Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of June 23, 2003
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.84/2003
| You are here:: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of June 23, 2003 |
Sittings of the Chamber of Deputies of June 23, 2003
|
Şedinţa a început la ora 16,40. Lucrările au fot conduse succesiv de către domnii Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi Corneliu Ciontu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Borbely Laszlo şi Tudor Mohora, secretari. |
|
|||
|
Stimaţi colegi, Declar deschisă şedinţa Camerei Deputaţilor de astăzi, anunţându-vă că din cei 342 de deputaţi sunt cu prezenţa înregistrată 289, absenţi 53, din care 20 participă la alte acţiuni parlamentare. Înainte de a intra în parcurgerea proiectelor normative înscrise pe ordinea de zi de astăzi, doresc să vă prezint informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente. |
|||||
|
Domnul Văsălie Moiş (din sală): Nu se aude nimic în sală! |
|||||
|
Nu se aude şi pentru că sunt imperfecţiuni tehnice, dar şi pentru că grupul dumneavoastră parlamentar vorbeşte... |
|||||
|
Domnul Văsălie Moiş (din sală): Acum vă auzim! |
|||||
|
Mulţumesc foarte mult. Aceasta nu înseamnă că nu puteţi să-i acordaţi şi atenţie. La Biroul permanent al Camerei Deputaţilor au fost înregistrate următoarele iniţiative legislative: 1. Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanţare între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare pentru măsura "Reabilitarea staţiei de tratare a apelor uzate, a sistemului de canalizare şi a reţelei de alimentare cu apă potabilă în municipiul Buzău, Judeţul Buzău, România", semnat la Bruxelles, la 13 decembrie 2002 şi la Bucureşti, la 31 martie 2003, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru sănătate si familie, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 27 iunie 2003. În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. 2. Proiectul Legii asigurărilor private de sănătate, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru sănătate si familie; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 60 de zile. 3. Proiectul de Lege pentru aprobarea taxei de notificare a prelucrărilor de date cu caracter personal, care cad sub incidenţa Legii nr.677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: î n fond: Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor; pentru avize: Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 60 de zile. 4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.48/2003 privind unele măsuri în vederea întăririi disciplinei financiare şi a creşterii eficienţei utilizării fondurilor în sistemul sanitar, precum şi modificarea unor acte normative, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru sănătate si familie; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 27 iunie 2003. În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. 5. Proiectul de Lege pentru înfiinţarea comunei Beştepe, prin reorganizarea comunei Mahmudia, judeţul Tulcea, adoptat de Senat în şedinţa din 12 iunie 2003. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 60 de zile. 6. Proiectul de Lege pentru înfiinţarea comunei Văcăreni, prin reorganizarea comunei Luncaviţa, judeţul Tulcea, adoptat de Senat în şedinţa din 12 iunie 2003. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 60 de zile. 7. Proiectul de Lege pentru înfiinţarea comunei Capu-Câmpului, prin reorganizarea comunei Valea-Moldovei, judeţul Suceava, adoptat de Senat în şedinţa din 12 iunie 2003. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 60 de zile. 8. Proiectul de Lege pentru înfiinţarea comunei Hănţeşti, prin reorganizarea comunei Adâncata, judeţul Suceava, adoptat de Senat în şedinţa din 12 iunie 2003. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 60 de zile. 9. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art.41 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.60/2001 privind achiziţiile publice, adoptat de Senat în şedinţa din 12 iunie 2003. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 14 zile. 10. Propunerea legislativă privind organizaţiile pensionarilor, iniţiată de domnul deputat Valentin Adrian Iliescu. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 60 de zile. 11. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea unor prevederi ale Legii nr.70/1991 privind alegerile locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, iniţiată de 3 deputaţi. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru avize: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale. Termenul de depunere a raportului: 60 de zile. 12. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961, iniţiată de 3 deputaţi. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 60 de zile. 13. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.507/2002 privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice de către persoane fizice, iniţiată de domnul deputat Nicolae Păun. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, urmând a elabora raport comun: Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia pentru industrii şi servicii; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 60 de zile. 14. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.85/2001 privind organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, iniţiată de domnul deputat Emil Grigore Rădulescu. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru aviz: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic. Termenul de depunere a raportului: 60 de zile. 15. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă nr.165/2002 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investiţii financiare şi pieţele reglementate, iniţiată de domnul deputat Emil Grigore Rădulescu. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 60 de zile. 16. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor, iniţiată de domnul deputat Nicolae Păun. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 60 de zile. Vă prezint, în continuare, ultimul Proiectul de Lege care se află pentru a fi transmis comisiilor permanente, este vorba despre Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.196/2002 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2003 personalului din învăţământ, salarizat potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.8/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, referitor la stabilirea salariului de bază al personalului din învăţământ, şi pentru abrogarea unor dispoziţii din Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii de demnitate publică, adoptat de Senat în şedinţa din 23 iunie 2003. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret si sport, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 27 iunie 2003. În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. |
|||||
|
|
Primul proiect pe care îl vom analiza astăzi, potrivit deciziei Biroului Permanent şi Comitetului ordinii de zi, este Proiectul de Lege privind răspunderea transportatorilor aerieni şi a operatorilor aeronavelor civile care efectuează operaţiuni aeriene civile în spaţiul aerian naţional. Suntem în procedură de urgenţă, rog Comisia pentru industrii şi servicii să propună timpii de dezbatere şi să prezinte pe scurt şi raportul. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Acest proiect de lege, care se discută în procedură, urmăreşte să alinieze o serie de prevederi europene legate de răspunderea transportatorilor aerieni, la care România trebuie să devină parte, având în vedere că există o serie întreagă de disfuncţionalităţi din acest punct de vedere, din care cauză o serie de activităţi ale companiilor româneşti au fost dezavuate în plan european cel puţin şi acest raport de lege trebuie să-l rezolvăm într-o procedură de urgenţă, deoarece face parte din lista de agreare pe care trebuie să o închidem în luna aceasta. Propun să adoptaţi acest raport în forma prezentată de comisie, amendamentele respective au fost acceptate şi de către iniţiator. Propunem cinci minute pentru dezbatere. |
|||||
|
Dacă sunteţi de acord cu timpii de dezbatere propuşi? Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Trecem la dezbaterea proiectului. Vă rog să urmăriţi în paralel textul proiectului şi raportul comisiei. La titlul legii, comisia nu a avut obţiecţiuni, dacă aveţi dumneavoastră? Votat în unanimitate. La art. 1, vă rog să urmăriţi amendamentul nr. 2. Nu aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul, modificat art. 1. La art. 2, pentru lit. a) şi b) de la alin. 1, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră? Votate textele iniţiale. La lit. c) şi d), vă rog să urmăriţi amendamentul comisiei de la pct. 2 pag. 3. Dacă aveţi obiecţiuni? Admise amendamentele, modificate lit. c) şi d). La lit. e), comisia nu are obiecţiuni, dacă aveţi dumneavoastră? Votat textul iniţial. Pentru lit. f) şi g), urmăriţi amendamentul comisiei de la pct. 3 pag. 4, dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul comisiei, modificate cele două litere. Pentru lit. h), comisia nu a mai avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră? Votat textul iniţial. Alin. 2. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat textul iniţial. La art. 3, comisia nu are amendamente, dacă aveţi dumneavoastră? Votat textul iniţial. La art. 4, comisia nu a avut amendamente. Votat textul iniţial. La art. 5, dacă aveţi obiecţiuni? Votat textul iniţial. La art. 6, urmăriţi amendamentul nr. 7, pentru alin. 1. Nu aveţi obiecţiuni, admis amendamentul, modificat alin. 1. Pentru alin. 2 şi 3 de la art. 6, comisia nu a mai avut amendamente. Nici dumneavoastră. Votate textele iniţiale. Art. 7 alin. 1. Urmăriţi amendamentul 8. Admis amendamentul nr. 8, modificat alin. 1. Art. 7 alin. 2 şi 3. Comisia nu a avut obiecţiuni, nici dumneavoastră. Votate textele iniţiale. Alin. 4, urmăriţi amendamentul comisiei de la pag. 8. Nu sunt obiecţiuni, admis amendamentul, modificat alin. 4. La lit. a), b) şi c) de la acelaşi alineat, comisia nu are modificări de propus. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţii? Votate textele iniţiale. Art.8 şi 9. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt. Votate textele iniţiale. La art.10 alin.1, urmăriţi amendamentul de la pct.11. Admis amendamentul şi se modifică alineatul. La alin.2, 3 şi 4, comisia nu a mai avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră. Votate în întregime, potrivit formulei iniţiatorului. Art.11, 12 şi 13. Dacă aveţi obiecţiuni. Votate în formula iniţiatorului. La anexă, comisia nu are de făcut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu. Votată anexa în formula iniţiatorului. Cu aceasta, vă rog să constataţi că am parcurs acest proiect de lege. Îl vom supune mâine votului final la ora 12,30. În continuare, trecem la rapoartele de mediere. |
|||||
|
|
Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.39/2003 privind procedurile de administrare a creanţelor bugetelor locale. La pct.1 şi 2, comisia de mediere îşi însuşeşte textele Camerei Deputaţilor. În consecinţă, nu se supun votului sau dezbaterii aceste texte. Pct.3, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.4, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni la acest text. Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.5, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Vom supune raportul votului final mâine. |
|
|||
|
|
Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de lege privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor. Pct.1, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct.2, comisia propune text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.3, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.4, varianta Camerei Deputaţilor. Nu se supune dezbaterii şi nici votului dumneavoastră, potrivit Regulamentului Camerei. Vom supune votului final acest raport în şedinţa de mâine. |
|
|||
|
|
Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege a muzeelor şi a colecţiilor publice. Pct.1, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.2 şi 3, variantele Camerei Deputaţilor. Nu se supun dezbaterii şi nici votului. La pct.4, pentru art.4 alin.1 şi 2, se propun textele Camerei Deputaţilor. Nu se supun votului, nici dezbaterii. La alin.3, urmăriţi pag.2 din raport. Comisia propune un text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.5, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.6 şi 7, texte comune. Dacă aveţi obiecţiuni la vreunul din ele. Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct.8, pentru lit.a) şi b), variantele Camerei Deputaţilor. Nu se supun dezbaterii. Pentru lit.c), text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct.9, pentru alin.1 de la art.9, se propune text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pentru următoarele texte de la art.9, respectiv alin.2, 3 şi 4, comisia ne propune textele Camerei Deputaţilor. Nu se supun dezbaterii, potrivit Regulamentului nostru. La alin.5, urmăriţi pag.6 din raport. Comisia propune text comun. Nu sunt obiecţiuni. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La alin.6, varianta Camerei Deputaţilor. Nu se supune votului sau dezbaterii dumneavoastră. La pct.10, 11 şi 12 se propun variantele Camerei Deputaţilor. Nu se supun votului, nici dezbaterii. Pct. 13, 14 şi 15, tot variantele Camerei Deputaţilor. Nu se supun dezbaterii şi nici votului dumneavoastră. Dar la pct. 15, cu privire la art. 14 alin. 3, urmăriţi pag. 10, comisia ne propune un text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct. 16 şi 17, variantele Camerei Deputaţilor, nu se dezbat, nu se supun votului. Pct. 18, pentru art. 16, respectiv 17 la Camera Deputaţilor, alin. 2, comisia propune textul Camerei Deputaţilor. În aceste condiţii, nu se supune votului, nici dezbaterii. Pentru alin. 3, se propune text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pentru. alin. 4 şi 5, comisia ne propune textele noastre, ale Camerei Deputaţilor. Nu se dezbat, nu se supun votului. Pct. 19 şi 20, variantele Camerei Deputaţilor. Nu se dezbat, nu se supun la vot. Pct. 21, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct. 22, 23, variantele Camerei Deputaţilor. Nu se supun votului, nici dezbaterii. La pct. 24, pentru alin. 1 de la art. 22, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La alin. 2, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alin. 3, varianta Camerei Deputaţilor. Nu se supune dezbaterii şi nici votului. Pct. 25, 26, 27 şi 28, variantele Camerei Deputaţilor. Nu se supun dezbaterii şi nici votului. Pct. 29, pentru art. 31 alin. 1, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pentru lit. b) de la art. 31, varianta Camerei Deputaţilor. Nu se supune dezbaterii şi nici votului. Pct. 30, pentru art. 32 alin. 1 şi 2, comisia ne propune text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pentru. lit. g) şi k), comisia ne propune textele Camerei Deputaţilor. Nu se fac dezbateri, nici vot. Pct. 31 şi 32, comisia ne propune textele Camerei Deputaţilor. Nu se supun dezbaterii şi nici votului. Pct. 33, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct. 34, 35, 36, textele Camerei Deputaţilor. Nu se supun dezbaterii şi nici votului. Pct. 37, aceeaşi soluţie. Pct. 38 şi 39,variantele Camerei Deputaţilor. Nu se dezbat, nu se supun votului. Pct. 39 cuprinde anexa nr. 1, pct. 3, 6, 10, 11, 12, 13, 20 şi 25, în toate cazurile s-au însuşit variantele de texte ale Camerei Deputaţilor. Nu se supun, în consecinţă, dezbaterii sau votului dumneavoastră. Raportul final va fi prezentat pentru vot în şedinţa de vot final de mâine. |
|
|||
|
|
Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor. Pct. 1, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Cine este împotrivă? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct. 2, varianta Senatului. Poftiţi, domnule Marton, aveţi o obiecţie. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, La această lege, Camera Deputaţilor, cel puţin aşa cred eu, a dorit să clarifice o problemă: ce înseamnă gratuitatea în sănătate? Căci, pe de o parte, această gratuitate înseamnă a primi medicamente gratuit, a primi anumite servicii pe care alţii le plătesc, gratuit; pe de altă parte, s-ar putea înţelege că cineva primeşte asistenţă medicală fără să plătească contribuţie pentru aceasta din salariul pe care îl primeşte. Noi, cel puţin, când am votat aceste legi, nimeni dintre noi cred că nu s-a gândit că cei care primesc această gratuitate nu trebuie să contribuie la fondul pentru asistenţă de sănătate. Iată că ulterior, însă, unii care au primit această gratuitate s-au gândit că astfel trebuie să fie înţeleasă legea şi a început un proces întreg, prin care: magistraţii, militarii, poliţiştii, nu vroiau să mai plătească asigurarea de sănătate şi au câştigat şi procese. Iată de ce noi, în Camera Deputaţilor, am clarificat: primeşti gratuitatea - deci, primeşti gratuit medicamentul pe care nu-l primeşte toată lumea, ci doar compensat sau chiar pentru bani, dar plăteşti asigurarea de sănătate. Şi am formulat un text prin care am încercat să clarificăm această treabă. Iată că domnii senatori s-au gândit altfel, s-au gândit să rămână tot aşa, obscur, cum era până acum, ceea ce nu cred că cineva ar dori, pentru că nu cred că există cineva în sala aceasta care să se gândească ca cineva - şi tocmai aceia care iau cele mai mari salarii - să primească de două ori gratuitate. Adică, nici să nu contribuie şi să ia şi din banii altora o gratuitate, de exemplu, la medicamente. Ca atare, doamnelor şi domnilor, eu vă propun să rămânem consecvenţi şi să votăm varianta Camerei Deputaţilor. Pentru că eu, cel puţin, cred că şi cei din Senat au dorit acelaşi lucru, numai că ei au crezut că se înţelege şi aşa, eu cred că nu. |
|||||
|
Vreau să ştiu dacă e cineva în sală din partea comisiei de mediere, din partea Camerei Deputaţilor, la acest text? Domnule Căşunean, cine a fost din Camera Deputaţilor în comisia de mediere la Ordonanţa de urgenţă nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor? Poftiţi, domnule deputat. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Vă mulţumesc. Vin în sprijinul celor spuse de colegul de dinainte, şi eu cred că şi magistraţii şi armata sau cei care, în orice caz, doresc să nu contribuie la sănătate cu nimic, dar să primească gratuit, mi se pare impardonabil pentru domniile lor şi nu cred că majoritatea magistraţilor doresc acest lucru. În principiu, până la urmă, Legea nr. 145, la primul paragraf, spune că e "o lege a solidarităţii sociale", este o lege de protecţie socială. Şi atunci, trebuie să contribuie toată lumea. Dacă, în 1997-1998-1999, când am pus-o în practică, contribuţia era însemnată, pe parcurs, sigur că mai multe persoane din ţară au fost scutite prin legi speciale. Iată de ce cred că este, în momentul de faţă, necesar sau absolut necesar, ca magistraţii să plătească contribuţia, chiar dacă, după aceea pot să primească medicamentele gratuite, în alt regim decât ceilalţi concetăţeni. Cam aceasta am vrut să spun şi cred că textul Camerei Deputaţilor este mai bun decât cel al Senatului. Vă mulţumesc. Doamnă Paula Ivănescu, dumneavoastră aţi făcut parte din comisia de mediere, puteţi să daţi o explicaţie, de ce comisia, în unanimitate, şi-a însuşit punctul de vedere al Senatului? |
|||||
|
Pentru că acesta este mai clar din punct de vedere tehnic-legislativ. |
|||||
|
Dacă citiţi bine textul, o să vedeţi că Senatul nu face referire numai la plata contribuţiei, ci la mai multe condiţii care vor fi stabilite prin hotărâre a Guvernului, care va cuprinde, în mod cert, şi plata contribuţiei. Poftiţi. |
|||||
|
Da, sigur că da, în comisia de mediere s-a stabilit că textul Senatului este, din punct de vedere de tehnică legislativă, mult mai clar decât al Camerei Deputaţilor şi că într-adevăr, prin hotărâre de Guvern, se va stabili cât, cum plătesc aceştia la asigurările sociale şi de ce servicii beneficiază. Deci, acestea au fost argumentele care au fost aduse de senatori şi de susţinătorii hotărârii şi pentru aceasta am votat textul Senatului. |
|||||
|
Vă mulţumesc. Doamna preşedintă a Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, Smaranda Dobrescu. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, După cum ştiţi, în primăvară sau în februarie-martie, ne-am confruntat, noi, opinia publică, cu un gest oarecum ciudat din partea magistraţilor, care au dat în judecată ordonatorul de credit - adică, Ministerul Justiţiei - pentru că le-a oprit contribuţii pentru sistemul de sănătate. Poate că legea nu a fost foarte clară, întrucât prin lege specială: Legea nr. 92/1992, magistraţii aveau prevederea asistenţei medicale gratuite, dar, după cum ştim, de asistenţă medicală gratuită se bucură şi copiii şi alte categorii, aceasta nu înseamnă că categoria magistraţilor poate fi exonerată de plata contribuţiilor la sistemul de asigurări de sănătate. Ei fac parte din acest sistem de asigurări de sănătate atât timp cât nu au sistem propriu de sănătate. De aceea, noi, deputaţii din Comisia pentru muncă şi protecţie socială, am ţinut să facem această precizare - au asistenţă medicală gratuită: medicamente, proteze ş.a.m.d., în condiţiile plăţii legale a contribuţiei. Vă propun să ne menţinem această prevedere. |
|||||
|
Stimaţi colegi, Deşi se propune varianta Camerei, eu, după regulament, trebuie să supun întâi votului textul propus de comisia de mediere. În raport de votul dumneavoastră, voi supune şi cealaltă variantă aprobării dumneavoastră. Deci, la pct. 2, cine este pentru textul Senatului? 5 voturi pentru varianta Senatului. Împotrivă? Da, majoritatea sunt împotriva variantei Senatului. Cine este pentru varianta Camerei Deputaţilor? Mulţumesc. Împotrivă? Nici un vot. În unanimitate, s-a adoptat varianta Camerei Deputaţilor. La pct. 3 al raportului de mediere, comisia propune varianta Senatului, respectiv, eliminarea textului. Dacă aveţi obiecţiuni? Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct.4 ni se propune varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct.5, ultimul, ni se propune un text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Vom supune votului final acest raport mâine. |
|||||
|
|
Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.157/2002 pentru completarea Legii arendării. La pct.1 se propune varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct.2 se propune varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct.3, ultimul, se propune varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Vom supune raportul votului dumneavoastră final în cursul zilei de mâine. |
|
|||
|
|
Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.4/2003. La pct.1, cu privire la pct.4 al articolului unic, anexa nr.2A, comisia ne propune un text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? În unanimitate s-a adoptat textul comun. Pentru tabelul de la anexa nr.2A, comisia ne propune varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct.2, pentru partea introductivă a pct.5, anexa nr.2-B, comisia ne propune text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pentru tabelul cuprinzând funcţiile şi numărul maxim de posturi şi salariul lunar, comisia ne propune textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? În unanimitate s-a adoptat varianta Senatului. Vom supune raportul votului final în şedinţa de mâine. |
|
|||
|
|
Raportul Comisiei de mediere la Proiectul Legii pomiculturii. La pct.1 se propune varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct.2 şi 3 se propun variantele Senatului. Dacă aveţi la vreunul din ele obiecţiuni. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct.4 se propune varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct.5, pentru lit.a) şi b) de la art.12 în numerotarea Camerei Deputaţilor, art.10 în numerotarea Senatului, comisia ne propune varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni la textele Senatului. Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pentru lit.c), comisia ne propune textul Camerei Deputaţilor. Nu se supune votului, nici dezbaterii. La pct.6 şi 7 se propun variantele Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct.8 şi 9 se propun variantele Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct.10 se propune varianta Senatului - eliminarea textului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct.11, 12, 13 se propun variantele Senatului. Dacă la vreunul din aceste texte aveţi obiecţiuni. Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct.14 se propune varianta Senatului. Dacă sunt obiecţiuni. Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct.15 se propune varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct.16 se propune varianta Camerei Deputaţilor. Nu se fac dezbateri, nici vot. La pct.17 se propune textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct.18 se propune varianta Camerei Deputaţilor. Nu se supune votului. La pct.19 şi 20 se propun variantele Senatului. Dacă la vreunul din acestea aveţi obiecţiuni. Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct.21, 22 şi 23 se propun variantele Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct.24 şi 25 se propun variantele Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct.26 şi 27 se propun variantele Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct.28, ultimul, se propune varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Vom supune raportul votului final mâine. |
|
|||
|
|
Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.209/2002. La pct.1, singurul, care se referă doar la caracterul legii, se propune varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Vom supune raportul votului final mâine. |
|
|||
|
|
Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei Guvernului nr.110/1999. La pct.1 se propune varianta Camerei Deputaţilor. Nu se dezbate şi nu se supune votului. La pct.2, ultimul, se propune varianta Camerei Deputaţilor. Nu se supune dezbaterii şi nici votului. Raportul final va fi supus votului în şedinţa de mâine. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.38/2003 pentru ratificarea amendamentelor la Aranjamentul stand-by dintre România şi Fondul Monetar Internaţional. Suntem în procedură de urgenţă. Din partea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, domnule vicepreşedinte Grigoraş, vă rog să propuneţi timpii de dezbatere. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a examinat Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.38/2003, a întocmit raport favorabil şi propune, în unanimitate, dezbaterea şi adoptarea în forma prezentată de Guvern. Vă propunem timp total 10 minute şi un minut pentru fiecare intervenţie. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Stimaţi colegi, Dacă sunteţi de acord cu timpii de dezbatere propuşi de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Trecem la dezbaterea proiectului de lege şi a ordonanţei de urgenţă. La titlul proiectului de lege dacă aveţi de făcut observaţii. Nu. Votat în unanimitate. Cuprinsul articolului unic, care conţine dispoziţia de aprobare a ordonanţei de urgenţă. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate. Titlul ordonanţei de urgenţă. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art.1 şi 2. Dacă sunt obiecţiuni. Nu sunt. Votate în unanimitate. La anexa nr.1 dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votată în unanimitate. Practic, memorandumul cuprins face parte din art.1. Întrucât am parcurs acest proiect de lege, îl vom supune votului final în şedinţa de mâine. |
|||||
|
|
Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului privind înfiinţarea unui sistem interstatal de transport al petrolului de la Constanţa la Omisalj, Croaţia, a Protocolului dintre România, Iugoslavia şi Republica Croaţia. Rog iniţiatorul să prezinte acest proiect. Domnule ministru Gaspar, aveţi cuvântul, în numele iniţiatorului. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Guvernul supune, spre dezbatere şi aprobare plenului Camerei Deputaţilor, Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului privind înfiinţarea unui sistem interstatal de transport al petrolului de la Constanţa, România, la Omisalj, Croaţia. Pentru ţara noastră, acest proiect prezintă următoarele avantaje: utilizează în mare măsură o infrastructură deja existentă şi operaţională, terminale petroliere, sisteme de transport şi staţii de pompare. Traseul conductei este favorabil din punct de vedere al reliefului traversat. Nu este numai o conductă de tranzit, ci şi o cale directă de aprovizionare, având în vedere consumatorii existenţi - rafinăriile Pancevo şi Novisad. Proiectul de lege a fost aprobat de Senat, este avizat favorabil de către comisiile sesizate în fond şi, ca atare, vă rugăm să îl adoptaţi în forma în care v-a fost prezentat. |
|||||
|
Din partea Comisiei pentru industrii şi servicii, domnul vicepreşedinte Bivolaru. Aveţi cuvântul. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Vă rugăm să supuneţi aprobării acest raport, pe care comisia vi-l înaintează nemodificat faţă de varianta care a venit de la Senat. |
|||||
|
Vă mulţumesc. Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale. Nu. Trecem la dezbaterea proiectului de lege pe textele sale. La titlul proiectului dacă aveţi obiecţiuni faţă de forma Senatului. Nu. Votat în unanimitate. Cuprinsul articolului unic în forma adoptată de către Senat, articol care cuprinde şi dispoziţia de ratificare a Protocolului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate. Vom supune proiectul de lege votului final în cursul zilei de mâine. |
|||||
|
|
Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere dintre Guvernul României şi Organizaţia Internaţională pentru Migraţiune privind cooperarea în domeniul repatrierii voluntare umanitare asistate, semnat la Bucureşti la data de 28 iunie 2002. Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională să ia loc în lojă pentru a-şi susţine raportul. Din partea iniţiatorului, domnul ministru Gaspar. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Proiectul de lege pe care sunt împuternicit, din partea Guvernului, să îl prezint are ca obiect de reglementare ratificarea Memorandumului de înţelegere dintre Guvernul României şi Organizaţia Internaţională pentru Migraţiune privind cooperarea în domeniul repatrierii voluntare umanitare asistate, semnat la Bucureşti la data de 28 iunie 2002. Prin acest document bilateral se urmăreşte stabilirea unui program cuprinzător pentru promovarea repatrierii voluntare umanitare asistate a solicitanţilor de azil ale căror cereri au fost respinse şi ale altor cetăţeni străini care intră sau se află ilegal pe teritoriul României. Proiectul de lege a fost avizat favorabil de comisia sesizată în fond şi, ca atare, vă rugăm să îl adoptaţi în forma în care v-a fost prezentată de către Guvern. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, care a avizat proiectul în fond, domnul preşedinte Răzvan Ionescu. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată spre dezbatere şi avizare în fond. Consiliul Legislativ a avizat favorabil. Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au avizat favorabil proiectul de lege. Proiectul de lege a fost aprobat cu unanimitatea voturilor deputaţilor. În urma dezbaterii, comisia propune plenului adoptarea fără modificări a proiectului de lege. |
|||||
|
Vă mulţumesc. Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să se înscrie. Nu. Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege. La titlul acestuia dacă aveţi obiecţiuni. S-a votat în unanimitate titlul proiectului. Cuprinsul articolului unic, care conţine dispoziţia de ratificare a Memorandumului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate. Vom supune votului final acest proiect în cursul zilei de mâine. |
|||||
|
|
Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord privind readmisia persoanelor. Din partea Guvernului îl va prezenta domnul ministru Gaspar. Poftiţi. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Prin acest proiect de lege se propune ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord privind readmisia persoanelor, semnat la Bucureşti la 20 februarie 2003. Dispoziţiile acestui acord vor asigura cadrul juridic bilateral în ceea ce priveşte: regulile detaliate ale procedurii de readmisie, tranzit sau transport sub escortă în scopul readmisiei, modul şi regulile de rambursare a cheltuielilor readmisiei, modul de intrare în vigoare, suspendare şi modificare a dispoziţiilor acordului. Proiectul de lege a fost avizat favorabil atât de către Consiliul Legislativ, cât şi de comisia sesizată în fond, şi vă propunem să fiţi de acord cu el în forma în care v-a fost prezentată de către Guvern. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnule preşedinte Răzvan Ionescu, vă rog să prezentaţi raportul comisiei de fond. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată spre dezbatere şi avizare în fond, Consiliul Legislativ a avizat favorabil cu unele observaţii şi propuneri acest proiect de lege. Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat favorabil proiectul de lege. Proiectul de lege a fost aprobat cu unanimitatea voturilor deputaţilor prezenţi, astfel încât comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea fără modificări a proiectului de lege. |
|||||
|
Vă mulţumesc. Dacă dintre dumneavoastră doreşte cineva să intervină la dezbateri generale. Nu. Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege, începând cu titlul acestuia. Dacă aveţi obiecţiuni la titlu. Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Cuprinsul articolului unic, care conţine dispoziţiile de ratificare a acordului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Vom supune votului final acest proiect în ziua de mâine. La pct.17 avem o cerere de amânare a dezbaterii din partea domnului ministru Răzvan Teodorescu. Stimaţi colegi, Vă propun, şi cu acordul Grupului parlamentar al PNL, constructiv, ca de regulă, să fiţi de acord cu amânarea dezbaterii acestui proiect. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Propunerea legislativă pentru completarea anexei la Ordonanţa Guvernului nr.16/1999 privind aprobarea programului prioritar de construcţie a autostrăzilor din România. Autorul propunerii legislative, domnul Florentin Sandu, este aici? Lipseşte iniţiatorul. Amânăm dezbaterea propunerii. |
|||||
|
|
Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale. Din partea Guvernului, domnul ministru Gaspar. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale se regăseşte într-o fază de reexaminare. Iniţial, Camera Deputaţilor a adoptat acest proiect de lege în decembrie 2002, a fost transmis la Senat, Senatul a constatat că prevederile acestui proiect de lege au fost preluate în alte reglementări şi, ca atare, l-au respins. Potrivit art.75, în momentul în care cea de-a doua Cameră respinge, proiectul se trimite la prima Cameră. A venit la prima Cameră şi comisia care a fost sesizată în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, propune să se aibă în vedere soluţia Senatului. În felul acesta, urmează ca şi comisia să-şi prezinte poziţia. |
|||||
|
Domnul deputat Grigoraş. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a reexaminat Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale şi, având în vedere că prevederile acesteia au fost preluate deja şi legiferate în Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi a mediului de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, în unanimitate comisia a propus să mergem pe varianta Senatului, respectiv de respingere a acestui proiect de lege, şi v-aş ruga să fie supusă la vot propunerea de respingere. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Dacă doreşte cineva să intervină cu privire la această propunere a comisiei, însuşită şi de iniţiator. Nu. Vom supune propunerea de respingere votului final în cursul zilei de mâine. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional. Stimaţi colegi, V-aş ruga să fiţi de acord să lăsăm şi acest proiect de lege mai spre final şi să amânăm dezbaterea pentru că nu a ajuns încă Ministerul Culturii. |
|||||
|
|
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.6/2003 pentru modificarea art.31 alin.5 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Stimaţi colegi, Vă amintesc faptul că l-am mai avut spre dezbatere. Am aprobat titlul legii şi preambulul articolului unic şi ne-am oprit la amendamentul de la pct.1 al comisiei, care a fost trimis spre o nouă examinare. Dau cuvântul domnului profesor Neagu, preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, pentru a prezenta raportul suplimentar al comisiei cu privire la conţinutul alin.5 al art.31 din Legea nr.24/2000. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, A fost întocmit un raport suplimentar asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.6/2003 pentru modificarea art.31 alin.5 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. În şedinţa din 2 iunie 2003, plenul Camerei Deputaţilor a hotărât ca, în conformitate cu prevederile art.102 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi să reanalizeze textul proiectului de lege ce face obiectul raportului suplimentar pe care îl prezint acum. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a reluat dezbaterea asupra proiectului de lege în şedinţa din 11 iunie 2003. După dezbateri, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, ca Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.6/2003 pentru modificarea art.31 alin.5 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor cu un amendament admis şi un amendament respins, astfel cum sunt redate în anexele nr.1 şi 2 la prezentul raport. Domnule preşedinte, Amendamentul admis este menţionat la rubrica din anexa nr.1 şi amendamentul respins, în speţă amendamentul Guvernului, se află la anexa nr.2. De aceea, v-aş ruga să vedem şi punctul de vedere al domnului ministru Gaspar, care, aşa cum arătam, a prezentat un amendament comisiei, pe care comisia nu l-a aprobat şi care figurează la amendamente respinse. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul ministru Gaspar. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Dacă vă veţi uita şi în expunerea de motive care însoţeşte Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.6/2003 pentru modificarea art.31 alin.5 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, veţi vedea că ideea de bază, ideea centrală, pentru care Guvernul a promovat acest proiect de ordonanţă de urgenţă, a fost aceea de a se asigura publicarea alternativă în Monitorul Oficial sau pe internet a expunerilor de motive la legi şi notele de fundamentare la ordonanţe şi hotărâri ale Guvernului. Modul în care este redactat amendamentul din partea comisiei duce la concluzia că cel puţin publicarea pe internet este facultativă şi nicidecum alternativă, cum se doreşte şi cum a fost în intenţia Guvernului. Vreau să vă spun că s-a recurs la această soluţie pentru că, pe de o parte, au fost şi sunt în continuare dificultăţi de ordin tipografic, de ordinul capacităţii de a asigura publicarea de către Regia Monitorul Oficial, iar, pe de altă parte, vă rog să observaţi că teza a doua a acestui alineat se referă la situaţia proiectelor de lege care, după ce au fost parcurse sau în timpul dezbaterilor parlamentare, au suferit modificări de fond, modificări care ar trebui puse în concordanţă cu legea, după ce aceasta a fost promulgată. Or, dacă s-ar merge să se publice concomitent atât legea, cât şi expunerea de motive, care necesită un timp de multe ori destul de mare pentru a putea fi refăcută în concordanţă cu modificările suferite pe parcursul procesului legislativ, s-ar putea ajunge la nişte situaţii cu totul aparte, în sensul că legile, totuşi, deşi ar trebui să intre în vigoare, fiind şi legi care prevăd anumite termene sau anumite obligaţii sau sancţiuni, nu ar putea fi publicate imediat. or, publicarea legilor este reglementată în mod foarte clar de către art.78 din Constituţie, care spune că legile se publică în Monitorul Oficial al României. Alternanţa în ceea ce priveşte publicarea în "Monitorul Oficial" sau pe foaia de Internet ţine de expunerile de motive şi de notele de fundamentare la ordonanţe, ca şi la hotărâri. Deci, v-aş ruga, domnule preşedinte, ca să fie discutat amendamentul Guvernului şi rog colegii ca să înţeleagă care este adevăratul sens al textului, aşa cum este redactat de către Guvern, şi îmi pare foarte rău că nu este în sală domnul profesor Ştefan Cazimir, care a înţeles exact sensul redactării pe care Guvernul a dat-o acestui amendament şi probabil că l-ar fi făcut mai înţeles. Eu am încercat să vă explic din punct de vedere practic, cât şi prin raportare la textul constituţional care prevede publicarea legilor în "Monitorul Oficial". Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul deputat Boc. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. A fost, odată, o lege care se numea Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă. Această lege, la care domnul ministru Gaspar a fost coiniţiator sau iniţiator, spunea că expunerile de motive la legi şi notele de fundamentare la ordonanţe se publică împreună cu actul normativ în "Monitorul Oficial". Or, Legea nr.24/2000 nu a fost respectată, doi ani şi jumătate, de către Guvernul Năstase, această prevedere din art.31, alin.4 din lege. A venit Guvernul, în 2003, cu o Ordonanţă de urgenţă, nr.6/2003, şi a spus: nu se mai publică expunerile de motive în "Monitorul Oficial", ci, alternativ, se publică pe Internet. A fost o ordonanţă de urgenţă. A venit ordonanţa de urgenţă la Camera Deputaţilor, spre a fi aprobată. Comisia juridică a Camerei a respins punctul de vedere al Guvernului şi a apreciat, că, pentru buna informare a cetăţenilor, pentru a asigura transparenţa procesului decizional şi pentru a-i ajuta pe oameni să înţeleagă ce gândim noi, atunci, când adoptăm o lege, să publicăm în "Monitorul Oficial", alături de textul legii, expunerile de motive, iar Guvernul să fie obligat să publice notele de fundamentare la ordonanţele de urgenţă. Comisia juridică a trimis raportul plenului, în plen, la intervenţia domnului ministru, s-a retrimis la comisie, pentru a se insista pe punctul de vedere al Guvernului. Ne-am dus înapoi la comisie, am rediscutat, am reanalizat şi, din nou, Comisia juridică, cu majoritate de voturi, a spus: nu este bine cum a spus Guvernul, este bine cum este bine pentru cetăţean, ca cetăţeanul să aibă acces la informaţie. Or, nu toată lumea, în această ţară, are Internet. Foarte puţini pot avea acces la acest mijloc modern de informare. Atunci este bine ca "Monitorul Oficial", care ajunge şi în ultima comună din vârful dealului, să poată şti acel primar, acel cetăţean de acolo ce a avut în intenţie legiuitorul şi Comisia juridică v-a propus dumneavoastră, plenului, să publicăm împreună, în "Monitorul Oficial", atât textul legii, cât şi expunerea de motive, atât textul ordonanţei, cât şi textul notei de fundamentare. Domnul ministru are a doua încercare, domnia sa, din nou, în plenul Camerei Deputaţilor, de a încerca să vă convingă de contrariul. Ceea ce îmi este greu să-l înţeleg pe domnul ministru: ori nu are încredere în Comisia juridică, încercând să invalideze de două ori o decizie pe care am luat-o acolo, ori domnia sa se dezice de proiectul de lege pe care dânsul chiar l-a iniţiat. Amândouă lucrurile sunt valabile şi, atunci, dumneavoastră sunteţi puşi în situaţia de a invalida o decizie a colegilor din Comisia juridică, unde a fost prezentă atât majoritatea, cât şi opoziţia parlamentară şi să luaţi o decizie care este mai confortabilă pentru Guvern, dar în defavoarea cetăţeanului. Decizia vă aparţine. Părerea noastră este că punctul de vedere al comisiei trebuie să fie susţinut. Acolo sunt specialiştii, acolo au analizat, acolo am dezbătut. Dacă dumneavoastră veţi decide altfel, evident că aveţi suveranitate deplină, dar trebuie să înţelegem că legile trebuie făcute, în primul rând, în interesul cetăţeanului şi, în plan secundar, în interesul guvernanţilor. De aceea solicit să menţinem punctul de vedere al comisiei, punct de vedere care impune obligativitatea publicării, în "Monitorul Oficial", atât a expunerii de motive, cât şi a notei de fundamentare la legi şi ordonanţe. Domnul ministru mai întreabă ce se întâmplă dacă se întârzie. Avem, în Regulamentele Camerelor, un termen de 5 zile, când orice lege, după ce este adoptată de ambele Camere, stă la Biroul permanent pentru a fi sesizată Curtea Constituţională. Este termenul care poate sta la dispoziţie şi pentru refacerea expunerii de motive. Dacă iniţiatorul nu reface sau Guvernul, se publică fără, dar să se ştie că este vina fie a Guvernului, fie a iniţiatorului. Deci argumente de ordin procedural avem, important este să impunem regula, nu excepţia. Deci acel argument că nu s-ar publica legile în "Monitorul Oficial", dacă am adopta forma, este un argument care nu are susţinere juridică. Avem, acum, în Regulamentele Camerelor, acest termen de 5 zile, 3 zile, în cadrul procedurii de urgenţă, când legea, oricum, stă aici, pentru a fi sesizată Curtea Constituţională. Deci, dumneavoastră, domnilor, sunteţi suverani, gândiţi-vă, atunci când veţi vota, dacă votaţi pentru interesul Guvernului sau pentru interesul cetăţeanului. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnule deputat, soluţia propusă de dumneavoastră, cu 5 zile, nu merge, pentru că termenul de refacere este după promulgarea legii. |
|||||
|
Nu e adevărat, domnule preşedinte, ".. |
|||||
|
Citiţi textul. |
|||||
|
Domnule preşedinte, orice lege adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat, după ce a fost adoptată, înainte de a merge la promulgare, stă aici, la secretarul general al Camerei şi la Senat, 5 zile. |
|||||
|
Dar obligaţia refacerii expunerii este după promulgare. |
|||||
|
Asta este problema noastră, când stabilim obligaţia de a restabili. De ce să n-o facem înainte de promulgare, ca să ştie şi preşedintele ce promulgă. Preşedintele trebuie să ştie ce a fost în intenţia iniţiatorului, chiar foarte bine. Deci termene noi putem fixa prin Regulament, problema este de principiu, dacă discutăm pe principiu, ca cetăţeanul să aibă acces la ceea ce noi dorim să facem. Dacă vom dori, în continuare, să elaborăm legi pe care să nu le înţeleagă, şi ştiţi bine ce confuzii există în rândul cetăţeanului, când ia o lege şi nu pricepe nimic, măcar dacă va avea şi expunerea de motive sau nota de fundamentare la ordonanţe, îşi va face o idee: cam asta s-a intenţionat a se face. Ideea că publicarea alternativă pe Internet reprezintă o soluţie daţi-mi voie s-o apreciez ca fiind, în acest moment, insuficientă şi nerealistă. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul deputat Brudaşca. |
|||||
|
Domnule preşedinte, De circa 3 ani de zile, asistăm la tot fel de încercări, la tot felul de baloane de încercare pe care puterea le îndreaptă pentru a limita, dacă este posibil, posibilitatea de exprimare liberă din partea membrilor acestui organism. Eu am sesizat, ascultând intervenţiile şi ale domnului ministru, şi cea a colegului Boc de la Cluj, lupta între dorinţa de respectare a dreptului la democraţie şi tendinţa spre secretomanie. Ceea ce spune domnul ministru este posibil să se întâmple în România, în sensul generalizării accesului la Internet, probabil peste 50, sau 60, sau 70 de ani, astfel încât badea Gheorghe din vârful dealului să poată accesa orice fel de document ce-l interesează, dar, până atunci, forma cea mai utilă şi cea mai uşoară de accesat pentru el este cea scrisă, cea scrisă şi tipărită. De aceea, dacă dorim să dăm posibilitatea cetăţenilor să efectueze chiar şi un control asupra noastră, a celor care suntem reprezentanţii lor în Parlament, asupra gândirii avute în momentul în care au fost făcute iniţiative sau propuneri legislative, este firesc să rămână forma precizată de domnul deputat Boc, pentru că, altfel, în starea de haos care este creată, mai ales şi datorită faptului că orice lege pe care noi o facem aici, vine un minister sau altul şi elaborează norme de aplicare, care nu o dată sunt contrarii a ceea ce s-a votat în această Cameră. Existenţa acestor expuneri de motive publicate, ca dovadă a gândirii iniţiatorului actului normativ respectiv, dă posibilitatea şi verificării dacă normele de aplicare respectă sau nu spiritul pe care legea l-a avut. De aceea, în nume personal, vă declar că eu voi susţine punctul de vedere exprimat de către Comisia juridică, părându-mi-se ca fiind cel mai în conformitate cu interesele cetăţenilor. Mulţumesc. |
|||||
|
Dacă mai doreşte cineva să intervină în afară de domnul ministru? Poftiţi, domnule ministru. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Eu am pus în special accentul pe teza a doua a alin.5 şi dau citire acum, pentru că, ascultând textul, probabil că va înţelege sensul a ceea ce noi dorim să facem: "Dacă în cursul dezbaterilor parlamentare, proiectul de lege sau propunerea legislativă a suferit modificări de fond, expunerea de motive va fi refăcută după promulgarea legii de către iniţiator, la sesizarea secretarului general al Camerei Deputaţilor". Legea a fost promulgată, în cadrul procesului legislativ a suferit modificări esenţiale de fond, expunerea de motive trebuie să fie refăcută. Însă, în cuprinsul ei, legea conţine norme care se impune să se aplice imediat după publicare. Or, art.78 tocmai asta îmi spune, că legile se publică în "Monitorul Oficial" şi intră în vigoare la data publicării sau la data indicată în cuprinsul ei. Am spus că se poate întâmpla ca, prin anumite reglementări, să fie incriminate unele infracţiuni. Dacă legea o public peste câteva zile, sau anumite sancţiuni contravenţionale, înseamnă că ele să nu fie aplicate pentru cei care le-au comis, deşi legea era promulgată, dar nu a fost publicată în "Monitorul Oficial", pentru că expunerea de motive nu a fost refăcută. |
|||||
|
Domnul deputat Boc, pentru ultima intervenţie. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte, pentru generozitatea timpului pe care mi l-aţi acordat. Domnul ministru pune căruţa înaintea cailor. Nu problema promulgării este problema de fond pe care o discutăm aici. Problema de fond pe care o discutăm este următoarea: suntem de acord sau nu ca, în "Monitorul Oficial", să publicăm expunerile de motive şi notele de fundamentare împreună cu actul normativ. Dacă am stabilit că suntem de acord cu acest lucru, problemele subsecvente le rezolvăm dintr-o mişcare. Nu impunem obligativitate iniţiatorului de a reface expunerea de motive după promulgare, ceea ce este o aberaţie, impunem înainte de promulgare, ca şi preşedintele, când primeşte legea la promulgare, să aibă în vedere ce a dorit iniţiatorul. Şi, atunci, v-am spus dumneavoastră că, după ce se adoptă o lege, în ambele Camere, ea stă 5 zile la Birourile permanente, pentru a putea fi sesizată Curtea Constituţională. Atunci stabilim termenul în care orice iniţiator să refacă. Dacă nu reface legea, merge la promulgare fără expunerea de motive, dar ştim cine este de vină. Deci a pune problema, domnule ministru, că nu vom avea legi în "Monitorul Oficial", pentru că iniţiatorul nu le face, este o falsă problemă. Fondul problemei este altul: suntem sau nu de acord cu publicarea, în "Monitorul Oficial", a expunerii de motive. Dacă am căzut de acord asupra acestui principiu, celelalte probleme se rezolvă imediat, în plan secundar, stabilind ca, în intervalul de la adoptarea legii de către Parlament până la trimiterea la promulgare, şi este termenul, repet, de 5 zile sau 3 zile, dacă e procedură de urgenţă, iniţiatorul s-o refacă, dacă nu, nu. Deci lucrurile se rezolvă, important este să cădem de acord asupra fondului. De aceea, domnule preşedinte, chiar cu riscul de a mai agasa colegii din Comisia juridică, dacă apreciaţi necesar, am putea solicita, încă o dată, trimiterea la comisie, pentru a analiza mai bine acest aspect, pentru că este păcat să dăm astăzi un vot care ar infirma, pe de o parte, voinţa colegilor din Comisia juridică, iar pe de altă parte am lua o decizie în defavoarea interesului general. Mulţumesc. |
|||||
|
Stimaţi colegi, Da, domnul ministru Gaspar. |
|||||
|
Domnule preşedinte, sunt de acord ca să fie retrimis raportul suplimentar la comisie, pentru a reexamina, încă o dată, probabil ca să găsim sensul adevărat pentru ceea ce înseamnă publicarea şi a expunerilor de motive, pentru că daţi-vă seama că, dacă noi am lăsa expunerile de motive nerefăcute, după ce legea a suferit ample modificări în dezbatere, cine ar citi expunerea de motive în forma iniţială şi proiectul de lege, aşa cum a fost ieşit din Parlament, va spune: ce au vrut ăştia să spună? Una scrie în expunerea de motive şi alta scrie textul de lege. Or, totdeauna expunerea de motive are rolul de a fundamenta soluţiile economice, politice, juridice care au determinat elaborarea şi adoptarea acelui proiect. Şi, atunci, sunt de acord, domnule preşedinte, ca să mai reexaminăm o dată în cadrul comisiei. |
|||||
|
Supun votului dumneavoastră cererea de restituire la comisie. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Sperăm ca, de data aceasta, comisia împreună cu iniţiatorul, în virtutea bunei colaborări care există între domnul ministru Gaspar şi comisie, să găsească o soluţie unanim acceptată. |
|||||
|
|
Stimaţi colegi, Ne întoarcem la Proiectul de Lege pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Cultural Român, pentru că, între timp, a venit reprezentantul iniţiatorului. Suntem în procedură de urgenţă, domnule ministru. Domnule Mihai Mălaimare, prezentaţi dumneavoastră timpii de dezbatere. |
|
|||
|
Domnul Mihai Adrian Mălaimare: Având în vedere că suntem în procedură de urgenţă şi că textul nu este extrem de larg, vă propun 5 minute. |
|||||
|
Dacă sunteţi de acord cu această propunere? Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Vă rog, stimaţi colegi, să parcurgeţi, în paralel, textul legii şi raportul comisiei. La titlul acestuia, vă rog să urmăriţi amendamentul 1. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, modificat textul. La art.1, în întregime, urmăriţi amendamentul 2. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul, modificat textul art.1. Pentru art.2, comisia propune, prin amendamentul 3, eliminarea acestuia. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, eliminat textul. La art.3, urmăriţi amendamentul 4. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, modificat art.3 care, prin renumerotare, va deveni art. 2. Pentru art.4, prin amendamentul 5, comisia propune eliminarea. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, eliminat art.4, La art.5, care va deveni 3, prin renumerotare, comisia propune amendament 6. Urmăriţi-l. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul 6, modificat art.5 care va deveni 3. După art.3, astfel cum s-au renumerotat textele, prin amendamentul 7, comisia ne propune un text nou numerotat ca fiind art.4. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, se introduce noul text. Pentru actualul art.6, care va deveni 5, prin renumerotare, urmăriţi amendamentul 8. Nu sunt obiecţiuni, admis amendamentul, modificat textul art.6. Pentru actualul art.7, care va deveni 6, prin renumerotare, urmăriţi amendamentul 9. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul, modificat art.7. La art.8, care va deveni 7, urmăriţi amendamentul 10. Admis amendamentul, modificat textul. La art.9, urmăriţi amendamentul 11. Art.9 va deveni 8, prin renumerotare. Domnule Brudaşca, poftiţi. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Propun colegilor din Comisia de cultură să fie de acord cu următoarea reformulare, la alin.2, respectiv 3: "Convocarea şedinţelor ordinare ale consiliului de administraţie se face în scris, prin scrisoare recomandată sau fax, cu cel puţin 7 zile înainte de data şedinţei, precizând data, ora şi locul desfăşurării şi ordinea de zi". În felul acesta, se elimină câteva elemente redundante: avem, în trei rânduri, convocarea şi avem, de asemenea, şedinţe în mai multe rânduri. |
|||||
|
Dar nu rezultă cine face convocarea, în propunerea dumneavoastră. |
|||||
|
Ba da. Deci: "Convocarea şedinţei se face în scris, prin scrisoare recomandată sau fax, de preşedintele institutului, cu cel puţin 7 zile înainte de data şedinţei, precizându-se data, ora şi locul desfăşurării şi ordinea de zi a acesteia". Aceasta ar fi la alin.2. Alin.3, tot datorită lungimii frazei, aş propune ca, după "membrilor", deci "convocarea şedinţelor" şi până la "din totalul membrilor", să se pună punct şi, apoi, să se înceapă o propoziţie "convocarea se face nominal" ş.a.m.d., întrucât sunt două idei total separabile, în redactarea acestui amendament. |
|||||
|
Comisia e de acord. Iniţiatorul e de acord. Supun votului dumneavoastră amendamentul 11, cu propunerea de reformulare făcută de colegul nostru Damian Brudaşca. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. După art.9, care va deveni 8, urmăriţi, vă rog, amendamentul 12, nu, nu, amendamentul 12 vizează actualul art.10, care va deveni 9. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 12? Nu. Votat în unanimitate. Art.11, care va deveni 10. Urmăriţi amendamentul 13. Admis amendamentul, modificat textul. Art.12, care va deveni 11. Urmăriţi amendamentul 14. Admis amendamentul, modificat textul. Pentru art.13, urmăriţi amendamentul 15. Admis amendamentul, modificat art.13, care va deveni, prin renumerotare, 12. La art.14, comisia propune ca acesta să fie păstrat în formularea sa, dar să fie renumerotat 13. Da? Votat în unanimitate. Art.15. Urmăriţi amendamentul 17. Comisia propune renumerotarea şi modificarea acestuia. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, modificat şi renumerotat textul. Art.16, care va fi renumerotat 15. Urmăriţi amendamentul 18. Admis amendamentul, modificat şi renumerotat textul. Art.17, urmăriţi amendamentul 19. Admis amendamentul, modificat şi renumerotat textul. Art.18, urmăriţi amendamentul 20. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul, modificat şi renumerotat textul. Art.19, care va deveni 18, urmăriţi amendamentul comisiei, numerotat 21. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul 21, modificat şi renumerotat textul. Pentru art.20, care va deveni, prin renumerotare, 19, urmăriţi amendamentul 22. Admis amendamentul, modificat şi renumerotat textul. Art.21, care va deveni 20, prin renumerotare, urmăriţi amendamentul 23. Admis amendamentul, modificat şi renumerotat textul. La art.22, urmăriţi amendamentul 24. Admis amendamentul, modificat şi renumerotat textul. Art.23, urmăriţi amendamentul 26. Admis amendamentul, modificat şi renumerotat textul. Art.24, urmăriţi amendamentul 27. Admis amendamentul, modificat şi renumerotat textul. Art.25, urmăriţi amendamentul 28. Admis amendamentul, modificat şi renumerotat textul. La art.26, şi ultimul, urmăriţi amendamentul 29. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul, modificat şi renumerotat textul. Cu aceasta, vă rog să constataţi că am parcurs textele acestui proiect de lege. Il vom supun votului final în şedinţa de mâine. Stimaţi colegi, Mai sunt 3 proiecte. Ştiţi că noi avem în programul de dezbatere, săptămâna asta, Propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei. Vă propun să le luăm şi pe acestea trei, pentru că nu sunt foarte multe interpelări şi să le dezbatem acum. De acord? Mulţumesc. |
|||||
|
|
La punctul 22: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.32/2003 pentru modificarea art.37 din Legea nr.46/1996. Suntem în procedură de urgenţă. Comisia pentru apărare. Domnule deputat Popescu Virgil, vă rog să prezentaţi timpii de dezbatere, fiind în procedură de urgenţă. |
|
|||
|
Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată pentru dezbatere şi avizare în fond, în procedură de urgenţă. A avut avizul favorabil al Consiliului Legislativ. La şedinţă au participat 23 din cei 26 de membri. Proiectul de lege este anterior adoptat de Senat, iar comisia Camerei propune plenului adoptarea fără modificări a proiectului de lege. Propun spre dezbatere 3 minute, 1 minut de fiecare intervenţie. Mulţumesc. |
|||||
|
Dacă sunteţi de acord cu aceşti timpi de dezbatere? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. La titlul acestuia, dacă aveţi obiecţiuni, aşa cum a fost votat de Senat? Nu. Votat în unanimitate, în formularea Senatului. La cuprinsul articolului unic, nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate în formularea Senatului. Titlul ordonanţei de urgenţă. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Cuprinsul articolului unic. Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate. Vom supune votului final acest proiect. |
|||||
|
|
La punctul 23: Proiectul de Lege privind afilierea Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării la Agenţia Sisteme de Culegere şi Exploatare pentru Câmpul de Luptă şi autorizarea plăţii cotizaţiei anuale. Rog pe domnul ministru Encuţescu să prezinte proiectul. |
|
|||
|
Domnul Sorin Aurel Encuţescu (secretar de stat, Ministerul Apărării Naţionale.): Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Agenţia Sisteme de Culegere şi Exploatare pentru Câmpul de Luptă reprezintă o reţea de calculatoare militare private multinaţională destinată schimbului de informaţii şi realizării de comunicaţii între serviciile de informaţii militare ale statelor membre NATO. Având în vedere invitaţia de aderare la Alianţa Nord Atlantică adresată României la Summit-ul de la Praga, Ministerul Apărării Naţionale a elaborat prezentul proiect de lege prin care se creează cadrul legal ca structura de specialitate din subordinea sa să se conecteze şi să aibă acces la sistemele de informaţii militare ale Alianţei. Afilierea Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării la Agenţia Sisteme de Culegere Exploatare pentru Câmpul de Luptă necesită plata unei cotizaţii anuale de 30.000 de Euro, sumă care va fi suportată de bugetul Ministerului Apărării Naţionale. În sensul celor prezentate, vă adresăm rugămintea de a adopta proiectul de lege în forma propusă de Guvern. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Din partea Comisiei pentru apărare, domnul deputat Virgil Popescu. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Înainte de toate, aş vrea să prezint scuze plenului Camerelor pentru o eroare materială de traducere care s-a strecurat în titlul legii şi care a fost preluată şi în text, la Senat. Ca atare, Comisia pentru apărare a fost sesizată spre dezbatere şi avizare în fond cu Proiectul de Lege privind afilierea Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării la Agenţia Sisteme de Culegere şi Exploatare a Informaţiilor pentru Câmpul de Luptă. Consiliul Legislativ a avizat favorabil. Din cei 26 de membri ai comisiei, au fost prezenţi 23. Cu propunerea de intercalare a "informaţiilor", comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege. Ca atare, propunerea comisiei este ca, în titlu, după "exploatare", să figureze "a informaţiilor". De asemenea, la art.1, după "exploatare", să fie intercalat "a informaţiilor", iar în paranteză, în textul în engleză "solution" trebuie înlocuit cu "information". Vă mulţumesc. |
|||||
|
Iniţiatorul este de acord? Stimaţi colegi, În condiţiile în care este vorba, practic, de o eroare materială, de repararea unei erori materiale, nu va fi necesară declanşarea procedurii de mediere, dar urmează să ne consultăm şi cu Senatul. Cu aceste precizări la proiectul de lege supun dezbaterii. La titlul acestuia, cu corectura de eroare materială propusă de comisie, dacă sunteţi de acord? Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La textul articolului unic, cu aceeaşi corectură, dacă aveţi obiecţiuni? Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La cuprinsul art.2, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Aici urmează să constatăm că aţi votat în unanimitate. Vom supune proiectul votului final în şedinţa de mâine. Cu aceasta, declar închisă prima parte a şedinţei de astăzi. |
|||||
|
|
Începem procedura interpelărilor şi întrebărilor. (În continuare, conducerea şedinţei este preluată de domnul Corneliu Ciontu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.) |
|
|||
|
De acord să începem şedinţa consacrată răspunsurilor la întrebări. |
|||||
|
|
Pentru domnul deputat Gheorghe Roşculeţ va răspunde domnul secretar de stat Aurel Encuţescu. |
|
|||
|
Domnul Sorin Aurel Encuţescu: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, La Campionatul mondial militar de schi din anul 2003, desfăşurat în localitatea Rovaniemi - Finlanda, Comitetul tehnic pentru schi din Consiliul Internaţional al Sportului Militar a aprobat candidatura României de a organiza Campionatul Mondial Militar de Schi din anul 2005. Pentru organizarea în bune condiţii a acestei competiţii au fost luate următoarele măsuri. S-a constituit un grup de lucru, format din specialişti din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, precum şi specialişti din cadrul federaţiei de responsabilitate, administraţia publică locală, cu atribuţii şi competenţe specifice. Au fost transmise scrisorile de intenţie adresate preşedintelui Federaţiei Române de Schi şi directorului Direcţiei pentru sport a judeţului Braşov. S-a comunicat intenţia de a organiza în luna martie a anului 2005, în oraşul Predeal, cea de a 47-a ediţie a Campionatului Mondial Militar de Schi Ministerului Administraţiei Publice Locale, Prefecturii judeţului Braşov, preşedintelui Consiliului judeţean Braşov şi primarului oraşului Predeal. S-a solicitat sprijin ca baza sportivă a Clubului sportiv aplicativ militar Bucegi din Predeal să fie adusă la parametri optimi de funcţionare şi astfel să poată fi inclusă în circuitul competiţional internaţional. Menţionăm că la Adunarea generală şi Congresul internaţional al sportului militar, desfăşurate în perioada 11.V-18.V.2003 la Dubai, a fost aprobat calendarul sportiv al Consiliului Internaţional al Sportului Militar pentru perioada 2003-2008, în care armata României a fost nominalizată ca organizatoare a Campionatului mondial militar de schi din anul 2005. Amintim, totodată, că ţara noastră a mai organizat astfel de activităţi sportive militare internaţionale, acestea desfăşurându-se în condiţii foarte bune şi fiind apreciate de conducerea Consiliului Internaţional al Sportului Militar. În acest sens, enumerăm Campionatul mondial militar de judo din anul 1994, Campionatul mondial militar de handbal din anul 1998 şi Campionatul mondial militar de volei din anul 2002. Acesta este răspunsul semnat de domnul ministru Ioan Mircea Paşcu. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Îl consult pentru domnul deputat. Poftiţi, domnule Roşculeţ. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Domnule ministru, Mulţumesc pentru răspuns. Am pus această întrebare ca unul care sunt în cunoştinţă de cauză în legătură cu acest sport extraordinar, schiul, pentru că am făcut schi de performanţă şi de asemenea, cunosc foarte bine starea bazei sportive de pe Valea Râşnoavei din Predeal. La ora actuală, starea bazei sportive de pe Valea Râşnoavei nu este corespunzătoare. Sunt multe lucruri de făcut. Am luat act de acest Comitet de organizare a competiţiei şi voi urmări şi eu, ca unul care sunt deputat de Braşov şi cunosc foarte bine zona, etapele care trebuie parcurse pentru organizarea acestui campionat mondial, având în vedere că este în joc prestigiul instituţiei militare. Mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc şi eu. |
|||||
|
|
Din partea Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, domnul secretar de stat Cezar Armeanu va răspunde interpelării domnului deputat Damian Brudaşca. |
|
|||
|
Domnul Cezar Armeanu (secretar de stat, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei): Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Stimate domnule deputat, Vă mulţumim pentru interesul manifestat cu consecvenţă pentru domeniul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei. În legătură cu propunerea pe care aţi avansat-o pentru transmisia programelor de televiziune prin satelit, vă aducem la cunoştinţă că SNR - Societatea Naţională de Radiocomunicaţii, instituţie care funcţionează în subordinea Ministerului Comunicaţiilor, are ca principal obiect de activitate transportul şi difuzarea terestră a programelor publice de radio şi televiziune. Pentru programul public de televiziune România 1, acoperirea este în prezent de aproximativ 98% din populaţia României. Datorită reliefului diversificat al ţării, nu toate localităţile pot fi deservite cu acest program, din păcate. Pentru programul public de televiziune TVR2, acoperirea este de doar 47% din populaţia României. În strategia de dezvoltare a SNR este prevăzută modernizarea şi extinderea reţelei de emiţătoare pentru acest program până la asigurarea unei acoperiri de aproximativ 90% din întreaga populaţie a ţării. În ceea ce priveşte recepţia prin satelit a programelor publice de televiziune, vă aducem la cunoştinţă că Societatea Română de Televiziune este deţinătoarea instalaţiilor de ridicare a programelor pe satelit, precum şi titulara contractului de închiriere a segmentului spaţiului necesar. Conţinutul programelor şi modul în care se fac codările sau decodările, aşa cum aţi formulat dumneavoastră în interpelare, sunt stabilite de Societatea Română de Televiziune, fiind atributul exclusiv al acestei societăţi. Vă asigurăm însă că MCTI-ul şi SNR-ul, care ni se subordonează, au ca o preocupare constantă difuzarea terestră în condiţii cât mai bune a programelor publice de televiziune. Vă mulţumesc. Cu deosebită stimă, ministru Dan Nica. |
|||||
|
Vă mulţumesc şi eu. Domnul deputat Domnul Damian Brudaşca. |
|||||
|
Domnule preşedinte, eu mulţumesc ministerului pentru răspunsul pe care l-a formulat, chiar dacă mă satisface doar parţial. Aşa cum am precizat în întrebare, este rodul colaborării cu o serie de specialişti în domeniu şi necesită urgentarea găsirii modalităţilor pentru modernizarea căilor de transmitere a emisiunilor programelor I, II, Cultural şi eventual România Internaţional. Având în vedere că în momentul de faţă cifrele avansate de către domnul ministru şi de către ministerul din care face parte sunt relative, pentru că sunt multe zone, nu numai în judeţul Cluj, al cărui deputat sunt, dar şi în alte părţi ale ţării, unde nici măcar programul I nu poate fi recepţionat având în vedere dotarea veche, insuficientă, neperformantă care există în momentul de faţă în acest lanţ de transmitere terestră. În condiţiile în care s-ar generaliza sau s-ar iniţia un program, cel puţin pilot, pentru transmiterea prin satelit a programelor de televiziune, s-ar face economii substanţiale pentru posturile terestre de transmitere şi retransmitere şi în felul acesta s-ar crea şi economii în bugetul familiilor care beneficiază de transmisiunile de televiziune prin cablu, întrucât cetăţenii nu ar mai fi nevoiţi să plătească şi societăţilor de cablu pentru recepţionarea programelor. Atrag atenţia cu tot respectul ministerului că în condiţiile de faţă sunt zone în care cabliştii retransmit programele studioului naţional de televiziune în condiţii de calitate execrabile, determinând o parte dintre persoanele beneficiare să comute pe posturile concurente ale programului de televiziune în detrimentul, de multe ori, a calităţii. Deci, această intervenţie pe care am avut-o este un apel pentru a se gândi formule alternative în vederea acoperirii sau eliminării acestor neajunsuri din activitatea de transmitere şi retransmitere a programelor de televiziune, în condiţiile în care dorim să ne integrăm în Uniunea Europeană, unde deja există o serie de ţări care folosesc aceste modalităţi de transmitere a programelor de televiziune. Mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc şi eu. |
|||||
|
|
Îl invit pe domnul secretar de stat Radu Damian din partea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului să dea răspuns la interpelarea formulată de domnul deputat Becsek Garda Dezideriu. |
|
|||
|
Domnul Radu Damian (secretar de stat, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.): Domnule preşedinte, Onoraţi parlamentari, În ultimii ani, deschiderea pentru integrarea europeană a oferit tinerilor români, pe baza unor criterii despre care, de cele mai multe ori, nu avem cunoştinţă, oportunităţi de participare la întâlniri internaţionale, la diverse concursuri extraşcolare, cum este probabil şi cel la care se face referire în întrebarea formulată de către dumneavoastră. Este de precizat faptul că există o distanţă şi diferenţe considerabile de la acestea până la competiţii structurate pe specializări artistice şi cu exigenţe compatibile cu un examen de admitere în învăţământul superior. Pentru anul şcolar 2002-2003, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, prin Direcţia generală de învăţământ preuniversitar, cu avizul comisiei naţionale de specialitate a nominalizat doar Olimpiada naţională de arte vizuale ca singura competiţie la care accesul se face pe bază de selecţie, cu 3 probe aliniate exigenţelor universitare, cu tematică bazată pe curriculum naţional şi mai ales care se desfăşoară strict pe discipline artistice, conforme cu specializările universitare. Olimpiada are şi o secţiune internaţională şi este singura competiţie care întruneşte condiţiile art.59 alin.2 din Legea învăţământului, nr.84/1995, republicată cu modificările şi completările ulterioare, precum şi art.27 lit. a) a doua linie din Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3031/2002 şi care dă dreptul elevilor merituoşi de a accede în învăţământul superior fără examen de admitere. De asemenea, instituţiile de învăţământ superior iau în considerare şi lista olimpiadelor şi concursurilor internaţionale comunicate în anul şcolar 2001-2002, în conformitate cu art.23 şi 24 din Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3017 din 15 ianuarie 2003. În conformitate cu dispoziţiile art. 22 din Ordinul ministrului citat, care preiau dispoziţiile din anul universitar precedent, precum şi în conformitate cu dispoziţiile art.89 şi următoarele din Legea învăţământului, nr. 84/1995, instituţiile de învăţământ superior poartă întreaga responsabilitate a organizării şi desfăşurării admiterii. Eventualele contestaţii se rezolvă la nivelul instituţiilor de învăţământ superior. În cazul domnişoarei Oroş Anabela din Gheorgheni, precizăm faptul că cea de a treia Întâlnire internaţională a artei tinere - Evora 2002, nu figurează în lista concursurilor internaţionale comunicată de către MEC instituţiilor de învăţământ superior în condiţiile Ordinului ministrului nr.3031 din 2002 şi Ordinului ministrului nr.3017 din 2003, care dau dreptul elevilor premianţi de a se înscrie fără examen de admitere în învăţământul superior. În actele înaintate ca anexă a întrebării formulate de către dumneavoastră nu rezultă faptul că motivul respingerii solicitării domnişoarei Oros Anabela ar fi fost faptul că aceasta nu mai avea calitatea de elev la data concursului internaţional. Din datele comunicate de către Academia de Arte Vizuale din Cluj-Napoca rezultă faptul că lucrările tuturor candidaţilor, precum şi documentele înaintate de către aceştia în susţinerea solicitării de admitere fără examen au fost supuse analizei Senatului Academiei, care a decis respingerea solicitării domnişoarei Oros. Faptul că cererea de admitere fără examen a domnişoarei Oros Anabela nu a fost soluţionată pozitiv de către Senatul Academiei de Arte Vizuale din Cluj-Napoca nu restrânge cu nimic dreptul acesteia de a-şi susţine examenul de admitere şi de a urma cursurile Academiei. Răspunsul este din 12.VI.2003 şi poartă semnătura doamnei ministru Ecaterina Andronescu. Mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc. Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Becsek Garda Dezideriu. |
|||||
|
Domnul Becsek Garda Dezideriu Coloman: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Răspunsul domnului secretar de stat Radu Damian nu mă satisface. Rog insistent aplicarea Legii învăţământului, a art.59 alin.2 unde se precizează: "Absolvenţii de liceu cu diplomă de bacalaureat care au obţinut în unul din ultimii 2 ani de studiu distincţii la olimpiade şcolare internaţionale, la concursuri artistice sau sportive de nivel continental, mondial sau olimpic au dreptul de a se înscrie în învăţământul universitar fără susţinerea admiterii". Legea este foarte clară şi nu se poate interpreta prin ordine interioare. Fosta, doamna ministru, nu poate revoca textul unei legi la care a lucrat şi ea în legislatura precedentă. Deci, cer o revenire din partea domnului ministru Athanasiu săptămâna viitoare, lunea viitoare, care să respecte spiritul şi litera legii şi vă rog să puneţi pe domnişoara Oros Anabela pe lista acelor elevi premiaţi la concursuri artistice de nivel continental, conform documentaţiei depuse la Ministerul Învăţământului. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc şi eu. |
|||||
|
|
Domnul deputat Iriza Scarlat a adresat o interpelare către Ministerul Finanţelor Publice, doamna Maria Manolescu, secretar de stat la acest minister va răspunde acestei interpelări. |
|
|||
|
|
Mă scuzaţi! Domnul secretar de stat Radu Damian doreşte să dea un scurt răspuns domnului deputat, deşi a solicitat pentru lunea viitoare chiar din partea ministrului, dar... poftiţi. |
|
|||
|
Domnul Radu Damian: Stimate domnule deputat, sigur că domnul ministru Athanasiu va lua în considerare solicitarea dumneavoastră, vreau însă să vă precizez, poate că nu a fost însă destul de clar, că rectorii universităţilor de artă au stabilit care sunt concursurile pentru care se îndeplinesc condiţiile corespunzătoare unei admiteri, întrucât probabil că sunteţi şi dumneavoastră în cunoştinţă asupra faptului că există foarte multe concursuri internaţionale, nu toate sunt de un nivel care să permită această echivalare cu un examen de admitere, şi în acest sens a fost întocmit răspunsul. Sigur că domnul ministru Athanasiu va interveni şi, aşa cum aţi solicitat, lunea viitoare probabil că veţi avea o precizare suplimentară, însă vă subliniez că lucrurile au fost făcute cu seriozitate şi din acest punct de vedere în răspunsul nostru considerăm că s-a respectat art.59 din Legea învăţământului, evident, care este baza pentru ceea ce dumneavoastră aţi solicitat. Mulţumesc şi veţi primi probabil şi săptămâna viitoare răspuns de la domnul ministru, în urma unei analize suplimentare. |
|||||
|
Bine. Vă mulţumim. |
|||||
|
|
O rog pe doamna secretar de stat Maria Manolescu să răspundă. |
|
|||
|
Doamna Maria Manolescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. La întrebarea formulată de domnul deputat Iriza Scarlat, Ministerul Finanţelor Publice comunică următoarele. Ministerul Finanţelor Publice, prin Oficiul Concurenţei ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale în domeniul concurenţei urmăreşte aplicarea şi respectarea de către agenţii economici şi organele administraţiei publice centrale sau locale a prevederilor Legii concurenţei, nr.21/1996, în scopul protejării, menţinerii şi stimulării concurenţei şi a unui mediu concurenţial normal, în vederea promovării intereselor consumatorilor. În conformitate cu atribuţiile prevăzute de Legea concurenţei nr.21/1996, Ministerul Finanţelor Publice, prin Oficiul Concurenţei, a desfăşurat următoarele activităţi în perioada 2001 - trimestrul I/2003. Voi face o prezentare pe scurt, pentru că acţiunile derulate în această perioadă de timp se întind pe câteva pagini şi, în aceste condiţii, domnului deputat îi voi putea pune la dispoziţie răspunsul în detaliu, pentru a cunoaşte toate acţiunile derulate. Deci, în primul rând, s-a ocupat cu investigarea cazurilor de încălcare a legislaţiei concurenţei, respectiv 30 de investigaţii orientate pe cazurile majore de încălcare a legislaţiei în domeniu, a examinat peste 500 de plângeri şi sesizări ale agenţilor economici sau persoanelor fizice în cadrul unor analize preliminare, a analizat şi avizat peste 100 de acte normative cuprinzând reglementări din diverse domenii cu implicaţii asupra mecanismelor concurenţiale, a efectuat studii şi cercetări de piaţă în diverse sectoare de activitate, a urmărit evoluţia cursului de schimb, a salariului mediu nominal net şi a preţurilor de consum în perioada 1996-2002 şi trimestrul I 2003, a realizat situaţia lunară a evoluţiei preţurilor şi tarifelor dintr-un nomenclator de produse şi servicii reprezentative, în vederea sesizării cauzelor modificărilor, a derulat acţiuni şi măsuri în domeniul preţurilor reglementate. Astfel, în sfera produselor serviciilor reglementate cu avizul Oficiului Concurenţei au fost emise peste 6000 de avize pentru stabilirea şi ajustarea preţurilor sau a tarifelor practicate de către peste 1500 de agenţi economici, au fost desfăşurate peste 7000 de acţiuni de control, prin inspectoratele teritoriale de concurenţă, în urma cărora au fost dispuse spre confiscare şi virate la bugetul statului peste 62 de miliarde lei şi au fost aplicate, de asemenea, amenzi în valoare de peste 8 miliarde de lei. Oficiul Concurenţei, la sesizarea agenţilor economici, a cercetat şi investigat peste 150 de cazuri privind săvârşirea unor fapte de concurenţă neloială; în domeniul ajutorului de stat, de asemenea, în conformitate cu atribuţiile prevăzute de lege, a inventariat formele de ajutor de stat, a monitorizat şi a raportat în condiţii de transparenţă ajutoarele de stat acordate, a inventariat şi a raportat la Comisia Europeană rapoartele anuale privind ajutoarele de stat pentru perioada 1996-1999 şi 1996-2000. De asemenea, a monitorizat ajutoarele de stat, supraveghind modul de raportare efectivă a acestora, acţiune concretizată în peste 600 de verificări efectuate de inspectoratele de concurenţă teritoriale. De asemenea, a derulat activităţi de promovare a legislaţiei în domeniul concurenţei şi ajutorului de stat pentru formarea unei culturi în domeniu, s-au organizat la sediile Oficiului Concurenţei şi ale Şcolii de Finanţe seminarii şi întâlniri cu reprezentanţii ministerelor şi ai comunităţii de afaceri, pe teme de concurenţă. De asemenea, Oficiul Concurenţei face parte dintr-o serie de organisme naţionale cu rol în asigurarea funcţionării mecanismelor de piaţă, cum sunt: Comitetul Interministerial pentru Supravegherea Pieţii, Produselor şi Serviciilor şi Protecţia Consumatorilor. De asemenea, face parte din Comisia naţională pentru indexare şi fundamentare a valorii coşului minim de consum şi din Consiliul consultativ al autorităţii navale de reglementare în comunicaţii. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc şi eu. Bănuiesc că domnul deputat Iriza este mulţumit. Îi dau cuvântul. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Dragi colegi, Sunt foarte mulţumit de răspunsul la întrebarea pe care am formulat-o şi de aceea am mulţumit încă o dată doamnei ministru Manolescu pentru răspuns. |
|||||
|
|
Am să invit din nou la microfon pe doamna ministru să dea răspuns celor două interpelări formulate de domnul deputat Damian Brudaşca. Vă rog, doamna ministru. |
|
|||
|
Doamna Maria Manolescu: Referitor în primul rând la întrebarea formulată de domnul deputat Damian Brudaşca privind recuperarea sumelor datorate bugetului de stat de către Regia autonomă a domeniului public din Cluj-Napoca. Din datele transmise de Direcţia generală a finanţelor publice a judeţului Cluj rezultă că Regia autonomă a domeniului public din Cluj-Napoca figurează în evidenţele fiscale ale administraţiei finanţelor publice Cluj-Napoca cu obligaţii faţă de bugetul de stat în sumă de aproape 18 miliarde de lei. În conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.40/2002 pentru recuperarea arieratelor bugetare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 491/2002, regia a beneficiat de înlesniri la plata obligaţiilor restante la bugetul de stat. Înlesnirile la plată au fost acordate pe baza punctajului obţinut în urma analizei criteriilor de performanţă economico-financiară şi de disciplină fiscală, prezentate în anexa la ordonanţă, şi constau în: eşalonarea la plată pe o perioadă de 36 de luni, cu o perioadă de graţie de 6 luni, cuprinsă în eşalonare, a sumei de aproape 10 miliarde de lei, amânarea, în vederea reducerii cu 75%, a dobânzilor şi penalităţilor de întârziere aferente obligaţiilor datorate şi neachitate în sumă de aproape 5 miliarde de lei, până la ultimul termen de plată din eşalonare, în situaţia în care regia va respecta întocmai termenele de plată şi condiţiile în care i-a fost acordată reeşalonarea. În prezent, înlesnirea la plată a obligaţiilor restante la bugetul de stat acordată Regiei Domeniului Public din Cluj-Napoca este respectată. Precizăm că anterior acordării acestei înlesniri la plată, Administraţia finanţelor publice Cluj-Napoca a înfiinţat popriri asupra disponibilităţilor din conturile Regiei autonome a domeniului public deschise la băncile din Cluj-Napoca, precum şi popriri asupra sumelor datorate de un număr de 9 persoane juridice debitorului, din care exemplificăm Primăria municipiului Cluj-Napoca, pentru suma de aproape 8 miliarde de lei. În conformitate cu prevederile art.10 alin.2 din Normele metodologice privind procedura şi competenţele de acordare a înlesnirilor la plată a obligaţiilor restante la bugetul de stat, administrate de Ministerul Finanţelor Publice, aprobată prin Ordin al ministrului finanţelor, începând cu data încheierii Convenţiei pentru obligaţiile datorate bugetului de stat pentru care s-au acordat înlesniri la plată, executarea silită nu se porneşte sau nu se continuă, după caz, astfel încât în prezent procedura de executare silită este suspendată. Totodată, din datele pe care le deţinem de la Direcţia generală a finanţelor publice a judeţului Cluj reiese că în anul 2003 s-au încasat de la Regia autonomă a domeniului public din Cluj-Napoca suma de 5,5 miliarde de lei, reprezentând creanţe ale bugetului de stat. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc şi vă rog să răspundeţi şi la a doua întrebare, şi apoi domnul deputat va formula opiniile domniei sale. |
|||||
|
Doamna Maria Manolescu: La interpelarea formulată de domnul deputat Damian Brudaşca referitor la posibilitatea de a apela de către pensionari la credite bancare, Ministerul Finanţelor face următoarele precizări: În România, băncile sunt entităţi juridice organizate pe principii comerciale. În activitatea lor, acestea se supun atât prevederilor Legii societăţilor comerciale, precum şi Legii nr. 58/1998, respectiv Legii bancare, cu modificările şi completările ulterioare. Creditarea persoanelor fizice de către bănci reprezintă un element de strategie managerială proprie, direcţionarea creditului către anumite segmente de piaţă neputând fi decisă sau susţinută prin măsuri administrative dispuse de autorităţi publice. Totodată, sistemul de acordare a creditelor are la bază norme proprii de creditare ale băncilor prin care sunt stabilite criterii şi condiţii ce trebuie întrunite de către solicitanţii de credite. În opinia Ministerului Finanţelor Publice, categoriile de persoane cu venituri modeste care nu întrunesc condiţiile de eligibilitate solicitate de către bănci pot apela la serviciile cooperativelor de credit, instituţii care sunt reglementate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2000 privind organizaţiile cooperatiste de credit, de asemenea, ordonanţă aprobată prin lege în anul 2002, aceste entităţi, respectiv cooperativele de credit, fiind organizate pe principiul întrajutorării membrilor lor, pot reprezenta o opţiune viabilă pentru solicitanţii de credite din categoria persoanelor cu venituri mici. Astfel, potrivit prevederilor legale, cooperativele de credit repartizează anual 50% din profitul net pentru constituirea unei rezerve de întrajutorare destinată tocmai creării condiţiilor necesare în vederea reducerii costurilor operaţiunilor bancare desfăşurate cu membrii cooperatori. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc şi eu. Domnul deputat Damian Brudaşca. |
|||||
|
Ţin să-i mulţumesc doamnei ministru pentru răspuns. Am două comentarii. În ceea ce priveşte primul caz, mă surprinde faptul că s-a acordat o asemenea scutire pentru o regie care este condusă de un membru marcant al Filialei municipale Cluj-Napoca a PSD, dar nu s-a procedat în mod identic şi cu Societatea Naţională de Căi Ferate - Regionala Cluj, din această cauză fiind în pericol de a fi aruncate în stradă nu mai puţin de 84 de familii, întrucât s-a pus poprire şi s-a interzis vânzarea către locatari a blocurilor în care aceştia trăiesc. Este de asemenea surprinzătoare grija pe care o manifestă şi ministerul de scutire de la plată şi mai ales reducere a penalităţilor, pentru că nu există nici un temei legal pentru aceasta, întrucât s-a putut constata, şi, în repetate rânduri, am sesizat organele competente să facă verificările de rigoare, că această regie a fost pur şi simplu fraudată de fostul director general, actualmente vicepreşedinte al Consiliului judeţean Cluj. Numai datorită acestei politici de spoliere s-a ajuns în starea de semifaliment la Regia autonomă a domeniului public din Cluj-Napoca. În aceste condiţii, înseamnă că se legalizează furtul realizat de inginerul Liviu Medrea şi continuat de urmaşa acestuia, care ocupă în mod ilegal funcţia de director. Cer, din acest punct de vedere, şi doamnei ministru şi ministerului să revină asupra acestei situaţii, să analizeze într-o manieră complexă şi nemotivată politic situaţia de acolo şi să ia măsurile legale ce se impun, în privinţa celui de al doilea răspuns, fac precizarea că este vorba de pensionari care necesită sume de bani în vederea efectuării unor reparaţii sau unor dotări pentru apartamentele în care aceştia trăiesc. Ştiu că Guvernul s-a dovedit extrem de generos, şi este bine că a făcut-o, cu tânăra generaţie, în sensul creării de facilităţi pentru obţinerea de credite în vederea construirii de locuinţe sau achiziţionării de locuinţe. Cred că ar trebui să se gândească ministerul şi Guvernul şi la o soluţie simetrică pentru vârsta a treia pentru a crea posibilitatea ca şi pensionarii să beneficieze de asemenea facilităţi, astfel încât ei să poată să întâmpine frigul ce se anunţă la iarnă, fără teama că vor îngheţa în casele lor. Din acest punct de vedere, soluţia pe care doamna ministru o propune, respectiv orientarea spre băncile populare sau spre aceste case de credit nu mi se pare suficientă, pentru că fondurile de care acestea dispun nu sunt suficiente la nivelul solicitărilor. Precizez că băncile îşi stabilesc aleator nivelele până la care pot să acorde credite, pentru unele persoane aceste nivele sunt la 2 milioane, 2 milioane şi jumătate, iar pentru pensionari, în mod precis, se precizează, se menţionează obligativitatea ca veniturile lunare să depăşească 3 milioane de lei în condiţiile în care prin bunurile mobile şi imobile pe care le au, ei pot să gireze, să garanteze cu alte cuvinte, posibilitatea băncilor de a-şi recupera cheltuielile. Revin cu rugămintea către doamna ministru de a avea în vedere în perspectivă posibilitatea iniţierii unei ordonanţe de urgenţă sau hotărâri de guvern, astfel încât persoanele motivate de aceste necesităţi de realizare a unor reparaţii sau dotări corespunzătoare apartamentelor lor să beneficieze de o subvenţie specială din partea Guvernului din fondurile de rezervă pe care acesta le are, pentru că este şi în interesul Guvernului să se reducă în felul acesta obligaţiile de a acoperi ulterior, pe timpul iernii, prin subvenţii, căldura şi celelalte obligaţii de plată pe care Guvernul şi le asumă tot de o manieră populistă şi de natură propagandistică. Mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc. Doamna ministru, poftiţi. |
|||||
|
Doamna Maria Manolescu: Referitor la prima interpelare, în ceea ce priveşte înlesnirea la plată de care a beneficiat societatea comercială din Cluj este dreptul, într-adevăr, al Companiei Naţionale pentru Căi Ferate să solicite această înlesnire la plată, deci, Ministerul Finanţelor nu o poate acorda din oficiu. Ştim că acolo este problema cu un cămin de nefamilişti, că am făcut mai multe intervenţii şi noi pentru a se solicita reeşalonare la plată de către Societatea Naţională a Căilor Ferate. În ce priveşte Regia autonomă privind domeniul public a beneficiat de un drept de care, în mod foarte transparent, poate să beneficieze orice companie, regie sau societate comercială, deci, indiferent de natura sau structura capitalului social sau de cine este condusă. În cea de a doua problemă, în ce priveşte legiferarea acordării de credite pentru persoanele vârstnice, Ministerul Finanţelor nu poate să influenţeze politica unităţilor bancare, dar dumneavoastră puteţi să iniţiaţi un proiect de act normativ prin care să se propună o anumită sursă de acoperire a unei părţi din dobânda aferentă acestor credite. Deci, efectiv este o problemă care, pe bază de argumente, poate să fie susţinută de fiecare dintre partidele politice, având în vedere această categorie la care se adresează solicitarea dumneavoastră. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Damian Brudaşca (din bancă): Guvernul nu are nici o idee în acest sens? |
|||||
|
Vă mulţumesc, doamna ministru. Domnule Brudaşca, mai doriţi ceva? Nu. Am înţeles. |
|||||
|
|
Domnul deputat Becsek Garda Dezideriu s-a adresat cu o interpelare Ministerului Justiţiei. Pentru a răspunde o invit pe doamna Cristina Tarcea, secretar de stat la acest minister. O voce din sală: Lipseşte deputatul. |
|
|||
|
Atunci îl lăsaţi în scris, solicitantul a părăsit sala, a fost până mai devreme. Vă mulţumesc. Domnul Damian Brudaşca a avut două interpelări către Ministerul Agriculturii, răspunsurile le-a primit în scris. De asemenea, domnul deputat Gheorghe Popescu va primi în scris şi domnul deputat Eberhard -Wolfgang Wittstock, de asemenea, va primi în scris. |
|||||
|
|
Deocamdată nu primeşte răspuns domnul Gheorghe Barbu din partea domnului Iulian Iancu, care se află la Senat. Dacă va veni până la încheierea şedinţei noastre, dacă nu, până atunci, vă propun să trecem la interpelări. Domnul Valentin Vasilescu. Este? Depusă în scris. Domnul Dumitru Bălăeţ - depusă în scris. Domnul Florin Iordache. Doriţi să şi prezentaţi, da? Poftiţi. Pe scurt, am rugămintea, că văd că aţi depus-o şi în scris. |
|
|||
|
|
Foarte scurt, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Întrebarea mea este adresată Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, domnului ministru Ilie Sârbu, şi are în vedere speculaţiile care au apărut în presă vis-a-vis de producţia de grâu din acest an şi de cantitatea de grâu care va fi sau nu va fi importată din exterior. În interpelarea pe care am adresat-o ministerului, solicitam, din partea Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, detalii vis-a-vis de prognozata producţie de grâu şi posibilitatea de a importa sau nu grâu din exterior, pentru a satisface nevoia de consum a ţării. Vă mulţumesc. |
|
|||
|
|
Domnul Costache Mircea - depusă în scris. Poftiţi, domnule deputat. |
|
|||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Voi prezenta foarte pe scurt obiectul celor două interpelări. Una este adresată domnului Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor, deopotrivă şi domnului Ioan Rus, ministrul de interne, şi, mai nou, şi ministrul administraţiei publice locale, şi doamnei Mihaela Stănoiu, ministrul justiţiei. În numeroase petiţii şi memorii cu care ni se adresează cetăţenii, există şi unele care ar trebui să ne dea de gândit tuturor, întrucât nu semnalează doar amănunte şi interese personale, ci grija legitimă pentru asaltul infractorilor asupra patrimoniului public. Un exemplu pilduitor în acest sens îl reprezintă petenţii Gagiu Sterie şi Dobre Ion, membri în Comisia de cenzori a Societăţii agricole CERIAMIN Smeeni, judeţul Buzău, care ne învederează abuzurile grave ale preşedintelui numitei societăţi, Bădică Vasile. În memoriul înaintat nouă, petenţii precizează în amănunt activitatea infracţională a lui Bădică Vasile, amendat în repetate rânduri de poliţie, de Garda Financiară, urmărit penal în mai multe dosare şi care, în răspărul tuturor legilor, îşi continuă nestingherit activitatea infracţională. Poate se găseşte, totuşi, cineva care să aibă şi voinţa, dar şi putinţa de a-l opri. După comportamentul său, domnul Bădică Vasile a înţeles că instituţiile statului, tăcând şi neintervenind ... |
|||||
|
Domnule Mircea, am rugămintea, mai concentrat. |
|||||
|
Am înţeles, am şi terminat. |
|||||
|
Vă mulţumesc. |
|||||
|
... În mod tacit, şi-au dat consimţământul. Se pare că s-a dat liber la furat din 1990 încoace şi nu mai rezistă nimic în faţa infractorilor, de la agricultură, zootehnie, industrie, până la sistemul bancar. Aşteptăm răspunsul competent al ministerelor interpelate la petiţia pe care o anexăm în detaliu, a celor doi membri ai Comisiei de cenzori de la CERIAMIN Smeeni. Vă mulţumesc. Cealaltă o s-o depun în scris, ca să nu abuzez de timpul colegilor. |
|||||
|
Vă mulţumesc pentru înţelegere. |
|||||
|
Domnul deputat Ioan Sonea. Domnule Sonea, doriţi să şi prezentaţi? Nu. Aţi depus în scris. Vă mulţumesc. Doamna Lia Olguţa Vasilescu a depus în scris. Domnul deputat Adrian Mărăcineanu. |
|||||
|
|
Domnule deputat Mărăcineanu, doriţi să prezentaţi pe scurt? |
|
|||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea mea se adresează domnului Miron Mitrea, ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului. În perimetrul Gării de Nord a municipiului Ploieşti se găsesc 4 blocuri cu apartamente locuite de salariaţi ai SNCFR sau foşti salariaţi, actualmente pensionari. Din data de 7 mai a.c., acestor blocuri li s-a tăiat alimentarea cu energie electrică, alimentare întreruptă, de altfel, şi în staţia CFR mai sus-menţionată, pe motivul neachitării facturilor de către SNCFR la S.C. Electrica S.A. Familiile care locuiesc în aceste 4 blocuri, însumând 120 de persoane, susţin însă că au plătit cu regularitate costurile energiei electrice la Bucureşti - la casieria din cadrul Palatului CFR - şi este nedrept să li se oprească nu numai energia electrică, dar şi alimentarea cu apă, deoarece pompele de apă sunt alimentate electric. Totodată, vă semnalez şi starea jalnică a multor staţii de cale ferată ale Regionalei CFR Bucureşti, din judeţul Prahova, - şi nu numai -, pe timpul nopţii mai ales, când călătorii, dar şi salariaţii, stau într-o beznă totală. De aceea, vă rog, domnule ministru, să ne comunicaţi în scris punctul de vedere al ministerului şi modul de rezolvare a problemelor semnalate. |
|||||
|
Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul Ştefan Baban. Urmează domnul Ştefan Păşcuţ. |
|
|||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Prima interpelare este adresată domnului Gabriel Oprea, ca proaspăt ministru delegat pentru administraţia publică, şi domnului Romeo Postelnicu, preşedintele ANFP, şi se referă la funcţionarii publici puşi din nou la zid, la toate reglementările legate de noua Lege a funcţionarilor publici. Nu am să intru în amănunte, mă păstrez pentru data viitoare. Cealaltă interpelare se adresează doamnei ministru a muncii, solidarităţii şi familiei, doamna ministru Elena Dumitru, ca proaspăt ministru, şi este vorba despre introducerea acelor registre de evidenţă a salariaţilor şi despre hârţogăreala care urmează şi chiar aşa se intitulează: "Hârtii mai multe şi birocraţie, fenomene sporite în anul 2004". Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul Păşcuţ. Urmează domnul Kovacs şi domnul Szilágyi. |
|
|||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Am două interpelări. Prima interpelare este adresată domnului Ioan Rus, ministrul de interne şi administraţiei publice. În conformitate cu prevederile Legii nr.116/2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale, art.4 alin.2, instituţiile publice centrale şi locale au obligaţia să stabilească măsuri şi să întreprindă acţiuni de combatere a marginalizării sociale. De asemenea, în Capitolul III "Măsuri pentru prevenirea şi combaterea marginalizării sociale", la art.25 alin.2 se stipulează următoarele: "Consiliile locale pot încheia convenţii cu furnizorii de servicii prin care se angajează să suporte o parte din datoriile pe care le au persoanele şi familiile prevăzute la art.24". Pornind de la aceste prevederi ale Legii nr.116/2002 am cerut de la câteva consilii locale din judeţul Hunedoara, situaţiile trim. I/2003 privind evidenţa persoanelor marginalizate social şi măsurile care au fost întreprinse în acest sens. Din răspunsurile primite, am ajuns la concluzia că unele consilii locale nu pot, efectiv, să respecte prevederile Legii nr.116/2002, deoarece hotărârile pe care le-au adoptat în conformitate cu prevederile legii, nu pot fi susţinute cu fondurile necesare, devenind astfel inoperabile. Pentru o mai bună înţelegere, vă prezint următoarele exemple: În municipiul Petroşani, consiliul local a adoptat o hotărâre prin care, pentru familiile care îndeplinesc condiţiile prevăzute de această lege, bugetul local să suporte din facturile emise de serviciul apă-canalizare şi de furnizorul de energie electrică costurile de 3 m3 apă/familie/lună şi respectiv 50 KW/familie/lună. Din nefericire, primăria nu dispune de fondurile necesare. Consiliul municipal Brad a adoptat o hotărâre prin care un număr de 315 pensionari beneficiază de servicii publice de strictă necesitate în valoare de 123.000.000 lei, din care numai 40.200.000 lei sunt asiguraţi, restul de aproximativ 83.000.000 lei nu se regăsesc în bugetul local. Exemple similare se regăsesc şi în alte localităţi, cum ar fi: Aninoasa, Petrila, Lupeni. Faţă de cele prezentate, consider, domnule ministru, că ori bugetele locale n-au fost corect dimensionate pentru a da viaţă hotărârilor care se iau în conformitate cu Legea nr.116/2002, ori bugetele locale corect calculate au avut o altă destinaţie. În acest context, vă rog să dispuneţi o analiză la nivelul consiliilor teritoriale de aplicare a Legii nr.116/2002 şi să luaţi măsurile necesare şi oportune privind alocarea de fonduri către primăriile care se află în situaţia de a nu putea aplica prevederile legii amintite mai sus şi a hotărârilor proprii. Solicitarea mea se bazează pe prevederile art.25 alin.3 din Legea nr.116/2002 care stipulează că sumele necesare se asigură din bugetul de stat alocat Ministerului Administraţiei Publice sau din bugetele locale, potrivit legilor bugetare anuale. Aceasta a fost prima interpelare. A doua interpelare este adresată doamnei Elena Dumitru, ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei şi o să o depun în scris. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Dau cuvântul domnului deputat Szilágyi Zsolt. Urmează domnul deputat Ludovic Mardari. |
|
|||
|
Împreună cu domnul deputat Kovacs Zoltan am depus o interpelare adresată domnului prim-ministru Adrian Năstase, referitoare la politica generală a Guvernului în ceea ce priveşte retrocedarea bunurilor bisericeşti. Obiectul interpelării este de fapt prezentarea cazului concret SANIFARM S.A. care, în ciuda faptului că AVAB-ul a fost oficial anunţat de Ordinul Canonic "Pramons Stratens" şi în ciuda faptului că noi am depus această interpelare în data de 10 iunie 2003, în ciuda acestor două demersuri, acest imobil a fost vândut de AVAB pe data de 17.06.2003. Deci, abuzul asupra căruia am atras noi atenţia s-a înfăptuit. Cerem intervenţia Parchetul Naţional Anticorupţie şi cerem un răspuns clar şi tranşant la întrebarea: cum doreşte Guvernul să realizeze aplicarea Legii nr.501/2002, respectiv retrocedarea imobilelor bisericeşti, dacă imobilele cerute de culte sunt, între timp, privatizate, vândute. Vă mulţumesc pentru atenţie. |
|||||
|
Am înţeles. |
|||||
|
|
Domnul deputat Ludovic Mardari. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, În primul rând, vreau să-mi exprim nemulţumirea pentru faptul că n-am primit răspuns la întrebarea adresată primului-ministru în data de 16 iunie a.c., înregistrată cu nr.1375.A. Era vorba în acea întrebare despre Fabrica de Ţigări din Timişoara. După regulament, astăzi ar fi trebuit să primesc răspuns. Scuza cu restructurarea Guvernului nu este de acceptat, deoarece primul-ministru a rămas acelaşi. Protestez împotriva indiferenţei manifestată de Guvern faţă de problemele ridicate de parlamentari prin intermediul întrebărilor şi interpelărilor. Pentru astăzi, am două interpelări: prima este adresată domnului Mircea Beuran, ministrul sănătăţii. Solicit ca domnul ministru să se pronunţe în legătură cu situaţia şi perspectiva investiţiei - spitalul Municipal Timişoara, abandonată de aproape 7 ani. A doua interpelare este adresată domnului Ioan Rus, ministrul administraţiei şi internelor. Se referă la agenţii economici chiriaşi în imobile revendicate, care urmează a fi evacuaţi de către proprietarii de drept. Doresc ca domnul ministru să răspundă dacă s-au avut în vedere unele măsuri de protejare a acestei categorii de întreprinzători care au creat locuri de muncă şi sunt contribuabili la bugetul de stat. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul deputat Nicolae Vasilescu - două interpelări depuse în scris. Domnul Ovidiu-Virgil Drăgănescu - depus în scris. Domnul Emil Boc - trei interpelări depuse în scris. Domnul Metin Cerchez - depus în scris. Domnul Ioan Miclea - două interpelări, una depusă în scris. Domnul Andrei Ioan Chiliman - depus în scris. |
|||||
|
|
Domnul deputat Eugen Pleşa. |
|
|||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea este adresată primului-ministru, ministrului Miron Mitrea şi ministrului Mihai Tănăsescu. La începutul acestei interpelări, doresc să clarificăm o problemă foarte importantă legată de rostul şi eficienţa reală a interpelărilor. Noi dorim ca, semnalând anumite funcţionări defectuoase din viaţa reală în teritoriu, membrii Guvernului să declanşeze acţiuni corective, benefice populaţiei României. Este caraghios să se transforme această activitate într-o hârjoneală infantilă. Unii - deputaţii - critică, iar miniştrii se mobilizează pentru replici cât mai savante. Cazul avioanelor din traficul intern este elocvent. Prin motivaţii subţiri, se acoperă proasta organizare, preţurile stupide, "eficienţa" într-o zonă unicat a activităţii în România, ţară unde pierderi de mii de miliarde sunt trecute în contul contribuabililor, fără mustrări de conştiinţă ale decidenţilor guvernamentali. Aştept mai multă sobrietate şi cooperare. Interpelarea de azi se referă la situaţia unicat din România, unde nu poţi aduce o maşină, un autoturism în stare perfectă, cumpărată din Occident la un preţ accesibil nivelului derizoriu al salariilor covârşitoarei majorităţi a românilor, pentru că nu este de rangul Euro 3. Se comentează o posibilă acceptare a României în Uniunea Europeană în viitorul 2007, deci peste 4 ani, dar funcţionează deja condiţionări neaplicabile nici în Germania, nici în Bulgaria, ca de exemplu. În realitate, oricine ştie că suntem victimele unor aranjamente pe bani mulţi şi verzi între importatorii preferaţi de maşini noi, foarte scumpe şi indivizi aflaţi vremelnic în funcţii decizionale, care şi-au tras, aşa, îmi scuz exprimarea, şpăgi imense, indiferenţi la ceilalţi cetăţeni care au şi ei dreptul la micile nevoi ale vieţii. Vă cer să reanalizaţi acest aspect al importurilor auto în România, punându-vă în situaţia celor mulţi, care au şi ei tot o viaţă. Faceţi dovada unei decizii realiste aplicabile şi nu continuaţi sacrificarea românilor în avantajul mafioţilor ştiuţi, dar încă nesancţionaţi după faptele lor. Coborâţi, prin decizii viabile, în mijlocul poporului român. |
|||||
|
Au mai depus interpelări domnii deputaţi Ion Mogoş, Emil Rus, Székely Ervin-Zoltán, Petre Naidin, Eugen Nicolăescu. |
|||||
|
|
O invit pe doamna Mona Muscă. Are patru interpelări. |
|
|||
|
Vă mulţumesc frumos. Prima este adresată domnului ministru Mihai Tănăsescu. Obiectul interpelării este legalitatea selecţiei de oferte privind realizarea de marcaje de secretizare ce urmează a fi aplicate pe piesele de schimb şi echipamentele auto certificate, organizată de Registrul Auto Român în luna ianuarie 2001. A doua interpelare este adresată domnului ministru Răsvan Theodorescu, ministrul culturii şi cultelor. Obiectul interpelării: distrugerea celei mai valoroase biblioteci de filosofie din România. A treia interpelare, adresată ministrului Ioan Rus, privind cazul Hălmăjan Robert. A patra interpelare adresată ministrului Miron Mitrea, privind Registrul Auto Român, licitaţie care a avut loc în ianuarie 2001. Vă mulţumesc frumos. |
|||||
|
Vă mulţumesc şi eu. |
|||||
|
Au mai depus interpelări domnii deputaţi: Damian Brudaşca şi Ion Luchian; au depus în scris. |
|||||
|
|
Dau cuvântul doamnei deputat Mândrea Muraru Mihaela. |
|
|||
|
Doamna Mihaela Mândrea-Muraru: Domnule preşedinte, Interpelarea mea este adresată doamnei Rodica Stănoiu, ministrul justiţiei. Obiectul interpelării: măsurile ce trebuie luate privind alinierea justiţiei române la cea europeană şi respectarea Constituţiei. A fost nevoie de o decizie corectă şi imparţială a Curţii Supreme de Justiţie în cazul judecătoarei Ciucă de la Târgu.-Mureş pentru a se reaminti domnului Joiţa Tănase, procurorul general al României, justeţea deciziei Curţii Europene a Drepturilor Omului, din cazul Alexandru Pantea contra României, din 2001, potrivit căreia procurorii care sunt subordonaţi Executivului, recte procurorului general şi ministrului justiţiei, nu au dreptul să emită mandate de arestare preventivă de la 5 la 30 de zile, în locul judecătorilor. Deşi procurorii români sunt în cunoştinţă de cauză din 2001, că încalcă legea prin operarea de arestări preventive, atât procurorul general, cât şi ministrul justiţiei, nu au luat nici o măsură privind alinierea sistemului judiciar românesc la dispoziţiile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, ce au devenit obligatorii pentru autorităţile române, potrivit art.11 coroborat cu art.20 alin.2 din Constituţia României. Solicităm măsuri urgente din partea Ministerului Justiţiei pentru intrarea justiţiei româneşti în deplină legalitate şi pentru respectarea obligaţiilor asumate de Guvernul României prin tratatele internaţionale în materie de drepturile omului, la care România este parte. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. |
|||||
|
Vă mulţumesc şi eu. |
|||||
|
Vă urez o seară bună tuturor. Şedinţa s-a încheiat la ora 19,05. |
|||||
 |
