Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Tudor Mohora şi Laszlo Borbely, secretari.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să luaţi loc şi să-mi permiteţi să declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că, din cei 344 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 252 de deputaţi, 92 de deputaţi fiind absenţi.

Daţi-mi voie să vă prezint o informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, care urmează să fie avizate de către comisiile permanente.

Propunerea legislativă privind Ordinul Meritul Sanitar şi Medalia Meritul Sanitar, iniţiată de Comisia specială pentru elaborarea propunerilor legislative privind sistemul naţional de decoraţii al României.

A fost sesizată, în fond, Comisia specială pentru elaborarea propunerii legislative privind sistemul naţional de decoraţii. Această comisie urmează să întocmească în următoarele cinci zile un raport asupra amendamentelor, în conformitate cu prevederile art.93 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Propunerea legislativă privind asigurările private de sănătate, iniţiată de un număr de 7 deputaţi.

În fond, a fost sesizată Comisia pentru sănătate şi familie, iar pentru avize, Comisia pentru buget-finanţe şi bănci, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen pentru depunerea raportului: 25 noiembrie 2003.

Propunerea legislativă privind exercitarea profesiei de detectiv particular, iniţiată de un număr de 9 deputaţi.

În fond, a fost sesizată Comisia de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, iar pentru avize, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen pentru depunerea raportului: 25 noiembrie 2003.

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.16/1996 a Arhivelor Naţionale.

A fost sesizată, în fond, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, iar pentru avize, Comisia pentru buget-finanţe şi bănci, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen pentru depunerea raportului: 25 noiembrie 2003.

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.82/2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.72/2003 privind acordarea în anul agricol 2003-2004 a unui sprijin direct al statului de 2 milioane lei ha producătorilor agricoli pentru suprafeţe de teren arabil de până la 5 ha inclusiv, primit de la Guvern.

În fond, a fost sesizată Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, iar pentru avize, Comisia pentru buget-finanţe şi bănci, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen pentru depunerea raportului: 2 octombrie 2003.

În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.83/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr.152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, primit de la Guvern.

În fond, sesizată a fost Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, iar pentru avize Comisia pentru buget-finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen pentru depunerea raportului: 2 octombrie 2003.

În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Propunerea legislativă pentru reorganizarea administrativ-teritorială a unor judeţe din centrul României.

A fost sesizată, în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, iar pentru avize, Comisia pentru buget-finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen pentru depunerea raportului: 17 noiembrie 2003.

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.215, Legea administraţiei publice locale.

A fost sesizată, în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, iar pentru avize, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen pentru depunerea raportului: 17 noiembrie 2003.

Propunerea legislativă pentru completarea alin.3 al art.86 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

În fond, a fost sesizată Comisia pentru muncă şi protecţie socială, iar pentru avize, Comisia pentru buget-finanţe şi bănci, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen pentru depunerea raportului: 17 noiembrie 2003.

În continuare, vă prezint următoarea notă: în conformitate cu prevederile art.17 alin.2 şi 3 din Legea nr.47/92 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-a depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, Legea pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.34/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr.390/2002 privind înfiinţarea şi organizarea Agenţiei Române pentru Investiţii.

Tot înainte de a intra în parcurgerea actelor normative înscrise pe ordinea de zi, daţi-mi voie să vă anunţ că distinsul nostru coleg, domnul deputat Valeriu Stoica, şi-a prezentat astăzi demisia din calitatea de deputat, începând cu data de 1 octombrie 2003.

Domnule deputat, dacă doriţi să faceţi vreo precizare în legătură cu această demisie. Poftiţi.

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule preşedinte,

Distinşi colegi,

Respectul pe care vi-l datorez mă îndeamnă să vin la această tribună pentru a anunţa demisia mea din Camera Deputaţilor. Vă mulţumesc pentru colegialitatea de care aţi dat dovadă, timp de şapte ani, cât am fost membru al acestei Camere, şi vă asigur că a fost o mare onoare pentru mine să fiu membru în Camera Deputaţilor.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valer Dorneanu:

Şi noi vă mulţumim, domnule deputat. Aplauzele colegilor mei sunt o dovadă elocventă. Vă aşteptăm să reveniţi în Parlament în alegerile viitoare, pentru că, acum fiind un act unilateral care îşi produce deja efecte, va fi greu să reveniţi înainte de 2004.

Stimaţi colegi,

Pe lista ordinii de zi de astăzi sunt mai multe rapoarte de mediere. Vă rugăm să le urmărim împreună cu atenţie.

Primul este cel cu privire la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zonă de interes naţional.

La pct.1, textul Camerei Deputaţilor. Nu se supune dezbaterii şi nici votului, potrivit Regulamentului Camerei.

La pct.2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19 20, 21 sunt textele Camerei. În consecinţă, nu este nevoie să le mai supunem dezbaterii sau votului dumneavoastră.

Raportul îl vom supune votului final la data care va fi stabilită de Biroul permanent şi Comitetul ordinii de zi.

Al doilea raport înscris pe ordinea de zi de astăzi este cel cu privire la proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.126/1995 privind regimul materiilor explozive.

La pct.1, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La pct.2, de asemenea, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La pct.3, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La pct.4, lit.a) de la art.29⁵, comisia ne propune varianta Senatului, eliminarea textului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Pentru următorul text, de la finele pct.4, la pag.4, comisia ne propune un text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Votat textul comun în unanimitate.

În fine, pentru ultima parte a pct.4, de asemenea, comisia ne propune textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La pct.5, textul Camerei Deputaţilor. Nu se dezbate, nu se supune votului.

La pct.6, comisia ne sugerează textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Admis în unanimitate. Îl vom supune ulterior votului final.

Punctul 4 din ordinea de zi - raportul Comisiei de mediere la proiectul de lege privind exercitarea profesiunii de biochimist, biolog şi chimist.

Pct.1, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate.

Pct.2, de asemenea, nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Pct.3. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Pct.4. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Pct.5. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Pct.6 şi 7, în ambele cazuri, variantele Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votate, ambele, în unanimitate.

Pct.8. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Pct.9, 10 şi 11, toate variantele Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Pct.12 şi 13. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Pct.14, tot varianta Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Pct.15 şi 16, variantele Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votate în unanimitate.

Pct.17 şi 18, variantele Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votate ambele în unanimitate.

Pct.19, varianta Senatului. Nu aveţi obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Pct.20, 21 şi 22. Dacă la vreunul din acestea aveţi obiecţiuni? Nu. Votate toate trei în unanimitate.

Pct.23. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Pct.24 şi 25. Nu sunt obiecţiuni. Votate ambele în unanimitate.

Pct.26, tot varianta Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Pct.27, 28, tot variantele Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votate în unanimitate.

Pct.29, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate.

Pct.30, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Pct.31, textul Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Pct.32, textul Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Pct.33, textul Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Pct.34, 35, tot varianta Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votate ambele în unanimitate.

Pct.36, varianta Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Pct.37, 38, textele Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Pct.39. Dacă sunt obiecţiuni la varianta Senatului? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Pct.40. Pentru alin.1, comisia ne propune varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Pentru alin.2, comisia ne propune un text comun. Dacă aveţi obiecţiuni la textul comun? Nu. Votat şi acesta în unanimitate.

Pct.41, textul Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Pct.42, textul Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Pct.43, 44, în ambele cazuri, varianta Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Pct.45, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate textul comun.

Pct.46, text comun. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Pct.47, varianta Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Pct.48, text comun. Nu sunt obiecţiuni. Votat textul comun în unanimitate.

Pct.49, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate. Îl vom supune votului final în şedinţa specială de vot final, care va fi stabilită.

La punctul 5, raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru înfiinţarea comunei Hănţeşti.

Pct.1 din raportul de mediere se referă la textul Camerei Deputaţilor. Nu se dezbate, nu se supune votului.

Pct.2, variantă comună. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Pct.3 şi 4, care este şi ultimul. Ambele sunt variantele Camerei Deputaţilor, propuse de comisie. Nu se dezbat, nu se supun votului. Şi acest raport îl vom supune votului final în ziua care va fi stabilită în acest scop.

La pct.6, raportul Comisiei de mediere la proiectul de lege pentru înfiinţarea comunei Capu Câmpului.

La pct.1 din raportul de mediere, comisia ne propune varianta Camerei Deputaţilor, ca şi la pct.2 şi 3. Dacă sunt textele Camerei Deputaţilor, potrivit Regulamentului, nu mai sunt supuse dezbaterii.

La pct.4, text comun pentru alin.1. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Pentru alin.2, varianta Camerei Deputaţilor, care nu se dezbate.

La pct.5, tot varianta Camerei Deputaţilor, care nu se dezbate şi nu se supune votului.

Acelaşi regim şi soluţie pentru pct.6.

Am parcurs toate punctele din raportul de mediere. Vom supune raportul votului final în şedinţa care va fi fixată în acest scop.

La pct.7 - raportul Comisiei de mediere la proiectul de lege pentru înfiinţarea comunei Văcăreni, judeţul Tulcea.

Pct.1 al raportului consemnează textul Camerei Deputaţilor. Nu se dezbate.

La pct.2, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Pct.3 şi 4, care este şi ultimul, variantele Camerei Deputaţilor. Nu se dezbat, nu se supun votului. Votul final, în şedinţa specială destinată acestui scop.

La pct.8 avem proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind constituirea Consiliului de planificare a urgenţelor civil-militare pentru sud-estul Europei.

Comisia de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională o rog să ia loc în banca comisiei.

Din partea Guvernului, cine prezintă? Vă rog, domnule Mircea Alexandru, să vă susţineţi proiectul de lege.

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Pe fondul preocupării statelor din sud-estul Europei de a contribui la întărirea securităţii şi stabilităţii în zonă şi conştientă de faptul că un element important pentru amplificarea asistenţei reciproce între naţiuni, în domeniul înlăturării dezastrelor, este cooperarea civil-militară, la 3 aprilie 2001, la Sofia, patru state, respectiv Bulgaria, Macedonia, Croaţia şi Slovenia, au semnat Acordul pentru constituirea Consiliului de planificare pentru situaţii de urgenţă civil-militare din sud-estul Europei.

România a participat la negocieri începând cu anul 2000, iar la 27 noiembrie 2002, pe baza deplinelor puteri ce i-au fost acordate, Ministerul de Interne a semnat la Sofia pentru subscrierea României la acest acord.

Prin acordul respectiv se instituie cadrul juridic multilateral necesar planificării şi coordonării imediate şi eficiente a resurselor disponibilizate, potrivit deciziei fiecărei părţi pentru intervenţie în caz de dezastru şi pentru înlăturarea urmărilor acestora.

Devenind parte a acestui organism, România poate beneficia de asistenţă specializată din partea statelor membre ale Consiliului, în eventualitatea unei situaţii de urgenţă civil-militară.

În conformitate cu dispoziţiile art.4 din Legea nr.4/91 privind încheierea şi ratificarea tratatelor, pentru a intra în vigoare acordul în discuţie trebuie prezentat, trebuie supus ratificării Parlamentului, prin lege, motiv pentru care vă adresăm rugămintea să adoptaţi proiectul de lege sus-menţionat. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat Tudor, vă rog să prezentaţi raportul Comisiei de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată spre dezbatere şi avizare în fond, în procedură obişnuită, cu proiectul de Lege privind Ratificarea Acordului referitor la constituirea Consiliului de planificare a urgenţelor civil-militare pentru sud-estul Europei.

Au fost avizate favorabil de către Consiliul Legislativ, Comisia pentru politică externă şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

O frază vreau să explic, pentru ce este necesar şi important acest acord. Se urmăreşte instituirea unui cadru juridic pentru planificarea şi coordonarea resurselor disponibilizate pentru intervenţia în cazul dezastrelor şi înlăturarea urmărilor acestora. Devenind parte a acestui organism, România poate beneficia de asistenţă specializată din partea statelor membre ale Consiliului, în eventualitatea unor situaţii de urgenţă civil-militare.

Este un proiect de lege ordinar. A fost adoptat de Senat pe 4 septembrie. La lucrările comisiei au fost 23 din 26 de membri, şi a fost votată în unanimitate propunerea în forma adoptată de Senat. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă dintre dumneavoastră doreşte cineva să intervină în dezbateri generale?

Trecem atunci la dezbaterea proiectului de lege?

La titlul acesteia, dacă aveţi obiecţiuni?

Da, domnul deputat Brudaşcu.

Domnul Dan Brudaşcu:

Domnule preşedinte,

Aş vrea să fiţi de acord că, oricât ar fi de important acest document, noi nu putem vorbi de planificarea urgenţelor. Urgenţele sunt nişte situaţii care de foarte multe ori este vorba de traducerea termenului englezesc "emergency", care apar în situaţii, cum este vorba şi de aceste dezastre, neplanificate.

Deci, noi ar trebui să modificăm titlul acestei legi, în sensul următor: proiectul de lege pentru Ratificarea Acordului privind constituirea Consiliului de planificare pentru situaţii de urgenţă civil-militare. Mi se pare că este mai clară şi evită, elimină orice interpretare eronată a sensului pentru care a fost elaborat acest proiect de lege.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, am mai avut discuţii pe tema asta. Vedeţi titlul acordului, care este semnat de cele două părţi.

Domnul Dan Brudaşcu (din sală):

Dumneavoastră planificaţi dezastre, sau ministerul? Eu vreau să corectăm ...

Domnul Valer Dorneanu:

Această traducere a fost în mod egal admisă de părţile care au semnat acordul.

Domnul Dan Brudaşcu (din sală):

Nu putem spune că planificăm dezastre!

Domnul Valer Dorneanu:

Iniţiatorul doreşte să facă un alt comentariu?

Nu avem cum modifica titlul acordului, stimate colega.

La conţinutul articolului unic, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Adoptat în unanimitate.

Vom supune legea votului final la data care va fi stabilită de către Biroul permanent şi Comitetul ordinii de zi.

Proiectul de lege pentru Ratificarea Amendamentului nr.2 convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană prin schimb de scrisori, semnate la Bucureşti, la 7 august 2002, şi la Bruxelles la 1 octombrie 2002, cu memorandumul de finanţare pentru reabilitarea reţelei de canalizare şi capacităţilor de epurare a apelor uzate din Constanţa.

Din partea iniţiatorului, domnul ministru Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Guvernul prezintă plenului Camerei Deputaţilor proiectul de lege pentru Ratificarea Amendamentului nr.2, convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană prin schimb de scrisori privind asistenţa financiară nerambursabilă, acordată prin instrumentul pentru politici structurale de preaderare pentru măsura reabilitară a reţelei de canalizare şi a facilităţilor de epurare a apelor uzate în Constanţa, ce a fost semnat la Bruxelles la 16 noiembrie 2000, şi la Bucureşti la 22 decembrie 2000.

Motivul acestui amendament constă în faptul că economiile înregistrate în cadrul componentei construcţia în staţii de epurare Constanţa-Nord, reprezentând suma de 5 milioane euro, să fie folosite pentru reabilitarea unor componente adiţionale de lucrări, cum ar fi staţia de pompare.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, avizat favorabil de Consiliul Legislativ şi de comisia sesizată în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic. vă rog, domnilor şi doamnelor deputaţi să vă exprimaţi votul în sensul ca proiectul de lege să fie adoptat în forma prezentă de către Senat. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul preşedinte Ioan Oltean, pentru prezentarea raportului Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a fost sesizată pentru adoptarea în fond cu proiectul de lege pentru Ratificarea Amendamentului nr.2, convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană, act normativ care a fost adoptat de către comisie în unanimitate în prezenţa reprezentantului Guvernului, apreciindu-se că sunt toate temeiurile de drept şi de fapt care să conducă la un raport favorabil.

De aceea, vă rog şi pe dumneavoastră să susţineţi raportul comisiei şi să votaţi în favoarea acestui proiect de lege. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva dintre dumneavoastră să intervină la dezbateri generale?

Trecem la dezbaterea textelor acestui proiect.

La titlu, dacă aveţi vreo obiecţiune? Nu. Votat în unanimitate. Cuprinsul articolului unic, care conţine dispoziţia de ratificare a Amendamentului, amendament cuprins în continuarea legii.

Dacă aveţi obiecţiuni la articolul unic? Nu. Votat în unanimitate.

Stimaţi colegi, este vorba de un proiect de lege pentru ratificarea unui tratat internaţional. Fiind vorba de o lege ordinară, supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Stimaţi colegi, v-aş ruga să-mi permiteţi să supun votului şi proiectul de lege pe care l-am discutat anterior. Între timp s-a dumirit şi domnul deputat Damian Brudaşca, prin discuţiile avute cu colegul dumnealui. Este vorba şi aici despre un proiect de lege cu caracter ordinar. Repet, ratificarea Acordului privind constituirea Consiliului de planificare a urgenţelor civil-militare.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

La pct.10, proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Federale Iugoslavia privind cooperarea în domeniul protecţiei minorităţilor naţionale.

Domnul ambasador Diaconu, vă rog să prezentaţi acest proiect din partea iniţiatorului.

Domnul Ion Diaconu (secretar general, Ministerul Afacerilor Externe):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă prezentăm proiectul de lege pentru Ratificarea Acordului dintre România şi Republica Federală Iugoslavia privind protecţia drepturilor persoanelor care fac parte din minorităţi.

Am clarificat cu partea iugoslavă această problemă, a denumirii statului; deci, chiar dacă noi îi spunem aici Republica Federală Iugoslavia, şi ea acum se cheamă Uniunea Serbia şi Muntenegru, nu este nici o problemă, ei o vor ratifica şi vom conveni printr-un schimb de note asupra modificării denumirii statului respectiv.

Încheierea acestui acord a devenit necesară pentru noi, deoarece în această ţară vecină nouă, de la sud-vest, avem de-a face tot timpul cu două denumiri: români şi vlahi. Şi, tot timpul, partea iugoslavă a fost tentată să considere că sunt două minorităţi şi nu una. Noi am militat pentru o definiţie care să le includă pe amândouă şi să dea aceleaşi drepturi populaţiei din Voievodina din Valea Timocului sub aceeaşi denumire.

De aceea, definiţia pe care am găsit-o se referă la persoane care împărtăşesc aceeaşi origine etnică, limbă şi tradiţii cu majoritatea populaţiei din cealaltă parte contractantă, deci cu majoritatea populaţiei din România. Această definiţie include ambele comunităţi.

De asemenea, Acordul creează o comisie interguvernamentală, care ne va permite să promovăm drepturile acestei comunităţi. Pe fond, Acordul se referă la Convenţia-cadru adoptată deja la Strasbourg de ambele ţări. Deci, ea nu creează prevederi noi şi obligaţii noi. Le reafirmă pe cele care există, dar ne dă posibilitatea să le promovăm pentru toţi membrii comunităţii de origine română din această ţară. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, domnul preşedinte Neagu.

N-am observat că la dumneavoastră a fost proiectul pentru raportul final.

Domnul Ion Neagu:

Domnule preşedinte,

Comisia a fost sesizată; am primit documentele necesare şi avizul Consiliului Legislativ, şi de la Comisia pentru politică externă au avizat favorabil. Şi, comisia, cu unanimitate de voturi, a aprobat pentru a înainta plenului proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Federale Iugoslavia privind cooperarea în domeniul protecţiei minorităţilor naţionale, semnat la Belgrad la 4 noiembrie 2002, în forma adoptată de Senat. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să se înscrie la dezbateri generale? Domnule Dan Brudaşcu, poftiţi.

Domnul Dan Brudaşcu:

Domnule preşedinte,

În principiu, apreciez ca fiind deosebit de utilă încheierea unui asemenea acord care să asigure, în sfârşit, şi minorităţii româneşti şi vlahe din sudul Dunării, de pe teritoriul fostei Republici Federale Iugoslavia, actualmente Republica Serbia şi Muntenegru, posibilitatea de a-şi conserva valorile specifice, spirituale, culturale şi în celelalte domenii.

Apreciez, de asemenea, deosebit de importante prevederile a câtorva dintre articolele acordului, care s-au referit inclusiv la posibilitatea ca membrii acestor minorităţi să utilizeze, în raporturile lor cu administraţia locală şi cu autorităţile administrative şi judiciare, limba şi alfabetul minorităţilor respective.

Un alt fapt, deosebit de îmbucurător, este cel prevăzut la art. 9 al acordului respectiv, care în partea sa a doua susţine - şi acest lucru ar trebuie să fie avut în vedere de către ministerul de resort pentru încheierea de acorduri similare şi cu alte guverne vecine, pentru a elimina posibilitatea distrugerii elementului românesc şi dispariţia sa într-un termen previzibil - un lucru deosebit, şi anume acela că părţile contractante se vor abţine de la măsuri care ar putea schimba compoziţia etnică a populaţiei în regiunile locuite de minorităţile naţionale şi care au ca scop restrângerea drepturilor şi libertăţilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.

Un singur lucru pe care nu l-am înţeles din lectura acestui document, ca şi din intervenţia reprezentantului Guvernului, este ce se va întâmpla cu minorităţile etnice, pe care, din motive ştiinţifice le-am definit ca fiind meglenoromâni, istroromâni sau macedoromâni. Noi vorbim doar de două noţiuni, respectiv de românii care s-au declarat ca atare, în general în ceea ce se numeşte Voivodina sau Banatul sârbesc, şi respectiv despre vlahi, care au o răspândire destul de largă, Valea Timocului fiind însă concentrarea maximă de aşezare a acestora.

Nu ştiu ce se întâmplă, însă, cu celelalte categorii, ele nu au fost avute în vedere sau, probabil, pe baza unor discuţii bilaterale se va găsi o soluţie şi pentru rezolvarea problemei lor.

Un alt aspect pe care-l consider ca o neîmplinire a acestui acord este lipsa unei prevederi de sprijin direct, din partea ministerelor de resort, în ceea ce priveşte încurajarea refacerii sistemului de şcoli româneşti pe teritoriul Iugoslaviei, şcoli care în perioada anterioară, începând, dacă vreţi, chiar cu perioada secolului al XIX-lea, au dat posibilitatea acestora să se regăsească în spiritualitatea neamului românesc.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai doreşte cineva să intervină? Domnule ambasador Diaconu, puteţi să comentaţi puţin intervenţia domnului deputat?

Domnul Ion Diaconu:

Noi îi avem în vedere nu numai pe românii din Valea Timocului, ci şi pe cei din Voivodina, i-am menţionat pe aceştia fiindcă sunt cei mai numeroşi, dar tratatul, acordul respectiv se referă la persoane care împărtăşesc aceeaşi origine etnică, şi aici intră toate persoanele care împărtăşesc aceeaşi origine etnică: şi meglenoromâni, şi istroromâni şi macedoromâni. Deci, nu am exclus pe nimeni. Ne referim la persoane.

În ceea ce priveşte refacerea şcolilor, sigur, nu puteam intra în acest detaliu, dar acordul prevede dreptul populaţiei care face parte din aceste minorităţi, de a studia în limba maternă şi de a-şi promova identitatea etnică, culturală şi lingvistică.

În consecinţă, aceasta include şi problema şcolii în limba maternă. Va fi vorba de refacere, de continuare, modalităţile tehnice vor fi examinate de comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă domnul deputat este mulţumit de aceste explicaţii?

Domnul Dan Brudaşcu:

Nu doresc alte explicaţii, mulţumesc reprezentantului Ministerului de Externe pentru precizările făcute, vreau însă să se ştie că este o mare diferenţă între drepturi şi materializarea acestora, o ilustrare în acest sens sunt şi dificultăţile pe care în acest moment le are biserica ortodoxă, cu un vicar episcop la Vârşeţ. Ştiţi foarte bine cât este de încorsetat, cât este de urmărit şi mai ales faptul că din timp în timp este obligat să-şi prelungească viza de şedere pe teritoriul Iugoslaviei. Este vorba de faptul că, neprecizarea elementului acesta, al obligaţiei părţilor de a asigura efectiv educarea în limba naţională, etnică, a etniei în cauză, ar putea să creeze dificultăţi reale în aplicarea unora dintre prevederile documentului, a cărui importanţă nu o pun sub semnul întrebării. Dimpotrivă, felicit ministerul şi Guvernul pentru că au avut o asemenea iniţiativă, manifestând interes, cel puţin pentru început în Iugoslavia, faţă de soarta minorităţii româneşti în ansamblul ei.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege.

La titlul acesteia, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care conţine dispoziţia de ratificare a acordului, acord pe care-l aveţi şi anexă. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Parcurgând textul acestui proiect de lege, care are caracter ordinar, îl supun votului dumneavoastră final.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Trecem, în continuare, la pct. 11. Proiectul de Lege pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare turistică Super-schi în Carpaţi.

Vă amintesc că au fost făcute dezbaterile generale.

Aveţi cuvântul, domnule ministru, să îl prezentaţi.

Domnul Dan Banciu (consilier, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului):

Analiza potenţialului turistic al României şi în special al potenţialului turistic montan ne-a dus la concluzia că există o posibilitate şi o necesitate imediată de a dezvolta un program naţional privitor la sporturile de iarnă în zonele montane, program care a fost întărit printr-un amplu studiu făcut de institutul naţional de cercetare şi dezvoltare în turism, în colaborare cu societăţi de proiectare şi consultanţă în domeniu.

Acest proiect care s-a transformat în propunerea legislativă de faţă a căutat să determine, în primul rând, posibilităţi reale, concrete, de a îmbunătăţi infrastructura generală a ofertei pentru sporturile de iarnă, a structurilor de primire turistică. Totodată, s-au decelat toate posibilităţile de finanţare existente, vizavi de aceste proiecte şi se prevăd astfel toate formele de finanţare posibile, atât finanţare de la bugetul de stat, de la bugetele locale, finanţări particulare, parteneriat sau orice altă formă de finanţare internă sau externă.

Acest studiu şi această lege a ţinut cont de importanţa care se asigură pe plan mondial în domeniul conceptului de siguranţă a turismului. Deci, în acest proiect am ţinut cont de importanţa implementării şi urmăririi respectării standardelor internaţionale de siguranţă în domeniu, atât pentru practicarea sporturilor, precum şi a mijloacelor de transport cu cablu, instalaţiilor de întreţinere şi exploatare a pârtiilor.

În concluzie, aplicarea acestei legi se va asigura cu încadrarea în bugetele aprobate, anuale, a instituţiilor implicate în derularea programului respectiv. El a fost etapizat pe mai multe perioade, iar în cursul discuţiilor care au avut loc în cadrul comisiilor proiectul a fost îmbunătăţit cu observaţiile venite de la comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc şi eu.

Din partea comisiei, poftiţi domnule deputat.

Domnul Ion Florentin Sandu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată în fond cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare turistică Super - schi în Carpaţi, transmis cu adresa nr. 284 din 22 aprilie 2003, înregistrată sub nr. 23/106/2003. Această lege a fost aprobată în Senat în şedinţa din 10 aprilie 2003.

Cu adresa nr. 448 din 24 martie Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Cu adresa nr. 284 din 6 mai 2003 Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avizat favorabil proiectul de lege.

Cu adresa nr. 26/1.265 din 7 mai Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a avizat favorabil proiectul de lege.

Cu adresa nr. 243 din 7 mai 2003 Comisia pentru buget, finanţe, bănci a avizat favorabil proiectul de lege.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Programului naţional de dezvoltare turistică Super - schi în Carpaţi, ca program de interes naţional, pentru dezvoltarea turismului montan, cu componenta principală: turism pentru practicarea schiului.

Sursele de finanţare pentru realizarea programului se constituie, după caz, din: sumele alocate de la bugetul de stat şi bugetele locale, credite interne sau externe, ajutoare financiare interne sau externe nerambursabile, resurse ale sectorului privat, alte resurse atrase.

Potrivit prevederilor art. 60 din Regulamentul Camerei Deputaţilor membrii comisiei au dezbătut proiectul de lege în şedinţele din 27 mai şi 3 iunie şi au întocmit raportul nr. 23/106 din 10 iunie 2003.

Camera Deputaţilor, în şedinţa din plen din 2 septembrie a hotărât, în conformitate cu prevederile art. 102 din Regulament, restituirea raportului la Comisia pentru industrii şi servicii, în vederea reanalizării unor texte.

În şedinţa din 9 septembrie şi 16 septembrie 2003, Comisia pentru industrii şi servicii a luat în dezbatere şi a analizat amendamentele depuse.

Principalul amendament admis de comisie se referă la introducerea unei anexe care explicitează situaţiile, staţiunile şi zonele turistice, prevăzute în fiecare etapă a programului.

La lucrările comisiei au participat, ca invitaţi, în conformitate cu prevederile art. 51 şi 52 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, din partea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, domnul secretar de stat Nicu Rădulescu, domnul secretar general Anghel Penciu şi domnul director Alexandru Stancu, de la Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare în Turism.

În urma reanalizării textelor din proiectul de lege, concomitent cu examinarea amendamentelor propuse, membrii comisiei au hotărât, cu 18 voturi pentru şi 4 împotrivă, ca proiectul de lege pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare turistică Super - schi în Carpaţi să fie supus spre dezbatere şi aprobare în plenul Camerei Deputaţilor, cu amendamentele admise, prezentate în anexe.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 22 de deputaţi, din totalul celor 25 de membri ai comisiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să intervină la dezbateri generale? Domnul deputat Raduly.

Domnul Ráduly Róbert-Kálmán:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Înainte de toate, permiteţi-mi să mulţumesc iniţiatorului şi comisiei sesizate în fond, pentru soluţia înţeleaptă pe care a găsit-o. Dacă vă aplecaţi în amănunt asupra formei adoptate de comisie şi propuse dumneavoastră spre adoptare, o să vedeţi că, în sfârşit, comisia a reuşit să prezinte o formă, o variantă în care să fie cuprinse toate aspectele legate de potenţialul turismului montan din România, cu incidenţă vizând practicarea schiului şi altor sporturi de iarnă şi astfel cred că în comisie s-a reuşit ca marea majoritate a colegilor prezenţi să fie mulţumiţi şi să susţină această formă a proiectului de lege.

Desigur că, dincolo de mulţumiri şi dincolo de înţelepciunea soluţiei trebuie să vă spun că în ceea ce mă priveşte, dar aceasta vă spun exclusiv în nume personal, am rămas cu un singur gust amar, şi anume, pentru că o dată cu lărgirea sferei de aplicare a acestui program legat de turismul montan şi asupra altor sporturi de iarnă, deci inclusiv a sporturilor care, cel puţin teoretic se practică pe gheaţă şi pe patinoare, aveau loc în etapa a doua a acestui program naţional acele oraşe în care astăzi în România există patinoare artificiale acoperite şi, din nefericire, în zona montană. Şi, din nefericire, acestea sunt numai două, la Gheorgheni şi la Miercurea Ciuc sunt asemenea patinoare dar, din păcate, aceste două localităţi au fost scăpate din anexă. Poate că vor fi soluţionate la mediere.

În consecinţă, trebuie să vă spun că noi am susţinut de la bun început ideea acestui Program Super - schi în Carpaţi, însă acum, o dată cu modificarea structurii şi clarificarea etapelor acestui program susţinem nu numai ideea programului naţional, ci şi fondul, detaliile acestuia.

Nu ne rămâne decât să sperăm că acest program, o dată implementat va aduce acele beneficii la care am sperat şi sperăm şi, drept urmare, să contribuie la dezvoltarea echilibrată a zonei montane şi la creşterea economică a ţării noastre.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Doru Dumitru Palade:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Trebuie să explic, aşa cum se arată şi în raport, că cei patru deputaţi ai Comisiei de industrii din partea Partidului România Mare au votat contra acestui proiect şi în primul rând motivaţia noastră se bazează pe faptul că, undeva la art. 4, este prevăzută trecerea unor terenuri, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, din proprietatea publică sau privată a statului şi administrarea regiei naţionale a pădurilor, în proprietatea publică a unităţilor administrativ teritoriale, respectiv şi în administrarea consiliilor locale.

Noi aici vedem că se deschid porţile unor afaceri ilicite în viitor, pe de o parte, deci acesta a fost motivul. Pe de altă parte, în măsurile care sunt preconizate de această lege se prevede realizarea unui studiu integrat, de către institutul de cercetări de profil, cercetare-dezvoltare în turism şi am considera mai util să fi făcut întâi acest studiu, ca să vedem ce implicaţii sunt în teritoriu şi după aceea să elaborăm acest proiect de lege.

Suntem pentru dezvoltarea - încă o dată - a sporturilor de iarnă, unde noi stăm destul de prost, în general, şi ca locuri de agrement, dar de aici să nu se creeze alte şi alte posibilităţi de afaceri ilicite.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule profesor.

Dacă mai doreşte cineva să intervină?

Trecem la dezbaterea textului proiectului de lege.

La titlul legii, vă rog să urmăriţi amendamentul 1, care sugerează o modificare a acestuia. Dacă aveţi obiecţiuni? Adoptat amendamentul 1, modificat titlul legii.

La art. 1 urmăriţi, vă rog, amendamentul 2. Nu aveţi obiecţiuni. Adoptat amendamentul 2, modificat art. 1.

La art. 2, alin. 1 şi 2, vă rog să urmăriţi amendamentul 3 al comisiei.

Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, modificat textul art. 2.

La art. 3, pentru lit. a) şi b), vă rog să urmăriţi amendamentul nr.4.

Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, modificat lit. a) şi b).

La lit. c) comisia nu are propuneri. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni? Adoptat textul iniţial din proiect.

La lit. d), e), f) şi g), vă rog să urmăriţi amendamentele corespunzătoare acestor litere, de la pct. 4, pagina 5 şi 6.

Dacă aveţi obiecţiuni la vreuna din aceste litere? Nu. Adoptate toate în formularea din amendament.

Articolul 4. Comisia nu are propuneri pentru alin. 1 şi 2. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţii? Votat formula din proiectul de lege.

La alin. 3 urmăriţi, vă rog, amendamentul 5, cu privire la acest alineat, de la pagina 7.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate amendamentul, modificat alin. 3.

La art. 5, în formularea Senatului, 6 a Camerei Deputaţilor, vă rog să urmăriţi amendamentul 6.

Dacă aveţi obiecţiuni? Vă rog.

Domnul Dan Banciu:

Îmi permit să îndrept o eroare materială, la art. 5, respectiv noul articol 6. S-a sărit când s-a spus "implementarea programului pe etape va fi coordonată de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, în colaborare cu Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului" şi trebuia introdusă aici "şi Agenţia Naţională pentru Sport" care, de fapt, se regăseşte - o vedeţi în articolul următor. Deci, mai trebuia şi completarea "şi Agenţia Naţională pentru Sport". Este o eroare materială. În varianta proiectului exista.

Domnul Valer Dorneanu:

Este o omisiune. Comisia este de acord? Supun, totuşi, textul articolului în formularea completată.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art. 6, vă rog să urmăriţi amendamentul 7. Dacă aveţi obiecţiuni? Amendamentul vizează toate trei alineatele. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat textul în formularea din amendamentul 7, pentru art. 5.

Actualul art. 7. Comisia nu are propuneri. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţii? Votat în unanimitate în formularea din textul proiectului.

La art. 8, urmăriţi amendamentul 9. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul 9, modificat art. 8.

Pentru anexă, dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat textul anexei în formularea iniţiatorului. Cu aceasta, am parcurs textul proiectului de lege.

Vom supune acest proiect votului final la data stabilită de Biroul permanent şi Comitetul ordinii de zi.

La pct. 12, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 59/2003 privind unele categorii de bunuri scutite de la plata datoriei vamale.

Rog iniţiatorul să ne prezinte. Doamna ministru Manolescu, aveţi cuvântul.

Doamna Maria Manolescu (secretar de stat, Ministerul Finanţelor):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Legislaţia vamală în domeniul scutirilor de la plata datoriei vamale este armonizată cu acquis-ul comunitar, în ceea ce priveşte principiile şi modul de acordare a scutirilor.

Prin actul normativ supus aprobării, s-a reglementat categoria de bunuri care nu au destinaţie comercială şi care pot beneficia de regimul vamal preferenţial, pentru bunurile respective nefiind transpuse încă în legislaţia naţională reglementările europene.

În speţă, s-a reglementat scutirea de la plata drepturilor de import sau de export la următoarele categorii de bunuri: bunuri introduse în ţară de persoane fizice cu ocazia schimbării domiciliului, bunuri de capital, materiale educaţionale, ştiinţifice şi culturale, instrumente şi aparatură ştiinţifică şi alte astfel de bunuri care nu au caracter comercial.

Comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor au întocmit raport de adoptare cu amendamente, de regulă care ţin de domeniul tehnicii legislative, iar Ministerul Finanţelor Publice propune şi susţine adoptarea actului normativ în forma rezultată din raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule vicepreşedinte Grigoraş, poftiţi să prezentaţi raportul Comisiei pentru buget, finanţe, bănci.

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a examinat Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 59/2003 privind unele categorii de bunuri scutite de la plata datoriei vamale, a întocmit raport favorabil, propune dezbaterea şi adoptarea cu câteva amendamente care sunt în raport. S-au avut în vedere avizele de la Comisia pentru sănătate şi familie, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, de asemenea şi avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

În consecinţă, vă rog, domnule preşedinte, să supuneţi spre dezbatere şi adoptare plenului, în forma prezentată în raport, inclusiv cu amendamentele admise.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale?

Trecem, în consecinţă, la dezbaterea proiectului de lege. Vă rog să urmăriţi în paralel raportul comisiei şi textul proiectului de lege.

La titlul proiectului de lege dacă aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate.

La articolul unic urmăriţi, vă rog, amendamentul 1.

Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, modificat textul articolului unic.

Trecem la dezbaterea ordonanţei.

La titlul ordonanţei dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Titlul Capitolului I. Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Articolele 1 şi 2. Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Titlul Capitolului II şi a secţiunii 1. Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Articolele 3, 4, 5, 6 şi 7. Nu sunt obiecţiuni.

Votate în unanimitate.

Articolele 8, 9, 10 şi 11. Nu sunt obiecţiuni.

Votate în unanimitate.

Titlul secţiunii a 2-a. Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

De la art. 12 până la art. 16. Dacă la vreuna din acestea aveţi obiecţiuni? Nu. Votate în unanimitate.

Titlul secţiunii a 3-a. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Articolele 17, 18, 19, 20. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Titlul secţiunii a 4-a. Votat în unanimitate.

Articolele 21, 22, 23, 24, 25. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Titlul secţiunii a 5-a. Votat în unanimitate.

Articolele 26, 27. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Titlul secţiunii a 6-a. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Articolele 28, 29. Votate în unanimitate.

Titlul secţiunii a 7-a. Votat în unanimitate.

Articolele 30, 31. Votate în unanimitate.

Titlul secţiunii a 8-a. Votat în unanimitate.

Articolele 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Secţiunea a 9-a. Votată în unanimitate.

Articolele 39, 40, 41, 42. Votate în unanimitate.

Secţiunea a 10-a. Votat titlul în unanimitate.

Articolele 43, 44. Votate în unanimitate.

Secţiunea a 11-a. Votat în unanimitate.

Articolele 45, 46, 47, 48, 49. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Titlul secţiunii a 12-a. Votat în unanimitate.

Articolele 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60. Votate în unanimitate, nefiind obiecţiuni.

Titlul secţiunii a 13-a. Votat în unanimitate.

Articolul 61. Votat în unanimitate.

Titlul secţiunii a 14-a. Votat în unanimitate.

Articolele 62, 63, 64. Votate în unanimitate.

Titlul secţiunii a 15-a. Votat în unanimitate.

Articolul 65, 66. Votate în unanimitate.

Titlul secţiunii a 16-a. Votat în unanimitate.

Articolul 67. Votat în unanimitate.

Titlul secţiunii a 17-a. Votat în unanimitate.

Articolul 68. Votat în unanimitate.

Titlul secţiunii a 18-a. Votat în unanimitate.

Articolul 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75, 76, 77, 78, 79, 80, 81, 82, 83, 84, 85, 86, 87, 88. Nu sunt obiecţiuni. Votate toate în unanimitate.

Titlul secţiunii a 19-a şi art. 89. Votate în unanimitate, nefiind obiecţiuni.

Titlul secţiunii a 20-a şi art. 90, 91, 92 din secţiune. Votate în unanimitate.

Titlul secţiunii a 21-a şi art. 93. Votate în unanimitate.

Secţiunea 22, art. 94, 95, 96, 97, 98, 99, 100, 101, 102. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Secţiunea a 23, titlul. Votat în unanimitate.

Articolele 103, 104, 105, 106, 107, 108, 109. Votate toate în unanimitate.

Titlul secţiunii a 24-a şi art. 110. Votate în unanimitate.

Secţiunea a 25-a, titlul. Votat în unanimitate.

Articolul 111. Votat în unanimitate.

Secţiunea a 26-a şi art. 112. Votate în unanimitate.

Secţiunea a 27-a şi art. 113. Votate în unanimitate.

Secţiunea a 28-a, art. 114. Votate în unanimitate.

Secţiunea a 29-a, art. 115, 116, 117, 118, 119. Votate toate în unanimitate.

Secţiunea a 30-a, cu art. 120. Votate în unanimitate.

Secţiunea a 31-a, cu art. 121. Votat în unanimitate.

Capitolul III, secţiunea 1, art. 122. Votat în unanimitate.

Secţiunea a 2-a, art. 123. Votat în unanimitate.

Secţiunea a 3-a, art. 124 şi 125. Votate în unanimitate.

Secţiunea a 4-a şi art. 126, 127. Votate în unanimitate.

Secţiunea a 5-a şi art. 128 şi 129. Votate în unanimitate.

Titlul Cap. IV. Votat în unanimitate.

Art. 130, 131, 132, 133, 134. Votate, toate, în unanimitate.

La art. 135, urmăriţi, vă rog, amendamentul nr. 2 din raportul comisiei. Nu sunt obiecţii.

Votat amendamentul, modificat art. 135.

Art. 136 alin. 1 lit. a). Nu sunt obiecţii.

Votat în unanimitate.

Art. 136 alin. 1 lit. b), urmăriţi amendamentul nr. 3 de la pag. 2.

Admis amendamentul, modificată lit. b).

Lit. c) de la art. 136 alin. 1, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră.

Votat textul din ordonanţă.

Alin. 2 al art. 136. Urmăriţi amendamentul nr. 4.

Admis amendamentul, modificat textul alin. 2.

La Anexa nr. 1, dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Votată anexa, în formularea iniţiatorului.

Anexele nr. 2 şi 3. Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Votate în formularea iniţiatorului.

La Anexa nr. 4? Nu sunt obiecţiuni.

Votată în formularea iniţiatorului.

Am parcurs textele acestui proiect de lege, îl vom supune votului final în şedinţa destinată acestui scop.

Trecem la următorul proiect de ordinea de zi: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2003 privind completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.

Suntem în procedură de urgenţă.

Domnule profesor Neagu, vă rog să propuneţi timpii de dezbatere, din partea Comisiei juridice.

Domnul Ion Neagu:

Domnule preşedinte şi stimaţi colegi,

Propun 10 minute în total şi 2 minute pentru fiecare luare de cuvânt. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu această propunere?

Dacă sunt împotriviri?

Abţineri?

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului.

La titlul acestuia, dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt obiecţiuni la titlu.

La cuprinsul articolului unic din proiectul de lege, urmăriţi amendamentul nr. 1. Dacă aveţi obiecţiuni?

Admis amendamentul, modificat textul articolului unic.

Urmăriţi, în continuare, pct. 5 din raport, prin care comisia ne propune un art. II.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr. 5? (Domnul ministru Acsinte Gaspar solicită să ia cuvântul.) Ştiu, dar am luat art. II din proiectul de lege, pe urmă trecem la ordonanţă. (Domnul Acsinte Gaspar insistă, împreună cu domnul Támas Sándor, membru al Comisiei juridice.) Am mers pe proiectul de lege, stimaţi colegi, deci, suntem la amendamentul nr. 5, prin care comisia propune un art. II, cu privire la intrarea în vigoare a legii.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Admis în unanimitate.

Trecem la... (Domnii Acsinte Gaspar şi Támas Sándor cer o lămurire de procedură.) Ce am sărit? Stimaţi colegi, am luat întâi în dezbatere proiectul de lege, cu articol unic şi articol II, nu am vorbit încă de celelalte puncte: nici de titlul ordonanţei de urgenţă, nici de art. I, nici de art. 44! Legea avea un singur articol unic, l-am discutat, şi s-a introdus art. II, cu privire la intrarea în vigoare a legii! Vă rog să fiţi atenţi la dezbateri!

Trecem la titlul ordonanţei de urgenţă.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La art. I, preambul, urmăriţi amendamentul nr. 2 din raport. Dacă aveţi... Domnule ministru Gaspar, deci, la art. I din ordonanţă, preambulul? Nu.

Se admite, înseamnă, amendamentul nr. 2, cu privire la acest preambul.

La art. 44¹, domnul ministru Gaspar are un amendament. La raport sau la...? Poftiţi.

Domnul Acsinte Gaspar (ministru delegat pentru relaţia cu Parlamentul):

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În cadrul dezbaterilor care au avut loc în comisie, vă rog să observaţi că cele două alineate, care erau propuse de Guvern la art. 44¹, au fost comasate, rezultând un singur alineat la acest articol, cu care Guvernul nu este de acord. Noi vrem ca interdicţia care s-a creat prin această ordonanţă pentru avocaţii care au şi calitatea de parlamentari să opereze şi în situaţiile când ar urma să pledeze în cauzele ce se judecă de către judecătorii sau tribunale şi să nu poată să acorde asistenţă juridică nici la parchetele de pe lângă aceste instanţe.

Noi propunem ca cele două alineate să rămână distincte, cum au fost depuse şi formulate de către Guvern şi, ca atare, să se voteze împotriva amendamentului comisiei, prin care se elimină această interdicţie cu privire la cauzele care se judecă la tribunale şi la judecătorii. S-a avut în vedere că avocatul care se află în exercitarea mandatului de deputat sau senator are o situaţie cu totul specială şi îi este foarte greu de a putea ca, în acelaşi timp, să desfăşoare şi activitatea parlamentară şi activitatea de asistenţă juridică.

Cred că, dacă se are în vedere programul de activitate al Parlamentului, aşa cum el este stabilit prin Regulamentul Camerei Deputaţilor: că 4 zile activitatea se desfăşoară la sediul Parlamentului, în comisii sau în plen, iar a cincea zi, vinerea, activitatea se desfăşoară în teritoriu, în circumscripţiile electorale, nu vedem cum, în acelaşi timp, s-ar putea să ne găsim şi la Parlament şi să fim şi la Iaşi, ca să pledăm în nu ştiu ce cauză. Este cunoscut că activitatea la instanţe se desfăşoară până vineri, deci, nu există sâmbătă, astfel încât să se susţină că într-o astfel de zi s-ar putea să meargă şi să pledeze.

De aceea, rog să se adopte textul în forma pe care Guvernul a promovat-o.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Támas Sándor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În primul rând, pentru că am avut, împreună cu domnul coleg deputat, domnul general Bădoiu, un amendament la acest articol, dacă îmi permiteţi - văd că domnul coleg nu este prezent -, în numele nostru, totuşi, am susţine varianta noastră, formulată în Comisia juridică şi, de altfel, aprobată de majoritatea membrilor Comisiei juridice, indiferent de coloratura politică: deci, de la PRM, PSD, PNL până la UDMR, majoritatea membrilor erau de acord.

Eu nu pot să fiu de acord cu domnul ministru Gaspar, care a spus că nu o să aibă timp. În primul rând, că aş putea să vă spun un exemplu din viaţa mea practică: sunt de 4 luni de zile avocat pledant şi am cerut o cauză luni dimineaţă, la ora 8,00. Deci, se poate îmbina totuşi, pentru că se poate cere asemenea lucru, cu activitatea profesională şi activitatea politică.

O altă problemă, însă, majoră, dacă îmi permiteţi. Această ordonanţă mi se pare că nu este de urgenţă, în primul rând. Şi vă spun de ce: pentru că sunt 3 proiecte de acte legislative, 3 proiecte de lege, în faţa Senatului, în Comisia juridică a Senatului, care reglementează sau încearcă să reglementeze această situaţie. Situaţie reglementabilă, de altfel, pentru că sunt şi eu, personal, de acord că trebuie reglementată, dar nu în sensul cum face ordonanţa de urgenţă emisă de Guvern.

În al doilea rând, tot aşa, formal, eu nu cunosc nici o hotărâre dată de judecătorie, care a fost casată din cauză că unii avocaţi au exercitat presiuni asupra instanţelor. S-ar putea să fie asemenea lucruri, dar aş vrea să-l întreb pe domnul ministru, să ne prezinte aceste cazuri, pentru că nu cred că sunt. Deci, hotărâri casate.

Finalmente, eu susţin amendamentul nostru - de altfel, aprobat de Comisia juridică - şi propun ca şi dumneavoastră să votaţi pentru amendament, la art. 44¹. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Tudor. Vorbiţi în numele Comisiei pentru apărare, sau al dumneavoastră propriu sau al PRM-ului?

Domnul Marcu Tudor:

Personal.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

După cum ştiţi, m-am exprimat de mai multe ori tot respectul pe care îl am pentru domnul Gaspar, dar cele două argumente pe care le-a oferit domnia sa suferă discuţii. Unul dintre ele, că nu are timp un avocat să-şi manifeste şi, în parte, unele, selectiv, din procesele pe care le poate avea, în funcţie de timpul pe care îl are la dispoziţie, mă face să întreb dacă, nu cumva, aceeaşi situaţie se întâmplă şi la profesori, la medici şi la alte categorii, care, conform aprobărilor Biroului permanent, pot beneficia de o funcţionare paralelă cu calitatea de deputat? Acest argument este valabil în toate cazurile.

E adevărat că este foarte greu de admis că un medic bun, chirurg, nu mai poate opera, salvând multe vieţi, pentru că el stă în bancă, aici, şi face hârţogăraie, e de preferat să facă şi operaţii şi să-şi aducă contribuţia la aceste legi, pe care le cunoaşte foarte bine, pentru că le trăieşte. De asemenea, un profesor universitar nu poate decădea din funcţia şi titlurile pe care le are în exercitarea funcţiei, pentru că, de asemenea, stă şi el în bancă. De ce ar face o notă discordantă, un avocat, în privinţa aceluiaşi timp? Deci, nu este suficient de justificat, de argumentat acest argument.

Iar primul argument pe care domnia sa l-a invocat, în sensul în care un avocat poate face presiuni, chiar dacă nu directe, măcar prin prezenţă, asupra unui complet de judecată, eu vă informez - de altfel, cred că ştiţi şi dumneavoastră la fel de bine ca mine - că aceste..., marea majoritate..., unele, hai, complete de judecată nu au nevoie de nici o presiune ca să dicteze legea aşa cum vor ele. Vă spun, că, dacă eşti de la un partid care nu e la putere, ai mari probleme în justiţie.

Cei mai mulţi, dacă nu se manifestă direct, de genul: "Ia, rade-l, că nu e de al nostru!", cum am auzit eu la Braşov... Nu vreau să dau detalii, odată o să le dau, după ce termin un proces pe care îl am, adun toate mizeriile pe care le-am întâmpinat în timp de 8 ani în procese, ca să vedeţi, totuşi, pe cine apărăm...

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Procedura de urgenţă, ştiţi...

Domnul Marcu Tudor:

Am înţeles, termin imediat. Vă rog frumos, ultima frază.

Deci, nu avocatul face presiune, pentru că este avocat, presiunea se poate face pentru că e membru al unui partid sau al unui alt partid. Şi, ca atare, nici nu trebuie să te mai prezinţi, dacă nu faci parte dintr-un partid de guvernământ. Nu zic de ăsta, de acum, şi de cel din Convenţia trecută. Şi-a dat demisia domnul Stoica, dar modul cum a condus justiţia a fost cel mai penibil posibil, de aceea tragem ponoasele şi acum, din cauza acelei justiţii nenorocite pe care a promovat-o domnia sa!

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Aveţi un ceas în faţa dumneavoastră, dacă cel de la mână nu vă merge!

Domnul Marcu Tudor:

Am înţeles, ultima frază.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

Domnul Marcu Tudor:

Vă rog să judecaţi bine argumentele pe care le-au adus guvernanţii, în ideea, de bună-credinţă, poate, pe care au avut-o domniile lor, cu realitatea noastră de astăzi, din tribunale, pe care unii nu o cunoaştem, şi să judecaţi în cunoştinţă de cauză, fără să ţineţi cont că este o propunere de la Guvern sau o propunere de la comisie. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Boc.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat susţine punctul de vedere al Guvernului, exprimat aici prin domnul ministru Gaspar, pentru cel puţin alte două argumente, alături de cele menţionate de domnia sa:

1. Un parlamentar, atunci când a decis să devină persoană publică, şi-a asumat o anumită poziţie socială şi un anumit risc. Dacă doreşte în continuare să rămână persoană publică, trebuie să accepte rigorile impuse de exerciţiul vieţii publice şi, în consecinţă, să respecte acest regim al interdicţiilor sau al incompatibilităţilor stabilite.

2. În ceea ce priveşte prezenţa în faţa instanţei, domnul Tudor spunea că numai dacă eşti avocat al Puterii poţi influenţa, şi dacă eşti avocat al Opoziţiei nu poţi să influenţezi. Vreau să vă spun că situaţia nu poate fi cuantificată în aceşti termeni, pentru că, de foarte multe ori, când te duci în faţa unui judecător, acela analizează din foarte multe perspective, gândindu-se dacă nu cumva acela, în perspectiva ajungerii la putere, va putea lua o decizie. Deci, jocurile pot fi privite din ambele perspective.

Iar, în al treilea rând, trebuie să adoptăm acest act normativ din perspectiva mentalităţilor care există în România. De foarte multe ori, când se pierde un proces de către o persoană care nu are un avocat parlamentar, iar cea care a câştigat are un avocat parlamentar, indiferent dacă a avut sau nu dreptate, partea care pierde consideră că a pierdut, nu pentru că nu a avut dreptate, ci pentru că cealaltă parte a avut un avocat parlamentar. Este, din nefericire, o mentalitate în România, datorată şi parlamentarilor, şi clasei politice şi modului în care am reuşit să impunem actul de justiţie în această ţară.

Cred că acest act normativ are, pe de o parte, menirea şi avantajul de a îmbunătăţi imaginea Parlamentului, de a reda cetăţeanului încrederea în actul de justiţie şi considerăm că un asemenea demers trebuie să fie susţinut. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule coleg.

Doamna deputat Afrăsinei, din partea Partidului Social Democrat.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Pledoaria unui avocat, cu respectul care i se cuvine şi cu toată colegialitatea, o mărturisesc, pe care îl preţuiesc, m-a convins o dată în plus. Dar nu acesta este motivul pentru care am venit la tribună, domnule preşedinte, Grupul parlamentar al PSD susţine punctul de vedere din propunerea din proiectul Guvernului, deci, punctul de vedere al Guvernului, în această chestiune. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Potrivit regulamentului, eu sunt dator să supun întâi votului amendamentul comisiei, cel de la pag. 3. Aţi ascultat toate pledoariile.

Cine este pentru? 2 voturi pentru.

Împotrivă? Este evident, marea majoritate a celor prezenţi.

Abţineri?

Stimaţi colegi,

V-aş ruga, pentru a nu exista nici un fel de comentariu, să votaţi din nou, cei care sunteţi împotriva amendamentului comisiei. 77 voturi contra.

Cu 77 voturi contra, 18 abţineri şi 2 pentru, amendamentul comisiei a fost respins.

Supun votului dumneavoastră, în consecinţă, textele alin. 1 şi 2 din art. 44¹, în formularea Guvernului.

Cine este pentru? 76 voturi pentru.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abţineri? 22 de abţineri.

Textele alin. 1 şi 2 ale art. 44¹ au fost votate în formularea Guvernului.

În continuare, pentru lit. a) până la g) de la alin. 2, comisia nu a mai avut amendamente, dacă aveţi dumneavoastră obiecţii? Votate toate textele, în formularea Guvernului.

Pentru alin. 3, urmăriţi pag. 5. Domnul deputat Márton, poftiţi.

Domnul Márton Arpad Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Cred că s-a văzut clar că grupul nostru parlamentar a votat pentru varianta Guvernului la alin. 1 şi 2. Dacă alin. 1 şi 2 le putem accepta în această variantă, mult mai mult decât cea ieşită din comisie, alin. 3 este neconstituţional şi nici ideea pe care o susţine nu o putem accepta. Partea neconstituţională este că se face o diferenţiere în procesele civile, între acele procese în care una dintre părţi este statul şi acelea unde nu apare statul. Dacă, într-un proces, apar o persoană fizică sau juridică şi statul, atunci, avocatul parlamentar nu poate să pledeze pentru persoana respectivă, dar poate pentru stat.

Mi se pare că este o discriminare şi este neconstituţională.

Mai mult, în faţa autorităţilor internaţionale, a curţilor internaţionale, unde, eventual, o persoană, eventual, lezată în drepturile sale, se adresează acestor instituţii, parlamentarul este oprit să pledeze pentru această persoană, poate, chiar, în situaţia unor abuzuri. Unor abuzuri ale unei puteri sau ale unei autorităţi sau ale unei instituţii, aşa cum este prevăzut, care, tot aşa, este reprezentată, şi instituţia respectivă, de către persoane, aşa cum este prevăzut în lege.

Noi credem, din contră, că parlamentarul este ales de popor, nu este o autoritate numită şi nu trebuie să fie loial faţă de deciziile autorităţilor. Ci, din contră, dacă le consideră arbitrare, să intervină împotriva acestora.

Ca atare, noi solicităm eliminarea acestui alineat în întregime, aşa cum este, sau, dacă nu puteţi accepta, să-l retrimiteţi la comisie, să fie reformulat.

Evident, în funcţie de acest vot, dat la acest alineat, ne vom creiona punctul de vedere la finalul votului acestei ordonanţe. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Avem o propunere de eliminare a alin. 3, care, de fapt, este alin. 4, pentru că primele două alineate s-au votat.

Cine este pentru propunerea de eliminare a alin. 4? (Din sală, există nedumeriri în ce priveşte numărul alineatului care se supune votului.) 3 iniţial, în măsura în care am fi votat amendamentul comisiei, de contopire a alin. 1 şi 2. Cum nu s-a aprobat, a rămas alin. 4. (În continuare, în sală există nelămuriri.) Da, aveţi dreptate, alin. 3.

Deci, primul amendament de la pag. 5.

10 voturi pentru eliminare.

Împotrivă? 73 voturi împotriva eliminării.

Abţineri? Nu sunt.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Procedură!

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Domnule preşedinte, suntem în timpul votului!

Domnul Valer Dorneanu:

Am numărat!

Domnul Marcu Tudor:

Doamnă Afrăsinei, judecaţi şi dumneavoastră dacă am dreptate. Dacă exact asupra votului am motiv de procedură, pot să intervin, pentru că e viciat!

Domnul Valer Dorneanu:

Nu aţi venit aici ca să discutaţi cu colegii din sală, ci ca să vă exprimaţi punctul de vedere!

Domnul Marcu Tudor:

Domnule preşedinte,

Noi am ridicat mâna atunci, pentru că ni s-a părut logică argumentaţia domnului deputat de la UDMR, dar aţi mai încurcat, pe urmă, cifrele 3 şi 4 şi nu am mai ştiut ce se votează şi n-au mai ridicat mâna! V-aş ruga, încă o dată, să mai puneţi la vot acel vot pentru propunere, ca să poată fi numărat, că noi, acum, nu mai ştim ce votăm! Abţineri nu mai putem...

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Eu nu întorc votul pentru cine nu urmăreşte lucrările!

Domnul Marcu Tudor:

Nu, le urmărim bine, dar dumneavoastră le-aţi bramburit! Eu nu sunt de vină! Întâi, aţi zis că e 3, pe urmă, că e 4, pe urmă că-s amândouă, pe urmă, inversate..., şi nu mai era nimeni atent, n-am mai ştiut ce votăm! Nu noi suntem de vină, nu mă bateţi pe mine! Noi trebuie să vă batem pe dumneavoastră, că nu le-aţi clarificat!

Ca atare, vă rog să puneţi din nou la vot.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Marton.

Domnul Márton Arpad Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Noi nu contestăm rezultatul acestui vot, însă am preconizat că, în ipostaza în care eliminarea nu se va vota, solicităm retrimiterea la comisie a textului, pentru că, aşa cum este, trebuie să vă spun că va arăta foarte prost, imaginea noastră va suferi în faţa forurilor internaţionale.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Este adevărat că trebuie să supun votului propunerea dumneavoastră, dar nu mai intraţi pe dezbaterile în fond.

În ceea ce contestă domnul deputat Tudor, îi reamintesc, în legătură cu nehotărârea mea, că, în final, am spus clar: "Aveţi dreptate, celor care susţineţi că e vorba de alin. 3!" Deci, s-a votat în deplină cunoştinţă de cauză.

Supun votului dumneavoastră retrimiterea la comisie a proiectului.

Cine este pentru? 30 de voturi pentru.

Împotrivă? 67 de voturi împotriva restituirii.

Trecem, în aceste condiţii, la art. II. Am votat art. II.

Art. III. Vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.4. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.4. Admis amendamentul şi se modifică textul art. III.

Domnul Boc. Poftiţi.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Voi fi foarte scurt.

Există un amendament respins care figurează pe ultima foaie, la pag.9, unde am propus introducerea unui nou articol, art. III.

În primul rând, aş vrea să menţionez faptul că ceea ce s-a invocat aici cu privire la amendamentul anterior, că noi ne-am face de ruşine în faţa Comunităţii Europene prin acceptarea textului pe care l-am votat, nu este adevărat întrucât dau un exemplu - în Codul electoral francez exact o asemenea incompatibilitate este reglementată: avocaţii nu pot pleda în procese împotriva statului.

Acum, problema care se pune este următoarea: unde era locul acestora interdicţii în varianta Guvernului, incompatibilităţi în concepţia noastră?

Noi am apreciat că, de fapt, suntem în prezenţa unor incompatibilităţi, aşa cum au fost stabilite ele prin Legea anticorupţie nr.161/2003, şi, în consecinţă, ar fi fost bine să fie reglementate în acel text de lege. Nu s-a făcut acolo, este păcat, şi s-a emis o ordonanţă de urgenţă de modificare a Legii avocaturii. De ce: pentru că pe noi nu ne interesează situaţia avocatului care este şi parlamentar, ci ne interesează situaţia parlamentarului care este şi avocat. Deci, locul textului era în Legea anticorupţie, pentru că vizam parlamentarul care are şi calitatea de avocat.

În al doilea rând, se pune întrebarea: ce sancţiuni se aplică dacă parlamentarul care este şi avocat nu respectă prevederile acestei legi? Evident că răspunsul este: sancţiunile care există în Legea avocaturii. Iar Legea avocaturii spune la art.71 că: "Sancţiunile disciplinare care pot fi aplicate de către barou sunt: a) mustrarea, b) avertismentul, c) amendă de la 500000 de lei la 5000000 de lei, d) interdicţia de a exercita profesia pe o perioadă de la o lună până la un an, e) excluderea din profesie.", aceste măsuri, evident, aplicându-se gradual. Se precizează în textul legii: "În toate cazurile, acţiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de cel mult un an de la data săvârşirii abaterilor, se stabileşte de către Consiliul Uniunii, se poate declara recurs, care se stabileşte şi se analizează de Uniunea Avocaţilor în complet de cinci membri, după care poate ataca în instanţă."

Cu alte cuvinte, sancţiunile la această ordonanţă sunt practic nule, ea reducându-se practic la o normă de recomandare - ca avocatul să nu săvârşească şi să nu se implice în procesele pe care noi le-am menţionat astăzi.

Amendamentul pe care l-am propus viza practic introducerea art. III, care să fie în felul următor: "Parlamentarul avocat care încalcă prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă este considerat incompatibil, potrivit Legii nr.161/2003, iar procedura de constatare a incompatibilităţii este cea prevăzută în Regulamentele Camerelor Parlamentului." Cu alte cuvinte, sancţiunea era una precisă, aşa cum avem la "Incompatibilităţi", mergând până la pierderea mandatului, şi nu o sancţiune disciplinară care să constea în mustrare, avertisment sau amendă de 500000 de lei, această amendă nefiind nici măcar cât costă un pachet de ţigări pe care şi-l cumpără un avocat bun.

Deci, din acest punct de vedere, credem că s-ar impune acest articol cu argumentele menţionate.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai doreşte cineva să intervină în legătură cu acest amendament al domnului Boc. Nu.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poz.5 din raport cu privire la care comisia a respins amendamentul propus de domnul Boc.

Cine este pentru amendamentul domnului deputat Boc? 8 voturi pentru.

Împotrivă? 64 de voturi împotriva amendamentului.

Abţineri? 22 de abţineri.

Deci, cu 8 voturi pentru, 64 împotrivă şi 22 de abţineri, amendamentul a fost respins.

Cu aceasta, vă rog să constataţi că am încheiat dezbaterile la acest proiect de lege, care va fi supus mâine votului final.

Stimaţi colegi,

Ora primei părţi a programului nostru s-a încheiat.

Urmează programul de întrebări şi interpelări.

Vă rog, stimaţi colegi, să vă hotărâţi care rămâneţi şi care plecaţi, pentru a putea derula în bună ordine procedura răspunsurilor la interpelări.

Primul răspuns la interpelarea doamnei Mihaela Ionescu, cu privire la situaţia unor şcoli din judeţul Constanţa, îl va da domnul Alexandru Mircea.

Doamna Mihaela Ionescu este? Este absentă.

În aceste condiţii, veţi trimite răspunsul scris, domnule coleg.

Atunci când nu este în sală deputatul, nu răspundeţi.

Următoarea întrebare este a domnului Costache Mircea, cu privire la protestul comercianţilor din Buzău.

Domnul Costache Mircea este?

Vă rog să aşteptaţi răspunsul domnului Alexandru Mircea

Domnul Mircea Alexandru:

Voi răspunde la întrebarea domnului deputat Mircea Costache.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaţilor, prin care aţi solicitat verificarea aspectelor legate de evacuare a comercianţilor în ziua de 20.08.2003 din Piaţa Centrală a municipiului Buzău de către primărie, precum şi a scurgerilor de bani publici spre diverse canale, am onoarea să vă comunic următoarele:

Consiliul local al municipiului Buzău, acţionar majoritar la S.C. Pieţe, Târguri şi Oboare S.A. Buzău, a hotărât ca amplasamentele Piaţa Centrală şi Piaţa de păsări să intre într-un program de reabilitare şi modernizare, ale căror costuri sunt de peste 25 de miliarde de lei, având ca termen de execuţie trei luni în intervalul 20.08-20.11.a.c.

Pe toată această perioadă, comercianţii de produse agro-alimentare au fost îndrumaţi către celelalte pieţe care oferă spaţii disponibile şi aflate în proprietatea unor societăţi comerciale cu capital majoritar deţinut de Consiliul local, precum şi către o piaţă privată, dar al cărei teren este concesionat de Consiliul local municipal.

Întrucât la data de 20.08 urma să se închidă perimetrul pieţei pentru lucru, în ziua de 19.08 o delegaţie din rândul comercianţilor a purtat discuţii cu primarul municipiului Buzău pentru a stabili de comun acord posibilităţile ca aceştia să îşi poată derula activitatea comercială. În urma discuţiilor, peste 100 de comercianţi au închiriat spaţii în Piaţa privată B.90 Impex S.R.L. Buzău contra unei taxe care a fost comunicată în ziarele locale.

La data de 20 august, atunci când au început lucrările, s-a procedat la eliberarea spaţiilor adiacente Pieţei Centrale, spaţii aparţinând domeniului public, care era ocupat de circa 30 de persoane care îşi desfăceau produsele din portbagajul autoturismelor.

În urma verificărilor efectuate, s-a stabilit că în ziua de 20.08 au fost eliberate trei chitanţe, despre care şi vorbiţi în interpelare, pentru perceperea taxelor respective unor comercianţi, cărora li s-a asigurat posibilitatea comercializării de produse în alte puncte de desfacere, întrucât la data respectivă începuseră deja lucrările de modernizare a pieţei.

În ceea ce priveşte situaţia persoanelor ce au achitat anticipat taxa de folosire a pieţei pe luna august, societatea le va regla diferenţa de sume încasată odată cu reluarea activităţii în piaţa modernizată.

Mai menţionăm că din verificările efectuate nu s-au constatat chitanţe ilegale, respectiv false nici în ceea ce priveşte autoritatea emitentă, şi nici cu privire la persoanele deţinătoare.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Costache Mircea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În legătură cu răspunsul primit, aş vrea să fac totuşi următoarele precizări:

Cei 127 de petenţi care mi s-au adresat şi ale căror semnături le-am anexat interpelării pentru veridicitate mi-au învederat faptul că s-au comis unele abuzuri incalificabile, cum ar fi: în aceeaşi zi în care li s-au perceput bani drept taxe pentru tarabele din piaţă, li s-au luat banii la ora 9,00 cu chitanţă şi la ora 11,00 au fost evacuaţi din piaţă; în al doilea rând, în Consiliul local s-a luat hotărârea de a li se oferi spaţiu tot în zona centrală, nu spre a fi dirijaţi către o piaţă privată concurentă; în al treilea rând, piaţa privată care i-a primit a mărit imediat taxele şi ameninţă că le va mări în continuare.

Ceea ce mi se spune că se iau măsuri pentru a îmbunătăţi serviciile publice către populaţie este adevărat, dar aceste nesincronizări au dus la nemulţumiri care s-au finalizat cu această petiţie semnată colectiv de 127 de cetăţeni, şi nu cred că este cazul să ne formalizăm în a considera că s-au aplicat cele mai bune măsuri din punct de vedere legal.

De asemenea, Piaţa Centrală este într-adevăr un punct de mare interes cetăţenesc, în jurul ei gravitând şi alte interese, cum ar fi proiectul de execuţie, în care se spune că s-au cheltuit sume importante, şi acum ar fi de dorit ca măcar să se finalizeze la termen pentru a reaşeza lucrurile în normalitate.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Nicolae Leonăchescu (de la prezidiu):

Dacă aveţi de răspuns ceva, domnule secretar de stat.

Domnul Mircea Alexandru:

Într-adevăr, acolo este o activitate care se derulează.

Activitatea a început pe 20 august, şi comercianţii erau foarte interesaţi.

Domnul Nicolae Leonăchescu (de la prezidiu):

Vă mulţumim foarte mult.

Urmează răspunsul la interpelarea formulată de Nicolae Leonăchescu.

Răspunde tot domnul Alexandru Mircea, secretar de stat.

Domnul Mircea Alexandru:

Stimate domnule deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră referitoare la modul în care Ministerul Administraţiei şi Internelor a asigurat neutralitatea administraţiei din punct de vedere politic cu ocazia referendumului din 24 august 2003 referitor la reînfiinţarea comunei Stroeşti, judeţul Argeş, am onoarea să vă comunic următoarele:

Potrivit prevederilor art.13 alin.1 din Legea nr.3 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, problemele de interes deosebit din unităţile administrativ-teritoriale şi subdiviziuni administrative ale municipiilor pot fi supuse aprobării locuitorilor prin referendum local. Cetăţenii sunt chemaţi să se pronunţe prin da sau nu asupra problemelor supuse referendumului, decizând cu majoritatea voturilor valabil exprimate la nivelul unităţii administrativ-teritoriale.

În campania pentru referendum, partidele politice şi cetăţenii au dreptul să-şi exprime opiniile în mod liber şi fără nici o discriminare prin mitinguri, adunări publice şi prin mijloace de informare în masă. Aceste detalii prezintă cadrul general de manifestare a iniţiativei privind organizarea referendumului local, care aparţine exclusiv autorităţilor deliberative ale administraţiei publice locale.

Menţionăm faptul că reînfiinţarea comunei Stroeşti a constituit obiectul referendumurilor organizate în anul 2002 şi în 2003. Acestea nu au putut fi declarate valabile deoarece la referendum nu au participat cel puţin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale.

Lipsa unor elemente concrete din care să rezulte faptul că primarul comunei Muşăteşti şi-a făcut propria propagandă mă pun în imposibilitatea de a oferi un răspuns punctual la acest aspect semnalat de dumneavoastră.

În ceea ce priveşte asigurarea neutralităţii administraţiei din punct de vedere politic, este de menţionat faptul că atribuţiile Ministerului Administraţiei şi Internelor, aşa cum au fost stabilite prin acte normative, pun în valoare exclusiv calitatea acestuia de organ de specialitate al administraţiei publice centrale şi nu îi conferă mijloace de acţiune în sfera politicului.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Leonăchescu (de la prezidiu):

Vă rog să îmi permiteţi să răspund şi eu la răspunsul dumneavoastră.

Domnule secretar de stat, vă mulţumesc şi vă asigur de preţuirea mea pentru efortul de a răspunde la o problemă foarte delicată, şi anume problema modului în care noi gestionăm activitatea primarilor, indiferent din ce partid provin, pentru că, în momentul în care au acces la putere într-o comună oarecare, ei ar trebui să gestioneze indiferent de interesele lor personale şi indiferent de culoarea politică. Or, este clar că procesul scapă de sub control. Nu vreau să cred că se datorează faptului că aţi preluat de curând administraţia, dar de multă vreme se constată acest lucru.

Am fost în miezul problemelor în această chestiune - de reînfiinţare a comunei Stroeşti, pe care oamenii o cer cu insistenţă. Străbat drumurile kilometri întregi şi, acolo, la sediul primăriei, într-un sat de 432 de locuitori, fie nu găsesc pe nimeni, fie găsesc oameni care nu îi ascultă şi nu îi ajută să rezolve problemele.

Alte nouă sate sunt în imposibilitate de a se exprima, şi au cerut insistent să se refacă cele două comune - Muşăteşti şi Stroeşti - în structurile lor de dinainte de 1968, pentru că actuala structură este formată din zece sate pe 22 de kilometri lungime, în zonă de dealuri, şi oamenii sunt complet nemulţumiţi.

Dincolo de ceea ce dorim noi să facem ca putere, constat cu stupoare că primarul Mircea Păuna are propriile lui interese şi face practic ce vrea. Şi-a pus în bătaie toată artileria lui de presiune şi şantaj spre a bloca cele două referendumuri făcute în comuna Muşăteşti de astăzi.

De fiecare dată s-a întrunit numărul de voturi. Minimum de voturi necesare era de 750. La ultimul referendum s-au obţinut 927 de voturi pentru, dar principala lui acţiune în această zonă a fost să le interzică oamenilor să vină şi să se prezinte la urne, şi vă dau două exemple: a acţionat la o mânăstire şi a interzis stareţelor să participe la vot. De când primarul interzice cetăţenilor să-şi exprime libera opţiune? Vă pot da multe exemple concrete pe această temă.

Dintr-o discuţie pe care am avut-o eu cu el, candid îmi răspundea cinic...

Domnul Valer Dorneanu:

Distinse coleg, mai sunt încă vreo 30 de colegi care doresc şi ei să comenteze sau să asculte răspunsurile.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Imediat termin, domnule preşedinte.

..."Vom face comuna în 2004 că am eu nişte interese". Or, nu se poate guverna în stilul acesta, şi de aceea eu am pus problema neutralităţii administraţiei din punct de vedere politic. Vă mulţumesc. La această problemă nu am primit răspunsul.

Domnul Alexandru Mircea:

Atitudinea primarului şi comportamentul lui în calitate de primar pot fi sancţionate prin vot.

Este greu de găsit o soluţie. Dacă au fost două referendumuri şi locuitorii nu s-au prezentat la ele, nu ştiu ce poate să facă în plus ministrul administraţiei şi internelor legat de această chestiune.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Următoarea întrebare este a domnului Petre Andea.

Tot dumneavoastră vă rog să răspundeţi, domnule Alexandru Mircea, cu privire la soluţionarea problemelor privind aspectul noii uniforme a poliţiştilor.

Domnul Mircea Alexandru:

Stimate domnule deputat,

Realizarea noilor modele de uniforme pentru poliţişti constituie doar o parte din demersurile instituţiei noastre de reformare a Ministerului Administraţiei şi Internelor, respectiv de transformare a poliţiştilor în funcţionari publici cu statut special.

La elaborarea uniformelor pentru poliţişti au fost avute în vedere elemente de tradiţie specifice poliţiei române interbelice care, îmbinate cu elemente moderne, asemănătoare celor utilizate de organele de poliţie din state europene, Austria, Germania, Italia, Spania şi Norvegia, să confere purtătorilor lor prestanţă, autoritate şi să asigure o funcţionalitate adecvată diverselor misiuni pe care aceştia le desfăşoară.

Urmare acestor analize, a fost stabilită ţinuta completă pentru echiparea poliţiştilor, conform modelelor pe care vi le voi prezenta în anexă. Deci odată cu corespondenţa, vă voi transmite fotografiile cu toate tipurile de modele. Este vorba de uniforma pentru serviciu, cu care într-o primă fază au fost dotate efectivele de poliţie de ordine publică şi rutieră, de uniforma pentru reprezentare, care se poartă în timpul serviciului, la birou sau în misiuni, care comportă legătură cu comunitatea, şi de uniforma pentru ceremonie, care respectă modelul uniformei purtate de poliţie înainte de război, aceasta purtându-se la ocazii sau ca ţinută de protocol doar de anumite categorii de poliţişti cu funcţii de conducere.

Răspunsul este mai amplu, şi îl voi transmite în scris, dacă sunteţi de acord.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă aveţi vreun comentariu, domnule deputat.

Domnul Petru Andea (din sală):

Nu.

Domnul Valer Dorneanu:

Trecem la următoarea întrebare, pe care v-o adresează domnul Metin Cerchez. Este domnul deputat? Nu este.

Îi veţi comunica răspunsul în scris.

Domnul Ioan Sonea este? Da.

Vă rog să îi răspundeţi domnului deputat Ioan Sonea, cu privire la situaţia domnului consilier local Morariu Graţian din municipiul Bistriţa.

Domnul Mircea Alexandru:

Stimate domnule deputat,

Potrivit dispoziţiilor art.91 alin.4 din Legea nr.161 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţii publice, prefectul va emite un ordin prin care constată încetarea de drept a mandatului de ales local la data împlinirii termenului de 15 sau, după caz, de 60 de zile, la propunerea secretarului unităţii administrativ-teritoriale.

La trecerea termenului prevăzut de lege, constatându-se îndeplinirea condiţiile de incompatibilitate pentru funcţia de consilier local prevăzute de art.88 al secţiunii a IV-a, titlul IV din Legea nr.161, secretarul municipiului Bistriţa a înaintat propunerea de emitere a ordinului prefectului prin care să se constate încetarea de drept a mandatului de ales local al domnului consilier Morariu Graţian.

În urma verificărilor documentaţiei prezentate de secretarul municipiului Bistriţa, s-a constatat că domnul Morariu Graţian a fost validat în funcţia de consilier local în baza hotărârii Consiliului local nr.109 din 9.07.2003. În acelaşi timp, s-a constatat că, potrivit dispoziţiei preşedintelui Consiliului judeţean Bistriţa Năsăud nr.78 din 4.07.2001, domnul Morariu Graţian era încadrat cu contract de muncă pe durată nedeterminată, contract încheiat la 2.07.2001 şi înregistrat în Registrul numerelor matricole la poziţia 180, având funcţia de inspector de specialitate la Serviciul de administrare şi exploatare drumuri judeţene din cadrul aparatului propriu al Consiliului judeţean.

Pe cale de consecinţă, s-a constatat existenţa stării de incompatibilitate, prevăzută de art.88 sus-citat, în sensul că domnul Morariu Graţian avea calitatea de ales local, dar şi pe cea de angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al Consiliului judeţean Bistriţa Năsăud, şi a fost emis ordinul prefectului Bistriţa Năsăud nr.148 prin care s-a constatat încetarea de drept a mandatului de ales local.

Având în vedere că domnul Morariu Graţian, beneficiind de prevederile alin.5 al art.91 secţiunea a IV-a, titlul IV al Legii nr.161, a depus o plângere la Tribunalul Bistriţa Năsăud prin care contestă ordinul emis de prefect, aflat în acest moment la al doilea termen de judecată, doresc să precizez că Ministerul Administraţiei şi Internelor, potrivit competenţelor stabilite prin lege, nu se poate substitui judecăţii instanţei, şi nici nu poate cenzura o viitoare hotărâre a acesteia.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, aveţi dreptul la un comentariu de două minute.

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulţumesc.

Într-adevăr, sunt două aspecte care trebuie lămurite.

Pe de o parte este cel al faptului că acest consilier este angajat şi că s-a tergiversat de către prefectură şi de către instanţă luarea unei hotărâri pentru ca noi să putem beneficia în continuare de un consilier în cadrul Consiliului municipal.

Iar a doua chestiune, care probabil trebuie lămurită şi pe altă cale, este cea a art.88 din Legea nr.161/2003 care menţionează că: "Funcţia de consilier local sau consilier judeţean este incompatibilă cu: alin. c) calitatea de funcţionar public sau angajat propriu al Consiliului local respectiv sau în aparatul propriu al Consiliului judeţean ori al prefecturii din judeţul respectiv."

Iată că acest consilier nu este angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al Consiliului local, unde el era cel puţin până acum consilier. Dar interpretarea prefecturii este cea pe care aţi văzut-o.

Aşa se face că iată-ne la această dată fără un consilier, şi noi cerem lămuriri - dacă acest alineat din lege a fost corect sau nu interpretat de către prefectură şi ne deranjează şi amânările pe care le întâmpinăm în acest domeniu.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doriţi să faceţi o completare la răspuns.

Vă rog.

Domnul Mircea Alexandru:

Atât am de precizat: procesul este pe rol şi amânările aparţin instanţei de judecată. În cursul procesului nu poate interveni Executivul.

Domnul Ioan Sonea (din sală):

Dar şi prefectura nu a depus la timp nişte documente în acest sens.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, aţi avut cuvântul şi vi s-a dat răspunsul.

Pentru domnul deputat Marton Arpad, vă rog să îi răspundeţi tot dumneavoastră, domnule Alexandru Mircea, la întrebarea cu privire la situaţia asociaţiilor neînregistrate ca persoane juridice în judeţul Covasna.

Domnul Márton Árpád Francisc:

Aş dori să dezvolt.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

Credeam că doriţi să comentaţi după aceea răspunsul pentru că am evocat eu tema întrebării.

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule preşedinte,

După cum ştiţi, eu nu vin prea dea la acest microfon în această fază.

Am venit pentru o situaţie foarte gravă, şi de aceea am solicitat să pot dezvolta interpelarea.

Prefectura judeţului Covasna, cu o înverşunare demnă de o cauză mai bună, împiedică crearea oricăror asociaţii cu personalitate juridică la care să fie parte şi consiliile locale, chiar şi atunci când scopul creării acestora reclamă tocmai înfiinţarea unei astfel de asociaţii.

Normele metodologice pentru punerea în aplicare a Ordonanţei de urgenţă nr.73/2002 spun clar că beneficiarii finali sunt consiliile locale şi/sau asocierile cu statut juridic între consiliile locale comunale, iar Ghidul solicitantului pentru licitaţia deschisă "2003 Samtit" programul de dezvoltare a infrastructurii în oraşele mici şi mijlocii, faza pilot că solicitanţii pot fi asociaţii de consilii locale şi consilii judeţene, incluzând cel puţin toate oraşele eligibile din judeţ.

Având în vedere cele de mai sus, consiliile celor 5 oraşe ale judeţului, respectiv consiliul judeţean au încercat să înregistreze o asociaţie cu scopul declarat de a participa, prin intermediul său, la acest program. Demersul lor a fost zădărnicit de prefect, care le-a sugerat să creeze o asociaţie fără personalitate juridică. Neavând altă soluţie, consiliile s-au conformat, au creat o astfel de asociaţie care a depus proiectul. Citez răspunsul primit de la Agenţia pentru dezvoltare regională "Centrum": "Principalul motiv de neeligibilitate a proiectului a fost faptul că asociaţia creată de către consiliul judeţean şi consiliile locale partenere la acest proiect nu a avut personalitate juridică. Deci judeţul a fost privat de o finanţare de circa 6 milioane de Euro.

În faţa evidenţei, prefectul susţine că el a avut dreptate, pentru că aşa spune legea şi nu este dispus să deroge de la aplicarea acesteia pentru nici o sumă. Frumoasă intransigenţă! Se pot pune însă o suită de întrebări şi se poate da, la ele, răspunsuri. Legile noastre în domeniu nu sunt compatibile cu cerinţele europene? Dacă da, atunci trebuie să le schimbăm repede! Cei care decid în selectarea proiectelor care ar putea fi susţinute din fonduri europene nu înţeleg cerinţele acestora? Dacă da, atunci trebuie schimbate aceste persoane. Dacă prefectul şi secretarul general al prefecturii nu aplică corect legile ţării, trebuie să fie schimbaţi urgent. Ar mai putea exista şi o a patra variantă, dar, despre ea, nici nu pot accepta că ar putea fi adevărată, şi anume că nu s-ar dori ca judeţul Covasna să poată beneficia de finanţare din fondurile europene.

Domnul Valer Dorneanu:

Aveţi cuvântul, domnule ministru, pentru a răspunde la această interpelare.

Domnul Mircea Alexandru:

După cum a precizat şi domnul deputat în completarea la interpelare, un număr de 21 de consilii locale din totalul celor 39 existente în judeţul Covasna au hotărât înfiinţarea unor asociaţii cu personalitate juridică, ce urmau să fie denumite microregiuni şi care aveau ca scop promovarea intereselor regionale şi elaborarea unor proiecte de dezvoltare regională. În acest sens, au fost create 5 asociaţii - microregiuni cu personalitate juridică, după cum urmează: asociaţia microregiunea Erdovidec, constituită din 6 consilii; asociaţia microregiunea Feldohar..., constituită din mai multe consilii locale; asociaţia microregiunea zona Criş ş.a.m.d., în total cinci.

Constatând aspecte de ilegalitate în crearea acestor asociaţii, prefectul judeţului Covasna a atacat în contencios cele 21 de hotărâri ale consiliilor locale. Trei dintre acestea au fost revocate chiar de emitenţi, înainte de primul termen de judecată, iar restul au fost anulate de către Tribunalul Covasna ca fiind nelegale. Un număr de 8 consilii locale au promovat recurs împotriva sentinţelor Tribunalului Covasna, însă toate aceste recursuri au fost respinse de către Curtea de apel Braşov, care a menţinut hotărârile instanţei de fond ca temeinice şi legale.

Hotărârile de înfiinţare a acestor asociaţiuni microregiuni au fost considerate ilegale, astfel: temeiul de înfiinţare trebuia să fie Legea nr.151/1998 privind dezvoltarea regională şi nicidecum Ordonanţa cu nr.26/2000 privind asociaţiile şi fundaţiile, aşa cum a fost invocat de către consiliile locale. În acest sens, trebuie precizat că, potrivit dispoziţiilor Legii nr.151/1998, regiunile de dezvoltare nu sunt unităţi administrativ-teritoriale şi nu au personalitate juridică.

Având în vedere că instanţele de judecată s-au pronunţat cu privire la ilegalitatea hotărârilor consiliilor locale, Ministerul Administraţiei şi Internelor nu poate adopta o atitudine contrară acestora.

În consecinţă, nu se poate vorbi de o aplicare incorectă a legii de către prefect sau secretarul general al Prefecturii Covasna, iar decizia comisiei de preselecţie din cadrul Agenţiei pentru dezvoltare regională Centrum de respingerea proiectului asociaţiilor microregiunilor nu poate fi folosită ca argument împotriva demersului acestora, atâta timp cât, în adresa agenţiei menţionate, se precizează că proiectul a fost depus incomplet şi, pe cale de consecinţă, ar fi fost respins chiar dacă personalitatea juridică a asociaţiilor ar fi existat.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnule deputat Domnul Márton Árpad, aveţi dreptul la un comentariu.

Domnul Márton Árpad Francisc:

Domnule preşedinte,

Constat că răspunsul e pe lângă ceea ce am dorit eu, adică să primească judeţul Covasna, să aibă posibilitatea de a primi nişte bani din aceste programe, din următorul motiv: în primul rând, citez încă o dată, "principalul motiv de neeligibilitate a proiectului a fost că asociaţia creată de către consiliul judeţean şi consiliile locale partenere la acest proiect nu a avut personalitate juridică", deci principalul motiv de neeligibilitate.

Cinci oraşe şi consiliul judeţean, printre altele Întorsura Buzăului, cu 99,99% populaţie românească; Covasna cu peste o treime populaţie românească, unde sunt mari probleme, chiar, la un moment dat, era în pericol însăşi sănătatea din acest minunat loc, deci ele nu au cele 6 miliarde şi nu vor putea avea. Mai mult, există norme metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă nr.73/2002 pentru a primi sume din programe SAPARD, prin care se spune clar: "sunt consiliile locale şi/sau asocierile cu statut juridic între consiliile locale comunale". În judeţul Covasna aşa ceva nu există, pentru că cică nu e legal. Atunci, în toată ţara asta, nimeni nu va primi bani sau numai în judeţul Covasna nu va primi bani? Normele metodologice acestea care au fost date de Guvernul României, de ministerul dumneavoastră pe care-l reprezentaţi sunt ilegale? Schimbaţi-le, nu-i nici o problemă, dar noi vrem să primim, şi noi, bani. De ce numai în judeţul Covasna nu se pot înfiinţa asemenea asociaţii şi în toate judeţele ţării se pot înfiinţa?

Domnul Valer Dorneanu:

Mai aveţi ceva de adăugat, domnule Mircea Alexandru?

Domnul Mircea Alexandru:

Eu am în faţă adresa Agenţiei pentru dezvoltare regională Centrum, adresată prefectului judeţului Covasna, în care spune următoarele: "Comitetul de preselecţie a cerut, prin adresa nr. cutare documentele lipsă, solicitantul a răspuns, prin adresa înregistrată la ADR Centrum cu nr. cutare. Următoarele documente nu au fost trimise de solicitant: copie înregistrată legal după statut şi contractele de asociere ale organizaţiei solicitante şi pentru fiecare partener, anexa S, sumarul în limba engleză, declaraţie în scris din partea Consiliului local Târgu Secuiesc, Consiliului local Covasna, Consiliului local Baraolt şi altele că se angajează să crească tarifele în termeni reali, acolo unde este necesar pentru a se acoperi serviciul împrumutului, declaraţie în scris din partea Consiliului local Baraolt şi Consiliului local Sfântu Gheorghe că se angajează să contacteze, la o dată ulterioară, acelaşi operator licenţiat pentru serviciile de furnizare a apei şi ceilalţi membri ai asociaţiei. Ca urmare, Comitetul de preselecţie a considerat că proiectul nu este conform. Şi este mai mult de adăugat aici.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Pentru domnul deputat Petre Posea, este domnul secretar de stat Adam Crăciunescu, o să-i răspundă la interpelarea pe care o dezvoltă acum.

Domnul Petre Posea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am făcut o întrebare către domnul ministru al agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului, domnul ministru Ilie Sârbu.

Deşi există suficientă legislaţie privind exploatarea şi prelucrarea lemnului, încă mai întâlnim instalaţii de debitat, gatere, circulare, fierăstraie panglică şi altele amplasate într-un număr însemnat de localităţi, care funcţionează fără autorizaţii legale de lucru, neutilizând vreo tehnologie adecvată, mari consumatori de energie şi material lemnos, în plus deversând, în apele râurilor şi pădurilor, rumeguşuri şi produsele secundare.

În acest context, apelez la experienţa şi profesionalismul dumneavoastră cu rugămintea de a aplica drastic legea privind pârghiile de care dispuneţi în vederea stopării imediate a ilegalităţilor comise şi a tuturor fenomenelor periculoase ce pot afecta grav sănătatea noastră şi a generaţiilor viitoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Crăciunescu.

Domnul Adam Crăciunescu (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Referitor la întrebarea formulată de domnul deputat Petre Posea, vă comunicăm următoarele.

Problema pe care o ridicaţi s-a amplificat în special după anul 1990. În bună parte, aceasta s-a datorat vidului legislativ existent până la apariţia Legii protecţiei mediului nr.137/1995 şi a modificărilor ulterioare şi a Legii apelor nr.107/1996.

În ultimii doi ani, sistemul legislativ s-a îmbogăţit, s-au produs o serie de schimbări importante în structura instituţională. Astfel, recent a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.64/2003 pentru stabilirea unor măsuri privind înfiinţarea, organizarea, reorganizarea sau funcţionarea unor structuri din cadrul administraţiei publice centrale şi a unor instituţii publice. În conformitate cu prevederile acestei ordonanţe, Garda Naţională de Mediu devine organ de specialitate al administraţiei publice centrale cu personalitate juridică, în subordinea Autorităţii Naţionale de Control a Guvernului României şi are la dispoziţie pârghia principală de a lua măsuri ferme pentru aplicarea dispoziţiilor legale în vigoare.

Din datele pe care le avem la dispoziţie până la trecerea Gărzii Naţionale de Mediu la Autoritatea Naţională de Control, în urma inspecţiilor realizate la instalaţiile de debitare şi prelucrare a lemnului, s-au efectuat peste o mie de controale şi s-au aplicat amenzi în valoare de peste 2,5 miliarde lei. Aceste acţiuni se derulează permanent, intrând, în prezent, în atribuţiunile Autorităţii Naţionale de Control.

Vă asigurăm că, în domeniul autorizării, se aplică ferm dispoziţiile legale aliniate la standardele europene. Aspectele prezentate de dumneavoastră, domnule deputat, au făcut obiectul anchetei dispuse de Guvernul României, care s-a desfăşurat în anul 2001, cu participarea reprezentanţilor tuturor autorităţilor implicate. Documentul de sinteză întocmit după definitivarea anchetei menţiona faptul că instalaţiile de debitat lemn care funcţionau la acea dată sunt neperformante, puternic energofage, cu randamente scăzute. De asemenea, controalele efectuate în timpul acelei anchete au constatat faptul că în special pe albiile din zona montană ale reţelei hidrografice sunt depozitate masive cantităţi de rumeguş rezultat în urma debitării lemnului. Ca urmare a celor constatate, s-au intensificat controalele şi măsurile luate de către organele competente de protecţie a mediului.

În ceea ce priveşte funcţionarea ilegală a instalaţiilor de debitat lemn, controalele acestora se realizează, în acest moment, de către Autoritatea Naţională de Control, şi nu de către structura aflată în subordinea Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului. Pentru asigurarea unei prelucrări superioare a lemnului prin folosirea de instalaţii de debitat performante cu randamente ridicate, la elaborarea Ordonanţei de urgenţă nr.78/2002, fostul Minister al Agriculturii şi Pădurilor a introdus, în proiectul acesteia, prevederea ca aceste instalaţii să fie autorizate din punct de vedere tehnic de către o comisie formată din specialişti din domeniu. La aprobarea, prin Legea nr.654, această prevedere a fost eliminată, pentru că prevederile din statele europene nu prevăd să fie autorizate acestea. Aceste gatere se autorizează prin punctele de lucru, prin Registrul Comerţului, dar, în schimb, Autoritatea Publică Centrală, prin Autoritatea Naţională de Control, poate să efectueze controale privind legalitatea de funcţionare a acestor gatere. Şi cred că, în ultima perioadă, s-au luat măsuri.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Posea.

Domnul Petre Posea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am fost foarte atent la răspunsul dat de domnul secretar Crăciunescu, mă satisface ca deputat şi specialist, dar aş veni cu rugămintea expresă la dânsul, având în vedere că problema este foarte importantă, naţională, să nu o tratăm aşa cum a fost tratată până în anul 2000 şi trebuie să fim foarte atenţi, pentru că am vrea cu toţii ca, şi în următorii ani, şi copiii noştri să beneficieze, să profite de materialul lemnos în condiţii normale.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Tot domnul Adam Crăciunescu va răspunde la o întrebare a domnului deputat Ioan Sonea cu privire la situaţia de la Ocolul Silvic Prundul Bârgăului.

Domnul Adam Crăciunescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Referitor la întrebarea domnului deputat Ioan Sonea, vă comunicăm următoarele.

Referitor la administraţia suprafeţei de pădure deţinută de Primăria Josenii Bârgăului, ca urmare a aplicării prevederilor Legii nr.1/2000 cu modificările ulterioare, facem următoarele precizări. În conformitate cu prevederile Legii nr.1, cu modificările ulterioare, precum şi prevederile Ordonanţei nr.96/1998, cu modificările ulterioare, primăriile îşi pot administra suprafeţe de pădure numai prin structuri specializate proprii sau ale Regiei Naţionale a Pădurilor, prin contract de administrare.

Întrucât la data preluării suprafeţei de pădure de 3.854 ha Primăria Josenii Bârgăului nu-şi organizează o structură proprie de administrare, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, va trebui să încheie contract pentru administrarea acestei suprafeţe cu Direcţia Silvică Bistriţa, care asigura efectiv administrarea prin Ocolul Silvic Prundul Bârgăului. Contractul a fost convenit de către cele două părţi, respectiv consiliul local al comunei Josenii Bârgăului şi Direcţia Silvică Bistriţa şi a fost autentificat la notarul public cu încheierea de autentificare nr.2396/18.08.2000. Prin acest contract, Direcţiei Silvice Bistriţa, în calitate de administrator, i s-a dat mandatul de a reprezenta proprietarul, respectiv consiliul local Josenii Bârgăului.

În situaţia în care au apărut neînţelegeri în derularea contractului, care este lege între părţi, singura autoritate care se poate implica, la solicitarea uneia sau ambelor părţi, este instanţa de judecată. Ca atare, Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului nu are competenţa legală pentru soluţionarea acestor neînţelegeri care au apărut în colaborarea dintre cele două părţi ca urmare a cadrului creat prin contract.

În ceea ce priveşte afirmaţia făcută în interpelare că, la data când a fost depusă aceasta, respectiv din 23.09.2003, Ocolul silvic privat din Prundul Bârgăului nu este autorizat, facem cuvenita precizare că Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului a autorizat funcţionarea Ocolului silvic Josenii Bârgăului cu autorizaţia nr.39/12.03.2003. Acest ocol administrează pădurile consiliului local Josenii Bârgăului.

Pot să-l informez pe domnul deputat că, la ora actuală, a fost reautorizat şi actualul şef de ocol, Tagăl şi, din câte cunosc, Ocolul silvic privat Prundul Bârgăului funcţionează în bune condiţii la ora actuală.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, aveţi două minute, dacă doriţi să faceţi un comentariu.

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulţumesc şi mulţumesc şi domnului ministru secretar de stat.

Consider că răspunsul este în domeniu, dar, totuşi, ne surprinde faptul că acest consiliu al comunei Josenii Bârgăului este pus în situaţia să plătească pentru lucruri pe care nu le-a făcut. Din moment ce Direcţia silvică judeţeană a gestionat şi a comandat, era normal să nu mai solicite acestei comune, acestui consiliu plăţi, pentru că iată că această Direcţie silvică a beneficiat de exploatarea forestieră fără să facă investiţiile cu care se spune că a venit în acest domeniu şi, în acelaşi timp, iată că, la această dată, Consiliul local Josenii Bârgăului nu mai are nici pădure, mai are şi datorii, pe deasupra.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Pentru domnul deputat Iulian Mincu, domnul secretar de stat George Pavelescu va răspunde cu privire la măsurile preconizate de Ministerul Sănătăţii pentru ameliorarea stării de sănătate a populaţiei.

Domnul George Pavelescu (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi doamne şi domni deputaţi,

Referitor la interpelarea înregistrată la Cameră, adresată de domnul deputat Iulian Mincu, prin care se solicită ca Ministerul Sănătăţii să prezinte principalele măsuri, strategii pe termen scurt şi lung care să conducă la ameliorarea stării de sănătate a populaţiei aflată în continuă deteriorare în România, vă comunicăm următoarele.

Analiza principalilor indicatori demografici şi de sănătate publică relevă următoarele aspecte: scăderea numărului populaţiei care, în 2001, era cu 3,5% mai mic decât în 1990; o îmbătrânire a populaţiei, astfel că proporţia tinerilor de 15 ani a scăzut de la 23,6% în 1990 la 17,8% în 2001, simultan cu creşterea populaţiei de peste 65 de ani de la 10,4 la 13,6%. Aceste cifre sau stări generale le regăsim ca şi tendinţă şi celelalte state din Europa centrală şi de est şi chiar mai accentuate în statele din Europa de vest. Se mai explică printr-o dinamică scăzută a procesului de întinerire, datorită sporului natural redus, concomitent cu o îmbătrânire a populaţiei mai accentuată decât media pentru ţări central şi est-europene. O distribuţie preponderent rurală a populaţiei vârstnice, ceea ce influenţează accesibilitatea acesteia la serviciile medicale primare.

În contextul demografic descris anterior, starea de sănătate a populaţiei fiind rezultanta unei acţiuni complexe a factorilor economici, sociali, de mediu şi a calităţii serviciilor de sănătate, poate fi rezumată prin evoluţia următorilor indicatori: speranţa de viaţă la naştere, indicator sintetic al stării de sănătate, după un declin în perioada 1992 - 1995, a crescut din nou, atingând 71 ani pentru perioada 1991 - 2002. Tabloul mortalităţii devine dominat de bolile cardiovasculare înregistrate, ca şi cauze de deces, reprezentând 61,33% din totalul deceselor, tumorile 16,46, iar bolile aparatului digestiv şi respirator şi accidentale contribuind cu un procent de 6% fiecare. Cu un model diferit de cel al ţărilor central şi est-europene, bolile cardiovasculare, 54% din totalul deceselor, şi al ţărilor din Uniunea Europeană, bolile cardiovasculare 39%, urmare, apreciază specialiştii, şi a unei supradiagnosticări în zona bolilor cardiovasculare, ca şi cauze de deces.

Incidentele crescute, comparativ cu alte state europene înregistrate pentru bolile digestive, tuberculoza, sunt explicabile prin puternica dependenţă a acestora de factorii de mediu şi sociali. De altfel, cum prea bine se cunoaşte, şi cred că domnul academician este de acord, Ministerul Sănătăţii, ca şi activitate preventivă de tratament, curativă ş.a.m.d., nu poate asigura mai mult de 14 - 15% din starea generală de sănătate a populaţiei, celelalte procente fiind acoperite de factorii de mediu, economici, sociali, educaţionali, de trai, care au influenţă, fiecare, în acest fenomen al vieţii.

Luând cunoştinţă de această situaţie, existând numeroase statistici, ca şi preocuparea Guvernului, s-a elaborat Programul naţional de prevenire şi control al bolilor netransmisibile, având în vedere următoarele priorităţi: prevenirea deceselor premature prin bolile cardiovasculare la populaţia de vârstă activă; prelungirea duratei de viaţă prin depistarea precoce a tumorilor maligne; reducerea recurenţilor în accidentele ischemice tranzitorii cerebrale în vederea prelungirii perioadei de supravieţuire după stabilirea diagnosticului; stabilirea diagnosticului precoce şi monitorizarea bolnavilor cu diabet, prevenirea şi controlul bolilor netransmisibile care pot reprezenta cauze de creştere a morbidităţii şi mortalităţii în rândul populaţiei active. De altfel, aşa cum cunoaşte şi domnul academician, Ministerul Sănătăţii desfăşoară, în prezent, 7 programe naţionale în care sunt cuprinse 7 categorii dintre aceste boli, pentru care se plăteşte anual 5.220 de miliarde de lei.

Obiective pe termen scurt: elaborarea strategiei şi a planului de acţiune pentru asistenţa de sănătate publică (avem în vedere elaborarea unei noi legi privind sănătatea publică); cunoaşterea prevalenţei hipertensiunii arteriale în rândul populaţiei, prin studii descriptive şi campanii de informare, educare privind obiceiurile alimentare, consumul de alcool, fumatul, sedentarismul şi altele; diagnosticarea, într-un număr mai mare, a cazurilor de tumori maligne aflate în stare incipientă; reactualizarea Registrului naţional de cancer; reducerea cu 10% a mortalităţii prin accident vascular cerebral şi cu 30% a recurenţilor la bolnavii cu accident ischemic tranzitor cerebral; introducerea, la nivel naţional, a vaccinării antirubeolice la fetele în vârstă de 13-14 ani, cu scopul de a atinge ţinta de reducere a sindromului rubeolic congenital; extinderea vaccinării antigripale şi la alte boli considerate de risc crescut, în funcţie de evoluţia la nivel mondial a acesteia; administrarea vaccinurilor în condiţii de siguranţă maximă, prin achiziţionarea şi utilizarea la nivel naţional, conform cerinţelor OMS, a seringilor autodistructibile; asigurarea, prin vaccinare, a controlului focarelor de hepatită virală tip A, dizenterie, febră tifoidă, varicelă; activităţi de evaluare a principalilor factori de risc implicaţi în etiologia bolilor cardiovasculare dominate de modelul actual al morbidităţii, în colaborare cu cadrul programelor OMS; constituirea unui sistem de monitorizare şi raportare privind factorii de risc din mediu şi efectele acestora asupra sănătăţii care acoperă următoarele domenii: calitatea apei, aerului, a alimentului, expunerea profesională, factorii demografici; implementarea acţiunilor specifice în strategia privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului de droguri.

Obiective pe termen mediu şi lung vizează sporirea atenţiei acordate medicinii preventive pentru combaterea şi prevenţia bolilor cardiovasculare, prevenind şi controlând patologia oncologică, profilaxia în patologia psihiatrică şi psihosocială, prevenirea şi controlul în patologia nefrologică şi dializă; prevenirea şi controlul hemofiliei şi a talasemiei, prevenirea şi controlul în patologia endocrină, în ortopedie şi traumatologie; reabilitarea serviciilor de urgenţă prespitalicească, dezvoltarea activităţii de recuperare medicală; creşterea ponderii activităţii de promovare a sănătăţii şi educaţiei pentru sănătate prin implicarea şcolii şi a societăţii civile în activităţile de formare a unor comportamente sănătoase; implementarea sistemului informaţional privind sănătatea în relaţie cu mediul, ca instrument de fundamentare a deciziilor din domeniu; introducerea, la nivel naţional, de noi vaccinuri, ca de exemplu vaccinul combinat antirujeolic, antirubeolic, antieulian, vaccinul împotriva infecţiei determinată de tip B; coordonarea şi managementul programului naţional de sănătate privind sănătatea copilului şi a familiei.

Obiective pe termen scurt: reducerea numărului de sarcini nedorite şi a avorturilor la cerere, prin creşterea accesului la serviciile de sănătate a reproducerii; îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei asistenţei prenatale; profilaxia anemiei feriprive la gravide şi copii; profilaxia patologiei şi reproducerii umane; reabilitarea asistenţei neonatale; prevenirea patologiei neuropsihiatrice la copii; profilaxia tulburărilor de dezvoltare la prematuri; profilaxia distrofiei la copilul de la zero la un an; profilaxia rahitismului carenţial la copilul de la zero la trei ani; supravegherea stării de sănătate în colectivităţile de copii; reforma sistemului de îngrijire comunitară şi tratamentul în afecţiuni cronice ale copilului şi femeii.

De altfel, în prezent, se desfăşoară un program pilot pe două judeţe, Harghita şi Covasna, şi trei judeţe din Moldova, în ceea ce priveşte asistenţa neonatală, pe un credit elveţian în valoare de 6 milioane de franci elveţieni. Totodată, se desfăşoară două programe de combatere a tuberculozei şi a infecţiei cu HIV - SIDA, pe baza unei alocări de la fondul global în valoare de 38,7 milioane de dolari, pe termen de doi ani. Unitatea pentru implementarea programului a fost numită şi a fost numită şi a început derularea acestuia.

Obiective pe termen mediu şi lung, dezvoltarea activităţii de planificare familială, opţiuni reproductive, asigurarea maternităţii fără risc, promovarea sănătăţii copilului, unele măsuri pentru protecţia mamei şi a copilului, dezvoltarea asistenţei medico-sociale la nivelul comunităţii. Avem în vedere pentru anul 2004, prin elaborarea contractului-cadru şi determinând evaluarea nevoilor reale de îngrijiri, echilibrarea financiară a sistemului serviciului de sănătate, armonizarea legislativă, asigurarea asistenţei cu medicamente pentru tratamentul în ambulatoriu, asigurarea funcţionării unităţilor de asistenţă medicală nou înfiinţate, care să degreveze, să elimine suprapresiunea care se creează asupra serviciilor spitaliceşti, şi dezvoltarea serviciilor de îngrijiri la domiciliu. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Stimate coleg, v-aş ruga să încercaţi pentru viitor să fiţi mai sintetic, este adevărat că domnul ministru Mincu v-a cerut un adevărat raport, dar să încercaţi pe viitor să daţi răspunsuri mai scurte.

Domnul Iulian Mincu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mulţumesc domnului secretar de stat pentru raportul pe care de fapt l-a prezentat aici, dar întrebarea mea era foarte clară. Ce consideră Ministerul Sănătăţii că este prioritar pentru ieşirea din situaţia catastrofală în care ne aflăm? Am pornit de la un raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii care spune aşa: situaţia catastrofală a demografiei din România. Şi vreau să vă spun că sporul natural în 2002 este de minus 2,7 la mie, faţă de 2001, când era de minus 1,8 la mie, şi am pornit de la a doua cauză. Natalitatea cea mai mică din istoria noastră a fost de 9,7 la mie şi mortalitatea cea mai mare din istoria noastră prin boli cardiovasculare de 30 la mie. De ce? Aceasta era problema.

Într-adevăr, sunt o serie de măsuri, şi nu Ministerul Sănătăţii actual este de vină. Vreau să vă spun însă că, aşa după cum a spus Clemanceau, "Sănătatea este o problemă politică" şi aş vrea să continui cu ceea ce a spus Victor Hugo: "Dacă omori un om este o crimă; când omori un popor este o întâmplare, şi cu cât crima este mai mare, cu atât este uitată mai uşor".

Ce vreau să spun este următorul fapt, că ne trebuiesc două lucruri, domnule ministru, pentru a remedia această situaţie. 1 - este nivelul de trai care trebuie îmbunătăţit; nu uitaţi că 80% din populaţie se găseşte la un nivel de sărăcie aproape, şi în al doilea rând este asistenţa medicală care este ineficientă. Vă dau un exemplu: 2,2 milioane este populaţia montană din România - şi acesta este raportul Forumului montan care s-a ţinut în urmă cu un an - deci, peste 2 milioane de oameni din populaţia montană sunt lipsiţi de asistenţa medicală, de o asistenţă medicală corectă. Aş vrea să vă mai spun, în acelaşi timp, că am pornit greşit pe reducerea numărului de paturi de spital ca să ne apropiem de ceea ce a făcut Occidentul. Or, nu uitaţi că Occidentul are o situaţie pe care noi nu o avem, Occidentul are cea mai bună asistenţă medicală a medicului de familie, este cea mai bună asistenţă ambulatorie, pe care noi nu o avem, şi deci nu este nevoie de numărul de paturi mare de spital, dar desfiinţarea a peste 20.000 de paturi de spital pune situaţia asistenţei medicale într-o lumină destul de gravă. Acestea sunt problemele care cred şi văd, după cum v-aţi prezentat, că le urmăriţi, dar atâta timp cât posibilităţile financiare sunt sub nivelul la care trebuie să existe, noi nu vom putea înainta, şi vă dau un exemplu, un exemplu care nu îmi aparţine mie.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, nu facem o dezbatere generală pe problematica sănătăţii.

Domnul Iulian Mincu:

De exemplu: pentru a ajunge Uniunea Europeană din urmă în ceea ce priveşte sănătatea la 75% din sănătate, ne trebuie un p.i.b. de 7,3% în următorii 20 de ani, iar pentru a duce la sută la sută din sănătate egală cu Uniunea Europeană, ne-ar trebui 8,5% din p.i.b. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Pentru domnul deputat Dan Brudaşcu, Ministerul Economiei şi Comerţului solicită amânarea prezentării orale a răspunsului cu privire la situaţia unor familii din Fizeşul Gherlei şi, de asemenea, pentru domnul Aurel Daraban solicită amânarea, acelaşi minister, cu privire la situaţia de la Centrala Nucleară Cernavodă.

Domnul deputat Ioan Miclea este? Nu este.

Pentru domnul Ştefan Baban, doamna ministru Maria Manolescu vă rog să răspundeţi cu privire la problema împrumuturilor.

Doamna Maria Manolescu:

Referitor la interpelarea formulată de domnul deputat Ştefan Baban şi prezentată în şedinţa Camerei Deputaţilor din 22 septembrie 2003, Ministerul Finanţelor comunică următoarele: România este o ţară cu un nivel moderat de îndatorare publică externă, respectiv de 19,9% din produsul intern brut, creşterea an de an a datoriei publice externe realizându-se în limita unui plafon anual de îndatorare publică externă, care este aprobat de către Parlamentul României. Pentru anul 2003 a fost aprobat un plafon de îndatorare publică externă în sumă de 3,4 miliarde de dolari, iar gradul de acoperire cu credite externe a acestui plafon este de 62,4%.

Pentru contractarea de credite externe cu încadrarea în plafonul stabilit au fost agreate criterii de performanţă cu Fondul Monetar Internaţional prin Memorandumul tehnic de înţelegere pentru aranjamentul stand-by, aprobat prin lege, care sunt monitorizate lunar de către acest organism.

În cadrul plafonului de îndatorare publică externă, în primul rând, se contractează credite direct de stat, prin Ministerul Finanţelor Publice, care se subîmprumută beneficiarilor finali, sau se contractează credite de către autorităţi publice sau agenţi economici şi se garantează de către stat, această categorie de credite reprezentând 73,4% din totalul datoriei publice externe. Destinaţia acestor credite este stabilită prin Acordul de împrumut sau Contractul de finanţare şi nu poate fi schimbată, întrucât este strict monitorizată de creditor. Nerespectarea destinaţiei conduce la anularea creditului.

De asemenea, în limita plafonului de îndatorare publică externă se lansează şi emisiuni de obligaţiuni pentru finanţarea deficitului bugetar, şi care reprezintă restul de 26,6 procente din totalul datoriei publice externe. Este important să menţionăm că în ţările Uniunii Europene, emisiunile de titlu de stat reprezintă modalitatea de finanţare a cheltuielilor publice. În acest context, în anul 2000, România, prin Ministerul Finanţelor Publice, a revenit pe pieţele externe de capital, lansând noi emisiuni de obligaţiuni pe termen mediu, după emisiunea lansată în 1997 pe 5 ani, în valoare de 600 milioane de mărci.

După succesul înregistrat în 2002, când pentru finanţarea deficitului bugetar Ministerul Finanţelor Publice a lansat o emisiune de 700 milioane euro, pentru prima dată cu scadenţă de la 10 ani, în iunie 2003 s-a lansat o nouă emisiune de 700 milioane euro, cu scadenţă de 7 ani şi o rată a dobânzii de 5,75 procente, semnificativ mai redusă decât pentru precedentele emisiuni, datorită îmbunătăţii indicatorilor macro-economici şi reformelor structurale puse în practică de către Guvern.

Serviciul datoriei publice externe estimat pentru anul 2003 este în valoare de 2096,9 milioane de dolari SUA şi reprezintă circa 12% din exporturile de bunuri şi servicii, iar în perioada 2004-2007, serviciul datoriei publice externe va scădea de la 2 la 1,5 miliarde de dolari SUA.

În prezent, pentru evitarea unor vârfuri ale serviciului datoriei publice externe se corelează scadenţa emisiunilor ce urmează a se lansa cu serviciul datoriei deja contractate. Totodată, trebuie avut în vedere că rezervele internaţionale brute la 31 iulie 2003 au fost în valoare de 7123 de milioane de dolari SUA.

Un răspuns în scris, mai complet decât cel prezentat de mine aici, a fost transmis şi domnului deputat. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Am înţeles. Domnul deputat doreşte să formuleze un comentariu. Vă ascultăm.

Domnul Ştefan Baban:

Am primit răspunsul scris. Îi mulţumesc doamnei ministru. Ce vroiam să atrag atenţia este totuşi să fie monitorizată mai atent folosirea acestor împrumuturi, pentru că orice împrumut trebuie să aibă şi o eficienţă economică, ceea ce nu prea se simte, dacă este să o judecăm pe aia dreaptă. Mă aşteptam ca legat de monitorizarea acestor împrumuturi externe, doamna ministru, dar probabil că data viitoare, într-o viitoare întâlnire, să-mi spună mai exact ce se întâmplă cu aceşti bani. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Maria Manolescu:

Interpelarea formulată de domnul deputat Mircea Costache se referă la problematica încasării de venituri la bugetul statului şi înlesnirile la plată pe care Ministerul Finanţelor le acordă diverşilor datornici la bugetul de stat, în condiţiile în care, ne spune dumnealui, nu beneficiază de acelaşi tratament de eşalonare la plată sau de înlesnire la plată cetăţenii care, din lipsa mijloacelor financiare, acumulează datorii la întreţinere.

La astfel de interpelări pe care alţi domni deputaţi le-au prezentat în perioadele anterioare Ministerului Finanţelor, noi am arătat că începând cu anul 2002, în materie de înlesniri la plată, a fost promovată o ordonanţă de guvern, şi care a fost la rândul ei adoptată de către Parlament, prin care se asigură un sistem de înlesniri la plată transparent, pe bază de criterii la care au acces agenţii economici, indiferent de forma de proprietate sau de mărimea acestora, astfel încât este pur şi simplu imposibilă intervenţia omului în ceea ce priveşte decizia de a se acorda sau nu o înlesnire la plată. Dreptul la o înlesnire la plată pentru un datornic la buget este o măsură care vizează colectarea creanţelor bugetare, iar o parte din unităţile la care se face referire, mari datornici, aşa cum este RAFO sau PETROMIDIA sau alte unităţi similare, chiar dacă la o anumită perioadă de timp au beneficiat, pe bază de acte normative, de anumite înlesniri la plată, ca urmare a faptului că acele convenţii pe care le-au semnat cu Ministerul Finanţelor nu au fost respectate, acele convenţii au rămas fără obiect, la această dată, datoriile respective fiind repuse în sarcina societăţilor respective şi, aşa cum dumneavoastră aţi văzut, ele se găsesc afişate pe site-ul Ministerului Finanţelor ca fiind datorii ale agenţilor economici respectiv.

Efectiv această ordonanţă, la această dată, se află în procedură de monitorizare împreună cu Uniunea Europeană, pentru a se vedea dacă este afectat în vreun fel acquis-ul comunitar în materie de ajutor de stat, dar toate evaluările de până acum au arătat că se încadrează în elementele de totală transparenţă ale acestui sistem de înlesniri, iar în ceea ce priveşte datoriile cetăţenilor către asociaţiile de locatari, aceasta este o problemă care nu intră în sfera Ministerului Finanţelor Publice.

Am prezentat domnului deputat un răspuns punctual la problemele pe care dumnealui ni le-a formulat. Vă mulţumesc. Dacă mai sunt întrebări, cu toată plăcerea.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc. Domnule deputat Costache, aveţi cuvântul.

Domnul Costache Mircea:

Mulţumesc, domnule preşedinte. În răspunsul primit, doamna ministru mi-a învederat câteva lucruri care ar trebui, în mod normal, să ne îngrijoreze. Se recunoaşte în scris că există disfuncţionalităţi majore ale economiei româneşti, dar pe care dânsa sau cei care au redactat răspunsul le consideră inerente, adică inevitabile. Dacă acesta este punctul de vedere al unui membru al Guvernului, lucrurile sunt de-a dreptul de luat în seamă şi stârnesc legitime semne de întrebare.

De asemenea, în legătură cu recuperarea arieratelor, perioada de exerciţiu privind reeşalonările, amnistierile, scutirile chiar de la plată ar trebui să se finalizeze cu o formulă care să ne arate o stăpânire a fenomenului sau un management corespunzător, pentru că se perpetuează lucrurile de foarte multă vreme şi a constata că nu există ieşire sau că, în sfârşit, avem cadrul legal, existând Ordonanţa nr. 40 din 2002 pentru recuperarea arieratelor, cu asta am rezolvat problema.

Problema nu este deloc rezolvată, pentru că o ordonanţă - nr.40 - nu vrea să ne spună nouă că zecile de mii de societăţi comerciale care nu-şi plătesc datoriile către bugetul statului sunt exonerate pe o cale sau alta, încadrându-le la acele cu perspective şi la reeşalonări sau de-a dreptul la scutiri, în mod repetat chiar, fără să se urmărească îmbunătăţirea managementului sau alte modalităţi de ieşire din acest blocaj fără şansă de eliminare, mă gândesc la standardul de viaţă pe care îl au cei care nu plătesc zeci de mii de miliarde la bugetul statului român, la condiţiile, la confortul lor, la sumele pe care le cheltuiesc cu familia, puşi faţă în faţă cu alţi cetăţeni ai României pe care nu ştiu cine i-a adus în situaţia de a nu-şi mai putea plăti datoriile la întreţinere şi pentru câteva milioane de lei datorie sunt evacuaţi, scoşi în stradă, iar apartamentele le sunt vândute la licitaţii trucate şi acelea şi rămân oamenii pe drumuri. Sunt şi ei cetăţenii ţării, ca şi cetăţenii din fruntea societăţilor comerciale care beneficiază în mod repetat de sume enorme, de scutire de datorii la bugetul statului. Şi eu am mai pus o întrebare acolo: scutirile astea se fac gratis? Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Un comentariu la comentariul dumneavoastră, al doamnei ministru Manolescu.

Doamna Maria Manolescu:

În primul rând aş vrea să clarific faptul că nu este vorba de scutiri, este vorba de înlesniri de natura reeşalonărilor.

Deci, una dintre modalităţile de plată este plata efectivă, înlesnirea la plată constând într-o eşalonare sau executarea silită. Noi practicăm toate formele de colectare a creanţelor, deci, fie pe calea plăţii voluntare, fie pe calea acestor înlesniri care se dau în mod transparent, fie pe calea executărilor silite, care sunt destul de mari, comparativ cu anii anteriori.

În ceea ce priveşte însă neplata de către persoanele fizice a datoriilor la întreţinere, în final, se concretizează tot într-o datorie a RADET-ului sau a celorlalţi furnizori de utilităţi faţă de bugetul statului, pentru că în condiţiile în care acele unităţi, acele persoane fizice sau juridice nu-şi plătesc datoriile este, cu siguranţă, de înţeles că nici Electrica sau Termoelectrica sau Radet-ul nu-şi plăteşte la rândul ei datoriile către buget. Deci, acele disfuncţionalităţi despre care vorbim noi sunt acestea, sunt acele legături, acel cerc vicios pe care-l naşte o problemă sau alta. (Domnul deputat Costache Mircea doreşte să revină la microfon.)

Domnul Valer Dorneanu:

După Regulament am încheiat chestiunea aceasta!

Domnul Costache Mircea (din bancă):

Dânşii i-aţi dat voie să revină!

Domnul Valer Dorneanu:

Dar scrie în Regulament. Dumneavoastră puteţi face un comentariu şi ministrul poate să vă răspundă.

Domnul Costache Mircea (din bancă):

Ar trebui să dezvolt subiectul.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Costache...

Domnul Costache Mircea (din bancă):

Dacă vreţi să nu ne grăbim, prima dată trebuia să-mi daţi voie să dezvolt subiectul.

Domnul Valer Dorneanu:

V-aş ruga să vă uitaţi în sală pe dreapta, unde stau colegii dumneavoastră de la PRM, care sunt 8 şi care aşteaptă şi ei accesul la microfon.

Domnul Costache Mircea (din bancă):

Daţi-le voie să mă înjure şi pe mine, nu numai pe dumneavoastră.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, dar nu-mi dă mie voie Regulamentul să vă dau voie să înjuraţi.

Domnul Costache Mircea (din bancă):

O să-i spun fără microfon, aşa, doamnei Manolescu, că nu există numai reeşalonări, ci şi scutiri, şi au fost nenumărate ordonanţe de urgenţă prin care au fost date scutiri de zeci de mii de miliarde de "management performant", şi la Petromidia şi la cele pe care le ştiţi şi ar trebui cineva din Guvernul ăsta să se gândească şi la alţi cetăţeni, care sunt tot ai acestei ţări. Uite că nu am nevoie de microfon.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Sergiu Sechelariu urmează, cu o serie de 6 răspunsuri, primul îl vizează pe domnul Dan Coriolan Simedru. Este? Nu este. Atunci, îi trimiteţi în scris, domnule ministru, răspunsul. Urmează domnul Costache Mircea, cu o interpelare care se referă la oportunitatea reclamei din presa scrisă la transportul CFR Marfă.

Domnule ministru, ca să evităm incidente cu totul nedorite în raport cu hotărârea domnului deputat, vă rog să-i permiteţi întâi să dezvolte interpelarea şi să vă uitaţi în Regulament, durata dezvoltării este de 3 minute.

Domnul Costache Mircea:

Trei minute îmi sunt suficiente, domnule preşedinte, şi vă mulţumesc.

Am observat, ca orice cititor de presă centrală, că în cotidienele "Adevărul", "Ziua" şi în altele apar cu insistenţă, uneori pe jumătate de pagină, alteori pe spaţii mai mici, reclame la CFR Marfă S.A., şi m-am întrebat, în calitate de cetăţean român şi de reprezentant al multor altor cetăţeni români, ce raţiune poate să aibă o asemenea insistentă, asiduă reclamă la o societate de stat care poate să aibă clientela ei fără să citească lumea "Adevărul", "Ziua" şi celelalte cotidiene, şi am mai observat o chestiune care o să vă placă şi dumneavoastră, domnule preşedinte, pentru că, din câte vă cunosc eu, aveţi umor. Reclama constă în reproducerea unui celebru tablou al pictorului Nicolae Grigorescu - "Car cu boi". Acuma, simbolistica este simplă. Carul trebuie să reprezinte cumva, să sugereze vagonul de marfă de la CFR S.A., iar boii, domnule preşedinte, nu cred că puteţi spune că ar putea fi alţii decât contribuabilii care asistă pasiv cum se cheltuiesc bani ai asemenea societăţi cu capital de stat deocamdată, pentru reclamă care, de fapt, cred şi sunt convins că ascunde cu totul, şi cu totul, şi cu totul altceva decât reclamă şi publicitate serioasă pe o piaţă concurenţială. Mulţumesc. Cred că am fost mai scurt decât credeaţi dumneavoastră.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Sechelariu.

Vă rog, stimaţi colegi, când vă vine rândul, aveţi posibilitatea să vă manifestaţi la microfon.

Domnul Sergiu Sechelariu (secretar de stat, Ministerul Transportului, Construcţiilor şi Turismului.):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Societatea Naţională de Transport Feroviar de marfă, CFR Marfă S.A., este o societate comercială care funcţionează pe principiile economiei de piaţă, cu buget propriu de venituri şi cheltuieli, fără subvenţii din banii publici, şi care prin strategia de marketing aplicată urmăreşte îmbunătăţirea imaginii societăţii în rândul marelui public.

În prezent, în domeniul transportului de marfă, concurenţa nu este numai acerbă, ci şi pe cale să se intensifice cu fiecare an care trece. Numai în ultimul an au apărut peste 10 operatori feroviari privaţi. Astfel, deşi în prezent compania este liderul pieţii transportului de marfă, cu o cotă de 43,5% din parcursul mărfurilor prezentate la transport în trafic intern, CFR Marfă a înţeles că trebuie să acţioneze pe trei fronturi: să cunoască piaţa, să ofere servicii de calitate şi să comunice cu clienţii săi. Astfel, desfăşurându-se activitatea în condiţiile unui mediu dinamic, ale sporirii şi diversificării neîntrerupte a ofertei de transport de marfă, ale creşterii schimburilor economice, CFR Marfă, ca orice companie modernă, a folosit publicitatea atât ca instrument strategic, cât şi ca mijloc tactic. Pentru a-şi păstra şi a-şi mări cota de piaţă, atât în faţa operatorilor feroviari privaţi, cât şi în faţa transportatorilor rutieri, CFR Marfă trebuie să promoveze o politică publicitară agresivă, astfel încât să fie permanent în atenţia publicului.

Domnul Valer Dorneanu:

Numai puţin, domnule ministru, că nu vă ascultă, şi pe urmă o să spună că nu este mulţumit de răspuns.

Domnul Sergiu Sechelariu:

Îl aştept pe domnul deputat să vedem când comentează dumnealui şi am să-l ascult şi eu aşa cum mă ascultă şi dumnealui.

Domnul Valer Dorneanu:

Continuaţi, vă rog!

Domnul Sergiu Sechelariu:

De asemenea, în ultima perioadă sunt în proces de privatizare 5 filiale CFR Marfă prin Bursa Română de Mărfuri pe bază de licitaţie, ceea ce a impus o campanie publicitară puternică. Toate informaţiile pe care CFR Marfă le comunică clienţilor săi prin mesajele publicitare sunt însă rezultatul unei strategii de marketing coerente şi susţinute.

Eforturile de modernizare şi întinerire a parcului de vagoane şi locomotive, de dezvoltare şi promovare a unor servicii de protecţie a mediului înconjurător sunt o dovadă clară. Toate acestea au drept scop ridicarea companiei la standarde europene pentru a face faţă competiţiei naţionale şi internaţionale. Rezultatul imaginii CFR Marfă, ca urmare a realizărilor obţinute de la înfiinţare şi până în prezent, este concretizat în: acordarea de către firmele de rating "Standard & Poor's" şi "Moody's" a indicelui de evaluare B2 pozitiv, lansarea unei emisiuni de 120 de milioane de eurobonduri fără garanţii guvernamentale, încheierea contractului cu firmele Interconteiner Austria şi Expres România pentru circulaţia trenului Rola, acordarea de către Bursa Română de Mărfuri a premiului I, pentru firma cu cele mai mari tranzacţii bursiere de la înfiinţare până în prezent. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Costache.

Domnul Costache Mircea:

Eu nu ştiu dacă domnul ministru are copiii, ca să-i fi testat întâi, dacă îi putea convinge în legătură cu argumentaţia pe care ne-a prezentat-o drept a fi fundamentul cheltuirii unor importante sume de bani pentru publicitate la CFR Marfă S.A., dar în ce mă priveşte, auzind de măreţele proiecte în legătură cu privatizarea, aştept cu înfrigurare efectele, pentru că au mai privatizat şi alţii, prin alte părţi ale lumii, transportul feroviar, şi de marfă şi de persoane uneori, şi ştirile cele mai senzaţionale pe fluxurile instituţiilor media sunt de-a dreptul spectaculoase dar şi dramatice.

Eu nu sunt mulţumit de răspunsul pe care mi l-a dat, întrucât în cotidienele respective se face fie protecţia unor persoane, fie se slujesc cu totul şi cu totul alte interese. Reclama la CFR Marfă S.A. ar trebui să se facă prin acte normative care să-i oblige pe anumiţi transportatori de mare tonaj, care deteriorează drumurile publice şi aşa în stare proastă din România, să-i ducă pe CFR Marfă, să găsesc cu totul şi cu totul alte modalităţi, să mai rezolve şi transportul de persoane, altfel decât prin maxi-taxi şi aşa, pentru că măsurile luate duc la distrugerea căii ferate. Există între noi oameni care au mâncat pâine la calea ferată care ştiu mai bine decât mine despre ce este vorba, şi reclama acolo nu are alt rezon decât de a ascunde cu totul şi cu totul alte intenţii, iar sumele nu mi-au fost spuse. Trebuia să mi se spună: domnule, reclama aia nu ne costă mare lucru, sunt doar acolo, câteva sute de mii de dolari şi nu ar trebui să vă intereseze şi să vă streseze chiar atât.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Sechelariu, aveţi dreptul, după regulament, să răspundeţi acestui comentariu.

Domnul Sergiu Sechelariu:

Domnule deputat, în primul rând, societatea este o societate comercială, nu dumneavoastră stabiliţi regulile după care se ghidează.

În al doilea rând, nu sunt folosiţi banii publici.

În al treilea rând, folosiţi şi amestecaţi transportul de marfă cu transportul de persoane şi cu SNCFR infrastructură. Dumneavoastră aţi făcut o întrebare pe CFR Marfă, aţi primit acest răspuns pe CFR Marfă. Deci, nu mai deviaţi, nu amestecaţi CFR Călători cu CFR Infrastructură şi cu CFR Marfă, vă rog să mă iertaţi!

Domnul Costache Mircea (din bancă):

Suma dată pe reclamă!

Domnul Sergiu Sechelariu:

Ce sumă? O să aveţi şi suma, dacă doriţi, o să fie şi suma. Eu încă o dată vă spun, este societate comercială, nu se folosesc bani publici, dumnealor au dreptul să gândească marketingul şi viitorul pe care îl vor.

Domnul Costache Mircea (din bancă):

Trebuie să ştie cetăţenii ce v-am întrebat eu.

Domnul Sergiu Sechelariu:

De acord cu dumneavoastră, încă o dată spun, nu sunt bani publici. Dumneavoastră aţi accentuat că sunt bani publici, nu sunt bani publici!

O voce din sală:

Chiar aveţi convingerea că nu sunt bani publici?

Domnul Sergiu Sechelariu:

Da, sigur că am convingerea.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, nu intraţi în această polemică cu sala, pentru că aveţi de răspuns la următoarea întrebare, a domnului Ioan Sonea. Este aici? Răspundeţi şi cu privire la recunoaşterea în Spania a permisului de şofer profesionist. Deci, domnul Ion Sonea, legat de recunoaşterea permisului de şofer profesionist în Spania.

Domnul Sergiu Sechelariu:

Cu ocazia desfăşurării lucrărilor Comisiei mixte rutiere româno - spaniole la Madrid în perioada 09-10.07.2002, delegaţia spaniolă a informat partea română despre interesul manifestat de transportatorii spanioli pentru angajarea de conducători auto români.

Impedimentul în realizarea acestui deziderat este faptul că permisul de conducere emis de autorităţile române este valabil pe teritoriul Spaniei timp de un an. La expirarea acestui termen, conducătorul auto trebuie să susţină un examen în vederea obţinerii unui permis de conducere valabil în Spania.

Pentru rezolvarea acestei probleme, partea spaniolă a propus părţii române să întreprindă un demers către autorităţile competente din România, în vederea iniţierii unui Acord bilateral româno-spaniol privind recunoaşterea reciprocă a permiselor de conducere.

Pentru rezolvarea acestei probleme, partea spaniolă şi-a declarat disponibilitatea pentru încheierea unui Acord privind recunoaşterea reciprocă a acestor documente.

Având în vedere că în România această problemă este gestionată de Ministerul Administraţiei şi Internelor, Direcţia Generală de Transport Rutier din cadrul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, am transmis o Informare cu privire la acest subiect, urmând ca, în continuare, aceste demersuri să fie făcute de respectiva instituţie.

Ultima informaţie pe care o am, domnule deputat, pe care am primit-o în drum, venind spre Camera Deputaţilor, este că s-a constituit o comisie la Ambasada spaniolă. Vom face o comisie în trei - cu Ministerul de Interne şi cu ministerul nostru -, şi eu cred că vom rezolva această problemă.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Sonea.

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulţumesc.

Constat cu bucurie că a fost abordată această chestiune şi sper în soluţionarea ei cât mai grabnică.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu.

Tot pentru dumneavoastră, vi se va răspunde la o întrebare cu privire la situaţia domnului Istrate Dorel, lucrător ceferist, concediat.

Aveţi cuvântul, domnule ministru.

Vă rog să oferiţi un răspuns succint la această întrebare.

Domnul Sergiu Sechelariu:

Concedierea colectivă care a avut loc la societăţile de transport feroviar a fost determinată în principal de dificultăţile economice şi reorganizarea anumitor sectoare de activitate. Aceasta s-a făcut cu respectarea prevederilor Legii nr.53 din 2003, ale Codului Muncii şi ale Contractului colectiv de muncă pe 2003.

Având în vedere aceste aspecte şi în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.8/2003 privind procesul de restructurare, reorganizare şi privatizare a unor societăţi naţionale, companii naţionale şi societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, modificată şi completată cu Ordonanţa nr.22 din 2003, Ordonanţa nr.44 din 2003, la data de 8.09.2003, de la S.N.C.F.R. Călători S.A. au fost concediaţi 1.265 de salariaţi.

Criteriile avute în vedere la stabilirea ordinii de prioritate sunt cele prevăzute în Contractul colectiv de muncă al societăţii, convenite cu federaţiile sindicale reprezentative.

Din analiza activităţii Reviziei de vagoane Cluj-Napoca, respectiv a Postului de Revizie Vagoane Bistriţa, a rezultat un excedent de personal la funcţia de revizor tehnic vagoane şi lăcătuş montator agregate energetice şi de transport.

La funcţia de revizor tehnic vagoane a fost nominalizat şi domnul Istrate Dorel. Administraţia a stabilit criterii de apreciere a competenţei profesionale şi a disciplinei pentru ierarhizarea, în funcţie de acestea, a salariaţilor din formaţiile de lucru care şi-au redus activitatea.

Având în vedere cele sus-menţionate şi ţinând seama de activitatea domnului Istrate Dorel care, la examinările profesionale periodice, a fost evaluat cu calificatul "satisfăcător", în 2001 - media generală 6,26, în 2002 - media generală 5,79, iar în 2003 - media generală 6,69, insuficiente pentru o funcţie care concură la siguranţa circulaţiei trenurilor, precum şi de sancţiunile primite pentru neefectuarea sarcinilor de serviciu legate de siguranţa circulaţiei, pentru nerespectarea sarcinilor de serviciu prevăzute în Instrucţiunile de serviciu şi în Statutul disciplinar al personalului din unităţile de transport, considerăm că această concediere a fost făcută corect.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, aveţi cuvântul să comentaţi acest răspuns.

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulţumesc.

Intervenţia mea a fost datorată unui memoriu depus de acest cetăţean. Cred că răspunsul acoperă legea şi că probabil şi cetăţeanul acesta va fi pus în situaţia să recunoască dacă aceste lucruri sunt într-adevăr aşa cum sunt menţionate în răspuns şi să recunoască situaţia de fapt.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Gheorghe Dinu? Prezent.

Vă rog, domnule Sergiu Sechelariu să îi răspundeţi la întrebarea cu privire la organizarea şi administrarea C.F.R.-ului.

Domnul Sergiu Sechelariu:

Potrivit prevederilor art.44 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.12/1998 privind transportul pe Căile Ferate Române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române, după divizarea acesteia în Compania Naţională a Căilor Ferate "C.F.R. S.A.", Societatea Naţională de Transport Feroviar de Marfă "C.F.R.-Marfă S.A.", Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători "C.F.R.-Călători S.A.", Societatea de Administrare a Activelor Feroviare S.A. şi Societatea de Servicii de Management Feroviar S.A., fosta S.N.C.F.R. urma să se înfiinţeze ca regie autonomă, având ca obiect principal de activitate gestionarea datoriei şi a creanţelor existente la data reorganizării.

Astfel, de la 1.600 de miliarde lei creanţe la data de 30.09.1998, s-a ajuns la ora actuală la aproximativ 350 miliarde de lei, principalii debitori fiind S.C. ISPAT SIDEX Galaţi şi S.C. Hunedoara S.A., iar, din datoriile cumulate la aceeaşi dată - de 4.221 miliarde de lei -, s-a ajuns la 2.700 miliarde de lei.

Cheltuielile S.N.C.F.R. sunt minime, regia funcţionând cu un singur angajat, aceste cheltuieli fiind orientate pentru plata taxelor necesare susţinerii în instanţă a încasării creanţelor. Regia acţionează în continuare pentru recuperarea creanţelor, inclusiv cele din spaţiu ex-iugoslav, şi plata datoriilor.

2. La ora actuală, situaţia financiară a societăţilor feroviare înregistrează o pierdere cumulată de la data reorganizării de 4.652.293 miliarde lei, respectiv 146 milioane dolari, comparativ cu 4.221.682 milioane lei, respectiv 987 de milioane dolari, pierderi totale înregistrate de S.N.C.F.R. înainte de 1998.

Deci, încă o dată, să fim lămuriţi, 987 milioane pierderi în 1998, iar, la ora asta avem pierderi de 146 milioane.

Ponderea pierderilor comparativ cu nivelul veniturilor este, la ora actuală, de 16%, faţă de 119% înainte de reorganizare.

3. La data de 15.09.2003, au fost privatizate, prin vânzare, un număr de 12 filiale din 25 de filiale scoase la vânzare. Pentru celelalte 13 filiale procesul continuă, cu precizarea că la data de 29.09.2003 se va ţine o şedinţă de licitare a vânzării filialelor.

Faptul că aceste filiale au fost sau sunt în perspectivă de a fi privatizate, demonstrează că sunt atractive pentru investitori, ceea ce conduce la concluzia că înfiinţarea acestor filiale a fost o alegere potrivită.

Majoritatea statelor europene au trecut la aplicarea directivelor europene privind restructurarea şi eficientizarea sistemului feroviar.

În anexă este prezentată situaţia separării instituţionale a societăţilor feroviare, în diferite state europene.

5. Referitor la declaraţia domnului Johannes Ludewig, putem afirma că în România sistemul feroviar nu este neglijat, el păstrându-şi cota de piaţă transport de 4,5% în transportul de marfă şi de 5% în transportul de călători.

Menţionăm că Guvernul sprijină modernizarea sistemului feroviar în vederea menţinerii cotei de piaţă, atât în transportul de călători, cât şi în transportul de marfă. Ca exemplu, remarcăm câteva din principalele acţiuni, cum sunt: reabilitarea Liniei C.F.R. Bucureşti-Braşov, Bucureşti-Constanţa, Curtici-Simeria, achiziţionarea de automotoare Siemens, modernizarea de locomotive.

6. Prin funcţionarea sistemului feroviar într-o singură entitate nu se puteau evidenţia clar activităţile productive de cele neeficiente. Prin această restructurare, s-a reuşit evidenţierea activităţilor profitabile şi a celor nerentabile, putându-se, astfel, acţiona în vederea stopării declinului acestora din urmă.

Situaţia economică a sistemului feroviar din România nu diferă de cel din celelalte ţări europene, statul susţinând administraţiile feroviare în procente de până la 70%, în funcţie de posibilităţile fiecărui stat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule deputat, dacă doriţi să comentaţi răspunsul pe care l-aţi ascultat.

Domnul Gheorghe Dinu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru, am ascultat răspunsul dumneavoastră. Din păcate, ministerul v-a trimis pe dumneavoastră, secretar de stat în minister, dar n-a trimis un ceferist. Dumneavoastră ştiu că sunteţi un foarte bun specialist în probleme de construcţii şi vă felicit pentru treaba aceasta, dar, din punct de vedere al căii ferate, să-mi daţi voiesă spun că sunteţi puţin mai paralel, aşa, cum sunt cele două fire ale căii ferate.

Domnul Sergiu Sechelariu (din loja rezervată membrilor Guvernului):

Mă iertaţi că intervin! Dar nu ca mulţi dintre dumneavoastră. Mă iertaţi că am intervenit.

Domnul Gheorghe Dinu:

Eu am fost ceferist 32 de ani. Acum nu mai sunt, dar vreau să vă spun un lucru: că la data când Guvernul CDR a spart Calea Ferată în cele cinci societăţi şi încă una, ca regie, care urma să gestioneze creanţele pe care le avea Calea Ferată, Calea Ferată avea pierderi de 4 mii de miliarde lei. Dumneavoastră spuneţi acum nişte cifre care mie îmi sunt străine, sau cel puţin nu sună cu ceea ce am citit în presă şi prin alte documente. Sunt 8 mii de miliarde pe care le au actualele spărturi din Calea Ferată şi care, practic, au ajuns în situaţia în care pun în pericol de-a dreptul siguranţa circulaţiei.

Vă lăudaţi şi spuneaţi acum că, iată, aţi privatizat vreo 11 societăţi din cele 26 pe care le-aţi scos la vânzare într-o veselie, dar vă întreb pe dumneavoastră, ca inginer constructor şi cu experienţă vastă în problemă: aţi putea să scoateţi din activitatea dumneavoastră, ca întreprindere, mecano-energeticul şef? Cum s-au vândut într-o veselie unităţile care făceau instalaţii de siguranţa circulaţiei, cele care asigurau pentru trenuri garanţia că trenul funcţionează în condiţii de deplină siguranţă. Aţi putea să le scoateţi într-o firmă privată care, mai departe, să folosească aceste întreprinderi, să le folosească cineva care face aer condiţionat? Calea Ferată ce va face ulterior, după ce acestea vor dispărea din structura Căii Ferate şi vor lua drumul comercial? Că el, dacă are comenzi pentru aer condiţionat, va face aer condiţionat, nu va mai face electromecanisme de macaz sau instalaţii de bariere automate. V-aţi gândit vreun pic, de la minister, ce se va întâmpla cu Calea Ferată în probleme de siguranţa circulaţiei? Se doreşte să se ajungă ca în India, când la fiecare 10 zile se întâmplă câte o catastrofă feroviară?

Din păcate, domnule ministru, îmi pare rău, eu, ca ceferist, spun că s-a greşit formidabil în '98 şi se continuă să se greşească.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

La următoarea întrebare, adresată de domnul Ştefan Păşcuţ, tot domnul Sergiu Sechelariu va răspunde la scrisoarea unor locatari din municipiul Petroşani.

Domnul Sergiu Sechelariu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

A. Temei legal: Ordonanţa Guvernului nr.20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr.62 din 22 august 2003, Normele metodologice de aplicare a ordonanţei aplicate prin H.G. nr.1364 din 2001, aflate în Monitorul Oficial nr.100/2002.

B. Principalele prevederi de aplicare a ordonanţei: stabileşte măsuri de intervenţie şi modul de finanţare a acţiunilor privind reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, în contextul atenuării unui potenţial dezastru provocat de cutremure, pentru construcţii amplasate în localităţi din zonele seismice de calcul A-E. Intensitatea seismică exprimată în grade MSK este minimum 7, conform Normativului de proiectare antiseismică P.100/92.

Măsurile de intervenţie cuprind consolidarea, repararea elementelor structurale sau a sistemului structural în ansamblu şi, după caz, elementelor nestructurale ale construcţiei existente şi/sau introducerea unor elemente structurale suplimentare.

C. Concluzii. Conform Normativului de proiectare antiseismică P.100/92, oraşul Petroşani este situat în Zona seismică F, având intensitatea exprimată în grade MSK 6; deci, în grad seismic 6.

Deci, normal, nu avem cum să intervenim, pe Ordonanţa nr.20, la acest caz.

Dar, având în vedere prevederile legale prezentate mai sus, precum şi faptul că blocurile din oraşul Petroşani necesită în general lucrări de reparaţii şi reabilitare, rezultă că aceste imobile nu pot fi incluse în acest program de acţiune. Totuşi, s-a solicitat Inspectoratului de Stat în Construcţii să dispună verificarea pe teren, de către Inspectoratul în Construcţii al judeţului Hunedoara, a stării tehnice a blocurilor şi transmiterea notei de constatare la Direcţia Generală Tehnică din Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului. După ce vom avea această notă, vom încerca să găsim nişte soluţii să-i ajutăm pe cei de acolo.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Păşcuţ.

Aveţi cuvântul pentru a comenta acest răspuns.

Domnul Ştefan Păşcuţ:

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnule ministru, mă bucur că aţi gândit totuşi o soluţie de a rezolva această problemă, dar vreau să vă informez că, de fapt, Primăria municipiului Petroşani a început demersuri încă din anul 1995 pentru a găsi soluţii de a rezolva aceste două cazuri; în principal, este vorba de Blocul nr.11 şi Blocul nr.13 de pe Strada Saturn, mai ales Blocul nr.13, care a început să se încline şi există pericolul de a se prăbuşi.

Primăria municipiului Petroşani a solicitat Institutului de Proiectări din Deva un studiu, astfel încât dânşii au ajuns la concluzia că este nevoie să se investească - atunci, în 1995 - 251 de milioane lei. Iată că anii au trecut şi, acum, această sumă actualizată este de 7,5 miliarde lei, necesară pentru a se consolida aceste blocuri. Or, Primăria municipiului Petroşani şi în general cei din toată Valea Jiului, o ştim cu toţii, trăiesc foarte greu, au resursele financiare blocate, mai ales datorită Companiei Naţionale a Huilei.

Şi vreau să vă informez, de asemenea, că în aceste blocuri locuiesc oameni care sunt la limita sărăciei. 14 apartamente din Blocul nr.13 sunt debranşate de la alimentarea cu energie electrică datorită faptului că aceşti oameni nu-şi permit să-şi plătească consumul la curent. Deci, este o situaţie de-a dreptul disperată şi, comandând o serie de studii, comandând o serie de calcule şi socoteli, oamenii ăştia se vor trezi cu blocul peste ei.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Sechelariu. Aveţi cuvântul.

Domnul Sergiu Sechelariu:

Domnule deputat, am aflat astăzi de această situaţie, a fost la doamna ministru Tureanu. Eu am fost de multe ori la Petroşani, ştiu despre ce este vorba pe acolo.

Daţi-mi voie să facem un studiu întâi al blocului respectiv, să vedem dacă merită să mai băgăm bani pentru a-l consolida sau putem merge pe Legea nr.114, pe sociale, şi să rezolvăm aceşti oameni cu un bloc nou. Poate merită mai mult să construim unul nou, decât să-l refacem pe acesta care nu este viabil.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Vă mulţumesc pentru acest efort care a presupus răspuns la şase întrebări şi interpelări.

Pentru domnul Dan Brudaşcu, va răspunde doamna ministru Cristina Tarcea.

Doriţi să dezvoltaţi întrebarea, sau ascultaţi răspunsul? Poftiţi, doamnă ministru.

Doamna Cristina Tarcea (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

La întrebarea formulată de dumneavoastră, domnule deputat Brudaşcu, adresată ministrului justiţiei, referitoare la articolul publicat în săptămânalul "Clujeanul" şi intitulat "Revolta în puşcărie", răspunsul Ministerului Justiţiei este următorul:

"În urma verificărilor dispuse la Penitenciarul Gherla de către Direcţia Generală a Penitenciarelor, după apariţia articolului sus-menţionat, s-a constatat că acesta a fost redactat numai pe baza afirmaţiilor domnului ..., fără să existe o documentare asupra alegaţiilor sale.

... a fost arestat la 1 noiembrie 2002 pentru infracţiunea de ultraj şi a fost depus la Penitenciarul Gherla la 14 noiembrie 2002.

Iniţial, pentru o scurtă perioadă de timp de carantină, a fost repartizat într-o cameră cu acest specific, cu o capacitate de 36 de locuri, alături de alţi 39 de deţinuţi, iar, ulterior, într-o cameră de detenţie recent modernizată, cu o capacitate de 6 locuri, alături de alţi 5 deţinuţi.

Direcţia Generală a Penitenciarelor nu a făcut niciodată un secret din problema supraaglomerării cu care se confruntă toate penitenciarele.

De fapt, principala acuză a domnului ... s-a referit la faptul că nu i s-a aprobat continuarea studiilor universitare. Celui în cauză i s-a comunicat în scris acordul prealabil de continuare a studiilor universitare la forma de învăţământ la distanţă. Întrucât, ulterior, s-a stabilit că Universitatea "Bogdan Vodă", unde deţinutul era student la data arestării, nu deţine forma de învăţământ la distanţă, i s-a recomandat să identifice o instituţie de învăţământ superior care să corespundă cerinţelor legale impuse de situaţia sa.

Pentru rezolvarea problemelor ridicate de către deţinut de-a lungul celor 10 luni de detenţie, acesta a fost scos la raport, inclusiv la comandantul unităţii, de 16 ori şi menţionăm că nu a reclamat niciodată comiterea unor abuzuri, indiferent de natura acestora.

Aşa cum este menţionat, de altfel, şi în articol, ... a înaintat plângeri diferitelor organizaţii care monitorizează respectarea drepturilor omului şi situaţia penitenciarelor româneşti. Precizăm că, în mod normal, orice organism de acest tip acţionează şi reacţionează când faptele prezentate sunt confirmate de realitate. O sesizare din partea unui asemenea organism nu am primit, deocamdată.

Referitor la afirmaţiile privind lipsa de asistenţă medicală, suntem în măsură să precizăm că, pe parcursul celor 10 luni de detenţie, ... a beneficiat de asistenţă medicală de 19 ori.

Referitor la starea de igienă din penitenciare, agresiunile dintre deţinuţi, coruperea unor cadre, libertatea corespondenţei, informaţiile nu corespund realităţii.

Ministerul Justiţiei a manifestat o permanentă preocupare pentru soluţionarea problemelor privind condiţiile de detenţie şi acordarea drepturilor persoanelor private de libertate.

În acest sens, credem că a răspuns pe deplin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.56/2003 privind drepturile deţinuţilor, precum şi strategia de reformă a sistemului judiciar.

Trebuie precizat, ca o noutate absolută în sistemul penitenciar românesc, faptul că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.56/2003 dă posibilitatea oricărui deţinut să se adreseze direct în faţa instanţelor atunci când se pretinde nerespectarea drepturilor deţinuţilor".

Acesta este răspunsul ministrului justiţiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Dan Brudaşcu.

Domnul Dan Brudaşcu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Îi mulţumesc şi doamnei secretar de stat.

Eu aş fi dorit, doamnă secretar de stat, - dacă s-ar fi citit intervenţia mea adresată dumneavoastră -, ca, pornind de la cazul pe care vi-l semnalez, să se încerce o radiografiere a situaţiei penitenciarelor româneşti, chiar în interesul Ministerului Justiţiei, doamnă secretar de stat. Pentru că ştiţi tot atât de bine ca şi mine, mult mai bine, chiar, că au existat în ultima perioadă o serie de acuzaţii devenite cauză în dezbaterea unor tribunale internaţionale, în urma cărora organele de justiţie din România şi organele care coordonează activitatea penitenciarelor au fost condamnate, foarte multe dintre acuzaţii referindu-se la răul tratament aplicat pe perioada detenţiei. Aceste semnale de alarmă n-ar trebui să vă lase în totalitate indiferenţi.

Pe de altă parte, eu m-am referit, aşa cum vă spuneam şi anterior, şi la modul de implicare a instituţiilor care colaborează cu dumneavoastră. Aveţi capele, aveţi personal care este subordonat ministerului pe linia aceasta a asistenţei religioase. Nu se simte, din păcate, o influenţă pozitivă a prezenţei preoţilor şi a reprezentanţilor Cultelor în comportamentul pe care-l au puşcăriaşii.

Pe de altă parte, dacă este să ne referim la situaţia concretă a Penitenciarului de la Gherla, aş vrea să vă semnalez că am sentimentul că analiza pe care aţi făcut-o nu este completă. Asupra conducerii acestui penitenciar planează, chiar şi în această săptămână, - şi o să vă pun la dispoziţie -, o serie de acuzaţii grave privind modul de gestionare a fondurilor, implicarea conducerii într-o serie de afaceri nu întotdeauna legale; se referă, de asemenea, şi la averea personală a comandantului acestei unităţi pe care dumneavoastră o coordonaţi.

Deci, eu nu am dorit numai să mă refer la un simplu caz - cel semnalat de presă -, ci să vă atenţionez asupra unei complexităţi de probleme care ar trebui să facă mai pe îndelete obiectul analizei la nivelul secretarului de stat, sau chiar al ministrului, care coordonează şi sistemul penitenciar. Pentru că nu putem spune că aici s-au respectat absolut toate aceste elemente şi că, în general, în sistemul penitenciar românesc recunoaştem că nu totul este perfect, atâta vreme cât există asemenea cazuri care aruncă o pată ruşinoasă pe imaginea de ansamblu a justiţiei române.

Şi, în final, domnule preşedinte, daţi-mi voie să constat o repartizare - nu întotdeauna fericită - a răspunsurilor care se dau la întrebările şi interpelările pe care le adresez personal. Ori de câte ori - şi vă rog să dispuneţi să se verifice - aceste răspunsuri se transmit la Radio, răspunsurile ce-mi sunt planificate sunt astfel aranjate, încât să nu existe posibilitatea ca eventualele critici sau observaţii să ajungă şi la urechile radioascultătorilor. Nu este, oare, aceasta şi o formă discretă şi abilă de cenzură? Pun o întrebare, dacă vreţi, fără răspuns. Nu aştept răspuns.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vi-l dau pe loc, stimate coleg. Dacă vă uitaţi la lista celor care au fost înainte de dumneavoastră, la începutul listei, o să constataţi cu surprindere că marea majoritate sunt colegi de-ai dumneavoastră din PRM.

Deci, dacă am fi avut vreun motiv politic, atunci aţi fi avut dreptate.

Domnule deputat, doamna ministru mai vrea să vă completeze răspunsul.

Vă rog.

Doamna Cristina Tarcea:

Sigur că lucrurile nu sunt perfecte în sistemul penitenciar. Dar, a lua drept termen de referinţă cele trei cauze pronunţate de Curtea Europeană împotriva României este de-a dreptul exagerat. Este vorba de cauza Pantea, de cauza Cotleţ şi de cauza Petra împotriva României. Şi, de ce spun că este exagerat? Pentru că, datorită procedurii Curţii Europene a Drepturilor Omului, s-a pronunţat o hotărâre care a avut în vedere cauze, situaţii de fapt întâmplate în perioada 1993, 1994, 1995-1997. De atunci, situaţia reală din penitenciar a evoluat mult - şi asta nu o spunem noi, o spun instrumentele de monitorizare ale Consiliului Europei. Şi am să fac aici referire numai la ultima vizită şi ultimul raport al Comitetului de Luptă împotriva Torturii.

Răspunsul nostru a fost limitat la cauza pe care dumneavoastră ne-aţi sesizat-o. Ea viza trei probleme: pretinsele rele tratamente, asistenţa medicală şi dreptul la învăţătură. Şi-mi pare rău să constat că treceţi cu foarte multă uşurinţă peste această Ordonanţă nr.56, care, pentru prima oară, va elimina orice fel de arbitrariu din sistemul penitenciar, atât timp cât orice măsură dispusă de autorităţile penitenciare va fi supusă controlului obiectiv şi cenzurii instanţei de judecată.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Cu aceasta, vă rog să constataţi că s-a încheiat lista răspunsurilor la întrebări şi interpelări.

Declar închisă şedinţa de astăzi.

Vă doresc o seară plăcută.

Ne vedem mâine dimineaţă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,50.