Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor,şi, în a doua parte,de domnul Ovidiu Cameliu Petrescu, asistaţi de domnii Constantin Niţă şi Borbély László, secretari.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să declar deschisă şedinţa în plen a Camerei Deputaţilor de astăzi. Vă anunţ că din cei 345 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa 284 de deputaţi, 61 de deputaţi sunt absenţi, 16 deputaţi participă la alte acţiuni parlamentare.

Înainte de a intra în ordinea de zi propriu-zisă, vă rog să-mi permiteţi să-i dau cuvântul colegului nostru Petruş Octavian pentru a face o declaraţie politică.

Domnul Octavian Constantin Petruş:

Domnule preşedinte,

Distinşi colegi,

Eu, Octavian Petruş, deputat de Vaslui, doresc să fac un anunţ. Începând de astăzi, îmi voi desfăşura activitatea de deputat în Grupul parlamentar al Partidului România Mare. În acest fel, sper să nu mi se mai refuze dreptul de a lua cuvântul de la această tribună pentru a critica practicile antieuropene ale partidului aflat la guvernare. Pentru că este bine ştiut, democraţia este cel mai greu de îndurat de către guvernanţi.

Vă mulţumesc. (Aplauze răzleţe.)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, asemenea lucruri nu se comentează, în măsura în care dumneavoastră vă manifestaţi o opţiune politică, dar dacă o motivaţi prin faptul că nu vi s-a dat cuvântul în plen, atunci sunt nevoit să vă combat şi să vă aduc aminte că de multe ori aţi fost în plen la pupitrul acestei săli. De multe ori, cu amendamente admise.

Doresc, de asemenea, la începutul acestei şedinţe, să supun aprobării dumneavoastră două cereri ale Grupului parlamentar PSD, una privind trecerea domnului deputat Florin Iordache de la Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Şi a doua, trecerea în componenţa Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi a doamnei Mândrea-Muraru Mihaela.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Domnul Florin Iordache a trecut în locul doamnei secretar Dumitriu, urmând ca dânsa să fie inclusă în componenţa altei comisii, atunci când vom hotărî în ce comisie o să o propunem. Deocamdată, în locul dânsei intră domnul Florin Iordache.

Înainte de a începe dezbaterea propunerilor şi proiectelor înscrise pe ordinea de zi o să vă prezint o informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Biroul permanent care vor fi trimise următoarelor comisii permanente.

1. Propunerea legislativă privind declararea comunei Potcoava, judeţul Olt, oraş.

În fond a fost sesizată Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen pentru depunerea raportului - 23 decembrie.

Cameră decizională - Senatul.

2. Propunerea legislativă privind declararea comunei Ungheni, judeţul Mureş, oraş.

Cu această propunere au fost sesizate următoarele comisii: în fond Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, iar pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen pentru depunerea raportului: 23 decembrie.

Camera decizională - Senatul.

3. Proiectul de Lege pentru modificarea denumirii şi clasificării mărfurilor din tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora.

A fost sesizată, în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru politică economică, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen pentru depunerea raportului - 18 decembrie.

Camera decizională - Camera Deputaţilor.

Se aplică procedura de urgenţă.

4. Proiectul de Lege privind organizarea judiciară.

A fost sesizată în fond Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, iar pentru avize, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.

Termen pentru depunerea raportului: 23 decembrie.

5. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun.

Sesizată în fond a fost Comisia pentru sănătate şi familie, pentru avize - Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen pentru depunerea raportului - 23 decembrie.

6. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.

În fond, a fost sesizată Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru avize - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.

Termen pentru depunerea raportului: 10 februarie 2004.

7. Propunerea legislativă privind constituirea Centrului Cultural Creştin Ortodox al Mănăstirii Cernica.

A fost sesizată, în fond, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi Comisia pentru cultură, arte, şi mijloace de informare în masă; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen pentru depunerea raportului - 10 februarie 2004.

8. Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Fereşti - judeţul Vaslui.

În fond a fost sesizată Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, iar pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen pentru depunerea raportului: 10 februarie 2004.

9. Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Puşcaşi, judeţul Vaslui.

A fost sesizată, în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen pentru depunerea raportului - 10 februarie 2004.

10. Propunerea legislativă pentru înfiinţarea comunei Dodeşti, judeţul Vaslui.

A fost avizată, în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, iar pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen pentru depunerea raportului: 10 februarie 2004.

11. Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Munteni de Sus, judeţul Vaslui.

Sesizată, în fond, a fost Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic ; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci , Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen pentru depunerea raportului - 10 februarie 2004.

12. Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România - BIRD pentru finanţarea proiectului privind reabilitarea şi reforma sectorului de irigaţii. Au fost sesizate, în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, iar pentru avize Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen pentru depunerea raportului - 18 decembrie.

Camera decizională - Senatul.

Se aplică procedura de urgenţă.

Stimaţi colegi,

Vă supun spre aprobare componenţa Comisiei de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite cu privire la proiectul de Lege privind Codul fiscal, comisie pe care o rog să-şi înceapă activitatea după-amiază, pentru că în Biroul permanent şi în Comitetul ordinii de zi am fost de acord să adoptăm, mai exact să dezbatem raportul de mediere la această lege miercuri. Deci sunt propuşi următorii colegi: Florin Georgescu, Vasile Bleotu, Minică Boajă, Daniel Ionescu, Alexandru Mocanu, Eugen Nicolăescu, Winkler Iuliu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Rog comisia să se întrunească pentru a dezbate textele aflate în mediere.

Primul proiect înscris pe ordinea de zi de astăzi este cel pentru ratificarea Acordului de garanţie dintre România şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, aferent împrumutului acordat de BERD Companiei Naţionale de Căi Ferate. Rog iniţiatorul să prezinte acest proiect.

Domnul Enache Jiru (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Prin proiectul de lege alăturat se propune spre ratificare Acordul de garanţie, semnat la Bucureşti în aprilie 2003 între România şi BERD şi care este aderent Acordului de împrumut semnat la aceeaşi dată între BERD şi Compania Naţională de Căi Ferate CFR-S.A.

Valoarea împrumutului contractat de la BERD este de 24 de milioane de euro şi este acordat pentru o perioadă de 15 ani cu 3 ani de graţie. Fondurile necesare rambursării împrumutului extern se vor asigura din surse proprii ale Companiei Naţionale de Căi Ferate, CFR-S.A.

Proiectul este structurat pe 3 componente. Prima componentă prevede programul de modernizare a staţiilor de cale ferată, având în vedere reparaţia capitală a gărilor din 5 municipii, respectiv: Cluj, Constanţa, Craiova, Iaşi şi Timişoara.

Componenta a doua se referă la dezvoltarea instituţională şi mai ales la implementarea planului de management al proprietăţii pentru adoptarea unei strategii a proprietăţii orientate comercial.

Componenta C are în vedere operarea unităţii de implementare a proiectului pentru componenta A şi asigurarea sprijinului pentru achiziţii şi administrarea acordului de împrumut.

Analiza economică financiară întocmită de Eximbank a arătat faptul că investiţia este rentabilă, astfel că în acest context rezultă că implementarea proiectului poate conduce la o îmbunătăţire a situaţiei financiare a Companiei Naţionale de Căi Ferate CFR - S.A.

De asemenea, prevederile acordului de garanţie pe care îl supunem ratificării sunt compatibile cu prevederile Acordului de asociere a României la Uniunea Europeană.

Faţă de cele de mai sus, vă rugăm să aprobaţi proiectul pe care vi l-am prezentat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule vicepreşedinte Bivolaru, vă rog să prezentaţi raportul Comisiei pentru industrii şi servicii.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Acest proiect de lege pentru ratificarea acestui acord este trimis la Camera Deputaţilor, noi suntem prima Cameră sesizată, avem avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, comisia noastră a analizat acest proiect de lege, conţinutul acordului, şi vă propune să-l adoptaţi în forma prezentată de către iniţiator.

Domnul Valer Dorneanu:

Doreşte cineva să intervină la dezbaterile generale?

Domnul deputat Dinu.

Domnul Gheorghe Dinu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Asistăm încă o dată, dacă mai era nevoie, la cum nu trebuie cheltuiţi banii ţării. Iată, se face un împrumut de 24 de milioane de euro, ca să ce? Să se facă un studiu privind activităţile comerciale din 5 gări mari. Astea oare îi trebuie Căii Ferate la ora actuală? Culmea este că banii aceştia se vor returna tot de Compania Naţională CFR-S.A. şi pe ce, care va fi efectul de îmbunătăţire a activităţii Companiei Naţionale CFR-SA? Gările sunt acolo unde sunt, sunt unele dintre ele chiar frumoase, chiar cu aspect comercial deosebit, ce mai trebuie să facem la ele? Trebuie neapărat o consultanţă ca să ştim ce investitori să aducem pentru spaţiile libere şi să facă activităţi comerciale, ştiu eu, un pizza hut sau ştiu eu ce activităţi comerciale se mai fac prin gările acelea, trebuie neapărat o consultanţă străină plătită cu milioane de euro?

Iată, încă o dată spun, mă doare sufletul cum banii ţării se risipesc într-o vesele pe nişte lucruri care nu au nici un fel de eficienţă. Partidul România Mare va vota împotrivă.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea iniţiatorului se doreşte o replică la această obiecţie.

Domnul Enache Jiru:

Deci, am vrea să reluăm, probabil că nu s-a înţeles exact, banii sunt folosiţi în primul rând la modernizare, s-au luat în calcul 5 municipii importante, având în vedere fluxul de călători, necesitatea absolută de a introduce nişte condiţii decente şi moderne de utilizare a gărilor şi, nu în al doilea rând, de optimizare a spaţiilor existente pe sistemul din vest, deci de transformare a zonei gărilor într-o zonă care să permită rentabilizarea activităţii şi să aducă venituri, ştiut fiind că, în momentul de faţă, Compania Naţională CFR-S.A. a trecut printr-o serie de dificultăţi financiare.

Proiectul de lege pe care vi l-am prezentat nu se rezumă numai la acest lucru, el are o grămadă de aspecte, priveşte şi transparenţa modului în care se aplică taxa pe infrastructură, de acum încolo şi încă o serie întreagă de prevederi importante care au dus la concluzia, atât a băncii garante, cât şi a BERD-ului de a acorda împrumutul respectiv.

Vă mulţumesc.

Domnul Gheorghe Dinu (din bancă):

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, vă rog frumos să urmăriţi Regulamentul cu privire la dezbaterile generale şi o să constataţi acolo că aţi avut cuvântul şi o să mai aveţi cuvântul pe text.

La titlul legii, dacă mai aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.1. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.2. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art. 3 şi 4. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Cu aceasta, vă rog să constataţi că am parcurs dezbaterile generale cu privire la acest proiect. Îl vom supune votului final în cursul zilei de mâine, în secvenţa destinată acestui scop.

La pct.3, proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere dintre România şi Comunitatea Europeană privind participarea României la "mecanismul comunitar de facilitare a întăririi cooperării în intervenţiile de asistenţă în domeniul protecţiei civile".

Rog iniţiatorul să-l prezinte şi Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic să ia loc pentru a-şi prezenta propriul raport.

Poftiţi.

Domnul Romeo Postelnicu (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La data de 23 noiembrie 2001, Consiliul Uniunii Europene a aprobat cadrul juridic referitor la instituirea "mecanismului comunitar de facilitare a întăririi cooperării în intervenţiile de asistenţă în domeniul protecţiei civile", document care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2002.

Prin proiectul de lege supus dezbaterii astăzi şi adoptării se propune ratificarea Memorandumului de înţelegere între România şi Comunitatea Europeană privind participarea României la "mecanismul comunitar de facilitare a întăririi cooperării în intervenţiile de asistenţă în domeniul protecţiei civile".

Deci este mecanismul comunitar de protecţie civilă care prevede posibilitatea intervenţiei în timp de pace, atât în interiorul statelor Uniunii Europene, cât şi în afara uniunii, fără a exclude însă chiar şi în intervenţia în zonele de conflict. Acest organism reprezintă pentru România o oportunitate în vederea realizării următoarelor obiective în domeniul protecţiei civile: modernizarea reţelelor de comunicaţii şi realizarea unor proceduri operaţionale de notificare internaţională a situaţiei de dezastre cu efecte transfrontaliere, armonizarea procedurilor de evaluare a efectelor dezastrelor, conform recomandărilor organizaţiilor internaţionale, perfecţionarea pregătirii de protecţie civilă prin introducerea unor forme şi metode moderne de instruire şi altele.

Participarea statelor candidate la programele comunitare este un aspect important al strategiei de preaderare şi permite acestor state să se familiarizeze cu politica şi metodele de lucru specifice Uniunii Europene.

Semnarea memorandumului de înţelegere dintre comunitatea europeană şi România la Bruxelles la 28 noiembrie 2002 are la bază decizia nr.1/2002 a consiliului de asociere dintre Uniunea Europeană şi România, adoptată la 18.02.2002 prin care sunt stabilite principiile generale de participare a României la programele Comunităţii Europene şi care permite Comisiei europene şi autorităţilor naţionale competente definirea termenilor şi condiţiilor specifice, inclusiv a celor financiare privind o astfel de participare la fiecare program special.

Pentru intrarea în vigoare, conform legislaţiei române, documentul juridic bilateral trebuie să fie ratificat de către Parlament prin lege.

Având în vedere toate aceste aspecte, precum şi raportul favorabil întocmit de comisia de specialitate a Camerei Deputaţilor, vă adresez rugămintea de a aproba proiectul de act normativ în forma prezentată.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte Ioan Oltean, vă rog să prezentaţi raportul comisiei.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a fost sesizată în vederea dezbaterii şi avizării în fond cu proiectul de lege pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere dintre România şi Comunitatea Europeană, privind participarea României la "mecanismul comunitar de facilitare a întăririi cooperării în intervenţiile de asistenţă în domeniul protecţiei civile".

În timpul dezbaterilor, membrii comisiei au luat în calcul şi avizul favorabil pe care Consiliul Legislativ l-a înaintat cu adresa nr.1580 din 13 noiembrie a.c.

Actul în sine a fost pe larg dezbătut în prezenţa reprezentantului Guvernului, raportul care s-a întocmit la sfârşitul dezbaterilor a fost unul favorabil, un raport de admitere, un raport de adoptare a acestui memorandum, în forma în care a fost înaintată prin proiectul de lege.

În consecinţă, domnilor colegi, vă rog să susţineţi raportul comisiei şi să votaţi pentru acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale?

Trecem la dezbaterea textelor proiectul de lege.

La titlul acestuia, dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

La art.1 dacă aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate.

La art.2. Sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Vom supune acest proiect de lege cu caracter ordinar votului dumneavoastră mâine.

Următorul proiect, cel de la pct.4, proiectul de Lege pentru ratificarea amendamentelor aduse la aranjamentul stand-by dintre România şi FMI. Rog iniţiatorul să-l prezinte.

Domnul Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Guvernul supune plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare proiectul pentru ratificarea amendamentelor aduse la aranjamentul stand-by dintre România şi FMI, convenit prin schimb de scrisori dintre Bucureşti şi Washington prin scrisoarea din 17 octombrie 2001. Urmare a măsurilor suplimentare destinate să asigure evoluţiile macro-economice şi îndeplinirea obiectivelor propuse pentru ultima parte a anului 2003, cuprinse în Memorandumul suplimentar de politici economice şi financiare, se supune Parlamentului proiectul de act normativ prin care se ratifică aceste amendamente.

Astfel, consiliul director executiv al FMI a aprobat tragerea ultimelor tranşe în sumă de 110 miliarde dolari, echivalent aproximativ 158 de milioane de dolari. Rambursarea creditului, plata dobânzilor şi comisioanelor aferente, precum şi diferenţele rezultate din regularizări se suportă de către Banca Naţională a României.

Vă învederez că proiectul de lege a fost avizat favorabil de Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare în forma prezentată de către iniţiator şi, de asemenea, Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul.

Ca atare, vă rog, domnule preşedinte, să supuneţi dezbaterii şi aprobării acest proiect de lege.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnule vicepreşedinte Gheorghe Marin al Comisiei de politică economică, vă rog să prezentaţi raportul.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a fost sesizată spre dezbatere şi avizare în fond cu proiectul de lege pentru ratificarea amendamentelor aduse la aranjamentul stand-by dintre România şi FMI, convenit prin schimb de scrisori între Bucureşti şi Washington prin scrisoarea din 17 octombrie 2001 a Ministerului Finanţelor Publice şi a Băncii Naţionale a României şi răspunsul din 31 octombrie 2001 al Fondului Monetar Internaţional, cu modificările şi completările ulterioare, prin Memorandumul suplimentar de politici economice şi financiare şi prin Memorandumul tehnic de înţelegere suplimentar, convenit la Bucureşti la Washington prin scrisoare părţii române din 3 octombrie 2003 şi decizia consiliului directorilor executivi al Fondului Monetar Internaţional din 15 octombrie 2003, trimis cu adresa nr.76 din 8.12.2003, Camera Deputaţilor fiind prima Cameră sesizată.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci şi al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Acest proiect de lege, potrivit art.75 din Constituţie şi art.86 din Regulamentul Camerei Deputaţilor este de competenţa decizională a Senatului.

În urma dezbaterii, comisia propune ca acest proiect să fie supus spre dezbatere şi adoptare în plenul Camerei Deputaţilor în forma prezentată de iniţiator.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale. Nu sunt.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului.

La titlul acestuia dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.1. Votat în unanimitate.

Art.2. Votat în unanimitate.

Art.3. Votat în unanimitate.

V-aş ruga să observaţi şi Anexa nr.1 care este anexă la Memorandumul suplimentar. Dacă aveţi obiecţiuni la ea. Nu sunt. Votat în unanimitate şi anexa.

Vom supune proiectul de lege votului final în cursul zilei de mâine.

La pct.5 avem raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.160/1998 privind organizarea şi exercitarea profesiunii de medic veterinar.

La pct.1 din raport, textul Senatului. Sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La pct.2, textul Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Pct.3 şi 4, dacă aveţi obiecţiuni. Tot variantele Senatului. Votat în unanimitate.

Pct.5. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. E vorba tot de varianta Senatului.

La pct.6 pentru lit.a) varianta Senatului, dacă aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate, textul Senatului.

La lit.c) şi d) textele Camerei Deputaţilor nu se votează.

La lit.g), h) şi la alin.2, tot textele Senatului. Dacă aveţi la vreuna din acestea variante, obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Pct.7, varianta Senatului, dacă aveţi obiecţiuni? Votat pct.7, în unanimitate.

Pct.8, textul Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Pct.9, textul Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Pct.10. Textul Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Pct.11, varianta Camerei Deputaţilor. Nu se dezbate, nu se votează.

Pct.12, varianta Senatului. Sunt obiecţiuni? Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Pct.13, textul Camerei Deputaţilor nu se supune dezbaterii, nici votului.

Pct.14, varianta Senatului. Sunt obiecţiuni? Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Pct.15. Varianta Senatului. Sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Punctul 16, varianta Camera Deputaţilor. Nu se dezbate, nu se supune votului.

Pct.17 şi 18, ambele în variantele Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Pct.19 şi 20, tot variantele Senatului, ne propune comisia de mediere. Dacă aveţi obiecţiuni. Votate ambele în unanimitate.

Pct.21. Varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votată în unanimitate.

Pct.22. Varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votată această variantă în unanimitate.

Vom supune raportul votului final mâine.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.9/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr.19/2000.

La pct.1, textul Senatului ni-l propune comisia de mediere. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La pct.2, tot varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votată în unanimitate această variantă.

La pct.3, varianta Senatului. Nu aveţi obiecţiuni. Votată în unanimitate.

Vom supune raportul votului final mâine.

Pct.7, Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.80/2003.

La pct.1, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

La pct.2, text comun. Urmăriţi pag.1 a raportului. Nu aveţi obiecţiuni la textul comun. Votat în unanimitate.

Vom supune şi acest raport votului final în cursul zilei de mâine.

Pct.8, Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.36/2003.

Pct.1, text comun ne propune comisia. Dacă aveţi obiecţiuni. Votat textul comun în unanimitate.

La pct.1, textul comun, vreau să vă precizez că vizează preambulul alin.3 de la articolul unic şi lit.a). Pentru lit.c) şi d), comisia de mediere ne propune textele Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votate textele Senatului pentru lit.c) şi d).

Pentru lit.e), aici comisia propune un text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi obiecţiuni. Adoptat textul comun pentru lit.e), iar la lit.f), g) şi h), comisia de mediere ne propune variantele Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Adoptate în toate cele trei cazuri, variantele Senatului.

La pct.2 din raportul de mediere, cu privire la art.4, comisia ne propune un text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Admis în unanimitate textul comun.

La pct.3, varianta Senatului ne-o propune comisia. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Adoptată în unanimitate varianta Senatului.

Pct.4, varianta Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votată în unanimitate.

La pct.5, comisia ne propune un text comun, pe care-l aveţi la pag.7, 8 şi 9 din raport. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votate în unanimitate.

Art.10¹ alin.1, 2 şi 3. Pentru alin.4 comisia ne propune un text al Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Adoptat textul Senatului cu privire la alin.4.

Pentru art.10² şi 10³, comisia ne propune, prin acelaşi punct 5, texte comune. Dacă aveţi obiecţiuni. Admise în unanimitate textele comune cu privire la art.10² şi art.10³ care se transformă, în opinia comisiei, în art. II.

La pct.6, comisia ne propune pentru art.11¹ varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Admisă varianta Senatului în unanimitate.

Vom supune raportul votului dumneavoastră final în cursul zilei de mâine.

La pct.9, Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.85/2003.

Urmăriţi, vă rog, raportul Comisiei de mediere.

La pct.1, aceasta ne propune textul nostru, al Camerei Deputaţilor. Nu se dezbate, nu se supune votului.

La pct.2 şi 3, tot textele Camerei Deputaţilor au avut întâietate. Dacă aveţi alte probleme de ridicat. Nu sunt. Admis punctele raportului. Vom supune votului final acest raport în cursul zilei de mâine.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind Codul fiscal îl vom dezbate miercuri.

La pct.11, Propunerea legislativă pentru înfiinţarea comunei Arcuş.

Domnule Marton, poftiţi.

Am trecut, stimaţi colegi, de la rapoartele de mediere, la proiecte şi rapoarte. Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Arcuş.

Sunteţi iniţiatorul acestei propuneri?

Domnul Márton Árpad-Francisc:

Da, unul dintre iniţiatori.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi!

Domnul Márton Árpad-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Vă citesc din raport: "Din examinarea documentaţiei, a rezultat că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute prin Anexa nr.4, pct.4.0. din Legea nr.351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional, Secţiunea a IV-a". Deci, sunt întrunite.

Cu toate acestea, cică această comisie a propus respingerea pentru că nu este lizibil unul dintre documentele depuse. Eu am fost prezent la prima dezbatere a acestui proiect de lege, în care s-a constatat că dintr-o eroare de întocmire a hârtiilor depuse, de două ori s-a depus o hârtie, iar alta nu s-a depus niciodată.

S-a amânat dezbaterea, cu solicitarea să fie adusă şi cealaltă fişă a comunei care va rezulta din această comună care s-a dorit să se despartă în două. Am adus acea fişă. Trebuie să vă spun că acea fişă era lizibilă. Până atunci, n-a apărut nici o observaţie cum că ceva nu ar mai fi lizibil.

Şi iacătă că s-a luat a doua oară în discuţie acelaşi proiect de lege şi s-a luat această decizie. N-am mai fost invitat la această discuţie. Pentru a elimina orice fel de suspiciuni, avându-se în vedere cele scrise în acest raport, că sunt întrunite toate condiţiile, deci inclusiv s-a organizat referendumul, şi un referendum de succes, aş zice eu.

Vă solicit să returnăm acest raport pentru o nouă dezbatere în comisie, să vedem ce nu s-a mai putut citi din documentaţia depusă, poate reuşim să corectăm, să aducem eventual o copie lizibilă, dacă într-adevăr a fost nelizibilă. Eu n-am găsit un astfel de document.

Deci, avându-se în vedere, încă o dată, faptul că însuşi raportul spune că sunt întrunite toate condiţiile, v-aş ruga să-l reîntoarceţi la comisie, să se mai dezbată o dată.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte Oltean, vă rog să vă pronunţaţi.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Este adevărat că toate condiţiile prevăzute de Legea nr. 351 sunt îndeplinite de această propunere legislativă pentru ca localitatea Arcuş să se transforme în comună.

Este iar adevărat că documentele care au fost depuse la dosarul comisiei erau nelizibile. Şi sub această rezervă, comisia a propus în fond admiterea propunerii, cu rezerva ca a doua zi dosarul să fie complet; deşi este depusă la dosar anexa care era nelizibilă, nu avem încă totuşi la dosar hotărârea Consiliului local într-o formă extrem de lizibilă.

Dar întrucât pe fond, domnule preşedinte şi domnilor colegi, toate condiţiile privind înfiinţarea comunei Arcuş sunt îndeplinite, eu vă propun să admitem această propunere legislativă şi să daţi un vot favorabil în privinţa aceasta.

Domnul Valer Dorneanu:

Am înţeles propunerea aceasta, dar n-am înţeles asupra textului, distinse domnule preşedinte! Să mergem exact pe textele...

Stimaţi colegi,

Întrucât există un raport negativ şi acum totuşi preşedintele comisiei nu se poate pronunţa în numele comisiei pentru a transforma raportul fără să analizeze şi textele, să le supună votului articol cu articol, vă supun votului dumneavoastră retrimiterea la comisie a acestei propuneri.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Sunteţi împotrivă, domnule Raduly? Nu.

Abţineri?

În unanimitate, s-a restituit proiectul comisiei pentru a trece la dezbaterea fiecărui articol în parte, în raport cu actele nou primite, care de data aceasta sunt lizibile.

La pct.12 avem cererea privind prelungirea termenului de funcţionare a Comisiei speciale pentru elaborarea propunerilor legislative prevăzute la art. 72 din Legea nr.29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României.

Dacă există vreo intervenţie prealabilă. Nu.

La titlul hotărârii dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articol unic. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Vom supune hotărârea votului dumneavoastră în cursul zilei de mâine.

La pct.13, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.108/2003 privind desfiinţarea închisorii contravenţionale. Suntem în procedură de urgenţă. Rog Comisia juridică să propună timpii de dezbatere.

Din partea iniţiatorului, domnul ministru Gaspar. Mulţumesc. Nu, nu, am vrut să ştiu că iniţiatorul este aici, pentru texte.

Poftiţi, doamna deputat.

Doamna Minodora Cliveti:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ordonanţă de urgenţă. Deci, propunem cinci minute pentru dezbateri.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu aceşti timpi de dezbatere. Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Unanimitate.

La titlul proiectului, stimaţi colegi, dacă...vă rog să urmăriţi în paralel raportul cu proiectul de lege.

La titlul legii, comisia n-a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră. Votat titlul în unanimitate, în formula Senatului.

Cuprinsul articolului unic. Comisia propune un amendament 1, modificarea acestui text plecând de la premisa că în cuprinsul ordonanţei s-au produs modificări, astfel încât textul articolului unic de aprobare trebuie să fie amendat, în sensul că "se aprobă cu următoarele modificări şi completări".

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 1. Admis amendamentul 1, modificat cuprinsul articolului unic.

Titlul ordonanţei de urgenţă. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Preambulul articolului I. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Punctele 1, 2, 3, 4, 5, 6 şi 7 din art.I. Votate toate în unanimitate.

Pct.8, 9, 10, care prevăd abrogarea art.22, 43, 45. Nu sunt obiecţiuni. Admise toate trei punctele în unanimitate.

La art.II, preambul, nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

La pct.1, comisia n-a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră.

Votat pct.1 în unanimitate.

La pct.2, cel cu privire la alin.1 şi 2 ale art.1. Urmăriţi, vă rog, amendamentul 2. Nu aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul 2, modificat pct.2 din art.II.

La pct.3 şi 4 din art.II dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votate ambele în unanimitate.

La pct.5, cel cu privire la art.6, urmăriţi amendamentul 3. Dacă aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul, modificat pct.5 şi respectiv art.6.

La pct.6, 7, 8 şi 9 dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Adoptate toate în formula din ordonanţă.

La pct.10, cel cu privire la art.21, urmăriţi amendamentul 4. Nu aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul, modificat pct.10, cu privire la art.21.

La pct.11, cel cu privire la art.22, urmăriţi amendamentul 5. Nu aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul 5, modificat pct.1, respectiv art.22.

La pct.12, 13, de la art.II nu aveţi obiecţiuni. Votate în unanimitate textele din ordonanţă.

Art.III. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.IV. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Am parcurs textele proiectului de lege şi ale ordonanţei. Vom supune proiectul de lege votului final în cursul zilei de mâine.

La pct.14, domnul deputat Boc, iniţiatorul acestei propuneri, ne roagă s-o lăsăm pentru mâine.

Dacă sunteţi de acord cu această propunere. Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.15, Proiectul de Lege pentru formularea unei rezerve la Convenţia Europeană privind Televiziunea Transfrontieră a Consiliului Europei, adoptată la Strasbourg la 5 mai 1989.

Procedură de urgenţă. Comisia pentru cultură, domnule preşedinte Mihai Mălaimare, vă rog să prezentaţi propuneri pentru timpii de dezbatere.

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Domnule preşedinte,

Noi vă propunem cinci minute, dar având în vedere că proiectul de lege a fost retrimis la comisia noastră, vă sunt dator cu următoarele explicaţii: comisia şi-a însuşit punctul de vedere al Guvernului în ceea ce priveşte art.1 şi suntem în măsură să furnizăm un alt text pe care să-l supunem aprobării plenului. Dacă-mi permiteţi să-i dau citire.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Textul nou, propus de comisie: "România declară, la data depunerii instrumentului său de ratificare, că, în conformitate cu regulile prevăzute la art.15 paragraful 2 din Convenţia Europeană privind Televiziunea Transfrontieră îşi rezervă dreptul de a se opune retransmiterii pe teritoriul său a serviciilor de programe ce conţin publicitate pentru băuturile alcoolizate, în temeiul prevederilor legislaţiei naţionale."

Nouă ni se pare că acest text este cuprinzător.

În ceea ce priveşte articolul...

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte, propuneţi întâi timpii de dezbatere. Am reţinut propunerea dumneavoastră, când vom dezbate...

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Am propus cinci minute, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu aceşti timpi de dezbatere. Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului. Vă rog să urmăriţi în paralel textul, împreună cu cele două rapoarte, raportul iniţial şi raportul suplimentar.

Există şi un raport suplimentar. Nu este acesta, domnule preşedinte Mălaimare? Ce aţi citit dumneavoastră nu corespunde cu acest raport suplimentar?

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Nu, domnule preşedinte! Noi am refăcut la sugestia Guvernului textul art.1. L-am citit, l-am propus, cu alte cuvinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu este cuprins aici în raportul suplimentar?

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Nu, nu...

Domnul Valer Dorneanu:

Dar, aşa sună: "România declară că la data depunerii(...) de ratificare (...) în conformitate cu..."

Să parcurgem întâi titlul.

La titlul proiectului de lege dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La cuprinsul articolului unic, preşedintele comisiei v-a prezentat un alt text decât cel pe care îl aveţi ameliorat în raportul suplimentar şi în raportul iniţial.

Domnule ministru Gaspar, vă rog să vă pronunţaţi cu privire la ultimul text prezentat de Comisia pentru cultură.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Faţă de forma care a fost promovată de către guvern, în cadrul comisiei a fost făcut un amendament de către domnul deputat Ionel Olteanu, membru al Comisiei juridice, comisie care a fost sesizată pentru avizare cu acest proiect...dar dacă nu mă ascultaţi nu mai vorbesc...(Se adresează celor din banca comisiei)

Domnul Valer Dorneanu:

Rog Comisia pentru cultură să urmărească lucrările.

Domnul Acsinte Gaspar:

Am discutat cu autorul acestui amendament şi a fost de acord cu mine că textul pe care ni-l propune este un text restrictiv. Preşedintele comisiei, domnul deputat Mălaimare, a prezentat un text reformulat, am înţeles că tot împreună cu domnul Olteanu, însă care are câteva omisiuni.

De principiu, sunt de acord cu el, însă cu următoarele corective, şi vă rog să mă urmăriţi, domnule deputat.

"România declară la data depunerii instrumentului său de ratificare că, în conformitate cu regulile prevăzute la art.15 paragraful 2 din Convenţia Europeană privind Televiziunea Transfrontieră a Consiliului Europei..." că ăsta este titlul convenţiei..."îşi rezervă dreptul de a se opune retransmiterii pe teritoriul său a serviciilor de programe care conţin..." nu ce conţin, "...care conţin publicitate pentru băuturile alcoolice, în temeiul prevederilor legislaţiei naţionale în materie."

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, în aceste condiţii, supun votului dumneavoastră cuprinsul articolului unic în formularea pe care v-a prezentat-o domnul ministru Gaspar, cu care este de acord şi comisia.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abţineri?

Unanimitate.

În unanimitate, s-a adoptat textul propus de domnul ministru Gaspar şi însuşit de către comisie.

La art.2 din lege există două variante: varianta Guvernului şi varianta comisiei.

Întreb comisia dacă îşi menţine amendamentele. Domnule Marton, dumneavoastră vreţi să vorbiţi în numele comisiei sau în nume propriu? Da. În numele comisiei.

Domnule ministru Gaspar, aveţi cuvântul cu privire la amendamentul formulat de către comisie cu privire la art.2.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Cred că aici a fost o înţelegere greşită. Guvernul nu-şi însuşeşte amendamentul pe care l-a făcut comisia, în sensul că în partea finală a textului să fie eliminată sintagma "şi cu avizul" "în ceea ce priveşte aspectele tehnice şi cu avizul Ministerului Culturii şi Cultelor" şi ni se spune nouă ca motivare că nu există aspecte tehnice pentru care Consiliul Naţional al Audiovizualului să aibă nevoie de un aviz al Ministrului Culturii şi Cultelor, în situaţia în care consiliul este autoritate competentă în domeniu.

Avizul însă se referă la cu totul altceva. Consiliul Naţional nu poate să reprezinte Guvernul României la Comitetul Consiliului Europei privind Televiziunea Transfrontieră.

Art.7 lit.c) din Hotărârea Guvernului nr.742/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii şi Cultelor precizează că "Ministerul exercită, în condiţiile legii, calitatea de reprezentant al României la organismele interguvernamentale cu activităţi în domeniul cinematografiei şi audiovizualului".

Consiliul Naţional al Audiovizualului nefiind o instituţie guvernamentală, nu poate reprezenta în mod direct Guvernul României.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, numai o clipă! La lit.a) aveţi obiecţiuni cu privire la amendamentul comisiei, care vizează doar înlocuirea de la paragraful 3 a lit.a) cu lit.b)?

Domnul Acsinte Gaspar:

Ele trebuie corelate...

Domnul Valer Dorneanu:

Am înţeles.

Domnul Marton. Vă rog.

Domnul Márton Árpad-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Domnul ministru ar avea dreptate dacă ne-am afla în acea situaţie despre care această hotărâre vorbeşte. Numai că acest ceva nu este un organism internaţional la care guvernele participă îndeobşte.

Trebuie să vă spun, în primul rând, că mai mult de jumătate din ţările Uniunii Europene n-au semnat acest tratat. Deci, mai mult de jumătate din ţările Uniunii Europene n-au semnat acest tratat, pe de o parte.

Pe de altă parte, Franţa, care este chiar depozitarul tratatului, încă nu şi-a prezentat autoritatea prin care va fi reprezentată. Iar în majoritatea ţărilor europene care l-au semnat, nu guvernul şi reprezentanţii guvernelor sunt ca reprezentanţi ai statului, ci autorităţile de reglementare şi de control în domeniul respectiv.

Aceste autorităţi de reglementare şi de control sunt sau cele care au calitatea, cum ar fi CNA-ul la noi, sau cum este autoritatea pentru domeniul electronic la noi, sau ambele. Într-adevăr, în câteva ţări, reprezentantul este un minister sau guvernul.

Ca atare, nu ne aflăm în acea ipostază despre care grăieşte această hotărâre de guvern. Mai mult, prin legile pe care dumneavoastră le-aţi votat, în domeniul tehnic, autoritatea de reglementare şi control nu este Consiliul Naţional al Audiovizualului.

Mai degrabă, cel care ar trebui să-şi dea acordul şi semnătura ar fi domnul ministru Nica, şi nicidecum ministrul culturii, pentru că autoritatea respectivă este coordonată de acest minister, Ministerul Comunicaţiilor. Pentru că, domeniul tehnic este în domeniul comunicaţiilor.

Ca atare, noi, de aceea, am eliminat acel text, despre care se vorbeşte, pentru că nici măcar Consiliul Naţional al Audiovizualului nu are competenţă, conform legii noastre a audiovizualului. Şi, credeţi-mă, avându-se în vedere că exceptând o singură literă, în ambele litere am arătat atât Ministerul Culturii, cât şi Consiliul Naţional al Audiovizualului, după ce am întrebat - ce fac alte state? - şi mi-au zis: "Se duc ambele, se duce şi Ministerul Culturii şi se duce şi autoritatea de reglementare în domeniul audiovizualului". Atunci noi am zis: "Hai să arătăm că ei se duc împreună", şi aşa am făcut. Deci, eu cred că ceea ce am propus noi este în conformitate cu legislaţia în vigoare, astăzi, în România.

Dacă propunem altceva, trebuie să modificăm cel puţin două legi. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte Mălaimare, puneţi-vă, vă rog, întâi, de acord cu ceilalţi membri ai comisiei şi cu Guvernul; văd că mai discută în continuare.

Domnule Sassu, aţi convenit asupra textului?

Aveţi cuvântul, domnule preşedinte al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă.

Domnul Mihai-Adrian Mălaimare:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă rugăm să ne iertaţi pentru întârzierea cu care am ajuns la o soluţie, dar, totuşi, este vorba de art.2, în care noi ne menţinem punctul de vedere la lit.a), şi avem şi acceptul Guvernului în acest moment. Iar pentru lit.b), domnule ministru, pentru lit.b), înţeleg că suntem de acord să scoatem sintagma "în ceea ce priveşte aspectele tehnice", şi să păstrăm "cu avizul Ministerului Culturii şi Cultelor".

Cu această formulă, cred că putem vota.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru Gaspar, aveţi cuvântul.

Domnul Mihai-Adrian Mălaimare:

Revenim, şi în loc de a spune "cu avizul Ministerului Culturii", vă propunem "cu acordul Ministerului Culturii".

Domnul Valer Dorneanu:

Să rămână trimiterea de la paragraful 3, cum?

Domnule ministru Gaspar, la lit.a) trimiterea se face la lit.b-d) sau la a-d)?

Domnul Acsinte Gaspar:

La a-d), este corect, iar la ...

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Nu s-a realizat un acord între reprezentanţii Guvernului şi ai comisiei. Având în vedere importanţa acestui proiect, ca şi implicaţiile votării greşite a unui text, eu vă propun să restituim comisiei proiectul, cu rugămintea, dată fiind urgenţa acestui text, să ni-l aducă mâine, pentru că numai mâine mai avem dezbateri în plenul Camerei. De acord?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Stimaţi colegi,

Eu am să revin asupra termenului de mâine, pentru că, mi se semnalează că nu se poate realiza o dezbatere în prezenţa Ministerului Culturii şi a Comunicaţiilor.

Deci, încă o dată supun votului, restituirea, pur şi simplu, la comisie, fără termen.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.16. Proiectul de Lege privind tratatele.

Suntem în procedură de urgenţă.

Rog Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Poftiţi, doamna deputat.

Doamna Angela Bogea:

Stimaţi colegi,

Fiind în procedură de urgenţă, vă propun un timp de 5 minute.

Domnul Valer Dorneanu:

Suficient? Mulţumesc.

Dacă sunteţi de acord cu această propunere?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Comisia ne-a propus adoptarea în formula dezbătută şi votată de către Senat, încât vă rog şi pe dumneavoastră să urmăriţi textul în forma Senatului.

La titlu, dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Titlul Cap.I şi a Secţiunii I.

Votate în unanimitate.

Art.1. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Titlul Secţiunii a II-a şi art.2. Votate în unanimitate.

Titlul Cap.II, al Secţiunii I şi art.3. Votate în unanimitate.

Art.4, 5, 6, 7. Votate în unanimitate.

Titlul Secţiunii a II-a şi art.8. Votate în unanimitate.

Art.9, 10, 11 şi 12. Votate în unanimitate.

Titlul Secţiunii a III-a şi art.13. Votate în unanimitate.

Art.14, 15 şi 16. Votate în unanimitate.

Titlul Secţiunii a IV-a şi art.17. Votate în unanimitate.

Titlul Secţiunii a V-a şi art.18. Votate în unanimitate, în formula Senatului.

Art.19, 20, 21, 22. Votate în unanimitate.

Art.23. Votat în unanimitate.

Art.24. Votat în unanimitate.

Titlul Secţiunii a VI-a şi art.25. Votate în unanimitate.

Art.26, 27, 28. Votate în unanimitate.

Titlul Secţiunii a VII-a şi art.29. Votate în unanimitate.

Titlul Secţiunii a VIII-a şi art.30. Votate în unanimitate.

Titlul Cap.III şi al Secţiunii I. Votate în unanimitate.

Art.31. Votat în unanimitate.

Titlul Secţiunii a II-a. Votat în unanimitate.

Art.32, 33, 34. Votate în unanimitate.

Titlul Cap.IV şi al Secţiunii I din acesta. Votate în unanimitate.

Art.35, 36, 37, 38. Votate în unanimitate.

Secţiunea a II-a. Votat în unanimitate titlul.

Art.39. Votat în unanimitate.

Titlul Secţiunii a III-a şi art.40. Votate în unanimitate.

Titlul Secţiunii a IV-a şi art.41. Votate în unanimitate.

Secţiunea a V-a, titlul, şi art.42. Votate în unanimitate.

Secţiunea a VI-a şi art.43, 44. Votate în unanimitate.

Titlul Secţiunii a VII-a şi art.45, care este şi ultimul.

Votate în unanimitate.

Am parcurs textele acestui proiectul de lege.

Vom supune proiectul, votului dumneavoastră final, în şedinţa de mâine.

Pct.17. Propunerea legislativă privind exercitarea profesiunii de kinetoterapeut - înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ordinului Kinetoterapeuţilor din România.

Comisia pentru sănătate şi familie, este?

Din partea Guvernului?

Poftiţi, domnule preşedinte al comisiei.

Domnul Mircea Ifrim:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş avea rugămintea, întrucât am depus, astăzi, un raport suplimentar, împreună cu Ministerul Sănătăţii am făcut nişte modificări, să permiteţi să se multiplice raportul suplimentar şi s-o discutăm mâine. Şi Ministerul Sănătăţii are aceeaşi părere, de aceasta nici nu este aici.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Nu sunteţi de acord? Numai puţin.

Doamna deputat Ecaterina Andronescu.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Este vorba despre o lege care introduce în sistemul legislativ o nouă profesiune reglementată. Or, dacă mergem în direcţia integrării în Uniunea Europeană, există un număr extrem de limitat de profesiuni care sunt reglementate, care au directive şi pe care noi, automat, ni le însuşim. Reglementarea unor alte profesiuni decât cele cuprinse în normele de reglementare ale Uniunii Europene, ne va aduce în situaţia să avem complicaţii suplimentare. Deci, aceasta este o observaţie.

A doua observaţie. Prin conţinutul său, regret că trebuie să spun acest lucru, legea nu dă dreptul de practică, în domeniul kinetoterapiei, decât celor care au absolvit secţia de la universităţile de ştiinţe medicale. Or, asemenea specializări există şi în alte universităţi decât în universităţile medicale.

Deci, eu cred că nu putem, printr-o asemenea lege, să luăm dreptul la libera practică a acelor specialişti care sunt recunoscuţi prin Legea învăţământului şi prin reglementările deja existente.

Aş sugera să renunţăm la o asemenea lege. Sau, dacă nu renunţăm la o asemenea lege, să treacă şi pe la Comisia de învăţământ, cercetare, tineret şi sport, care cunoaşte toate reglementările din domeniul învăţământului şi ar putea să aducă numeroase contribuţii.

De ce insist, totuşi, pe renunţare? Pentru că, prin asemenea legi specifice, prin care reglementăm profesiunile, nu facem decât să creăm nişte caste din ce în ce mai închise. Nu cred că, în felul acesta, îi avantajăm pe cei tineri şi avantajăm profesiunile respective. Vă mulţumesc foarte multe.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru Gaspar, aveţi cuvântul.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur că împărtăşesc ceea ce a susţinut aici doamna deputat Andronescu. Şi, în plus, domnule preşedinte, consider că este absolut necesar să fie solicitat punctul de vedere al Guvernului, în acest domeniu.

Domnul Valer Dorneanu:

Există două propuneri, la care coincide scopul lor: acela de a fi restituită la comisie.

Poftiţi, domnule preşedinte.

Domnul Mircea Ifrim:

Noi am discutat această lege, şi legea este făcută împreună cu Ministerul Sănătăţii. Nu are legătură cu învăţământul. Ea nu opreşte, absolut, kinetoterapeuţii care au şi alte profile decât specializarea medicală. Deci, noi am făcut un raport suplimentar. Aş vrea să vă spun că este în acord cu Uniunea Europeană şi cu toate documentele pe care le avem în domeniul medical.

Deci, permiteţi-mi să multiplicăm ceea ce am propus, raportul suplimentar, rezultat în urma discuţiilor cu Ministerul Sănătăţii. De aceasta nici nu este aici domnul ministru, întrucât am înţeles că o multiplicare de raport suplimentar arată exact ceea ce este această lege, ci, după aceea, când vom avea raportul suplimentar al legii, avem punctul de vedere al Ministerului Sănătăţii, care este cel mai în materie în sensul acesta, v-am ruga ca să discutăm atunci când vom avea raportul acesta, care reprezintă realitatea.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Mai avem 5 minute de şedinţă, astăzi.

După punctul acesta avem un proiect de Lege de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.68/2003 pentru modificarea Legii învăţământului.

Decât să discutăm pe o lege care, oricum, nu are nici o şansă astăzi, nu vreţi mai bine să trecem la următorul proiect? Iar acesta să-l trimitem la comisie, cum s-a pronunţat. Deci, şi la învăţământ.

Supun votului dumneavoastră trimiterea legii la comisia de fond, şi să fie sesizată şi Comisia pentru învăţământ, cercetare, tineret şi sport pentru a-şi da avizul, inclusiv să solicităm punctul de vedere al Guvernului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.18. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.68/2003 pentru modificarea Legii învăţământului nr.84/1995.

Comisia pentru învăţământ, cercetare, tineret şi sport, recunoaşteţi că sunteţi prezent, domnule preşedinte Stanciu? Vă rog să vă luaţi locul şi să propuneţi mai înainte timpii de dezbatere, pentru că suntem în procedură de urgenţă.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Mă uit la ceas, care este singurul oficial, şi văd că sunt 10 minute. Să încheiem cu această lege. Deci, 10 minute în total, şi 2 minute pentru o intervenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Să fie într-un ceas bun şi pentru dezbaterea ordonanţei dumneavoastră.

Dacă sunteţi de acord cu timpii propuşi de preşedintele comisiei? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vă rog să urmăriţi raportul comisiei.

La titlul legii, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a propus amendamente.

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic din lege. Comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră?

Votat în unanimitate.

Vreau să semnalez comisiei că nu este corect acest text, al articolului unic, pentru că legea nu se aprobă în forma din ordonanţă. Văd că aţi propus modificări, domnule Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Da.

Domnul Valer Dorneanu:

Atunci, nu merge aşa, se aprobă legea, pur şi simplu. Deci, cu modificările, şi aveţi şi completări? Deci, "cu următoarele modificări..."

Stimaţi colegi,

Cu privire la textul proiectului de lege, articolul unic va fi modificat în sensul că "Se aprobă legea cu următoarele modificări".

Dacă sunteţi de acord cu acest text? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem în continuare la Titlul ordonanţei. Dacă aveţi obiecţiuni?

Votat în unanimitate.

Art.1, preambul, dacă aveţi obiecţiuni, de la ordonanţa de urgenţă?

Votat în unanimitate.

La pct.1 din art.I., comisia, prin amendamentul nr.3, propune modificarea alin.2 de la art.59.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Modificat pct.1, numai pentru alin.2 al art.59, pentru prima parte a alin.2, pentru că la partea a doua, comisia propune, prin acelaşi alineat, eliminarea. Deci, textul care începe "de acelaşi drept beneficiază absolvenţii de liceu cu diplomă ş.a.m.d.".

Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament? Nu. Adoptat. Eliminată partea a doua a alin.2, iar partea întâia se modifică potrivit celor propuse de către comisie.

La pct.2, urmăriţi amendamentul nr.4.

Domnul preşedinte Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Domnule ministru,

Acest alineat a fost modificat şi prevede că, "În cazuri excepţionale bine motivate, formaţiunile de elevi sau de preşcolari din grupa mare pot funcţiona fie cu efectivul minim, sau peste efectivul maxim, numai cu aprobarea Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, în baza metodologiei elaborate".

La amendamente respinse, noi avem un alineat prin care propunem eliminarea sintagmei "sau peste efectivul maxim".

Domnule preşedinte,

Vedeţi că lumea se schimbă cu o frază. În perioada dinainte de '89, pentru a reduce cheltuielile în învăţământ, era obiceiul ca numărul de elevi din clasă să crească, erau 36 de elevi, la un moment dat, chiar 40 la clasele mari, astfel încât numărul de norme să se micşoreze, şi respectiv numărul de cadre didactice.

Noi, prin Legea învăţământului, pe care am făcut-o împreună cu colegii noştri, am prevăzut la fiecare categorie o valoare minimă şi una maximă privind efectivul de preşcolari sau de elevi. Astfel, s-a prevăzut că pot fi 25 de elevi în clasă, spre exemplu, dar nu mai mult de 30. Acest interval, de 5 elevi pe fiecare clasă, avea drept obiectiv, ca anumite cazuri speciale să poată fi reglementate de inspectorat, vizavi de cei care rămân repetenţi, să poată fi integraţi, de gemenii care pot să vină, şi atunci trebuie să depăşeşti efectivul de 25 sau de 26 ş.a.m.d.

Iată că acum se doreşte ca limita maximă, de 30, să fie normă, şi pe aceasta s-o depăşim. Nouă ne este teamă, domnule preşedinte, că în acest mod se aduce atingere calităţii procesului de învăţământ, pentru că, este clar, cu cât numărul de elevi este mai mare, şi avem aici pe doamna ministru, care este profesor de matematică şi a lucrat cu 36 de elevi, chiar 40, ştie că eficienţa procesului scade, profesorii sunt din ce în ce mai solicitaţi şi rezultatele nu sunt corecte.

De aceea, domnule preşedinte, ne-am permis să ne uităm ce este în Europa. Şi, vă spun, primul lucru global: atunci când ne convine o treabă, aducem în faţă pe "Coana Europa". Când nu ne convine, facem ca la noi, în Balcani.

Iată, o situaţie centralizată, care este luată de pe INTERNET, şi arată clar că, din 24 de ţări europene, numai 5 ţări au peste 30 de elevi. Iar cele care până de curând aveau peste 30 de elevi, au redus acest număr de elevi la 30.

Noi vrem să avem garanţia, domnule preşedinte, că nu vine mâine-poimâine paraşutat un domn ministru, eu-ştiu-cum, care i-a plăcut şcoala profesională, şi restul a crezut că se face la fără frecvenţă, la seral, şi că nu este nimic serios, şi duce învăţământul românesc spre cheltuieli minime, chipurile, spre a le eficientiza economic, şi nu din punct de vedere al calităţii, şi am face o gravă greşeală dacă am accepta acest lucru. Evident că un ministru de bună credinţă nu ar putea să ducă la cifre mai mari de 32, să spunem, dar la fel de adevărat este că dăm, deschidem "Cutia Pandorei" într-o zonă foarte periculoasă. Domnul ministru Tănăsescu presează foarte mult să restructurăm prin a reduce numărul de cadre didactice, şi mi-e teamă că va face acest lucru prin mărirea numărului de elevi în clasă şi reducerea normelor.

Stimaţi şi distinşi colegi, care aţi fost în clasă 25 sau maximum 30, sau aţi fost şi 40, cunoaşteţi efectele asupra propriei dumneavoastră persoane.

De aceea, mi-aş permite să vă supun atenţiei ca numărul minim să rămână la dispoziţia ministerului, dar numărul maxim să rămână 30, spre a nu modifica, cum spunea doamna ministru anterior, să nu modificăm când intrăm în Europa, din nou, legea. Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule coleg.

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Domnule preşedinte,

Problema asta am discutat-o foarte mult în Comisia pentru învăţământ, cercetare, tineret şi sport. Înţeleg temerea domnului preşedinte al comisiei, domnul Stanciu, dar vreau să vă spun că dânsul ne-a dat exemple din Europa numai o parte, partea de sus. Dar, să ne spună, unde, în Europa, există clase, este un număr foarte mare de clase care funcţionează în România, sub limită, sub minimum, din motive pe care nu vreau să le comentez aici, pentru că le ştim cu toţii: la sate, din lipsă de elevi ş.a.m.d.

Vreau să vă spun că temerea dânsului este întemeiată într-un fel, dar aceasta este o excepţie. Am întrebat Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului: câte excepţii sunt în plus? Câteva, nu ştiu, o sută, o sută şi ceva. Şi, am întrebat: şi câte sunt în minus la aceasta? Şi sunt câteva mii.

Deci, iată că Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului dacă avea de gând să mărească normele şi să reducă numărul de posturi, pe baza acestei majorări, acestei excepţii, care este de 1 - 2 cel mult, pentru că nu există clase după ... Dacă nu acceptăm această posibilitate, ca ministerul să aprobe în mod excepţional, ştiu-eu, 10 - 15 - 100 în România, cu un elev în plus, înseamnă că, clasa aceea trebuie s-o rup în două, şi să fac două clase sub cifra minimă pe care am făcut-o, pe care trebuie s-o aprobe tot ministerul. Deci, eu cred că varianta care a fost votată de comisie, este adevărat că domnul Stanciu nu a votat-o, dar a fost votată de majoritatea, şi cu acordul Ministerul Educaţiei şi Cercetării, eu v-aş propune să votăm varianta aprobată de comisie.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Pentru alin. 2 al art. 158, cel de la pct. 2 din ordonanţă. Doriţi să expuneţi un alt punct de vedere decât al comisiei, din partea ministerului? Doamna ministru, dacă vă însuşiţi punctul de vedere al comisiei, spuneţi-o expres, nu mai trebuie să faceţi şi alte dezvoltări, dar poftiţi.

Doamna Ioana Irinel Chiran (secretar de stat, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului):

Domnule preşedinte, vă mulţumesc.

Vroiam să spun că nu este nici un pericol de a se mări numărul efectivelor la clasă. Noi a trebuit doar să rezolvăm o situaţie de excepţie şi dacă-mi permiteţi să enumăr situaţiile în care noi am aprobat - repet - prin excepţie, mărirea până la maximum 32 a numărului de elevi la clasă, pentru înmatricularea copiilor repetenţi sau exmatriculaţi, amânaţi medical, gemeni, transferaţi din altă localitate sau transferaţi din altă ţară.

Deci, a fost o situaţie absolut de excepţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Există două texte, deci. Varianta propusă de către comisie şi varianta propusă de preşedintele comisiei, domnul Stanciu.

Potrivit Regulamentului, eu supun întâi votului dumneavoastră varianta comisiei.

Supun votului dumneavoastră varianta comisiei.

Cine este pentru? 50 voturi pentru varianta comisiei.

Împotrivă? 22 voturi împotrivă.

Abţineri?

S-a adoptat varianta comisiei: 50 pentru, 22 împotrivă, nici o abţinere.

În aceste condiţii, nu mai supun votului dumneavoastră alte variante.

La pct. 3 din ordonanţă, urmăriţi, vă rog, amendamentul 5. Comisia propune modificarea alin. 1 de la art. 174 şi eliminarea alin. 2.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 5 al comisiei? Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

La art. II dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut amendamente. Votat în unanimitate în formula iniţială.

Am parcurs textele acestui proiect de lege, îl vom supune mâine votului final.

Şi, cu aceasta, vă rog să constataţi că am terminat prima parte a şedinţei de astăzi. Vom trece la partea a doua, destinată interpelărilor, dar înainte de aceasta, vă informez că potrivit art. 17 al Legii nr. 47/1992 s-a depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către dumneavoastră a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, Legea privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe.

Începem partea a doua a şedinţei.

Domnul deputat Ioan Miclea este? Vă va răspunde doamna Valentina Concescu, în legătură cu întrebarea dumneavoastră referitoare la conducerea Societăţii Comerciale IAIFO Zalău.

Aveţi cuvântul.

Doamna Valentina Concescu (subsecretar de stat Autoritatea Naţională de Control):

Referitor la interpelarea adresată de domnul deputat Ioan Miclea, cu privire la situaţia salariaţilor disponibilizaţi de către IAIFO Zalău, comunicăm următoarele:

În data de 14 martie, Inspectoratului teritorial de muncă Sălaj i-a fost notificat de către societate un proiect de concediere colectivă, care urma să se deruleze în perioada 12 mai - 30 mai 2003.

Având în vedere că acest proiect de concediere colectivă prezenta neconformităţi în raport cu prevederile legii, Inspectoratul teritorial de muncă Sălaj a dispus efectuarea în data de 3.IV.2003 a unui control de fond la această societate, neconformităţile fiind constatate şi cuprinse în Procesul-verbal de control nr. 263 din 3.IV.2003.

În data de 22 iulie, un grup de foşti salariaţi a sesizat din nou Inspectoratul teritorial de muncă Sălaj, cu privire la nerespectarea prevederilor legale incidente concedierii colective care a avut loc.

S-a efectuat un nou control la societate, cele constatate fiind consemnate în Procesul-verbal nr. 666 din 2 septembrie 2003.

Prin acest control au fost analizate punctual măsurile dispuse prin procesul verbal de control anterior şi s-a dispus prin procesul verbal de control, ca măsură, remedierea neconformităţilor constatate, termenul limită, de această dată, fiind 20 septembrie 2003.

În data de 18 noiembrie 2003, pentru a verifica modul de îndeplinire a măsurilor dispuse, inspectorii de muncă au efectuat un nou control şi au constatat neîndeplinirea acestor măsuri, prin Procesul verbal de control nr. 910 din 18 noiembrie, angajatorul fiind sancţionat cu amendă de 100 de milioane lei.

În data de 20 noiembrie, Inspectoratul teritorial de muncă a fost din nou sesizat cu privire la refuzul societăţii de a acorda salariaţilor concediaţi drepturile salariale cuvenite, Inspectoratul teritorial de muncă Sălaj a comunicat autorilor sesizării rezultatul verificărilor efectuate anterior, comunicându-se în acelaşi timp şi faptul că societatea a fost sancţionată contravenţional.

Societatea a făcut plângere împotriva Procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor constatate de către Inspectoratul teritorial de muncă, plângerea aflându-se pe rolul Judecătoriei Zalău, spre soluţionare.

Inspectoratul teritorial de muncă Sălaj, din ultimele informaţii pe care le are, a constatat că, în ceea ce priveşte conducerea Societăţii IAIFO, a ajuns la concluzia că în mod greşit nu a aplicat prevederile legale şi se află în perioada de recalculare a drepturilor salariale care se cuveneau salariaţilor concediaţi, urmând ca în săptămâna următoare să le acorde salariaţilor drepturile lor.

În ceea ce priveşte sancţionarea directorului societăţii comerciale, Autoritatea Naţională de Control s-a adresat Ministerului Economiei şi Comerţului, cu scrisoarea nr. 699 din 15 decembrie 2003, rugându-l să ia măsurile corespunzătoare, dat fiindcă societatea este o societate cu capital integral de stat, iar Autoritatea naţională de control şi inspecţia muncii nu au competenţă în sancţionarea directorilor societăţilor comerciale.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Miclea, doriţi să faceţi un comentariu la acest răspuns? Poftiţi. Mai aşteptaţi puţin, doamna secretat de stat.

Domnul Ioan Miclea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu mi s-a răspuns cine şi cui îi vor fi imputate cele 100 de milioane de lei amendă, chiar dacă societatea este în proporţie majoritară a statului, cine se face vinovat şi cine plăteşte cele 100 de milioane?

Doamna Valentina Concescu:

În ceea ce priveşte imputarea sumei prevăzute ca şi amendă contravenţională, nici Autoritatea Naţională de Control şi nici Inspecţia Muncii nu au capacitatea legală de a dispune imputarea ei unor persoane. Amenda a fost aplicată societăţii comerciale, urmând ca reprezentanţii din adunarea generală a acţionarilor, respectiv din consiliul de administraţie, să ia decizii în legătură cu imputarea sumelor respective directorului general. Este şi sensul în care Autoritatea Naţională de control s-a adresat Ministerului Economiei şi Comerţului.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Iancu Holtea este? Vă va răspunde domnul Alexandru Mircea, în legătură cu interpelarea dumneavoastră privind viceprimarul din Comuna Curcova, judeţul Mehedinţi.

Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.

Domnul Alexandru Mircea (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Stimate domnule deputat, în legătură cu interpelarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaţilor, referitoare la legalitatea faptelor viceprimarului din Comuna Curcova, judeţul Mehedinţi, am onoarea să vă comunic următoarele:

La data de 08.10.2003, prin Referatul nr. 281, Serviciul Cercetări Penale din cadrul Inspectoratului de Poliţie al judeţului Mehedinţi, a propus trimiterea în judecată a învinuitului Robert Barbu, pentru comiterea infracţiunilor de înşelăciune, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. 1 Cod Penal.

În sarcina acestuia s-a reţinut, prin referatul sus amintit, că la data de 31.01.2003 şi-a depus demisia din funcţia de viceprimar al Comunei Curcova, în plenul şedinţei Consiliului local, demisie care a fost confirmată şi de primăria comunei, prin adresa nr. 759. Precizăm că în conformitate cu prevederile art. 72 alin. 2 lit. a) şi ale art. 80 din Legea administraţiei publice locale nr. 215 din 2001, cu modificările şi completările ulterioare, mandatul viceprimarului încetează de drept în cazul demisiei, iar consiliul local, după ce ia act de încetarea mandatului, alege un nou viceprimar.

În aceeaşi zi, când şi-a depus demisia, domnul Robert Barbu a solicitat reluarea activităţii în funcţia de lăcătuş mecanic la exploatarea minieră Motru, Gorj, mina Ploşti.

În baza contractului de muncă ce a fost suspendat pe timpul îndeplinirii funcţiei de viceprimar, la aceeaşi dată, profitând de faptul că unitatea minieră menţionată a efectuat disponibilizări de personal cu acordarea de salarii compensatorii, domnia sa a solicitat şi a obţinut disponibilizarea şi acordarea a 13 salarii compensatorii în valoare de 166 de milioane şi ceva, pentru ca la data de 03.02.2000 să revină asupra demisiei depuse la primăria din Comuna Curcova şi să-şi reia activitatea de viceprimar.

Motivând că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii pentru care a fost cercetat domnul Barbu Robert, Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi a dispus scoaterea de sub urmărire penală, prin Ordonanţa nr. 660/P/2003.

La data de 18 noiembrie a.c., pe baza plângerii formulate de unii consilieri locali ai Comunei Curcova, doamna prim procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Mehedinţi a infirmat soluţia de scoatere de sub urmărire şi a dispus, prin Ordonanţa nr. 1815, completarea urmăririi penale.

În prezent, dosarul se află la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, unde a fost solicitat la data de 26.11.2003.

În concluzie, faptele semnalate prin interpelare se confirmă, deci ele s-au comis, au fost cercetate şi urmează ca Parchetul, conform competenţei, să dispună.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, dacă doriţi să comentaţi răspunsul pe care l-aţi primit de la domnul ministru?

Domnul Iancu Holtea:

Şi eu vă mulţumesc, domnule preşedinte, şi aş vrea să-i mulţumesc şi domnului ministru pentru răspunsul dat, numai că există un semn de întrebare.

Eu aş vrea să mulţumesc pe această cale Inspectoratului Judeţean de Poliţie Mehedinţi, personal inspectorului şef, Doru Dumitrescu, pentru modul exemplar în care-şi face datoria şi consideră că singurul lui şef este legea, singurul Dumnezeu deasupra dumnealui este legea. Dar vă întreb pe dumneavoastră, domnule ministru, cum a fost posibil ca un procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Mehedinţi, punându-i-se în faţă asemenea probe evidente, să dea soluţia scoaterii de sub urmărire penală?

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Mircea:

Daţi-mi voie să vă fac precizarea că în conformitate cu atribuţiile ce revin diverselor organe ale statului, acestea au drepturile care le sunt conferite prin lege. Drept urmare, activitatea de cercetare penală este supravegheată, este controlată de procuror şi procurorul dispune. Ministerul Administraţiei şi Internelor, care după cum ştiţi este organ executiv, şi, în speţă, Inspectoratul Judeţean de Poliţie este cel care, din punct de vedere judiciar, se subordonează îndrumărilor date de procuror.

Întrebarea dumneavoastră nu poate viza Ministerul Administraţiei şi Internelor, întrucât acesta nu are drept de control asupra Parchetului.

Vă mulţumesc.

Domnul Iancu Holtea:

Poate că întrebarea mea nu a fost corectă din punct de vedere al ministerului dumneavoastră, dar vă întreb: din moment ce şi-a dat demisia în plenului Consiliului local, în data de 31 ianuarie a.c., Consiliul local luând act de demisia domnului viceprimar, cum mai este posibil să funcţioneze în continuare? Cum prefectul pe care eu l-am sesizat, l-a sesizat şi presa şi subprefectul judeţului Mehedinţi nu l-a suspendat din funcţie? Demisia lui a intrat în funcţie în momentul în care "..

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, nu puteţi monopoliza toată ora de răspunsuri la interpelări prin intervenţia dumneavoastră. Am înţeles întrebarea dumneavoastră.

Domnul Iancu Holtea:

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, vă rog să-i răspundeţi la această precizare.

Domnul Alexandru Mircea:

Domnule preşedinte,

Domnule deputat,

Precizez încă o dată că aici este o succesiune de acte juridice şi de fapte juridice care au fost cercetate. S-a propus o soluţie, dosarul este în momentul de faţă în analiză la Parchetul Curţii de Apel, pentru a se analiza cât este legal şi cât este ilegal în această situaţie. Aşa este corect într-o societate de drept.

Eu vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnului deputat Boc trebuie să-i răspundă la două întrebări Ministerul Sănătăţii. Este cineva din partea Ministerului Sănătăţii? Nu este. Se amână cele două răspunsuri la interpelări pentru şedinţa următoare.

Pentru domnul Marinache Vişinescu. Este domnul Marinache Vişinescu? Nu este. Îi comunicaţi în scris răspunsul de la Ministerul de Interne.

Pentru domnul Adrian Moisoiu. Domnul deputat Adrian Moisoiu este aici.

Domnule Alexandru Mircea, vă rog să-i răspundeţi colegului nostru, în legătură cu interpelarea privind cazul primarului din Comuna Tăureni.

(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, domnul Ovidiu Cameliu Petrescu)

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Poftiţi.

Domnul Alexandru Mircea:

Stimate domnule deputat, în legătură cu interpelarea dumneavoastră, prin care sesizaţi o serie de aspecte negative din activitatea primarului Comunei Tăureni, judeţul Mureş, am onoarea să vă comunic următoarele:

Organele de poliţie din cadrul Inspectoratului de Poliţie al judeţului Mureş au înregistrat, începând cu anul 2001, mai multe sesizări cu caracter penal împotriva domnului primar sus-menţionat, o partea dintre acestea fiind deja soluţionate, în sensul confirmării de către procuror a propunerilor de neîncepere a urmăririi penale.

Exemplificăm, în acest sens, dosarul 156/P/2001, având ca obiect plângerile unui grup de consilieri locali din Comuna Tăureni, prin care se solicită cercetarea primarului acestei comune, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu, şi dosarul 84/P/2002, având ca obiect efectuarea de cercetări faţă de primar, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic de influenţă.

În două dosare, respectiv 169/F/2001 şi 129/F/2001, organele de cercetare penală din cadrul Poliţiei Luduş au făcut propuneri de trimitere în judecată a primarului Oltean Ovidiu, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice şi fals intelectual.

Parchetul de pe lângă Judecătoria Luduş a reţinut vinovăţia menţionată în referatul de terminare a urmăririi penale a domnului primar, precum şi a altor doi făptuitori, dar considerând că faptele nu prezintă un pericol social deosebit, a dispus să nu fie trimis în judecată, ci să li se aplice o sancţiune cu caracter administrativ.

Această soluţie a fost ulterior infirmată de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş, care a dispus reluarea urmăririi penale faţă de domnul Oltean Ovidiu, dosarul fiind în curs de soluţionare la serviciul cercetări penale din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Mureş.

Cu privire la dosarele aflate în curs de soluţionare, precizăm că faţă de primarul Comunei Tăureni, au fost efectuate cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în dosarul 49/A/2003 la ALPJ Mureş, în care s-a făcut propunere de neîncepere a urmăririi penale, dosarul fiind înaintat Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureş.

De asemenea, plângerea domnului Bercea Remus, care a reclamat că în data de 18.11.2003 a fost ameninţat de către primarul comunei cu acte de violenţă, face obiectul dosarului 28/P/2003, în care postul de Poliţie Sânger, după verificarea competenţei, a înaintat-o Parchetului de pe lângă Judecătoria Luduş.

Faţă de cele menţionate mai sus, se poate observa că reclamaţiile îndreptate împotriva primarului Comunei Dureni au fost analizate de către organele de poliţie, fiind soluţionate sau aflându-se în curs de soluţionare. Aspectele negative sesizate cu referire la activitatea domnului Oltean Ovidiu au făcut, de asemenea, obiectul verificărilor efectuate de Corpul de Control al Prefectului, care a sesizat în mod operativ organele abilitate cu cercetarea penală, o partea dintre aceste sesizări făcând obiectul dosarelor la care m-am referit.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumim.

Domnule deputat, dacă sunteţi mulţumit?

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnule secretar de stat,

Vă mulţumesc pentru răspunsul pe care mi l-aţi dat şi vreau, însă, să subliniez o idee care n-a reieşit din răspunsul dumneavoastră: când se deschide uşa celulei, pentru ca domnul primar Holteanu, din Comuna Tăureni, să primească o zeghe, dungată pe verticală şi nu pe orizontală, conform vechilor uniforme pentru că, de fapt, are şapte sau opt infracţiuni, la unele nu se deschide dosarul, altele că poliţia a constatat sau n-a constatat... Dar eu, şi cred că şi dumneavoastră, domnule ministru, sunteţi de acord cu faptul că un asemenea primar nu face cinste partidului din care face parte în clipa de faţă şi care, de fapt, este un traseist. Un primar care ridică mâna, loveşte sătenii, care ameninţă cu moartea, care face fel de fel de fraude, de infracţiuni, încearcă să colecteze bani de la oameni şi pe urmă nu-i mai restituie decât în momentul când se începe urmărirea penală şi aşa mai departe, un asemenea primar nu are ce să caute în fruntea unei comune.

Deci, şi cu aceasta închei, rugămintea mea este ca şi în celelalte cauze care sunt în clipa de faţă în lucru, să se lucreze în mod corespunzător, nu cum s-a lucrat până acum, sub influenţe politice. Eu am încredere în ceea ce a declarat de la această tribună şi de la acest microfon domnul prim-ministru Adrian Năstase, în sensul că P.S.D.-ul doreşte să facă curăţenie în propria sa ogradă, că doreşte să aibă în fruntea comunităţilor locale pe cei mai competitivi şi cei mai corespunzători oameni din comună şi, în consecinţă, acesta să fie demis şi să-şi ocupe locul la care mă refeream adineauri.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

E bine că aveţi încredere în noi; poate ne şi votaţi!

Poftiţi.

Domnul Alexandru Mircea:

În legătură cu aspectele spuse în completare de domnul deputat fac precizarea că oricărui cetăţean al României i se deschide celula puşcăriei şi este îmbrăcat în zeghe, atunci când, în conformitate cu normele de drept, unanim recunoscute şi consacrate, este trimis într-un asemenea loc de organul de judecată, pentru o faptă concret dovedită. În rest, celelalte consideraţii: un primar, este un primar al comunei, nu este al unui partid; un primar este ales de comunitate şi până la urmă comunitatea are primarul pe care ea şi l-a ales şi celelalte comentarii, sigur că se bazează pe fapte sau pe informaţii transmise, poate pătimaş sau subiectiv de agenţi locali.

În legătură cu faptele primarului, fac încă o dată precizarea: este cercetat de către organele abilitate, sub controlul Parchetului, conform legilor şi conform normelor de competenţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Poftiţi, domnule Moisoiu.

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule ministru, şi eu sunt preşedinte de consiliu judeţean al unui partid care nu este de guvernământ, Partidul România Mare, dar în momentul când s-ar prezenta la mine ca să fie înscris în partidul meu, în partidul pe care-l conduc, un primar care este de asemenea factură morală, vă spun cinstit că nu numai eu, întreg Biroul Executiv Judeţean ar refuza o asemenea cerere. Prin aceasta cred că mi-am spus un punct de vedere foarte important.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Dan Coriolan Simedru este? Nu este. Doamna Mihaela Muraru Mândrea este? Da. Aţi adresat o interpelare pentru Ministerul Economiei şi Comerţului. Răspunde domnul secretar de stat Iulian Iancu. Poftiţi.

Domnul Iulian Iancu (secretar de stat, Ministerul Economiei şi Comerţului):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimată doamnă deputat, referitor la întrebarea dumneavoastră privind concesionarea distribuţiei de gaze în oraşul Chişinău Criş, vă putem comunica următoarele date:

În şedinţa Guvernului din data de 23 octombrie, domnul ministru Dan Ioan Popescu a informat prin Nota 168.901 din 23 octombrie 2003 membrii cabinetului asupra situaţiei distribuţiei de gaze naturale din această localitate.

Respectiv, în zilele de 18 şi 19 noiembrie 2003, o comisie din

partea Distrigaz Nord Târgu Mureş, împreună cu reprezentanţii Societăţii Comerciale Gaz Vest Arad au efectuat o verificare preliminară a condiţiilor de punere în funcţiune a conductelor executate în localitatea Chişinău Criş, judeţul Arad.

În acest sens, s-a verificat cartea construcţiei şi s-au făcut sondaje pentru verificarea calităţii lucrărilor.

De asemenea, s-a pus sub presiune un tronson de conductă din sistemul de distribuţie a gazelor naturale, pentru verificarea stării de securitate în furnizarea gazelor naturale.

În urma acestei verificări s-au constatat o serie de inadvertenţe, după cum urmează: diagramele probelor de presiune realizată de Societatea Gaz Vest indică valori în afara prevederilor normativului de gaze, nu există procese verbale pe faze determinate, facturile, certificatele de calitate şi cele de conformitate, existente în cartea construcţiei, nu se pot corela cu ţeava montată, astfel încât să rezulte că materialul tubular pozat este cel din documente, nerespectarea condiţiilor de montaj, distanţe faţă de obstacole, nu s-au prevăzut tuburi de protecţie etc., toate condiţii care nu respectă prevederile normativului de gaze.

Proba de presiune efectuată în timpul verificării în teren, care este una dintre cele mai importante probe legate de starea de securitate în furnizarea gazelor naturale, prezenta neetanşeităţi, înregistrându-se pierderi prin scăderea presiunii de la 3,1 bari la 2,96.

În consecinţă, având în vedere că problemele de securitate a furnizării gazelor naturale sunt extrem de importante, nu se poate pune în discuţie preluarea sistemului de distribuţie în aceste condiţii.

În prezent însă, reprezentanţii DISTRIGAZ-NORD Tg.Mureş refac probele de presiune şi verifică documentaţiile tehnice pe toate detaliile. După finalizarea acestora, Societatea GAZ-EST va prezenta, până la mijlocul lunii ianuarie 2004, o ofertă financiară ce va fi analizată în cadrul şedinţei consiliului de administraţie şi adunării generale a acţionarilor DISTRIGAZ-NORD, în vederea achiziţionării reţelelor de distribuţie din localitatea menţionată.

Cu stimă.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Doamnă deputat, sunteţi mulţumită de răspuns?

Doamna Mihaela Mândrea-Muraru:

Vă mulţumesc pentru străduinţa cu care aţi alcătuit acest material.

Problema pe care mi-au ridicat-o locuitorii care reprezintă 60%, de fapt, dintre locuitorii Chişinău-Crişului, este următoarea: ce fac în această iarnă? Îmi pare rău, problema pare demagogică, dar este o întrebare la care dumneavoastră, totuşi, mi-aţi răspuns în diferite termene, nelămurindu-mă când s-ar putea finaliza această problemă.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule secretar de stat, poftiţi.

Domnul Iulian Iancu:

Aş vrea să fac o menţiune, cred eu, extrem de elocventă, ţinând seama de importanţa unei astfel de lucrări şi punerii în funcţiune a unei astfel de lucrări, din punct de vedere al securităţii furnizării gazelor.

Să ştiţi că, din experienţa noastră, au fost cazuri în care, în aceleaşi condiţii, din dorinţa alimentării, în pragul iernii, a cetăţenilor cu gaze naturale, o dorinţă firească, au fost grăbite şi nerespectate toate etapele prevăzute de normative.

În aceste condiţii, avem, din experienţă, cazuri în care, odată pusă în funcţiune reţeaua, au avut loc explozii şi au murit... Vă dau un singur exemplu, în localitatea Dupuş, am avut un caz în care a murit un copil de 14 ani. Întâmplător, copilul era al unui cetăţean care a insistat enorm să fie pusă în funcţiune reţeaua înainte de a fi finalizate sau nerespectându-se toate etapele. Din punct de vedere însă al acestui caz, Chişinău-Criş, lucrurile au început din start greşit: Societatea, încă de la faza licitaţiei şi încă de la faza solicitării licenţei, nu a respectat toate etapele. Astăzi, această societate, care nu a respectat toate etapele, doreşte să transfere sistemul de distribuţie Societăţii DISTRIGAZ-NORD, grăbind lucrurile şi, iată, ajungând până la interpelare, din dorinţa de a pune în funcţiune sistemul de distribuţie.

Aşa cum vă spuneam, întrucât sunt neîndeplinite anumite condiţii, DISTRIGAZ-NORD, de data aceasta, va verifica şi va duce la îndeplinire fiecare etapă, conform normativelor şi revin şi menţionez că, aşa cum am spus şi în răspunsul făcut dumneavoastră, în data de 15 ianuarie, Societatea are obligaţia să înainteze o ofertă fină din punct de vedere financiar, pentru a fi preluată de DISTRIGAZ-NORD. Deci termenul este 15 ianuarie.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Acum, poate că sunteţi mulţumită cu acest răspuns.

Domnul Mircea Costache a adresat două întrebări către Ministerul Administraţiei Publice şi Internelor. Înţeleg că s-a primit răspuns la una dintre ele.

Domnul Mircea Costache:

Una în scris.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi la cealaltă va răspunde acum oral.

Domnul Mircea Alexandru:

Stimate domnule deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră referitoare la sesizările mai multor cetăţeni din municipiul Buzău cu privire la daunele produse caselor de pe străzile Urziceni şi Filipescu, ca urmare a traficului greu din zonă, am onoarea să vă comunic următoarele.

În urma sesizării formulate de domnul Dan Aldea, la data de 14.08.2003, administratorul drumurilor publice din cadrul Primăriei Buzău a analizat solicitarea de a se restricţiona circulaţia rutieră pe tronsoanele reprezentate de străzile Filipeşti şi Urziceni şi, la data de 3 ianuarie 2003, a instalat un indicator de restricţie a circulaţiei autovehiculelor cu o greutate mai mare de 3,5 tone. Conform prevederilor alin.2 al art.44 din Ordonanţa Guvernului nr.43/1997 privind regimul drumurilor, cu modificările şi completările ulterioare, această măsură a fost adusă şi la cunoştinţa utilizatorului SC CONSTAM METAL SA Buzău, care a solicitat Primăriei municipiului Buzău ridicarea restricţiei, întrucât activitatea depozitului său din Str.Urziceni presupune, în mod obligatoriu, folosirea autovehiculelor de tonaj greu, iar această stradă este singura cale de acces. Solicitarea de a se ridica restricţia a făcut şi un alt utilizator, respectiv SC DOCTILSTIL SA Buzău.

La data de 18.09.2003, administratorul drumurilor a ridicat interdicţia, fapt ce a nemulţumit pe cetăţenii din zonă, pe unii dintre ei, iar în urma articolelor apărute în presă Inspectoratul de Poliţie al judeţului Buzău s-a sesizat şi a solicitat administratorului drumurilor restricţionarea vitezei la 30 km şi limitarea greutăţii autovehiculelor la 3,5 tone.

Urmare a solicitărilor formulate atât de cetăţeni, cât şi de utilizator, precum şi a intervenţiei Poliţiei, s-a convenit ca, în luna ianuarie 2004, pe cheltuiala Primăriei, să se efectueze un studiu cu privire la influenţa traficului greu asupra imobilelor situate pe cele două străzi şi, în funcţie de concluziile desprinse, să se adopte soluţii convenabile părţilor. Inspectoratul de Poliţie al judeţului Buzău, prin formaţiunile Poliţiei rutiere, monitorizează situaţia de fapt şi modul de soluţionare a litigiului şi va aplica măsurile legale, conform competenţei.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat, vă rog.

Domnul Mircea Costache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru secretar de stat,

Am de făcut unele precizări. În legătură cu afirmaţia dumneavoastră că nu ar exista altă variantă, altă alternativă la căile de acces către societăţile comerciale CONSTANT, DUCTILSTIL şi celelalte care sunt în curs de a-şi deschide porţile în aceeaşi zonă, vreau să vă spun că există posibilitatea, cu o distanţă, cu o prelungire a traseului de numai 700 m de a ieşi în zona industrială a municipiului care are o arteră de circulaţie special amenajată pentru un tonaj greu industrial, că activitatea în zona industrială este extrem de redusă şi că, chiar ar fi recomandabilă circulaţia pe acel traseu, în schimb este vorba de orgoliu, este vorba de nişte personaje, cum le-a denumit viceprimarul Frânculescu "potente financiar", care-şi pot permite să treacă peste sensibilităţile unor cetăţeni. Personal, am mers, la cererea acestor cetăţeni, să vizitez zona şi, vă spun, fiecare are, la poartă, grămada de moloz, că tot timpul îşi repară casa, fiecare are la poartă grămada de pietriş, să aibă materiale de construcţie la îndemână.

Nu este deloc de glumit, v-am anexat un tabel, cu 120 - 130 de semnături de cetăţeni afectaţi. Ei sunt cu mult mai mulţi. Cineva va găsi, până la urmă, o soluţie, dar ar trebui s-o găsească din vreme, până nu se produc distrugeri şi mai mari şi până să se ajungă şi la punerea în pericol a vieţii oamenilor, pentru că nu toate imobilele au acelaşi grad de rezistenţă, suntem în zona seismică Vrancea, sunt lucruri pe care toată lumea le ştie, în schimb nu vrea să se angajeze, şi eu am făcut apel la dumneavoastră şi la Ministerul Administraţiei ca, împreună cu Primăria Buzău, să găsească cea mai bună soluţie de a nu-şi prejudicia cetăţenii pe care sunt puşi să-i slujească în activitatea lor.

Este de remarcat faptul că s-a reuşit, la un moment dat, devierea traficului de pe aceste străzi, respectiv Filipescu şi Urziceni, s-a înţeles, aşa cum era şi normal, că trebuie să se evite tranzitul greu în această zonă şi totuşi s-a revenit. Este vorba de ambiţii, de orgolii şi de personaje care se consideră potente.

Până la urmă, eu am să..., nu ameninţ pe nimeni, am să-i aduc pe cetăţeni la minister, în vizită la dumneavoastră, că şi aşa e vremea colindelor, a frumoaselor datini şi obiceiuri de iarnă, îi aduc şi aici, în Palatul Parlamentului. De ce să nu vadă, şi ei, Casa Poporului, îi aduc să vadă că nu facem gesturi formale şi politicianiste şi, realmente, am constatat, la faţa locului, v-am anexat şi fotografii, că situaţia este, realmente, disperată, pentru cea mai mare parte dintre ei.

Eu vă rog să nu vă consideraţi absolviţi de răspundere numai printr-un răspuns pe care mi l-aţi furnizat, care cuprinde şi multe inexactităţi, respectiv aţi precizat că s-a limitat, actualmente, regimul de viteză la 30 km/h. Nu, s-a mers mai departe: s-a limitat la 20 km/h, ceea ce înseamnă că situaţia e gravă. Dar faptul este că nu respectă nimeni regimul de viteză şi că traficul greu pune, în continuare, în pericol locuinţele cetăţenilor.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Daţi un răspuns. Şi eu sunt în aceeaşi circumscripţie.

Domnul Mircea Alexandru:

Foarte pe scurt, am să formulez un răspuns, în completarea completării domnului deputat.

Este evident că, în speţă, este un conflict de interese, pe de o parte între cetăţeni şi pe de altă parte între agenţi economici. Administraţia publică locală, care este obligată să ia o decizie, în acest caz, trebuie să ia o decizie care să fie pe deplin legală. A interveni partizan, aşa cum ar dori cei 71 de petenţi, în numele cărora semnează domnul Aldea, fără să facă o analiză temeinică şi bine circumstanţiată a situaţiei, ar fi un act injust, care ar prejudicia interesele economice ale celor 2 agenţi economici care desfăşoară activitate economică. Pe de altă parte, a da câştig de cauză din oficiu sau din capul locului, la simpla cerere, a celor 2 agenţi economici care folosesc drumul, pentru este drum public, fără nici o restricţie şi ca să prejudicieze interesele locale, iar ar fi o situaţie incorectă, motiv pentru care, după cum observaţi, s-a încercat o cascadă de măsuri, prin consultare, prin dialog şi s-a ajuns la formula pe care v-am prezentat-o şi cu care cei în cauză înţeleg că au fost de acord să se facă o analiză a situaţiei, pentru a se lua o soluţie corespunzătoare.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule ministru, nişte camioane de tonaj greu nu pot să meargă cu 20 km/oră, se distrug maşinile. Adică ştiu şi eu, pentru că sunt în aceeaşi circumscripţie. Oamenii ăştia au, într-adevăr, o mare problemă, să ştiţi, şi cei care au construit acel depozit de materiale se bazează pe faptul că ei sunt oameni săraci şi nu sunt în stare să-l dea în judecată, să-i ceară despăgubiri. Atunci când ceri despăgubiri de sute de milioane, trebuie să plăteşti 10%. Deci pe asta se merge.

Domnul Mircea Costache:

Li s-a precizat cetăţenilor, pur şi simplu: cum să ocolim noi traficul pe aceste străzi pentru cociomendrele voastre, nişte magherniţe? Sunt locuinţele cetăţenilor, construite cu eforturi, acolo îşi duc viaţa, unii dintre ei acolo vor muri. Lăsaţi-i în pace să-şi poată trăi existenţa, în mod liber, aşa cum trebuie să trăiască fiecare român în casa lui.

Dumneavoastră vorbiţi, aici, despre un pretins conflict de interese. Care sunt interesele cetăţenilor? Să poată trăi liniştiţi în casele lor. Nici atât nu se mai poate?!

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Poftiţi, dacă mai aveţi ceva de spus.

Domnul Mircea Alexandru:

Nu vreau să intru într-o..., nu sunt avocatul nici uneia dintre părţi, dar doresc să fie evident acest lucru. Am mai precizat că sunt două părţi care se află într-o situaţie conflictuală: pe de o parte transportatorii sau cei care folosesc drumul şi pe de altă parte cei care ar dori să nu fie folosit drumul. Din această cauză, am spus şi repet, nu se poate lua o soluţie administrativă. Ea trebuie chibzuită şi asta se face în momentul de faţă.

Eu vă mulţumesc.

Domnul Mircea Costache (din sală):

Şi eu vă mulţumesc şi aştept veşti noi.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Pentru domnul Becsek-Garda Dezideriu înţeleg că s-a dat un răspuns scris de către Ministerul Agriculturii.

Domnul Coifan este? Nu este.

Domnul Ştefan Baban? Da.

Din partea Ministerului Agriculturii, vă rog să prezentaţi răspunsul pentru domnul deputat Ştefan Baban.

Domnul Adam Crăciunescu (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Apelor, Pădurilor şi Mediului):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Referitor la interpelarea formulată de domnul deputat Ştefan Baban, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr.1230-B/8 decembrie 2003, vă comunicăm următoarele.

Cercetarea ştiinţifică reprezintă o activitate recunoscută ca furnizoare de soluţii tehnice ori manageriale necesare progresului în agricultură. Am apreciat şi apreciem aportul cercetării la creşterea producţiei agricole, prin soiurile create, tehnologiile elaborate şi producerea de seminţe şi material de plantat cu mare valoare biologică oferite producătorilor agricoli. Cercetarea agricolă românească se confruntă, într-adevăr, cu o serie de dificultăţi pe care ne străduim să le înlăturăm.

Împreună cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice - ASAS, s-a elaborat şi promovat Ordonanţa de urgenţă nr.78/2002, prin care se modifică şi se completează Legea nr.290/2002, în scopul creării unor condiţii favorabile desfăşurării activităţii de cercetare. În acest sens, se întreprind măsuri pentru concentrarea activităţii de cercetare în unităţi, cu potenţial de cercetare şi de surse materiale adecvate, fuzionarea unor unităţi de cercetare învecinate pentru reducerea cheltuielilor administrative, preluarea unor staţiuni de cercetare de către universităţile agricole, în vederea creării condiţiilor de instruire practică a studenţilor, precum şi reorganizarea în societăţi comerciale a unor staţiuni de cercetare care nu mai au proiecte de cercetare, condiţii materiale şi resurse umane adecvate.

Ordonanţa nr.78/2003, care a fost dezbătută şi completată în Camera Deputaţilor, conţine şi o serie de înlesniri privind finanţarea cercetării şi, ceea ce este foarte important, cuprinde şi prevederea de anulare a datoriilor unităţilor de cercetare la bugetul de stat, măsură care considerăm că va înlătura presiunea existentă asupra activităţii institutelor şi staţiunilor de cercetare, dând posibilitatea revigorării activităţii acestora.

Începând cu anul 2004, Ministerul Agriculturii, Apelor, Pădurilor şi Mediului va finanţa teme de cercetare considerate ca prioritare, în cadrul unui program sectorial. În acest sens, se va acorda circa 300 miliarde lei, care vor acoperi proiecte de cercetare convenite cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice şi publicate deja în "Monitorul Oficial". Menţionăm, de asemenea, că unităţile de cercetare, începând cu anul 2001, au beneficiat, pentru prima dată, de subvenţiile acordate producătorilor agricoli. Suma restantă, de circa 60 de miliarde, reprezentând subvenţia pentru seminţe, lapte etc. va fi achitată până la sfârşitul anului.

O atenţie deosebită a fost acordată protejării patrimoniului funciar administrat de unităţile de cercetare, solicitărilor pentru reconstituirea dreptului de proprietate, găsindu-li-se altă soluţie. Orice viitoare iniţiativă de diminuare a suprafeţelor cercetării va fi atent analizată de Academie, pentru a nu se afecta programele de cercetare şi de reducere a seminţelor şi materialului săditor de care este stringentă nevoie.

Măsurile de reorganizare a reţelei unităţilor de cercetare, programul de finanţare a proiectelor sectoriale pentru anul 2004 şi colaborarea permanentă cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice vor contribui la îmbunătăţirea activităţii de cercetare, la creşterea contribuţiei acesteia la depăşirea dificultăţilor cu care se confruntă, în prezent, sectorul agroalimentar, astfel ca cercetarea să abordeze problemele actuale şi de perspectivă ale agriculturii, în contextul exigenţelor integrării în Uniunea Europeană.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Ştefan Baban:

Domnule preşedinte,

Cu tot respectul, sigur că domnul ministru nu este vinovat, a recunoscut implicit că am dreptate prin ceea ce am arătat în interpelarea mea, nu mi-a spus nimic ce s-a întâmplat cu datoriile pe care le au faţă de bugetul de stat şi faţă de bănci, aceste unităţi de cercetare, nu mi-a spus nimic cum s-a aplicat ordonanţa, nu mi-a spus nimic ce se întâmplă cu salariul de mizerie pe care-l primesc tinerii care doresc să continue munca de cercetare şi, în general, cum explicăm 14 ani de stagnare în domeniul cercetării agricole, ţinând cont că, până în 1989, totuşi, agricultura era un aducător de valută în ţară.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă aveţi vreun comentariu, vă rog?

Domnul Adam Crăciunescu:

Ministerul are un program clar privind cercetarea ştiinţifică în agricultură şi am precizat că, pentru bugetul din 2004, a rezervat 300 de miliarde pentru cercetare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Mai doriţi să spuneţi ceva, domnule deputat?

Domnul Ştefan Baban (din sală):

Nu, să dea Dumnezeu să fie aşa!

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Dan Brudaşcu a adresat două interpelări pentru Ministerul Apărării Naţionale.

Domnul Brudaşcu este? Nu este. Atunci, o să-i comunicăm în scris.

Doamna deputat Anca Boagiu a adresat o interpelare pentru Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.

E cineva? Poftiţi, domnule secretar de stat.

Domnul Traian Panait (secretar de stat, Ministerul transporturilor, Construcţiilor şi Turismului):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Referitor la interpelarea dumneavoastră adresată domnului ministru Miron Tudor Mitrea şi înregistrată la Cameră cu nr.1218/2003, vă comunicăm următoarele.

Prevederile art.7, alin.2, lit.f) din Normele metodologice de autorizare şi efectuare a transporturilor rutiere şi a activităţilor conexe acestora arată că pentru obţinerea licenţei de transport rutier public şi a licenţei de transport rutier în interes propriu, solicitantul trebuie să prezinte, printre alte documente, şi o recomandare din partea unei organizaţii profesionale cu reprezentativitate, având structuri în teritoriu, recunoscută de către Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.

În interpelare, se face referire la o adresă transmisă de conducere Autorităţii Rutiere Române către agenţiile teritoriale, prin care era făcut cunoscut modul de recomandare pe care Federaţia Naţională a Sindicatelor Şoferilor din România urma să le elibereze solicitanţilor, concluzionându-se eronat că, în acest mod, singura organizaţie profesională reprezentativă din România este Federaţia Naţională a Sindicatelor Şoferilor din România.

Menţionăm că, în acest moment, există 17 organizaţii profesionale a căror recomandare este recunoscută de către Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului. Asociaţia Profesională a Transportatorilor Rutieri VARIO, Asociaţia Profesională a Transportatorilor Rutieri EUROPA, Asociaţia Patronală a Transportatorilor Rutieri SPRINTER, Asociaţia EXCELENT-TRANS, Asociaţia Naţională a Operatorilor de Transport Rutier de Persoane în Trafic Intern şi Internaţional din România ATRM, Asociaţia Transportatorilor Rutieri din Galaţi, Uniunea Română de Transport Rutier Public, Asociaţia Transportatorilor Rutieri MARAMUREŞ - ATRM, Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România - UNTRR, Asociaţia Română pentru Transporturi Rutiere Internaţionale - ARTRI, Asociaţia Cărăuşilor Particulari din România - ACPR, Breasla Transportatorilor Rutieri MARAMUREŞ - BTT, Uniunea Naţională TRANSFRIGORUT România, Asociaţia Transportatorilor Rutieri TRANSILVANIA - ATRP, Federaţia Naţională a Sindicatelor Şoferilor din România, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, Asociaţia Camera Taximetriştilor Independenţi din Craiova.

Cum prin actul normativ invocat, Ordinul nr.1342/2001, nu era impus un anume model de recomandare, fiecare organizaţie profesională şi-a adoptat propriul model de recomandare pentru solicitanţii accesului la licenţiere.

În scopul evitării unor confuzii sau chiar a unor încercări de utilizare de recomandări false, Autoritatea Rutieră Română a pus la dispoziţia agenţiilor teritoriale toate modelele de recomandări ale celor 17 organizaţii profesionale menţionate mai sus, în ordinea în care au depus cererile de recunoaştere din partea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului. Subliniem, de asemenea, că eliberarea recomandărilor este gratuită, solicitantul nefiind obligat la plata vreunei sume băneşti.

Interpelarea sugerează că se încalcă dreptul constituţional la libera asociere, ignorându-se faptul că obţinerea recomandării nu este condiţionată de apartenenţa la o anumită organizaţie sindicală. Numai simpla parcurgere a celor 17, arată că sunt abilitate să elibereze recomandări şi organizaţiile sindicale, şi organizaţiile patronale şi asociaţiile profesionale de transporturi specializate. Aceasta demonstrează posibilitatea transportatorului la libera opţiune în vederea asocierii la o organizaţie profesională care-i reprezintă interesele.

În privinţa criteriilor după care organizaţiile profesionale evaluează capacitatea unui solicitant de a deveni operator de transport aceasta rezultă din chiar conţinutul recomandării, acoperind cu precădere aspectele legate de onorabilitatea solicitantului.

În măsura în care cele arătate nu v-au risipit pe deplin semnele de întrebare ale dumneavoastră, precizăm că Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Autoritatea Rutieră Română au toată disponibilitatea de a pune la dispoziţie toate informaţiile pe care le solicitaţi în continuare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Doamnă deputat, dacă sunteţi mulţumită de răspuns?

Poftiţi.

Doamna Anca Boagiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Trebuie să recunosc că sunt total nemulţumită de răspunsul pe care l-am primit, cu atât mai mult cu cât întâmplarea face ca să am în mână chiar documentele la care domnul secretar de stat face referire şi sunt de-a dreptul uluită cum, în mod repetat, în faţa Parlamentului României, reprezentanţii Executivului se prezintă cu informaţii eronate.

Prin urmare, consider că răspunsul pe care domnul secretar de stat mi l-a dat interpelării ce i-a fost adresată este unul care induce cu totul şi cu totul altceva decât ceea ce se întâmplă în realitate.

Pot să vă informez, domnule secretar de stat, poate dumneavoastră nu aţi avut la dispoziţie scrisoarea transmisă în teritoriu de către Autoritatea Rutieră Română, vă dau un citat din adresa respectivă, prin care se înştiinţează toate societăţile că vor primi o recomandare de la o organizaţie profesională cu reprezentativitate recunoscută de Ministerul Transporturilor şi Locuinţei, cum se numea la vremea respectivă. Se spune, în acea scrisoare: "Vă transmitem alăturat modelul de recomandare pe care fiecare filială teritorială a Federaţiei Naţionale a Sindicatelor a Şoferilor din România îl va elibera operatorilor de transport rutier".

Prin urmare, nu cred că această exprimare spune că sunt mai multe asociaţii care pot să dea această recomandare, ci, dimpotrivă, se transmite clar mesajul că recomandarea trebuie dată de federaţie. Mai mult, este şi modelul de recomandare, din care dumneavoastră spuneţi că reiese foarte clar care sunt criteriile pe care trebuie să le îndeplinească o societate pentru a fi licenţiată, nu cuprinde nici un fel de referire la criteriile pe care trebuie să le îndeplinească societatea respectivă, ci numai date referitoare la înregistrarea acesteia ş.a.m.d.

Ceea ce eu am solicitat prin interpelarea pe care am adresat-o ministerului era, la momentul respectiv, o rugăminte. În momentul acesta constat că nu se poate adresa nici un fel de rugăminte politicoasă, coerentă şi limitele legislaţiei în vigoare, ci probabil singura soluţie în faţa ministerului este strada, dar şi pe aceea am observat că o blocaţi cu mult succes, amendându-i pe cei care au curaj să iasă în stradă. V-am rugat să opriţi acest abuz şi să-mi spuneţi care sunt soluţiile pe care dumneavoastră le luaţi şi care sunt criteriile reale, în baza cărora o societate poate să primească recomandare.

În ceea ce priveşte "taxa" pe care o societate comercială trebuie s-o plătească federaţiei, e clar că ea nu este oficială, este, dacă vreţi, o putem înregistra la capitolul şpagă, se colectează şi este în valoare de 400.000 de lei pentru fiecare recomandare. Dacă eu ştiu acestea şi dumneavoastră nu le ştiţi, înseamnă că dumneavoastră comunicaţi foarte puţin cu societăţile de transport şi astfel se explică şi haosul existent, în acest moment, în zona transporturilor şi lipsa de coerenţă între politicile de transport.

Este clar că există o singură justificare, aceea de a concentra, de a-i obliga pe transportatori să devină dependenţi de această federaţie în care se regăsesc nume de rezonanţă şi este de-a dreptul justificată dorinţa dumneavoastră de a menţine recomandările din partea federaţiei. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, domnule secretar de stat cum comentaţi?

Domnul Traian Panait:

Pentru edificarea doamnei deputat am să pun la dispoziţie doamnei deputat corespondenţa dintre Autoritatea Rutieră Română şi agenţiile ARR şi corespondenţa dintre Autoritatea Rutieră Română şi cele 17 asociaţii profesionale astfel încât să îndepărtăm această imagine falsă a domniei sale în sensul că am face o recomandare direcţionată către o anume asociaţie profesională în acest sens.

Referitor la celelalte aspecte, dacă dânsa are probe, o rugăm să vină cu probe şi nu cu presupuneri fără obiect. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da.

Doamna Anca Daniela Boagiu:

Nu este nevoie să mă rugaţi, am venit cu ele, domnule secretar de stat. Eu sunt un om cât se poate de pragmatic şi vorbesc în general pe documente. Prin urmare, aceasta este scrisoarea pe care ARR a trimis-o în teritoriu, este datată 23.III.2002. Ulterior scrisorii a fost înfiinţată şi această minunată federaţie, am aici inclusiv încheierea de autentificare, în baza căreia s-a dat recomandarea transmisă, deci, există chiar neconcordanţe în termene.

Deci, legile sunt făcute pentru a fi respectate, domnule secretar de stat, şi consider că este mai mult decât aroganţă să vă prezentaţi în faţa Parlamentului României şi să pretindeţi că sunteţi informat.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Pentru domnul deputat Iulian Mincu dă un răspuns domnul George Pavelescu, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii. Domnule profesor, vreţi să dezvoltaţi dumneavoastră. Poftiţi.

Domnul Iulian Mincu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Domnilor invitaţi,

Daţi-mi voie, având în vedere că interpelarea mea a fost pe larg prezentată în scris Ministerului Sănătăţii, să dau voie domnului secretar de stat să-mi dea răspuns ca să pot avea mai mult timp la dispoziţie pentru a-i răspunde la răspunsurile pe care le va da.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, poftiţi.

Domnul George Pavelescu (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Domnule preşedinte,

Stimaţi domni deputaţi,

Domnule profesor, referitor la interpelarea adresată de dumneavoastră cu privire la măsurile pe care le va lua Ministerul Sănătăţii în ceea ce priveşte organizarea şi funcţionarea medicinei primare pentru ca populaţia să beneficieze de asemenea îngrijiri, având în vedere fondurile reduse alocate, cât şi posibilităţile materiale scăzute ale medicilor de familie sau a celor care au cabinete medicale individuale, vă aduc la cunoştinţă că prevederile Legii nr.500/2002 acordă Ministerului Finanţelor Publice posibilitatea de a proiecta bugetul fondului naţional unic al asigurărilor sociale de sănătate pe baza propunerilor făcute de ordonatorul principal de credite al fondului pe capitole, titluri de cheltuieli şi reprezintă anexă la bugetul de stat care se aprobă de către Parlamentul României.

După cum vă este binecunoscut în bugetul pe anul 2004, pentru fondul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, au fost aprobate 64 de mii de miliarde, faţă de solicitarea Casei Naţionale care a fost de 83 de mii de miliarde.

Sursele financiare, în momentul de faţă, cu justificarea respectivă nu pot să asigure o asemenea finanţare a fondului Casei. Totodată s-au aprobat 14,8 miliarde de lei pentru bugetul Ministerului Sănătăţii. Per total, suma este cu 17% mai mare decât cea care a avut-o Ministerul Sănătăţii, respectiv Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate. La momentul respectiv noi am făcut toate demersurile şi în comisiile de specialitate şi în Comisiile de buget, finanţe, însă solicitarea aceasta nu a putut să-şi găsească o rezolvare, beneficiind totuşi, începând cu 1 ianuarie, prin aprobarea viitorului Cod Fiscal de o reducere la medicamente a TVA-ului cu 10% de la 19 la 9%.

După cum foarte bine cunoaşteţi dumneavoastră, nu pun la îndoială acest lucru, starea de sănătate a populaţiei nu este determinată numai de serviciile prestate sau furnizate indivizilor, ci este un subsistem al sistemului economic şi ea este determinată şi de alţi factori socio-economici şi culturali, mentali, de comportament care, din păcate, ar trebui să concure, să aibă o capacitate de armonizare pentru a dezvolta starea de sănătate a populaţiei.

În momentul de faţă, în medicina primară, se află în relaţii contractuale cu Casa Naţională 10.600 de medici de familie. Dispersia în teritoriu este nesatisfăcătoare, mă refer la rural şi urban şi astfel, o bună parte din populaţie care domiciliază în mediul rural nu poate beneficia cu promptitudine şi în condiţii optime de servicii de sănătate în medicina primară.

În vederea creşterii calităţii serviciilor de asistenţă medicală primară totuşi au fost luate unele măsuri. S-au stabilit criterii de calitate pentru activitatea desfăşurată în cabinetele de medicină primară care au stat la baza creditării şi autorizării acestora, s-a recomandat participarea medicilor de familie la acţiuni de instruire şi pregătire continuă, inclusiv a celor de dezvoltare a acţiunilor manageriale, având în vedere noile atribuţii care revin medicului de familie, s-a precizat obligaţia acestuia de a prescrie medicamente şi investigaţii paraclinice numai ca o consecinţă a actului medical propriu, cu excepţia situaţiilor în care pacientul urmează schema de tratament stabilită şi iniţiată de medicul de specialitate, comunicată prin scrisoare medicală, s-au prevăzut în pachetul de servicii medicale de bază pentru asiguraţii înscrişi pe lista proprie, serviciile medicale pentru prevenirea şi supravegherea bolilor cu consecinţe majore în ceea ce priveşte morbiditatea şi mortalitatea.

S-a precizat pachetul minimal de servicii medicale care sunt furnizate celor care fac dovada calităţii de asigurat, s-a stabilit obligaţia medicului de familie de a efectua vaccinurile pentru pacienţii înscrişi pe lista sa, s-au stabilit unele răspunderi şi obligaţii care revin medicului de familie în implementarea strategiei naţionale privind sănătatea mamei şi a copilului. Astfel: înscrierea pe lista gravidelor neînscrise pe lista unui medic de familie la prima consultaţie în localitatea de domiciliu sau, după caz, de reşedinţă a acestora, la solicitarea sistemului de asistenţă medicală comunitar; înscrierea din oficiu a copiilor care nu sunt înscrişi pe lista unui medic de familie o dată cu prima consultaţie a copilului bolnav în localitatea de domiciliu sau de reşedinţă a acestuia; nou născutul va fi înscris pe lista medicului de familie care a îngrijit gravida dacă părinţii nu au alte opţiuni; sancţionarea medicilor de familie care refuză să înscrie pe liste de asiguraţi copiii la solicitarea mamei, a sistemului de asistenţă comunitară sau a direcţiilor de protecţie a copiilor. Pentru asigurarea asistenţei medicale în afara programului de lucru, în vederea creşterii accesibilităţii şi degrevării serviciilor de specialitate şi spitaliceşti sunt prevăzute organizarea şi funcţionarea centrelor de permanenţă, acolo unde nu sunt îndeplinite condiţiile organizării centrelor de permanenţă. medicul de familie din mediul rural cu domiciliul în localitatea respectivă acordă servicii medicale de urgenţă în afara programului de lucru, dacă nu este organizat centrul de permanenţă sau nu există medicul de familie cu domiciliul în localitatea respectivă se solicită direct sau prin intermediul administraţiei publice locale din zone rurale şi servicii medicale de urgenţă prespitaliceşti.

În prezent, Ministerul Sănătăţii a elaborat un proiect de hotărâre de guvern pentru organizarea şi funcţionarea centrelor de permanenţă în vederea asigurării asistenţei medicale continue. Vă mulţumesc, domnilor.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, domnul profesor Mincu.

Domnul Iulian Mincu:

Domnule preşedinte,

Domnule secretar de stat,

Ţin de la început să vă mulţumesc pentru sinceritatea şi corectitudinea a o parte din răspunsurile dumneavoastră. Problema pe care mi-o pun eu, fiindcă suntem amândoi tehnocraţi, suntem medici, totuşi problema politică este o problemă de sănătate sau să mă exprim aşa cum a spus Clemanceau, care a zis - sănătatea este o problemă politică.

Aş vrea să vă spun, domnule secretar de stat, că lipsurile noastre în sănătate se răzbună pe populaţie. Avem cea mai mare mortalitate pe care am avut-o în istoria noastră postdecembristă. Avem anul trecut 12,4 la mie mortalitatea generală, iar anul acesta pe semestrul I/2003 avem 12,9 şi, domnule secretar de stat, ceea ce este trist este că din punct de vedere demografic sporul natural al acestei ţări scade de la plus 5,3 la mie în 1989 la minus 2,9 la mie în 2002 şi semestrul I/2003.

Şi venim noi cu două probleme mari: - să imităm Uniunea Europeană - şi foarte bine face Uniunea Europeană - are mai puţine paturi de spital decât avem noi sau aveam noi. Noi aveam pe vremea ministeriatului meu 7,3 paturi spital la mia de locuitori. În momentul de faţă, dumneavoastră, dar nu dumneavoastră, aţi redus numărul de paturi de spital cu 22.210 ca să fie exact ceea ce reprezintă în Uniunea Europeană - 5,5 paturi la mia de locuitori. Dar, domnule secretar de stat, în Uniunea Europeană medicul de familie şi medicul din ambulator este factorul cheie care asistă populaţia 24 de ore din 24 de ore şi este posibil nu numai ca asistenţa să fie mângâierea pe cap şi este posibil orice tratament oriunde şi oricând. Noi avem un număr de medici de familie care nu este de 10.600 cât aţi spus dumneavoastră, ci de 11.600. Medicii aceştia sunt plătiţi cu 21 de milioane de lei pe lună. Li s-a redus cu o treime bugetul care li se cuvenea. Din acest buget ei trebuie să-şi plătească contabilul, asistenta şi bineînţeles, femeia de serviciu.

Aş vrea să vă spun că era şi foarte rar în România ca să existe un cabinet medical primar care să aibă altceva la dispoziţie decât un aparat de tensiune şi respectiv stetoscop. Dar mai există ceva, domnule secretar de stat, care este dăunător pentru noi toţi. Medicul de familie, în majoritatea părţilor acestei ţări, fie că nu este prezent, deci, nu este prezent fiindcă fizic nu este, nu avem cu cine îl înlocui pe cel care este absent, fie că el lucrează 7 ore pe zi, noi nu avem, în prezent, o organizare de asistenţă medicală, mai ales în mediul rural, care să fie permanentă şi medicul, din păcate, nu are nici un înlocuitor, nici măcar în asistenta medicală în această perioadă. Consecinţele le vedeţi şi dumneavoastră; mortalitatea extraordinar de crescută. Şi aş vrea să vă mai dau câteva exemple.

Este adevărat, s-a scăzut bugetul Ministerului Sănătăţii, s-a scăzut de la 83.000 de miliarde la 64.000 de miliarde. Din acestea revin medicului de familie numai o treime. Medicul de familie este chemat să asiste la viaţa sanitară a fiecărui cetăţean al acestei ţări.

Domnule secretar de stat, există un profesor Roger care este specialist în probleme de medicină preventivă şi este secretar de stat ca şi dumneavoastră în Ministerul Sănătăţii al Franţei. El a spus următorul lucru despre medicina preventivă: "Noi facem astăzi pentru dumneavoastră ceea ce va face ca mâine oamenii să nu devină subiecte statistice". Noi facem din oamenii noştri subiecte statistice în ceea ce priveşte mortalitatea. şi aş vrea să vă mai spun următorul lucru. În cele 464 de spitale pe care le aveţi, 50% necesită reparaţii capitale, iar 30% au dotări învechite, ca să nu vorbesc de faptul că sunt necorespunzătoare, în aproape jumătate din aceste spitale sunt probleme legate de termocentrală, de electricitate ş.a.m.d.

Aş vrea să vă mai spun, domnule secretar de stat, că România are cel mai mic buget alocat pe cap de locuitor şi pe an; are 70 de dolari, în timp ce Uniunea Europeană are 2000 de dolari pe cap de locuitor şi pe an.

Aş vrea să vă mai spun că foarte recent, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a spus că România are cel mai mic acces la medicamente din toate ţările care sunt candidate la Uniunea Europeană. Cele mai multe din aceste ţări au între 95-100% acces la medicamente, România nu are decât 82% şi după ea nu se mai găseşte decât Lituania, restul ţărilor candidate sunt înaintea României.

În ceea ce priveşte sondajul recent al centrului de medicină socială arată că 34,35% din populaţia ţării noastre nu-şi poate permite să plătească lunar un milion de lei pentru medicamente şi mergem mai departe cu această cercetare şi spune că 98,63% dintre bolnavi nu pot să-şi permită o cheltuială mai mare de 35.000 de lei lunar, adică 1 dolar lunar, 15 dolari pe an pentru medicamente. Este consecinţa sărăciei, este consecinţa faptului că medicina, din păcate, a fost lăsată la margine întotdeauna, a fost subfinanţată şi înainte de 1989, este subfinanţată şi în momentul de faţă, iar noi, bineînţeles, asistăm neputincioşi tocmai la problemele pe care le-aţi acuzat şi dumneavoastră; la mortalitatea crescută, la scăderea natalităţii, la scăderea mediei de viaţă şi la scăderea demografică. şi termin cu o cercetare, de asemenea, destul de recentă, care reprezintă tot concluziile forumului internaţional, ceea ce înseamnă Organizaţia Mondială a Sănătăţii: că dacă România va continua în acest fel evoluţia, cu natalitatea pe care o are şi mortalitatea pe care o are, va ajunge în următorii 25 până la 50 de ani, la populaţia Luxemburgului. Mulţumesc, domnule.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Tot domnul secretar de stat George Pavelescu va răspunde şi domnului deputat Ştefan Baban.

Domnul George Pavelescu:

Dacă îmi permiteţi, domnule profesor, situaţiile acestea sunt cunoscute şi informativ, noi lucrăm acum la o strategie de dezvoltare a serviciilor spitaliceşti. Aveţi dreptate, pentru că medicina primară, dacă nu are activitate profilactică, duce la cheltuieli mari şi presiuni pe spitale şi sperăm, cu ajutorul unei companii germane, specialişti în management sanitar, G.V.G pe un proiect de Bancă Mondială, să ajungem la nişte rezultate şi să putem să facem o construcţie nouă a sistemului sanitar şi totul depinde până la urmă de suportul financiar al acestei acţiuni. Vă mulţumesc.

Referitor la interpelarea domnului deputat Baban, în conformitate cu prevederile legale şi aici aş menţiona Legea 500/2002, toţi ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja şi utiliza creditele bugetare în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate. Pentru anul 2003, capitolului "asistenţă cu medicamente în tratamentul ambulatoriu" i-au fost prevăzute pe filă bugetară la nivel naţional aproximativ 12% din fondul naţional unic al asigurărilor sociale de sănătate, respectiv suma de 7.499 de miliarde de lei.

În conformitate cu Hotărârea de Guvern nr.1509 care aprobă contractul-cadru privind condiţiile acordării medicamentelor cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu, contractele de furnizare de medicamente cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu se încheie anual în limita sumelor aprobate cu această destinaţie.

Valoarea anuală a contractului cu furnizorii de medicamente care intră în relaţii contractuale în sistemul asigurărilor sociale de sănătate s-a stabilit în baza unor criterii de selecţie prevăzută în norme şi s-a defalcat pe trimestre.

În cadrul sumelor contractate pentru anul 2003 au fost achitate şi obligaţiile de plată restantă către farmacii aferente anului 2002. Ca urmare, prescrierea, eliberarea şi decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală se face în limita fondului aprobat cu această destinaţie.

Dat fiind faptul că situaţia semnalată de dumneavoastră nu este recentă, controalele şi evaluările efectuate de Casa Naţională au scos în evidenţă următoarele aspecte legate de modul de eliberare şi decontare a medicamentelor în regim gratuit şi compensat. În general, la toate farmaciile cu valoare contractuală lunară sub 75 de milioane, aşa-zisul plafon se epuizează în primele 2-3 zile ale lunii.

Situaţia este specifică pentru aproximativ 40-50% din farmaciile aflate în relaţie de contractori. La această stare de fapt contribuie şi mediatizarea intensă a fenomenului. Din discuţiile cu reprezentanţii medicilor de familie, reiese clar că în primele zile ale lunii există zilnic peste 50 de solicitări doar pentru prescripţii medicale, ceea ce determină o scădere a calităţii actului medical în sine. În aceste condiţii nu se poate vorbi de un act medical propriu-zis şi aglomerarea constantă la farmacii. Farmaciile preferă să elibereze preponderent prescripţii medicale în regim compensat. Multe dintre produsele scumpe de ultimă generaţie prescrise de medici puteau fi înlocuite cu medicamente de fabricaţie autohtonă. Lipsa ghidurilor şi protocoalelor terapeutice care să impună o anumită conduită în tratamentul afecţiunilor nu permite reprezentanţilor Casei de Asigurări de Sănătate care au şi abilitatea de a controla modul în care se gestionează, se cheltuie banul public, să decidă asupra oportunităţii necesităţii prescrierii medicamentelor foarte scumpe, alegerea medicului, evident, rămânând la latitudinea medicului curant, medicamentului rămânând la latitudinea medicului curant.

Se manifestă o lipsă de înţelegere a corpului medical care nu marşează la eforturile de remodelare a comportamentului terapeutic determinat de aspectele financiare ale bugetului alocat asistenţei cu medicamente.

Pentru reducerea presiunii exercitate asupra fondului alocat asistenţei medicale în ambulatoriu, în prezent, prin Hotărârea de Guvern nr.1387 s-a aprobat suplimentarea cheltuielilor şi a deficitului Casei pe anul 2003 cu suma de 2.000 de miliarde din care 737 de miliarde reprezintă suma cu care a fost suplimentat capitolul "cheltuieli medicale, servicii medicale şi medicamente" pentru medicamentele cu şi fără contribuţie personală acordate asiguraţilor în tratamentul ambulatoriu în vederea plăţii datoriilor înregistrate pentru o perioadă mai mare de 90 de zile, la medicamente eliberate prin farmaciile cu circuit deschis, în limita contractelor încheiate pentru anul 2003.

Pentru anul 2004, Casa Naţională are în vedere o serie de măsuri menite a îmbunătăţi activitatea din acest sector; reevaluarea şi îmbunătăţirea criteriilor de acreditare şi selecţie a farmaciilor cu care se intră în relaţii contractuale, valoarea anuală a contractului cu fiecare furnizor va fi împărţită procentual pentru acoperirea consumului de medicamente fără contribuţie personală 60% şi medicamente cu contribuţie personală 40%, informatizarea sistemului pentru optimizarea managementului datelor privind circuitul bolnavilor şi suntem în curs de a prezenta Guvernului pentru a fi aprobată o hotărâre de guvern care să abiliteze Ministerul Sănătăţii şi respectiv şi Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate să efectueze licitaţiile de grup, licitaţii centralizate pentru tot anul în vederea asigurării cu medicamente.

Acestea se vor desfăşura la nivelul Ministerului Sănătăţii, s-au concretizat listele cu necesarul de medicamente, o listă cu 2.499 de repere, acestea vor face obiectul unor licitaţii electronice de grup centralizate, câştigătorii de licitaţii fiind anunţaţi spitalelor ca denumire, medicament, preţ maximal, după care urmează ca spitalele să-şi semneze contractele şi să urmărească derularea aprovizionării cu medicamente, materiale sanitare şi reactivi.

Sperăm prin aceasta să reducem totuşi costurile cu medicamente, să putem suplimenta bugetul, mai ales în circuitul farmaceutic deschis. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă domnul deputat doreşte să-şi exprime o opinie faţă de răspuns.

Domnul Ştefan Baban:

Domnule ministru, cu tot respectul şi domnule preşedinte, eu zic că este o aberaţie să dăm vina pe sistemul mediatic, că s-a mediatizat. Este o realitate, este o sărăcie cruntă în ţara asta. Eu cred că noi am schimbat un sistem în care am pus alt sistem, dar care este prost, ca dovadă, să ştiţi că eu nu am avut nici o legătură cu interpelarea domnului ministru Mincu, nici nu am stat de vorbă, nu ne-am pus de acord cu nimic, independent de dumnealui eu am făcut-o.

Sunt deputat al unui judeţ sărac, judeţul Botoşani şi este o tristeţe mare când vezi oamenii acolo că se calcă pe picioare pentru câteva pastile. Eu zic că este subdimensionat sistemul din punct de vedere al finanţării şi atunci eu vă întreb unde sunt banii, ăia din urmă care i-a mâncat Guvernul, despre ăia trebuia să-mi povestiţi aici. Unde sunt aceia 15.000 de miliarde şi alte mii de miliarde care nu se mai ştie unde sunt, să-mi spuneţi ce facem ca să intrăm în normalitate? Nu ştiu ce datorii avem. Eu ştiu că sunt contribuabil şi vă spun cu toată sinceritatea că de 7 ani de când sunt în Parlament, nu am pretins şi nici nu am cerut o pastilă pe gratis, cu toate că plătesc din greu şi eu şi Camera Deputaţilor pentru mine, pentru sistemul de sănătate, dar măcar de ar ajunge aceşti bani la cei amărâţi.

Deci, eu nu ştiu, eu aşteptam un răspuns de la dumneavoastră; domnule ne-am gândit, uite că nu merge sistemul ăsta, uite că doctorii fură, uite că nu se întâmplă... Adică, a veni aici să-mi spuneţi mie nişte poveşti, nu mă satisface deloc şi nu pe mine, ci populaţia asta care moare la uşa farmaciei căutând doctorul de familie.

Eu cred că sistemul nu este bun, domnule preşedinte, cu tot respectul. Nu sunt medic, dar sunt cetăţean al acestei ţări şi am şi eu o pregătire universitară şi văd ce se întâmplă. Chiar nimeni nu vede? Sunteţi medici de profesie, nu vă daţi seama că nu merge sistemul ăsta? Aştept totuşi un răspuns competent poate după anul nou din partea dumneavoastră şi a Guvernului, am văzut că se fac fel de fel de dezbateri şi promisiuni, dar nimic concret, poate trebuie mai mulţi bani să dăm la sănătate; în loc de 7% să dăm 12%, dar să nu ne mai moară oamenii aşa, de aiurea, că nu suntem în stare măcar medicamente să le dăm. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Emil Boc nu este în sală, deci nu este să se răspundă, domnul Dan Brudaşcu la fel, Metin Cerchez la fel, domnul Ioan Miclea a plecat, domnul Ioan Rus mai este? Nu este. Domnul Marinache Vişinescu este? Nu este. Domnul Ioan Onisei este? Nu este. De asemenea, domnul Marinache Vişinescu am constatat că nu este, deci, am epuizat lista.

Ne revedem mâine în şedinţă în plen.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19.30.