Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse de domnul Ovidiu Cameliu Petrescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Nicolae Leonăchescu şi Tudor Mohora, secretari.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Stimaţi colegi,

Deschidem şedinţa de astăzi anunţându-vă că, din totalul de 344 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 253. Sunt absenţi 91, din care participă la alte acţiuni parlamentare 32.

Grupul parlamentar al P.D. propune trecerea domnului deputat Mircea Man de la Comisia de politică economică, reformă şi privatizare la Comisia pentru sănătate şi familie. Sunt întrunite condiţiile regulamentare.

Cine este pentru această propunere? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a aprobat.

Comisia specială pentru elaborarea propunerilor legislative privind sistemul naţional de decoraţii solicită prelungirea termenului de funcţionare a acestei comisii. Aţi primit materialul.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Vă mulţumesc. S-a aprobat.

Informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

La Biroul permanent al Camerei Deputaţilor au fost înregistrate următoarele iniţiative legislative:

1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.40/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege a fost sesizată, în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 11 iunie 2003.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.32/2003 pentru modificarea art.37 alin.2 din Legea nr.46/1996 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, adoptat de Senat în şedinţa din 29 mai 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 11 iunie 2003.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.33/2003 pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Statului Kuwait privind statutul forţelor României în statul Kuwait, semnat la Kuwait, la 10 şi 11 martie 2003, adoptat de Senat în şedinţa din 29 mai 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; pentru avize, Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 11 iunie 2003.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

5. Proiectul de Lege privind afilierea Direcţiei generale de Informaţii a Apărării la Agenţia Sisteme de Culegere şi Exploatare pentru Câmpul de Luptă şi autorizarea plăţii cotizaţiei anuale, adoptat de Senat în şedinţa din 29 mai 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 19 iunie 2003.

6. Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului pentru înfiinţarea unui sistem interstatal de transport al petrolului de la Constanţa (România) la Omisalj (Croaţia), dintre România, Republica Federală Iugoslavia şi Republica Croaţia, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2002, la Acordul-cadru asupra cadrului instituţional pentru crearea sistemelor interstatale de transport de petrol şi gaze, semnat la Kiev, la 22 iulie 1999, adoptat de Senat în şedinţa din 29 mai 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 19 iunie 2003.

7. Proiectul de Lege pentru aderarea României la art.1, în forma modificată, adoptat la Geneva la 21 decembrie 2001, la Protocolul privind interzicerea sau limitarea folosirii minelor, armelor- capcană şi altor dispozitive, în forma modificată, adoptat la Geneva la 3 mai 1996 (Protocolul II, modificat la 3 mai 1996) şi la Protocolul adiţional privind armele laser care pot provoca orbirea (Protocolul IV), adoptat la Viena la 13 octombrie 1995, ale Convenţiei privind interzicerea sau limitarea folosirii anumitor arme clasice care ar putea fi considerate ca producând efecte traumatice excesive sau care ar lovi fără discriminare, adoptată la Geneva 1980, adoptat de Senat în şedinţa din 29 mai 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; pentru avize, Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 19 iunie 2003.

8. Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului opţional la Convenţia asupra eliminării tuturor formelor de discriminare faţă de femei, adoptat la New York la 6 octombrie 1999, adoptat de Senat în şedinţa din 2 iunie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale; pentru avize, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 19 iunie 2003.

9. Proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, urmând a elabora raport comun, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 18 iunie 2003.

Începem dezbaterile cu Propunerea legislativă pentru modificarea alin.1 al art.2 din Legea 49/1991 privind acordarea de indemnizaţii şi sporuri invalizilor, veteranilor de război şi văduvelor de război.

Din partea iniţiatorilor dacă doreşte cineva să ia cuvântul. Este doar un raport înlocuitor care a fost restituit.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a analizat în şedinţa de alaltăieri propunerea plenului de a returna această propunere legislativă care propunea un spor majorat de la 3.000 la 15.000 pentru fiecare lună adăugată unui an de participare la război pentru veterani şi în urma analizării diferitelor amendamente, a hotărât ca acest cuantum să ajungă la 30.000 de lei.

Ca atare, vă supunem aprobării dumneavoastră propunerea Comisiei de muncă.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Este în raportul acesta de amendamente admise, doamnă, da? Da. Bun.

Poziţia întâi a raportului cu această modificare.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Poziţia a doua. Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Se va supune votului final în şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.105/1996 privind evidenţa populaţiei şi cartea de identitate. Comisia a propus respingerea.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul. Nu doreşte.

Comisia pentru administraţie. E cineva din partea comisiei? Poftiţi!

Domnul Florin Iordache:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia analizând raportul Consiliului Legislativ a hotărât, în unanimitate, respingerea acestei propuneri.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri. Nu doresc. Considerăm dezbaterile generale încheiate. Se va da votul final asupra acestei propuneri a comisiei într-o şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă privind completarea art.135 din Legea 215/2001 a administraţiei publice locale. Este aceeaşi situaţie. Se propune respingerea.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul. Nu doreşte.

Comisia pentru administraţie.

Domnul Florin Iordache:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia, analizând raportul şi motivaţiile care ne-au fost prezentate, a hotărât în unanimitate respingerea acestui proiect de lege.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri. Nu doreşte nici un grup să participe la dezbateri.

Considerăm dezbaterile generale încheiate. Se va supune votului final în şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă privind compensarea taxei pe valoarea adăugată la unii agenţi economici.

Dacă iniţiatorii doresc să ia cuvântul. Nu doresc.

Din partea Comisiei de buget, finanţe se propune respingerea propunerii. Cineva să motiveze. Poftiţi, domnule deputat Gubandru.

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor îşi menţine punctul de vedere în continuare de respingere a propunerii legislative privind compensarea t.v.a.-ului la unii agenţi economici.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale. Nu doresc.

Considerăm dezbaterea generală încheiată. Se va supune votului final în şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.158/2001 privind regimul accizelor.

Dacă iniţiatorii doresc să ia cuvântul. Nu doresc.

Din partea Comisiei de buget, finanţe, câteva cuvinte, vă rog! Domnule Georgescu!

Avem propunerea de modificare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.158 privind regimul accizelor. S-a propus respingerea.

Dacă comisia îşi menţine punctul de vedere.

Domnul Florin Georgescu (din bancă):

Da, îşi menţine punctul de vedere.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Comisia îşi menţine punctul de vedere.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale. Nu doresc.

Considerăm dezbaterea generală încheiată. Se va supune votului final în şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă pentru modificarea art.30 şi a art.35 din Legea nr.414/2002 privind impozitul pe profit.

Dacă iniţiatorii doresc să ia cuvântul. Nu doresc.

Comisia de buget îşi menţine punctul de vedere privind respingerea acestei propuneri legislative.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale. Nu doresc. Considerăm dezbaterea generală încheiată; se va supune votului final într-o şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă privind modificarea Ordonanţei Guvernului nr.24/2001 privind impunerea microîntreprinderilor.

Dacă iniţiatorii doresc să ia cuvântul. Nu doresc.

Din partea Comisiei de buget, finanţe. Vă menţineţi punctul de vedere în ceea ce priveşte respingerea acestei iniţiative.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale. Nu doresc. Înseamnă că nimeni nu sprijină această propunere legislativă.

Considerăm dezbaterile generale încheiate. Îl vom supune votului final în şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.158/2001 privind regimul accizelor.

Dacă iniţiatorii doresc să ia cuvântul. Nu doresc.

Comisia îşi menţine punctul de vedere? Da, comisia îşi menţine punctul de vedere.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale. Grupurile nu doresc să participe la dezbateri generale.

Considerăm dezbaterea generală încheiată. Se va supune votului final această propunere de respingere într-o şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă privind completarea şi modificarea Legii nr.42/1990, republicată.

Dacă iniţiatorii doresc să participe la dezbateri, să-şi spună punctul de vedere.

Comisia. Doamna deputat Smaranda Dobrescu, preşedintele Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia vă propune să retragem de pe ordinea de zi acest raport întrucât propunerea legislativă trebuie corelată cu o propunere legislativă asemănătoare, în discuţie, în momentul de faţă, la Senat. Drept care, le vom analiza amândouă împreună şi vom reveni cu un raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Este vreo obiecţie la această propunere din partea vreunui grup parlamentar? Nu există. Atunci să fim de acord cu retrimiterea la comisie.

Propunerea legislativă pentru modificarea art.31, alin.4 din Codul Muncii.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul.

Poftiţi, vă rog!

Domnul Costel Marian Ionescu:

Stimaţi colegi,

La art.31, alin.4, eu am propus un nou articol care se referă la absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior şi anume, "Absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior se încadrează la debutul lor în profesie pe baza unei perioade de probă cuprinsă între 3 şi 6 luni, cu excepţia celor care se încadrează în sistemul naţional de învăţământ".

Considerăm că este o propunere normală, face legătură cu Statutul cadrelor didactice şi acest lucru trebuie specificat şi în acest proiect de lege, pentru că acesta se referă la absolut toate categoriile de angajaţi din ţară. Nu se referă numai la cei care sunt în sistemul direct al producţiei, se referă la tot sistemul de încadrări şi, atunci, mi-am permis să fac această propunere care este, într-adevăr, acoperitoare pentru absolut toţi absolvenţii de învăţământ superior.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, doamna preşedinte Smaranda Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimaţi colegi,

Comisia de muncă a hotărât respingerea acestei propuneri legislative, pe de o parte, că există o altă propunere legislativă înaintată de colegii de la Partidul România Mare cu privire la acelaşi articol şi alineat, adică art.31 alin.4, care nu este de acord cu perioada de probă între 3 şi 6 luni, ci o propune mult mai scurtă. Iar, pe de altă parte, pe fond, nu este de acord cu această propunere având în vedere că există o dispoziţie cu caracter de excepţie în cazul absolvenţilor instituţiilor de învăţământ superior care se încadrează în sistemul naţional de învăţământ. Or, ea nu îşi găseşte locul în Codul Muncii, ci în reglementarea-cadru în materie, adică Legea nr.128/1997 privind statutul personalului didactic.

Această propunere legislativă are aviz negativ din partea Consiliului Legislativ şi al Consiliului Economic şi Social.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale. Da. Din partea Grupului P.R.M., poftiţi!

Domnul Costel Marian Ionescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu cred că trebuie să ne înţelegem că şi cadrele didactice - eu fac parte din Comisia de învăţământ, trebuie să se subînscrie Codului Muncii. Eu cred că acest Cod al Muncii, stimaţi colegi, în acest Cod al Muncii se regăsesc absolut toate categoriile de salariaţi, inclusiv cei din sistemul naţional de învăţământ.

Şi atunci eu am propus ca cei care absolvesc o instituţie de învăţământ superior, deci să aibă o perioadă de practică, aşa cum este stipulat actualmente în Codul Muncii, cuprinsă între 3 şi 6 luni. Suntem de acord cu această propunere, cu excepţia celor care se încadrează în sistemul naţional de învăţământ, care lucrează ca profesori suplinitori la început sau care şi-au căpătat un post didactic în urma unui concurs. Aceştia nu pot fi încadraţi decât pe maximum un an de zile, adică pe zece luni calendaristice. Aceştia nu se subînscriu articolului prezentat în Codul Muncii cu o perioadă între 3 şi 6 luni.

Din acest motiv am impus excepţia celor care se încadrează în sistemul naţional de învăţământ. Considerăm că este o propunere pertinentă şi logică.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Şi eu vă mulţumesc.

Dacă alte grupuri parlamentare doresc să participe la dezbateri generale. Nu doresc.

Propunerea se va supune votului final într-o şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă privind completarea şi modificarea art.57 alin.5 din Codul Muncii.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul.

Poftiţi! Tot domnul Ionescu.

Domnul Costel Marian Ionescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Art.57 alin.5 se completează şi se modifică astfel: "Persoana care a prestat munca în temeiul unui contract nul are dreptul la remunerarea acesteia..." şi am adăugat noi "...ca şi la concediul de odihnă plătit aferent numărului de zile lucrate corespunzător modului de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu, iar timpul lucrat se consideră vechime în muncă."

Acest lucru se explică în felul următor: potrivit art.57 alin.5, persoana este retribuită conform precizărilor actuale din Codul Muncii, dacă a lucrat pe baza unui contract nul. Deci, aşa stipulează legiuitorul.

În concluzie, se poate evidenţia ideea că acesta este salariat. Se demonstrează astfel că persoana are statut de salariat. Iar conform art.139 alin.1, orice salariat beneficiază de dreptul la concediul de odihnă. Astfel, noi, la această propunere, am lucrat, de altfel, cu argumentele expuse de comisie, care susţin punctul de vedere al articolului şi nu îl infirmă.

Pe timpul lucrat în trecut, chiar dacă în baza unui contract nul, salariatul urmează să beneficieze şi de acest drept, spune comisia. Rog comisia să nu se contrazică, pentru că în acest caz propunerea noastră este foarte corectă şi logică.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Din partea comisiei sesizate în fond. Doamna preşedinte.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimaţi colegi,

Juriştii care au analizat la Consiliul Legislativ această propunere legislativă au propus aviz negativ, comisia aşijderea, bazat pe motivul principal, acela că nulitatea în dreptul muncii nu retroactivează. Contractul de muncă este un contract cu prestaţii succesive.

Deci, nu aş dori să mai repet celelalte argumente. Acestea au fost primele conform cărora nu am putut discuta această propunere. Ne menţinem respingerea.

Vă mulţumim.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Dacă din partea grupurilor parlamentare se doreşte participarea la dezbateri. Da. Din partea Grupului parlamentar P.R.M., tot domnul Ionescu. Poftiţi!

Domnul Costel Marian Ionescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Stimată doamnă preşedinte,

Eu am citat un paragraf exprimat de comisia din care dumneavoastră faceţi parte şi o conduceţi cu cinste. Şi nu vă supăraţi, vă rog să recitiţi, că scrie foarte clar: "pe timpul lucrat", spune comisia.

În trecut, chiar dacă în baza unui contract nul, subliniaţi dumneavoastră "în baza unui contract nul", salariatul urmează să beneficieze şi de acest drept.

Deci este foarte clar că această comisie pe care dumneavoastră o conduceţi şi din punct de vedere juridic, îşi expune ideile efectiv pentru acest articol pe care noi l-am modificat. Este în sensul arătat şi există o corelaţie logică şi chiar juridică.

Dacă dumneavoastră aveţi indicaţia din partea Ministerului Muncii şi a Guvernului ca să respingeţi absolut orice amendament şi orice lege propusă aici, în Parlament, şi mai cu seamă de Opoziţie, ar trebui noi să nu ne mai prezentăm la acest microfon, să nu mai argumentăm, pentru că, iată, noi lucrăm cu materialul clientului, noi lucrăm cu argumentele dumneavoastră, efectiv, pe care dumneavoastră le apreciaţi şi le susţineţi.

Este ilogic din punctul nostru de vedere să veniţi să susţineţi că argumentele dumneavoastră pe care le-aţi exprimat anterior nu sunt corecte.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă alte grupuri parlamentare doresc să participe la dezbateri. Nu doresc.

Doamna preşedinte a comisiei doreşte să dea o explicaţie.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Ca să fiu mai clară, domnule preşedinte, stimaţi colegi.

Era vorba de două teze: teza la care s-a referit colegul de la Partidul România Mare în ultima luare de cuvânt este acceptată, dar este în acelaşi timp scrisă şi existentă în prevederile Codului Muncii. Deci, este vorba de munca prestată în temeiul unui contract individual de muncă care-i conferă salariatului vechime în muncă. Este inutil să mai spunem încă o dată din moment ce există această prevedere.

Iar cea cu retroactivarea, ştiţi foarte bine de ce nu este permisă.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc.

Considerăm dezbaterile generale încheiate aici. Votul final se va da într-o şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă pentru completarea art.4 alin.3 lit.b) din Codul Muncii.

Din partea iniţiatorului. Poftiţi, domnule Ionescu!

Domnul Costel Marian Ionescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Art.4 alin.3 se completează cu lit.b) având următorul conţinut: "Pentru îndeplinirea obligaţiilor civice stabilite prin lege..." am adăugat noi, "...cu excepţia obligării la o anumită activitate a copiilor sub 16 ani."

Explicaţia logică şi juridică este următoarea: comisia a propus respingerea acestei iniţiative care are, la bază, explicitarea art.13 alin.1 şi 2, care nu are de fapt nici o legătură atât juridică, cât şi logică, cu art.4, în care se stipulează că munca forţată este interzisă. Deci, nu poate exista nici un raport juridic între munca forţată şi încheierea unui contract de muncă prezentat în art.13, paragraful 1, 2 şi 3 din Capitolul "Încheierea contractului individual de muncă".

Această propunere legislativă are menirea să împiedice de fapt utilizarea în foarte dese cazuri a copiilor sub 16 ani folosiţi de familii pentru diferite munci, şi mai cu seamă pentru activităţi în folosul societăţii, potrivit Legii nr.416.

Se ştie şi avem exemple concludente din toate judeţele ţării, chiar şi din judeţul meu, din Dâmboviţa, când, potrivit Legii nr.416, sunt scoşi la muncă cetăţeni care vin în marea lor majoritate cu copii sub 16 ani. Acesta este rolul, menirea şi explicaţia juridică a acestui articol.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, doamna Smaranda Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Comisia propune plenului respingerea din următoarele considerente: modificarea aceasta nu poate fi reţinută, întrucât ea se regăseşte atât în principiile constituţionale cât şi în textul art.13 al Legii nr.53, adică al Codului Muncii.

Conform Legii nr.416 a venitului minim garantat, nu se încheie contracte de muncă. Cu atât mai puţin pentru copiii sub 16 ani. Legea nr.416 şi Codul Muncii nu au tangenţe.

Doi. Potrivit art.45 din Constituţie, copiii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi asistenţă în realizarea drepturilor ce le revin, iar folosirea lor în activităţi care le-ar dăuna sănătăţii, moralităţii sau care le-ar pune în primejdie viaţa ori dezvoltarea normală sunt interzise, legea prin care se stabilesc obligaţiile civice a căror îndeplinire nu constituie muncă forţată, la care face referire textul supus modificării, a fost elaborată şi adoptată cu respectarea acestor principii constituţionale şi este pusă de acord cu ultima Convenţie OIM, pe care statul român a semnat-o în cursul anului 2000.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea grupurilor parlamentare? Domnul Enescu, din partea Grupul parlamentar al PRM.

Domnul Costel Marian Ionescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este corect, că - potrivit Constituţiei României - copiii sub o anumită vârstă nu trebuie să desfăşoare o activitate, şi anume sub 15 ani. Dar acest aspect îl întâlnim foarte des. Cu ce se deturnează sensul adevărat al acestui articol pe care l-am impus noi, cu atât mai mult cu cât, încă o dată, vreau să subliniez că există foarte multe cazuri de nerespectare a acestei prevederi şi mai cu seamă cu privire la aplicarea Legii nr.416.

Dacă doamna preşedintă s-ar deranja şi ar merge în zone şi în locuri, chiar în apropiere de Bucureşti, nu foarte departe, şi ar constata exact aşa cum se desfăşoară lucrurile pe teren, deci s-ar da puţin jos din "turnul de fildeş" şi ar vedea ce se întâmplă pe teren, ar constata că într-adevăr nu se aplică acest articol, şi copiii sub 16 ani, sunt numeroşi cei care sunt puşi la aceste munci. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă alte grupuri parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Grupurile parlamentare nu doresc să participe la dezbaterile generale.

Se va supune votului final în şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă pentru completarea art.10 din Codul Muncii.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte nimeni.

Din partea comisiei sesizate în fond, poftiţi.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte, Comisia pentru muncă şi protecţie socială propune plenului respingerea acestei propuneri, întrucât obligaţia de a presta munca în conformitate cu fişa postului, aşa cum ne este propusă, este deja reglementată de art.39 din Codul Muncii, care la alin.2 lit.a) stabileşte obligaţia salariatului de a realiza norma de muncă, sau, după caz, de a îndeplini atribuţiile ce-i revin conform fişei postului. Deci este redundantă. Vă propunem respingerea.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Grupurile parlamentare nu doresc să participe la dezbaterile generale. Considerăm dezbaterile generale încheiate.

Se va supune votului final în şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă de modificare şi completare a Legii privind Codul Muncii.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte nimeni.

Din partea comisiei sesizate în fond, doamna Smaranda Dobrescu, poftiţi.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimaţi colegi, Comisia pentru muncă şi protecţie socială propune plenului respingerea acestei propuneri legislative, întrucât ea nu mai are obiect, deoarece Legea nr.53 privind Codul Muncii abrogă vechiul Cod al Muncii din 1972. Or, această propunere legislativă ne propune să modificăm vechiul Cod al Muncii. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Grupurile parlamentare nu doresc să participe la dezbaterile generale. Considerăm dezbaterile generale încheiate.

Se va supune votului final în şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă privind completarea şi modificarea art.17 din Codul Muncii.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte nimeni.

Din partea comisiei sesizate în fond, poftiţi, doamna preşedintă.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Comisia pentru muncă şi protecţie socială, stimaţi colegi, propune plenului respingerea, din următoarele considerente:

1. Această propunere legislativă contravine principiului stabilităţii în raporturile de muncă.

2. Instituirea obligaţiei angajatorului de a încheia un nou contract individual de muncă pentru orice modificare a unuia dintre elementele prevăzute la art.17, adică a clauzelor contractului, va conduce la apariţia unor dificultăţi în executarea contractului individual de muncă. Iniţiatorii ar fi trebuit cel puţin să prevadă ca textul noului contract să conţină şi menţiunea "cu păstrarea clauzelor generale din contractul individual de muncă anterior", altfel se ajunge la o nouă rundă de negocieri între părţile contractului, iar angajarea ar deveni o acţiune absolut birocratică. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Grupurile parlamentare nu doresc să participe la dezbaterile generale. Considerăm dezbaterile generale încheiate.

Se va supune votului final în şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea art.39 alin.1 din Codul Muncii.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte nimeni.

Din partea comisiei sesizate în fond, poftiţi.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Comisia pentru muncă şi protecţie socială propune plenului respingerea având în vedere:

Această propunere conduce la excluderea dintre drepturile salariaţilor a dreptului la repaos zilnic săptămânal, prevăzut la lit.b) a alin.1 al art.39, ceea ce nu poate fi admisibil.

În al doilea rând, durata normală a timpului de muncă este deja reglementată expres atât de art.38 alin.3 din Constituţie, cât şi de către art.109 alin.1 din Codul Muncii. Mai mult decât atât, ca o măsură de garantare a drepturilor salariaţilor, încălcarea normelor de protecţie a muncii privind timpul de muncă, munca în schimburi şi intensitatea muncii, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă, conform prevederilor art.41 din Legea protecţiei muncii.

Şi, în al treilea rând, având în vedere că durata timpului de muncă este expres reglementată de dispoziţiile art.109 alin.1 din Codul Muncii, potrivit cărora pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi şi 40 de ore pe săptămână, propunerea de modificare a acestor prevederi este lipsită de obiect.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Grupurile parlamentare nu doresc să participe la dezbaterile generale. Considerăm dezbaterile generale încheiate.

Se va supune votului final în şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea art.13 alin.2 şi alin.3 din Codul Muncii.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte nimeni.

Din partea comisiei sesizate în fond, poftiţi, vă rog.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimaţi colegi, Comisia pentru muncă şi protecţie socială propune, de asemenea, respingerea acestei propuneri legislative, întrucât ea vine să propună eliminarea alin.2 şi 3, eliminare care nu poate fi acceptată, întrucât contractul individual de muncă se încheie cu acordul părţilor sau al reprezentanţilor legali ai acestora, pentru activităţi potrivite cu dezvoltarea fizică, aptitudinile şi cunoştinţele, şi doar dacă nu-i sunt periclitate sănătatea, dezvoltarea şi pregătirea profesională.

De asemenea, prevederile alin.3 sunt în concordanţă cu prevederile art.45 alin.4 din Constituţie, cât şi cu principiile din legislaţia europeană, respectiv cu Directiva nr.94/33 CEE, şi cu Convenţia O.I.M. din 2000.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Grupurile parlamentare nu doresc să participe la dezbaterile generale. Considerăm dezbaterile generale încheiate.

Se va supune votului final în şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea art.186 alin.2 din Codul Muncii.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte nimeni.

Din partea comisiei sesizate în fond, vă rog.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Comisia pentru muncă şi protecţie socială propune plenului respingerea acestei propuneri, întrucât textul propus de iniţiator nu este în concordanţă cu dispoziţia alin.3 al art.185 din Codul Muncii, conform căreia medicul este membru de drept în respectivul comitet, având un vot, ca fiecare membru, astfel încât propunerile formulate de el pentru program ar fi contrar raţiunii şi bunului simţ să fie obligatorii a priori, indiferent de rezultatul votului în Comitetul de Securitate şi Sănătate în Muncă.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Grupurile parlamentare nu doresc să participe la dezbaterile generale. Considerăm dezbaterile generale încheiate.

Se va supune votului final în şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea art.41 din Codul Muncii.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte nimeni.

Din partea comisiei sesizate în fond, poftiţi.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Comisia pentru muncă şi protecţie socială propune plenului respingerea acestei propuneri, întrucât potrivit art.16 alin.1 din Codul Muncii contractul individual de muncă se încheie pe baza consimţământului părţilor. Faţă de principiul libertăţii de voinţă şi de caracterul consensual al contractului individual de muncă, este nejustificată solicitarea avizului sindicatului la modificarea acestuia, cu atât mai mult cu cât la încheierea contractului nu este prevăzută o asemenea condiţie.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Grupurile parlamentare nu doresc să mai participe la dezbaterile generale. Considerăm dezbaterile generale încheiate.

Se va supune votului final în şedinţă specială de vot.

Să continuăm, stimaţi colegi, cu propunerile legislative de modificare a Codului Muncii, ca să rezolvăm într-un pachet compact aceste probleme.

Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea art.137 din Codul Muncii.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Este la poziţia nr.50 de pe ordinea de zi. Am considerat că ar fi util să rezolvăm toate problemele din competenţa Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.

Deci, dacă cineva doreşte să ia cuvântul pentru susţinerea propunerii legislative privind completarea şi modificarea art.137 din Codul Muncii. Nu doreşte nimeni.

Din partea comisiei sesizate în fond, vă rog.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Comisia pentru muncă şi protecţie socială propune plenului respingerea acestei propuneri legislative, întrucât ea are ca efect dispariţia actualului alin.1 al aceluiaşi articol, care se referă la compensarea cu timp liber corespunzător a salariaţilor din unităţile sanitare şi de alimentaţie publică sau la locurile de muncă în care activitatea nu poate fi întreruptă, salariaţi care au asigurat serviciile respective în timpul sărbătorilor legale reglementate la art.134 din Codul Muncii.

Soluţia propusă nu se mai referă doar la respectivele categorii de salariaţi, prevăzute la art.135 şi 136, ci se referă în general la toţi salariaţii, ceea ce nu poate fi reţinut, deoarece, doar respectivele categorii de salariaţi trebuie să beneficieze de compensaţie, restul salariaţilor nefiind obligaţi să lucreze în zilele de sărbători legale. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Grupurile parlamentare nu doresc să participe la dezbaterile generale.

Propunerea va fi supusă votului final într-o şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea art.123 din Codul Muncii.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte nimeni.

Din partea comisiei sesizate în fond, poftiţi.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimaţi colegi, Comisia pentru muncă şi protecţie socială propune plenului respingerea acestei propuneri legislative, întrucât ea este ambiguă şi limitativă, comparativ cu textul actual al art.123 din Codul Muncii, cu acelaşi obiect, care reglementează dreptul salariaţilor ce efectuează cel puţin 3 ore de muncă de noapte de a beneficia - fie de reducerea cu o oră a programului de lucru, fie de un spor la salariu de minimum 15% din salariul de bază, pentru fiecare oră de muncă de noapte prestată. La sporul respectiv este prevăzută limita minimă, şi nu plafonarea maximului acestuia, soluţie favorabilă salariatului care prestează muncă de noapte.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Grupurile parlamentare nu doresc să participe la dezbaterile generale. Considerăm dezbaterile generale încheiate.

Se va supune votului final în şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă privind completarea şi modificarea art.216 din Codul Muncii.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte nimeni.

Din partea comisiei sesizate în fond, vă rog.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru muncă şi protecţie socială propune plenului respingerea acestei propuneri legislative, din următoarele două considerente:

Primul: textul este redactat imprecis, fără a se preciza dacă este o obligaţie, o recomandare sau o sponsorizare deductibilă, şi fără a se realiza o configurare explicită a normei juridice.

Totodată, expresiile utilizate nu sunt specifice stilului şi limbajului normativ, "cât se poate", de exemplu.

De plano, în al doilea argument, textul propus nu intră sub incidenţa art.216 din Codul Muncii, întrucât el nu reglementează o ipoteză specifică ansamblului articolului în cauză, al cărui conţinut se referă la comisiile de dialog social, şi nicidecum la rezolvarea problemelor cu caracter social. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Grupurile parlamentare nu doresc să participe la dezbaterile generale. Considerăm dezbaterile generale încheiate.

Se va supune votului final în şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea art.40 alin.2 din Codul Muncii.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte nimeni.

Din partea comisiei sesizate în fond, poftiţi.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimaţi colegi,

Comisia pentru muncă şi protecţie socială propune plenului respingerea acestei propuneri legislative, întrucât nu poate fi impusă ca obligaţie a angajatorului asigurarea unei locuinţe decente. Această propunere ar putea, eventual, să facă obiectul art.20 privitor la clauze specifice care pot fi negociate de părţi la încheierea contractului individual de muncă.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Grupurile parlamentare nu doresc să participe la dezbaterile generale. Considerăm dezbaterile generale încheiate.

Se va supune votului final în şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea art.48 din Codul Muncii.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte nimeni.

Din partea comisiei sesizate în fond, poftiţi.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Comisia pentru muncă şi protecţie socială, stimaţi colegi, propune plenului respingerea acestei propuneri legislative, ca fiind o soluţie imposibil de reţinut, întrucât orice persoană este liberă în alegerea locului de muncă, a meseriei pe care urmează să o presteze, şi conform art.3 alin.2 al art.48 din Codul Muncii. acesta se referă doar la modificarea temporară a locului şi felului muncii, fără consimţământul salariatului, cu titlu de sancţiune disciplinară sau în situaţie de forţă majoră. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Dacă alte grupuri parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Grupurile parlamentare nu doresc să participe la dezbaterile generale. Considerăm dezbaterile generale încheiate.

Se va supune votului final în şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă pentru completarea art.287 din Codul Muncii.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte nimeni.

Din partea comisiei sesizate în fond, vă rog.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimaţi colegi, Comisia pentru muncă şi protecţie socială propune plenului respingerea acestei propuneri legislative, întrucât, spre deosebire de dreptul comun în materie, art.1169 Cod Civil, unde sarcina probei revine celui care face o afirmaţie în faţa instanţei, iar acesta trebuie să o dovedească, în conflictele de muncă sarcina probei este răsturnată, ca o măsură de protecţie în plus pentru angajaţi. Propunerea legislativă nu se justifică deoarece prin formularea ei iniţială ambele părţi au posibilitatea de a depune probe în dovedirea pretenţiilor, nefiind încălcat principiul audierii părţilor. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Grupurile parlamentare nu doresc să participe la dezbaterile generale. Considerăm dezbaterile generale încheiate.

Se va supune votului final în şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea art.48 din Codul Muncii.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte nimeni.

Din partea comisiei sesizate în fond, poftiţi.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte, Comisia pentru muncă şi protecţie socială vă roagă să aveţi amabilitatea să aşteptăm trei, patru minute, să ne sosească următoarele proiecte de lege. cred că au apărut. O secundă. Comisia pentru muncă şi protecţie socială propune plenului respingerea acestei propuneri legislative, întrucât introducerea sintagmei "cu acordul salariatului" este incompatibilă cu noţiunea de "forţă majoră". Modificarea în sensul propus ar conduce la eliminarea reglementării cazurilor de forţă majoră din Codul Muncii.

De asemenea, menţionăm că modificarea art.48 a mai făcut obiectul unei propuneri legislative, respinse de asemenea de membrii comisiei, întrucât soluţia legislativă propusă nu poate fi reţinută, orice persoană fiind liberă în alegerea locului de muncă, a meseriei pe care urmează să o presteze, şi conform prevederilor art.3 din Codul Muncii.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, vă mulţumesc.

Dacă alte grupuri parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Grupurile parlamentare nu doresc să participe la dezbaterile generale. Considerăm dezbaterile generale încheiate.

Se va supune votului final în şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea art.264 din Codul Muncii.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte nimeni.

Din partea comisiei sesizate în fond, poftiţi.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimaţi colegi, vă propunem de asemenea respingerea întrucât, potrivit Legii sindicatelor, Legea nr.54/2003, sindicatul nu are atribuţii cu privire la sancţionarea abaterilor disciplinare ale salariaţilor. Raportul de muncă se stabileşte între angajator şi angajat, organizaţia sindicală neavând, potrivit legii, calitate de angajator.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Grupurile parlamentare nu doresc să participe la dezbaterile generale.

Se va supune votului final în şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea art.119 şi 120 din Codul Muncii.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte nimeni.

Din partea comisiei sesizate în fond, poftiţi.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Comisia pentru muncă şi protecţie socială, stimaţi colegi, propune plenului respingerea propunerii, întrucât contravine principiului căruia orele suplimentare se compensează cu timp liber corespunzător, şi numai atunci când aceasta nu este posibilă orele suplimentare se plătesc. Deci, regula este compensarea orelor suplimentare cu timp liber, şi excepţia este plata orelor suplimentare.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Poftiţi, domnule Toader, din partea Grupul parlamentar al PRM.

Domnul Mircea Nicu Toader:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnă preşedintă,

Aici este un punct, chiar dacă nu se prevede în amendament exact, dar timpul de lucru şi cu timpul de odihnă sunt necorelate pentru anumite activităţi. Şi am să vă dau exemplu, în transporturile navale: la 7 zile trebuie să fie liber. Îl arunc în mare, cum îi dau eu liber? Totdeauna există o modalitate, conform convenţiilor internaţionale pentru această activitate, unde timpul de odihnă se cumulează la 6 sau la 12 luni, şi eşti obligat să plăteşti 175%. Acest lucru nu a putut fi rezolvat.

Noi am încercat prin Ministerul Muncii să se găsească o soluţie, dar nu s-a găsit. Şi, oricând, această activitate este pasibilă să fie ca agentul economic să fie dat în judecată. Este imposibil - la 7 zile - pe vapor să-i dai liber în mijlocul mării.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă alte grupuri parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Nu doresc. Considerăm dezbaterile generale încheiate.

Se va supune votului final în şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea art.235 alin.2 din Codul Muncii.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte nimeni.

Din partea comisiei sesizate în fond, poftiţi.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte, Comisia pentru muncă şi protecţie socială propune plenului respingerea acestei propuneri, întrucât s-a considerat că intervenţia autorităţilor publice, în sensul limitării sau împiedicării exercitării drepturilor patronale legale, nu se poate justifica în nici o situaţie. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Grupurile parlamentare nu doresc să participe la dezbaterile generale. Considerăm dezbaterile generale încheiate.

Se va supune votului final în şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea art.276 din Codul Muncii.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte nimeni.

Din partea comisiei sesizate în fond, poftiţi.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Comisia pentru muncă şi protecţie socială propune plenului respingerea acestei propuneri, întrucât textul propunerii legislative cuprinde dispoziţii care deja se regăsesc, în mod expres, în alte acte normative în vigoare, situaţie în care se creează un paralelism legislativ, fiind încălcate normele de exigenţă legislativă din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă.

Astfel, normele pentru sancţiuni pentru nerespectarea clauzelor contractului colectiv de muncă sunt prevăzute în art.30 alin.2 din Legea nr.130/1996 privind contractul colectiv de muncă, iar cele privind nerespectarea clauzelor contractului individual de muncă se regăsesc deja în Titlul XII "Jurisdicţia muncii" din actualul Cod al Muncii.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Grupurile parlamentare nu doresc să participe la dezbaterile generale. Considerăm dezbaterile generale încheiate.

Se va supune votului final în şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă pentru completarea art.79 alin.8 din Codul Muncii.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte nimeni.

Din partea comisiei sesizate în fond, poftiţi.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Comisia pentru muncă şi protecţie socială propune plenului respingerea acestei propuneri legislative, întrucât definiţia dată demisiei, în art.79 alin.1 din Legea nr.53, adică Codul Muncii, presupune notificarea scrisă a salariatului trimisă angajatorului, prin care îl înştiinţează despre încetarea contractului individual de muncă.

În consecinţă, deoarece alin.8 priveşte doar situaţia în care salariatul poate demisiona fără preaviz, rezultă că şi în acest caz îi revine obligaţia notificării scrise angajatorului. Or, nimic nu-l împiedică pe salariat ca în notificarea respectivă să-i învedereze angajatorului toate motivele demisiei, inclusiv faptul că acesta nu şi-a îndeplinit obligaţiile asumate prin contractul individual de muncă. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Grupurile parlamentare nu doresc să participe la dezbaterile generale. Considerăm dezbaterile generale încheiate.

Se va supune votului final în şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea art.217 alin.1 din Codul Muncii.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte nimeni.

Din partea comisiei sesizate în fond, poftiţi.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Comisia pentru muncă şi protecţie socială propune plenului respingerea, din următoarele considerente:

Modificarea propusă cuprinde dispoziţii care se regăsesc, în mod expres, în textul alin.2 al art.1 din Legea sindicatelor, nr.54/2003, conform căruia organizaţiile sindicale sunt independente faţă de autorităţile publice, de partidele politice şi de patronate. Scopul constituirii organizaţiilor sindicale, precum şi procedura de dobândire a personalităţii juridice sunt deja prevăzute în Legea sindicatelor.

Şi al doilea argument, apartenenţa politică: apartenenţă politică pot avea numai persoanele fizice, cetăţeni români cu drept de vot, şi nu persoane juridice, cum sunt sindicatele, care potrivit dreptului civil român sunt colective de oameni având structură organizatorică bine determinată, dispunând de independenţă patrimonială şi care urmăresc realizarea scopului pentru care au fost constituite.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Grupurile parlamentare nu doresc să participe la dezbaterile generale. Considerăm dezbaterile generale încheiate.

Se va supune votului final în şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă pentru completarea art.205 alin.1 lit.a) din Codul Muncii.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Da, poftiţi, domnule Enescu.

Domnul Costel Marian Ionescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La art.205 venim de asemenea cu o propunere pertinentă, şi anume: "Angajatorul, persoană juridică sau persoană fizică, se obligă ca, în afara plăţii unui salariu...", şi am adăuga noi "minim pe economie", ... să asigure ucenicului formare profesională într-o anumită meserie". Deci, am introdus sintagma "minim pe economie".

Argumentez în felul următor: în art.159 alin.1, 2, 3 şi 4 nu este stipulat cazul unui angajat pe bază de contract de ucenicie la locul de muncă. Este imperios necesar de adoptat această lege, în această formă, deoarece nu există înţelesul juridic pentru plata angajaţilor salariaţi şi plata ucenicilor la locul de muncă. Este necesar de asigurat, în acest sens, această unitate de vederi, care este de fapt o unitate juridică şi în cazul ucenicilor la locul de muncă. Pentru că salariul minim pe economie este necesar de asigurat. Şi în acest caz am stipulat acest lucru, care, cred eu, că este atât de bun simţ cât şi un argument juridic forte.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Din partea comisiei sesizate în fond, poftiţi.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru muncă şi protecţie socială propune respingerea, din următorul considerent: Codul Muncii are foarte multe prevederi de ordin general, care, se stipulează clar în textul Codului Muncii, vor fi completate, ulterior, prin legi speciale. Acesta este şi cazul nostru.

Adică, potrivit art. 213: "Întreaga activitate de ucenicie la locul de muncă, precum şi modul de încheiere şi de executare a contractului de ucenicie la locul de muncă, vor fi reglementate prin lege specială". Soluţia propusă nu poate fi reţinută, întrucât, prin natura sa, textul propus se înscrie în obiectul acestei legi speciale, de aplicare a prevederilor referitoare la contractul de muncă.

Al doilea argument, în privinţa asigurării salariului minim pe economie, este o chestiune superfluă, întrucât acesta este salariul minim garantat pe economie. Deci nu trebuie neapărat scris în orice text al legilor.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Din partea grupurilor parlamentare? Poftiţi, domnule Ionescu, din partea PRM.

Domnul Costel Marian Ionescu:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La câteva iniţiative la care mi s-a părut mie că argumentele comisiei sunt forte nu am intervenit, de asemenea, din bun simţ. Aici îmi revine misiunea normală şi legică ca în Parlamentul României să spunem foarte clar: dacă dorim ca în viitor să introducem nişte legi speciale şi nu dorim să inserăm, acum şi aici, în cel mai înalt for, un argument imperios şi necesar, atunci ce rol mai are Parlamentul României, atâta timp cât nu se acceptă sintagma "salariu minim pe economie"?! Insist asupra acestui argument, deoarece comisia a scăpat din vedere acest lucru, se insistă pe faptul că vor fi legi adoptate, în viitor, dar de ce să le adoptăm în viitor şi să nu le adoptăm acum şi aici? Şi de ce să nu fie adoptată şi o lege din partea Opoziţiei?! Pentru că este, atât pertinentă, normală, logică şi juridică!

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? În continuare, celelalte grupuri? Nu doresc.

Doamna preşedinte, daţi o explicaţie, vă rog.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Daţi-mi voie, totuşi, să încerc să conving colegii, ca să nu planeze undeva o impresie că Codul Muncii nu introduce obligativitatea garantării salariului minim pe economie în plată. Este vorba de art. 159 alin. 3.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Considerăm dezbaterile generale încheiate; se va supune votului în şedinţă de vot final.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 privind Codul Muncii.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Nu doreşte.

Doamna Smaranda Dobrescu, din partea comisiei sesizate în fond.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Comisia pentru muncă şi protecţie socială propune plenului respingerea, întrucât ea nu are în vedere această propunere legislativă, caracterul atipic al contractului de muncă temporară care se încheie, potrivit art. 93 alin. 1: "Între agentul de muncă temporară şi salariatul temporar" şi nu "între acesta din urmă şi angajator", care are relaţii juridice doar cu agentul de muncă şi nu cu salariatul temporar.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Nu doresc. Considerăm dezbaterile generale încheiate. Se va supune propunerea legislativă votului final într-o şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 privind Codul Muncii.

Dacă din partea iniţiatorului se doreşte a lua cuvântul? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond?

Doamna Smaranda Dobrescu:

De asemenea, Comisia pentru muncă şi protecţie socială vă propune respingerea acestei propuneri, întrucât, potrivit prevederilor art. 80 din Legea nr. 53: "Încheierea contractului individual de muncă pe perioadă determinată reprezintă o situaţie de excepţie de la regula generală, potrivit căreia, acesta se încheie pe perioadă nedeterminată.

Propunerea de: "Încheiere a unui contract individual de muncă pe perioadă determinată, în cazul modificării temporare a profilului de activitate", nu poate fi reţinută, deoarece, potrivit dispoziţiilor Legii privind societăţile comerciale, Legea nr. 31/1990, "obiectul de activitate al societăţii trebuie precizat în chiar actul constitutiv al acesteia".

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Nu doresc. Considerăm dezbaterile generale încheiate. Propunerea va fi supusă votului final într-o şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 privind Codul Muncii; bineînţeles o altă propunere legislativă.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Nu doreşte.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Din partea comisiei sesizate în fond, poftiţi.

Domnul Costel Marian Ionescu (din sală):

Nu este clarificată! La ce se referă? La ce articol?

Doamna Smaranda Dobrescu:

Comisia de muncă şi protecţie socială, de asemenea, propune plenului respingerea acestei propuneri, întrucât, modificarea alin. 1 al art. 171 nu are relevanţă juridică şi ea se regăseşte în dispoziţiile art. 172 alin. 1 şi art. 173 alin. 1, care detaliază şi concretizează prevederile de la art. 171 alin. 1.

Cât priveşte modificarea alin. 4 al aceluiaşi articol, 171, aceasta nu se poate reţine, deoarece, norma propusă are un caracter ambiguu, fiind lipsită de precizie.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Poftiţi. Aveţi o obiecţie de procedură?

Domnul Costel Marian Ionescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

De la pct. 65 la 68, nu are adresabilitate. Deci, "Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003". Atât! Toate sunt la fel. Deci, patru legi nu au nici o diferenţiere între ele. Doamna preşedinte ştie la ce referă (am înţeles că la art. 141¹). Noi nu ştim, nici dumneavoastră nu ştiţi, nici colegii din sală nu ştiu! Eu invoc un viciu de procedură, pentru că nu sunt stipulate clar la ce se referă aceste lucruri şi invoc şi faptul că n-ar fi trebuit să se ia cuvântul pe un anume articol, deoarece nu este stipulat în acest nomenclator, efectiv la ce se referă! Şi atunci, despre ce vorbim, dacă noi nu ştim despre ce vorbim?! Venim şi vorbim despre nişte chestiuni pe care dorim să le infirmăm şi nu ştim despre ce vorbim în Parlamentul României? Nu se poate aşa ceva!

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule deputat, explicaţia este foarte simplă: cei care au redactat propunerea legislativă, în titlul legii, nu au specificat la ce se referă. Titlul legii sună aşa: - cum a fost depus de iniţiator - "Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 privind Codul Muncii".

Domnul Costel Marian Ionescu (din sală):

De unde ştim?

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Este adevărat că iniţiatorii au făcut această greşeală, au dat dovadă de inabilitate? Eu n-am ce să fac! Eu citez titlul legii, cum a fost redactat de iniţiatori!

În continuare, mă voi uita în conţinutul legii şi o să vă spun la ce articol se referă fiecare proiect, dar presupun că dumneavoastră aveţi toate proiectele cu dumneavoastră.

Dacă la această propunere legislativă, care se referă la completarea şi reformularea art. 171 alin. 1 şi art. 171 alin. 4 din Legea nr. 53/2003, grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Nu doresc. Considerăm dezbaterile generale încheiate. Propunerea se va supune votului final, într-o şedinţă specială de vot.

Trecem la Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2002 privind Codul Muncii. Aşa a fost redactată de iniţiatori. Însă, vă învederez faptul că se propune reformularea art. 156.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Nu doreşte. Comisia?

Doamna Smaranda Dobrescu:

Comisia pentru muncă şi protecţie socială, stimaţi colegi, propune respingerea acestei propuneri legislative, întrucât modificarea art. 156 nu poate fi reţinută, deoarece ar intra în contradicţie cu toate celelalte acte normative, care reglementează ordinea de prioritate a plăţilor. Astfel, ea cuprinde dispoziţii contrare celor prevăzute la art. 168 din Ordonanţa Guvernului nr. 61/2002, privind colectarea creanţelor bugetare, în care se precizează că: "Toate contribuţiile la Bugetul asigurărilor sociale de stat, la Bugetul asigurărilor pentru şomaj şi la Fondul asigurărilor sociale de sănătate, se virează până la data de 20 a lunii următoare celei pentru care se efectuează plata drepturilor salariale, iar pentru celelalte impozite, cu reţinere la sursă, calculate şi reţinute de plătitori, termenul de plată este data de 20 a lunii următoare celei în care s-a plătit venitul".

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Nu doresc să participe. Se va supune propunerea legislativă votului final într-o şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea art. 56 lit. d) din Codul Muncii. Dacă din partea iniţiatorului doreşte să ia cuvântul? Da, poftiţi, domnule Ionescu.

Domnul Costel Marian Ionescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Articolul 56 lit. d) din Codul Muncii stipulează o vârstă standard. Din ştiinţa mea şi a altor colegi, nu există definită vârsta standard şi atunci am introdus sintagma "de vârstă de pensionare". Deci, "La data îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârstă de pensionare" - în loc de "vârstă standard" - "şi a stagiului minim de cotizare, pentru pensionare..." - deci sunt legate organic - "sau, după caz, la data comunicării deciziei de pensionare pentru limită de vârstă sau invaliditatea salariatului, potrivit legii". Aceasta este înlocuirea pe care am făcut-o: "vârstă standard", cu "vârstă de pensionare".

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond? Poftiţi.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Comisia pentru muncă şi protecţie socială, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, propune respingerea acestei propuneri legislative, întrucât motivul invocat de iniţiator nu poate fi reţinut. Sintagma: "vârstă standard de pensionare" este consacrată în materie, este definită în cuprinsul art. 41 alin. 1 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, or, în materie de pensionare nu putem să luăm de bune decât definiţiile din legea-cadru.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Nu doresc. Considerăm dezbaterile generale încheiate. Propunerea legislativă se va supune votului final într-o şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă pentru completarea art. 59 din Codul Muncii.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Poftiţi, domnule Ionescu.

Domnul Costel Marian Ionescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aici venim cu un alineat nou, la art. 60, care stipulează: "Concedierea salariaţilor nu poate fi dispusă..." Şi acum, cred că ar fi normal ca toţi colegii noştri să fie atenţi, pentru că eu am introdus următorul articol, care ne priveşte efectiv pe noi. Şi anume: se completează, după cum urmează: "pe durata exercitării unei funcţii eligibile în Parlamentul României, Guvern, Prefecturi, Consilii judeţene, municipale şi orăşeneşti". Cred că este normal, corect şi juridic să introducem şi acest punct, că este o scăpare a comisiei şi a Guvernului.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond?

Doamna Smaranda Dobrescu:

Comisia de muncă propune respingerea, din următorul motiv: nu este o scăpare a nimănui, ci este vorba de categoriile respective, funcţii eligibile, care intră în categoria contractelor de muncă suspendate. Or, la articolul respectiv, adică 50 lit. e) se stipulează care sunt condiţiile contractelor de muncă suspendate, şi anume: "că nu poate interveni concedierea în aceste condiţii".

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc. Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Nu doresc. Considerăm dezbaterile generale încheiate. A, poftiţi! Din partea PRM-ului.

Domnul Costel Marian Ionescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este o chestiune mai complicată şi mai controversată în această situaţie, pentru că dacă ajungem să respingem şi acest amendament, înseamnă că suntem la mâna Guvernului, că poate să se întâmple fel de fel de chestiuni şi în prefecturi, şi în consilii judeţene, municipale şi orăşeneşti, nu numai cu suspendare, ci pot să fie concediaţi salariaţii, la bunul cherem al Guvernului. Eu cred că acest lucru este normal şi juridic şi dacă se poate şi o argumentare juridică, în acest sens, pentru că nu încalcă cu nimic, nici art. 60 şi nici concluziile juridice cu privire la încheierea unui contract, pe o anumită durată, între cei care exercită funcţii eligibile, atât în Parlamentul României, în Guvern, Prefecturi, Consilii judeţene, municipale şi orăşeneşti.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă alte grupuri parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Nu.

Considerăm dezbaterile generale încheiate. Propunerea va fi supusă votului final într-o şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă pentru modificarea art. 69 din Codul Muncii.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Nu doreşte. Din partea comisiei sesizate în fond, poftiţi.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimaţi colegi,

Vă propunem respingerea, din următoarele considerente: propunerea de eliminare a lit. b) art. 69 nu poate fi acceptată, întrucât abrogarea acesteia este de natură să afecteze coerenţa prevederilor incidente, problematicii în discuţie din Codul Muncii, respectiv Titlul VI, "Formarea profesională".

În al doilea rând, argumentul din expunerea de motive, potrivit căruia angajatorul nu are posibilitatea materială şi financiară pentru susţinerea unor programe de formare profesională, nu poate fi reţinut, deoarece textul lit. b) prevede doar că: "Angajatorul este obligat să propună salariaţilor programe de formare profesională, derularea acestora şi suportarea cheltuielilor aferente fiind în sarcina Direcţiilor de muncă şi formare profesională din fiecare judeţ, potrivit Legii nr. 76/2000, adică Legea şomajului".

(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor.)

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă din partea iniţiatorilor sau grupurilor parlamentare doreşte cineva să intervină? Nu. Vom supune votului final această propunere.

Stimaţi colegi,

V-aş ruga să vă anunţaţi toţi colegii care nu sunt în sală că peste 20 de minute luăm Proiectul de Lege cu privire la taxa radio - tv, ca să nu spuneţi că îl luăm în dezbatere fără ştirea dumneavoastră. A fost ieri restituit la comisie, comisia l-a analizat, împreună cu iniţiatorii; raportul suplimentar este la dumneavoastră, comunicat.

La pct. 70, altă propunere legislativă pentru completarea art. 59.

Domnul Costel Marian Ionescu (din sală):

Am discutat completarea art. 59. Suntem la poziţia 72!

Domnul Valer Dorneanu:

Mi s-a predat inventarul greşit.

La pct. 72, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 71 (1) din Codul Muncii..

Are cuvântul doamna preşedinte Dobrescu, să motiveze propunerea de respingere şi apoi vă dau dumneavoastră cuvântul, domnule Ionescu.

Domnul Costel Marian Ionescu (din sală):

Poate este de acord cu treaba aceasta!

Domnul Valer Dorneanu:

Nu ştiu! Deocamdată, la mine scrie că are propunere de respingere. Vom vedea!

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Comisia pentru muncă propune plenului respingerea acestei propuneri legislative, întrucât instituirea obligaţiei sindicatului de a propune angajatorului măsuri pentru evitarea concedierilor ori diminuării numărului salariaţilor concediaţi, nu ţine seama de faptul că în cazul concedierilor colective există situaţii în care astfel de propuneri nu pot fi făcute, există menţiuni speciale în privinţa concedierilor colective. Şi, potrivit dispoziţiilor art. 28 alin. 1 din Legea sindicatelor nr. 54/2003: "Principala atribuţie a organizaţiilor sindicale este de a apăra drepturile membrilor lor, ce decurg din legislaţia muncii, statutele funcţionarilor publici, contractele colective de muncă şi contractele individuale de muncă, în faţa instanţelor judecătoreşti, prin apărătorii proprii sau aleşi".

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Iniţiatorul? Domnul deputat Ionescu.

Domnul Costel Marian Ionescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sper să aveţi mână mai bună, domnule preşedinte. Sunt două aspecte în art. 71¹, şi anume: am propus înlocuirea termenului "pot" cu "vor". Cum se leagă organic acest lucru? În art. 71 din Codul Muncii este stipulat: "Sindicatul sau, după caz, reprezentanţii salariaţilor pot propune angajatorului..." "Pot propune" sau "nu pot propune". Deci, iată, o sintagmă care este lăsată să balanseze, nu este o clarificare dată. Or, dacă noi stabilim nişte legi în cel mai înalt forum al ţării, în Parlamentul României, este normal să stabilim cu claritate, pentru că altfel nu se delimitează aspectul juridic de aici. Cum adică, pot sau nu pot?! Şi am înlocuit sintagma "pot" cu "vor". Deci, "vor propune angajatorului măsuri în vederea evitării concedierilor sau diminuării numărului salariaţilor concediaţi". Se propune în continuare, în text: "într-un termen de 20 de zile calendaristice" şi eu am propus: "într-un termen de 15 zile calendaristice", pentru că mi se pare normal, că acesta reprezintă jumătatea unei luni de lucru. Acestea sunt amendamentele pe care le-am propus şi v-aş ruga, domnule preşedinte, să judecăm cu toţii că trebuie admise nişte chestiuni absolut logice, normale şi juridice, pentru că altfel nu mai are rost această dezbatere în plenul Camerei Deputaţilor, ca noi să venim cu argumente eficace, juridice, şi absolut nici unul să nu fie luat în consideraţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai doreşte cineva? Doamna preşedinte Smaranda Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Faptul că şi Consiliul Legislativ, care nu vorbeşte de oportunitate, ci doar, să spunem, este păzitor al respectării legislaţiei, a dat aviz negativ, l-a dat pentru că atribuţiile patronatelor, atribuţiile sindicatelor în domeniul concedierilor sunt diferite şi foarte clar stabilite prin legile cadru în domeniu.

Ca să venim să spunem că: "Într-o situaţie de faliment, într-o situaţie de imposibilitate de plată a unui angajator, vine sindicatul în mod obligatoriu vor - acel "vor", nu "pot" - cu propuneri în ceea ce priveşte concedierea", înseamnă o imixtiune pe care nici un patronat nu o poate accepta. El, în calitate de patronat, de patron, acesta care se află în imposibilitate de plată, trebuie să-şi salveze întreprinderea prin eficientizare, deci acel "pot". Dacă de comun acord se găseşte o anumită soluţie de redresare economică, prin mărirea productivităţii muncii şi printr-o concediere limitată, cu atât mai bine, dar sindicatul nu poate influenţa angajamentele economice ale patronului.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Costel Marian Ionescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să nu fim absolut de acord cu această argumentare, că nu are o bază nici juridică şi nici logică. Pentru că, ce fac salariaţii noştri în situaţii limită? Ei vin în ajutorul patronatului. Ei vin cu măsuri concrete să-şi eficientizeze întreprinderea. Sunt interesaţi, oare, aceşti salariaţi, să vină cu măsuri să-şi eficientizeze întreprinderea sau nu? Doresc ei să rămână în întreprindere până acum? Ce ştim noi? Sau nu doresc să rămână? Eu cred că este de bun simţ şi normal, că ştim cu toţii că aceştia doresc să rămână în întreprindere. Şi atunci, de ce să le luăm lor posibilitatea să vină cu anumite măsuri, în vederea evitării concedierilor, că aşa este stipulat în text?! Deci, ei au dreptul să vină cu măsuri, în vederea evitării concedierilor lor, a propriilor lor familii. Şi atunci, de ce să le spunem lor: pot sau nu pot? Să le lăsăm iar, să balansăm şi să discutăm: a fi sau a nu fi?! De ce să nu fim noi foarte clari, pentru că aceştia întotdeauna vor veni cu măsuri, că este interesul lor?! Este vorba de pâinea lor, de existenţa familiilor lor! Aceştia vor veni, în continuare, cu măsuri concrete, coerente, pentru salvarea întreprinderii. Au dreptul să facă acest lucru şi nu există cazuri, în istoria noastră şi în întreprinderi, când salariaţii au stat pasivi deoparte şi au lucrat, nu numai patronatul!

Deci, din acest caz, eu cer şi solicit judecarea acestui fenomen, pentru că ei au dreptul la aşa ceva, au dreptul să-şi spună punctul de vedere, au dreptul să-şi salveze întreprinderea! Au dreptul să-şi salveze existenţa lor şi a familiilor lor!

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai sunt alte intervenţii? Vom supune propunerea de respingere votului final în şedinţa destinată acestui scop.

Domnul Costel Marian Ionescu (din sală):

De respingere?!

Domnul Valer Dorneanu:

Pct. 73, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 34, alin. 6 din Legea nr. 53/2003. Comisia are propunere de respingere. O rog pe doamna preşedinte Smaranda Dobrescu să o motiveze.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte, îmi cer scuze. Plăcerea de a vă vedea în mijlocul nostru, mi-a răpit mie puţin din cadenţă. Nu ştiu dacă este vorba despre adresa nr. 153 din 7 aprilie? Adică, art. 34?

Domnul Valer Dorneanu:

Articolul 34 alin. 6.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Vă mulţumesc.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială propune plenului respingerea acestei propuneri legislative, întrucât textul acestui alineat se află în contradicţie cu dispoziţiile cuprinse în întregul art. 34.

În acest sens, precizăm că, în conformitate cu art. 34: "Registrul general de evidenţă a salariaţilor se depune la autoritatea publică competentă, în cazul încetării activităţii angajatorului" - şi nu angajatului - şi, deci, nu poate fi depus "lunar sau trimestrial", cum se solicită în propunere.

Menţionăm că modificarea art. 34 a reprezentat obiectul a încă două alte propuneri legislative.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Iniţiatorii sunt aici? Doresc să intervină? Altcineva dintre dumneavoastră? Vom supune, atunci, această propunere votului final în ziua destinată acestui scop.

La pct. 74, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 72 alin. 1 din Legea nr. 53/2003. Tot propunere de respingere. Doamna preşedinte Smaranda Dobrescu, aveţi cuvântul.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Comisia pentru muncă şi protecţie socială, de asemenea, propune respingerea acestei propuneri, întrucât se încalcă, prin textul ei, principiul constituţional al legalităţii în drepturi şi se diminuează în mod semnificativ protecţia socială acordată prin norma actuală, tuturor salariaţilor, indiferent de angajator.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Iniţiatorul? Altcineva dacă doreşte să intervină? Vom supune votului final această propunere, în ziua destinată acestui scop.

La pct. 75, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 77 din Legea nr. 53/2003.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru muncă şi protecţie socială propune plenului respingerea propunerii legislative, întrucât ea nu are în vedere dispoziţiile Titlului XII, "Jurisdicţia muncii", care stabilesc atât competenţa materială şi teritorială, cât şi regulile speciale de procedură, aplicabile în cazul conflictelor de muncă. Totodată, în cadrul acestui titlu, există o prevedere expresă, la art. 291, potrivit căreia: "Dispoziţiile prezentului titlu se completează cu prevederile Codului de Procedură Civilă".

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă, din partea iniţiatorilor, sau altcineva dintre dumneavoastră doreşte să intervină cu privire la această propunere de respingere? Nu.

O vom supune votului final în şedinţa destinată acestui scop.

La pct. 76 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru eliminarea art.70 alin.2 lit.h din Codul muncii.

Doamnă preşedintă, aveţi cuvântul, să vă motivaţi propunerea de respingere.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Comisia pentru muncă şi protecţie socială propune plenului respingerea propunerii legislative, întrucât textele din cuprinsul celor două articole se referă la dispoziţii diferite, care se raportează la situaţii diferite. Dacă dispoziţia propusă a fi eliminată stabileşte o anumită menţionare obligatorie în proiectul de concediere colectivă, prevederea de la art. 71 alin. 1 stabileşte tocmai durata termenului în care sindicatul poate face propuneri şi momentul de la care începe să curgă, completându-se logic cu cea dintâi.

Este a treia propunere de modificare a art. 71, făcută de colegii de la PRM.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunt alte intervenţii?

Domnule Ionescu, dumneavoastră sunteţi iniţiatorul? Poftiţi.

Domnul Costel Marian Ionescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu am propus eliminarea lit. h) de la art. 70 alin.2, deoarece este stipulat termenul înăuntrul căruia sindicatul sau, după caz, reprezentanţii salariaţilor pot face propuneri pentru concedierea sau diminuarea numărului salariaţilor. Or, acest lucru este în plus, deoarece la art. 71 alin.1 este specificat foarte clar: "Sindicatul sau, după caz, reprezentanţii salariaţilor pot propune angajatorului măsuri în vederea - iarăşi, "pot propune", în loc de "vor propune", aşa cum am argumentat anterior - "măsuri în vederea evitării concedierilor (...) într-un termen de 20 de zile calendaristice". Este stipulat foarte clar.

Deci, ori dispare lit. h), ori facem o simbioză între art. 71 alin.1 şi lit. h). Dar, în nici un caz, acesta nu poate să rămână, pentru că este în plus, şi acest lucru este explicitat foarte bine aici. Or, noi ştim foarte bine că un sistem logic este unul singur, nu fiecare, care vine la microfon, are logica lui. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai doreşte cineva să intervină? Nu.

Vom supune propunerea de respingere votului final în ziua destinată acestui scop.

Următoarea propunere, de la pct. 77, vizează tot Codul Muncii. La pct. 77 avem Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea art. 16 alin. 1 şi 2 din Codul Muncii.

Doamnă Smaranda Dobrescu, vă rog să vă motivaţi propunerea de respingere.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimaţi colegi,

Vă propunem respingerea acestei propuneri întrucât potrivit art. 16 alin. 1 din actualul Cod al Muncii contractul individual de muncă se încheie în formă scrisă, această obligaţie revenindu-i angajatorului. Forma scrisă cerută de lege nu este o condiţie ad validitatem, ci una ad probationem. Neîncheierea contractului individual de muncă în formă scrisă nu duce la nulitatea acestuia şi nici nu poate lipsi salariatul de drepturile care decurg din acesta.

Cât priveşte dovada existenţei contractului în instanţă, atunci când nu există o formă scrisă a acestuia, se poate face proba şi cu alte mijloace, cum ar fi: statele de plată, contribuţiile plătite la sistemele de asigurări ş.a.m.d. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnă Bogea, poftiţi. Dumneavoastră sunteţi iniţiatoarea propunerii, vă rog să vă referiţi la propunerea comisiei.

Doamna Angela Bogea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Eu vreau să invoc necesitatea unei reglementări unitare a acestei reglementări a încheierii contractului de muncă în formă scrisă, pentru că contractul individual de muncă cu timp parţial, prevăzut în art. 101 din Codul Muncii, prevede încheierea contractului numai în formă scrisă.

După aceea, vreau să invoc necesitatea corelării şi coroborării art. 16 cu art. 34 din Codul Muncii, care prevede necesitatea înregistrării contractelor de muncă la inspectoratele teritoriale. Or, dacă aceste contracte de muncă nu sunt înregistrate în formă scrisă, această obligaţie a angajatorului nu poate fi făcută.

După aceea, prin această prevedere, în sensul că dăm posibilitatea angajatorului să încheie contracte de muncă fără formă scrisă, deci, în formă verbală, nu facem decât să promovăm munca la negru. Pentru că e foarte puţin probabil că se vor găsi în instanţă destui martori sau se vor găsi alte probe care să fie de partea angajatului în susţinerea cauzei acestuia în caz că angajatorul nu recunoaşte că a avut un contract de muncă încheiat în formă verbală cu angajatul.

Deci, mi se pare că este o propunere pertinentă, iar argumentele invocate de comisie nu fac decât să ţină seama mai mult de cerinţele angajatorului, decât ale angajatului, creând o anumită disproporţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai doreşte cineva să intervină? Nu. Mulţumesc.

Vom supune votului final această propunere în ziua destinată acestui scop.

La pct. 78 este propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea art. 28 din Codul Muncii.

Doamnă preşedintă Smaranda Dobrescu?

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimaţi colegi,

Vă propunem respingerea acestei propuneri legislative, întrucât această problemă este deja reglementată prin Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale. Angajatorul, prin lege, are obligaţia angajării medicului de medicină a muncii. Cu alte cuvinte, propunerile sunt deja reglementate în alt act. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Iniţiatorul? Vă rog.

Doamna Angela Bogea:

Stimaţi colegi,

Necesitatea ca angajatul să fie apt de muncă şi în sens biologic determină o efectuare periodică a acestui examen medical. Este adevărat că actul normativ pe care l-a precizat doamna preşedintă prevede o parte din acest lucru, dar noi considerăm că inserarea acestei obligaţii din partea angajatorului, de a suporta contravaloarea examenului medical preventiv, şi stipularea acesteia în Codul Muncii este o necesitate şi, prin urmare, vă rugăm să fiţi de acord cu propunerea noastră.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai doreşte cineva?

Domnul Andrei Ioan Chiliman (din sală):

Treceţi-o la vot şi, după aceea, voi avea o chestiune de procedură!

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc foarte mult pentru indicaţie.

Vom supune propunerea de respingere votului final în şedinţa destinată acestui scop.

Domnule Chiliman, am văzut semne evidente că aţi dori să luaţi cuvântul într-o problemă de procedură.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule preşedinte,

Onoraţi colegi,

Am fost convocaţi pentru dezbaterea unui proiect de lege peste 20 de minute, acum vreo 23 de minute, şi cred că ar trebui să începem dezbaterea lui, nu?

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Aţi sesizat că încă nu au ajuns reprezentanţii iniţiatorului şi aţi punctat trecerea celor 3 minute.

Domnul Andrei Ioan Chiliman (din sală):

Ce să vă fac...

Domnul Valer Dorneanu:

Din clipă în clipă or să apară şi atunci începem dezbaterea.

Domnul Andrei Ioan Chiliman (din sală):

În câte minute ajung?

Domnul Valer Dorneanu:

Imediat cum ajung, începem dezbaterea.

Domnule Stroe, aveţi şi dumneavoastră o problemă de procedură?

Domnul Radu Stroe (din sală):

Da, când vor veni reprezentanţii?

Domnul Valer Dorneanu:

V-am răspuns. Mulţumesc pentru înţelegere.

La pct. 79 avem Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea art. 21 alin. 2 şi 4 din codul Muncii.

Peste un minut şi jumătate, îl anunţ pe domnul Stroe că putem începe dezbaterea următoarei legi.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru muncă şi protecţie socială vă propune, de asemenea, respingerea acestei propuneri legislative, întrucât clauza de neconcurenţă nu este cu titlu obligatoriu, ea este o clauză facultativă şi îşi produce efectele numai dacă în cuprinsul contractului individual de muncă sunt prevăzute concret activităţile interzise salariatului pe durata contractului.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna Bogea Angela, inţiatoarea propunerii.

Doamna Angela Bogea:

Acum, să ştiţi că, în legătură cu această propunere legislativă, chiar nu înţeleg reacţia partidului de guvernământ, pentru că fiecare dintre dumneavoastră nu o să fiţi toată viaţa deputaţi, fiecare dintre dumneavoastră aveţi copii şi vreau să vă spun că această clauză, odată inserată în contractul colectiv de muncă - este vorba de clauza de neconcurenţă - devine lege pentru părţi şi atâta timp cât este restrânsă numai în timp, fără a fi restrânsă şi pe arie geografică, vreau să vă spun că, atât dumneavoastră, cât şi copiii dumneavoastră, după ce veţi fi daţi afară de patroni, nu veţi mai putea fi angajaţi pe teritoriul României în nici o întreprindere similară cu cea la care aţi fost angajaţi.

Deci, propunerea noastră prevede ca această clauză de neconcurenţă să fie restrânsă şi la arie geografică, nu numai în timp. Legiuitorul, deci, cel care a făcut Codul Muncii, a prevăzut restrângerea acestei clauze numai în timp, iar noi venim cu propunerea ca această clauză să fie restrânsă şi pe o anumită arie geografică, pentru a da posibilitatea celor cărora li s-a desfăcut contractul de muncă să poată fi angajaţi pe funcţia respectivă, în domeniul respectiv şi în alte judeţe ale ţării.

Şi vreau să vă spun că întreaga jurisprudenţă franceză reglementează acest lucru şi este reglementat şi în Codul Muncii german. Nu înţeleg de ce noi n-am putea-o reglementa, atâta timp cât dorim să ne încadrăm în Uniunea Europeană.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai sunt intervenţii?

Vom supune votului final această propunere în şedinţa destinată acestui scop.

Şi acum, trecem la dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 18/2003. continuăm, pentru că dezbaterile generale au avut loc.

Printre problemele de procedură care s-au ridicat, una a fost cea a domnului deputat Stroe, care i-a invitat pe preşedinţii celor două societăţi să-şi anunţe salariul. Eu nu o să le dau cuvântul pentru aşa ceva, pentru că nu are nici o legătură cu dezbaterea temei. Există declaraţia de avere, pe care dumnealor au obligaţia să o facă, există alte mijloace de a afla salariile domniilor lor.

Nefiind legată de conţinutul proiectului de lege, vom trece...

Da. Domnule Stroe, vă rog să luaţi cuvântul.

Domnul Radu Stroe:

Domnule preşedinte,

Vreau să vă spun că nu are nici o legătură declaraţia de avere cu indemnizaţia de conducere.

Domnul Valer Dorneanu:

Nici salariul celor doi preşedinţi cu taxa radio.

Domnul Radu Stroe:

Exact. Înţelegem de la dumneavoastră că nu este o informaţie de ordin public această chestiune şi, prin urmare, nu mai insistăm. O să ne adresăm presei, în schimb.

Domnul Valer Dorneanu:

Dumneavoastră nu răstălmăciţi ce am spus eu. Eu nu am spus că nu este o chestiune de ordin public, am spus că nu are legătură cu dezbaterea legii.

Domnul Chiliman.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule preşedinte,

Aţi făcut o afirmaţie adineaori, care, cel puţin pe mine, mă miră. Aţi spus că indemnizaţiile de conducere şi toate celelalte: salarii etc. ale celor care conduc societăţile acestea de radio şi televiziune publică nu au nici o legătură cu taxa pe radio şi pe televiziune.

Explicaţi-mi, atunci, de unde le provin salariile? Vin cu ele de acasă, de la părinţi, de la bunici? Pentru că eu nu înţeleg, le bagă cineva, aşa, bani în buzunar, ca să stea acolo, pe funcţiile respective, din altă parte? Poate daţi o explicaţie noţiunii acesteia.

Eu nu am înţeles, totuşi, de ce nu au legătură? Păi, au legătură, domnule preşedinte! Şi au legătură, pentru că nişte societăţi care produc beneficii în cursul unui an calendaristic şi care vor mult mai mulţi bani trebuie să justifice de ce vor banii respectivi. Şi trebuie să justifice nu numai pentru ce-i vor, trebuie să justifice şi nivelul salariilor şi celelalte, care sunt publice. Pentru că sunt bani publici, domnule preşedinte, nu sunt lucruri confidenţiale.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Eu încercam să cred că Parlamentul nu are nici o atribuţie de a stabili salariile unor directori de societăţi. Dar, pentru că vă folosiţi de orice pretext pentru a prelungi dezbaterile şi pentru că cei doi preşedinţi nu au nimic de ascuns, le ofer cuvântul. Pentru că, altminteri, sunt convins că îi veţi invita, pe urmă, să spună, suplimentar, dacă au prime şi, tot aşa, vom merge cu discuţiile acestea foarte pertinente la tema legii până în şedinţa de marţi.

Aveţi cuvântul, domnule Nicolau.

Domnul Valentin Nicolau (preşedintele Societăţii Române de Televiziune):

Doamnelor şi domnilor,

În prima şedinţa a consiliului de administraţie, când am fost investit, s-a pus problema salariului meu. Şi atunci, colegii mei, reprezentanţi ai partidelor politice din Parlament, au început să propună salariul preşedintelui, având în vedere că 25% din salariul meu este indemnizaţia pentru şedinţa consiliului de administraţie.

Salariul a fost stabilit la 80 de milioane. Eu m-am opus, vă pot pune la dispoziţie stenograma şi caseta. Deci, el a fost votat de reprezentanţii PNL-ului, de reprezentanţii PD-ului, de reprezentanţii PRM-ului şi de reprezentanţii PSD-ului. Mai mult decât atât, am propus ca salariul meu să fie 10 milioane şi nu a fost acceptat de către colegi, reprezentanţii partidelor politice din Parlament.

Cred că am lămurit foarte clar ce e cu salariul preşedintelui de la televiziune.

În ceea ce priveşte beneficiile realizate de televiziune anul trecut - văd că şi astăzi sunt discutate în presă - aş vrea să reamintesc celor care au pregătire economică că beneficiul contabil nu este egal cu soldul de lichidităţi. Acesta e un aspect.

Al doilea lucru, anul trecut, televiziunea română a fost obligată să-şi schimbe planurile contabile şi să facă ceea ce se numeşte retratarea contabilă şi, implicit, reevaluarea patrimoniului. Din această operaţiune de reevaluare a patrimoniului, a reieşit un beneficiu contabil scriptic, nu unul, neapărat, real.

În al treilea rând...

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte, vă rog eu frumos să-mi permiteţi să vă întrerup, pentru că rostul intervenţiei dumneavoastră viza precizarea salariului. Nu intrăm în dezbateri pe fond, pentru că, altminteri, ne deturnaţi sensul discuţiilor.

Domnul Şeuleanu.

Domnul Dragoş Şeuleanu (preşedintele Societăţii Române de Radiodifuziune):

Domnule preşedinte,

Vă mulţumesc că îmi daţi ocazia să lămurim această problemă care este în mod frecvent pusă în discuţie de către unii membri ai Parlamentului. Salariul meu este de 80 de milioane de lei brut, din care se scade, bineînţeles, impozitul.

Aş dori să precizez că acest lucru puteau să-l afle distinşii parlamentari, dacă se interesau cât a fost salariul predecesorului meu, pe care l-au susţinut prin vot. Este acelaşi salariu pe care consiliul de administraţie numit de către Parlament anul trecut l-a revalidat. Este validat prin votul tuturor membrilor consiliului de administraţie.

Deci, subliniez, domnule preşedinte, este salariul pe care dânşii l-au acceptat atunci când consiliul de administraţie avea o altă structură.

Domnul Valer Dorneanu:

Trecem la dezbaterea proiectului de lege, în legătură cu amendamente care s-au făcut.

La titlul proiectului, dacă aveţi obiecţiuni? Domnule Stroe, v-am dat cuvântul de câte ori aţi vrut, pentru proceduri, pentru proceduri reale, pentru proceduri inventate. v-aş ruga foarte mult să ne limităm la o colegialitate şi la o raţionalitate minimă. Vă rog.

Domnul Radu Stroe:

Domnule Şeuleanu,

Vă rog, când vă mai adresaţi Parlamentului, să o faceţi stricto senso, în chestiunea în care aţi fost interpelat, şi nu să faceţi dizertaţii aici. Făceţi-le la televiziune!

Domnul Valer Dorneanu:

Acelaşi lucru vă rog şi eu pe dumneavoastră, să vă referiţi strict la problema de procedură şi să nu-mi daţi mie lecţii de respectare a regulamentului.

Domnul Radu Stroe:

Domnule preşedinte,

Nu v-am dat dumneavoastră lecţii...

Domnul Valer Dorneanu:

Aveţi cuvântul pe probleme de procedură.

Domnul Radu Stroe:

... că, dacă ar fi fost să vi le dau, v-aş fi invitat aici, la tribună, să vorbiţi. Dar nu vi le dau...

Cât priveşte afirmaţia domnului preşedinte de la televiziune, să înţelegem, deci, că indemnizaţia se stabileşte nu în funcţie de activitatea domniei sale, ci în funcţie de nevoile membrilor consiliului, nu? Ca să înţelegem exact. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Întrebarea pe care i-aţi pus-o... Aţi primit răspuns la ea.

Poftiţi, domnule Onisei.

Domnul Ioan Onisei:

Domnule preşedinte,

Dacă tot invocaţi regulamentul, vreau să vă rog două lucruri: 1. dacă aveţi de făcut comentarii, să coborâţi aici şi 2. să păstrăm o oarecare deferenţă între parlamentari, chiar dacă unii sunt temporar preşedinţi ai Camerei şi alţii nu.

Domnul Valer Dorneanu:

Eu v-aş ruga, stimate coleg, să mai citiţi ceva despre rolul preşedintelui unei şedinţe şi despre dreptul acestuia de a-i chema la obiect pe cei care trag de timp, după un principiu britanic foarte cunoscut. Domnul Boc, care cunoaşte foarte bine acel procedeu al filibuster-ului, vă poate da explicaţii asupra dreptului preşedintelui de a vă aduce "la cestiune". Şi Caragiale ne învăţa acest subiect, stimaţi colegi...

Domnul Emil Boc:

Pentru corecta informare a opiniei publice, principiul este american, se numeşte "filibuster", şi nu britanic. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc pentru informaţie.

La titlul proiectului de lege, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La art. 1, urmăriţi, vă rog, amendamentul nr. 1 al comisiei.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr. 1? Nu.

Admis amendamentul nr. 1 şi s-a modificat cuprinsul articolului unic.

La linioara 1, cea cu privire la alin. 1 şi 2, urmăriţi amendamentul nr. 2. Nu sunt obiecţiuni.

Adoptat în unanimitate.

Poftiţi. M-am uitat la dumneavoastră, v-aţi ridicat în picioare, n-aţi schiţat nici un gest că aţi vrea să luaţi cuvântul.

Doamna Monica Octavia Muscă (din sală):

Cu braţele deschise vin spre dumneavoastră!

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

Doamna Monica Octavia Muscă (din sală):

Pentru susţinerea amendamentului de respingere a articolului. Dacă vreţi să-l discutaţi acuma sau dacă vreţi să-l discutăm după aceea?

Domnul Valer Dorneanu:

A articolului unic?

Doamna Monica Octavia Muscă (din sală):

Având în vedere că este amendament de eliminare.

Domnul Valer Dorneanu:

Eu, când am întrebat dacă la articolul unic există obiecţiuni, nimeni nu a spus nimic. Ceea ce înseamnă că articolul unic a fost votat în unanimitate.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Domnule preşedinte,

1. Nu aţi supus la vot. Deci, e clar că nu a fost votat.

2. În momentul în care aţi întrebat, m-am ridicat. N-am microfon acolo, dacă vreţi, am o voce puternică, pot să strig de acolo, dar nu cred că se face.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog frumos să luaţi loc şi o să repun în discuţie amendamentul dumneavoastră de respingere...

Doamna Monica Octavia Muscă:

Mă scuzaţi, e un amendament de eliminare.

Domnul Valer Dorneanu:

Tot acolo ajungem.

Stimaţi colegi,

Vă rog foarte mult să fiţi atenţi la mersul lucrărilor. Eu trebuie să pun în discuţie întâi amendamentul comisiei, dacă cineva, cel care a avut amendament de eliminare, insistă, îl supun la vot. M-am uitat în dreapta mea, nimeni nu a spus nimic.

Domnul Andrei Ioan Chiliman (din sală):

Nu v-aţi uitat la noi!

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog frumos, uitaţi-vă la amendamente respinse, amendamentul nr. 1.

Doamnă deputat, vă rog să veniţi să-l şi susţineţi, ca să nu spuneţi că v-am răpit acest drept.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Nu ca să nu spun asta, ci pentru că aşa trebuie, domnule preşedinte. Şi dumneavoastră ştiţi să conduceţi şedinţele foarte obiectiv şi corect şi sper în această obiectivitate în continuare.

De ce am propus eliminarea acestui articol unic al ordonanţei de Guvern?

În primul rând, din punct de vedere procedural, această ordonanţă - care este o ordonanţă simplă, nu este o ordonanţă de urgenţă - nu poate modifica o lege organică, cum este legea de organizare şi funcţionare a radioului public şi a televiziunii publice - lege organică, Legea nr. 41/1994. Aceasta este o chestiune pe care domnul preşedinte Dorneanu o ştie foarte bine, mai bine, poate, decât noi.

Al doilea argument, şi acum intru pe fondul chestiunii. În art. 40 şi, pe urmă, 41şi 42, se vorbeşte despre finanţarea celor două societăţi publice de radio şi TV. Sunt prevăzute trei surse de finanţare:

- în art. 40, se spune clar că: "Veniturile proprii ale societăţilor provin din taxe de abonament radio şi televizor, din surse realizate potrivit obiectului de activitate, precum şi din donaţii sau sponsorizări"; se mai spune, în continuare: "Posesorii receptoarelor de radio şi de televiziune sunt obligaţi să plătească o taxă de abonament către serviciile publice de radiodifuziune şi televiziune";

- se mai spune, la art. 41, că există şi o altă sursă, a doua sursă de finanţare, prin legea bugetară anuală: "Cheltuieli de dezvoltare pentru achiziţionarea de echipamente şi piese de schimb radio şi televiziune, materiale consumabile necesare desfăşurării activităţii specifice, precum şi, integral, fondurile necesare pentru utilizarea staţiilor de emisie, a radioreleelor şi a circuitelor video şi fonice"; "pentru asigurarea pazei"; "pentru achitarea cotizaţiilor cuvenite organizaţiilor guvernamentale internaţionale"; şi, în continuare, se mai spune că din aceste sume de la buget sunt plătite şi canalele de televiziune pentru străinătate, precum şi dezvoltarea acestei activităţi.

Drept urmare, există trei surse de finanţare: taxa pe abonament, de la buget, după cum aţi văzut, din plin, şi publicitate, care, la ora actuală este de 8%, spre deosebire de televiziunile comerciale, care au 12%.

Având în vedere că sunt prevăzute trei surse de finanţare, nu cred că e corect să se ceară, în loc de taxă pe abonament, de fapt, un impozit. Practic, în această situaţie, este vorba de o dublă impozitare a contribuabilului: o dată, contribuabilul este impozitat prin intermediul bugetului şi, a doua oară, este impozitat direct din buzunarul propriu.

De ce spun că este vorba de impozit, şi nu de taxă? Pentru că în Legea finanţelor se spune foarte clar, la art. 40: "Taxa este o sumă plătită de o persoană fizică sau juridică ş.a.m.d. pentru serviciile prestate". La impozit, însă, e ceea ce doresc domniile lor prin această ordonanţă, "impozit înseamnă prevalare obligatorie, fără contraprestaţie şi nerambursabilă, efectuată de către administraţia publică pentru satisfacerea necesităţilor de interes general".

Ei bine, atâta vreme cât în această ordonanţă se cere o taxă obligatorie, indiferent că ai sau nu ai aparat radio sau TV, indiferent că foloseşti sau nu, chiar dacă ai pe contor zero la consumul energiei electrice plăteşti taxă radio-TV, în această situaţie, este vorba de un impozit, nu de o taxă. Drept urmare, se doreşte o dublă impozitare a contribuabilului.

Dacă contribuabilul, în România, este atât de bogat încât să suporte o dublă impozitare, împotriva tuturor legilor, atunci, stimate domn Guvern, poţi să o faci. Însă, dacă te uiţi puţin în jos, cum trăieşte lumea, o să vezi că nu se poate face aşa ceva, pentru că aproape jumătate din cei care locuiesc şi trăiesc în România au tarif social la curentul electric.

Ce înseamnă "tarif social"? E destul să vă spun că în momentul în care plăteşte taxa radio-TV i se dublează factura! Deci, tariful social este mai mic decât taxa radio-TV cumulată!

Al treilea argument. S-a spus că această ordonanţă asigură independenţa celor două societăţi publice de radio-TV.

N-am ştiut, până acum, aflăm acum, că radio şi televiziunea publică nu sunt independente! Este o noutate! O noutate care, ca să spun aşa, era prevăzută în Constituţie, era prevăzută în legea de organizare şi funcţionare a radioului public şi a televiziunii publice şi, acum, noi aflăm că, deşi era prevăzută acolo independenţa, şi a unuia, şi a celuilalt, nu sunt independente şi e nevoie de un impozit pentru a fi independente!

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru că aţi făcut o mică pauză, daţi-mi voie să vă citesc o prevedere din regulament, fără să o comentez: "Luarea de cuvânt a unui deputat cu privire la un text ce urmează să fie supus votului Camerei Deputaţilor are, de regulă, 5 minute". Până când vom putea vota, eventual, o durată mai scurtă, care să ne împiedice pierderea timpului, vă semnalez că cele 5 minute au trecut. Vă rog să încercaţi să conchideţi.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Domnule preşedinte,

În primul rând, că nu am avut un ceas, mi-e greu să cred că au trecut 5 minute, dar termin acum, cu două fraze.

1. Că această dublă impozitare este jenantă.

2. Că independenţa televiziunii publice nu se schimbă sub nici o formă, pentru că rămâne legată ombilical de Guvern, prin fondurile de la buget. Deci, dacă ar fi vrut într-adevăr să fie independentă, prin această ordonanţă ar fi anulat taxele de la buget.

Şi trei, că este inadmisibil, stimaţi colegi, să puneţi în România impozite şi pe ceea ce nu există! Mersi.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Înainte de a supune votului dumneavoastră acest text, pentru că dezbaterile se transformă în dezbateri generale şi deja înregistrăm a treia şedinţă destinată acestui scop, invoc prevederile art.100 din regulament şi vă propun ca, de aici încolo, durata unei intervenţii să nu depăşească 3 minute şi ca în legătură cu un text să nu dăm cuvântul la mai mult de 2 reprezentanţi de grup parlamentar.

Cine este pentru această propunere?

Împotrivă?

Voci din partea opoziţiei:

Sunt mai multe! Număraţi voturile!

Domnul Valer Dorneanu:

Staţi, stimaţi colegi, că o să vină alte intervenţii de procedură, după cum simt.

Vă rog să mai votaţi încă o dată cine e pentru delimitarea timpului potrivit propunerii mele? Vă rog să votaţi toţi!

Domnul Andrei Ioan Chiliman (din sală):

S-a votat o dată!

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Chiliman,

Cu tot respectul pe care vi-l port, şi domnului Stroe, de asemenea, şi chiar cu prietenie, vă rog să nu mai interveniţi în timpul votului şi nici să nu vorbiţi din sală!

78 de voturi pentru.

Împotrivă?

Domnul Andrei Ioan Chiliman (din sală):

De unde aţi avut 78 de voturi pentru?

Domnul Valer Dorneanu:

Din cei 174, pe care îi avem în total!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule preşedinte,

Haideţi să facem un apel nominal!

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Dacă nu ştiţi să număraţi, facem!

Domnul Valer Dorneanu:

33 de voturi împotrivă.

Abţineri, dacă sunt. Nu sunt.

Are cuvântul domnul Boc. Poftiţi, domnule Boc.

Domnul Radu Stroe (din sală):

Procedură!

Voci din partea majorităţii:

Nu vă e ruşine, măi?

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Stroe,

Dacă ne puneţi buna credinţă la îndoială, atunci o să avem o problemă de colegialitate. Vă rog eu, încercaţi să luaţi un abac şi să-i număraţi pe cei din sală.

Domnule Boc, aveţi cuvântul.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sper că şi discuţia de astăzi ne va duce la concluzia că este necesar votul electronic în Camera Deputaţilor, şi atunci, nimeni nu va mai avea de comentat.

Domnul Valer Dorneanu:

V-am dat cuvântul cu privire la amendament, domnule Boc şi aveţi 3 minute la dispoziţie.

Domnul Emil Boc:

Mi-aţi dat 3 minute, le folosesc cum cred de cuviinţă, în acest sens, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Noi ne vom referi aci doar la punctul legat de constituţionalitate, pentru că este extrem de important să abordăm acest act normativ din perspectiva conformităţii lui cu textul Constituţiei. Noi considerăm că această ordonanţă este neconstituţională, pentru prea simplul motiv că încalcă textul Constituţiei, care spune foarte clar faptul că: "Ordonanţele simple emise în baza unor legi de abilitare nu pot interveni în domeniul legilor organice".

Art. 31 alin. 5 din Constituţia României spune aşa: "Serviciile publice de radio şi de televiziune sunt autonome. Organizarea acestor servicii şi controlul parlamentar asupra activităţii lor se reglementează prin lege organică".

Ce lege organică avem? Este Legea organică nr.41/1994 care se numeşte aşa: "Lege privind organizarea şi funcţionarea Societăţii române de radiodifuziune". Cum se numeşte ordonanţa pe care noi o discutăm? "Ordonanţa Guvernului nr.18/2003 pentru modificarea art.40 din Legea nr.41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii de radiodifuziune şi a Societăţii române de televiziune". Deci, iată, din corelarea textelor rezultă foarte clar faptul că ordonanţa Guvernului a intervenit în domeniul legii organice şi există decizii în acest sens ale Curţii Constituţionale şi, în consecinţă, ea trebuie respinsă ab initio, fără a intra în detaliile de fond, întrucât este neconstituţională.

Urmând ca, pe calea procedurii legislative ordinare, să se reglementeze situaţia Serviciului român de radiodifuziune sau a Societăţii române de televiziune.

Deci, noi apreciem că din punct de vedere constituţional nu putem merge mai departe, întrucât încalcă articole exprese din textul Constituţiei şi calea legislativă ordinară este singura procedură care poate fi urmată în continuare. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Cu aceste precizări, supun votului dumneavoastră eliminarea textului propusă de doamna Mona Muscă.

Cine este pentru eliminare?

(Fiindcă domnul deputat Andrei Ioan Chiliman a venit la tribună, lângă domnul secretar Tudor Mohora:) Lăsaţi-i să numere, domnule Chiliman! Domnule Chiliman, v-aş ruga să poftiţi în sală alături de grupul dumneavoastră parlamentar, pentru a-i întări! Nu-l lăsaţi pe domnul secretar să numere voturile!

Domnul Andrei Ioan Chiliman (din sală):

Păi, l-am împiedicat?

Domnul Valer Dorneanu:

Bineînţeles.

Stimaţi colegi, în timp ce domnul Chiliman îl ţinea de vorbă pe domnul Mohora...

Câte voturi pentru sunt? 34 de voturi pentru eliminare.

Împotrivă? 71 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Propunerea de eliminare a fost respinsă.

Supun, în aceste condiţii, amendamentul comisiei votului dumneavoastră. Amendamentul nr.1.

Cine este pentru? 72 de voturi pentru.

Împotrivă? 35 voturi împotrivă.

Abţineri?

Adoptat, cu majoritate de voturi.

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof (din sală):

Domnule preşedinte, procedură!

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Vreau să vă anunţ că nu o să reuşiţi să mă enervaţi, ştiam exact ce urmăriţi am venit cu două distonocalme la mine, unul l-am luat deja. Vă rog.

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof (din sală):

Domnule preşedinte,

Procedura ne dă dreptul să invoc două din prevederile regulamentului. Pentru că şi dumneavoastră, atunci când ne-aţi supus la vot limitarea timpului, am înţeles că, prin aceasta, daţi un semnal radioului şi televiziunii cum trebuie să limiteze, la radio şi la televiziune, cuvântul Opoziţiei: la 3 minute doar (este bine că aţi dat semnalul acesta!)...

Domnul Valer Dorneanu:

N-are nici o legătură cu procedura, stimate coleg.

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Pe procedură, vă spun o situaţie, domnule preşedinte. Aţi spus că atunci când s-a supus la vot au fost 74 de voturi pentru 3 minute şi aţi indicat, din cei prezenţi, 178. În acest caz, amendamentul comisiei, propunerea comisiei, a căzut, pentru că aveţi 74, din "..178, nu înseamnă majoritate, conform art. 103 ultimul alineat.

Art.103 ultimul alineat spune că se adoptă cu majoritatea deputaţilor prezenţi. Dumneavoastră aţi indicat 178, împărţit la doi, fac 87, având 74, a căzut. Vă mulţumesc. (Aplauze ale deputaţilor din Opoziţie.)

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc pentru speculaţie, vă rog să citiţi încă o dată regulamentul, să faceţi distincţia necesară între "cvorum de vot" şi cvorumul cu care se votează fiecare articol.

Domnul Radu Liviu Bara (din sală):

E mic! Să stea în picioare, când vorbeşte!

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Vă mulţumesc. Esenţele tari se ţin în sticle mici! Ceea ce dumneavoastră nu ştiţi! Iar calitatea prostului e că niciodată nu ştie că e prost!

Art.103 ultimul alineat spune în felul următor: "Se supun dezbaterii şi votului Camerei numai articolele la care s-au făcut amendamente. Textele articolele şi amendamentelor se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi". Deci, amendamentele şi textele se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi! 178 împărţit la doi fac 87! Vă mulţumesc. (Aplauze ale Opoziţiei.)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Cu privire la art.40 alin.1, modificat prin textul proiectului de lege, propus de comisie, mai exact prin amendamentul nr.3... Vi-l supun dezbaterii dumneavoastră.

La amendamentul nr.3, dacă sunt obiecţiuni? Poftiţi, domnule Onisei.

Domnul Ioan Onisei:

Domnule preşedinte,

La primul articol alin.1 este faptul că se aprobă modificarea art.40 din Legea nr.41/1994 republicată. Aşa cum s-a demonstrat foarte clar de la această tribună, votul pentru acest articol nu a întrunit majoritatea, prin urmare, aprobarea ordonanţei a căzut.

Domnul Valer Dorneanu:

V-aş ruga să vă uitaţi la stenogramă, stimaţi colegi, cu privire la votul pozitiv care s-a obţinut la amendamentul nr.1.

Voci din partea majorităţii:

Treceţi mai departe!

Domnul Valer Dorneanu:

Suntem acum la amendamentul nr. 2.

Da, domnule Chiliman? Deci, dumneavoastră contestaţi că s-ar fi votat art. 40 alin. 1?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule preşedinte,

Eu contest un singur lucru: contest, procedural, intenţia dumneavoastră de a schimba textul stenogramei. Stenograma a marcat o cifră pe care aţi spus-o dumneavoastră, a marcat de total, după care a marcat voturi pentru şi voturi împotrivă, zero abţineri. Ca atare, vedeţi ce se întâmplă, conform regulamentului, cu ceilalţi, care nu au votat.

Ca atare, eu cred că nu are rost acum să mai modificăm această stenogramă, din mers, dând indicaţii preţioase, de aici, de oriunde. Stenograma, asta este, a consemnat ceea ce aţi spus dumneavoastră! Nu putem să ne jucăm cu vorbele!

Nu întâmplător, dacă o să vă aduceţi aminte, am cerut să spuneţi exact câţi sunt cei prezenţi în sală. N-aţi făcut-o, aţi preferat să spuneţi 170 şi nu ştiu câţi. Ei, ăia sunt! Aia e cifra, domnule preşedinte!

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, nu, nu!

Stimate coleg,

Este adevărat, de pildă, că din cei 24 de membri ai PNL-ului au semnat vreo 20 şi sunteţi acum în sală vreo 3, dacă vreţi, chiar, să facem apelul şi să controlăm şi semnăturile, o putem face, dar noi am pornit de la prezumţia şi de la practica: una este prezenţa înregistrată şi alta este prezenţa în momentul votului unui amendament. Prezenţa în sală poate fluctua de la o secundă la alta, cum bine ştiţi, pentru că nu aveţi timp să staţi nici un minut în sală.

Poftiţi, doamnă...

Doamna Monica Octavia Muscă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Pe procedură...

Voci din sală:

Nu le mai daţi cuvântul!

Doamna Monica Octavia Muscă:

"Nu le mai daţi!" Nu ne dă dânsul, dă Regulamentul Camerei, nu ne dă dânsul voie.

Pe procedură.

Stimate domnule preşedinte şi stimaţi colegi,

Nu are nici o legătură numărul celor care au semnat sau n-au semnat când au venit, aici a fost important numărul voturilor: pentru şi împotrivă, atât. Şi când se întâmplă aşa ceva, trebuie să o recunoaştem! Nu vă supăraţi, mai sunt şi înfrângeri şi acestea trebuie recunoscute! Nu schimbăm... Numai pentru a avea victoria, schimbăm totul!

Deci, a fost un număr de voturi, vă rog să ţineţi cont de ceea ce s-a votat până acum.

Domnul Valer Dorneanu:

Bineînţeles că ţin!

Doamna Monica Octavia Muscă:

Asta este!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Încă o dată: vă rog să vă uitaţi în sală. În permanenţă suntem în jur de 60 în centru, cei de la PSD, iar dumneavoastră, din stânga şi din dreapta, nu depăşiţi 30.

Domnul Radu Stroe (din sală):

Procedură, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Grupul parlamentar PNL cere o pauză de o jumătate de oră, pentru a vedea stenograma şi pentru vedea şi ceilalţi lideri de grup stenograma. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Eu solicit, în calitatea pe care o am, o consultare cu şefii grupurilor parlamentare, pentru a vedea felul cum participăm la dezbateri, pentru 5 minute. Vă rog să poftiţi la sala Biroului Permanent.

Domnul Andrei Ioan Chiliman (din sală):

Şi stenograma?

Domnul Valer Dorneanu:

Cu stenogramă. Veniţi cu stenograma încoace!

- După pauză -

Domnul Valer Dorneanu:

Rog toţi colegii să poftească în sală, pentru a nu fi obligaţi să facem un apel nominal.

Stimaţi colegi,

Amendamentul de la pct.1 a fost votat cu scorul pe care l-am anunţat.

Amendamentul de la pct.2 vizează practic o mică precizare la partea explicativă a noului text al art.40, iar amendamentul de la pct.3, cel cu privire la art.40 alin.1, cuprinde o singură intervenţie gramaticală.

Domnul Emil Boc (din sală):

Vă rog, domnule preşedinte. Procedură.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi.

Domnul Boc, o intervenţie de procedură.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat apreciază că, în urma votului exprimat în plenul Camerei Deputaţilor, ordonanţa a fost respinsă, întrucât articolul unic, care a fost supus atenţiei plenului, nu a întrunit jumătate plus unu din numărul celor prezenţi. Ne-am raportat la numărul anunţat de dumneavoastră: 178. Dacă dumneavoastră nu aţi fi anunţat acest număr, nu am fi ştiut câţi suntem şi nu am fi ştiut la ce să ne raportăm.

În consecinţă, neexistând majoritatea pozitivă de jumătate plus unu din cei prezenţi, actul normativ este respins.

În condiţiile acestea, cei care nu au votat sau nu au fost prezenţi nu pot fi consideraţi că au votat pentru, ci, dimpotrivă, sunt asimilaţi acelora care s-au abţinut şi, neexistând majoritatea pozitivă, repet, de jumătate plus unu din cei prezenţi, actul normativ este considerat respins.

În condiţiile acestea, dacă dumneavoastră nu veţi accepta faptul că ordonanţa a fost respinsă, Grupul parlamentar al Partidului Democrat părăseşte lucrările Camerei Deputaţilor şi vă lasă pe dumneavoastră să dezbateţi în continuare ordonanţa care de fapt a fost respinsă.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, cred că v-ar conveni un astfel de scenariu.

Eu, pentru a nu exista nici un fel de dubiu, voi accepta să repetăm votul cu privire la amendamentul de la pct.1.

Domnul Emil Boc:

Nu, domnule preşedinte. Nu se poate repune la vot un articol care a trecut şi care a fost respins.

Domnul Valer Dorneanu:

Întreb sala dacă este de acord să repetăm votul, pentru a elimina orice motive şi orice pretexte de a părăsi sala partidul dumneavoastră.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte,

Noi nu suntem la piaţă ca să negociem merele şi perele şi vânzarea acestora. Regulamentul nu se negociază, el se aplică. Odată un vot exprimat, el nu mai poate fi repus în discuţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Deci refuzaţi să repetăm votul, ca să vedem dacă l-am votat sau nu?

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte,

Vă rugăm numai să constataţi faptul că ordonanţa a fost respinsă.

Dacă veţi merge în continuare, ne veţi oferi încă un argument în plus pentru a sesiza Curtea Constituţională, alături de celelalte două invocate.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, doamna Mona Muscă.

Domnul Eugen Nicolicea (din bancă):

Ce ordonanţă este respinsă?!

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Vă rog frumos să nu mai vorbiţi din sală.

Doamna Mona Muscă.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Grupul parlamentar al liberalilor consideră...

O voce din sală:

Mai există?

Doamna Monica Octavia Muscă:

Încă mai există, domnul meu, cu toată silinţa pe care v-o daţi să nu existe.

...consideră că votul a fost dat.

Nu cred că atunci când nu iese aşa cum vrea PSD-ul trebuie să se repete votul. Numai în copilărie mai erau jocuri în care se mai număra o dată până ieşea a mea.

Drept urmare, noi considerăm că a fost respinsă legea şi părăsim sala.

Succes mai departe la lucrări.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

(Membrii Grupului parlamentar al PD şi Grupului parlamentar al PNL părăsesc sala de şedinţe.)

Stimaţi colegi,

Am luat act de acest lucru şi mergem cu proiectul mai departe.

Vă rog, domnule Marton.

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule preşedinte,

Pentru cunoştinţa colegilor noştri din Partidul Democrat şi din Partidul Liberal, pentru a respinge o ordonanţă trebuie să se voteze cu un număr de 174 de deputaţi pentru respingerea ordonanţei respective, o lege de respingere a ordonanţei.

Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Grupului parlamentar al PRM.

Domnul Octavian Mircea Purceld:

Cu toată opoziţia colegilor noştri din PSD, şi noi considerăm că votul a fost bine cântărit. A fost un vot pe care trebuie să îl luăm în considerare şi, dacă dumneavoastră insistaţi să repetăm acest vot, această practică nefăcând obiectul activităţilor noastre repetate, vom părăsi şi noi sala.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi. Domnul Leonăchescu.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Repetarea unui vot în condiţiile acestea se face pe o altă realitate, şi nu mai este edificator.

Vă mulţumesc.

( Membrii Grupului parlamentar al PRM părăsesc sala de şedinţe, mai puţin doamna deputat Lia Olguţa Vasilescu.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Vă propun să mergem mai departe cu textele de lege care au rămas.

La amendamentul de la pct.2 şi 3 dacă există obiecţiuni. V-am spus că sunt intervenţii strict procedurale. Nu. Votate în unanimitate.

Cu privire la art.40 alin.2, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.4. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.4. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu (din sală):

Domnule preşedinte...

Domnul Valer Dorneanu:

Staţi puţin, să ne înţelegem. Grupul dumneavoastră a anunţat că părăseşte sala.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu (din sală):

Ceea ce voi face şi eu imediat.

Domnul Valer Dorneanu:

Am o rugăminte, stimată colegă: înţelegeţi să rămâneţi în sală?

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Voi părăsi şi eu sala imediat, domnule preşedinte, după ce îmi voi susţine amendamentul pe care l-am avut în cadrul comisiei.

(Vociferări din partea Grupului parlamentar al PSD.)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimată colegă, staţi puţin. Dacă declaraţi împotriva voinţei grupului şi aveţi hotărârea să rămâneţi în sală, rămâneţi. Dacă nu, nu vă dau cuvântul.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Voi rămâne în sală cât timp îmi voi susţine amendamentul, apoi voi pleca.

Domnul Valer Dorneanu:

Cu privire la amendamentul de la pct.4 vă dau cuvântul. Atât.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Vă mulţumesc frumos.

La art.40 alin.2 lit.a) am avut un amendament pe care l-am susţinut în cadrul Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, şi anume: "Să fie scutite de taxa radio - tv persoanele care nu deţin receptoare radio - tv şi care nu beneficiază de aceste servicii, persoanele al căror venit nu depăşeşte 5000000 de lei, tinerii cu vârsta până în 35 de ani, pensionarii şi persoanele care provin din zone defavorizate".

În contextul unei astfel de ordonanţe, cred că amendamentul meu este de bun simţ.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Întreb iniţiatorii ce opinie au cu privire la acest amendament al colegei noastre Vasilescu.

Voci din Grupul parlamentar al PSD:

Dar nu l-am înţeles!

Domnul Valer Dorneanu:

Nu. Stimaţi colegi, vă rog eu să nu mai faceţi comentarii în sală. Aveţi amendamentul scris acolo - respins. Colega noastră l-a explicat.

Iniţiatorii, vă rog să vă pronunţaţi cu privire la amendament.

Domnul Vasile Dâncu:

Stimaţi colegi,

Unele din aceste cerinţe există. Deci, există aceste excepţii, dar acceptarea tuturor ar desfiinţa cu totul legea. Aşa încât, nu suntem de acord cu acest amendament.

(Doamna deputat Lia Olguţa Vasilescu părăseşte sala de şedinţe.)

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea comisiei, domnul Mihai Mălaimare.

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Într-adevăr, este foarte greu să explic cuiva care aruncă o bombă aici şi apoi părăseşte sala, negând chiar esenţa luptei parlamentare.

Suntem de acord cu punctul de vedere al iniţiatorului.

Domnul Valer Dorneanu:

Existând obiecţii cu privire la art.40 alin.2, respectiv la amendamentul de la pct.4, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru?

Domnul Valer Dorneanu:

La amendamentul 4 suntem, stimaţi colegi!

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Amendamentul a fost la 5, nici măcar la 4!

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna Afrăsinei, vă rog eu frumos! (Rumoare în sală)

Încă odată: cine este pentru amendament? Vă rog să vă exprimaţi prin vot.

Voci din sală:

Care amendament?

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru amendamentul comisiei, că a fost contestat!

74 voturi pentru.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Pentru art.40, alin.2 lit. a) urmăriţi, vă rog, amendamentul 5. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 5? Nu sunt obiecţiuni. Adoptat în unanimitate.

Pentru lit.b), vă rog să urmăriţi amendamentul 6. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 6? Nu. Votat în unanimitate amendamentul. Modificat textul lit.b).

Prin amendamentul 7, comisia propune modificarea alin.3 din art.40. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 7?

Domnul preşedinte Mihai Mălaimare doreşte o precizare în legătură cu amendamentul comisiei.

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Pentru o exprimare mai clară la alin.3, noi propunem: "precum şi scutirea de la plata unor amenzi contravenţionale se stabilesc prin hotărârile Guvernului".

Domnul Valer Dorneanu:

E o îmbunătăţire redacţională, nu se modifică, pe fond, soluţia propusă prin amendamentul 7.

Dacă sunteţi de acord cu amendamentul 7 în această reformulare.

Cine este pentru? Mulţumesc. 78 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Trecem, stimaţi colegi, la dezbaterea textului ordonanţei.

La titlul acesteia, dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Preambulul articolului unic nu a fost modificat prin proiectul de lege de aprobare. Dacă mai aveţi dumneavoastră alte obiecţiuni? Nu. Votat preambulul articolului unic al ordonanţei în formularea existentă.

Cu privire la art. 40 din ordonanţă, cele 3 alineate, urmăriţi, vă rog, punctul 7, astfel cum a fost amendamentul 7. Votat în unanimitate, astfel că textul art.40 va avea alcătuirea rezultată.

Am parcurs textele proiectului de lege şi ale ordonanţei.

Urmează să supunem proiectul de lege votului final în ziua care va fi afectată acestui scop.

Stimaţi colegi, sunt câteva comisii de mediere propuse acum, de ultimă oră, pentru a le da posibilitatea să lucreze imediat.

Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 69/2002 privind regimul juridic al cărţii electronice de identitate, sunt propuşi domnii deputaţi: Bara Radu Liviu, Iordache Florin, Ţibulcă Alexandru, Dinu Gheorghe, Şnaider Paul, Oltean Ioan, Kovacs Csaba Tiberiu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri? Unanimitate.

Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2003 pentru prelungirea termenului de depunere a actelor doveditoare prevăzut de art. 22 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.

Sunt propuşi domnii deputaţi: Bădoiu Cornel, Căşunean Adrian, Olteanu Ionel, Bogea Angela, Hogea Vlad, Chiliman Andrei, Firczak Gheorghe.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Unanimitate.

Comisia de mediere la Proiectul de Lege privind Statutul personalului din cercetare-dezvoltare.

Sunt propuşi domnii deputaţi: Andronescu Ecaterina, Andea Petru, Antonescu Napoleon, Miron Vasile, Palade Doru Dumitru, Baciu Mihai, Asztalos Ferenc.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri? Unanimitate.

Comisia de mediere la Proiectul de Lege a muzeelor şi colecţiilor publice.

Sunt propuşi deputaţii: Moldovan Carmen, Moldoveanu Eugenia, Nicolicea Eugen, Bălăeţ Mitică, Vasilescu Lia Olguţa, Onisei Ioan, Muscă Monica-Octavia.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri? Unanimitate.

Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2003 privind utilizarea în scopuri exclusiv paşnice a energiei nucleare.

Sunt propuşi domnii deputaţi: Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Daraban Aurel, Buzea Cristian Valeriu, Miclea Ioan, Erdely Doloczki, Manolescu Oana.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri? Unanimitate.

Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/2003 privind gestionarea combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive, inclusiv depozitarea finală.

Sunt propuşi domnii deputaţi: Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Daraban Aurel, Miclea Ioan, Palade Doru Dumitru, Toader Mircea Nicu, Anton Marin.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Unanimitate.

Comisia de mediere la Proiectul Legii pomiculturii. Sunt propuşi domnii deputaţi: Nicolescu Mihai, Neagu Victor, Ionel Adrian, Pribeanu Gheorghe, Predică Vasile, Kovacs Zoltan, Longher Ghervazen.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.110/1999 pentru modificarea şi completarea legii nr. 118/1996 privind constituirea şi utilizarea Fondului special al drumurilor publice.

Sunt propuşi domnii deputaţi: Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Daraban Aurel, Rădoi Ion, Miclea Ioan, Palade Doru Dumitru, Toader Mircea Nicu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri? Unanimitate.

Vă mulţumesc.

Cu aceasta, declar închisă şedinţa de astăzi. Vă doresc activitate spornică în teritoriu.

Şedinţa s-a încheiat la ora 11, 55.