Parliamentary debates

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi domnul Corneliu Ciontu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Ioan Mihai Năstase şi Tudor Mohora, secretari.

Domnul Corneliu Ciontu:

A venit toată lumea şi cu voia dumneavoastră să începem declaraţiile politice.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor,

Nicăieri nu se simt mai acut şi mai dramatic efectele crizei nesfârşite cu care se confruntă economia şi societatea românească sau celelalte domenii de activitate ca în Munţii Apuseni. Cu fiecare zi ce trece, sărăcia şi disperarea pun tot mai mult stăpânire pe moţii şi mocanii din această zonă a ţării. Puţinele societăţi comerciale care funcţionau aici şi-au încetat de mult activitatea sau sunt pe punctul de a fi lichidate complet în contextul oferit de această dubioasă privatizare promovată de guvernanţii ultimului deceniu. Doar minele n-au fost închise complet, deşi, ca să li se respecte drepturile, adeseori, minierii Apusenilor sunt nevoiţi să recurgă la gesturi disperate, la diverse forme de protest, inclusiv la rămânerea lor în adâncuri, izolaţi şi ameninţaţi să-şi piardă viaţa sau să-şi ruineze sănătatea. Până în prezent, nici o autoritate publică centrală nu a făcut din Munţii Apuseni o temă de analiză profundă, serioasă şi responsabilă.

Iată de ce, Partidul România Mare, conştient că lucrurile nu mai pot continua astfel, a înaintat Biroului permanent al Camerei Deputaţilor două proiecte de lege care propun soluţii concrete, posibile, necesare şi viabile. Aceste proiecte legislative pornesc de la realitatea tulburătoare a condiţiilor de trai mizere ale populaţiei din Apuseni, constatând lipsa unor programe unitare pentru problemele complexe ale acestei zone. Să nu se uite că Apusenii deţin performanţa tristă de a avea cel mai mare număr de şomeri. Zeci de mii de persoane sunt fără locuri de muncă, situaţia este cu atât mai gravă şi trebuie să dea de gândit guvernanţilor cu cât lipsesc orice alte surse alternative de venit, de procurare a celor necesare traiului de zi cu zi, căci, cu foarte puţine excepţii şi spre deosebire de alte zone ale ţării, aici terenul şi clima aspră nu fac posibile recolte care să asigure produsele agroalimentare necesare. Pe fondul procesului accentuat de pauperizare, locuitorii din Apuseni nu mai sunt astăzi în stare nici să crească animale, nivelul şeptelului reducându-se dramatic de la an la an.

În aceste condiţii, singura scăpare ar fi constituit-o ca de atâtea alte ori, codrul, numai că şi aici, în loc să dea posibilitatea unor soluţii adecvate, statul s-a gândit doar cum să mai tragă o piele de pe nenorociţii de moţi. În loc să aplice prevederile Legii nr.33/1996, aşa-zisa lege a moţilor, Guvernul a găsit de cuviinţă să înăsprească amenzile pentru cei pe care foamea şi nevoile de tot felul i-au împins să taie un lemn din codrul străbun. Azi, sute de moţi au întocmite dosare penale pentru pretinse infracţiuni comise. Deci, pentru guvernanţi este mult mai uşor să le ofere temniţa decât să găsească şi pentru ei soluţii practice şi imediate ca să nu moară de foame.

Aceste stări de lucruri, în opina Partidului România Mare, nu mai pot continua. Disperarea de azi s-ar putea transforma în vâlvătaia urii şi mâniei care, o dată pornite, se vor opri cu mult mai multă dificultate.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul Ştefan Baban, se pregăteşte doamna Paula Ivănescu.

Domnul Ştefan Baban:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea politică de azi se intitulează "Pensionarii actuali, excluşi de la recorelare". De câte ori se vorbeşte de pensii, în mod sigur, se aminteşte de recorelarea pensiilor. Majoritatea pensionarilor înţeleg prin recorelare asigurarea unor legături cât mai strânse între cuantumul pensiei şi munca prestată, reflectată prin nivelul veniturilor realizate, pentru care s-a plătit contribuţia pentru asigurări sociale şi prin vechimea în muncă. În schimb, pentru Executiv, prin recorelare se înţelege o corecţie a nivelului pensiilor, prin aplicarea unor majorări diferenţiate, care să contribuie la reducerea discrepanţelor apărute între pensii în urma calculării acestor drepturi pe baza unor acte normative neadaptate situaţiei din economie.

Pentru a vedea dacă măsurile luate de Guvern cu privire la pensii conduc la îndeplinirea dorinţei pensionarilor, iată pe scurt cauzele care au condus la apariţia discrepanţelor şi ce s-a făcut până în prezent pentru reducerea lor.

Până la data de 01.04.2001, calculul pensiilor s-a făcut în baza Legii 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţă socială, lege concepută într-un regim la care nivelul preţurilor, ca şi al veniturilor, era controlat de stat, astfel încât nu se punea problema unei inflaţii puternice. Această lege a fost aplicată însă după liberalizarea preţurilor, fără a mai fi adaptată pentru a face faţă noii situaţii. Cum baza de calcul a pensiei o reprezintă venitul mediu realizat în 5 ani din ultimii 10, era absolut necesar să se acţioneze pentru a face comparabile veniturile realizate în această perioadă, dacă ţinem seama că între anii 1991-2001, ultimul salariu nominal, din cei 5 ani aleşi pentru stabilirea pensiei era de 10 ori mai mare decât primul salariu, ajungând între anii 1991-1996, la de 50 de ori, cu toate că puterea de cumpărare a salariilor nu a variat prea mult în aceşti 10 ani.

În anul 1996, când nu s-a mai putut utiliza pentru calcularea pensiilor numai salarii din perioada anterioară liberalizării preţurilor, s-a găsit o soluţie de moment prin H.G. 565/1966, de a face comparabile salariile acordate după data de 1.08.1991 cu cele acordate anterior acestei date. Pentru aceasta, din salariile pentru lunile următoare datei de 1.08.1991 trebuia să se deducă sumele reprezentând rezultatele indexărilor şi compensărilor efectiv acordate conform hotărârilor Guvernului. În aceste condiţii, cei pensionaţi după data de 1.08.1996 şi care îşi alegeau ca bază de calcul primii 5 ani din ultimii 10, puteau beneficia şi de majorările substanţiale acordate la 1.08.1991 atât la pensia de asigurări sociale, cât şi la cea suplimentară.

H.G nr.565/1966 nu a prevăzut însă că din salariile cuprinse în baza de calcul a pensiei să fie deduse şi sumele corespunzătoare majorărilor de salarii acordate peste indexări şi compensări după data de 01.08.1991. Datorită acestei scăpări, noile pensii au cuprins două majorări, una din salarii şi alta de la pensii, ceea ce a făcut ca acestea să fie din ce în ce mai mari faţă de cele de care beneficiau ceilalţi pensionari care au prestat aceeaşi muncă.

Aceste disproporţii ar fi trebuit să dispară odată cu aplicarea noului sistem de stabilire a pensiilor. Acest act normativ, care urmăreşte alinierea legislaţiei din ţara noastră la cea europeană, în afară că măreşte vârsta medie de pensionare şi restricţionarea încadrării în grupele de muncă, introduce un sistem de calcul al pensiei, care ia în considerare veniturile realizate în întreaga peroadă de contribuţie şi elimină, în mare măsură, efectul pe care l-a avut inflaţia asupra acestor venituri.

Legea menţionată a prevăzut că la data intrării în vigoare, pensiile aflate în plată se stabilesc în acelaşi mod ca şi pentru cei ce se pensionează după data de 01.04.2001, pentru a nu mai exista diferenţe. Pentru aceasta trebuie să se stabilească, pentru fiecare pensionar, punctajul mediu anual, calculat prin raportarea salariilor brute realizate, inclusiv sporurile şi adaosurile, la salariul brut lunar pe economie, precum şi prin aplicarea unei majorări a punctajului, pentru cei ce au contribuit la pensia suplimentară.

Speranţa pensionarilor de a li se stabili o pensie în concordanţă cu munca depusă a fost spulberată însă de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2001, prin care s-a prevăzut că pentru pensiile aflate în plată, punctajul mediu anual se calculează prin raportarea cuantumului pensiilor cuvenite până în 01.04.2001 la valoarea punctului stabilit prin Legea bugetului asigurărilor sociale. După cum se constată, această ordonanţă de urgenţă a Guvernului elimină pe cei ce s-au pensionat înainte de 01.04.2001 de la dreptul de a li se recalcula pensia în concordanţă cu munca depusă. Aceştia pierd şi dreptul la diferenţa de majorare a pensiei pentru anii lucraţi în plus peste stagiul complet de cotizare ce apare între noua şi vechea reglementare.

Prin măsura luată de Guvern se face o mare nedreptate unui însemnat număr de pensionari care, prin nemodificarea pensiei, pierd câteva sute de mii de lei, la care ar fi avut dreptul potrivit legii, sumă ce ar fi acoperit o parte din lipsurile curente cu care se confruntă pensionarii. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.

Are cuvântul doamna deputat Paula Ivănescu, se pregăteşte domnul Mircea Ifrim.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Astăzi, nu numai la Bucureşti, dar în toată lumea, este o zi frumoasă care ne reaminteşte la toţi că suntem oameni, că avem părinţi, că avem copii, că avem o familie. Astăzi este Ziua mondială a familiei şi este bine să ne amintim că avem o datorie în faţa celor care ne-au trimis în Parlament, de a veghea ca familiile lor să trăiască în bună stare, să trăiască în linişte şi armonie, să aducă naţiunii nişte fii sănătoşi, educaţi, nişte buni urmaşi ai neamului românesc.

Sigur, cuvintele pot fi şi mai frumoase şi mai calde şi mai emoţionante, dar noi suntem aici pentru a veghea prin legile pe care le dăm, prin actele normative pe care le punem în vigoare şi prin hotărârile pe care le luăm ca, în România, tradiţia familiară să meargă mai departe, familia să rămână nucleul de bază al societăţii, pentru că nicăieri şi niciunde pe lumea aceasta, oamenii nu cresc şi nu trăiesc şi nu se dezvoltă mai armonios decât într-o familie. Avem multe de făcut, avem şi în acest moment pe rol anumite legi care se referă la condiţia familiei din România, eu zic că trebuie să ne aplecăm cu mai mare atenţie asupra acestora pentru că prea mult ne interesează numai reformele economice, finanţe, bănci ş.a.m.d. şi prea puţin vedem oamenii din spatele acestora.

Chiar în aceste zile se va dezbate un proiect de lege care se referă la coşul minim garantat. Este foarte bine să ne aplecăm asupra acestei propuneri guvernamentale să vedem dacă un om sau o familie poate să-şi regenereze fibra biologică cu ceea ce ne propune Guvernul României. Este bine să reflectăm şi la situaţia copiilor care nu mai pot trăi într-o familie care se dezmembrează din lipsa nevoilor materiale. Este foarte bine să vedem dacă educaţia din această ţară urmează cursul favorabil tuturor membrilor societăţii şi dacă există într-adevăr egalitate de şansă între familiile care vieţuiesc la sate şi cele care locuiesc la oraşe.

De la constatare şi privirea aruncată asupra situaţiei, trebuie să trecem la fapte. Astăzi, de Ziua mondială a familiei, rog toţi colegii şi colegele din Camera Deputaţilor să facem un efort de voinţă şi de conştiinţă, să ne aplecăm cu mai mare tenacitate şi dăruire către situaţia familiei din România.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Mircea Ifrim, se pregăteşte domnul Becsek Garda Dezideriu.

Domnul Mircea Ifrim:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aş dori să supun atenţiei o problemă de principiu. Parlamentul este expresia cea mai elocventă a democraţiei şi, ca urmare, realizează echilibrul şi obiectivitatea întregului proces de conducere şi reglare a societăţii, fapt pentru care este şi cea mai stabilă instituţie privită atât individual (parlamentarii), cât şi în ansamblul său funcţional.

În această foarte corectă viziune, după părerea mea, Parlamentul trebuie să conştientizeze pe deplin faptul că are răspunderea şi capacitatea de a se implica în toate aspectele esenţiale ale societăţii, care necesită gândire profundă, schimb de idei şi eliminarea pasivă.

Am să mă refer la două aspecte concrete. Precum ştim, mass-media este a patra putere în stat. Prin acţiunile întreprinse a dus lupta anticorupţie şi a fost o bună carte de vizită în exterior prin faptul că a fost liberă. Asistăm acum la o acţiune care dă impresia represiunii şi, în acelaşi timp, tulbură imaginea externă a ţării noastre în aceste momente în care ne luptăm pentru a intra în structurile europene. Un post de televiziune, "Oglinda TV", este împiedicat să funcţioneze fără nici o motivaţie. Are lungime de undă de emisie, are contracte cu televiziunile cu cablu, are oameni de mare ţinută, precum domnul Dan Diaconescu şi alţii, este fondată de către oameni din mass-media care, punând mână de la mână, vor să facă un post de televiziune, realmente, independent. Cine se teme? Cine dă ordine pentru ca această instituţie să nu fie lăsată să funcţioneze în virtutea libertăţii presei? Cred că Parlamentul trebuie să se implice, cred că audierile parlamentare trebuie să fie realmente audieri în care să punem, aşa cum trebuie, aceste probleme şi să lăsăm ca societatea să fie democratică şi să meargă pe un drum bun.

A doua problemă, politica externă, este o problemă esenţială. De politica externă, în fapt, depinde toată dezvoltarea economică. Degeaba dezvolţi economia dacă nu ai piaţă de desfacere, dacă nu realizezi o cooperare internaţională, iar aceasta o jalonează politica externă. Aş dori să subliniez, Parlamentul trebuie să se implice major în numirea ambasadorilor. Audierea în faţa Comisiei parlamentare pentru politică externă nu trebuie să se producă după semnarea unor decrete de numire şi nu trebuie să aibă un rol consultativ. S-ar evita situaţii delicate. Vorbeam în urmă cu un timp despre ambasadorul Dan Hăulică, pus în situaţia de a fi destituit, şi împotriva acestui act ridicându-se întreaga comunitate internaţională, nume de mare prestigiu. De atunci încoace, lucrurile au evoluat, mai multe personalităţi şi-au exprimat punctul de vedere. Voi înainta Ministerului de Externe aceste lucruri dacă nu le cunoaşte.

Ei bine, semnarea unui document de numire pentru o persoană cu trei cetăţenii care, în prezent, are o demnitate publică şi în acelaşi timp se dovedeşte a fi lipsit de sistemele de inhibiţie prin care, de fapt, s-a perfecţionat sistemul nervos, ar fi putut fi evitat. Este un fapt care trebuie să ne facă să gândim, să elaborăm legi care să implice Parlamentul în domeniile în care este nevoie să se impună un consens naţional, în domeniile de care depinde evoluţia ţării noastre. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Are cuvântul domnul Becsek Garda Dezideriu, se pregăteşte domnul deputat Simedru.

Domnul Becsek Garda Dezideriu Coloman:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Săptămâna trecută, Camera Deputaţilor, prin votul său, şi-a dovedit responsabilitatea faţă de o gospodărire eficientă a pădurilor, grija sa faţă de patrimoniul forestier al ţării. Se cere însă ca şi personalul silvic să aibă o ţinută morală. Ei socotesc că pădurile validate de comisiile judeţene reprezintă proprietatea lor, pe care o valorifică prin negocieri sau licitaţii aranjate. Această strategie de a amâna aplicarea Legii fondului funciar creează o stare de nesiguranţă pentru mulţimea de proprietari care sunt dezavantajaţi prin tăieri rase, cunoscute sub denumirea de igienizare a pădurilor. Însă, această stare este dăunătoare şi pentru pădurile ţării, unde, datorită acestei tranziţii, nu se pot opri abuzurile.

Înainte de schimbările din 1989, direcţiile silvice îşi făceau datoria, prin lucrările de pază şi protecţie, lucrări de plantaţii, tăieri de îngrijire şi păstrare a integrităţii fondului forestier. Însă, în ultimii ani, Regia Naţională a Pădurilor a devenit agent economic, principala sa activitate fiind legată de obţinerea de profituri cât mai mari şi nu îngrijirea fondului forestier. Prin vânzarea de produse debitate în gater se produce o concurenţă neloială pe piaţă prin atribuirea unei valori simbolice a buştenilor obţinuţi din exploatare, punându-se ca valoare numai taxă forestieră.

Pe de altă parte, direcţiile fac exploatări cu prioritate din pădurile ce urmează să fie retrocedate proprietarilor, fără ca aceştia să beneficieze de avantajele materiale ce s-ar cuveni normal. Trebuie să menţionăm faptul că la noi, spre deosebire de celelalte ţări fost comuniste, se menţine în continuare o mentalitate etatistă, imprimată foarte adânc în mentalitatea personalului silvic. Aceste simptome ale comunismului de tip răsăritean se concretizează prin acele contracte monstruoase, impuse de Regia Naţională a Pădurilor, proprietarilor unde costurile sunt duble faţă de cele reale datorită cheltuielilor suplimentare neeconomicoase ce se fac din partea managerilor. Ne bucură faptul că iniţiativa partidului de guvernământ promovează măcar în lege posibilitatea înfiinţării structurilor private. Este nevoie însă ca aceste structuri să existe în realitate. Ştim că există o legislaţie bine întocmită în acest sens. Ştim că cererile depuse pentru aprobare în trecut au fost refuzate din partea ministerului de specialitate din cauza lipsei voinţei politice în acest sens, dar ceea ce se face cu inspecţiile teritoriale silvice subordonate Ministerului Agriculturii întrece orice măsură. Ministerul de resort, prin Ordinul nr.41002 din 23 aprilie 2001 dispune reducerea personalului şi a fondurilor aferente cu circa 30%, iar prin Ordinul nr.41094 din 2 mai 2001 se cere reducerea personalului de la 1065 de posturi, aprobate în anul 2000, la nivelul de 300, începând cu data de 1 iunie 2001, ceea ce reprezintă un procent de 71,8%. Aceste măsuri de diminuare masivă a personalului se răsfrânge negativ în ceea ce priveşte exercitarea controlului autorităţii publice centrale, care răspunde de silvicultură, iar inspectoratele teritoriale silvice vor deveni un simplu element decorativ nefuncţional ce contravine eforturilor deosebite pe linia dezvoltării silviculturii.

Această măsură contravine votului nostru din săptămâna trecută şi face posibilă continuarea abuzurilor, distrugerea fondului forestier de către reprezentanţii direcţiilor silvice şi a ocoalelor silvice. Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.

Înainte de a da cuvântul domnului deputat Nicolaescu, întreb dacă domnul Sali Negiat este în sală. Nu este. Poftiţi, domnule deputat. S-a înscris din America la declaraţii.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu:

Domnule preşedinte de şedinţă, în urma aplicării prevederilor Legii 18/1991, în perioada 1991-1996 s-au retrocedat aproximativ 360.000 de hectare de pădure. Dintre acestea, aproximtiv 50.000 au fost supuse furtului sau au fost distruse în totalitate, fapt care a provocat inundaţii şi dezastre economice, cu precădere în ultimii 2 ani. Cauzele distrugerii zecilor de mii de hectare arătate anterior s-au datorat, pe de o parte, faptului că reconstituirea dreptului de proprietate, conform prevederilor legale, s-a făcut în lipsa reglementărilor privind administrarea şi gospodărirea în regim silvic a acestor suprafeţe de pădure, dar mai ales din cauza inexistenţei la nivel central şi teritorial a unor structuri silvice care să controleze modul cum au fost gospodărite şi administrate aceste păduri.

În toamna anului 1998 s-a elaborat şi aprobat Ordonanţa Guvernului nr.96 privind reglementarea şi administrarea fondului forestier naţional, act normativ aprobat prin Legea 141/1999 de Parlamentul României, inclusiv de PDSR. La cap.IV din legea anterior menţionată se arată foarte clar: controlul respectării reglementărilor pentru întregul fond forestier naţional se exercită de către autoritatea publică centrală, care răspunde de silvicultură, şi prin inspectoratele silvice teritoriale aflate în subordinea acesteia. Art.21 alin.2 şi 3 precizează: "Personalul de specialitate din inspectoratele silvice teritoriale se va asigura în raport cu suprafeţele pădurilor şi cu numărul de hectare, astfel încât pentru o suprafaţă medie de 20.000 de hectare să fie arondat un inspector inginer silvic, iar pentru lucrările de teren şi pentru executarea controalelor se va asigura un inginer silvic sau un tehnician pentru o suprafaţă mai mare de 10.000 de hectare". În deplină concordanţă cu aceste prevederi legale, la nivel central s-a înfiinţat în primăvara anului 1999 direcţia de regim silvic, iar în teritoriu, începând cu luna ianuare a anului 2000 au luat fiinţă 7 inspectorate silvice teritoriale, unităţi cu personalitate juridică. Având în vedere că suprafaţa totală a fondului forestier naţional şi a vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier naţional este de 6,7 milioane hectare şi ţinând cont de prevederile legale arătate anterior, rezultă că în cadrul inspectoratelor silvice teritoriale ar trebui să fie angajaţi aproximativ 1000 de specialişti silvici.

Din datele pe care le deţinem, constatăm că până la 31 decembrie 2000 au fost angajaţi aproximativ 550 de oameni, ingineri şi tehnicieni silvici, şi s-a cheltuit suma de aproximativ 16,5 miliarde lei necesară dotărilor: maşini, mobilier, birotică etc. în vederea desfăşurării unei activităţi eficiente. Din păcate, imediat după instalarea în portofoliile puterii, actualul Guvern, nu numai că nu a făcut nimic pentru îmbunăţirea şi eficientizarea acestor culturi teritoriale (este vorba despre inspectoratele silvice pentru controlul aplicării regimului silvic) dar, mai grav, procedează la disponibilizarea personalului tehnic silvic din cadrul acestor structuri deja insuficiente faţă de prevederile legale, aşa cum am arătat.

Este cunoscut faptul că, prin reorganizarea ministerială din acest an, activitatea de păduri a trecut la Ministerul Agriculturii. Din informaţiile primite din teritoriu, se pare că, un ordin recent al ministrului agriculturii, Ilie Sârbu, ar duce la diminuarea cu aproximativ 70% a aparatului tehnic din inspectoratele silvice teritoriale. Este curios şi ciudat. Ne întrebăm şi întrebăm Puterea dacă nu cumva recenta măsură nu înseamnă tocmai întărirea monopolului ROMSILVA, care este şi agent economic şi proprietar în numele statului şi acum devine, dacă vreţi, puterea nr.1 în domeniul pădurilor, de asemenea, diminuarea controlului, lăsarea acţionării hazardului sau, mai grav, credem noi că, de fapt nu se doreşte retrocedarea şi ca atare, nu mai este nevoie nici de control sau, în această situaţie, lăsăm hazardul să-şi spună cuvântul. Chiar nu interesează pe nimeni şi mai ales Puterea dacă legea este aplicată corect, dacă această bogăţie care înseamnă pădurile României este exploatată şi menţinută în condiţii legale?

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Are cuvântul domnul deputat Sali Negiat şi ultimul vorbitor, Corneliu Ciontu, cu voia dumneavoastră.

Domnul Sali Negiat:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vreau să fac o intervenţie cu referire la genocidul tătarilor din Crimeea, genocid care a avut loc în cursul anilor, în timpul cât un stat naţional care a fost al tătarilor din Crimeea, Hanatul tătar al Crimeii a fost ocupat de către imperiul rus ţarist şi în decurs de ani întregi până în 18 mai 1944, pe fondul reocupării sovietice a teritoriului Peninsulei Crimeea, un popor întreg a fost deportat şi surghiunit din propria patrie.

După cum se ştie, Hanatul tătar al Crimeii, în 1472, devine vasal al Imperiului otoman. În cadrul Imperiului otoman, Hanatul tătar al Crimeii a făcut parte integrantă din relaţiile internaţionale interstatale, având un rol bine stabilit în partea europeană a Nordului Mării Negre, contribuind la echilibrul geostrategic al acestei zone, fiind o frână în calea expansiunii imperialismului rus.

O dată cu slăbirea Imperiului otoman şi urmare a numeroaselor războaie ruso-otomane, după pacea de la Cuciuc-Kainargi din 1774, Hanatul tătar al Crimeii este scos de sub suzeranitatea otomană şi devine stat independent. Acest lucru era doar o etapă în calea expansiunii imperialismul rus, urmând ca Imperiul Rus Ţarist, prin 1783, să ocupe ce mai rămăsese din acest stat independent, Peninsula Crimeea, stat care, la un moment dat, avea peste 5 milioane de locuitori.

După 1783, încep deportări, strămutări repetate, surghiuniri, încât acest popor cunoscut în istorie prin existenţa sa şi prin rolul său în această parte a Europei, să cunoască ceea ce au cunoscut şi alte popoare sub ocupaţia Imperiului Rus Ţarist.

În 1917, ca urmare a Revoluţiei care a avut loc în acest Imperiu, şi tătarii din Crimeea au reuşit să-şi proclame propriul stat naţional – Republica Tătarilor din Crimeea, dar acest lucru a durat câteva luni, ca, prin diferite tertipuri, noua putere bolşevică a reuşit ca prin chemarea la negocieri a reprezentanţilor noii republici, aceştia să fie arestaţi şi ucişi.

După 1917, urmează ocupaţia sovietică. Se proclamă o aşa-zisă Republică Autonomă a Tătarilor din Crimeea, în care se instaurează puterea sovietică. Şi cei care au trecut de partea sovietică, intelectualitatea acestui popor – al tătarilor din Crimeea – au fost, la rândul lor, în 1928, decimaţi, deportaţi şi surghiuniţi în cele mai neprielnice zone ale Imperiului Rus din Siberia, Ural şi alte zone neprielnice.

Dar, dacă aceste strămutări, deportări şi acest genocid permanent al tătarilor din Crimeea, începând din 1783, nu ar fi fost suficient, pe fondul celui de al doilea război mondial, în timp ce marea parte a acestui popor al tătarilor, peste 80 de mii de tătari crimeeni luptau în cadrul armatei sovietice, soţiile lor, părinţii lor, copiii lor, bătrânii, care încă mai erau în număr de 420 de mii de tătari în Peninsula Crimeea, într-o singură noapte, pe data de 18 mai 1944, au fost chemaţi în locuri bine stabilite, în gări şi zone precis stabilite şi încărcaţi în vagoane pentru animale şi deportaţi în cele mai neprielnice zone din Uniunea Sovietic㠖 în Ural, Siberia, Asia Centrală şi alte locuri neprielnice, cum am mai spus.

Deci, genocidul tătarilor din Crimeea este un fapt mai puţin cunoscut dar, pe fondul destrămării Uniunii Sovietice, acest lucru a ieşit la iveală, cu întreaga sa monstruozitate, în momentul în care motivaţia acestei surghiuniri totale, fapt necunoscut de alte popoare, când o întreagă populaţie este surghiunită din propria patrie, în totalitate, sub sloganul "Crimeea fără tătari", patria lor binecunoscută de secole.

Noi, tătarii din România, ca diasporă a acestei populaţii din Crimeea, suntem alături de această populaţie care a reuşit, prin lupta sa, în ultimii ani ai existenţei Uniunii Sovietice, prin lupta lui Mustafa Gemilef, care a făcut parte din grupul Saharov, şi generalul Grigorenko, în prezent, o parte din această populaţie, chiar în condiţii vitrege, să se reîntoarcă în propria patrie, în Peninsula Crimeea, şi facem apel către guvernele întregii lumi, către parlamentele întregii lumi civilizate ca această problemă să fie cunoscută şi dacă putem să fim în ajutorul acestei populaţii rău încercate de-a lungul istoriei.

Vă mulţumim.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Să-mi permiteţi să-mi prezint şi eu declaraţia politică.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Conform pildei creştine, niciodată nu este prea târziu să apuci calea cea dreaptă.

Capacitatea de a-ţi asuma propriile erori şi de a reveni la luciditate reprezintă calităţi lăudabile. Din acest punct de vedere, îmi face plăcere să salut ultima metamorfoză a domnului Valeriu Stoica. Domnia sa, după o perioadă în care, susţinând globalismul, a combătut constant şi avântat ideile naţionale, face acum o întoarcere de 180^o şi se înscrie, la fel de avântat, în rândul forţelor naţionale. Din acest motiv, daţi-mi voie să-l felicit.

Din nefericire, atunci când cineva păşeşte pe un teritoriu pe care nu-l cunoaşte, greşelile începutului sunt inerente. De aceea, ca vechi adept al doctrinei naţionale, îl rog pe domnul Stoica să accepte câteva sfaturi de care, se pare, are nevoie.

Definiţia "naţiunii", pe care o propune domnul Stoica, este următoarea: "Naţiunea este un proiect politic al cetăţenilor uniţi în mod liber într-o comunitate democratică".

Să ne aplecăm un moment asupra acestei viziuni, pentru a o corija. În primul rând, definiţia domnului Stoica nu este a domnului Stoica şi ea nu aparţine, aşa cum crede dânsul, liberalismului modern, ci celui clasic. Este, în fapt, teoria contractualistă a secolelor XVII şi XVIII. Numai că domnul Stoica, fie nu i-a citit până la capăt pe contractualişti, fie că nu i-a înţeles, pentru că nu naţiunea este un proiect politic al cetăţenilor liberi, ci statul. Între stat şi naţiune nu este doar o diferenţă de nuanţă, ci una de fond. Dacă mâine cetăţenii Europei ar consimţi liber să se unească, ei ar forma un stat, nicidecum o naţiune.

Fiind o definiţie ideologică, şi nu una efectivă, accepţiunea "naţiunii" oferită de domnul Valeriu Stoica are şi un grav viciu formal. Domnia sa spune – repet – că naţiunea este un proiect politic al cetăţenilor uniţi în mod liber într-o – atenţie! – comunitate democratică.

Desigur, acest fapt este unul dezirabil. Sunt atâtea naţiuni unite în comunităţi nedemocratice, care rămân totuşi naţiuni. Plecând de pe astfel de baze teoretice eronate, atacurile domnului Stoica la adresa Partidului România Mare nu pot fi, la rândul lor, decât nefundamentate.

Am înţeles că domnul Stoica nu a descoperit nici o diferenţă între PRM şi UDMR, ambele fiind, în concepţia domniei sale, partide etnice. Prin aceasta, domnul deputat îşi trădează intenţiile în ceea ce priveşte revizuirea Constituţiei.

Dacă în România, Partidul România Mare, promotorul doctrinei naţionale, este un partid etnic, atunci, în viziunea domnului Stoica, România este un stat multietnic. Dar trebuie să amintesc distinsului coleg că art.1 alin.1 din Constituţie nu a fost încă modificat şi, atât timp cât Partidul România Mare va avea un cuvânt de spus în Parlament, această prevedere va rămâne imuabilă.

Nu, domnule Stoica, PRM nu-i reprezintă doar pe români, unguri, ţigani, armeni, turci, sau evrei. Partidul România Mare îi reprezintă pe toţi cetăţenii români, indiferent de etnie. În statul naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil, România, românii nu sunt o etnie. Românii sunt însăşi naţiunea.

Din aceste considerente, Partidul România Mare este un partid naţional, este un partid românesc, iar caracterul românesc este obligatoriu pentru orice formaţiune politică prezentă în acest for legislativ. Clasificând Partidul România Mare drept un partid etnic, domnul Stoica nu a prejudiciat doar partidul nostru, ci a adus o ofensă gravă naţiunii române.

Domnule Stoica, la Budapeste, Tel-Aviv, sau Belgrad, se poate vorbi de etnia română. La Bucureşti, însă, românii sunt naţiunea.

În ciuda acestei stângăcii politice a liderului liberal, trebuie să salut o revelaţie tardivă a acestuia. Domnul Stoica a înţeles subit că UDMR-ul este o formaţiune politică ilegală. Observaţia este corectă şi PRM o susţine de 10 ani. Însă, faptul că Partidul Naţional Liberal a acceptat să guverneze 4 ani alături de o formaţiune aflată în afara legii, dă măsura justă a onorabilităţii acestui partid.

Începeam prin a-l felicita de domnul Stoica prin convertirea sa bruscă la doctrina naţională.

Sfârşesc prin a mă îndoi de autenticitatea acesteia. După atâtea roluri jucate cu graţie şi talent actoricesc, cel de patriot se dovedeşte prea serios şi prea dificil pentru posibilităţile domnului Stoica.

Vă mulţumesc.

(Aplauze din partea deputaţilor PRM.)

În aproximativ 30 de minute vom relua lucrările cu voturile finale.

Vă mulţumesc.

pauză

(După pauză, lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Ioan Mihai Năstase şi Tudor Mohora, secretari).

Domnul Valer Dorneanu:

Rog secretarii să poftească la prezidiu şi pe dumneavoastră vă rog, distinşi deputaţi, să vă luaţi locurile în sală.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că din totalul de 345 deputaţi, sunt prezenţi 293, absenţi 52, din care unul participă la alte acţiuni.

Înainte de a trece la ordinea de zi propriu-zisă, vă rog să-mi permiteţi să vă supun aprobării dumneavoastră patru comisii de mediere.

Prima se referă la Comisia pentru medierea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/1999 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 29/1994 aprobată prin Legea nr. 136/1994 privind constituirea şi utilizarea Fondului special pentru Dezvoltarea Sistemului Energetic, cu modificările ulterioare.

Din partea Grupului PDSR-social democrat şi umanist, domnii deputaţi: Chiriţă Dumitru, Daraban Aurel, Fâcă Mihail şi Sandu Ion Florentin; din partea Grupului parlamentar al PRM: Buzea Cristian Valeriu, Palade Doru Dumitru, şi Erdei István, din partea UDMR.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Următoarea comisie este pentru medierea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/1999 privind scoaterea din funcţiune a unor mijloace fixe uzate fizic sau moral, neamortizate, aparţinând agenţilor economici din industrie.

Sunt propuşi din partea Grupului PDSR: Anastasescu Olga Lucheria, Daraban Aurel, Sandu Ion Florentin, iar din partea PRM, Buzea Cristian Valeriu, Miclea Ioan, un deputat din partea Grupului parlamentar al PNL, Anton Marin, şi un deputat din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, Cerchez Metin.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Următoarea comisie, pentru medierea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 65/2000 pentru aprobarea majorării de către România a capitalului său autorizat deţinut la Agenţia Multilaterală de Garantare a Investiţiilor.

Amintesc acestei comisii faptul că la ora 13,30 are loc şedinţa comisiei de mediere.

Sunt propuşi, din partea PDSR: Baltă Tudor, Boajă Minică, Gubandru Aurel şi Neamţu Horia Ioan; din partea PRM, Ionescu Daniel; Cladovan Teodor, din partea Grupului parlamentar al PD, şi Winkler Iuliu, din partea Grupului UDMR.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Repet anunţul pentru această comisie: la ora 13,30, la Senat, şedinţă pentru comisia de mediere; et.4, cam.426, la Comisia pentru buget.

În fine, ultima comisie, cea privitoare la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 62/2000 privind echivalări ale examenului de capacitate pentru promoţiile anterioare anului 1999.

Stimaţi colegi,

Cu privire la ordinea de zi, având în vedere cererile pe care le-au făcut grupul parlamentare ale UDMR şi PRM, Biroul permanent a trimis aceste cereri Comitetului ordinii de zi care, întrunit în şedinţa de astăzi, a constatat, pe baza unei note a Departamentului Legislativ, că trimiterea propunerii legislative pentru modificarea Legii acreditării la comisie nu a fost regulamentară, întrucât legile care sunt supuse votului final trebuie votate sau respinse. În această fază, nu se mai pot retrimite legile la comisie. La comisie pot fi trimise doar acele proiecte care, în timpul dezbaterilor, presupun adoptarea unor soluţii, a unor amendamente contradictorii care ar afecta coerenţa legii şi care trebuie dezbătute pentru a se lua o hotărâre corectă în comisii.

Având în vedere aceste considerente, Comitetul ordinii de zi a votat în majoritate repunerea acestei propuneri pe ordinea de zi la locul din care a fost restituită, respectiv pe prima poziţie din listă.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

O chestiune de procedură!

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog. Domnul deputat Bolcaş

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Într-adevăr, Comitetul ordinii de zi a votat cu două voturi, reprezentând o pondere mai mică, repunerea pe rol ordinea de zi, constatându-se că votul a fost nul, având în vedere că se pretinde că s-ar fi încălcat Regulamentul Camerei.

Vă rog să constataţi că această hotărâre – şi acest lucru trebuie să-l constate plenul – a Comitetului ordinii de zi este, la rândul ei, nulă, pentru că, în conformitate cu regulamentul, Comitetul ordinii de zi nu poate să constate valabilitatea sau nevalabilitatea, conform regulamentului, a unui vot exprimat de plen. În această condiţie, este contrară regulamentului punerea pe ordinea de zi în dezbatere a acestui punct.

Vreau să subliniez că această idee, care nu este o simplă hachiţă de regulament sau de procedură, pune în discuţie autoritatea hotărârilor plenului asupra oricăror alte organisme ale Camerei Deputaţilor. Dacă vom ajunge la situaţia ca un comitet al ordinii de zi, din care am cinstea să fac parte, dar îmi ştiu limitele atribuţiilor, să poată hotărî peste capul plenului ceea ce este nul, sau nu, în hotărârea unui plen, vom putea ajunge la situaţii îngrijorătoare.

Deci vă solicit ca să constataţi că această hotărâre este contrară regulamentului, punctul nu se poate înscrie pe ordinea de zi, de principiu, şi nici nu se poate pune în discuţia plenului, conform regulamentului, această împrejurare.

Solicit ca să se pronunţe plenul Camerei prin vot cu privire la această situaţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Ceea ce a hotărât Comitetul ordinii de zi a fost reînscrierea pe ordinea de zi.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Este o hotărâre nulă! Asta este ideea.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă reamintesc că, potrivit regulamentului, decizia Comitetului ordinii de zi nu poate fi anulată de plen. Liderii grupurilor parlamentare sau fiecare din grupurile parlamentare pot să ia poziţie şi să-şi exprime opinia cu privire la ordinea de zi.

Deci, Grupul parlamentar al PRM şi-a exprimat opinia cu privire la ordinea de zi.

Vă dau cuvântul dumneavoastră.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Nu cu privire la ordinea de zi a fost un incident de procedură, domnule preşedinte! Cu privire la competenţa de înscriere pe ordinea de zi …

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi. Domnule Boc, aveţi cuvântul.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte,

Noi, Partidul Democrat, apreciem că în acest moment ne aflăm în faţa unui precedent extrem de periculos şi o să încercăm să demonstrăm acest lucru. În primul rând, se încearcă a se acredita ideea că o culpă poate fi după aceea completată printr-un alt vot.

Încă din dreptul roman noi ştim faptul că "nemo auditur propriam turpidudinem alegans". Adică, acela care este în culpă nu poate invoca, după aceea, propia culpă pentru a susţine un interes. Deci, prin faptul că nu se ştie ce s-a votat joi în plen, nu putem reveni după aceea cu un vot în acest sens. Deci, nimeni nu-şi poate invoca propria culpă în susţinerea unui interes. Şi principiul larg consacrat al dreptului "nemo censetur ignorare legem" – nimeni nu este scutit de necunoaşterea legilor. Deci, prin urmare, avem temeiul de drept ca acest vot să nu mai poată fi exercitat.

S-a spus că există o notă a Departamentului Legislativ, care nu permite ca preşedintele să supună în plen retrimiterea la comisie. Eu cred că există temeiul legal pentru aşa ceva şi avem art.98 care spune aşa: "Dacă prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea proiectului sau a propunerii legislative, după încheierea dezbaterii generale, preşedintele cere Camerei să se pronunţe prin vot". Eram exact într-o asemenea situaţie în care, prin raport se cerea respingerea proiectului, preşedintele Camerei a cerut – aşa a apreciat domnia sa – să retrimită proiectul la comisie, l-a supus la vot. Aceasta a fost decizia plenului, decizie care trebuie să fie respectată. Deci avem un articol din regulament care ne conduce la justeţea deciziei luate de noi în cursul zilei de joi. Iar precedentul cel mai periculos îl constituie acesta.

Deţinătorul puterii este plenul. Suveranitatea aparţine plenului. Plenul deleagă suveranitatea Comitetului ordinii de zi. Prin urmare, în nici o situaţie, un comitet care are o competenţă delegată, adică Comitetul ordinii de zi nu poate, printr-o decizie arbitrară, să treacă peste voinţa plenului. Numai plenul poate să revină asupra deciziei luate, în nici o situaţie, Comitetul ordinii de zi care, repet, are o voinţă delegată. Plenul deleagă competenţele Comitetului ordinii de zi. Deci, nu se poate, Comitetul ordinii de zi să se substituie plenului.

Repet, suntem în faţa unui precedent extrem de periculos şi credem noi că ar trebui să respectăm autoritatea legii şi a regulamentului în acest caz.

Vă mulţumesc.

(Aplauze)

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule preşedinte, numai o problemă scurtă, de procedură.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Aş vrea ca să lămurim un lucru. Luarea mea de cuvânt n-a fost o poziţie în legătură cu punctul înscris la ordinea de zi. A fost un incident al regulamentului cu privire la înscrierea pe ordinea de zi.

În aceste condiţii, noi trebuie să ne susţinem punctul de vedere, aşa cum s-a făcut până acum şi cu privire la această idee a repetării votului ce s-ar înscrie pe ordinea de zi. Să nu fie confuzie.

Domnul Valer Dorneanu:

Am înţeles, domnule deputat.

Deci socotesc intervenţia dumneavoastră anterioară incident de procedură şi o să vă dau cuvântul …

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Să ne daţi cuvântul şi pe acest aspect.

Domnul Valer Dorneanu:

De acord.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Antevorbitorii mei au adus toate argumentele regulamentare şi argumente juridice, din partea domnului deputat Boc, care demonstrează în mod evident că regulamentul este încălcat.

Eu aş dori, însă, să spun, în numele Partidului Naţional Liberal, că mai presus decât regulamentul, mai presus decât argumentele juridice invocate aici de cei doi antevorbitori, ceea ce s-a hotărât astăzi demonstrează, dacă mai era nevoie, că unitatea în cuget şi simţiri dintre PDSR şi UDMR funcţionează până într-acolo încât se încalcă şi bunul simţ juridic şi regulamentele.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Cu privire la incidentul de procedură ridicat de către domnul deputat Bolcaş, eu aş vrea să vă reamintesc că, atunci când am dezbătut modificarea regulamentului, tot aşa au fost discuţii controversate, dacă Comitetul ordinii de zi poate să aibă decizia finală cu privire la stabilirea ordinii de zi. Concluzia a fost că, într-adevăr, din moment ce s-a delegat această competenţă Comitetului ordinii de zi, el decide ordinea de zi şi programul de lucru. Şi s-a adăugat un amendament potrivit căruia, în plen, cu privire la ordinea de zi, grupurile parlamentare pot să-şi exprime opinia, inclusiv să-şi exprime opinia contrară ordinii de zi, dar atât.

în consecinţă, pentru că regulamentul vă dă posibilitatea să vă pronunţaţi asupra ordinii de zi, dau cuvântul domnului deputat Sassu.

Domnul Alexandru Sassu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Problema pe care am ridicat-o noi nu este legată de ordinea de zi, ci este legată de faptul că Comitetul ordinii de zi trece peste un vot al Camerei. aici este singurul lucru pe care-l discutăm, pentru că în acest moment există un vot al Camerei care spune că se întâmplă un anumit lucru, iar Comitetul ordinii de zi trece peste acest vot al Camerei, la propunerea unei structuri a Camerei, unei structuri tehnice a Camerei, şi încalcă votul. Deci, noi asta spunem în acest moment: că acest comitet de ordine de zi nu poate trece peste un vot al Camerei dat într-o problemă.

Ordinea de zi nu are anterior un vot al Camerei într-un anumit sens. Ordinea de zi este o chestiune pentru care a fost competenţa, plenul şi-a delegat-o Comitetului ordinii de zi şi el propune un lucru. Nu se mai pronunţă plenul pe ea. Dar aici avem un vot anterior, dat în Cameră pe această problemă. Poate, sau nu poate Comitetul ordinii de zi să treacă peste un vot al Camerei. Punctul nostru de vedere este că nu poate trece peste un vot al Camerei atâta vreme cât plenul Camerei este suveran într-o decizie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Stanciu, poftiţi.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Oricât ar părea discuţia de plictisitoare, de anostă, cea de astăzi este esenţială pentru continuarea activităţii Camerei pentru următorii trei ani şi jumătate. Pentru că ceea ce se întâmplă acum este o asumare de responsabilităţi de nişte colegi care vin şi-şi asumă responsabilităţi ale Camerei şi respectiv ale preşedintelui.

Jocurile politice sunt jocuri. Dar când jocul este foarte mare în angrenaj, mecanismul nu mai merge. Iar aici s-a depăşit limita şi cred că problema esenţială este cea pe care colegii noştri au pus-o, dacă Comitetul ordinii de zi poate să-şi asume chestiuni de respectare a regulamentului.

La art.31, domnule preşedinte, pct.b), în atribuţiunile dumneavoastră, ca preşedinte, se specifică: asigură menţinerea ordinii în timpul dezbaterii, precum şi respectarea regulamentului. Deci nu se găseşte nicăieri în atribuţiunile Comitetului ordinii de zi acest aspect al respectării regulamentului. este clar că votul exprimat săptămâna trecută este o chestiune de regulament, care intră în atribuţiunile dumneavoastră în sensul de a respecta şi nicidecum de a-l încredinţa Comitetului ordinii de zi.

În consecinţă, pentru a şti cum lucrăm în continuare, trebuie să definitivăm astăzi, dincolo de aspectul pe fond al problemei, în care nu intru acum, dacă, într-adevăr, Comitetul ordinii de zi poate decide asupra unui vot dacă a fost regulamentar sau nu a fost regulamentar. Pentru că, prin această prismă, pentru orice proiect de lege care se respinge în această Cameră, un grup parlamentar face o scrisorică la Biroul permanent, Biroul permanent organizează Comitetul ordinii de zi şi Comitetul ordinii de zi spune că votul nu a fost valabil şi venim şi-l repetăm. Atunci, ce mai este plenul, o morişcă care se învârte în raport de cum suflă Comitetul ordinii de zi?

Cred, domnule preşedinte, că este absolut necesar să elucidăm acest aspect. Cred că nu are nici un fel de atribuţii Comitetul ordinii de zi, nu se poate pronunţa asupra acestui aspect şi, de aici încolo, dumneavoastră constataţi că este în afara regulamentului, dacă aveţi de la Consiliul Legislativ, vă rog să ne spuneţi textul pe care dânşii l-au spus şi, după aceea, reluăm discuţiile asupra votului care a fost sau nu a fost. Şi veţi vedea, domnule preşedinte, că aţi gândit foarte bine joia trecută, pe banda audio.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

În ce problemă? Procedură? Poftiţi. Am anunţat că asupra ordinii de zi vorbeşte câte un reprezentant de grup parlamentar. Excepţia de procedură nu se înscrie în această regulă.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, domnule preşedinte, evident, la excepţiile de procedură întotdeauna cei care cer asemenea excepţii trebuie să fie auziţi, ascultaţi de plen. Eu mă voi referi la discuţiile care au avut loc ieri pe baza cererilor făcute de Grupul parlamentar al UDMR şi respectiv de Grupul parlamentar al PRM, legate de acest lucru, când partidul nostru la Biroul permanent, a spus că noi nu putem să supunem la vot cererile respective în Biroul permanent, pentru că ar fi o situaţie complet anormală ca Biroul permanent să cenzureze un vot al plenului. Noi am spus că refuzăm să luăm parte la un asemenea vot şi în Biroul permanent nu s-a decis absolut nimic în această problemă, pentru că a existat un vot al plenului.

Dacă citim însă art.84 din Regulamentul nostru modificat spune aşa: "Modificarea ordinii de zi sau a programului de lucru se aprobă de Comitetul ordinii de zi la cererea Biroului permanent în cazuri excepţionale." Biroul permanent nu a sesizat Comitetul ordinii de zi ieri cu acest subiect, ca atare, Comitetul ordinii de zi, nefiind sesizat cu această problemă de Biroul permanent, nu putea să decidă în această problemă şi, personal, nu văd unde este cazul excepţional, legat de această chestiune. Deci ne aflăm şi sub incidenţa acestui art.84 şi cred că ieri, Biroul permanent a decis corect că nu poate cenzura un vot al plenului, în schimb, nu ştiu prin ce scăpare, probabil o dezinformare a Comitetului ordinii de zi, privind faptul că Biroul permanent l-ar fi sesizat în vreun fel. Fac precizarea că n-a fost sesizat de Biroul permanent, ca atare nu putea să decidă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, vă reamintesc şi eu o să vă pun la dispoziţie ordinea de zi a Biroului permanent scrisă, în care exista o cerere a Grupului parlamentar al PRM, cu privire la vot şi o contestaţie a Grupului parlamentar al UDMR. Ambele au fost transmise Comitetului ordinii de zi.

Poftiţi. Am trimis cele două cereri, e adevărat, n-a luat nici o decizie Biroul permanent, dar le-a trimis organului competent, respectiv Comitetului ordinii de zi.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Ovidiu Brînzan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Deşi nu sunt jurist, am apreciat strădania colegilor mei de a respecta, de a face respectate Regulamentele Camerei. Şi, într-adevăr, trebuie să le susţin punctul de vedere. Comitetul ordinii de zi nu poate, într-adevăr, să se suprapună peste o hotărâre a plenului. Însă nu aceasta a fost problema discuţiei, fiindcă se face o divagaţie. Comitetul ordinii de zi poate să propună plenului o modificare a unei hotărâri, în cazul în care nu s-au respectat normele procedurale. Plenul poate şi are dreptul să revină chiar şi asupra unei hotărâri proprii. Acesta este fondul problemei. Şi cred că în acest sens putem continua discuţiile, fiindcă altfel divagăm fără nici un sens.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai doreşte cineva să intervină?

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Într-adevăr, plenul Camerei se confruntă cu o problemă deosebită din punct de vedere procedural, ca urmare a faptului că Regulamentului i s-au adus modificările, cele aprobate de dumneavoastră în luna ianuarie, că prevederile noi care au fost introduse încă n-au fost asimilate foarte bine de toţi parlamentarii şi mai ales legat de faptul că nu se înţelege exact care este poziţia Comitetului ordinii de zi în structura Camerei Deputaţilor.

Vreau să vă spun că în legătură cu instituirea Comitetului ordinii de zi, cât şi a competenţelor pe care acesta le are, un grup de deputaţi au sesizat Curtea Constituţională. Şi Curtea Constituţională printr-o decizie, a stabilit foarte clar ca această structură intră în structura generală de lucru a Camerei Deputaţilor şi că acest Comitet al ordinii de zi are atribuţiile care îi sunt conferite, adică de a stabili ordinea de zi şi programul şi în acelaşi timp să poată să le modifice.

Ce se întâmplă? Procesul legislativ se derulează începând de la sesizarea Camerei şi se încheie o dată cu votul exprimat asupra proiectului de lege respectiv. Ceea ce s-a întâmplat în şedinţa din data de 10 mai, unde erau puse în discuţie cele 98 de proiecte de legi, s-a exprimat un vot care nu a fost asupra proiectului de lege, ceea ce trebuia Camera să voteze era aprobarea sau respingerea proiectului de lege respectiv. Camera, în acel moment, nu putea să aducă o modificare, în sensul de a retrimite la comisie proiectul de lege respectiv. Prin aceasta au fost încălcate atât dispoziţiile art.68, cât şi dispoziţiile art.102 din Regulament, în care se arată foarte clar în ce fază plenul poate să decidă trimiterea spre reexaminare la comisie a unui proiect de lege. De asemenea, au fost încălcate şi dispoziţiile art.92, potrivit cărora propunerile legislative se supun dezbaterii Camerei în succesiunea prevăzută pe ordinea de zi, iar această regulă este valabilă şi pentru votul final care se exprimă.

Iată de ce considerăm că introducerea sau scoaterea de pe ordinea de zi de către Camera Deputaţilor este neregulamentară. Şi cine poate să constate acest lucru decât cel care are competenţa de a stabili proiectul ordinii de zi sau de a-l modifica. În atare împrejurare, cred că cel îndrituit, potrivit Regulamentului, a fost Comitetul ordinii de zi, care a constatat că într-adevăr, prin votul care a fost exprimat în Comitetul ordinii de zi, acest vot dat în plenul Camerei Deputaţilor este nul, că în realitate propunerea legislativă se află pe ordinea de zi şi, deci, în acest moment, plenul nu are de făcut altceva decât să se exprime prin vot asupra aprobării sau respingerii proiectului respectiv.

Deci, domnule preşedinte, sigur că toate argumentele care au fost aduse aici sunt argumente de către colegii noştri făcute pe o anumită gândire, dar, din păcate, aceste argumente sunt stopate de ceea ce realitatea ne-o arată prin instituirea acestui organism care este Comitetul ordinii de zi. Deci, ceea ce puteţi dumneavoastră face în momentul de faţă, având în vedere că proiectul este rămas pe ordinea de zi, să supuneţi votului aprobarea sau respingerea proiectului. Nu mai trebuie nici un vot, nici de reînscriere, pentru că proiectul se află deja pe ordinea de zi.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Ciontu.

Domnul Corneliu Ciontu:

Este regretabil că pierdem atât de mult timp, datorită faptului că la noi nu funcţionează legile, nu funcţionează prevederile regulamentare şi funcţionează presiunile de culise. Ca membru al Biroului permanent confirm cele spuse de deputatul Andrei Chiliman şi nu vreau să mă mai refer la ceea ce a spus dânsul, în regulament scrie foarte clar: "Biroul permanent propune Comitetului ordinii de zi ordinea de zi respectivă...." Noi nu am propus, ca Birou permanent, nimic şi nu am transmis nici un vot spre Comitetul ordinii de zi, nu ştiu de unde până unde - şi în regulament nu scrie că această instituţie, faţă de care de la început am arătat că va încurca practic activitatea parlamentară, prin dublarea a două instituţii care să se ocupe de ordinea de zi - nu ştiu de unde a găsit prin regulament, printre virgule, nu ştiu unde a găsit competenţa să anuleze un vot al plenului. Pentru că de aceasta este vorba, de votul plenului, nu e vorba de dreptul de înscriere pe ordinea de zi sau nu. Nu înţeleg de ce două săptămâni nu se poate aştepta ca, în baza votului dat de plen, comisia respectivă să se pronunţe din nou asupra raportului. Asta este problema pe care trebuie să o votăm astăzi.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Moiş şi apoi domnul deputat Viorel Hrebenciuc.

Domnul Văsălie Moiş:

Domnilor colegi,

Domnule preşedinte,

Chestiunea este mult mai simplă. Vedeţi dumneavoastră în drept există regula - non bis in idem. Din moment ce plenul a luat decizia să se trimită proiectul la comisie, astăzi, de fapt, noi nu avem obiectul muncii. Noi trebuie să respectăm decizia luată de plen. După ce comisia reanalizează proiectul, el revine în plen şi puteţi lua ce decizie doriţi, pentru că aveţi majoritatea în plen. De ce nu respectaţi această regulă simplă care nu a fost încălcată niciodată. Puterea este de partea dumneavoastră, dar cel puţin faceţi-o legal, orice revenire cu privire la un vot.

Din acest punct de vedere, noi considerăm că astăzi s-a făcut o greşeală şi de tactică şi de metodică de a reveni la un vot al plenului pe această cale. Se creează nu numai un precedent periculos, pentru că vor fi foarte multe situaţii când se va putea invoca acest precedent, dar dăm o notă de neseriozitate.

În nici un Parlament din lume, din moment ce s-a luat o hotărâre şi s-a decis trimiterea unui proiect la o comisie, nu se revine asupra votului. Aveţi răbdare să se pronunţe comisia şi după aceea dumneavoastră aveţi arma votului, să decideţi să tăiaţi pe unde doriţi, dar cel puţin faceţi-o cu o poleială de legalitate.

Din această perspectivă, considerăm că aţi făcut o greşeală astăzi că aţi repus în discuţie acest proiect. (Aplauze)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Din dezbateri, a rezultat care sunt competenţele Comitetului ordinii de zi, care în această privinţă sunt exclusive, totuşi pentru că s-a dat un vot de către plen, pentru a respecta suveranitatea plenului, eu supun votului dumneavoastră revenirea la votul exprimat în şedinţa trecută.

Cine este pentru a se reveni la votul de săptămâna trecută? (Vociferări în sală.)

Chiar dumneavoastră aţi propus că numai plenul poate să ia o asemenea soluţie. Deci eu v-am supus votului revenirea la votul de... Vă rog să număraţi, domnule secretar.

Domnul Anghel Stanciu:

Daţi-mi cuvântul, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

În timpul votului nu se pot face intervenţii... Aţi ridicat probleme de procedură timp de 10 minute.

Domnul Marcu Tudor:

Domnule preşedinte,

Daţi-mi voie, am o problemă de procedură, durează 30 de secunde. (Vociferări în sală.)

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Lăsaţi-l să vorbească 3 minute.

Domnul Marcu Tudor:

După ce vă liniştiţi, vorbesc. Nu vă vrea nimeni răul, din contră, ştiţi foarte bine că vrem să fie totul echilibrat, dar modul în care domnul Dorneanu conduce şedinţa, punând, înainte de a se termina discuţiile, repede, pe scurt, aşa, pe furiş, la vot şi după aceea spunând: nu puteţi că suntem în timpul votului, creează un precedent periculos. Precedent, prin care oricând nu ne convine ceva, ca preşedinte de şedinţă, să spună că în 3 secunde trecem la vot şi toată lumea a tăcut pentru că 3 inşi de dincolo sau de dincolo votează. Acest precedent nu îl putem agrea noi, PRM. Dacă celelalte partide pot agrea un precedent de acest gen, treaba domniilor lor, noi nu putem să participăm la o asemenea manifestare de autotarif... (Râsete în sală.) Totalitarism şi, ca atare, nu suntem de acord cu ea.

Vă mulţumesc.

V-am destins, dacă nu mă ascultaţi, nu râdeaţi.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Am lăsat toată lumea să se exprime, din dezbateri a rezultat dorinţa dumneavoastră ca numai plenul să decidă, eu m-am conformat acestei dorinţe din respect faţă de plen şi am supus votului revenirea la vot. Deci încă o dată.

Cine este pentru a se reveni la vot? Vă rog să număraţi, domnule secretar. (Vociferări în sală.)

Nu, nu, domnule Bolcaş.

Domnul Augustin Lucian Bolcaş:

Îmi cer scuze, dar Grupul parlamentar al PRM nu participă la o asemenea încălcare a regulamentului. Noi părăsim sala de şedinţe.

Vă mulţumim.

(Grupul parlamentar al PRM părăseşte sala de şedinţă.)

Domnul Valer Dorneanu:

Am înţeles. Număraţi, vă rog număraţi.

Domnul Ioan Mihai Năstase:

Rog să se consemneze că în acest moment nu mai avem cvorumul.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Năstase, după ce vom număra voturile o să vă spun eu dacă există sau nu există cvorumul. Nu reprezentaţi dumneavoastră Parlamentul României dacă aţi ieşit din sală, nu vă supăraţi.

Domnul Ioan Mihai Năstase:

Nu este cvorumul.

Domnul Valer Dorneanu:

Staţi, domnule, să numărăm.

178 voturi pentru.Voturi împotriva revenirii la vot?

Domnul Ioan Mihai Năstase:

Sunt 164.

Domnul Valer Dorneanu:

Abţineri?

Se poate să se participe la şedinţă şi să nu se voteze nici pentru, nici contra, nici...

Stimaţi colegi,

Staţi puţin să-i numere şi pe cei care nu aţi votat. (Vociferări în sală.)

Sunt 178 voturi pentru, 29 de deputaţi nu au votat.

Domnul Ioan Mihai Năstase:

Sunt 164. Atâţia au participat la vot.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule secretar, dumneavoastră eraţi ocupat cu consultări cu Grupul parlamentar al PRM...

Poftiţi, domnule Sassu.

Domnul Alexandru Sassu:

Domnule preşedinte,

Suntem într-o situaţie extrem de hilară.

În primul rând, aş vrea să spun că cel care are dreptul să anunţe votul este preşedintele şi nimeni altcineva şi v-aş ruga ca acei care conduc şedinţa să-şi reglementeze această problemă. Dacă sunt diferenţe de numărare să şi le reglementeze, dar, oricum, există un singur om care anunţă votul şi vă rog frumos să avem această problemă rezolvată.

În al doilea rând, o să vă anunţăm că nu am votat pentru că noi considerăm acest vot ilegal, pe o bază ilegală şi pentru că suntem într-o astfel de situaţie absolut hilară, este cred că prima oară când se întâmplă în Parlament, vă rog să avem o întâlnire de un sfert de oră a liderilor grupurilor parlamentare pentru a intra totuşi într-o situaţie de normalitate în plenul Parlamentului.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Luăm o pauză pentru consultări. Rezultatul votului este de 178 de voturi pentru şi 29 de deputaţi nu au votat. Pauză de consultări.

Pauză

Domnul Valer Dorneanu:

Rog pe domnii secretari să-şi ocupe locurile în prezidiu.

Domnule secretar Niţă?

Domnul Augustin Lucian Bolcaş:

Domnule preşedinte,

Vă rog să-mi daţi cuvântul.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să vă reluaţi locurile, o să vină şi al doilea secretar. Până când începem ordinea de zi propriu-zisă, domnii deputaţi Bolcaş şi Sassu doresc să dea explicaţii cu privire la atitudinea pe care o vor adopta în continuare în această şedinţă.

Poftiţi, domnule Bolcaş.

Domnul Augustin Lucian Bolcaş:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

În primul rând, vreau să vă afirm respectul pe care îl avem pentru dumneavoastră fiecare în parte şi pentru instituţia din care facem parte.

Vă rog să consideraţi că forma noastră de protest cu privire la modul în care se pun în discuţie anumite probleme pe ordinea de zi este o încercare în primul rând de a demonstra că noi credem în supremaţia regulamentelor, care ne garantează legalitatea acţiunii noastre, că noi credem cu tărie că un precedent, o dată creat, se poate întoarce şi împotriva celui care l-a creat şi, fără a deveni patetic, noi credem în demnitatea fiecărui om care, în cunoştinţă de cauză, şi-a exprimat un vot. Sub acest aspect al demnităţii am înţeles să ne retragem astăzi în semn de protest de la lucrările Camerei.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Sassu.

Domnul Alexandru Sassu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Astăzi, în opinia noastră, am făcut un lucru care nu cred că trebuia să-l facem. Eram într-o situaţie în care Comitetul ordinii de zi, trecând peste un vot al plenului, propusese un proiect de lege pentru vot final plenului Parlamentului. Pe de altă parte, tot prin încălcarea unei proceduri, plenul Parlamentului a trecut peste ceea ce discutase Comitetul ordinii de zi şi a propus o altă ordine de zi.

Punctul meu de vedere este unul singur şi punctul de vedere al grupului parlamentar este unul singur, şi anume că cel mai bine era să nu deschidem aceste două căi de proceduri speciale prin care plenul să treacă peste votul Comitetului ordinii de zi sau Comitetul ordinii de zi să treacă peste votul plenului. Credem că era foarte probabil, foarte posibil ca, mâine, la şedinţa comisiei de specialitate, să se discute şi, joi, în plenul Parlamentului, să se voteze necreând alte căi care se vor întoarce de-a lungul timpului împotriva celor care, la momentul acesta, le deschid. Cred că era mult mai bine să rămânem strict în limitele regulamentului. Este poziţia noastră şi pentru aceasta am ţinut să vă o expunem.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Stimaţi colegi,

Trebuie să trecem în continuare la votarea legilor înscrise pe lista ce vi s-a prezentat. Din păcate, nu avem cvorumul necesar şi sunt nevoit să fac apelul nominal în aceste condiţii, nu avem cvorumul, vreau să precizez, nu din vina exlusivă a colegilor sau nu e o vină, e dreptul lor să părăsească sala, deci nu din cauza PRM-ului, ci pentru că nu sunt în sală colegii noştri.

Îmbinăm apelul nominal cu votul pe care îl avem de dat pentru numirea judecătorului, reprezentant al Camerei în Curtea Constituţională şi, în felul acesta, se vor aduna şi colegii noştri pentru a putea vota apoi şi celelalte legi. Deci înainte de a trece la vot, dau cuvântul domnului Olteanu, reprezentantul Comisiei juridice de disciplină şi imunităţi sau pe cine deleagă dânsul să prezinte raportul comisiei cu privire la propunerile de judecător din partea Camerei Deputaţilor. Judecător la Curtea Constituţională.

Domnul deputat Timiş, poftiţi.

Domnul Ioan Timiş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a întocmit un raport privind audierea candidaţilor propuşi pentru funcţia de judecător la Curtea Constituţională.

În temeiul art.140 din Constituţie, Camera Deputaţilor are dreptul să numească 3 judecători la Curtea Constituţională. Prin expirarea mandatului domnului profesor Ioan Muraru ca judecător la Curtea Constituţională, la data de 6 iunie 2001, Biroul permanent, în temeiul art.44 alin.1 din Legea nr.47/1992, a solicitat din partea grupurilor parlamentare propuneri de candidaturi pentru funcţia de judecător la Curtea Constituţională.

S-au înregistrat două candidaturi: una din partea P.R.M., în persoana domnului Marian Capotă, procuror la Parchetul General; şi o a doua candidatură, a domnului Ioan Vida, director general al Departamentului legislativ din Camera Deputaţilor, propus de Grupul parlamentar al P.D.S.R.

Dumneavoastră aveţi şi raportul comisiei, dar aveţi şi CV-urile celor doi candidaţi însoţite de lucrările publicate, studii, articole, comunicările şi referatele pe care domniile lor le-au făcut de-a lungul perioadei profesionale.

Comisia juridică a dezbătut cele două candidaturi, s-a constatat că au fost îndeplinite prevederile art.141 din Constituţia României şi în urma votului exprimat s-au înregistrat: domnul Marian Capot㠖 5 voturi pentru, 14 voturi împotrivă; domnul Ioan Vida – 14 voturi pentru, 5 voturi împotrivă.

În consecinţă, Comisia juridică a propus Biroului permanent, a recomandat Biroului permanent să supună Camerei Deputaţilor pentru vot cele două candidaturi, adică, în această situaţie, Camera va lua o hotărâre.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Votul se va desfăşura prin apel nominal şi concomitent cu distribuirea buletinelor de vot pe care sunt înscrise candidaturile celor doi propuşi, respectiv domnul director Ioan Vida şi domnul procuror Calotă. Potrivit Regulamentului, vot pentru înseamnă lăsarea neatinsă a numelui celui propus pe care-l doriţi şi ştergerea înseamnă vot contra.

Trecem cu aceste explicaţii la desfăşurarea votului. Rog pe domnul secretar Mohora să facă apelul nominal şi pe domnul chestor Lăpuşan să vă distribuie buletinele de vot. Aş ruga insistent colegii deputaţi care se vor prezenta la vot să rămână în continuare în sală pentru a putea vota în continuare celelalte legi organice înscrise pe ordinea de zi.

Stimaţi colegi, încă o dată: aveţi doi candidaţi pe listă. Lăsaţi neşters numele candidatului dorit şi ştergeţi-l pe celălalt pe care nu-l doriţi.

Vă rog, domnule deputat Mohora.

Domnul Tudor Mohora:

(Domnii deputaţi care au intrat în sală ulterior apelului nominal şi-au înregistrat prezenţa la secretarul de şedinţă şi au votat.)

Domnul Valer Dorneanu:

S-a încheiat votarea. Nu s-a mai prezentat nici un deputat, da?

Îl rog pe domnul chestor Chiliman şi pe domnul chestor Lăpuşan să meargă în Sala Biroului permanent să numere voturile şi pe domnul vicepreşedinte Petrescu.

Stimaţi colegi,

Pentru că rugămintea mea, de a rămâne în sală cei care au votat, n-a fost interpretată corect, sunt nevoit să constat că tot nu avem cvorum de a vota legile înscrise pe ordinea de zi. Suspendăm şedinţa pentru a număra voturile pentru alegerea judecătorului şi ne întâlnim după pauza de prânz, la ora 14,00, când voi fi nevoit să fac apelul. Mulţumesc foarte mult. La începerea şedinţei se vor anunţa şi rezultatele numărării voturilor.

Pauză

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Permiteţi-mi să deschidem şedinţa şi în primul rând să vă prezint rezultatul votului pentru desemnarea judecătorului la Curtea Constituţională. O să vă prezint eu procesul-verbal privind rezultatul votului exprimat de către deputaţi cu privire la numirea unui judecător la Curtea Constituţională.

Procedându-se la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de către deputaţi prin vot secret cu buletine de vot, potrivit art. 118 din Regulament, asupra candidaţilor propuşi în vederea numirii unui judecător la Curtea Constituţională, în conformitate cu art.7 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale s-au constatat următoarele: număr total de deputaţi - 345; numărul deputaţilor prezenţi – 208; numărul total de voturi exprimate – 208; voturi anulate – 4; numărul total de voturi valabil exprimate – 204.

Din verificarea şi numărarea voturilor rezultă următoarele: cu privire la candidatul Ioan Vida: voturi pentru – 190; voturi contra – 14.

Cu privire la candidatul Marian Capotă: voturi pentru – 3; voturi contra – 201.

Potrivit art.7 alin.4 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, fiecare Cameră a Parlamentului numeşte cu votul majorităţii membrilor săi, la propunerea Biroului permanent şi pe baza recomandării Comisiei juridice, în calitate de judecător, persoana care a întrunit numărul cel mai mare de voturi.

Ca urmare a faptului că a întrunit 190 de voturi, ceea ce reprezintă cel mai mare număr de voturi şi că a întrunit majoritatea absolută cerută de lege, minimum 173 de voturi, Camera Deputaţilor numeşte în calitate de judecător la Curtea Constituţională pe domnul Ioan Vida. (Aplauze)

Să-l felicităm, să-i urăm succes în activitatea pe care o va depune şi să-i şi mulţumim pentru activitatea pe care a depus-o în decurs de 10 ani la Camera Deputaţilor. Mulţumim, domnule Vida. (Aplauze)

Trecem, în continuare, la dezbaterea legilor care sunt înscrise pe ordinea de zi, întrucât, după cum se vede, nu avem cvorum pentru vot final.

Înţeleg că domnul deputat Dan Ionescu de la P.D. doreşte să facă o declaraţie.

Domnul Dan Ionescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Am participat la alegerile parlamentare de anul trecut pe listele Partidului Democrat, în Circumscripţia nr.2 Arad. Cu această ocazie am avut ocazia să cunosc multe dintre problemele importante ale arădenilor, atât pentru oraşul Arad, cât şi pentru judeţ, promiţându-le că voi face tot ceea ce pot să rezolv măcar parte dintre ele.

Din păcate, sprijinul organizaţiei de partid P.D. Arad a fost practic inexistent, iar dorinţa mea fermă este să-mi respect promisiunile faţă de electoratul care m-a ales, drept pentru care, începând cu data prezentei demisionez din Grupul parlamentar P.D. şi din Partidul Democrat, înscriindu-mă la P.D.S.R.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea P.D.S.R.)

Domnul Valer Dorneanu:

Trecem la dezbaterea proiectelor de lege înscrise pe ordinea de zi.

Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.189/2000 privind stingerea unor obligaţii bugetare. (Discuţii în partea P.D.)

Stimaţi colegi de la P.D., nu cereţi compensaţii, că P.D.S.R.-ul nu vă dă! (Râsete şi aplauze)

A, doriţi şi dumneavoastră? Poftiţi!

Este o opţiune a domnului deputat şi trebuie să o respectăm.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege pe care vi l-am anunţat, vă amintesc că este vorba de o ordonanţă de urgenţă şi în consecinţă este aplicabilă procedura de urgenţă.

În consecinţă, dau cuvântul Comisiei de buget, domnului deputat Grigoraş, premiu pentru asiduitate.

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia propune dezbaterea acestui proiect de lege în forma primită, dar şi cu câteva amendamente. Este un proiect de lege care se încadrează în categoria legilor ordinare şi, faţă de aceasta, vă propunem 10 minute pentru dezbatere per total şi 2 minute pentru fiecare intervenţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu această propunere?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abţineri?

Unanimitate.

Dacă doreşte iniţiatorul să facă vreo precizare prealabilă sau dumneavoastră dacă doriţi să interveniţi? Nu.

Poftiţi. Vă rog doar să vă înscrieţi în limita termenului aprobat.

Domnul Alexandru Pereş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Această ordonanţă de urgenţă a fost elaborată şi aprobată ca un sprijin acordat armatorilor fluviali din România pentru pierderile suferite ca urmare a blocajului Dunării în zona Novisad.

Ceea ce vroiam să prezint eu este faptul că aceeaşi situaţie se prezintă în continuare, problema navigaţiei pe Dunăre a rămas în aceeaşi situaţie, în aceeaşi problematică, armatorii fluviali continuă să aibă pierderi foarte mari şi aş dori să vă dau numai câteva cifre care justifică aprobarea acestei ordonanţe de către dumneavoastră şi a unor măsuri ulterioare de sprijin.

Pierderile suferite de armatorii fluviali până în prezent se cifrează la circa 220 milioane dolari, ca urmare a întreruperii contractelor de transport la data de 1 aprilie 1999 când s-a bombardat primul pod la Novisad.

De asemenea, efectele sociale ale acestei acţiuni militare s-au soldat cu peste 4.500 salariaţi, navigatori trecuţi în şomaj, salariaţi care până în prezent, cu toate plăţile compensatorii, nu mai au nici un fel de sprijin financiar.

Practic, flota română a ajuns din cea mai mare flotă a Europei să fie în scădere continuă, singura modalitate de compensare şi de rezistenţă financiară este a tăia din navele sale şi a le vinde ca fier vechi.

Semnalul pe care vreau să-l trag, de altfel, şi cu ocazia şedinţei reunite la care a fost şi domnul comisar Verheugen am cerut explicaţii dacă există vreo modalitate de compensare a acestor pierderi. Aţi văzut, răspunsul a fost un categoric "nu": România nu va primi nici un fel de compensaţii ca urmare a pierderilor suferite şi – repet – pierderi care se datorează, pe de o parte, blocajelor navigaţiei, şi pe de altă parte, unei măsuri de respectare a unui embargou impus Iugoslaviei, unde România a fost singura ţară din zona Dunării de jos care a respectat aceste embargou.

Prin amendamentele care au fost propuse şi de fapt au fost propuse de mine şi de doamna Boagiu, am căutat să eliminăm o discriminare apărută între diferiţi armatori fluviali, practic armatorii români sunt constituiţi într-o asociaţie profesională care cuprinde 42 de agenţi economici, din care numai 23 au fost trecuţi pe această listă, motiv pentru care amendamentul propus de mine a fost pentru a elimina această discriminare şi pe care, de asemenea, şi comisia l-a acceptat, cu rugămintea de a-l accepta şi dumneavoastră.

Aş dori în continuare să rămână ca un semnal problema acestei navigaţii pe Dunăre – şi nu numai navigaţia – ţineţi cont că, conform Tratatului de navigaţie pe Dunăre de la Belgrad, noi suntem obligaţi să întreţinem şanalul navigabil al Dunării pe jumătate din lungimea ei, 1073 de Km; cheltuielile de întreţinere înseamnă câteva sute de miliarde de lei pe care suntem obligaţi să le facem, urmând să asigurăm navigaţia pentru alte flote, dacă nu vom găsi să realizăm un sprijin eficient armatorilor români.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege şi a ordonanţei de urgenţă.

Vă rog să urmăriţi în paralel textul acestora cu textul raportului Comisiei pentru buget.

Asupra titlului proiectului de lege comisia nu a avut amendamente.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Se consideră votat în unanimitate.

Asupra textului articolului unic al legii, care cuprinde dispoziţia de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 189/2000.

Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nu.

Se votează în unanimitate.

Asupra titlului ordonanţei de urgenţă, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi; nici comisia nu a avut.

Se consideră votat în unanimitate.

La art.1 vă rog să urmăriţi amendamentul comisiei, care cuprinde o reformulare a acestuia.

Dacă aveţi observaţii la amendamentul Comisiei pentru buget? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt? Nu sunt.

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

În consecinţă, art. 1 va avea cuprinsul din amendament.

La art.2 alin.1 vă rog să urmăriţi amendamentul nr.2 al Comisiei pentru buget. Dacă aveţi observaţii la acest amendament? Nu aveţi.

Adoptat în unanimitatea celor prezenţi.

La art. 2 alin. 2 comisia nu a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La art. 3, 4 dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi, nici comisia nu a avut.

Se consideră votate în unanimitate.

La art. 5 vă rog să urmăriţi amendamentul nr.3 al comisiei. Dacă aveţi observaţii la acest amendament? Nu aveţi.

Cu unanimitatea celor prezenţi s-a adoptat acest amendament şi implicit textul art. 5.

În ceea ce priveşte anexa, vă rog să observaţi amendamentul nr.4 al comisiei. Comisia propune eliminarea acesteia, ca urmare a votării amendamentului nr. 1.

Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitatea celor prezenţi s-a adoptat şi amendamentul de la pct.4.

Vom supune, în consecinţă, acest proiect de lege votului final care va fi stabilit de către Biroul permanent şi Comitetul ordinii de zi, pentru că nu avem cvorumul necesar.

Trecem la proiectul următor, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.93/2000 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.82/1998 privind înregistrarea fiscală a plătitorilor de impozite şi taxe.

Rog iniţiatorul să prezinte acest proiect. Doamna ministru Manolescu, aveţi cuvântul.

Doamna Maria Manolescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor parlamentari,

Ordonanţa Guvernului nr. 93/2000 stabileşte, ca element de identificare a contribuabililor persoane fizice, codul numeric personal atribuit de Ministerul de Interne, care devine astfel şi codul de înregistrare fiscală.

De asemenea, ordonanţa reglementează şi o procedură simplificată de înregistrare a marii majorităţi a contribuabililor persoane fizice, prin eliminarea formalităţii de depunere a declaraţiilor de înregistrare, înregistrarea urmând a fi făcută cu ocazia depunerii primei declaraţii de venit.

Având în vedere cele prezentate, vă propunem aprobarea proiectului de lege privind ordonanţa respectivă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Din partea Comisiei pentru buget? Domnul deputat Grigoraş.

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În urma examinării Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.93/2000 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.82/1998 privind înregistrarea fiscală a plătitorilor de impozite şi taxe, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a hotărât ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor cu amendamentul care este prezentat în raportul comisiei.

Facem menţiunea că prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale? Nu.

Trecem, în consecinţă, la dezbaterea textelor proiectului de lege şi a ordonanţei de urgenţă.

Vă rog să urmăriţi conţinutul acestora în paralel cu raportul Comisiei pentru buget.

În ceea ce priveşte titlul proiectului de lege comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi.

Se consideră votat în unanimitate.

La articolul unic al proiectului de lege, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Se consideră votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanţei, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Nici comisia nu a avut.

În consecinţă, se consideră votat în unanimitate.

Asupra preambulului art. I, dacă aveţi observaţii? Comisia nu a avut. Se votează în unanimitate.

La pct.1 din ordonanţă, pct.1 al art.I comisia are un amendament doar la alin. 6 al pct.1.

În consecinţă, vă consult dacă asupra pct.1 din ordonanţă, alin. 1, 2, 3, 4 şi 5 dacă aveţi observaţii? Comisia nu a avut. Nu aveţi nici dumneavoastră. În consecinţă, se consideră votate în unanimitate.

La alin.6 de la pct.1, comisia vă prezintă singurul amendament din raport. Vă rog să-l urmăriţi şi să spuneţi dacă aveţi obiecţiuni la el. Nu aveţi.

Cine este pentru amendamentul comisiei? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Alineatul 7 al pct. 1, dacă aveţi observaţii? Nici comisia nu a avut.

Se consideră votat în unanimitate.

La pct. 2 şi 3 dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La pct. 4 de la art. I, dacă aveţi observaţii? Comisia nu a avut, nici dumneavoastră. Se consideră votate în unanimitate.

La art. II dacă aveţi observaţii? Nici comisia nu a avut.

Se consideră votat în unanimitate.

La art. III nu aveţi observaţii. Nici comisia nu a avut amendamente, se consideră votat în unanimitate.

Articolul IV, dacă aveţi observaţii? Nici comisia nu a avut. Se consideră votat în unanimitate.

În consecinţa celor de mai sus este supunerea votului final al acestui proiect de lege în şedinţa de vot final care va fi stabilită.

Urmează Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2000 privind taxa pe valoarea adăugată. Suntem în procedură de urgenţă. Rog Comisia pentru buget să ne propună timpii de dezbatere.

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este un proiect de lege mai amplu, există şi amendamente, va trebui să lucrăm pe trei documente, respectiv textul iniţial al ordonanţei, modificările de la Senat şi raportul comisiei. Ca atare, vă propunem un timp total de dezbatere de 30 de minute şi 2 minute pentru fiecare intervenţie maxim.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă sunteţi de acord cu această alocare a timpilor de dezbatere.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri, dacă sunt? Nu.

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege şi a ordonanţei.

Dacă doreşte cineva să intervină cu precizări prealabile? Nu.

În consecinţă, vom parcurge textele aşa cum v-a recomandat şi domnul deputat Grigoraş din partea Comisiei pentru buget.

Urmăriţi, vă rog, proiectul de lege adoptat de Senat.

Asupra titlului proiectului de lege nu a avut comisia nici un fel de intervenţie. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu.

Se votează în unanimitate.

Asupra articolului unic al proiectului de lege; punctele 1 şi 2. Dacă aveţi observaţii? Comisia nu a avut.

În consecinţă, se consideră votate în formula adoptată de către Senat şi de către dumneavoastră în unanimitate.

La pct.3 al proiectului de lege vă rog să urmăriţi amendamentul nr.1 al comisiei.

Dacă aveţi observaţii la acest amendament? Nu aveţi.

Cine este pentru amendamentul nr.1 al Comisiei de buget? Vă rog să vă exprimaţi votul.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

În consecinţă, punctul 3 al proiectului de lege va avea cuprinsul rezultat din amendamentul de la pct.1.

La pct.4, comisia nu a avut amendamente. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La pct. 5 din proiectul de lege urmăriţi amendamentul de la pct.2 din raport. Dacă aveţi observaţii la el? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

La pct. 6 şi 7, comisia nu a avut amendamente. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi.

Se consideră votate în unanimitate.

La pct. 8 vă rog să urmăriţi amendamentul nr.3 al comisiei, cel cu privire la lit. a) de la pct. 8.

Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

La lit. b) de la pct. 8, comisia nu a avut amendamente. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu aveţi.

Se consideră votat în unanimitate.

La pct.9, comisia nu a avut amendamente. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi.

Se consideră votat în unanimitate.

La pct. 10, comisia vă prezintă amendamentul de la pct.4. Vă rog să-l urmăriţi la pag. 3 din raport.

Dacă aveţi observaţii la acest amendament? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 10 va avea alcătuirea rezultată din amendamentul de la pct.4.

După pct.10 al proiectului de lege vă rog să observaţi, comisia, la amendamentul nr.5 propune eliminarea art. 23, alin. 3 şi 4.

Domnul deputat Grigoraş doreşte să vă ofere o explicaţie.

Domnul Neculai Grigoraş:

La pct. 5 din raport, comisia propune, într-adevăr, eliminarea alin. 3 şi 4 din art. 23 din textul iniţial al ordonanţei, dar e o eroare, pentru care ne cerem scuze, cred că numerotarea nu este corectă "punctul 11 nou", ci cel mai potrivit cred că ar fi pct. 10¹, fiindcă pct. 11 care urmează la nr. 6 din raport se referă la art. 24 şi nu putem să venim cu un pct. 11 nou, înainte de pct. 11.

Şi atunci cred că mai bine ar fi să numerotăm pct. 10¹ şi textul rămâne în continuare nemodificat.

Domnul Valer Dorneanu:

Din punct de vedere al tehnicii legislative aveţi perfectă dreptate.

Dacă aveţi alte observaţii la amendamentul de la pct. 5? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate, cu precizarea că este vorba de pct. 10¹.

Revenim de la pct. 10 şi adăugirea 10¹ la pct. 11. Urmăriţi, vă rog, amendamentul de la pct.6 din raport; îl găsiţi la pagina 4.

Dacă aveţi observaţii la amendamentul nr.6, cel cu privire la art. 24, pct. 11? Nu aveţi.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi.

Împotrivă, dacă sunt voturi? Nu sunt.

Abţineri?

Votat în unanimitate.

La pct. 12 comisia nu are amendamente, dacă aveţi dumneavoastră observaţii? Nu aveţi.

Se consideră votate în unanimitate.

La pct. 13 şi 14 dacă aveţi observaţii? Comisia nu a avut, nici dumneavoastră.

Se consideră votate în unanimitate.

La pct. 15, 16 dacă aveţi observaţii? Comisia nu a avut amendamente, nici dumneavoastră.

Se consideră votate în unanimitate.

La pct. 17, vă rog să urmăriţi amendamentul nr. 7 de la pag. 5 Dacă aveţi observaţii la acest amendament? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

La pct. 18 şi 19, care este şi ultimul, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut amendamente.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Trecem la dezbaterea ordonanţei de urgenţă. Precizez că asupra acesteia vor opera completările şi modificările care au fost cuprinse în legea adoptată de Senat şi în amendamente pe care dumneavoastră le-aţi votat, din raportul comisiei.

Asupra titlului ordonanţei de urgenţă, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Se consideră votat în unanimitate.

Asupra art. 1 şi titlului Cap. I, dacă aveţi vreo observaţie? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La art. 2, vă reamintesc, lit. a) a fost modificată de către Senat. Deci, urmează a fi votat, dacă dumneavoastră nu aveţi alte observaţii, cu privire la celelalte litere, în formularea rezultată din modificarea de la pct. 1 din lege. Dacă aveţi obiecţiuni la acest punct? Nu aveţi. În consecinţă, nu se supune la vot, se consideră votat în unanimitate.

La art. 3 din ordonanţă, vă rog să urmăriţi pct. 2 din legea aprobată de Senat, asupra căruia, până în prezent, nu s-au făcut observaţii nici de către comisie. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi. Se consideră votat în unanimitate.

La art. 4 Secţiunea a 2-a, dacă aveţi observaţii? Comisia nu a avut, nici Senatul. Nici dumneavoastră nu aveţi. Se consideră votat în unanimitate.

La art. 5 din Secţiunea a 3-a, dacă aveţi observaţii? Nu aveţi. Se consideră votat în unanimitate.

La art. 6, cu privire la lit. a), am votat textul Camerei Deputaţilor, la pct. 3 din lege, astfel cum a rămas amendat de către Camera Deputaţilor. Dacă aveţi şi alte observaţii? Nu aveţi. Se consideră votat, potrivit acestei menţiuni.

Lit. B din acest articol nu a avut amendamente, nici la Senat, nici la noi. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La art. 7, vă rog să urmăriţi pct. 7 din lege, astfel cum am votat. Şi, în consecinţă, acesta va avea alcătuirea din cuprinsul legii.

La Secţiunea a 6-a art. 8, nu s-au făcut observaţii, nici de către Senat, nici de către noi. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi. Se consideră votat în unanimitate.

La art.9, dacă aveţi observaţii? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Cap. III art. 10, 11, 12. Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi. Se consideră votate în unanimitate.

La art. 13 Cap. IV, dacă aveţi observaţii? Nu aveţi. Se consideră votate în unanimitate.

La art. 14 lit. a), vă rog să observaţi votul pe care noi l-am dat legii, la pct. 8. Şi, în consecinţă, art. 14 lit. a) din ordonanţă va suporta modificarea rezultată din acel amendament.

Asupra art. 14 lit. b), c), d), e) şi f), dacă dumneavoastră aveţi observaţii? În continuare, comisia nu a avut. Se consideră votate în unanimitate.

Art.15, dacă aveţi observaţii? Comisia nu a avut. Se consideră votat în unanimitate.

Cât priveşte cotele de impozitare, art.16., dacă aveţi observaţii? Comisia nu a avut. Se consideră votat în unanimitate.

La art.17, la lit. a), comisia nu a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi? Nici dumneavoastră. Se consideră votat în unanimitate.

La art.17 lit. b), comisia nu a avut observaţii, dacă dumneavoastră aveţi? Nici dumneavoastră. Se consideră votat în unanimitate.

La art. 17 alin. 2, vă rog să urmăriţi pct. 9 din lege, pentru a vedea noul cuprins al acestuia. Deci, se votează la ordonanţă cuprinsul art. 17 alin. 2, astfel cum a fost modificat la pct. 9 din lege.

La art. 18, 19, 20, 21, 22 din Cap. VI, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Se consideră votate în unanimitate.

La art. 23 alin. 1 şi 2, vă rog să urmăriţi cum au fost modificate acestea în lege, la pct. 10. Modificare care a inclus şi amendamentul 4 din raportul comisiei Camerei Deputaţilor. În consecinţă, acestea vor avea alcătuirea pe care am votat-o la lege.

În ceea ce priveşte art. 23 alin. 3 şi 4, vă rog să urmăriţi că la pct. 5 acestea au fost eliminate, deci rămân eliminate din cuprinsul ordonanţei.

La art. 24 din ordonanţă, urmăriţi, vă rog, cum am votat la pct. 11 din lege, incluzând şi amendamentul comisiei noastre, nr. 6. Deci, art. 4 va avea cuprinsul acolo prevăzut, în legea de aprobare.

Cap. VII art. 25 pct. A lit. a), vă rog să urmăriţi modul cum am votat la lege, la pct. 12. Deci, acestea vor avea formularea de la lege.

La art.25 lit. b), comisia nu a avut observaţii, dacă dumneavoastră aveţi? Nu. Se consideră votat în unanimitate.

La pct. B, comisia nu a avut observaţii, dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi. Se consideră votat în unanimitate.

Cu privire la pct. C, vă rog să urmăriţi, la pct. 13 din lege, amendamentul pe care l-a adoptat Senatul şi l-am votat şi noi. În consecinţă, pct. C lit. b) va avea cuprinsul pe care l-am votat deja.

În ceea ce priveşte pct. C lit. a), c), d), comisia nu a avut observaţii, dacă dumneavoastră aveţi? Nu. Se consideră votate în unanimitate.

La pct. C, alineatul final, comisia nu a avut observaţii, dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi. Se consideră votat în unanimitate.

La art. 25 pct. D alin. 2 şi 3 ale lit. b), vă rog să observaţi cum s-a votat cuprinsul acestora la pct. 14 din lege, inclusiv de către noi. Şi, în consecinţă, art. 25 pct. 2 alin. 2 şi 3 ale lit. b) din ordonanţă vor avea cuprinsul pe care noi l-am votat în lege.

La pct. D lit. a) şi alin. 2 al acesteia, comisia nu a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi. Se consideră votate în unanimitate.

Lit. d). De asemenea, comisia nu a avut observaţii, dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi. Se consideră votată în unanimitate.

Art. 26 din Cap. VIII. Vă rog să urmăriţi cum l-am votat reformulat la pct. 15 din lege şi, în consecinţă, art. 26 din ordonanţă va avea alcătuirea pe care am votat-o deja.

Art. 27, 28, 29, 30 şi 31. Comisia nu a avut observaţii, dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi. Se consideră votate în unanimitate.

Art. 32 din ordonanţă. Vă rog să urmăriţi cum au fost modificate dispoziţiile acestuia la pct. 16 din lege. În consecinţă, art. 32 din ordonanţă va avea alcătuirea modificată potrivit pct. 16 din lege.

La art. 33, comisia nu a avut observaţii, dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi. Se consideră votat în unanimitate.

La art. 34, urmăriţi cum a fost modificat prin pct. 17 din lege, pe care l-am votat, potrivit şi celor rezultate din amendamentul nostru nr. 7. În consecinţă, va avea alcătuirea de la pct. 17 din lege.

La art. 35, de asemenea, urmăriţi cum a fost modificat prin pct. 18 din lege şi să constataţi că va avea alcătuirea de la pct. 18 din lege.

La art. 36 urmăriţi, de asemenea, pct. 19 din lege, pe care l-am votat şi veţi constata cum va fi reformulat art. 36 din ordonanţă.

Art. 37 din ordonanţă. Comisia nu a avut observaţii, dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi. Se consideră votat în unanimitate.

În consecinţă, vom supune acest proiect de lege cu caracter ordinar votului final care va fi stabilit.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 50/1999 privind scutirea de la plata taxelor vamale a unor produse ale tehnologiei informaţiei. Comisia pentru buget să fie atentă şi rog iniţiatorul să prezinte acest proiect.

Domnul Dinu Malacopol:

Bună ziua. Sunt Dinu, secretar de stat la Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologia Informaţiei.

Proiectul acesta de aprobare a Ordonanţei de urgenţă nr. 50/1999 se referă la scutirea de taxe vamale a unor importuri de tehnologia informaţiei, făcute în vederea rezolvării problemei anului 2000. Aceste importuri au fost deja efectuate.

Punctul de vedere al iniţiatorului, respectiv, Ministerul Comunicaţiilor, este de a vă solicita dumneavoastră aprobarea acestei ordonanţe. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule ministru.

Din partea comisiei?

Domnul Nicolae Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a examinat Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 50/1999 privind scutirea de la plata taxelor vamale a unor produse ale tehnologiei informaţiei şi a hotărât ca acesta să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei, aşa cum a fost el prezentat de către Senat. Facem menţiunea că acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale? Nu. Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe texte.

Asupra titlului proiectului de lege, dacă aveţi observaţii? Nu aveţi. Se consideră votat în unanimitate.

Asupra cuprinsului articolului unic, dacă aveţi de făcut observaţii? Nu aveţi. Se consideră votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanţei, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Se consideră votat în unanimitate.

Asupra arat. 1, 2 şi 3, care alcătuiesc cuprinsul ordonanţei, dacă aveţi observaţii? Nu aveţi, nici comisia nu a avut. Se consideră votat în unanimitate.

Vom supune, în consecinţă, şi acest proiect votului final, în şedinţa care va fi stabilită.

În continuare, Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 273/2000 pentru modificarea Legii nr. 101/1998 privind Statutul Băncii Naţionale a Româmiei. Suntem în procedură de urgenţă, rog Comisia pentru buget să propună şi timpii de dezbatere şi să motiveze, dacă tot se află la tribună, propunerea de respingere.

Domnul Nicolae Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Este, într-adevăr, un proiect de lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 273/2000 pentru modificarea Legii nr. 100/1998 privind Statutul Băncii Naţionale a României, aşa a venit şi de la Senat, respectiv, proiect de lege pentru respingere. Motivarea respingerii este că acest text a fost preluat în Legea nr. 156/12 decembrie 1999, deci nu mai are obiect de reglementare.

pentru dezbatere, pentru discutarea acestuia, vă propunem 3 minute pe total şi 1 minut pentru fiecare intervenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă sunteţi de acord cu aceşti timpi de dezbatere?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Întreb iniţiatorul dacă doreşte să-şi expună punctul de vedere cu privire la propunerea de respingere. Vă rog să consemnaţi că iniţiatorul este de acord cu propunerea de respingere.

Dacă dumneavoastră aveţi de făcut comentarii la această propunere? Nu aveţi.

Încheindu-se dezbaterile, vom supune, în consecinţă, votului final din şedinţa de vot ce va fi stabilită propunerea de respingere.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.49/2000 privind unele măsuri pentru asanarea financiară a activităţii Băncii Agricole în vederea privatizării. Suntem în procedură de urgenţă, rog Comisia pentru buget să ne propună timpii de dezbatere.

Domnul Nicolae Grigoraş:

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propune pentru dezbaterea acestui proiect, care este în forma adoptată de Senat, 5 minute pe total şi 1 minut pentru fiecare intervenţie. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abţineri?

S-a votat în unanimitate.

Dacă doreşte cineva să facă precizări cu caracter general? Nu doreşte nimeni.

Trecem la dezbaterea pe articole a legii şi a ordonanţei.

Asupra titlului legii de aprobare, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră. Se consideră votat în unanimitate.

Asupra textului articolului unic din lege, dacă aveţi observaţii? Nu aveţi. Se consideră votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanţei de urgenţă, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Se consideră votat în unanimitate.

Asupra art. 1 şi 2, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră. Se consideră votate în unanimitate.

Asupra art. 3 şi 4, care este şi utlimul, dacă aveţi observaţii? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră. Se consideră votate în unanimitate.

Terminându-se dezbaterile generale, vom supune votului final acest proiect de lege cu caracter ordinar în şedinţa de vot care va fi stabilită.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 6/1998 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 32/1991 privind impozitul pe salarii. Comisia pentru muncă, doamna preşedintă Smaranda Dobrescu, ne propune respingerea acestui proiect. Vă rog să vă susţineţi raportul.

Doamna Smaranda Dobrescu:

În urma reexaminării Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 6/1998 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 32/1991 privind impozitul pe salarii, în şedinţa din 4 mai 2001, comisia a hotărât că acesta nu poate fi acceptat şi propune respingerea, întrucât ordonanţa mai sus menţionată a fost abrogată prin Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit. În acest fel, reglementarea nu mai are sens. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să intervină? Vă rog să notaţi în stenogramă, iniţiatorul este de acord cu respingerea.

Dacă doreşte cineva dintre dumneavoastră să intervină la această propunere? Nu doreşte.

În consecinţă, vom supune votului final în şedinţa de vot această propunere de respingere.

Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.213/1999 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.9/1998 pentru constituirea fondurilor de restructurare. Suntem în procedură de urgenţă, rog Comisia pentru industrie şi servicii să desemneze cine propune timpii de dezbatere.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Deoarece este vorba de un raport privind respingerea Ordonanţei nr. 213, propunem 3 minute.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă sunteţi de acord cu această defalcare a timpilor de dezbatere? Mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Dacă doreşte cineva să intervină în dezbateri? Nu doreşte.

Trecem atunci la dezbaterea proiectului de lege.

Vă rog să urmăriţi textul legii adoptat de Senat.

Asupra titlului legii privind respingerea ordonanţei de urgenţă, dacă aveţi observaţii? Nu aveţi. Se consideră votat în unanimitate.

Asupra textului articolului unic, care cuprinde dispoziţia de respingere a ordonanţei, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Se consideră votat în unanimitate.

În consecinţă, vom supune acest proiect de lege votului final, în şedinţa care va fi stabilită. Mulţumesc Comisiei pentru industrie şi servicii.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.90/2000 pentru modificarea şi completarea Legii sanitar-veterinare nr.60/1974. Suntem în procedură de urgenţă. Comisia pentru agricultură are cuvântul.

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În şedinţa din 4 mai 2001, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a reexaminat Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.90/2000 pentru modificarea şi completarea Legii sanitar-veterinare nr. 60/1974 şi a întocmit raportul, pe care îl supune spre dezbatere şi aprobare plenului Camerei Deputaţilor.

Propunem ca timp 5 minute pe ansamblu şi 1 minut pe articol. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu această propunere?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abţineri?

În unanimitate, s-a votat această defalcare a timpilor de dezbatere.

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale? Poftiţi.

Domnul Ion Bozgă:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Vă rog să fiţi de acord cu aprobarea modificărilor Ordonanţei de urgenţă nr.90/2000, care, de fapt, aduce completări la Legea sanitar-veterinară nr.60/1974, lege care, sigur că da, are multe imperfecţiuni. Ordonanţa completează, de moment, acest gol. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Trecem la dezbaterea pe texte.

Asupra titlului proiectului de lege, dacă aveţi observaţii? Nu aveţi. Se consideră votat în unanimitate.

Asupra articolului unic? Vă rog să urmăriţi amendamentul nr. 1 din raportul comisiei. Dacă aveţi observaţii la acest amendament? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanţei de urgenţă, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Se consideră votat în unanimitate.

la art. I cu privire la pct. 1 lit. a), comisia nu are amendamente, dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La pct. 1 lit. b), vă rog să urmăriţi amendamentul nr. 2 al comisiei, dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

La pct. 1 lit. c), dacă aveţi observaţii? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră. Votat în unanimitate.

La pct. 2, 3, 4 şi 5, dacă aveţi observaţii? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră. Se consideră votate în unanimitate.

La pct. 6, vă rog să urmăriţi amendamentul nr. 3 de la pag. 2, cel care priveşte art. 33. Dacă aveţi observaţii la el? Nu aveţi.

Cine este pentru amendamentul de la pct.3, cu privire la art.33? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abţineri?

Votat în unanimitate.

La pct.7 şi 8, comisia nu a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La pct.9, comisia nu a avut amendamente. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii. Nu. Votat în unanimitate.

La art.II, III, IV şi V, comisia nu a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi. Nu. Se consideră votate în unanimitate.

În ceea ce priveşte anexele 1, 2, 4 şi 5, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.4. Dacă aveţi observaţii la acest amendament. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Deci anexele 1, 2, 4 şi 5 se vor înlocui, ca urmare a adoptării acestui amendament, cu anexele 1, 2, 4 şi 5 din prezentul raport.

Anexa 3 a rămas nemodificată de către comisie. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii asupra acesteia. Nu aveţi. Votată în unanimitate.

Vă rog să mai observaţi la pct.5 din raport precizarea de tehnică legislativă potrivit căreia sintagma "Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei" din cuprinsul ordonanţei se înlocuieşte cu "Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor", potrivit noii denumiri a acestui minister.

Cu aceste precizări, vă rog să constataţi că s-a epuizat dezbaterea acestui proiect de lege, şi acesta va fi supus votului final în şedinţa de vot care va fi stabilită.

Următorul proiect de lege este cel cu privire la aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.56/2000, proiect adoptat de Senat. Suntem în procedură de urgenţă.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a revenit la primul raport, în care propunea respingerea, cu un raport suplimentar, prin care propune adoptarea.

Vă rog să precizaţi deocamdată doar timpii de dezbatere pe care îi propuneţi.

Domnul Mihai Nicolescu:

Propunem 10 minute pe ansamblu, 2 minute pe articol. Mulţumim.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotriva acestor propuneri de alocare a timpilor. Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Dacă doreşte cineva să intervină în prealabil la aceste propuneri. Nu.

Dau cuvântul, în consecinţă, iniţiatorului.

Rog să se reţină că iniţiatorul a solicitat admiterea acestui proiect în formula rezultată din raportul comisiei.

Comisia, vă rog să vă precizaţi raportul.

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate şi stimaţi colegi,

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu acest proiect de lege pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.56 privind reglementarea depozitării cerealelor şi seminţelor oleaginoase, regimului certificatelor de depozit pentru acestea, precum şi constituirea fondului de garantare pentru certificatele de depozit, trimis comisiei cu adresa nr.159 din 12 martie 2001.

În urma reexaminării, în şedinţa din 9 mai 2001, comisia propune ca proiectul de lege sus-menţionat să fie supus dezbaterii printr-un raport suplimentar asupra acestui proiect de lege, cu câteva amendamente. De fapt, este în forma Senatului, cu câteva amendamente pe care le supune dezbaterii şi aprobării Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva să intervină. Nu.

Trecem, în consecinţă, la dezbaterea textelor proiectului de lege şi a ordonanţei. Vă rog să urmăriţi în paralel şi raportul suplimentar.

Asupra titlului proiectului de lege, comisia nu a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi. Nu. Votat în unanimitate.

Asupra articolului unic, vă rog să urmăriţi amendamentul nr.1 al comisiei şi să-mi spuneţi dacă aveţi vreo obiecţie la acest amendament. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Asupra pct.1, 2 şi 3, comisia nu a avut obiecţii, nici amendamente. Dacă dumneavoastră aveţi. Nu aveţi. Se consideră votate în unanimitate.

Asupra pct.4 din proiectul de lege, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.2. Dacă aveţi observaţii la acest amendament. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Amendamentul s-a votat în unanimitate şi, în consecinţă, după pct.3 s-a introdus pct.3¹, cel care se referă la art.6.

Cu privire la pct.5, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.3, potrivit căruia, după pct.5 din ordonanţă, se introduce pct.5¹ cu acel cuprins pe care îl găsiţi în text. Dacă aveţi observaţii la acest amendament. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt

Abţineri? Nu sunt.

Amendamentul de la pct.3 a fost votat în unanimitate şi, în consecinţă, se introduce pct.5⁵.

La actualul pct.6, comisia nu a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi. Nu. Se consideră votat în unanimitate.

La pct.7, 8, 9 şi 10, comisia nu a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi. Nu. Se votează în unanimitate.

La pct.11, 12 şi 13, comisia nu a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi. Nu. Se votează în unanimitate.

La pct.14 dacă aveţi observaţii. Nu aveţi. Se votează în unanimitate.

Vă rog ca, după pct.14, să urmăriţi pct.4 din raport, care cuprinde un amendament prin care, după art.I, se va introduce un nou articol, art.II. Vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.4 care introduce un articol nou. Dacă aveţi observaţii. Nu aveţi. În consecinţă, supun votului dumneavoastră amendamentul.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Acest amendament s-a votat în unanimitate şi, deci, s-a introdus art.II.

Trecem la dezbaterea ordonanţei de urgenţă. Vă rog să urmăriţi în paralel şi legea, cu amendamentele pe care le-am votat.

Asupra titlului ordonanţei de urgenţă dacă aveţi observaţii. Nu aveţi. Se consideră votat în unanimitate.

Asupra articolului unic, la pct.1, 2 şi 3 nu s-au făcut amendamente, deci vă rog să urmăriţi alcătuirea acestor puncte rezultate din votarea legii. Pct.1, 2 şi 3 vor avea formularea rezultată din lege.

Vă rog să urmăriţi pct.4 din articolul unic, cum va rezulta din adoptarea pct.4 al legii şi a amendamentului de la pct.2. Deci la pct.4 din ordonanţă am votat modificarea acestuia.

La pct.5, de asemenea, urmăriţi pct.5 din lege, şi veţi constata cum a fost modificat, ca urmare a votului nostru.

Vă rog să urmăriţi pct.6, 7,8 şi 9 din lege şi observaţi cum s-au modificat textele corespunzătoare din ordonanţă, respectiv pct.8, alin.3 al art.18, pct.9, alin.1 şi 2 ale art.20 şi pct.10, care se referă la art.21. De asemenea, vă rog să urmăriţi cum a fost modificat pct.9 din lege, pct.11 din ordonanţă.

Dacă dumneavoastră aveţi observaţii la celelalte texte din ordonanţă. Nu aveţi. Se consideră votate în unanimitate.

La pct.12 din ordonanţă observaţi că s-a modificat art.26 şi, în consecinţă, textul din ordonanţă va avea alcătuirea de la acest punct.

De asemenea, cu privire la pct.13, vă rog să urmăriţi că art.27 din ordonanţă a fost abrogat.

După pct.18 din ordonanţă, vă rog să urmăriţi pct.12 din lege care a introdus pct.18¹, votat, de asemenea, de către noi.

La articolul unic, pct.19 din ordonanţă, am votat un articol, art.35¹, modificat, deci pct.19 din ordonanţă a fost modificat aşa cum l-am votat la pct.13 din lege.

De asemenea, vă rog să urmăriţi că, tot după pct.19, s-au introdus pct.20 şi 21, cele cu privire la art.36 şi 37, pe care le-am votat la dezbaterea legii.

La pct.20, comisia nu a avut amendamente. În consecinţă, vă întreb pe dumneavoastră dacă la pct.20 din ordonanţă aveţi observaţii. Nu aveţi. Se consideră votat în unanimitate.

Terminând dezbaterea pe articole, vom supune acest proiect de lege votului final din şedinţa de vot final.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.168/2000 privind unele măsuri de restructurare a activităţii regiilor autonome prin vânzarea de active aflate în patrimoniul acestora. Comisia economică ne propune respingerea. Suntem în procedură de urgenţă.

Rog comisia să propună timpii de dezbatere şi să prezinte motivarea propunerii de respingere.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În urma analizării proiectului de lege în Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, această comisie a hotărât că acest proiect nu poate fi acceptat, şi propune plenului respingerea, pentru următoarele motive: în Legea nr.99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice sunt suficiente prevederi care să permită regiilor autonome utilizarea corespunzătoare a activelor. De asemenea, aprobarea ordonanţei ar conduce la suprapunerea prevederilor mai multor acte normative – Legea nr.99/1999, Legea nr.133/1999, putând astfel genera interpretări greşite şi o aplicare neuniformă.

Propun timp maxim de dezbatere 5 minute, 1 minut de intervenţie. Menţionez că este vorba de o lege ordinară.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Cine este pentru această alocare a timpilor de dezbatere? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abţineri?

S-a votat în unanimitate.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte să intervină cineva. Nu. Deci sunteţi de acord cu respingerea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.168/2000.

Dacă dintre dumneavoastră doreşte cineva să intervină cu privire la propunerea de respingere. Nu.

În consecinţă, vom supune propunerea de respingere a Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.168/2000 şedinţei de vot final.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.107/1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice.

Din partea Comisiei pentru industrii şi servicii, domnul vicepreşedinte Bivolaru are o propunere.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Acest Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.107, în legătură cu activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice, a venit de la Senat aprobat, dar, dintr-o eroare materială, materialul respectiv este greşit tipărit, şi noi l-am luat ca atare. Astăzi, Departamentul legislativ ne-a sesizat acestă eroare, şi v-am înaintat documentul dumneavoastră, domnule preşedinte, şi comisia vă solicită să supuneţi aprobării Camerei Deputaţilor restituirea la comisie a acestui raport, pentru un raport suplimentar privind eroarea venită de la Senat, şi vă rugăm ca dumneavoastră să nu modificaţi în ordinea de zi decât ordinea de dezbatere, obligându-ne ca pentru joi să vă înaintăm acest raport suplimentar, pentru ca să continuăm şi să încheiem această dezbatere la Ordonanţa Guvernului nr.107. De asemenea, pe cale de consecinţă, dacă se aprobă, vă rugăm să fiţi de acord ca punctul următor, Ordonanţa Guvernului nr.70, care este o consecinţă a acestei ordonanţe, să fie amânată imediat pentru ziua de joi, după dezbaterea Ordonanţei Guvernului nr.107.

Vă mulţumim.

Domnul Valer Dorneanu:

Iniţiatorul este de acord cu cererea.

Stimaţi colegi,

S-a depus şi nota din partea comisiei, din care rezultă inadvertenţe în cuprinsul proiectului analizat. Precizez că ne aflăm în dezbateri generale, deci nu la vot final, cum am fost în altă situaţie, când se poate solicita, ca urmare a unor inadvertenţe, restituirea.

Supun votului dumneavoastră restituirea acestui proiect la comisie, urmând ca el să fie repus pe ordinea de zi când ni se va depune proiectul suplimentar.

Cine este pentru restituirea la comisie? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cu privire la Ordonanţa Guvernului nr.70/2000, care este legată de Ordonanţa Guvernului nr.107, propun amânarea dezbaterii acesteia până când va fi depus raportul suplimentar la Ordonanţa Guvernului nr.107.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

La pct.32 este Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.194/2000 privind exceptarea de la plată a taxei pentru ocuparea definitivă a unor terenuri din fondul forestier naţional. Suntem în procedură de urgenţă.

Din partea Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, vă rog, domnule deputat, să propuneţi timpii de dezbatere.

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În urma reexaminării Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.194/2000 privind exceptarea de la plată a taxei pentru ocuparea definitivă a unor terenuri din fondul forestier naţional, în şedinţa din 8.05.2001, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a întocmit raport şi a hotărât ca acesta să fie supus spre dezbatere şi aprobare plenului Camerei Deputaţilor în forma prezentată de Senat.

Propunem timpul de discuţie 3 minute pe ansamblu, un minut pe articol. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Iniţiatorul susţine să fie adoptat proiectul de lege, aşa cum a susţinut şi raportorul comisiei sesizate în fond.

Dacă dumneavoastră doriţi să interveniţi. Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege şi a ordonanţei de urgenţă, în formula prezentată.

Asupra titlului proiectului de lege dacă aveţi observaţii. Nu aveţi. Se consideră votat în unanimitate.

Asupra cuprinsului articolului unic, comisia nu a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi. Nu. Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanţei de urgenţă dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Se consideră votat în unanimitate.

Asupra articolului unic al ordonanţei de urgenţă, comisia nu a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi. Nu. Se consideră votat în unanimitate.

Vă rog să urmăriţi şi anexa la această ordonanţă. Dacă aveţi observaţii la ea. Nu aveţi. Se consideră votată în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final în şedinţa care va fi stabilită.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.238/2000 privind rambursarea ratelor de capital pentru o cotă parte din creditul acordat de Guvernul SUA, în baza Programului CCC, Legea publică nr.480 din 1992, precum şi achitarea dobânzii şi a altor costuri externe aferente acestei cote părţi. Suntem în procedură de urgenţă.

Domnule deputat Bivolaru, vă rog ca, din partea Comisiei pentru industrii şi servicii, să propuneţi timpii de dezbatere.

Domnul Ioan Bivolaru:

Pentru această dezbatere propunem 10 minute, câte 2 minute pentru fiecare intevenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă sunteţi de acord cu această defalcare a timpilor.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abţineri?

Votată în unanimitate.

Dacă doreşte cineva să facă precizări prealabile. Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege şi a ordonanţei de urgenţă, urmărindu-le în paralel cu raportul comisiei.

Asupra titlului proiectului de lege, comisia nu ne face amendamente. Dacă dumneavoastră aveţi obiecţii. Nu. Se consideră votat în unanimitate.

La articolul unic, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.2 din raport, care cuprinde adăugirea "...cu următoarele modificări şi completări." Dacă aveţi observaţii la acest amendament. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanţei de urgenţă, comisia nu are obiecţiuni. Dacă dumneavoastră aveţi. Nici dumneavoastră. Se consideră votat în unanimitate.

Asupra art.1, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.4 al comisiei. Dacă aveţi observaţii la acest amendament. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

În consecinţă, art.1 va avea formularea rezultată din amendamentul de la pct.4.

La art.2 din ordonanţă vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.5, cel care priveşte alin.1. Dacă aveţi observaţii la acest amendament. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

La art.2 alin.2, comisia nu a avut amendamente. Dacă dumneavoastră aveţi. Nu aveţi. Se consideră votat în unanimitate, în formula prezentată de Guvern.

Terminându-se dezbaterea pe articole, vom supune acest proiect de lege votului final în şedinţa care va fi stabilită.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.170/2000 privind sursele de rambursare a creditelor externe, dobânzilor şi altor costuri aferente împrumuturilor contractate de Societatea Comercială TERMOELECTRICA S.A. Procedură de urgenţă.

Din partea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, vă rog să propuneţi timpii de dezbatere.

Domnul Neculai Grigoraş:

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propune dezbaterea şi adoptarea acestui proiect de lege în forma prezentată de iniţiator.

Vă propunem 5 minute pe dezbatere totală, un minut pentru fiecare intervenţie. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Dacă doreşte cineva să facă precizări prealabile din partea dumneavoastră sau a iniţiatorului. Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege, în forma prezentată şi a ordonanţei de urgenţă.

Asupra titlului, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Nici comisia nu a avut.

Se consideră votat în unanimitate.

Asupra textului articolului unic, dacă aveţi observaţii? Nu aveţi. Nici comisia nu a avut.

Se consideră votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanţei de urgenţă, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră.

Se consideră votat în unanimitate.

Asupra art.1 şi 2 care alcătuiesc cuprinsul ordonanţei de urgenţă, dacă aveţi observaţii? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră.

Se consideră votat în unanimitate.

În consecinţă, vom supune votului final acest proiect de lege în şedinţa de vot final.

Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.123/2000 pentru completarea Ordonanţei nr.41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale; procedură de urgenţă.

Comisia pentru industrii o rog să prezinte timpii de dezbatere.

Domnul Ioan Bivolaru:

Comisia vă propune 5 minute, câte 1 minut de fiecare intervenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Dacă doreşte cineva să facă precizări prealabile? Nu doreşte.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege, în forma prezentată, precum şi a ordonanţei de urgenţă.

Asupra titlului, dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Se consideră votat în unanimitate.

Asupra articolului unic, preambul, dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Se consideră votat în unanimitate.

Asupra punctelor 1 şi 2 din legea adoptată de Senat, dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Se consideră votat în unanimitate.

Asupra punctelor 3, 4, 5 şi 6 din legea adoptată de Senat, dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Se consideră votate în unanimitate.

Trecem, în continuare, la dezbaterea ordonanţei de urgenţă.

Vă rog să urmăriţi atent ceea ce am votat în legea de adoptare, care are consecinţă modificarea textelor din ordonanţă.

Titlul ordonanţei de urgenţă l-am modificat potrivit punctului 1.

Cuprinsul art.I, vă rog să observaţi cum a fost modificat acesta la punctul 2 din lege şi, în consecinţă, acesta va avea formularea de acolo.

Art.II din ordonanţă. urmăriţi cum l-am modificat deja, în cuprinsul legii, prin punctul 3.

La art.III, vă rog să observaţi cum l-am votat, prin punctul 4 din legea de adoptare.

Urmăriţi, de asemenea, faptul că anexa urmează să aibă modificat titlul, potrivit punctului 5 din legea de adoptare şi că nr.crt.1 şi 2 din cuprinsul anexei vor fi renumerotate potrivit celor votate în nr.43 şi 44, aşa cum am votat la punctul 6 din lege.

Cu aceste precizări rezultate din adoptarea proiectului de lege de aprobare, ordonanţa va suporta acele modificări, iar noi vom supune votului final acest proiect de lege la şedinţa de vot.

Stimaţi colegi,

Întrucât trebuie să particip la o manifestare care a fost organizată şi nu am un vicepreşedinte care să mă înlocuiască, mai sunt doar câteva minute până la terminarea programului şi, în consecinţă, declar şedinţa închisă.

Mâine, program în comisii.

Vă doresc succes şi o după-amiază liniştită!

Şedinţa s-a încheiat la ora 16,15.