Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse, în prima parte a şedinţei, de către domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, iar în cea de-a doua parte de către domnul Ovidiu Cameliu Petrescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Nicolae Leonăchescu şi Constantin Niţă, secretari.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Permiteţi-mi să declar deschisă şedinţa în plen a Camerei Deputaţilor de astăzi, să vă anunţ că din cei 344 de colegi şi-au înregistrat prezenţa 298, 46 sunt absenţi.

Înainte de a începe dezbaterile pe proiectele legislative, daţi-mi voie să vă prezint o notă cu privire la legile care sunt depuse la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, în conformitate cu prevederile art. 17 alineatele 2 şi 3 din Legea nr. 47/1992.

• Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 21/2003 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 95/1998 privind înfiinţarea unor instituţii publice în subordinea Ministerului Transporturilor;
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 34/2003 privind măsuri în domeniul disciplinei financiar-valutare a agenţilor economici;
• Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2003 pentru modificarea Legii nr. 36/1993 privind finanţarea unor acţiuni de integrare economică şi culturală între România şi Republica Moldova;
• Legea privind aprobarea preluării de către Ministerul Dezvoltării şi Prognozei a drepturilor şi obligaţiilor, inclusiv a obligaţiilor de plată a cotizaţiei anuale, ce decurg din calitatea României de membru al Biroului Internaţional al Expoziţiilor (BIE);
• Legea privind organizarea pieţei tutunului brut în România.

Vă prezint, de asemenea, informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

La Biroul permanent al Camerei Deputaţilor au fost înregistrate următoarele iniţiative legislative:

1. Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de Înţelegere privind cooperarea între Guvernul României şi Guvernul Regatului Norvegiei pentru Implementarea în comun (JI) şi a Acordului asupra proiectului "Dezvoltarea utilităţilor municipale - sistemul de încălzire din Făgăraş - faza a doua - CT5, CT6, CT7, CT8, judeţul Braşov", semnate la Oslo la 21 decembrie 2001, adoptat de Senat în şedinţa din 8 mai 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru industrii şi servicii, iar pentru avize Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 30 mai 2003.

2. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 64 din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, iniţiată de 3 deputaţi.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 30 iunie 2003.

3. Propunerea legislativă privind statutul personalului feroviar, iniţiată de domnul deputat Gheorghe Dinu.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă şi protecţie socială, iar pentru avize: Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 30 iunie 2003.

4. Propunerea legislativă privind exercitarea profesiei de informatician, iniţiată de 3 deputaţi.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, iar pentru avize: Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor.

Termenul de depunere a raportului: 30 iunie 2003.

5. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, iniţiată de 3 deputaţi.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 30 iunie 2003.

6. Propunerea legislativă de modificare şi completare a Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, iniţiată de 38 parlamentari.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 23 mai 2003.

În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

V-aş ruga să mai luaţi act de faptul că domnul deputat Adriean Videanu, aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Democrat, cu începere de la data de 22 mai 2003 şi-a depus demisia din Circumscripţia electorală nr. 36, judeţul Teleorman. Domnul deputat a fost înştiinţat astăzi, 19 mai, că cererea sa de demisie va fi prezentată în şedinţa Camerei Deputaţilor şi a comunicat în scris că a luat cunoştinţă de prezentarea cererii în şedinţă publică şi că stăruie în această demisie.

Ca urmare, Camera Deputaţilor, ia act la această dată de cererea de demisie şi declară vacant locul de deputat deţinut de acesta.

Primul proiect înscris pe ordinea de zi de astăzi este Proiectul Legii privind modificarea şi completarea Codului de procedură penală şi a unor legi speciale.

Domnule deputat Márton, poftiţi.

Domnul Márton Arpád Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Din raportul suplimentar pe care l-aţi primit este greu de descifrat care sunt variantele pe care grupul nostru parlamentar, care a cerut, de fapt, retrimiterea acestuia, l-a susţinut în comisie.

Ca atare, pentru a nu ne afla într-o situaţie, din nou, critică când va trebui să încercăm să demonstrăm că am susţinut ceea ce am susţinut, dorim un timp de 15 minute de consultare.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Eu nu sunt chiar aşa de convins că veţi ajunge la un acord şi mi-aş permite să vă sugerez să amânăm dezbaterea acestui proiect până mâine şi veţi avea mai mult timp de discuţii şi în grupurile parlamentare şi în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Domnul Márton Arpád Francisc:

De acord şi cu această soluţie. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Cine este pentru amânare? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Următorul proiect înscris pe ordinea de zi, de fapt este un raport de mediere la Proiectul Legii spitalelor.

Înţeleg că au fost consultări între grupurile parlamentare şi comisie.

V-aş ruga să urmăriţi cu atenţie, lucrurile fiind puse de acord, am înţeles.

Vă rog să urmăriţi cu atenţie textele propuse de Comisia de mediere.

La pct. 1, textul Senatului.

Dacă sunt obiecţiuni?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctele 2 şi 3, tot variantele Senatului.

Dacă sunt obiecţiuni?

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 4, tot varianta Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctele 5 şi 6, variantele Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Poftiţi. La care din ele, domnule Márton?

Domnul Márton Arpád Francisc:

La pct. 6.

Domnul Valer Dorneanu:

La pct. 5 nu sunt obiecţiuni.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct. 6.

Domnul Márton Arpád Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

În urma, într-adevăr, a multor consultări am încercat şi ne-am şi lăsat convinşi în foarte multe dintre aceste puncte, unde aveam suspiciuni, au rămas însă trei puncte unde nu putem fi de acord cu soluţia, toate cele trei au un singur element comun: desfiinţarea spitalelor de importanţă naţională. Ca atare, doar spitalele clinice şi cele universitare vor putea fi de importanţă naţională.

O parte dintre spitalele speciale, ca de exemplu, Spitalul de boli cardiovasculare din judeţul Covasna, vor putea să existe în continuare numai ca spitale judeţene.

Or, după cum ştim, statutul acestor spitale este acela de importanţă naţională, că mai mult de trei pătrimi din bolnavii acestor spitale provin din alte judeţe. V-am dat un singur exemplu, ca să nu lungesc vorba.

Eu cred că, avându-se în vedere că există trei feluri de enumerare de spitale, deci conform teritoriului pe care îl acoperă, conform gradului ştiinţific căruia îi corespunde şi, evident, conform specializării, în cazul spitalelor speciale, deci nu generale, care acoperă aproape tot teritoriul ţării, nu găsim un text pentru situaţia acestor spitale în lege.

Ca atare, noi dorim să menţinem în continuare spitalele de importanţă naţională. Deci, pe lângă spitalele judeţene şi orăşeneşti sau comunale să existe şi spitale de importanţă naţională.

În varianta de la art. 6 alin. 1 lit. a) să votăm varianta Camerei Deputaţilor. Deci, aceasta este singura solicitare şi, evident, dacă se votează aceasta, încă în două articole va trebui să votăm în consecinţă.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte al Comisiei pentru sănătate, doriţi să luaţi cuvântul, da? Poftiţi, domnule deputat Ifrim.

Domnul Mircea Ifrim:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă rog să-mi permiteţi în două cuvinte să spun cum a fost elaborat şi cum s-a ajuns la această variantă.

Legea spitalelor a fost pe larg dezbătută. A fost trecută prin Camera Deputaţilor şi, în momentul în care a ajuns la Senat, în continuare ea a fost foarte mult îmbunătăţită, în dialog cu Camera Deputaţilor.

Deci, varianta Senatului este, în fapt, varianta Camera Deputaţilor - Senat şi pentru acest motiv mergem şi am mers în Comisia de mediere pe varianta Senatului.

În Comisia de mediere, cu majoritate absolută de două treimi, raportul a fost adoptat.

Referitor la acest aspect punctual, noi am dezbătut foarte mult, atâta vreme cât există spitale clinice universitare, acestea sunt cele care servesc întreaga ţară.

Am considerat că nu este nevoie să mai ţinem încă o categorie de spitale interjudeţene, care nu îşi au obiectul. Aşa încât, noi vă rugăm să fiţi de acord cu varianta Senatului şi să fiţi convinşi că s-au spus toate punctele de vedere, că această lege a fost foarte profund dezbătută şi varianta pe care Comisia de mediere, cu două treimi din numărul ei a adoptat-o, iar la alte puncte în unanimitate, este varianta care răspunde a ceea ce trebuie să fie spitalul, în viziunea unui progres.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai doreşte cineva să intervină?

Potrivit procedurii, supun întâi votului varianta propusă de către comisie.

Cine este pentru varianta Senatului? Vă rog să participaţi la vot, să nu mergem prin concluzii de vot tacit. 81 voturi pentru varianta Senatului.

Împotrivă? 16 voturi contra.

Abţineri? O abţinere.

A fost adoptată varianta Senatului.

La pct. 7, varianta Senatului. Nu sunt obiecţiuni.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 8, lit. h, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni?

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct. 9, varianta Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctele 10 şi 11, variantele Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 12, varianta Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctele 13 şi 14, tot variantele Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctele 15 şi 16, variantele Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctele 17 şi 18, tot variantele Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La punctele 19 şi 20. Nu sunt obiecţiuni.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, variantele Senatului.

Punctele 21 şi 22, tot variantele Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 23, varianta Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 24, tot varianta Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 25, art. 25, alin. 1şi 2, text comun.

Sunt obiecţii? Nu. Adoptate.

Următoarele sunt variantele Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 26, varianta Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctele 27 şi 28, tot variantele Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 29, varianta Senatului.

Domnule deputat Márton, aveţi cuvântul.

Domnul Márton Arpád Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

La art. 29, prin retranscrierea textelor s-a omis autoritatea în faţa căreia răspund spitalele municipale, orăşeneşti şi comunale.

În varianta Camerei Deputaţilor erau două teze. Prima variantă, până la nivel judeţean, răspundea în faţa ministerului; cea de-a doua teză vorbea de conducerea spitalelor municipale, orăşeneşti şi comunale, care răspund în faţa direcţiei de sănătate publică şi a consiliilor locale.

Aceasta cea de-a doua teză a fost eliminată, însă prima teză a rămas doar în formularea: "spitalelor clinice şi universitare, institute clinice şi spitale judeţene".

Dacă vom aproba această variantă, înseamnă că spitalele municipale, orăşeneşti şi comunale nu răspund în faţa nimănui.

Propun varianta Camerei Deputaţilor.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Comisiei de mediere, domnul senator Sorin Oprescu doreşte să dea o explicaţie.

Domnul Sorin Mircea Oprescu:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

În legătură cu obiecţia făcută de colegul nostru, "Conducerea spitalelor publice", fiindcă în textul legii, din punct de vedere tehnico-legislativ nu poate fi pusă virgulă, ni s-a explicat că spitalele ".. mai adăugăm "spitalele clinice universitare, clinice şi spitalele judeţene răspund în faţa Direcţiei de sănătate publică şi/sau a Ministerului Sănătăţii şi Familiei".

Vă rog să fiţi de acord că toate spitalele trebuie să răspundă în faţa Ministerului Sănătăţii şi Familiei, prin reprezentanţa ministerului în teritoriu, Direcţia de sănătate publică. Deci, aici sunt şi celelalte bine structurate, spitalele orăşeneşti şi spitalele comunale, care îşi au subordonarea foarte clar.

În legătură cu prima, deşi a fost depăşită, vreau doar să adaug, fără a vă plictisi, vreau să adaug că am eliminat sintagma "de importanţă naţională", "a spitalelor de importanţă naţională, a spitalelor interjudeţene", pentru că la ora actuală figurează 52 de spitale cu titlu de spital judeţean. Figurează încă 26 de spitale, aşa-zise interjudeţene. Spitalele acestea rămân spitale de specialitate.

Mai mult decât atât, finanţarea, aşa cum este ea, este făcută dintr-un trunchi comun, deci nu impietează cu nimic asupra ditirambelor pe care de-a lungul timpului le-au inventat unii, pentru a putea să finanţeze, poate cu o dorinţă reală, în mod sigur cu o dorinţă reală, dar mai puţin justă, de a finanţa spitalele diferenţiat. Mă refer la spitalele orăşeneşti, municipale şi spitalele judeţene.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Márton, sunteţi mulţumit de explicaţia aceasta?

Domnul Márton Arpád Francisc:

Domnule preşedinte,

Eu citesc textul de aici: "Spitalele clinice, universitare, institute clinice şi spitale judeţene". Acestea răspund, aşa cum a spus domnul Oprescu.

Din păcate, din acest text, s-au scăpat "spitalele municipale, orăşeneşti şi comunale". Nu avem nici un text despre situaţia acestora, în faţa cui răspund? Dacă rămâne aşa, din punctul meu de vedere poate să rămână, numai că ele nu răspund faţă de nimeni.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi din Comisia de mediere, puteţi da un răspuns, ce se întâmplă cu spitalele nenominalizate în articol? Care va fi subordonarea acestora?

Domnule senator Sorin Oprescu, poftiţi.

Domnul Sorin Mircea Oprescu:

Vă rog să aveţi amabilitatea să urmărim împreună textul: "Conducerea spitalelor publice - spitalele clinice universitare, institutele clinice şi spitalele judeţene", deci şi spitalele orăşeneşti şi spitalele municipale sunt considerate spitale publice.

Doriţi să introducem în text spitalele orăşeneşti şi spitalele publice? După părerea noastră, nu facem altceva decât o repetiţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule senator, vă rog frumos să urmăriţi puţin textul. Noi când spunem "spitale publice", dacă n-am fi spus nimic, ar fi intrat şi cele orăşeneşti şi celelalte, dar dacă le-aţi numit între cele două linioare, atunci intră în categoria spitalelor clinice?

Domnul Sorin Mircea Oprescu:

Nu. Noi am vrut aici să subliniem faptul că toate spitalele, conducerea spitalelor publice, dar şi a celorlalte, în mod particular - universitare, clinice şi judeţene, răspunde în faţa Direcţiei de sănătate publică, deci a Ministerul Sănătăţii şi Familiei, care îşi are structurile lui. Cele orăşeneşti şi cele municipale, de obicei au intrat în structuri care sunt subordonate Direcţiei de sănătate publică şi, deci, Ministerului Sănătăţii. Dacă dumneavoastră consideraţi că este necesar să precizăm şi să spunem "şi orăşeneşti, şi municipale" nu am nimic împotrivă, din punctul meu de vedere. Dumneavoastră "..

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă nu le-am fi nominalizat pe cele judeţene, aveaţi dreptate, că intrau toate în categoria spitalelor publice. Şi cine intra? Spitalele clinice, universitare şi institute clinice.

Domnul Sorin Mircea Oprescu:

Domnule preşedinte,

Atunci vă propunem să dispară particula "judeţene" şi să rămână aşa. Credeţi că aşa este corect, este mai bine, domnule Márton?

Domnul Valer Dorneanu:

Rămâneţi aici, pentru alte explicaţii.

Domnul Márton Arpád Francisc:

Ar fi două soluţii: una să aprobăm varianta Camerei Deputaţilor şi pe urmă din punct de vedere regulamentar aceasta ar fi cel mai corect, să găsim o cale de mijloc, împreună sau, deşi aceasta este foarte pe marginea Regulamentului, să cădem de acord ca şi din varianta Senatului să dispară textul dintre liniuţe, deci, "conducerea spitalelor publice". Că, altfel, sensul textului este că cele neenumerate, cum aţi spus şi dumneavoastră, domnule preşedinte, nu intră în "...

Domnul Valer Dorneanu:

Cine a cerut primul cuvântul, vă rog să veniţi la tribună.

Domnul Damian Brudaşca:

Nimic nu e mai politicos decât un medic. S-a dovedit şi de data aceasta!

Stimaţi domni şi doamne, îmi însuşesc propunerea făcută în finalul intervenţiei de către colegul de la UDMR. Pentru a evita orice fel de neînţelegeri, consider că este suficient să se menţioneze "conducerea spitalelor publice", să se elimine textul dintre liniuţe, întrucât, din câte înţeleg eu, toate spitalele, indiferent că sunt clinice, universitare, institute clinice, spitale judeţene sau celelalte categorii, toate sunt publice.

Prin urmare, cred că s-ar conferi mai multă claritate textului, în momentul în care s-ar adopta ultima propunere făcută de către domnul coleg din partea UDMR-ului.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Ovidiu Brînzan:

Pentru a merge în spiritul în care comisia a elaborat textul respectiv, deci pentru a insista asupra faptului că şi anumite categorii de spitale se află în subordonare şi pentru a nu avea probleme de tehnică legislativă, aş propune un amendament de redactare care cred că se poate accepta în faza aceasta. Deci, "Conducerea spitalelor, dispar linioarele - inclusiv cele menţionate acolo, este subordonată" şi aşa mai departe şi atunci rezultă că toate spitalele publice, dar şi cele subliniate de către comisie. Deci, "conducerea spitalele publice", inclusiv cele dintre linioare şi cred că s-ar împăca ambele puncte de vedere, răspunzând astfel şi cerinţelor de tehnică legislativă.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Ráduly.

Domnul Ráduly Róbert-Kálmán:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Strict procedural aş vrea să spun că soluţia poate fi una singură: să adoptăm acum varianta Camerei Deputaţilor şi apoi, în momentul în care cele două Camere dezbat textul în divergenţă, să se găsească soluţia care se doreşte.

Desigur că deja de mult suntem pe marginea Regulamentului, din moment ce Comisia de mediere îşi încetează activitatea o dată cu depunerea raportului de mediere, iar domnul senator Oprescu a luat cuvântul în numele Comisiei de mediere aici, mai devreme. Deci, se poate întâmpla orice până la urmă. Dar strict regulamentar ar fi ca să adoptăm, aşa cum a propus domnul Márton, varianta Camerei Deputaţilor, iar între timp, colegii noştri specialişti să găsească un text, împreună cu domnul Márton, exact ca să fie acoperitor pentru toate situaţiile care au fost enumerate aici.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule Oprescu.

Domnul Sorin Mircea Oprescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Şi propunerea noastră este de a fi eliminat textul dintre linioare: "spitale clinice universitare, institute clinice şi spitale judeţene" şi de a se vorbi despre: "Conducerea spitalelor publice răspunde în faţa direcţiei de sănătate publică şi/sau a Ministerului Sănătăţii, respectiv, în faţa ministerului de resort pentru îndeplinirea atribuţiunilor care îi revin".

Altfel, noi suntem de acord cu acest lucru.

Domnul Valer Dorneanu:

Ca variantă, am înţeles că domnul Marton este de acord cu eliminarea enumerării dintre linioare.

Domnul Sorin Mircea Oprescu:

Da, sunt cele două soluţii propuse de domnul Marton.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Dacă sunteţi de acord cu varianta Senatului în această reformulare, eliminarea enumerării dintre linioare.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? 1 abţinere. Mulţumesc.

Pct.30, varianta Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.31-32, tot variantele Senatului.

Nu sunt obiecţii.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votate în unanimitate.

Pct.33-34, tot variantele Senatului.

Dacă sunt obiecţii? Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.35, varianta Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.36, varianta Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.37 şi 38, variantele Senatului.

Cine este pentru?

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

La pct.41, s-au înregistrat 1 vot împotrivă şi 3 abţineri.

La pct.42, dacă sunt obiecţiuni la varianta Senatului? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri? 1 abţinere.

Pct.43, varianta Senatului.

Dacă sunt obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri? 1 abţinere.

Pct.44.

Dacă sunt obiecţiuni la varianta Senatului? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.45, dacă aveţi obiecţiuni?

Cine este pentru?

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abţineri? 1 abţinere.

Cu 1 vot împotrivă şi 1 abţinere, s-a adoptat.

Votul final asupra raportului îl vom da mâine, în şedinţa destinată special.

Pct. 4, Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2003 pentru abilitarea inspectoratelor teritoriale de regim silvic şi cinegetic să concesioneze în numele statului terenuri forestiere.

La pct. 1 al Raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2003 este varianta Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni la ea? Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct. 2 şi 3, tot variantele Senatului, dacă la vreunul din ele aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Următorul raport de mediere este cel la Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 268/2001.

La pct. 1, care este unicul aflat în mediere, varianta Camerei Deputaţilor, nu se supune votului, nici dezbaterii.

Va fi supus raportul votului final mâine.

Propunerea legislativă privind modificarea prevederilor art. 15 din Legea privind finanţele publice.

Cine este iniţiatorul?

Suntem în procedură de urgenţă şi îi dau cuvântul domnului Grigoraş, ca, în numele comisiei, să propună timpii de dezbatere.

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă propunem pentru dezbaterea Propunerii legislative de modificare a prevederilor art. 15 din Legea finanţelor publice nr. 500/2002 timp total 10 minute şi 1 minut pentru fiecare intervenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu această propunere?

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Să trecem direct la dezbaterea pe articole.

La titlul propunerii, comisia sesizată în fond propune modificarea acestuia potrivit amendamentului nr. 1.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr. 1? Nu.

Admis în unanimitate, modificat titlul legii.

Cu privire la textul articolului unic, urmăriţi amendamentul nr. 2.

Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament? Nu aveţi.

A fost adoptat, textul articolului unic se modifică în mod corespunzător.

Vom supune votului final această lege mâine.

La pct. 7 este Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 14/2003.

Tot procedură de urgenţă, Comisia pentru agricultură, vă rog să propuneţi timpii de dezbatere. Poftiţi, domnule deputat Neagu.

Domnul Victor Neagu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Agenţia SAPARD, pe care dumneavoastră deja o cunoaşteţi, ca activitate, ca instrument special de preaderare pentru agricultură şi pentru zona rurală, creată pentru a înlesni ceea se doreşte de comun acord între România şi Uniunea Europeană. pregătită, şcolită cu specialişti români, dar şi cu specialişti din străinătate, testaţi, atestaţi, la ora actuală, doreşte tot timpul să fie în pas cu ceea ce impun, de fapt, cei care dau banii, adică cei de la Bruxelles. de aceea, astăzi, în faţa dumneavoastră este un proiect de lege care vine să întărească ceea ce Guvernul ne-a înaintat prin ordonanţă de urgenţă, şi anume, rugându-vă totodată să vă aplecaţi asupra conţinutului acestui proiect de lege, ca să fiţi de acord cu modernizarea acestei agenţii, în sensul că ordonatorul de credite este acela care vrea să-şi spună cuvântul cu privire la numărul de personal cu care va lucra şi pe care îl şcoleşte permanent, potrivit noilor cerinţe, şi, bineînţeles, cu privire la salarizarea acestui personal.

Pentru că este o lege în regim de urgenţă, vă propun, domnule preşedinte, să supuneţi votului plenului 5 minute pe ansamblu şi 1 minut de intervenţie, pentru că este o lege scurtă. Şi să vă aplecaţi, repet, şi asupra amendamentului pe care noi l-am făcut în plen în comisie şi în unanimitate. Există un amendament făcut de Senat, pe care noi l-am susţinut. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu timpii de dezbatere propuşi? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pe timpii de dezbatere aprobaţi de dumneavoastră trecem la discutarea proiectului de lege şi a ordonanţei de urgenţă.

La titlul proiectului, astfel cum a fost votat de Senat, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Preambulul articolului unic.

Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Amendamentul Senatului cu privire la art. 2 alin. 1, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în formularea votată de către Senat.

La titlul ordonanţei de urgenţă? Nu aveţi obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Art. I.

Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră.

Votat în unanimitate.

La art. II alin. 1, am votat deja textul propus de Senat, dacă mai aveţi discuţii cu privire la acesta? L-am votat când am discutat proiectul de lege. Nu aveţi.

Textul art. II alin. 1 va avea alcătuirea votată de către Senat.

Art. II şi III.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votate în formularea din ordonanţă.

Vom supune proiectul votului final în şedinţa destinată acestui scop mâine.

Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii pentru organizarea şi exercitarea profesiunii de medic veterinar.

Dau cuvântul, întâi, iniţiatorului.

Domnul Attila Bela Ladislau Kelemen:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Aveţi în faţă Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii pentru organizarea şi exercitarea profesiunii de medic veterinar nr. 160/1998, înaintat Camerei Deputaţilor cu Adresa nr. 588.

Apărarea sănătăţii animalelor şi prevenirea transmiterii de boli de la animale la om este o problemă de stat şi constituie o sarcină permanentă pentru toate unităţile, precum şi o îndatorire pentru toţi locuitorii ţării. Activitatea sanitar-veterinară are menirea de a apăra sănătatea animalelor şi sănătatea publică, prin prevenirea transmiterii de boli comune animalelor şi omului, examinarea materiilor prime şi a alimentelor de origine animală, în scopul realizării siguranţei alimentare, protecţiei consumatorilor şi a mediului înconjurător.

Profesiunea de medic veterinar are ca obiective apărarea sănătăţii animalelor, a sănătăţii publice, protecţia consumatorului, în scopul ameliorării efectivelor de animale, asigurării securităţii alimentaţiei populaţiei, facilitării relaţiilor comerciale şi păstrării echilibrului ecologic.

Prin supravegherea epidemiologică a teritoriului în relaţiile cu animalele vii şi produsele de origine animală, precum şi exercitarea controlului sanitar-veterinar la frontiera de stat în concordanţă cu acordurile şi convenţiile internaţionale, se previne pătrunderea pe teritoriul ţării a unor boli cu mare difuzibilitate la animale, ce ar putea avea implicaţii foarte grave asupra economiei naţionale.

Cele prezentate, precum şi noua ipostază, de ţară asociată în curs de aderare la Uniunea Europeană, impun ca o necesitate imediată legiferarea modului de organizare şi exercitare a profesiei de medic veterinar în România, pentru a o face compatibilă cu principiile legislaţiei Uniunii Europene în domeniu.

Stimaţi colegi,

În dezbaterea propusă de noi, am încercat, un grup de 8 iniţiatori, să vă propunem această armonizare cu legislaţia europeană, ca acest sector, atât de important, prezentat de noi, să fie în deplină concordanţă cu cerinţele Uniunii Europene şi la noi în ţară. Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea comisiei, domnul deputat Neagu.

Domnul Victor Neagu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată în fond, a dezbătut, menţionând că a avut în faţă avizul privind modificarea şi completarea Legii de organizare şi exercitare a profesiunii de medic veterinar de la Consiliul Legislativ, cât şi punctul de vedere al Guvernului.

Evident că, odată cu trecerea la economia de piaţă, la reformele care sunt la ora actuală în agricultură, este nevoie ca şi proprietatea privată asupra animalelor şi a produselor de origine animală să conducă la o diversificare a acestui domeniu în meseria de medic veterinar.

Este o lege care face parte din categoria legilor organice.

La lucrările comisiei au fost cei 32 de deputaţi şi raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate.

Vă propunem, deci, ca urmare a dezbaterilor ce au avut loc în comisie, să admiteţi modificările şi completările care s-au făcut de către această comisie la acest proiect de lege. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

La dezbateri generale, dacă doreşte cineva să participe? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului.

Vă rog să urmăriţi, în paralel, propunerea legislativă şi raportul.

La titlul legii, dacă aveţi obiecţiuni? Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

La titlul legii şi la art. 1, vă propun să avem următoarea reformulare: "Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 160/1998 pentru...", urmează restul textului. Pentru că, altfel, s-ar înţelege că profesiunea de medic veterinar este nr. 160/1998.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Iarăşi, sunt obligat să apelez la cunoştinţele mele din trecuta funcţie şi să vă spun că sunt două tipuri de numerotare a legilor în titlul lor: unul este acesta, pe care îl are acum Legea nr. 160/1998 şi altul este cel sugerat de domnul Damian Brudaşca - Legea nr. ".. privind.... Legea nr. 160/1998 aşa a fost botezată şi aşa este cunoscută, deci nu schimbăm acum titlul legii doar de dragul artei. Şi, vă spun, ambele denumiri cu privire la numerotare sunt utilizate în egală măsură.

Deci, legea aceasta aşa a fost votată de noi, inclusiv cu votul dumneavoastră. Vă propun să rămână aşa titlul. Mulţumesc.

Art. I, preambul.

Votat în unanimitate, nefiind obiecţiuni.

La pct. 1 al art. I, cel cu privire la art. 1 alin. 1 şi 2, vă rog să urmăriţi amendamentul nr. 3. Poftiţi, domnule Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

La alin. 3, vă rog să-mi permiteţi să propun următoarea reformulare: "Medicina veterinară este ştiinţa medicală care asigură sănătatea şi protecţia animalelor şi contribuie la menţinerea sănătăţii publice şi la protecţia mediului".

Nu cred că este firesc să folosim sintagma: "Asigură bunăstarea animalelor".

Domnul Attila Bela Ladislau Kelemen:

Domnilor colegi,

În comisie, chiar şi în prezenţa deputaţilor de la formaţiunea dumneavoastră, am avut o discuţie de cel puţin o jumătate de oră pe acest articol. Sintagma "bunăstare a animalelor" - "animal welfare" este în toată legislaţia europeană. Domnul secretar de stat Harbuz, care a participat la lucrările comisiei, secretarul de stat care coordonează activitatea sanitar-veterinară, a insistat expres ca să existe, în concordanţă cu legile europene, această sintagmă, de "bunăstare a animalelor".

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnă Puwak, vă rugăm frumos, ajutaţi-ne puţin într-o materie de armonizare legislativă.

Domnul Damian Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Este adevărat că în englezeşte "welfare" înseamnă "bunăstare", dar nu trebuie să traducem aici mot a mot şi să "îmbogăţim" limba română cu nişte stupidităţi. "Bunăstarea", în cazul animalelor, probabil că este "sănătatea".

Deci, argumentul că este vorba aici de traducerea sau preluarea papagalicească a unei noţiuni din legislaţia europeană nu are justificare în această traducere şchioapă.

Iar în ce priveşte celelalte aspecte, am făcut corecţiile care se impuneau din punct de vedere al corectitudinii exprimării.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule preşedinte al Comisiei pentru agricultură.

Domnul Victor Neagu:

Mulţumesc.

Domnilor colegi,

Această noţiune de "bunăstare a animalelor" nu se referă deloc la sănătatea animalelor, sănătatea animalelor e una, bunăstarea e alta. De exemplu, reglementările europene spun că, în anumite condiţii, trebuie să nu admitem mai mult transport de 8 ore şi trebuie să dai jos din vagoane sau din autocamioane animalele, în condiţiile când temperatura este peste 30 de grade, numai 6 ore sunt acceptate în transport. Şi aceasta nu este "sănătatea animalelor", este "bunăstarea animalelor", confortul animalelor, care este o cerinţă europeană. Cei de la protecţia animalelor, din păcate sau nu, vrem noi sau nu, sunt foarte serioşi şi foarte severi în acest domeniu.

Domnul Valer Dorneanu:

Să înţeleg că aţi propus "confort"? Vrea "confort" Ministerul Agriculturii?

Domnul secretar Leonăchescu.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

O definiţie se dă pentru genul proxim şi diferenţe specifice. or, aici, definiţia este un inventar de date, o enumerare de calităţi. Dacă ne referim la "bunăstare", conceptul este tipic uman, pentru că bunăstarea este definită şi prin alţi parametri, nu numai cei pur biologici: nivelul de zgomot, muzică, lumină, intensitatea fluxului luminos în planul de lucru etc.

Cred că aici nu putem vorbi nici de "confort". Confortul este o noţiune foarte largă, în care intră, ca domeniu strict, confortul termic. Până şi culoarea intră, ca parametru, în noţiunea de confort, foarte general: culoarea roşie irită, culoarea verde linişteşte etc., are efecte psihologice. Iată de ce nici termenul de "confort" nu este bun aici. Cred că este vorba de "metabolismul optim al animalului". Şi atunci, ar trebui să înlocuim "bunăstarea", concept tipic uman, în care intră şi nivelul de cultură, şi muzica, şi civilizaţia şi tot ce vreţi, cu termenul specific animalului. eu zic că este vorba de "metabolismul optim". Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu "confort"?

Domnul Attila Bela Ladislau Kelemen:

Stimaţi colegi,

Pentru mine, un pic, este ciudat că discutăm aşa de mult la acest articol. Exact aici ne-am împotmolit şi în comisie, cei care am fost acolo ştim.

"Bunăstarea" poate că este ceva specific uman, dar, dacă spunem: "Bunăstarea şi protecţia animalelor", atunci, normal că nu ne referim la oameni, ci ne referim la animale, doar este explicitat şi în text.

Eu aşa cred, că această sintagmă de "bunăstare", eventual, cu "confort" o putem înlocui, în nici un caz cu "metabolismul", care înseamnă complet altceva şi n-aş dori să ţin aici lecţii de anatomie, fiziologie animală, că nu este cazul.

Deci, cu sintagma "confort", eventual, suntem de acord. Dacă nu, cerem menţinerea textului.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Ştefan Cazimir. Vă aşteptam de mult cu o precizare lingvistică.

Domnul Ştefan Cazimir:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

De abia cu câteva minute în urmă, Comisia juridică şi-a încheiat misiunea specială cu care a fost învestită şi de aceea am sosit după ce o parte din argumente şi din controverse s-au epuizat. am prins numai partea finală. În orice caz, cu textul în faţă şi din puţinul pe care l-am putut auzi, am înţeles că este vorba, de fapt, de un anumit tratament care trebuie asigurat animalelor şi care trebuie să se încadreze în anumite standarde şi să le ferească de orice suferinţă.

Şi atunci, probabil că o soluţie - pe care o prezint cu toată rezerva şi numai cu titlu provizoriu - ar fi "bunul tratament": "Medicina veterinară este ştiinţa care asigură bunul tratament şi protecţia animalelor". E o ipoteză pe care o propun cu toată rezerva.

Domnul Valer Dorneanu:

"Asigură confortul şi protecţia animalelor" nu merge?

Domnul Ştefan Cazimir:

Termenul de "confort" nu cred că ar fi adecvat, cred că e vorba totuşi de un anumit tratament: "tratament adecvat" sau "bun tratament" sau ceva de genul acesta. Adică, e vorba de felul în care omul se comportă faţă de animal şi îl fereşte de suferinţe nerecomandabile.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

De fapt, este vorba de traducerea termenului englezesc. Eu vă propun să votăm textul aşa cum este şi să rugăm Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice să mai consulte specialiştii şi să opteze între termenii propuşi.

Formularea "tratamentul corespunzător" pare a fi mai bună.

Domnul Kelemen Attila Bela Ladislau:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aş putea să fiu de acord cu dumneavoastră dacă nu ar fi vorba despre Legea profesiunii de medic veterinar. Atunci când într-o asemenea lege se vorbeşte despre tratamentul animalului, este normal că, dacă întrebi o mie de oameni despre acest lucru, se vor gândi la un tratament medical, chirurgical, la n tratamente. Nicidecum nu se va gândi nimeni la un bun tratament sau la o bună tratare a animalului.

Eu înţeleg ceea ce a vrut să spună onoratul nostru coleg, domnul profesor, dar eu cred că, tocmai fiindcă este vorba de Legea de a profesa în medicina veterinară, pentru orice medic veterinar, dar şi pentru orice om de rând, tratamentul pentru animale te duce cu gândul la tratamente efective medicale veterinare.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Totuşi, se pare că termenul "confort" are mai multă adeziune. Eu vi-l propun pe acesta. Oricum vom fi în mediere cu Senatul şi, între timp, ne vom gândi şi la "bunăstare".

Sunteţi de acord cu formularea pe care ne-o propune comisia - înlocuirea noţiunii de "bunăstare" cu cea de "confort"?

Cine este pentru?

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Vă mulţumesc.

Vă veţi mai gândi şi la mediere.

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Eu am mai făcut câteva propuneri.

Domnul Valer Dorneanu:

Aveţi alte precizări?

Poftiţi.

Domnul Damian Brudaşca:

Aşa cum aţi spus dumneavoastră, rămânem la această formulare, dar eu am propus ca textul să fie "Medicina veterinară este ştiinţa medicală care asigură (...) şi contribuie la menţinerea sănătăţii publice şi la protecţia mediului." Nu se poate spune "...contribuie la menţinerea protecţiei".

Domnul Valer Dorneanu:

Bun. Cine este pentru această reformulare care presupune înlocuirea termenului "bunăstare" cu "confort" şi, în loc de "şi la protecţia", să fie "la protecţia mediului"?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.2, amendamentul de la pct.4 din raport, domnul secretar Leonăchescu are o observaţie.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Eu propun o redactare mai comprimată, mai densă a textului care se întinde pe un spaţiu foarte mare la alin.1, şi anume: "Profesiunea de medic veterinar se poate exercita de către orice persoană cu cetăţenie română, ce posedă diplomă de medic veterinar echivalată potrivit legii. Exercitarea profesiunii de medic veterinar de către cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene se aprobă de către Colegiul Medicilor Veterinari din România, în baza criteriilor reglementate". Partea din mijloc care apărea nu este necesară pentru că se revine asupra ei în partea finală; de aceea, am eliminat-o.

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru alin.1, vă rog, comisia.

Domnul Victor Neagu:

Domnule preşedinte,

Sigur că zootehnia face parte din agricultură, pentru care există multe intervenţii şi vor mai fi. Toate legile pentru agricultură nasc astfel de dezbateri aprinse. Este adevărat că acum este un domeniu mai lingvistic. Însă, noi ne menţinem textul.

Vreau să vă spun că, în cadrul comisiei noastre, acest proiect de lege a fost amplu dezbătut, şi am căutat să racordăm şi să acordăm fiecare termen, şi într-adevăr acquis-ul comunitar să poată fi simţit şi în această lege. Deci, a fost dezbătut de reprezentanţii fiecărui partid, şi nu vreau să nominalizez aici pe nimeni. Astfel, comisia îşi menţine textul pe care îl aveţi în faţă.

Domnul Valer Dorneanu:

Tot pentru alin.1. Poftiţi.

Domnul Damian Brudaşca:

În ideea că vreţi să menţineţi acest text, totuşi, acesta trebuie să fie îmbrăcat în limba română. Noi ne cerem scuze că intervenim, dar nu intervenim pentru că am avea sentimente mai deosebite faţă de agricultură sau faţă de cei care o slujesc, ci pentru că aici este vorba de o exprimare care trebuie să ne reprezinte. Prin urmare, eu propun să apară câteva exprimări şi textul să fie astfel: "...Uniunii Europene, posesori ai diplomelor de medic veterinar ori ai altor documente recunoscute oficial." Pentru a nu exista exprimări redundante, având în vedere că era trecut de câteva ori "medic veterinar" în acest text, să se elimine "de medic veterinar" şi textul să fie în continuare "Pentru titularii diplomelor de medic veterinar eliberate în ţările din afara Uniunii Europene, exercitarea acestei profesiuni se aprobă de către Colegiul Medicilor Veterinari din România, în baza criteriilor reglementate."

Dacă se menţine textul, atunci propun toaleta respectivă de exprimare.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul vicepreşedinte al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice.

Domnul Kelemen Attila Bela Ladislau:

Domnule preşedinte,

Doresc să iau cuvântul numai pentru lămurirea unei probleme. Cred că, după cum a spus domnul profesor, textul trebuie îmbrăcat şi tradus în limba română, dar poate dânsul, văzând pe iniţiator, crede că trebuie tot timpul corectate greşelile gramaticale. Dar vă spun că noi am ţinut cont aici întocmai de formularea Guvernului. În observaţiile Guvernului se spune astfel, la pct.3: "Deoarece în unele state membre ale Uniunii Europene absolvenţii cursurilor unei facultăţi de medicină veterinară nu primesc "diplome", ci alte documente, dar care sunt recunoscute oficial la nivel comunitar, se impune reformularea textelor de la art.1 alin.1 după cum urmează...", şi este exact textul pe care îl găsiţi în raportul nostru. Deci, acesta este textul Guvernului, nu al iniţiatorilor.

Dacă credeţi că sună mai bine formularea pe care a propus-o dânsul, nu am nimic împotrivă.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Ca să nu mai continuăm această dispută acerbă de articulare a textelor, vă propun să aprobăm textul astfel cum a fost reformulat în prima parte de către domnul Leonăchescu, şi în a doua să apară formularea "...ai diplomelor şi ai altor documente...".

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? O abţinere.

Alin.2.

Domnul Damian Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Eu nu ştiu dacă recunoaşterea este sau nu profesională. De aceea, eu vreau să vă propun următoarea reformulare: "Diplomele, certificatele sau alte documente cu valoare academică şi care atestă calitatea oficială de medic veterinar se recunosc în mod nemijlocit în momentul înscrierii în Colegiul Medicilor Veterinari din România." Cred că, în felul acesta, textul devine mai clar.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia este de acord cu această reformulare. Dacă dumneavoastră sunteţi de acord. Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Domnule preşedinte, aş dori să iau cuvântul la alin.3.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu voi spune nimic până nu faceţi amendamentul la alin.3, dar, după aceea, daţi-mi voie să vă sugerez un mod mai alert de a dezbate textele.

Poftiţi.

Domnul Damian Brudaşca:

Nu am decât o singură observaţie - textul să fie: "...cetăţeni români membri ai Colegiului Medicilor Veterinari".

Domnul Valer Dorneanu:

Sunteţi de acord cu această corectură gramaticală.

Mai sunt alte observaţii? Nu. Deci, textul este aprobat, cu această corectură gramaticală.

Pct.3, poz.5 din raport. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Va rămâne textul iniţial.

La pct.4, urmăriţi amendamentul de la pct.6. Dacă aveţi obiecţiuni.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Trebuie să îmi recunosc neştiinţa: nu ştiu ce diferenţă este între produsele animaliere şi cele de origine animală. Dacă mi se explică faptul că există diferenţe foarte mari, atunci renunţ la ideea de a se elimina de la lit.b) formularea "...animaliere şi..."

La lit.h) este vorba de un acord, şi textul este: "testarea, înregistrarea şi autorizarea producerii şi comercializării produselor de uz veterinar şi ale altor materii care pot influenţa sănătatea animalelor". Astfel, este nevoie de acordarea gramaticală corespunzătoare.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Kelemen, iniţiatorul acestei propuneri.

Poftiţi, vă rog.

Domnul Kelemen Attila Bela Ladislau:

Doamnelor şi domnilor colegi,

În exprimarea uzuală, prin produse animaliere înţelegem, de exemplu, laptele produs de vacă, oaie şi de alte animale, iar un produs de origine animală este caşul produs din lapte. Deci, produsul animalier este cel produs direct de animal, iar produsele de origine animală sunt, de exemplu, brânzeturile, care sunt făcute după o tehnologie prin prelucrarea laptelui.

Domnul Valer Dorneanu:

Pare evident.

În ceea ce priveşte corectura "şi alte altor", este evident că aceasta se impune.

Am dorinţa şi rugămintea sinceră la cei care observă asemenea dezacorduri să le semnaleze direct aparatului de la comisii, ca să nu mai reparăm noi corecturile de tipar sau dezacordurile. Asemenea corecturi trebuie făcute direct de către aparatul tehnic.

La pct.5 urmăriţi amendamentul de la pct.7. Nu sunt obiecţiuni. S-a admis amendamentul şi se modifică textul.

La pct.6, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră. Rămâne textul iniţial.

La pct.7 urmăriţi amendamentul de la pct.9. Nu aveţi obiecţiuni. S-a admis amendamentul şi se modifică textul.

La pct.8 urmăriţi amendamentul de la pct.10. Nu sunt obiecţiuni. S-a admis amendamentul şi se modifică pct.8 în întregime.

La pct.9 urmăriţi amendamentul de la pct.11. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Se modifică textul.

La pct.10, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră. Votat textul iniţial.

La pct.11 urmăriţi amendamentul de la pct.13.

Domnul Damian Brudaşca. Poftiţi.

Vă rog să vă consultaţi în grup asupra celei mai bune strategii de urmat.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Eu propun eliminarea exprimării redundante de la art.13.

Domnul Valer Dorneanu:

Dar noi suntem la art.15, amendamentul de la pct.13.

Domnul Damian Brudaşca:

Eu doream să sugerez să se elimine de la lit. a) - f) noţiunea "adoptă", pentru că este o repetiţie redundantă şi obositoare, şi să se formuleze astfel textul: "Congresul naţional al medicilor veterinari adoptă: ".."

Mă voi referi şi la amendamentul de la pct.13.

Profit de prezenţa doamnei ministru aici şi o întreb dacă, până în momentul de faţă, se poate vorbi despre cetăţenie comunitară. Ştiu că şi ţările membre ale Comunităţii Europene au cetăţeniile individuale ale ţărilor respective. Nu există până în momentul de faţă, după proasta mea cunoştinţă, o cetăţenie comunitară. De aceea, nu ştiu dacă, în momentul de faţă, putem promova o lege în care să vorbim despre persoane sau medici veterinari cu cetăţenie română sau comunitară.

La lit. a), pentru că se dovedeşte că mai jos am avut dreptate, aş vrea să modificăm "posesor de" cu "posesor al diplomei de medic", având în vedere că mai jos se menţine formula "posesor al diplomei de medic".

Daţi-mi voie ca, la lit. c), întrucât referirile sunt la o lege aplicabilă în România, pentru evitarea redundanţei, să se elimine finalul "pe teritoriul României", întrucât nu facem o lege care să se folosească pe teritoriul Turciei, Bulgariei sau al altor ţări din Comunitatea Europeană.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Neagu. Poftiţi.

Domnul Victor Neagu:

Am înţeles că aţi adresat o întrebare onoratei doamne ministru Puwak.

Domnul Valer Dorneanu:

Puteţi răspunde şi dumneavoastră.

Domnul Victor Neagu:

Sigur, noi ne-am gândit, atunci când am vorbit de cetăţenie română sau comunitară, la ţările din Uniunea Europeană. Într-adevăr, pentru ca să nu se creeze alte păreri, formularea poate să fie "cu cetăţenie română sau din ţările membre ale Uniunii Europene".

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Pentru că am tot discutat în Comisia constituţională şi despre acest termen, vreau să vă spun că ambii termeni sunt corecţi. Termenul "cetăţeni comunitari" a intrat în uzaj.

Doamna Hildegard Carola Puwak (din banca rezervată membrilor Guvernului):

Termenul este "cetăţenie europeană".

Domnul Valer Dorneanu:

Înţeleg că termenul corect este "cetăţenie europeană".

Acceptaţi această terminologie?

Domnul Victor Neagu:

Cel care are cetăţenie europeană s-ar putea să nu fie membru al Uniunii Europene, iar noi ne racordăm şi privim tot timpul la Uniunea Europeană.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna Puwak, în calitate de deputat şi de principal responsabil de integrarea europeană.

Doamna Hildegard Carola Puwak:

Cred că, la momentul acesta, formularea corectă este "cetăţenia statelor membre UE". Cetăţenia europeană va deveni un termen consacrat o dată cu adoptarea Tratatului Constituţional sau noii Constituţii, atunci când această Convenţie privind viitorul Europei îşi va fi încheiat mandatul şi Conferinţa interguvernamentală îl va adopta. Astfel, vom avea o cetăţenie europeană, în sensul ţărilor membre ale Uniunii Europene, dar de abia după Conferinţa interguvernamentală. Deci, vă rog să acceptaţi formularea "cetăţenia statelor membre ale Uniunii Europene".

Domnul Victor Neagu (din banca rezervată comisiei):

Suntem de acord.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai rămân precizările finale, referitoare la formularea "pe teritoriul României."

Domnul Victor Neagu (din banca rezervată comisiei):

Suntem de acord cu aceste propuneri.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la pct.13, cu reformularea din alin.1 - "cetăţenie română sau a ţărilor membre ale Uniunii Europene" şi cu eliminarea sintagmelor "în România" şi "pe teritoriul României" de la lit. a) şi c).

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.12 şi 13 comisia nu are amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră. Votate textele iniţiale.

La pct.14 urmăriţi amendamentul de la pct.16.

Domnul deputat Damian Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

La lit.f), sugerez să se elimine virgula după "părţilor" pentru că, altfel, despărţim subiectul de predicat, ceea ce în limba română nu este corect. Este vorba de art.17¹ lit.f). Bănuiesc că este o eroare tehnică faptul că s-a pus o virgulă care nu îşi are locul acolo.

Domnul Valer Dorneanu:

De acord. Cu această observaţie, dacă mai sunt obiecţiuni. Adoptat amendamentul, în formularea propusă.

La pct.15 urmăriţi amendamentul de la pct.17. Nu sunt obiecţiuni. S-a admis amendamentul şi se modifică textul.

La pct.16 urmăriţi amendamentul de la pct.18. Nu sunt obiecţiuni. Se modifică pct.16.

La pct.17 urmăriţi amendamentul de la pct.19. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul.

La pct.18, 19 şi 20, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră. Votate textele iniţiale.

La pct.21 urmăriţi amendamentul de la pct.23.

Poftiţi.

Domnul Damian Brudaşca:

Enumerările acestea trebuie să fie articulate. Este vorba de "asistenţa medicală veterinară, însămânţările artificiale, diferitele servicii de specialitate", şi mie mi se pare că după formularea "antiparazitarea şi medicamentelor de uz veterinar" lipseşte ceva. Nu ştiu ce lipseşte, dar îi rog pe colegii din comisia de specialitate să precizeze textul absent. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

În primul rând, termenul trebuie să fie articulat - "antiparazitarea". Şi se cere explicaţia la întrebarea "Antiparazitarea cui?"

Rog iniţiatorul sau comisia să se pronunţe.

Domnul Kelemen Attila Bela Ladislau:

Stimaţi colegi,

Textul se referă la medicamente. Este vorba de comercializarea produselor biologice, a medicamentelor antiparazitare şi medicamentelor de uz veterinar. Antiparazitarele sunt un capitol separat în tratamentul medical. Textul este: "...medicamentelor antiparazitare şi de uz veterinar". Câteodată, antiparazitarele, din păcate, sunt folosite, de exemplu, şi în acţiunile fitosanitare. Astfel, anumite medicamente sunt comune tratamentelor fitosanitare şi sanitar-veterinare. De aceea a fost propusă această formulare.

Domnul Valer Dorneanu:

Propunerea este: "...şi comercializarea medicamentelor antiparazitare şi de uz veterinar şi a aparaturii şi instrumentarului de uz veterinar." De acord? Toată lumea este de acord.

La pct.22 urmăriţi amendamentul de la pct.24.

Domnul Damian Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

După cum vedeţi, am prostul obicei să fiu atent la formulările pe care le-au făcut colegii de la sectorul medicinii umane, de unde am reţinut că medicii sunt "cu drept de liberă practică", nu sunt "medici de liberă practică". Ca atare, sugerez colegilor să fie de acord cu introducerea sintagmei "Medicii veterinari cu drept de liberă practică îşi pot desfăşura activitatea independent, atât ca persoane fizice autorizate, cât şi ca persoane juridice."

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia este de acord.

Domnul Damian Brudaşca:

Pentru a nu reveni la microfon, rog pe colegii de la comisia de specialitate ca peste tot unde este vorba de asemenea medici să se includă sintagma "cu drept de liberă practică".

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Sunteţi de acord cu propunerea concretă de la pct.23 şi de principiu? Toată lumea este de acord. Vă mulţumesc.

La pct.23, amendamentul de la pct.25 a vizat doar art.25¹.

Pentru art.25² şi art.25³ comisia nu a mai avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră. Votate în formularea iniţiatorului.

La art.25⁴, urmăriţi amendamentul de la finalul pag.21.

Domnul Damian Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Pentru că mie mi se pare că exprimarea este puţin cam eliptică, propun ca textul să fie "...vor funcţiona cu îndeplinirea următoarelor condiţii: a) au ca obiect de activitate principal activităţile veterinare şi b) sunt înregistrate în Registrul unic al cabinetelor veterinare".

Domnul Valer Dorneanu:

Iniţiatorul este de acord. Dacă dumneavoastră mai aveţi obiecţiuni. Nu. Art. 25⁴, votat în formularea comisiei, cu acele corecturi propuse de domnul Damian Brudaşca.

Vă rog.

Domnul Damian Brudaşca:

La art.25⁵ alin.1, aş vrea să fiţi de acord şi dumneavoastră şi comisia cu textul "...cabinetelor medicale veterinare, cu sau fără personalitate juridică, "iar ulterior" întocmeşte la Consiliile judeţene sau al municipiului Bucureşti, după aprobarea sa de către Biroul executiv al consiliului...", şi restul textului curge conform ideilor din formularea colegilor de la comisie.

Domnul Valer Dorneanu:

De acord? Colegii sunt de acord.

Despre virgule trebuia să spuneţi, dar vă mai rog încă odată ca, acolo unde este vorba de folosirea acordului greşit, să spuneţi direct aparatului tehnic, pentru că este evident că nu putem fi împotriva limbii române.

Restul textului rămâne aşa cum este. Vă rog.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Tocmai ţinând şi respectându-vă în mod deosebit, eu am avut mai multe observaţii care ţin de această corectitudine a folosirii semnelor de punctuaţie, eu nu am ieşit de fiecare dată...

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să le daţi comisiei.

Domnul Damian Brudaşca:

O să dau exemplarul pe care l-am scris, l-am completat, o să-l dau comisiei pentru a face corecturile respective, dacă-şi însuşesc, evident, această punctuaţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc foarte mult pentru înţelegere şi pentru constructivitate.

La art.25 alin.6, urmăriţi amendamentul de la pag.23. Nu sunt obiecţiuni. Votat în formularea comisiei.

Art.25 alin.7, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră? Votat în formularea iniţiatorului.

Art.25 alin.8, de asemenea, comisia nu a avut obiecţiuni. Nu sunt obiecţiuni. Votat în formularea iniţiatorului.

La punctul 24, de asemenea, comisia nu are obiecţiuni. Votat în formularea iniţiatorului.

La punctul 25, domnul Leonăchescu doreşte să intervină.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Eu cred că art.27 alin.1 se referă la medicamentele şi produsele antiparazitare de uz veterinar. Aici scrie "parazitare" doar.

Domnul Valer Dorneanu:

S-a operat corectura. Vă mulţumesc.

Deci textul de la 25 votat potrivit amendamentului 27, cu această corectură - "antiparazitare".

Urmăriţi, vă rog, amendamentul 28. Comisia propune modificarea art.28. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate amendamentul.

La punctul 27, urmăriţi amendamentul 29. Nu sunt obiecţiuni. Votat amendamentul, modificat textul.

Punctul 28, urmăriţi amendamentul 30. Votat amendamentul, modificat textul.

Vă rog amendamentul 30 urmăriţi-l în toată desfăşurarea sa. Unele texte sunt propuse spre modificare, altele de la această poziţie rămân nemodificate.

De acord cu poziţia comisiei? În unanimitate, toată lumea de acord.

La punctul 28, rămâne textul iniţial, dar se renumerotează 29.

Punctul 29, urmăriţi amendamentul 32. Votat amendamentul 32. Nu uitaţi "dreptul la liberă practică", acolo.

La poziţia 32, vă rog să urmăriţi toate propunerile comisiei de la pag.29 - 30. Nu aveţi observaţii. Adoptat poziţia comisiei.

Art.II - urmăriţi amendamentul 33. Admis amendamentul, modificat textul.

Art.III - urmăriţi amendamentul 34. Adoptat amendamentul, modificat textul.

La art.IV, comisia nu a avut intervenţii. Dacă aveţi dumneavoastră? Votat textul iniţial.

Cu aceasta, vă rog să constataţi că am parcurs această propunere importantă. Urmează s-o votăm mâine.

Vă rog să mai luăm, în timpul programului de astăzi, punctul 9: Proiectul de Lege pentru modificarea alin.2 al art.2 din Ordonanţa Guvernului nr.21/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Reabilitarea secţiunii Craiova - Drobeta - Turnu Severin a drumului naţional DN 6 (faza 1 a proiectului Craiova - Lugoj), România", semnat la Bruxelles la 22 februarie 2001 şi la Bucureşti la 1 iunie 2001.

Doamnă ministru Puwak, aveţi cuvîntul.

Doamna Hildegard Carola Puwak (ministru, Ministerul pentru Integrare Europeană):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Este o punere de acord a unei situaţii la un proiect care se desfăşoară pentru reabilitarea Secţiunii Craiova - Drobeta Tr.Severin, un proiect de 117 milioane de Euro, din care, din bugetul ISPA, se suportă 87, iar problema constă în următoarea situaţie. În Memorandumul de finanţare, a fost introdusă Agenţia Naţională a Drumurilor ca fiind în situaţia de a plăti cheltuielile neeligibile. Această autoritate nu este decât beneficiarul final, nu dispune de fonduri pentru plata acestor cheltuieli neeligibile, iar acestea vor fi suportate de la bugetul de stat. Aceasta este modificarea, iar procedura fiecărui memorandum ISPA necesită adoptarea de către Parlament a unui act normativ de modificare.

Vă rog să aveţi amabilitatea să adoptaţi acest proiect de lege în forma în care a fost adoptat de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Punctul de vedere al comisiei.

Domnul Tudor Baltă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mă numesc Baltă Tudor şi reprezint Comisia pentru buget, finanţe şi bănci pentru acest punct la ordinea de zi.

În urma examinării Proiectului de Lege pentru modificarea alin.2 al art.2 din Ordonanţa Guvernului nr.21/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin instrumentul pentru politici structurale de preaderare pentru măsura "reabilitarea secţiunii Craiova - Drobeta Tr.Severin a drumului naţional DN 6, (faza 1 a Proiectului Craiova - Lugoj), România", semnat la Bruxelles la 22 februarie 2001 şi la Bucureşti la 1 iunie 2001, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor, în forma adoptată de Senat.

La întocmirea raportului, s-a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să intervină la dezbateri generale?

Trecem la dezbaterea proiectului de lege pe textele acestuia.

La titlul legii, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în formularea Senatului.

Cuprinsul articolului unic. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în formularea Senatului.

Vom supune proiectul votului final în şedinţa de mâine.

Mulţumim doamnei ministru.

Stimaţi colegi,

Vă rog să fiţi de acord să luăm şi un raport de mediere care ne propune textele Camerei Deputaţilor la un proiect de lege foarte important, cel cu privire la Statutul corpului diplomatic.

La punctele 1, 2 şi 3 sunt variantele Camerei Deputaţilor. Deci nu se supun dezbaterii sau votului.

La punctul 4 cu privire la art.9 pentru alin.1, textul Camerei Deputaţilor, nu se supune dezbaterii.

Iar pentru alin.2 un text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pentru punctul 5, textul Camerei Deputaţilor, nu se supune dezbaterii, nici votului.

La punctul 6, cu privire la art.14, alin.1, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pentru alin.2, varianta Camerei Deputaţilor, nu se supune votului.

La punctele 7, 8 şi 9, variantele Camerei Deputaţilor, nu se supun dezbaterii, nici votului dumneavoastră.

La punctul 10, cu privire la art.19, alin.1, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pentru alin.2 de la art.19, varianta Camerei Deputaţilor, nu se supune dezbaterii.

Punctele 11 şi 12 din raportul de mediere, variantele Camerei Deputaţilor, nu se dezbat, nu se supun votului.

Punctele 13, 14, la fel.

La punctul 15, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 16, pentru art.27, alin.1, varianta Camerei Deputaţilor, nu se dezbate.

Pentru alin.2 de la art.27, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.3 şi 4, variantele Camerei Deputaţilor, nu se dezbat.

Pentru alin.5 de la acelaşi art.27, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctele 17 şi 18, variantele Camerei Deputaţilor, nu se dezbat.

Punctul 19, tot varianta Camerei Deputaţilor.

La punctul 20, pentru art.31, lit.f), text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.g), varianta Camerei Deputaţilor. Nu se dezbate.

Punctele 21 şi 22, variantele Camerei Deputaţilor, nu se dezbat.

Punctele 23, 24 şi 25, variantele Camerei Deputaţilor.

La punctul 26, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctele 27, 28 variantele Camerei Deputaţilor, nu se dezbat.

Punctul 29, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctele 30, 31, 32, 33 şi 34, variantele Camerei Deputaţilor, nu se dezbat, nu se supun votului.

Punctul 35, aceeaşi soluţie, varianta Camerei Deputaţilor.

Punctul 36, care este şi ultimul, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vom supune votului raportul, în ansamblu, în şedinţa de mâine.

Daţi-mi voie, înainte de a trece la punctul 2 al ordinii de zi de astăzi, "Întrebări şi interpelări", să vă supun votului câteva comisii de mediere.

Prima este la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.28/1998 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.59/1997 cu privire la finanţarea, în sistem descentralizat, în domeniul ştiinţei, tehnologiei şi inovării.

Sunt propuşi deputaţii: Bar Mihai, Boajă Minică, Selagea Constantin, Baban Ştefan, Holtea Iancu, Săpunaru Nini, Sali Negiat.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.59/1997 cu privire la finanţarea, în sistem descentralizat, în domeniul ştiinţei, tehnologiei şi inovării.

Sunt propuşi domnii: Bar Mihai, Bercăroiu Victor, Boajă Minică, Selagea Constantin, Holtea Iancu, Cladovan Teodor, Winkler Iuliu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.15/1999 privind înfiinţarea Academiei Române de Aviaţie.

Sunt propuşi deputaţii: Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Andea Petru, Ionescu Marian, Miclea Ioan, Baciu Mihai, Ionescu Anton.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.197/2002 pentru modificarea şi completarea art.25 din Legea serviciilor publice de gospodărie comunală nr.326/2001.

Sunt propuşi deputaţii: Bucur Mircea, Ciupercă Silvian, Miţaru Anton, Pleşea Lucian, Şnaider Paul, Domnul Kovacs Csaba Tiberiu, Mirciov Petru.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.3/2003 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.158/2001 privind regimul accizelor şi pentru instituirea unor măsuri de îmbunătăţire a colectării unor venituri bugetare.

Sunt propuşi deputaţii: Bar Mihai, Bercăroiu Victor, Boajă Minică, Moisescu Dumitru, Cladovan Teodor, Nicolăescu Eugen, Winkler Iuliu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.23/2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.20/2002 privind achiziţiile publice prin licitaţii electronice.

Sunt propuşi deputaţii: Dreţcanu Doina Micşunica, Naum Elena, Popescu Virgil, Buzea Cristian, Ionescu Mihaela, Dobre Victor Paul, Pambuccian Varujan.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Ultima comisie este la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere.

Sunt propuşi deputaţii: Lazăr Maria, Baltă Tudor, Naum Elena, Dinu Gheorghe, Şnaider Paul, Nan Nicolae, Kovacs Csaba Tiberiu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vă mulţumesc.

Trecem la următorul punct al ordinii de zi "Întrebări şi interpelări".

Domnule vicepreşedinte Petrescu, aveţi cuvântul în continuare.

(În continuare, şedinţa este condusă de domnul Ovidiu Cameliu Petrescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Stimaţi colegi,

Trecem la secvenţa consacrată răspunsurilor la întrebări.

Domnul Emil Boc a adresat o întrebare privind interpretarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă nr.9/2003.

Poftiţi, domnule deputat, dacă vreţi să reiteraţi această întrebare.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Foarte pe scurt. După intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă nr.9/2003 care modifica legea anterioară, au apărut multiple situaţii în practică legate de interpretarea şi aplicarea contractelor de indemnizaţie pentru creşterea copilului, în baza Legii nr.19/2000.

În concret, un contract de indemnizaţie care a fost încheiat în 1 octombrie 2002, pe baza prevederilor constituite de Legea nr.338/31 mai 2002, unde se precizează că de acest tip de indemnizaţie vor beneficia asiguraţii care, în ultimele 12 luni anterioare producerii riscului au un stagiu de cotizare de cel puţin 6 luni, prima rată a fost achitată la data încheierii contractului, adică la 1 octombrie 2002, iar ratele stabilite au fost achitate lunar, ultima fiind achitată în 3 martie 2003, iar copilul s-a născut în 9 martie 2003. După naşterea copilului, la dosar, au fost depuse toate formalităţile necesare - copie după certificatul de naştere etc. şi, în teritoriu, s-a primit informarea potrivit căreia solicitantul va beneficia de indemnizaţie şi că prima plată se va efectua după 20 aprilie.

În multiple decizii ale Caselor de pensii, începând cu 24 aprilie, solicitanţii au fost informaţi că nu se mai încadrează în condiţiile legii, deoarece nu au cotizat 6 luni înainte de momentul producerii riscului, în conformitate cu modificarea legislativă din 10 aprilie 2003, prin Ordonanţa de urgenţă nr.9 raportată la prevederea din act normativ cuprinsă în punctul 2 din alin.5, potrivit căreia: "pentru persoanele care, anterior datei intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, au avut calitatea de asigurat în sistemul public de pensii, stabilirea indemnizaţiei pentru creşterea copilului se va face avându-se în vedere stagiul de cotizare realizat până la data naşterii copilului, aşa cum a fost reglementat până la data prezentei ordonanţei de urgenţă".

Am formulat această întrebare cu rugămintea de a vedea poziţia Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, poziţie legată de aplicarea unitară a prevederilor acestor legi, pentru a preveni abuzurile exercitate de către Casele de pensii în aplicarea prevederilor legale.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul secretar de stat Petre Ciotloş de la Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.

Aveţi cuvântul.

Domnul Petre Ciotloş:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale formulează următorul răspuns.

Conform prevederilor art.3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.9/2003, astfel cum au fost modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.23/2003, pentru persoanele care anterior date de 17 martie 2003 au avut calitatea de asigurat în sistemul public de pensii, stabilirea indemnizaţiei pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2, respectiv 3 ani, se face avându-se în vedere stagiul de cotizare realizat până la data naşterii copilului, astfel cum a fost reglementat până la această dată.

În consecinţă, în cazul persoanelor care, anterior datei de 17 martie 2003, au avut calitatea de asigurat în sistemul public de pensii, stagiul de cotizare minim necesar pentru acordarea concediului şi indemnizaţiei pentru creşterea copilului este de 6 luni din ultimele 12 luni anterioare datei naşterii copilului.

În cazul prezentat, stagiul de cotizare trebuie să fie constituit din perioada 9 septembrie 2002 - 8 martie 2003; contractul de asigurare socială fiind încheiat în data de 1 octombrie 2002, asiguratul nu îndeplineşte condiţia privind stagiul de cotizare necesar acordării indemnizaţiei pentru creşterea copilului. Menţionăm că această soluţie este valabilă în situaţia în care persoana în cauză este asigurată în sistemul public exclusiv, accentuez - exclusiv pe baza unui contract de asigurare socială.

În cazul în care contractul de asigurare socială a fost încheiat pentru completarea venitului asigurat, respectiv persoana asigurată are stagiul de cotizare realizat în baza unei forme de asigurare obligatorie, de exemplu pe baza unui contract individual de muncă, plătitorul indemnizaţiei pentru creşterea copilului este angajatorul.

Conform dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.23/2003, angajatorul, la stabilirea bazei de calcul a indemnizaţiei pentru creşterea copilului, va avea în vedere, în baza unei adeverinţe eliberate de Casa teritorială de pensii, şi veniturile asigurate în baza contractului de asigurare socială.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Domnule Boc, dacă doriţi să comentaţi, poftiţi.

Domnul Emil Boc:

Eu vă mulţumesc, domnule preşedinte, pentru explicaţia formulată. Totuşi, nu am înţeles: 6 luni au fost, de la 1 octombrie până la 1 martie, când a fost achitată ultima rată, în 3 martie, sunt 6 luni - octombrie, noiembrie, decembrie, ianuarie, februarie, martie. De ce dumneavoastră menţionaţi că ar fi trebuit să se încheie în septembrie, începând cu 9 septembrie?

Domnul Petre Ciotloş:

Data naşterii copilului este 8.03?

Domnul Emil Boc:

Da, 8.03.

Domnul Petre Ciotloş:

Data la care trebuia să fie încheiat contractul este 9 septembrie. El a fost încheiat ulterior, nu sunt 6 luni complete.

Domnul Emil Boc:

Înţeleg.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Ludovic Mardari este? Da. A adresat o întrebare privind cazul unui sugar din Timişoara intoxicat cu lapte praf subvenţionat.

Domnul George Pavelescu, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, va răspunde.

Domnul George Pavelescu:

Stimate domnule vicepreşedinte,

Stimaţi domni deputaţi,

În legătură cu interpelarea adresată de domnul deputat Ludovic Mardari, referitor la o toxiinfecţie în urma consumului de lapte praf de către un sugar din Timişoara, vă facem cunoscut următoarele. Copilul respectiv, Bârcea Valentin Iulian, din Timişoara, născut la 6 aprilie 2003, cu un scor ABgar 8, deci nişte indicatori fiziologici la naştere buni, a fost externat din Secţia clinică Neonanologie cu alimentaţie naturală. Odată cu prezentarea la medicul de familie, doamna doctor Boagiu Daniela, pentru înregistrare, mama copilului a solicitat reţetă de lapte praf gratuit, motivând absenţa lactaţiei materne, deşi examinarea clinică a sugarului releva relaţii normale, dar cantitatea de lapte era insuficientă pentru alăptare şi, ca urmare, în completarea mesei sugarului, s-a aprobat laptele praf gratuit solicitat de mamă.

În cursul zilei de 28 aprilie 2003, medicul de familie a fost solicitat de familie pentru a efectua un examen copilului. Consultul nu a evidenţiat fenomene specifice unei intoxicaţii cu lapte praf, relevând abdomen uşor meteorizat, întărit, agitaţie psihomotorie, afebril şi un scaun de aspect normal, recomandându-se efectuarea unei coproculturi, investigaţie nerealizată de părinţi nici până la ora actuală.

Cutia cu laptele respectiv a fost trimisă pentru examinare la laboratorul de chimie sanitară a Direcţiei de sănătate publică Timiş, care a corespuns cu parametrii menţionaţi pe ambalajul original al produsului şi cu normele tehnice internaţionale 1915/1971. Examenul bacteriologic nu a relevat prezenţa, în laptele praf, a germenilor patogeni. Produsul "Bebelak", fabricat de o firmă din Polonia şi distribuit pe piaţa românească de către o firmă din Pantelimon, are avizul Ministerul Sănătăţii şi Familiei pentru a fi pus în circulaţie şi la vânzare.

Anexăm, pentru domnul deputat, inclusiv buletinele de analiză eliberate de laboratoarele de specialitate, de chimistul şef al laboratorului şi medicul primar microbiolog.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule deputat, dacă doriţi să comentaţi?

Domnul Ludovic Mardari:

Aş vrea să mulţumesc pentru răspunsul primit.

Rămâne de elucidat de ce la astfel de produse de lapte praf aparţinând altor producători, pe ambalaj, este înscris avizul sau în interiorul ambalajului respectiv se găseşte inscripţionat avizul Ministerului Sănătăţii, iar în cazul produsului la care m-am referit în cadrul întrebării, produsului "Bebelak", un astfel de aviz nu este inscripţionat în exteriorul ambalajului, nici în interior. Şi aceasta rămâne ca problemă de elucidat.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă mai doriţi să faceţi o adăugire?

Domnul George Pavelescu (din loja comisiei):

Nu.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Nu, nu mai doriţi? Bun.

Domnul Ion Bozgă a adresat o întrebare. Lipseşte, deci nu-i răspundem.

Domnul Dumitru Bentu a adresat o întrebare Ministerul Agriculturii despre politica de dezvoltare rurală. O să răspundă domnul secretar de stat Gheorghe Predilă.

Domnul Gheorghe Predilă:

Domnule preşedinte,

Cu permisiunea dumneavoastră, vreau să fac câteva precizări. Eu am înmânat domnului deputat răspunsul şi dacă sunteţi de acord să concentrăm puţin acest răspuns, pentru că dânsul este mulţumit de ceea ce am prezentat noi în răspuns.

În primul rând că dezvoltarea rurală este o acţiune concertată, ea trebuie desfăşurată după un concept unitar şi integrat. Dezvoltarea rurală nu este apanajul numai al Ministerul Agriculturii, pentru că o dezvoltare durabilă în mediul rural presupune angajarea tuturor ministerelor care au activităţi în acest mediu rural. Nu poţi să vorbeşti de o dezvoltare armonioasă a mediului rural fără cadru instituţional, fără infrastructură, fără crearea unor activităţi care să absoarbă excedentul de forţă de muncă, pentru că orice am vrea să facem, agricultura, fiind o activitate sezonieră, presupune un repaus în anumite perioade şi, ca atare, forţa de muncă trebuie să găsească un loc unde, în perioada când nu are activităţi în domeniul agriculturii, să poată desfăşura altele, pentru a-şi completa, practic, bugetul familial, deoarece noi ştim că, la ora actuală, încărcătura pe hectar este destul de mare şi, ca atare, bugetul familial nu poate să fie comparabil cu alte activităţi, chiar din mediul rural. De aceea, în programele elaborate de Ministerul Agriculturii, în strânsă concordanţă şi cu cerinţele formulate de Uniunea Europeană şi în care se au în vedere şi resursele care vor fi alocate, sunt prevăzute asemenea obiective care vor face posibilă, de acum, o mai bună angajare şi o mai bună repartizare, în timp, a forţei de muncă, o dezvoltare a activităţilor conexe celor agricole, în aşa fel încât ei să găsească posibilităţi, că vrem sau nu vrem, aşa cum noi avem prevăzut în programul de aderare, din forţa de muncă existentă noi trebuie să scădem, în perioada care urmează, să o reducem ca număr, în aşa fel încât să devenim competitivi cu ce este în structurile europene. De aceea toate aceste activităţi au în vedere angajarea unor resurse mult mai mari şi crearea unor condiţii ca ei să-şi găsească de lucru în această perioadă şi, pe lângă toate acestea, trebuie să vorbim de o creştere mai mare a productivităţii muncii, o procesare reală a producţiei, şi nu o concentrare a ei în câteva zone din ţară, ci să creăm posibilităţi ca procesarea unor produse din zonă să se facă acolo fără a mai fi nevoie de deplasare pe distanţe lungi şi cu angajarea unor cheltuieli suplimentare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Dacă doriţi să comentaţi? Poftiţi.

Domnul Dumitru Bentu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau doar să mulţumesc pentru modul competent, serios şi profund în care a fost redactat acest răspuns.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Ştefan Lăpădat a adresat o întrebare Ministerului de Interne, privind hoţii de hidranţi.

Nu este prezent? Dacă nu este prezent, nu îi răspundem.

Răspunsul scris i-l transmitem. Dacă va fi mulţumit sau nu va fi mulţumit, vom vedea. (Se adresează domnului secretar de stat de la Ministerul de Interne, care a spus că este răspunsul scris)

Da. Domnul Ştefan Lăpădat este? Nu este.

Domnul Iordache Florin este. A adresat o întrebare privind învăţământul la sate. Răspunde domnul secretar de stat Corega. Este?

Poftiţi, cu privire la învăţământul la sate.

Domnul Constantin Corega (secretar de stat, M.E.C):

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

În conformitate cu prevederile programului de guvernare, referitor la relansarea educaţiei în mediul rural, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a elaborat şi implementat programul de ameliorare a activităţilor de învăţământ, prin crearea de facilităţi pentru transportul elevilor din mediul rural defavorizat. Acest program constituie una din soluţiile concrete adaptate nevoilor locale, ce presupune o largă implicare a comunităţii locale, a părinţilor şi a altor parteneri sociali interesaţi în ameliorarea problemelor şcolii rurale. Acesta proiectează şi oportunitatea conectării cu alte proiecte de dezvoltare pe plan local şi reprezintă un element cu care se poate opera în continuare, în cadrul unui proces de descentralizare a deciziilor privind managementul educaţional şi funcţionarea sistemului de învăţământ.

Din analizele efectuate, rezultă că cele mai mari diferenţe între mediul rural şi mediul urban se înregistrează în învăţământul gimnazial. În cadrul acestui program, în anul 2001, au fost dotate cu microbuze 195 de unităţi şcolare, 113 au o capacitate de 16 locuri, 82 cu capacitate de 22 de locuri, s-au creat 195 de şcoli de centre de zonă, la care s-au arondat 305, numărul elevilor beneficiari de transport şcolar a fost de 7.861. Programul a continuat şi în 2002, 2003, în care s-au achiziţionat 272 de microbuze, fondurile necesare pentru achiziţionarea acestor microbuze sunt în sumă de 120 miliarde de lei, au fost prevăzute şi alocate de la bugetul de stat, derularea finanţării realizându-se ca în anul precedent. S-au creat 255 de şcoli de centre de zonă, la care s-au arondat 301 şcoli. Numărul elevilor beneficiari de transport şcolar a fost de 8.135, în urma comasării s-au redus 738 de posturi didactice şi 62 personal nedidactic.

Şi în continuare, în răspunsul scris, sunt trecute toate celelalte elemente particulare pentru proces.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă doriţi să comentaţi, domnule deputat?

Domnul Florin Iordache:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vreau să mulţumesc pentru acest complet răspuns şi să apreciez, încă o dată, seriozitatea de care dă dovadă conducerea Ministerului Învăţământului, prin grija pe care o are, atât pentru copiii din mediul rural cât şi pentru cei din mediul urban şi pentru dotarea pe care au oferit-o acestor copii care reprezintă viitorul nostru de mâine.

Vă mulţumesc, încă o dată, pentru răspuns.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Mulţumesc.

Trecem la interpelări.

Domnişoara deputat Lia Olguţa Vasilescu.

Prezentaţi, pe scurt, obiectul interpelării dumneavoastră.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Interpelarea este adresată doamnei Rodica Stănoiu, ministrul Justiţiei şi se referă la o nouă hotărâre aberantă a Tribunalului Municipiului Bucureşti.

Stimaţi colegi,

Scandalul permanent întreţinut de evaziunea fiscală practicată de Grupul MEDIAPRO, precum şi o decizie halucinantă a justiţiei aflată în subordinea doamnei ministru Stănoiu, mă determină să formulez o nouă interpelare referitoare la abuzurile pe care anumite instanţe de judecată le săvârşesc împotriva unor instituţii de presă care-şi fac datoria.

Mai precis, este vorba despre o hotărâre pe care Tribunalul Bucureşti a emis-o în procesul dintre MEDIAPRO Internaţional şi ziarul "Bursa". Deşi cotidianul amintit îşi făcuse doar datoria de a atrage atenţia că Trustul MEDIAPRO este cel mai mare debitor al statului, instanţa a considerat că obrazul subţire al lui Adrian Sârbu trebuie atins cu 800 de milioane de lei şi a motivat decizia aberantă cu inepţia că "Bursa", vorbind despre uriaşele datorii ale MEDIAPRO, 1.800 de miliarde, ar fi comis un act de concurenţă neloială.

Vă întrebăm, doamnă ministru, pentru ca, la rândul dumneavoastră, să puneţi aceeaşi întrebare instanţei care a comis o asemenea gafă şi să ne luminaţi, şi pe noi, după care logică se află în concurenţă neloială două posturi de Televiziune, Pro-TV şi Acasă, cu un ziar. Şi, dacă admitem că acest lucru ar fi posibil, nu credeţi că Adrian Sârbu ar trebui să plătească despăgubiri pentru concurenţă neloială celorlalte instituţii de presă care-şi plătesc datoriile la zi şi pe care Sârbu le sfidează, pur şi simplu, aşa cum sfidează şi statul, prin evaziunea fiscală pe care o practică?

Cum postul Pro-TV a devenit tribuna de la care combat, atât de des, liderii PSD, să tragem concluzia că justiţia condusă de doamna ministru Stănoiu l-a răsplătit pe domnul Adrian Sârbu?

Solicit răspunsul oral.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Păcat că nu poate să-i întrebe, mai nimeni, pe judecători, ceva, dar asta-i situaţia!

Domnul Ştefan Păşcuţ a depus în scris, doamna Liana Naum a depus două interpelări în scris, domnul
Petre Posea a depus în scris, domnul Adrian Moisoiu a depus în scris, domnul Florin Iordache a depus în scris, domnul Eugen Nicolăescu a depus în scris, domnul Gheorghe Dinu e aici şi o să susţină, Metin Cerchez a depus în scris.

Domnul Mircea Costache.

Poftiţi.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Nu, e Mircea Costache la rând! Mai târziu dumneavoastră. (Se adresează domnului deputat Gheorghe Dinu)

Am vrut să lichidez nişte poziţii cu nişte colegi care au depus în scris.

Domnul Costache Mircea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prima mea interpelare este adresată domnului Mircea Geoană, ministrul Afacerilor Externe al României, şi obiectul interpelării se referă la activitatea consilierilor economici din cadrul ambasadelor şi misiunilor economice ale României în străinătate.

Activitatea consilierilor economici din cadrul celor 94 de ambasade şi a celor două misiuni economice ale României, după ştiinţa noastră, ar trebui să se concretizeze în îmbunătăţirea relaţiilor economice bilaterale cu ţările în care aceştia reprezintă interesele României.

Aş vrea să ştiu în ce măsură se reflectă activitatea acestora în contracte încheiate între persoane juridice române şi cele din ţara respectivă şi care este valoarea acestora în cadrul schimburilor economice cu ţările în care funcţionează.

Solicit răspuns în scris şi verbal de la tribuna Camerei Deputaţilor.

Aceasta este prima interpelare.

A doua este adresată domnilor miniştri Mihai Tănăsescu - ministrul Finanţelor Publice, domnului Vasile Dâncu - ministrul Informaţiilor Publice şi se referă în principal la starea actuală a presei din România. Domnului ministru Tănăsescu i-aş solicita un răspuns cât se poate de clar şi de precis referitor la situaţia achitării datoriilor la bugetul statului de către instituţiile media româneşti. Ar face foarte bine dacă ne-ar furniza şi nouă şi ar da şi publicităţii lista datornicilor, cuantumul datoriei şi eventual să ne precizeze măsurile pe care intenţionează să le întreprindă ministerul cu rău platnicii.

În legătură cu aceeaşi situaţie a presei, domnului ministru Vasile Dâncu i-am adresat două întrebări.

În primul rând, un punct de vedere personal în legătură cu modul în care se face presă în ţara noastră, cât de independente consideră dumnealui că sunt instituţiile media româneşti; în acelaşi sens îl întreb pe domnul ministru dacă consideră că există vreo legătură între nivelul înalt al corupţiei şi al criminalităţii economico-financiare în general şi presă. Cum se face că unii directori de instituţii media posedă averi imense în ţară şi în străinătate, iar când, regretabil de altfel, are loc vreun accident auto în care sunt implicaţi ziarişti se descoperă că aceştia erau multimilionari în dolari.

Tot pe domnul ministru Dâncu îl întreb dacă domnia sa consideră că televiziunea română reflectă imparţial viaţa partidelor politice şi ar trebui să ne ajute să explicăm cetăţenilor care ni se adresează cu întrebarea: de ce PRM ca a doua forţă politică din România şi parlamentarii acestuia nu au acces în programele televiziunii publice nici măcar atunci când întreprind demersuri legale şi legitime, cum ar fi moţiunile de cenzură adresate Guvernului?

Aştept răspunsurile celor doi onoraţi domni miniştri în scris şi verbal de la tribuna Camerei Deputaţilor.

Domnule preşedinte, dacă îmi permiteţi, eu aş mai avea de adresat unele interpelări, dacă consideraţi că este suficient, mă opresc aici.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Formulaţi pe scurt obiectul, aşa cum scrie la regulament. Este adresată lui cutare şi obiectul este respectivul şi când vine ministrul sau secretarul de stat, atunci o prezentaţi în formula amplă.

Domnul Costache Mircea:

Am înţeles. O interpelare pe adresa doamnei Mihaela Rodica Stănoiu - ministrul Justiţiei: urmare unor solicitări, numeroase altminteri, am vrea să ştim de ce organele abilitate nu se sesizează atunci când sunt grave încălcări ale legii referitoare la înstrăinări din patrimoniul public şi o să anexez şi materiale de presă pentru a vedea domnia sa despre ce era vorba, în legătură cu 11 spaţii aparţinând unor membri cooperatori din municipiul Buzău.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Este vorba de sesizarea din oficiu care este prevăzută în Codul de procedură penală.

Domnul Costache Mircea:

Da. Eu am făcut acolo precizarea şi de aceea vroiam să fiu foarte concis că a fost sesizat şi Tribunalul municipiului Buzău, care nu a răspuns în termen şi nici în ziua de astăzi cei care s-au adresat nu au primit răspunsul legal, păgubiţii.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Parchetul trebuie să se sesizez, tribunalul dacă ştie că nu are nici o implicare, până nu se sesizează Parchetul, nu va răspunde niciodată.

Domnul Costache Mircea:

Da. Un cetăţean din Buzău, Iancu Constantin, are de asemenea o rugăminte care o transmite prin mine domnului ministru Ioan Rus, ministrul de Interne, în legătură cu o plângere penală care nu a fost soluţionată în condiţiile legii şi numeşte dosarul, numărul dosarului, data ş.a.m.d., aflat la Poliţia municipiului Buzău. Eu am primit răspunsuri pertinente de la acest minister şi sper că, şi de data aceasta, am anexat acolo toate materialele necesare, sper că se va verifica veridicitatea celor semnalate şi se vor dispune măsurile legale în consecinţă.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc. Domnul Ioan Onisei nu este. Domnul Sonea, poftiţi.

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulţumesc. Interpelarea mea se adresează domnului ministru Tănăsescu, este vorba de consecinţele reglementărilor privind taxa radio-tv. Am constatat o serie de abuzuri, aş spune: plata retroactivă, favorizarea unor categorii şi alte astfel de lucruri şi cer o explicaţie şi măsuri în acest sens. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc. Vă rog totuşi să-i permitem domnului secretar de stat Laurenţiu Tănase de la Ministerul Culturii şi Cultelor să dea un răspuns pentru domnul deputat Roşculeţ, că ambii sunt în sală. Poftiţi!

Domnul Laurenţiu Tănase (secretar de stat, Ministerul Culturii şi Cultelor):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Referitor la interpelarea domnului deputat Roşculeţ, şi anume în ce măsură s-a implicat Ministerul Culturii şi Cultelor pentru sprijinirea lucrărilor ample de construcţie de la mănăstirea Brâncoveanu - Sâmbăta de Sus, Ministerul Culturii şi Cultelor doreşte să prezinte următorul răspuns. Mănăstirea Sfinţii Brâncoveni de la Sâmbăta de Sus, judeţul Braşov reprezintă un important centru al spiritualităţii ortodoxe şi al culturii româneşti. Construirea actualei incinte a mănăstirii a fost sprijinită substanţial de instituţia noastră, fapt atestat şi de placa memorială care aminteşte numele donatorilor - Secretariatul de Stat pentru Culte şi Ministerul Culturii şi Cultelor.

De asemenea, Ministerul Culturii şi Cultelor a susţinut de la început iniţiativa Înalt - Prea - Sfinţitului mitropolit Antonie Plămădeală de a se construi alături de incinta mănăstirii un centru ecumenic şi cultural internaţional. Astfel, prin hotărâri de guvern sau direct din bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor vă putem prezenta sumele care s-au alocat în ultimii ani în scopul înălţării acestui edificiu şi anume. În anul 2000 au fost alocate 4 miliarde de lei, în anul 2001 - 2 miliarde şi jumătate şi 500 de milioane de lei, în anul 2002 - 2 miliarde 450 de milioane de lei şi în prezent, clădirea se află în fază avansată de finisare şi Ministerul Culturii şi Cultelor va sprijini în continuare realizarea sa.

De altfel, deja există în acest an o alocare a unei tranşe de 250 de milioane pentru Mănăstirea Brâncoveanu şi este pe traseul avizărilor pregătită o hotărâre de guvern pentru un ajutor substanţial. Sperăm ca beneficiind de ajutorul tuturor celor interesaţi, lucrările de construire să fie finalizate în acest an, aşa cum doreşte şi conducerea mănăstirii şi în special conducerea Mitropoliei ortodoxe de la Sibiu. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Domnule deputat, doriţi să comentaţi? Poftiţi.

Domnul Gheorghe Roşculeţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Domnule ministru,

Întrebarea mea era mult mai precisă. Eu nu am pus niciodată la îndoială contribuţia pe care Ministerul Culturii şi Cultelor a avut-o în legătură cu aşezământul monahal de la Sâmbăta de Sus. Întrebarea mea era mai precis în sensul că acest centru cultural, aflându-se în fază avansată de construcţie, mai are nevoie de circa 2 miliarde jumătate - trei. Întrebarea mea se referea la faptul dacă ministerul are în vedere alocarea acestei sume pentru finalizarea lucrărilor.

În finalul intervenţiei dumneavoastră aţi făcut două precizări în sensul alocării unei sume de 250 de milioane şi a unei hotărâri de guvern care să prevadă alocarea unei sume mai mari. Eu, de fapt, aceasta ceream, emiterea unei hotărâri de guvern prin care să se aloce suma necesară terminării lucrărilor, având în vedere că în această vară se împlinesc 10 ani de la resfinţirea Bisericii de la Sâmbăta de Sus. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc. Domnul Ioan Miclea prezintă obiectul a două interpelări.

Domnul Ioan Miclea:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea se adresează primului-ministru al Guvernului şi se referă la modul de alocare, de împărţire a fondurilor SAPARD pentru dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc. Doamna deputat Mona Muscă a depus în scris, domnul Bălăeţ a depus în scris, domnul Chiliman a depus în scris, domnul Doru Dumitru Palade a depus în scris. Domnul Merce nu este, domnul Brudaşca nu este, domnul Gheorghe Dinu. Poftiţi!

Domnul Gheorghe Dinu:

Mulţumesc domnule preşedinte.

Am două interpelări; prima adresată domnului ministru Vasile Dâncu - ministrul Informaţiilor Publice se referă la faptul că la Braşov, încă din 1991 fiinţează o fundaţie naţională - Neamul Românesc - care îşi doreşte să promoveze şi să ţină legăturile cu românii trăitori dincolo de hotare, în care domniile lor, responsabilii acestei fundaţii au solicitat în aprilie 2002 şi 28 octombrie 2002 un sprijin, nu neapărat material şi nici financiar, departamentului pe care-l conduce domnul ministru Dâncu, ci doar o întrevedere spre a putea stabili un punct de vedere comun în legătură cu acest mod de a promova interesele românilor din spaţiile pe care le trăiesc aceşti vitregiţi ai sorţii.

A doua interpelare este adresată domnului ministru Miron Mitrea, ministrul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei şi se referă la o Ordonanţă nr.41 din 1997 care nu a fost aprobată în Parlament şi care reglementa sau era Regulament de aplicare a transportului pe căile ferate şi care nici până astăzi nu este promovată ca lege, pentru că, din nefericire, partidul de guvernământ aflat atunci în opoziţie, în 1997, nu a fost de acord cu modul cum... sau a făcut observaţia că modul în care fostul ministru al Transporturilor a împărţit calea ferată nu era compatibilă cu Regulamentul propus. Drept urmare, şi la această dată, calea ferată nu are un regulament de transport. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc. Domnul Dorin Popescu a depus în scris. Domnul Ştefan Baban. Poftiţi!

Domnul Ştefan Baban:

Vă mulţumesc domnule preşedinte. Foarte pe scurt. Prima interpelare este adresată domnului ministru Răzvan Theodorescu cu rugămintea de a lua măsurile necesare legate de Mănăstirea Putna. Este vorba despre refacerea picturilor de acolo şi pentru a nu se transforma în altceva, rugămintea mea este să se ia măsurile pe care le crede dumnealui de cuviinţă.

A doua interpelare este adresată domnului Marian Sârbu - ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi se referă la meseriile care nu sunt prinse în Legea 507/2003 şi care s-au moştenit de-a lungul vremii: sobar, coşar şi alte meserii de acest gen, cuprinse în interpelarea mea, în care cer şi îl rog pe domnul ministru să găsească soluţii ca şi aceşti oameni să poată, în cadrul unei activităţi independente, să-şi poată desfăşura activitatea. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Vă informez că a mai depus în scris interpelare domnul deputat Coriolan Simedru.

Cu aceasta şedinţa noastră de astăzi s-a încheiat, ne revedem mâine.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19.12.