilor şi fermierilor din România care doreau să crească animale şi păsări, spaţii din zootehnie dezafectate, în mod gratuit. Au fost acordate un număr de 796 de asemenea spaţii.

Prin ordine ale ministrului agriculturii au fost alocate aproape 1.000 de miliarde de lei pentru procurarea de utilaje agricole şi utilaje în zootehnie.

Acestea sunt numai o parte din realizările Guvernului României în domeniul sanitar-veterinar, pentru care îl felicit şi vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului deputat Gheorghe Dinu, va urma doamna deputat Maria Lazăr.

Domnul Gheorghe Dinu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi domni deputaţi,

Declaraţia mea politică se referă la faptul că, iată, Parlamentul creează şi aprobă legi dar nimeni nu le respectă. Şi am să iau numai o falie, respectiv, cea legată de protecţia mediului.

Mă adresez domnilor guvernanţi în legătură cu două atribute ale Ministerelor Administraţiei Publice şi Mediului, respectiv, cum se păstrează curăţenia pe domeniul public şi rolul administraţiei publice locale în urmărirea şi sancţionarea contravenţiilor legate de protecţia mediului înconjurător, îndeosebi pe domeniul public, dar nu numai.

Se ştie că Valea Prahovei este zona cu cel mai mare aflux de turişti, dar şi de călători, care acced către sau dinspre Capitala ţării. La o banală călătorie cu trenul, te izbeşte discrepanţa între salbele de vile sau case de vacanţe ce au apărut în zonă, nota-bene, şi starea jalnică de curăţenie a mediului înconjurător, cu multă mizerie, cu foarte multe gunoaie, copaci căzuţi în râul Prahova sau pe lângă râu.

Toate aceste aspecte reflectă indolenţa autorităţilor administraţiei publice locale, dar şi a inspectorilor de mediu în păstrarea şi protejarea mediului. E greu de explicat, decât prin marea doză de indolenţă a celor răspunzători de acest fenomen, cum, în urma adoptării Legii nr. 515/2002 pentru aprobarea Ordonanţei nr. 21/2002 privind gospodărirea localităţilor urbane şi rurale şi a Legii mediului, prin care s-a înfiinţat Poliţia de mediu şi s-au dat competenţe primarilor sau inspectorilor de mediu în probleme de verificare, somare şi sancţionare a agenţilor economici sau a "persoanelor private care încalcă aceste legi, că, totuşi, pe teren se mai găsesc încă multe aspecte de acest gen şi, încă, în zone foarte mult circulate. Oare ce o fi acolo unde nu se vede?

Care or fi oare motivele pentru care nu s-a întreprins nimic de către Compania naţională "Apele române", instituţie bugetară, dar şi de Regia "Romsilva", tot bugetară, pentru scoaterea copacilor din râul Prahova, doborâţi de furtunile din anii trecuţi sau din primăvara acestui an? Ce se aşteaptă, domnilor miniştri, ca o viitură să antreneze aceşti copaci, împiedicând scurgerea apelor, şi, astfel, să avem terenuri şi case inundate, sau, mai grav, să se dărâme culeele podurilor?

Tot prin lege, s-a realizat protecţia socială a persoanelor cu venituri mici, sub venitul minim garantat, în schimbul prestării către comunitate a unor zile de muncă. De ce aceşti oameni nu sunt organizaţi şi pentru salubrizarea domeniilor publice, măcar o dată pe lună, astfel ca să nu te mai izbească mizeria la tot pasul?

Dacă inspectorii din primării nu-şi fac datoria, dacă primarii nu-şi fac datoria legală, dacă inspectorii de mediu, şi ei, la rândul lor, se complac în astfel de situaţii, atunci, ministerele cu atribuţii în problemele semnalate, oare, nu au nici o răspundere? Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Maria Lazăr, va urma domnul Dumitru Bălăeţ.

Doamna Maria Lazăr:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sfârşitul anului 2002 reprezintă pentru România înfăptuirea unor obiective fundamentale: admiterea în NATO şi nominalizarea, pentru aderarea în 2007, la Uniunea Europeană. Consiliul Uniunii, întrunit săptămâna trecută la Copenhaga, a hotărât cea mai amplă extindere a Uniunii Europene, punând bazele unei Europe unite, prin admiterea a încă zece state şi nominalizarea a două, între care România şi Bulgaria, pentru aderarea în 2007.

Am venit la tribuna Parlamentului pentru a-mi exprima deplina satisfacţie că, la numai 2 ani de la preluarea puterii, Guvernul PSD a reuşit să scoată ţara din conul de umbră în care a fost plasată de guvernarea precedentă, creând un climat de stabilitate şi credibilitate în plan intern şi internaţional. Meritul nominalizării României pentru anul 2007 revine actualei puteri, care a făcut eforturi deosebite pentru recuperarea handicapului înregistrat în anii 1997-2000, reuşind ca în această perioadă să încheie un număr de 15 capitole din Programul de aderare. Momentul Copenhaga înseamnă pentru noi asumarea mai multor responsabilităţi, dar şi recunoaşterea din partea organsimelor europene a progreselor înregistrate de ţara noastră în drumul ei spre aderare.

Apreciind rezultatele, subliniind anumite restanţe, Consiliul Europei a hotărât la acest summit un pachet de măsuri pentru sprijinirea ţării noastre în această perioadă de preaderare, prin acordarea unei asistenţe sporite şi a unor fonduri financiare nerambursabile consistente. Foarte importante sunt promisiunile ferme făcute cu acest prilej în ceea ce priveşte România şi Bulgaria, care, sprijinite şi încurajate, vor beneficia de un tratament al negocierilor pe aceleaşi baze şi aceleaşi principii ca şi în cazul statelor care vor adera începând cu 2004.

Faţă de un asemenea tratament favorabil, mi se par deplasate şi răutăcioase anumite declaraţii făcute de unii lideri politici din partidele de opoziţie, în special Partidul Naţional Liberal, care vede momentul Copenhaga ca un insucces, anul 2007 fiind apreciat prea îndepărtat. Domnii la care m-am referit uită că acest termen a fost determinat de iresponsabilitatea de care au dat dovadă în guvernarea precedentă privind pregătirea aderării ţării, plasând România la coada clasamentului.

Dincolo de răutăţile şi invidiile politice, hotărârea Consiliului Europei de la Copenhaga reprezintă un moment istoric pentru noi, românii, ce va deschide alte orizonturi şi căi, mult mai sigure, în evoluţia noastră viitoare. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Dumitru Bălăeţ, urmează domnul Florin Iordache.

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi deputaţi,

Asistăm, din păcate, la un proces de degradare continuă a vieţii, la încălcarea flagrantă a drepturilor cetăţeneşti de către actuala putere. Iată, spre exemplu, frumoasele comune Chirnogi şi Căscioarele din dreapta Argeşului, aşezate pe prispele însorite ale Dunării, care sunt în momentul actual zguduite de întâmplări neobişnuite nici pe vremea turcilor.

Nu se ştie prin ce manopere, vestitul IAS Chirnogi, cu o suprafaţă de peste 14 mii de ha şi active: maşini agricole, clădiri, instalaţii de mii de miliarde, a intrat pe mâna a doi arabi, pe o sumă modică, vorbesc oamenii, numai de aproximativ 8-9 miliarde de lei, valoarea doar a două-trei din cele 10 maşini de recoltat "Gloria" pe care le poseda IAS-ul respectiv.

Abia instalaţi în fruntea fostului IAS Chirnogi - acum denumit "Agro Chirnogi", noii proprietari, însoţiţi de nişte incredibile cozi de topor, au şi trecut la un regim de teroare împotriva locuitorilor din cele două comune. Acestora li se interzice să treacă pe drumurile din perimetrul fostului fostului IAS spre ţărmul Dunării, unde au terenuri, fac piscicultură sau exploatează lemn de luncă, acestea fiind chiar sursele lor de existenţă. de la perceperea de taxe pentru tranzitarea pe aceste drumuri, noii stăpâni au trecut la ameninţări şi bătăi.

Astfel, un muncitor din Chirnogi, pe nume Dobre Nicolae, pentru că a trecut cu tractorul pe un asemenea drum, a fost bătut cumplit, acum, bietul Dobre se află în spital, spun oamenii, iar copilaşii lui e posibil să rămână orfani. O întâmplare asemănătoare, dar nu chiar mai rea, era să i se producă şi preotului Traian Nicolae din Chirnogi, oamenii din cele două comune au fost cutremuraţi auzind-o.

Noi l-am căutat pe preot peste câteva zile, să aflăm chiar de la dânsul cele petrecute. L-am găsit în costum de zidar, lucrând la înălţarea propriei locuinţe. Preotul se întorcea cu maşina, cu nişte prieteni, de la pescuit, de pe o baltă de lângă Dunăre. A fost întâmpinat cu pistolul, s-au tras focuri de armă asupra lui şi asupra colegilor săi!

"A doua zi", completează preotul Traian Nicolae, "m-am dus la poliţie, cu dosarul de arestare al arabului pentru uz de armă. Dar în loc să-l găsesc acolo, arestat, am fost luat tot eu la întrebări şi reţinut, iar peste câteva zile am aflat că dosarul întocmit de mine a fost făcut pierdut". Alte cozi de topor...

Dar coada de topor cea mare, spun oamenii din Chirnogi, este Chioca Gheorghe, devenit director al Agro Chirnogi, pus în slujba noilor proprietari. La sfatul şi cu sprijinul lui, aceştia au trecut la înlăturarea personalului de conducere din fostul IAS. Vreo 7-8 ingineri dintre cei mai buni au fost deja daţi afară şi înlocuiţi cu arabi. Ceva asemănător i s-a întâmplat şi doctorului Mihăilescu, legat trup şi suflet de ferma de oi şi de vaci, pe care el a creat-o şi a condus-o mulţi ani în mod strălucit. Acum a fost înlocuit cu un cioban!

Mai mult, noii proprietari, care au în concesiune şi pământul de la IAS Chirnogi, influenţează autorităţile, pentru a nu reconstitui, conform Legii nr. 18 şi a Legii nr. 1/2000, izlazul comunal Căscioarele, în suprafaţă de 696 ha izlaz, încorporat abuziv la Agro Chirnogi.

Oamenii din Chirnogi şi Căscioarele vorbesc tot mai mult de existenţa unui substrat de influenţă venit de sus, dinspre vârfurile puterii actuale din România. Altfel, nu-şi explică obrăznicia cu care se comportă faţă de ei noii proprietari de la Agro Chirnogi şi cozile lor de topor, faptul că li se iau, prin tot felul de tertipuri, drepturile care li se cuvin asupra pământului lor. Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul deputat Florin Iordache, va urma domnul Mircea Ifrim.

Domnul Eugen Pleşa (din sală):

Şi după aceea urmez eu!

Domnul Corneliu Ciontu:

Dacă o să mai aibă timp Eugen Pleşa...

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Intervenţia mea de astăzi se referă la programul guvernamental cu cele 400 de săli de sport iniţiat de Guvernul Adrian Năstase.

Parte integrantă a programului de guvernare pentru perioada anilor 2000-2004, construirea celor 400 de săli de sport în întreg teritoriul ţării constituie şi pentru consiliile locale municipale şi orăşeneşti din judeţul Olt un obiectiv urmărit cu atenţie şi seriozitate. Aşa se explică şi faptul că din acest program vast, costisitor, dar benefic pentru tineret în mod deosebit, în municipiul Caracal a fost dată în folosinţă o sală de sport la Şcoala generală nr. 7, o bijuterie în materie şi care poate găzdui în condiţii excelente orele de educaţie fizică şi sport ale celor peste 1200 de elevi, dar şi întreceri oficiale de baschet, volei, tenis de masă, tenis de câmp şi, nu în ultimul rând, manifestări cultural-artistice pentru elevii din localitate. Urmează ca în perioada imediat următoare, Inspectoratul şcolar Olt, cu sprijinul Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi al factorilor locali, să se ocupe de dotarea acestei săli de sport cu aparatura necesară optimizării procesului de instruire sportivă a elevilor.

Un al doilea obiectiv al Programului "Săli de sport" al Guvernului Adrian Năstase este şi Sala polivalentă de la Liceul "Mihai Viteazul", construcţie cu 500 de locuri şi terenuri de baschet, hambal, volei, dar care poate găzdui şi întreceri de gimnastică, lupte, precum şi manifestări cultural-artistice. Ritmul lucrărilor este unul susţinut şi sunt certe speranţe că în aprilie 2003 şi acest obiectiv să fie dat în folosinţă.

Menţionez că sprijinul eficient şi permanent al MLPTL-ului a dat rezultate foarte bune, iar calitatea lucrărilor este şi ea la nivelul exigenţelor şi cerinţelor actuale. Consider că nominalizarea municipiului Slatina cu 3 săli de sport, precum şi a oraşelor Balş, Drăgăneşti, Piatra Olt, Corabia şi Scorniceşti este o măsură bună, cunoscând tradiţia şi rezultatele obţinute în decursul anilor de elevii sportivi din aceste localităţi. Trebuie doar ca şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi organismele sale din teritoriu să se intereseze mai mult şi din timp de dotarea acestor obiective, dar şi de felul în care vor fi întreţinute şi, mai ales, exploatate. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Îi dau cuvântul domnului deputat Mircea Ifrim, va urma domnul Cristian Sandache.

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În declaraţia mea actuală doresc să atrag atenţia asupra unei situaţii de gravitate extremă pentru sistemul de sănătate: "Cine nu are trecut nu poate avea prezent şi cu atât mai puţin viitor".

Medicina românească are o tradiţie care i-a asigurat a fi cunoscută în întreaga lume. Aş dori să subliniez că aveam câteva institute de cercetare, a căror faimă era ştiută în întreaga lume.

Astfel, Institutul de fiziologie, înfiinţat în 1911 de către profesorul Paulescu, cel care a descoperit insulina şi i s-a recunoscut, după atâţia ani, această prioritate, şi, în continuare, condus de profesorul Danielopolu, din nefericire, a fost desfiinţat printr-o hotărâre de Guvern, în sfârşitul lunii octombrie. Acest institut are contracte de cercetare cu institute din întreaga lume, are schimburi de publicaţii şi un corp valoros, de 140 de cercetători ştiinţifici.

De asemenea, Institutul de Geriatrie, fondat de Ana Aslan, elevă a marelui savant Parhon, care, prin contribuţiile lor, s-au făcut cunoscuţi în întreaga lume - endocrinologia românească fiind cea care a pus temeliile acestei ştiinţe la nivel mondial, în 1909, prin "Tratatul de endocrinologie" scris de Parhon şi Golstein, tradiţie continuată de Ana Aslan, care a descoperit preparatul "Gerovital", cunoscut în toată lumea, pentru efectele lui benefice în gerontologie. Acest al doilea institut, de geriatrie, trece în patrimoniul Protocolului de stat, lucru inadmisibil şi în contradicţie cu legislaţia sanitară, care, cu claritate, stipulează faptul că instituţiile medicale trebuie să stea în sistemul de sănătate.

Doresc să atrag atenţia asupra acestor fapte, întrucât nu este prea târziu ca o asemenea hotărâre, complet neavenită, de a desfiinţa un institut cu tradiţie de aproape 100 de ani, de a scoate din patrimoniul sănătăţii un institut cunoscut în toată lumea, poate fi stopată.

Aş dori să spun că Institutul de Seruri şi Vaccinuri Cantacuzino a fost la un pas de a fi tot în această manieră distrus şi privatizat ca şi Institutul Pasteur, dar, printr-o intervenţie făcută la timp, de asemenea, în plenul Parlamentului şi cu sprijinul Preşedinţiei României, am reuşit să stopăm acest lucru, Institutul Cantacuzino fiind actualmente institut de cercetare-dezvoltare.

Fac această declaraţie punând în atenţia Guvernului şi a forurilor de drept luarea unor măsuri urgente pentru ca Institutul de Fiziologie să îşi recapete statutul şi locul, iar Institutul de Geriatrie să poată funcţiona în continuare în sistemul Ministerului Sănătăţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul domnului deputat Cristian Sandache. Va urma domnul Radu Ciuceanu.

Domnul Cristian Sandache:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Intervenţia mea de astăzi se intitulează "Un altfel de patriotism".

Unul dintre cei mai mari ierarhi din istoria Bisericii româneşti, mitropolitul transilvănean Andrei Şaguna, a lansat o maximă pe care anumiţi oameni politici din perioada interbelică o socoteau fără sens. "Fă şi taci!" glăsuia cugetarea lui Şaguna, şi găsim într-adevăr în substanţa ei un descurajant avertisment dat sforarilor de profesie, demagogilor, tuturor acelora care nu fac altceva decât să se bată cu pumnii în piept, înfrăţindu-se cu poporul ori de câte ori calculul electoral le dictează atitudinile.

Maxima mitropolitului Şaguna este valabilă şi astăzi. Vedem, bunăoară, personaje ale politichiei noastre emanând râuri de cerneală şi sumedenii de discursuri în care se constată toate tarele posibile şi imposibile. Se fac descrieri cutremurătoare ale sărăciei şi nedreptăţii, sunt mângâiaţi pe frunte copiii şi bătrânii, iar cei vinovaţi sunt însemnaţi cu fierul roşul al mâniei. Când este vorba de soluţii concrete, aceşti teretori neobosiţi recurg fie la metafore, fie la teorii, fie la evitarea cu dibăcie a problemelor.

Guvernul Adrian Năstase, prin întrega sa conduită, caută să impună o nouă mentalitate actului politico-administrativ, pornind de la cultivarea rigorii şi a lucidităţii operaţionale, în total dezacord cu pseudo-patriotismul demagogic populist.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul domnului deputat Radu Ciuceanu. Va urma domnul Eugen Pleşa.

Domnul Radu Ciuceanu:

Domnule preşedinte,

Onoraţi colegi,

Multe şi mari sunt blestemăţiile în această ţară.

După cum cunoaşteţi, în urmă cu mai bine de o lună, Parlamentul a respins abia după trei ani Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.186 din 1999, actul normativ criminal, zic eu, elaborat, semnat într-o singură zi şi publicat în Monitorul Oficial în aceeaşi zi fatidică de 19 noiembrie 1999, prin care au fost distruse mai multe bănci româneşti de către un grup mafiot organizat, cu ramificaţii în Banca Naţională a României, în rândul unor magistraţi, toţi aflându-se sub bagheta diriguitoare a unei aşa-zise firme de lichidatori, în fond ciocli ai băncilor noastre, respectiv reconversia şi valorificarea activelor, având ca patroni doi celebri avocaţi, aş zice eu.

Cunoaşteţi desigur, de asemenea, faptul că, timp de aproape doi ani, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii a avut, în virtutea competenţelor şi atribuţiilor sale, ca preocupare efectuarea de cercetări şi verificări la repetatele sesizări ale acţionarilor Băncii Internaţionale a Religiilor, şi nu numai, a modului în care a fost declanşat falimentul la aceste bănci şi a modului în care se efectuează lichidarea acestora.

În toată această perioadă, membrii comisiei noastre, cu excepţia unui singur coleg, din păcate, şi experţii noştri au efectuat operaţiuni de cercetare, de verificare aprofundată a tuturor aspectelor, au solicitat expertize de specialitate, ajungând fără echivoc la concluzia certă că falimentul acestor bănci a fost organizat şi premeditat, spus într-un mod mai elegant, de către un grup de interese, în realitate fiind vorba de o adevărată bandă de răufăcători.

Vă amintiţi că în vara acestui an, în baza unor probe şi dovezi indubitabile, comisia noastră a prezentat concluziile în acest caz, concluzii prin care s-a demonstrat tristul adevăr, realitatea crudă a ceea ce a însemnat practica numitului act normativ - este vorba de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.186 din 1999, redactat şi adoptat la cererea numitului grup de interese, constituind umbrela proteguitoare a legii pentru prăduirea fondurilor unor bănci româneşti.

Actul normativ incriminat şi respins pe bună dreptate de Parlament, din nefericire, şi accentuez, numai după trei ani, şi de ce numai după trei ani?, care a produs în acest timp efecte deosebit de păgubitoare pentru câteva bănci româneşti, act normativ emis în mod special pentru a da posibilitatea unui adevărat jaf al fondurilor unor astfel de bănci, a constituit imediat în anul 2000 obiectul mai multor interpelări ale unor colegi ai noştri.

Este greu de înţeles motivul pentru care nu s-a grăbit procedura de analiză a acestei ordonanţe de urgenţă, pentru a se stopa cel puţin prăduirea, distrugerea, în fond, a acestor bănci.

Vă reamintesc aici faptul că grupul de interese foarte bine cunoscut nu a avut în vedere decât imensele profituri, procentul de 10% rezultat din lichidarea acestor active şi creanţe de mii de miliarde însumând sute de miliarde obţinute fără nici o investiţie. Bună afacere, aş zice eu.

Aceasta a fost, practic, esenţa afacerii falimentului băncilor româneşti.

Dacă mai aveţi în vedere şi faptul că aceeaşi firmă de reconversie şi valorificare a activelor este prezentă în lichidarea tuturor acestor bănci, cei câţiva avocaţi care, în loc să-şi vadă de avocatură, prăduiesc în continuare şi fără ruşine bănci româneşti, veţi realiza substratul interesului unui grup aparţinând, din nefericire, unui partid care, în istorie, a creat chiar sistemul bancar românesc.

Este acum de notorietate faptul că aceste bănci au fost falimentate în mod intenţionat din interese politice şi pecuniare, cu participarea chiar a unor persoane din conducerea Băncii Naţionale a României, prin elaborarea de reglementări bineînţeles tot sub umbrela legii - a se vedea Ordonanţa de urgenţă Guvernului nr.186 din 1999, organizându-se adevărat scenarii, aşa cum s-a petrecut cu BIR, prin intermediul cărora au declanşat mai uşor procedura de faliment, ca, apoi, grupul păsărilor de pradă, acţionând ca societate de lichidare, să le jefuiască cât mai operativ şi cât mai benefic pentru el.

Vreau să vă precizez, domnilor deputaţi, că membrii comisiei noastre au analizat cu toată seriozitatea şi cu toată răspunderea tot ce s-a petrecut în această bancă.

Pentru a se acoperi şi a putea jefui nestingheriţi, aşa-zişii lichidatori, din nefericire, de conivenţă cu anumite persoane din Banca Naţională, au lansat presiuni care să inducă opiniei publice fapte ce s-ar fi petrecut în BIR de-a dreptul incredibile. În această acţiune au fost din nefericire implicaţi şi unii funcţionari guvernamentali care au lansat ipoteza spălării de bani, de traficare de droguri etc.

Ei bine, afirm aici că, pe baza verificărilor efectuate de către organele competente în materie, nimic din toate acestea nu au avut o bază reală, constatându-se numai faptul că toate aceste informaţii de presă au fost plătite din fondurile acestei bănci, aceasta este culmea!, ca publicitate sau anunţuri, pentru a compromite pe aceia care au avut curajul să demaşte impostura şi jaful efectuat de grupul de interese menţionat.

Iată că, de curând, un eveniment - arestarea unui funcţionar guvernamental - vine să demonstreze faptul că grupul menţionat reuşise după alegerile din anul 2000 să obţină o nouă umbrelă la noua Putere, controlând o întreagă secţie comercială a Tribunalului Bucureşti şi, culmea!, după arestare, se confirmă faptul că hotărârile în cazul falimentului BIR şi în alte dosare de faliment erau luate într-un apartament dintr-un bloc din centrul Bucureştiului, iar unele deliberări în dosar aveau loc la faimoasa "Cafe Ole" din piaţa Amzei.

Dar nu putem să nu recunoaştem faptul că noi, chiar comisia noastră, nu a avut eşecuri în activitatea de cercetare şi de verificare a acestui caz. Cum am putea, de exemplu, să nu ne reproşăm faptul că chiar noi, în baza atribuţiunilor noastre, informam cu toată bunacredinţă toate organele competente ale statului, de la cel mai înalt nivel, atrăgând atenţia asupra realităţii, pe măsură ce dovezile şi probele noastre erau pertinente şi verificate? Oare de unde puteam noi cunoaşte faptul că tocmai unii dintre cei pe care noi îi informam, şi mă refer aici la cei doi secretari de stat din Ministerul Justiţiei, erau ei înşişi implicaţi în reţeau mafiei falimentare bancare?

Desigur, pentru noi este încă de neînţeles, după ce Parchetul Naţional Anticorupţie arestează în condiţii de flagrant pe unul dintre pilonii principali ai acestei mafii, şi nu singurul, zic eu, după aceasta, implicat în lichidarea, a se înţelege în distrugerea BIR-ului, după ce se cunoaşte cu certitudine faptul că acest consilier guvernamental controla un important număr de magistraţi cărora le dicta efectiv hotărârile, după ce se ştie că respectivul patrona chiolhanuri cu magistraţi la una din vilele sale de la Snagov, deci nimeni nu mai poate înţelege pentru care motiv nu se întreprind încă măsuri energice, radicale, pentru a se putea pune capăt, în fine, întregii acestei crime în fond organizate. Cum, de asemenea, nu poate fi de înţeles faptul că parteneri ai respectivului escroc sau şefi ai săi şi persoane ce i-au favorizat sau au participat efectiv la operaţiunea "Distrugeţi băncile româneşti" mai au încă posibilitatea să continue jaful.

Sutele de miliarde jefuite de aşa-zisa firmă de lichidare, constituind infracţiuni, în baza Legii nr.78 din 2000 privind faptele de corupţie, nu este oare suficient pentru aceşti adevăraţi infractori, ca să fie opriţi din jaful lor?

Mai mulţi acţionari ai BIR-ului ne-au informat încă din cursul acestei veri că se vor adresa Curţii Europene de Justiţie de la Strasbourg pentru a solicita despăgubiri statului român pentru soluţiile juridice date în susţinerea jefuirii băncilor româneşti, şi au fost opriţi de noi şi determinaţi, la recomandarea noastră, să renunţe la această idee, pentru a preveni plata unor daune de către ţara noastră. Mai mult decât atât, un eventual proces de la Strasbourg care ar duce la situaţia paradoxală în care instituţii ale statului român, fiind vorba chiar de către comisia noastră, prin concluziile date publicităţii, Ministerului Public, Parchetului General, prin faptul că a declanşat un recurs în anulare bine motivat de faptul că în dosarul BIR s-au dat hotărâri netemeinice şi vădit nelegale, ar antrena aceste instituţii alături de BIR împotriva statului român.

De curând, mai mulţi acţionari ai BIR-ului, după arestarea lui Fănel Păvălache, care, după puterile sale, avea posibilitatea să rezolve cazul BIR contra unei sume insignifiante pentru el de numai 4 milioane de dolari, şi după ce acţionarii acestei bănci au constatat că aşa-zişii lichidatori, a se înţelege adevăraţi jefuitori, continuă să prăduiască în linişte, ne-au informat că, trecând peste avizul nostru, s-au adresat totuşi şi Curţii de la Strasbourg, solicitând daune statului român de peste 100 de milioane de dolari.

Am ţinut să fac această declaraţie în plenul Camerei pentru a vă informa de rezultatul cercetărilor în acest caz şi a vă preciza că vom sprijini întru-totul Parchetul Naţional Anticorupţie în procedura de devoalare şi sancţionare a acelora care au distrus băncile româneşti în scopul jefuirii acestora.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Pleşa. Va urma ultimul înscris, domnul deputat Dorin Popescu.

Deja am depăşit timpul, deci vă rog să concentraţi declaraţiile.

Domnul Eugen Lucian Pleşa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Veţi vedea model de declaraţie politică. De fapt, am scris două teme scurte şi concise.

1) La 21 decembrie 1989, Nicolae Ceauşescu, bazându-se pe sprijinul larg al maselor populare, a organizat o mare adunare în Piaţa Palatului. A plecat de acolo cu elicopterul, iar locul a devenit Piaţa Revoluţiei.

În zilele noastre, domnul Adrian Năstase, singur sau sfătuit ca bietul Ceauşescu, are mare încredere că, atât NATO, Praga, cât şi Copenhaga, l-au aureolat cu marea dragoste a poporului, cu acel larg sprijin din partea populaţiei. Uneori, istoria se repetă, iar narcisismul este ca băutura - trebuie consumată cu măsură, ca să nu te compromită.

Planurile premierului ar putea provoca multe nemulţumiri mocnite, şi nu ştiu dacă pe Palatul Victoria aterizează elicopterul. La tinereţea sa, mai are timp să construiască, iar răbdarea poate fi o virtute.

2) În actul politic, discriminările evidenţiază coaliţii.

Luni seară, adică luni, 16 decembrie, la TVR1 s-a consumat o emisiune dezbatere fără nici un reprezentant al Partidului România Mare. Consider aceasta o ofensă gravă pentru mine şi câteva milioane de concetăţeni.

A exclude Partidul România Mare din fenomenul politic este ca şi cum ai decupa România din harta Europei.

Bunul plac al unor indivizi nu poate administra viaţa întregii populaţii. De aceea, protestez şi cer sancţionarea redactorului, a producătorului emisiunii, cât şi a actualului preşedinte al TVR1, adresându-mă Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă din Camera Deputaţilor şi CNA.

În rest, sărbători fericite şi "La mulţi ani!" tuturor celor din România. Cu respect.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Ultimul vorbitor, domnul deputat Dorin Popescu.

Domnul Dorin Grigore Popescu:

Domnule preşedinte,

"S-a născut o nouă Europă", şi-a încheiat premierul danez Anders Fogh Rassmussen, preşedintele în exerciţiu al Uniunii Europene, discursul, în apauzele celor prezenţi, la sfârşitul săptămânii trecute, la Copenhaga, la Summitul Consiliului European, unde România şi Bulgaria au obţinut confirmarea din partea Uniunii Europene că vor putea adera la 1 ianuarie 2007, cu condiţia să fie pregătite la această dată.

Consiliul European de la Copenhaga a marcat un moment istoric pentru români. Liderii statelor membre ale Uniunii Europene şi-au reafirmat voinţa ca România să devină în anul 2007 membru cu drepturi depline al Uniunii Europene şi au oferit României şi Bulgariei câte un road map clar pentru perioada următoare.

Aceeaşi euforie am simţit-o după momentul Helsinki, la 13 decembrie 1999, atunci când România a fost invitată să înceapă negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Consiliul European a decis atunci începerea negocierilor de aderare la Uniune cu o nouă serie de şase state, România aflându-se în fruntea seriei, care mai includea Bulgaria, Letonia, Lituania, Malta şi Slovacia. Atunci se considera că începe o etapă decisivă în construirea noii Europe.

Guvernul de atunci al României considera că decizia adoptată la Helsinki reprezenta un prim pas în dobândirea calităţii de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene şi conştientiza realizarea acestui deziderat ca un efort continuu şi complex, susţinut de toate forţele politice din ţară.

Acum, succesul obţinut de România la Copenhaga este prezentat ca un rezultat al politicii Guvernului Năstase.

Întregul spectru politic românesc, trecut prin alternanţa la guvernare, a contribuit la schimbarea imaginii României. Parlamentarii români au fost invitaţi altături de parlamentari ai statelor membre la Strasbourg şi, nu în ultimul rând, este vorba de contribuţia liderilor liberali europeni.

Parlamentul European a insistat ca, la Consiliul Europen de la Copenhaga, România şi Bulgaria să primească anul 2007 ca dată ţintă pentru integrarea lor în Uniunea Europeană, a declarat vineri seara, într-o conferinţă de presă, preşedintele Parlamentului European Pat Cox. Pat Cox a întreprins două vizite în toamna aceasta în cele două ţări, ocazie cu care a subliniat că va ajuta cele două ţări să devină mai bine orientate şi le va ajuta să-şi mobilizeze mai bine resursele.

La Helsinki, preşedintele PDSR-ului de atunci, Ion Iliescu, a declarat că este foarte important modul în care România va şti să valorifice această şansă pentru relansarea economică. Preciza că începerea negocierilor nu înseamnă concretizarea perspectivei integrării ţării noastre în Uniunea Europeană.

Revenind la momentul Copenhaga, România şi Bulgaria vor fi viitorii membri UE, iar europenii trebuie să-şi sporească eforturile pentru a ajuta aceste state "să respecte data ţintă 2007 decisă de guvernele lor", a declarat Romano Prodi. "Europenii trebuie să discute şi să decidă ei înşişi unde se situează frontierele Europei. Nu trebuie să acceptăm ca graniţele Uniunii să fie impuse din exterior".

Guvernul trebuie să fie conştient că anul 2007 va deveni anul în care ne vom alătura marii familii europene doar dacă şi pe plan intern vom realiza reformele necesare care să ne ajute să îndeplinim criteriile de aderare. Pentru acesta, este necesar un efort al întregii comunităţi naţionale, pentru a demonstra capabilitatea României de a accelera procesul de pregătire pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Evoluţiile economice din ultima perioadă ne fac să fim optimişti că în cursul anului 2003 vom obţine calificativul de economie de piaţă funcţională, pe fondul unei creşteri economice susţinute, a reducerii inflaţiei, a scăderii deficitului bugetar, a accelerării privatizării şi a reducerii arieratelor din economie, lucruri care sunt numai nişte deziderate ale Guvernului condus de Adrian Năstase.

Foaia de parcurs adoptată de către Consiliul European, care cuprinde obiective pe termen scurt (2003), mediu (2004, 2005) şi lung (2006), ne va ajuta să structurăm pregătirea şi eforturile în negocierile de aderare.

"În efortul intern de pregătire pentru aderare nu suntem singuri, ci avem alături Uniunea Europeană", declara premierul. Este vorba de sprijinul financiar pe care Uniunea Europeană îl oferă României pentru realizarea unor proiecte care vor impulsiona pregătirea pentru aderare atât din punct de vedere al criteriilor economice, cât şi al celor administrative. Necesităţile României sunt mai mari, dar, cu un bun management al resurselor interne şi externe, sperăm să realizăm toate programele convenite cu Uniunea Europeană.

"De astăzi, trebuie să ne mobilizăm cu toţii, de la Guvern, Parlament, până la fiecare cetăţean, pentru a dovedi că poporul român are resursele necesare, este capabil să facă faţă acestei mari provocări a istoriei: integrarea în Uniunea Europeană în 2007, care este atât în interesul cetăţenilor români, cât şi al celor europeni."

Conştientizăm noi oare ce înseamnă acest efort pentru România? Vezi cazul Poloniei, care a negociat cu Uniunea Europeană în domeniul financiar, obţinând fonduri suplimentare.

Ion Iliescu a spus că Polonia doreşte să supună referendumului decizia de a adera la Uniunea Europeană, iar rezultatul votului era pus sub semnul întrebării dacă acest stat nu ar fi obţinut o serie de avantaje la Copenhaga.

"Mulţumim statelor membre, instituţiilor europene care au susţinut deciziile Consiliului European de la Copenhaga, ONG-urilor, mass-media şi tuturor cetăţenilor europeni, dovedind astfel că sunt alături de România, au încredere în noi şi în potenţialul nostru." Încă o dată remarcăm lipsa partidelor politice din înşiruirea premierului Năstase, ca şi contributori la acest moment festiv pentru România, România partidului unic.

În Ungaria, Opoziţia de dreapta a formulat o serie de critici - "Suntem fericiţi că Summitul de la Copenhaga a încheiat procesul de negociere, care devenise neplăcut chiar pentru Ungaria", se arată într-un comunicat al Partidului Tinerilor Democraţi (FIDESZ) al fostului premier Viktor Orban.

"Viitorul va spune dacă această zi este o sărbătoare pentru Ungaria sau pentru Uniunea Europeană", continuă FIDESZ, care critică Guvernul pentru "lipsa de fermitate în timpul negocierilor". Orban a acuzat Executivul că reprezintă interesele Uniunii, şi nu pe cele ale Ungariei.

Ungaria este ţara în care se înregistrează cea mai mare susţinere populară pentru extindere, cu 71% din opinii favorabile. Un referendum naţional asupra aderării e prevăzut pentru 12 aprilie 2003.

Chiar şi Bulgaria recompensează "eforturile făcute de toţi bulgarii", spicuim din declaraţia viceministrului Afacerilor Externe Petko Draganov, iar vicepreşedintele Parlamentului, Assen Agov, deputat al Opoziţiei conservatoare, a subliniat că "Eforturile şi ambiţia Bulgariei de a adera la Uniunea Europeană în 2007 sunt recunoscute, fără ca ţara să fi obţinut ca dată de aderare 1 ianuarie 2007". "Nu există angajamente din partea organismelor de la Bruxelles că Bulgaria va fi admisă la o dată concretă".

PNL-ul apreciază că integrarea în Uniunea Europeană nu va fi posibilă decât în condiţiile în care România va îndeplini toate obiectivele incluse în foaia de parcurs, rapoartele de ţară din ultimii doi ani arătând că România mai are încă multe de făcut pentru a atinge standardele impuse de Uniunea Europeană. Adică România este singura ţară din toate statele aspirante la aderare care nu are încă o economie de piaţă funcţională, nu îndeplineşte în totalitate criteriul politic şi a dovedit că nu are capacitatea administrativă de a adopta acqus-ul comunitar.

PNL va sprijini orice tip de acţiune menită să asigure integrarea României în Uniunea Europeană, monitorizând în paralel cu forurile europene îndeplinirea de către actualul Guvern a criteriilor cuprinse în foaia de parcurs fixată la Copenhaga.

Partidul Naţional Liberal salută angajamentul liderilor europeni reuniţi la Copenhaga de a sprijini România să adere la Uniunea Europeană. "România a ajuns în acest punct datorită efoturilor depuse deopotrivă de societate şi de clasa politică românească".

Decizia de la Copenhaga reprezintă însă numai continuarea unei curse în care România va trebui să demonstreze în fiecare zi că este un competitor de succes.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Vă mulţumesc şi dumneavoastră.

Fiind ultima şedinţă pentru declaraţii politice, daţi-mi voie să vă urez şi eu "Sărbători fericite!", "La mulţi ani!", şi să dea Domnul ca anul 2003 să aducă mai multă toleranţă în viaţa politică românească.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

(Următoarele declaraţii au fost consemnate conform materialelor depuse la secretariatul de şedinţă.)

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

Iată că nu s-au stins bine ecourile Reuniunii de la Copenhaga, că cel mai mediatizat om din România, premierul Adrian Năstase, lansează din nou subiectul alegerilor anticipate. Însă, acesta nu este pus pe tapetul dezbaterii publice, prin intermediul căreia cât mai mulţi dintre cetăţeni să poată să îşi exprime părerea asupra acestui subiect, ci este abordat în aceeaşi manieră ciudată a insinuărilor şi a argumentelor fără substanţă.

Mai nou, tema convingerii preşedintelui Iliescu de oportunitatea organizării alegerilor anticipate pare să ţină capul de afiş al strategiilor şi preocupărilor guvernamentale.

Dar în această perioadă în care majoritatea românilor se zbat în dilema între a plăti facturile la întreţinere şi energie electrică sau a pune ceva pe masa de Crăciun pentru copii, nimănui nu pare să îi pese de greutăţile prin care trec oamenii din această ţară. Discuţia despre organizarea alegerilor anticipate este "tichia de mărgăritar" aşezată pe capul unei populaţii tot mai sărăcite.

Vă întrebăm, domnule premier: sloganul partidului pe care îl conduceţi - "Alături de oameni, împreună cu ei" - a rămas doar o formulă stilistică prin care actualii guvernanţi şi-au asigurat ocuparea fotoliilor călduroase de la Palatul Victoria? Promisiunile de îmbunătăţire a vieţii rămân priorităţi ale Guvernului Năstase, aşa cum aţi declarat pe perioada campaniei electroale de la sfârştiul anului 2000? Mai reprezintă PSD pe cei mulţi şi problemele lor?

Credem că aceste întrebări vor rămâne fără răspuns, cetăţenii României primind în schimb doar ironia unui guvern care s-a îndepărtat din ce în ce mai mult de o populaţie tot mai săracă şi dispreţul unui partid pentru care protecţia socială este doar o siglă fără acoperire.

Partidul Naţional Liberal cere Guvernului României să îşi definească priorităţile pentru anul 2003 şi să precizeze cât din eforturile sale vor fi dedicate pentru creşterea nivelului de trai al cetăţenilor României şi cât se va irosi în tentativa de a provoca organizarea alegerilor anticipate, într-o Românie care numai de asta nu are nevoie.

Domnul Grigore Emil Rădulescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Din luna ianuarie, anul viitor intră în vigoare noul Cod al Muncii.

Între 1,5-2 milioane de colaboratori vor rămâne fără baze de angajare. Convenţia civilă, forma cea mai ieftină de angajare, va dispărea odată cu adoptarea noului Cod al Muncii. În plus, plata unor salarii bunicele pe cartea de muncă s-a scumpit în ultima lună, prin creşterea contribuţiei la asigurările sociale (mult discutata în ultima vreme Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr.147/2002).

Codul Muncii seamănă cu o instalaţie de Crăciun pusă pe un brad căruia i-au căzut toate acele. Fondul de garantare a salariaţilor, creşterea bazei de calcul a CAS şi desfiinţarea convenţiilor civile au uscat trunchiul pe care ar trebui să lumineze mai nou poleitul Cod al Muncii.

Faţă de cel din 1972, noul proiect aduce reglementări moderne, adaptate la piaţa europeană, care protejează salariaţii şi le dau o mai mare siguranţă la locul de muncă. Se pune însă problema care salariaţi. Numărul lor a scăzut semnificativ în ultimii ani la 4,5 milioane, faţă de 5,6 milioane de pensionari. Mai mult decât atât, sumele înscrise în cărţile de muncă au scăzut progresiv.

Contractele de muncă au fost în ultimul timp tot mai mult înlocuite cu formele alternative: de la plata din dividendele patronului la crearea de firme, contracte de drepturi de autor, şi, până mai ieri posibile, cunoscutele colaborări. În locul acestora, se prefigurează o posibilă soluţie prin practicarea contractelor cu timp parţial, singurele în cazul cărora taxele sunt mai mici.

Conceput în favoarea angajaţilor, Codul Muncii a fost primit cu un nod în gât deopotrivă de către aceştia şi de către patroni. Şi unii şi alţii realizează că, dacă patronilor le va fi greu, nici salariaţilor nu poate să le fie prea bine.

Fondul de garantare a salariilor prevăzut de Codul Muncii va obliga companiile să anunţe o sumă echivalentă cu triplul fondului de salarii într-un cont al statului.

Oriunde în statele occidentale, firmele constituie un fond propriu pentru situaţii de criză. La noi, acest fond se doreşte centralizat, pentru ca o singură instituţie a statului să controleze aceşti bani. În felul acesta, companiile bun platnice sunt puse să plătească borcanele sparte de cele falimentare. Companiile profitabile sunt sacrificate pentru a acoperi restanţele din economie.

Codul Muncii constituie, în schimb, forme noi ale contractului de muncă - pe durată determinată (până la 18 luni), de muncă temporară (maximum 12 luni), şi contractul cu timp parţial (minimum 2 ore/zi), în cazul căruia contribuţiile sunt reduse.

În funcţie de mărirea salariilor, se desprind următoarele concluzii: 1) acordarea de salarii mari a devenit o practică prohibită în România; 2) pentru salariaţii cu venituri medii, înfiinţarea unei microîntreprinderi este dificilă; 3) noul Cod al Muncii acordă mai mult protecţie salariaţilor cu venituri la minima rezistenţă; 4) pentru prima dată, se introduce munca sezonieră prestată numai prin agent de muncă temporară.

Guvernul şi-a asumat răspunderea pe Codul Muncii, însă s-a ascuns de votul Parlamentului, dar şi al opiniei publice, atunci când au crescut taxele.

După pauză, lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Laszlo Borbely şi Nicolae Leonăchescu, secretari.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Permiteţi-mi să declar deschisă partea a doua a şedinţei de astăzi şi să vă anunţ prezenţa. Din cei 344 de deputaţi, sunt înregistraţi prezenţi 268. 76 sunt absenţi. 26 participă la alte acţiuni parlamentare.

Daţi-mi voie să supun votului dumneavoastră constituirea Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.24/2001 privind impunerea microîntreprinderilor. Sunt propuşi următorii colegi: Bleotu Vasile, Grigoraş Neculai, Gubandru Aurel, Selagea Constantin - Grupul parlamentar al PSD, Ionescu Daniel şi Baban Ştefan - Grupul parlamentar al PRM, Videanu Adriean - Grupul parlamentar al PD.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Reluăm dezbaterile la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.81/2000. Am înţeles că s-a ajuns la art.6². La pct.10 din raportul comisiei, am înţeles că la lit.c) sunt obiecţii la amendamentul comisiei.

Este cineva din partea Comisiei pentru industrii şi servicii? Nu. Vă rog să anunţaţi Comisia pentru industrii şi servicii să vină în sală.

Următorul punct este tot la Comisia pentru industrii şi servicii.

Trecem la Propunerea legislativă privind exercitarea profesiunii de biochimist, biolog, chimist. Suntem în continuarea dezbaterilor. Ministerul nu are probleme aici. Comisia pentru sănătate şi familie.

Domnul Mircea Ifrim:

Privind Propunerea legislativă referitoare la exercitarea profesiunii de biochimist, biolog, chimist, înfiinţarea şi funcţionarea Colegiului Naţional al Biochimiştilor din sistemul sanitar din România, comisia a analizat această propunere legislativă.

Propunerea legislativă reglementează situaţia acestei categorii de specialişti care îşi desfăşoară activitatea foarte legat de tot sistemul sanitar. De asemenea, a ţinut cont de reglementările europene în acest domeniu, şi vă supunem spre aprobare. Vă rog să votaţi forma adoptată de comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte, v-aş ruga să ne lămuriţi. A mai fost o dată pe ordinea de zi. Ce s-a întâmplat? Au avut loc dezbaterile generale sau nu?

Domnul Mircea Ifrim:

Da, au avut loc dezbateri generale. A fost pe ordinea de zi, însă, pentru o discuţie care a avut loc referitoare la nomenclatura acestuia, s-a dat spre a se face un raport suplimentar la comisie.

Am înaintat raportul suplimentar care menţine primul raport al comisiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea ministerului, doamna ministru Luminiţa Gheorghiu.

Doamna Luminiţa Gheorghiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi parlamentari,

Obiecţiunea noastră se referă la titulatură. Nu suntem de acord cu sintagma "colegiu". Să fie "ordin". Această este o chestiune punctuală. "Colegiu" este o sintagmă care aparţine numai Colegiului medicilor din România, care reglementează toată activitatea medicală. Vreau să vă spun că în ultimul timp s-a ajuns să se adopte câte un act normativ pentru fiecare specialitate din medicină.

Deci, nu suntem de acord cu titulatura de "colegiu". Dorim schimbarea în "ordin".

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul preşedinte al Comisiei pentru sănătate şi familie.

Domnul Mircea Ifrim:

A avut loc o discuţie în comisie în legătură cu această propunere. Comisia pentru sănătate şi familie este de acord cu propunerea Ministerului Sănătăţii.

Domnul Valer Dorneanu:

Deci se propune înlocuirea "Colegiului" cu "Ordinul".

Vă rog.

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Aşa cum a sesizat şi doamna, este aberant ceea ce facem noi. Noi facem câte o lege şi câte un colegiu pentru fiecare meserie în ţara aceasta. Orice absolvent care are o diplomă pentru domeniul respectiv în orice ţară din lume poate să practice meseria respectivă.

La noi, s-a ajuns ca aceste Colegii să dicteze. Nu mai poţi să intri în farmacii, în notariat, nu mai poţi să faci nimic dacă nu ai avizul acestor colegii. Ele sunt nişte ONG-uri şi au nişte drepturi care exced orice reglementare din orice ţară europeană.

Noi vrem să intrăm în Comunitatea Europeană. Păi, dacă facem aşa ceva şi blocăm profesiile liberale, nu ştiu.

Am văzut acum că a venit o lege pentru detectivi particulari. A venit una pentru ingineri. A venit una pentru psihologi. Deci, în România vom avea numai colegii şi legi pentru toate meseriile. Eu vă spun că aşa ceva nu am văzut nicăieri în lume, şi cred că este aberant.

Propunerea legislativă trebuia să vină şi la Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport măcar pentru aviz, dar nu a venit.

Eu cred că legea aceasta nu trebuie aprobată.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, eu am înţeles că au avut loc dezbaterile generale. Trecusem acum la titlul legii.

Domnul Niculae Napoleon Antonescu (din sală):

Îmi cer scuze, dar am fost plecat în străinătate când au avut loc discuţiile.

Domnul Valer Dorneanu:

Bun. Deci dumneavoastră redeschideţi discuţia oportunităţii asupra acestei legi.

Domnul Niculae Napoleon Antonescu (din sală):

Exact.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna Paula Ivănescu. Poftiţi.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Îmi fac datoria faţă de colegii aflaţi astăzi la dezbateri să reamintesc faptul că, în cadrul lucrărilor de la Comisia pentru muncă şi protecţie socială, unde am fost învestiţi numai cu avizare, s-a dat aviz negativ. Nu mai repet argumentele care au fost susţinute data trecută, numai că vreau să reamintesc colegilor că nu este normal, iar Comisia pentru muncă şi protecţie socială a dat aviz negativ, ea fiind cea care gestionează într-un fel toate aceste organizaţii profesionale care nu trebuie să aibă legi separate.

De aceea, domnule preşedinte, pentru că ne aflăm la titlul legii, de fapt la începutul legii, vă propun să supuneţi aprobării respingerea acestei legi.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte al comisiei.

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu aş dori să subliniez că dezbaterile generale au avut loc şi că, într-adevăr, avizul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială a fost negativ, dar cu argumente care, sigur, cu competenţa corpului medical care a alcătuit această lege, nu sunt valide. Argumentul împotriva legii a fost că noi creăm diferite asociaţii profesionale. În acel moment, s-a făcut paralelă între Ordinul Cavalerilor de Malta şi Ordinul biologilor. Sunt probleme care cred că nu suferă discuţii.

Ce vrem să vă spunem, stimaţi colegi, este faptul că în Comunitatea Europeană există aceste reglementări, respectiv există Colegiului medicilor, există Colegiul farmaciştilor, există acest Ordin al biologilor şi biochimiştilor. Este o categorie profesională care îşi desfăşoară activitatea în cadrul sistemului sanitar, şi este necesar să existe asemenea reglementări precum avem Colegiul medicilor, care discută şi stabileşte o serie de lucruri.

Vreau să vă spun că în Comunitatea Europeană, la ora actuală, se discută problema echivalării unor prestări de servicii. Ei bine, partenerii luaţi în discuţie pentru medici de Comunitatea Europeană sunt Ministerul Sănătăţii şi Colegiul medicilor. Acelaşi lucru se întâmplă cu biologii şi biochimiştii.

Vreau să vă spunem, şi vă rugăm să ne credeţi că în Comisia pentru sănătate şi familie am dezbătut pe larg aceste lucruri. Ne-am documentat. Vă putem pune la dispoziţie o documentaţie, în care dumneavoastră veţi vedea că, în Uniunea Europeană, există un asemenea ordin al biochimiştilor şi biologilor.

Ministerul Sănătăţii a fost de acord şi punctul de vedere al Guvernului este favorabil, tocmai pentru faptul că aceste lucruri există.

Noi ne-am documentat foarte temeinic şi, totuşi, vă rugăm foarte mult ca să ne permiteţi să ne exercităm competenţa de medici. Precum noi nu ştim în alte domenii atât de bine, lăsaţi-ne ca, în acest domeniu, să reglementăm lucrurile prin prisma cerinţelor şi a reglementărilor medicale.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Este adevărat că este vorba de o problemă medicală aici, dar statutul unei profesii este, în egală măsură, de competenţa Comisiei pentru muncă.

Eu vă întreb dacă există condiţii să continuăm lucrările în plen atâta timp cât, între cele două comisii, există o gravă contradicţie.

Domnul Valentin Iliescu.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aş dori, tocmai pentru că, iată, reluăm discuţia, după cel puţin trei săptămâni de la precedenta discutare în Cameră a acestui proiect de lege, să vă reamintesc câteva lucruri care s-au spus atunci. Vă aduc aminte că, în numele comisiei, colegul nostru, domnul vicepreşedinte Dumitru Buzatu, a menţionat că, faţă de această iniţiativă legislativă, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi-a exprimat punctul de vedere de respingere, punct de vedere pe care colegii de la Comisia de sănătate nu l-au luat în considerare, urmând, şi eu aşa am înţeles, că dânşii ar fi trebuit să ia în discuţie avizul nostru şi, pe baza acestui aviz, să vină cu un raport suplimentar.

Mă raliez colegilor care au formulat puncte de vedere, consider că este oportună o asemenea propunere legislativă şi considerăm că nu s-a epuizat, în şedinţa precedentă, dezbaterea generală. Repet: ea s-a stopat, undeva, la jumătate şi s-a solicitat reluarea ei, la momentul în care Comisia de sănătate va veni cu un nou raport care să ţină cont de aspectele prezentate de Comisia de muncă, motiv pentru care vă rog să nu consideraţi dezbaterile generale încheiate şi să ne exprimăm asupra oportunităţii acestei legi. Repet: Comisia de muncă consideră că este un lucru absolut inutil prevederile acestei propuneri legislative, motiv pentru care, sincer, nu suntem de acord cu ea.

Comisia de muncă îşi menţine punctul de vedere, de respingere a acestei iniţiative legislative.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Eu nu cred că trebuie să compromitem ziua de astăzi, destinată dezbaterii mai multor legi, cu discuţii contradictorii care nu se vor sfârşi nici într-un ceas.

Poftiţi, doamnă Paula Ivănescu.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Pentru că suntem în pragul unor sărbători creştineşti, eu vă propun o soluţie de amânare a discuţiei acestei legi în februarie, după o întâlnire în plenul celor două comisii, Comisia de muncă şi Comisia de sănătate.

Cred că este mai corect aşa decât să ne facem, să zicem ambiţia, să transmitem, din partea Comisiei de sănătate, ne menţinem raportul iniţial, nici măcar să nu discute, măcar cu un reprezentant al comisiei noastre.

Deci, domnule preşedinte, vă rog frumos să luaţi act de propunerea de a trimite înapoi legea şi să fie discutată numai după întâlnirea dintre cele două comisii.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, stimată colegă.

Doamna Constanţa Popa:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi deputaţi,

Este, pentru mine, foarte ciudat că un proiect de lege tehnic a stârnit atât de multe pasiuni în Parlamentul României, pentru că ceea ce se doreşte, prin această propunere legislativă, nu este altceva decât un drept prevăzut în Constituţie, şi anume dreptul la asociere şi este un triumvirat.

Pentru cei care nu cunosc, vă reamintesc: în lumea medicală, există laborator, medicul care este clinicianul care pune diagnosticul şi dă tratament şi farmacia. Până acum, era acoperit domeniul medical. Există Colegiul Medicilor, care este cel mai îndreptăţit, evident, în lumea medicală şi pune diagnostic şi dă tratament, diagnostic pe care-l pune pe baza analizelor oferite de către laboratorul de analize medicale, în care ponderea de 85% este alcătuită din biologi, chimişti şi biochimişti şi tratament pe care i-l dăm pacientului, farmacia, unde lucrează un farmacist. Nu înţelegem de ce am fost de acord cu o organizaţie profesională a farmaciştilor, organizaţie profesională a medicilor şi sunt atâtea pasiuni la o organizaţie profesională a personalului cu studii superioare din laboratorul medical. Şi, sub aceste profesii, există, evident, profesia de asistent medical, care lucrează în toate cele trei compartimente, profesie care, de asemenea, are o asociaţie care a trecut prin Parlamentul României.

În ceea ce priveşte obiecţia principală a Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, în raportul pe care comisia l-a înaintat plenului de astăzi, se precizează foarte clar faptul că punctul de vedere al comisiei nu a ajuns la Comisia de sănătate şi familie, decât după discutarea ei în plenul Camerei Deputaţilor. Deci nu a ajuns la comisie, nu a fost trimis la comisie. Deci cum se putea ţine cont de un raport care nu a ajuns la comisie?

Vă reamintesc, de asemenea, domnilor şi doamnelor colegi din Comisia pentru muncă şi protecţie socială, că, anterior punctului de vedere al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, s-a primit de la Guvern, cu o dată, vă repet, anterioară acestui punct de vedere, s-a primit de la Guvern un aviz favorabil, cu recomandarea de a se respecta anumite obiecţii, observaţii, pe care Guvernul le-a formulat şi avem şi un punct de vedere favorabil, de la Guvern, anterior comisiei.

Nu contează nici unul din argumentele pe care dumneavoastră ".. Vreţi, aveţi, punctual, nişte observaţii, una dintre ele se referă la faptul că această profesie nu încheie contracte directe cu furnizorii de servicii de sănătate. În raportul pe care comisia îl prezintă astăzi...

Domnul Valer Dorneanu:

Stimată colegă,

Nu facem, totuşi, dezbateri de fond, v-aş ruga foarte mult.

Doamna Constanţa Popa:

Vroiam, numai, să răspund obiecţiilor colegilor de la Comisia pentru muncă şi protecţie socială, deoarece dânşii, ca principal argument folosit, este faptul că nu se încheie contracte. Or, Ordonanţa nr.250 din 20 noiembrie 2002, precizează clar că se încheie contracte de servicii între Casa de Asigurări şi serviciile conexe actului medical, iar Ordonanţa nr.83, devenită Legea nr.598/2001, de asemenea precizează că se încheie contracte cu aceşti furnizori.

În ceea ce priveşte exceptarea unor categorii care prestează activităţi conexe actului medical, printre care şi psihologii, prezint plenului Camerei Deputaţilor faptul că, de exemplu, profesia de psiholog este reglementată de un act special, care a trecut de Senat şi probabil va ajunge în Camera Deputaţilor, şi este vorba de Colegiul Psihologilor din România, înfiinţat pe aceleaşi coordonate pe care, şi noi am prezentat în propunerea legislativă, înfiinţarea acestui colegiu. Deci suntem deschişi oricărei discuţii pe care o putem avea cu membrii Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, însă fiecare din argumentele aduse şi-au găsit o explicaţie în raportul pe care comisia l-a întocmit.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Am o rugăminte. S-a ridicat o problemă de procedură. Eu nu înţeleg să epuizăm toată ziua de astăzi cu dispute de orgolii.

Supun votului dumneavoastră propunerea de restituire a proiectului la comisie.

Cine este pentru?

Domnul Mircea Ifrim:

Suntem de acord.

Domnul Napoleon Niculae Antonescu (din sală):

Trebuie respins!

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc foarte mult.

Împotrivă?

Abţineri?

Deci se restituie proiectul la comisie şi aş ruga Comisia pentru sănătate să aibă, totuşi, nu numai declaraţii de înclinaţie spre dialog, pentru că, totuşi, organizarea unei profesii este şi de competenţa Comisiei pentru muncă.

Vă rog.

Domnul Mircea Ifrim:

Eu aş vrea să ridic o problemă de procedură.

De la bun început, cu propunerea am fost de acord ca s-o discutăm în plen, dar trebuie să se ţină cont de un fapt: avizul Comisiei de muncă nu a ajuns şi, deci, practic, obiecţiile s-au ridicat în plen. S-a făcut, după aceea, raport suplimentar, arătându-se, punct cu punct, ce consideră Comisia de sănătate.

Suntem de acord pentru o nouă discuţie, în plenul celor două comisii, în viitoarea sesiune, dar, ca şi procedură, nu Comisia de sănătate este cea care are vreo culpă în desfăşurarea acestui proiect.

Domnul Valer Dorneanu:

Tot cu privire la asta? Domnule coleg, uitaţi-vă câte puncte mai sunt pe ordinea de zi. Am rugămintea să aveţi atâta răbdare şi să renunţaţi la orgoliile profesionale. (I se adresează domnului deputat Dumitru Buzatu)

După ce am hotărât trimiterea la comisie, spuneţi-mi, şi mie, care mai e oportunitatea intervenţiei.

Domnul Dumitru Buzatu (din sală):

Eu sunt de acord, dar domnul preşedinte tot după ce am hotărât! Deci, dacă tratamentul e... (Se referă la domnul preşedinte Mircea Ifrim)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Toţi care mai vreţi să vorbiţi vă rog să poftiţi la microfon şi să epuizaţi disputele dintre dumneavoastră.

Mai vrea cineva să intervină?

Poftiţi, domnule Năstase. Dar v-aş ruga să şi explicaţi plenului care mai este raţiunea intervenţiei, în afară de faptul de a vă manifesta dorinţa de a...

Domnul Ioan Mihai Năstase:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Activitatea noastră se vrea una profesională, în acest Parlament. Atunci, nu ştiu de ce o serie de persoane din acest Parlament îşi permit, fără să cunoască specificul activităţii din sănătate, să vină să susţină nişte aberaţii. Toată lumea se pricepe la sport, la fotbal şi la sănătate.

Daţi-mi voie să vă spun că aici e o problemă de specialitate, o problemă de profesionalism, nu ceea ce se invocă aici, că se vrea să se câştige bani sau alte lucruri.

Domnul Napoleon Niculae Antonescu (din sală):

Asta se vrea!

Domnul Ioan Mihai Năstase:

Nu, nu este adevărat! Este cu totul altceva. Cred că trebuie să respectăm profesionalismul Comisiei de sănătate şi, ca atare, să respectăm această hotărâre a comisiei.

Domnul Radu-Liviu Bara (din sală):

Nu le mai daţi cuvântul, domnule preşedinte! Au interese personale.

Domnul Valer Dorneanu:

E gradul de înţelegere al colegilor noştri, dacă doresc să se audă, eu le dau posibilitatea.

Domnul Napoleon Niculae Antonescu:

Domnule Bara, doar un minut.

Doamna a spus nişte lucruri neadevărate. Constituţia dă dreptul la asociere, dar nu trebuie să se facă o lege pentru fiecare asociaţie profesională. Puteţi să faceţi 20 de asociaţii ale chimiştilor, biochimiştilor şi ce vreţi dumneavoastră, dar nu trebuie să se facă o lege pentru fiecare meserie.

Aceste colegii au ajuns o frână, în România, în integrarea tineretului care absolvă universităţile, pentru că trebuie să dea bani grei, ca să intre în x, sau y, sau z domeniu. Şi ştiţi bine acest lucru. Şi asta se urmăreşte prin aceste colegii. Aceste colegii sunt nişte ONG-uri şi ele nu trebuie să aibă drepturi de decizie în privinţa practicii sau nepracticii unei meserii.

Domnul Valer Dorneanu:

Reluăm discuţiile la proiectul de la punctul 23. Eram la punctul 10 din raport.

Am înţeles, domnule vicepreşedinte Bivolaru, că, la punctul c) de la art.6, alin.2, s-a ridicat o obiecţie. Care este?

Domnul Ioan Bivolaru:

La punctul c), s-au ridicat obiecţii în legătură cu cei doi termeni care considerăm, pe undeva, că nu sunt prea fericit exprimaţi, şi anume "neavizată" şi "neagreată". În consecinţă, am propune, într-adevăr, să reformulăm textul şi să spunem că această utilizare, în activitatea de inspecţie tehnică periodică, de aparatură fără aviz metrologic sau fără agreare de către RAR. Acesta ar fi un text care ar renunţa la aceste două reformulări, aceste două negaţii, "neavizată" şi "neagreată".

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord?

Domnul Leonăchescu.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am spus, şi ieri, că "agrearea aparaturii" este un termen care nu poate fi acceptat. Aparatura, în coordonatele ei funcţionale, metrologice, este atestată, verificată, etalonată de institutul de specialitate.

Vă imaginaţi ce înseamnă să păstrăm "neagreate" sau "fără agrearea RAR-ului" în acest proiect de lege? Ar însemna că orice director care vine la conducerea RAR-ului să-şi impună punctul de vedere. Or, aici, sunt norme stricte în domeniul utilizării şi etalonării aparaturii respective. Noi nu putem lăsa norme tehnice la buna inspiraţie a unei conduceri a RAR-ului. De aceea opinez pentru eliminarea ultimei părţi care vizează "agrearea", care este un termen subiectiv.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule Bivolaru, dar v-aş ruga să vă referiţi şi la conotaţia de subiectivitate pe care o dă termenul "agrearea " de către instituţia RAR-ul, care şi-a acumulat destule competenţe până acum. Dă naştere la subiectivism.

Domnul Ioan Bivolaru:

În ce priveşte definiţia "agreării", asta înseamnă validarea funcţionalităţii aparatului pentru îndeplinirea de către acesta a scopului tehnic impus sau cerut printr-o anumită reglementare. E nevoie de această "agreere". Noi am introdus "agreerea" în foarte multe domenii de activitate în care există o autoritate care, dintr-o multitudine de dotări, sau de aparate sau de procedee, şi procedeele se agrează, domnule preşedinte, alege, pentru domeniul respectiv, ceea ce corespunde funcţionalităţii sau procesului respectiv.

În cazul Registrului Auto Român, pot să vă spun că întreaga aparatură existentă şi care se pune în comerţ, care are, poate, multiple funcţionalităţi sau, în anumite domenii cu funcţinalităţi restrânse, Registrul Auto Român trebuie să îşi pună punctul de vedere în ceea ce priveşte această corespondenţă cu gradul de funcţionalitate.

V-aş da un simplu exemplu. Se ştie că există o inspecţie tehnică privind mediul în care se face analiza gazelor de eşapament. Sunt analizoare de gaze puse în circulaţie şi în comerţ, foarte multe tipuri. Deocamdată, din punctul de vedere al legii şi al ITP-ului, pe noi nu ne interesează decât acele analizoare de gaze care, de exemplu, stabilesc concentraţiile de CO şi de azot. Deci, deocamdată, acestea sunt aparatele agreate de Registrul Auto. Fiind agreate, atunci este o măsură de protecţie pentru agenţii economici care fac ITP-ul, de a nu cumpăra sau de a nu li se băga pe gât diverse aparate care, efectiv, nu corespund funcţionalităţii respective şi ei agreează anumite aparate, deci Registrul Auto care funcţionează exact în domeniul care e. Când o să introducem, eu ştiu, prin lege, că se doreşte să verificăm şi alte concentraţii de noxe, sigur că atunci vor fi agreate şi alte aparate. V-am dat numai un simplu exemplu. Şi pe standul de frână este la fel, o astfel de agreere, numai a unor anumitor standuri de frână care corespund condiţiilor tehnice impuse de către aceste RMTR-uri, adică reglementări ale Registrului Auto Român.

Agreerea am introdus-o şi în alte legi, domnule preşedinte, la Legea privind activitatea nucleară. De asemenea, Autoritatea Nucleară - CNCAN-ul agrează anumite aparaturi, şi nu toate care se pun în comerţ.

Domnul Valer Dorneanu:

Aş ruga, totuşi, reprezentantul iniţiatorului să se pronunţe cu privire la această controversă. Deci este nevoie de două operaţiuni: "avizare" şi "agreare".

Domnul Tudor Florescu (secretar de stat, MLPTL):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă îmi permiteţi, în plus faţă de ce a spus domnul deputat Bivolaru, nu văd ce alte argumente tehnice pot să aduc asupra necesităţii agreării acestei aparaturi de către Registrul Auto Român. Este un procedeu care, în momentul de faţă, funcţionează şi considerăm că este necesar să funcţioneze în continuare, fiind vorba că Registrul Auto Român este autoritatea în domeniu a Ministerului Transporturilor şi, prin această autoritate, agreeză ministerul, cu delegare de atribuţiuni, acea aparatură care poate fi folosită în efectuarea inspecţiilor tehnice periodice.

Nu este o noutate, din acest punct de vedere, nu numai pentru ministerul nostru. Domnul deputat a exemplificat şi alte autorităţi care agreează aparatura care se foloseşte în procesul respectiv.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Supun, atunci, lit.c) votului dumneavoastră, în formula pe care v-o propune, de ultimă oră, domnul deputat Bivolaru, "şi agreată de iniţiator".

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri? (Discută cu domnul senator Nicolae Leonăchescu)

Stimaţi colegi,

V-aş ruga, totuşi, să fiţi atenţi, pentru că nu aţi votat toţi şi să nu apară impresia că am trecut, în mod neregulamentar, de modul de soluţionare corect.

Deci, încă o dată, la lit.c), aţi ascultat reformularea textului, propusă de către domnul deputat Bivolaru, pentru a evita repetiţia "neavizată" şi "neagreată". Aţi ascultat şi argumentele domniei sale, şi ale domnului Leonăchescu, şi ale iniţiatorului.

Cine este pentru formularea propusă de domnul Bivolaru pentru lit.c)? Vă rog să vă pronunţaţi toţi. 50 de voturi pentru.

Împotrivă? 7 voturi împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

Deci, cu 50 voturi pentru, 7 voturi împotrivă, şi foarte multe abţineri de la lucrări, s-a adoptat punctul c), în formularea propusă de domnul Bivolaru.

La punctele d) - i), de la alin.1, dacă mai sunt obiecţii?

Domnul Bivolaru.

Domnul Ioan Bivolaru:

S-a propus, de către corpul tehnic, şi este corect această reformulare, cu lit.e), să renunţăm la sintagma "de către o staţie" şi, atunci, să rămână textul "efectuarea inspecţiei tehnice periodice pentru vehicule rutiere din categoria celor pentru care respectiva staţie de inspecţie tehnică nu este autorizată" şi, deci, de reintrodus această sintagmă "staţie de inspecţie tehnică", text final, pentru acurateţea textului.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai citiţi textul pe care-l propuneţi.

Domnul Ioan Bivolaru:

Deci textul final să rămână: "efectuarea inspecţiei tehnice periodice pentru vehicule rutiere din categoria celor pentru care respectiva staţie de inspecţie tehnică nu este autorizată".

Domnul Valer Dorneanu:

Se elimină sintagma "de către...".

Supun votului dumneavoastră această reformulare a lit.e).

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? 1 abţinere.

De la lit.f) la i). Mai aveţi?

Domnul Ioan Bivolaru:

A fost o propunere, ieri, din partea domnului deputat Brudaşca, la lit.i), de realizare a unui acord final, ceea ce înseamnă că, în finalul textului, la lit.e), trebuie să sune aşa: "În certificatul de înmatriculare a acesteia, după caz".

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului această corectură.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Stimaţi colegi,

V-aş ruga să lăsăm corpului tehnic iniţiativa de a pune acordurile corecte, pentru că, dacă noi ne pierdem, la fiecare literă şi la fiecare alineat, timpul cu aşa ceva... Comisia, împreună cu corpul tehnic, să pună acordurile corecte şi virgulele, unde este cazul.

La alin.2, dacă sunt obiecţiuni?

Domnul Ioan Bivolaru:

Nu sunt. La alin.3.

Domnul Valer Dorneanu:

Alineatul 3.

Domnul Ioan Bivolaru:

O inversare: "prin derogare de la prevederile Ordonanţei nr.44, aprobată prin Legea nr.105/2000". Această inversare este necesară.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră această reformulare.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alineatele 4, 5, 6 şi 7.

La care din ele, domnule deputat? (Se adresează domnului deputat Mircea Toader) Şi la 4?

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Eu am la alin.4.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule Damian Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Până corpul tehnic, aşa cum cerea domnul preşedinte, se va ocupa de prezentarea unor texte corecte, daţi-mi voie să vă propun, la alin.4, să înlocuim sintagma "în funcţie de" cu sintagma, mai corectă şi mai exactă, "în raport cu gravitatea faptelor".

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu această precizare corectă?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Stimaţi colegi,

Am o rugăminte: cine mai are chestiuni de acest gen semnalaţi-le comisiei, nu aparatului tehnic, dacă nu aveţi încredere că, la finalizarea proiectului, îşi vor face datoria ca lumea, pentru că nu se poate să ne pierdem timpul cu corecturi la ceea ce trebuia să facă aparatul până acum. Deci semnalaţi direct corpului tehnic, pentru că în mod firesc este să folosească acordul cuvenit şi modul de formulare a frazei potrivit.

Poftiţi.

Domnul Mircea Nicu Toader:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu este vorba de o modificare de text, este vorba, la alin.6, să fie un alineat nou, 6¹, eventual, fiindcă, aşa cum este formulat, "împotriva sancţiunilor prevăzute", deci contravenţiile, "pot depune contestaţii", dar aceste contestaţii, la rândul lor, nu pot fi niciodată atacate. Şi mi se pare corect ca să fie adăugat un alineat nou: "Rezultatul contestaţiei poate fi atacat la instanţa competentă, în termen de 15 zile de la comunicare", altfel nu-şi mai are rostul această formulare a alin.6.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Vom supune votului propunerea colegului nostru, după ce, întâi, o să lămurim situaţia alin.5, unde domnul Leonăchescu are o obiecţie.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

La acest proiect de lege se lucrează din anul 2000, cel puţin, şi personalul tehnic a avut ocazia să aducă toate corecţiile de rigoare. Iată că, la alin.5, e o redactare care nu convine limbii române: "În cazul comiterii faptelor prevăzute în alin.1, lit.b), pe lângă amenda contravenţională prevăzută la alin.2, RAR va dispune anularea autorizaţiei staţiei de inspecţie din...". Să nu cumva să ia personalul tehnic această dublare a cuvântului "anularea" drept literă de lege tehnică. Este o prostie. Trebuie înlăturată.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu cred că trebuie să mai facem comentarii pentru înlăturarea acestei repetiţii, într-adevăr, supărătoare.

Mă uitam dacă este şefa Departamentului legislativ, să ajute mai mult comisia, pentru întocmirea corectă a rapoartelor.

La alin. 6, domnule Bivolaru, vă rog să vă pronunţaţi. Deci, la alin. 5, se înlătură repetiţia supărătoare.

Domnul Ioan Bivolaru:

Da. Domnule preşedinte, la alin.5, o problemă de principiu. Suntem de acord cu această organizare a colectivului tehnic care să se implice între momentul în care a fost predat raportul către Biroul permanent şi difuzarea acestui raport către Cameră cu aceste corecturi. Sunt de acord că peste tot se fac greşeli la această repetare a termenului de anulare, putem să facem şi anchetă să vedem cui i se datorează.

În ce priveşte propunerea făcută de colegul nostru în legătură cu introducerea acestui text suplimentar de atacare a contestaţiei este corectă această observaţie, a fost o scăpare. Vedeţi acest text de pe coloana 2 este textul amendat care a fost convenit şi la sugestia iniţiatorului şi a scăpat şi iniţiatorului, dar şi nouă ne-a scăpat din vedere această problemă a contestaţiei şi trebuie să o introducem, printr-un alineat nou, 6¹, aşa cum a fost pronunţat textul de către colegul nostru.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul propus de Partidul Democrat şi însuşit de comisie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?.

Abţineri?

Unanimitate.

Se introduce deci, alin.6¹.

La alin.7 nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Supun, din nou, votului dumneavoastră art.6², pentru că s-au făcut foarte multe formulări.

Cine este pentru formularea rezultată din adoptarea amendamentelor? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art.7 urmăriţi amendamentul 11. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat amendamentul 11, se modifică în mod corespunzător art.7.

Aici ne referim şi la 7¹ şi la 7².

Art.8, urmăriţi amendamentul 12. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat în unanimitate.

După art.I, comisia ne propune, prin amendamentul 13, un articol 2. Domnul ministru Gaspar. (Domnul ministru Gaspar merge la prezidiu.) Deci, nu în "termen de", ci "la 60 de zile" intră în vigoare la art.II. A reţinut corpul tehnic. Mulţumesc, domnule ministru.

Art.III. Deci, la III este vorba de republicare, tot staffului tehnic mă adresez. Cu această precizare s-a adoptat şi art.III.

Vă rog să constataţi că am parcurs, în fine, textul acestui proiect de lege, urmează să-l supunem votului final.

Următorul punct de pe ordinea de zi: propunerea legislativă privind efectuarea inspecţiei tehnico-periodice a remorcilor pavilion apicol. Iniţiatorul a vorbit ieri. Poftiţi domnul...

Domnul Octavian Sadici:

Propunerea noastră legislativă a fost rezolvată în proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.81/2000, la art.2, lit.l) şi este menţionat în raportul întocmit de comisie.

În această situaţie, suntem de acord cu proiectul de lege în care ne regăsim şi acceptăm respingerea iniţiativei. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Deci, vom supune propunerea de respingere votului final de astăzi, motivele sunt evidente.

La pct.26, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.161/2002 pentru modificarea art.14 din Ordonanţa Guvernului nr.125 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului. Suntem în procedură de urgenţă. Comisia de sănătate, rog să propuneţi timpii de dezbatere.

Domnul Mircea Ifrim:

Fiind în procedură de urgenţă, propunem 10 minute, câte 1 minut de fiecare luare de cuvânt.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu această propunere? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Dacă doreşte cineva să intervină la discuţii prealabile? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege şi a ordonanţei.

La titlul proiectului de lege dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanţei de urgenţă. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic al ordonanţei de urgenţă. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Vom supune votului final acest proiect în şedinţa de vot final.

proiectul de Lege pentru modificarea alin.6 al art.9 din Legea 74/1995 privind exercitarea profesiunii de medic, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Medicilor din România, lege asupra căreia urmează o nouă dezbatere. Nu sunt probleme prealabile. Doamna ministru? Nu.

Cine este iniţiatorul proiectului?

Domnul Mircea Ifrim (din loja iniţiatorului):

Domnul deputat Napoleon Pop.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să prezentaţi raportul. Deci, iniţiator a fost un coleg senator. Comisia pentru probleme de sănătate şi familie va prezenta raportul.

Domnul Ovidiu Brânzan:

Comisia de sănătate a luat în discuţie propunerea legislativă. Au fost unele probleme pe această temă, pentru a nu se crea unele inechităţi, acordând unor medici care au suferit din considerente politice într-o anumită perioadă, anumite drepturi mai mari decât ale colegilor lor, însă comisia a ajuns la concluzia că este vorba de un număr foarte restrâns de persoane şi tocmai pentru a nu crea inechităţi, pentru a nu intra în conflict cu Comisia de muncă, care este aici prezentă şi se pregăteşte să intervină, am ajuns la următoarea formulare la următorul raport care noi îl considerăm echitabil. Acei medici care au fost obligaţi ca din cauza persecuţiilor politice să îşi întrerupă activitatea, pe o anumită perioadă, un număr de ani sau să-şi întrerupă studiile un număr de ani, să fie compensaţi prin posibilitatea de a-şi exercita profesiunea suplimentar cu numărul de ani cât au fost nevoiţi să-şi întrerupă activitatea. Aceasta este formula, aceasta este ideea în care Comisia de sănătate a încheiat raportul. În acest fel nu se mai creează, considerăm noi, inechităţi. Dacă un om a stat 5 ani în închisoare, haideţi să-l lăsăm 5 ani să lucreze. Sperăm că şi Comisia de muncă să agreeze într-un fel această variantă.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna preşedintă a Comisiei pentru muncă tocmai şi-a manifestat dorinţa de a interveni. Aveţi cuvântul, doamna deputat.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Comisia de muncă consideră că, chiar dacă Senatul a respins această propunere legislativă, întoarsă spre rediscutare în Camera Deputaţilor, pe fond ar fi trebuit sesizată Comisia de muncă, întrucât este un singur articol care, nu numai că se referă la o reparaţie, la o problemă de protecţie socială, dar se referă la o problemă privind cadrul general al pensionării. Din acest punct de vedere, vreau să vă spun că este incorectă legislativ această propunere legislativă, întrucât actuala Lege a pensiilor prevede ca stagii asimilate stagiilor în care se contribuie atât pentru perioada de facultate, cât şi mai ales pentru perioada de detenţie. Deci, această perioadă de detenţie a fost luată în seamă în cadrul Legii 19 privind sistemul public de pensii şi este tratată ca atare; acei oameni care au suferit profesional li se ia în considerare stagii de cotizare acele perioade în care au suferit prigoană politică sau detenţie. Acest lucru nu s-a întâmplat la nici o altă categorie, cum ne-am propus cu toţii să nu facem discriminări, vă rog şi de această dată să ne gândim la cadrul general, deci, în numele Comisiei de muncă vă propun, să facem exact ca şi Senatul, să respingem această propunere. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Márton Árpad.

Domnul Márton Árpad Ferenc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Susţinerea doamnei preşedintă ar fi justificată dacă ne-am afla într-o situaţie generală, dar în Legea pensionării, cadrul general, toate prevederile se referă la posibilitatea de a se pensiona cineva şi pensionându-se ar primi o pensie echitabilă, iar ceea ce se cere aici este posibilitatea de a mai lucra, nu de a fi pensionat cât mai repede. Deci, este o situaţie cu totul alta şi cred că trebuie să-i acordăm această şansă o perioadă de vreme cât timp a fost blocată activitatea profesionară a acestor persoane din considerente politice.

Deci, încă o dată vă spun; majoritatea medicilor ar dori să mai lucreze. Legislaţia care o avem le interzice. Cei care au suferit o condamnare le-au mai fost răpiţi câţiva ani de activitate.

Această lege propune să li se acorde încă o perioadă de activitate, deci nu se vine cu mila la un sac mare de bani din care să primească nişte pensii normale, ci vor să activeze, să lucreze, să contribuie în continuare la acest sac mare de bani, deci problema însăşi este alta decât dumneavoastră aţi sugerat aici, sau cel puţin cum s-ar înţelege din legea-cadru general de pensionare.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte Ifrim.

Domnul Mircea Ifrim:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În spiritul colaborării pe care am instituit-o, v-aş propune să retrimitem legea pentru a o discuta împreună în Comisia de sănătate şi în Comisia de muncă.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Faţă de faptul că, într-adevăr, problema pusă în discuţie face obiect de preocupare şi a Comisiei pentru muncă, iar comisia s-a exprimat, prin glasul doamnei preşedintă, în sens negativ, cred că propunerea Comisiei pentru sănătate este corectă. O supun totuşi votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?.

Abţineri?

Unanimitate.

Deci se restituie proiectul la comisie pentru a fi consultată şi Comisia pentru muncă.

Propunerea legislativă privind manipularea cadavrelor umane şi prelevarea organelor şi ţesuturilor de la cadavre în vederea transplantului. Domnul preşedinte Ifrim.

Domnul Mircea Ifrim:

Prin această lege se reglementează manipularea cadavrelor şi prelevarea organelor şi ţesuturilor de la cadavru. Este o lege care vine să reglementeze un domeniu care nu era reglementat, respectiv aceste cadavre se manipulau, însă nu aveau bază legală şi, în acelaşi timp, suntem în situaţia în care s-au oprit transplantele de cornee, corneea prelevându-se de la cadavru tocmai datorită lipsei unei asemenea legislaţii.

Legea este în acord cu reglementările europene, avem avizul Guvernului şi vă rugăm să aprobaţi această lege.

Domnul Valer Dorneanu:

dumneavoastră aţi vorbit în numele iniţiatorilor. Din partea comisiei.

Domnul Mircea Ifrim (din loja iniţiatorului):

Am vorbit şi din partea comisiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Bun, sărim această etapă atunci. Doamna ministru Luminiţa Gheorghiu.

Doamna Luminiţa Gheorghiu (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii şi Familiei):

Domnule preşedinte,

Stimaţi parlamentari,

Prin această propunere legislativă se asigură cadrul legal pentru desfăşurarea unor activităţi premergătoare transplantului de ţesuturi şi organe umane, respectiv prelevarea acestora de la unele persoane decedate din punct de vedere medical.

De asemenea, se asigură şi se reglementează condiţiile legale şi etice de efectuare a autopsiei şi de preluare a cadavrelor de către instituţiile de învăţământ superior medical în scop didactic şi ştiinţific, precum şi crearea unui sistem de bănci, de ţesuturi şi organe pentru conservarea acestora şi a unui sistem informaţionalj în domeniu.

Se cunoaşte şi cunoaştem cu toţii şi din mass-media faptul că medicii români efectuează transplanturi reuşite, apreciate în străinătate, dar ne trebuie şi cadrul legal pentru a urma normele europene care sunt pe această linie.

Suntem de acord cu susţinerea acestei propuneri. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu. Trecem la dezbaterea proiectului pe texte.

La titlul proiectului dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Titlul cap.I. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.1. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

La art.2 vă rog să urmăriţi amendamentul 4. Dacă aveţi obiecţiuni? Poftiţi. Domnul ministru Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În punctul de vedere exprimat de Guvern, noi am făcut două observaţii de principiu asupra cărora comisia urma să se pronunţe, pentru că ele trebuiesc introduse, dacă sunt acceptate, în cuprinsul întregului act normativ.

La art.2 se vorbeşte despre spitalele, catedrele de anatomie şi de anatomie patologică ale instituţiilor de învăţământ superior medical uman de stat sau private, acreditate sau autorizate care organizează serviciile de cadavre.

Noi am propus ca sintagma "servicii de cadavre" să fie înlocuită cu aceea de "servicii pentru explorarea cadavrelor", mi se pare un termen mai apropiat de ceea ce se întâmplă şi nu să denumim "servicii de cadavre". Aceasta a fost prima observaţie.

A doua observaţie, care este în concordanţă şi cu legislaţia internă şi cu cea comunitară, este ca sintagma "necropsie" să fie înlocuită cu aceea de "autopsie". Deci sunt două propuneri care au fost de principiu în punctul de vedere al Guvernului şi aş ruga ca, totuşi, comisia să se pronunţe, dacă nu s-a pronunţat cu prilejul întocmirii raportului, cel puţin, acum în plen, asupra acestor observaţii de principiu.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul profesor Ifrim, domnul preşedinte al Comisiei pentru sănătate.

Domnul Mircea Ifrim:

Suntem de acord cu cele două obiecţii. Într-adevăr, am discutat mult dacă să le numim "servicii de cadavre". Noi am lăsat formularea "servicii de cadavre", fiind o cutumă care se utilizează de peste 80 de ani în România, dar cred că cele două obiecţii de principiu sunt pertinente şi suntem de acord cu ele.

Domnul Valer Dorneanu:

Da, stimaţi colegi, supun art.2, mai exact supun votului amendamentul 4 cu privire la art.2, astfel cum a fost reformulat în prezent prin înlocuirea denumirii "serviciilor de cadavre" şi prin înlocuirea cuvântului "necropsie" cu "autopsie".

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu 2 voturi împotrivă şi o abţinere s-a adoptat amendamentul 4, reformulat potrivit propunerii Guvernului, astăzi, cu privire la art.2.

La art.3 urmăriţi amendamentul 5. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 5? Domnule preşedinte Ifrim, modificarea denumirii acestui serviciu şi a termenului "necropsie" cu "autopsie" urmează să fie realizată la toate textele care există, să nu le mai punem în discuţie acum. Să reţină şi staff-ul dumneavoastră tehnic.

Deci, cu privire la art.3, la amendamentul 5 dacă sunt obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate amendamentul, se modifică art.3 în mod corespunzător.

La art.4 urmăriţi amendamentul 6. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul 6, se modifică art.4.

Art.5 dacă aveţi obiecţiuni? Nu, votat în formularea iniţiatorului.

La art.6 urmăriţi amendamentul 8. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul 8, se modifică în mod corespunzător art.6.

Art.7, urmăriţi amendamentul 9. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul, modificat art.7.

Titlul cap.II. Nu sunt obiecţiuni. Votat în formularea iniţiatorului.

La art.8 urmăriţi amendamentul 11. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate, modificat art.8.

Art.9, urmăriţi amendamentul 12. Nu sunt obiecţiuni. Votat amendamentul, modificat art.9.

Art.10, urmăriţi amendamentul 13. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat amendamentul 13. Art.10 se modifică în mod corespunzător, inclusiv prin păstrarea textelor la alin.2 şi lit.f) din actuala formulare.

Art.11, urmăriţi amendamentul 14. Adoptat amendamentul 14, se modifică art.11.

Titlul cap.III. La titlul cap.III urmăriţi amendamentul 15. La amendamentul 15 urmează şi aici să se înlocuiască denumirea "serviciilor de cadavre". Dacă nu sunt alte obiecţiuni, admis amendamentul 15 cu această precizare.

Art.12, urmăriţi amendamentul 16. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul, modificat art.12.

Art.13, urmăriţi amendamentul 17. Admis amendamentul, modificat textul.

Art.14, urmăriţi amendamentul 18. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul, modificat textul.

Art.15, urmăriţi amendamentul 19. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul, modificat art.15.

Art.16, amendamentul 20. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul, modificat art.16.

Titlul cap.IV. Dacă aveţi obiecţiuni? Rămâne nemodificat.

Art.17, urmăriţi amendamentul 22. Admis amendamentul, modificat textul.

Art.18, amendamentul 23. Admis amendamentul, modificat art.18.

Titlul cap.IV. Nu sunt obiecţiuni. Rămâne nemodificat.

Art.19, urmăriţi amendamentul 25. Admis amendamentul, modificat art.19.

Art.20. Dacă aveţi obiecţiuni? Rămâne în formularea iniţiatorului, neexistând obiecţiuni.

Art.21, urmăriţi amendamentul 27. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul, se modifică art.21.

Art.22, 23, 24, alin.1, 2 până la aceste texte, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votate în formularea iniţiatorului.

La art.24 urmăriţi însă alin.3 unde comisia ne propune, prin amendamentul 30, modificarea acestuia. Nu aveţi obiecţiuni la amendament. Admis şi se modifică alin.3 de la art.24 în mod corespunzător, celelalte rămânând nemodificate.

Art.25, urmăriţi amendamentul 31. Admis amendamentul, modificat art.25. Prin amendamentul 32, comisia propune două noi articole, 26 şi 27. Le aveţi la amendamentul 32. Nu aveţi obiecţiuni, admis amendamentul, se introduc cele două texte.

Cap.VI, urmăriţi amendamentul 33, admis amendamentul, se modifică titlul cap.VI.

Art.26 şi 27, comisia propune eliminarea lor prin amendamentul 34. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul, se elimină cele două texte.

Art.28, urmăriţi amendamentul 35. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul 35. Domnule ministru Gaspar, vă rog să urmăriţi la amendamentul 35. Aici este bine "în termen de 30 de zile" şi nu la "60 de zile vor supune aprobării", pentru că normele vor fi, dar înăuntrul acestui termen. Este corect, da?

Deci, art.28 rămâne ca în formularea amendamentului 35.

La art.29 dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi obiecţiuni, deci este admisă formularea textului în compunerea prezentată de iniţiator.

Am parcurs textul acestui proiect de lege, îl vom supune votului final astăzi, este vorba de o lege cu caracter organic.

La pct.29 propunerea legislativă privind formarea profesională şi pregătirea continuă a medicilor şi farmaciştilor. Doamna ministru Gheorghiu are o intervenţie de procedură. Poftiţi.

Doamna Luminiţa Gheorghiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi parlamentari,

Rugămintea noastră este de a amâna această discuţie, deoarece încă sunt puncte divergente între Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi Comisia de sănătate. Şi aceasta trebuie corelat chiar cu o ultimă întâlnire a rectorilor din toată ţara, de sâmbătă, şi nu a fost timpul fizic pentru a ne corela şi cu acest punct de vedere. Şi faptul că doamna ministru nu este în ţară, solicităm o amânare a discuţiei pe acest proiect. Mulţumim.

Domnul Valer Dorneanu:

Da, domnule profesor, aveţi cuvântul. Domnul profesor Ifrim.

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

sunt de acord cu propunerea doamnei Luminiţa Gheorghiu, însă aş vrea să informez colegii asupra faptului că această lege este o lege care a fost dezbătută, a revenit la comisie, au fost consultaţi toţi rectorii, s-a făcut raport suplimentar şi sunt de acord ca să o mai discutăm şi să o mai amânăm şi acum, dar problema în care suntem în divergenţă, şi v-o supunem şi atenţiei dumneavoastră, este următoarea: tinerii care intră în învăţământul superior medical preparator, prin cutumă, până în urmă cu 2 ani, intrau în rezidenţiat. Dacă eşti profesor de obstretică şi ginecologie ai dreptul să-ţi iei prin concurs un preparator care să-şi facă specialitatea. Această contradicţie este cea care ne face să întârziem cu această lege şi vom discuta din nou şi vom veni cu ea, însă, deja de 5 luni de zile, facem acest tur-retur. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, stimate coleg. ceea ce ne-a solicitat doamna ministru Gheorghiu este doar amânarea proiectului şi nu restituirea lui la comisie pentru a da posibilitate doamnei ministru Bartoş să fie prezentă la dezbateri.

Cine este pentru amânare? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.30, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.152/2002 privind organizarea şi funcţionarea societăţilor comerciale de turism balnear de recuperare. Suntem în procedură de urgenţă. Domnul vicepreşedinte Bivolaru, aveţi cuvântul să propuneţi termenul de dezbatere.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte, 15 minute, câte 1 minut şi jumătate de fiecare intervenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord, stimaţi colegi?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Dacă doreşte domnul ministru, eventual să facă o scurtă prezentare. Poftiţi.

Iniţiatorul de la Ministerul Turismului. Suntem în procedură de urgenţă, domnule ministru. Deci, foarte pe scurt, ca să ne introduceţi în temă.

Domnul Nicu Rădulescu (secretar de stat, Ministerul Turismului):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Această Ordonanţă de urgenţă a Guvernului a fost iniţiată de către Ministerul Turismului şi Ministerul Sănătăţii şi Familiei. Ea a făcut obiectul unor discuţii şi dezbateri cu specialiştii din cele două ministere şi acest obiect de reglementare, al proiectului de lege supus aprobării, constituie crearea unui cadru juridic care să permită motivarea investitorilor, în vederea modernizării tuturor structurilor turistice, inclusiv a bazelor de tratament ca parte integrantă a societăţilor de turism balnear.

Evident că în România, legislaţia în vigoare nu permitea societăţilor de turism balnear să-şi angajeze personal medical şi nici să încheie contracte cu casele de asigurări de sănătate, ultimele reglementări în materie conducând la imposibilitatea realizării obiectelor de activitate, principale de activitate de către aceste societăţi.

Evident că prin această ordonanţă de urgenţă a Guvernului, atât Ministerul Turismului, cât şi Ministerul Sănătăţii şi Familiei au urmărit rezolvarea unor probleme legate, în primul rând, de motivarea investitorilor în turismul balnear. Din calculele pe care le-am făcut rezultă că prin angajarea medicilor la societăţile de turism balnear cheltuielile bugetare ar scădea cu circa 6 miliarde lei anual. Evident că şi motivarea medicilor creşte, pentru că şi salariile lor vor creşte substanţial şi, în acest sens, obiectul principal al acestei legi şi ordonanţe îl constituie crearea unui cadru propice pentru a armoniza legislaţia în materia turismului balnear cu normele şi legislaţia europeană în vigoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia pentru sănătate şi familie? Domnul Ifrim.

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru sănătate şi familie ar fi trebuit să avizeze în fond această lege. Noi am rămas să dăm un aviz. Vrem să vă supunem atenţiei dumneavoastră o problemă de principiu. Comisia pentru sănătate şi familie nu poate fi de acord ca societăţile de turism balnear să angajeze medici şi să facă contracte directe cu casele de asigurări de sănătate.

Prin aceasta se contravine atât Legii nr.343/2002 privind staţiunile balneare, de asemenea, Legii nr.629/2001 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale şi altor legi care reglementează sistemul de sănătate.

Noi am făcut câteva amendamente în care se respectă în continuare legislaţia sanitară, urmând ca personalul medical să poată încheia contracte cu societăţile de turism, aşa cum se face în prezent. Vom susţine şi la amendamente. Aceste amendamente au fost respinse de Comisia pentru industrii şi servicii. Noi avem aviz negativ dacă nu se respectă aceste amendamente şi socotim că se produc grave perturbaţii în sistemul de sănătate şi nu putem să fim de acord cu ordonanţa în această manieră.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Vă amintesc că suntem în procedură de urgenţă. Deci v-aş ruga să vă rezervaţi restul intervenţiilor asupra textelor pe care le supunem dezbaterii. Am adoptat un timp de dezbatere. Deja am epuizat jumătate din el prin intervenţii ale iniţiatorilor.

La titlul legii, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La articolul unic al proiectului de lege, dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 2? Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Titlul ordonanţei.

Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

La art.1, urmăriţi amendamentul nr.4.

Nu sunt obiecţiuni.

Admis amendamentul nr.4, inclusiv art.1, în compunerea din amendamentul nr.4.

La art.2, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut.

Poftiţi, domnule Burdaşca. Vă supăraţi prea repede, domnule Brudaşca, pentru că nu v-am observat.

Domnul Damian Brudaşca:

Nu mă supăr, admir posibilitatea ce ne este oferită de a ne spune cuvântul asupra unor legi.

Dar să revin la art.1 alin.3, unde, până când stafful tehnic o să dea texte corespunzătoare, permiteţi-mi să o fac eu.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

Domnul Damian Brudaşca:

La alin.b), alin.c) şi alin.d), aş dori ca toate aceste sintagme să fie articulate, la fel ca şi la pct.a), respectiv: "unităţile sanitare", "cabinetele medicale", "unităţile sanitare de profil". Există o logică pentru că nu spunem "institut naţional", ci spunem "institutul naţional". Şi trebuie să există o uniformitate, întrucât toate aceste alineate au valoare egală.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dar nu cred că se impun dezbateri pe tema acestor propuneri evidente.

supun votului, încă o dată, amendamentul nr.4, cu privire la art.1, cu aceste corecturi formulate de domnul Damian Brudaşca.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art.2, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia n-a avut, nici dumneavoastră.

Votat în unanimitate.

La art. 3, comisia propune ca lit.b) să fie modificată potrivit amendamentului nr.6 de la pag.7. Dacă aveţi obiecţiuni?

Poftiţi, domnule preşedinte al Comisiei pentru sănătate şi familie.

Domnul Mircea Ifrim:

La art.3, Comisia pentru sănătate şi familie a propus reformularea art.3. Este exact principiul de care vorbim. Deci, nu angajează ea, societatea balneară turistică, medici şi nu încheie contracte de sănătate.

Acest amendament al art.3, ca să nu mai repet, l-am supus noi. Şi, de asemenea, la paragraful 3 art.2, sunt cele două amendamente de principii, fără de care Comisia pentru sănătate şi familie, vă rugăm să ţineţi cont de faptul că dă aviz negativ acestei ordonanţe.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Márton şi apoi comisia.

Domnul Márton Árpad-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Poate nu întâmplător vin la acest microfon, provenind dintr-o zonă, cam aceeaşi, de fapt aceeaşi zonă, acelaşi judeţ ca şi domnul ministru care a susţinut aici legea, care este foarte interesată de acest proiect de lege. Zona unde stăm noi ar trebui să aibă nişte surse financiare tocmai din această activitate balneară care, din păcate, a fost stopată în ultima perioadă, existând o confuzie legislativă totală şi nu funcţionează în parametrii cei mai buni.

Ca atare, noi credem că această comisie a găsit o formulă normală, aplicabilă, aşteptată şi e bine să aprobăm cât mai repede această ordonanţă, pentru a avea o legislaţie stabilă, să se poată investi în acest turism de care depinde viaţa mai multor judeţe.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Bivolaru.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Comisia pentru industrii şi servicii, în special, de data aceasta în calitate de comisie pentru servicii, şi-a propus să analizeze toate reglementările în vigoare, cele pe care le-a enumerat aici domnul deputat preşedinte al comisiei de sănătate şi s-a ţinut cont şi de toate amendamentele venite pe linia de aviz a acestei Comisii de sănătate.

Sigur că a trebuit să găsim o formulă care nu împietează şi nu încalcă sub nici o formă reglementările pe care domnul preşedinte al Comisiei de sănătate le-a enunţat aici.

Această dezbatere în comisie s-a făcut şi în prezenţa reprezentantului comisiei respective. Şi, dacă dumnealui, acest reprezentant al Comisiei de sănătate, nu a reuşit să ne convingă pe noi, se pare că noi am reuşit să convingem acest reprezentant - că legea îşi are rostul ei şi reglementările respective îşi au rostul. Pentru că există o zonă din această activitate care a rămas descoperită şi, efectiv, Comisia pentru sănătate nu a venit cu nici un fel de propunere concretă pentru a suplini lipsa de reglementare a acestei zone. Singurul care a propus ceva a fost Ministerul Turismului.

În condiţiile acestea, noi nu acceptăm amendamentele acestei comisii, acele care nu au fost acceptate, că o serie de amendamente au fost acceptate, pentru că aceste susţineri, efectiv, nu sunt, aş putea să spun, coerente faţă de reglementările existente până în prezent.

În condiţiile acestea, art.3 pe care vi-l propunem, trebuie să rămână aşa cum este stabilit de comisie împreună cu iniţiatorii.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Damian Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Dacă s-ar fi făcut dezbateri generale, ceea ce urmează să spun aş fi spus atunci.

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Eu vorbesc şi în numele colegilor de la Partidul România Mare. Susţinem punctul de vedere exprimat de preşedintele Comisiei pentru sănătate şi familie, având în vedere faptul că, prin acest articol, nu se încearcă decât preluarea controlului de către Ministerul Turismului asupra acestei mine de aur pe care o reprezintă staţiunile balneare de sănătate şi de tratament.

Aş vrea să precizez că există foarte mulţi medici care au fost de-a dreptul speriaţi de această găselniţă legislativă a Guvernului şi ne-au solicitat, prin memorii pe care le-au adresat cabinetelor noastre parlamentare, să ne opunem categoric acestui art.3, care nu va aduce decât posibilitatea de a fi reziliate contracte cu acei medici indezirabili şi să dea posibilitatea Ministerului Turismului să facă legea în acest domeniu.

Prin urmare, considerăm cu totul şi cu totul întemeiat punctul de vedere exprimat de domnul academician Ifrim şi-l vom susţine în momentul supunerii sale la vot.

Aş vrea să-mi permiteţi, dacă tot sunt la microfon, să atrag atenţia, în formularea actuală, la art.3 alin.a), existenţa unei cacofonii - "structura de primire turistică cu"; eu aş înlocui această formulă "cu" - "având funcţiuni de"; deci "cu" cu acest gerunziu "având funcţiuni".

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte, v-aş ruga, totuşi, să fiţi concis, pentru că aţi motivat şi verbal şi în scris. Este motivată ...

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Voi fi foarte concis şi nu voi mai lua cuvântul. Este pentru ultima oară.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea Ifrim:

În ce priveşte cele spuse de distinsul preşedinte al Comisiei de industrii şi servicii, doresc să spun că reprezentantul nostru la dezbateri a fost convins prin votul Comisiei de industrii şi servicii, şi nu prin argumente.

Doresc să subliniez încă o dată: aici s-a votat Legea nr.343/2002 pentru Ordonanţa Guvernului nr.109/2000 privind staţiunile balneare. Prin acea lege am pus ordine în sistemul de turism, reuşeam să recăpătăm şi o serie de patrimonii şi acest sistem de medicină balneară, care este parte componentă a sistemului medical îşi păstra profesionalitatea.

Prin ceea ce se face acum trece acest sistem într-o subordine care nu mai este a sistemului de sănătate, nu va mai aparţine Ministerului Sănătăţii şi sistemului de sănătate şi este de-a dreptul straniu să încheie un sistem de turism contracte cu case de asigurări de sănătate şi să iasă din acest sistem.

Subliniez: avizul nostru este negativ, iar prin această ordonanţă nu facem altceva decât să lăsăm acest sistem de medicină balneară la mâna unor privatizări intempestive care au fost şi fără controlul şi rigoarea pe care trebuie să le aibă un sistem medical, iar experienţa din toate celelalte ţări arată că ceea ce pledează Comisia de sănătate este o realitate. Nu s-a ţinut cont de absolut nici un amendament de fond al Comisiei de sănătate şi am mandatul de a spune că avizul este negativ.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea iniţiatorului?

Vă rog să vă pronunţaţi strict cu privire la amendamentul nr.4 al Comisiei de sănătate, cel cu privire la art.3.

Domnul Nicu Rădulescu:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Repet, aceste articole au fost dezbătute cu reprezentanţi ai Ministerului Turismului şi ai Ministerului Sănătăţii şi Familiei şi am avut în vedere faptul că în toată legislaţia europeană produsul turistic este un produs turistic integrat în sistemul balnear. Respectiv, avem cazare, avem alimentaţie pentru turism şi avem tratament balnear. Ruperea actului medical de ruperea actului turistic înseamnă o gravă problemă de management şi urgenţa şi iminenţa acestei situaţii o cere, în primul rând contractele noastre externe cu marile case de asigurări de sănătate şi, evident, investitorii din turism. Pentru că societăţile de turism balnear nu sunt ale Ministerului Turismului, şi nici ale Ministerului Sănătăţii şi Familiei. Ele sunt în proprietatea unor investitori care, în situaţia în care gândim acest produs integrat, ei vor fi motivaţi să investească.

Deci, la ora actuală, angajarea medicilor nu este un act imperativ în această ordonanţă. Pur şi simplu societăţile pot să-şi angajeze medici, sau pot să angajeze diferite societăţi. Deci, nu este un act imperativ; pe de o parte. Pe de altă parte, profesia de medic este o profesie liberală, ca şi cea de inginer şi de arhitect şi am face o discriminare a profesiilor dacă pur şi simplu am putea angaja ingineri sau arhitecţi la societăţi şi n-am putea angaja medici.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul preşedinte Bivolaru. Poftiţi.

Domnul Ioan Bivolaru:

Stimaţi colegi,

Aici este o problemă de principiu şi să realizăm o tranşare, să nu spunem decât a intereselor benefice, ca să nu enunţăm despre alte interese, în zona acestor staţiuni balneo.

Sigur, există Ministerul Turismului care deţine în aceste staţiuni active. Ministerul Turismului, în activele respective, aşa este consacrată activitatea respectivă, desfăşoară şi activitate ţinând de bazele de tratament, care sunt în proprietatea Ministerului Turismului. Noi nu ne legăm în această lege de ceea ce ţine în mod direct de Ministerul Sănătăţii şi Familiei, de exemplu.

Am tranşat aceste probleme ridicate, toate obiecţiunile ridicate de principiu din partea Comisiei de sănătate şi familie în art.4, dacă o să aveţi amabilitatea să-l priviţi, unde am stabilit că toate aceste activităţi specifice actului medical de tratament şi recuperare se autorizează sub egida Ministerului Sănătăţii şi Familiei, şi nimic altceva.

Deci, din acest punct de vedere, toată problema este tranşată de către Comisia de industrii şi servicii, în acel articol ţinându-se cont de toate doleanţele Comisiei de sănătate şi familie, care le-a considerat pertinente pe acest domeniu.

În rest, domnule preşedinte, între art.3 alin.1, admis de comisie, şi art.3 alin.1 propus de Comisia de sănătate şi familie, pe fond nu este nici un fel de diferenţă şi nu înţeleg de unde rezidă, de exemplu, noţiunea de respingere.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Aţi auzit toate argumentele. Pentru că din partea comisiei se propune păstrarea actualului alin.1 şi există un amendament respins de Comisia de industrii şi servicii, amendamentul nr.3 de la pag.12, supun votului dumneavoastră amendamentul propus de domnul academician Ifrim, împreună cu ceilalţi colegi din Comisia de sănătate şi familie.

Cine este pentru? 19 voturi pentru amendamentul Comisiei de sănătate şi familie.

Împotrivă? 81 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Cu 81 de voturi împotrivă, 19 pentru amendamentul nr.4 de la pag.12 din raport a fost respins.

Supun votului dumneavoastră art.3 alin.1 în formularea prezentată de Guvern, mai puţin lit.b). Deci, urmăriţi, vă rog, amendamentul nr.6.

Comisia propune păstrarea actualului art.3, cu lit.a) nemodificată şi cu lit.b) modificată.

De asemenea, comisia propune adăugarea unui alineat - alin.2.

Deci, cine este pentru formularea art.3, potrivit amendamentului nr.6? Cine este pentru? 81 de voturi pentru.

Împotrivă? 9 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Cu 81 de voturi pentru, 9 împotrivă şi nici o abţinere, s-a adoptat formularea art.3 potrivit amendamentului nr.6.

La art.4, vă rog să urmăriţi amendamentul nr.7.

Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul nr.7 al Comisiei de industrii şi servicii, se modifică art.4 în mod corespunzător.

Art.5. Nu are obiecţiuni comisia.

Dacă aveţi dumneavoastră? Nici dumneavoastră.

Votat în formularea Guvernului.

Am parcurs textele proiectului de lege, urmează să supunem votului final.

Trecem la următorul proiect, proiect care se referă la modificarea şi completarea Legii nr.87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale.

Din partea iniţiatorului, cine prezintă proiectul?

Poftiţi, doamnă ministru.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci este prezentă.

Doamna Maria Manolescu (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ca urmare a creşterii alarmante a cazurilor de încălcare a normelor financiar-fiscale şi pe fondul aplicării greoaie a unor prevederi ale Legii nr.87/1994, s-a impus modificarea şi completarea unor dispoziţii ale legii, astfel încât aceasta să devină un instrument mai puternic de descurajare a sustragerilor de la plata obligaţiilor fiscale.

Prin aceste modificări se urmăreşte controlul evaziunii fiscale, readucerea în bugetul statului a unei părţi însemnate din sumele sustrase şi asigurarea încasării la timp şi într-o proporţie mai mare a veniturilor bugetare.

Comisia de specialitate a Camerei Deputaţilor a întocmit raport de adoptare cu amendamente care sunt acceptate de Ministerul Finanţelor Publice, motiv pentru care propune şi susţine adoptarea actului normativ în forma rezultată din raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Grigoraş, din partea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a examinat Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, a întocmit raport favorabil, a acceptat o serie de amendamente care sunt în anexă, s-au avut în vedere avizele de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, respectiv Consiliul Legislativ şi propunem plenului Camerei Deputaţilor dezbaterea şi adoptarea în forma prezentată, cu amendamentele din anexă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege pe texte.

La titlu, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în formularea iniţiatorului.

Preambulul articolului unic.

Nu aveţi obiecţiuni.

Votat în formularea iniţiatorului.

La pct.1, vă rog să urmăriţi amendamentul nr.1.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Admis amendamentul nr.1 din raportul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci; modificat pct.1 cu privire la articol, în mod corespunzător.

La pct.2 din proiectul de lege, urmăriţi amendamentul nr.2.

Nu aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul nr.2, se modifică pct.2 în mod corespunzător.

Pct.3. Comisia nu a avut obiecţiuni. Nici dumneavoastră.

Votat în formularea iniţiatorului.

La pct.4. Urmăriţi amendamentul nr.3.

Nu aveţi obiecţiuni.

Admis amendamentul nr.3, modificat pct.4 cu privire la art.4.

Pct.5. Urmăriţi amendamentul nr.4.

Nu aveţi obiecţiuni.

Admis amendamentul nr.4, se modifică pct.5 cu privire la art.9, în mod corespunzător.

La pct.6, cu privire la art.10, urmăriţi amendamentul nr.5.

Nu aveţi obiecţiuni.

Admis amendamentul nr.5, se modifică art.6 cu privire la art.10.

Pct.7. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Pct.8 şi pct.9. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Pct.10 şi pct.11. Nu aveţi obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

La pct.12, urmăriţi amendamentul nr.6.

Nu aveţi obiecţiuni.

Admis amendamentul, se modifică pct.12 cu privire la art.20.

Pct.13 şi pct.14. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate, în formularea iniţiatorului.

Art.II. Nu aveţi obiecţiuni.

Votat în unanimitate, în formularea iniţiatorului.

Am parcurs textele proiectului de lege.

Urmează să-l supunem astăzi votului final.

Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.61/2002 privind colectarea creanţelor bugetare.

Rog iniţiatorul să prezinte.

Doamna ministru Manolescu. Aveţi cuvântul.

Doamna Maria Manolescu:

Vă mulţumesc.

Noul act normativ privind colectarea creanţelor bugetare are ca obiective principale dezvoltarea capacităţii de colectare a veniturilor bugetare, disciplinarea fiscală a contribuabililor şi creşterea gradului de conformare voluntară a acestora în achitarea obligaţiilor bugetare, precum şi diminuarea volumului important de arierate bugetare, obiective care au consecinţe directe asupra echilibrului bugetar, precum şi asupra politicii financiare.

În elaborarea actului normativ am urmărit, cu prioritate, unificarea tuturor prevederilor legale existente în materie, într-un singur act normativ, corelarea dispoziţiilor acestui act normativ cu alte reglementări legale adoptate până în prezent.

Totodată, reglementarea vine cu elemente de noutate în ceea ce priveşte termenele de plată a creanţelor bugetare stabilite de organele de control, în funcţie de data comunicării documentelor.

Pentru egalitate de tratament s-a prevăzut acordarea unei dobânzi pentru sumele ce urmează a fi restituite sau rambursate contribuabililor potrivit legii.

De asemenea, s-a prevăzut posibilitatea înfiinţării măsurilor asiguratorii de către creditorii bugetari.

Comisia de specialitate a întocmit raport de adoptare, cu unele amendamente acceptate de către Ministerul Finanţelor Publice, care propune şi susţine adoptarea actului normativ în forma care rezultă din raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, doamnă ministru.

Domnul deputat Grigoraş, din partea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Domnul Neculai Grigoraş:

În urma examinării Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.61/2002 privind colectarea creanţelor bugetare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a hotărât, cu unanimitate de voturi, ca acest proiect de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei, cu amendamentele prezentate în anexă.

S-au avut în vedere avizele primite de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Consiliul Legislativ şi respectiv Consiliul Economic şi Social.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc. Dacă doreşte cineva să intervină la dezbaterile generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului pe texte. Vă rog să urmăriţi în parelel proiectul de lege adoptat de Senat, ordonanţa şi raportul comisiei.

La titlul proiectului de lege, nu aveţi obiecţiuni, votat în unanimitate.

La preambulul articolului unic nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

La pct.1, 2, 3, 4, 5, 6 şi 7 dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate, în formularea Senatului.

Cu privire la pct.8, urmăriţi, vă rog, amendamentul 1. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 1 care se referă la modificarea art.19 alin.1. Nu sunt obiecţiuni, admis pct.1 din raport.

Prin amendamentul 2, comisia propune un nou alineat la art.19. Dacă aveţi obiecţiuni la pct.2 din raport. Nu aveţi, votat în unanimitate.

Amendamentul 3, tot cu privire la art.19. Nu aveţi obiecţiuni, votat în unanimitate.

Revenim la proiectul de lege, la pct.9 din proiectul de lege cu privire la art.24 alin.2. Vă rog să urmăriţi amendamentul 4. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Admis amendamentul 4, deci art.24 alin.2 de la pct.9 din proiectul de lege se modifică în mod corespunzător.

Prin pct.5 din raportul comisiei se propune modificarea art.36. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La art.38, urmăriţi pct.10 din proiectul de lege al Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Admis pct.10 în formularea Senatului.

Prin amendamentul 6 comisia propune modificarea art.39. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul 6 şi se modifică art.39 în mod corespunzător.

La pct.11 din proiectul de lege adoptat de Senat, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în formularea Senatului.

Pct.12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, dacă până la aceste puncte din proiectul de lege adoptat de Senat aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votate în formularea Senatului.

Cu privire la art.116, vă rog să observaţi că prin amendamentul 8 din raportul comisiei de buget se propune un alineat nou. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 7? Nu sunt. Admis amendamentul şi se adaugă la art.116 un alineat nou, 7.

În continuare urmărim proiectul de lege adoptat de Senat cu privire la art.126. Deci pct.27, 28 dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Adoptat 27, 28 în formularea Senatului.

După pct.28, vă rog să urmăriţi amendamentul 8 al comisiei din raport. Comisia propune modificarea art.133 alin.1. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul 8 şi se modifică art.133 alin.1.

În continuare, vă supun atenţiei şi dezbaterii pct.29, 30, 31, 32, 33, 34, 35 şi 36 din proiectul de lege adoptat de Senat. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Adoptat în formularea Senatului.

Prin amendamentul 9 comisia ne mai propune şi modificarea art.169. Dacă aveţi obiecţiuni? Adoptat amendamentul şi se modifică art.169 din proiectul de lege.

Am parcurs textele proiectului de lege şi ale raportului comisiei, urmează să vă supun dezbaterii în continuare ordonanţa. Aş vrea să vă atrag atenţia că pentru a face corelările între textele ordonanţei şi cele care au fost modificate deja de Senat, modificări care au fost adoptate şi de dumneavoastră, la aceste modificări adăugându-se şi propunerile de modificare formulate de comisia noastră, urmează ca textele ordonanţei pe care le noi acum le adoptăm, să le adoptăm şi cu modificarea din cuprinsul legii adoptate de Senat şi din raportul comisiei de fond.

La titlul ordonanţei dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Titlul I. Nu sunt obiecţiuni, votat în unanimitate.

La art. 1, 2, 3, 4 din Capitolul I, dacă aveţi obiecţiuni? Nu, votate toate în formularea iniţiatorului.

Titlul Capitolului II. Nu sunt obiecţiuni. Votat în formularea Guvernului.

Art.5 şi 6 dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat în formularea Guvernului.

Art.7 din ordonanţă, am adoptat deja modificări efectuate de Senat. Dacă aveţi obiecţiuni la art.7, astfel cum a rezultat din modificările aduse de Senat şi de propriul nostru raport. Nu aveţi, votat în unanimitate.

Art.8, de asemenea, au fost formulate modificările făcute de Senat. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Titlul Capitolului IV. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Art.9. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Art.10 am operat modificări împreună cu Senatul. Dacă aveţi obiecţiuni la textul rezultat? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.11. Votat în unanimitate, în formularea rezultat din voturile noastre anterioare.

Titlul Capitolului V. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.12. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Art.13, 14, 15, 16. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votate în formularea rezultată din intervenţiile din Senat şi la comisia noastră.

Secţiunea II. Nu sunt obiecţiuni.

Art.17, 18. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în formularea iniţiatorului.

Secţiunea III. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.19 alin.1 urmăriţi amendamentul pe care l-am votat.

Textul va avea alcătuirea rezultată din votarea amendamentelor noastre şi la alin.2 la fel.

La alin.3 dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Titlul II. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.20, 21. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Titlul Capitolului II. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Art.22, 23. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Art.24, alin.1 nu sunt obiecţiuni.

La art.24 alin.2 am votat deja amendamentul 4, deci acestea se modificări în mod corespunzător.

Capitolul III din titlul II. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Art.25, 26, 27. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Capitolul IV. Art.28, 29. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Capitolul V. Art.30. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Titlul III. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Art.31, 32, 33, 34, 35. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Art.36, am votat amendamentul 5, în consecinţă, acestea se modifică în mod corespunzător.

Art.37 şi 38. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Art.39 am votat amendamentul 6, deci acestea se modifică în mod corespunzător.

Titlul IV şi Capitolul I. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Art.40, 41, 42, 43, 44, 45, 46. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Art.47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Art.61. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Capitolul II. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Art.62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Art.70. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Art.71, 72, 73, 74, 75, 76, 77, 78. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Art.79, 80, 81, 82, 83, 84, 85, 86, 87. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Art.88, 89, 90, 91, 92. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Titlul Capitolului III. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Art.93, 94, 95, 96, 97, 98, 99 până la art. 102.

De la art.103 la art.110. De la art.111 la art. 115. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

La art.116 până la alin.6? Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Dar prin amendamentul 7 noi am adoptat deja un alineat nou - 7, care se adaugă la textul 116.

Art.117 până la art.123. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Titlul V. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

De la art.124 până la art.130. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Titlul VI. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

De la art.131 la art.132. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Titlul Capitolului II. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

La art.133 alin.1 am adoptat amendamentul 8, în consecinţă, alin.1 s-a modificat.

Alin.2, dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Art.134. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Capitolul III. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Art.135-136. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Capitolul IV. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

De la art.137 la art.143. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Titlul VII. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

De art.144 la art.146. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Titlul VIII. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

De la art.147 la art.150. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Titlul IX. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

De la art.151 la art.153. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Titlul X. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

De la art.154 până la art.168. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Art.169, vă rog să aveţi în vedere că prin amendamentul 9 am modificat acest text. În consecinţă, nu-l mai supun votului dumneavoastră.

Art.170. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Am parcurs şi textele ordonanţei de urgenţă, repet ceea ce am spus şi iniţial, textele din ordonanţă care au fost modificate prin proiectul de lege al Senatului, proiect de lege adoptat de noi, urmează să fie incluse în ordonanţă, aşa cum noi împreună cu Senatul le-am votat. Vom supune proiectul votului final la sfârşitul acestei zile.

Următorul proiect de la pct.33 priveşte aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 148/2002 pentru asigurarea condiţiilor de finanţare a organizării şi desfăşurării activităţilor legate de procesul de privatizare derulate prin Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei. Comisia pentru buget-finanţe, bănci să propună timpii de dezbatere.

Domnul deputat Grigoraş.

Domnul Neculai Grigoraş:

Comisia pentru buget-finanţe, bănci propune pentru dezbaterea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 148/2002 timp total 5 minute, 1 minut pentru fiecare intervenţie. Există şi două amendamente reţinute.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu aceşti timpi de dezbatere? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Dacă doreşte cineva să intervină cu o precizare prealabilă? Nu.

Titlul proiectului de lege. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La art.unic semnalez comisiei necesitatea de a fi completat cu precizarea: "Se aprobă ordonanţa cu următoarele modificări..." pentru că aveţi două amendamente. De acord, stimaţi colegi, da? Vă mulţumesc.

Art.unic va fi aprobat cu precizarea rezultată din votarea amendamentelor.

Titlul ordonanţei de urgenţă. Votat în unanimitate.

La art.1 alin.1 urmăriţi amendamentul 1. Votat amendamentul şi modificat alin.1 în mod corespunzător.

Alin.2. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în formularea Guvernului.

Art.2 din ordonanţă. Urmăriţi amendamentul 2. Admis amendamentul 2 şi se modifică în mod corespunzător art.2.

Am parcurs proiectul de lege şi textele ordonanţei de urgenţă. Vom supune proiectul votului dumneavoastră final la şedinţa de astăzi.

Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 126/2002 pentru modificarea Orgonanţei de urgenţă a Guvernului nr.91/1999 privind repartizarea profitului R.A. "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat". Comisia pentru buget-finanţe, bănci să propună timpii de dezbatere şi aici aflându-ne în procedură de urgenţă.

Domnul Neculai Grigoraş:

Comisia pentru buget-finanţe, bănci a examinat proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 126/2002, a fost de acord cu forma prezentată de Senat, propunem dezbaterii şi adoptării plenului Camerei această formă şi credem că sunt suficiente 10 minute pentru dezbatere per total şi 1 minut pentru fiecare intervenţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu această propunere? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege şi a ordonanţei.

Titlul proiectului de lege. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în formularea Senatului.

Preambulul art.I. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în formularea iniţiatorului.

Pct.1, 2, 3 din proiectul de lege adoptat de Senat. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în formularea iniţiatorului.

Art.II. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Art.III. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în formularea Guvernului.

Titlul ordonanţei de urgenţă urmează a fi modificat cum a propus, şi am votat şi noi prin proiectul de lege, Senatul.

De asemenea la partea introductivă a art.I din ordonanţă am votat modificările corespunzătoare.

La art.I din ordonanţă nu sunt obiecţiuni, votat în formularea Guvernului.

La art.II din ordonanţă, urmăriţi pct.3 din proiectul de lege. Noi l-am votat deja împreună cu Senatul, deci se modifică în mod corespunzător.

Art.II din ordonanţă. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Am parcurs şi proiectul de lege şi textele ordonanţei de urgenţă. Vom supun proiectul de lege votului final în şedinţa de astăzi.

Proiectul de Lege privind înfiinţarea Universităţii Europene "Drăgan" din Lugoj.

Din partea iniţiatorului? Comisia pentru învăţământ, ştiinţă tineret şi sport, domnule profesor Stanciu?

Domnule profesor Stanciu? Dumneavoastră participaţi la şedinţa de astăzi sau numai aţi venit în trecere pe aici?

Domnul Anghel Stanciu:

În trecere...

Domnul Valer Dorneanu:

Treceţi atunci la microfon şi susţineţi, vă rog, proiectul de Lege cu privire la Universitatea Europeană "Drăgan". Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Venim astăzi în faţa dumneavoastră prezentând un raport favorabil asupra proiectului de Lege privind înfiinţarea Universităţii Europene "Drăgan" din Lugoj, jud. Timiş, trimis comisiei pentru examinarea în fond cu adresa nr.256 din 5 iunie 2000. La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere şi avizele primite de la următoarele comisii: Comisia pentru buget-finanţe, bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. De asemenea, comisia a avut în vedere şi avizul Consiliului Legislativ.

Vă rugăm să aprobaţi în forma prezentată de comisie, cu un anumit amendament la anexă, pe care o să-l prezinte distinsul nostru secretar, prof.univ.dr.ing. Petru Andea.

Vreau să subliniez, domnule preşedinte, în măsura în care îmi permiteţi, un aspect. Este singura universitate privată care a demarat cu fondurile fundaţiei respective, adică ale Fundaţiei Europene "Drăgan", urmând deci calea firească şi normală.

În momentul de faţă, noi sperăm că Lugojul - centru de cultură important al Transilvaniei se va îmbogăţi cu această universitate căreia îi urăm, acum în preajma sărbătorilor, cât mai mulţi ani.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnule profesor Andea, interveniţi acum sau la fiecare amendament?

Domnul Petru Andea:

La anexe, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

La anexe.

Mai doreşte cineva să participe la dezbateri generale? Nu. Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege.

La titlu nu sunt obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La art.1, vă rog să urmăriţi amendamentul 2. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Admis amendamentul şi se modifică articolul în mod corespunzător.

Art.2. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate în formularea iniţiatorului.

Art.3. Urmăriţi amendamentul 4. Nu aveţi obiecţiuni la amendamentul 4. Deci se modifică în mod corespunzător art.3.

Art.4. Urmăriţi amendamentul 5. Comisia propune abrogarea. Nu aveţi obiecţiuni. Se admite amendamentul şi se abrogă textul.

Prin amendamentul 6 comisia propune un alt articol 4. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt. Nu sunt. Admis amendamentul 6 şi se introduce un art.4 într-o altă formulare şi în alt text, bineînţeles.

Art.5, urmăriţi, vă rog amendamentul 7. Nu aveţi obiecţiuni. Este admis amenmdamentul 7 şi se modifică art.5 în mod corespunzător.

La art.6, dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Se admite textul iniţial, dar se renumerotează, potrivit pct.8 din raport.

După art.7 prin renumerotare, comisia propune un amendament 9, un articol nou 8. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Admis amendamentul şi se introduce art.8.

La anexă am înţeles că domnul profesor Andea are un amendament. Vă rog să vi-l susţineţi.

Domnul Petru Andea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Exprimându-mi satisfacţia că Lugojul, capitala spirituală a Banatului, are începând probabil de astăzi prin votul dumneavoastră o universitate, şi este singura universitate din Lugoj, doresc doar să fac menţiunea că la anexa propusă ca patrimoniu al universităţii, din preaplinul, ca să zic aşa, universităţii, s-a strecurat o greşeală în sensul că una din clădiri care este prevăzută cu contract de închiriere nu poate să facă parte din patrimoniu şi, în consecinţă, propun doar corectarea anexei în sensul că acea clădire din Braşov să fie scoasă din anexă, întrucât este deţinută cu titlul de închiriere şi nu cu titlul de proprietate.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă există obiecţiuni la această propunere? Domnule Niţă, doriţi şi dumneavoastră să faceţi o precizare la universităţile braşovene?

Domnul Constantin Niţă:

Nu.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu. Vă mulţumesc. Deci sunteţi de acord cu propunerea.

Supun Anexa 1 votului dumneavoastră, potrivit amendamentului formulat de domnul deputat Andea.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Am parcurs şi acest proiect de lege. Vă mulţumesc, domnule profesor Stanciu, sper că universităţile din Iaşi nu au auzit laudele excesive pe care le-aţi adus universităţii din Ardeal.

Domnul Anghel Stanciu:

Nu.

Domnul Valer Dorneanu:

La pct.36, reexaminarea Legii privind vânzarea spaţiilor aflate în proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ teritoriale. Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, domnul preşedinte Oltean.

Domnule Ioan Oltean, vă rog să prezentaţi, sunteţi şi în procedură de urgenţă. Vă rog să propuneţi şi timpii de dezbatere.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a fost sesizată prin adresa nr. 16 din noiembrie 2002 cu reexaminarea proiectului de Lege privind vânzarea spaţiilor aflate în proprietatea privată a statului sau unităţilor administrativ teritoriale destinate sediilor partidelor politice, reexaminare care a fost solicitată de către Preşedintele României, în temeiul art.77 alin.2 din Constituţia României.

Comisia a luat în examinare, a apreciat că toate motivele şi cerinţele preşedinţiei sunt întemeiate, sunt pertinente, ele au fost acceptate şi au fost incluse în noul raport pe care comisia îl prezintă astăzi, cu rugămintea de a-l vota în forma în care vă este prezentat.

Propunem ca termen general de dezbatere 10 minute, 1 minut pentru fiecare intervenţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Potrivit procedurii regulamentare, în cazurile reexaminării se supun dezbaterii textele asupra cărora preşedintele a avut obiecţiuni şi comisia s-a pronunţat prin amendamentele din raport.

Deci la amendamentul 1 cu privire la art.1, dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat în formularea comisiei.

La pct.2 cu privire la art.8. Nu aveţi obiecţiuni, adoptat amendamentul comisiei, art.8 se modifică în mod corespunzător.

La pct.3 din raport, cu privire la art.9, nu aveţi obiecţiuni, admis amendamentul 3 şi se modifică art.9 în mod corespunzător.

La art.10 urmăriţi amendamentul 4. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Admis amendamentul şi se modifică în mod corespunzător art.10.

Vom supune proiectul votului final astăzi.

Stimaţi colegi,

Mai avem vreo 7 proiect în care comisiile au propus respingerea. V-aş ruga să fiţi de acord cu prezentarea acestora pentru a le supune şi pe acestea votului final şi, apropo de vot final, aş ruga pe toţi şefii grupurilor parlamentare să invite colegii în sală pentru a nu fi obligaţi să apelăm nominal... Poftiţi.

Domnul Nicu Spiridon:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La pct.42, unde trebuia modificată Legea nr.148/2000 privind publicitatea, această propunere legislativă prin completarea art.7 din Legea nr.148/2000 a dat drept scop interzicerea organizării loteriilor publicitare care condiţionau consumatorul...

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, numai puţin, noi suntem la pct.37 acum.

Domnul Nicu Spiridon:

Eu aşa am înţeles că putem discuta acum...

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, pe rând trebuie să dau cuvântul comisiilor, în ordinea aceasta. Deci la pct.37, rog Comisia pentru muncă şi protecţie socială să se pronunţe şi să explice propunerea de respingere cu privire la acest punct de pe ordinea de zi.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru muncă şi protecţie socială propune plenului respingerea acestei propuneri legislative, întrucât art.37 din Legea nr.53/1991 republicată a fost abrogat implicit de Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, deoarece avea prevederi diferite de cele din legea cadru. Ca atare, nu se poate obţine o pensie din sistemul public de pensii pe baza unei formule de calcul diferite de cea din legea cadru. Acesta este motivul pentru care comisia vă propune dumneavoastră, plenului, respingerea propunerii.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină cu privire la propunerea de respingere? Nu. Nu, nefiind dezbateri, vom supune propunerea de respingere votului final astăzi.

La pct.38, tot Comisia pentru muncă şi protecţie socială privind Propunerea legislativă privind acordarea unui ajutor social mamelor care nasc şi cresc trei sau mai mulţi copii.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Comisia de muncă a respins această propunere legislativă întrucât există numeroase alte acte normative care reglementează diferite tipuri de ajutoare pentru mamele care au mai mult de trei copii.

Printre acestea amintim: alocaţia de stat pentru copii; alocaţia suplimentară pentru familiile care au în întreţinere doi sau mai mulţi copii şi aceasta este legea care ar fi trebuit să fie cunoscută de către iniţiator; alocaţia de întreţinere pentru copiii încredinţaţi sau daţi în plasament; indemnizaţia de maternitate; indemnizaţia pentru creşterea copilului, respectiv pentru îngrijirea copilului bolnav; alocaţia pentru copiii nou născuţi; rechizitele şcolare; drepturile conferite de Legea 116 pentru prevenirea şi combaterea marginalizării sociale.

În afară de acest lucru, Ministerul Muncii a definitivat Proiectul Legii privind protecţia maternităţii şi familiilor cu copii în vârstă de până la 3 ani. Scopul acestui proiect de act normativ îl constituie creşterea natalităţii, o anumită politică demografică potrivită momentului, prin adoptarea de măsuri de protecţia sănătăţii salariatelor gravide, lăuze şi cele care alăptează, precum şi asigurarea creşterii şi îngrijirii copilului de până la 3 ani, respectiv 4, pentru copiii cu handicap. Această lege este armonizată cu legislaţia europeană.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, doamna deputat!

Doamna Maria Apostolescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

Într-adevăr, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a dat aviz negativ, a respins propunerea invocând o serie de motive. În primul rând că nu a fost indicată sursa de finanţare pentru a se putea acorda ajutorul solicitat mamelor.

Cât priveşte faptul că statul român acordă o serie de ajutoare mamelor care nasc şi cresc mai mulţi copii, aş avea de obiectat următoarele: indemnizaţia de naştere care se acordă mamei la naştere este unică, adică doar o singură dată. Un proverb german spune că ceea ce iei o dată înseamnă niciodată.

De asemenea, alocaţia de stat pentru copii potrivit Legii 61 din 1993 se acordă copilului şi nu mamei şi este în valoare de 180.000 de lei. Rechizitele şcolare, ca şi cornul şi laptele, se acordă copilului şi nu mamei. Or, propunerea legislativă solicită acordarea unui ajutor mamei care creşte mai mulţi copii până ajung să-şi câştige singuri existenţa. Este vorba de recunoaşterea, de răsplata efortului făcut de mamă pentru creşterea şi educarea copiilor, mamă care nu mai poate presta nici o altfel de muncă de vreme ce trebuie să crească şi să educe trei sau mai mulţi copii şi, de altfel, majoritatea mamelor de acest fel se află în mediul rural unde nu au nici măcar unde să muncească.

Să nu uităm că această lege a existat în ţara noastră până în 1990 când a fost lăsată deoparte. Ea nu este o noutate, ci se dorea doar reintroducerea ei.

Prin acordarea acestei alocaţii de 500.000 de lei mamelor, statul ar face mari economii şi anume, când statul dă în plasament copii la diferite persoane, acestora li se acordă un salariu minim pe economie, deci sunt angajate şi li se recunoaşte vechimea în muncă şi li se acordă o alocaţie de întreţinerea copilului.

Per total, statul cheltuieşte circa 4 milioane lunar. De asemenea, statisticile arată că statul cheltuieşte pentru fiecare copil aflat în grija sa, în instituţiile de ocrotire, orfelinate, sume cuprinse între 5 şi 6 milioane, în timp ce pentru iniţiativa solicitată de noi, se cerea doar un ajutor de 500.000 de lei pentru trei copii. Iată de unde sunt economiile şi nu cheltuielile. Dar aşa e la noi. Suntem scumpi la tărâţe şi ieftini la făină, ca să nu mai spun că nu s-a încercat să se facă un bilanţ economic a acestor probleme.

La acest aspect financiar se pot adăuga şi implicaţiile sociale pe care le generează, cum ar fi mulţi copii din casele de copii rămân cu o traumă totală toată viaţa, dorul de o familie, oricâţi educatori şi îngrijitori ar avea. Rămân cu numeroase carenţe educaţionale pentru că e bine să ne amintim nişte cugetări celebre că o mamă nu poate fi înlocuită cu nimic şi că o mamă face uneori mai mult decât zece şi mai mulţi educatori.

Tot legat de implicaţiile sociale, ar fi prin acordarea ajutorului social mamelor s-ar reduce foarte mult fenomenul social de abandonarea copiilor de către mame în spitale şi în alte ocazii, abandon care obligă statul la aşa de mari cheltuieli pe care le-am prezentat. Şi, de asemenea, tot acordarea acestui ajutor ar reduce totodată şi groaznicul fenomen social de pruncucidere care se întâlneşte destul de des în ultimul timp. Alături de aceste implicaţii sociale, trebuie să nu uităm că acordarea ajutorului pentru mame ar duce la creşterea natalităţii care, după cum se cunoaşte, a scăzut dramatic în ultimii zece ani, periclitând însăşi fiinţa poporului român.

Ar fi multe de spus pe marginea acestei probleme cât şi asupra implicaţiilor sociale ale ei, dar înainte de a încheia, aş reaminti şi faptul că se declară la tot pasul că este necesară compatibilizarea legislaţiei noastre cu cea europeană. Este foarte bine. Dar constat că această acordare se face doar selectiv, fiind promovate doar anumite iniţiative, cele propuse de guvern şi deputaţii P.S.D., în timp ce iniţiativele deputaţilor opoziţiei, în special ale P.R.M.-ului, sunt respinse ostentativ.

Nu uitaţi, domnilor deputaţi, că meseria de părinte nu are culoare politică, să nu uitaţi că avem surori, fiice, nepoate şi ştim ce eforturi implică creşterea şi educarea copiilor. Copiii, care constituie viitorul ţării. Vrem să avem viitor, să ne creştem copiii bine.

De aceea, domnilor deputaţi, apelez la conştiinţa dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Damian Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Deşi în orice Parlament pledoaria făcută de antevorbitoare ar trebui să determine schimbarea de atitudine, şi ar fi fost suficientă, mă consider obligat să intervin pentru a atrage atenţia asupra a două dintre aspectele invocate de autoarea acestei iniţiative. Este, în primul rând, sporirea dramatică şi îngrijorătoare a abandonului datorită sărăciei în care marea majoritate a familiilor se află şi, nu în ultimul rând, ajungerea la o situaţie care ne face de râsul lumii, copiii de români fac obiectul unor tranzacţii comerciale chiar dacă, potrivit legislaţiei, aceste acţiuni se numesc altfel.

Având în vedere aceste lucruri, fiecare dramatice în sine, cred că adoptarea unei asemenea propuneri legislative va permite stoparea sau reducerea lor şi va crea condiţiile reale pentru ca familiile şi, mai ales, mamele cu mulţi copii să fie sprijinite în eforturile şi demersurile pe care le fac în vederea creşterii şi educării acestora.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Vom supune votului final propunerea de respingere astăzi.

Tot pe doamna preşedinte a Comisiei de muncă o rog să explice şi propunerea de respingere a Propunerii legislative pentru modificarea Legii privind acordarea tichetelor de masă.

V-aş ruga şi pe dumneavoastră dar şi pe vorbitori să fie mai concişi ca să nu obosim prea mult colegii.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este a doua oară când Comisia de muncă respinge o astfel de propunere legislativă care face apel la acordarea tichetelor de masă copiilor. Motivul respingerii a fost: prin normele de aplicare a Legii 142/1998 privind tichetele de masă, s-a creat un sistem integral de acordarea tichetelor de masă specific doar calităţii de salariat. Tichetele reprezintă un bonus acordat de angajatori care se plăteşte pe costuri din anumite beneficii. Orice altă propunere de tichete de masă în afara relaţiei angajat-angajator nu-şi are rostul în această lege.

Mai mult, acordarea de tichete de masă elevilor din învăţământul preuniversitar la nivelul valorii nominale actuale, stabilită potrivit legii, 50.000 de lei, şi alocarea unor alocaţii de hrană în cuantum egal cu cel al tichetelor de masă, ar conduce la influenţe fiananciare asupra bugetului general consolidat de peste 35.000 de miliarde anual.

Nici o comisie a Parlamentului României nu cred că poate să-şi permită în afara Legii bugetului aprobată o cheltuială suplimentară de 36.000 de miliarde aproape.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

La următorul punct: Propunerea legislativă pentru completarea anexei la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.36/2001.

Comisia de industrii. Vă rog să vă explicaţi propunerea de respingere.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Colegul nostru, domnul deputat Toader, a abordat acest subiect, şi anume, de a modifica anexa de la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.36/2001 privind regimul preţurilor şi tarifelor reglementate care se stabilesc cu avizul Oficiului concurenţei.

Comisia juridică a avizat negativ, Guvernul a trimis răspuns negativ, Ministerul Transporturilor a răspuns negativ. Comisia propune respingerea.

Principalele obiecţiuni ale comisiei sunt relevate în raport şi conţin următoarele considerente: în primul rând, anexa respectivă de la Ordonanţa 36 se referă în mod special ca o formă de protecţia consumatorilor în legătură cu anumite tarife realizate în zona monopolului.

Ceea ce propune domnul deputat Toader nu se referă strict în domeniul protecţiei consumatorilor, ci în domeniul protecţiei persoanelor juridice, a operatorilor portuari şi alţi operatori.

Al doilea lucru este că administraţia portuară care se cere să fie inclusă în această anexă are ca obiect de activitate o multitudine de servicii care reclamă practicarea unui număr de câteva sute de tarife, unele fiind realizate în mediu concurenţial, altele fiind cu caracter de monopol. Proiectul acestei propuneri legislative nu face nici o diferenţiere între activităţile şi tarifele respective în zona de monopol şi activităţile şi tarifele respective în zona concurenţială.

Sigur că, de asemenea, mai există un motiv pentru respingere şi anume că, în general, în legislaţia noastră, s-a stabilit că controlul preţurilor şi tarifelor practicate de administraţiile portuare şi de căi navigabile precum şi de către autoritatea navală română, cele două instituţii incluse în această propunere legislativă, acest control revine autorităţii de reglementare care în cadrul legii este Ministerul Transporturilor.

Deci, la nivelul Ministerului Transporturilor, prin lege este stabilită această sarcină a ministerului de a reglementa aceste preţuri şi tarife în zona de abilitare pe care o are.

În consecinţă, propunem respingerea acestei propuneri legislative cu toată sinceritatea faţă de activitatea pe care domnul deputat o desfăşoară la noi în comisie şi aş putea să precizez chiar meritorie.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Aş întreba şi preşedinţii de comisie la proiectele care urmează şi pe iniţiatori dacă putem fi mai concişi ca să le dezbatem astăzi sau ne întâlnim vineri ca să facem dezbateri mai îndelungate.

Dacă fiecare dorim să fim cât mai...îmi pare rău, domnul deputat, nu mă refer la dumneavoastră, (se referă la domnul deputat Mircea Nicu Toader) ci la toţi care urmează.

V-aş ruga să încercăm să fim mai concişi ca să nu trebuiască să facem o şedinţă suplimentară.

Domnul Mircea Nicu Toader:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc şi domnului Bivolaru pentru aprecieri. Dar iniţiativa legislativă pe care am făcut-o, şi nu singur, mai sunt încă 5 colegi semnatari ai acestei iniţiative, se datorează modificărilor făcute la Ordonanţele 42 şi 22 care reglementează activităţile din domeniul transporturilor navale şi activităţilor portuare unde, în mod expres, am încercat atunci printr-un amendament să introduc o modalitate de control a acestor tarife.

Pot să vă spun că, chiar în cadrul comisiei, atunci s-a hotărât să încercăm o iniţiativă legislativă pentru modificarea acestei anexe a Ordonanţei 36, tocmai pentru a găsi o modalitate de verificare şi control a acestor tarife, tarife care, cu toată consideraţia pentru domnul Bivolaru, pot să spun că sunt tarife de monopol. Există un singur canal Dunăre-Marea Neagră, există o singură Dunăre, există o singură autoritate navală şi ca să nu mai spun că suntem şi singura ţară din lume unde autoritatea navală română, autoritatea care reglementează şi verifică modul de aplicare a legislaţiei în domeniul naval este autofinanţat.

Deci, poliţia apelor, practic, este autofinanţată. Ne întrebăm ce s-ar întâmpla dacă poliţia rutieră va fi autofinanţată. El dă legea, el o verifică, el dă amendă, el o încasează.

Din acest motiv, am considerat utilă o astfel de reglementare pe care, cu tot regretul pe care îl am în cadrul comisiei, n-am putut să îndeplinesc cvorumul necesar pentru trecere, dar vreau să subliniez că nu este numai punctul meu de vedere, este punctul de vedere al asociaţiilor patronale care au susţinut această iniţiativă şi care, prin modul de comportare a administraţiilor portuare şi a autorităţii navale, demonstrează necesitatea unei astfel de reglementări.

Celelalte supoziţii, celelalte motivaţii referitoare la modul în care această anexă poate fi modificată, putem găsi oricând astfel de motivaţii, principalul este că trebuie să găsim o formă ca aceste tarife să poată fi verificate. Altfel, vom ajunge la o situaţie care mie mi s-a părut de-acum de neconceput ca o administraţie portuară subordonată Consiliului municipal Brăila să inventeze tarife, repet, să inventeze tarife unice în lume, cei care sunt în domeniu pot să cunoască că a lua o taxă pentru că o macara se găseşte pe chei mi se pare de inacceptat. Ar trebui ca asociaţia armatorilor şi operatorilor portuari s-o conteste în contencios, să obţină într-adevăr o astfel de hotărâre de anulare şi ne întrebăm de ce? Fiindcă nu există nici o modalitate de verificare.

Ministerul Transporturilor nu poate să facă acest lucru şi a demonstrat faptul că întotdeauna tarifele din activitatea portuară şi cele din domeniul navigaţiei civile au fost aprobate de ministru şi sunt aprobate din 6 în 6 luni de zile, cu modificări permanente atât a valorii cât şi a structurii acestora.

Din acest motiv, vă rog, stimaţi colegi deputaţi, să reanalizaţi hotărârea pe care a luat-o comisia şi să acceptaţi propunerea legislativă că este în binele activităţii economice.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Propunerea legislativă privind modificarea alin.1 şi 2 ale art.1 din Ordonanţa de urgenţă 29/2000.

Comisia de agricultură. Vă rog să motivaţi propunerea de respingere.

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate şi stimaţi colegi,

Comisia pentru agricultură a analizat iniţiativa legislativă, proiectul de lege şi acesta a fost respins cu 10 voturi pentru, 7 voturi împotrivă şi o abţinere. În urma dezbaterii, comisia propune plenului respingerea propunerii legislative pentru următoarele considerente: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.29 aprobată prin Legea 42/2001 a fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.18/2002 aprobată prin Legea 442/2002 în sensul introducerii după alin.1 al art.1 a unui nou text prin care se adaugă un spor de 20% la stimulentul acordat pentru fiecare litru de lapte livrat în perioada de iarnă.

În acest moment, posibilităţile financiare nu permit alocarea altor sume. Art.137 alin.5 din Constituţia României şi art.10 alin.2 din Legea nr.72/1996 privind finanţele publice, cu completările ulterioare prevăd ca atunci când în cursul execuţiei bugetare se fac propuneri de elaborarea unor acte normative a căror aplicare atrage micşorarea venitului sau majorarea cheltuielilor aprobate, iniţiatorii au obligaţia să prevadă şi sursele de finanţare.

Vă mulţumesc.

Propunem respingerea.

Domnul Valer Dorneanu:

Rog iniţiatorul să se pronunţe şi rog să încerce să fie tot aşa de concis ca şi raportorul.

Domnul Octavian Sadici:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Prezenta propunere legislativă are ca obiect de reglementare modificarea alin.1 şi 2 ale art.1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.29/2000 privind sprijinul acordat producătorilor de lapte, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.442/2002, în sensul măririi stimulentelor acordate producătorilor de lapte de la 1400 de lei la 1800 de lei pentru fiecare litru de lapte livrat, pentru prelucrarea agentului economic specializat în procesare şi acordării tuturor producătorilor unui stimulent de 2000 de lei pentru fiecare litru de lapte livrat în lunile de iarnă, eliminându-se diferenţierile pe zone.

Această iniţiativă este motivată de faptul că laptele este singurul produs agricol discriminat prin acordarea primei diferenţiat pe zone. Prin această discriminare sunt descurajaţi producătorii de lapte de la şes, fapt ce va duce în timp la diminuarea efectivelor de vaci lapte. Nu am cerut diminuarea primelor producătorilor de lapte de la munte, ci ridicarea la aceeaşi sumă a celor de la şes.

Un alt motiv a fost şi stimularea producătorilor de lapte de la şes ce doresc să înfiinţeze exploataţii agricole de creşterea vacilor de lapte, negăsind în legea exploataţiilor agricole...

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, numai puţin!

Domnul Octavian Sadici:

...o diferenţiere pe zone în mărime şi componenţa lor.

Domnul Valer Dorneanu:

Aş ruga vizitatorii şi pe cei care le-au aprobat vizita să intre într-o lojă şi să se aşeze.

Domnul Octavian Sadici:

Actul normativ poate evita afectarea bugetului de stat prin diminuarea cantităţii de lapte premiat, prin stimularea diferenţei din rezervele bugetare ale Guvernului, aşa cum a fost rezolvată şi acordarea de îngrăşăminte sau la prima rectificare a bugetului.

Iniţiativa legislativă nu intră în contradicţie cu legislaţia Uniunii Europene avându-se în vedere diferenţele foarte mari între populaţia din mediul rural de 8% din ţările Uniunii Europene faţă de 47% existentă în momentul de faţă în ţara noastră.

Diferenţele de populaţie sunt foarte mari şi în zonele de munte, de 2-3% în ţările Uniunii Europene faţă de 15-20% în ţara noastră.

În Uniunea Europeană, populaţia tot mai scăzută din zona montană este stimulată, astfel încât să o determine să locuiască în această zonă. Suntem total de acord cu integrarea în Uniunea Europeană, cu rezolvarea Cap.VII al agriculturii, unul din cele mai complexe capitole care cuprinde şi Legea muntelui, ce va rezolva problemele populaţiei de la munte.

Prin această iniţiativă susţinem şi populaţia majoritară din zona de şes, fapt pentru care vă rog să votaţi iniţiativa legislativă ce poate rezolva în timp situaţia precară a producătorilor şi a producţiei de lapte ce este în continuă descreştere. Nu trebuie să uităm niciodată că laptele este alimentul de bază şi în dezvotarea creşterii copiilor, dar şi pentru sănătatea celor de vârsta a treia.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Un răspuns din partea comisiei.

Domnul Mihai Nicolescu:

Domnule preşedinte,

Stimate şi stimaţi colegi,

Pentru cei care au votat respingerea trebuie avut în vedere că Ordonanţa 29/2000 prevedea 500 lei/litru. Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.18, această sumă a mers la 1400 lei pe litru în zona de şes şi 1800 în zona de munte, iar prin aceeaşi ordonanţă, Guvernul a aprobat o suplimentare pentru perioada de iarnă de 20%, ceea ce înseamnă 1680 de lei în zona de şes şi 2160 în zona de munte.

De ce e această diferenţă? Este clar, sunt 3-4 luni de vegetaţie...în zona de munte autentic este zona în care trebuie să facilităm existenţa producătorilor şi a oamenilor; în zona de şes sunt 7-8 luni de vegetaţie, se realizează culturi cu producţie mult mai mari numai dacă luăm în considerare lucerna cu cele patru coase în zona de şes, indicele hidrotermic care este 5-5,5 în zona de şes şi 3-8-4 în zona de munte.

De aceea, Guvernul a apreciat, considerăm, bine în legătură cu această diferenţiere şi comisia, în marea ei majoritate, a fost de acord cu această hotărâre a Guvernului şi a respins iniţiativa legislativă, cu tot respectul pentru colegul Sadici. Pentru că, într-adevăr, Guvernul vrea să favorizeze zona de munte; va apare şi Legea muntelui. Este un element care va fi cuprins şi în zona de munte, în Legea muntelui.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Continuăm dezbaterile vineri sau ne oprim aici? Fiecare aveţi ambiţia să vorbiţi în replică câte şapte minute. Am convenit o dată cu toţi liderii grupurilor parlamentare că încercăm să parcurgem ordinea de zi.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii 148/2000.

Comisia pentru cultură.

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Domnule preşedinte,

Comisia noastră a fost sesizată în fond cu acest proiect de lege pe care noi l-am respins şi vă propunem şi dumneavoastră să-l respingeţi. Motivele sunt legate de faptul că iniţiativa legislativă a colegului nostru porneşte de la premisa că promoţia cu premii este considerată promoţie înşelătoare. Or, în definiţia care se dă promoţiei publicităţii înşelătoare în actuala lege, soluţiile prezentate de domnia sa nu figurează, iar definiţia este în conformitate cu Directiva 97 a Comunităţii Europene, ceea ce face ca actuala reglementare să fie aliniată legislaţiei europene în materie.

Orice modificare în acest moment a Legii 148 ar implica redeschiderea negocierilor de aderare pentru capitolul 23. Noi vă propunem să acceptaţi raportul comisiei noastre care este, din păcate, un raport de respingere.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicu Spiridon:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Această lege se referea, de fapt, la interzicerea loteriilor publicitare prin care consumatorul este obligat să cumpere produsul. Acest mod de loterii publicitare vin şi omoară, practic, producătorul mic, IMM-urile. Din acest punct de vedere, eu am susţinut interzicerea acestor loterii publicitare. Aceste loterii sunt interzise în ţări din Uniunea Europeană, cum este Germania şi Franţa şi acceptate, ce-i drept, în alte ţări din Uniunea Europeană.

Iniţial, această propunere a avut adepţi în rândul IMM-urilor şi oponenţi în rândul marilor companii. La dezbaterea pe fond în Comisia de cultură au fost invitaţi numai reprezentanţi ai marilor companii care după părerea mea au influenţat decisiv luarea deciziei de respingerea propunerii legislative.

Datorită acestui fapt, solicit retrimiterea propunerii legisaltive la comisie, iar la dezbateri să fie invitaţi şi reprezentanţi ai IMM-urilor. De asemenea, cred că este necesar a se cere punctul de vedere al Guvernului şi, în special, al Ministerului IMM-urilor şi cooperaţiei.

Tot în Comisia de cultură, în timpul dezbaterilor, unii colegi din comisie au fost de părere că ar fi fost mai bine să fie sesizată pe fond Comisia de politică economică, reformă şi privatizare, pentru că propunerea are implicaţii în domeniul concurenţei şi domeniul economic.

Din această cauză, cred că propunerea legislativă ar trebui să fie dezbătută în comun de către Comisiile de cultură şi economică.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul preşedinte Mălaimare.

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Domnule preşedinte,

În alocuţiunea colegului nostru s-au strecurat totuşi câteva erori şi-mi fac datoria morală de a atrage atenţia că nu este corect ce a spus domnia sa aici.

Eu nu invit pe nimeni la Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă. Acolo uşile sunt deschise. Cine doreşte să-şi spună punctul de vedere în legătură cu proiectele de lege pe care le luăm în dezbatere, este binevenit.

Faptul că dumneavoastră nu v-aţi făcut lobby aşa cum se cuvine, nu înseamnă că trebuie să aruncaţi în spatele nostru vinovăţia de a nu avea printre cei invitaţi, cum spuneţi dumneavoastră, la lucrările comisiei, pe ministrul IMM-urilor sau ceilalţi mici producători.

Deci, acesta este un punct de vedere pe care vă rog să-l acceptaţi, pentru că, am înţeles că în dezbaterea de la comisie l-aţi acceptat.

Revin asupra faptului că definiţia, în orice caz, nu are sens de loterie publicitară. Asta este cu totul altceva. Iar definiţia dată în lege este, revin şi insist, este în conformitate cu directivele europene, şi că, dacă am schimba acum, cel puţin în acest moment, ar însemna un dezastru pentru noi.

Eu insist să respingem acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Eu sunt obligat să supun votului dumneavoastră şi propunerea de restituire a legii. Aţi ascultat şi argumentele autorului, şi răspunsul preşedintelui Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă.

Cine este pentru restituirea propunerii la comisie? 123 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 48 de voturi împotrivă.

Abţineri?

Deci, cu 123 de voturi pentru, 48 voturi împotrivă, s-a restituit propunerea comisiei.

Există şi propunerea domnului deputat Gaspar, ca să sesizăm pentru această propunere şi Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare - pentru aviz.

Domnul Marton Francisc Arpad:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Aici s-a dat un vot, îmi pare rău că nu am intervenit, pe un enunţ gratuit. Reclama, cel puţin reglementarea reclamei, nu este nicidecum în forma care a fost prezentată (un act care implică concurenţa loială, neloială, IMM-uri, marile companii şi alte asemenea) " " "

În al doilea rând, pe procedură, conform Regulamentului Camerei Deputaţilor, dacă o comisie solicită dezbaterea pe fond, deci, dacă comisia consideră, un reprezentant al comisiei, de obicei preşedintele sau un vicepreşedinte, vine la acest microfon şi, în timp util solicită această trimitere.

De la acest microfon, nici în timpul util, nici în momentul actual nu s-a cerut de către comisia respectivă trimiterea acestei legi acolo. Şi, ar fi, cel puţin, un precedent foarte periculos, pentru că ar însemna ca nişte legi să se dezbată în alte comisii decât în cele care, conform Regulamentului Camerei Deputaţilor, au în atribuţiuni dezbaterea legilor respective.

Reclama este, în primul rând, o activitate eminamente culturală.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Am votat restituirea propunerii la comisie. Dacă Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare va dori să facă vreun aviz sau amendamente, să le facă acolo. Cred că nu mai este necesar să continuăm dezbaterile cu privire la acest punct.

Stimaţi colegi,

A trecut, totuşi, foarte mult timp de la ora votului final. Eu văd că există o ambiţie nemăsurată a iniţiatorilor unor propuneri pentru care comisiile sugerează respingerea. Aşa că, le voi da posibilitatea, vineri, să vină să-şi susţină propunerile legislative.

Vă propun să întrerupem dezbaterile aici şi să trecem la votarea proiectelor înscrise pe lista votului final, precum şi pe cele pe care le-am adoptat până acum în şedinţa de astăzi.

Vă rog să-mi prezentaţi lista, domnule Popescu.

Pe primul punct la ordinea de zi a votului final se află Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.14/2002 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor ştiinţifice şi tehnologice. Ne aflăm în faţa unui proiect pe care vi-l supun votului dumneavoastră în condiţiile art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Votat în unanimitatea celor 268 de deputaţi prezenţi.

Punctul 2. Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.152/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.67/1997 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional al Cinematografiei şi constituirea Fondului cinematografic naţional.

Îl supun votului dumneavoastră în condiţiile art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Proiectul de Lege privind ratificarea Convenţiei între România şi Republica Slovenia pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale.

Îl supun votului dumneavoastră în condiţiile art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.128/2002 pentru modificarea art.15 din Ordonanţa Guvernului nr.40/2000 privind acreditarea agenţiilor de credit în vederea administrării fondurilor pentru acordarea de microcredite.

Îl supun votului dumneavoastră în condiţiile art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.135/2002 pentru ratificarea Acordului de împrumut pentru Proiectul de dezvoltare industrială a sectorului privat şi public.

Îl supun votului dumneavoastră în condiţiile art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.164/2002 privind plata obligaţiilor bugetare scadente la data de 25 decembrie 2002.

Îl supun votului dumneavoastră în condiţiile art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? 27 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

202 voturi pentru, 27 voturi împotrivă, nici o abţinere.

La punctul 7, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.138/2002 pentru completarea art.45 din Ordonanţa Guvernului nr.36/2000 privind impozitele şi taxele locale.

Îl supun votului dumneavoastră în condiţiile art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? 27 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Votat cu 202 voturi pentru, 27 voturi împotrivă şi nici o abţinere.

Punctul 8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 142/2002 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.5/2001 privind procedura somaţiei de plată.

Îl supun votului dumneavoastră în condiţiile art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri?

S-a votat cu 202 voturi pentru, nici un vot împotrivă, 27 abţineri.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.151/2002 privind prorogarea termenului introdus la art.1 alin.1 din Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.121/2001 pentru suspendarea temporară a tuturor procedurilor referitoare la adopţiile internaţionale.

Îl supun votului dumneavoastră în condiţiile art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

S-a votat cu 201 voturi pentru, 27 abţineri, 1 vot împotrivă.

Proiectul de Lege privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora sechestrate, reţinute, sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate.

Îl supun votului dumneavoastră în condiţiile art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri?

S-a votat cu 234 de voturi pentru.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.53/2002 privind Statutul-cadru al unităţilor administrativ teritoriale.

La punctul 11, îl supun votului dumneavoastră în condiţiile art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? 31 de voturi împotrivă.

Abţineri?

S-a votat cu 195 voturi pentru, 31 voturi împotrivă, nici o abţinere şi câteva voturi neexprimate.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 127/2002 privind unele măsuri de accelerare a acţiunii de eliberare a titlurilor de proprietate asupra terenurilor agricole şi forestiere.

Îl supun votului dumneavoastră în condiţiile art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Propunerea legislativă privind reînfiinţarea comunei Sân-Nicolau Român, judeţul Bihor.

O supun votului dumneavoastră în condiţiile art.74 alin.1 din Constituţie, lege organică.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.158/2002 privind acordarea gratuită, în anul 2003, a unui ajutor în îngrăşăminte chimice producătorilor agricoli care au în proprietate teren arabil în extravilan în suprafaţă totală de până la 2,5 ha.

Îl supun votului dumneavoastră în condiţiile art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Poftiţi, domnule deputat Mardari, să explicaţi votul favorabil al Partidului România Mare.

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Înainte de 1989, ponderea populaţiei active în mediul rural era de 27,5%. În ultimii 13 ani, ca urmare a prăbuşirii economiei, s-a produs o migrare forţată a populaţiei, de la oraşe către sate, procentul amintit ajungând la 47%.

Acest segment de populaţie a sperat că lupta pentru existenţă este mai uşoară în mediul rural, decât în cel urban.

Aşa ar fi fost dacă ajutorul acordat de stat agriculturii ar fi fost mai substanţial, aşa cum se întâmplă în majoritatea ţărilor civilizate.

În ţările din Uniunea Europeană agricultura este subvenţionată în proporţie de 30 până la 40%, spre deosebire de România, unde subvenţiile reprezintă aproximativ 5%. Peste 4,2 milioane de agricultori care au terenuri cu o suprafaţă de până la 10 ha, se confruntă cu sărăcia.

Timp de aproape 2 ani, actualul Guvern a uitat, practic, de agricultori. Şi-a amintit abia acum, o dată cu apariţia intenţiei de organizare a alegerilor anticipate. S-a gândit să-şi atragă aproximativ 2 milioane de voturi. Cam atâţia sunt proprietarii de terenuri extravilane, cu o suprafaţă de maximum de 2,5 ha., lucrate direct, proprietari care vor primi doi saci cu îngrăşăminte la hectar, conform Ordonanţei nr.158/2002, votată anterior.

Cantitatea oferită are cel mult o valoare de propagandă preelectorală, fiind prea mică. De exemplu, la grâu ar fi necesari cel puţin 8 saci la hectar.

Deşi este producătoare de îngrăşăminte, prin cele 9 combinate care funcţionează pe teritoriul României, România se află pe locul 55 în lume în ceea ce priveşte consumul de îngrăşăminte chimice.

Considerăm că ajutorul acordat agricultorilor care îşi lucrează direct pământul ar fi trebuit să fie cel puţin dublu, în ceea ce priveşte îngrăşămintele chimice, şi să aibă în vedere suprafeţe de până la 10 ha.

Cu toate acestea, trecând peste meschinăria Guvernului şi ţinând cont de faptul că producţiile agricole obţinute în ultimii 13 ani în România, s-au realizat în proporţie de peste 50% pe seama rezervelor nutritive ale solului, fără o compensare corespunzătoare, cu elemente fertilizante, prin aplicarea de îngrăşăminte chimice, Partidul România Mare a votat în favoarea acestei propuneri legislative. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

La punctul 15, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 141/2002 privind reglementarea depozitării seminţelor de consum, regimul certificatelor de depozit pentru acestea şi constituirea fondului de garantare pentru certificate de depozit.

Îl supun votului dumneavoastră în condiţiile art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.109/1997 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social.

Îl supun votului dumneavoastră în condiţiile art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

S-a votat cu 197 voturi pentru, 34 de abţineri, nici un vot contra.

Domnule deputat Bolcaş, preşedintele Grupul parlamentar al PRM, aveţi cuvântul.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă răpesc atenţia o singură secundă, în acest ceas întârziat de dezbateri, ca să vă justific abţinerea noastră.

Consiliul Economic şi Social este un organism parazitar, care nu a produs absolut nimic şi nu şi-a dovedit prin nimic utilitatea în sistemul organelor statului.

Este un exemplu al unei birocraţii preluate şi perpetuate. De aceea, fiind împotriva unei funcţionări inutile, sunt şi împotriva vorbelor inutile, şi pentru aceasta grupul nostru parlamentar s-a abţinut. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Proiectul de Lege privind serviciul universal şi drepturile finanţatorilor cu privire la reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice.

Îl supun votului dumneavoastră în condiţiile art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale.

Îl supun votului dumneavoastră în condiţiile art.74 alin.1 din Constituţie.

Cine este pentru? 184 de voturi pentru. (Rumoare.)

Facem prezenţa, stimaţi colegi.

Voturi împotrivă? 41 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Domnul deputat Boc ne explică votul împotrivă al Partidului Democrat.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Partidul Democrat a votat împotriva Raportului de mediere la Proiectul de Lege privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale.

Repet, este doar raportul Comisiei de mediere, raport ce deturnează sensul iniţial al legii propusă de către colegii liberali, la un articol extrem de important. Este vorba de finanţarea partidelor politice. Iniţiatorul a propus ca sindicatele, asociaţiile şi fundaţiile să nu poată finanţa partidele politice, să nu poată face donaţii.

Guvernul, în forma trecută prin Senat, a eliminat asociaţiile şi fundaţiile din categoria entităţilor juridice care pot finanţa partidele politice. Cu alte cuvinte, în acest moment, după cum am votat astăzi, asociaţiile şi fundaţiile vor putea finanţa partidele politice.

Eu cred că, astăzi, lupta anticorupţie, anunţată de Cabinetul Năstase, a primit o grea lovitură. Practic, prin acest proiect de lege se încurajează corupţia, prin finanţarea partidelor politice pe uşa din dos a legii, prin acele asociaţii şi fundaţii clădite, de cele mai multe ori, cu unicul scop de a susţine partidele politice.

Am fi putut fi de acord, aşa cum este în unele legislaţii occidentale, de exemplu Marea Britanie, ca o singură fundaţie, aceea care are drept obiectiv promovarea doctrinei politice a unui partid, să poată face donaţii, să poată sprijini partidul politic, dar nu orice asociaţie şi fundaţie. Banii negri din economie se vor duce la partidele politice pe această cale, a asociaţiilor şi fundaţiilor. Este nepermis şi, repet, acest lucru va dăuna luptei anticorupţie şi rapoartelor de ţară, pe care România le va avea în viitor.

Ne exprimăm şi de această dată convingerea că preşedintele Iliescu va avea posibilitatea să retrimită această lege, în privinţa acestui articol, la Parlament, pentru a o repune în standardele internaţionale în materie. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Bolcaş, de asemenea, vrea să explice votul grupului său parlamentar.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Am votat împotriva acestui proiect de lege, pentru un simplu considerent: nu este vorba de susţinerile colegilor parlamentari PD şi PNL cu privire la fraudă sau la alte argumente în favoarea nefinanţării partidelor de asociaţii.

Aici este ceva mult mai grav, şi este un atentat la libera exprimare şi libera gândire a societăţii civile. Pentru că, aşa cum s-a procedat cu sindicatele, care acum nu mai sunt sindicate, ci sunt filiale ale partidelor politice, aşa se procedează cu asociaţiile şi fundaţiile care nu mai sunt asociaţii şi fundaţii, şi, practic, nu mai există în perimetrul vieţii civile a României, decât dacă finanţează un partid politic. De clienţi aveţi nevoie, pentru clienţi aţi votat. Vă mulţumesc. (Aplauze din partea Grupul parlamentar al PRM.)

Domnul Valer Dorneanu:

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.71/2002 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de administare a domeniului public şi privat de interes local.

Îl supun votului dumneavoastră în condiţiile art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? 174 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 33 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.95/2002 privind industria de apărare.

Îl supun votului dumneavoastră în condiţiile art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor.

Îl supun votului dumneavoastră în condiţiile art.74 alin.1 din Constituţie.

Cine este pentru? 182 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? 33 de abţineri.

S-a votat cu 182 voturi pentru, nici un vot împotrivă şi 33 de abţineri.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.56/2002 privind monitorizarea pieţei transporturilor rutiere şi măsurile ce trebuie luate în situaţii de criză în domeniul transportului rutier de mărfuri.

Îl supun votului dumneavoastră în condiţiile art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? 12 voturi împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

S-a votat cu 181 voturi pentru, 12 voturi împotrivă, nici o abţinere.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.62/2002 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.70/1997 privind controlul fiscal.

Îl supun votului dumneavoastră în condiţiile art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? 175 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abţineri? 35 abţineri.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.96/2002 privind acordarea de produse lactate şi de panificaţie pentru elevii din clasele I-IV din învăţământul de stat.

Îl supun votului dumneavoastră în condiţiile art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Domnul deputat Baciu doreşte să explice votul favorabil al Partidului Democrat.

Domnul Mihai Baciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat a votat această mult-discutată şi disputată ordonanţă şi raportul de mediere, pentru că noi, ca sociali-democraţi nu putem să votăm împotriva unei prevederi care dă ceva oamenilor, chiar dacă, sigur, este vorba de un corn şi de un pahar cu lapte.

Aşadar, am votat această ordonanţă şi raportul de mediere, dar exprimăm un regret. Un regret care, nu cred că va fi şters de evoluţia ulterioară a acestei chestiuni.

În Comisia de învăţământ, cercetare, tineret şi sport noi am propus un amendament prin care cornul şi laptele să fie extinse şi la preşcolari, adică la grădiniţe, la toate cele patru grupe: mică, mijlocie, mare şi pregătitoare.

Camera Deputaţilor a acceptat această (comisia şi după aceea Camera) prevedere, acest amendament al nostru, al PD-ului. Din păcate, Comisia de mediere a venit cu textele care, sigur, le-aţi acceptat ieri, care sună aşa: "Drepturile prevăzute la alin.1 (este vorba de elevii claselor I-IV) se pot acorda în cursul anului 2003, preşcolarilor, precum şi altor categorii de elevi din învăţământul de stat, pe măsura asigurării resurselor financiare necesare".

Este, trebuie să recunosc, o formă elegantă de a nu da, de fapt, la aceşti copii în anul viitor acest corn şi acest pahar cu lapte, atât de celebre.

Cu această rezervă şi cu convingerea că n-o să daţi nimic la preşcolari, pentru că o să spuneţi că nu aveţi de unde, cu această rezervă noi am votat această ordonanţă şi raportul de mediere, pentru că, totuşi, pentru clasele I-IV am spus că s-a dat ceva. Şi, noi facem paranteza că acest dat ceva, la anul poate că va urma căi mai ortodoxe, mai morale, când este vorba de licitarea acestui serviciu.

Ştim ce s-a întâmplat anul acesta cu licitarea acestui serviciu. Sperăm ca la anul, mai ales în cadrul acestei lupte, acestei cruciade împotriva corupţiei, să intre lucrurile pe un făgaş mai normal. Vă mulţumim pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Bolcaş doreşte să exprime votul Grupul parlamentar al PRM.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Nu vreau să vă răpesc timpul. Totdeauna am fost scurt şi concis. Problema este în felul următor: sigur că am votat pentru, având în vedere că nici cornul, nici laptele nu este dat, nici de Cabinetul Adrian Năstase, nici de Guvernul României, ci este dat de noi, contribuabilii.

Aşa trebuie să înţelegem că noi dăm copiilor României din ceea ce producem prin osul nostru. În acest sens am votat pentru.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Radu Stroe doreşte să explice votul Partidului Naţional Liberal, pentru că sunteţi şi dumneavoastră contribuabili.

Domnul Radu Stroe:

Cum sunt? N-am înţeles ce-aţi spus.

Domnul Valer Dorneanu:

Sunteţi şi dumneavoastră contribuabili la cornul şi laptele.

Domnul Radu Stroe:

Nu, nu, eu am cerut procedură, domnule preşedinte.

Constat că ori de câte ori pronunţaţi "pentru", mâinile nu sunt mai mult de 100 - 110, prea mult chiar 110. De aceea, pentru legi organice, exclus să avem cvorum. Nu avem 173 de voturi pentru, dar nici pentru legile ordinare.

Vă rog frumos, apelul.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Consult şi celelalte grupuri parlamentare. Într-adevăr, nu suntem în cvorum. Facem apelul nominal sau punem şedinţă de vot final vineri?

Rog şi celelalte grupuri parlamentare să se exprime. Facem apel nominal, pentru că nu avem sau punem...

Domnul Radu Stroe:

Procedură. Cu respect. Domnule preşedinte, dacă am înţeles bine v-aţi exprimat aşa: într-adevăr, nu există cvorum. Păi, ce să mai consultaţi atunci?

Domnul Valer Dorneanu:

Facem apel nominal ca să aducem lumea în sală sau ne reprogramăm şedinţa de vot final. Am fost foarte explicit!

Domnul Augustin Lucian Bolcaş:

Iertaţi-mă! În numele Grupului parlamentar al Partidului România Mare, este o alternativă care nu se poate pune. Sunt două lucruri total diferite: o programare de şedinţă sau actul procedural al apelului nominal. În condiţiile în care un lider al unui grup parlamentar a sesizat lipsa de cvorum, este normal să decideţi apelul nominal.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mă supun logicii dumneavoastră.

Îl rog pe domnul Leonăchescu să înceapă apelul nominal.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Stimaţi colegi,

În cele 40 de minute nu o să termin apelul. Mă iertaţi că îl consum pentru operaţia aceasta. Să ne supunem deciziei dumneavoastră.

- Abiţei Ludovic - absent
- Afrăsinei Viorica - prezentă
- Albu Gheorghe - absent
- Ana Gheorghe - absent
- Andea Petru - prezent
- Andrei Ioan - prezent
- Andronescu Ecaterina - absentă
- Antal Istvan - prezent
- Anton Marin - absent
- Antonescu George Crin Laurenţiu - absent
- Antonescu Niculae Napoleon - prezent
- Apostolescu Maria - prezentă
- Arghezi Mitzura Domnica - absentă
- Ariton Gheorghe - absent
- Armaş Iosif - absent
- Arnăutu Eugeniu - prezent
- Asztalos Ferenc - absent
- Baban Ştefan - absent
- Babiuc Victor - absent
- Baciu Mihai - prezent
- Bahrin Dorel - prezent
- Baltă Mihai - prezent
- Baltă Tudor - prezent
- Bar Mihai - prezent
- Bara Radu Liviu - absent
- Barbu Gheorghe - prezent
- Bartoş Daniela - absentă
- Bădoiu Cornel - prezent
- Bălăeţ Mitică - prezent
- Bălăşoiu Amalia - prezentă
- Băncescu Ioan - prezent
- Bâldea Ioan - prezent
- Becsek-Garda Dezideriu Coloman - prezent
- Bentu Dumitru - prezent
- Bercăroiu Victor - prezent

Eu insist pentru că de multe ori unii colegi fac glume şi zic "prezent" în locul celor absenţi şi vă rog să mă iertaţi.

- Berceanu Radu Mircea - absent
- Bereczki Endre - prezent
- Birtalan Ákos - absent
- Bivolaru Ioan - prezent
- Bleotu Vasile - prezent
- Boabeş Dumitru - prezent
- Boagiu Anca Daniela - absentă
- Boajă Minică - prezent
- Boc Emil - prezent
- Bogea Angela - absentă
- Boiangiu Cornel - prezent
- Bolcaş Augustin Lucian - prezent
- Böndi Gyöngyike - prezent
- Borbely Laszlo - prezent
- Bozgă Ion - prezent
- Bran Vasile - prezent
- Brînzan Ovidiu - prezent
- Brudaşca Damian - prezent
- Bucur Constantin - prezent
- Bucur Mircea - prezent
- Buga Florea - absent
- Burnei Ion - prezent
- Buruiană Aprodu Daniela - absentă
- Buzatu Dumitru - prezent
- Buzea Cristian Valeriu - absent
- Calcan Valentin Gigel - absent
- Canacheu Costică - absent
- Cazimir Ştefan - prezent
- Cazan Gheorghe Romeo-Leonard - absent
- Căşunean-Vlad Adrian - prezent
- Cerchez Metin - absent
- Cherescu Pavel - prezent
- Chiliman Andrei Ioan - prezent
- Chiriţă Dumitru - prezent
- Ciontu Corneliu - absent
- Ciuceanu Radu - prezent
- Ciupercă Vasile Silvian - absent
- Cîrstoiu Ion - prezent
- Cladovan Teodor - absent
- Cliveti Minodora - prezentă
- Coifan Viorel-Gheorghe - absent
- Cojocaru Nicu - prezent
- Crăciun Dorel Petru - prezent
- Creţ Nicoară - prezent
- Cristea Marin - absent
- Crişan Emil - prezent
- Dan Matei-Agathon - absent
- Daraban Aurel - prezent
- Dinu Gheorghe - prezent
- Dobre Traian - absent
- Dobre Victor Paul - absent
- Dobrescu Smaranda - prezentă
- Dolănescu Ion - prezent
- Dorian Dorel - prezent
- Dorneanu Valer - prezent
- Dragomir Dumitru - absent
- Dragoş Liviu Iuliu - absent
- Dragu George - prezent
- Drăgănescu Ovidiu-Virgil - absent
- Dreţcanu Doina-Micşunica - prezentă
- Dumitrescu Cristian Sorin - prezent
- Dumitriu Carmen - absent
- Duţu Constantin - absent
- Duţu Gheorghe - prezent
- Enescu Nicolae - prezent
- Erdei Doloczki Istvan - prezent
- Eserghep Gelil - absent
- Fâcă Mihail - prezent
- Firczak Gheorghe - prezent
- Florea Ana - prezentă
- Florescu Ion - absent
- Florescu Nicolae-Doru - prezent
- Fotopolos Sotiris - prezent
- Frunzăverde Sorin - absent
- Gaspar Acsinte - prezent
- Georgescu Florin - absent
- Georgescu Filip - absent
- Gheorghe Valeriu - absent
- Gheorghiof Titu Nicolae - absent
- Gheorghiu Adrian - prezent
- Gheorghiu Viorel - prezent
- Gingăraş Georgiu - absent
- Giuglea Ştefan - prezent
- Godja Petru - absent
- Grădinaru Nicolae - prezent
- Grigoraş Neculai - prezent
- Gubandru Aurel - absent
- Gvozdenovici Slavomir - prezent
- Haşotti Puiu - absent
- Hogea Vlad Gabriel - prezent
- Holtea Iancu - prezent
- Hrebenciuc Viorel - prezent
- Ianculescu Marian - prezent
- Ifrim Mircea - prezent
- Ignat Miron - prezent
- Iliescu Valentin Adrian - prezent
- Ionel Adrian - prezent
- Ionescu Anton - absent
- Ionescu Costel Marian - prezent
- Ionescu Dan - prezent
- Ionescu Daniel - absent
- Ionescu Mihaela - prezentă
- Ionescu Răzvan - absent
- Ionescu Smaranda - absentă
- Iordache Florin - prezent
- Iriza Scarlat - prezent
- Ivănescu Paula Maria - absentă
- Jipa Florina Ruxandra - absent
- Kelemen Atilla Bela Ladislau - absent
- Kelemen Hunor - prezent
- Kerekes Károly - prezent
- Kónya-Hamar Sandor - prezent
- Kovács Csaba-Tiberiu - absent
- Kovács Zoltan - prezent
- Lari Iorga Leonida - absentă
- Lazăr Maria - prezentă
- Lăpădat Ştefan - prezent
- Lăpuşan Alexandru - absent
- Leonăchescu Nicolae - prezent
- Lepădatu Lucia Cornelia - prezentă
- Lepşa Victor Sorin - absent
- Langher Ghervase - prezent
- Loghin Irina - absent
- Luchian Ion - absent
- Magheru Paul - prezent
- Maior Dorin Lazăr - prezent
- Makkai Grigore - prezent
- Man Mircea - absent
- Manolescu Oana - absentă
- Marcu Gheorghe - prezent
- Mardari Ludovic - prezent
- Marin Gheorghe - prezent
- Marineci Ionel - prezent
- Márton Árpád Francisc - prezent
- Mălaimare Mihai-Adrian - prezent
- Mărăcineanu Adrian - prezent
- Mândrea-Muraru Mihaela - prezentă
- Mândroviceanu Vasile - absent
- Mera Alexandru Liviu - prezent
- Merce Ilie - absent
- Meşca Sever - prezent
- Miclea Ioan - prezent
- Micula Cătălin - absent
- Mihalachi Vasile - prezent
- Mihăilescu Petru Şerban - absent
- Mincu Iulian - prezent
- Mircea Costache - prezent
- Mirciov Petru - prezent
- Miron Vasile - absent
- Mitrea Manuela - absentă
- Mitrea Miron Tudor - absent
- Mitu Dumitru Octavian - absent
- Miţaru Anton - prezent
- Mînzînă Ion - absent
- Mocioalcă Ion - prezent
- Mocioi Ion - absent
- Mogoş Ion - absent
- Mohora Tudor - prezent
- Moisescu George Dumitru - prezent
- Moisoiu Adrian - absent
- Moiş Văsălie - absent
- Moldovan Petre - prezent
- Moldovan Carmen Ileana - prezentă
- Moldoveanu Eugenia - prezentă
- Moraru Constantin Florentin - prezent
- Motoc Marian-Adrian - prezent
- Musca Monica Octavia - prezentă
- Muşetescu Ovidiu-Tiberiu - absent
- Naidin Petre - prezent
- Nan Nicolae - prezent
- Nassar Rodica - prezentă
- Naum Liana Elena - prezentă
- Nădejde Vlad-George - prezent
- Năstase Adrian - absent
- Năstase Ioan Mihai - prezent
- Neacşu Ilie - prezent
- Neagu Ion - prezent
- Neagu Victor - absent
- Neamţu Horia Ion - absent
- Neamţu Tiberiu Paul - prezent
- Nechifor Cristian - prezent
- Negoiţă Liviu Gheorghe - absent
- Nica Dan - absent
- Nicolae Ion - prezent
- Nicolăescu Gheorghe-Eugen - prezent
- Nicolescu Mihai - prezent
- Nicolicea Eugen - prezent
- Niculescu Constantin - prezent
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - absent
- Nistor Vasile - prezent
- Niţă Constantin - prezent
- Oltean Ioan - absent
- Olteanu Ionel - absent
- Oltei Ion - prezent
- Onisei Ioan - absent
- Palade Doru Dumitru - absent
- Pambuccian Varujan - absent
- Paşcu Ioan Mircea - absent
- Pataki Iulia - prezentă
- Patriciu Dinu - absent
- Paul Nicolae - prezent
- Păduroiu Valentin - prezent
- Păşcuţ Ştefan - prezent
- Pécsi Ferenc - prezent
- Pereş Alexandru - prezent
- Petrescu Ovidiu Cameliu - prezent
- Petruş Octavian Constantin - prezent
- Pleşa Eugen Lucian - prezent
- Podgoreanu Radu - prezent
- Pop Napoleon - absent
- Popa Constanţa - prezentă
- Popa Cornel - absent
- Popa Virgil - absent
- Popescu Bejat Ştefan Marian - absent
- Popescu Costel Eugen - prezent
- Popescu Gheorghe - prezent
- Popescu Grigore Dorin - absent
- Popescu Ioan Dan - absent
- Popescu Kanty Cătălin - prezent
- Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - absent
- Popescu Virgil - prezent
- Posea Petre - prezent
- Predică Vasile - prezent
- Pribeanu Gheorghe - prezent
- Priboi Ristea - absent
- Purceld Octavian-Mircea - absent
- Puşcaş Vasile - absent
- Puwak Hildegard-Carola - absentă
- Puzdrea Dumitru - absent
- Radan Mihai - prezent
- Ráduly Róbert Kálmán - prezent
- Raicu Romeo Marius - absent
- Rasovan Dan Grigore - prezent
- Rădoi Ion - absent
- Rădulescu Grigore Emil - prezent
- Roşculeţ Gheorghe - prezent
- Rus Emil - prezent
- Rus Ioan - prezent
- Ruşanu Dan Radu - prezent
- Sadici Octavian - prezent
- Sali Negiat - prezent
- Sandache Cristian - prezent
- Sandu Alecu - absent
- Sandu Ion Florentin - prezent
- Sassu Alexandru - prezent
- Saulea Dănuţ - prezent
- Savu Vasile Ioan - prezent
- Săpunaru Nini - absent
- Sârbu Marian - absent
- Sbârcea Tiberiu Sergius - prezent
- Selagea Constantin - absent
- Sersea Nicolae - prezent
- Severin Adrian - absent
- Simedru Dan Coriolan - absent
- Sireţeanu Mihail - prezent
- Sonea Ioan - absent
- Spiridon Nicu - absent
- Stan Ioan - prezent
- Stan Ion - prezent
- Stana-Ionescu Ileana - absentă
- Stanciu Anghel - absent
- Stanciu Zisu - absent
- Stănescu Alexandru-Octavi - prezent
- Stănişoară Mihai - absent
- Stoian Mircea - prezent
- Stoica Valeriu - absent
- Stroe Radu - prezent
- Stuparu Timotei - prezent
- Suciu Vasile - prezent
- Suditu Gheorghe - prezent
- Székely Ervin-Zoltán - prezent
- Szilágyi Zsolt - absent
- Şnaider Paul - prezent
- Ştefan Ion - prezent
- Ştefănescu Codrin - absent
- Ştefănoiu Luca - prezent
- Ştirbeţ Cornel - absent
- Tamás Sándor - absent
- Tărâţă Culiţă - prezent
- Târpescu Pavel - prezent
- Tcaciuc Ştefan - absent
- Teculescu Constantin - absent
- Timiş Ioan - prezent
- Toader Mircea Nicu - absent
- Todoran Pavel - prezent
- Tokay Gheorghe - prezent
- Toró Tiberiu - absent
- Tudor Marcu - prezent
- Tudose Mihai - prezent
- Tunaru Raj-Alexandru - absent
- Ţibulcă Alexandru - prezent
- Ţocu Iulian Costel - absent
- Varga Attila - prezent
- Vasile Aurelia - prezentă
- Vasilescu Nicolae - absent
- Vasilescu Lia Olguţa - absentă
- Vasilescu Valentin - prezent
- Vekov Károly-János - prezent
- Verbina Dan - prezent
- Vida Iuliu - prezent
- Videanu Adriean - absent
- Vişinescu Marinache - prezent
- Voicu Mădălin - absent
- Voinea Olga Lucheria - prezentă
- Voinea Florea - absent
- Winkler Iuliu - prezent
- Wittstock Eberhard-Wolfgang - prezent
- Zăvoianu Dorel - prezent
- Zgonea Valeriu Ştefan - prezent

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Să vină toţi cei care nu şi-au înregistrat prezenţa la prima strigare!

Stimaţi colegi,

Constat două lucruri îngrijorătoare: după consumarea apelului, în sală sunt sub 150 de persoane; al doilea lucru care nu se potriveşte cu votul final este că nu vom putea parcurge lista până la încheierea programului. Sunt nevoit să declar închisă şedinţa de astăzi. Ne vom întâlni mâine cu Comitetul ordinii de zi şi, probabil, vom stabili şedinţa de vot final vineri.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 13,55.