Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Constantin Niţă şi Borbély László, secretari.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Permiteţi-mi să declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că, din cei 344 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 228. Deci avem cvorumul de lucru, prezenţa aceasta urmând a fi completată prin cei care vin. Sunt absenţi 86 de depi, dintre care 19 participă la alte acţiuni parlamentare.

Daţi-mi voie ca, înainte de a începe parcurgerea proiectelor înscrise pe ordinea de zi, să vă prezint două scurte informări.

S-au înregistrat la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor următoarele două proiecte de legi:

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.75/2003 pentru ratificarea memorandumului de Înţelegere între România şi Comunitatea Europeană privind participarea României la Programul Comunitar de Acţiune în domeniul Sănătăţii Publice, semnat la Bucureşti, la 11 februarie 2003, şi la Bruxelles, la 3 aprilie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru sănătate şi familie; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 9 septembrie 2003.

În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea lit. a) a alineatului 2 al articolului 94 din Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.

A fost sesizată, în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, căreia i s-a stabilit termenul de depunere a raportului pe 4 noiembrie a.c.

În al doilea rând, vreau să solicit votul dumneavoastră pentru propunerea PNL pentru desemnarea domnului deputat Adrian Emanoil Semcu, în calitate de membru al Comisiei de industrii şi servicii, în locul domnului Dinu Patriciu, demisionat din calitatea de deputat.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Primul proiect înscris pe ordinea de zi este cel privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.63/1998 privind energia electrică şi termică. Este un proiect de lege pentru respingerea ordonanţei.

Rog iniţiatorul şi pe domnul Bivolaru să prezinte acest proiect de respingere.

Domnul ministru Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Senatul a adoptat Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.63/1998 privind energia electrică şi termică. În virtutea dispoziţiilor constituţionale şi regulamentare a fost transmis Camerei Deputaţilor. Comisia sesizată în fond de la Camera Deputaţilor, Comisia pentru industrii şi servicii, şi-a însuşit proiectul de lege în forma în care a fost prezentat. Suntem de acord cu concluziile care figurează în raportul Comisiei pentru industrii şi servicii, în sensul că să fie respinsă această ordonanţă, pentru considerentele care sunt menţionate în raport şi care vor fi prezentate din partea comisiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat Bivolaru, vă rog să prezentaţi procesul-verbal al comisiei.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Legea energiei electrice, care a fost adoptată şi de Camera Deputaţilor, prevede în mod expres la art.66 alin.2 abrogarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.63/1998 privind energia electrică şi termică, la data intrării în vigoare a noii legi, pe care, repet, şi noi am adoptat-o prin dezbatere.

În consecinţă, este şi logic ca să aprobăm această Lege de abrogare a Ordonanţei nr.63/1998 privind energia electrică şi termică.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Dacă cineva dintre dumneavoastră doreşte să intervină? Nu.

Vom supune, atunci, proiectul de lege votului final la data care va fi destinată săptămâna viitoare acestui scop, probabil, marţi.

Următorul proiect, cel de la pct.18, priveşte aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 28/2002 privind echivalarea studiilor absolvite în instituţiile militare de învăţământ ale Ministerului de Interne cu studiile de instituţiile civile de învăţământ şi a stagiului efectuat în funcţie de militari în Ministerul de Interne cu stagiul specific funcţiilor civile.

Rog reprezentantul Ministerului de Interne să susţină acest proiect.

Domnul Alexandru Fărcaş (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Onorată Cameră,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ministerul Administraţiei şi Internelor a iniţiat acest act normativ pentru a reglementa situaţia mai multor mii de persoane ofiţeri şi subofiţeri în rezervă ai fostului Minister de Interne, care, după anul 1978, au absolvit şcolile militare cu durata de 3 ani la vremea respectivă şi cărora nu li s-au aplicat prevederile actului normativ care se referea la posibilitatea ca ofiţerii absolvenţi ai şcolilor să se poată înscrie în anul IV ai facultăţilor de drept.

Situaţia acestor câteva mii de persoane este preocupantă în sensul că există numeroase cereri din partea lor, ca să li se recunoască studiile efectuate în mod legal.

Actul normativ a fost discutat şi pus la punct împreună cu Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a Camerei Deputaţilor. Executivul pledează pentru adoptarea de către dumneavoastră, stimate doamne şi domni deputaţi, a actului normativ. Suntem de acord cu propunerile şi amendamentele formulate de către comisia Camerei.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea comisiei? Doamna ministru Andronescu. Vă rog.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Întrucât, începând cu anul 1995, cu apariţia noii Legi a învăţământului, şi instituţiile militare au intrat în sistemul naţional de învăţământ, este firesc să avem această echivalare a studiilor militare. De aceea, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, evident cu câteva amendamente pe care le-am convenit şi care vor fi prezentate pe articole, susţine acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Dacă dintre dumneavoastră doreşte cineva să participe cu amendamente?

Domnul ministru Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Având în vedere modificările care s-au produs în structura Guvernului, să fiţi de acord ca să supuneţi, ca o recomandare generală, ca să fie actualizate denumirile ministerelor care sunt menţionate în cuprinsul legii şi în cuprinsul ordonanţei.

Domnul Valer Dorneanu:

Este o obligaţie, chiar, care ne revine potrivit Legii nr.24/2000, cu tehnica legislativă, şi rog staful tehnic să opereze aceste modificări, fără ca noi, în cuprinsul acestor dezbateri, să ne mai referim la ele.

La titlul proiectului de lege, dacă aveţi obiecţiuni, în afară de cea cu denumirea?

Aprobat în formularea iniţiatorului.

La articolul unic, vă rog să urmăriţi amendamentul nr.1.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.1? nu.

Admis amendamentul, se modifică titlul articolului unic, cu adăugirea "se aprobă cu următoarele modificări şi completări".

La titlul ordonanţei de urgenţă, vă rog să vedeţi din nou amendamentul nr.1, cu privire la ordonanţă, de această dată.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Admis amendamentul comisiei, se adaugă obligaţia înlocuirii denumirii ministerului.

La art.1 din ordonanţă, urmăriţi amendamentul nr.2.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat amendamentul, modificat art.1.

La art.2, urmăriţi amendamentul nr.3.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Admis amendamentul, modificat art.2.

La art.3, care este şi ultimul, urmăriţi amendamentul nr.4.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Modificat amendamentul, modificat, în consecinţă, şi art.3.

La anexă, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Am parcurs textele proiectului de lege şi ale ordonanţei de urgenţă.

Vom supune proiectul votului dumneavoastră final la data stabilită de Biroul permanent şi Comitetul ordinii de zi, repet, probabil marţi.

La pct.19 - Proiectul de Lege privind condiţiile generale pentru acordarea sprijinului financiar în agricultură şi silvicultură.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice rog să-şi ocupe locul.

Cine este din partea iniţiatorului? Mi se pare şi firesc şi obligatoriu ca să vină iniţiatorii.

Au obligaţia să vină să susţină proiectul. Îl amânăm.

La pct.20 - Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 80/2000 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile şi instituţiile publice.

Din partea Guvernului?

Domnul ministru Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Potrivit art.110 din Constituţie, în cazul în care o iniţiativă legislativă implică modificarea prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat, solicitarea informării este obligatorie. Deci, este o chestiune de constituţionalitate.

Vă rog să observaţi că această propunere legislativă, care modifică o ordonanţă cu privire la cheltuielile efectuate în administraţia publică, are implicaţii bugetare şi, ca atare, să fie restituită la comisie, pentru a se solicita procesul-verbal al Guvernului. Nesolicitarea punctului de vedere atrage neconstituţionalitatea legii.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte, aveţi vreo obiecţiune cu privire la această propunere?

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Este necesar să subliniez că această propunere legislativă nu presupune cheltuieli financiare care să fie de natură a face aplicabile prevederile menţionate de către domnul ministru Gaspar.

Domnul Valer Dorneanu:

Numai puţin, domnule preşedinte. Dumneavoastră sunteţi un om foarte riguros. Dacă se modifică normativele, de exemplu în sus, asta nu înseamnă cheltuieli suplimentare?

Domnul Ioan Oltean:

Nu se modifică normativele, domnule preşedinte, ci doar se lasă la latitudinea autorităţilor locale să le stabilească ele, şi nu la nivel central. Autorităţile locale pot să le mărească, sau pot chiar să le diminueze, în raport cu cele stabilite astăzi prin Ordonanţa nr.80.

De aceea eu consider că nu există elemente care să justifice în acest moment cheltuieli suplimentare privind funcţionarea autorităţilor locale şi judeţene. De nicăieri, din conţinutul nici al Ordonanţei nr.80, nici al propunerii de modificare a Ordonanţei nr. 80, nu rezultă că autorităţile locale angajează cheltuieli suplimentare în raport cu cele pe care le angajează astăzi. Se rezolvă prin propunerea legislativă adoptată de către comisie, este doar că se transferă responsabilitatea stabilirii numărului de personal, a cheltuielilor în sarcina autorităţilor locale şi judeţene, aşa cum este prevăzut, de altfel, prin Legea nr.215/2001 şi nimic altceva.

De aceea, noi am apreciat că nu există elemente care să justifice cheltuieli suplimentare şi, în consecinţă, comisia a trecut la dezbaterea acestei propuneri, fără a mai aştepta răspunsul Guvernului.

De altfel, domnule preşedinte, comisia a solicitat pentru fiecare act normativ, pentru fiecare propunere legislativă, că Guvernul este obligat să trimită un punct de vedere. Nu l-a trimis, comisia nu este obligată, în virtutea Regulamentului Camerei Deputaţilor şi al comisiei, să aştepte la infinit punctul de vedere al Guvernului.

De aceea, noi apreciem că nu există elemente care să justifice o retrimitere a acestei propuneri legislative la comisie şi toate elementele converg spre dezbaterea acesteia în plenul Camerei astăzi.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Prin ordonanţă sunt stabilite nişte normative de bază acolo, pentru autorităţile publice locale. Ceea ce propune iniţiatorul aici, ca să se modifice competenţa cu privire la modul de stabilire a acestora, oricum duce la nişte modificări, indiferent chiar dacă nu ar însemna majorări, dar totuşi în structura bugetelor locale legate de aceste normative sigur că se vor produce nişte modificări şi chiar dacă dânsul susţine că numai în cazul influenţelor de majorare ar fi necesar punctul de vedere, faptul că se modifică nişte prevederi care stabilesc o anumită competenţă în lege, trebuie să fie cunoscute şi de Guvern. Şi, din cauza aceasta, noi solicităm ca să fie cerut punctul de vedere al Guvernului asupra ansamblului de lege.

În plus, vreau să vă spun că există în această materie şi o ordonanţă dată de Guvern şi, ca atare, ar trebui oricum corelată. Şi, ca atare, rog ca preşedintele comisiei să fie de acord pentru restituirea şi o să comunicăm cu maximum de celeritate punctul de vedere pe această propunere legislativă.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră această propunere a Guvernului, prin domnul ministru Gaspar.

Cine este pentru? Vă rog să vă exprimaţi prin vot. 30 de voturi pentru.

Împotrivă? 18 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Cu 30 de voturi pentru şi 18 împotrivă, s-a aprobat propunerea de restituire la comisie, pentru obţinerea punctului de vedere al Guvernului, pe care-l rugăm să-l transmită cu operativitate.

Pct.21: Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.70/2003.

Din partea Ministerului Administraţiei şi Internelor, domnul ministru Fleşariu.

Staţi puţin, că suntem în procedură de urgenţă, domnule ministru. Dar, dacă tot aţi venit, foarte scurt vă rog să prezentaţi proiectul.

Domnul Ionel Fleşariu:

Da, fac o prezentare foarte scurtă.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Anul trecut, prin Ordonanţa nr.69, s-a aprobat să se dea produse lactate şi produse de panificaţie elevilor din clasele I-IV. Au beneficiat de prevederile ordonanţei peste un milion de elevi şi peste 13.125 de unităţi şcolare. Acţiunea a fost deosebit de bine primită în teritoriu. S-au făcut solicitări în sensul extinderii acestor prevederi şi la copiii preşcolari. Prin Ordonanţa nr.70 se face acest lucru, acordarea de produse lactate şi de panificaţie se va extinde şi la copiii preşcolari.

Vă rugăm să fiţi de acord cu ordonanţa. Comisia care a analizat în fond nu are observaţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Oltean, vă rog să propuneţi timpii de dezbatere şi să spuneţi care este concluzia comisiei.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Comisia a întocmit un raport favorabil Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.70/2003 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.96/2002 privind acordarea de produse lactate şi de panificaţie pentru elevii din clasele I-IV din învăţământul de stat.

Timpii de dezbatere pe care-i propun sunt de un minut pentru fiecare intervenţie şi 10 minute pentru dezbaterea raportului.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Dacă sunteţi de acord cu aceşti timpi de dezbatere?

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Vă mulţumesc.

La titlul proiectului de lege?

Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic.

Votat în unanimitate.

La titlul ordonanţei de urgenţă.

Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Cuprinsul art.I, mai exact, preambulul art.I.

Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

La pct.1.

Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Pct.2, pct.3, pct.4.

Nu sunt obiecţiuni.

Votate în unanimitate.

Pct.5, pct.6.

Nu sunt obiecţiuni.

Votate în unanimitate.

La art.II, dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate, în formularea din ordonanţă.

Am parcurs proiectul de lege.

Îl vom supune marţi votului final, dacă această zi va fi confirmată de Biroul permanent şi Comitetul ordinii de zi.

Doamna Mihaela Ionescu:

Domnule preşedinte, vă rog! Vreau să explic votul Grupului parlamentar al PRM.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

Doamna Mihaela Ionescu:

Partidul România Mare a votat această lege a partidului de guvernământ, deoarece a sesizat fenomenul încă din anul 2001, când trei deputate ale Partidului România Mare au făcut o propunere legislativă sub titlul de "Tichetele de masă pentru copiii din familiile defavorizare, al căror venit nu depăşeşte salariul mediu pe economie". La timpul respectiv, această propunere a fost respinsă, ca şi cea cu care am revenit în anul 2002, modificarea Legii privind acordarea tichetelor de masă. Deoarece, totuşi, s-a constatat că extinderea fenomenului şi faptului că Guvernul recunoaşte că suntem într-o situaţie de foamete, a făcut ca această lege să se extindă şi asupra grădiniţelor.

Regretăm că s-a ajuns la această situaţie şi că nu s-a luat în considerare şi propunerea făcut de partidul de opoziţie, care, dacă ar fi fost acceptată, probabil că nu s-ar fi ajuns la situaţia de astăzi.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Cine este autorul la Proiectul de Lege privind înfiinţarea comunei Văcăreni?

Domnul Dan Verbina.

Îi aşteptăm să vină să-şi susţină proiectul de lege.

La pct.23: Proiect de Lege privind înfiinţarea comunei Capul Câmpului.

Cine este autorul?

Îi aşteptăm să vină să-şi susţină proiectul de lege. Au fost anunţaţi?

Pct.24: Proiectul de Lege privind înfiinţarea comunei Henţeşti.

Cine este autorul? Îl aşteptăm în şedinţa următoare.

Pct.25: Propunerea legislativă privind înfiinţarea oraşului Sântana.

Cine este autorul? Îl aşteptăm data viitoare.

Pct.26: Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Ibăneşti, judeţul Vaslui.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Dumitru Bentu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Reînfiinţarea comunei Ibăneşti, prin reorganizarea actualei comune Alexandru Vlahuţă din judeţul Vaslui, este o necesitate obiectivă.

Din multitudinea de argumente în favoarea acestui act şi cu caracter reparatoriu, se detaşează procentul de 94%, reieşit în urma referendumului din 22 decembrie 2002, prin care locuitorii comunei Alexandru Vlahuţă s-au pronunţat pentru reînfiinţarea acestei entităţi administrativ-teritoriale, reprezentate de comuna Ibăneşti.

Eu sunt încredinţat că distinşii noştri colegi au reţinut şi celelalte argumente de natură istorică, economică şi socială, astfel încât votul domniilor lor să fie favorabil acestei iniţiative legislative şi în consonanţă cu aşteptările îndreptăţite ale locuitorilor acestei comune.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea comisiei?

Domnul preşedinte Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Comisia a întocmit un raport favorabil propunerii legislative privind înfiinţarea comunei Ibăneşti, judeţul Vaslui, întrucât a apreciat că toate condiţiile prevăzute de Legea nr.351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional sunt îndeplinite şi, în consecinţă, rugăm şi plenul Camerei să dea un vot favorabil.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Din partea Guvernului există vreo intervenţie? Nu.

Dacă la dezbateri, doreşte cineva să intervină?

V-am dat cuvântul şi l-aţi declinat. Vă rog. Am înţeles că aşteptaţi să vă invit de două ori, ceea ce am şi făcut.

Domnul Ionel Fleşariu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Potrivit Programului de guvernare, vreau să vă spun că a fost elaborat un proiect de lege privind organizarea mai multor comune şi oraşe. El este deja elaborat, proiectul, şi se află în avizare.

În măsura în care comuna Ibăneşti face parte din proiectul respectiv, se află în anexă, va fi eliminat de acele şi, când vom veni cu proiectul respectiv, nu va mai apare comuna Ibăneşti.

De asemenea, ceea ce am spus până acum, este valabil şi pentru următoarele două-trei proiecte care se află în aceeaşi situaţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt doritori de a participa la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege.

La titlu, vă rog să urmăriţi amendamentul nr.1.

Admis amendamentul, se modifică titlul, potrivit acestuia.

Art.1 alin.1 şi 2.

Urmăriţi amendamentul nr.2.

Admis amendamentul, se modifică art.1.

După art.2, comisia propune un text nou. Vă rog să-l urmăriţi la art.3.

Admis amendamentul, se introduce textul nou care va fi numerotat 2, cu două alineate.

Actualul art.2 va deveni 3 şi vă rog să observaţi amendamentul nr.4 ce alcătuire ne sugerează spre adoptare comisia.

Nu aveţi obiecţiuni.

Votat amendamentul, se modifică actualul art.2 şi se renumerotează 3.

Art.3, actual, comisia vi-l propune spre reformulare şi renumerotare. Urmăriţi amendamentul 5. Admis amendamentul şi se renumerotează art.3 şi se modifică, potrivit amendamentului.

Art.4 va fi renumerotat în art.5 şi comisia ni-l propune spre o uşoară modificare. Urmăriţi amendamentul 6. Este admis amendamentul, modificat şi renumerotat textul.

Art.5 urmează doar să fie renumerotat, ca urmare a voturilor noastre anterioare.

Vom păstra pentru votul final acest proiect.

Propunerea legislativă privind înfiinţarea oraşului Sântana, judeţul Arad. Din partea grupului de iniţiatori? Poftiţi, domnule Gheorghief.

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi şi colege,

Deputaţii şi senatorii judeţului Arad din tot spectrul politic vă solicită să încuviinţaţi şi să acordaţi votul dumneavoastră pentru ridicarea la rang de oraş a comunei Sântana, o comună care este deosebit de mare, cred că majoritatea dintre dumneavoastră cunosc aceasta şi au auzit de această comună, cu absolut toate facilităţile care sunt necesare pentru a deveni oraş, cu oameni foarte harnici în cîmpia asta de vest a ţării şi care vă solicită prin mine să-i acordaţi votul de încredere pentru că va face cu cinste faţă rangului de oraş al ţării noastre, al României.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule preşedinte Oltean?

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic n-a putut să ia în calcul o iniţiativă legislativă care întrunea accepţiunea tuturor forţelor politice parlamentare din judeţ. Deci ea a analizat cu foarte multă atenţie această iniţiativă, a constatat că sunt toate condiţiile îndeplinite şi a întocmit un raport favorabil. v-aş ruga să nu vă opuneţi acestui raport şi să-l votaţi în consecinţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dintre colegi mai doreşte cineva să ia cuvântul în dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea textelor.

Vă rog, domnule Coifan?

Domnul Viorel-Gheorghe Coifan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Şi întreg spectrul politic al judeţului Timiş susţine ridicarea la rang de oraş al comunei Sântana din motivele care au fost atât de pertinent invocate de colegul Titu Gheorghiof şi eu spun acest lucru şi în calitate de membru în Comisia pentru administraţie publică locală. Prin urmare, vă rugăm şi noi să sprijiniţi această iniţiativă şi vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu putem decât să salutăm această solidaritate bănăţeană. Întreb colegii de la Bihor dacă dânşii au vreo obiecţie. Mai sunt doritori? Nu.

Trecem la dezbaterea titlului proiectului de lege.

Vă rog să urmăriţi amendamentul 1. Votat amendamentul, modificat titlul proiectului de lege.

La art.1, vă rog să urmăriţi amendamentul 2. Este admis amendamentul şi este modificat art.1.

La art.2 urmăriţi, vă rog, amendamentul 3. Este admis amendamentul, modificat art.2.

Cu aceasta am parcurs texele proiectului de lege. Vom supune această lege cu caracter organic votului final la data când va fi stabilită.

V-aş ruga să-i permitem împreună doamnei deputat Mihaela Mândrea să aibă o intervenţie de procedură.

Doamna Mihaela Mândrea-Muraru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Pentru mine astăzi este a treia zi grea din viaţa mea. Primele două fiind legate de moartea părinţilor mei. Aş dori pentru început să vă citesc demisia din Partidul Umanist din România.

Domnule preşedinte Dan Voiculescu,

Subsemnata Mihaela Muraru-Mândrea, membru al Partidului Umanist din România din data de 12 aprilie 1995, prin prezenta vă anunţ că începând cu data de 4 septembrie 2003 îmi retrag adeziunea prin care mi s-a conferit calitatea de membru al partidului pe care îl conduceţi, invocând ca motiv principal schimbarea orientării PUR de la poziţia de centru (la data aderării mele), apoi centru-stânga (pe care am acceptat-o) la centru-dreapta (unde se poziţionează creştin-democraţia).

Vă mulţumesc şi vă sunt recunoscătoare pentru faptul că aţi apreciat activitatea pe care am depus-o pentru PUR în perioada 1995 - 2000, propunându-mă pe listele Polului Social Democrat din România, conferindu-mi prin alegeri titlul de deputat. Consider că în calitate de demnitar al partidului dumneavoastră m-am achitat cu devotament de sarcinile pe care mi le-aţi încredinţat.

Faptul că PUR se orientează spre dreapta politică este în neconcordanţă cu intenţiile mele, care rămân în direcţia centru, centru-stânga, optând în acest moment pentru cealaltă parte a listei pe care am candidat.

Stimaţi colegi,

Doresc să vă spun că nimeni n-ar trebui vreodată să interzică unui parlamentar al României să-şi exercite drepturile în teritoriu, aşa cum mi s-a întâmplat mie în clipa în care un venetic de la Partidul România Mare a venit în Partidul Umanist din România, spre ghinionul meu fiind în judeţul Arad. Din acel moment mi s-a interzis să-mi depun activitatea acolo. Trei luni am fost exilată în oraşul Lipova, unde am stat şi am creat Propunerea legislativă privind casele de tip familial din România. Această situaţie în care m-am găsit a fost interpretată la vremea aceea de presa din Arad ca o omertă a Partidului Umanist faţă de mine. Vreau să vă spun că umanismul, după părerea mea, este cel care va aşeza secolul XXI doctrinar. Creştin - democraţia nu poate fi umanistă, ea are ca izvor doctrinar Sfânta Evanghelie şi trebuie să ne gândim cum a apărut umanismul. A apărut ca o dogmă, ca o luptă împotriva dogmei religioase, acum 500 de ani, a apărut întâi ca fiind ateu, iar în acest moment gânditorii umanişti tocmai încercau să concilieze umanismul cu spiritualitatea şi să-l întoarcă către Dumnezeu. Deci creştin-democraţia este...

Domnul Valer Dorneanu:

Distinsă doamnă Mândrea, "..consideraţiile politice le faceţi la intervenţia politică. Aici v-aş ruga să "..

Doamna Mihaela Muraru-Mândrea:

Aveţi dreptate.

Doresc să vă mulţumesc, să le mulţumesc colegilor din PSD care m-au primit alături de dumnealor, nu am cerut nici o funcţie şi nimeni nu m-a influenţat să vin la PSD, eram de drept, de pe listele de la alegeri, în polul social-democrat din România.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate domnule preşedinte al grupului parlamentar, ştiu ce fel de procedură vreţi să utilizaţi, eu vreau să vă reamintesc că asemenea momente s-au derulat exclusiv prin prezentarea demisiei, iar când doamna Mihaela Mândrea a dorit să extindă prezentarea motivelor eu am oprit-o.

De aceea, nu vreau să transform acest moment în altceva decât o procedură de legiferare, la care ne aflăm noi acum. Vă dau cuvântul în procedură dacă aveţi ceva de spus în legătură cu procedura pe care o urmăm noi acum. Nu declaraţii politice.

Vă rog.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule preşedinte,

Asocierea numelui Partidului România Mare cu această declaraţie, demnă sau nu, o veţi aprecia domniile voastre, şi asta este procedura, este total neavenită. Dacă un om, expulzat din partidul nostru, i-a făcut greutăţi doamnei, este vina celor care l-au primit cu braţele deschise, colegii domniei sale.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Marcu Tudor:

De ce s-a legat de Partidul România Mare?

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Tudor, intervenţia dumneavoastră în ce procedură se plasează, sau în ce cadru parlamentar?

Vă rog, că acuşi ne trezeam pe stadion, dacă mai continuaţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Aş vrea să dau explicaţia. doamna deputat şi-a cerut scuze, şi în numele Grupului parlamentar al PRM le primesc.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc tuturor pentru înţelepciunea aceasta.

Urmează Propunerea legislativă privind declararea ca municipiu a oraşului Marghita, judeţul Bihor.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Teodor Cladovan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aşa cum a spus şi colegul de la Arad, şi parlamentarii din judeţul Bihor au fost alături de această iniţiativă legislativă privind declararea sau numirea oraşului Marghita ca municipiu.

Câteva date despre oraşul Marghita.

Oraşul Marghita se situează în partea de nord-vest a judeţului Bihor, este o localitatea care a fost înainte plasă, după aceea a devenit raion, în jurul ei gravitează peste 100 de mii de cetăţeni. În Marghita şomajul este sub 1%, zona petrolieră Marghita - suplacul de barcău, zona minieră Voievozi sunt în apropierea oraşului, spitalul este un spital teritorial care deserveşte pe toţi aceşti cetăţeni, oraşul este în plină dezvoltare, fapt ce atestă şi acest şomaj care este de sub 1%, de aceea rog colegii şi plenul Camerei să fie de acord cu această propunere legislativă care este iniţiată de încă doi colegi, de la PSD şi UDMR.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea comisiei?

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Raportul pe care Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic l-a întocmit acestei propuneri legislative este un raport favorabil. S-a apreciat că, în cea mai mare parte indicatorii minimali cantitativi şi calitativi ceruţi de către Legea nr.351 sunt îndepliniţi, în consecinţă, vă rugăm să susţineţi raportul comisiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Bolcaş?

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

În susţinerea acestui proiect de lege daţi-mi voie să adaug şi eu o notă sentimentală, cu caracter pur personal. Marghita este localitatea în care bunicul meu şi-a început cariera de judecător, continuând o tradiţie a tatălui său. În aceste condiţii, aş fi onorat dacă autorii acestui proiect de lege m-ar considera alături de ei. Voi vota pentru.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai doreşte cineva să intervină? Vreun alt nepot al acestei localităţi distinse?

Trecem atunci la dezbaterea proiectului de lege. La titlu, vă rog să urmăriţi amendamentul 1. Adoptat amendamentul 1, modificat titlul.

Art.1, dacă doriţi să aveţi vreo intervenţie. Comisia n-a avut amendamente. Adoptat în formula iniţiatorilor.

La art.2, vă rog să urmăriţi amendamentul 2. Nu sunt obiecţiuni. Este admis amendamentul 2.

Vom supune proiectul în ansamblu, votului dumneavoastră final, săptămâna viitoare, cum am spus, probabil marţi.

Propunerea legislativă privind declararea ca municipiu a oraşului Vulcan, judeţul Hunedoara. Au cuvântul iniţiatorii.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Ioan Rus:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Oraşul Vulcan este una dintre cele mai importante şi frumoase aşezări urbane din Valea Jiului. situat la poalele Munţilor Vâlcanului, pe cursul mijlociu al Jiului de Vest, oraşul se distinge printr-o arhitectură modernă şi o puternică dezvoltare economico-socială. Vestigiile descoperite aici, şi în special tezaurul de 32 de monede imperiale romane din bronz, atestă dezvoltarea pe aceste meleaguri a unor civilizaţii străvechi din perioada daco-romană.

Localitatea Vulcan este menţionată pentru prima dată în anul 1462, sub denumirea de Jiu-Vaidei-Vulcan, în lucrarea preotului canonic Iacob Radu din Lugoj intitulată "Istoria vicariatului greco-catolic al Haţegului".

Datorită drumului comercial, cunoscut şi sub denumirea "Drumul neamţului", şi a punctului vamal existent aici, până la construirea căii ferate Simeria-Petroşani - 1868-1870 -, localitatea Vulcan a fost centrul administrativ şi economic al Văii Jiului.

Primele prospecţiuni geologice din zonă au confirmat oficial prezenţa cărbunelui în anul 1835, iar din anul 1840 începe exploatarea la zi a florimentelor de cărbune. Cărbunele extras la Vulcan este utilizat iniţial pentru transportul cu locomotive pe calea ferată şi ulterior la centrala electrică Vulcan, care a fost pusă în funcţiune în anul 1900.

După anul 1953 începe construirea Centralei termoelectrice Paroşeni la care în anul 1956 se pune în funcţiune primul turbogenerator de 50 de megawaţi, care a fost cel mai mare din ţară la acea vreme.

În prezent, oraşul Vulcan realizează cea mai mare producţie de cărbune din Valea Jiului, peste 900 de mii de tone pe an, asigurând agentul termic pentru majoritatea localităţilor din zonă şi pulsând în sistemul energetic naţional circa 30 de magawaţi pe zi.

Astăzi oraşul Vulcan prezintă elementele şi nivelul de dotare şi dezvoltare economico-socială care îl recomandă ca pe o aşezare urbană de interes deosebit, având o populaţie de 29.787 de locuitori, conform datelor provizorii de la recensământul populaţiei şi locuinţelor desfăşurat în luna martie 2002, din care 52% reprezintă populaţia activă.

În conformitate cu prevederile art.3 alin.1 din Legea nr.351/2002 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a - reţeaua de localităţi, populaţia a fost consultată în legătură cu trecerea localităţii Vulcan de la rangul III la rangul II, de municipiu, în cadrul referendumului organizat în data de 15.09.2002.

Din cele 24.823 de persoane înscrise pe listele electorale au participat la vot 14.709, în proporţie de 59%, iar din acestea, 14.222, respectiv 96%, au răspuns "da".

Considerând că prin votul dumneavoastră afirmativ răspundem dorinţei populaţiei din acea zonă, vă mulţumesc anticipat.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul preşedinte al comisiei, domnul deputat Oltean?

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Raportul este favorabil acestei propuneri legislative. Toate condiţiile prevăzute în Legea nr.351/2002 sunt îndeplinite, de aceea, vă rog şi eu să-l susţineţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă altcineva dintre colegi doreşte să participe la dezbateri generale?

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege. cu privire la titlu, vă rog să observaţi amendamentul 1. Este admis amendamentul şi este modificat titlul.

Cu privire la art.1, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia n-a avut amendamente. Votat textul iniţiatorului. La art. 2 urmăriţi amendamentul 2. Este admis amendamentul şi este modificat textul.

Vom supune, ca urmare a parcurgerii textelor acestui proiect, votului final marţi.

Propunerea legislativă privind declararea ca municipiu a oraşului Lupeni, judeţul Hunedoara.

Domnul deputat Rus a monopolizat toate declarările de oraş. Mai sunt oraşe în judeţul dumneavoastră, nemunicipii? Vă mulţumesc. Mai lăsaţi şi pentru legislatura următoare, sesiunea următoare.

Vă rog.

Domnul Ioan Rus:

Este un judeţ cu număr mare de oraşe.

Domnul Valer Dorneanu:

Este o densitate mare de populaţie.

Domnul Ioan Rus:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Oraşul Lupeni reprezintă simbolul tradiţiei istorice şi economice a Văii Jiului. având la origini un aşezământ monoindustrializat specializat în extragerea şi prepararea cărbunelui, oraşul cunoaşte astăzi o reclădire economică şi socială.

Atestat documentar încă din anul 1770, ca o aşezare cu o populaţie de peste 500 de persoane şi o colonie în expansiune, denumită Bărbătenii de Sus, localitatea a reprezentat un refugiu permanent pentru locuitorii din Ţara Haţegului, în faţa marilor invazii, culminând cu cea turcească din anul 1788.

Dezvoltarea localităţii este determinată de descoperirea zăcămintelor carbonifere şi de începutul exploatării acestora. Suportând o perioadă îndelungată de colonizare, zona cunoaşte în perioada interbelică cea mai puternică populare şi dezvoltare locativă. Datorită poziţiei sale central-geografice în Valea Jiului, localitatea a constituit un permanent factor de echilibru şi coordonare pentru zonele învecinate. Evenimentele legate de revolta minerilor din anii 1929 şi 1977 îi consacră oraşului meritul de lider în opinia muncitorească.

În anul 1860 se deschide prima şcoală din localitate, în 1984 cea de-a doua, iar în 1912 primul spital. Construcţia, între anii 1890 şi 1892 a căii ferate Simeria - Lupeni oferă zonei deschidere în valorificarea propriilor zăcăminte. Construcţia Fabricii de mătase "Vâscoza Lupeni" la începutul secolului XX reprezintă primul pas în diversificarea economică a localităţii. În anul 1941 acestuia i-a fost oferit rangul de oraş.

Astăzi oraşul Lupeni reprezintă elementele şi nivelul de dotare şi dezvoltare economico-socială care îl recomandă ca pe o aşezare urbană de interes deosebit, având o populaţie de 30.543 de locuitori, conform datelor provizorii de la ultimul recensământ.

În conformitate cu prevederile art.3 alin.1 din Legea nr.351/2002 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a reţeaua de localităţi, populaţia a fost consultată în legătură cu trecerea localităţii Lupeni la rangul de municipiu, în cadrul referendumului organizat în data de 28.07.2002.

Din cele 24.606 persoane înscrise pe listele electorale au participat la vot 16.037, respectiv 65,17%, iar dintre acestea, 15.553, respectiv 96,98%, au răspuns afirmativ.

Ca reprezentant şi ca deputat în Circumscripţia electorală a judeţului Hunedoara şi reprezentant al Văii Jiului, vă rog a acorda votul afirmativ acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul preşedinte Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte, ca să încheiem seria oraşelor transformate în municipiu din judeţul Hunedoara, comisia a întocmit un raport favorabil şi acestei propuneri legislative, apreciind că sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute de către actele normative ce reglementează acest domeniu.

Drept consecinţă, domnilor colegi, vă rog să susţineţi şi dumneavoastră raportul comisiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă, dintre colegi, doreşte cineva să intervină în dezbateri generale? Nu sunt.

Trecem atunci la dezbaterea textelor proiectului de lege.

La titlu, dacă aveţi obiecţiuni cu privire la amendamentul pe care îl propune comisia pentru uşoara ameliorare ca tehnică legislativă a lui. Este admis amendamentul, modificat titlul legii.

La art.1 comisia n-a avut obiecţii, dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi. Adoptat textul art.1.

La art.2 urmăriţi amendamentul 2. Este admis amendamentul şi este modificat textul art.2. Am parcurs proiectul de lege, îl vom supune votului final în şedinţa de luni.

Un proiect amânat pentru că lipsea iniţiatorul se referă la înfiinţarea comunei Văcăreni, judeţul Tulcea.

Rog autorul să-l prezinte, iniţiatorul mai exact.

Domnul Dan Verbina:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Grupul de deputaţi care reprezintă judeţul Tulcea susţin înfiinţarea comunei Văcăreni care aparţine actualmente de comuna Luncaviţa, judeţul Tulcea.

Condiţiile cerute de lege sunt îndeplinite, de aceea, vă rog să acordaţi votul favorabil pentru înfiinţarea acestei comune.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul preşedinte, domnul Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Raportul este favorabil, rugăm plenul să-l susţină.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dintre dumneavoastră doreşte cineva să participe la dezbateri?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Am observat că este o redenumire a acestei unităţi administrative care se reorganizează, se redenumeşte Văcăreni, din numele unei alte comune componente.

Eventual, în onoarea cui s-a făcut această redenumire?

Domnul Dan Verbina:

Nu se redenumeşte. satul Văcăreni aparţine comunei Luncaviţa. Deci prin divizare, rămâne comuna Luncaviţa şi se înfiinţează comuna Văcăreni.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Titlul a rămas acelaşi.

Domnule Oltean, la titlu nu aţi avut amendament. Bun.

Dacă dumneavoastră aveţi obiecţii la titlu? Adoptat în formula iniţiatorului.

La art.1 urmăriţi amendamentul 1. Nu sunt obiecţiuni. Este admis amendamentul şi este modificat art.1.

La art.2 nu sunt obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu sunt.

Votat textul iniţiatorului.

La art.3 urmăriţi amendamentul 2. Este admis amendamentul şi este modificat art.3.

La art.4 urmăriţi amendamentul 3. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 3. Nu sunt. Este admis amendamentul 3 şi se modifică integral art.4.

La art.5 urmăriţi amendamentul 4. Este admis amendamentul 4, este modificat art.5.

Am parcurs textele acestui proiect. Îl vom supune votului final marţi.

Următorul proiect, cel de la pct.30, Propunerea legislativă privind declararea ca municipiu a oraşului Gheorgheni.

Domnul Becsek, iniţiatorul.

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prima menţiune documentară a localităţii datează din anul 1332 cu ocazia conscrierii populaţiei pentru dijma papală. Treptat localitatea a devenit o aşezare importantă, cu dreptul de a ţine două iarmaroace anual. Începând cu anul 1637, din ce în ce mai multe familii armeneşti refugiate din Moldova se stabilesc în Gheorgheni, transformând localitatea într-un important centru comercial.

În cursul secolului al XVIII-lea, aşezarea a devenit cel mai important centru economic din nord-estul Transilvaniei. Caracterul urban al localităţii s-a concretizat prin evoluţia numerică a breslelor, a manufacturilor şi a companiilor comerciale.

Secolul al XIX-lea reprezintă o nouă etapă de dezvoltare a aşezării de pe lângă pârâul Berchia. Apariţia corporaţiilor micilor meşteşugari de tip capitalist şi a fabricilor, după anul 1880, a contribuit la crearea aspectului actual al centrului aşezării. Procesul de dezvoltare economică a continuat neîntrerupt, astfel că la începutul secolului XX în oraş erau 7 fabrici şi alte 360 de ateliere de producţie. Acest proces s-a concretizat prin acordarea titlului de oraş în anul 1907.

În perioada de după primul război mondial, oraşul şi-a păstrat importanţa sa economică, iar începând cu anul 1968 s-au construit numeroase fabrici şi s-a trecut la exploatarea mai eficientă a resurselor balneare şi turistice.

Oraşul Gheorgheni îndeplineşte principalii indicatori cantitativi şi calitativi de definire a municipiilor, prevăzuţi în Legea nr.351/2001.

Prin urmare, vă rog să votaţi proiectul de lege în forma propusă de comisie.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Şi această propunere legislativă a fost luată în dezbaterea comisiei cu foarte multă atenţie şi cu unanimitate de voturi s-a întocmit un raport favorabil, apreciindu-se că există toate condiţiile îndeplinite pentru ca oraşul Gheorgheni să capete statutul de municipiu.

Drept consecinţă, domnilor colegi, v-aş ruga să vă exprimaţi un vot favorabil.

Fiindcă se încheie aici seria de propuneri legislative care au vizat un alt statut pentru unele din localităţile ţării, mi-aş propune să fac o precizare, fără să fiu acuzat de maliţiozitate, şi anume că nici una din propunerile susţinute astăzi aici nu au avut o susţinere guvernamentală şi că fiecare propunere legislativă, în sine, presupune cheltuieli financiare suplimentare, o dată ce actul normativ va intra în vigoare.

Cu toate acestea, domnul ministru Gaspar nu a solicitat nici retrimiterea la comisie, nici neadoptarea actului normativ. Deci, n-a făcut trimitere la acte normative pe care le-a invocat atunci când a fost vorba de o propunere legislativă ce avea alt conţinut. Am spus asta doar din dorinţa de a sugera că atunci când susţinem o anumită prevedere legală, să avem în vedere un tratament egal sau nediscriminatoriu al tuturor actelor normative ce vizează domeniul respectiv.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Tudor, vă rog.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Intrând direct în subiect, asist de la un timp la o multitudine de propuneri de a transforma oraşele, cu diferite motivaţii, mai mult sau mai puţin justificate sau pertinente, în municipii.

Eu vreau să spun că, spre necazul nostru, nu există nişte criterii foarte stricte în ce constă calitatea unui oraş de a fi oraş sau de a deveni municipiu sau comună de a deveni oraş.

Din motivaţiile pe care le am aici în faţă, în privinţa propunerii de transformare a oraşului Gheorgheni în municipiu, eu reţin, de fapt, următoarele: că s-a crescut economia dinamic - lucru valabil aproape pentru toate satele din ţară - şi că principalul argument pentru care se justifică solicitarea în faţa Parlamentului este că Gheorghenii, oraşul, a adus un sentiment de nemulţumire în rândul localnicilor, că nu se transformă în municipiu. Primul argument este că este o nemulţumire.

Al doilea: că a devenit un important centru universitar. Dar acest important centru universitar, fără să diminuez cu nimic meritele celor care sunt acolo - dar argumentarea şi justificarea trebuie analizată - au un singur colegiu, care aparţine de o filială a Universităţii Babeş Bolyai din Cluj Napoca şi care are nişte secţii: turism, topografie, mediu, rezervaţii naturale. Deci, cu un singur colegiu, cum pot să zic că este un important centru universitar în ţara noastră, pentru că sunt oraşe cu mult mai multe performanţe universitare decât acest singur colegiu.

Apoi, faptul că are 21.000 de cetăţeni, la recensământul anterior, că ultimul nu s-a finalizat. Se ştiu cifrele, dar nu se dau, probabil că nu sunt oficiale! Aceşti 21.000 de cetăţeni, ca argument, ar însemna ca încă câteva zeci de oraşe din ţară să devină municipii.

Eu vă reamintesc următorul lucru: în Prahova, unde sunt deputat, există numai două municipii: Câmpina şi Sinaia. Câmpina 45.000 de oameni, Sinaia pe-aproape. Şi nu mai vorbesc de forţă de altă natură, care sunt mai mari decât ale Gheorgheniului.

În acest fel, cu justificările acestea, judeţul Prahova, care este cel mai mare din ţară, faţă de judeţul Harghita care este mult mai mult decât jumătate din el, ar trebui să aibă vreo 20 de municipii. Nu ne putem juca cu asemenea propuneri numai pentru că unii dintre parlamentarii noştri din partidul de guvernământ sunt deputaţi din acel judeţ, ci sau poate că s-a căzut de acord în protocolul de colaborare P.S.D.- U.D.M.R. ca să fie susţinută o asemenea propunere, ca U.D.M.R.-ul să câştige, în continuare, mai mulţi aderenţi, probabil şi din rândul cetăţenilor de etnie română. N-am nimic împotrivă, dar să facă ceva pentru oraşul Gheorgheni, nu să solicite din bugetul naţional fonduri suplimentare mult mai mari, pentru a transforma acest oraş, care nu are încă în motivaţiile date în proiectul de lege propus justificarea necesară pentru a deveni municipiu. Mai sunt încă multe alte argumente; urmează chiar şi alte propuneri în continuare, care sfidează chiar logica. Oraşe aproape de desfiinţare, după ce s-au desfiinţat industriile din acel oraş, oraşe care au fost înjumătăţite la populaţie sau, oricum, mult diminuate faţă de anterior şi se propun pur şi simplu municipiu, numai pentru că suntem noi deputaţi acolo, să ne facem un lobby important pentru viitoarele alegeri?

Partidul România Mare condamnă astfel de atitudini necorecte, nelegale, imorale, la care anumiţi deputaţi din rândul nostru sau politicieni, nu numai deputaţi, recurg pentru a-şi asigura un loc în Parlamentul viitor.

Noi, dacă se va aproba această propunere, vom ataca la Curtea Constituţională, aducând argumente suficiente şi pentru altele care urmează, propuneri, că se încalcă măcar o cutumă, dacă nu nişte reguli cert stabilite, pentru a fi transformat un oraş în municipiu. În acest fel, noi ar trebui, fiecare din judeţele noastre, să transformăm jumătate din ţară în municipii. Eu n-am nimic împotrivă! M-aş bucura enorm să nu mai existe sate, să existe numai comune şi cât mai puţine, să existe cât mai multe oraşe şi acestea să aibă o asemenea pondere în economia naţională, în învăţământ, în viaţa socială, în întreaga ţară, în viaţa internaţională europeană, eventual, cum sunt alte oraşe, cum e Clujul sau altele, Bucureştiul, eventual, să se îndeplinească şi să nu mai avem astfel de oprelişti pe care le promovez eu acum. Dar atâta timp cât ne satisfacem orgolii de politicianişti pentru viitoarele alegeri, sugând în continuare din bugetul ţării, numai pentru ca să dăm un statut care nu este în prezent justificat unor anumitor oraşe, mi se pare cel puţin exagerat, dacă nu incorect sau nelegal.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Cer şi eu cuvântul, pentru că, deşi nu mi s-a pronunţat numele, către mine s-a făcut referire şi oricum aveam de gând să iau cuvântul, în cunoştinţă de cauză.

Domnul Marcu Tudor:

Eu m-am referit la membrii U.D.M.R. Nu, domnule preşedinte, nu puteţi lua cuvântul numai când vreţi dumneavoastră să vi-l daţi, că nici nouă nu ni-l daţi când vrem. Dumneavoastră nu aveţi dreptul la replică, pentru că eu nu v-am pronunţat numele; m-am gândit la cu totul altceva.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, iau cuvântul pentru că sunt conjudeţean.

Domnul Marcu Tudor:

Luaţi cuvântul în replică! Am înţeles că v-am pronunţat numele! Nu aveţi dreptate!

Nu am pronunţat numele nimănui, nici măcar al domnului... Poate m-am referit la domnia sa. Eu vreau să respectaţi şi dumneavoastră cutuma pe care ne obligaţi să o respectăm şi să vă înscrieţi în regula normală aici, ca atunci când aveţi de luat cuvântul să veniţi aici, să spuneţi motivaţia pentru care luaţi cuvântul şi care este incorectă în cazul de faţă şi să vă trataţi la fel ca noi. Eu aşa fac la comisia mea de apărare. Atunci când iau cuvântul ca preşedinte de comisie spun într-un anume fel, când vreau să-mi motivez justificarea mea spun acest lucru şi decad din calitatea de preşedinte şi pur şi simplu rămân în calitatea de membru al comisiei, aşa cum trebuie să faceţi şi dumneavoastră, dacă sunteţi democrat.

Vă mulţumesc. Aceasta în replică la faptul că m-aţi bătut adineauri, fără să aveţi dreptate şi nu am acordat replică la ce mi-aţi zis adineauri.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi. Vă liniştesc, până vine colegul meu, stimate coleg, aveam de gând să merg la tribună, dar pentru că dumneavoastră eraţi cu spatele la cei care discută, nu cred că mai e cazul să fac nici un comentariu.

Poftiţi.

Domnul Márton Arpád Francisc:

Cred că am dreptul la replică, pentru că, cu toţii aţi auzit că la un moment dat antevorbitorul meu a pomenit numele grupului parlamentar.

Evident, această susţinere e cusută cu aţă albă, mai ales că liderul acestui grup, adineauri, a susţinut, chiar a solicitat să fie considerat coiniţiatorul declarării ca municipiu a unui alt oraş, care, credeţi-mă, am rude în ambele, rude destul de apropiate, are cam aceeaşi mărime şi se justifică la fel să fie declarat municipiu, ca şi Gheorgheni.

Mai departe, s-a invocat un element referitor la posibilitatea de dezvoltare economică a acestui oraş care este, din contră, una în descreştere, care nu s-a ridicat la un alt oraş, poate pentru că nici unul nu era în judeţul Harghita, ci în judeţul Bihor şi Hunedoara.

Este clar o opţiune a grupului pe care îl reprezentaţi, cred că astfel de discriminări pe bază etnică nu se pot face în acest Parlament.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Ciupercă.

Domnul Vasile Silvian Ciupercă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

N-aş vrea să rămâneţi cu impresia că există o legătură directă între rangul unor unităţi administrativ teritoriale şi bugetul de stat. Reamintesc colegului deputat Tudor că această demnitate de unitate administrativ teritorială municipală nu-i arogă nici un fel de drepturi în plus în sistemul de echilibrare financiară. Dimpotrivă, ridicarea în rang a localităţilor înseamnă o fiscalitate locală mai ridicată, deci o contribuţie a cetăţenilor mai mare prin fiscalitatea locală la bugetul local şi nici un sistem de echilibrare financiară, prevăzut în legile bugetare anuale, în Legea bugetului, în Legea finanţelor publice locale şi în Legea finanţelor publice, nu arogă nici un drept suplimentar municipiilor în ceea ce priveşte sistemul de echilibrare bugetară.

Cred că este în interesul ţării să ridicăm condiţiile de viaţă de la nivel rural la nivel urban, iar acesta este aspectul de fond al problemei: condiţii de viaţă urbană şi celelalte aspecte ţinând de rangul localităţii să rămână la îndemâna cetăţenilor şi la libera lor voinţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Daţi-mi voie să-mi exprim şi eu punctul de vedere. (Coboară la tribună)

Vreau să vă spun că n-am de gând deloc să intru în tenta naţionalistă care vrea să i se dea acestui proiect de lege, care nu are nimic din aceasta. Vreau să-mi expun punctul de vedere ca unul care cunosc foarte bine acest oraş, încă din copilărie.

Este unul dintre cele mai străvechi oraşe din Transilvania, acest oraş a avut de foarte mult timp una din cele mai frumoase instituţii de învăţământ liceal, unde au învăţat alături români şi maghiari, deţine unul dintre cele mai frumoase spitale, cu oameni care deservesc extraordinar pacienţii şi unul din ei a fost românul Onisei care a avut acolo un accident de muncă, chiar într-o campanie electorală. Este un nod de civilizaţie, nu numai de circulaţie. Aici întotdeauna s-au întretăiat civilizaţia ardeleană cu cea venită dinspre Moldova, prin Bicaz şi vreau să vă spun că este şi un model de convieţuire între cele două etnii.

Este un oraş harnic, cu oameni extraordinari, e un oraş curat, aşa cum sunt multe din oraşele harghitene şi din Ardeal, este un oraş unde industria n-a murit şi n-a murit şi din cauza preocupării, atât a edililor, cât şi a cetăţenilor.

Iată de ce, din convingere şi nu pentru faptul că suntem parteneri cu cineva, eu cred că măcar atunci când vorbim de localităţile noastre, de problemele care nu trebuie neapărat să le dăm tentă politică, trebuie să avem puterea să fim obiectivi.

Şi mai cred că trebuie să ne gândim la un lucru: s-a spus aici despre o tentativă, despre o ofensivă a oraşelor mici, că o să ne copleşească ţara şi nu vom mai avea oraşe.

Nu ştiu dacă este o politică foarte bună să blochez, practic, dorinţa de progres a unei localităţi, să o baţi în cuie pentru totdeauna, pentru că nu vrei ca într-un anumit judeţ să existe posibilităţi de progres. Ar însemna să ţinem toate satele sate şi nu ştiu dacă din partea unui partid politic n-au existat sau nu ştiu dacă există vreun partid politic care să nu fi avut câteva zeci de propuneri, fie pentru transformarea satelor în comune, fie pentru transformarea comunelor în oraşe, fie pentru transformarea oraşelor mici în municipii.

Haideţi, stimaţi colegi, să abandonăm din când în când tentele naţionaliste şi să încercăm să judecăm obiectiv.

Vă mulţumesc. (Revine la prezidiu)

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Dacă îmi daţi cuvântul pe probleme tehnice?

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

În primul rând, şi în nume personal şi în numele Grupului parlamentar al Partidului România Mare, vreau să-mi exprim direct şi i-aş ruga pe colegii deputaţi de zonă să transmită întreaga noastră simpatie pentru locuitorii comunelor Gheorgheni şi Lacul Roşu, români sau maghiari deopotrivă.

Voci din sală:

Oraşe!

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Va fi, se cere să fie oraş.

În aceste condiţii, eu aş dori şi pornind de la aceste premise realiste pe care le-a cantonat şi domnul deputat Valer Dorneanu de la acest microfon, aş dori, însă, să analizez acest act ce vi se propune, tocmai pentru ca să fie realizat în parametrii corectitudinii.

Aici sunt două probleme care sunt de ordin general. Fără nici o discuţie, avem o rezervă faţă de această inflaţie de declarări de comune oraşe şi aşa mai departe şi nu suntem prezumţioşi, ci afirmăm direct că de multe ori, pe acest număr generic, se realizează o manevră nu numai propagandistică, dar şi o manevră de cantonare administrativă, în vederea viitoarelor alegeri, a partidului de guvernământ. Este un lucru cunoscut, dar trebuie să-l apreciem de la caz la caz.

În al doilea rând, daţi-mi voie să mă adresez direct domnului deputat Valer Dorneanu. Spre deosebire de alţii, tezele naţionaliste nu le vom abandona niciodată, pentru că viitorul acestui popor român este teza fundamentală după care urmărim absolut orice obiectiv în activitatea noastră parlamentară.

Dacă unii le abandonează, este în funcţie de demnitatea lor şi îi priveşte. Cum se spune în Biblie: nu noi îi judecăm!

În ceea ce priveşte observaţiile mele pur tehnice, vreau să vă spun că, din păcate, nu se poate supune la vot acest proiect de lege, având în vedere că el se bazează pe un recensământ fals.

Vă rog să urmăriţi centralizatorul acestui recensământ care vi s-a înfăţişat şi să constataţi că există centralizate nouă circumscripţii sau secţii de votare, cu număr de persoane înscrise, variabil de la 2.610 la 79, dar la Secţia de votare nr. 9 nu există nici o persoană înscrisă în listă pentru referendum, deşi la această secţie de votare apar 60 de voturi pentru.

Categoric că ne aflăm în prezenţa unui act care nu poate să fundamenteze o lege. Poate am fost dur spunând că este fals, dar am inclus în noţiunea de fals şi o greşeală neverificată de cei care au depus acest centralizator.

În aceste condiţii, solicit retrimiterea la comisie, ca să ni se înfăţişeze adevăratele rezultate ale unui alt referendum. Nu este vorba de o greşeală pe care noi o putem corecta din goana condeiului aici, este un act.

În al doilea rând, acest oraş, ce urmează a fi constituit municipiu, prin proiectul de lege, urmează să subsumeze localităţi componente de numire Gheorgheni şi Lacul Roşu.

După câte ştiu, localitatea Lacul Roşu are statut de staţiune balneoclimaterică şi este mai mult decât discutabilă includerea unei staţiuni balneoclimaterice în perimetrul administrativ al unui municipiu.

Este necesar aici avizul ministerului care transportă turismul, sau cum s-a fi numind el la această oră, pentru a fundamenta condiţiile în care, prin includerea într-un municipiu a unei staţiuni balneoclimaterice - situaţie de excepţie - aceasta mai poate să funcţioneze ca atare.

Este un al doilea motiv, pur tehnic, pentru care solicit retrimiterea proiectului la comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Ioan Oltean. Vă rog să vă referiţi şi la condiţiile de ansamblu pe care trebuie să le îndeplinească un municipiu şi dacă dumneavoastră aţi verificat excepţia ridicată cu privire la corectitudinea recensământului.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Este necesar să precizez că schimbarea statutului juridic a unei localităţi din comună în oraş, din oraş în municipiu este foarte bine reglementată prin Legea nr. 351/2001 privind planul de amenajare a teritoriului naţional, Secţiunea a IV-a, Reţeaua de localităţi.

Orice fel de schimbare a statutului juridic nu se poate face decât cu respectarea strictă a tuturor prevederilor şi a tuturor condiţiilor impuse de această lege, prevederi care se coroborează cu cele ale Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.

Atunci când am fost sesizaţi cu această propunere legislativă, ea n-a fost depusă în dezbaterea comisiei până n-am verificat dacă aceste criterii sunt îndeplinite.

Aş vrea să precizez că doar criteriul de populaţie este singurul pe care această propunere legislativă nu-l îndeplineşte, însă comisia a apreciat, luând în analiză toţi factorii determinanţi, că acest criteriu nu poate fi de natură a împiedica nesusţinerea schimbării statutului juridic al acestei localităţi.

Aş vrea să precizez, de asemenea, că Lacul Roşu este o localitate care face parte din localităţile componente ale oraşului Gheorgheni, conform Legii nr. 2/1968. În consecinţă, nu poate fi vorba de încălcarea prevederilor legale în vigoare.

De asemenea, în ce priveşte rezultatele referendumului la Secţia de votare nr. 9 pe care domnul deputat Bolcaş a invocat-o ca fiind ilegală, datele care sunt la dosarul acestei propuneri legislative şi pe care noi le-am luat în calcul susţin că pe listele de referendum au fost înscrise la această secţie de votare 70 de persoane, toate 70 au participat şi au votat...

Domnul Marcu Tudor (din sală):

O linie trasă!

Domnul Ioan Oltean:

La mine nu este trasă nici un fel de linie... Din care: 60 de voturi valabil exprimate, 10 voturi nule.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Poftiţi centralizatorul. Este linie?!

Domnul Ioan Oltean:

În centralizator este linie, eu am, însă, procesul-verbal încheiat la Secţia de votare nr. 9, semnat, ştampilat, parafat, din care rezultă că au existat persoane ce s-au prezentat la vot şi au votat în consecinţă.

Din aceste considerente, comisia a apreciat că nu există elemente care să împiedice susţinerea acestei propuneri legislative şi raportul pe care l-a întocmit a fost unul favorabil. Eu nu pot decât să menţin acest punct de vedere al comisiei şi să vă rog, domnilor colegi, să-l susţineţi şi dumneavoastră. Vă mulţumesc.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Domnule preşedinte, 10 secunde!

Domnul Valer Dorneanu:

Aveţi cuvântul.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dumneavoastră aţi fost de acord să ne lămurim puţin cu criteriile în care se pot înscrie oraşele pentru a căpăta statutul de municipiu şi aşa gândeam că trebuie să răspundă şi domnul preşedinte. Din păcate, domnia sa ori n-a înţeles că noi vrem ca aceste principii cât de cât să fie explicate şi nu să afirme că le-a îndeplinit - că aceasta ştiam şi noi, după prima expunere de motive - şi în al doilea rând vreau să-i fac observaţia domnului preşedinte de comisie că domnia sa a fost superficial când a întocmit actele. Noi avem nişte acte cu nişte date, iar domnia sa are un proces-verbal cu totul altele. Aşa de superficial se lucrează la această comisie? Păi bineînţeles că trebuie criticat! Şi în condiţiile acestea, nu putem fi de acord cu discuţii în bună cunoştinţă de cauză.

Solicit pe domnul preşedinte de comisie să explice, pentru că eu am o nelămurire. Nu sunt un om priceput în administraţia publică şi locală, recunosc, am alt statut de studii superioare, dar atunci când se dau cifrele acelea în expunerea de motive: că are atâta producţie, că are atâta venit naţional pe cap de locuitor, că are atâtea performanţe economice, în ce limită se înscriu, dacă domnia sa zice că sunt foarte clar... Adică, ne-a şi persiflat puţin, pe mine! ".. foarte clar delimitate în legea aceea... Dacă sunt foarte clar, să ni le explice, cât de cât, aici, nu să spună că se îndeplinesc.

Şi încă ultimul. Acel criteriu al populaţiei este foarte important. Eu l-am invocat primul. În condiţiile acestea, dacă o comisie ca a domniei sale poate spune că multe oraşe din judeţul Prahova - să revin la acesta, că îl ştiu mai bine - îndeplinesc criteriul populaţiei, din acele criterii prevăzute de legea pe 2001, atunci vin şi eu imediat şi mai fac vreo zece municipii.

Dar, eu socotesc că domnia sa trebuie să ne lămurească asupra tuturor acestor probleme, nu să le bălmăjească puţin aici, ca să inducă puţin un sentiment că noi suntem vinovaţi şi nu domnia sa, care a fost superficial în întocmirea acestor documente.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog, domnule preşedinte Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

A intra într-o discuţie cu domnul deputat Tudor înseamnă pierdere de timp, evident.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Drept la replică!

Domnul Ioan Oltean:

Eu, însă, îmi pot permite să-i pun la dispoziţie toată documentaţia pe care comisia a avut-o în vedere atunci când a analizat această propunere legislativă. Mi se pare absolut inutil ca eu să plictisesc o întreagă sală cu informaţii pe care domnia sa nu le cunoaşte. Poate să pună mâna pe carte şi să citească.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să respectaţi Regulamentul.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Una măcar să spună!

Pe de altă parte, vreau să îi amintesc domnului deputat Tudor şi colegilor dânsului că doar în urmă cu o jumătate de oră în dezbaterea plenului a fost o altă propunere legislativă a cărei asemănare cu aceasta este aproape totală. La vremea respectivă nu numai că nu a contestat, ci a venit şi a susţinut propunerea respectivă. Iată modul de acţiune al unor deputaţi şi lipsa totală de informare şi de bunăcredinţă.

Domnule preşedinte,

Vă asigur pe dumneavoastră şi pe toţi colegii că la nivelul Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic nu se manifestă superficialitate atunci când este vorba de analiza unui act normativ.

La nivelul acestei comisii sunt oameni care au lucrat în administraţie publică şi care au o pregătire adecvată. Sunt oameni care nu au lucrat în armată, ci au lucrat în administraţia publică efectiv şi îşi pot permite să aibă un punct de vedere autorizat.

Nu mi-aş putea permite să vin în faţa dumneavoastră pentru a susţine o propunere legislativă sau un raport atâta timp cât nu am convingerea fermă că propunerea sau raportul reflectă realitatea şi sunt întru totul în consens cu actele normative în vigoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Vă rog, domnule preşedinte. Drept la replică!

Domnul Valer Dorneanu:

V-a pomenit numele domnul Oltean?

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Da.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, şi v-aş ruga să fiţi şi dumneavoastră atent la ceea ce discutăm, cum suntem şi noi. Altfel, ştiaţi că mi-a pronunţat numele de două ori, ba chiar şi după aceea, într-un context de frază.

Eu vreau să îi solicit domnului preşedinte de comisie să îşi ceară scuze asupra jignirii pe care mi-a adus-o. Rareori mă jigneşte cineva. Şi numai când cineva mă supără mă manifest ca astăzi, după ce domnul Dorneanu m-a taxat nemeritat chiar la începutul şedinţei.

Domnule preşedinte de comisie, din păcate nu vă reţin numele, şi aici eu sunt vinovat, vă solicit să îmi acordaţi scuzele dumneavoastră pentru că dumneavoastră mi-aţi spus că o discuţie cu mine este pierdere de timp.

Din păcate, cu dumneavoastră este pierdere de timp, şi eu nu vă voi da scuze şi dacă mi le veţi cere, pentru că, din nou, revenind aici, la comisie, nu aţi îndeplinit cerinţa domnului preşedinte, de a ne explica măcar un criteriu. Aţi spus că noi suntem profesionişti, şi am constatat că se îndeplinesc şi sunt multe şi eu sunt de vină că nu cunosc Legea administraţiei publice locale în acest domeniu. Recunosc, fiind, în viaţa mea, cercetător ştiinţific, inginer electronist şi alte funcţii, că nu cunosc multe legi. Pe cele pe care nu le cunosc le citesc. De altfel, nici măcar matematică nu cunosc cât aş vrea, nici inginerie cât aş vrea, acesta nefiind un motiv de ruşine, pentru că cine spune că cunoaşte foarte multe, acela chiar că nu cunoaşte nimic. Cazul în speţă al domnului preşedinte de comisie.

Deci, domnule preşedinte, aţi venit şi ne-aţi repetat aceeaşi treabă: că sunteţi profesionişti şi să vă credem pe cuvânt. Dar noi vă rugăm de două ori eu, odată preşedintele, şi sunt convins că şi restul colegilor noştri - aşteptăm să ne explicaţi măcar un criteriu îndeplinit. De ce le încurcaţi aşa pe toate?

Ca atare, domnule preşedinte, vă rog să îi acordaţi timpul necesar domnului preşedinte de comisie pentru a-mi oferi scuzele pe care le solicit.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Trecem la dezbaterea asupra textelor proiectului de lege.

La titlul proiectului dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt. Votat titlul, potrivit amendamentului comisiei.

La cuprinsul articolului unic, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.2.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Mă scuzaţi, domnule preşedinte. O problemă de procedură.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

S-au făcut două propuneri care vizează acelaşi obiectiv: retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege.

Cred că este normal să puneţi mai întâi la vot aceste propuneri, iar, după aceea, eventual dacă este cazul, să se mai treacă la discutarea amendamentelor.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Aveţi dreptate, s-a făcut o asemenea propunere, pe care o supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru retrimiterea proiectului la comisie? 20 pentru.

Împotrivă?

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Coaliţia!

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Tudor, aşa cum dumneavoastră cereţi la toată lumea să vă ceară scuze, eu cred că dumneavoastră va trebui ca două zile să vă cereţi scuze de câte ori interveniţi.

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Dar pe cine am jignit?! Nu v-am jignit cu nimic! Am spus "Coaliţia".

Domnul Valer Dorneanu:

Eram în timpul votului, şi vă rog să vă păstraţi reacţiile emoţionale pentru altă dată.

42 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Propunerea s-a respins cu 42 de voturi împotrivă şi 20 de voturi pentru.

Vă rog să observaţi că la amendamentul de la pct.2 comisia propune despărţirea în două a articolului unic.

Art.1, pe care îl găsiţi la amendamentul de la pct.2. Dacă aveţi obiecţiuni. Admis în totalitate.

Art.2, pe care îl găsiţi la amendamentul de la pct.3. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.3. Nu. Adoptat în unanimitate.

Vă rog să constataţi că am parcurs proiectul de lege, pe care îl vom supune votului final în ziua de marţi.

Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea art.41 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.60/2001 privind achiziţiile publice. Lege organică.

Domnul ministru Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege pe care Guvernul îl supune spre dezbatere şi adoptare Camerei Deputaţilor priveşte modificarea şi completarea art.41 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.60/2001 privind achiziţiile publice.

În esenţă, modificarea acestui text se referă la natura preţului în funcţie de durata contractului în curs de derulare.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat şi, de asemenea, a fost avizat favorabil de comisia sesizată în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, şi de către Consiliul Legislativ.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

V-aş ruga să adoptaţi proiectul de lege în forma adoptată şi de către Senat.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Bleotu, din partea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Domnul Vasile Bleotu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi al Consiliului Legislativ.

În urma examinării Proiectului de Lege privind modificarea şi completarea art.41 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.60/2001 privind achiziţiile publice, comisia a hotărât cu unanimitate de voturi trimiterea lui spre dezbatere şi adoptare în plenul Camerei Deputaţilor în forma adoptată de Senat, în şedinţa din 12 iunie 2003.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege în formula adoptată de Senat.

La titlu dacă aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

La cuprinsul articolului unic dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

În aceste condiţii, vom supune proiectul de lege votului final în ziua de marţi.

Pct.32: Propunerea legislativă pentru completarea art.50 lit.e) din Codul Muncii.

Doamna preşedinte Smaranda Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ne confruntăm cu o propunere legislativă de completare a unui articol din Codul Muncii pe care Comisia pentru muncă şi protecţie socială a aprobat-o. Este vorba de punerea de acord a prevederilor Codului Muncii cu prevederile Legii nr.161/2003 în privinţa acceptării posibilităţii de nesuspendare a contractului de muncă în anumite cazuri. În speţă, este vorba de funcţiile de demnitate publică care pot îndeplini în acelaşi timp şi diferite activităţi didactice.

Deci, pentru a pune de acord aceste deziderate introduse prin Legea nr.161/2003, a fost necesară această modificare a Codului Muncii, pe care comisia vă propune să o adoptaţi.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină la dezbateri generale. Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege, care cuprinde un singur punct.

La titlul acestuia dacă aveţi obiecţiuni.

Doamna preşedinte Dobrescu, vă rog să veniţi puţin.

La cuprinsul unicului articol al acestei propuneri legislative dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Vom supune această propunere legislativă votului final în ziua de marţi, având în vedere şi faptul că este lege organică.

Pct.33: Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.164/2001 privind pensiile militare de stat.

Doamna Smaranda Dobrescu, autoarea propunerii.

Poftiţi.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Sunt autoarea propunerii legislative împreună cu colegul meu, domnul deputat Ovidiu Cameliu Petrescu.

Prin prezenta propunere legislativă vă propunem modificarea Legii nr.164/2001 privind pensiile militare de stat.

În cuprinsul acestei legi există două articole - art.48 lit.a) şi art.79¹ lit.a) - care prevăd actualizarea sau recalcularea pensiei având în vedere funcţia gradului avut în momentul trecerii în rezervă, şi nu funcţia efectiv îndeplinită de către persoana în cauză.

În mod practic, urmare a acestor prevederi, au existat şi există situaţii că funcţia îndeplinită este o funcţie corespunzătoare unui grad mai mare decât cel deţinut de un cadru militar în momentul pensionării. Spre exemplu, un cadru militar cu gradul de colonel putea sau poate îndeplini o funcţie corespunzătoare gradului de general.

La aplicarea Legii nr.164 au fost defavorizaţi şi lipsiţi de drepturile ce li se cuvin toţi acei pensionari militari care, la trecerea în rezervă, se aflau în situaţia de mai sus, recorelarea pensiilor făcându-se prin actualizarea soldei funcţiei gradului avut la acel moment, şi nu a soldei corespunzătoare funcţiei îndeplinite efectiv.

Drept urmare, pentru înlăturarea acestor inechităţi izvorâte din aplicarea unei baze de calcul diferite, propunem prin această propunere legislativă să modificăm cele două articole, în sensul modificării bazei de calcul aplicabile la recorelarea pensiilor militare, urmând ca baza de calcul să fie aceeaşi în ambele momente, şi al trecerii în rezervă şi al recorelării, iar această bază să cuprindă toate elementele, respectiv şi solda funcţiei îndeplinite efectiv în momentul pensionării.

Menţionăm că avem punctul de vedere favorabil al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. În acelaşi timp, avem un punct de vedere favorabil din partea Ministerului Apărării Naţionale, şi ni s-a sugerat, propunere de care am şi ţinut seama, ca prevederile acestei propuneri legislative să intre în vigoare după momentul terminării actualului proces de recorelare a pensiilor militare aflat în derulare şi hotărât prin hotărâre de Guvern.

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Dacă îmi daţi voie, aş vrea să vă spun şi punctul de vedere al comisiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna preşedinte, vă rog să veniţi şi să mă lămuriţi asupra unui lucru.

Stimaţi colegi,

S-a făcut confuzie între două proiecte - unul de respingere şi unul de trimitere.

V-aş ruga să înţelegeţi că, nefiind celălalt iniţiator care a semnat propunerea, doamna Smaranda Dobrescu este pusă în situaţia să susţină şi proiectul şi raportul.

Să îi dăm totuşi credit având în vedere verticalitatea şi obiectivitatea domniei sale.

Îi dau cuvântul doamnei Smaranda Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimaţi colegi,

Vă asigur că îmi displace dubla postură, mai ales când aveam un coiniţiator, care nu a putut să vină astăzi.

Stimaţi colegi,

Această propunere a fost acceptată. Comisia propune plenului aprobarea propunerii legislative, întrucât ea este necesară îmbunătăţirii cadrului legislativ existent referitor la pensiile militare de stat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri. Da.

Domnul Tudor.

Poftiţi.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea să vă solicit puţin atenţia, pentru că vreau să pun în ordinea firească a lucrurilor acest proiect de lege. Eu socotesc că este un proiect bun. A fost făcut de doamna Dobrescu şi de domnul Ovidiu Petrescu după trei ani, după ce a fost votată Legea privind recorelarea pensiilor. Această lege a fost dată în fond la Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Eu am condus lucrările în perioada aceea.

La unul din articole am avut un amendament care era exact acest proiect de lege, pentru că era evident că se făcea o discrepanţă foarte mare între ofiţerii care aveau funcţia de general, unii de general de divizie, şi cei care aveau gradul de colonel având în subordine generali. Acesta este chiar cazul meu, dar nu pentru aceasta am făcut propunerea, ci pentru că am fost atenţionat de toţi colegii mei, deoarece diferenţa de calcul din pensie ţinea cont numai de funcţia maximă corespunzătoare gradului cu care ieşi la pensie, colonel cu funcţia de colonel la maxim, şi nu şi de funcţia de general. Diferenţa era mare, şi era nevoie de mult mai mulţi bani de la buget.

Mi s-a replicat de către ministrul apărării naţionale de atunci care a participat la şedinţă, şi nu dau nume de nici un fel, dar vă gândiţi şi dumneavoastră cine a fost şi cine este, că a fost atenţionat de către subordonaţii domniei sale că un astfel de calcul solicită ani de zile comisiilor care se ocupă cu asemenea calcule, deoarece dosarele unor ofiţeri care au ieşit la pensie în anii '40, '50 se găsesc, în câteva luni, cu greutate, şi nu mai spun că se adună de ordinul sutelor de mii. Rezolvarea lor era imposibilă.

Astfel, premierul de atunci m-a rugat în nume personal, chiar la domnia sa în birou, să renunţ la acest amendament pentru că este imposibil de aplicat în acea perioadă, domnia sa dorind ca acest proiect de lege să fie votat în data de 15 martie a acelui an, acum trei ani. Eu am fost de acord pentru că, decât deloc, mai bine, cât de cât, se făcea corelarea pensiilor, funcţie chiar şi numai de grad. Numai că, între timp, ministrul de atunci al finanţelor, la întrebarea mea, în urma solicitărilor multor ofiţeri din Ministerul Apărării Naţionale şi în rezervă şi în retragere, de ce nu li se aplică această recorelare, mi-a spus: "Domnule Tudor, dacă aveţi dumneavoastră bani, daţi-le! Eu nu am bani!" Am spus: "Dar primul-ministru m-a rugat să fac astfel încât să iasă acest proiect de lege pe 15 martie şi să se aplice de la 1 aprilie.", la care dânsul a spus: "Să vă dea bani domnul prim-ministru!" De atunci, nu au mai primit ofiţerii bani nici măcar pentru corelarea aceea funcţie numai de grad, nu şi de funcţie, şi s-a făcut o defalcare cu câte 10-15% pe an până la sfârşitul acestei legislaturi, al acestui mandat al partidului de guvernământ, care trebuia să gestioneze astfel fondurile încât din primul an să coreleze pensiile în aşa fel încât o pensie anterioară să fie egală cu pensia de moment în aceleaşi condiţii. Ar fi fost nevoie de o dublare, de o triplare, uneori chiar de o mărire de patru ori a pensiei unora din anii '50, '60.

Ca atare, s-a defalcat această recorelare până în anul 2004. S-a primit ceva până acum: 30-40%.

Problema este următoarea: Eu sunt de acord cu această propunere legislativă. Am vrut să pun lucrurile în drept. Mie mi s-a refuzat o astfel de propunere, dar domnului Petrescu şi doamnei Smaranda Dobrescu din PDSR, la sfârşitul mandatului, li se apobă, şi subliniez, exact propunerea mea de amendament la legea anterioară. Foarte bine măcar că se aprobă aşa.

Problema este următoarea: ştiindu-se ce v-am spus, de fapt, că recorelarea aceasta ar însemna foarte mulţi ani de calcul şi că, efectiv, nu se poate pune în practică nici la legislatura următoare, ci cine ştie când pentru toţi ofiţerii care între timp nici nu vor mai fi, mulţi dintre ei având 80 de ani sau mai mult, de ce se solicită la sfârşitul acestei legislaturi? Pentru ca în următoarea legislatură să înceapă disculpările "Păi să vedeţi că durează patru ani până intraţi dumneavoastră la recorelare. Până atunci, nu vă putem da.", sau ştiu eu ce alte motivaţii.

Nu cumva pentru faptul că la anul sunt alegerile şi pentru ca marea masă de ofiţeri, care au aşteptat trei ani de zile o promisiune legislativă, votată şi neaplicată de către ministrul de finanţe, să fie capacitată, captată de bună-voinţa pe care le-o acordă Guvernul actual ca să le coreleze pensiile, lucru pe care trebuia să îl facă acum trei ani. Dar, de fapt, nu le recorelează, ci le corelează următoarea guvernare, dar şi atunci după ce se vor calcula cine ştie în câţi ani.

Este cel mai cras exemplu de pliticianism în faţa viitoarelor alegeri.

Eu ştiu, spre deosebire de unii dintre dumneavoastră, cum a fost şi domnul preşedinte al Comisiei administrative, că foarte mulţi dintre foştii mei colegi, subordonaţi sau şefi, sunt inteligenţi, au studii superioare, mai multe decât unii dintre noi, cu mult mai multe chiar decât unii dintre noi, şi nu privesc problema altfel decât o spun eu acum, pentru că discuţia pe care o fac eu acum a fost făcută în nenumărate cazuri şi date şi la adunările generale ale ofiţerilor în rezervă şi la cele ale ofiţerilor în retragere.

Nu îi păcăliţi, domnilor, pentru că nu le daţi nimic! Este numai imaginea! Le va da viitorul buget, prin aprobările viitorului guvern, şi atunci când se vor apuca să calculeze ofiţerii din serviciul de cadre al Ministerului Apărării Naţionale şi/sau ofiţerii care lucrează în arhivele Ministerului Apărării Naţionale, sau Ministerului de Interne, sau ale serviciilor secrete aparţinând acestor ministere.

De aceea, eu sunt de acord cu o asemenea propunere, dar evidenţiez pentru toată lumea care ascultă şi pentru toţi ofiţerii în rezervă şi în retragere şi pentru cei care voi ieşi, şi voi face public acest lucru, că acest gest nu le aduce nici un avantaj, ci este numai un exemplu de politicianism pentru a le câştiga încredere, pentru a-i vota în continuare pe cei pe care îi reprezintă astăzi doamna Smaranda Dobrescu şi domnul Ovidiu Petrescu.

Aş mai spune încă multe, dar abuzez de bunăvoinţa dumneavoastră, care nu sunteţi în temă. Ca atare, eu îmi voi rezerva dreptul de a face public în presă politicianismul acestei legi, cu care sunt de acord, chiar în condiţiile acestea, pentru că şi aşa o va aduce la îndeplinire următoarea legislatură.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Bahrin, după care va lua cuvântul doamna Smaranda Dobrescu.

Domnul Dorel Bahrin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu aveam de gând să iau cuvântul, dar m-a mirat atitudinea colegului meu de la Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, domnul vicepreşedinte Marcu.

Eu mărturisesc că am primit în audienţă toate asociaţiile ofiţerilor în rezervă care au ridicat problema pusă în discuţie de doamna preşedinte.

Am făcut-o şi eu ca propunere, dar am găsit-o la casetă deja făcută şi înaintată şi am retras-o tacit. Deci, mi se pare, totuşi, exagerat să se spună "politicianism" sau că cineva are interes, atât timp cât toate organizaţiile au cerut şi au justificat şi eu cred că este o solicitare justă şi chiar pertinentă.

Mulţumesc.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Drept la replică!

Domnul Anton Miţaru (din bancă):

Ce nu vă convine!

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Tudor, v-aş ruga să nu confundaţi Parlamentul cu plutoanele pe care le-aţi condus dumneavoastră!

Domnul Marcu Tudor:

Nu am condus plutoane, am condus regimente, iar ultimele funcţii au fost de divizii. E mare diferenţă, de 20 de ori, ce 20 de ori, de câteva sute de ori mai mult decât sunt în sala asta, pe care ziceţi dumneavoastră că o conduceţi, dar să lăsăm asta.

Domnule Bahrin, eu cred că nu aţi înţeles nimic din ce am zis. Sigur că aceasta este o dorinţă a tuturor ofiţerilor în rezervă şi în retragere, încă de pe vremea lui Ceauşescu, fiindcă această discrepanţă se păstrează nu de acum. E greu de pus la îndeplinire, eu nu contest asta, foarte greu pentru orice Guvern, nu pentru actualul Guvern. Practic este aproape imposibil, pentru că sunt sute de mii de oameni care au salarii, pensii şi care trebuie să primească, unii, de patru ori mai mari pensiile. Nu vor fi fonduri, decât dacă vom fi mai bogaţi. Dorinţa e uriaşă, şi nu de acum, şi, hai să zic, ultimii 3 ani, dar eu v-am exprimat tocmai dorinţa lor de acum 3 ani. Problema a fost că nu li s-a acceptat. Se acceptă acum pentru aplicarea viitoare. Ăsta e politicianismul. Înseamnă că nu aţi înţeles şi îmi pare rău.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dânsul ar fi spus ce spuneţi dumneavoastră, aţi fi prezentat scuze, adică v-aţi cere scuze. Îi faceţi pe toţi că nu înţeleg, superficiali şi, pe urmă, le cereţi scuze.

Aş ruga şeful Grupului parlamentar să examineze, îl rog, cu toată seriozitatea, modul tendenţios şi provocator pe care îl adoptă, întotdeauna, domnul deputat Tudor.

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Dumneavoastră de câte ori spuneţi că nu înţelegeţi ceva! Aşa am spus şi eu că nu am înţeles.

Domnul Valer Dorneanu:

Am spus în general, nu v-am spus dumneavoastră că nu înţelegeţi nimic.

Doamna deputat Smaranda Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

O dată în plus, daţi-mi voie să regret, şi eu, acuzele de "politicianism".

În primul rând, în decembrie 2002, a fost depusă această propunere legislativă, urmare a unor intervenţii puternice din partea tuturor organizaţiilor de rezervişti, dar şi în virtutea angajamentului guvernamental de recorelare a pensiilor militare. Dacă primul tronson, prima tranşă de recorelare este în curs de desfăşurare şi tinde să egalizeze mediile pensiilor rezerviştilor din diferiţi ani de pensionare, cu pensie stabilită în diferiţi ani de pensionare, atunci această propunere legislativă vine să îndeplinească al doilea deziderat al recorelării, şi anume să nu influenţeze funcţia în măsură mai mare cuantumul pensiei, decât gradul, şi invers, că au existat şi cazuri de acest fel.

Deci, dacă noi am fost acuzaţi de politicianism, când am mărit pensiile, am dublat pensiile agricultorilor, deşi era un angajament guvernamental din anii 2000, dacă suntem acum, de asemenea, învinuiţi de politicianism, conform îndeplinirii unui angajament guvernamental întâmplător venit pe cale de propunere legislativă, dacă vom fi acuzaţi de politicianism pentru mărirea alocaţiilor de copii, care urmează să apară, şi pentru orice alte prestaţii sociale, atunci daţi-mi voie, stimaţi colegi, să vă întreb: nu cumva doriţi să stopăm orice iniţiativă în domeniul social?

Domnul Valer Dorneanu:

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul acestuia, dacă aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate.

La preambulul art.I, nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Punctul 1. Dacă aveţi obiecţiuni? Aveţi o obiecţiune? Nu.

La punctul 2. Nu sunt obiecţiuni?

Da, vă rog.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Într-o ultimă discuţie avută astăzi cu colegii de la Ministerul Apărării Naţionale, care se tem de un anumit echivoc în formularea art.48 alin.1 lit.a), vă propun să fiţi de acord cu adăugarea unei clarificări, pur şi simplu a unei clarificări, şi anume: "Cadrele militare pot opta pentru baza de calcul cea mai avantajoasă luată în considerare la calculul pensiei" Deci fie se ia în considerare funcţia, fie gradul, baza de calcul care este cea mai avantajoasă, aceea să reprezinte baza pentru constituirea pensiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu găsesc treaba asta cu "are dreptul să opteze".

Doamna Smaranda Dobrescu:

La art.48 alin.1 lit.a), teza a doua: "Cadrele militare..."

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Poftiţi.

Doamna Smaranda Dobrescu:

"Cadrele militare pot opta pentru baza de calcul cea mai avantajoasă luată în considerare la calculul pensiei".

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu reformularea lit. a) în formula propusă de doamna deputat Smaranda Dobrescu.

Cine este pentru?

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, lit.a) de la punctul 1 a fost reformulată, potrivit propunerii doamnei preşedinte, pe care o rog s-o depună în scris.

La punctul 2, dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La art.II, dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La art.III, nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

După art.III, comisia vă propune, prin amendamentul 1, un art.IV nou, potrivit căruia "Prezenta lege intră în vigoare în trimestrul următor încheierii actualului proces de recorelare a pensiilor".

O întreb pe doamna preşedinte dacă expresia "trimestrul următor" este destul de determinată calendaristic, pentru că poate să intre în a doua lună, în prima lună, în a treia lună... Haideţi să formulăm, daţi o lună, daţi o dată calendaristică.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte, o dată calendaristică nu putem da, întrucât 2004 este prevăzut ca termen de sfârşit al recorelării, însă, din informaţiile pe care le avem de la Ministerul Apărării Naţionale, se intenţionează ca recorelarea actuală, hotărâtă prin hotărâre de Guvern, să se termine cu 6 luni înainte. De aceea noi am dat acest termen oarecum curios şi flotant, dar cred că, pentru mai multă acurateţe, ar trebui să spunem "în prima lună a trimestrului următor definitivării procesului de recorelare".

Domnul Valer Dorneanu:

Nu mai e nevoie de trimestru, "în prima lună următoare încheierii actualului proces de recorelare".

Doamna Smaranda Dobrescu:

Da, în prima lună.

Domnul Valer Dorneanu:

De acord, stimaţi colegi, cu această reformulare?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Unanimitate.

Am parcurs această lege pe care o vom supune votului dumneavoastră în ziua de marţi, destinată votului final.

V-aş ruga să fiţi de acord să luăm, corelativ acestui proiect dezbătut şi admis pe articole, o propunere similară care, în mod logic, ar trebui respinsă, datorită faptului că are acelaşi obiect şi s-a adoptat o altă reglementare. E vorba de propunerea legislativă de la punctul 36. Sunt autorii aici?

Doamna preşedinte Smaranda Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Această propunere legislativă, după cum şi Comisia pentru apărare şi punctul de vedere al Guvernului ne-au sugerat, trebuie discutată împreună cu precedenta propunere legislativă, ceea ce am şi făcut. Parţial, prevederile acestei propuneri legislative au fost preluate în textul primei propuneri, iar ceea ce nu a fost rezolvat am considerat noi, comisia, că nu este corect a fi admis. Şi anume, v-am propus respingerea, pe de o parte, pentru că parţial au fost preluate prevederile în textul primei propuneri legislative, iar pe de altă parte, prevederile H.G. nr.1294/2001 nu pot fi aplicate, aşa cum ni se sugerează, şi cadrelor militare care beneficiază de recalcularea pensiilor, întrucât, pentru aceştia, vechimea în serviciu a fost determinată, conform legislaţiei în vigoare, la momentul ieşirii la pensie. Potrivit art.78 din Constituţie, o lege intră în vigoare la data publicării ei în "Monitorul Oficial" sau la data prevăzută în textul acesteia, iar potrivit art.15 alin.2 din Constituţie legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale mai favorabile. Ca atare, acea prevedere cu recalcularea vechimii nu putem s-o reţinem.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dintre dumneavoastră doreşte cineva să intervină? Nu.

Vom supune, atunci, această propunere votului final, o dată cu cealaltă dezbătută de către dumneavoastră.

La punctul 34: Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art.9 din Legea nr.74/1995 privind exercitarea profesiunii de medic.

E proiect de lege sau e propunere legislativă? Dumneavoastră sunteţi autorul propunerii?

Domnul Mircea Ifrim:

Nu, nu.

Dacă-mi permiteţi, procedural.

Domnul Valer Dorneanu:

Da, poftiţi.

Domnul Mircea Ifrim:

Domnule preşedinte,

Întrucât Ministerul Sănătăţii nu poate participa, fiind în Senat, vă rog ca punctele 34 şi 36, cu care suntem total de acord cu Ministerul Sănătăţii, care are o serie de amendamente pe care le va prezenta...

Domnul Valer Dorneanu:

34, 35.

Domnul Mircea Ifrim:

34 şi 35 să le amânăm, să nu le dezbatem astăzi, întrucât Ministerul Sănătăţii este la Senat.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu amânarea discutării?

Doamna profesor Andronescu.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Întrucât propunerea legislativă de la poziţia 35 se referă la formarea profesională şi pregătirea continuă a medicilor şi farmaciştilor şi tratează învăţământul postuniversitar, vă fac propunerea să o trimiteţi şi la Comisia pentru învăţământ, întrucât eu cred că este comisia îndreptăţită să ia în dezbatere orice fel de propunere în materie de învăţământ.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule profesor.

Domnul Mircea Ifrim:

Domnule preşedinte,

Întrucât Propunerea legislativă privind formarea profesională şi pregătirea continuă a medicilor şi farmaciştilor are avizul Comisiei pentru învăţământ, avizul scris, ultima discuţie având-o ieri, în prezenţa preşedintelui şi secretarului comisiei, care şi-au prezentat acordul în legătură cu această propunere, comisia noastră nu este de acord, întrucât este o propunere care durează de foarte mult timp şi se obstrucţionează. Suntem cu Ministerul Sănătăţii absolut în acord, Comisia pentru învăţământ şi-a dat avizul scris, se poate cerceta la dosar, nu este cazul să mai luăm încă un aviz de la această comisie. Avizul scris există.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

V-aş ruga să luaţi, unul cu celălalt, legătura, pentru a stabili dacă s-a dat sau nu s-a dat avizul Comisiei pentru învăţământ.

Domnul Mircea Ifrim:

Există avizul şi vi-l vom prezenta.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Andea, vă rog eu frumos, hotărâţi-vă: există sau nu există?

Poftiţi, doamnă Andronescu.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Domnule preşedinte,

Eu cred că trebuie antrenat, în această discuţie, şi Ministerul Educaţiei şi Învăţământului, care împreună cu Ministerul Sănătăţii, conform Legii învăţământului, sunt ministerele îndreptăţite să reglementeze problema rezidenţiatului, or, acest proiect de lege tratează problema rezidenţiatului. Eu cred că nu poate fi scos din discuţie Ministerul Educaţiei. Iar în ceea ce priveşte dezbaterile din Comisia pentru învăţământ acestea nu au avut loc, aşa încât îmi pare sincer rău, stimate domnule profesor Ifrim, eu nu am cunoştinţă de un asemenea aviz pe care Comisia pentru învăţământ să-l fi dat în urma unei dezbateri.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Pentru a avea dumneavoastră timp să vă decideţi dacă aţi primit sau nu, eu propun plenului amânarea, cu o săptămână, a dezbaterii celor două proiecte şi, în intervalul acesta, o să vedeţi dacă v-aţi consultat comisiile între dumneavoastră sau nu.

Domnul Mircea Ifrim:

Îmi permiteţi. Avizul scris sub semnătură există, eu nu mint, în această sală! Şi voi prezenta avizul scris sub semnătură. Este un proiect care este obstrucţionat, de un an şi jumătate, este un proiect cu care am căzut de acord cu noul ministru al sănătăţii, este un proiect care are absolut tot ceea ce trebuie. Până luni vă prezentăm... şi vă arăt avizul scris, iar dacă acest aviz scris nu există dat de Comisia pentru învăţământ eu plec din Parlamentul României!

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna deputat Afrăsinei.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Aş dori să răspund domnului Ifrim, colegului nostru. Evident, nu contrazicem faptul că dumneavoastră aţi văzut acest aviz scris, dar dumneavoastră aţi afirmat, de la această tribună, că acest aviz a fost dat ca urmare a unei discuţii între Biroul comisiei, şi nu membrii comisiei. Aşadar, un aviz nu poate fi formulat doar de Biroul comisiei, ci poate fi dat doar de majoritatea votului unei comisii.

Din alt punct de vedere, vă rog, domnule preşedinte, să observaţi că nu avem în sală reprezentanţii ministerului, fapt pentru care vă cerem amânarea discutării proiectului.

Domnul Valer Dorneanu:

Chiar transformăm plenul într-o discuţie subiectivă între dumneavoastră.

Supun votului amânarea acestui proiect până joia viitoare şi, până atunci, vă rog să vă lămuriţi neînţelegerile.

Cine este pentru?

Deci nu vă mai dau cuvântul cu privire la aceasta. (Se adresează domnului deputat Mircea Ifrim, care a venit la tribună pentru a lua cuvântul.)

Domnul Mircea Ifrim:

Mi s-a pronunţat numele, vă rog.

Nu pot să fiu de acord ca să mi se facă această observaţie. Eu nu am făcut afirmaţia că a fost dat de Biroul comisiei sau de comisie. Tot ceea ce pleacă, pleacă prin Biroul comisiei. Eu am afirmat altceva, că, ieri, într-o discuţie în care erau doi membri ai Biroului comisiei, au spus că sunt de acord şi nu mai au nici o obiecţie. Nu dau amănunte asupra discuţiei, dar scrisul este scris şi v-aş ruga să nu mă interpretaţi în această manieră. Nu am spus aceste lucruri.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna Andronescu.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vreau să-mi exprim regretul pentru această discuţie în contradictoriu, dar să explic de ce insist. Profesiunile de medic şi de farmacist sunt profesiuni reglementate de Uniunea Europeană. Există directive şi există angajamente clare, pe care Guvernul le-a făcut prin documente scrise către Uniunea Europeană. Ca urmare, eu nu cred că poate fi scos din această discuţie Ministerul Educaţiei, şi noi trebuie să facem o dezbatere care să ţină seama şi să fie în concordanţă cu directivele şi cu angajamentele pe care le-am făcut faţă de Uniunea Europeană.

Eu am citit această lege, nu vreau să fiu în contradicţie cu dumneavoastră, dar credeţi-mă că, faţă de ceea ce există ca Directivă a Uniunii Europene, există nişte amendamente pe care trebuie să le facem.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun din nou votului dumneavoastră amânarea celor două proiecte, până joia viitoare.

Împotrivă?

Abţineri? Unanimitate.

V-aş ruga insistent să găsiţi capacitatea de a vă înţelege, pentru că veţi avea încă de cooperat cele două comisii şi cele două ministere.

La punctul 37, sunt mai multe propuneri pentru completarea şi modificarea art. 20 Codul Muncii, toate de respingere.

Doamnă Smaranda Dobrescu, vă rog să vă susţineţi propunerile de respingere.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am să vă rog să-mi permiteţi să vă expun doar principalele motive pe care le-am propus pentru a respinge cele 7 propuneri legislative privind modificarea Codului Muncii.

Prima: se propune introducerea de condiţii noi la angajare, condiţii care se pot rezolva, fără doar şi poate, introducând clauze în contractul individual de muncă, şi nu modificând textul legii. Se propun prevederi comune. Există prevederi comune cu cele cuprinse în alte propuneri legislative de modificare a Codului Muncii, respinse anterior de comisie şi de plenul Camerei Deputaţilor. De asemenea, se propun condiţii suplimentare pentru concedierea colectivă, care se pot rezolva în cadrul contractelor colective de muncă, adică sunt nişte cazuri de detaliere, şi nu cazuri generale. Şi, în ultimul rând, se propune revenirea la convenţiile civile, fapt pentru care Codul Muncii are alte soluţii.

Având în vedere cel puţin aceste idei principale, comisia vă propune respingerea celor 7 propuneri legislative de modificare a Codului Muncii.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva dintre dumneavoastră să...

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Dinu:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Sigur, se resping în bloc un număr de 7 iniţiative legislative. Sincer să fiu, nu am reţinut şi nu văd în raport de ce mi-au respins propunerea mea legislativă 2.2.4., nu am găsit-o nici în raport, ci doar pentru a se respinge de dragul de a fi respinsă, pentru că, de fapt, erau numai nişte completări şi specificări în legătură cu nuanţarea anumitor termeni, legat de acest Cod al Muncii. Şi am să mă exemplific: am definit raporturile de muncă, pentru că nu erau definite în Codul Muncii, erau definite numai relaţiile de muncă. În al doilea rând, în alin.2 al art.3, se precizează că: "să muncească într-un anumit loc de muncă ori într-o anumită profesie". Acest lucru trebuia nuanţat, întrucât sunt cazuri, când, prin dispoziţii legale, se creează incompatibilităţi privind executarea unor munci sau ocuparea unor funcţii, ori de a exercita alte meserii sau profesii. De exemplu, munca tinerilor, a femeilor, ocuparea funcţiilor de gestionar sau ocuparea unor funcţii publice, pedepse complementare prevăzute de legislaţia penală etc. Deci am completat Codul Muncii, articolele respective, cu o nuanţare mai aproape de realitate.

De asemenea, în art.5, criteriile în funcţie de care este interzisă orice discriminare faţă de un salariat trebuiau să capete o ordonare mai logică, să fie parţial redefinite şi completate şi cu apartenenţă, nu numai la sindicate, ci şi la asociaţii şi alte organizaţii legale. Nu am înţeles de ce onor comisia le-a respins.

Domnul Valer Dorneanu:

Alte... Vreţi să vorbiţi? Poftiţi.

Doamna Mitzura Domnica Arghezi:

La acest pachet prezentat, conform raportului, la nr.137, este vorba de o formulare simplă. E propus, la art.80 alin.3, să se înlocuiască, de către noi, "înăuntrul termenului" cu expresia "în termenul". De ce am făcut aşa? Ni s-a părut, la urechea noastră românească, mai frumos "în termenul". Ni se argumentează că aceea este o formulă juridică. Asta este problema noastră.

Dacă dumneavoastră consideraţi că e mai bine, şi nu "în termenul", ci să rămână "înăuntrul termenului", aceasta o să depindă de dumneavoastră. Noi ne-am formulat această obiecţie pe tema lexicului românesc.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule Ionescu.

Toţi în calitate de iniţiatori, informez sala.

Domnul Costel Marian Ionescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În calitate de iniţiator la 4 sau 5 propuneri legislative, v-aş ruga să respectăm efectiv discutarea fiecărei legi, nu să propunem în bloc respingerea lor, pentru că este un caz nemaiîntâlnit până acum - să respingem în bloc 7 iniţiative legislative.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Vreau să vă pun o întrebare. Dacă, în mod ipotetic, se admiteau cele 20 de propuneri ale dumneavoastră, aveam 20 de Coduri? Vă rog să vă referiţi şi la textul din Regulament care spune că propunerile care au acelaşi obiect de activitate se conexează şi se discută separat. Era vorba de acelaşi text, iar dacă dumneavoastră aţi avut această iniţiativă de a împărţi Codul Muncii în sute sau în 20, e problema dumneavoastră. Noi trebuie să dăm coerenţă activităţii de legiferare.

Domnul Costel Marian Ionescu:

Domnule preşedinte,

Vă mulţumesc că dumneavoastră aţi avut timpul şi amabilitatea să număraţi câte iniţiative legislative am avut eu: într-adevăr, 20, dar de aici până la a despărţi... Este adevărat că şi dumneavoastră aveţi dreptate, dar şi eu am dreptate, pentru că este o iniţiativă legislativă, şi nu considerăm că este un pachet de legi pe care trebuie să-l supunem spre dezbatere ad litteram, in corpore, şi eu cred că normal şi logic ar fi să ne acordaţi toate sufragiile, chiar dacă o să ni le respingeţi, pentru că majoritatea este clară, dar este normal să ne acordaţi timpul necesar de dezbatere, să prezentăm şi noi opiniei publice, să ştie care sunt iniţiativele noastre.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu am răpit nici unuia dintre dumneavoastră dreptul de a vă exprima, v-am dat cuvântul la toţi.

Poftiţi, domnule Costache.

Domnul Costache Mircea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu are, la urma urmei, importanţă dacă sunt 190 de iniţiative comasate, pentru mai multă operativitate, dar vă întreb dacă este regulamentar ca acestea să fie discutate în lipsa unui reprezentant al Ministerului Muncii.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunt alte...?

Vă rog, domnule Tudor.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă rog să fiţi de acord, şi dumneavoastră şi cei care au mai rămas în sală, asupra următoarelor considerente pe care le aduc în atenţia dumneavoastră. După cum vedeţi, Grupul parlamentar al UDMR a părăsit şedinţa exact după ce s-a votat propunerea lui Garda. În sală nu există Grupul parlamentar al PD-ului, de asemenea al PNL-ului, probabil prea mult preocupaţi cu alianţa lor. În această sală, au rămas singurele partide care pot justifica, într-un fel, măcar astăzi, existenţa lor ca parlamentari. Grupul partidului, în stânga, în dreapta, PRM şi PSD. Ca atare, dacă am pleca şi noi, aţi rămâne 13 membri PSD, nu, 16, nu contează, care, nu aţi mai avea nici o discuţie în contradictoriu, aţi vota fără nici o problemă.

Din nefericire pentru dumneavoastră, să zic, măcar la fel de responsabili ca şi dumneavoastră suntem şi noi. Rămânem în grup mult mai mare raportat la numărul nostru, pentru a ne îndeplini mandatul şi pentru a discuta propunerile legislative pro sau contra. Faptul că unele dintre ele sunt acceptate numai de la PSD sau de la Guvern, şi noi avem nişte amendamente împotriva sau pentru modificarea lor, nu trebuie să vă irite pe nici unul dintre dumneavoastră. Aşa este situaţia: să vă spun eu, că nu eraţi în sală acum 5 - 6 ani, cât de mult iritau pe cei de la Convenţia Democrată intervenţiile în plen, în contradictoriu ale membrilor PDSR, foştii mei colegi din vechea legislatură? Iritarea nu-şi are rostul. Noi suntem responsabili, la fel ca dumneavoastră, şi de aceea vă rog să ţineţi cont şi de părerile noastre, altfel nu mai avem logică nici noi, cum nu au logică ceilalţi, după cum văd, prin prezenţa lor. Ţineţi cont de ele şi în condiţiile în care, în grup, pentru prima dată, văd şi eu, se promovează o idee de a fi respinse, nici măcar analizate nişte propuneri, numai pentru că se referă la acelaşi titlu. Nu creaţi precedente, nu vă vor place, poate nici acum şi cu atât mai mult în legislatura viitoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc şi vă asigur că dacă tonul şi conţinutul oricărei intervenţii de a dumneavoastră va fi ca cea de acuma, niciodată nu o să vă întrerup.

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Dacă nu mă bateţi, aşa va fi.

Domnul Valer Dorneanu:

Aveţi dreptate, dar vă rog să observaţi că am dat cuvântul tuturor iniţiatorilor să-şi susţină propunerea.

Dacă mai sunt doritori? Cine, domnul Costache?

Domnul Costache Mircea (din bancă):

Să-mi daţi un răspuns la întrebare.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, Guvernul este obligat să vină să-şi susţină propriile proiecte de legi. Dacă la unele din propuneri care le are comunicate, nu are un interes să participe, nu putem să-i obligăm. Atunci când este vorba de o iniţiativă de a lor, sunt de acord cu dumneavoastră că trebuie să fie reprezentantul Guvernului aici.

Poftiţi, doamnă Smaranda Dobrescu, vă rog să răspundeţi obiecţiilor care au fost aduse.

Poftiţi?

Domnul Costache Mircea:

Codul Muncii nu a fost dezbătut aici, a fost asumat.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi care este problema că a fost asumat? Noi suntem acum nu în procedura de asumare a răspunderii asupra Codului Muncii, suntem în faţa discutării unor propuneri de ale dumneavoastră. Guvernul a fost înştiinţat, nu participă. Este obligat, după Regulament să participe la iniţiativele guvernamentale. Aveţi cuvântul, doamna deputat.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Dacă cumva credeţi că asumarea răspunderii guvernamentale asupra Codului Muncii ne-a pus pe noi, membrii Comisiei de muncă şi protecţie socială, în situaţia de a nu cunoaşte prevederile acestuia şi de a nu cunoaşte spiritul şi coerenţa anumitor domenii pe care le-a dat Codul Muncii, cred că nu este bine să gândim aşa. Membrii Comisiei pentru muncă şi protecţie socială cunosc foarte bine prevederile actualului Cod al Muncii, măcar prin faptul că toţi dintre aceştia, fiecare dintre noi am participat la nenumărate dezbateri cu parteneri sociali şi în special cu patronate, referitoare la prevederile acestui Cod al Muncii.

În privinţa discutării la pachet, daţi-mi voie să vă spun că doar formal am venit în faţa plenului Camerei Deputaţilor cu un raport conexat, întrucât absolut fiecare propunere legislativă am discutat-o separat, poate în momente diferite introduse aceste propuneri pe ordinea de zi a dezbaterilor din comisie, întotdeauna în prezenţa Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale şi vreau să vă menţionez că a fost directorul general pe legislaţie, adică principalul autor al textelor legii şi principalul mediator al dezbaterilor publice şi mediate cu partenerii sociali; deci, fiecărei propuneri legislative i-am acordat timp separat, atenţie separată şi am judecat-o în ceea ce spune ea cu adevărat şi nu într-un context negativ impus, de respingere. Ca dovadă, chiar astăzi v-am propus acceptarea unei propuneri legislative de modificare şi de completare a Codului Muncii. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai sunt intervenţii?

Domnul Costel Marian Ionescu (din bancă):

Şi le discutăm individual.

Domnul Valer Dorneanu:

Vom supune propunerile comisiei votului final în ziua de marţi.

Domnul Costel Marian Ionescu (din bancă):

Supuneţi tot pachetul de 7 legi?

Domnul Valer Dorneanu:

Am spus că îl supunem votului final, da.

Domnul Costel Marian Ionescu (din bancă):

Este nemaiîntâlnit!

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, nemaiîntâlnit este să contestaţi o prevedere regulamentară, aceea care spune că atunci când sunt mai multe iniţiative legislative care privesc exact acelaşi obiect, adică aceeaşi lege, ele se conexează, pentru că altminteri, dacă se votează separat ajungem în Turnul Babel.

Vă rog.

Domnul Costel Marian Ionescu:

Mă iertaţi, domnule preşedinte, dar nu folosiţi aceleaşi unităţi de măsură pentru absolut toate discuţiile şi toate legile care vin în dezbatere în Parlament. Dacă până acum la Codul Muncii a existat aceeaşi problematică, chiar la două-trei iniţiative legislative şi dumneavoastră aţi permis, cu amabilitatea dumneavoastră, să se discute de la acest microfon toate aceste iniţiative legislative, vă rog să-mi permiteţi să protestez în numele Grupului parlamentar al PRM, pentru că aceste iniţiative sunt ale PRM-ului, că dumneavoastră nu doriţi să discutaţi individual aceste iniţiative parlamentare ale unor colegi de ai dumneavoastră, iar până acuma aţi permis. Acesta este un lucru pe care eu, vă rog să mă iertaţi, nu îl înţeleg. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

La pct.38 - propunerea legislativă privind modificarea şi completarea art.3 din Legea nr.61/1993 privind alocaţiile de stat pentru copii. Comisia pentru muncă şi protecţie socială formulează propunerea de respingere.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru muncă şi protecţie socială propune respingerea acestei propuneri legislative din următoarele considerente: primul...

Domnul Valer Dorneanu:

Din nou mă obligaţi să intervin. Dacă tot vorbiţi de istoria parlamentară, spuneţi-mi mie un precedent în care, la o lege, un partid face amendament separat, proiect de lege pentru fiecare articol. Unde aţi ajunge? vă întreb dacă s-ar fi adoptat, trei s-ar fi adoptat, patru nu. Nu ştiu dacă nu aţi urmărit exact acest lucru, ca să stăm de vorbă şi să votăm, să numărăm fiecare din cele 100 de proiecte.

nu am comentat faptul că le-aţi spus, acceptaţi însă normele democratice, printre care şi Regulamentul de organizare a Camerei Deputaţilor.

Doamna preşedinte, aveţi dreptate, aveţi cuvântul.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Motivele respingerii pe care le-a avut în vedere comisia sunt următoarele: primul - alocaţia de stat pentru copiii este un drept universal al copilului şi nu al familiei, deci, ea niciodată nu poate fi acordată familiei. Instituirea unei alocaţii pentru copii în funcţie de veniturile familiei este discriminatorie, încălcându-se prin aceasta caracterul universal al alocaţiei de stat pentru copiii. Aceasta este de fapt singura prestaţie universală pe care o are ţara noastră în materie de prestaţii sociale.

Al doilea motiv, potrivit prevederilor Legii 416/2001 privind venitul minim garantat cu completările ulterioare, alocaţia de stat pentru copii intră în calculul venitului mediu lunar al familiei şi prin urmare, propunerea trebuia să modifice întâi această lege dacă ar fi vrut să fie exonerată de la calculul cuantumului de calificare pentru venitul minim garantat.

Iar al treilea motiv este acela că o alocaţie sau un ajutor anual, aşa cum ne propune propunerea legislativă, nu poate face obiectul modificării Legii 61/93 care reglementează numai alocaţii lunare şi nicidecum anuale.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină? Domnule Tudor, poftiţi.

Domnul Marcu Tudor:

Oarecum, poate fi primită şi ca procedură.

Domnule preşedinte,

Poate nu este bine că am venit la microfon, mai bine era dacă ieşeam la presă.

Eu constat că dumneavoastră nu puneţi în discuţie amendamentele sau proiectele de legi, deoarece noi suntem în număr de 21, iar dumneavoastră în număr de 20 şi ca atare, v-am bate la vot. În condiţiile acestea, nici nu ştiu de ce mai stăm în şedinţă. Atât.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă pe fondul acestei propuneri legislative doreşte cineva să intervină? Iniţiatorul.

Domnul Octavian Sadici:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Iniţiativa noastră este de anul trecut, înainte de sărbătorile de iarnă, dar nici acuma nu ar fi târziu dacă dumneavoastră aţi fi de acord ca aceşti copii din familii defavorizate, la sfârşitul măcar al acestui an, să primească o alocaţie în plus, cunoscând situaţia cu care se confruntă foarte multe familii din această ţară cu copii foarte mulţi.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă altcineva mai doreşte să intervină? Nu. Vom supune propunerea de respingere votului dumneavoastră în ziua de marţi, destinată votului final.

Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.189/2000 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.105/1999 pentru modificarea şi completarea Decretului - Lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de către dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate sau constituite ca prizonieri, republicată în Monitorul Oficial nr.553/8 nov.2000. Comisia pentru muncă şi protecţie socială are de asemenea formulată o propunere de respingere. Aveţi cuvântul, doamnă Smaranda Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimaţi colegi,

Comisia pentru muncă şi protecţie socială propune plenului respingerea acestei propuneri legislative, întrucât ea creează, fără doar şi poate, o discriminare între multiplele categorii care se bucură de binemeritate reparaţii. Şi anume: creează discriminări...

Domnul Costache Mircea (din bancă):

Dacă nu puneţi la vot, de ce se mai discută.

Domnul Valer Dorneanu:

Numai puţin.

Stimate coleg, vă dau cuvântul de câte ori cereţi, la interpelări, la întrebări, nu eraţi printre cei care conturbaţi şedinţa prin vociferări, prin intervenţii, prin semne, prin... Dacă aveţi ceva de spus, vreo procedură sau ceva... poftiţi! Mă refer la dumneavoastră, domnule deputat Costache.

Domnul Costache Mircea (din bancă):

O lăsaţi să vorbească sau vin eu să vă spun.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, nu, dar vă văd că în timp ce dânsa vorbeşte, dumneavoastră faceţi tot felul de vociferări şi semne şi sunete.

Domnul Costache Mircea (din bancă):

Am constatat că nu puneţi la vot, mergeţi mai departe.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnă preşedinte, aveţi cuvântul.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Propune o discriminare în trei domenii această propunere legislativă şi anume: între beneficiarii măsurilor reparatorii prin propunerea legislativă, pe de o parte şi descendenţii celorlalte categorii prevăzute în art.1 din Ordonanţa Guvernului 105/99, pe de altă parte, creează o discriminare între beneficiari pe criteriul vârstei avute de aceştia la data executării părintelui, creează o discriminare faţă de alţi beneficiari ai unor măsuri cu caracter reparatoriu prevăzute în alte legi speciale. Nu putem fi de acord ca numai descendenţii până la o anumită vârstă a celor persecutaţi din motive etnice să aibă parte de anumite reparaţii, iar copiii de aceeaşi vârstă, eventual, ai deţinuţilor politici, ai veteranilor, ai altor categorii care pe moment beneficiază de anumite indemnizaţii să nu beneficieze şi ei de un tratament egal. În fond, partea de suferinţă este greu de cuantificat, dar de suferinţă, de lipsuri şi de nedreptate, în egală măsură, au avut parte cu toţii, toţi aceşti descendenţi.

Din aceste motive, noi care gestionăm pachetul de măsuri sociale reparatorii nu suntem de acord să introducem o prestaţie nouă, aceea pentru urmaşi în mod unilateral pentru o singură categorie.

Domnul Valer Dorneanu:

Cine dintre dumneavoastră doreşte să intervină în legătură cu această propunere? Este cineva care doreşte? Poftiţi!

Domnul Octavian Sadici:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Nu consider că este o greutate pentru ca Guvernul să rezolve această problemă pentru aceşti copii din familii defavorizate şi Partidul România Mare nu a avut o sigură iniţiativă legislativă care, mai devreme sau mai târziu, a fost preluată. Nu mai departe iniţiativa noastră legislativă cu pensiile agricultorilor a fost respinsă şi preluată, prin ordonanţă, de Guvern.

Ar fi bine totuşi, printre picături, să mai treacă şi câte o iniţiativă legislativă a partidului de opoziţie. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Costel Marian Ionescu (din bancă):

Ar fi bine.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Ionescu, poftiţi dacă doriţi să luaţi cuvântul.

Domnul Costel Marian Ionescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Această iniţiativă cred că s-ar fi cerut de către Guvern să aibă o fişă fiscală. Problema care se pune în discuţie este că au trecut o serie întreagă de ordonanţe, date de Guvern care nu au fişe fiscale. Iată, noi am aprobat ieri în Comisia de învăţământ acordarea cornului şi păhăruţului de lapte pentru clasele I-IV fără fişă fiscală şi colegii noştri, stimaţii noştri colegi de la PSD, ne-au spus că, într-adevăr, Guvernul gestionează bugetul ţării, dar este normal să ne prezinte cu claritate sumele alocate din buget pentru aceste avantaje date copiilor şi nu ni s-a prezentat. Deci, înţelegem că tot ce vine din Opoziţie trebuie să prezinte fişe fiscale şi noi nu avem decât un singur argument să vi-l prezentăm dumneavoastră că este o activitate social democrată care nu se doreşte să fie din partea altor partide şi numai din partea partidului dumneavoastră şi ca atare, iată şi prima iniţiativă, tot din partea Partidului România Mare, a câtorva colegi de la PRM, şi a fost "îmbrăcată" de către actualii guvernanţi, colegii noştri şi aprobată.

Tot ce vine din partea partidelor de opoziţie este cu nu, pentru că noi nu gestionăm şi, normal, stimate domnule preşedinte şi stimaţi colegi, ar trebui toţi să avem cunoştinţă cum se gestionează acest buget, pentru că bugetul nu este al Guvernului, ci Guvernul îl gestionează din banii întregului popor şi atunci este necesar să cunoaştem cu claritate cum se gestionează acest buget şi trebuie să avem acces la el şi nu numai cei care sunt vremelnic îndrituiţi ca să dirijeze acest buget. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna Smaranda Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu cred că nu sunt numai eu aceea care cunosc cum gestionează Guvernul acest buget. Noi cu toţii aprobăm bugetul, cunoaştem în detaliu, în intimitate, iar dacă cumva se schimbă la rectificare, în urma apariţiei unor noi temeiuri legale, adică al unor noi acte normative sau al unor subvenţii suplimentare fundamentate, atunci noi suntem în cunoştinţă de cauză şi cu aceste alocări noi, plus sau minus, prin rectificarea bugetului. Cred că este un titlu de onoare pentru noi toţi să cunoaştem cum se gestionează bugetul acestei ţări şi o ştim şi o facem.

În privinţa acestei propuneri legislative, conform prevederilor Constituţiei, noi am cerut punctul de vedere al Guvernului faţă de argumentele noastre teoretice, să vedem în ce măsură o solicitare suplimentară de fonduri este sau nu este posibilă.

Problema cu fişa financiară, într-adevăr, a funcţionat legal pentru un interval de câteva luni, dar prin lege s-a revenit la necesitatea punctului de vedere al Guvernului care face fundamentarea, o face el prin aparatul pe care îl are la îndemână, de fapt prin ordonatorii de credit, dar această propunere legislativă în particular are în afară de punctul de vedere, are şi o fişă financiară pe care ne-a înaintat-o chiar Guvernul, întrucât iniţiatorii nu au reuşit să ne-o pună la dispoziţie.

Cu alte cuvinte, atât fişa financiară cât şi punctul de vedere al Guvernului şi mai ales argumentele teoretice ridicate de membrii comisiei nu o fac calificabilă pentru votul nostru. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc. Vom supune această, mai exact propunerea de respingere a iniţiativei legislative votului final marţi.

La 40 există conexate mai multe propuneri legislative pentru modificarea Codului Muncii, o rog pe doamna ministru să prezinte ansamblul acestor propuneri şi în continuare voi da cuvântul iniţiatorilor şi celor care vor dori să susţină iniţiativele.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ţin să menţionez încă o dată că toate aceste propuneri legislative au fost discutate separat, individual, luându-se în considerare absolut toate prevederile în contextul prevederilor generale ale Codului Muncii, doar raportul este de tip conexat, aşa cum ne permite regulamentul.

În principal, motivele de respingere: certificatul de sănătate este o condiţie a angajării, într-adevăr; el nu poate fi înaintat după angajare, aşa cum ni se propune, aşa cum nici angajatorul care nu are încă o relaţie contractuală cu potenţialul angajat, nu îi poate achita acestuia eventualele cheltuieli pentru obţinerea certificatului.

Asigurarea medicală de urgenţă nu poate fi o sarcină în seama angajatorului, aşa cum ni se propune. Pentru asigurarea acesteia, adică a asigurării medicale de urgenţă există instituţii specifice şi în ultimul rând, nu putem reţine sistemul cărţilor de muncă, aşa cum ni se propune în întregul Cod, în foarte multe articole, având alte prevederi cu care propunerea nu este corelată.

Domnul Valer Dorneanu:

Cine doreşte dintre iniţiatori să intervină? Poftiţi, domnule deputat Ionescu. (Vine la microfon doamna deputat Ionescu Mihaela.) Păi vedeţi cum sunteţi, dacă purtaţi acelaşi nume, eu i-am dat cuvântul domnului Ionescu şi aţi pornit dumneavoastră înaintea lui. Vă rog frumos, poftiţi!

Doamna Mihaela Ionescu:

Este normal să se facă confuzie dacă legile acestea ar fi fost discutate separat, la pct.5 unde sunt eu iniţiatoare, aş fi ştiut că este vorba despre mine. Vorbindu-se despre un pachet de legi, toţi Ioneştii din sală se pot considera autori. Deci, eu protestez asupra faptului că aceste legi sunt foarte importante şi meritau să fie discutate fiecare la rândul său, legea la care sunt un număr de colege din Partidul PRM iniţiatoare este propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea art.296 din Codul Muncii 68-2000.

Această propunere legislativă avea ca scop modificarea şi completarea acestui articol în sensul ca dovada de vechime în muncă să poată fi făcută şi cu cartea de muncă. Acest text ne-a fost respins de către comisie sub pretextul că nu se mai cheamă acuma vechime în muncă şi se cheamă stagiu de cotizare, iarăşi o mare greşeală, pentru că oamenii au o vechime în muncă, iar angajatorul poate plăti sau nu stagiul de cotizare. Dacă angajatorul nu-şi plăteşte dările la stat, prestatorul nu ştie, deci, dacă el avea o carte de muncă, avea dovada că a lucrat. Ni s-a spus că acum vor fi aceste registre. Experienţa din ţările din jur, din Polonia şi Ungaria, unde s-au introdus registrele generale au dus la haos şi ei vor să revină la cărţile de muncă.

Cum credeţi dumneavoastră că un cetăţean care poate să aibă în 30 de ani 30 de locuri de muncă, atunci când ajunge la vârsta pensiei poate să meargă la 30 de locuri care s-au desfiinţat. Să zicem că cei de la Bancorex, de la Banca Religiilor au carte de muncă, dar cei care vor da faliment de acum înainte sau ale căror întreprinderi se vor desfiinţa, cum vor putea să aibă dovadă dacă nu au această probă? În soluţiile date de către Guvern, ei se pot adresa justiţiei cu înscrisuri sau alte probe. Păi, înscrisuri mai bune decât o carte de muncă nu văd.

Deci, susţin ca să se menţină această lege a noastră şi cer să se voteze pentru respingerea respingerii. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Ionescu.

Domnul Costel Marian Ionescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu o să mă adresez ad litteram, pentru că este greu să intrăm în amănunte. Tot o chestiune de procedură. Vă rog să mă iertaţi, dar 11 şi cu 7 fac 18 iniţiative legislative pe care dumneavoastră le respingeţi în doi timpi. Iară vin cu rugămintea să nu încălcăm modul normal, normalitatea desfăşurării lucrărilor în Parlamentul şi să intrăm să discutăm pe fiecare ad litteram, pentru că nu se poate, aici este o muncă depusă de nişte oameni şi această nedumerire a mea să ştiţi că s-a transmis şi colegilor dumneavoastră şi cred că oricărui om care vrea să ştie ce iniţiative legislative s-au făcut în acest sens. Pentru că, stimate domnule preşedinte şi stimaţi colegi, dumneavoastră ne-aţi spus că, într-adevăr, Codul Muncii a fost discutat şi răsdiscutat, este foarte corect. A fost discutat, dar s-a tras o linie. A rezultat din toate aceste discuţii că acest Cod al Muncii care ni s-a prezentat şi asumat de către Guvern este infailibil? Ba din contră, au existat şi există în continuare discuţii. Atunci dacă aceste discuţii există la nivelul sindicatelor, stimate domnule preşedinte, la nivelul unor corporaţii, la nivelul patronilor, de ce ne impuneţi dumneavoastră să trecem 18 iniţiative legislative în doi timpi?

Vă rog să mă iertaţi, nedumerirea mea este în continuare şi vă rog să ne trataţi ca adevăraţi colegi şi să supuneţi discuţiei de procedură fiecare iniţiativă legislativă, pentru că aşa găsesc că este normal în Parlamentul României. Dacă aici nu discutăm, unde să discutăm, domnule preşedinte? Vă mulţumesc.

Domnul Costache Mircea (din bancă):

În parcul Izvor.

Domnul Valer Dorneanu:

Cine mai doreşte să intervină? Bun. O să supunem votului final propunerea Comisiei de muncă luni.

Stimaţi colegi, se apropie ora limită şi v-aş ruga să-mi permiteţi între timp să vă prezint o notă cu iniţiativele legislative care au fost înregistrate la secretarul general al Camerei Deputaţilor în vederea exercitării de către dumneavoastră a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale:

Legea privind finanţarea activităţilor ocazionate de sărbătorirea în România a Zilei Internaţionale a Vârstnicilor;

Legea pentru ratificarea Memorandumului de finanţare între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru politici structurale de preaderare pentru măsura "Îmbunătăţirea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, colectare a apelor uzate şi a staţiei de epurare în municipiul Satu-Mare, Regiunea de Nord-vest, România", semnat la Bruxelles la 13 decembrie 2002, şi la Bucureşti la 31 martie 2003;

Legea pentru ratificarea Memorandumului de finanţare între Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la asistenţa sub formă de grant din Instrumentul pentru politici structurale de preaderare pentru măsura "Asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectelor ISPA în sectorul de mediu în oraşele Baia-Mare, Botoşani, Drobeta Turnu-Severin, Galaţi, Deva şi Hunedoara în România", semnat la Bruxelles la 17 septembrie 2002, şi la Bucureşti la 11 martie 2003;

Legea pentru ratificarea Memorandumului de finanţare între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru politici structurale de preaderare pentru măsura Modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi al apei uzate în municipiul Sibiu, judeţul Sibiu, România, semnat la Bruxelles la 18 decembrie 2002, şi la Bucureşti la 31 martie 2003;

Legea pentru ratificarea Memorandumului de finanţare între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru politici structurale de preaderare pentru măsura "Asistenţă tehnică pentru îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre în România", semnat la Bruxelles la 13 decembrie 2002, şi la Bucureşti la 31 martie 2003;

Legea pentru ratificarea Convenţiei între România şi Republica Azerbaidjan pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, semnată la Baku la 29 octombrie 2002;

Legea pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Libaneze privind readmisia cetăţenilor proprii şi a străinilor, semnat la Bucureşti la 18 martie 2002, şi a Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Libaneze privind cooperarea în combaterea criminalităţii organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substanţe psihotrope şi precursori, a terorismului şi a altor infracţiuni grave, semnat la Bucureşti la 18 martie 2002.

Să adoptăm constituirea unor comisii de mediere.

Prima vizează proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor în construcţii. Sunt propuşi domnii deputaţi Bara Radu Liviu, Popescu Kanty Cătălin, Ţibulcă Alexandru, Dinu Gheorghe, Cîrstoiu Ioan, Coifan Viorel, Kovacs Csaba.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Abţineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere la proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii audiovizualului 504/2002. Sunt propuşi: Voicu Mădălin, Moldovan Carmen, Nicolicea Eugen, Bălăeţ Mitică, Vasilescu Lia Olguţa, Onisei Ioan, Gvodenovici Slavomir.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.184/2002 privind modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum şi pentru stabilirea unor măsuri pentru accelerarea aplicării acesteia şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 501/2002 şi Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Sunt propuşi domnii: Bădoiu Cornel, Olteanu Ionel, Timiş Ioan, Jipa Ruxandra, Bogea Angela, Chiliman Andrei, Márton Árpad.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.126/1995 privind regimul materialelor explozive. Sunt propuşi: Ristea Priboi, Mitu Dumitru, Popescu Virgil, Marcu Tudor, Saulea Dănuţ, Canacheu Costică, Cerchez Metin.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru înfiinţarea comunei Coşna prin reorganizarea comunei Dorna Candrenilor, judeţul Suveava. Sunt propuşi domnii deputaţi: Ciupercă Vasile, Iordache Florin, Lazăr Maria, Dinu Gheorghe, Puzdrea Dumitru, Coifan Viorel, Makkai Grigore.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate

Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru înfiinţarea comunei Cazasu prin reorganizarea comunei Tudor vladimirescu, judeţul Brăila. Sunt propuşi: Ciupercă Vasile, Iordache Florin, Lazăr Maria, Zgonea Valeriu, Dinu Gheorghe, Oltean Ion, Coifan Viorel.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere la proiectul de Lege privind înfiinţarea comunei Malu prin reorganizarea comunei Vedea, judeţul Giurgiu. Sunt propuşi: Ciupercă Vasile, Iordache Florin, Lazăr Maria, Dinu Gheorghe, Şnaider Paul, Makkai Grigore, Mirciov Petru.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere la proiectul de Lege privind regimul de control al exporturilor de produse şi tehnologii cu dublă utilizare. Sunt propuşi: Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Fâcă Mihai, Buzea Cristian, Palade Doru, Toader Mircea, Anton Marin.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.43/2003 pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr.21/1991. Sunt propuşi: Cazimir Ştefan, Cliveti Minodora, Dobre Traian, Jipa Ruxandra, Boc Emil, Ştirbeţ Cornel, Szekely Ervin.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cu aceasta declar închisă şedinţa de astăzi, vă doresc activitate rodnică în teritoriu şi un week-end plăcut.

Ne vedem luni, potrivit programului de lucru.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.20.