Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of June 9, 2003
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.75/2003
| You are here:: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of June 9, 2003 |
Sittings of the Chamber of Deputies of June 9, 2003
|
Şedinţa a început la ora 16,55. Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Constantin Niţă şi Borbély László, secretari. |
|
|||
|
Stimaţi colegi, daţi-mi voie să deschid şedinţa de astăzi a plenului Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că, din cei 343 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 252, 92 fiind absenţi, din care 37 participă la alte acţiuni parlamentare. Înainte de a începe dezbaterea proiectelor de lege înscrise pe ordinea de zi şi a rapoartelor de mediere, vă rog să-mi permiteţi să vă prezint Nota cu privire la legile care sunt depuse la Secretarul general al Camerei, în vederea exercitării de către dumneavoastră a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale.
|
|||||
|
|
Vă prezint, în continuare, informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de Comisiile permanente. - Propunerea legislativă privind finanţarea şi cofinanţarea instituţiilor de cultură. A fost sesizată, în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, iar pentru avize Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă. Termen de depunere a raportului: 30 iunie 2003. - Propunerea legislativă privind atribuirea, pe toată durata vieţii, a unui apartament de două camere scriitorului Ion Miloş, cetăţean de onoare al României. Cu această propunere a fost sesizată în fond Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, iar pentru avize Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 30 iunie 2003. - Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord privind readmisia persoanelor. A fost sesizată în fond Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, pentru avize Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 30 iunie 2003. - Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere între Guvernul României şi Organizaţia Internaţională pentru Migraţie. A fost sesizată în fond Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, iar pentru avize Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 23 iunie 2003. - Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.56/1997 pentru aplicarea prevederilor Convenţiei privind interzicerea dezvoltării, producerii, stocării şi folosirii armelor chimice şi distrugerea acestora. A fost sesizată în fond Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, iar pentru avize Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 23 iunie 2003. - Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe. A fost sesizată în fond Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 11 iunie 2003. Se aplică procedura de urgenţă. |
|
|||
|
|
Rog Comisia pentru buget să ia loc, pentru a prezenta raportul la Proiectul de Hotărâre privind contul de execuţie a bugetului Camerei Deputaţilor pe anul 2002. Domnule vicepreşedinte Grigoraş, aveţi cuvântul. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a examinat documentaţia prezentată de către Secretariatul General al Camerei Deputaţilor cu privire la Contul de execuţie a bugetului Camerei Deputaţilor pe anul 2002, au fost clarificate toate aspectele ridicate de colegii deputaţi cu privire la execuţia bugetului, s-a întocmit un proiect de hotărâre, comisia a propus dezbaterea şi adoptarea în forma în care a fost prezentată prin Memorandumul respectiv în raportul explicativ la Contul de execuţie a bugetului Camerei Deputaţilor pe anul 2002. Vă propunem, aşadar, să dezbatem proiectul de hotărâre cu anexele respective şi să le aprobăm în forma prezentată. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Dacă domnii chestori doresc să mai facă vreo precizare cu privire la aceasta? Doreşte cineva să intervină în legătură cu această hotărâre? Supunem dezbaterea hotărârii pe textele acesteia. La titlu, dacă aveţi vreo obiecţie? Nu. Adoptat în unanimitate. Preambulul hotărârii. Nu sunt obiecţii. Votat în unanimitate. Textul articolului unic. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Vom supune şi cele două anexe dezbaterii dumneavoastră. La Anexa 1, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. La Anexa 2, nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Mâine, pentru votul final, vom adăuga şi acest proiect de hotărâre. |
|||||
|
|
În continuare, raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru organizarea şi funcţionarea instituţiilor de cultură care desfăşoară activităţi în domeniul educaţiei permanente. Vă rog să luaţi raportul Comisiei de mediere. La punctele 1 şi 2, comisia propune textele Camerei Deputaţilor. Potrivit Regulamentului Camerei, nu se fac dezbateri şi nici vot când este vorba de soluţiile Camerei Deputaţilor. La punctele 3, 4 şi 5, de asemenea, variantele Camerei Deputaţilor, soluţia fiind aceeaşi. La punctele 6, 7 şi 8, tot variantele Camerei Deputaţilor. Nu se dezbat, nu se supun votului. La punctele 9 şi 10, tot variantele Camerei Deputaţilor, soluţia fiind aceeaşi. La punctele 11 şi 12, textele Camerei Deputaţilor. La punctele 13, 14 şi 15, tot variantele Camerei Deputaţilor. La punctele 16 şi 17, variantele Camerei Deputaţilor. Punctele 18, 19, 20, variantele Camerei Deputaţilor. Punctele 21, 22, 23, 24, variantele Camerei Deputaţilor. Punctele 25, 26, variantele Camerei Deputaţilor. Punctele 27, 28, 29, 30, variantele Camerei Deputaţilor. Punctele 31, 32 - variantele Camerei Deputaţilor. Punctele 33, 34, 35, 36, variantele Camerei Deputaţilor. Punctele 37, 38, 39, idem. Punctele 40, 41, 42, variantele Camerei Deputaţilor. Punctele 43, 44, variantele Camerei Deputaţilor. Punctul 45, varianta Camerei Deputaţilor. La punctul 46, comisia ne propune un text comun, pentru toate textele pe care le aveţi de la pag.33 până la 34. Dacă aveţi obiecţiuni la textul comun propus de comisie? Nu sunt. Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La punctele 47, 48, 49, 50, variantele Camerei Deputaţilor. Nu se dezbat, nu se supun votului. La punctele 51, 52, 53, 54, variantele Camerei Deputaţilor. Nu se supun dezbaterii, nici votului. La punctele 55, 56, 57, 58, 59, variantele Camerei Deputaţilor. La punctele 60, 61, 62, 63, 64 şi 65, variantele Camerei Deputaţilor. Nu se supun dezbaterii şi nici votului. Noi vom supune votului final raportul în cursul şedinţei de mâine, destinată acestui scop. |
|
|||
|
|
La următorul punct: Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind înfiinţarea Universităţii Ecologice Bucureşti. La punctele 1 şi 2, comisia ne propune variantele Camerei Deputaţilor. Nu se fac dezbateri, nici vot. Punctele 3, 4 şi 5, tot variantele Camerei Deputaţilor. Nu se dezbat. Punctele 6 şi 7, variantele Camerei Deputaţilor. Nu se dezbat, nu se supun votului. Punctul 8 cu privire la anexe, tot varianta Camerei Deputaţilor. Nu se supune votului dumneavoastră. Vom supune votului final raportul, în întregime, în şedinţa de mâine. |
|
|||
|
|
Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind energia electrică şi termică. Raportul este mai dezvoltat, vă rog să fiţi atenţi. Punctele 1 şi 2, variantele Camerei Deputaţilor. Nu se dezbat. Punctele 3, 4, variantele Camerei Deputaţilor. Nu se dezbat, nu se supun votului. Punctele 5, 6 şi 7, tot variantele Camerei Deputaţilor, aceeaşi soluţie. Ultimul punct este foarte dezvoltat, vă rog să urmăriţi până la punctul 9, pag.22. Punctul 9, tot varianta Camerei Deputaţilor. Nu se supune dezbaterii, nici votului. Punctele 10 şi 11, textele Camerei Deputaţilor. Punctele 12, 13 şi 14, variantele Camerei Deputaţilor. Nu se supun dezbaterii şi nici votului dumneavoastră. Punctul 15, tot varianta Camerei Deputaţilor. Punctul 16, tot varianta Camerei Deputaţilor. Punctele 17, 18, 19 şi 20, tot variantele Camerei Deputaţilor. Punctele 21, 22 varianta Camerei Deputaţilor. Punctele 23, 24, 25, tot variantele Camerei Deputaţilor. Punctele 26, 27 , tot varianta Camerei Deputaţilor. Punctele 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75, 76, 77, 78, 79, 80, 81, 82, 83, 84, 85, 86, 87, 88, 89, 90, 91, 92, 93, 94, 95, 96, 97, 98, 99, 100, 101, 102, variantele Camerei Deputaţilor. La punctul 103, avem text comun. Era gata, gata să observ că am stabilit un record în materie, cu un raport de mediere cu 100 de puncte, toate fiind soluţiile Camerei Deputaţilor, dar la pct.103 avem un text comun. Pentru lit.a) de la art.97, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni la textul comun de la lit.a)? Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pentru lit.c), tot varianta Camerei Deputaţilor şi pentru alin.4 de la acelaşi text. Nu se supun votului, nici dezbaterii. Punctele 104, 105 şi 106 - toate sunt variantele Camerei Deputaţilor. Nu se supun dezbaterii şi nici votului. Chiar dacă recordul nu a fost absolut, oricum este un moment de satisfacţie că au fost adoptate toate soluţiile Camerei Deputaţilor. Vom supune votului final mâine acest raport. |
|
|||
|
|
La pct.6. raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.91/2002. La punctul 1, textul Camerei Deputaţilor. Nu se supune dezbaterii, nici votului. Punctele 2, 3 şi 4, tot variantele Camerei Deputaţilor. La punctul 5, pentru preambulul art.I, punctul 12, varianta Camerei Deputaţilor. Nu se supune dezbaterii sau votului. Pentru 12, art.8, alin.2, 3, 5 şi 7, comisia propune textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La următoarele alineate de la punctul 5, variantele Camerei Deputaţilor, deci alin.3, 4, 5. Nu se supun dezbaterii şi nici votului. Punctul 6, varianta Camerei Deputaţilor. Punctul 7, la fel, 8 la fel, 9 la fel, 10 la fel, 11 şi 12 la fel, 13 la fel, 14 tot varianta Camerei Deputaţilor, 15 şi 16 idem. La punctul 17 din raportul de mediere pentru preambulul art.I, punctul 45, avem varianta Camerei Deputaţilor, nu se supune dezbaterii, dar la art.34, alin.1, mai exact textul introductiv, comisia propune o varianta comună. Dacă aveţi obiecţiuni? Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pentru următoarele texte de la punctul 17 din raportul de mediere, cele cu referire la lit.c) - f), comisia ne propune variantele Camerei Deputaţilor. Nu se supun dezbaterii sau votului. La punctele 18, 19, tot variantele Camerei Deputaţilor. La punctul 20, partea introductivă, varianta Camerei Deputaţilor. Nu se supune votului. Pentru partea a doua a părţii introductive, cea cu privire la art.43, comisia ne propune text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Dacă sunt voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Punctul 21, varianta Camerei Deputaţilor. Punctul 22, varianta Camerei Deputaţilor, la preambulul art.1 privind punctele 511 şi 512. Nu se supune dezbaterii. La art.511, comisia propune text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pentru art.512, varianta Camerei Deputaţilor. Nu se supune dezbaterii. Punctele 23, 24, 25, variantele Camerei Deputaţilor. Punctele 26, 27, 28, tot variantele Camerei Deputaţilor. Punctele 29, 30, variantele Camerei Deputaţilor. Punctul 31, tot varianta Camerei Deputaţilor. Punctele 32, 33, variantele Camerei Deputaţilor. Nu se supun dezbaterii şi nici votului dumneavoastră. Punctele 34, 35, aceeaşi soluţie. Punctele 36, 37, 38 şi 39, care e şi ultimul - toate variantele Camerei Deputaţilor. Nu se supun dezbaterii, nici votului dumneavoastră. Raportul, în întregime, îl vom supune votului final mâine. |
|
|||
|
|
Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.41/2003. Punctul 1, varianta Camerei Deputaţilor. Nu se supune dezbaterii şi nici votului. Punctul 2, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Şi acest raport îl vom supune votului final în şedinţa de mâine. Am terminat cu rapoartele de mediere. |
|
|||
|
|
intrăm în dezbaterea proiectelor de lege. La pct.8, Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Azerbaidjan privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor. Rog iniţiatorul să prezinte proiectul de lege. Poftiţi, domnule ministru. |
|
|||
|
Domnul Enache Jiru (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice): Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Prin semnarea acestui acord, s-a creat cadrul juridic bilateral pentru încurajarea realizării de investiţii de către persoanele fizice şi juridice din fiecare stat pe teritoriul celuilalt stat. Prezentul acord cuprinde clauze uzuale, inclusiv în proiectul de acord-cadru aprobat de Guvern, precum şi în alte acorduri similare încheiate de România în ultima perioadă şi corespunde practicii internaţionale în acest domeniu. O să evidenţiez doar principalele prevederi şi acestea se referă la promovarea şi protejarea investiţiilor şi acordarea unui tratament just şi echitabil. Nici una din părţile contractante nu va lua măsuri de expropriere împotriva investiţiilor efectuate de investitorii celeilalte părţi contractante, iar în cazul în care a avut loc o asemenea expropriere, partea contractantă gazdă a investiţiei se angajează să acordă despăgubire promptă, efectivă şi adecvată. Prin prezentul acord, se garantează transferul liber al capitalului şi al fondurilor suplimentare, precum şi alte despăgubiri datorate unui investitor şi, totodată, este reglementat modul de soluţionare a diferendelor în cazul în care apar în cadrul acestui acord. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnule vicepreşedinte Marin, poftiţi. În numele Comisiei economice, prezentaţi, vă rog, raportul. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a fost sesizată spre dezbatere şi avizare în fond cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Azerbaidjan privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Baku la 29 octombrie 2002. La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ şi avizul Comisiei pentru politică externă. Acest proiect de lege are ca obiect ratificarea Acordului cu Republica Azerbaidjan, prin care se reglementează cadrul juridic bilateral pentru încurajarea realizării de investiţii de către persoanele fizice şi juridice din fiecare stat pe teritoriul celuilalt stat, în scopul intensificării cooperării economice în avantajul reciproc al ambelor state. În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. În urma dezbaterii, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare în plenul Camerei Deputaţilor, în forma prezentată de iniţiator. |
|||||
|
Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale? Nu. Trecem la dezbaterea pe texte. La titlul acestuia, dacă aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate. Cuprinsul articolului unic, care conţine dispoziţia de ratificare a acordului, acord pe care-l aveţi anexat. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. Votul final îl vom exprima în cursul şedinţei de mâine destinată acestui scop. |
|||||
|
|
Proiectul de Lege cu privire la aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.26/2003 pentru ratificarea Acordului anual de finanţare 2002 dintre Guvernul României şi Comisia Comunităţii Europene. Comisia pentru agricultură, domnule preşedinte, aveţi cuvântul pentru a prezenta timpii de dezbatere, pentru că suntem în procedură de urgenţă şi foarte pe scurt şi raportul, ca să nu mai primească alte intervenţii. |
|
|||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată în fond, spre dezbatere şi avizare în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.26/2003 pentru ratificarea Acordului anual de finanţare 2002 dintre Guvernul României şi Comisia Comunităţii Europene cu privire la Programul special de aderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală, semnat la Bucureşti şi la Bruxelles la 1 aprilie 2003. La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ. Proiectul de lege sus-menţionat are ca obiect ratificarea Acordului anual de finanţare 2002 dintre Guvernul României şi Comisia Comunităţii Europene cu privire la Programul special de aderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală, semnat la Bruxelles la 1 aprilie 2003. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art.72 din Constituţie. La lucrările comisiei au fost prezenţi toţi cei 32 de deputaţi membri ai comisiei. Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate, în şedinţa din 3 iunie 2003. În urma dezbaterii, comisia propune adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat în şedinţa din 26 mai 2003. Ca timp, propunem 5 minute pe ansamblu, un minut pe intervenţie. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Dacă sunteţi de acord cu timpii de dezbatere propuşi? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Trecem la dezbaterea proiectului de lege şi a ordonanţei. La titlul proiectului de lege dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în formula Senatului. Cuprinsul articolului unic? Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Titlul ordonanţei de urgenţă. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Cuprinsul articolului unic care conţine dispoziţia de ratificare a Acordului pe care îl aveţi anexat. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. Vom supune acest proiect de lege votului final în ziua de mâine. |
|||||
|
|
Următorul este Proiectul de Lege pentru acceptarea de către România a amendamentelor la Acordul privind înfiinţarea Consiliului General pentru Pescuit în Marea Mediterană. Comisia pentru agricultură... (Domnul deputat Mihai Nicolescu vine la microfon.) Nu suntem în procedură de urgenţă, lăsaţi, domnule deputat, să prezinte întâi iniţiatorul, pentru că nu este procedură de urgenţă. |
|
|||
|
Domnul Gheorghe Predilă (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor): Domnule preşedinte, Acest acord pentru prima oară a fost luat în discuţie în 1948, în 1949 s-a semnat, în 1952 a intrat în vigoare, iar România este membră din 1971. A suferit mai multe îmbunătăţiri şi completări, de fiecare dată noi am fost de acord cu ele, aşa cum am fost şi cu cele pe care le discutăm astăzi, şi în mod deosebit acestea vizează cuantumul cotizaţiei care reprezintă 1,01% din valoarea cotizaţiei totale a fondului, măsuri cu care noi am fost de acord şi de aceea, propun plenului Camerei să fie de acord cu forma în care a fost prezentat. Mulţumesc. (Domnul Ion Neagu, preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi se consultă cu prezidiul.) |
|||||
|
Rog Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice să prezinte raportul. |
|||||
|
Mulţumesc domnule preşedinte. Stimate şi stimaţi colegi, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată în fond spre dezbatere şi avizare cu proiectul de Lege pentru acceptarea de către România a amendamentelor la Acordul privind înfiinţarea Consiliului General pentru Pescuit în Marea Mediterană (Roma, septembrie 1949), adoptate la cea de-a 22-a sesiune a Consiliului General pentru Pescuit în Marea Mediterană din octombrie 1997 şi aprobate la cea de-a 113-a sesiune a Consiliului Conferinţei Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Agricultură şi Alimentaţie din 4-6 noiembrie 1997, transmis cu Adresa 355 din 2 iunie 2003. La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ. Proiectul de lege sus-menţionat are ca obiectiv acceptarea de către România a amendamentelor la Acordul privind înfiinţarea Consiliului General pentru Pescuit în Marea Mediterană. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art.72 din Constituţie. La lucrările comisiei au fost prezenţi toţi cei 32 de deputaţi, membri ai comisiei. Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate în şedinţa din 3 iunie 2003. În urma dezbaterii, comisia propune adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat în şedinţa din 26 mai 2003. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Poftiţi, domnule Damian Brudaşca. |
|||||
|
Domnule preşedinte, trebuie să vă aduc la cunoştinţă şi dumneavoastră şi colegilor un fapt interesant. Acest proiect de lege ar fi trebuit să fie trimis din timp şi Comisiei pentru politică externă, care ar fi trebuit să-şi dea avizul. Vă informez că trimiterea la comisie s-a făcut cu mare întârziere, aşa încât ea va fi pe ordinea noastră de zi de abia pentru şedinţa de mâine după-masă. Dacă apreciaţi că nu este necesar avizul Comisiei pentru politică externă se poate proceda în continuare la adoptarea pe articole şi alineate, dacă este cazul, a acestui proiect de lege. Oricum, vă sesizez acest viciu de procedură. |
|||||
|
Stimate coleg, nu pot să iau nici o măsură procedurală, pentru că intervenţia dumneavoastră este făcută tardiv. S-au anunţat în plen comisiile sesizate în fond, exista un termen înăuntrul căruia comisia în cauză, respectiv Comisia pentru politică externă sau dumneavoastră, deputaţii, puteaţi să cereţi sesizarea şi a altei comisii. În aceste condiţii, nu pot decât să trec la dezbaterea textelor proiectului de lege. La titlul proiectului, astfel cum a fost adoptat de Senat, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Art.1 şi 2 dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votat în formula adoptată de către Senat. Pct.3, care este şi ultimul, votat în unanimitate, nefiind obiecţiuni. Votul final îl vom exprima în cursul şedinţei de mâine, destinată acestui scop. |
|||||
|
|
La pct. 11 din ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de Înţelegere privind cooperarea între Guvernul României şi Guvernul Regatului Norvegiei pentru Implementarea în comun a Acordului asupra proiectului "Dezvoltarea utilităţilor municipale - sistemul de încălzire din Făgăraş. Rog iniţiatorul să prezinte acest proiect. Poftiţi, domnule ministru Jelev. |
|
|||
|
Domnul Ioan Jelev (secretar de stat, Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului): Domnule preşedinte, Onoraţi parlamentari, Este vorba de o convenţie-cadru în cadrul Convenţiei Naţiunilor Unite privind modificările climatice şi Protocolul de la Kyoto. S-a încheiat un Memorandum între România şi Regatul Norvegiei privind cooperarea în aplicarea în comun a prevederilor acestei convenţii. Totodată, în baza acestui memorandum-cadru s-a promovat concret şi lucrarea intitulată "Investiţia sistemul de încălzire din municipiul Făgăraş", este vorba de 4 grupuri de centrale termice prin a căror realizare, prin tehnologii moderne, se realizează o reducere însemnată de emisii de gaze cu efect de seră în baza cărora, o parte dintre aceste emisii sunt transferate Norvegiei şi ea va finanţa, în baza acestui transfer, o cotă de 550.000 de dolari din valoarea totală de 5,5 milioane dolari a proiectului. Acesta este Memorandumul pe care îl propunem şi convenţia-cadru care vă propunem să fie aprobate. Mulţumesc. |
|||||
|
Domnul preşedinte Antal, preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii. Vă rog să prezentaţi raportul comisiei. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Proiectul de lege în discuţie a fost adoptat de Senat în şedinţa din 8 mai 2003, cu respectarea prevederilor art.74 din Constituţia României. Proiectul de lege este însoţit de avizele favorabile ale Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi de avizul Consiliului Legislativ şi are ca obiect, aşa cum vi s-a prezentat, ratificarea Memorandumului de Înţelegere privind cooperarea între Guvernul României şi Guvernul Regatului Norvegiei pentru implementarea în comun a măsurilor de limitare a emisiilor de gaze cu efect de seră şi a Acordului asupra proiectului "Dezvoltarea utilităţilor municipale - sistemul de încălzire din Făgăraş - faza a doua - judeţul Braşov", semnate la Oslo la 21 decembrie 2001. Comisia a dezbătut proiectul de lege în şedinţa din 3 iunie 2003 şi la şedinţa comisiei au participat ca invitaţi, în conformitate cu prevederile art.51 şi 52 din Regulamentul Camerei Deputaţilor din partea Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, doamna director Dumitra Mereuţă. Membrii comisiei au hotărât în unanimitate de voturi ca proiectul de lege să fie supus dezbaterii plenului Camerei Deputaţilor şi aprobat în forma aprobată de Senat. La lucrările comisiei au fost prezenţi 21 de deputaţi din totalul de 25 de membri ai comisiei. Vă mulţumesc pentru atenţie. |
|||||
|
Dacă doreşte cineva să se înscrie la dezbateri generale? Nu. Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege în formula adoptată de Senat. La titlul acesteia dacă aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate. La cuprinsul art.1 şi 2 nu sunt obiecţiuni. Votate în formularea Senatului. La art.3 nu sunt obiecţiuni. Votat în formularea Senatului. Anexa, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votată în unanimitate. Vom supune proiectul votului final în cursul şedinţei de mâine. |
|||||
|
|
La următorul punct, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România şi Propunerea Legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002. Suntem în procedură de urgenţă. Rog pe domnul deputat Virgil Popescu să prezinte raportul comisiei, dar şi timpii de dezbatere pe care îi propune. |
|
|||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost sesizate pentru dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, a Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.194/2002 privind regimul străinilor în România. De asemenea, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost sesizate pentru dezbatere şi avizare în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.194/2002 privind regimul străinilor în România. Cele două comisii au întocmit un singur raport pentru ambele iniţiative legislative, având acelaşi obiect de reglementare. La Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.194/2002 s-a beneficiat de avizele favorabile de la Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi, de asemenea, de la Consiliul Legislativ. S-a acordat aviz favorabil în forma adoptată de Senat. La Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.194/2002 privind regimul străinilor în România, Consiliul Legislativ a dat aviz favorabil şi, din analiza comparativă a celor două iniţiative legislative, membrii comisiilor au constatat faptul că între acestea există unele asemănări de conţinut, iar Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.194/2002, aşa cum a fost modificată şi completată de către Senat, cuprinde parţial şi opiniile formulate de autorul propunerii legislative. Ambele se încadrează în categoria legilor organice. Membrii Comisiei juridice, în 14 mai 2003, au adoptat în prezenţa a 23 de deputaţi din totalul de 25, iar Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, în 28 mai 2003, în prezenţa a 24 de deputaţi din numărul de 26 de membri, în unanimitate, supunerea spre dezbatere şi aprobare plenului Camerei Deputaţilor, respingerea, de fapt, a Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 194/2002 privind regimul străinilor în România şi să se supună, cu modificările respective şi cu amendamentele care s-au făcut, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.194/2002 privind regimul străinilor în România. Propun pentru dezbatere 10 minute, un minut de fiecare intervenţie. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Dacă sunteţi de acord cu timpii de dezbatere pe care i-a propus, în numele Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi a Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, domnul Popescu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Trecem la dezbaterea proiectului de lege, vă rog să urmăriţi, în paralel, proiectul şi raportul comisiei. La titlul proiectului de lege votat de Senat, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate în formularea din Senat. Textul introductiv al art. I din proiectul de lege, urmăriţi vă rog amendamentul 1 al comisiei. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 1? Nu. Admis amendamentul, se modifică textul introductiv al art. I, inclusiv pct.1, lit. a). La pct.2 din proiectul de lege urmăriţi vă rog amendamentul 2. La amendamentul 2 este textul din ordonanţă, îmi cer scuze pentru acest lucru, dar nu este destul de potrivit raportul comisiei, care nu a luat în ordine întâi proiectul de lege şi apoi ordonanţa. La pct.2, 3, 4, 5 şi 6 din proiectul de lege, comisia nu a avut amendamente, dacă aveţi dumneavoastră? Votate toate textele în formularea Senatului. La pct.7, 8 şi 9 din cuprinsul proiectului de lege, de asemenea, nu sunt obiecţiuni. (Consultaţii la prezidiu cu preşedinţii de comisii, domnii Ion Neagu şi Virgil Popescu, şi domnul Alexandru Fărcaş ") Stimaţi colegi, Există o dificultate în parcurgerea acestui proiect de lege, pentru că raportul celor două comisii nu este corelat şi nu se fac precizări clare când sunt făcute amendamente la proiectul de lege în formula adoptată de Senat şi când sunt făcute amendamente la ordonanţă. Vă propun să-l restituim comisiei cu termen până mâine să refacă raportul potrivit acestor rigori şi pentru a putea fi urmărit. Comisia? |
|||||
|
Domnule preşedinte, sunt de acord cu această propunere şi vă rog să ne trimiteţi din nou la comisie ca să facem redactarea în sistemul care, de altfel, mi se pare cel potrivit pentru a discuta în faţa colegilor noştri. Deci, suntem de acord cu restituirea şi probabil că o să rezolvăm şi cât se poate de repede această problemă. Mulţumesc. |
|||||
|
Domnule ministru, aveţi o intervenţie cu privire la trimiterea proiectului la comisii? |
|||||
|
Domnul Alexandru Farkas (secretar de stat, Ministerul de Interne): Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Suntem de acord cu restituirea pe probleme de redactare, cu o singură chestiune care doresc să fie consemnată, Executivul este întru totul de acord cu 16 dintre cele 17 amendamente formulate în raportul comun, mai puţin cu amendamentul de la pct.12, pe considerentul că facilitatea acordată investiţiilor în agricultură şi celor din mediul rural este, în mod eronat, plasată la art.55, unde se vorbeşte în ordonanţa de urgenţă despre condiţiile de prelungire a dreptului de şedere a străinilor pentru activităţi economice. Această facilitate, în modul în care este redactată, contravine condiţiilor stabilite în ordonanţă pentru exercitarea activităţilor economice de către străinii care provin din statele cu potenţial migratoriu ridicat. Ţin doar să subliniez că prin Ordonanţa de urgenţă, în cazul cetăţenilor statelor occidentale şi în primul rând ai Uniunii Europene, sunt acordate toate condiţiile de sprijinire a investiţiilor, indiferent de mediul urban sau rural. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnule ministru, numai puţin, pentru că iniţial, în intervenţia dumneavoastră, părea că dumneavoastră nu sunteţi de acord cu locul unde este plasat acest text şi în final, am înţeles că nu sunteţi de acord cu conţinutul lui. |
|||||
|
Domnul Alexandru Farkas: Şi locul este nepotrivit pentru că formularea amendamentului se referă la investiţii în agricultură şi producţia de bunuri materiale în mediul rural, or, în ordonanţă, practic se face o distincţie între activităţile economice şi cele comerciale, iar condiţiile sunt stabilite în mod unitar în respectivul text. Practic amendamentul acoperă doar o parte din chestiune şi de aceea am spus că este plasat nelalocul său, dar avem obiecţiuni chiar pe fond, şi Executivul este împotriva sau pune concluzii împotriva admiterii acestui amendament. |
|||||
|
Stimaţi colegi de la Guvern, vă rog să vă duceţi la comisie şi să vă susţineţi exact punctul de vedere, pentru a nu exista confuzie între faptul dacă sunteţi împotriva conţinutului acestui amendament sau împotriva plasării lui. Supun votului dumneavoastră trimiterea proiectului la comisie. Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Rog însă comisia să refacă raportul până mâine, înainte de votul final, pentru a putea parcurge şi acest proiect. Şi rog iniţiatorii să se prezinte la comisie pentru a discuta şi amendamentul 12. |
|||||
|
|
Următorul proiect este la pct.13 din ordinea de zi - privind producerea şi valorificarea legumelor de câmp şi Propunerea legislativă privind producerea şi valorificarea legumelor de câmp. Este un proiect şi o propunere legislativă. Din partea iniţiatorului, Ministerul Agriculturii, Proiectul de Lege privind producerea şi valorificarea legumelor de câmp, domnule ministru. |
|
|||
|
Domnul Gheorghe Predilă: Domnule preşedinte, Acest sector a fost şi rămâne de mare importanţă pentru economia României, dar mai ales pentru economia agrară şi pentru preocupările celor care lucrează în agricultură. Nu cu mulţi ani în urmă, România era pe locul II şi mai târziu pe locul III în Europa în ceea ce priveşte suprafaţa de sere încălzite şi producţiile pe care le obţineam. La un moment dat, piaţa europeană şi alte pieţe erau aprovizionate cu legume din România. La fel şi sectorul de floricultură era un sector bine reprezentat atât prin flori în câmp, dar mai ales pentru florile din sere care, la un moment dat, aşa după cum mai cunoaştem, erau câteva sere unde deja se făcuseră şi piste de aterizare şi decolare prin care se aprovizionau multe pieţe din Europa cu flori. Din păcate, în anii pe care îi ştim, acestea au avut de suferit foarte mult şi noi dorim, prin această lege, să repunem în drepturi o activitate care întruneşte şi găseşte condiţii dintre cele mai bune în România. De aceea, am luat şi o serie de măsuri până acum cu privire la acordarea unor facilităţi, inclusiv cu privire la consumul de gaze şi preţul acestora, în condiţiile de seră, şi de aceea, am considerat necesar să legiferăm puţin activitatea acestor două importante sectoare, pentru că, pe lângă faptul că facem ordine în ceea ce priveşte producţia, circulaţia acesteia, calitatea producţiei, dar mai ales păstrarea securităţii alimentare, dar şi a sănătăţii oamenilor, trebuie să ne aliniem şi la prevederile legislaţiei europene, ca să putem să fim competitivi din toate punctele de vedere cu prevederile legilor din Uniunea Europeană, Uniune în care noi ne vom integra în curând. În mare, acestea au fost motivele pentru elaborarea legii şi adresăm rugămintea ca ea să fie votată în forma în care a fost aprobat raportul în comisie şi trebuie să anunţ că noi suntem de acord cu toate amendamentele care au fost formulate. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnule preşedinte al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, vă rog să prezentaţi raportul. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată în fond, în conformitate cu prevederile art.89 din Regulamentul Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi avizarea în procedură de urgenţă a Proiectului de Lege privind producerea şi valorificarea legumelor de câmp. În baza aceluiaşi articol din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată în fond spre dezbatere şi avizare cu Propunerea legislativă privind producerea şi valorificarea legumelor de câmp, transmisă cu adresa nr.143 din 4 martie 2003. Potrivit art.66 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, comisia a întocmit un singur raport pentru ambele iniţiative legislative, având în vedere că acestea au acelaşi obiect de reglementare, existând propuneri cu acelaşi conţinut al majorităţii articolelor. Comisia a hotărât examinarea acestor iniţiative legislative, luând de bază dezbaterile Proiectului de Lege privind producerea şi valorificarea legumelor de câmp, preluând ca amendamente unele texte din propunerea legislativă iniţiată de 9 deputaţi PSD. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea unei strategii coerente în ceea ce priveşte producerea şi valorificarea legumelor de câmp, pepenilor şi ciupercilor cultivate în condiţiile organizării comune de piaţă. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art.72 din Constituţie. La lucrările comisiei au fost prezenţi 31 de deputaţi din totalul de 32 de membri ai comisiei. Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi în şedinţa din 28 mai 2003. Propunem ca timp de dezbatere: un minut pe intervenţie, 30 de minute pe ansamblu. |
|||||
|
Dacă sunteţi de acord cu această propunere? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Poftiţi, domnule deputat. Vă rog să vă precizaţi punctul de vedere în cadrul timpilor de dezbatere. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Această lege face parte dintr-un pachet pe care Guvernul l-a transmis Camerei Deputaţilor pentru valorificarea diferitelor produse agricole. M-am oprit la această lege pentru că mi-a plăcut expozeul domnului Predilă despre importanţa acestor produse, numai că nu se produc în seră - aceea a fost o altă lege; este vorba de legumele de câmp. Ceea ce voiam să subliniez este faptul că această lege, ca şi celelalte care de fapt au fost până acum, prevede modul în care se produce şi forma coercitivă de pedeapsă a producătorilor dacă nu îndeplinesc condiţiile. Nicăieri nu se prevede cu ce-i ajutăm. Dacă se merge numai pe un sistem prin care obligăm producătorul să producă şi să valorifice într-un anumit fel, hai să găsim şi soluţii prin care să-i sprijinim. Dacă întotdeauna îi pedepsim, nu ştiu ce o să mai găsim până la urmă. Aceasta este şi motivaţia pentru care am făcut o serie de amendamente şi care, de altfel, au fost respinse, prevăzând în mod concret cum ar trebui ajutaţi aceşti producători, mai ales că fac parte dintr-un judeţ unde produsele de acest tip, legumele de câmp, reprezintă o producţie care acoperă în mare parte necesităţile judeţului Galaţi, cât şi exportul, care, de regulă, nu este sprijinit. Voi reveni atunci când îmi susţin amendamentele. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Vă rog să urmăriţi textul acestuia, astfel cum a fost votat de Senat, şi raportul comisiei. La titlu, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Votat în unanimitate, în formularea Senatului. Titlul Cap.I. Nu sunt obiecţiuni. Votat în formularea Senatului. Art.1 şi art.2. Dacă sunt obiecţii? Nu. Votat în formularea Senatului. La art.3, vă rog să urmăriţi amendamentul nr.1. dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.1? Adoptat amendamentul, modificat art.3. La art.4, urmăriţi, vă rog, amendamentul nr.2. dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.2? Nu sunt obiecţiuni. Votat amendamentul, modificat art.4. La art.5 alin.1, comisia n-a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Votat alineatul în unanimitate. La art.5 alin.2, urmăriţi amendamentul nr.3. dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, modificat art.5 alin.2. La titlul Cap.II, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut amendamente. Votat în formularea Senatului, în unanimitate. La art.6 alin.1 şi alin.4, vă rog să urmăriţi amendamentul nr.4. Nu sunt obiecţiuni la amendamentul nr.4. Modificat alin.1 şi alin.4 de la art.6. La celelalte alineate de la art.6 - alin.2, alin.3 şi alin.5 -, comisia n-a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni? Votat în formularea Senatului, textul art.6 urmând a avea alcătuirea din cele trei alineate votate în formularea Senatului şi cele două amendate prin pct.4 din raport. La art.7, comisia n-a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Votat în formularea Senatului. La art.8 alin.1, urmăriţi amendamentul nr.5. dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul nr.5, modificat art.8 alin.1. Pentru art.8 alin.2 şi alin.3, comisia n-a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Votate în formularea Senatului. Titlul Cap.III. Votat în formularea Senatului. Art.9. Nu sunt obiecţiuni. Votat în formularea Senatului. Art.10 alin.1 şi alin.2. Comisia n-a avut amendamente. Nici dumneavoastră. Votate în formularea Senatului. La art.10 alin.3, urmăriţi amendamentul nr.6. Nu sunt obiecţiuni. Votat amendamentul nr.6, modificat art.10 alin.3. Art.11. Nu sunt obiecţiuni. Votat în formularea Senatului. Art.12 alin.1 şi alin.2. Nu sunt obiecţiuni. Votate ambele alineate în formularea Senatului. La art.12 alin.3, urmăriţi amendamentul nr.7. Admis amendamentul, modificat art.12 alin.3. Art.13, art.14, art.15. Dacă sunt obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate, în formularea Senatului. La art.16, comisia n-a avut amendamente, dar are domnul preşedinte Bâldea. Poftiţi. |
|||||
|
Domnule preşedinte, La art.16, în urma sesizărilor Consiliului Legislativ, v-am propune şi v-am ruga să fiţi de acord cu modificarea textului şi încep cu motivaţia: pentru evitarea unui paralelism de reglementare, precizând înfiinţarea inspecţiei de stat pentru controlul tehnic în producerea şi valorificarea legumelor şi fructelor, care este prevăzut în Legea pomiculturii, aflată în faza de mediere. Concret, am înfiinţat această inspecţie tehnică la toate cele trei legi care au trecut prin comisie şi v-am ruga să fiţi de acord cu următorul text: "Stabilirea conformităţii calităţii legumelor, a pepenilor şi ciupercilor cultivate, în stare proaspătă, destinate consumului pe filiera de produse, se realizează de către inspecţia ..." şi textul curge; să nu mai spunem "înfiinţarea", că am înfiinţat-o de două ori până acum. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Iniţiatorul? Iniţiatorul este de acord? Neexistând opoziţie din sală, supun votului reformularea art.16, cum vi l-a prezentat domnul preşedinte Bâldea. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitatea celor prezenţi. La art.17, Dacă sunt obiecţii? Comisia nu a avut amendamente. Votat în formularea Senatului. La art.18, urmăriţi amendamentul nr.8. Admis amendamentul, modificat art.18. La art.19, comisia n-a avut amendamente. Nici dumneavoastră, obiecţiuni. Votat în formularea Senatului. La art.20, pentru alin.1, urmăriţi amendamentul nr.9. dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, modificat alin.1 de la art.20. La art.20 alin.2, dacă sunt obiecţiuni la textul Senatului? Nu sunt. Votat în formularea Senatului. Art.21, art.22, art.23. Nu sunt obiecţiuni. Votat în formularea Senatului. Titlul Cap.IV. Poftiţi. Ce amendament este, ca să le spun colegilor mei? |
|||||
|
Sunt amendamente noi introduse într-un capitol nou - art.24, art.25, art.26 -, după art.23; sunt la amendamente respinse în raport. |
|||||
|
Da. |
|||||
|
Aşa cum a subliniat iniţiatorul şi preşedintele comisiei, au fost două legi, două proiecte, două iniţiative: una a unor deputaţi PSD şi alta - a Guvernului. În propunerea deputaţilor PSD se prevedea un capitol special - şi-mi pare rău că n-a fost prevăzut în lege - privind sprijinul acordat producătorilor agricoli din sectorul legumicol. Cu toate că sunt la alt partid, cred că este bine să fie introdus acest capitol, dovedind că putem susţine şi noi iniţiativele PSD, în condiţia în care, într-adevăr, trebuie să fie introdus în mod clar ce sprijin poate fi acordat producătorilor agricoli din sectorul legumicol. Ce am propus eu? Am propus - şi din solicitările producătorilor din judeţul meu - ca, "Pe o durată determinată, cât timp durează valorificarea legumelor extratimpurii şi timpurii pe piaţa internă, se vor lua măsuri de mărire pe timp limitat a taxelor vamale pentru importul aceluiaşi tip de produs". Cred că şi dumneavoastră în piaţă aţi văzut, de multe ori, că există produse, de regulă roşii, castraveţi, şi în special roşiile care sunt din Turcia sau Spania şi, atunci când apar trufandalele româneşti, de multe ori concurează neloial cu produsele interne, care nu se compară ca gust şi calitate şi, totuşi, preţul acestora de multe ori este inferior preţului pe care-l pot obţine producătorii interni, realizând de multe ori o concurenţă, aşa cum am spus, neloială cu efecte împotriva acestora. Am solicitat acest lucru, este foarte uşor. Sigur că în discuţiile din comisie a fost prevăzut cu caracter general că se va acorda o garanţie sau o protecţie a producătorilor. Este prea general acest lucru. Protecţia trebuie să fie foarte concretă, aşa cum concrete, sper eu, să fie şi celelalte două amendamente şi să-mi permiteţi să le susţin pe toate odată. Un articol nou prevede: "Producătorii de seminţe de legume vor fi subvenţionaţi cu 50% din valoarea de vânzare a seminţelor produse." Ştiţi foarte bine că seminţele de legume, dacă nu sunt de calitate superioară, nici produsele nu pot fi de calitate. Totodată, lângă seminţe să existe şi material săditor legumicol, la fel subvenţionat 50%. Şi al treilea amendament, care tocmai justifică prezentarea foarte frumoasă a domnului Predilă, că România a fost mare exportatoare de legume, mare exportatoare, dar nu-i sprijinim deloc, motiv pentru care amendamentul meu presupune că "persoanele fizice şi juridice care cultivă şi exportă legume vor primi prime de export stabilite prin hotărâre de Guvern", ştiind foarte bine că toată piaţa europeană de legume este subvenţionată incomparabil cu piaţa românească. Dacă vrem să sprijinim, haideţi să facem şi un capitol special pentru ei. Dacă nu, va fi o lege - ca şi multe altele - care va sta în raft. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Damian Brudaşca, cu privire la acest amendament. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În legătură cu amendamentul nr.24, cred că formularea în care el a fost realizat de către domnul Toader nu poate fi acceptată întrucât, după câte ştiţi, Uniunea Europeană este foarte atentă la crearea unor şanse egale pentru produse, indiferent de originea acestora. Poate că, dacă domnul coleg ar fi avut inspiraţia să spună că pe o durată determinată, cât durează valorificarea legumelor extratimpurii şi timpurii pe piaţa internă, se vor asigura subvenţii, pentru ca acestea să poată face faţă concurenţei de preţ cu cele provenite din surse externe, ar fi fost mai inspirat. În legătură cu amendamentele nr.25 şi 26, aşa cum începuse expunerea domnul coleg Toader, cred că această lege ar fi foarte importantă dacă, în afară de restricţii şi o serie de reglementări de ordin tehnic, ar crea şi premise pentru sprijinirea producătorilor în materie, ar fi o lege care ar fi chiar utilă şi necesară. De aceea, cred că aceste ultime două amendamente ar trebui să se bucure de avizul favorabil al nostru, chiar dacă, din motive pe care nu le cunosc, comisia de specialitate le-a trecut la amendamente respinse, pentru că ar fi singurele elemente concrete, utile, necesare pentru cei care desfăşoară activitatea în domeniul producţiei legumelor de câmp, domeniu în care, din păcate, în România nu s-au făcut paşi deosebit de semnificativi. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Poftiţi, domnule Toader. |
|||||
|
Voi răspunde domnului Brudaşca de ce am prevăzut acest amendament: fiindcă există în lege ca anumite produse să fie subvenţionate prin prime, într-adevăr; subvenţia pe produs. N-are legătură subvenţia pe produs, care este generală, cu ceea ce am prevăzut eu să existe, o protecţie pe perioadă limitată. Practic, din luna aprilie până în mijlocul lunii iunie, există aceste legume extratimpurii. Pe perioada aceasta trebuie să existe o modalitate de protecţie. O protecţie cu subvenţii ar fi ineficientă, fiindcă este foarte greu să demonstrezi, sau să vină cineva pe piaţă. Fiind pe piaţa liberă, la ora actuală, ştiţi foarte bine că aceste subvenţii se dau pe baza unor facturi, unor documente de plată; legumele se vând pe piaţă. Şi, atunci, pe piaţă este foarte greu ca cineva să aibă aşa ceva - un document de plată. Şi acesta este rostul: să-i protejeze prin aceste taxe vamale. Şi să ştiţi că nu este numai în România această situaţie. |
|||||
|
Domnule Predilă, vă rog să vă pronunţaţi în numele iniţiatorului şi, apoi, domnul preşedinte Bâldea. |
|||||
|
Domnul Gheorghe Predilă: Domnule preşedinte, noi am avut mai multe discuţii pe această temă în comisie - şi nu o singură dată -, dar noi am explicat atunci - şi membrii comisiei au fost de acord, că şi dânşii cunosc - că o protecţie a unui produs o faci în măsura în care poţi să-ţi asiguri din producţie internă consumul populaţiei. Or, în momentul de faţă, România nu poate să asigure legume timpurii şi extratimpurii atât cât are nevoie populaţia. În acelaşi timp, aceste măsuri se iau în situaţii bine justificate şi bine demonstrate, pentru că noi suntem semnatari ai unor acorduri. În acelaşi timp, vrem să pătrundem în Uniunea Europeană, unde sunt nişte rigori şi noi trebuie să le respectăm. Am spus că am căzut de acord, dar, văd că vrem să revenim asupra lor. În legătură cu facilităţile care se acordă, am spus că nu este bine să scriem un plafon, pentru că, în conformitate cu legislaţia actuală, noi ştim că anual, Guvernul, prin hotărâri, stabileşte nivelul facilităţilor şi grupa produselor pentru care se acordă aceste facilităţi. Dacă noi le-am fixa prin lege şi avem posibilitate să dăm mai mult într-un an, trebuie să revenim cu ordonanţă să modificăm. Noi spunem că în această perioadă este bine aşa cum se procedează, că putem să avem această posibilitate să ne mişcăm. De altfel, mâine, probabil că va intra pe ordinea de zi Legea privind facilităţile care se acordă agriculturii, tocmai pentru a crea posibilitatea ministerului să dispună de această autonomie, practic, de a fixa în cadrul Legii bugetului, în cadrul bugetului respectiv şi a se mişca, de a interveni, atunci când este nevoie, cu asemenea facilităţi. În legătură cu primele de export, mie-mi pare rău că nu vrem să reţinem că noi deja avem în acest an 225 miliarde de lei în buget, care trebuie să le dăm pentru exportul de produse agro-alimentare. Orice agent economic care face dovada că a exportat în condiţiile respective, vine cu documentaţia şi-şi primeşte suma respectivă. Deci, există deja acest lucru. |
|||||
|
Din partea comisiei, există alt punct de vedere? (Discuţii în Grupul parlamentar al PRM) Stimaţi colegi, aţi avut posibilitatea să vă exprimaţi punctul de vedere la tribună. Vă rog, nu faceţi discuţii particulare, fără să se înregistreze în stenogramă şi fără să vă auziţi la radio. Poftiţi. |
|||||
|
Domnul Costache Mircea (din sală): Care radio? |
|||||
|
În cadrul în care ne înregistrează acum. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În cadrul comisiei s-au dezbătut foarte mult propunerile domnului coleg Toader şi s-a ajuns la concluzia că între a promova o lege-cadru organizatorică şi a promova o lege care se blochează, am preferat prima variantă. În susţinere, la alin.d) al art.4, scrie foarte clar: "construcţii instituţionale pentru aplicarea mecanismelor de reglementare a pieţei şi de protecţie a produselor autohtone". V-aş reţine atenţia cu un singur aspect: ce bine ar fi fost dacă şi la carne ar fi fost prevăzută o asemenea precizare de protecţie a produselor autohtone. Nu este nici un secret că la ora actuală, în procesul de armonizare a legislaţiei cu Uniunea Europeană, suntem foarte bine ţinuţi sub lupă şi n-avea rost să ne complicăm prin a prevedea nişte sume, sau nişte cifre exacte într-o asemenea lege care vizează un domeniu, mai ales că, aşa cum arăta domnul ministru, pe ordinea de zi este şi Legea sprijinului agricol şi Legea bugetului pentru 2004, în care, spre deosebire de anii precedenţi, vom fi foarte hotărâţi în a accepta varianta care ni se va propune la agricultură pentru anul 2004. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Aţi vorbit de două ori, stimate coleg. Cred că aţi vorbit suficient. (Se adresează domnului deputat Mircea Nicu Toader, care solicită a i se da cuvântul.) Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Toader. Aţi ascultat şi susţinerile sale şi punctele de vedere ale iniţiatorului şi ale comisiei. Cine este pentru amendamentul domnului Toader? 14 voturi pentru. Împotrivă? Da, este evident; majoritatea împotriva acestui amendament. Trecem, în consecinţă, la celelalte texte. Titlul Cap.IV. N-au fost obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art.24 şi art.25. Nu sunt obiecţiuni. Votate în formularea Senatului. La art.26, urmăriţi amendamentul nr.10. dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.10? Adoptat amendamentul, modificat art.26. La art.27, urmăriţi amendamentul nr.11. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul, modificat art.27. La art.28, urmăriţi amendamentul nr.12. Nu sunt obiecţiuni. Votat amendamentul nr.12, modificat art.28. La art.29, urmăriţi amendamentul nr.13. Nu sunt obiecţiuni. Votat amendamentul, modificat art.29. Art.30, şi ultimul, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate. Vom supune proiectul votului final în cursul zilei de mâine. |
|||||
|
|
Stimaţi colegi, Înainte de a trece la partea a doua a şedinţei de astăzi, destinată răspunsului la interpelări, vă prezint două probleme de ordin organizatoric şi, dacă vreţi, regulamentar. În primul rând, demisia domnului deputat Constantin Teculescu, din Circumscripţia electorală nr.42, aparţinând Grupului parlamentar al PSD. Urmează să luăm act de această decizie şi să declarăm vacant locul deţinut de deputat în această circumscripţie. Domnul deputat a fost înştiinţat de faptul că-i prezentăm cererea de demisie făcută, începând cu data de 1 iunie, că o prezentăm astăzi în şedinţă şi a declarat că insistă asupra demisiei. |
|
|||
|
|
Şi altă demisie, a secretarului general al Camerei Deputaţilor, de care vă rugăm, de asemenea, să luaţi act. Este vorba de un act unilateral al acestuia, explicat prin motive personale. |
|
|||
|
|
Cu aceasta, trecem la partea a doua a şedinţei de astăzi, destinată interpelărilor. |
|
|||
|
|
Prima interpelare este făcută de domnul deputat Iulian Mincu. Este aici? |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, "Interpelare pentru: prof.univ.dr.ing. Ecaterina Andronescu, ministrul educaţiei şi cercetării, conf.univ.dr. Daniela Bartoş, ministrul sănătăţii şi familiei, prof.univ.dr. Hildegard Carola Puwak, ministrul integrării europene. Interpelarea mea se adresează în mod special situaţiei care se întâmplă în momentul de faţă în ceea ce priveşte învăţământul medical şi reglementarea formării iniţiale a asistenţilor medicali generalişti şi a asistenţilor de obstetrică. Comisiile parlamentare pentru sănătate, ecologie şi sport şi pentru învăţământ şi ştiinţă, de la Senat, şi pentru sănătate şi familie, şi învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport de la Camera Deputaţilor, au înaintat miniştrilor mai sus menţionaţi, în baza prevederilor art.110 (1) din Constituţie, la data de 8 mai 2003, un memoriu privind formarea iniţială a asistenţilor medicali generalişti (nursing) şi a asistenţilor de obstetrică (moaşe), însoţit de o documentaţie amplă privind reglementarea pregătirii acestora în ţările din Comunitatea Europeană. Memoriul a fost semnat de: prof.univ.dr. Sorin Oprescu, vicepreşedinte al Comisiei de sănătate, ecologie şi sport a Senatului, director al Spitalului Universitar Bucureşti, acad. Ioan Păun Otiman, preşedintele Comisiei de învăţământ şi ştiinţă din Senat, rector al Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara, prof.univ.dr. Mircea Ifrim, preşedintele Comisiei de sănătate şi familie din Camera Deputaţilor, decan al Facultăţii de Medicină, prof.gr.I Ferenc Asztalos, vicepreşedinte al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Camera Deputaţilor. Întrucât, până în prezent, nu s-a primit răspuns la memoriul menţionat, recurgem la această cale şi adresăm următoarea interpelare: Prin adresa nr.27.424/13.03.2003 a Ministerului Educaţiei şi Cercetării, trimisă spre informare şi conformare Ministerului Sănătăţii şi Familiei şi CNEAA, se dispun, în sinteză, următoarele: a) Formarea iniţială a asistenţilor medicali generalişti (nursing) şi a asistenţilor de obstetrică (moaşe) se va face, începând cu anul şcolar/universitar 2003-2004 numai în instituţii de învăţământ superior, curricula fiind în conformitate cu prevederile directivelor U.E. (identică în fapt cu a actualelor şcoli postliceale). Studiile se vor finaliza, după caz, cu diplomă de absolvire pentru nursing (colegii de 3 ani), sau diplomă de licenţă pentru moaşe (universitate - 4 ani). b) Rezultă, în consecinţă, că specializările din învăţământul preuniversitar cu profil medico-farmaceutic din cadrul actualelor şcoli postliceale de stat sau particulare vor intra în lichidare începând cu anul şcolar 2003-2004. Faţă de cele precizate în adresa mai sus menţionată, comisiile de specialitate ale Parlamentului, în baza atribuţiilor de control parlamentar (art.110 alin.1 din Constituţia României), analizând încadrarea prevederilor din această adresă în normele legale în vigoare (Legea nr.461/2001, amendată în 2002 şi Acordul european asupra instruirii şi formării asistenţilor medicali - ratificat de România în septembrie 2002) şi prin prisma necesităţii armonizării dispoziţiilor date cu prevederile directivelor Uniunii Europene constată următoarele: Prevederile adresei nr.27424/13.03.2003 respectiv ale proiectului de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea Legii nr.461/2001 nu sunt în concordanţă cu normele şi practicile Uniunii Europene excedând cu mult Directivele Consiliului 77/452/CEE, 77/453/CEE, 80/154/CEE, 80/155/CEE, 2001/154/CEE, Acordul european de la Strasbourg devenit lege internă prin ratificarea sa în septembrie 2002 de către Parlamentul României. Dispoziţiile adresei vin în contradicţie (dacă dispoziţiile sunt cu adevărat imperative) cu actualele prevederi ale Legii nr.461/2001, amendată şi promulgată în 2002 care stipulează că formarea iniţială a asistenţilor medicali se poate face, după caz, atât în şcoli postliceale cât şi în instituţii de învăţământ superior. Faţă de cele precizate mai sus, conchidem că prevederile legale în vigoare din România privind formarea iniţială a asistenţilor medicali, corespund integral şi chiar exced practicilor şi Directivelor Consiliului Europei incluzând şi doleanţele Declaraţiilor de intenţii de la Munchen şi Alma-Ata. În consecinţă nu este necesară, oportună şi nici justificată (din raţiuni de armonizare legislativă) modificarea legii, la mai puţin de un an de la promulgarea acesteia de către Preşedintele României şi, cu atât mai puţin "amendarea" acesteia printr-o simplă adresă (nr.27424/13.03.2003) a Ministerul Educaţiei şi Cercetării care s-ar fundamenta legal pe o viitoare ordonanţă de urgenţă. |
|||||
|
Stimate coleg, după regulament, puteţi expune în 3 minute, dumneavoastră vorbiţi deja de 5 minute. Vă rog să conchideţi. |
|||||
|
Fapt recunoscut de altfel de M.S.F., Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Integrării Europene, sub semnătură, Memorandumul privind justificarea propunerii de ratificare a Acordului european cităm: "Semnarea acestui Acord European va duce la o aliniere a pregătirii asistenţilor medicali la standardele europene şi va realiza o unitate în ceea ce priveşte pregătirea lor teoretică şi practică în toate ţările membre ale Consiliului Europei, cu scopul de a favoriza progresul social. Având în vederea că planul de învăţământ din şcolile de asistenţi medicali este deja în concordanţă cu cerinţele europene, aplicarea acestui Acord nu presupune o modificarea a cadrului legislativ existent în acest moment în România, ci reprezintă numai o completare a lui. Argumentele complementare care fundamentează această concluzie finală sunt:
Ca o consecinţă directă a celor prezentate mai sus, solicităm:
Vă mulţumesc. |
|||||
|
Interpelarea dumneavoastră dezvoltată pe 7 minute va trebui să aibă un răspuns de 3 minute, din păcate. E adresată la 3 ministere, aş ruga Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării să dea un răspuns comun şi al treilea minister este Ministerul Integrării. Domnule ministru Andrei Popescu, vă rog să încercaţi dumneavoastră să fiţi sintetic, că am înţeles că aţi dat şi răspunsul scris. |
|||||
|
Domnul Andrei Popescu (secretar de stat, Ministerul Integrării Europene): Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Întrucât noi am adresat un răspuns scris şi detaliat celor 4 comisii, două ale Camerei Deputaţilor şi două ale Senatului, îngăduiţi-mi doar în sinteză să punctez câteva chestiuni. Cele două profesii menţionate fac parte dintre profesiile reglementate la nivel comunitar prin directive specifice. Aşa numitele directive sectoriale, care au ca obiectiv facilitarea liberei circulaţii a persoanelor şi a liberalizării furnizării serviciilor între statele membre ale Uniunii Europene prin asigurarea îndeplinirii unor cerinţe minimale de armonizare a programelor de studii în termen de structură şi de conţinut. Am prezentat pe larg directivele respective. Elementul de esenţă al acestor acte normative comunitare este faptul că ele conţin doar norme minimale, în legătură cu natura, conţinutul şi durata programelor de învăţământ şi formare care trebuie parcurse pentru obţinerea calificării reciproce recunoscute de către statele membre ale Uniunii Europene. În consecinţă, din această perspectivă, ridicarea nivelului de pregătire profesională pentru moaşe şi asistenţii medicali generalişti nu reprezintă o barieră în calea liberei circulaţii a persoanelor, ci mai degrabă o garanţie a nivelului înalt de calificare pe care aceste persoane vor fi în măsură să-l imprime activităţii lor profesionale. În plus, precizăm că tendinţa clară recunoscută de comisia europeană la nivelul statelor membre este tocmai creşterea nivelului de pregătire pentru aceste profesii şi aducerea acestui nivel în sfera învăţământului universitar. Cazul Spaniei pe care l-am dezvoltat pe larg în răspuns este edificator. Mai mult decât atât, în contextul evaluării legislaţiei româneşti de către experţii comunitari, au fost semnalate aspecte legate de lipsa posibilităţilor unei cariere academice a celor două profesii. În atare condiţii şi în aceste condiţii, considerăm că modificarea Legii nr.461/2001 în sensul creşterii nivelului de instruire şi pregătire a acestor profesii nu va determina vreo consecinţă negativă sub aspectul circulaţiei persoanelor în cadrul Uniunii Europene şi reprezintă în fapt un element pozitiv pentru serviciile de asistenţă medicală generală şi cu caracter obstetrical din ţara noastră. Pentru conturarea însă a unui punct de vedere fundamentat este necesară considerarea poziţiilor ce sunt formulate de instituţiile competente în această materie, respectiv Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Sănătăţii şi Familiei, cu avizul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale. Vă mulţumesc şi încă o dată scuze, doamna ministru se află pentru moţiunea de cenzură la Senat. |
|||||
|
Domnul Constantin Corega va răspunde cu privire la legislaţia internă, incident în interpelarea pe care a formulat-o domnul deputat Iulian Mincu. |
|||||
|
Domnul Constantin Corega (secretar de stat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării): Domnule preşedinte, Domnule deputat, Răspunsul Ministerului Educaţiei şi Cercetării la această interpelare cuprinde 6 pagini, astfel încât permiteţi-mi să dau doar sinteza acestora, în fond este vorba de 4 puncte. Şi anume: primul, Acordul european plus Directivele Comisiei europene propun doar existenţa unui minim de formare. Orice este în plus faţă de aceasta, nu contrazice nici pe departe documentele respective şi vine ca şi o împlinire?. Cât priveşte Acordul de la Bologna el prevede un învăţământ deschis cu acces spre master şi doctorat. În acest sens, li se dă posibilitatea celor care absolvesc o astfel de şcoală să intre în învăţământul universitar. În majoritatea ţărilor, se studiază în învăţământ superior. Acelaşi lucru dorim şi noi: ca să fie recunoscute absolventele învăţământului românesc din acest domeniu în Europa. Şi în Uniunea Europeană moaşele sunt medicalizate şi ca urmare nu este nici o problemă pentru faptul că vor fi medicalizate. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc. Domnule deputat, aveţi cuvântul pentru un comentariu, îmi cer scuze că trebuie să vă atrag atenţia că aveţi dreptul la un comentariu scurt. |
|||||
|
Aş vrea să spun următoarele lucruri. Că în motivaţia pe care a dat-o Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Ministerul Sănătăţii şi Familiei, referindu-se la Directivele Uniunii Europene, sunt 4 directive, nu le mai citez. Că asistenţii medicali în Uniunea Europeană se formează într-un anumit fel care excede ceea ce se întâmplă în România este, după mine, ori lipsă de informare, ori se uită că noi suntem singura ţară care excede, dacă vreţi, ceea ce solicită în momentul de faţă Uniunea Europeană. Adică la noi se intră cu 12 ani în şcoala postliceală care durează 3 ani şi care cuprinde 4600 de ore de lucrări practice timp de 3 ani. Aş vrea să vă mai spun, domnule preşedinte, că nu se pomeneşte învăţământ de înaltă calificare care să ducă la scoaterea de profesori universitari din astfel de oameni, nu se pomeneşte decât ca o doleanţă la Munchen, iar la Alma-Ata se spune că peste 10 ani am dori ca cei care intră în învăţământul acesta să aibă 12 ani de pregătire. În momentul de faţă, toţi au 10 ani. Şi, în sfârşit, în al treilea rând, noi scoatem în momentul de faţă nişte asistenţi şi moaşe bine pregătite, noi avem un sistem foarte bine format şi considerăm că nu este bine să stricăm ceea ce este bun. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul deputat Vekov Károly este? Poftiţi. |
|
|||
|
Domnul Ioan Miclea (din sală): Nu e rândul dânsului... |
|||||
|
Stimaţi colegi, Sunteţi de la PRM vreo 7 deputaţi, celorlalte grupuri parlamentare nu le mai vine rândul. După regulament, trebuie să asigur o alternanţă a grupurilor parlamentare. Vă rog să vă uitaţi pe regulament, dacă l-am încălcat sau nu.(Vociferări în sală, din partea Grupului parlamentar al PRM.) Nu aveţi nici o vină, decât că eu sunt obligat să asigur o alternanţă pentru a da posibilitatea tuturor grupurilor parlamentare să pună interpelări. Domnule Vekov, aveţi cuvântul. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Subiectul interpelării mele este procesul de dezorganizare şi atrofiere a activităţii de cercetare la care este supus Institutul Geologic al României. Având o tradiţie şi un trecut deosebit, Institutul Geologic al României, ca de altfel cercetarea geologică din România, are un trecut care se remarcă prin realizări de prestigiu. În pragul aderării României la Uniunea Europeană şi al demarării unei activităţi economice viabile în domeniul minier, cercetările geologice au un rol deosebit în fundamentarea unor activităţi şi prognozări de durată în domeniul economiei naţionale. Caracterul prospectiv al activităţii de cercetare în domeniul geologic, care premerge nu numai oricărei iniţiative economice, dar şi oricărei activităţi de planificare în domenii adiacente, subliniază importanţa activităţii unui institut geologic, mai cu seamă într-o ţară bogată în resurse şi zăcăminte, precum este România. Este cu totul de neînţeles cum poate asista un minister de resort la degradarea şi decăderea unei activităţi de cercetare dintr-un domeniu atât de important, cum este acela al geologiei şi acesta sub pretextul că "lipsesc banii" pentru aşa ceva. În ultimii doi ani numărul cercetătorilor de la Institutul Geologic Român a scăzut aproape la jumătate, plecând de la acest institut cercetătorii formaţi şi de prestigiu, care nu se nasc de pe o zi pe alta. Restul cercetătorilor trăieşte în condiţii mizere şi de neexplicat. Până azi, 2 iunie 2003 unii nu şi-au primit integral redevenţele pe anul 2001. Pentru 2002 s-au făcut plăţile doar pentru primele patru luni ale anului. În schimb li s-a scăzut cercetătorilor în cauză impozitul pe întreg anul, fără ca ei să-şi fi primit salariul pe acel an, după cum li s-au scăzut şi sumele pentru asigurarea de sănătate şi pensie tot pe întreg anul. Nu este cazul să discutăm condiţiile şi aparatura de cercetare de care dispun aceşti cercetători în anul de graţie 2003. Sub pretextul că nu sunt bani de deplasare pentru cercetarea formaţiunilor geologice de suprafaţă s-au sistat lucrările de cercetare şi s-a renunţat la terminarea unei cercetări de mari proporţii şi de importanţă naţională, precum Harta geologică a României. În condiţiile în care resursele proprii dobândesc o importanţă tot mai mare, mai cu seamă din punct de vedere economic, ne întrebăm cui îi foloseşte privarea cercetărilor geologice de sumele necesare continuării unor cercetări de prestigiu şi de mare importanţă pentru viitorul României. Vă mulţumesc foarte mult. |
|||||
|
Poftiţi, domnule secretar de stat Constantin Corega, aveţi cuvântul. |
|||||
|
Domnul Constantin Corega: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Aşa cum s-a arătat şi în interpelare, întreg sistemul de cercetare-dezvoltare în ţara noastră se confruntă cu două categorii de dificultăţi: cu cele din interiorul sistemului care cuprind problemele finanţării insuficiente, problema infrastructurii depăşite, problema resurse umane; cele care acţionează din exteriorul sistemului, cum ar fi capacitatea redusă de absorbţie a rezultatelor de cercetare de către agenţii economici, interesul scăzut şi, în consecinţă, nivelul scăzut al cheltuielilor agenţilor economici pentru activităţile de cercetare-dezvoltare şi inovare. Este de subliniat faptul că în ciuda dificultăţilor, sistemul de cercetare-dezvoltare continuă să înregistreze un nivel anual relativ stabil al activităţilor şi rezultatelor. Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în calitatea sa de organism de specialitate al administraţiei publice centrale pentru domeniul de cercetare-dezvoltare, prin politicile elaborate, corelate cu programele sale de cercetare-dezvoltare şi inovare şi cu măsurile de implementare, urmăreşte restructurarea sistemului cercetare-dezvoltare şi adaptarea lui la cerinţele economiei româneşti şi la cerinţele şi angajamentele sale din documentele de poziţie ale României privind integrarea în Uniunea Europeană şi în alte acorduri guvernamentale bilaterale şi internaţionale. Finanţarea activităţii de cercetare-dezvoltare desfăşurată de către unităţile de profil de cercetare nu se face direct de către minister, în regim instituţional bugetar, finanţarea se face pentru proiecte câştigătoare la competiţiile organizate pentru fiecare dintre programele naţionale cu respectarea prevederilor legale în vigoare. În consecinţă, Institutul Geologic Român ca institut naţional are diferite posibilităţi de finanţare pe care le şi utilizează după cum se arată în continuare.
Referitor la problema menţionată în interpelarea dumneavoastră cu privire la sistarea lucrărilor de cercetare privind Harta geologică a României, vă facem cunoscut faptul că această lucrare a fost finanţată ca proiect de cercetare timp de 3 ani, 2000-2002, în cadrul Programului naţional de cercetare-dezvoltare "Orizont 2000", coordonată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării în perioada 1996-2002, iar în prezent continuă ca proiect în cadrul programului-nucleu al IGR. În conformitate cu prevederile legale referitoare la institutele naţionale, aceste institute care nu sunt institute bugetare pot fi sprijinite financiar de la bugetul de stat pentru realizarea de investiţii, dotări, aparatură, echipamente şi instalaţii. Ministerul Educaţiei şi Cercetării, conform prevederilor legale, poate finanţa cheltuieli de capital pentru institutele de coordonare şi din subordinea sa, în limita sumelor alocate cu această destinaţie de la bugetul local. Unităţile de cercetare-dezvoltare pot, pe de altă parte, să se doteze cu echipamente şi aparatură de specialitate utilizând şi alte surse de finanţare, cum ar fi în cadrul proiectelor de cercetare-dezvoltare în planul naţional, precum şi din proiectele de cercetare din programele naţionale de cercetare, inclusiv din programul cadru de CDT al Uniunii Europene. Deci IGR poate utiliza aceste surse de finanţare pentru a-şi asigura dotările necesare pentru a aparatura de cercetare. Apreciem că problemele de finanţare cu care se confruntă IGR sunt cauzate în mare parte de un management defectuos, motiv pentru care Ministerul Educaţiei şi Cercetării va iniţia procedura de concurs pentru ocuparea postului de director general. Semnează Şerban Constantin Valeca - ministrul delegat. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc. Domnul Vekov doreşte să facă un comentariu de un minut. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimate domnule secretar de stat, Eu mulţumesc pentru răspunsul destul de exhaustiv şi în orice caz căutând să puncteze fiecare aspect pe care l-am expus, formal, explicaţiile au fost de auzit, dar de fapt aceste explicaţii nu sunt suficiente. Domnul secretar de stat ştie la fel de bine ca şi mine, problema Institutului Geologic rămâne în continuare o problemă. Problema este deci ce se va întâmpla cu acest institut, poate că există surse de care poate beneficia una sau alta din aceste instituţii de cercetare, în cazul de faţă Institutul Geologic Român. Eu aş menţiona că la ora actuală la Cluj există un singur microscop de care beneficiază cercetătorii de acolo. Cred că promisiunea pe care am avut plăcerea să o aud din cuvintele domnului secretar de stat că ministerul se va ocupa de soarta acestui institut este ceva care promite pentru viitor, dar sper că pentru un viitor foarte apropiat. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Următoarea interpelare este adresată de doamna deputat Lia Olguţa Vasilescu Ministerului Justiţiei. Doamna deputat nu este aici, dar doresc să semnalez Grupului parlamentar al PRM-ului, ceea ce am făcut-o şi data trecută ca preşedinte de şedinţă, ca preşedinte de Cameră şi ca jurist, nu voi mai permite să se adreseze interpelări în legătură cu hotărârile judecătoreşti. Vă rog să luaţi act că potrivit Constituţiei, Justiţia este independentă, că judecătorii sunt independenţi, se supun numai legii şi că tot potrivit Constituţiei, funcţionează principiul separaţiei puterilor. Dacă dumneavoastră doriţi să criticaţi instanţele judecătoreşti, vă asumaţi această răspundere în afara Parlamentului. |
|
|||
|
Domnul Costache Mircea (din sală): Nu e aşa, domnule preşedinte! Adresaţi-vă direct persoanei care prezintă aşa ceva. |
|||||
|
Nu, m-am adresat Grupului parlamentar, pentru că şi data trecută, şi o să o fac şi în scris, şi data trecută aţi venit cu 3 interpelări prin care vă imixtionaţi în activitatea Justiţiei. |
|||||
|
Domnul Costache Mircea (din bancă): Nominal, domnule preşedinte. |
|||||
|
Puteţi să faceţi orice comentariu în afara Parlamentului, nu aici. Aici vom respecta Constituţia şi principiul separaţiei puterilor. Domnul Ioan Miclea are o interpelare pe care o va adresa Ministerului Sănătăţii şi Familiei. Poftiţi, domnule deputat. Stimaţi colegi, Încă o dată, spuneţi-vă părerile în faţa ziariştilor, în conferinţe de presă, în altă parte. Nu aici în plenul Camerei Deputaţilor. Domnule Costache, dacă nu mă înşel, dumneavoastră aţi fost cel care aţi încălcat Constituţia şi Regulamentul data trecută când aţi venit chiar dumneavoastră cu asemenea interpelări. |
|||||
|
Aduceţi stenograma, să vedem acolo unde am făcut eu asemenea interpelări. |
|||||
|
Bun, aveţi cuvântul, domnule Miclea. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea mea se adresează doamnei ministru Daniela Bartoş de la Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi se referă la Institutul Inimii din Cluj. Doamna ministru, v-am adresat o interpelare pe tema reformei pe care o faceţi în sistemul sanitar şi mă bucur să constat că o parte din propunerile şi sugestiile mele din acea interpelare îşi găsesc aplicarea în măsurile ce le luaţi. Cu toate acestea, constat, cel puţin la nivelul Municipiului Cluj Napoca, faptul că se exagerează cu restrângerea şi diminuarea cheltuielilor în unele instituţii de sănătate şi aceasta, din păcate, în detrimentul bolnavilor. Vă voi relata în această interpelare situaţia de la Institutul Inimii "Nicolae Stăncioiu" din Cluj Napoca. Această instituţie sanitară deserveşte o mare parte din Transilvania fiind singura unitate de profil din centrul zonei. Sunt convins că institutul are o dotare şi, lucru important, are cadre medicale de înaltă clasă, ceea ce-i conferă credibilitate şi atractivitate. Spre acest institut îşi îndreaptă paşii şi speranţele foarte mulţi bolnavi de inimă care îşi găsesc vindecarea aici. Mai nou însă, datorită reducerii drastice a fondurilor acestui institut, şi-a redus şi activitatea de ambulatoriu, fiind foarte greu, dacă nu imposibil, unui bolnav să se programeze la o consultaţie. Neacordarea de consultaţii bolnavilor de inimă sau amânarea şi reprogramarea lor poate fi fatală. Boala de inimă nu este o simplă gripă sau amigdalită pe care dacă nu o tratezi astăzi, o tratezi mâine. Dacă un bolnav de inimă vine la institut şi solicită o consultaţie înseamnă că el nu se simte bine şi trebuie să facă acest lucru pentru că este operat sau este bolnav cronic. Amânarea lui pentru altă zi, uneori pentru altă săptămână sau lună este de neimaginat. Bolile de inimă nu iartă, de multe ori un singur minut este deja prea mult pentru ca situaţia să fie fatală, bolnavul trecând în lumea tăcerii. Şi totuşi datorită aplicării mecanicii negândite birocratice a unor măsuri de reformă, iată că lucrurile ies din firesc şi din normal. Vă interpelez asupra acestui caz, deoarece situaţia lui poate fi extrapolată şi la alte instituţii de sănătate din Cluj Napoca, instituţii care trebuie să facă acte medicale de urgenţă sau preventive. Doamna ministru, dată fiind această situaţie aberantă, cu ocazia acestei interpelări, vă rog respectuos să faceţi reformă în sănătate cu profesionişti, că sunt destui în România şi nu lăsaţi punerea în aplicare a directivelor ministerului pe care îl conduceţi pe mâna nechemaţilor, a birocraţilor sau a diletanţilor. Dacă v-aţi apucat să faceţi reformă în sănătate şi repet acest lucru, este necesar, faceţi-o nu numai la nivelul dispoziţiilor, ci şi la nivelul executanţilor, dar nu o faceţi în detrimentul oamenilor. Şi pentru a încheia, vă reamintesc un adevăr pe care cred că îl ştiţi şi dumneavoastră şi anume acela că în România numărul bolnavilor de inimă creşte direct proporţional cu înfometarea populaţiei şi cu creşterea factorilor de stres, generată de nesiguranţa zilei de mâine. În acest caz, activitatea instituţiilor cardiologice nu trebuie redusă, ci dimpotrivă se impune dezvoltarea acesteia. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnule ministru Pavelescu, aveţi cuvântul să răspundeţi la această întrebare. |
|||||
|
Domnul George Pavelescu (secretar de stat, MSF): Stimate domnule preşedinte, Stimaţi domni deputaţi, Referitor la interpelarea domnului deputat Miclea, vă aducem la cunoştinţă că Institutul Inimii din Cluj "Nicolae Stăncioiu" este unitate reprezentativă la nivel naţional, în subordinea Ministerului Sănătăţii şi Familiei şi îşi desfăşoară activitatea, aşa cum a fost organizat încă din 2001, având 6 secţii clinice, bloc operator, laboratoare de analize de înaltă performanţă, 10 cabinete în ambulatoriu şi 7 colective de cercetare în domeniile fundamentale ale bolii de inimă. Este organizat, are în structură 190 de paturi şi 480 de angajaţi, deci 2,53 angajaţi/pat. Este adevărat că în anul 2002 institutul a prestat servicii medicale peste contractul semnat cu casa, în valoare de 25 de miliarde, bani care nu au fost decontaţi şi urmează ca parte din aceste arierate aparţinând institutului, la 31.12.2002, să fie preluate de casă, iar parte din acestea s-au plătit, 5 miliarde pentru medicamente, materiale sanitare, facturate în trimestrul I/2002 şi în acest trimestru pentru restul anului încă 10 miliarde. Întrucât în acest an toate unităţile spitaliceşti cu paturi fie din subordinea noastră, a ministerului, sau din subordinea direcţiilor de sănătate publică şi-au desfăşurat activitatea din punct de vedere financiar pe bază de act adiţional la contractele din anul 2002, la valoarea contractelor din luna noiembrie 2002, a creat unele probleme în ceea ce priveşte finanţarea actului medical în general. Ca urmare, conducerea institutului, profesorul Căpâlneanu, a luat măsura restrângerii activităţii în ambulatoriu de specialitate, pentru a asigura urgenţele în cadrul secţiilor de chirurgie cardiacă, chirurgie cardiacă pediatrică, având în vedere că pe programul sau pe subprogramul de cardiologie s-a asigurat finanţarea, respectiv asigurarea materialelor: valve, materiale, pentru angiografii etc. În urmă cu o lună s-a făcut o evaluare a nevoilor de finanţare care au fost discutate cu toţi directorii, cei 461 de directori de spitale din ţară. Astfel încât prin modificarea unui act normativ suntem în măsură ca până la 30 iunie, deci începând cu 1 iulie, să fie întocmite bugetele şi aprobate pentru a intra pe execuţia bugetară cel puţin până la sfârşitul anului. Pentru anul 2003, dacă vreţi nişte date comparative, în anul 2002 institutul a avut o execuţie bugetară astfel: 137,7 miliarde de lei din care cheltuieli de personal 44 de miliarde; cheltuieli materiale şi servicii - 45 de miliarde, cheltuieli pe programe de sănătate - 48,7 miliarde. Pentru 2003 - bugetul a fost discutat la următoarele valori: un buget total de 174,8 miliarde, faţă de 137,7, din care cheltuieli de personal - 55,2 miliarde, cheltuieli pentru materiale şi servicii 64,8 miliarde, programe de sănătate - 54,8 miliarde. Observăm din cifrele comparative, din analiza comparată a cifrelor pe care vi le-am prezentat că pe total este o creştere de 29,4% a bugetului pentru 2003. Îmi cer scuze, doamna ministru este la Senat, n-a putut să vă prezinte, urmează să primiţi în scris răspunsul pe care eu vi l-am prezentat. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Faceţi un comentariu, domnule Miclea? Vă rog. |
|||||
|
Vă mulţumesc pentru răspunsul pe care l-aţi dat, îmi face impresia că şi eu ca inginer şi cel care a formulat răspunsul este bun la calcul matematic, respectiv la statistici. Este vorba, în interpelare, de ce măsuri trebuie să ia ministerul pentru îmbunătăţirea actului medical, şi nu înşiruirea de date privind dotarea iniţială a institutului şi privind unele realizări care nu au nimic de a face cu ceea ce am prezentat în interpelare. Deci, nu sunt mulţumit de ceea ce vizaţi să întreprindeţi în perioada următoare. La ambulatoriu te aşteaptă o lozincă: "Nu avem bani". Încercaţi să vă reprogramaţi. Vă rog să vă prezentaţi să vedeţi dacă nu credeţi. |
|||||
|
Domnule ministru, mai doriţi să faceţi un comentariu? Poftiţi, vă rog. Aveţi şi dumneavoastră dreptul, după regulament, la un comentariu la comentariu. |
|||||
|
Domnul George Pavelescu: Îmi pare rău, dar chiar dacă sunt cifre, ele sunt expresive. Asta ne propunem să facem: să mărim finanţarea acestui institut. Fără bani nu se poate face nimic, suntem convinşi de asta. Iar ceea ce scrie pe uşa ambulatoriului, am discutat astăzi cu domnul profesor Căpâlneanu, şi ideea dânsului asta a fost: că nu sunt urgenţe şi atunci poate să reducă puţin activitatea în ambulatoriu, să dezvolte cel puţin cu banii pe care îi are, la care are finanţare pe act adiţional, pe spital, pe secţiile de specialitate din spital. Semnând bugetul după 30 iunie, cu 1 iulie se intră pe acest buget, care se va derula şi care este mai mare cu aproape 30%. |
|||||
|
Mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul deputat Mircea Costache are o interpelare tot pentru Ministerul Educaţiei şi Cercetării. |
|
|||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Mă aşteptam să primesc răspunsuri şi de la Ministerul Afacerilor Externe şi de la celelalte ministere interpelate, dar dacă de data aceasta se află prezent numai Ministerul Educaţiei şi Cercetării, am să fac referire numai la interpelarea în cauză. În reţeaua instituţiilor de învăţământ a fost acreditat şi Colegiul Universitar de Institutori - Buzău, specializarea "institutor limba engleză", cu durata de 3 ani, curs de zi, de pe lângă Universitatea Bucureşti. Cei înscrişi la această formă de învăţământ au semnat un contract cu Universitatea Bucureşti, cu respectarea prevederilor Legii Învăţământului. Cu toate acestea, după absolvire, concurenţii au aflat că, printr-o decizie a ministerului, li se interzice posibilitatea ocupării unor catedre prin concurs. Atunci, ne întrebăm: Pentru ce au mai fost şcolarizaţi şi de ce nu se respectă contractul semnat cu Universitatea? Prin urmare, suntem întrebaţi şi întrebăm la rândul nostru, unde au acces aceşti absolvenţi, dacă la concurs nu? Ce, şi unde pot profesa disciplinele pentru care s-au pregătit? Noi am anexat şi un memoriu al absolvenţilor promoţiei 2002 şi, bineînţeles, un model de diplomă, pe care scrie mare şi frumos: "ROMÂNIA - Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Diplomă de Absolvire (cu toate datele personale ale absolventului, iar jos cu menţiunea: "Titularului acestei diplome i se acordă toate drepturile legale". Aşteptăm să ne spuneţi, domnule ministru, care sunt drepturile legale ale acestor absolvenţi. |
|||||
|
Aveţi cuvântul, domnule ministru. |
|||||
|
Domnul Constantin Corega: Domnule deputat, problema este foarte simplă. În statutul personalului didactic, care este lege, se spune foarte clar care sunt funcţiile didactice. La clasele V-VIII, profesori, profesori psiho-pedagog, profesor pedagog special, şi maistru-instructor. Funcţia didactică de institutor este prevăzută la art.5 lit.b) numai pentru învăţământul primar. Ca urmare, institutorul, absolventul unui Colegiu de institutori poate să participe la un concurs pentru ocuparea unei funcţii de institutor în, şi numai în învăţământul primar. Prin art.1 alin.5 şi 6 din metodologia de mişcare a personalului didactic din învăţământul preuniversitar, anexă la Ordinul Ministrului nr.4927/14.11.2002, institutorii - cu a doua specializare limba străină - pot preda limba străină studiată numai la clasele I-IV. Pregătirea asigurată prin planul de învăţământ pentru specializarea institutorilor limbă străină dau dreptul absolvenţilor de a preda limba străină numai la aceste clase, raportat la numărul de ore de limbă străină, efectuat de către aceştia, comparativ cu numărul de ore de limbă străină efectuat de către un absolvent de colegiu, cu specializarea unică la limbă străină. Concluzionând cu privire la memoriul adresat dumneavoastră de către domnul Oprea Dan-Sorin şi doamna Oprea Corina, vă comunicăm faptul că aceştia pot preda limba străină numai la clasele I-IV, cu ocuparea funcţiei didactice de institutor. |
|||||
|
Mulţumesc. Domnule deputat Costache, aveţi dreptul la un comentariu. |
|||||
|
Lucrurile sunt clare, doar că undeva trebuie să fie o neconcordanţă, pentru că cei în cauză fac referire la o adresă a ministerului către Inspectoratul Şcolar, care-i interzice înscrierea la concurs pentru ocuparea unor catedre de limba engleză, inclusiv la ciclul primar. Deci, acesta ar fi lucrul de clarificat. |
|||||
|
Poftiţi, domnule ministru. |
|||||
|
Domnul Constantin Corega: Răspunsul este foarte simplu: nu există o astfel de adresă a ministerului. Este doar metodologia de mişcare a personalului didactic, care prevede unde pot să participe. Altceva nu este. |
|||||
|
Mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul deputat Vasile Mândroviceanu are o interpelare adresată Ministerului Justiţiei. Poftiţi, domnule deputat. |
|
|||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Eu am adresat interpelarea către domnul ministru, în scris. Am aşteptat ca răspunsul să fie, de asemenea, în scris. De altfel, înţelegerea preliminară aceasta a fost. Îmi permit să fac o singură observaţie: nu cunosc încă răspunsul domniei sale, şi indiferent de ce va conţine acel răspuns, observaţia totuşi o fac, şi anume: mi se pare că a fost prea rapid răspunsul pentru ca cea de a treia problemă pe care eu am ridicat-o în interpelare să fi fost rezolvată în condiţii, zic eu, cât de cât onorabile. Dacă la primele două probleme se putea răspunde foarte repede şi uşor, la cea de a treia eu mă îndoiesc că răspunsul va fi cel pe care îl aştept eu. Oricum, aştept cu interes răspunsul şi vă mulţumesc pentru atenţie. |
|||||
|
Domnule deputat, sunteţi primul care dezvoltă o asemenea modalitate de a aştepta răspunsul. Dacă nu-l doriţi acum oral şi vi se pare că este prea repede, o să-l primiţi în scris. |
|||||
|
Îmi pare rău, dar nu am venit să dezvolt interpelarea. |
|||||
|
V-am văzut în sală şi am crezut că doriţi şi răspunsul oral. |
|||||
|
Nu, răspunsul oral nu are sens. Deci, eu aştept răspunsul în scris. |
|||||
|
Vă rog să-i transmiteţi. |
|||||
|
Fac o singură observaţie: cea de a treia problemă era mult prea... |
|||||
|
Domnule coleg, de ce anticipaţi? Aşteptaţi răspunsul şi pe urmă vă pronunţaţi dacă este prea repede, dacă nu este bine formulat ş.a.m.d. Vă rog să-i permiteţi domnului ministru să răspundă. |
|||||
|
Da, mulţumesc. |
|||||
|
Doamna Cristina Tarcea (secretar de stat, Ministerul Justiţiei): Am insistat să dau o precizare cu privire la cea de a treia întrebare, deoarece, din punctul nostru de vedere, o asemenea informaţie de această natură nu poate fi transmisă decât pe o altă cale, şi anume pe calea prevăzută de Legea nr.544/2000 privind liberul acces la informaţia publică. Am apreciat că răspunsul la această întrebare nu poate fi dat pe calea aceasta, a instrumentului parlamentar, ci pe calea expres prevăzută de lege, special a Legii nr.544/2002, în măsura în care, sigur, acele informaţii sunt informaţii publice. Pentru celelalte două întrebări voi transmite răspunsul în scris. |
|||||
|
Mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul deputat Lucian Pleşa are o interpelare adresată Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei. Aşteptaţi direct răspunsul? Voiam să vă dau ocazia să vorbiţi la microfon, să vă dezvoltaţi interpelarea pentru a vă încuraja să nu mai vorbiţi din sală şi să vorbiţi la microfon. |
|
|||
|
Domnul Sorin Bota (secretar de stat, M.L.P.T.L): Domnule preşedinte, Domnilor deputaţi, Referitor la interpelarea dumneavoastră, domnule deputat, răspunsul ministerului este următorul: tarifele pe ruta Bucureşti - Tg. Mureş sunt mai mici decât cele aplicate pe toate celelalte rute interne unde operează Compania TAROM. Astfel, pentru exemplificare, un bilet pe ruta Bucureşti-Cluj-Napoca, cu valabilitate un an, costă echivalentul a 75 dolari dus, şi 140 dolari dus-întors. Iar un bilet pe ruta Bucureşti - Tg. Mureş, cu valabilitate un an, costă echivalentul a 55 dolari dus, şi 90 dolari dus-întors. Potenţialul de trafic al acestei zone nu a permis operarea directă a zborurilor, cursele efectuându-se combinat, cu destinaţie Satu - Mare, Baia - Mare sau Cluj-Napoca, ceea ce a dus la creşterea costurilor de operare. Rezultatul financiar al anului 2002 din operarea curselor interne a fost negativ, Târgu-Mureş fiind una din destinaţiile cu cele mai mari pierderi. Analiza indicatorilor fizici, din punct de vedere al numărului de curse, factori de încărcare a cursei şi număr de pasageri, costurile de operare şi pierderile înregistrate de Compania TAROM pe ruta Bucureşti-Târgu-Mureş au determinat anularea acestei curse, în condiţiile în care se fac eforturi deosebite pentru restructurarea, eficientizarea şi menţinerea structurii de rute şi frecvenţe a Companiei TAROM. |
|||||
|
Poftiţi, domnule Pleşa. |
|||||
|
Mulţumesc foarte mult. Iată că a mers capcana noastră. Domnule preşedinte, stimaţi oameni care ascultaţi, vreau să ştiţi că în România, înainte de '89, aşa am şi pus în interpelare, preţul biletului la TAROM era ceva mai mult decât cel mai scump bilet pe distanţa respectivă între oraşe (10-15%). Astăzi, am aici un extras aproximativ, dar este aproape de realitate, preţul biletului, n-am spus neapărat la Târgu-Mureş, vorbesc peste tot, Arad, Timişoara, Cluj, Satu - Mare, Baia - Mare, este 113 dolari, asta înseamnă 3.653.000 astăzi, în timp ce valoarea pe calea ferată a biletului la cuşetă, la vagoanele de dormit, accelerat este 850 - 900.000 lei. Asta înseamnă că biletul TAROM este de peste patru ori mai scump decât biletul la calea ferată. Este o dereglare care trebuie reanalizată, trebuie - spun eu - coborât preţul la TAROM, şi veţi avea şi indici de încărcare, veţi avea şi călători, veţi avea toate motivele să puneţi în funcţiune cursele interne pe TAROM. Asta este. O altă problemă, doar o frază, care înseamnă 15 cuvinte, spun următoarele şi vreau să se consemneze: judecătorul nu creează dispoziţii legale obligatorii. Judecătorul stabileşte legalitatea, în condiţiile legilor aplicabile în cauză. Asta, ca replică la veşnica poveste, că judecătorii sunt independenţi, sunt inamovibili, sunt ... Nu, ei trebuie să respecte legea mai tare decât alţii. Mulţumesc foarte mult. |
|||||
|
Stimate coleg, era vorba de preţul TAROM-ului. Vă rog frumos să vă limitaţi. |
|||||
|
Da, dar am vorbit mai devreme, şi ne îmbogăţim cu ocazia asta, domnule preşedinte, şi anulăm şi ... |
|||||
|
V-am spus, aprecieri asupra justiţiei faceţi în altă parte, nu în cadrul interpelărilor. Aşteptaţi să vă răspundă domnul ministru. |
|||||
|
Domnule preşedinte, eu reprezint, dincolo de problema cu preţul biletului, eu sunt deputat şi reprezint un electorat. Dumneavoastră, poate, reprezentaţi un partid. Asta este diferenţa între noi. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Puteţi să vă reprezentaţi electoratul acolo, în cadrul constituţional. Nu v-a trimis să criticaţi hotărârile judecătoreşti. Ajutaţi-i pe oamenii pe care vreţi să-i reprezentaţi ... sunt nişte căi de atac, daţi-le consultanţă juridică. Poftiţi, domnule ministru. |
|||||
|
Domnul Sorin Bota: Domnule deputat, ţin să menţionez faptul că politica de tarifare a curselor TAROM şi a transporturilor în România, într-o altă perioadă de guvernare, înainte de '89, a avut un alt obiectiv, a avut o altă politică de subvenţionare, a avut o strategie de dezvoltare a tuturor modurilor de transport în toate colţurile ţării. Suntem într-o ţară care promovează economia de piaţă şi, prin urmare, trebuie să aplicăm principiul economiei de piaţă. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul deputat Dan Brudaşcă are o interpelare cu privire la Codul Muncii, adresată Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale. Aveţi cuvântul. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Vă rog să-mi permiteţi să mă refer succint, fără a citi toate textele, la toate cele trei interpelări, ca să nu tot vin la microfon, şi să dăm posibilitatea ministerului să meargă în flux continuu la prezentarea răspunsurilor. |
|||||
|
Da, vă mulţumesc. |
|||||
|
Două dintre interpelări se referă la observaţiile pe care le-au făcut diverşi cetăţeni cu privire la absenţa din Codul Muncii a unor prevederi clare şi coerente privind situaţia creată prin eliminarea convenţiilor civile. Am revenit la o asemenea interpelare, întrucât sunt foarte multe cazuri, şi îndeosebi la acele unităţi cum ar fi asociaţiile de proprietari şi locatari care au probleme deosebite, întrucât nu sunt societăţi comerciale, dar care sunt tratate ca societăţi comerciale, fiind obligate la plata tuturor obligaţiilor băneşti pentru angajarea de femei de serviciu, de administratori, de celelalte activităţi care se desfăşoară într-o asemenea situaţie. Am insistat pentru că răspunsul primit a fost vag şi mi s-a părut că este pe lângă obiect. Cea de-a treia chestiune este legată de necesitatea de a se veni cu un sprijin material pentru domnul Barţ Marinel, cetăţean al judeţului Cluj, care are o infirmitate pentru care necesită în momentul de faţă o proteză mioelectrică, el neavând cu toate salariile pe care le obţine el şi soţia sa, neavând sumele suficiente pentru asigurarea componentelor electronice necesare unei asemenea proteze. Acestea sunt foarte pe scurt şi în rezumat, ca să nu vă mănânc timpul, problemele pe care le-am ridicat în interpelările respective. Mulţumesc. |
|||||
|
Şi eu vă mulţumesc. Domnule ministru Ion Giurescu, vă rog să răspundeţi colegului meu. |
|||||
|
Domnul Ion Giurescu (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice): Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.23/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare pentru modificarea art.2 şi 3 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.9/2003, au fost abrogate în mod expres art.1-7, art.15, 16 lit.b), art.18 şi 20 din Legea nr.130/1999 privind unele măsuri de protecţie a persoanelor încadrate în muncă, articole care cuprindeau referiri la convenţiile civile de prestări de serviciu. În acest mod s-a eliminat în totalitate posibilitatea interpretării potrivit căreia, după data de 1 martie 2003, data intrării în vigoare a Legii nr.53/2003 - Codul Muncii - mai pot exista convenţii civile de prestări servicii a căror plată se făcea din fondul de salarii. Precizăm, totodată, că pentru activităţile care se pot desfăşura în cadrul unui program de lucru cu fracţiuni de normă, de cel puţin 2 ore pe zi, respectiv 10 ore pe săptămână, angajatorul poate angaja salariaţii cu contract individual de muncă cu timp parţial, în condiţiile art.101 din Legea nr.53/2003. Activităţile care necesită un timp parţial de lucru, inferior programului de lucru menţionat, nu le sunt aplicabile reglementările cuprinse în Codul Muncii. În ceea ce priveşte modul de impozitare a contractelor individuale de muncă, cu timp parţial, precum şi a celor care nu intră în sfera de reglementare a Codului Muncii, Ministerul Finanţelor Publice este abilitat să aplice dispoziţiile legale specifice în domeniu. Pot să dau şi răspunsul la ...? |
|||||
|
Da, vă rog, la toate trei. |
|||||
|
Domnul Ion Giurescu: Referitor la solicitarea dumneavoastră, şi având în vedere timpul limitat pe care l-am avut la dispoziţie, vă comunicăm faptul că Direcţia Generală de Muncă şi Solidaritate Socială a judeţului Cluj urmează să evalueze pe bază de anchetă socială situaţia socio-economică a familiei domnului Barţ Marinel, cu domiciliul în comuna Baciu, sat Sălişte nr.40, judeţul Cluj. Din informaţiile preluate de la Primăria comunei Baciu, rezultă că domnul Barţ Marinel, în vârstă de 42 de ani, este încadrat ca magazioner la Liceul Economic din municipiul Cluj-Napoca, cu un salariu lunar de 3.400.000 lei. Soţia sa este încadrată la firma "FARMA-Cluj", cu un salariu lunar de 4.500.000 lei, iar fiul acestuia este elev şi beneficiază de alocaţie de stat pentru copii. În anul 2000, în timp ce lucra în gospodăria proprie, domnul Barţ Marinel a suferit un accident de muncă la mâna dreaptă, ulterior prin intervenţia chirurgicală amputându-se o treime din braţ. A beneficiat de proteză, prin Casa de Asigurări de Sănătate a judeţului Cluj. În prezent, domnul Barţ solicită o proteză mioelectrică cu circuite electronice, care este furnizată de firma "ORTOPROFIL"-Cluj. Preţul de vânzare este de 10.000 euro. Având în vedere veniturile lunare ale familiei Barţ, acesta nu poate beneficia de ajutor financiar privind reglementările în vigoare. |
|||||
|
Mulţumesc. Domnule deputat Damian Brudaşca, doriţi să comentaţi răspunsurile? Poftiţi. |
|||||
|
Tot pentru economie de timp, îi mulţumesc domnului ministru pentru răspunsurile primite. Regret faptul că nu s-a găsit o soluţie pentru ajutorarea acestei familii, care cu toate sumele menţionate nu dispune de banii suficienţi pentru ca în familia respectivă să se reinstaleze normalitatea şi să se poată desfăşura activităţi în mod normal. Oricum, mulţumesc ministerului pentru rapiditatea cu care s-a cercetat cazul. |
|||||
|
Şi eu vă mulţumesc. |
|||||
|
Următoarea interpelare o adresează domnul Szekely Ervin-Zoltan, Ministerului Culturii. Domnul deputat nu este. Domnule Tănase, vă rog să-i transmiteţi răspunsul în scris. Domnul deputat Emil Crişan am înţeles că a primit răspunsul scris şi s-a declarat mulţumit. Iar domnul Mircea Costache urmează să primească răspunsul scris de la Ministerul Afacerilor Externe. Vă mulţumesc pentru prezenţa de astăzi. Declar închisă şedinţa Camerei Deputaţilor. Ne vedem mâine în plen. Şedinţa s-a încheiat la ora 19,10. |
|||||
 |
