Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse, în prima parte a şedinţei, de domnul Corneliu Ciontu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, în partea a doua a şedinţei, asistaţi de domnii Nicolae Leonăchescu şi Constantin Niţă, secretari.

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineaţa.

Începem şedinţa de astăzi cu secvenţa dedicată intervenţiilor domnilor deputaţi.

Domnul Armaş. Se pregăteşte domnul Ioan Miclea.

Domnul Iosif Armaş:

Bună dimineaţa.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aş dori să mă refer, cu permisiunea dumneavoastră, în intervenţia mea de astăzi la o temă intens discutată şi mediatizată în ultima vreme. Şi anume, asumarea răspunderii Guvernului Năstase pentru pachetul de legi anticorupţie şi implicit reacţia opoziţiei parlamentare la acest demers, adică depunerea unei moţiuni de cenzură.

Chestiunea asumării răspunderii vizează o metodă folosită în mod curent de orice guvern. Tocmai pentru a sări peste etape trece textul de lege prin Parlament. Guvernul Năstase nu-şi revendică paternitatea acestei modalităţi. A adoptat-o pur şi simplu pentru că reprezintă un instrument de lucru comod, rapid, eficient, fapt pe care primul-ministru însuşi l-a mărturisit. Înaintea Cabinetului Năstase metoda a fost folosită şi de actuala opoziţie parlamentară. Pachetul anticorupţie este un caz particular. În primul rând, este vorba de un ansamblu legislativ cu o miză uriaşă, atât la nivelul mediului de afaceri românesc, cât şi la cel al problematicii privind integrarea României. Fără îndoială ar fi fost de dorit ca un act normativ de o asemenea importanţă să fie supus dezbaterii în Parlament, a spus-o chiar premierul Năstase, însă timpul necesar unei asemenea dezbateri, care s-ar fi putut prelungi foarte mult, nu mai există.

"România a întârziat prea mult, mai bine de un deceniu"- a subliniat domnul Adrian Năstase în discursul domniei sale ţinut în faţa Parlamentului săptămâna trecută - "să adopte măsuri hotărâte în vederea prevenirii şi combaterii corupţiei". Aceste întârzieri se răzbună în prezent şi ne pot aduce prejudicii deosebit de mari, nu numai în planul acţiunilor privind integrarea europeană şi euroatlantică, ci mai ales în domeniul aşezării vieţii şi activităţii economice şi sociale pe temeiuri sănătoase, în folosul cetăţenilor României.

Dată fiind importanţa deosebită a pachetului anticorupţiei, demersul opoziţiei de a depune o moţiune de cenzură, ca reflex la asumarea răspunderii, este, în opinia mea, de neînţeles.

Ce să înţeleagă opinia publică din gestul celor trei partide contestatare? Că nu doresc eradicarea fenomenului corupţiei? N-ar fi de mirare. Actuala opoziţie n-ar trebui să uite că reforma prost gestionată în guvernarea trecută şi nefinalizarea de către aceasta a măsurilor care se puneau au constituit principalii factori generatori de corupţie.

La începutul anului 2001, când PSD-ul a revenit la putere, ne găseam la un asemenea nivel al corupţiei, într-un asemenea climat economic şi social distorsionat, încât rezultatele pozitive obţinute până în prezent, care există, fără nici o îndoială, n-au putut fi receptate de toate segmentele sociale ca fiind semnificative.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Miclea. Apoi urmează domnul Ioan Oltean.

Domnul Ioan Miclea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică se referă la "Criza de sănătate"

Într-o ţară cu o populaţie înfometată şi stresată de grija zilei de mâine, este firesc ca majoritatea oamenilor să fie bolnavi. Adăugaţi la aceasta un sistem sanitar învechit, cu echipamente şi dotări depăşite, cu o conducere ce are mentalităţi centraliste, un management necorespunzător şi veţi avea imaginea completă a dezastrului în care a ajuns sistemul sanitar românesc din vina celor ce sunteţi şi a celor ce au fost la guvernare în perioada postdecembristă.

Aşa zisa reformă a sistemului sanitar din România, pe care ne-o tot fluturaţi prin faţa ochilor de la o vreme încoace, este un paleativ, care nu va ajuta sistemul nici cât o frecţie la un picior de lemn. Dumneavoastră, cei de la guvernare, aţi pus un diagnostic greşit sistemului sanitar românesc, şi în loc să înlăturaţi cauzele bolii de care acesta suferă, faceţi profilaxia efectelor. În acest mod, veţi reuşi, probabil, să anihilaţi durerile pentru un moment, dar fiţi siguri că ele vor reveni în scurt timp şi mai acut.

Nu vreau să analizez în această declaraţie, cât şi cum aţi greşit în reforma pe care o faceţi în sistemul sanitar. Presa, mass-media în general, a analizat şi a dezbătut aceste lucruri, iar rezultatele, după cum aţi văzut, sunt dezastruoase. În loc ca lucrurile să se îndrepte, ele merg din rău în mai rău.

Ne confruntăm cu o criză teribilă a medicamentelor, şi aceasta nu pentru că ele ar lipsi de pe piaţă, ci pentru că dumneavoastră, folosind banii destinaţi achiziţionării acestora în alte scopuri, nu le puteţi plăti, fapt pentru care furnizorii nu vă mai livrează altele.

Dar vă convine teribil ca lumea să creadă că de fapt lipsa medicamentelor se datorează unei "greşeli" de gestionare a banilor şi sunt sigur că veţi găsi şi un "acar Păun" pentru această "greşeală". Problema care nu o spuneţi, ba, dimpotrivă, o ascundeţi cu multă stăruinţă, este aceasta: de ce trebuiesc atât de multe medicamente populaţiei? Răspunsul este simplu şi la îndemâna oricui. Populaţia ţării, subnutrită şi continuu stresată, este bolnavă în marea ei majoritate. Ca partid social-democrat ce vă pretindeţi ar trebui să înţelegeţi că asigurând condiţii de trai decente populaţiei veţi asigura un grad de sănătate sporit şi în acest fel vor fi descongestionate spitalele, reducându-se substanţial consumul de medicamente.

Mai adaug la toate acestea un genocid pe care îl comiteţi, şi anume acela că omorâţi cu bună ştiinţă pensionarii, neacordându-le medicamente compensate sau gratuite, făcând o batjocoră naţională din aşa zisele indexări de pensii, ridicând zilnic preţurile la utilităţi. Fiţi siguri că dacă veţi continua în acest fel vă veţi atinge scopul: în cel mult patru ani pensionarii vor fi o "rara avis" în România.

Partidul România Mare, care a depus o moţiune pe această temă în Parlament, - moţiune care prin "grija dumneavoastră nemăsurată pentru popor", a fost respinsă - va întreprinde în continuare activităţi parlamentare şi nu numai, pentru ca problema sănătăţii în România să fie rezolvată în mod real.

Această declaraţie politică se vrea un preambul al acţiunilor noastre viitoare şi pentru a nu fi acuzaţi de demagogie politică îmi voi permite să prezint în continuare câteva probleme concrete referitoare la cauzele crizei despre care vorbim, dar şi câteva soluţii pentru eradicarea acestor cauze.

1. Fără îndoială că reţeaua de spitale este supradimensionată, că are dotări şi aparatură învechită, că este, în acest fel, un consumator nejustificat de fonduri.

Se impune în această direcţie o analiză serioasă şi pertinentă a fiecărei unităţi spitaliceşti, şi acelea care nu îşi justifică existenţa prin raportul număr de paturi, număr de personal medical şi număr de cazuri internate şi tratate, să fie desfiinţate, restructurate sau comasate cu alte unităţi învecinate. Acest lucru trebuie făcut având în vedere în primul rând necesitatea şi posibilitatea accesului populaţiei la noile unităţi ale sistemului implementate în teritoriu în urma analizei.

2. Returnarea de către Ministerul Finanţelor a sumelor luate cu japca din fondul sănătăţii şi băgate în găurile negre ale economiei cu scopul atenuării conflictelor sociale. Cu aceste fonduri urmează să se finanţeze modernizarea unităţilor sanitare şi plata datoriei de circa 15.000 de miliarde lei pe care sistemul sanitar o are către furnizorii de medicamente, livrate în anii 2001 şi 2002. În acest fel, se va debloca imediat criza de medicamente iar unităţile spitaliceşti vor putea lucra pentru început în condiţii cât de cât normale.

3. Achiziţionarea de medicamente şi materiale necesare unităţilor sanitare să se facă electronic, numai pe bază de oferte specificate - cu coduri internaţionale ale produselor oferite -, înlăturând astfel impostorii, amatorii de chilipiruri, cei care vând produse în pragul expirării sau chiar expirate etc.

Marele avantaj al acestei modalităţi de achiziţionare a medicamentelor şi materialelor necesare în sistemul sanitar, este acela că se reduce preţul actual al acestora cu 15-20%, procent care în prezent reprezintă comisionul acordat de către furnizori achizitorilor. Pe şleau spus, s-ar elimina şpaga şi corupţia!

4. Renunţarea la numirea pe criterii politice a conducătorilor unităţilor sanitare, inclusiv cei ai Caselor de sănătate şi asigurări sociale, şi angajarea acestora printr-un concurs sever şi încheierea apoi cu aceştia a unui contract de management strict, la obiect, care să prevadă clar şi concret condiţiile de performanţă ce trebuie să le realizeze, precum şi salarizare în raport cu îndeplinirea acestor condiţii.

Iată câteva măsuri pertinente, care puse în practica ar crea cadrul unui început de reformă în sistemul sanitar, la care, dacă s-ar adăuga o activitate susţinută a schimbării mentalităţii şi atitudinii personalului sanitar faţă de actul medical şi salarizarea corespunzătoare a acestui personal, în câţiva ani rezultatele ar fi vizibile.

Nu vrem să ameninţăm pe nimeni, dar dacă în cadrul acestei reforme, Ministerul Finanţelor nu înţelege să restituie imediat Casei de sănătate sumele confiscate şi să le deblocheze pe cele existente în trezorerie, vom fi obligaţi să sesizăm organismele internaţionale şi în primul rând FMI.

Cerem guvernanţilor să aplece urechea şi la părerile opoziţiei şi aceasta pentru că s-a dovedit, în cei doi ani de când sunt la putere, că nu-s infailibili, ba dimpotrivă. Dacă propunerile noastre amintite mai sus vor fi aplicate şi nu vor da rezultate ne vom asuma responsabilitatea, iar electoratul ne va taxa ca atare, dar dacă rezultatele vor fi bune, declarăm apriori că, din modestie şi bun simţ, cedăm partea noastră de glorie guvernanţilor, că tot sunt dânşii obişnuiţi numai cu victoriile personale, în dauna înfrângerilor repetate suportate de cetăţeni.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Ioan Oltean. Urmează domnul Adrian Moisoiu. Rog mai multă concentrare, că sunteţi 34 de înscrişi la declaraţii.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Declaraţia mea politică este determinată de modul în care partidul de guvernământ îşi onorează angajamentele electorale şi mai ales oferta electorală cuprinsă în Programul de guvernare aprobat în Parlamentul României.

Una din categoriile socio-profesionale extrem de adulmecate în campania electorală prin promisiuni demagogice a fost ţărănimea şi proprietarii de teren agricol.

De aceea, declaraţia mea se va referi la una din promisiunile făcute acestei categorii care, evident, nu a fost respectată de către actuala putere.

Una din ofertele electorale ale Partidului Democraţiei Sociale din România, mult vehiculată îndeosebi în mediul rural, în campania ce a premers alegerilor generale din anul 2000 a fost scutirea proprietarilor de teren agricol de plata impozitului pe terenul din extravilanul localităţilor.

O dată ţelul atins prin câştigarea alegerilor generale şi uitând promisiunile făcute, amăgitoare pentru electori, PDSR-ul, în Programul de guvernare 2001 - 2004 atenuează mult din sus-amintita ofertă, promiţând doar scutirea de la plata impozitului agricol pentru proprietarii de teren arabil sau echivalent arabil până la 10 hectare.

Ignorând în totalitate, atât oferta electorală, cât şi propriul program de guvernare, demagogul partid de guvernământ adoptă Ordonanţa Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale, care prin art. 11 obligă proprietarii de teren din extravilanul localităţii la plata impozitului pe acesta.

Este adevărat, cel care a făcut promisiunea electorală se chema PDSR, iar cel care a adoptat Ordonanţa Guvernului nr. 36/2000 se cheamă PSD. Este doar o simplă schimbare de nume pentru că în realitate avem de-a face cu aceeaşi Mărie, dar cu altă pălărie.

Atenţionându-i şi acuzându-i pe guvernanţi de nerespectarea propriilor programe, Grupul parlamentar al Partidului Democrat a iniţiat o propunere legislativă de eliminare din textul ordonanţei a obligativităţii plăţii impozitului pe terenul agricol, demers susţinut de alegători în urma unei campanii de strângere a semnăturilor, iniţiată de Partidul Democrat.

Însuşindu-şi pe nedrept voturile alegătorilor, dar şi ideile opoziţiei democrate, Guvernul a găsit de cuviinţă că nu ar fi rău ca necăjitul de ţăran să fie totuşi scutit de plata impozitului pe terenul agricol, adoptând în acest sens Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 12 din 13 martie, privind scutirea de la plata impozitului pe terenurile din extravilanul localităţilor.

Distinşii guvernanţi şi-au amintit, se pare, că anul 2004 este un an electoral, iar votul contribuabilului din mediul rural nu este de neglijat.

Acest joc practicat de partidul de guvernământ "uite impozitul, nu-i impozitul" este mărturia unei mentalităţi şi al unui mod de guvernare bazat pe promisiuni amăgitoare şi soluţii de conjunctură, ce conduc la incoerenţa actului de guvernare.

Partidul Democrat consideră că este inadmisibil şi inacceptabil acest "sport" cu impozitele şi cere guvernanţilor respectarea propriului program de guvernare şi a promisiunilor făcute în campania electorală.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Domnul Adrian Moisoiu. Va urma domnul Ionel Marineci.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Permiteţi-mi să vă prezint intervenţia "Zdrobiţi orânduirea cea crudă şi nedreaptă...!"

La peste 13 ani după momentul 22 decembrie 1989, însuşi preşedintele Ion Iliescu recunoaşte consternat că pentru majoritatea românilor viaţa este mult mai grea. Preţurile au crescut de peste 2000 de ori şi nu se poate aprecia la ce valoare se vor opri, impozitele şi taxele despre care înainte aproape nu se ştia nimic astăzi sunt devastatoare, cheltuielile de întreţinere au atins valori inimaginabile, au apărut boli noi - sifilisul, tuberculoza şi SIDA fiind la modă, consumul de droguri sporeşte vertiginos, analfabetismul este în floare, prostituţia proliferează la noi ca la nimenea ...

Oare, dacă românii ar fi ştiut ce zile vor ajunge să trăiască, ar mai fi ieşit în stradă şi ar mai fi manifestat împotriva regimului Ceauşescu?

Unde este siguranţa zilei de mâine? Unde sunt contractele de muncă de altă dată care stipulau că la terminarea unei şcoli profesionale - trei sau cinci ani erai obligat să lucrezi în întreprinderea care ţi-a suportat cheltuielile de şcolarizare, iar la terminarea stagiului militar erai de asemenea obligat să te reangajezi la locul de muncă de unde ai fost încorporat? Numai cine este rău voitor, nu vrea să-şi aducă aminte uşurinţa cu care tinerii puteau să obţină o locuinţă din fondul întreprinderii unde lucrau.

De ce am reamintit toate acestea ? Pentru că niciodată nu mi-am putut închipui că un pensionar modest se va întreba dacă îi vor ajunge banii până la pensie, că salariul minim pe economie nu asigură o viaţă decentă - oamenii fiind obligaţi să mănânce chiar şi pâine cu muştar, că se vor debranşa de la reţeaua de termoficare, cu riscul de a înfrunta frigul, că vor renunţa la postul telefonic sau la curent electric - ceea ce înseamnă renunţarea la lumină, televizor, frigider, într-un cuvânt renunţare la un minim de modeste binefaceri ale civilizaţiei.

În acelaşi timp, populaţia ţării a scăzut cu peste 1,5 milioane de locuitori, sporul populaţiei fiind acum un spor negativ. Dacă Ceauşescu a fost acuzat şi împuşcat pentru genocid, toţi guvernanţii pe care i-am avut după 1990 şi care au contribuit decisiv la acest dezastru al ţării, de ce pot fi acuzaţi? România este adusă astăzi la sapă de lemn de o clasă politică incompetentă şi rapace, de grupuri de interese mafiote care o exploatează şi o vlăguiesc. Accept să fiu considerat nostalgic, dar ce s-ar putea spune văzând toaletele, maşinile de lux, vilele, plimbările în străinătate pe care le etalează unii, în dispreţul pentru suferinţa celor mulţi? Oare nu ar trebui să observ ofensiva dezlănţuită împotriva sănătăţii, a modului în care se închid spitalele în care bolnavii stau câte doi într-un pat şi s-au pus paturi până şi pe culoare, că se aduc medicamente de acasă, că în judeţul Bistriţa-Năsăud preoţii au făcut apel către enoriaşi pentru a colecta alimente necesare hrănirii bolnavilor din spitale, că medicii, ca şi alte categorii sociale, sunt plătiţi mizerabil şi de aceea pleacă să lucreze în străinătate, să culeagă căpşuni sau măsline, că pensionarii se roagă lui Dumnezeu să nu moară pentru că aparţinătorii nu au minimum 15 milioane de lei ca să-i înmormânteze, iar banii obţinuţi la o nuntă ajung abia pentru cumpărarea unei jumătăţi de garsoniere?

Să te mai miri că luni 17 martie 2003, în Piaţa Sfatului din Braşov s-a desfăşurat un miting de protest la care au participat peste 20.000 de oameni de la Uzinele Roman S.A., Tractorul S.A., Rulmentul S.A. toate din Braşov, Tohan, Zărneşti, Nitramonia S.A. Făgăraş, Întreprinderea de Construcţii Aeronautice Ghimbav, nemulţumiţi de compensaţiile salariale propuse pentru ei, cât şi de perspectiva unor viitoare 8.000 de disponibilizări la care se pot aştepta începând din trimestrul II 2003? Să te mai miri că personalul medical iese în stradă? Să te întrebi pentru ce au manifestat chiar ieri, 24 martie 2003, sute de cadre didactice sub conducerea sindicatului "Spiru Haret" în faţa Ministerului Educaţiei şi Cercetării?

Oare necăjiţii României, în ciuda foametei, a frigului, a lipsei de medicamente şi de locuri în spitale, nu reuşesc să observe că de când P.S.D.-ul a preluat guvernarea prin carismaticul Adrian Năstase şi miniştrii săi, trăiesc tot mai prost şi abia îşi pot permite să savureze trei feliuţe dintr-un măr mic, scofâlcit şi un ou la două zile sau să se uite cu jind la o bucată de mămăligă aurie? Cum apreciază ei "aşa zisa" creştere economică care s-a produs prin cadorisirea pe şpagă a Combinatului Siderurgic Reşiţa, prin închiderea la Hunedoara şi a ultimului furnal, a faptului că la Sidex se dau afară oamenii într-o veselie, că sistemul de telecomunicaţii a fost înstrăinat de pomană, că la Roşia Montană se încurajează producerea celui mai mare dezastru ecologic din Europa, că s-au înzestrat serviciile secrete maghiare cu staţiunea Sovata, că în agricultură se fac afaceri incredibile, că sub masca lui Dracula Park s-au subtilizat cu seninătate, fără a avea cea mai elementară concepţie managerială, peste 42 miliarde de lei, că banii luaţi împrumut fără garanţii de la bănci nu au mai fost returnaţi şi ca atare acestea au fost falimentate ?

Toate aceste ticăloşii şi umilinţe, demascate de 11 ani cu regularitate de către Partidul România Mare, ar trebui să creeze un curent de opinie, de revoltă şi de tragere la răspundere a celor vinovaţi de catastrofala scădere a nivelului de trai. Mass-media, împreună cu întreaga societate civilă este chemată să se alăture Partidului România Mare pentru a pune capăt o dată şi pentru totdeauna acestor activităţi funeste!

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Ionel Marineci. Va urma domnul Costache Mircea.

Domnul Ionel Marineci:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Intervenţia mea de astăzi are o adresabilitate precisă şi am intitulat-o "Salut Poliţia română la 153 de ani de istorie!"

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Salutaţi-o, că aţi încălecat-o!

Domnul Ionel Marineci:

Nu dau replica!

Condica poliţienească, apărută la mijlocul veacului trecut, este considerat actul normativ care marchează naşterea poliţiei române, organizată ca înaltă poliţie care se ocupa de siguranţa statului, a domniei şi a Guvernului şi obişnuita poliţie care avea ca atribuţii siguranţa comunală şi în ţinuturi.

Actul semnat de Alexandru Ghica în 1850 îşi regăseşte, însă, originea, în documentele îngălbenite de vreme, în care era atestată vornicia pentru prima dată în secolul al XVI-lea.

De la aceste prime documente, care atestă apariţia poliţie, şi până la actualele acte normative, Legea poliţiei şi Statutul poliţistului, evoluţia instituţiei poliţiei a fost marcată de personalităţi celebre ale istoriei poporului român.

Alăturăm numelui domnitorului Radu cel Mare, pe cel al lui Mihai Viteazu, Alexandru Ipsilanti, Ion Caradgea şi Alexandru Ioan Cuza.

Cu convingerea că a fost dată uitării denumirea de miliţie, în atitudini şi acţiuni, închei cu un citat care defineşte clar actuala poliţie. L-am extras dintr-o invitaţie adresată cu ocazia Zilei poliţiei de comandantul poliţiei judeţene, colonelul Călinescu, şi în care se spunea: "Dacă oraşul munceşte şi cugetă, dacă inginerul se poate adânci în cercetările sale, artistul în creaţiile sale, poetul în visurile sale, dacă strada e liniştită, dacă uşoare nemulţumiri sunt pe dată împăcate, această linişte, această ordine desăvârşită le-o datorăm poliţiştilor". Îi salut încă o dată, felicit conducerea Ministerului de Interne şi personalul din subordine şi le doresc multă sănătate.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc. Vă mulţumesc şi pentru concizie.

Domnul Costache Mircea. Va urma domnul Ráduly.

Domnul Costache Mircea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Intervenţia mea de astăzi se intitulează "Viziunea vizuinii sau strategia de dezvoltare economico-socială a României". Şi mi-a venit această idee, primind recent câteva răspunsuri din partea domnului ministru Leonard Cazan, ministrul dezvoltării şi prognozei.

Eu m-am referit în mod serios la căile de urmat, la strategia de dezvoltare economico-socială a României, iar dânsul a ţinut să remarce că nu aş avea pregătirea economică de specialitate, ceea ce este întru totul adevărat, dar aş fi vrut să văd competenţele şi anvergura pregătirii economice a acelor care diriguiesc managementul societăţii româneşti şi aş fi vrut să fiu beneficiarul actului competenţei domniei sale.

După 14 ani de management modern, după modelul ţărilor dezvoltate ale Europei şi ale lumii, dacă întrebi un cetăţean român pe ce drum se îndreaptă ţara lui din punct de vedere al dezvoltării economice nu vei găsi un răspuns clar. Şi aceasta pentru că nimeni nu vede transpus în viaţă vreun proiect economic, în cazul în care acest proiect ar exista prin ungherele vreunui creier de la Ministerul Dezvoltării şi Prognozei sau de pe la vreun alt minister economic. Prin acele minţi bântuie huzurul, vânătorile, plăcerile hedoniste ale artei decadente ori alte himere specifice îmbuibaţilor de pretutindeni, dar în nici un caz nu pare să existe pe acolo şi preocuparea pentru strategia de dezvoltare economico-socială a ţării.

Când se înstrăinează un obiectiv industrial din patrimoniul public, din industriaşi apare un om de afaceri, din fabricanţi un alt exportator de fier vechi.

Cam acesta este sensul şi cam aceasta este esenţa strategiei de dezvoltare economico-socială a României.

N-am auzit până acum ca să fi preluat cineva o fabrică şi să devină fabricant, dimpotrivă, în locul acelui obiectiv industrial apare cât se poate de repede peisajul dezolant al unor hale industriale prin care cresc bălăriile.

Este dezarmant să vezi că au mai rămas ici, colo, mici topitorii sau turnătorii de fontă care-şi procură materia primă, furând gurile de canal, care creează accesul aurolacilor şi boschetarilor la subsolurile economiei capitaliste, în viziunea Ministerului Dezvoltării şi Prognozei şi al celor care diriguiesc de 14 ani, pe un drum de o ubicuitate dramatică, destinele societăţii româneşti.

Mă opresc aici. Am tras mereu semnale şi voi mai trage. Poate se găseşte cineva care să ne demonstreze că acele competenţe şi acel prea plin pe care dânşii îl manifestă în răspunsurile pe care ni le dau se vor manifesta cumva şi în planul vieţii reale.

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Îl invit pe domnul deputat Ráduly Róbert. Va urma domnul Sever Meşca.

Domnul Ráduly Róbert-Kálmán:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnă,

Domnilor deputaţi,

Iată că de 10 zile, telegrame de mulţumiri, scurte mesaje sau mesaje mai lungi, telefoane şi alte asemenea curg înspre Guvernul României din partea populaţiei, cu mulţumiri din inimă aduse pentru că acest Guvern, în înţelepciunea lui a scutit, prin Ordonanţa de urgenţă nr. 12/2003, de la plata impozitului datorat pentru terenuri din extravilan, contribuabilii.

Iată că este, în sfârşit, un lucru bun, un lucru demn de salutat, înclusiv de la înalta tribună a Parlamentului.

Însă, trebuie să vă spun că această Ordonanţa de urgenţă nr. 12 în acest an este un număr cu ghinion, un număr negru pentru administraţiile publice locale.

Cu această ordonanţă toate, absolut toate bugetele locale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor au fost dezechilibrate de pe o zi pe alta.

O bună parte din veniturile proprii ale acestor bugete au fost eliminate samavolnic de către Guvern, călcându-se astfel din nou în picioare principiul subsidiarităţii, călcându-se astfel din nou în picioare autonomia locală.

Se discută şi se încearcă comensurarea efectelor acestei ordonanţe, care este golul de venit cauzat de aceasta ansamblului bugetelor locale. Unii spun că ar fi 1.000 de miliarde, alţii spun că ar fi 1.200 de miliarde, iar eu cred că este vorba, de fapt, de 1.500 de miliarde de lei.

Desigur - şi aici este esenţa intervenţiei mele - Guvernul acum este obligat să compenseze acest gol de venit din bugetul central. Deci, în cel mai scurt timp - şi fac apel de la acest microfon spre Guvernul condus de domnul premier Adrian Năstase - să compenseze acest gol de venit, să asigure reechilibrarea tuturor bugetelor locale pentru ca viaţa să intre în normal şi dacă am dat pe o parte, să nu luăm pe altă parte.

Vă spuneam la început că toată ţara este într-o bucurie deosebită pentru că, în sfârşit, a scăzut fiscalitatea. Îmi aduce aminte acest lucru de vremea studenţiei, când la sfârşitul anilor '80, în cămine se stătea câte patru în cameră şi lumea spunea că sunt prea mulţi studenţi. Conducerea de atunci a universităţii, în înţelepciunea sa, a introdus un al cincilea student în cameră, ca să vadă lumea cum este, au venit evenimentele din decembrie '89 şi unul dintre dezideratele studenţimii a fost să se revină la patru studenţi. Şi au fost studenţii foarte fericiţi că ce bine se simt dânşii patru în cameră. Aşa şi acum, Guvernul Adrian Năstase, în august anul trecut, a introdus impozitul pe terenurile din extravilan, şi acum a renunţat la acest impozit, iar lumea este foarte fericită că, de fapt, ne aflăm acolo unde ne-am aflat acum doi ani, sau trei ani, sau cinci ani şi ce bine este, ce înţelept şi ce milos este acest Guvern.

Aş vrea să spun în încheiere doar o frază. Ce conţinea expunerea de motive în septembrie 2002, expunere de motive care a însoţit Ordonanţa nr. 36/2002: "Impozitul pe teren pentru terenurile situate în extravilanul localităţilor este propus la nivele modice, suportabile de către toate categoriile de contribuabili, în scopul de a sprijini autorităţile locale pentru a dispune de o bază de date a tuturor proprietarilor şi proprietăţilor de pe raza teritorială a acestora". Cine spunea acest lucru? Domnul prim-ministru Adrian Năstase. Iar nici peste o jumătate de an dânsul vine şi semnează ordonanţa prin care se scuteşte de la plata acestui impozit şi se dezechilibrează toate bugetele locale din România. Cred că a fost o dublă greşeală.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Sever Meşca:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În corespondenţa de ieri, 24 martie 2003, am primit o scrisoare deschisă adresată membrilor Parlamentului român. Nu ştiu ce aţi hotărât dumneavoastră, ceilalţi colegi ai mei, să faceţi cu această scrisoare, eu consider, însă, că trebuie să o citesc de la această înaltă tribună, să o introduc astfel în documentele oficiale ale Parlamentului român, pentru că îmi însuşesc integral conţinutul ei.

Această scrisoare care se referă la Acordul bilateral cu Statele Unite ale Americii privind Tribunalul Penal Internaţional sună astfel:

"Stimaţi membri ai Parlamentului,

Organizaţia Amnesty International este foarte preocupată de faptul că Guvernul României a semnat recent un acord bilateral cu SUA, prevăzând impunitatea pentru cetăţenii SUA acuzaţi de genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război.

Amnesty International vă scrie pentru a vă solicita dumneavoastră şi altor parlamentari să refuzaţi ratificarea acestui acord care violează obligaţiile României în calitate de stat-parte la Statutul de la Roma al Tribunalului Penal Internaţional.

În ultimele luni, Statele Unite ale Americii, ca parte a unei campanii mondiale îndreptate împotriva noului Tribunal Penal Internaţional, a cerut unor state să semneze acorduri bilaterale, pentru a nu preda tribunalului cetăţeni americani. Totuşi, până la 13 februarie 2003, împotriva puternicei presiuni a SUA, inclusiv ameninţării cu retragerea asistenţei militare şi de altă natură faţă de statele care refuză să semneze acorduri, mai puţin de 20 de state au semnat astfel de "acorduri şi nici unul nu l-a ratificat.

Organizaţia Amnesty International a acţionat pentru înfiinţarea Tribunalului Penal Internaţional în ultimii 10 ani, fiind convinsă că tribunalul este un mecanism esenţial, menit să pună capăt impunităţii la cele mai groaznice crime împotriva umanităţii. Nimeni nu trebuie să scape nepedepsit pentru astfel de crime.

În luna august 2002, Amnesty International a emis un document intitulat: "Tribunalul Penal Internaţional - eforturile SUA de a obţine impunitatea pentru genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război", document care analizează acordul pe care SUA îl propune spre semnare diferitelor state. Organizaţia conclude că orice stat care semnează un astfel de acord violează obligaţiile sale, asumate în conformitate cu Statutul e la Roma şi dreptul internaţional.

Experţii în drept al Uniunii Europene au analizat şi ei acordurile şi au ajuns la aceeaşi concluzie: intrarea într-un astfel de acord, aşa cum se prezenta proiectul său, ar fi incompatibilă cu obligaţiile asumate de statele-părţi la Tribunalul Penal Internaţional cu privire la Statutul TPI şi poate fi incompatibilă cu alte acorduri internaţionale la care statele participante la TPI pot fi părţi.

Uniunea Europeană a emis ulterior Principiile Directoare, pe care Amnesty International se analizează în documentul: "Tribunalul Penal Internaţional - nevoia ca Uniunea Europeană să adopte măsuri mai eficiente pentru a evita ca membrii săi să semneze acorduri de impunitate cu SUA".

Acordul pe care România l-a semnat violează obligaţiile sale de stat participant la Statutul de la Roma şi, mai mult, merge împotriva voinţei marii majorităţi a comunităţii internaţionale, de a se asigura ca nimeni, indiferent de naţionalitate sau poziţie, să nu poată planifica sau comite astfel de crime fără a fi pedepsit.

Sperăm că dumneavoastră şi alţi parlamentari veţi refuza să ratificaţi acest acord sau orice alt acord care vizează acordarea de imunitate oricui ar fi acuzat de genocid, crime împotriva umanităţii sau crime de război.

Scrisoarea este semnată: "Al dumneavoastră, Martin McPharson, director al Diviziei internaţionale şi Programului legislaţie şi organizaţii internaţionale".

Am aici şi scrisoarea care ne-a fost adresată.

Stimaţi colegi,

În calitatea noastră de corp de cetăţeni responsabili de promovarea şi dezvoltarea democraţiei în ţara noastră, dar şi de oameni sensibili la tot ce se petrece în lume, trebuie să realizăm faptul că un astfel de acord pentru acordarea impunităţii unor cetăţeni străini, indiferent care ar fi ei, americani, chinezi sau eschimoşi, nu poate fi ratificat, pentru că ar fi ilogic, imoral şi nedemocratic. Ne dăm cu toţii seama că o astfel de discuţie, acum, a încetat să mai aibă o simplă valoare academică, teoretică, iar prezenţa soldaţilor americani pe teritoriul României este o realitate.

Sper, domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor colegi, ca această scrisoare să fie analizată cu atenţie şi să luăm cu toţii atitudinea la care ne îndeamnă inteligenţa, cinstea şi simţul nostru de dreptate. Altfel, dacă vom lăsa ca pe plan internaţional, întotdeauna, cineva să fie mai egal decât alţii, degeaba vom încerca să instituim o egalitate reală în faţa legii, în ţara noastră. Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Damian Brudaşca, va urma domnul Mircea Nicu Toader.

Domnul Damian Brudaşca:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor colegi,

Mi-am intitulat declaraţia politică de astăzi: "Mituirea Poliţiei române".

Sunt tot mai evidente şi frecvente semnalele pe care actuala Putere le dă în ceea ce priveşte intenţia de a frauda viitoarele alegeri generale din 2004, dar şi de a-şi asigura sprijinul şi colaborarea unor instituţii ale statului care, prin lege, ar trebui să fie echidistante şi neimplicate politic.

După ordonanţa privind majorarea salariilor magistraţilor, recent, Guvernul Adrian Năstase a adoptat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor. În forma sa actuală, ordonanţa doreşte să-i transforme pe poliţişti într-o adevărată castă, care să beneficieze nu de drepturi egale cu ceilalţi funcţionari publici, ci de adevărate privilegii.

Ordonanţa prevede posibilitatea ca aceştia, pe lângă salarii, să beneficieze de nenumărate indemnizaţii, sporuri, premii, prime, recompense şi alte drepturi băneşti. În cazul în care această ordonanţă va fi aprobată în forma ei actuală, poliţiştii vor fi cei mai bine plătiţi funcţionari publici din România.

Nu este de mirare că actuala Putere a recurs la această măsură, având în vedere că tot mai numeroşi baroni ai PSD au săvârşit şi săvârşesc frecvent infracţiuni grave, cel mai adesea sub protecţia directă şi uneori chiar şi cu concursul organelor de poliţie. Este, deci, evident că actuala Putere urmăreşte să cumpere tăcerea poliţiştilor, asigurându-le venituri şi privilegii deosebite.

Decizia luată de Executiv nu se doreşte doar o răsplată pentru tăcerea de până acum a poliţiştilor. Poate, pentru creşterea alarmantă a faptelor antisociale, care fac tot mai incertă siguranţa cetăţenilor şi a bunurilor lor. Ea constituie, însă, un CEC în alb anticipat pentru atitudinea poliţiştilor faţă de viitoarele fraude electorale pregătite de către partidul de guvernământ.

Ceea ce surprinde, cu siguranţă, pe oamenii simpli este că sporesc îngrijorător faptele antisociale săvârşite în ultima perioadă, fără ca Poliţia română să manifeste preocuparea de a stăvili transformarea României în raiul hoţilor şi mafioţilor. Nu sunt puţine cazurile de colaborare directă, nu numai între baronii PSD-UDMR şi poliţişti, ci şi între aceştia şi lumea interlopă sau cercurile mafiote şi reprezentanţii poliţiei.

Cu toate acestea, pentru a se bucura de tăcerea ei, Guvernul Adrian Năstase mituieşte Poliţia română prin privilegiile pe care doreşte să i le asigure prin această Ordonanţă de urgenţă nr. 38/2003.

Cum rămâne în aceste condiţii cu lupta împotriva corupţiei? Se doreşte cu adevărat o Românie curată sau o Românie tot mai pătată?

Aşteptăm explicaţiile primului ministru şi, eventual, justificarea sa pentru folosirea banului public în interesul propagandei preelectorale a PSD.

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Mircea Nicu Toader, va urma domnul Becsek Garda Dezideriu.

Domnul Eugen Nicolăescu va depune la secretariat declaraţia politică.

Domnul Mircea Nicu Toader:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică se referă la una din cele mai spectaculoase privatizări pe care le-a realizat Guvernul Năstase, respectiv situaţia Combinatului siderurgic Sidex S.A. Galaţi. Spun "spectaculoase", că este şi spectaculos modul în care a fost realizată şi efectele acesteia.

În data de 27 septembrie 2001, a fost emisă Ordonanţa de urgenţă nr. 119/2001 privind unele măsuri pentru privatizarea Societăţii Comerciale Combinatul siderurgic Sidex S.A. Galaţi. În cuprinsul acestei ordonanţe, se regăsesc o serie de facilităţi acordate investitorului strategic ELM Holdings MV, în calitate de cumpărător al pachetului majoritar de acţiuni al societăţii.

Deşi au trecut mai bine de 16 luni de zile de la data emiterii ordonanţei, nici până în prezent nu s-a discutat această ordonanţă în Camera Deputaţilor, aşa cum sunt prevederile constituţionale. Deşi au fost câteva încercări de a dezbate această ordonanţă în Comisia economică, datorită poziţiei APAPS, care nu a dorit să prezinte contractul de privatizare al Sidex S.A. Galaţi, nu s-a putut discuta respectiva ordonanţă şi nici amendamentele propuse de unii deputaţi.

Din acest motiv, această ordonanţă continuă să-şi producă efectele, deşi în cuprinsul acesteia sunt o serie de neclarităţi şi neconcordanţe. Astfel, în respectiva ordonanţă nu sunt prevăzute nici un fel de garanţii acordate statutului român pentru funcţionarea ulterioară a combinatului gălăţean şi după încheierea perioadei de timp cât sunt acordate facilităţile deosebite pentru cumpărător.

Şi aş vrea, totuşi, să vă supun atenţiei câteva din facilităţile care au fost acordate combinatului gălăţean.

În primul rând, absolut toate datoriile, de peste 1 miliard de dolari, au fost anulate, au fost convertite în acţiuni la 10% din valoarea acestora. Practic, întreg Combinatul din Galaţi a fost achiziţionat la o sumă de circa 45 de milioane de dolari.

Mai mult decât atât, timp de 5 ani de zile combinatul este scutit de plata impozitului pe profit. Timp de 3 ani de zile nu plăteşte nici un fel de taxe vamale pentru materiile prime şi orice produse aduse din import şi echipamente. Timp de 3 ani de zile nu plăteşte t.v.a. la nici unul din produsele interne. Timp de 3 ani de zile nu plăteşte deloc t.v.a. pentru tot ceea ce este folosit în procesul tehnologic.

Timp de 36 de luni, orice salariat din cadrul combinatului poate să treacă, cu o indemnizaţie egală cu media salariului pe ultimele 12 luni şi, apoi, să iasă la pensie, condiţie în care bugetul de asigurări sociale trebuie să suporte acest lucru. Mai mult decât atât, nu se face nici un fel de plăţi către casele de pensii, de ajutor de sănătate şi de şomaj, practic, sunt anulate, iar suma care nu este returnată acestor fonduri de asigurări sociale de sănătate se ridică la 1,140 miliarde de lei pe an.

Toate aceste facilităţi - mai ales că aţi luat cred la cunoştinţă că peste 9 mii de salariaţi ai combinatului au beneficiat de aceste facilităţi, au plecat din combinat, şi, bineînţeles, gândirea proprietarului, care urmăreşte un singur scop, profitul său direct, a permis angajarea altora, cu salarii mult mai mici - care au fost acordate combinatului gălăţean permit, într-adevăr, o funcţionare a acestui combinat, dar în condiţia în care costurile de producţie sunt cu 35% mai mici, iar pe piaţa internă laminatele produse de combinat sunt vândute cu 40-45% mai scump decât pe piaţa externă. Această desincronizare a pieţei sigur că va duce în ultimă instanţă şi la un blocaj al comerţului exterior şi interior din ţară, având în vedere că circa 5% din exportul României îl realizează combinatul gălăţean.

Pe de altă parte, o serie de prevederi din ordonanţă frustrează bugetele locale de o serie de venituri, afectând astfel buna funcţionare a administraţiei locale.

Dar cel mai grav lucru este faptul că această ordonanţă, după părerea mea, se aplică ilegal, deoarece toate facilităţile prevăzute în ordonanţă se acordă investitorului strategic încă de la data publicării ordonanţei în Monitorul Oficial, deşi nu au fost îndeplinite condiţiile prevăzute în art. 2 al ordonanţei respective. În mod concret, în art. 2 lit. b) se prevede că: "Toate facilităţile se acordă cumpărătorului începând cu data finalizării, respectiv, data la care s-a realizat transferul către cumpărător a dreptului de proprietate asupra tuturor acţiunilor deţinute la societate de către APAPS precum şi asupra celor care vor reveni APAPS ca urmare a conversiei de acţiuni pentru creanţele deţinute de bugetul de stat, bugetul de asigurări sociale, AVAB şi alte instituţii ale statutului".

Din datele pe care le am, nici până în prezent nu au fost trecute în proprietatea investitorului strategic totalitatea acestor acţiuni, mai ales că nu s-a definitivat procesul de evaluare şi reconversie al creanţelor în acţiuni. În aceste condiţii, mă întreb, cine va răspunde de aplicarea incorectă a acestei ordonanţe, cu grave consecinţe pentru veniturile bugetare? Mai ales că prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 127/2001 a mai fost introdusă o conversie în acţiuni a creanţelor deţinute de Banca Comercială Română, care, logic, a fost aplicată ulterior datei emiterii Ordonanţei nr. 119/2001 şi, de asemenea, care trebuie să se încadreze în prevederile art. 2 din Ordonanţa de urgenţă nr. 119/2001.

Faţă de toate aceste aspecte, consider imperios necesară introducerea în dezbatere în regim de urgenţă a Ordonanţei Guvernului nr. 119/2001, pentru a putea clarifica toate aceste aspecte şi pentru a preveni producerea unor abuzuri şi deturnări de fonduri, prin aplicarea incorectă a acestei ordonanţe. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.

Îi dau cuvântul domnului deputat Becsek-Garda Dezideriu, va urma domnul Marian Ianculescu. Doamna Maria Lazăr a depus la secretariat, de asemenea, domnul deputat Ioan Onisei a depus la secretariat declaraţia.

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Se pare că la noi în ţară corupţia tinde să devină un fenomen organizat, specializat şi profesionalizat. Apărând sub forma unei reţele, reuşeşte să corupă factorii de decizie, până la cele mai înalte nivele ale politicului.

Cazurile cele mai concrete, în ultimul deceniu, s-au constatat în domeniul silvicului, prin care s-a prejudiciat statul cu sute de miliarde de lei. Un caz specific de acest gen îl reprezintă exploatarea, transportul, valorificarea şi comercializarea masei lemnoase afectate de doborâturi şi rupturi de vânt din perioada 6-8 martie 2002.

Conform legislaţiei în vigoare, Regiei naţionale a pădurilor i s-a alocat o cotă de recoltare de 0,3 milioane m.c. din masa lemnoasă provenită din doborâturile de vânt, cu obligaţia de a valorifica toate sortimentele rezultate din exploatarea de către agenţii economici de prelucrare a lemnului, prin licitaţie şi negocieri, în condiţiile prevăzute de regulamentul de vânzare aprobat cu Hotărârea de Guvern nr. 695/1998. Însă direcţiile silvice din Maramureş şi Vrancea au încălcat prevederile art. 5 din Legea nr. 21/1996 pentru practică anticoncurenţială, prin faptul că au prelucrat, au valorificat şi au vândut direct materialul lemnos provenit din doborâturi de vânt, eliminând astfel de pe piaţă agenţii economici specializaţi în prelucrarea primară a lemnului.

Pentru acoperirea acestei ilegalităţi, Regia naţională a pădurilor a emis Ordinul nr. 8224/7 octombrie 2002, prin care s-a aprobat exploatarea cu forţe proprii a celor 300 de mii de m.c. de masă lemnoasă. Exploatarea masei lemnoase de către direcţiile silvice era complet necorespunzătoare prin următoarele aspecte: nerespectarea postanţelor; lăsarea în parchet de arbori tăiaţi şi de părţi de arbori; nesecţionarea cioatelor înalte; nestrângerea resturilor de exploatare; necurăţirea suprafeţelor exploatate; necojirea cioatelor de răşinoase şi a materialului lemnos de răşinoase blocat în platforma primară; nerespectarea traseelor căilor de acces stabilite ş.a.

Nu s-a respectat nici modul legal de completare a documentelor de provenienţă şi de însoţire a transporturilor de material lemnos, conform Hotărârii de Guvern nr. 635/1998. Astfel, la foile de însoţire nu s-a consemnat ora de plecare, nu s-a specificat sortimentul transportat, diametre şi lungimi ale pieselor.

Cu toate că aceste ilegalităţi au fost constatate de Serviciul de inspecţie în silvicultură din cadrul Ministerului Agriculturii, cazul a fust muşamalizat de către factorii responsabili.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului Marian Ianculescu, va urma domnul Nicolae Enescu.

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Îmi intitulez declaraţia mea de astăzi: "Paradoxuri politice generate de un amatorism în politică".

În acest sens, vin în faţa dumneavoastră cu următoarele argumente. Primul argument. Un adevăr de necontestat îl reprezintă faptul că Guvernul Adrian Năstase, place sau nu place, este singurul Guvern postdecembrist cu rezultate notabile atât în ceea ce priveşte politica externă, cât şi cea internă.

În materie de politică externă, este suficient să reamintim, printre altele: ridicarea vizelor, în urma cărora cetăţenii români pot circula liber în Europa; admiterea şi invitarea României la Praga printre ţările care vor adera cert în viitorul apropiat în structurile euroatlantice; stadiul avansat al negocierilor în vederea aderării României în 2007 la Comunitatea Europeană; încheierea de acorduri cu Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială şi, bineînţeles, şi alte realizări.

În materie de politică internă aş reaminti, printre altele: stoparea declinului economic, prin creşterea economică din primii doi ani de guvernare cu circa 11%, recuperând în acest fel o parte din pierderile de circa 5 miliarde de dolari, generate de căderea economică din perioada guvernelor cu participare esenţială la guvernare, în perioada 1997-2000, a Partidului Naţional Liberal şi a Partidului Democrat; scăderea ratei inflaţiei de la circa 40% în anul 2000 la 14% în 2003 şi atingerea unei inflaţii cu o singură cifră în 2004; dezvoltarea şi consolidarea structurilor de proprietate privată; declanşarea unor programe de investiţii care susţin îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă; lansarea unui amplu program social, care vizează crearea de noi locuri de muncă, sporirea sensibilă a numărului de locuinţe, inclusiv pentru un număr mare de tineri, ridicarea gradului de protecţie a pensionarilor şi persoanelor cu venituri mici ş.a.

În schimb, ce constatăm pe scena politică internă vizavi de largul şi substanţialul sprijin extern? Contestarea vehementă a Guvernării Năstase de către partide ca PNL şi PD, foşti pioni importanţi din guvernele din perioada 1997-2000, cu rezultate economice dezastruoase pentru ţară.

Al doilea paradox. Recent, Guvernul Adrian Năstase şi-a asumat răspunderea în faţa Parlamentului României pe un pachet de legi care vizează lupta împotriva corupţiei. Faţă de acest demers ce fac partidele noastre din Opoziţie? În loc să sprijine această acţiune curajoasă şi necesară pentru combaterea eficientă a corupţiei din partea Guvernului Adrian Năstase, PNL şi Partidul Democrat şi-au extins cumetria lor politică, asociindu-se cu un alt partid de opoziţie, Partidul România Mare, şi au pus împreună de o moţiune de cenzură împotriva Cabinetului Năstase.

Ce putem să înţelegem din acest demers? Pe de o parte, solidaritatea noii cumetrii politice împotriva naturii se poate explica prin nevoia unor politicieni aflaţi în opoziţie de a-şi proteja în mod pervers interesele, iar, pe de altă parte, faptul că după numai doi ani de zile de opoziţie, probabil, aţi flămânzit şi acum sunteţi hămesiţi de foame şi vreţi cât mai repede la putere.

V-am oferit această şansă prin lansarea ideii de alegeri anticipate, pe care aţi contestat-o, de asemenea, în mod vehement. Nu vă mai înţeleg ce doriţi! Am senzaţia că acţionaţi ca nişte amatori în politică şi în mod haotic! De aceea, demersul vostru cu moţiunea de cenzură este sortit eşecului!

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Nicolae Enescu, va urma domnul deputat Nini Săpunaru.

Domnul Nicolae Enescu:

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Declaraţia mea politică se doreşte a fi un semnal de alarmă adresat Guvernului Adrian Năstase şi în acelaşi timp o conştientizare a opiniei publice, în special a celei sibiene, asupra modului, discreţionar şi al bunului plac, în care este administrat municipiul Sibiu de către cei numiţi şi mai puţin aleşi în fruntea oraşului, care nu respectă fragila democraţie. Aceştia îşi arogă drepturi de atotputernici ai unei elite ieşite strâmb dintr-un joc nedrept al urnelor, călcând în picioare cele mai simple norme de bun simţ şi de conduită, folosind criteriile politice drept criterii de departajare între ai noştri şi ai lor, în numele democraţiei de cumetrie şi al ierarhizării valorilor. Sloganul bine cunoscut : "Cine nu este cu noi este împotriva noastră" se aplică din ce în ce mai des, face să crească presiunile exercitate asupra consilierilor Opoziţiei, acţiunea de epurare mergând până acolo unde, în numele restructurărilor unor servicii din administraţia locală, să fie destituiţi directori, consilieri din consiliile de administraţie şi viceprimari din opoziţie.

Actuala guvernare pesedistă a mers până acolo încât în unele instituţii centrale să uziteze, în mod tacit şi voalat, de un criteriu aberant nescris, dar disimulat, şi anume cel al apartenenţei la partidul mare şi unic aflat în fruntea ţării.

Vreau să fiu bine înţeles, eu pledez pentru respectarea Legii funcţionarului public, fără compromisuri, fără şantaj politic şi mai ales fără clientelism politic.

Domnilor din P.S.D., opriţi presiunile politice asupra consilierilor din opoziţie aflaţi în administraţia locală la nivel de municipiu şi judeţ, nu distrugeţi o democraţie fragilă, pe baza clientelismului politic, numai de dragul de a vă apăra propriile interese, opriţi înlăturarea şi marginalizarea oamenilor competenţi, care de bună credinţă, se opun jafului şi politicii la comandă, instaurând legalitatea, respectându-vă promisiunile electorale, şi mai ales respectând electoratul dumneavoastră, din ce în ce mai dezamăgit, mai pauperizat şi care se îndreaptă către noi, cei de la Partidul România Mare, care, în aceşti ani post revoluţionari, i-am ascultat şi i-am ajutat în orice situaţie, de cele mai multe ori, disperată, la capătul răbdării şi al neputinţei dumneavoastră.

Ne apropiem de bilanţul guvernării pesediste şi vă asigur că toţi cei care au semănat vânt vor culege furtună. Nu este o ameninţare, ci o rememorare a vorbelor înţelepte ale poporului nostru.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnul deputat Nini Săpunaru, va urma domnul deputat Ştefan Giuglea.

Domnul Nini Săpunaru:

Aş dori să fac referire în cele ce urmează la reforma sanitară din România, la modul cum doamna ministru Bartoş consideră că vor fi trataţi pacienţii din judeţul Vrancea.

Mă gândesc, doamnă ministru, că dacă aţi fi avut vreo rudă din localităţile limitrofe spitalului din Dumbrăveni, l-aţi fi desfiinţat? Cu câtă uşurinţă faceţi dumneavoastră modificarea statutului spitalului din comuna vrânceană Dumbrăveni, are o existenţă de 109 ani!

Unitatea a primit statut de secţie exterioară a spitalului judeţean de la Focşani.

Vă amintesc, dacă oficialităţile locale nu au făcut-o până acum, că Spitalul Dumbrăveni este singura unitate de asistenţă sanitară dintre Râmnicu Sărat şi Focşani, fiind încadrat cu medici în patru specialităţi, dispunând de un laborator de analize şi având arondate 9 comune vrâncene, cu o populaţie de aproximativ 40 de mii de locuitori. În anul 2002, la acest spital au primit îngrijiri, numai în secţia de psihiatrie, 1400 de bolnavi, secţie care va fi transferată la Odobeşti, capacitatea actuală, de 110 paturi, fiind redusă.

La sfârşitul săptămânii trecute, câteva zeci de locuitori de pe Valea Râmnicului şi din comune vrâncene din zona de sud a judeţului au protestat la Dumbrăveni, iar o delegaţie a acestora se va deplasa la Ministerul Sănătăţii şi Familiei, în încercarea de a determina abrogarea unei asemenea măsuri. Populaţia din zonă a cheltuit mai mulţi bani pentru îngrijirea medicală, ţinând cont de costul transportului până la Focşani, ca să nu mai spunem de urgenţele care apar în această zonă.

Autorităţile locale vrâncene nu au acţionat în această situaţie, considerând că restructurările şi reforma trebuie să fie promovate de la centru, de către ministrul de resort.

Aceeaşi situaţie se întâlneşte în mai multe judeţe din ţară. De exemplu, autorităţile judeţului Suceava au decis să desfiinţeze aproape 500 de paturi din spitalele din judeţ, faţă de 223, cât se estimase iniţial că vor fi desfiinţate.

De ce prefectul judeţului Vrancea nu a convocat întâlniri cu reprezentanţii Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate, ai Direcţiei de sănătate publică şi ai Spitalului Dumbrăveni, pentru a analiza situaţia creată? De ce prefectul de Vrancea nu comentează situaţia financiară actuală, existentă în spitalele judeţului?

Când vor avea de gând mai marii judeţului să organizeze o întâlnire a autorităţilor judeţului cu responsabilii din sistemul sanitar, cu directorii de spitale şi primarii localităţilor în care funcţionează unităţi sanitare? De ce nu se întâmplă, totuşi, ceva pentru bunăstarea celor 40 de mii de locuitori ai Vrancei, ci numai în defavoarea lor?

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Ştefan Giuglea, va urma domnul deputat Ştefan Păşcuţ.

Domnii deputaţi Ioan Sonea, Ştefan Baban, Nicolae Vasilescu şi doamna deputat Leonida Lari au depus la secretariat declaraţiile politice.

Domnul Ştefan Giuglea:

Declaraţia mea se intitulează: "Politicile agricole structurale, un impas pentru cercetarea din domeniul agricol".

Considerată mai puţin prioritară, cercetarea din agricultura României a fost uitată timp de 13 ani, lăsată să se descurce singură cu impozitele, taxele şi dobânzile bancare, care au pornit de la 15% la contractarea creditelor, ajungând la 150-170% astăzi.

În judeţul Constanţa îşi desfăşoară activitatea mai mult de şapte unităţi cu profil de cercetare în agricultură, din care patru deţin un patrimoniu de 3881 ha. Aceste suprafeţe au intrat sub incidenţa Legii nr. 268, aparţinând Agenţiei Domeniilor Statului.

În procesele verbale de concesionare se menţionează acest statut de proprietate până la privatizare, ceea ce încalcă Legea nr. 18/1991 şi Legea nr. 1/2000, în care se arată că terenul domeniului public al statului aparţinând unităţilor de cercetare-dezvoltare agricolă şi universităţilor agricole rămâne în continuare în administrarea acestora.

Ameninţată cu retrocedarea terenului şi decapitalizată de dobânzile la creditele transferate către AVAB, cercetarea agricolă se vede nevoită să solicite: anularea dobânzilor la creditele contractate şi achitate; anularea datoriilor la bugetul de stat, local, al asigurărilor sociale, precum şi penalizările aferente; compensarea datoriilor la bugetul de stat să se facă pe baza calculării calamităţilor înregistrate de agricultură în cei 14 ani şi neacoperite din subvenţiile Ministerului Agriculturii.

La sfârşitul anului 2002, a luat fiinţă un organism de armonizare cu legislaţia şi structura instituţională din Comunitatea Europeană, sub denumirea S.C.I.A. Au fost propuse trei variante de restructurare a activităţii din cercetarea-dezvoltarea agricolă.

În luna ianuarie a anului 2003, Academia de Studii Agricole şi Silvice Bucureşti a prezentat Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei Publice acest program de reorganizare privind reducerea suprafeţei de teren agricol şi fuzionarea unor unităţi, ţinând cont de specificul agriculturii româneşti, având grijă ca în toate regiunile agricole să existe un nucleu de cercetare-dezvoltare.

Punctul de vedere al A.S.A.S. nu este împărtăşit de consilierul Uniunii Europene de pe lângă Ministerul Agriculturii, care recomandă fuzionarea în opt unităţi, ceea ce va atrage falimentarea unităţilor de cercetare din agricultură.

Consiliile ştiinţifice şi de administraţie ale Institutului de Cercetare Dezvoltare pentru Ovine şi Caprine Palas Constanţa, Staţiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Murfatlar-Basarabi Constanţa, Staţiunii de Cercetare Dezvoltare Agricolă Valul lui Traian Constanţa, Staţiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Constanţa solicită forurilor legislative ale României o dezbatere a subiectului pus în discuţie şi găsirea acelor soluţii care să permită resurselor umane din cercetarea românească să îşi exprime potenţialul profesional, asigurând stabilitate generaţiilor tinere în activitatea de cercetare-dezvoltare.

Programele naţionale de cercetare îşi propun rezolvarea problemelor din agricultură prin sprijinirea sectorului privat, prin mărirea productivităţii pe unitatea de suprafaţă, prin dezvoltarea biotehnologiilor la nivelul cerinţelor mondiale.

În anul 2003, Europa şi-a propus la Lisabona ca în următorii zece ani să depăşească prin cercetare-dezvoltare celelalte continente, iar noi vă solicităm să îi acordaţi României şansa de a se exprima, prin potenţialul şi resursele umane de care dispune, pentru realizarea acestui deziderat european.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul domnului deputat Ştefan Păşcuţ.

Va urma domnul Cornel Ştirbeţ.

Domnul Ştefan Păşcuţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În calendarul ortodox, pe 25 martie se sărbătoreşte "Buna- Vestire", când Arhanghelul Gavril a adus vestea cea mare pentru Fecioara Maria, care a fost aleasă să aducă în lume pe Fiul Domnului şi Mântuitorul nostru Isus Hristos.

Pentru români, această sărbătoare coincide, "prin grija guvernului P.S.D." bineînţeles, cu cele mai rele veşti, începând cu criza profundă din sistemul de sănătate şi închiderea a cât mai multor spitale şi continuând cu noul val de disponibilizări.

Sărbătoarea "Bunei-Vestiri" îi găseşte în stradă pe liderii de sindicat care se declară neputincioşi în faţa reprezentanţilor Guvernului, care dau dovadă de intransigenţă în aplicarea măsurilor de disponibilizare, şi disperarea salariaţilor ajunşi la capătul răbdării.

Intuind faptul că, în curând, s-ar putea lua măsuri de disponibilizare masivă, în luna octombrie a anului trecut am adresat o întrebare Autorităţii Pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiunilor Statului, prin care am solicitat informaţii cu privire la stadiul procesului de privatizare din judeţul Hunedoara şi programul de privatizare pentru perioada 2003-2004. Şi mai întrebam atunci care va fi cifra disponibilizaţilor rezultaţi în urma restructurării şi privatizării agenţilor economici din judeţul Hunedoara.

Iată ce răspuns am primit: "Atât în cazul privatizării, cât şi în cazul restructurării, Autoritatea Pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiunilor Statului nu are ca scop disponibilizarea personalului existent. Restructurarea este o acţiune complexă care se aplică, de obicei, societăţilor comerciale care au dificultăţi, în scopul stopării declinului şi/sau al redresării economico- financiare. Operaţiunea de restructurare include măsuri de naturi diferite, în cadrul cărora pot fi incluse şi măsuri de restructurare a personalului. Este necesar şi corect să nu se identifice procesul de privatizare sau restructurare cu măsura de disponibilizare a personalului. Procesul de restructurare se realizează punctual, funcţie de situaţia concretă a fiecărei societăţi comerciale. Măsura de disponibilizare a personalului, atunci când este cazul, se adoptă după epuizarea tuturor celorlalte măsuri de protecţie socială denumite măsuri active, dintre care cea mai importantă este oferirea unui alt loc de muncă".

Unde sunt acele locuri de muncă, singura soluţie acceptabilă?

Unde sunt promisiunile electorale?

Buna-Vestire, care se mai numeşte şi Blagoveştenia, este considerată ziua reconcilierii. Cine se ceartă cu aproapele său va avea necazuri tot anul. Oare asta doreşte actuala guvernare?

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Cornel Ştirbeţ. Va urma domnul deputat Petru Andea.

Domnul Cornel Ştirbeţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am intitulat intervenţia mea de astăzi "Marchizul".

Recunoscând subtilitatea şi complicitatea oricărui demers politic sau legislativ întreprins de reprezentanţii actualului partid de guvernământ, asemeni marii majorităţi a populaţiei din România, nu am înţeles resorturile profunde ale iniţierii şi adoptării aşa-numitului "pachet de legi anticorupţie". Au venit însă la timp precizările şi explicaţiile oferite de domnul Adrian Năstase, care au risipit orice urmă de nelămurire cu privire la intenţiile Guvernului şi la adevăratul scop al legii.

Astfel, trecând în revistă interpretările premierului după actul asumării răspunderii, răspândirea luminii a început cu semnificaţia acordată cuvântului "relicvă", care, pentru premier, reprezintă un obiect din trecut păstrat ca o amintire scumpă şi valoroasă. În această situaţie, este clar pentru fiecare muritor şi se justifică pe deplin importanţa şi protecţia acordată prin lege relicvelor, denumite generic, evident, Mischie, Iacubov, Temeşan, Tărâţă, Triţă, Hrebenciuc, Cozmâncă, Miky sau Priboi, întruchipate în personaje recunoscute ca având rangul de baroni. Nu mai există nici un dubiu cu privire la răspunsul dat la întrebarea "Cui foloseşte?"

Teama de răpiri şi mai ales intenţia de a păcăli răpitorii prin lipsa informaţiilor legate de valoarea reală de răscumpărare este explicaţia plauzibilă de altfel adusă de premier pentru ascunderea averii demnitarilor în spatele formularului declaraţiei ce se va publica pe internet. În plus, am spune noi, la finalul mandatului, baronii parveniţi şi ocrotiţi de premier ar începe să capete aere de baroni autentici buni pentru zilele negre ale actualei guvernări.

Privilegiile instituite prin excepţiile de la regimul general al incompatibilităţilor sunt şi ele explicate de domnul Adrian Năstase prin diferenţele existente între relicve. Este logic şi firesc ca baronii, viconţii, conţii şi cu atât mai mult marchizul să se diferenţieze de cavalerii obişnuiţi. În sfârşit, desemnarea înalţilor curteni după procedura propusă este justificată, spune domnul premier, prin nevoia de înlăturare a ingerinţelor politice altele decât cele ale PSD şi prin nevoia de stabilitate şi echilibru, asigurate prin numirea pe viaţă a domnului Miky în funcţia de logofăt, a maestrului Cozmâncă în cea de mare ban, a lui Oprică în cea de agă, a lui Guşe în cea de mare vornic şi aşa mai departe.

Aceste fiind zise, nu credem că ameninţarea premierului referitoare la adoptarea unei legi speciale pentru sine şi pentru colecţiile sale de artă ar putea schimba ceva în lupta pentru supremaţia corupţiei şi, ca atare, îl sfătuim să renunţe. În aceste condiţii, apreciem că legea este perfectă şi va asigura protecţia necesară tuturor categoriilor de dregători şi curteni înalţi împotriva tendinţelor defăimătoare ale vulgului.

Suntem convinşi că domnul preşedinte Ion Iliescu va recomanda completarea legii cu reglementări privind titlul nobiliar de marchiz, având în vedere aroganţa, intempestivitatea şi diferenţa raportării la verbul "a avea" promovate de unele persoane care au parcurs prea rapid drumul de la cavaler la conte şi care aspiră cu mare nerăbdare la rangul de îl duce.

Singura observaţie posibilă şi de bun simţ pe care vă rugăm, domnule premier, să o luaţi în considerare este aceea de a schimba titlul legii în "Lege privind protecţia intereselor unor categorii de demnitari şi oficializarea titlurilor nobiliare de baron şi marchiz", în scopul asigurării unei depline concordanţe între titlul şi conţinutul actului normativ.

Vă mulţumim.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Îl invit la microfon pe domnul Petru Andea. Va urma domnul Eugen Pleşa.

Domnul Petru Andea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mi-am intitulat intervenţia "Filosofie versus morală sau gâlceava filosofului cu ".. logica".

Un ilustru filosof, fost ministru al Educaţiei, se străduieşte în ultimul timp, pe toate căile posibile, inclusiv a publicităţii plătite, să reapară în prim planul vieţii publice.

M-am aplecat asupra recentelor spuse ale domniei sale cu respectul cuvenit înaltei poziţii academice pe care o deţine şi cu interesul generat de înaltele demnităţi publice pe care le-a îndeplinit. Am constatat însă, cu o dezamăgitoare surprindere, că discursurile domniei sale sunt structurate stereotip, într-o schemă rigidă, compusă din trei părţi.

Prima parte constă în "atacuri şi etichetări" la adresa actualului ministru al Educaţiei, atacuri şi etichetări formulate în cel mai pur stil al propagandei comuniste. Torente de epitete sunt revărsate de către filosof asupra persoanei actualului ministru, epitete greu de reprodus şi mai ales greu de acceptat că ar putea să facă parte dintr-un limbaj pretins academic.

S-ar părea că filosofia nu mai are nimic comun cu morala, ba chiar că ar fi opusă acesteia.

Domnule filosof, cu respect vă atrag atenţia că blamarea "în sine" nu este un act academic, ci unul politicianist şi că, prin aceste luări de poziţie, dumneavoastră vă estompaţi ca universitar şi vă evidenţiaţi mai ales ca politician frustrat.

A doua parte a discursului domnului fost ministru se referă obsesiv la "blocarea" reformei învăţământului de către actuala conducere a Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Acuzaţia, deşi formală, ar putea fi acceptată dacă nu ar fi contrazisă flagrant de însuşi domnul fost ministru în cea de-a treia parte a discursurilor sale în care, de regulă, demonstrează că tot ce se face astăzi este continuarea a ceea ce a început domnia sa. Citez, spre exemplificare, din interviul acordat de domnia sa ziarului "Ziua" din data de 20 martie 2003: "...Nu există vreun program al actualului minister al Educaţiei care să nu fi fost angajat în 1997-2000... Programele precum reabilitarea şcolilor, relansarea învăţământului rural, organizarea transportului şcolar, informatizarea, proiectele de legi ale şcolilor şi liceelor, respectiv ale universităţilor şi celelalte au fost iniţiate înainte de 2001".

O analiză logică oricât de sumară a totalităţii afirmaţiilor domnului fost ministru ne aruncă într-o dilemă "filosofică" din care nu putem ieşi. Ori reforma este "blocată" şi deci nimic din ce s-a gândit anterior nu se aplică, ori actualul Minister al Educaţiei şi Cercetării îndeplineşte numai programele iniţiate înainte de 2001 şi, deci, reforma de atunci continuă!

Iată cum domnul fost ministru reuşeşte dubla performanţă de a contrapune filosofia nu numai moralei, ci şi logicii.

Pentru ca ambiguitatea logică generată de poziţia fostului ministru al Educaţiei să triumfe, menţionez că domnia sa apreciază pozitiv recentele măsuri ale conducerii Ministerului Educaţiei şi Cercetării de a extinde învăţământul obligatoriu la 10 clase, cu începerea şcolarizării la 6 ani.

Ar rezulta că şi în concepţia domniei sale reforma continuă şi în 2003, inclusiv cu alte măsuri decât cele gândite între 1997-2000.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului Eugen Pleşa. Va urma domnul Mihai Baciu.

Domnul Eugen Lucian Pleşa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să îmi permiteţi, pentru că nu am mai făcut demult acest act, să prezint foarte rapid două teme bliţ.

Prima temă se referă la atitudinea doamnei ministru al Justiţiei Rodica Mihaela Stănoiu, care, într-un mod spun eu incompatibil cu funcţia pe care o are, se exprimă degajat şi superficial faţă de situaţia creată, şi anume: în justiţie, s-a ajuns acum la compararea vechimii titlurilor de proprietate, ca o nouă găselniţă a avocaţilor, în procesele de redobândire a unor proprietăţi sau de revendicare. Deci, se compară titlurile de proprietate cu cele realizate prin aplicarea Legii nr.112 din 1995.

Vreau să spun că în motivaţia doamnei ministru se afirmă că judecătorii sunt independenţi, iar aplicarea şi interpretarea legii este atributul instanţelor judecătoreşti, lucru perfect valabil, dar amintesc stimatei doamne ministru că judecătorii sunt independenţi în aplicarea legilor, iar legile sunt egale pentru toţi, şi ei sunt obligaţi să respecte legile, şi nu alte situaţii prin care sunt influenţaţi, şi ştim foarte bine cum.

Trimiterea către Curtea Europeană este o atitudine condamnabilă, şi acest lucru dovedeşte lipsa fermităţii în îndeplinirea actului de justiţie în România şi acuză ministrul Justiţiei de incapacitate în instaurarea disciplinei în această instituţie.

Forurile europene spun un singur lucru: aplicaţi legislaţia în vigoare, legislaţia elaborată şi existentă în ţara dumneavoastră în urma discuţiilor din Parlament, şi nu în Marea Adunare Naţională, pentru că, slavă Domnului, avem destule legi.

Deci o rog pe doamna ministru al Justiţiei să îşi îndeplinească atribuţiile normale de obligare a tuturor să îşi facă datoria, indiferent de funcţia pe care o au - magistraţi, grefieri şi alţii.

Foarte scurt prezint a doua temă: vreau să spun că, în pachetul de legi prezentate de domnul prim-ministru, prima se referă la măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice etc.

Această declaraţie politică o adresez preşedintelui Camerei Deputaţilor, domnul Valer Dorneanu, Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor şi, nu în ultimul rând, primului-ministru Adrian Năstase. De ce: pentru că în art.82 se vorbeşte de calitatea de deputat care este incompatibilă cu funcţia de "...director, director general, administrator, membru al Consiliului de administraţie la societăţi comerciale".

Vreau să amintesc faptul că eu mă aflu într-o aceeaşi fostă întreprindere, actuală societate comercială, de 24 de ani, şi am avut o evoluţie spun eu normală, ca rezultat al muncii depuse, a seriozităţii şi competenţei dobândite. De aceea, nu mă consider vinovat de corupţie într-un stat declarat democratic, unde libertăţile câştigate la Revoluţie, între care şi dreptul de a munci, trebuie păstrate.

Propun celor nominalizaţi în începerea acestei declaraţii să accepte analizarea fiecărui deputat, acolo unde este nevoie, în cadrul Biroului Permanent, pentru a stabili exact, dacă vreţi, diferenţa între cei care poate că profită în urma ocupării poziţiei de demnitar şi care au căpătat anumite funcţii şi cei care au o continuitate şi care, poate, după ce nu vor mai fi parlamentari, se întorc la locurile unde au muncit o viaţă întreagă, şi nu ajung în poziţii ingrate, derizorii - de şomer sau altele. Este o măsură superficială, o măsură care cer să fie reanalizată.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului Mihai Baciu.

Domnul Mihai Baciu:

Domnule preşedinte,

Înainte de a începe cele câteva chestiuni pe care vreau să vi le spun, doresc să îi spun două vorbe domnului Petrică Andea, care a contrapus o formă de cunoaştere alteia. A spus că a rupt filosofia de morală, a rupt filosofia de logică. Îi amintesc domnului Andea un adevăr absolut istoric - şi morala şi logica au apărut în sânul filosofiei. Dacă, de exemplu, unul care profesează filosofia spune o drăcovenie, nu filosofia este vinovată. Să zicem că, dacă un inginer ca Petrică Andea construieşte o casă care se dărâmă, nu ingineria, ca formă de cunoaştere este vinovată, ci Petrică Andea, care nu a ştiut să pună temelia ca lumea. Dacă un preot păcătuieşte şi, slavă Domnului, avem mulţi, nu religia este vinovată, ci preotul.

Domnule Petrică Andea, acest lucru am vrut să vă spun. Vom discuta altă dată.

Domnilor colegi,

Onoraţi parlamentari,

Ştiţi foarte bine la ce nivel de sărăcie a ajuns majoritatea pensionarilor din România.

Studii serioase şi date statistice temeinice arată că pensionarii alături de ţărani, de cei cu pământ puţin sau deloc, sunt cele mai oropsite categorii sociale.

Degradarea condiţiilor de viaţă, slăbirea monedei naţionale, inflaţia, preţurile foarte mari la produsele de bază, la energie, factura groazei la întreţinere şi, mai presus de toate, criza gravă a sistemului de sănătate lovesc dureros în primul rând pe pensionari, dar nu numai atât. O mare parte a pensionarilor sunt nedreptăţiţi în mod grav de unele boli ale sistemului de pensii, în special de acel mod aberant de calculare a pensiilor care face ca oamenii care au sau au avut aceeaşi profesie, aceeaşi calificare, acelaşi salariu, aceeaşi contribuţie la sistem şi aceeaşi vechime să aibă pensii inegale, uneori raportul între ele fiind de 1 la 2.

Legea nr.19/2000 urmată de două sisteme de pensii complementare puseseră bazele unei acţiuni care ar fi condus în câţiva ani la pensii majorate, dar şi la atenuarea şi apoi la dispariţia acelei nedreptăţi în calcularea pensiilor de care vorbeam mai sus. A intervenit însă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.49 din 2001 aprobată prin Legea nr.338 din acelaşi an, care, împreună, reintroduc nedreptăţile şi inechităţile din sistemul de pensii apărute în ultimii 12 ani.

De aceea, Partidul Democrat, prin grupul parlamentar de la Camera Deputaţilor, adică de aici, de la noi, propune un proiect de lege de modificare şi completare a Legii nr.19/2000 aşa cum a fost ea modificată prin Legea nr.338, prin care să se revină la varianta iniţială a legii.

În esenţă, pentru că nu voi intra detalii, chestiunea urmând să fie discutată la momentul potrivit, noi propunem eliminarea acelei nedreptăţi strigătoare la cer de care am amintit, iar cei care în prezent au o pensie mai mare decât cea care va rezulta din aplicarea sistemului de calcul pe care îl propunem şi-o vor păstra conform principiului după care un drept câştigat nu poate fi revocat, adică autoritatea lucrului judecat.

În plus, mai propunem majorarea pensiilor agricultorilor în medie la un milion de lei pe lună.

Nu în ultimul rând, indicăm cu precizie în proiectul nostru şi sursele de finanţare ale sistemului propus.

Stimaţi colegi,

S-a dovedit în aceşti ultimi doi ani că Guvernul PSD nu mai ascultă vocea poporului decât dacă i se pare că i se clatină scaunul sau, Doamne fereşte, apare pericolul ca un partid de Opoziţie să preia iniţiativa şi să se facă purtătorul de cuvânt al unor categorii sociale semnificative. Acest fapt a fost dovedit cu ocazia propunerii PD de suspendare a impozitului agricol şi a campaniei naţionale de strângere de semnături pentru sprijinirea acestei iniţiative.

De aceea, Partidul Democrat a lansat duminică, 23 martie, alaltăieri, şi ieri, 24 martie, o campanie naţională de strângere de semnături de data aceasta în sprijinul propunerii pe care am amintit-o mai sus.

Campania desfăşurată sub genericul "Da pentru pensionari!" a fost demarată simultan în toate judeţele ţării şi în municipiul Bucureşti. Nu semnează numai pensionari, ci şi oameni de toate vârstele, inclusiv tinerii pentru părinţii şi bunicii lor.

Echipe formate din oameni ai Partidului Democrat, dar şi din cetăţeni care pur şi simplu sunt de partea acestei categorii oropsite care sunt pensionarii vor străbate satele şi oraşele ţării pentru a aduce la cunoştinţă tuturor iniţiativa noastră de a strânge semnături.

În oraşul şi judeţul Iaşi, acţiunea a fost lansată încă de sâmbătă, iar primii care au semnat au fost ziariştii.

Desigur că o asemenea acţiune cere efort, voinţă, transpiraţie şi devotament, dar guvernarea actuală, insensibilă la analize sociologice, politice, la semnalele mass-media nu lasă altă cale decât consultarea directă a mulţimii. Noi suntem pregătiţi să realizăm o asemenea consultare.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Tudor Baltă. Va urma la cuvânt domnul Emil Rus.

Domnul Tudor Baltă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor colegi,

Am intitulat intervenţia mea de astăzi "Primăvara în Europa".

Vineri, 21 martie 2003, 5500 de şcoli din întreaga Europă şi unele din afara continentului european au dedicat această zi Europei şi viitorului ei.

După mai multe luni de pregătiri pedagogice, şcolile au organizat în acelaşi timp ateliere de lucru, animate de ideea că este, poate, primul moment în care vocea tinerilor europeni se poate face auzită.

Primăvara în Europa 2003 este un simbol în educaţia europeană.

Nicicând nu au colaborat mai mult ca acum profesori, elevi şi politicieni animaţi de un singur scop.

Şcolile şi-au deschis porţile lumii politice, şi sute de politicieni au răspuns invitaţiilor. Preşedinţi, foşti preşedinţi, miniştri, membri ai Convenţiei Europene, ai Parlamentului European, ai Parlamentelor naţionale, politicieni locali sau regionali au mers în şcoli şi au încercat să ofere răspunsuri freamătului tinerilor, şi acesta este un alt simbol al proiectului "Primăverii în Europa".

Nicicând atât de mulţi tineri nu au avut ocazia să dezbată viitorul Europei cu cei care îl făuresc în prezent.

Ar fi bine ca legătura dintre cele două lumi - a şcolii şi a politicii - să continue, pentru o mai bună înţelegere reciprocă, pentru o mai mare implicare civică a tinerilor de azi.

În ziua de 21 martie, şcolile înscrise în proiect au primit mesajul preşedintelui României, domnul Ion Iliescu, şi al domnului Romano Prodi, preşedintele Comisiei Europene.

În proiectul "Primăvara în Europa" s-au înscris 5500 de şcoli, din care 1004 din România, şi respectiv 46 din judeţul Constanţa.

Numărul mare de şcoli româneşti este în mod cert expresia dorinţei de comunicare şi de implicare civică a tinerilor din ţara noastră şi, implicit, o garanţie că schimbul de mâine va lupta pentru aceleaşi idealuri pentru care luptăm şi noi astăzi - integrarea în Uniunea Europeană.

În această zi de început de primăvară, în şcolile înscrise, tinerii şi profesorii lor au gândit şi au acţionat pe aceeaşi lungime de undă - a dorinţei de pace, de înţelegere şi integrare europeană.

A fost un efort spiritual comun, cu speranţa transformării realităţii printr-o gândire şi acţiune concertate.

Vineri, 23 martie 2003, la Prefectura judeţului Constanţa a avut loc o dezbatere pe această temă - a integrării României în structurile euro-atlantice, la care au participat elevi, reprezentanţi ai autorităţilor locale, parlamentari, profesori.

Aproape trei ore a avut loc un dialog real care a evidenţiat avantajele europenizării educaţiei, dar şi dezavantajele pe termen scurt ale acestui amplu proces.

În cursul dialogului, elevii au dovedit un real interes pentru viitorul Europei, dar şi multe cunoştinţe în domeniul politicului.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Emil Rus. Va urma domnul Ştefan Lăpădat, şi ultimul va fi domnul Negiat.

Domnul Emil Rus:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

În declaraţia mea politică doresc să mă refer la puterea social-democrată care se întrece în strategii pe care le produce la kilogram şi măsoară opţiunile electoratului în fiecare lună cu "stânjenul", cum ar spune ardeleanul, ca şi cum alte lucruri mai importante în această ţară nu ar fi de făcut. Pentru orice problemă ivită soluţia nu poate fi alta decât o strategie pentru că bani nu prea sunt.

S-a ajuns la demonetizarea sensului cuvântului "strategie", aşa cum semnificaţia expresiei "extremism" au adus-o în banalitate.

Chiar, oare, cine vă mai crede?

Iată până unde merge exagerarea, încât se vorbeşte de "cordon sanitar pentru izolarea extremismului", cu aluzie directă la Partidul România Mare în judeţul Bistriţa-Năsăud. Dar Partidul România Mare nu v-a făcut şi nu a făcut nimănui vreun rău. El este în legalitate, ca toate celelalte partide la ora actuală.

Prin opoziţia pe care o face nu doreşte decât să aducă Puterea la realitate, nu face altceva decât monitorizează actuala guvernare. Şi, atunci, unde este răul?

El, partidul, se pregăteşte, ce-i drept, pentru a prelua conducerea acestei ţări şi pentru a o scoate din situaţia în care se află, prin muncă şi dreptate, pe baza unor programe bine stabilite din vreme, pentru ca poporul român să ajungă la demnitatea care i se cuvine şi la respectarea locului pe care îl ocupă între celelalte ţări ale Europei.

Sigur, oamenii aşteaptă fapte, nu vorbe, şi social-democraţia de la guvernare le oferă din belşug vorbe. A pus stăpânire pe principalele mijloace mass-media din ţară şi, în frunte cu primul-ministru, se întrec miniştrii şi prefecţii să iasă pe posturi, să laude politica actuală, şi mai recunosc din când în când că s-au produs unele greşeli, dar că ei stăruie ca totul să fie pus la punct şi să funcţioneze la modul ideal, prin strategii, atât economia de piaţă, cât şi învăţământul, sănătatea şi toate celelalte domenii ale vieţii sociale.

Sigur, dacă sunt greutăţi, de vină sunt "peremiştii", de parcă ei ar fi guvernat ţara din 1989 încoace, iar în prezent fac tot felul de promisiuni populiste, de denigrare a tot ce este bun şi pozitiv în ţară realizat de guvernarea P.S.D., U.D.M.R. şi P.U.R.

Opoziţia nu lasă Guvernul să lucreze, să dea ordonanţe de urgenţă, să-şi asume răspunderea pentru pachetul de legi cu privire la sancţionarea corupţiei şi aşa mai departe. Ea, Opoziţia vine cu tot felul de moţiuni, ziua şi moţiunea, ea "s-a coagulat în prezent într-un amalgam de tip C.D.R.-ist având în centru Partidul România Mare". Iată unde duce fantezia peste măsură.

În această aşa-zis nouă situaţie ivită, sunt convins că social-democraţia de la Putere pregăteşte o altă strategie. Şi, atunci, cum să aibă timp de privatizare, de reforme, de combaterea corupţiei, de crearea de noi locuri de muncă? Sigur, numai Opoziţia e de vină. Ea nu are altă treabă decât să bage beţe în roate conducerii judeţelor şi a ţării. Ea nu vrea să accepte "ideea de echipă şi de a pune umărul ca să ridicăm ţara din situaţia în care se află. Ea pune guvernarea în situaţia de-a face strategii. Numai şi numai Opoziţia este de vină pentru că există!"

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Ştefan Lăpădat şi, apoi, domnul Sali Negiat.

Domnul Ştefan Lăpădat:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor deputaţi,

"Enigma ucigaşă"

Populaţia localităţii Ergheviţa din comuna Şimian, judeţul Mehedinţi, scade numeric, de la an la an, datorită unei boli intitulate Nefropatie Endemică Cronică (NEB), care evoluează, în mod ireversibil, spre insuficienţă renală cronică, după care urmează decesul.

Procesul de atrofiere a rinichilor duce la reducerea acestora la dimensiunea de 4 - 5 cm şi în greutate de 40 - 60 de grame. Boala s-a extins în alte 20 de comune ale judeţului, deci numai în mediul rural, dar şi în judeţul Caraş-Severin, cuprinzând satele Secăşani şi Giurgiova. Ea a devenit o problemă balcanică, extinzându-se în Bulgaria şi Serbia.

Ceea ce este îngrijorător este faptul că încă nu s-a descoperit agentul etiologic, sigur, nici calea de transmitere şi nici antidotul. Îmbolnăvirile apar concomitent sau succesiv în aceleaşi familii, afectând una sau mai multe persoane, din două până la patru generaţii succesive. Grupa de vârstă afectată este cuprinsă între 40 şi 69 de ani, decesele survenind între 55 şi 69 de ani, cele mai frecvente fiind la femei, în procent de 65%.

Pe lângă virusul HIV, Nefropatia Endemică Cronică rămâne, pe mai departe, o enigmă ucigaşă, care continuă să facă victime în rândul oamenilor.

Sesizez Ministerele Educaţiei şi Cercetării, al Sănătăţii şi Familiei să elucideze şi să stopeze acest flagel periculos pentru viaţa şi continuitatea locuitorilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Sali Negiat.

Domnule Negiat, poftiţi, vă rog, ca să încheiaţi prima parte a şedinţei de azi.

Domnul Sali Negiat:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ca în fiecare an, în această perioadă, o problemă care dă mare bătaie de cap este cea a înfiinţării culturilor agricole, în special a celor cerealiere, cu atât mai mult cu cât, anul acesta, este unul special, datorită condiţiilor meteorologice deosebite din iarnă, foarte multe culturi de orz şi grâu, înfiinţate în toamnă, fiind distruse şi trebuie să fie înlocuite.

În costul înfiinţării acestor culturi agricole, cheltuielile cu achiziţionarea seminţelor ocupă un loc important pentru toate categoriile de agricultori, individuali sau societăţi comerciale, situaţie care se repetă an de an, în ultimii ani. Preţul ridicat al seminţelor provine din faptul că producătorii acestora sunt, în majoritatea cazurilor, institute şi staţiuni de cercetări agricole sau din import. Producătorii autohtoni de seminţe, aceste institute şi staţiuni de cercetări, au, practic, monopol asupra acestui sector şi, împreună cu Academia de Ştiinţe Agricole şi cu aprobarea Ministerul Agriculturii, fixează, în mod arbitrar, aceste preţuri care sunt la nivelul celor mondiale şi chiar mai ridicate. De exemplu, 116.000 de lei/kg la floarea soarelui, 63.000 de lei/kg la porumb, care sunt considerate şi preţuri subvenţionate de către stat, în condiţiile în care preţurile la aceste produse, în toamna trecută, au fost de aproximativ 5.000 lei/kg la floarea soarelui şi 3.000 lei/kg la porumb. Deci diferenţa dintre preţurile produselor pentru seminţe şi pentru consum este, în toate cazurile, de peste 20 de ori, cu toate că tehnologiile de producere sunt, în cea mai mare parte, aceleaşi pentru ambele cazuri, chiar dacă producătorii de seminţe au şi cheltuieli speciale, dar, în nici un caz, nu justifică aceste diferenţe enorme, doar dacă ar fi poleite cu aur.

Nu întâmplător, în ultimii 12 ani, singurele institute şi staţiuni de cercetări agricole rentabile şi cu profituri sunt cele din sectorul cerealier, cele care produc seminţe şi, având un monopol asupra acestui domeniu, împreună cu Academia de Ştiinţe Agricole, dictează preţurile mari, iar cei care au de suferit sunt producătorii agricoli individuali şi societăţile comerciale agricole, deci agricultura românească.

Soluţia reglementării acestei probleme spinoase a agriculturii româneşti este ca Ministerul Agriculturii să analizeze, în mod serios, această situaţie şi să acţioneze pentru stabilirea, şi în acest sector, a regulilor economiei de piaţă şi a creditărilor concurenţiale şi spargerea acestui monopol păgubos pentru economia ţării.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

(Următoarele declaraţii au fost consemnate conform materialelor depuse de domnii deputaţi la secretariatul de şedinţă.)

Doamna Maria Lazăr:

Guvernul României a elaborat Legea pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. Acest demers legislativ, pentru care Guvernul Năstase şi-a asumat răspunderea în şedinţa comună a Camerelor reunite ale Parlamentului, săptămâna trecută, are menirea de a da un cadru legislativ unitar şi coerent pentru combaterea corupţiei, fenomen care s-a amplificat în societatea românească, punând în pericol democraţia şi supremaţia legii, economia de piaţă, însuşi climatul unei convieţuiri, în deplină securitate socială, a cetăţenilor ţării.

Iată de ce apreciez că voinţa politică de care a dat dovadă actuala guvernare înseamnă, în primul rând, o mare responsabilitate şi un act de curaj, ceea ce nu a reuşit să facă nici o formaţiune politică care a guvernat până în anul 2000. Tocmai de aceea, consider că nu este cazul ca actuala opoziţie, PNL, PD şi PRM, să se ascundă după cuvinte "mari", populiste şi agitatorice, ce scot la iveală înverşunarea, dar şi invidia faţă de guvernarea PSD şi succesele pe care acesta le înregistrează în plan economic, social şi politic.

Să îşi amintească stimabilii politicieni din PNL şi PD că fenomenul corupţiei îşi are rădăcini adânci în solul guvernării lor, atunci când mari afaceri de devalizare a unităţilor economice, a instituţiilor bancare şi a unor imense bunuri din patrimoniul ţării s-au produs şi pentru care nimeni nu a dat socoteală, iar iniţierea de către ei a unui program anticorupţie ar fi însemnat sinucidere politică. De fapt, eforturile nereuşite pe care aceste partide le fac pentru frânarea unor asemenea măsuri radicale exprimă, încă o dată, duplicitatea ce-i caracterizează, dar şi teama care îi stăpâneşte pentru apărarea averilor ilicite pe care le-au acumulat în timpul guvernării lor şi nu numai.

"Moţiunea de cenzură" pe care au iniţiat-o alături de PRM, abordând poziţiile ideologice ce îi despart şi care va fi respinsă de Parlament, vine să confirme lipsa unei politici reale, credibile şi criza prin care trec, neputinţa de a se aşeza pe o poziţie constructivă, realistă, de a sprijini procesul de democratizare şi de integrare a ţării noastre în structurile europene.

PSD şi Guvernul său au confirmat, încă o dată, hotărârea lor de a rezolva problemele fundamentale ale societăţii noastre, pregătind astfel ţara pentru a trece în rândul comunităţilor civilizate şi dezvoltate din lume, iar legea anticorupţie reprezintă încă un pas important în acest sens.

Doamna Leonida Lari Iorga:

"Puterea şi românii"

Noi, o mână de români din Basarabia, am făcut tot ce se putea face întru reîntregire. Mai mult nu se putea cu Armata a 14-a alături şi cu reticenţa din partea Ţării-mamă. Din păcate, e o cădere cu duhul, acum, în Basarabia. Nu mai cred românii basarabeni că românii din Ţara-mamă, în această aprigă dorinţă de-a intra în NATO şi UE, îşi mai amintesc de biata Basarabie, de altfel, prima care a semnat Actul Unirii de la 1918, după aceea a fost Ardealul şi Bucovina. Nu fac nici un fel de diferenţieri în privinţa timpului, dar, totuşi, trebuie de consemnat: poate că Ziua Unirii ar trebui serbată pe 27 martie, prima provincie românească unificatoare fiind Basarabia, sau măcar să se dea importanţa cuvenită acestei zile. S-au perindat, însă, mulţi mari şi mici la cârma României şi, din păcate, foarte puţini din ei au fost dedaţi cu trup şi suflet reîntregirii, odată şi pentru totdeauna, a teritoriilor româneşti.

Şi, când te gândeşti că Istoria ne-a oferit, între 1990 - 1992, două ocazii: la declararea Independenţei Republicii Moldova şi pe vremea Puciului de la Moscova, când ruşilor, care aveau mare cutremur în ţara lor, nu le prea ardea de ţări străine. Ce să facem, de la Ion Antonescu încoace, România nu a avut parte de conducători curajoşi, care să spună: "Soldaţi români, Vă ordon, treceţi Prutul!" Domnul Iliescu a dorit să aterizeze recent la Chişinău, numai de aceea că era ceaţă la Bucureşti şi a rămas pe-o noapte la Rhodos. Dar, dacă ne gândim mai bine, la Bucureşti mereu e ceaţă, fiind o metropolă situată pe un teren plat, de unde, pesemne, şi platitudinea în fapte de sacrificiu pentru naţiunea în care a făcut ochi pe lume. Da, regret s-o spun, dar pe suprafeţe plate, fără munţi, fără dealuri şi văi, curajul e nul, du-te şi-l caută la nenea Iancu Caragiale, care nici el nu-l avea. Poate de aceea nu-l prea înghiţea pe românul din Moldova, Mihai Eminescu.

Dar să ne întoarcem la timpurile noastre. Ţara-mamă, România, Revoluţia din decembrie 1989, care are zonele sale de obscuritate, a pierdut peste o mie de tineri, iar o mică provincie a ei, Basarabia, între 1992 - 1993, în războiul din Transnistria cu Imperiul Rus, a pierdut peste două mii de tineri, printre care oameni cu studii superioare, medii, dar şi copii care abia absolviseră liceul. Şi cum a reacţionat massmedia din România, în ziua de 2 martie curent, când a început războiul transnistrean, când au căzut primii basarabeni pe câmpul de luptă? Cu flecuşteţe de emisiuni vesele, ca de obicei, plate ca şi metropola de câmpie. Am ajuns să recunosc, şi eu, într-un sfârşit, că avea dreptate Vadim, când zicea că trebuie schimbat locul de capitală al acestei Ţări. Prea s-au întronat, pe-aice, "saltimbancii şi netoţii".

Într-o zi, pe când cumpăram pâine la un magazin, mă opreşte o doamnă, fiica generalului Gârbea, care a luptat pentru Basarabia, şi-mi spune: "Doamnă Lari, noi, românii, toţi am vrut Unire, cei de la putere n-au vrut". Şi plângea acea femeie şi-mi tot spunea că puterea nu reprezintă românii, Ţara, că nu-i român adevărat să nu dorească revenirea Basarabiei la Ţara-mamă.

Domnul Ioan Onisei:

Recent, primul vânător şi colecţionar al ţării, Adrian Năstase, s-a mai căpătat - căpătuit cum este -, cu un trofeu: "Pinocchio". Un prestigios cotidian de mare tiraj i-a acordat primului ministru "Trofeul Pinocchio" pentru următoarea minciună gogonată: "Ar fi onorant pentru noi să cădem pe o moţiune îndreptată împotriva Legii anticorupţie".

Din toate puterile, punând în funcţie întregul arsenal propagandistic de care dispune, videoguvernarea Năstase a încercat să acrediteze în videoconferinţa de vineri, 21 martie, ideea că, de fapt, semnatarii moţiunii de cenzură: "Mafia sufocă România. Corupţia Guvernului PSD sărăceşte România" nu doresc decât să împiedice intrarea în vigoare a amalgamului eclectic de dispoziţii normative intitulat emfatic: "Lege privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei".

Intenţionând, după cum este obiceiul, să deturneze adevărul şi atenţia opiniei publice, Adrian Năstase o întoarce "á la Cornu": "Dacă obiectivul era schimbarea Guvernului, se putea face, pur şi simplu, o moţiune direct împotriva Guvernului".

Îi spunem clar domnului Năstase că moţiunea pe care au semnat-o şi pe care o susţin şi senatorii şi deputaţii Partidului Democrat este - aşa cum o arată şi titlul - direct împotriva Guvernului a cărui corupţie sărăceşte România.

Generalizarea corupţiei care a cuprins toate structurile statului, proliferarea şi "legalizarea" acesteia la nivelul Executivului, guvernarea abuzivă şi clientelară pe care o patronaţi, domnule Prim-ministru, constituie tot atâtea motive pentru care cerem Parlamentului României, în conformitate cu art.112 din Constituţie, să retragă încrederea acordată Guvernului Năstase.

Nu încercaţi să vă faceţi că nu înţelegeţi raţiunile şi scopul moţiunii de cenzură, aşa cum încercaţi să vă faceţi că nu înţelegeţi de ce opinia publică este nemulţumită şi contrariată de faptul că noua "declaraţie de avere", conţinută în pachetul legislativ cu care aţi venit în faţa Parlamentului, nu mai conţine rubricile privind "colecţii sau obiecte de artă cu valoare deosebită (opere de artă plastică, mobilier de artă, antichităţi etc.)", "colecţii numismatice, filatelie, de artă populară etc.", "obiecte şi bijuterii din aur, argint, platină şi pietre preţioase, cu o valoare de peste 1.000.000 lei fiecare sau cântărind peste 100 grame", aşa cum nu mai conţine nici "efective de animale şi păsări" şi nici "participări (acţiuni, părţi sociale) în societăţile comerciale (inclusiv la firme din alte state) - denumirea societăţii comerciale şi valoarea acţiunilor sau părţilor sociale".

"V-aţi scos", domnule Năstase, cum ar zice din guşă pupilul vostru Vanghelie. Triumviratul Dorneanu - Gaspar - Iorgovan care a creat - după "modestele" declaraţii ale celui din urmă - pachetul legislativ, a avut grijă nu numai să vă pună la dispoziţie pârghiile prin care să declanşaţi şi să controlaţi, în favoarea locotenenţilor voştri, excepţiile de la lege în cazul incompatibilităţilor privind calitatea de parlamentar (Titlul IV - Capitolul III, art.82, alin.2), precum şi aceea de ministru sau secretar de stat (Titlul IV - Capitolul III, art.84, alin.3), cu aceea de "reprezentant al statului în adunarea generală a acţionarilor ori ca membru în consiliul de administraţie al regiilor autonome, companiilor sau societăţilor comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţil de asigurare şi cele financiare", dar şi să încerce să vă salveze imaginea, oricum grav compromisă de ceea ce faceţi, nu numai ca Prim-ministru şi Preşedinte al PSD, ci şi profitând, cu vârf şi îndesat, de aceste funcţii.

Preocupat (neobosit, într-adevăr!), deopotrivă de propriile afaceri şi averi, dar şi de "baronii" care se îngrijesc de puşculiţa voastră şi a PSD (şi pe care îi ajutaţi, după puteri, fie scutindu-i de impozite şi taxe, fie creditându-le - prin ordonanţe de urgenţă sau hotărâri de guvern - tot felul de facilităţi, ori luându-le, public, apărarea după câte o vizită de curtoazie, pe moşia lor, a Corpului de Control sau, după o atentă analiză, la ceas de noapte, în sediul din Kiseleff), aţi compromis, domnule Năstase, însăşi ideea de luptă împotriva corupţiei!

Prin grija obedientă a domnilor Dorneanu, Gaspar şi Iorgovan, noua voastră declaraţie de avere, domnule Preşedinte - Premier, - declaraţie care, vrând - nevrând, va trebui să apară pe pagina de Internet a Guvernului - nu va mai cuprinde (dacă a cuprins vreodată) operele de artă plastică, mobilierul de artă, antichităţile, piesele numismatice şi filatelice pe care le-aţi achiziţionat din veniturile de bugetar şi din sudoarea muncii voastre la ferma de la Cornu, ale cărei efective de animale şi păsări vor rămâne, şi ele, secrete. Şi totuşi, până la urmă, ce greşeală: publicarea efectivelor de animale şi păsări, producţiile record de lapte şi ouă ale fermei - model Cornu ar fi putut - cine ştie?! - să justifice o colecţie de artă apreciată, în cercurile cunoscătorilor, la aproximativ 2.000.000 dolari.

Puteţi fi mândru, domnule Năstase, pentru că - dacă este să dăm crezare afirmaţiilor voastre - deţineţi un patrimoniu artistic cam de aceeaşi valoare cu valoarea vânzărilor de artă de la Casa de licitaţii Alis. Aveţi, domnule Năstase, un viitor asigurat, de ce îl compromiteţi pe cel al românilor, cramponându-vă de o putere pe care o folosiţi doar în interes personal, în beneficiul vostru şi al camarilei voastre de partid şi de stat.

Domnule Prim-ministru, aţi ajuns cu grandomania până acolo, încât aţi afirmat: "Dacă vreţi, voi iniţia o lege specială pentru colecţiile mele de artă". Nu, domnule Prim-ministru, nu vrem o nouă lege a lui Năstase pentru Năstase. Noi dorim doar transparenţă şi corectitudine în declararea averilor, în controlul averii demnitarilor, inclusiv a fabuloasei averi deţinute de familia Năstase, pentru ca milioanele de pensionari şi şomeri, care de-abia îşi duc traiul de pe o zi pe alta, să ştie cine-i conduce, cine s-a înscăunat în fruntea bucatelor.

Şi, á propos de lege, domnule Năstase: este în vigoare Legea nr.182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil. aţi solicitat, cumva, potrivit legii, declanşarea procedurii de clasare a bunurilor de patrimoniu pe care le deţineţi în proprietate?!? Nu de alta, dar, în conformitate cu prevederile legale (de data asta!), puteţi beneficia de consultanţă gratuită din partea instituţiilor specializate, în scopul păstrării, conservării şi punerii în valoare a acestor bunuri. Dacă întâmpinaţi dificultăţi în soluţionarea solicitării, vă rog să nu ezitaţi să mă contactaţi; vă pot pune la dispoziţie numerele de telefon ale domnului Răzvan Theodorescu, Ministrul Culturii şi Cultelor, precum şi pe ale domnului Radu Stancu, Preşedintele Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor.

În legătură cu morala, în legătură cu cine doreşte, într-adevăr, transparenţă în exercitarea demnităţilor publice, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, mă ofer, domnule Prim-ministru, să susţin - din modestele mele resurse financiare de bugetar - publicarea, măcar într-un cotidian central de mare tiraj, a listei cuprinzând efectivele de animale şi păsări pe care le deţineţi la Cornu, operele de artă şi de artă populară, obiectele şi bijuteriile din aur, argint, platină şi pietre preţioase pe care le are în proprietate familia Năstase. Şi, dacă nu ajunge un număr de ziar, putem publica în două episoade, dacă nu cumva va fi nevoie de un supliment cât cartea de telefoane.

Publicarea acestei liste ar fi, poate, de natură să convingă asupra faptului că angajarea răspunderii Guvernului în legătură cu pachetul de legi aşa-zis anticorupţie nu este numai o încercare propagandistică, de deturnare a atenţiei opiniei publice din ţară şi din străinătate de la adevărata corupţie şi adevăraţii corupţi care vă înconjoară.

Şi, încă ceva, domnule Năstase: sper să nu răspundeţi acestei scrisori deschise, declarând că nu veţi face publică lista deoarece "unii colegi de la diverse grupuri parlamentare" (mai "diverse" decât PSD şi UDMR?!?) v-au sfătuit să nu o faceţi, pentru că s-ar putea să vi se fure tablourile sau răpească găinile!

Vă veţi acoperi, încă o dată, de ridicol, aşa cum s-a întâmplat când aţi afirmat "(...) dacă pe Internet este trecută valoarea exactă a contului bancar, există riscul de a oferi o bază de date eventualelor persoane tentate, de exemplu, în răpirea unor membri de familie", adică "devenim complici morali la o astfel de acţiune" (!?!). Ca şi când, cei care vor bifa DA în noua declaraţie de avere, în dreptul rubricii "depozite în valută sau în lei, în ţară sau străinătate, a căror valoare depăşeşte echivalentul a 10.000 Euro" nu ar risca să fie "aflaţi" de răpitori!!!

PS. Vă punem la dispoziţie următoarele informaţii suplimentare:

-ministrul de interne este membru al cabinetului ce poartă numele Năstase;

-prevenirea şi combaterea criminalităţii informatice se regăseşte în pachetul anticorupţie al aceluiaşi Guvern!

PPS. Las la alegerea dumneavoastră, domnule Prim-ministru, cotidianul central în care - sunt convins că sunteţi gata - să vă publicaţi lista, măcar a obiectelor de patrimoniu, până la dezbaterea moţiunii de cenzură care, fie şi numai pentru aspectele la care m-am referit mai sus, ar trebui să ducă la căderea Guvernului Năstase.

Domnul Ştefan Baban:

"Industria alimentară românească în cursa pentru integrare europeană"

Integrarea în structurile europene presupune, pe lângă armonizarea legislaţiei comunitare, şi transpunerea în practică a actelor normative aprobate, aceasta determinând şi restructurarea sectorului de industrie alimentară. În această situaţie, unităţile din acest sector vor fi evaluate astfel încât, până în anul 2006, cele care funcţionează la parametrii prevăzuţi de standardele europene să fie agreate de Uniunea Europeană.

Avantajele care decurg din această selecţie sunt multiple: populaţia din România va cumpăra produse mult mai sigure din punct de vedere al calităţii, deoarece condiţia de igienă este una de bază pentru acreditarea unităţilor de profil; nu în ultimul rând, vom şti ce componente conţin produsele industriei alimentare şi mai ales care sunt acele produse şi unităţi alimentare care atentează la sănătatea cetăţenilor. La acestea se adaugă şi posibilitatea de export în ţările Uniunii Europene.

Şi totuşi, şi în acest domeniu, ca şi în multe altele din economia românească, teoria este bine cunoscută şi ştiută, dar aplicarea ei în practică dă destulă bătaie de cap şi oficialităţilor, dar şi producătorilor.

În ultimii ani, industria alimentară a cunoscut o dezvoltare rapidă, comparativ cu alte sectoare. Numai că apariţia numeroaselor unităţi nu a atras după sine o creştere a calităţii produselor, prin respectarea regulilor stricte de igienă, aşa cum ar trebui să se întâmple într-un mediu concurenţial. Din cele peste 2.000 de unităţi producătoare de carne şi lapte, până în prezent, au fost evaluate şi au îndeplinit cerinţele un număr foarte mic, doar 40 de unităţi.

Unităţile care nu se ridică la standarde europene nu vor fi direct închise. Ele vor primi criteriile pe care trebuie să le îndeplinească şi vor beneficia de o perioadă pentru remedierea defecţiunilor. Dacă nici după această perioadă, condiţiile de funcţionare şi producţie nu se vor îmbunătăţi, ele vor fi definitiv închise.

Problemele speciale pe care le ridică această aliniere la standardele europene al industriei alimentare nu se vor datora unităţilor acreditate, ci tocmai celor care vor fi închise, pentru că nu este prea uşor pentru un producător şi/sau prelucrător de produse alimentare să-şi încheie mica afacere doar pentru că nu îşi îndeplineşte cerinţele europene, în timp ce piaţa proprie poate reprezenta un debuşeu esenţial. În aceste condiţii, caravana produselor alimentare fabricate în condiţii precare de igienă sau cu un conţinut însemnat de aditivi alimentari interzişi se va pune în mişcare, în timp ce personalul sanitar-veterinar, desemnat cu efectuarea controalelor, care este insuficient, să nu poată acoperi întreg arealul de producere şi distribuţie a produselor de industria alimentară.

Este imperios necesar, ca pe lângă toate demersurile făcute de forurile de resort pentru alinierea unităţilor din industria alimentară la standardele europene, să fie luate toate măsurile, atât legislative cât şi economice, pentru a putea controla fenomenele care vor decurge din limitarea sau chiar închiderea unităţilor de profil, mai ales pentru cele ce nu îndeplinesc nici măcar condiţiile mediocre de igienă de pe piaţa autohtonă.

Domnul Ioan Sonea:

"Colivia"

Îmi amintesc cum, nu cu mult timp în urmă, dar şi mai recent, fostele partide aflate la guvernare, precum şi actualele partide aflate la putere, răspândeau teroarea printre cetăţenii României. Ca nişte arhangheli ai infernului, demonizau Partidul România Mare, pe preşedintele Corneliu Vadim Tudor, pe membrii acestui partid, acuzându-i cu neruşinare şi fără nici o probă şi prevestind, precum proorocii falşi, că venirea la putere a PRM-ului ar arunca ţara într-un război intern şi ar izola-o pe plan extern.

De la invenţiile cu vânarea celor care au condus ţara, confiscarea averilor, până la procese publice şi execuţii pe stadioane, toate au fost uzitate sub diverse forme, ca declaraţii, instigări, ale unor lideri politici şi ale unor grupuri aşa-zis civice. Nici o vorbă, a tuturor acestor "îngeri căzuţi", despre războiul lor, purtat împotriva poporului român, cu mijloace perfide, dar legalizate de guverne şi parlamente în care au deţinut majoritatea, şi care nu au admis dialogul şi alt punct de vedere decât pe cel propriu. Orice încercare a reprezentanţilor Partidului România Mare de a atrage atenţia asupra unor măsuri abuzive sau neconstituţionale, a fost închisă în "colivia dreptăţii", formată din "zidul tăcerii", realizat prin blocajul şi boicotul mediatic la care a fost şi este supus partidul, din "zidul corupţiei", ridicat de foşti şi actuali demnitari pentru a-şi apăra privilegiile, din "zidul fricii", construit de cei care au cătat marea cu degetul în încercarea de a construi sau iniţia o lucrare şi mereu urmăriţi de fisc sau de omul cu adeziunea de partid, din "zidul terorii", înălţat de cei mulţi şi oropsiţi dar mereu şantajaţi că li se refuză minimul necesar, de la o zi la alta, dat sub cele mai diverse forme, tot din munca lor, toate acestea sub acoperământul injustiţiei statului de tip poliţienesc în construcţie.

Deasupra trebuia pusă sabia teoctistului şi construcţia templului era gata. Un templu la care cei slabi şi umiliţi sunt trepte, gratii, mături, gunoaie şi unelte de orice fel. Legea tăcerii, Legea surdului, Legea orbului şi alte asemenea stau la temelia monumentului neamului.

Iată că astăzi, cu adevărat, Ţara este în prag de război, unii spun că este în război.

Cine sunt cei care au pus pământul şi armele ţării la dispoziţia unor prieteni de conjunctură, căci aşa pot fi numiţi, din moment ce România a "îndeplinit" condiţiile, ştiţi care, doar când este nevoie de ea. Cine spune că România nu mai este izolată, spune că este aliată la un război. Ce este mai înjositor pentru om, decât războiul? Politicienii şi afaceriştii momentului speră să câştige ceva de pe urma războiului, de aceea comandanţii îşi blagoslovesc oştenii, trimiţându-i pe câmpuri de bătaie străine.

Că se poate face istorie, pentru ruinele şi morţii altora, se dovedeşte mereu. Dar cât durează cele ridicate pe acestea? Sau contează doar momentul? Câtă mizerie...

Ce să înţeleagă ţăranul de la coarnele caprii, că boi nu mai are, despre faptul că, astăzi, în numele dreptăţii şi credinţei, se poartă un război împotriva terorismului, un produs al societăţii care face războiul. Când auzi vorbindu-se de bombe "botezate" cu nume dintre cele mai fanteziste, aruncate în numele dreptăţii, şi la comanda unuia care spune "Dumezeu să ajute ţara şi poporul...", mi se pare că totul este de domeniul absurdului. Ce legătură mai are Dumnezeu cu aceşti "cavaleri ai apocalipsului", alta decât de a-i pedepsi! Dar avem şi noi cavalerii noştri războinici şi viteji, care nu-şi trimit copiii pe front, dar îi plătesc foarte bine pe alţii, ca să ucidă în numele ţării. Şi să construiască, desigur, dacă li se oferă ocazia, peste morminte. România, din promisiunile făcute de aceeaşi alianţă, pe vremea bombardării Belgradului, s-a ales cu praful din norii ridicaţi peste clădirile distruse, nori care au trecut Dunărea, şi cu pagube economice importante. Se pare că unii au profitat de pe urma embargoului, dar acest lucru trebuie spus la ureche. Cine poate crede că România are loc la "reconstrucţia" Irakului şi la recuperarea celor 1,7 mld dolari, este ori un naiv, ori un farseur de mare clasă. Dar banii pentru pregătirea şi dotarea profesioniştilor războiului, se iau de la Sănătate, Învăţământ, Cercetare etc., căci aceştia trebuie să fie sănătoşi şi deştepţi, ca roboţii ucigaşi. În numele păcii.

Nimeni nu-şi arogă meritul de a fi "băgat" România în război cu foamea, frica, cu frigul, cu teama zilei de mâine, cu boala, cu cerşitul în lume, cu lipsa de speranţă a tinerilor. Dar guvernanţii de ieri, şi cei de azi, se mândresc cu orgoliul bolnav de a fi trimis soldaţi în Bosnia, în Kosovo, în Angola, în Afganistan şi unde îi vor mai trimite!

Cei care au adus oamenii acestei ţări în starea de renunţare şi nepăsare faţă de pământul ei, de fiii ei, de viitorul ei, rămâne să fie descoperiţi cei care construiesc în fiecare zi "colivia dreptăţii". Românii.

Domnul Nicolae Vasilescu:

Ajutaţi S.U.A. !

În aceste zile, cele mai importante forţe politice ale mapamondului, cât şi opinia publică mondială, sunt angajate în vii dezbateri prilejuite de intervenţia anglo-americană în Irak. Practic, asistăm la o redimensionare şi restructurare lantentă a organismelor internaţionale, în funcţie de viziunea asupra acestei intervenţii militare, dar şi a războiului în general. Fiecare ţară îşi stabileşte poziţia şi implicarea diplomatică şi militară în funcţie de posibilele avantaje sau dezavantaje economice, politice sau geostrategice. De la începutul acestui conflict, România, prin Guvernul său, a ales o atitudine cel puţin interpretabilă, cu rezultate neconcludente pentru interesele ţării.

Uniunea Europeană, prin cele mai avizate voci ale sale, a condamnat poziţia Guvernului României, în totală neconcordanţă cu mesajul său. Ne exprimăm dorinţa de a face parte din marea echipă a comunităţii europene, dar facem gesturi care nu sunt, în nici un caz, "de echipă" şi care ne vor ţine poate mult timp pe banca de rezervă. Declanşarea războiului asupra Irakului a produs nelinişte şi îngrijorare în rândul opiniei publice internaţionale şi a atras, la scurt timp, un puternic val de reacţii critice în întreaga lume. Reacţii justificate, chiar şi numai din perspectiva încălcării cu bună ştiinţă a Cartei Naţiunilor Unite. Numai câteva state şi-au exprimat deschis susţinerea pentru această intervenţie militară, printre care, din nefericire, şi România.

s-a trecut la rezolvarea crizei irakiene în forţă, fără o decizie a Consiliului de Securitate, forul legitim de asigurare a sistemului securităţii internaţionale. Prin acest război conceput şi provocat de interese americane, SUA îşi creează, din păcate, în mod artificial, nu numai inamici, dar şi antipatii în toate colţurile lumii. Au loc valuri de manifestaţii pacifiste pe toate meridianele, au loc demonstraţii antirăzboi în toate oraşele americane. La două ore după expirarea ultimatumului acordat liderului irakian, Saddam Hussein, preşedintele american George W.Bush a ţinut un discurs televizat în faţa poporului american, pentru a anunţa începerea "luptei împotriva inamicului ce nu ştie regulile războiului", adăugând: "noi ne vom apăra libertatea, îi vom apăra pe ceilalţi şi vom triumfa". Nu cred că oamenii pot fi apăraţi omorându-i! Nu cred că vor fi foarte fericiţi primind libertatea de a se înălţa spre ceruri.

Este foarte greu să găseşti argumente pentru această intervenţie militară, cu atât mai puţin cel al instaurării unui regim democratic. Nu vreau să dau exemple, dar sunt ţări pe Terra cu regimuri cu mult mai nedemocratice care nu sunt în vizorul intereselor americane de promovare a democraţiei. De ce oare?... Nu am găsit răspuns în nici una din intervenţiile responsabililor americani. Asistăm la o aventură cu urmări imprevizibile, în care dreptul forţei se substituie forţei dreptului. Agresiunea săvârşită împotriva Irakului atentează la dreptul nu numai al unui stat, ci al popoarelor la independenţă, libertate şi autodeterminare. Dreptul la autoapărare al Irakului este intim legat de preexistenţa atacului armat al SUA, adică de anterioritatea actului de agresiune în raport cu autoapărarea.

Carta ONU consfinţeşte "dreptul inerent de autoapărare", făcând din anterioritatea atacului armat o condiţie sine qua non a naşterii acestui drept. El nu se poate pretinde decât de statul împotriva căruia un alt stat a iniţiat un atac armat. Carta ONU califică agresiunea drept crimă împotriva păcii internaţionale, comiterea ei atrăgând răspunderea internaţională, fără a putea fi aduse justificări de ordin politic, economic sau militar. Ideea de reglementare paşnică a divergenţelor dintre state, opusă aceleia de violenţă, apare din cele mai îndepărtate timpuri ca o statornică năzuinţă a omenirii, afirmându-se treptat şi tot mai mult, la început sporadic, pentru a lua forma unor convingeri materializate, în acorduri şi convenţii internaţionale, iar pe de altă parte într-un principiu fundamental, cu valoare universală, principiul reglementării paşnice, consacrat în Carta ONU. Şi acum, ca şi în cazul primului şi celui de-al doilea război mondial, s-a contat pe un război de scurtă durată, pentru ca în final previziunile optimiste să fie infirmate de desfăşurarea ulterioară a acţiunilor militare care s-au soldat cu pierderea a zeci de milioane de vieţi omeneşti.

Referitor la durata acestui război, analiştii occidentali ne avertizează că "în cazul în care acesta se va prelungi, economia românească va suferi efecte negative semnificative", iar unii economişti români estimează că "România ar putea pierde, numai în zona ţărilor arabe, peste două miliarde de dolari". Pe măsură ce lupta pentru ilegalizarea războaielor de agresiune se materializează în norme juridice, ideea sancţionării persoanelor oficiale, care, în calitate de organe ale statului, ordonă săvârşirea de crime internaţionale, ar trebui pusă în prim plan.

Prin acest război al ambiţiilor, ideea de legalitate internaţională a fost pulverizată. El va lăsa lumea mai nesigură. Istoria va consemna conflictul la care asistăm ca un moment de rătăcire, o clipă în care se pulverizează ideea de drept şi democraţie internaţională. Indiferent de rezultatul războiului, există, în afara pierderilor colaterale în care, spre exemplu, îl putem plasa pe Tony Blaire, un singur cert pierzător: poporul american. Chiar dacă drapelul american va flutura nestingherit pe un petic de pământ din Orientul Mijlociu şi canistrele de carburanţi vor fi mai pline, americanii vor fi supuşi pe nedrept oprobiului opiniei publice internaţionale şi stigmatizaţi ca jandarmi universali.

Demersul meu este acela al unui admirator al Naţiunii eroice Americane, care doreşte să se găndească întotdeauna la poporul american ca un reprezentant al democraţiei autentice şi ca un prieten al poporului român. Atât România cât şi alte ţări care doresc fericire şi prosperitate pentru Statele Unite ale Americii, mai mici sau mai mari, trebuie să încerce, prin mijloace diplomatice, să determine schimbarea de atitudine a acesteia. Să ajutăm împreună SUA, spre binele ei!...

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

De curând, au început mişcări sindicale în diferite sectoare de activitate, pornind de la profesori, medici şi cadre sanitare, salariaţi de la societăţi comerciale care se trezesc în afara promisiunilor electorale ale PSD şi a celor doi ani de pretinsă protecţie socială.

Este un fapt real că economia românească a fost stoarsă de afacerişti pesedişti, a fost vlăguit bugetul de stat, a fost prăduit bugetul fondului asigurărilor sociale de sănătate, dar s-au asigurat resursele pentru ministerele producătoare de comisioane grase şi imediate.

Cu toate acestea, se constată cinismul şi suficienţa unor miniştri care au demonstrat că sunt incompetenţi, că execută comenzi pe care habar nu au să le gestioneze.

Chimista Ecaterina Andronescu, abramburica învăţământului românesc, se sclifoseşte invocând motive peste motive, care sunt coerente numai în mintea dumneaei, dar învăţământul este din ce în ce mai mult o afacere pesedistă, proastă.

Internista Daniela Bartoş a reuşit să-şi pună în cap toată lumea medicală pentru improvizaţiile pe care le experimentează în dispreţul stării de sănătate a populaţiei, care aleargă după medicamente şi locuri în spitale pe cale de desfiinţare.

Cooperatoarea mică şi mijlocie, Silvia Ciornei, care nu ştie de ce se află în Guvern, pentru falimentarea întreprinderilor mici şi mijlocii, sau pentru furtul averii cooperaţiei, sau pentru sporirea birocraţiei.

Dracula turismului românesc, Dan Matei Agathon, a supt banii contribuabililor de la Fondul de Dezvoltare Turistică Sighişoara, a dansat prin crame, a efectuat croaziere din comisioanele privatizărilor prietenoase şi acum urmăreşte drumul oaselor.

Inginerul financiar Mihai Tănăsescu echilibrează bugetul de stat cu artificii în detrimentul oamenilor. Nu mai finanţează fondul asigurărilor de sănătate cu volumul aferent pensionarilor, prin Casa de pensii; cu sumele respective, nu măreşte pensiile, dar micşorează fondurile financiare ale sistemului de sănătate. Acelaşi ministru patronează teroarea fiscală în judeţele ţării, incompetenţa şi încurajează indisciplina financiară pentru a permite încasarea de comisioane.

Se vede, fără nici un fel de efort intelectual sau analiză profundă, că acest Guvern este lipsit de viziune şi coerenţă, improvizaţia fiind caracteristica unei guvernări dezastruoase.

Analizele politice efectuate de PSD încearcă să scoată în evidenţă existenţa unui partid care, sub percepţia unei unităţi de nezdruncinat, este supravieţuitor temporar al măcinării de interese de afaceri oculte.

Am asistat la jocul mediatic al PSD-ului care estompa corupţia în care se zbate, cu o pretinsă iniţiativă politică de luptă împotriva corupţiei. Indiferent ce va spune preşedintele PSD şi prim-ministru şi preşedinte vânător şi colecţionar vestit de artă şi bijuterii, adevărul este acela pe care-l trăiesc oamenii: sărăcire generalizată, în ciuda programelor de asistenţă socială electorală, trafic cu fonduri bugetare în folosul baronilor centrali şi locali, accentuarea stării de înstrăinare în propria ţară, scăderea natalităţii ca un reflex al lipsei de speranţă.

Problema corupţiei a devenit prioritară pe agenda politică şi a populaţiei, tocmai pentru că a atins cote inimaginabile prin patronarea acesteia de partidul - guvern - stat PSD - Adrian Năstase.

Toţi putem fi de acord că fenomenul corupţiei se regăseşte în toate statele şi că a fost prezent în România şi după 1989, dar explozia corupţiei a început din 2001.

Este evident că cei care au stimulat creşterea corupţiei nu pot fi şi cei care o vor diminua, conform proverbului "corb la corb nu-şi scoate ochii". suntem nedumeriţi de tupeul pesedist care aruncă cu lăturile guvernării în PNL, pe care-l recunoaşte astfel ca cel mai important partid de opoziţie şi un real pericol la viitoarele alegeri.

Nu putem cere cuiva să dea ceea ce nu este capabil, dar bunul simţ elementar ar fi necesar să fie aşezat la baza relaţiilor publice.

Problema corupţiei este a României, nu a unui partid sau altul, dar, dacă un partid corupt ca PSD, aflat şi la putere, încearcă să legalizeze corupţia, atunci PNL va lupta, cu toate mijloacele parlamentare şi politice, pentru a obliga Guvernul să ia măsuri pentru diminuarea corupţiei.

Ceea ce nu înţelege PSD este faptul că propaganda nu îşi mai produce efecte şi că cetăţenii pricep că sunt manipulaţi, celelalte partide politice parlamentare având datoria să desconspire demagogia şi falsitatea anticorupţiei pesediste.

Este evident, pentru toată lumea, că cei mai bogaţi politicieni sunt baronii centrali şi locali ai PSD, asta însemnând că social democraţia de partid şi de stat a sărăcit marea majoritate a populaţiei pentru îmbogăţirea conducătorilor şi acoliţilor pesedişti. De aceea apreciez că se impune ca PSD-ul şi reprezentanţii săi să declare oficial şi public ce averi au acumulat de la preluarea puterii şi până în prezent.

Dacă lupta împotriva corupţiei este sinceră, atunci să se înceapă cu declararea avuţiilor şi numai după ce se va verifica în mod independent legalitatea averilor mulţilor baroni, PSD să iasă pe scenă şi să ceară iertare românilor pentru viaţa grea pe care le-a creat-o şi să ne lase în pace pentru totdeauna.

Domnul Codrin Ştefănescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Săptămâna trecută, am expus în faţa dumneavoastră situaţia de criză în care se află Uzina mecanică Cugir, situaţie creată în urma managementului defectuos practicat de vechile conduceri din 1996 până în 2000.

După ce am solicitat şi studiat raportul privind debitele din unele relaţii contractuale din această perioadă, uimirea faţă de o situaţie de neimaginat, stupefacţia faţă de nişte sume de bani manevrate nu se ştie cum m-au determinat să reduc declaraţia de astăzi doar la anexarea acestui studiu, cuvintele fiind mult prea puţin relevante pentru expunerea acestui caz, cel puţin ciudat.

Manifest însă curiozitatea privitoare la explicaţiile pe care PNL Alba, prin celebrul său birou de presă, ni le-ar putea oferi, motivări datorate în special cetăţenilor din Cugir.

Informare privind debitele din unele relaţii contractuale dezavantajoase în perioada 1994 - 2001 şi persoanele răspunzătoare

În urma unui management defectuos preferenţial şi neglijent prestat de fostele conduceri ale S.C UM Cugir SA din anul 1994 şi până în anul 2002, societatea a ajuns, la această dată, să fie debitoare către diverşi parteneri cu sume ce totalizează peste 33 miliarde lei, aproximativ 1.000.000 dolari, provenite din penalizări câştigate de câteva societăţi prin hotărâri judecătoreşti definitive şi contracte neavantajoase.

Vă prezentăm defalcarea sumei totale de 33.160.848.981 lei calculată la un curs de referinţă de 33.000 lei/dolar, persoanele care au fost implicate în relaţiile contractuale pentru câteva cazuri mai importante cu societăţile:

1.SC Kredit AS Slovacia

Persoane răspunzătoare:

-Bordean F., fost director general; Secaşiu M., fost director economic; Nicuşor Mihai, fost director general; Iulius Czeiner, fost inginer.

Aprovizionarea cu 75.000 motoare electrice

Suma revendicată 256.000 dolari penalizări

Sentinţa nr.314/24 noiembrie 2000 a Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României rămasă definitivă. Parchetul a dispus neînceperea urmăririi penale în dosarul nr.98/2000. C.A. trebuia să stabilească persoanele care nu au respectat contractul. Există protocol prin care SC Cugir SA s-a obligat să achite 8.000 - 10.000 dolar lunar.

La această dată, împotriva persoanelor răspunzătoare nu se mai poate lua nici o măsură, cu atât mai mult cu cât în 2001, prin referat către Romarm Bucureşti, emis de Oficiul Juridic în 23.03.2001 şi referat nr.118/11.09.2001, cazul a fost adus la cunoştinţă şi nu s-a dispus nici o măsură.

2.Interex KFT Ungaria

Persoane răspunzătoare: Bordean F., Secaşiu M.

Contract cu motoare pentru maşini de spălat 6.000 buc aflate şi acum în stoc, contract cu maşini de spălat în contrapartidă nerealizat.

Bordean Florin, prin propria decizie, a renunţat la aprovizionarea cu motoare producţie indigenă, în favoarea unui contract nr.7/95 (anexa 8) şi nu a respectat obligaţia contractuală. Suma revendicată 80.000 dolari, sentinţa este definitivă şi irevocabilă.

La această dată, împotriva persoanelor răspunzătoare, nu se mai poate lua nici o măsură.

3.SC Sogena SRL Italia

Persoane răspunzătoare: Bordean Florin, Secaşiu Maria, Andreea Ciocan, Faur Emil, Opincariu Ioan, Schneider Mihaela, Paşca Mihai.

Obiectul contractului 4.000 încălzitoare cu gaz aprovizionate prin comisionar Trandafir Vasile.

Suma revendicată 268.000 dolari marfă neridicată Tribunalul Alba, prin sentinţa civilă nr.87/25.01.2000, admite cererea reclamantei şi obligă societatea noastră să plătească 268.000 dolari. Dosarul s-a judecat la Curtea Supremă de Justiţie Bucureşti, termen 28.02.2003, recurs respins, nemotivat până la această dată. În acest caz, domnul Trandafir Vasile se substituie societăţii, la care pretinde că este împuternicit, şi solicită ca sumele să fie virate în contul personal la diferite bănci sau să-i fie virate prin executorul judecătoresc, în mod ilegal, în aceste conturi, comiţând, în acelaşi timp, o evaziune fiscală.

Litigiul a fost făcut cunoscut Ministerului Justiţiei la data de 27.08.2001, prin Memoriul nr.38255, răspuns evaziv "Memoriul a fost transmis la Curtea Supremă de Justiţie, pentru a fi avut în vedere la soluţionarea cauzei".

În anul 2003, a fost înaintată adresa nr.113/ADG, personal doamnei Ministru al Justiţiei Rodica Stănoiu, prin care se trage "un veritabil semnal de alarmă privind existenţa posibilităţii ca S.C. UM Cugir SA - societate cu capital integral de stat, să fie păgubită în favoarea unei persoane fizice care a emis pretenţii neîntemeiate şi să fie obligată la plata unei sume considerabile, aproximativ 10.000.000.000 lei pentru o marfă care nu i-a fost livrată, considerând că emiterea unei hotărâri definitive în acest sens reprezintă o gravă eroare juridică".

Un memoriu a fost înaintat şi la Ministerul Industriei şi Resurselor, domnului secretar de stat general Decebal Ilina, ca răspuns la Informarea domnului Trandafir adresată primului-ministru al României, Adrian Năstase.

Din analiza dosarelor în care este implicat Trandafir Vasile, se desprinde ideea unei posibile înţelegeri cu persoanele care au semnat contractele de comision şi celelalte acte adiţionale prin care S.C. Cugir se obligă la plata de penalizări de întârziere, înţelegeri ce se materializează acum, când se plătesc toate penalizările în favoarea domnului Trandafir.

De menţionat că S.C. Cugir SA a fost nevoită să efectueze cheltuieli de judecată în sumă de peste 165 milioane lei pentru promovarea recursului pe care l-a pierdut.

4. Un exemplu, S.C. Sigma Conservice SRL administrator Trandafir Vasile.

Contractul de comision încheiat în 10.12.1995, fără număr şi neînregistrat la S.C. Cugir SA, a fost folosit abia în 29.01.2001, când, pe baza unei sentinţe civile nr.88/2000, pronunţată de Curtea de Apel Alba-Iulia din contul S.C. UM Cugir SA BCR Cugir a reţinut 16.000 dolari cu titlu de executare sentinţă civilă nr.284/29.01.2001 şi pe care i-a virat într-un cont indicat de Trandafir Vasile. Contractul a fost semnat de Bordean F., Secaşiu M. şi Romoşan E.

Cauza s-a judecat la Curtea Supremă de Justiţie Bucureşti în anul 2003, recursul a fost admis, urmează ca S.C. Cugir SA să facă demersuri pentru recuperarea sumei de 16.000 dolari, bineînţeles, cu alte cheltuieli de judecată.

5. S.C. LEX COM PROD SRL Bucureşti administrator Trandafir Vasile care, profitând de naivitatea directorului Bordean F., Secaşiu M., director economic şi Romoşan Elena, jurist, le trimite un contract-cadru de comision nr.001/5 din 5.11.1996 pe care cei mai sus amintiţi îl semnează fără să comenteze şi nu-l înregistrează la S.C. UM Cugir SA, contract-cadru de care face uz numitul Trandafir Vasile, pentru a obţine abia în anul 2001, prin sentinţa civilă nr.10/CA/2001, suma de 20.699 dolari. a existat, în baza acestei sentinţe civile, sechestru asiguratoriu pe autoturismele Societăţii - CIELO, IVECO şi MERCEDES, s-au plătit conform unui protocol cu executorul judecătoresc lunar 100.000.000 lei în contul domnului Trandafir, până la acoperirea integrală a debitului, a fost înaintat recurs la Curtea Supremă de Justiţie Bucureşti, care a fost admis, urmând ca S.C. UM Cugir să facă demersurile necesare pentru întoarcerea, executării bineînţeles cu alte cheltuieli de judecată. În acest dosar, au fost implicaţi şi Opincariu Ioan şi Schneider Mihaela, care, prin adresa nr.1770/12.02.1999, comunică personal domnului Trandafir Vasile acceptul de a i se deconta comisionul la nivelul maxim de 5% din valoarea facturilor comisionate, adresă cu care a fost câştigat procesul în prima instanţă.

În condiţiile în care domnul Trandafir Vasile a vândut sau a desfiinţat societăţile amintite (SIGMA, LEX COM PROD), iar S.C. Sogena este declarată în faliment, conform adreselor primite de la Ambasada Italiană, chiar dacă S.C. UM Cugir SA ar câştiga în instanţă, nu mai are împotriva cui să se îndrepe şi, ca urmare, nu există certitudinea recuperării sumelor care au fost virate în contul domnului Trandafir.

Important de remarcat este faptul că, în cauză cu S.C. Sigma şi S.C. LEX COM PROD, societăţi la care asociat este Trandafir Vasile, la Curtea de Apel Alba aceste litigii comerciale au fost judecate de acelaşi complet de judecată ca şi în cauza privind S.C. Sogena Italia, respectiv: Tiberiu Peter, judecător; Marieta Florea, judecător, care a respins apelul promovat de S.C. UM Cugir SA, prin pronunţarea unor decizii nelegale şi netemeinice, dovadă fiind faptul că instanţa supremă a casat hotărârile pronunţate în cauză cu S.C. Sigma şi S.C. LEX COM PROD şi, prin urmare, au fost respinse acţiunile comerciale promovate de aceste două societăţi. Facem referire la componenţa completului de judecată, existând prezumţie de influenţare a actului de justiţie, întrucât cauza cu S.C. LEX COM PROD a fost amânată pentru 4 termene de judecată, din aprilie 2001 în iulie 2001, aşteptându-se, credem noi, schimbarea completului de judecată, care s-a produs la al parulea termen şi care a fost compus din aceiaşi judecători Tiberiu Peter şi Maria Florea.

6. S.C. Cerna PROD SRL Deva

Persoane responsabile: Atanasiu Teodor, Faur Emil, Pleşa Cornel, Schneider Mihaela.

Sumă de recuperat 351.383.709 lei marfă ridicată de societatea amintită de la Contim Timişoara în anul 1999, în numele S.C. UM Cugir SA şi neachitată. Societatea Cerna Prod a fost declarată în faliment. S.C. UM Cugir SA s-a înscris la masa credală, urmând să recupereze suma în anul 2003, după 4 ani.

7. S.C. SIVA MOB Sebeş

Persoane răspunzătoare: Opincariu Ioan, Faur Emil, Schneider Mihaela, Mihai Nicuşor, Pleşa Cornel, Atanasiu Teodor.

În cauză fiind contractul de închiriere a secţiei de producţie din Sebeş, pierderea pentru societate este de peste 3.893.000.000 lei, prin închirierea secţiei pentru 4.630 DM pe lună, inclusiv T.V.A., faţă de 11.077 USD pe lună, cât era normal, iar pentru mijloacele fixe lăsate în custodie şi care erau în funcţiune nu s-a stabilit o chirie şi nici nu s-a stabilit starea tehnică la data predării în custodie a mijloacelor fixe, creînd posibilitatea descompletării şi utilizării mijloacelor fixe de către custode, lucru ce s-a şi întâmplat. A fost sesizată poliţia, pentru a face verificări legate de posibile infracţiuni comise de cei implicaţi în acţiunea de închiriere a Secţiei Sebeş şi Parchetul a dispus neînceperea urmăririi penale. Oficiul Juridic a iniţiat procedura de reziliere a contractului cu S.C. SIVA MOB.

8. SPAŢIU SERVICE BAIA MARE

Persoane răspunzătoare: Faur Emil; Schneider Mihaela; Opincariu Ioan; Atanasiu Teodor.

În fapt, SC U.M.CUGIR SA a cumpărat un spaţiu comercial situat în Baia-Mare de la Primăria Baia-Mare care a fost cedat în favoarea unei societăţi comerciale cu răspundere limitată pe baza unui contract de cesionare fără a se încasa nici un venit, deşi preţul de vânzare prevăzut în antecontractul nr.200089 din 26.05.2000 era de 710 milioane lei. împotriva persoanelor răspunzătoare a fost depusă plângere penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba.

9. Facturi neîncasate, debitori incerţi şi insolvabili

Acest aspect este legat de aprobările date de diferite persoane din fostele conduceri pentru desfacerea maşinilor de spălat automate prin diferite societăţi comerciale din ţară.

Prin aprobări date pentru plata mărfii ridicate după 30 zile de la livrare, fără a verifica bonitatea clienţilor, s-a ajuns ca 113 societăţi comerciale din ţară să nu mai plătească maşinile de spălat ridicate.

Oficiul Juridic a acţionat în judecată aceste societăţi care sunt declarate de instanţă în faliment sau insolvabile, ca urmare, suma de 7.426.919.711 lei este imposibil de recuperat în întregime, cel mult într-o proporţie infimă. Vinovate se fac persoanele care s-au perindat la Serviciul Desfacere, care au dat aprobările respective, persoane care la această dată nu se mai află în unitate.

Faţă de cele prezentate pe baza datelor din documentele verificate se desprinde ideea că persoanele care au ocupat funcţii de conducere în cadrul SC U.M.CUGIR SA, şi nu numai acestea, din anul 1994 până în anul 2002 au dat dovadă de incompetenţă în administrarea societăţii, urmărind interese personale şi de grup, ca dovadă foştii directori sunt plecaţi din unitate, ajungând directori la firme private, ca domnii Faur Emil şi Mihai Nicuşor, alţii ajungând preşedinţi de partide politice la judeţ, ca domnul Atanasiu, iar alţii continuă activitatea la SC CUGIR SA, ca Schneider Mihaela, Secaşiu Maria, Pleşa Cornel, Andreea Ciocan, asistând pasivi la eforturile actualei conduceri de a achita debitele cauzate de ei în perioada cât au ocupat funcţii de conducere. Oficiul juridic: şef birou C.F.G. jurist Savin Ion ; ec.Stupariu Vasile

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc tuturor şi vă urez, în continuare, o zi bună.

(După pauză, şedinţa a fost condusă de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Nicolae Leonăchescu şi Constantin Niţă, secretari.)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Trecem la a doua parte a şedinţei de astăzi, destinată dezbaterii proiectelor de acte normative.

Vă anunţ că, din cei 344 de deputaţi, sunt înregistraţi 293, 51 sunt absenţi, iar 17 deputaţi participă la alte acţiuni parlamentare.

Ieri, ne-am oprit la Proiectul de Lege privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare, unde s-au desfăşurat dezbaterile generale.

Trecem la dezbaterea pe texte. Vă rog să urmăriţi, în paralel, raportul Comisiei pentru învăţământ şi cu proiectul de lege.

La titlul proiectului, comisia nu a avut obiecţii. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu. Votat în unanimitate.

Titlul capitolului I. De asemenea, nu au fost obiecţii. Dacă aveţi dumneavoastră? Votat în unanimitate.

La art.1, vă rog să urmăriţi amendamentul 3, pentru alin.1. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Adoptat amendamentul 3, se modifică alin.1 de la art.1.

La art.1, alin.2, urmăriţi partea a doua a amendamentului 3. Dacă aveţi obiecţiuni? Adoptat amendamentul 3 cu privire la alin.2 şi se modifică acest alineat în mod corespunzător.

Pentru alin.3, comisia propune eliminarea. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Admis amendamentul şi se elimină alin.3.

La art.3 alin.1, urmăriţi amendamentul 4. Nu aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul, se modifică alin.1 art.2.

Pentru alin.2 al art.2, comisia propune eliminarea. Dacă aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate.

Art.3 alin.1. Urmăriţi amendamentul 5. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, se modifică alin.1.

Pentru lit.a) până la j), comisia a propus eliminarea. Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament al comisiei? Nu. Se elimină toate textele, de la lit.a) până la lit.j).

Pentru alin.2, urmăriţi partea a doua a amendamentului 5. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. se modifică în mod corespunzător, art.3, alin.2.

La art.4, urmăriţi, vă rog, amendamentul 6. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul 6, se modifică art.4.

La art.5, urmăriţi amendamentul 7. Comisia propune eliminarea lui. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, se elimină art.5.

La art.6, urmăriţi amendamentul 8. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Admis amendamentul, se modifică art.6, care va deveni 5.

Titlul capitolului II. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat în formularea iniţiatorului.

Art.7. Urmăriţi amendamentul 10. Nu aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul, se modifică art.7.

Art.8. Urmăriţi amendamentul 11. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art.8 se modifică în mod corespunzător.

Art.9. Urmăriţi amendamentul 12. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Admis amendamentul, se modifică art.9.

Art.10. Urmăriţi amendamentul 13. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, se modifică art.10.

Art.11. Urmăriţi amendamentul 14. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul, se modifică art.11.

Art.12. Urmăriţi amendamentul 15. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat în unanimitate amendamentul 15, care vizează alin.1 de la art.12.

La alin.2, comisia nu are obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră? Votat alin.2 de la art.12, formularea iniţiatorului.

Art.13 din capitolul III, care rămâne cu titlul nemodificat. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

La art.13, urmăriţi amendamentul 17. Nu aveţi obiecţiuni. Adoptat în unanimitate.

Art.14. Urmăriţi amendamentul...

Domnule preşedinte Stanciu, vreţi să veniţi puţin?

Domnul Anghel Stanciu (din loja comisiei):

Se renumerotează.

Domnul Valer Dorneanu:

Art.14. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 18? Nu sunt. Admis amendamentul, se modifică art.14 în mod corespunzător.

Art.15. Urmăriţi amendamentul 19. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate amendamentul 19. Se modifică art.15.

Art.16. Urmăriţi amendamentul 20. De fapt, la art.16, la punctul 20, comisia nu are nici un amendament, doar se renumerotează articolul.

Art.17. Urmăriţi amendamentul 21. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Admis amendamentul, se modifică art.17.

Art.18. Urmăriţi amendamentul 22. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul, se modifică art.18.

Art.19. Urmăriţi amendamentul 23. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat în unanimitate.

Art.20. Urmăriţi amendamentul 24. Admis amendamentul, modificat art.20.

După art.20, comisia ne propune, prin amendamentul 25, un alineat nou, care va fi renumerotat 20, alin.1. De fapt, la art.25, comisia propune două texte. Vă rog să le urmăriţi la pag.22 - 23. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 25? Nu. Adoptat amendamentul, se introduce 20, cu alin.1 nou şi alin.2 modificat.

Art.21, urmăriţi amendamentul 26. Admis amendamentul, modificat art.21.

Titlul capitolului IV. Comisia propune, prin amendamentul 27, eliminarea acestui titlu. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Adoptat amendamentul 27.

La art.22, urmăriţi amendamentul 28. Comisia propune eliminarea acestuia. Admis amendamentul, eliminat art.22.

Art.23. De asemenea, comisia propune, prin amendamentul 29, eliminarea. Nu aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul, se elimină art.23.

Titlul capitolului V rămâne nemodificat, dar se va renumerota IV. Urmăriţi amendamentul 30.

Art.24. Urmăriţi amendamentul 31. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul, modificat art.24.

Art.25. Urmăriţi amendamentul 32. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul, modificat art.25.

Art.26. Urmăriţi amendamentul 33. Nu sunt obiecţiuni. Votat amendamentul, se modifică art.26.

Titlul capitolului VI rămâne nemodificat, dar urmează să fie renumerotat.

Art.27. Urmăriţi amendamentul 35. Dacă aveţi obiecţiuni?

Domnul secretar Leonăchescu.

Poftiţi.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În redactarea acestui articol, este preluată o sintagmă obsedantă, "la nivelul naţional şi internaţional", la subpunctele b), c), la subpunctul a) în noua propunere, ca şi la subpunctele f) şi g). Ceea ce nu este interzis este permis. Alte niveluri decât "nivelul naţional şi internaţional" nu sunt, poate cosmic, dar asta vom vedea în alte milenii.

Propunerea mea este să eliminăm de peste tot din acest articol finalul "la nivel naţional şi internaţional" şi din propunerea iniţială, şi din propunerea comisiei.

Textul capătă o fluenţă deosebită, o eleganţă în plus, de altfel consemnată la subpunctul c) din propunerea comisiei, unde a fost eliminat, de la început. Încă o dată, propun eliminarea de peste tot, la acest articol, a finalului compus din 5 cuvinte: "la nivel naţional şi internaţional".

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Rog comisia să se pronunţe cu privire la propunerea domnului secretar Leonăchescu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat Prezidiu,

Stimaţi colegi,

În primul rând, domnule preşedinte, ne cerem noi scuze pentru că avem o greşeală. Punctul a) de pe partea dreaptă coincide cu punctul b). Aici este clar că punctul a) de pe partea dreaptă o să-l scoatem. Vă propunem să nu fie luat în considerare, pentru că este punctul b) de dincolo. De asemenea, mai avem că punctul a) devine e) şi e) devine a), adică începem cu doctoratul şi punem "formare continuă".

Dincolo de astea, referitor la propunerea distinsului nostru coleg, de fapt un eminent cercetător ştiinţific, este îndreptăţită. Domnia sa ne propune să eliminăm termenul "naţional şi internaţional", pentru a da eleganţă textului, ceea ce este corect, numai că, chestiunea delicată este că acest text nu se adresează numai distinşilor cercetători ştiinţifici şi se adresează şi Curţii de Conturi, care verifică, în speţă, banii alocaţi din buget care revin pe programe, se adresează diferiţilor distinşi funcţionari publici cu mânecuţe, pe care-i stimăm şi respectăm şi care nu ştiu ce ne-a spus nouă, aici, colegul nostru profesorul Leonăchescu, că ceea ce nu este interzis este permis. Şi mulţi dintre ei, prin ochelari groşi de atâtea idei, spun: unde scrie, aici, program naţional, scrie, aici, program internaţional? Aici scrie programe, tovarăşe!

Până când vom scăpa de aceşti tovarăşi, care au rămas, care mai controlează încă şi care nu mişcă un pai până nu găsesc de două ori scris acelaşi lucru, eu v-aş propune, stimate domnule profesor Leonăchescu, să fim puţin ineleganţi în redactare, dar mai precişi pentru cei care nu vor să vadă dincolo de litere, cuvinte şi tendinţe. De aceea, domnule preşedinte, v-aş ruga respectuos să supunem la vot respingerea acestei propuneri, chiar dacă ea, aşa cum v-am spus, este bazată pe o eleganţă de redactare a textului. Dumneavoastră sunteţi un distins jurist şi ştiţi că, uneori, e bine să ne repetăm, precizând ceva pe care alţii, chiar dacă îl au în faţă precum girafa, nu-l cred.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule profesor, pe mine m-aţi convins, dar se pare că nu l-aţi convins pe colegul dumneavoastră de partid.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Moldoveanul nostru Anghel Stanciu nu se dezice şi el apelează, prin acest tip de argumentaţie, la moldovenii lui, sigur, şi la partidul lui! Dar, să fim serioşi, şi suntem serioşi, noi nu redactăm texte de legi, evident, pentru oameni care nu ştiu să citească. Cel care nu a citit o lege, nu ştie s-o interpreteze, nu are ce căuta în domeniu. Doi: noi nu trebuie să admitem postulatul care se întrezăreşte în argumentaţia distinsului meu coleg că există, pe acolo, oameni care nu se pricep şi, atunci, trebuie să le dăm, aşa, "mură în gură", şi la începutul mileniului al treilea! Cred că e jignitor pentru colegii noştri din acel sector financiar, Curte de Conturi, ziceţi-le cum vreţi. Poate că ar trebui să-i şi consultăm şi noi pe ei cum interpretează textele de lege.

Ceea ce este interzis se specifică, ceea ce nu este interzis e accesibil. Şi, atunci, care e problema? Redactăm ca să înţeleagă unii care nu sunt specialişti în domeniu şi care, eventual, ne-ar controla? Daţi-mi voie să nu admit o asemenea argumentaţie; dar eu, stimaţi colegi, nu am orgolii. Am semnalat că e în plus partea aceea finală. "...la nivel naţional şi internaţional"; sună foarte bine; "din ţară şi străinătate", în varianta a doua, sună elegant. E de prisos.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Eu am înţeles, din frumoasa intervenţie a colegului meu, că, în final, nu are orgolii şi a renunţat la amendament... Am înţeles bine? Nu am înţeles bine.

În aceste condiţii, supun votului dumneavoastră reformularea textului, pe care a propus-o domnul secretar Leonăchescu şi cu care comisia şi iniţiatorii nu sunt de acord.

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului Leonăchescu.

Cine este pentru? 2 voturi pentru.

Împotrivă? Toţi ceilalţi.

Sunt şi abţineri? Sunt tot atâtea de multe ca şi voturile împotrivă.

Oricum, amendamentul dumneavoastră, de fapt propunerea de reformulare din amendament a căzut.

La art.27, dacă mai sunt obiecţiuni? Nu. Admis, în aceste condiţii, amendamentul 35 şi art.27 se reformulează şi se schimbă ordinea literelor, potrivit celor spuse de domnul preşedinte Stanciu.

Art.28, 29, 30. Comisia nu are amendamente la ele, dar urmează să fie renumerotate.

Pe fond, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Adoptate în formularea iniţială, cele 3 articole, dar vor fi renumerotate.

Art.31. Urmăriţi amendamentul 39. Nu aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul, se modifică art.31.

Titlul capitolului VII rămâne nemodificat, dar va fi renumerotat VI.

Art.32. Urmăriţi amendamentul 41. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul, se modifică art.32.

Art.33. Comisia nu are amendamente, decât îl renumerotează. Dacă aveţi obiecţiuni? Adoptat art.33 în formularea iniţială. se renumerotează.

Art.34. Urmăriţi amendamentul 43. Admis amendamentul, se modifică art.34.

La art.35, comisia nu are amendamente. Nici dumneavoastră nu aveţi obiecţiuni. Adoptat în formularea iniţială. Se renumerotează 32.

Titlul capitolului VIII. Urmează să fie renumerotat VII. Dacă aveţi obiecţiuni?

Art.36. Comisia nu are amendamente la alin.1. Dacă dumneavoastră aveţi? Votat în formularea iniţiatorului.

La alin.2 şi 3, urmăriţi, vă rog, amendamentul 46, de la pag.36. Dacă aveţi obiecţiuni? Adoptat amendamentul 46, se modifică alin.2 şi 3 de la actualul art.36, care va fi renumerotat.

Art.37. Pentru alin.1, comisia nu are obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu. Votat în formularea iniţiatorului.

Amendamentul 47, alin.2, comisia propune reformularea acestuia. Urmăriţi amendamentul 47 de la finalul pag.36. Admis amendamentul, se modifică alin.2 de la art.37, care va fi renumerotat 34.

După actualele alineate de la art.37, comisia propune, prin acelaşi amendament 47, două alineate noi, 3 şi 4. Le găsiţi la pag.37. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, se introduc alin.3 şi 4.

Art.38. Urmăriţi amendamentul 48. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul. Se modifică art.38, se renumerotează 35.

Art.39. Urmăriţi amendamentul 49. Nu aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul, se modifică art.39, în mod corespunzător, şi se şi renumerotează.

Anexa cuprinzând glosarul de termeni, comisia propune să fie eliminată prin amendamentul 50. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 50? Admis amendamentul, se elimină anexa cu glosarul de termeni.

Vă rog să constataţi că am parcurs această importantă lege pentru cercetare, urmează să o supunem votului final la sfârşitul şedinţei de astăzi.

Domnul preşedinte Stanciu doreşte să intervină în legătură cu ordinea de zi.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Sunt două acte normative care se referă la acelaşi lucru. Este vorba de iniţiativa Guvernului în sensul unui proiect de Lege privitor la statutul cercetătorului, pe care dumneavoastră aţi avut amabilitatea să-l audiaţi şi să-l votaţi în consecinţă, şi, peste acest proiect de lege existent deja la comisie, s-a dat o ordonanţă de urgenţă care a preluat o parte din proiectul, tot al Guvernului, privind statutul cercetătorului.

În consecinţă, conform Regulamentulului Camerei Deputaţilor, respectiv partea privitoare la activitatea comisiilor s-au dezbătut împreună cele două şi s-a preluat din ordonanţă ceea ce constituia noutate faţă de proiectul de lege şi deci, v-am supus aprobării proiectul de lege cu zone de articole din ordonanţă şi am propus respingerea ordonanţei. Deci, la poziţia 37, dacă nu s-a schimbat ordinea de zi, era această ordonanţă propusă ca respingere.

În consecinţă, domnule preşedinte ele sunt legate una de alta. Deci, noi rămânem la ideea că poziţia 37 trebuie respinsă pe baza motivaţiei pe care am dat-o. Acum, domnule preşedinte, ori o lăsaţi în ideea la vot final, ori o supuneţi acum acestui vot de respingere, şi nu cred că este cineva împotrivă, deoarece, aşa cum am spus, ea a fost îmbrăţişată cu un proiect de lege aşa de strâns încât a sufocat ordonanţa. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Distinse domnule preşedinte, mă puneţi în încurcătură, pentru că tot dumneavoastră, într-o altă şedinţă, mi-aţi făcut o teorie inversă cu privire la preluarea din ordinea de zi a unor puncte ulterioare. (Domnul deputat Anghel Stanciu se consultă cu prezidiul.)

Stimaţi colegi,

Pentru că greşeala sau, mai degrabă, nu greşeala, nerespectarea ordinii cronologice a fost deja săvârşită fără asentimentul meu de către domnul preşedinte Stanciu, vă întreb dacă doreşte cineva să ia cuvântul în legătură cu propunerea de respingere a Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.65/2002 privind statutul personalului de cercetare-dezvoltare. Iniţiatorul este de acord? De acord. Nefiind cereri pentru a participa la dezbateri şi nici opoziţii la propunerea comisiei, vom supune votului final de astăzi şi propunerea de respingere de la pct.54.

Stimaţi colegi,

Ne întoarcem la pct.17 care a fost amânat în şedinţa de ieri după-amiază la propunerea legislativă privind modificarea şi completarea art.95 din Legea audiovizualului. Aştept iniţiatorul. Poftiţi, poftiţi, domnule deputat. Domnul deputat Márton. Vă rog. Sunteţi autorul acestei propuneri. Vă dau cuvântul să vă prezentaţi propunerea, dar nu înainte de a vă adresa felicitări cu privire la ziua dumneavoastră de naştere. Îi rog pe colegii mei să vă şi aplaude. (Aplauze.) La mulţi ani! Aveţi cuvântul acum.

Domnul Márton Árpad Ferenc:

Mulţumesc. Acest proiect de lege a intervenit ca urmare a modului în care era posibil să se aplice Legea modificată a audiovizualului. Au intervenit nişte elemente care au arătat anumite carenţe, ca atare, am venit noi cu un proiect de lege de modificare a sancţiunilor care să permită o sancţionare gradată, o sancţionare mult mai bine individualizată decât cea care exista înainte. Iniţial modificarea noastră ar fi eliminat total posibilitatea interzicerii unor posturi prin ridicarea licenţei de către Consiliul Naţional al Audiovizualului şi înlocuirea acestei sancţiuni cu o suspendare graduală.

În decursul discuţiilor din comisie s-a găsit o soluţie, zicem noi, mult mai bună, chiar cu menţinerea pentru anumite situaţii foarte grave a posibilităţii de retragere a acestei licenţe. evident, o să vedeţi şi dumneavoastră, sunt punctual enumerate patru astfel de situaţii, ele fiind pericol la însăşi existenţa libertăţilor şi a păcii din ţară.

Au mai fost în cursul dezbaterilor şi alte amendamente care, în fond, s-au mulat pe acest text, permiţând o individualizare mai clară a actorilor de pe această scenă a audiovizualului, a modului prin care sunt comunicate către aceşti actori diferitele hotărâri ale CNA-ului şi, evident, şi modul de aplicare a sancţiunilor. Toate aceste amendamente noi am crezut că sunt bine venite, am fost de acord cu ele, am găsit în comun în comisie o formă care credem că este un întreg. Au fost şi amendamente care nu s-au legat de această tematică, având alte elemente legate de lege, dar nu de această structură, pe care comisia nu le-a aprobat. Cu majoritatea acestor respingeri am fost şi noi de acord, cu unele, zicem noi că s-ar putea să fie totuşi încă adoptate, dar acestea în cursul dezbaterii pe articole vor fi ridicate. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte Mihai Mălaimare, prezentaţi, vă rog, raportul comisiei sesizate în fond.

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Noi ne-am aflat de fapt în faţa a două proiecte de lege, proiectul de Lege propus de domnul deputat Márton Arpad şi domnul Kelemen Hunor, a fost un proiect de lege pe care l-am adoptat, având în vedere faptul că el venea să completeze o eroare pe care ne-am asumat-o în timpul lucrărilor comisiei vizavi de Legea nr.504. Am mai avut şi un alt proiect de amendare a legii, propus de doamna deputat Vasilescu. Este un proiect pe care noi l-am respins, întrucât, reamintesc, CNA-ul, ca organism, este autonom şi se află sub control parlamentar, şi nu în subordinea Parlamentului şi dorim să-i menţinem acest statut.

Noi vă rugăm să aprobaţi raportul comisiei aşa cum a fost el redactat. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Damian Brudaşca la dezbateri generale.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Aşa cum menţiona în finalul intervenţiei domniei sale domnul preşedinte al Comisiei pentru cultură, ne aflăm în faţa a două propuneri legislative, una aprobată, nu ştiu dacă este pe deplin justificată aprobarea ei, şi cea de a doua respinsă, probabil pentru că este semnată de un parlamentar PRM, şi mai ales pentru faptul că propune eliminarea unei situaţii nefireşti în comportamentul CNA, devenit instrument de presiune şi de exercitare a intereselor majorităţii parlamentare şi a partidului de guvernământ.

În cazul în care s-ar fi adoptat şi această propunere legislativă iniţiată de doamna deputat Olguţa Vasilescu s-ar fi reuşit să se realizeze acea echidistanţă, care este absolut obligatorie, în comportamentul unor astfel de instituţii de importanţă majoră, cum este Consiliul Naţional al Audiovizualului. Această propunere legislativă făcută de doamna Olguţa Vasilescu porneşte de la o necesitate obiectivă, constatându-se că actuala lege are carenţe care permit asemnea subterfugii din partea reprezentanţilor CNA.

Pe de altă parte, doamna Vasilescu urmărea prin propunerea legislativă pe care a făcut-o asigurarea şi garantarea independenţei autorităţii de reglementare, întrucât în forma actuală legea permite reprezentarea partidului de guvernământ în proporţie de aproape 100%, având în vedere faptul că Guvernul este alcătuit din membrii aceluiaşi partid, care deţine şi majoritatea parlamentară şi deţine 3 locuri în CNA. Modificarea acestor prevederi ar veni în întâmpinarea recomandărilor Comisiei Europene şi ar corespunde normelor democratice, deoarece toate partidele politice vor putea fi astfel reprezentate în CNA, acesta nemaidevenind fieful unui singur partid parlamentar.

Prin urmare, domnule preşedinte, eu supun atenţiei colegilor mei necesitatea unui tratament corespunzător şi mai ales a unui tratament responsabil faţă de această propunere legislativă. Depinde de votul dumneavoastră să daţi un semnal că doriţi ca CNA-ul să devină cu adevărat o instituţie independentă sau să lăsaţi să se înţeleagă că nu îl puteţi scăpa de sub control, cu toate implicaţiile politice, şi nu numai, pe care acest gest le va avea în viitor. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte, mai rămâneţi, că poate mai doreşte şi altcineva dintre colegii noştri să participe la dezbaterile generale. Dacă se mai înscrie cineva la cuvânt? Nu. Dau atunci cuvântul preşedintelui comisiei.

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Domnule preşedinte,

Distinse domnule deputat,

Sunt câteva afirmaţii cu care nu pot fi de acord nici într-un caz şi am să încerc în câteva foarte scurte cuvinte să vi le destăinui, dacă îmi acordaţi atenţia necesară. Vă mulţumesc.

Dumneavoastră aţi afirmat că aprobarea primului proiect de lege nu s-ar fi justificat. Este o afirmaţie pe care nu o înţeleg, pentru că proiectul domnilor deputaţi vine, din contră, în succesiunea întru urmarea firească a doleanţelor pe care le-a afirmat tocmai partidul dumneavoastră, adică acelea care privesc posibilitatea de a ierarhiza oarecum, de a eşalona, de a construi nişte piedici, înainte de a ajunge la posibilitatea de a da o amendă extrem de gravă, aşa cum Legea nr.504 a oferit CNA-ului în cazul concret care vă interesează pe dumneavoastră.

A doua afirmaţie cu care nu pot să fiu de acord, şi mai cu seamă nu pot să fiu eu de acord, este că legea colegei dumneavoastră a fost respinsă numai pentru că ea vine dinspre partea PRM-ului. Îndrăznesc să cred că dacă ar fi fost să discutaţi numai cu mine, această afirmaţie este inutilă. În Comisia pentru cultură noi nu facem nici un fel de imixtiune a ideilor politice cu care venim. Vă rog să mă credeţi şi vă invit să fiţi oaspetele nostru ori de câte ori doriţi.

A treia afirmaţie pe care chiar că nu o înţeleg este că CNA-ul este subordonat în acest moment partidului de guvernământ. Vă reamintesc, domnule deputat, că, potrivit legii, membrii CNA sunt propuşi de către o sumă întreagă de instituţii, printre care şi Camerele Parlamentului, dar ei nu reprezintă partidele respective. este o lege pe care nu am făcut-o noi, este o lege însă care răspunde doleanţelor absolut tuturor partidelor şi avem datoria să trimitem în CNA oameni care ştiu să citească această lege şi mai cu seamă care ştiu să o respecte. Eu vă invit să-mi şi demonstraţi modul în care CNA a devenit o instituţie aflată eminamente în subordinea partidului de guvernământ şi, de altminteri, vă reamintesc că o bună parte din perioada din 2000 până în prezent, CNA a fost condus de către un preşedinte care nu a fost deloc numit de către actualul partid de guvernământ.

Ca atare, eu înţeleg demersul dumneavoastră, dar, domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor, vă rog să aprobaţi raportul nostru aşa cum l-am redactat. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul secretar Leonăchescu.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am ascultat cu mare atenţie argumentaţia domnului preşedinte al Comisiei pentru cultură şi îl admir pentru insistenţa cu care apără această baricadă. Am ascultat, de asemenea, şi o argumentaţie care pentru mine ridică unele semne de întrebare şi pentru care îi cer explicaţii. Eu am înţeles că decizia de respingere este luată şi pentru a avea o mare grijă să nu se ajungă la amendă şi că e bine să se prevină, decât să se amendeze, un fapt care ar putea să intre în zona infracţionalului. numai că a preveni ascunde o imensă capcană: ascunde capcana interdicţiei, a blocajului, a interdicţiei exprimării unei poziţii, a blocării accesului unui curent de opinie.

Iată de ce nu accept această poziţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Damian Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Eu regret că din când în când sunt nevoit să încrucişez spada cu distinsul preşedinte al Comisiei pentru cultură, pe care îl apreciez sincer, dar, ce să facem, viaţa ne-a pus în două tabere diferite.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ceea ce dorea colega mea care este iniţiatoarea acestei propuneri legislative era tocmai de a se conferi posibilitatea Consiliului Naţional al Audiovizualului să îşi dovedească în viitor echidistanţa. Astfel, dacă noi ne uităm spre exemplu la propunerea sa privind amendarea şi modificarea art.42 alin.1, aici se spune foarte clar: "pentru încurajarea şi facilitarea exprimării pluraliste a curentelor de opinie, inclusiv în perioada campaniilor electorale". Eu cred că acest lucru este benefic chiar şi pentru partidul de guvernământ, care pentru moment nu-şi pune problema acestei echidistanţe, dar s-ar putea ca, de-a lungul istoriei, viaţa ne oferă tot felul de surprize şi tot felul de răsturnări, chiar dumneavoastră să aveţi nevoie de realizarea unei astfel de echidistanţe şi nici un partid politic care va fi vreodată majoritar şi va prelua pârgiile conducerii ţării să nu poată să intervină şi să folosească această instituţie în interes strict politic.

Şi pentru că tot mi-aţi cerut să dau exemple, permiteţi-mi să mă refer doar la unul singur, foarte de notorietate: selectarea şi promovarea în funcţia de preşedinte al Consiliului Naţional al Audiovizualului a unei persoane care alte merite nu a avut decât acela de promovare a poziţiei partidului dumneavoastră. Din punct de vedere ziaristic este aproape mediocru, iar din punct de vedere al conducerii CNA-ului, daţi-mi voie să mă abţin, pentru că până în momentul de faţă nu a dat, nici o probă concludentă de onestitate şi de competenţă.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Trecem la dezbaterea propunerii legislative.

La titlul acesteia, vă rog să urmăriţi amendamentul 1. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, se modifică titlul propunerii legislative.

Prin amendamentul 2, comisia propune un art.I, mai exact preambulul acestui articol, care precizează: "Legea audiovizualului, nr.504/2002, se modifică şi se completează după cum urmează:" Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament? Nu. Adoptat amendamentul 2.

La amendamentul 3, urmăriţi pct.1 cu privire la modificarea lit.d) a art.1. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Adoptat amendamentul 3, se introduc modificările la Legea nr.504 prevăzute în acest amendament.

La amendamentul 4, comisia propune modificarea alin.3 şi 4 la art.2. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Adoptat amendamentul 4, se introduc modificările propuse de comisie.

Prin amendamentul 5, comisia propune modificări la alin.4 al art.6. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul 5, se introduce modificarea alin.4 al art.6.

Prin amendamentul 6, comisia propune modificarea alin.5, 6 şi 7 din art.15. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, se introduc cele trei modificări.

Prin amendamentul 7, comisia propune introducerea unui alineat nou în art.15, alin.8. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul. Doamna deputat Mona Muscă, vă rog.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

După art.9 se introduce un articol nou, care va avea următorul conţinut, este vorba de un amendament la proiectul iniţiatorilor şi anume: "senatorii şi deputaţii nu pot fi realizatori sau prezentatori de programe de radiodifuziune sau de televiziune".

Domnul Valer Dorneanu:

Stimată colegă, staţi puţin ca să ajutăm colegii să vă urmărească. Noi eram la amendamentul 7, care se referea la art.15.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Da, dar se introduce acest amendament imediat acolo.

Domnul Valer Dorneanu:

Unde îl găsim?

Doamna Monica Octavia Muscă:

La "respinse".

Domnul Valer Dorneanu:

Asta ar însemna că după amendamentul 5 aţi dorit dumneavoastră "..

Doamna Monica Octavia Muscă:

De asta am intervenit acum.

Domnul Valer Dorneanu:

Dar aţi intervenit târziu. Asta vroiam să vă spun.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Păi, acolo am stat, m-am anunţat, dar nu v-aţi uitat.

Domnul Valer Dorneanu:

Urmăriţi amendamentul respins de la pagina...

Doamna Monica Octavia Muscă:

În proiect este la pag.11, la "amendamente respinse"...

Domnul Valer Dorneanu:

La pct.2.

Doamna Monica Octavia Muscă:

La pct.2, da. Repet, amendamentul propus este: "Senatorii şi deputaţii nu pot fi realizatori sau prezentatori de programe de radiodifuziune sau televiziune".

Stimaţi colegi,

Există o decizie a Consiliului Naţional al Audiovizualului, Decizia nr.38/2003 cu privire la publicitatea politică şi exercitarea unor profesii. În această decizie se spune foarte clar că sunt interzise spoturile publicitare, clipurile electorale, deci, cu publicitate politică, între campaniile electorale, ceea ce mi se pare normal şi firesc. Nimeni nu a protestat cu privire la această decizie a CNA-ului.

În acelaşi timp însă nu prin spoturi publicitare, ci prin emisiuni întregi, emisiuni săptămânale, care durează uneori de dimineaţa până seara, există realizatori ai acestor emisiuni, parlamentari. Nu mi se pare corect, este cazul domnului Păunescu, îl apreciez foarte mult ca poet, nu ştiu câţi din sala aceasta şi din afară îl apreciază aşa de mult cum îl apreciez eu, cred că poate face şi emisiuni extraordinar de interesante şi a reuşit să demonstreze acest lucru. Nu este vorba de domnia sa ca persoană, ci de un principiu. Dacă se interzic clipurile publicitare electorale, politice, nu văd atunci cum am putea să acceptăm emisiuni întregi făcute de un parlamentar.

În acest caz cred că este vorba de o situaţie de incompatibilitate de care ar trebui să ţinem cont, cu atât mai mult cu cât a fost o asumare a răspunderii Guvernului exact pe situaţii de incompatibilitate. Nu vreau să spun că domnul Adrian Păunescu sau un alt coleg de al nostru ar face campanie publicitară politică în emisiunile lor, dar se creează posibilitatea de a face acest lucru şi se şi întâmplă, fie şi numai prin prezenţa domniei sale acolo. Domnia sa este o persoană extraordinar de cunoscută, nu numai ca poet, nu numai ca om de cultură, ci şi ca om politic. Drept urmare, simpla prezenţă a domniei sale acolo este o campanie politică.

Ca atare, stimaţi colegi, vă propun să acceptaţi acest amendament, pentru că altfel ne vom trezi că o parte din emisiunile televizate sau o parte din emisiunile de la radio vor fi susţinute de oameni politici, şi atunci mă întreb la ce mai foloseşte decizia CNA-ului cu privire la clipurile politice. Este, ca să zic aşa, o concurenţă neloială faţă de ceilalţi oameni politici, este o situaţie de incompatibilitate şi drept urmare vă propun să acceptaţi acest amendament. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Vă mulţumesc, stimaţi colegi.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea iniţiatorilor, domnul Hunor.

Domnul Kelemen Hunor:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Iniţiatorii susţin această propunere a domnului Onisei şi a doamnei deputat Mona Muscă. Noi credem că prin această propunere se completează legea prin care Guvernul şi-a asumat responsabilitatea săptămâna trecută şi, sigur, noi nu discutăm despre domnul senator Păunescu, nu discutăm despre persoane concrete, principiul este important şi noi susţinem acest principiu şi introducerea acestui principiu în proiectul de lege. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul preşedinte Mihai Adrian Mălaimare.

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este un punctul de vedere, recunosc, extrem de interesant şi important care se lansează în acest moment, sincer vă spun că aş fi preferat ca această dezbatere să o avem un pic mai târziu, aşa cum am şi convenit cu iniţiatorul acestui amendament, cu domnul Onisei, având în vedere că un amendament la o lege făcut în mod special în direcţia unei anumite persoane nu are o relevanţă extrem de solidă. Domnul Onisei îmi spunea însă că există cazuri numeroase şi urmează să ne şi facă dovada în provincie în legătură cu posibilitatea reală sau doar iluzorie de a acapara anumite structuri ale mediei. Ca atare, noi ne-am înţeles la comisie cu domnul Onisei că domnia sa va transforma acest amendament într-un proiect de lege, pentru că dorim o dezbatere reală, adevărată, solidă pe un principiu cu care teoretic putem fi de acord.

Eu însă îmi menţin punctul de vedere astăzi şi vă rugăm să respingeţi acest amendament, aşa cum am făcut-o şi noi în comisie. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna deputat Mona Muscă mai doreşte să-şi susţină încă o dată amendamentul.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Dacă am vorbit de domnul Adrian Păunescu, am făcut-o doar pentru respectul pe care-l port persoanei respective ca poet, ca om de cultură, nu pentru alt motiv, ca nu cumva să credeţi că este vorba de o chestiune personală. Amendamentul însă nu se referă la o persoană, amendamentul se referă la un principiu, şi încă la un principiu foarte dur, la principiul incompatibilităţii. Nu văd de ce ar trebui, cu tot respectul pe care îl port domnului preşedinte Mălaimare şi cu toată prietenia, pot să zic, nu văd de ce este nevoie de un alt proiect de lege pentru a introduce un amendament atât de simplu şi de clar şi atât de principial. Este o ocazie acuma, a fost un amendament depus la comisie, drept urmare, îl putem acum accepta, nu să facem încă o lege de modificare a Legii audiovizualului. Vă mulţumesc frumos.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Aţi ascultat argumentele autoarei amendamentului pe care comisia l-a propus, prin raport, să fie respins şi preşedintele a susţinut astăzi acelaşi lucru.

Sunt dator să-l supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru amendamentul doamnei Mona Muscă? 41 de voturi pentru.

Împotrivă? 51 de voturi împotrivă.

(Rumoare, vociferări)

Voci din sală:

Mai număraţi o dată!

Domnul Valer Dorneanu:

Eu nu am numărat, eu am adunat cele două părţi ale sălii, comunicate de colegii mei.

Stimaţi colegi,

Din respect faţă de distinsa noastră colegă, vă rog să vă mai exprimaţi încă o dată votul. Cei care au votat împotrivă sunt contestaţi.

Cine este împotriva amendamentului doamnei Mona Muscă?

Aveţi dreptate. S-a numărat greşit. Sunt 56 de voturi împotrivă.

Abţineri, dacă sunt? Nu sunt.

Amendamentul a fost respins cu 56 de voturi împotrivă, 41 de voturi pentru.

Ne aflam la amendamentul nr.7 cu privire la introducerea unui alineat, alin.8, la art.15.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.7? Nu aveţi.

Adoptat în unanimitate.

Amendamentul nr.8. Nu aveţi obiecţiuni.

Introdus modificarea alineatului în art.35.

Prin amendamentul nr.9, comisia propune modificarea alin.10 în art.44.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.9? Admis amendamentul, se modifică textul respectiv.

Amendamentul nr.10.

Adoptat amendamentul 10, se modifică lit.a) de la art.49.

Amendamentul nr.11 - abrogarea lit.h) de la art.54.

Nu aveţi obiecţiuni.

Admis amendamentul, se abrogă lit.h) de la art.54.

Amendamentul nr.12.

Adoptat amendamentul nr.12.

Amendamentul nr.13. Nu sunt obiecţiuni.

Adoptat în unanimitate.

Amendamentul nr.14. Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Amendamentul nr.15. Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Amendamentul nr.16. Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Amendamentul nr.17. Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Amendamentul nr.18. Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Amendamentul nr.19. Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Amendamentul nr.20. Nu sunt obiecţiuni.

Se adoptă în unanimitate.

Amendamentul nr.20 se referea la modificarea art.95.

Amendamentul nr.21.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Kerekes Karoly:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Într-adevăr, trebuie să recunoaştem că această iniţiativă legislativă a adus o serie de îmbunătăţiri esenţiale la Legea audiovizualului. Pe deasupra, şi comisia a contribuit esenţial la îmbunătăţirea ei.

Dar, în privinţa regulilor de procedură- mă refer aici la contestarea deciziilor luate de către consiliu -, acest capitol conţine câteva imperfecţiuni, şi eu aş crede că ar fi cazul să fim atenţi la acestea şi să le aducem corecturile necesare.

În primul rând, la art.95²: "Deciziile emise în condiţiile art.95 şi 95¹ pot fi atacate la Secţia de contencios administrativ a Curţii de Apel" - până aici, este foarte corect. Mai departe: "Soluţionarea cazului se va face în cel mult o săptămână de la sesizare". O mică menţiune: procedural şi sub aspectul tehnicii legislative se foloseşte "cauza" sau "contestaţia"; nu "soluţionarea cazului", ci "soluţionarea contestaţiei" sau a "cauzei".

Dar, ceea ce am vrut să ridic în primul rând este problema acestui termen: "se va face soluţionarea contestaţiei în cel mult o săptămână de la sesizare".

Stimaţi colegi,

Eu m-am consultat cu mulţi jurişti, inclusiv cu preşedintele Curţii de Apel de la Tg.-Mureş. Este imposibil de realizat, de îndeplinit procedura. Dacă luăm în considerare trimiterea citaţiei, trimiterea întâmpinării, primirea întâmpinării, deci este un termen foarte scurt şi, în schimbul acestui text - şi eu am făcut un amendament pe care, din păcate, nu l-a luat în considerare comisia, dar am ocazia să reiterez şi sună în felul următor: "Instanţa judecă de urgenţă contestaţia, termenele de judecată neputând fi mai mari de 10 zile".

Eu am preluat acest text din regulile de procedură comună şi de procedură de contencios, aşa că n-am greşit cu nimic şi, în opinia specialiştilor, ar fi corect.

A doua observaţie la alin.2 al aceluiaşi articol - art.95 alin.2: "Contestaţia nu suspendă de drept sancţiunea," - foarte corect până aici - "dar instanţa poate hotărî, după 24 de ore de la înregistrarea contestaţiei,"; şi acest lucru este corect, dar parţial, şi imediat vă spun de ce; iar în continuare "suspendarea sancţiunii până la adoptarea hotărârii definitive".

Deci, integral: "Instanţa poate hotărî, după 24 de ore de la înregistrarea contestaţiei, suspendarea sancţiunii până la adoptarea hotărârii definitive".

Dacă acceptăm textul aşa cum este aici precizat, atunci înseamnă că, din oficiu, se face această suspendare. Or, se ştie foarte bine că suspendarea, potrivit regulilor de procedură civilă de contencios administrativ se face numai şi numai la cererea părţilor interesate.

În al doilea rând, "suspendarea sancţiunii până la adoptarea hotărârii definitive", eu am impresia că iniţiatorii aici, într-un fel greşit, aş zice eu, s-au gândit la soluţia finală dată după recurs. Şi atunci, trebuia să se completeze şi cu menţiunea: "hotărârii definitive şi irevocabile", dar în locul acestei sintagme, eu aş propune "suspendarea sancţiunii până la soluţionarea contestaţiei". Şi aici, atunci, este inclusă şi procedura în faţa instanţei de recurs, de suspendare, până când se soluţionează definitiv şi irevocabil această contestaţie.

Iar la alin.4 al art.95², se menţionează că "Hotărârea Curţii Supreme de Justiţie este definitivă şi irevocabilă"; foarte corect până aici, dar se mai adaugă "şi se ia în cel mult o săptămână de la depunerea recursului".

Nu ştiu dacă se poate realiza într-un termen de o săptămână pentru motivele pe care le-am prezentat şi în cazul primei instanţe, dar avem în Legea contenciosului administrativ, Legea nr.29/1990, un text corespunzător, art.15: "Curtea Supremă de Justiţie va judeca recursul de urgenţă". Este suficient şi atunci nici n-ar trebui să menţionăm în cea de a doua parte a alin.4 - acea parte a propoziţiei, că "se ia în cel mult o săptămână de la depunerea recursului"; mă refer la hotărârea Curţii Supreme de Justiţie.

Deci, cu aceste propuneri am venit în faţa dumneavoastră. Dacă consideraţi că pot fi acceptabile, în primul rând mă adresez iniţiatorilor, atunci vă rog frumos să fiţi de acord.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Árpád, vă rog să luaţi cuvântul.

Domnul Márton Árpád Francisc:

Noi am luat, pe vremea respectivă, această decizie cu termenul de o săptămână, că în primele variante, suspendarea cea mai scurtă era de o săptămână. Deci, s-ar fi putut să se intervină cu o soluţie, dacă nu s-ar fi suspendat emisiunea, deci aplicarea sancţiunii, s-ar fi venit cu soluţia din instanţă după ce, de fapt, pedeapsa, să zic aşa, ar fi fost ispăşită. Însă, în decursul dezbaterii, - a fost o dezbatere destul de lungă -, nu se mai susţine, într-adevăr, această săptămână - deci, noi renunţăm la acest interval - şi, avându-se în vedere cele spuse de colegul nostru, evident că trebuie să fim atenţi la ce este în legislaţia actuală. Ca atare, aş fi de acord cu modificarea: în loc de "în cel mult o săptămână de la sesizare", să trecem acolo "10 zile", la alin.1; la alin.4, în loc de "o săptămână", să fie aceeaşi formulare ca şi în Legea contenciosului administrativ, deci în timpul cel mai scurt, iar la alin.2 "la adoptarea hotărârii definitive şi irevocabile", ca să fie şi aici destul de clar; deci, "la cerere" - şi includerea sintagmei "la cerere" şi completarea cu "adoptarea hotărârii definitive şi irevocabile", pentru că asta a fost intenţia iniţiatorului, a fost o scăpare de-a noastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai doreşte cineva să intervină?

L-aş întreba pe preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi dacă termenul de 10 zile este un termen posibil din punct de vedere al îndeplinirii procedurilor de citare, chiar cu prescurtare.

Domnul Ion Neagu:

Domnule preşedinte,

Tocmai acest lucru voiam să-l subliniez, să ţinem seama că în orice proceduri de judecată, şi mai ales în faţa Curţii Supreme de Justiţie, trebuie să existe un timp material în care să se facă înştiinţarea pentru termenul de judecată în vederea exercitării apărărilor.

Mi se pare mie că termenul de 10 zile este insuficient, pentru că există riscul, deci în detrimentul soluţionării cauzei, să nu se facă în timp citarea şi apoi se dă un nou termen. Şi atunci, legea apare, pe acest aspect, ca un bumerang. În loc să-i faci un serviciu pentru o rezolvare urgentă, prin fixarea unui asemenea termen şi încorsetând la 10 zile aceste posibilităţi, nu s-ar crea premisele rezolvării rapide a unei asemenea situaţii.

De aceea, cred că rezonabil pentru proceduri ar fi un termen de 15 zile. Repet- şi cu asta închei -, 10 zile ar fi puţin, ne-am putea trezi la termen fără procedură completă şi s-ar da, în mod obligatoriu, un nou termen.

De aceea, cred că realist ar fi termenul de 15 zile, ca să se poată face procedura cum ştiţi, şi adaug, sub aspect tehnic, pleacă înştiinţarea, revine pe căile pe care le cunoaştem: poştă, agenţii etc. S-ar putea ca 10 zile să fie un timp material insuficient.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dar vă rog să mai rămâneţi puţin la tribună, domnule profesor. O să exploatez calităţile dumneavoastră profesionale şi vă rog să vă referiţi şi la propunerea care s-a făcut aici ca, în locul sintagmei "soluţionarea cazului", să se utilizeze sintagma "soluţionarea cauzei".

Domnul Ion Neagu:

Vreau să vă spun că este, de altfel, consacrat în mod expres, indiferent de natura litigiului, nu "cazului", ci "cauzei". Cauza sau pricina poate fi de orice natură: civilă, penală, pe contencios etc.

Deci, cel mai fericit termen este "cauză", şi nu "caz".

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

A doua întrebare pe care vreau să v-o pun, v-am spus că vă exploatez: la alin.2, "suspendarea sancţiunii până la adoptarea hotărârii definitive". Adoptarea este termenul de referinţă, cel corect, sau "soluţionarea definitivă"?

Domnul Ion Neagu:

Nu, nu, nu. "Adoptarea" este un termen care nu este consacrat în soluţiile pe care le dau instanţele judecătoreşti.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi nici nu pot face referire la "data adoptării".

Domnul Ion Neagu:

Exact. Şi termenul consacrat este "pronunţarea hotărârii". Aşa scrie în oricare dintre legile care vin să statueze asupra conflictelor de orice natură; deci, nu "adoptare", ci "pronunţarea hotărârii".

Domnul Valer Dorneanu:

La ultimul alineat- şi cu aceasta exploatarea dumneavoastră a încetat -, în prezent, textul spune aşa: "Hotărârea Curţii Supreme de Justiţie este definitivă şi irevocabilă şi se ia în cel mult o săptămână de la depunerea recursului".

Cineva a propus aici să se utilizeze reglementarea de la Contenciosul administrativ, unde termenul este "de urgenţă": "Hotărârea este definitivă şi irevocabilă şi se ia în procedură de urgenţă".

Domnul Ion Neagu:

Domnule preşedinte,

De regulă, în textele de lege se arată, se cuantifică timpul, sau intervalul de timp în care "de urgenţă" nu-mi spune nimic. Într-o cauză complexă, "de urgenţă" poate însemna şi o lună de zile, pentru că, spun eu, dosarul are atâtea volume, încât "de urgenţă" înseamnă şi în trei săptămâni, pentru că am avut de parcurs un material imens. Nu se foloseşte de regulă expresia "de urgenţă" la deliberare şi pronunţare; se fixează termen de 5, 15 zile etc.

De aceea, mi se pare mie ...

Domnul Valer Dorneanu:

Termenul de 15 zile de la fond ar fi bun?

Domnul Ion Neagu:

Este foarte bun, dar poate ar fi bine chiar 10 zile, zic eu. De ce? Pentru că, iată, în materie penală deliberarea şi pronunţarea trebuie să aibă loc în 15 zile. Gândindu-vă că este un litigiu de altă natură, nu de o dificultate extraordinară ca materie penală, s-ar putea ca termenul să fie şi de 10 zile, dar nu "de urgenţă", în orice caz.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Domnul preşedinte Mihai Mălaimare doreşte să-şi spună părerea cu privire la aceste propuneri.

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Domnule preşedinte,

Doar că-i mulţumim domnului preşedinte Neagu pentru intervenţie şi că suntem de acord cu modificările legate de cele 15 zile, de adăugarea la alin.2 al art.95² "şi irevocabile" şi cu cele "10 zile" la alin.4.

Vă mulţumesc.

Domnul Kerekes Karoly (din sală):

"... la cerere ..."; suspendarea se face "la cerere".

Domnul Valer Dorneanu:

Da. O să spun eu textul.

Stimate coleg, am înţeles, când o să prezint textul, vă prezint şi sintagma aceasta.

Stimaţi colegi,

La alin.1, partea a doua a acestui alineat, se propune să fie reformulată astfel: "Soluţionarea cauzei se va face în cel mult 15 zile de la sesizare".

Cine este pentru această formulare? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La alin.2 se propune reformularea ultimei părţi: "Contestaţia nu suspendă de drept sancţiunea, dar instanţa poate hotărî, la cerere, după 24 de ore de la înregistrarea contestaţiei, suspendarea sancţiunii până la pronunţarea hotărârii definitive şi irevocabile".

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.3 rămâne la fel, nefiind obiecţii.

La alin.4: "Hotărârea Curţii Supreme de Justiţie este definitivă şi irevocabilă şi se ia în cel mult 10 zile de la depunerea recursului".

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Amendamentul nr.22, cu privire la alin.1 de la art.96.

Dacă sunt obiecţiuni?

Doamna Mona Muscă.

Vă referiţi la un amendament respins, sau reformulare?

Doamna Monica Octavia Muscă:

La amendament respins.

La amendament respins, domnule preşedinte. Este la art.96 alin.1. Se introduce o literă nouă, care va avea următorul cuprins: "degradarea sau distrugerea echipamentelor tehnice, indiferent de structura acestora, destinate asigurării accesului public la serviciile de programe audiovizuale".

De ce susţin că trebuie neapărat introdus în lege acest amendament?

Aduc aminte celor care cunosc Legea audiovizualului de acum, noi am introdus acolo un amendament cu privire la contrafacerea decodoarelor. Legea nr.504 conţine, acum, contrafacerea decodoarelor cu sancţiuni. Ei, bine, la ora actuală, sunt şapte procese penale în baza acestui articol introdus, acestui alineat.

Ca atare, motivaţia respingerii a fost că fapta incriminată este sancţionată prin Codul penal. E adevărat, numai că nu este vorba numai de distrugeri materiale. Asta vreau eu să atrag atenţia comisiei şi iniţiatorilor. Este vorba, în acelaşi timp, de distrugeri materiale, dar mai ales de încălcarea dreptului la informare şi libertatea de exprimare. Sunt două drepturi fundamentale încălcate prin asemenea acţiuni huliganice.

Drept urmare, rog şi comisia şi iniţiatorii să aibă înţelegere şi, dacă celălalt amendament pe care l-am propus la Legea nr.504, contrafacerea decodoarelor are la ora actuală şapte procese penale, înseamnă că şi-a avut rostul.

Drept urmare, şi acest alineat, pe care vă rog să-l acceptaţi, va avea acelaşi rost, de a îndepărta posibilitatea încălcării dreptului la informare şi a libertăţii de exprimare.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte, eu aş zice să lăsaţi totuşi un jurist să se pronunţe cu privire la această propunere.

Domnul preşedinte Neagu.

Domnul Ion Neagu:

Până mă duc în sală să vorbesc cu cineva, pot să spun chiar eu.

Ideea nu este rea a colegei mele, doamna Muscă. Îi reamintesc, însă, că, deja, în peisajul reglementărilor penale, există acest aspect surprins aproape punctual.

La art.217 Cod penal, unul dintre alineate, reglementând distrugerea, surprinde chiar - pentru că legiuitorul a avut în vedere şi acest aspect - surprinde chiar posibilitatea ca în cazurile concrete învederate de domnia sa, să intervină legea penală. Dacă s-ar introduce şi aici, practic, ar fi un paralelism, ca să spun aşa, în reglementare penală, fiindcă - repet - deja legiuitorul şi-a spus cuvântul pe acest plan. Numai dacă s-ar dori, să spun aşa, introducerea unei forme calificate, adică o agravantă. Că, altfel, în maniera în care este construit acum textul, el are acoperire în dispoziţia art.217 din Codul penal.

Dacă se doreşte, însă, un spor de pedeapsă, doamnă Muscă, atunci, sigur că s-ar putea modifica implicit legea penală. Dar, nu ştiu, această lege este organică?

Doamna Monica Octavia Muscă (din sală):

Nu.

Domnul Ion Neagu:

Ei, atunci, s-ar putea, repet, făcând-o agravant. Că altfel, am acoperire în text; în art.217 Cod penal, textual, spune aşa.

Deci, dacă, repet, doriţi să sporească pedeapsa, în cazul distrugerii unor astfel de echipamente; atunci, da.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule profesor, acum, dacă i-aţi făcut această sugestie pe care sigur doamna deputat o va îmbrăţişa, eu vă rog să analizaţi celelalte alineate de la art.217 şi să apreciaţi gravitatea celorlalte fapte şi să vă pronunţaţi şi în fond, dacă consideraţi oportună o asemenea sugestie, ca s-o ajutăm pe doamna deputat.

Domnul Ion Neagu:

Deci, având în vedere ..., ascult acum ce spune colega noastră, doamna Mona Muscă, valorile sociale ce sunt ocrotite prin aceste dispoziţii ale legii speciale, domnia sa argumentează posibilitatea agravării răspunderii pentru distrugere, când obiectul material - să mă exprim în termeni tehnici - îl constituie echipamente etc.

Văzând peisajele reglementărilor din art.217 Cod penal, care este destul de întins, în evantaiul reglementărilor din alineate, constatăm că sunt sancţiuni penale destul de ridicate. Nu ştiu dacă - nu ştiu dacă, repet - ar fi cazul ca în această situaţie să sporim...

Doamna Monica Octavia Muscă (din sală):

Acolo e infracţiune, în Codul penal, şi aici ar fi contravenţie; lucrăm pe Codul penal.

Domnul Ion Neagu:

Doamna Muscă e de acord din nou cu mine şi-i mulţumesc. Lăsăm că e contravenţie, pentru că în penal este infracţiunea şi vă mulţumesc pentru încredere, doamnă Muscă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Ce înseamnă virtuţile dialogului!

Acceptat.

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamna deputat şi-a retras amendamentul.

Alte obiecţiuni la amendamentul nr.22 sunt?

Nu sunt.

Adoptat amendamentul în formularea propusă de comisie.

La amendamentul nr.23 urmăriţi amendamentul cu privire la introducerea unui alineat - alin.1¹ - la art.96.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Admis amendamentul, se introduce alin.1¹.

Amendamentul nr.24.

Adoptat în unanimitate.

Amendamentul nr.25, care este şi ultimul.

Comisia propune introducerea unui articol, art.II, care să prevadă renumerotarea textelor şi republicarea legii.

Din nou, provoc Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi la o discuţie.

Stimaţi colegi de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, aţi văzut că în cuprinsul acestei propuneri se modifică vreo 24 de texte. În urma modificării, comisia propune republicarea legii, amintindu-vă dispoziţiile din Legea nr.24/2000 cu privire la normele de tehnică legislativă, care recomandă republicarea doar atunci când se fac modificări substanţiale, vă întreb dacă se justifică un asemenea articol, cu republicarea şi renumerotarea? Care ar uşura aplicarea legii, dar ...

Poftiţi, domnule preşedinte.

Îmi cer scuze că v-am provocat astăzi de două ori, deşi nu eraţi comisie de avizare.

Domnul Ion Neagu:

Domnule preşedinte,

Nu mă supăr. Ce voiam să subliniez? De regulă, în practica legislativă, atunci când intervin numeroase modificări, este indicată republicarea care să surprindă şi modificările intervenite în peisajul asupra căruia legiuitorul a stăruit din nou.

Iată că, de data aceasta, cred eu că propunerea colegilor mei se justifică. Rămâne să apreciaţi dacă ... Dar, repet, sunt numeroase - nu ştiu exact, punctual, câte modificări sunt.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi am înţeles că au mai fost modificări anterioare printr-o ordonanţă.

Domnul Ion Neagu:

Exact. Şi, adăugând, domnule preşedinte, şi celelalte modificări, ar fi bine ca cel care parcurge legea să aibă oglinda completă a tuturor modificărilor, astfel încât să nu fie nevoie să se ducă la legea anterioară, anterioară şi cea pe care noi astăzi o adoptăm.

Deci, în principiu, e bine să fie republicată într-o asemenea situaţie concretă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Îneţelegând că nu sunt obiecţiuni la amendamentul 25, acesta a fost adoptat în unanimitate.

Am parcurs, stimaţi colegi, tot cuprinsul acestei legi de modificare. Urmează să o supunem votului final.

Trecem la următorul punct înscris pe ordinea de zi de astăzi, pct.26, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/1999 privind înfiinţarea Academiei Române de Aviaţie. Dau cuvântul iniţiatorului. Nu este iniţiatorul? Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Dan Banciu (consilier, Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei):

Academia Română de Aviaţie, instituţie publică în subordinea MLPTL, a fost înfiinţată în 1999 ca urmare a unor resurse bugetare limitate şi a unei situaţii generale, moment în care Guvernul zilelor respective a constatat imposibilitatea continuării activităţii acestui centru de perfecţionare, s-a gândit la reorganizarea lui, în special, prin mărirea obiectului de activitate, trecându-l la pregătirile de bază în privinţa calificării în domeniile activităţii aeronautice civile.

Datorită specificului cursurilor de pregătire, care trebuie desfăşurate conform prevederilor reglementărilor şi recomandărilor emise de organizaţiile internaţionale de aviaţie civilă, s-a decis ca Academia Română de Aviaţie să nu facă parte din sistemul naţional de învăţământ. Finanţarea pentru funcţionarea instituţiei se face din surse proprii, surse atrase şi fonduri alocate cu destinaţie specială de la bugetul de stat.

Pentru a ne conforma cu reglementările Autorităţii de Aviaţie Reunite, la care România e membru încă din 2001, personalul de instruire pentru instruirea teoretică trebuie să fie absolvent de învăţământ superior de lungă durată, cu diplomă, să aibă experienţă în domeniul de referinţă şi să facă dovada competenţei.

Astfel, s-a născut această Ordonanţă nr. 15/1999, ea a suportat destule modificări în cursul discuţiilor atât în Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, cât şi în Comisia pentru industrii şi servicii, are o serie de modificări cu care am fost, în general, de acord. Avem nişte opţiuni pentru două sau trei modificări, absolut necesare de introdus pentru a nu deturna scopul bun pentru care a fost creată această ordonanţă la vremea respectivă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte Stanciu, preşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, sesizată în fond. Împreună cu Comisia pentru industrii şi servicii aţi făcut raportul?

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Stimaţi colegi,

Vă rog să-mi permiteţi să prezint raportul comun al Comisiei pentru industrii şi servicii asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/1999 privind înfiinţarea Academiei Române de Aviaţie.

1. Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată pentru avizare şi dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/1999 privind înfiinţarea Academiei Române de Aviaţie, primit cu Adresa nr.235/2001.

Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a hotărât să se întocmească un raport comun de către Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport. Ordonanţa Guvernului nr. 15/1999 a fost avizată favorabil de Consiliul Legislativ cu nr.77/27.01.1999.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţa Guvernului nr. 15/1999 a fost avizat favorabil de Comisia pentru muncă şi protecţie socială cu nr.276/11.05.2001, de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci cu nr.357 din 4.05.2001 şi de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi cu nr.235/4.05.2001, în forma adoptată de Senat.

Ordonanţa Guvernului nr. 15/1999 a fost emisă pentru organizarea unei instituţii de învăţământ prin care să se asigure formarea de specialişti în domeniul aeronautic civil prin eliberarea de atestate care să permită absolvenţilor să se prezinte la examenele de obţinere a licenţelor de zbor, precum şi pentru pregătirea şi perfecţionarea profesională a personalului aeronautic în funcţie.

2. În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

3. Proiectul de lege a fost examinat de raportorii celor două comisii, cu specialiştii din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, aducându-se modificări şi completări în conformitate cu reglementările naţionale şi cu acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte. Proiectul de lege a fost examinat în şedinţele comisiilor din 28 şi 29 mai 2002, 16 octombrie 2002 şi 20 noiembrie 2002. La lucrări au participat specialişti din partea Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, sub conducerea domnului secretar de stat Tudor Florescu.

4. La lucrările Comisiei pentru industrii şi servicii au fost prezenţi 23 de deputaţi, din totalul de 26 de deputaţi, membri ai comisiei. La lucrările Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport au fost prezenţi 22 de deputaţi, din totalul de 25 de deputaţi, membri ai comisiei.

Raportul comun asupra proiectului de lege a fost adoptat în unanimitate de către deputaţii prezenţi la lucrări. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, cu amendamente, în şedinţa din 5.04.2001. În urma dezbaterilor, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport propun admiterea cu modificări a proiectului de lege. Semnează preşedinte Istvan Antal, preşedinte - prof. univ. dr. ing. Anghel Stanciu.

Deci, domnule preşedinte, cele două comisii ne-am permis să facem un raport puţin mai lung şi mai complet, pentru că aţi constatat, această lege a ieşit din Senat în 2001, suntem acum în 2003. Până atunci ea a zburat între cele două comisii şi a aterizat de abia acum în plenul Camerei.

Credem, domnule preşedinte, că astăzi trebuie să tranşăm această problemă şi să înţelegem că oricât ar fi de pretenţioasă această profesie de aviator, nu poate fi academician, poate fi absolventul unei academii. Trecem în derizoriu numele unei instituţii de seamă a ştiinţei româneşti şi respectiv al unei instituţii de prestigiu.

Este o şcoală de nivel postliceal, în care, aşa cum se vede, pot să se încadreze în ea oameni competenţi, prin activitatea desfăşurată de şcoală, să conducă aeronave în domeniul civil. Orice alte pretenţii cred că noi comisiile am reuşit în final, după lungi dezbateri, mai lungi decât la oricare altă lege, să le tranşăm.

Mai este o chestiune la care o să vă rugăm, la timpul respectiv, să vă aplecaţi şi dumneavoastră cu atenţie. În 1999, Centrul de perfecţionare al Academiei avea un anumit patrimoniu, acela prin ordonanţă a trecut la Academie, iar acum suntem în 2003 şi, noi am spus, şi ne menţinem poziţia, o să vedeţi şi în intervenţie, că ceea ce trebuie să treacă în patrimoniul actualei Şcoli, care se înfiinţează prin lege, Superioare de Aviaţie Civilă trebuie să fie tot ce s-a acumulat de atunci până acum, să nu rămână nimic pe dinafară. Nu ne-ar deranja să rămână pe dinafară, dar s-ar putea să se certe şi să apară scandal în Ministerul Transporturilor, cine şi ce să ia. Noi înfiinţăm şcoala ca instituţie publică în subordinea ministerului, cu finanţare integral din venituri proprii.

Vă mulţumesc pentru atenţie şi contăm pe sprijinul dumneavoastră.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

La dezbateri generale, cine doreşte? Poftiţi, domnul Vasilescu şi apoi domnul Raduly.

Domnul Valentin Vasilescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu vreau să mă refer doar la aspectul pe care chiar domnul preşedinte al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport l-a atins, şi anume întârzierea nepermis de mare a legiferării acestei norme care să permită să intre în legalitate această şcoală de aviaţie. Cu atât mai mult cu cât până în 1994 sau 1993 piloţii şi controlorii de trafic civil erau pregătiţi la şcoala militară de la Bobocu. O dată cu desfiinţarea acestei secţii civile, s-a preluat din mers, mult mai târziu, adică începând cu 1997-1998, pregătirea acestui personal navigant şi nenavigant de control la sol, precum şi personalul care asigură securitatea la sol a aeronavelor, precum şi personalul care asigură deservirea aeronavelor după aterizare de către acest fost Centru de Perfecţionare a Personalului Aeronavigant. Acum titulatura nu prea contează foarte mult, că-i spune academie sau că-i spune şcoală superioară, important este ca această şcoală să aibă o lege în baza căreia să funcţioneze, să aibă nişte reguli foarte clare, stabilite de către noi, astfel încât să poată să-şi atingă scopul pentru care a fost creată. Deci din 1999 există această iniţiativă legislativă. Până în 2003, vedeţi că nu există nimic foarte clar şi nu a fost aprobat. Este bine ca acest lucru să se întâmple şi ca această şcoală să beneficieze de o lege care să-i asigure intrarea în legalitate, cu atât mai mult cu cât dispune de cadre didactice foarte bine pregătite, la nivel de aviaţie civilă internaţională, şi regulile pe care le predau şi le respectă sunt la nivelul internaţional.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Raduly. Aduceţi aviaţia în Harghita? Ştiam că acolo sunt vînători de munte, domnule coleg.

Domnul Ráduly Róbert Kálman:

Veniţi dumneavoastră cu elicopterul, domnule preşedinte, ca preşedinte al Camerei.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Desigur, aşa cum a spus şi domnul preşedinte Stanciu, toată lumea, cel puţin când a fost copil, a dorit să fie pilot; copiii actuali doresc să fie astronauţi. Aşa că toţi, într-un fel sau altul, aveam o părere despre acest subiect, însă eu aş vrea să vă reliefez câteva lucruri punctuale legate de această Ordonanţă nr.15/1999.

Pe de o parte, nu-i aşa, n-au trecut numai doi ani, au trecut mai bine de 4 ani de când această Ordonanţă nr.15/1999 a intrat, şi până acum, până în martie 2003, au trecut mai bine de 4 ani, deci mai bine de un mandat al unei legislaturi a unei Camere a Deputaţilor. De ce a fost această perioadă îndelungată? În bună măsură a fost acea întârziere la Senat, care aproape doi ani a dezbătut acest proiect de aprobare a ordonanţei, iar au fost alţi doi ani la noi în Cameră, ceea ce s-a datorat unei decizii eronate, în opinia mea, a Biroului permanent, de a sesiza două comisii în fond. Era suficient să se sesizeze doar o singură comisie, aşa cum bine ştim din practica, cel puţin de până acum, a sesiza două comisii cu un proiect de lege înseamnă a obliga acele comisii la respectarea unei cutume care încă nu s-a stabilizat foarte bine şi drept urmare lucrurile se întârzie, sunt tergiversate.

Ce vreau să vă spun că noi, cel puţin, în Comisia pentru industrie şi servicii, am dezbătut de mai multe ori acest Proiect de Lege de aprobare a Ordonanţei Guvernului nr. 15/1999 şi, dincolo de aspectele care erau nemijlocit legate de legislaţia incidentă în domeniul aviaţiei civile, ne-am lovit de următoarea problemă care, desigur, nu mai era de competenţa noastră, ci era de competenţa Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.

Unde se încadrează, indiferent de denumirea acesteia, dacă îi spunem academie sau nu, şcoală superioară sau nu, această entitate de învăţământ specializat? În sistemul de învăţământ. Şi aici a fost marea problemă. Dacă este învăţământ postuniversitar sau învăţământ superior sau învăţământ postliceal etc. Iată că, din fericire, colegii noştri din Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport au găsit o soluţie aici, şi au găsit o soluţie bună, inclusiv în ceea ce priveşte problema denumirii. Noi am susţinut de la bun început că nu este fericit să se numească această entitate de învăţământ academie, şi colegii de la Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport au propus soluţia şcolii superioare, ceea ce ni se pare potrivit. Este, nu-i aşa, o zicală românească care spune, "Graba strică treaba", aici nu putem să spunem că ne-am fi grăbit, şi cu toate acestea trebuie să vă spun că raportul n-a ieşit tocmai perfect. O să vedeţi în decursul dezbaterii pe articole că o să mai fie câteva amendamente de corelare tehnico-legislativă, tocmai spre a se încerca să se scoată un text care poate fi susţinut şi în cursul dezbaterilor în cadrul comisiei de mediere şi textul final să fie cel pe care noi o să îl adoptăm.

Grupul nostru parlamentar, în consecinţă, susţine adoptarea acestui proiect de lege de aprobare a ordonanţei şi întregul demers privind această şcoală superioară de aviaţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva să intervină?

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Vă rog să urmăriţi în paralel raportul comisiilor şi proiectul de lege adoptat de Senat.

La titlul proiectului de lege, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în forma Senatului. Preambulul articolului unic, vă rog să urmăriţi amendamentul 1. Nu sunt obiecţiuni la amendamentul 1, admis, se modifică preambulul articolului unic.

La pct.1, cu privire la titlul ordonanţei, vă rog să urmăriţi amendamentul 2. Nu sunt obiecţiuni. Este admis amendamentul 2 şi se modifică titlul ordonanţei.

Art.1 alin.1, urmăriţi amendamentul 3 de la pct.2 din lege.

Domnule Bivolaru, vicepreşedinte al Comisia pentru industrii şi servicii, aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am căzut de acord, împreună cu iniţiatorul şi cu Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport că trebuie să modificăm partea finală a alin.1 şi să spunem că: "prin reorganizarea Centrului de Perfecţionare", nu a Academiei Române de Aviaţie, pentru că s-au modificat nişte lucruri între timp. Deci în loc de "Academia Română de Aviaţie" să scriem "Centrului de perfecţionare".

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, la amendamentul 3, cu privire la pct.2 din proiectul de lege, art.1 din ordonanţă. Aţi auzit formularea propusă de domnul Bivolaru, "Se înfiinţează Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă prin reorganizarea Centrului de Perfecţionare Bucureşti".

Cine este pentru reformularea alin.1? Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Am discutat cu eminenţa cenuşie a plenului nostru, cu domnul şi distinsul nostru director Popescu, şi domnia sa ne-a consiliat şi ne-a spus că aceasta este forma corectă. Şi, de aceea, noi vom merge, ca de atâtea ori, pe mâna domniei sale. Însă, un lucru de principiu nu-l înţeleg eu, ca inginer. Şi anume, ordonanţa a intrat în 1999 în funcţiune. La momentul în care a intrat a fost elaborată şi depusă la cele două Camere, ea a început să-şi facă efectul, şi Centrul de Perfecţionare a devenit Academie. Şi în baza acesteia,
Academia cu ştampilă, cu titulatură, cu patrimoniu şi-a desfăşurat activitatea timp de 4 ani. Ea este academie. Deci până în momentul în care această lege se va aproba, se va promulga, entitatea sau persoana juridică, nu, ca instituţie publică în subordinea ministerului, este academia. Acum, prin legea care se aprobă, transform academia în şcoală superioară de aviaţie sau transform fostul centru de acum 4 ani în şcoală de aviaţie? Eu credeam că pe acesta, care este "flăcău" acum, nu pe copil. Dacă am terminat şi am ajuns la etajul 4, mă întorc la fundaţie iar şi modific fundaţia? Aici este probabil o greşeală de percepţie a mea şi îmi cer scuze, dar poate lămurim o dată chestiunea aceasta care mai produce o serie de disfuncţii în redactarea rapoartelor. Deci mă refer la ceea ce a fost înainte de ordonanţă, la centrul de perfecţionare, sau mă refer la ceea ce există acum prin efectul ordonanţei şi care încetează prin efectul aprobării legii.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea iniţiatorului?

Domnul Dan Banciu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Astăzi se dezbate Legea de aprobare cu modificări a Ordonanţei nr.15. Dacă ne-am hotărât în cadrul comisiilor, şi noi ca iniţiatori am fost de acord să modificăm denumirea "Academia de Aviaţie" în "Şcoala Naţională", asta nu înseamnă nimic. Noi modificăm, de fapt, Ordonanţa nr.15 pe care o transformăm într-o lege. Deci considerăm că din 1999 s-a înfiinţat această şcoală, fiindcă în textul Ordonanţei nr.15, care va fi republicat, conform ultimului articol al legii, în Monitorul Oficial, va dispărea această denumire de "Academie Română de Aviaţie". Deci practic noi facem legea de aprobare a Ordonanţa Guvernului nr. 15, este logic ca la acest articol să apară, în loc de "Academia Română de Aviaţie", "Centrul de Perfecţionare a Personalului din AviaţiaCcivilă".

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

De altfel, distinsul preşedinte al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport n-a propus un amendament, şi-a exprimat doar o îndoială, or, îndoielile, după regulament, nu le supun votului.

Dacă sunt alte obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat amendamentul 3. Se modifică, în consecinţă, art.1 alin.1 în mod corespunzător.

La alin.2 are o obiecţie domnul deputat Damian Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

E o propunere, domnule preşedinte, pentru evitarea unei posibile cacofonii: "publică cu". Permiteţi-mi să propun înlocuirea acesteia cu "având". Deci, "Instituţie publică având personalitate juridică". În felul acesta se îmbunătăţeşte redacţional textul cu pricina.

Domnul Valer Dorneanu:

Trebuie să i-o dăm întîi, domnule deputat. Nu putem da personalitate juridică printr-un gerunziu. Puem o virgulă, mai degrabă.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte, şi dacă punem o virgulă? "Instituţie publică" puneţi ce doriţi dumneavoastră, dar eu am zis pentru cursivitatea textului. De vreme ce o înfiinţăm, înseamnă că implicit îi acordăm şi personalitate juridică.

Domnul Valer Dorneanu:

Rog staff-ul tehnic să înlăture această cacofonie, ori prin virgulă, ori prin "având".

La art.2 alin.1, vă rog să urmăriţi amendamentul 4. Comisia propune eliminarea. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

După alin.1 comisia propune introducerea, modificarea mai bine zis, a alin.1¹, 1², cCa şi a alin.3, 4, 5.

Vă rog, domnule Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Tot pentru corectitudine, daţi-mi voie, domnule preşedinte, să sugerez eliminarea, deci după virgulă, "...26 ianuarie 2001, şi reglementărilor". Deci este conform prevederilor şi conform reglementărilor. Sunt două chestiuni distincte. Nu se acordă cu "prevederile" pentru ca să fie posibilă menţinerea acestui articol "ale".

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule coleg, după "şi" respectiv mai urmează încă un "şi". Ce facem cu ele?

Domnul Damian Brudaşca:

Păi, "Conform prevederilor prezentei ordonanţe..." şi cu toată explicaţia "...şi reglementărilor şi recomandărilor..." pentru că este "conform reglementărilor şi conform recomandărilor". Nu este vorba de acordul cu "prevederile prezentei ordonanţe". Sunt două noţiuni distincte şi atunci nu se justifică prezenţa acestui articol "ale" după acest "şi".

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră această propunere de reformulare.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Mai sunt obiecţiuni la amendamentul 4? Domnul vicepreşedinte Bivolaru.

Domnul Ioan Bivolaru:

La noul alin.2 trebuie să modificăm câteva lucruri şi s-a căzut de acord. Sintagma din rândul al patrulea "serviciilor de transport aerian" trebuie înlocuită cu "activităţilor aeronautice civile" pentru că, în afară de transportul aerian, mai sunt încă 3 operaţiuni care au fost omise prin această înlocuire, şi anume au fost înlocuite operaţiunile aeriene civile, respectiv de lucru aerian, e vorba de serviciile aeriene, operaţiunile de dirijare şi control de trafic şi operaţiunile de proiectare, construcţie reparare aero. Şi, atunci, repet, sintagma "serviciilor de transport aerian" se înlocuieşte cu "activităţilor aeronautice civile", urmând ca în continuarea textului şi am să citesc textul, în final, cum trebuie să sune, în totalitatea lui, alin.2: "Şcoala realizează pregătirea de specialitate a personalului aeronautic civil, în vederea atestării acestuia pentru prestarea activităţilor aeronautice civile, precum şi ".." aici trebuie o completare "pregătirea periodică, specializarea şi perfecţionarea profesională a personalului aeronautic", trebuie eliminat "licenţiat" şi scris "în funcţie", "în conformitate cu cerinţele şi..." se introduce iarăşi o sintagmă "cerinţele specifice ale organizaţiilor internaţionale de aviaţie civile şi ale Comunităţii europene...", textul să curgă până la sfârşit.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul preşedinte Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Aşa este când vrei să fii "băiat bun". Am trecut peste faptul că înalta tribună a Parlamentului nu este onorată, de cel puţin domnul secretar de stat Tudor Florescu, care a participat la numeroase întâlniri şi dezbateri pe tema acestei ordonanţe.

Evident că dânsul probabil se află într-un zbor spre Los Angeles sau în altă parte şi nu are timp să aterizeze la această tribună şi s-a trimis un simplu domn consilier, faţă de care am toată consideraţia, dar nu are autoritatea politică în a introduce texte noi vizavi de cele care s-au dezbătut în prezenţa secretarului de stat.

La obiect, domnule preşedinte, dacă ne uităm pe coloana din stânga, care aparţine iniţiatorului, şi care nu a fost modificată nici de Senat, nu apare nicăieri această chestiune cu "activităţi aeronautice civile". Noi ştim că avem o autoritate aeronautică civilă care verifică şi are atribuţiunile ei. Nu vrem să se suprapună şcoala cu aceste chestiuni. O dată.

A doua chestiune, vizavi de ceea ce a spus distinsul nostru coleg domnul vicepreşedinte Bivolaru. Dacă ne uităm la alin.2, şi ne uităm şi la alin.3 observăm că "Şcoala poate desfăşura şi alte operaţiuni aeriene civile, cu respectarea prevederilor legale specifice". Deci, noi am spus nu activităţi aeronautice, ca să nu se suprapună cu autoritatea aeronautică română. Am precizat "cu respectarea prevederilor legale specifice" şi "activităţi de cercetare, şi de prestări servicii pentru necesităţi proprii sau terţi pe bază de contract" şi aşa mai departe. Deci, alin.2 şi 3 trebuie văzute împreună şi conţin, sub o anumită formă, ceea ce se încearcă să se introducă acum ca o chestiune de fond într-o discuţie care este foarte clară. Pe stânga, este textul iniţiatorului care nu cuprinde ceea ce s-a propus acum, aici. Pe dreapta, este textul comun al celor două comisii. Se face un amendament de fond în şedinţă. Îl putem supune la vot, dar ştiu că nu se supun amendamente de fond la vot în şedinţă, sau, aşa cum cunoaşteţi mult mai bine Regulamentul de acum, se supune întâi la vot textul comisiei. Deci, noi nu suntem de acord cu această chestiune.

Vă mulţumim pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Poate răspundeţi şi celor din sală. Domnul Damian Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte, eu sunt întrutotul de acord cu cele susţinute de domnul profesor Stanciu, cu o singură rugăminte respectuasă, de a ţine cont de faptul că, în general, cuvântul licenţiat se foloseşte în formula pe care l-a folosit comisia, pe ideea a da pe cineva afară, a licenţia.

Prin urmare, permiteţi-mi să sugerez o modificare de redactare care să aibă următoarea formulă: "personalul aeronautic în activitate atestat în conformitate cu cerinţele comunităţii europene". Deci, nu "licenţiat", pentru că s-ar putea înţelege de către unii care posedă insuficiente cunoştinţe de limba română să considere că este dat afară în conformitate cu cerinţele comunităţii europene.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea iniţiatorului, vă rog să vă pronunţaţi.

Domnul Dan Banciu:

Iniţiatorul susţine propunerea domnului deputat Bivolaru din partea comisiei de industrii. Şi aş vrea să fac câteva precizări ca lucrurile să fie clare. În alin.2 ne referim la pregătirea personalului. Alin.3 al acestui articol prevede şi alte activităţi pe care le poate face şcoala.

Alineatului 2, în forma care este prezentată în raport, îi lipsesc, din păcate, câteva puncte care erau prevăzute în partea stângă, în forma iniţială a iniţiatorului, şi respectiv aprobată în Senat, şi formularea pe care v-a prezentat-o domnul deputat Bivolaru, la care subscriem, este forma completă care cuprinde şi elementele pe care le prevăzusem atât ca iniţiatori, cât şi în forma care a trecut prin Senat.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Există contradicţii şi în sală şi între cele două comisii. Eu vă propun ca acest amendament cu privire la acest text să-l trimitem înapoi la cele două comisii pentru ca, împreună cu iniţiatorul, să-l desăvârşească în forma cea mai potrivită.

Dacă sunteţi de acord cu această propunere. Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem la următorul amendament. Amendamentul nr.5 cu privire la art.3. Dacă aveţi obiecţiuni.

Stimaţi colegi de la Comisia pentru industrii, am înţeles că aţi aprofundat acest proiect tocmai pentru a găsi formula cea mai potrivită. văd că tocmai dumneavoastră sunteţi cei care aveţi amendamente la propriile amendamente! Şi nu e numai la un singur articol. Aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

A fost prea mare partizanatul ca această şcoală să fie academie. Asta este problema. Restul, colegii au încercat aici să tot justifice de ce a trenat aşa de mult această lege, dar practic această întârziere a fost pentru a pune Academia în rândul şcolilor.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă ascult! La amendamentul 5.

Domnul Ioan Bivolaru:

La amendamentul acesta, 3, o să lucrăm şi am convenit...sper că domnul Stanciu este de acord că am convenit deja cu dumnealui ca să lucrăm pe textul care a venit de la Senat, unde înlocuim numai cuvântul academiei, cu cuvântul şcolii. Deci, "patrimoniul iniţial al şcolii". Lucrăm pe textul Senatului. Şi, în final, după decembrie 1998, punem virgulă şi completăm: "...cu modificările acestuia pe perioada cât centrul a funcţionat sub denumirea de Academia Română de Aviaţie, conform anexei la prezenta ordonanţă."

Domnul Valer Dorneanu:

Mai subliniaţi o dată unde vreţi să introduceţi completarea. "Patrimoniul iniţial al şcolii se constituie din activul şi pasivul Academiei Române de Aviaţie reflectat în bilanţul contabil al acesteia..."

Domnul Ioan Bivolaru:

Nu. Se discută pe textul de la Senat, textul din coloana 1. Se preia textul de la Senat. "Patrimoniul iniţial al şcolii se constituie prin preluarea activului şi pasivului Centrului de perfecţionare a personalului din aviaţia civilă Bucureşti, conform datelor din bilanţul contabil al acestuia, la data de 31 decembrie 1998, cu modificările acestuia pe perioada cât centrul a funcţionat sub denumirea de Academia Română de Aviaţie, conform anexei la prezenta ordonanţă."

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia pentru învăţământ îşi însuşeşte acest punct de vedere? V-aş ruga, domnule preşedinte Stanciu, să adoptaţi o viteză de croazieră şi nu una "înşetişor".

Domnul Anghel Stanciu:

Vedeţi că dumneavoastră de acolo aveţi impresia că eu nu mai merg, dar eu mai şi cuget în timp ce merg. Şi aici e problema! De mers pot să merg repede, dar de cugetat nu pot să cuget repede!

Domnul Valer Dorneanu:

Cugetaţi cât staţi în bancă, pentru că dacă cugetaţi în timpul mersului, se cutremură gândurile!

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte, eu pot să cuget în şezut?

Domnule preşedinte, noi în art.3, rubrica din dreapta, am vrut de fapt să spunem următorul lucru, cum am făcut şi la universităţi, adică tot ce se găseşte în momentul de faţă în curtea acestei academii, cum era numită în ordonanţă, de când s-a înfiinţat, în 31 decembrie 1998, până în momentul de faţă, să treacă în patrimoniul şcolii de aviaţie. Deci, asta a fost chestiunea.

Domnul consilier a încercat să ne lămurească ca să treacă numai ce a luat atunci academia. Nu se poate asta! Că de atunci au fost patru ani în care s-a investit, s-a luat aparatură şi aşa mai departe. Domnul distins coleg Bivolaru, vicepreşedintele comisiei, zice că textul nostru nu ar fi chiar aşa de clar şi ar fi mai clar cel care l-a precizat, cu adăugiri. Pe noi ne interesează că, indiferent care e textul, anexa e aceeaşi, care face parte integrantă din lege. Şi dacă anexa este aceeaşi, şcoala preia tot ce are în anexă, n-avem nimic împotriva acestei formulări. Deci, "conform anexei". Asta trebuie să precizeze clar şi la acest articol tot textul domnului Bivolaru, cu accentuarea "conform anexei". Şi cu asta sunt de acord.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul consilier. Din partea iniţiatorului.

Domnul Dan Banciu:

Suntem de acord cu amendamentul propus de domnul deputat Bivolaru. De fapt, şi textul nostru iniţial fusese cel care a trecut şi prin Senat, iar cu completarea de rigoare este chiar foarte precis asupra situaţiei patrimoniale actuale.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

În fine, s-a conturat un acord între cele două comisii. La amendamentul 5, supunem votului formularea din textul ordonanţei, rubrica din stânga raportului, cu modificarea propusă de către domnul Bivolaru la care se adaugă "conform anexei".

Domnul Anghel Stanciu:

"...care face parte integrantă din prezenta lege."

Domnul Valer Dorneanu:

Asta se spune la sfârşit oricum...

Cine e de acord cu acest text? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La amendamentul 6 dacă există obiecţiuni. Nu sunt. Votat în unanimitate.

La amendamentul 7 nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Amendamentul 8. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Amendamentul 9. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Amendamentul 10. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Amendamentul 11.

Eu n-am decât amendamentul 10. N-am nici cu 1, nici cu 2. E un singur 10.

Domnul Ioan Bivolaru:

Cu privire la poziţia 11, art.9...

Domnul Valer Dorneanu:

staţi un pic! Am senzaţia că domnul Stanciu are o obiecţie la pct.10 cu privire la art.8.

Domnul Ioan Bivolaru:

Nu! A gândit prea repede şi a luat-o puţin înainte.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Stanciu a gândit prea repede?

Domnul Ioan Bivolaru:

Păi, e singura concluzie. Ca să nu aibă drept de replică.

La poziţia 11, art.9 alin.2, vă cerem, domnule preşedinte, să fiţi de acord să returnăm şi acest text nou introdus, pentru că sunt prea multe modificări necesare în el şi atunci să-l discutăm cu această ocazie şi acest text de la alin.2. să rămână în suspensie.

Domnul Valer Dorneanu:

Cine e pentru această propunere? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La poziţia 12, amendamentul 12, cu privire la art.10 alin.1. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Amendamentul 13 cu privire la art.11. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Amendamentul 14. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Amendamentul 15. Nu sunt obiecţuni. Votat în unanimitate.

Amendamentul 16. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Amendamentul 17. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Amendamentul 18. Se propune abrogarea art.16. Nu sunt obiecţiiuni. Votat în unanimitate.

Amendamentul 19. Domnul Bivolaru.

Domnul Ioan Bivolaru:

La amendamentul 19, art.17 alin.1, de înlocuit sintagma "serviciilor de transport aerian" cu "activităţilor aeronautice civile". Şi vreau să explic şi colegului Stanciu ca să justificăm...

Domnul Valer Dorneanu:

Dar textul acela l-am trimis înapoi, nu?

Domnul Ioan Bivolaru:

Nu, nu! Acela era cu altă formulare şi era...

Domnul Valer Dorneanu:

Tot cu activităţi aeronautice era.

Domnul Ioan Bivolaru:

Aş dori să-l returnăm şi pe acesta. Părerea mea este că nu e cazul şi cred că şi domnul Stanciu are să fie de acord, pentru că, între timp, după ce a apărut Ordonanţa 15 din 1999 şi a trenat până în 2003, a apărut între timp Ordonanţa 29/1997 aprobată prin Legea nr.130 în 2001, Codul aerian. Şi în Codul aerian s-a discutat foarte serios despre aceste activităţi aeronautice. Activităţile de transport au fost introduse în activităţile aeronautice şi se pune problema atestării şi altor activităţi, am spus "servicii aeriene, operaţiuni de dirijare şi de control trafic aerian, operaţiuni de proiectare, reparaţii şi întreţinere avioane".

Deci, aceste activităţi au fost exceptate, în condiţiile acestea, de la aceste abilitări profesionale şi trebuie introduse sub această denumire de "activităţi aeronautice civile", pentru a se atesta cei care se ocupă de aceste probleme în textul respectiv. Aceasta este prounerea, are logică, este în ordonanţa nr.29, între timp apărută, în locul "serviciilor de transport aerian, activităţilor aeronautice civile".

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul preşedinte Stanciu. Vă rog să vă exprimaţi acordul cu privire la această propunere. Sau dezacordul...

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Nu mi-am închipuit că o să am atâtea probleme cu zburătoarele astea.

Dar aici se încearcă de fapt un lucru. Dumneavoastră l-aţi remarcat foarte bine. Am început de la ce face şcoala şi ajungem acum la ce trebuie să dea ca finalitate şcoala. Se doreşte să se lărgească, să spunem cumva mai multe competenţe, să lărgească competenţele pe care şcoala trebuie să le dea fiecărui cursant. Nu cred că se va pune problema ca la angro să dăm o diplomă unuia care să fie şi pilot, să-l atestăm ca şi pilot, şi controlor de trafic şi mai ştiu eu ce...

De aceea, domnule preşedinte, aţi remarcat foarte bine, trebuie să analizăm articolul iniţial care l-aţi trimis la comisie cu acesta, pentru că trebuie să ştiu ce intră în şcoală şi ce ies. Deci îi dau un certificat pentru fiecare specialitate care este acolo, nu-l atest la global, pentru toate. De aceea, cer să însoţească şi acest articol, pentru că dacă-l lămurim pe acela, automat îl lămurim şi pe 17.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, eu aş vrea să discutăm măcar amendamentele care mai sunt. Şi pentru că, într-adevăr, sunt legate cele două texte, vă propun să-l restituim şi pe acesta comisiei.

Cine este de acord?

Nu, nu! Suntem la poziţia 19, la amendamentul 19.

E cineva împotrivă?

Domnul Damian Brudaşca (din bancă):

La art.3?

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, am propus restituirea la comisii. Şi propuneţi reformulările pe care le aveţi acolo. Mulţumesc.

La amendamentul 20.

(Domnii deputaţi Damian Brudaşca şi Valentin Vasilescu ridică mâna)

La 20? (I se răspunde că la amendamntul 19 au propuneri) La 19 am încheiat discuţiile. Se trimite înapoi comisiilor şi toate propunerile care le aveţi le faceţi comisiilor.

La 20. Poftiţi!

Domnul Damian Brudaşca:

Dacă tot este să fie exprimare unitară, atunci este obligatoriu să se trimită şi acest articol la comisie întrucât conţine sintagma "servicii de transport aerian". Să se clarifice, să existe o formă unitară pe parcursul întregii legi.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Vasilescu.

Domnul Valentin Vasilescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Toate aceste probleme care apar sunt bazate pe sau survin din necunoaşterea fondului problemei. România este parte a Convenţiei internaţionale a aviaţiei civile şi a semnat în acest sens, aderând la această organizaţie, Organizaţia Aviaţiei Civile, în 1965, un document, o hotărâre a Consiliului de Stat. Anexa 2 a Convenţiei internaţionale de la Chicago precizează foarte clar cum se licenţiază, cum se şcolarizează personalul navigant, nenavigant şi aşa mai departe, şi categoriile de personal aeronautic.

Ar fi bine ca cineva de la Ministerul Transporturilor, care este autorizat de către aviaţia civilă, să vină să participe la aceste discuţii în comisie, pentru că, vedeţi dumneavoastră, apar aceste probleme care sunt în afara reglementărilor internaţionale care sunt foarte precise. Nu putem face legi noi care să contravină legislaţiei internaţionale care este deja creată şi noi ne obligăm s-o respectăm.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, mi se confirmă şi din partea comisiei că şi acest text, 18, care este amendat de comisie prin poziţia 20, este legat de discuţia care am mai avut-o cu privire la cuprinderea activităţilor aeronautice.

Vă propun să trimitem şi poziţia 20 comisiei.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Aş ruga reprezentantul ministerului să aibă în vedere obiecţiunile care s-au ridicat aici la adresa ministerului.

La amendamentul 21 dacă aveţi obiecţiuni. Poftiţi!

Domnul Ioan Bivolaru:

La poziţia 21, sintagma "Academia română de aviaţie" să fie înlocuită cu textul de la partea de la Senat, adică "Centrul de perfecţionare a personalului din aviaţia civilă".

Domnul Valer Dorneanu:

Este de fapt o înlocuire firească în raport cu ceea ce am adoptat deja. Nu sunteţi de acord, domnule Stanciu?

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte, cred că suntem în postura ţăranului care se uită la girafă şi spune că aşa nu există. Aşa suntem noi acum cu un raport semnat de două comisii, trcută prin cele două comisii, în care o comisie susţine punctul celor două comisii şi reprezentantul celeilalte comisii susţine un punct care nu e al nimănui şi îl luăm în discuţie.

Pentru că noi, aici, când am făcut astea, că nu sunt eu specialist în zboruri de-astea aeriene, că altfel mă duceam în Irak dacă eram, de-aia stau aici, am invitat de la minister specialişti. Au venit împreună cu directorul şcolii, cu domnul Florescu, au venit reprezentanţii de la Academia de aviaţie şcoală de la Braşov, au venit aici şi au studiat dânşii şi au spus că aşa e bine acum. Eu ştiam că distinsul coleg e specialist cu şoferii. Acum probabil că se face şi de aeroplane. N-am nimic împotrivă. Eu nu vreau să fiu specialist. Dar întreb următorul lucru: centrul de perfecţionare a avut un personal acum patru ani. Mai există acelaşi personal care a fost atunci? Sau au apărut cadre didactice sau personal formator, cum se cheamă, în plus. Eu cred că au apărut de atunci până acum. Dacă-i preluăm numai pe ăia de la centrul de perfecţionare din 1999, nu cumva s-ar putea, Doamne fereşte! să-i preluăm şi pe unii care-s morţi? că, între timp, s-au dus?

Eu cred că cei care sunt în funcţiune acum şi care lucrează trebuie să-i preluăm în această şcoală superioară, pentru că, altfel, ne rămâne un segment pe afară. Poate nu e redactarea bună. Dar e clar că cei care sunt acum pe posturi trebuie preluaţi, nu numai cei care au funcţionat în centrul de perfecţioanre care s-a transformat în academii.

Eu zic să-l daţi şi pe ăsta la comisiile ăstea, că până în 2004 vom scoate textul şi să găsim o formulă ca toate cadrele didactice, toţi formatorii care sunt la ora actuală în academie să fie preluaţi de şcoala superioară. Şi să nu negăm această evidenţă, pentru că altfel iese o brambureală în toată şcoala.

Vă mulţumesc pentru atenţie. Daţi-ni-l şi pe ăsta, domnule preşedinte, că tot nu prea aveam noi ce face...

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte, pentru a nu adopta în pripă o soluţie greşită, cred că aveţi dreptate şi mai degrabă s-o trimitem înapoi comisiei, să decideţi acolo după o matură consultare cu reprezentanţii ministerului.

Supun votului dumneavoastră trimiterea amendamentului 21 la cele două comisii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Amendamentul 22. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Amendamentul 23. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Amendamentul 24. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Amendamentul 25. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Stimaţi colegi, la anexe dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votate în unanimitate.

Acestea au fost textele proiectului de lege de aprobare a ordonanţei, care au fost modificate.

Trecând la dezbaterea ordonanţei, întreb dacă asupra textelor nemodificate la Senat sau aici, în Camera Deputaţilor, dumneavoastră aveţi obiecţiuni. Nu.

Celelalte texte asupra cărora nu a operat modificări Senatul şi nici comisia noastră, rămân adoptate în forma iniţiatorului. Aş ruga preşedinţii celor două comisii să nu ia în discuţie şi alte texte din ordonanţă, după obiceiul care-l au, pentru că le-am votat.

Stimaţi colegi, am parcurs programul de astăzi. Înainte de a trece la votul final, rog şefii grupurilor parlamentare să cheme deputaţii în sală, pentru că altminteri va trebui să începem votul cu apelul nominal.

Dar înainte de asta, vă rog să-mi permiteţi să supun aprobării dumneavoastră câteva comisii de mediere.

La proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.39/2000 pentru stabilirea şi sancţionarea unor fapte contravenţionale în operaţiunile de transport feroviar şi cu metroul, sunt propuşi domnii deputaţi: Bădoiu Cornel, Căşuneanu Adrian, Dobre Traian, Bogea Angela, Stoian Mircea, Boc Emil, Ştirbeţ Cornel.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

A doua comisie se referă la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.82/2000 privind autorizarea agenţilor economici care prestează servicii de reparaţie, reglare şi/sau desfăşoară activitate de reconstrucţie a vehiculelor rutiere. Sunt propuşi domnii deputaţi: Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Rădoi Ion, Palade Doru Dumitru, Anton Marin, Erdei Istvan, Manolescu Oana.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru completarea art.3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.214/1999 privind acordarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracţiuni săvârşite din motive politice, persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive, precum şi persoanelor care au participat la acţiuni de împotrivire cu arme şi de răsturnare prin forţă a regimului comunist instaurat în România.

Sunt propuşi domnii deputaţi: Cazimir Ştefan, Cristea Marin, Olteanu Ionel, Hogea Vlad Gabriel, Moiş Văsălie, Boc Emil, Székely Ervin-Zoltán.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere la proiectul de Lege privind realizarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei de transport de interes naţional şi european.

Sunt propuşi domnii deputaţi: Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Rădoi Ioan, Miclea Ioan, Palade Doru Dumitru, Boagiu Anca Daniela, Anton Marin.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.171/2002 privind înfiinţarea Societăţii Comerciale Melana IV - S.A. sub autoritatea Ministerului Industriei şi Resurselor.

Sunt propuşi domnii deputaţi: Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Lepădatu Lucia Cornelia, Enescu Nicolae, Păşcuţ Ştefan, Ráduly Róbert Kálman, Tcaciuc Ştefan.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Domnule Tudor Marcu, aveţi o propunere de făcut? Nu.

Stimaţi colegi, nu suntem în cvorum. Ca atare, dispun apelul nominal. Domnul secretar Leonăchescu.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

- Abiţei Ludovic - prezent
- Afrăsinei Viorica - prezentă
- Albu Gheorghe - absent
- Ana Gheorghe - prezent
- Andea Petru - prezent
- Andrei Ioan - prezent
- Andronescu Ecaterina - absentă
- Antal Istvan - prezent
- Anton Marin - absent
- Antonescu George Crin Laurenţiu - absent
- Antonescu Niculae Napoleon - prezent
- Apostolescu Maria - prezent
- Arghezi Mitzura Domnica - absentă
- Ariton Gheorghe - prezent
- Armaş Iosif - absent
- Arnăutu Eugenu - prezent
- Asztalos Ferenc - prezent
- Baban Ştefan - prezent
- Babiuc Victor - absent
- Baciu Mihai - prezent
- Bahrin Dorel - prezent
- Baltă Mihai - prezent
- Baltă Tudor - prezent
- Bar Mihai - prezent
- Bara Radu Liviu - prezent
- Barbu Gheorghe - prezent
- Bartoş Daniela - absentă
- Bădoiu Cornel - absent
- Bălăeţ Dumitru - prezent
- Bălăşoiu Amalia - prezentă
- Băncescu Ioan - prezent
- Bâldea Ioan - prezent
- Becsek-Garda Dezideriu Coloman - prezent
- Bentu Dumitru - absent
- Bercăroiu Victor - prezent
- Berceanu Radu Mircea - prezent
- Bereczki Endre - prezent
- Birtalan Ákos - absent
- Bivolaru Ioan - prezent
- Bleotu Vasile - prezent
- Boabeş Dumitru - prezent
- Boagiu Anca Daniela - absentă
- Boajă Minică - prezent
- Boc Emil - prezent
- Bogea Angela - prezentă
- Boiangiu Cornel - prezent
- Bolcaş Lucian Augustin - prezent
- Böndi Gyöngyike - prezentă
- Borbely Laszlo - prezent
- Bozgă Ion - prezent
- Bran Vasile - prezent
- Brînzan Ovidiu - prezent
- Brudaşca Damian - prezent
- Bucur Constantin - prezent
- Bucur Mircea - absent
- Buga Florea - prezent
- Burnei Ion - absent
- Buruiană Aprodu Daniela - prezentă
- Buzatu Dumitru - prezent
- Buzea Cristian Valeriu - absent
- Calcan Valentin Gigel - absent
- Canacheu Costică - absent
- Cazimir Ştefan - prezent
- Cazan Gheorghe Romeo-Leonard - absent
- Căşunean-Vlad Adrian - prezent
- Cerchez Metin - absent
- Cherescu Pavel - prezent
- Chiliman Andrei Ioan - prezent
- Chiriţă Dumitru - prezent
- Ciontu Corneliu - absent
- Ciuceanu Radu - absent
- Ciupercă Vasile Silvian - prezent
- Cîrstoiu Ion - prezent
- Cladovan Teodor - prezent
- Cliveti Minodora - absentă
- Coifan Viorel-Gheorghe - prezent
- Cojocaru Nicu - prezent
- Crăciun Dorel Petru - prezent
- Creţ Nicoară - prezent
- Cristea Marin - absent
- Crişan Emil - prezent
- Dan Matei-Agathon - absent
- Daraban Aurel - prezent
- Dinu Gheorghe - prezent
- Dobre Traian - prezent
- Dobre Victor Paul - prezent
- Dobrescu Smaranda - prezentă
- Dolănescu Ion - prezent
- Dorian Dorel - prezent
- Dorneanu Valer - prezent
- Dragomir Dumitru - absent
- Dragoş Liviu Iuliu - prezent
- Dragu George - prezent
- Drăgănescu Ovidiu-Virgil - absent
- Dreţcanu Doina-Micşunica - prezentă
- Dumitrescu Cristian Sorin - absent
- Dumitriu Carmen - absentă
- Duţu Constantin - absent
- Duţu Gheorghe - prezent
- Enescu Nicolae - prezent
- Erdei Doloczki Istvan - prezent
- Eserghep Gelil - absent
- Fâcă Mihail - prezent
- Firczak Gheorghe - prezent
- Florea Ana - prezentă
- Florescu Ion - prezent
- Fotopolos Sotiris - absent
- Frunzăverde Sorin - absent
- Gaspar Acsinte - absent
- Georgescu Filip - absent
- Georgescu Florin - absent
- Gheorghe Valeriu - prezent
- Gheorghiof Titu Nicolae - prezent
- Gheorghiu Adrian - prezent
- Gheorghiu Viorel - prezent
- Gingăraş Georgiu - absent
- Giuglea Ştefan - prezent
- Godja Petru - prezent
- Grădinaru Nicolae - prezent
- Grigoraş Neculai - prezent
- Gubandru Aurel - prezent
- Gvozdenovici Slavomir - prezent
- Haşotti Puiu - prezent
- Hogea Vlad Gabriel - prezent
- Holtea Iancu - absent
- Hrebenciuc Viorel - absent
- Ianculescu Marian - prezent
- Ifrim Mircea - prezent
- Ignat Miron - prezent
- Iliescu Valentin Adrian - prezent
- Ionel Adrian - prezent
- Ionescu Anton - absent
- Ionescu Costel Marian - prezent
- Ionescu Dan - prezent
- Ionescu Daniel - prezent
- Ionescu Mihaela - absentă
- Ionescu Răzvan - prezent
- Ionescu Smaranda - prezent
- Iordache Florin - prezent
- Iriza Marius - prezent
- Iriza Scarlat - prezent
- Ivănescu Paula Maria - prezent
- Jipa Florina Ruxandra - absent
- Kelemen Atilla Bela Ladislau - prezent
- Kelemen Hunor - prezent
- Kerekes Károly - prezent
- Kónya-Hamar Sandor - prezent
- Kovács Csaba-Tiberiu - prezent
- Kovács Zoltan - prezent
- Lari Iorga Leonida - absentă
- Lazăr Maria - prezentă
- Lăpădat Ştefan - prezent
- Lăpuşan Alexandru - prezent
- Leonăchescu Nicolae - prezent
- Lepădatu Lucia Cornelia - prezentă
- Lepşa Victor Sorin - absent
- Longher Ghervazen - absent
- Loghin Irina - prezentă
- Luchian Ion - absent
- Magheru Paul - prezent
- Maior Dorin Lazăr - absent
- Makkai Grigore - absent
- Man Mircea - absent
- Manolescu Oana - absentă
- Marcu Gheorghe - prezent
- Mardari Ludovic - absent
- Marin Gheorghe - absent
- Marineci Ionel - prezent
- Márton Árpád Francisc - prezent
- Mălaimare Mihai-Adrian - prezent
- Mărăcineanu Adrian - absent
- Mândrea-Muraru Mihaela - prezentă
- Mândroviceanu Vasile - prezent
- Mera Alexandru Liviu - prezent
- Merce Ilie - prezent
- Meşca Sever - absent
- Miclea Ioan - prezent
- Micula Cătălin - absent
- Mihalachi Vasile - prezent
- Mihăilescu Petru Şerban - absent
- Mincu Iulian - prezent
- Mircea Costache - prezent
- Mirciov Petru - prezent
- Miron Vasile - prezent
- Mitrea Manuela - prezentă
- Mitrea Miron Tudor - absent
- Mitu Dumitru Octavian - prezent
- Miţaru Anton - absent
- Mînzînă Ion - prezent
- Mocioalcă Ion - prezent
- Mocioi Ion - prezent
- Mogoş Ion - absent
- Mohora Tudor - prezent
- Moisescu George Dumitru - prezent
- Moisoiu Adrian - prezent
- Moiş Văsălie - absent
- Moldovan Carmen Ileana - prezentă
- Moldovan Petre - prezent
- Moldoveanu Eugenia - prezentă
- Moraru Constantin Florentin - prezent
- Motoc Marian-Adrian - prezent
- Musca Monica Octavia - prezentă
- Muşetescu Ovidiu-Tiberiu - absent
- Naidin Petre - prezent
- Nan Nicolae - prezent
- Nassar Rodica - prezentă
- Naum Liana Elena - prezentă
- Nădejde Vlad-George - absent
- Năstase Adrian - absent
- Năstase Ioan Mihai - prezent
- Neacşu Ilie - absent
- Neagu Ion - prezent
- Neagu Victor - prezent
- Neamţu Horia Ion - prezent
- Neamţu Tiberiu Paul - prezent
- Nechifor Cristian - prezent
- Negoiţă Liviu Gheorghe - prezent
- Nica Dan - absent
- Nicolae Ion - prezent
- Nicolăescu Gheorghe-Eugen - prezent
- Nicolescu Mihai - prezent
- Nicolicea Eugen - prezent
- Niculescu Constantin - prezent
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - absent
- Nistor Vasile - absent
- Niţă Constantin - prezent
- Oltean Ioan - absent
- Olteanu Ionel - prezent
- Oltei Ion - prezent
- Onisei Ioan - prezent
- Palade Doru Dumitru - prezent
- Pambuccian Varujan - absent
- Paşcu Ioan Mircea - absent
- Pataki Iulia - prezentă
- Patriciu Dinu - absent
- Păun Nicolae - absent
- Păduroiu Valentin - prezent
- Păşcuţ Ştefan - prezent
- Pécsi Ferenc - prezent
- Pereş Alexandru - prezent
- Petrescu Ovidiu Cameliu - absent
- Petruş Octavian Constantin - prezent
- Pleşa Eugen Lucian - prezent
- Pop Napoleon - prezent
- Podgoreanu Radu - prezent
- Popa Constanţa - absentă
- Popa Cornel - absent
- Popa Virgil - absent
- Popescu Bejat Ştefan Marian - prezent
- Popescu Costel Eugen - prezent
- Popescu Gheorghe - prezent
- Popescu Dorin Grigore - prezent
- Popescu Ioan Dan - absent
- Popescu Kanty Cătălin - prezent
- Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - absent
- Popescu Virgil - absent
- Posea Petre - prezent
- Predică Vasile - prezent
- Pribeanu Gheorghe - prezent
- Priboi Ristea - prezent
- Purceld Octavian-Mircea - absent
- Puşcaş Vasile - absent
- Puwak Hildegard-Carola - absentă
- Puzdrea Dumitru - absent
- Radan Mihai - absent
- Ráduly Róbert Kálmán - prezent
- Raicu Romeo Marius - absent
- Rasovan Dan Grigore - prezent
- Rădoi Ion - absent
- Rădulescu Grigore Emil - absent
- Roşculeţ Gheorghe - prezent
- Rus Emil - prezent
- Rus Ioan - prezent
- Ruşanu Dan Radu - prezent
- Sadici Octavian - prezent
- Sali Negiat - prezent
- Sandache Cristian - prezent
- Sandu Alecu - absent
- Sandu Ion Florentin - absent
- Sassu Alexandru - prezent
- Saulea Dănuţ - absent
- Savu Vasile Ioan - absent
- Săpunaru Nini - prezent
- Sârbu Marian - absent
- Sbârcea Tiberiu Sergius - prezent
- Selagea Constantin - prezent
- Sersea Nicolae - prezent
- Severin Adrian - absent
- Simedru Dan Coriolan - prezent
- Sireţeanu Mihail - absent
- Sonea Ioan - prezent
- Spiridon Nicu - prezent
- Stan Ioan - prezent
- Stan Ion - prezent
- Stana-Ionescu Ileana - prezentă
- Stanciu Anghel - prezent
- Stanciu Zisu - absent
- Stănescu Alexandru-Octavi - prezent
- Stănişoară Mihai - absent
- Stoian Mircea - prezent
- Stoica Valeriu - absent
- Stroe Radu - prezent
- Stuparu Timotei - prezent
- Suciu Vasile - prezent
- Suditu Gheorghe - prezent
- Székely Ervin-Zoltán - prezent
- Szilágyi Zsolt - prezent
- Şnaider Paul - prezent
- Ştefan Ion - prezent
- Ştefănescu Codrin - absent
- Ştefănoiu Luca - absent
- Ştirbeţ Cornel - prezent
- Tamás Sándor - prezent
- Tărâţă Culiţă - prezent
- Târpescu Pavel - prezent
- Tcaciuc Ştefan - absent
- Teculescu Constantin - absent
- Timiş Ioan - prezent
- Toader Mircea Nicu - prezent
- Todoran Pavel - prezent
- Tokay Gheorghe - absent
- Toró Tiberiu - prezent
- Tudor Marcu - prezent
- Tudose Mihai - prezent
- Tunaru Raj-Alexandru - prezent
- Ţibulcă Alexandru - prezent
- Ţocu Iulian Costel - absent
- Varga Attila - prezent
- Vasile Aurelia - prezentă
- Vasilescu Lia Olguţa - prezentă
- Vasilescu Nicolae - absent
- Vasilescu Valentin - prezent
- Vekov Károly-János - prezent
- Verbina Dan - prezent
- Vida Iuliu - prezent
- Videanu Adriean - absent
- Vişinescu Marinache - absent
- Voicu Mădălin - prezent
- Voinea Olga Lucheria - absentă
- Voinea Florea - prezent
- Winkler Iuliu - prezent
- Wittstock Eberhard-Wolfgang - prezent
- Zăvoianu Ioan Dorel - prezent
- Zgonea Valeriu Ştefan - absent

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

La prima citire am adunat peste 200 de deputaţi. Majoritatea şefilor grupurilor parlamentare care alcătuiesc Comitetul Ordinii de Zi au fost de acord să începem votul final, chiar dacă vom depăşi programul anunţat. Celor care vor să plece din sală le aduc la cunoştinţă că mai facem un apel şi după vot.

Stimaţi colegi,

Trecem la votul final.

1. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 141/2002 privind reglementarea depozitării seminţelor de consum, regimul certificatelor de depozit pentru acestea şi constituirea Fondului de garantare pentru certificatele de depozit. Lege organică, conform art.74 alin. 1 din Constituţie.

În aceste condiţii, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? 201 voturi pentru.

Împotrivă? 14 voturi împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

201 pentru, 14 împotrivă, 3 abţineri.

2. Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2002 privind acordarea gratuită, în anul 2003, a unui ajutor în îngrăşăminte chimice producătorilor agricoli care au în proprietate teren arabil în extravilan, în suprafaţă totală de până la 2,5 ha. Lege ordinară, conform art. 74 alin. 2 din Constituţie.

Cine este pentru? 189 voturi pentru.

Împotrivă? 17 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

O intervenţie de justificare a votului din partea PRM-ului. Poftiţi.

Domnul Ioan Bâldea:

Mulţumesc, domnule preşedinte

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al PRM a votat acest proiect de lege, dar ne menţinem poziţia faţă de caracterul pur electoral al acesteia, având ân vedere segmentul de populaţie a României la care se referă - 3 milioane de mici gospodării agricole.

Demonstrat la această dată prin realizarea programului -simbolic, din punct de vedere cantitativ - în proporţie de sub 15% distribuţie îngrăşăminte la ora actuală, blocaţi fiind de contractele la export ale producătorilor de îngrăşăminte a căror poluare este suportată de întreaga ţară - fără ca actuala putere să-şi poată impune unele programe pe care le consideră de importanţă naţională.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

3.Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.187/2002 pentru ratificarea Contractului de finanţare dintre România, Banca Europeană de Investiţii şi Regia Autonomă Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi pentru finanţarea Proiectului de protejare a malului Canalului Sulina, semnat la Bucureşti la 8 martie 2002. Lege ordinară, conform art.74 alin. 2 din Constituţie.

Cine este pentru? 205 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

4. Proiectul de Lege pentru ratificarea Amendamentului nr.1 între Guvernul României şi Comisia Europeană, convenit prin schimb de scrisori, semnate la Bucureşti la 14 august 2001 şi la Bruxelles la 30 august 2001, la Memorandumul de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura Lărgirea a 4 benzi a drumului naţional DN 5 Bucureşti - Giurgiu, România, semnat la Bucureşti la 22 decembrie 2000 şi la Bruxelles la 23 octombrie 2000. Lege ordinară, conform art.74 alin. 2 din Constituţie. Se referă la instrumente de preaderare acest proiect.

Cine este pentru? 205 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.188/2002 privind ratificarea Acordului de asistenţă financiară nerambursabilă dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, acţionând în calitate de agenţie de implementare a Fondului Global de Mediu, pentru finanţarea Proiectului de eficienţă energetică, semnat la Bucureşti la 18 octombrie 2002. Lege ordinară, conform art.74 alin. 2 din Constituţie.

Cine este pentru? 205 voturi pentru.

Împotrivă?

Abţineri?

6. Proiectul de Lege pentru ratificarea Amendamentului nr.1 între Guvernul României şi Comisia Europeană, convenit prin schimb de scrisori, semnate la Bucureşti la 14 august 2001 şi la Bruxelles la 30 august 2001, la Memorandumul de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura Construcţia şi reabilitarea secţiunilor 4 şi 5 ale autostrăzii Bucureşti-Cernavodă, România, semnat la Bucureşti, la 22 decembrie 2000 şi la Bruxelles la 23 octombrie 2000.

Cine este pentru? 205 voturi pentru.

Împotrivă?

Abţineri?

7. Proiectul de Lege pentru ratificarea amendamentelor între Guvernul României şi Comisia Europeană la Memorandumurile de finanţare ISPA aprobate de Comisia Europeană în perioada 2000-2001, convenite prin schimb de scrisori, semnate la Bucureşti la 2 august 2002 şi la Bruxelles la 14 mai 2002.

Proiectul de lege se supune la vot în condiţiile art. 74 alin. 2 din Constituţie.

Cine este pentru? 205 voturi pentru. Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? 1 abţinere.

8. Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Sistem integrat de management al deşeurilor în oraşul Râmnicu Vâlcea, România", semnat la Bucureşti la 2 august 2002 şi la Bruxelles la 11 aprilie 2002.

Proiectul de lege se supune la vot în condiţiile art. 74 alin. 2 din Constituţie.

Cine este pentru? 205 voturi pentru.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

9. Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Reabilitarea secţiunii Drobeta-Turnu Severin - Lugoj a drumului naţional DN 6 (faza 2 a proiectului Craiova-Lugoj), România", semnat la Bucureşti la 17 aprilie 2002 şi la Bruxelles la 13 decembrie 2001.

Proiectul de lege se supune la vot în condiţiile art. 74 alin. 2 din Constituţie.

Cine este pentru? 205 voturi pentru.

Împotrivă? Nici o împotrivire.

Abţineri? Nici o abţinere.

10. Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura Asistenţă tehnică pentru întărirea capacităţii Agenţiilor de Implementare a măsurilor ISPA privind implementarea măsurilor ISPA - Etapa I pentru remedierea deficienţelor în România, semnat la Bucureşti la 2 august 2002 şi la Bruxelles la 17 iunie 2002.

Proiectul de lege se supune la vot în condiţiile art. 74 alin. 2 din Constituţie.

Cine este pentru? 205 voturi pentru.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Ziceţi şi numărul!

Domnul Valer Dorneanu:

De acord.

11. Proiectul de Lege pentru ratificarea Amendamentului nr.1, convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană, semnat la Bucureşti la 22 februarie 2002 şi la Bruxelles la 29 noiembrie 2001, la Memorandumul de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura Asistenţă tehnică pentru proiectul tehnic şi documentaţia de licitaţie pentru secţiunea Drobeta-Turnu Severin-Lugoj a drumului naţional DN 6 şi studiile aferente (faza 2 a proiectului Craiova-Lugoj), România, semnat la Bucureşti la 1 iunie 2001 şi la Bruxelles la 7 martie 2001.

Proiectul de lege se supune la vot în condiţiile art. 74 alin. 2 din Constituţie.

Cine este pentru? 205 voturi pentru.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

12. Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura Modernizarea sistemului de apă potabilă şi cel al apelor uzate în oraşul Paşcani, România, semnat la Bucureşti la 17 aprilie 2002 şi la Bruxelles la 18 decembrie 2001.

Proiectul de lege se supune la vot în condiţiile art. 74 alin. 2 din Constituţie.

Cine este pentru? 205 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

13. Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura Tratarea apei potabile şi a apei uzate din oraşul Braşov şi localităţile învecinate situate în judeţul Braşov, România, semnat la Bucureşti la 2 august 2002 şi la Bruxelles la 7 iunie 2002.

Proiectul de lege se supune la vot în condiţiile art. 74 alin. 2 din Constituţie.

Cine este pentru? 205 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

14. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între România şi Bosnia şi Herţegovina privind comerţul şi colaborarea economică, semnat la Bucureşti la 14 mai 2002.

Proiectul de lege se supune la vot în condiţiile art. 74 alin. 2 din Constituţie.

Cine este pentru? 205 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

15. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Portugheze privind readmisia persoanelor aflate în situaţie ilegală, semnat la Lisabona la 26 septembrie 2002.

Proiectul de lege se supune la vot în condiţiile art. 74 alin. 2 din Constituţie.

Cine este pentru? 203 voturi pentru.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

16. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.3/2003 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.158/2001 privind regimul accizelor şi pentru instituirea unor măsuri de îmbunătăţire a colectării unor venituri bugetare.

Proiectul de lege se supune la vot în condiţiile art. 74 alin. 2 din Constituţie.

Cine este pentru? 182 voturi pentru.

Împotrivă? 58 voturi împotrivă.

Abţineri? 1 abţinere.

Domnul deputat Toader doreşte să explice votul negativ al Partidului Democrat. Aveţi cuvântul.

Domnul Mircea Nicu Toader:

Votul negativ din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat este logic şi mă întreb dacă colegii mei de la Partidul Democrat cunosc ce au votat, este vorba despre legea care impune şi aprobă Ordonanţa nr. 3/2003 privind constituirea taxei de drum la vapoare! Deci, stimaţi colegi, de acum încolo, navele trebuie să plătească taxe de drum când merg pe şosea!

De asemenea, calea ferată şi tancurile.

Nu mai spun de silvicultură, care, de asemenea, trebuie să plătească taxe de drum. Reţineţi ce am spus şi în plenul Camerei: drujba trebuie să plătească taxe de drum!

Era corect să votăm împotrivă. Dumneavoastră aţi votat pentru, nu ştiu cum o să motivaţi acasă.

Domnul Valer Dorneanu:

17. Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.25/2001 privind înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii "C.N.I."-S.A.

Proiectul de lege se supune la vot în condiţiile art. 74 alin. 2 din Constituţie.

Cine este pentru? 178 voturi pentru.

Împotrivă? 45 voturi împotrivă. S-au mai ridicat încă 3 pe lângă cei număraţi - 48 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Domnul Toader explică votul negativ al unor colegi de la Partidul Democrat.

Domnul Mircea Nicu Toader:

Nu "al unor colegi", al întregului grup parlamentar, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu am văzut votul unanim, unii n-au votat deloc.

Domnul Mircea Nicu Toader:

Nu cred că v-aţi uitat dumneavoastră bine.

Domnul Valer Dorneanu:

Aveţi cuvântul.

Domnul Mircea Nicu Toader:

Totuşi, trebuie să-l explic. Motivaţia este dată de extinderea obiectului de activitate al Companiei Naţionale de Investiţii, ştiţi foarte bine că aceasta are ca acţionariat companii naţionale şi regii autonome subordonate direct Ministerului Transportului şi ministrului transporturilor, motiv pentru care orice decizie luată de această companie este o decizie politică.

La înfiinţarea acesteia, obiectul de activitate era foarte restrâns şi, până la un punct, logic, era vorba de construcţiile care necesită lucrări de urgenţă, cum ar fi lucrările pentru reabilitarea unor poduri luate de apă sau alte clădiri, care erau supuse eventualului cutremur. Această ordonanţă extinde obiectul de activitate la orice lucrare pe care o face Ministerul Transporturilor - şi ştiţi că gestionează miliarde de dolari.

Şi cel mai grav este că 5% din aceste fonduri trec la Compania Naţională de Investiţii, la un grup de 15-16 oameni, cu nişte cheltuieli foarte mici, dar uitaţi-vă că în obiectul de activitate scrie foarte clar: "Realizarea unor operaţiuni de marketing, publicitate, reclamă, editare publicaţii şi imprimante în domeniul său de activitate". Este lesne de înţeles ce se va face cu aceşti bani.

Acesta este motivul pentru care Partidul Democrat a votat împotrivă.

Domnul Valer Dorneanu:

18. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 174/2002 privind instituirea măsurilor speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate.

Proiectul de lege se supune la vot în condiţiile art. 74 alin. 2 din Constituţie.

Cine este pentru? 189 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? 1 abţinere.

Unii dintre dumneavoastră n-au votat.

19. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.21/2003 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.95/1998 privind înfiinţarea unor instituţii publice în subordinea Ministerului Transporturilor.

Proiectul de lege se supune la vot în condiţiile art. 74 alin. 2 din Constituţie.

Cine este pentru? 180 voturi pentru.

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Şi multe voturi neexprimate!

20. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.15/2003 pentru completarea Legii nr.26/1990 privind registrul comerţului.

Proiectul de lege se supune la vot în condiţiile art. 74 alin. 2 din Constituţie.

Cine este pentru? 181 voturi pentru.

Împotrivă? 12 voturi împotrivă.

Abţineri? 1 abţinere.

21. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.23/2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.20/2002 privind achiziţiile publice prin licitaţii electronice.

Proiectul de lege se supune la vot în condiţiile art. 74 alin. 2 din Constituţie.

Cine este pentru? 181 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Decât, vreo 20 de voturi neexprimate...

22. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.19/2003 privind obligativitatea utilizării sistemului electronic de colectare a datelor statistice.

Proiectul de lege se supune la vot în condiţiile art. 74 alin. 2 din Constituţie.

Cine este pentru? 180 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? 1 abţinere.

Iarăşi, n-a votat toată lumea!

23. Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 122/2002 pentru modificarea art.138 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investiţi financiare şi pieţele reglementate.

Proiectul de lege se supune la vot în condiţiile art. 74 alin. 1 din Constituţie.

Cine este pentru? 205 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

24. Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.68/1999 privind stimularea plăţii obligaţiilor faţă de bugetul de stat.

Proiectul de lege se supune la vot în condiţiile art. 74 alin. 2 din Constituţie.

Cine este pentru? 203 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

25. Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.152/2002 privind organizarea şi funcţionarea societăţilor comerciale de turism balnear şi de recuperare.

Proiectul de lege se supune la vot în condiţiile art. 74 alin. 2 din Constituţie.

Cine este pentru? 205 voturi pentru.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Rectificaţi, nu aveţi 205 voturi pentru!

Domnul Valer Dorneanu:

Împotrivă? 39 voturi contra.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Scădeţi-le din celelalte!

Domnul Valer Dorneanu:

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

26. Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.155/2002 privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantităţi de combustibili pentru Societatea Comercială de Producere a Energiei Electrice şi Termice"Termoelectrica" - S.A., Societatea Comercială "Electrocentrale" Deva - S.A. şi centralele termice şi electrice de termoficare aflate în administrarea comisiilor judeţe şi locale.

Proiectul de lege se supune la vot în condiţiile art. 74 alin. 2 din Constituţie.

Cine este pentru? 179 voturi pentru.

Împotrivă? 39 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

27. Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.134/2002 pentru completarea art.6 din Legea nr.268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului.

Proiectul de lege se supune la vot în condiţiile art. 74 alin. 1 din Constituţie.

Cine este pentru? 181 voturi pentru.

Împotrivă? 7 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

28. Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.81/2000 privind certificarea încadrării vehiculelor rutiere, înmatriculate, în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi folosinţa conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică.

Proiectul de lege se supune la vot în condiţiile art. 74 alin. 2 din Constituţie.

Cine este pentru? 189 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? 1 abţinere.

29. Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind înfiinţarea comunei Roşiori, judeţul Bihor.

Proiectul de lege se supune la vot în condiţiile art. 74 alin. 1 din Constituţie.

Cine este pentru? 203 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

30. Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru înfiinţarea comunei Traian, judeţul Ialomiţa, prin reorganizarea comunei Griviţa.

Proiectul de lege se supune la vot în condiţiile art. 74 alin. 1 din Constituţie.

Cine este pentru? 178 voturi pentru.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abţineri?

Mulţi n-aţi votat, mai ales din partea stângă!

31. Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de pace între România şi Puterile aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947.

Proiectul de lege se supune la vot în condiţiile art. 74 alin. 2 din Constituţie.

Cine este pentru? 191 voturi pentru.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri? 1 abţinere.

Şi o justificare din partea domnului Damian Brudaşca, PRM.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Mă bucură faptul că s-a votat acest proiect de lege, care, ca idee, mi-a aparţinut. Este un proiect de lege prin care am încercat să realizez o chestiune de compensaţie pentru restul cetăţenilor aflaţi în teritorii aparţinând statutului român înainte de 1940 şi până la sfârşitul războiului al doilea mondial.

Acest proiect de lege al meu a primit aviz negativ din partea Guvernului, nu înţeleg care este motivul. Ulterior, însă, Guvernul şi-a dat seama de greşeala pe care a făcut-o şi, ca de atâtea alte ori, prin plagiat de idei, a realizat acest proiect de lege.

Nu-l acuz pentru faptul că a aprobat sau a propus dezbaterii Parlamentului o problemă atât de importantă, ci îl acuz pentru lipsa de onestitate în tratamentul acordat parlamentarilor din opoziţie.

Domnul Valer Dorneanu:

32. Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 61/1998.

Proiectul de lege se supune la vot în condiţiile art. 74 alin. 2 din Constituţie.

Cine este pentru? 183 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

33. Raportul Comisiei de mediere la Proiectul Legii creditului agricol pentru producţie.

Proiectul de lege se supune la vot în condiţiile art. 74 alin. 1 din Constituţie.

Cine este pentru? 189 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

34. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.206/2002 pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere dintre România şi Comunităţile Europene privind asocierea României la cel de-al şaselea Program-cadru al Comunităţii Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi activităţi demonstrative cu scopul de a contribui la crearea Spaţiului European de Cercetare şi Inovare (2002-2006) şi la cel de-al şaselea Program-cadru al Comunităţii Europene a Energiei Atomice (Euratom) pentru activităţi de cercetare şi instruire cu scopul de a contribui la crearea Spaţiului European de Cercetare (2002-2006), semnat la Bruxelles, la 29 octombrie 2002.

Proiectul de lege se supune la vot în condiţiile art. 74 alin. 2 din Constituţie.

Cine este pentru? 189 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

35. Proiectul de Lege privind modificarea art.2 din Ordonanţa Guvernului nr.120/1998 pentru ratificarea de către România a Convenţiei-cadru europene privind cooperarea transfrontalieră a colectivităţilor sau autorităţilor teritoriale, adoptată la Madrid la 21 mai 1980.

Proiectul de lege se supune la vot în condiţiile art. 74 alin. 2 din Constituţie.

Cine este pentru? 189 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

36. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2003 pentru ratificarea Acordului privind aderarea Republicii Croaţia la Acordul central european de comerţ liber (CEFTA), semnat la Zagreb la 5 decembrie 2002 şi a Protocolului adiţional nr. 12 la Acordul central european de comerţ liber (CEFTA), semnat la Zagreb la 5 decembrie 2002.

Proiectul de lege se supune la vot în condiţiile art. 74 alin. 2 din Constituţie.

Cine este pentru? 189 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

37. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 9/2003 pentru ratificarea Acordului privind Programul de cooperare şi dezvoltare pentru o perioadă de cinci ani dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Elene, semnat la Bucureşti la 20 iulie 2002.

Proiectul de lege se supune la vot în condiţiile art. 74 alin. 2 din Constituţie.

Cine este pentru? 189 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

38. Proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenţia privind notificarea şi comunicarea în străinătate a actelor judiciare şi extrajudiciare în materie civilă sau comercială, adoptată la Haga la 15 noiembrie 1965.

Proiectul de lege se supune la vot în condiţiile art. 74 alin. 2 din Constituţie.

Cine este pentru? 185 de voturi, 2 au părăsit sala.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

39. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 10/2003 pentru ratificarea addendumurilor la memorandumurile de finanţare referitoare la Programul naţional PHARE 2000, Programul ACCESS 2000 şi Facilitatea suplimentară pentru investiţii 2001.

Proiectul de lege se supune la vot în condiţiile art. 74 alin. 2 din Constituţie.

Cine este pentru? 185 voturi pentru.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

40. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 8/2003 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul orizontal de pregătire a ţarilor candidate pentru descentralizarea extinsă, (EDIS) în managementul fondurilor de preaderare în România, semnat la Bucureşti la 23 octombrie 2002.

Proiectul de lege se supune la vot în condiţiile art. 74 alin. 2 din Constituţie.

Cine este pentru? 186 voturi pentru.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

41. Proiectul de Lege pentru ratificarea Amendamentului nr. 2 convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană, semnat la Bucureşti la 2 august 2002 şi la Bruxelles la 11 aprilie 2002, la Memorandumul de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Lărgirea la 4 benzi a drumului naţional DN 5 Bucureşti - Giurgiu", semnat la Bucureşti la 22 decembrie 2000 şi la Bruxelles la 23 octombrie 2000.

Proiectul de lege se supune la vot în condiţiile art. 74 alin. 2 din Constituţie.

Cine este pentru? 181 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

42. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.136/2002 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea sediilor Parchetului Naţional Anticorupţie şi instanţelor judecătoreşti care îşi desfăşoară activitatea în Palatul de Justiţie din municipiul Bucureşti.

Proiectul de lege se supune la vot în condiţiile art. 74 alin. 1 din Constituţie.

Cine este pentru? 185 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? 1 abţinere.

43. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.181/2002 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.136/2002 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea sediilor Parchetului Naţional Anticorupţie şi instanţelor judecătoreşti care îşi desfăşoară activitatea în Palatul de Justiţie din Municipiul Bucureşti.

Proiectul de lege se supune la vot în condiţiile art. 74 alin. 1 din Constituţie.

Cine este pentru? 185 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

44. Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Şerbăuţi, judeţul Suceava.

Proiectul de lege se supune la vot în condiţiile art. 74 alin. 1 din Constituţie.

Cine este pentru? 185 voturi pentru.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

45. Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Vlădeni, judeţul Dâmboviţa.

Proiectul de lege se supune la vot în condiţiile art. 74 alin. 1 din Constituţie.

Cine este pentru? 185 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

46. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/2003 privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice.

Proiectul de lege se supune la vot în condiţiile art. 74 alin. 2 din Constituţie.

Cine este pentru? 174 voturi pentru.

Împotrivă? 40 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Domnul Damian Brudaşca doreşte să justifice votul negativ al PRM-ului.

Domnul Damian Brudaşca:

Nu e vorba de explicarea votului negativ, domnule preşedinte, pe mine mă surprinde atitudinea Comisiei juridice. Vă aduceţi aminte că distinsul preşedinte al acestei comisii a susţinut, atunci când a fost vorba de proiectul meu de lege pe aceeaşi problematică, faptul că avizul negativ al Guvernului, respectiv, al comisiei a fost motivat de faptul că la data respectivă actele normative în vigoare acopereau întreaga plajă ideatică pe care o acoperea propunerea mea legislativă. Întâmplător, şi proiectul de lege venit de la Guvern este pe exact aceeaşi problematică.

Şi atunci, care este explicaţia că o propunere legislativă este respinsă, pentru că legile anterioare sunt suficiente şi nu mai este nevoie de clarificări, dar vine Guvernul, pe de altă parte, şi îşi dă cu stângul în dreptul şi promovează un asemenea proiect de lege. Eu cred că nu este de demnitatea unui Guvern care se respectă să facă acest rapt de idei, doar din dorinţa de a apărea la catastif ca fiind iniţiatorul unor asemenea acte normative.

Dacă problematica, aşa cum am sesizat, era deficitară în ceea ce priveşte acoperirea cu act normativ, atunci ar fi trebuit să se discute în paralel propunerea mea şi proiectul de lege al Guvernului, practică ce s-a întâlnit adeseori în activitatea şi a Consiliului Legislativ. Iar dacă adevărul este cel formulat iniţial de către preşedintele Comisiei juridice, atunci nu văd de ce s-a aprobat şi acest proiect de lege.

Cred că am avut dreptate şi inclusiv iniţierea acestui proiect de lege de către Guvern îmi confirmă faptul că sunt autorul ideii privind necesitatea acoperirii sau rezolvării problemei dobândirii şi schimbării pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice. Este regretabil că rămâne în memoria noastră şi a altora faptul că asistăm în această perioadă la această atitudine, care nu face cinste Guvernului, care se dovedeşte în pană de idei şi specialişti. (Aplauze ale deputaţilor PRM.)

Domnul Valer Dorneanu:

47. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.190/2002 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.170/2001 privind atenuarea impactului social ca urmare a procesului de reorganizare a sectorului producţiei de apărare.

Proiectul de lege se supune la vot în condiţiile art. 74 alin. 2 din Constituţie.

Cine este pentru? 176 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

48. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.32/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr.203/1999 privind permisele de muncă.

Proiectul de lege se supune la vot în condiţiile art. 74 alin. 2 din Constituţie.

Cine este pentru? 175 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? 1 abţinere.

49. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.122/1996 privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salariaţilor.

Proiectul de lege se supune la vot în condiţiile art. 74 alin. 2 din Constituţie.

Cine este pentru? 175 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

50. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor.

Proiectul de lege se supune la vot în condiţiile art. 74 alin. 2 din Constituţie.

Cine este pentru? 174 voturi pentru.

Împotrivă? 36 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

51. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.207/2002 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2003 personalului diplomatic salarizat potrivit Ordonanţei Guvernului nr. nr.65/1998 privind salarizarea unor categorii de diplomaţi.

Proiectul de lege se supune la vot în condiţiile art. 74 alin. 2 din Constituţie.

Cine este pentru? 175 voturi pentru.

Împotrivă? 4 voturi pentru?

Abţineri? Nu sunt.

52. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 34/2003 privind măsuri în domeniul disciplinei financiar - valutare a agenţilor economici.

Proiectul de lege se supune la vot în condiţiile art. 74 alin. 2 din Constituţie.

Cine este pentru? 175 voturi pentru.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

53. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 160/2002 privind suspendarea aplicării unor dispoziţii din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991.

Proiectul de lege se supune la vot în condiţiile art. 74 alin. 1 din Constituţie.

Cine este pentru? 178 voturi pentru.

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

54. Proiectul de Lege pentru modificarea art.19 din Ordonanţa Guvernului nr.65/1997 privind regimul paşapoartelor în România şi a art.39 din Legea nr.105/1996 privind evidenţa populaţiei şi cartea de identitate.

Proiectul de lege se supune la vot în condiţiile art. 74 alin. 2 din Constituţie.

Cine este pentru? 175 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

De la ultimul vot, am sesizat că au plecat încă 3 deputaţi din sală, ceea ce înseamnă că, 175 fără 3, am intrat sub cvorum.

Vă rog încă o dată să verificaţi, stimaţi colegi, dacă avem cvorum. Suntem la limită.

55. Proiectul de Lege pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, propunerea legislativă privind violenţa în familie, propunerea legislativă privind protecţia victimelor violenţei în familie. Se supune la vot în condiţiile art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? 178 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Doamna deputat, aveţi cuvântul şi ca iniţiator şi pentru a vă explica votul.

Doamna Monica Octavia Musca:

Voi încerca să fiu foarte scurtă.

Vorbesc şi în numele grupului parlamentar pentru explicarea votului, dar şi ca iniţiator.

Legea a beneficiat de colaborarea cu organizaţii neguvernamentale - Centrul de mediere securitate comunitară din Iaşi, Asociaţia pentru promovarea femeilor din România din Timişoara, a fost supusă mai multor dezbateri publice şi a fost însoţită de o campanie socială - trei spoturi publicitare în colaborare cu McCann Erickson, Bogdan Enoiu.

Organizaţiile neguvernamentale în domeniu au iniţiat o coaliţie pentru susţinerea proiectului de lege, coaliţie coordonată de Roxana Teşiu, jurist cu expertize pe această temă.

Remarc contribuţia esenţială a Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi a preşedintelui acesteia, profesorul Ioan Neagu, care este şi autor sau coautor al unor articole.

Scopul Legii privind prevenirea şi combaterea violenţei în familie este acela de a proteja victimele violenţei domestice, fără a face discriminare între acestea, prin protejarea atât a membrilor de familie, cât şi a celor care au stabilit relaţii similare celor între soţi sau între părinţi şi copii. Această prevedere corespunde Recomandării nr.5/2002 a Comitetului de miniştri al Consiliului Europei privind protecţia femeilor împotriva violenţei.

Legea este, în acelaşi timp, o serioasă avertizare a celor care intenţionează să ridice pumnul sau palma asupra unor membri ai familiei sau parteneri.

Legea aduce cu sine şi o serie de noutăţi, şi anume: recunoaşterea şi altor forme de violenţă în afara cele fizice - psihologică, sexuală, economică; înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Familiei, cu centre judeţene, care va asigura taxele aferente instrumentării unui caz de violenţă, inclusiv taxele privind certificatul medico-legal; recunoaşterea asistenţilor familiali, o nouă categorie de profesionişti specializaţi în asistenţa victimelor violenţei domestice; introducerea medierii ca tehnică în scopul rezolvării conflictelor, prin intermediul unor mediatori autorizaţi; specializarea profesioniştilor în diferite domenii care instrumentează cazurile de violenţă; protejarea victimelor prin îndepărtarea agresorului de victimă până la rezolvarea crizei.

Legea completează oferta de servicii a sectorului neguvernamental prin înfiinţarea de adăposturi publice sau private pentru protejarea victimelor.

Prin aceste prevederi, Proiectul de Lege privind prevenirea şi combaterea violenţei în familie răspunde atât documentelor şi recomandărilor europene, nr.5/2002 şi nr.1450/2000, cât şi realităţilor şi nevoilor sociale.

Mulţumesc celor din Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi, nu în ultimul rând, plenului care a votat, iată, pentru a doua oară, de data aceasta la vot final şi, până acum, pe articole această lege.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna Angela Bogea doreşte să explice votul PRM-ului.

Doamna Angela Bogea:

Noi, Grupul parlamentar al PRM, considerăm că consensul realizat în adoptarea acestei legi este de bun augur.

Indiferent ce forţă politică se va afla la guvernare în viitoarea guvernare va încerca să modifice mai puţin această lege.

Un oficial străin venit în această sală spunea, referindu-se la pachetul de legi anticorupţie, că nu-i totul să ai legi, ci important este modul în care le aplici.

De aceea, credem că cea mai importantă obligaţie care rezultă de aici încolo este aplicabilitatea acestei legi. Există fondurile materiale pentru aplicarea acestei legi, sunt toate premisele pentru ca mentalitatea să fie schimbată rapid şi, indiferent de ce ar prevedea legea, totuşi noi considerăm că cea mai mare sarcină care trebuie să fie în aplicabilitatea acestei legi revine femeii.

Femeia va înţelege că, după ce va fi jignită prima dată, va urma o a doua jignire; după ce va fi pălmuită, va urma a doua palmă şi, după aceea, va urma pumnul.

Atunci când femeia va înţelege că doar independenţa îi asigură lipsa acestei violenţe, atunci şi această lege va avea o aplicabilitate mai mare.

De aceea, este bine că de la microfonul acestei Camere să le spunem tuturor femeilor din ţara aceasta, pentru că asupra lor se manifestă cel mai mult violenţa, să înţeleagă că de ele depinde independenţa şi lipsa acestei violentări.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Mă bucur că aţi avut răbdare măcar până la votarea Legii pentru protecţia femeilor să fiţi în sală. Constat însă că suntem 160, ceea ce înseamnă că suntem sub cvorum, şi sunt nevoit să întrerup votul de astăzi şi să declar închisă şedinţa în plen. După-amiază sunt lucrări în comisiile permanente.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 13,50.