Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,13.

Lucrările au fost conduse de domnul Viorel Hrebenciuc, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Nicolae Leonăchescu şi Tudor Mohora, secretari.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Stimaţi colegi,

Deschidem şedinţa noastră de astăzi, prin a vă informa că dintr-un total de 345 de colegi şi-au înregistrat prezenţa 273, 70 participă la alte acţiuni parlamentare, 173 reprezintă cvorumul legal.

În această perioadă, mai lucrează Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.

Încep prin a vă face o scurtă Informare cu privire la iniţiativa legislativă înregistrată la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi care urmează să fie avizată de comisiile permanente.

La Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a fost înregistrată următoarea iniţiativă legislativă: Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 19 februarie 2004.

Cameră decizională: Senatul.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Nicu Cojocaru are cuvântul.

Domnul Nicu Cojocaru:

Din acest moment, nu mai fac parte din Partidul Umanist, m-am înscris în Partidul Unităţii Naţiunii Române, aşa că voi reprezenta interesele acestui partid.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule Cojocaru.

Stimaţi colegi,

Vă mai supun votului câteva propuneri privind modificări în componenţa unor comisii permanente.

Doamna deputat Carmen Ileana Moldovan, aparţinând Grupului PSD, trece de la Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Doamna deputat Carmen Dumitriu, aparţinând Grupului PSD, trece de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi la Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate.

Domnul deputat Cristian Sorin Dumitrescu, aparţinând Grupului PSD, trece de la Comisia pentru politică externă la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate.

Domnul deputat Gheorghe Firczak, aparţinând Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, trece de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi la Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate.

Domnul deputat Ionel Olteanu, aparţinând Grupului PSD, trece de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi la Comisia pentru integrare europeană.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate.

Stimaţi colegi,

Vă supun atenţiei Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei Consiliului Europei privind criminalitatea informatică.

Domnul Timiş are cuvântul, din partea Comisiei juridice.

Domnul Ioan Timiş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Obiectul de reglementare al iniţiativei legislative îl constituie ratificarea Convenţiei Consiliului Europei privind criminalitatea informatică. Convenţia menţionată mai sus constituie un instrument important în lupta împotriva criminalităţii cibernetice, conţinând reglementări avansate, determinate de necesitatea adoptării mijloacelor de combatere la noile forme şi modalităţi de săvârşire a infracţiunilor.

După examinarea proiectului de lege, Comisia juridică a hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, acest proiect în forma prezentată de iniţiator.

În raport de obiect şi conţinut, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Supun aprobării dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră articolul unic al legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vă mulţumesc.

Proiectul de lege trece la votul final.

Proiectul de Lege privind participarea forţelor armate la misiuni în afara teritoriul statului român, adoptat de Senat.

Comisia pentru apărare a finalizat proiectul?

Vă rog, domnule Popescu.

Domnul Virgil Popescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată spre dezbatere şi avizare în fond cu proiectul de lege anunţat, în procedură de urgenţă, a beneficiat de avizele favorabile de la Consiliul Legislativ, Comisia juridică şi Comisia pentru buget, finanţe, face parte, proiectul de lege, din categoria legilor organice, şi comisia a hotărât să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de lege cu amendamente.

Propun pentru dezbateri 5 minute, un minut pentru fiecare intervenţie.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Cine este pentru 5 minute? Mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Intrăm pe raportul comisiei. La capitolul "Amendamente admise", dacă la punctul 1 aveţi observaţii? Vă mulţumesc.

Dacă la punctul 2 aveţi observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Dacă la punctul 3 aveţi observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Dacă la punctul 4 aveţi observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

La punctul 5? Mulţumesc.

Punctul 6. Mulţumesc.

Punctul 7. Mulţumesc.

Punctul 8. Mulţumesc.

Punctul 9. Mulţumesc.

Punctul 10. Mulţumesc.

Punctul 11. Mulţumesc.

Punctul 12. Mulţumesc.

Punctul 13. Mulţumesc.

Punctul 14. Mulţumesc.

Punctul 15. Mulţumesc.

Punctul 16. Mulţumesc.

Punctul 17. Mulţumesc.

Punctul 18. Mulţumesc.

Punctul 19. Mulţumesc.

Punctul 20. Mulţumesc.

Punctul 21. Mulţumesc.

Punctul 22. Mulţumesc.

Punctul 23. Mulţumesc.

Punctul 24. Mulţumesc.

Punctul 25. Mulţumesc.

Punctul 26. Mulţumesc.

Punctul 27. Mulţumesc.

Punctul 28. Mulţumesc.

Punctul 29. Mulţumesc.

Punctul 30. Mulţumesc.

Punctul 31. Mulţumesc.

Punctul 32. Mulţumesc.

Punctul 33. Mulţumesc.

Punctul 34. Mulţumesc.

Punctul 35. Mulţumesc.

Dacă este cineva care doreşte să susţină vreun amendament respins? Nu este. Vă mulţumesc.

Proiectul de lege trece la votul final.

Stimaţi colegi,

Vă supun atenţiei Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea şi ajutorul reciproc în cazul producerii dezastrelor, semnat la Budapesta la 9 aprilie 2003.

Din partea Comisiei pentru apărare, dau cuvântul domnului Virgil Popescu.

Domnul Virgil Popescu:

Vă mulţumesc.

Cu avizele favorabile de la Consiliul Legislativ şi Comisia juridică, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, sesizată pentru dezbatere şi avizare în fond, cu acest proiect de lege ordinară, a hotărât să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare proiectul de lege în forma prezentată de iniţiator.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Supun aprobării dumneavoastră, titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră articolul unic al legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Proiectul de lege trece la votul final.

Următorul pct.: Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Republica Austria, Republica Bulgaria, Republica Croaţia, Republica Cehă, Republica Ungaria, Republica Polonia, România, Republica Slovacă şi Republica Slovenia pentru promovarea cooperării în domeniul învăţământului superior în cadrul Programului de schimburi pentru studii universitare în Europa centrală (CEEPUS II), plus 2, semnat la Zagreb la 9 martie 2003.

Are cuvântul domnul profesor Anghel Stanciu, din partea Comisiei pentru învăţământ.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat Prezidiu,

Domnilor miniştri,

Comisia pentru învăţământ a aprobat, în unanimitate, Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Republica Austria, Republica Bulgaria, Republica Croaţia, Republica Cehă, Republica Ungaria, Republica Polonia, România, Republica Slovacă şi Republica Slovenia pentru promovarea cooperării în domeniul învăţământului superior, în cadrul programului de schimburi universitare în Europa centrală, semnat la Zagreb la 9 martie 2003.

Acordul a fost aprobat, deoarece, prin aceasta, creşte mobilitatea atât a studenţilor, cât şi a personalului. Este un prim pas pentru integrarea în spaţiul european a învăţământului superior, în virtutea procesului de la Bologna.

Vă rugăm să îl aprobaţi, în forma care v-a fost prezentată.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule profesor.

Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră art.1 al legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră art.2 al legii. Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Proiectul de lege trece la votul final.

Supun atenţiei dumneavoastră Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului-cadru de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, pentru finanţarea Proiectului pentru prevenirea catastrofelor naturale generate de inundaţii şi poluarea aerului, semnat la Bucureşti la 16 iulie 2003 şi la Paris la 25 august 2003.

Domnul Grigoraş, din partea Comisiei pentru buget-finanţe.

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a examinat Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului-cadru de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru finanţarea Proiectului pentru prevenirea catastrofelor naturale generate de inundaţii şi poluarea aerului, semnat la Bucureşti la 16 iulie 2003 şi la Paris la 25 august 2003, a întocmit raport favorabil, propune dezbaterea şi adoptarea în forma prezentată de iniţiator.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. O abţinere.

Art.1. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate.

Art.2. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate.

Art.3. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate.

Art.4. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate.

Art.5. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate.

Proiectul de lege trece la votul final.

Supun atenţiei dumneavoastră Proiectul de Lege pentru ratificarea "Acordului-cadru între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în nume propriu şi ca împuternicit al Fondului Special de Carbon" (Umbrella Agreement), din domeniul schimbărilor climatice, semnat la Bucureşti la 12 mai 2003 şi la Washington la 11 iunie 2003.

Are cuvântul domnul Grigoraş.

Domnul Neculai Grigoraş:

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a examinat Proiectul de Lege pentru ratificarea "Acordului-cadru între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în nume propriu şi ca împuternicit al Fondului Special de Carbon (Umbrella Agreement), din domeniul schimbărilor climatice, semnat la Bucureşti la 12 mai 2003 şi la Washington la 11 iunie 2003, a întocmit raport favorabil, propune dezbaterea şi adoptarea în forma prezentată de iniţiator.

S-au avut în vedere, la dezbatere şi adoptare în comisie, avizele favorabile ale Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, respectiv Consiliului Legislativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră articolul unic al legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate.

Proiectul de lege trece la votul final.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru ratificarea Scrisorii de Acord dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, în calitate de Agenţie de implementare a Facilităţii globale de mediu (FGM), privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată României, pentru pregătirea proiectului de diminuare a riscurilor în cazul producerii dezastrelor naturale şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă, semnată la Zagreb la 28 iulie 2003 şi la Bucureşti la 15 octombrie 2003.

Are cuvântul domnul deputat Grigoraş.

Domnul Neculai Grigoraş:

În urma examinării Proiectului de Lege pentru ratificarea Scrisorii de Acord dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, în calitate de Agenţie de implementare a Facilităţii globale de mediu (FGM), privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată României, pentru pregătirea proiectului de diminuare a riscurilor în cazul producerii dezastrelor naturale şi pregătire pentru situaţii de urgenţă, semnată la Zagreb la 28 iulie 2003 şi la Bucureşti la 15 octombrie 2003, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propune dezbaterea şi adoptarea acestuia în forma prezentată de iniţiator.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate.

Art.1. Vă mulţumesc. Unanimitate.

Art.2. Vă mulţumesc. Unanimitate.

Art.3. Vă mulţumesc. Unanimitate.

Art.4. Vă mulţumesc. Unanimitate.

Proiectul de lege trece la votul final.

Supun atenţiei dumneavoastră Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Kazahstan privind cooperarea în combaterea criminalităţii organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substanţe psihotrope şi precursori, a terorismului şi a altor infracţiuni grave, semnat la Astona la 9 septembrie 2003.

Are cuvântul domnul Timiş, din partea Comisiei juridice.

Domnul Ioan Timiş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Comisia juridică vă propune spre dezbatere şi adoptare acest proiect de lege, în forma prezentată de iniţiator.

În raport de obiect şi de conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră articolul unic al legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate.

Supun dezbaterii dumneavoastră Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Slovace privind navigaţia pe căile navigabile interioare, semnat la Bratislava la 5 martie 2003.

Are cuvântul, din partea Comisiei pentru industrii, doamna deputat Aurelia Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Slovace privind navigaţia pe căile navigabile interioare, semnat la Bratislava la 5 martie 2003.

Acest proiect de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Examinarea proiectului de lege a avut loc în şedinţa comisiei din data de 10 februarie, la dezbaterea proiectului au participat specialişti din cadrul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului. Este proiect de lege de competenţa decizională a Senatului.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Guvern.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate.

Articolul unic al legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate.

Proiectul de lege trece la votul final.

Supun dezbaterii dumneavoastră Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Croaţia privind transportul pe căile navigabile interioare, semnat la Zagreb la 26 mai 2003.

Doamna Aurelia Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Comisia a fost sesizată cu proiectul de lege, pentru avizare şi dezbatere în fond, acest proiect a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ, de asemenea avizat favorabil de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, a fost dezbătut în cadrul comisiei, în şedinţa din data de 10 februarie. Proiectul de lege este de competenţa decizională a Senatului.

În urma dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Guvern.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră articolul unic al legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate.

Proiectul de lege trece la votul final.

Supun atenţiei dumneavoastră Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului de aderare a Comunităţii Europene la Convenţia Internaţională privind cooperarea pentru siguranţa navigaţiei europene, EUROCONTROL, din 13 decembrie 1960, astfel cum a fost modificată de mai multe ori, iar apoi, armonizat prin Protocolul din 27 iunie 1997, adoptat la Bruxelles la 27 iunie 1997, semnat la Bruxelles la 8 octombrie 2002.

Are cuvântul doamna Aurelia Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Comisia pentru industrii a fost sesizată în data de 3 februarie, cu acest proiect de lege, pentru avizare şi dezbatere în fond. Proiectul are aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, de asemenea de la Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Proiectul de lege a fost discutat în şedinţa comisiei din data de 10 februarie. La dezbatere au participat specialişti din cadrul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.

În urma dezbaterii, membrii comisiei propun aprobarea cu modificări a proiectului de lege.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră articolul unic.

Domnul Dan Banciu (din loja Guvernului):

Am o observaţie.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

O observaţie. Vă rog.

Domnul Dan Banciu (consilier, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului):

Aşa cum s-a sesizat şi la comisie, s-a strecurat o eroare materială în titlu. Este vorba de "siguranţa navigaţiei aeriene EUROCONTROL", nu "Europene EUROCONTROL", atât în titlu, cât şi în articolul unic.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Cine este pentru? Mulţumesc. Unanimitate.

La articolul unic, de asemenea, cu evitarea erorii materiale care s-a produs, cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Proiectul de lege trece la votul final.

Stimaţi colegi,

Vreau să vă mai fac şi un anunţ: la Comisia pentru administraţie este Legea pentru restructurarea Guvernului. Am rugămintea, dacă aveţi amendamente, să le depuneţi, până mâine dimineaţă, la Comisia pentru administraţie publică.

Vă mulţumesc.

În continuare, supun atenţiei dumneavoastră Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale.

Lucrăm pe raportul Comisiei de mediere.

La punctul 1 este propus textul Camerei Deputaţilor.

Cine este pentru? Se adoptă punctul 1.

La punctul 2, avem un text comun.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Proiectul de Lege privind aprobarea ordonanţei trece la votul final.

Supun atenţiei dumneavoastră Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.108/2003 pentru desfiinţarea închisorii contravenţionale.

Lucrăm pe raportul Comisiei de mediere.

La punctul 1, avem textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La punctul 2, textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La punctul 3, de asemenea, textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate.

Punctul 4, textul Senatului.

Cine este pentru? Unanimitate.

Punctul 5, textul Senatului.

Cine este pentru? Unanimitate.

Raportul trece la votul final.

Supun atenţiei dumneavoastră Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.102/2003 privind modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.43/2002 privind Parchetul Naţional Anticorupţie.

Lucrăm pe raportul Comisiei de mediere.

La articolul unic, avem textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La punctul 2, avem, de asemenea, textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate.

Stimaţi colegi,

Vă supun atenţiei Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.184/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum şi pentru stabilirea unor măsuri pentru accelerarea aplicării acesteia şi a Ordonanţei de urgenţă nr.94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.501/2002.

În raportul Comisiei de mediere, la punctul 1, avem textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Raportul trece la votul final.

Vă supun atenţiei Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.77/2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare.

În Raportul Comisiei de mediere, la punctul 1, avem textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate.

La punctul 2, de asemenea, textul Senatului.

Cine este pentru? Unanimitate.

La punctul 3, textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate.

Punctul 4, textul Senatului.

Cine este pentru? Unanimitate.

Punctul 5, textul Senatului.

Cine este pentru? Unanimitate.

Punctul 6, textul Senatului.

Cine este pentru? Unanimitate.

Punctul 7, textul Senatului.

Cine este pentru? Unanimitate.

Punctul 8, textul Senatului. Unanimitate.

Raportul Comisiei de mediere trece la votul final.

Supun atenţiei dumneavoastră Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea art.1 din Legea nr.147/2000 privind reducerile acordate pensionarilor pentru transportul intern.

La proiectul Comisiei de mediere, la punctul 1, avem un text comun.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate.

La punctul 2, avem textul Senatului.

Cine este pentru? Unanimitate.

Raportul trece la votul final.

Supun atenţiei dumneavoastră Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.96/2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă.

Lucrăm pe textul Comisiei de mediere.

La punctul 1, textul Camerei Deputaţilor.

La punctul 2, textul Camerei Deputaţilor.

La pct.3 textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Unanimitate.

La pct.4 textul Camerei Deputaţilor, nu se mai votează.

Raportul trece la votul final.

Supun atenţiei dumneavoastră propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.92/1992 privind organizarea judecătorească, cu modificările şi completările ulterioare.

Domnul Timiş, vă rog.

Domnul Ioan Timiş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Propunerea legislativă vizează perfecţionarea cadrului legislativ privind organizarea judecătorească în scopul delimitării mai clare a magistraţilor de funcţionarii publici, a asigurării independenţei judecătorilor şi a corelării dispoziţiilor Legii nr.92/92 cu celelalte acte normative.

Legea privind organizarea judiciară şi proiectul de Lege privind statutul magistraţilor se află în dezbatere la Comisia juridică a Camerei Deputaţilor. De asemenea, se află în stadiul de finalizare pentru trimiterea la Parlament şi un act normativ privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii. Reprezentanta Ministerului Justiţiei a mai precizat în cadrul comisiei că toate aceste iniţiative legislative au un conţinut mult mai complex cuprinzând şi alte reglementări vizate de iniţiativa legislativă supusă dezbaterii.

Faţă de cele menţionate, membrii comisiei au hotărât respingerea propunerii legislative. În raport de conţinutul şi obiectul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog, domnule Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Dacă urmăriţi cu atenţie ordinea de zi cu privire la toate proiectele care sunt supuse dezbaterii, veţi constata pe grupe că 3 sau 4 grupe, depinde cum le veţi forma, sunt propuse spre respingere pentru unul şi acelaşi considerent şi anume că la comisiile de specialitate, în speţă Comisia juridică se află în dezbatere un proiect de lege, nu vreau să spun care prioritate, pentru că este al Guvernului, dar un proiect de lege-cadru care reglementează întreaga materie.

Punctul de vedere este pe jumătate corect, desigur că în aceste condiţii nu putem să apreciem asupra acestor proiecte de lege, dar, în acelaşi timp, existenţa unui proiect de abia în dezbatere nu poate să fie opusă ca motiv nici juridic şi nici logic unei respingeri.

Eu vă propun ca la toate aceste proiecte de lege care există o atare motivaţie să se retrimită proiectul de lege la comisie pentru a fi discutat, rediscutat concomitent cu proiectul de lege care există acolo în discuţie şi care, fără îndoială, formează textul cadru. În aceste condiţii, iniţiatorul va aprecia dacă e vorba de un amendament pe care-l susţine sau îşi susţine în continuare proiectul de lege. Cred că aceasta este soluţia corectă. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Bolcaş, mă iertaţi că vorbesc de aici de la microfon, soluţia dumneavoastră este corectă pe fond, dar dacă nu o respingem şi o retrimitem, pe urmă când luăm iniţiativa legislativă tot trebuie să o punem în discuţie. Este înregistrată.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Desigur, dar dacă o retrimitem, atunci avem motivaţia juridică a concomitenţei apariţiei celor două proiecte pe ordinea de zi. Acuma, eu nu pot să resping ceva ce am pentru cioara de pe gard.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

De acord. Propunem retrimiterea la comisie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Supun atenţiei dumneavoastră propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea unor prevederi din Cartea II, titlul I din Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. Domnul Timiş.

Domnul Ioan Timiş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea unor prevederi din Cartea II, titlul I din Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare, cu referire la declaraţia de avere, în sensul introducerii unei declaraţii speciale de avere confidenţiale care să completeze declaraţia publică de avere prevăzută de lege.

De asemenea, se propune publicarea în mod obligatoriu a declaraţiei publice de avere atât pe pagină de internet a autorităţilor respective cât şi în Monitorul Oficial al României, partea a III-a. În conformitate cu prevederile art.60 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, comisia a examinat propunerea legislativă în prezenţa domnului deputat Andrei Chiliman, în calitate de iniţiator. Cu ocazia dezbaterii propunerii legislative, membrii comisiei au constatat că introducerea unei declaraţii de avere suplimentare cu caracter secret contravine scopului declarat al iniţiativei cât şi cerinţelor de transparenţă instituite în viaţa politică şi publică din România.

Referitor la publicarea declaraţiei de avere atât pe internetul autorităţilor publice, al instituţiilor publice centrale, cât şi în Monitorul Oficial al României partea a III-a, membrii comisiei consideră că o asemenea modalitate nu se justifică sub aspectul costurilor.

În ceea ce priveşte declaraţiile de avere, s-a reiterat faptul că deja prin Ordonanţa de urgenţă nr.40/2003 s-au modificat dispoziţiile din Legea 161/2003 privitoare la declaraţiile de avere, asigurându-se toate garanţiile pentru realizarea unei transparenţe maxime în declararea averilor persoanelor care deţin funcţii sau demnităţi publice.

Faţă de aceste considerente, membrii comisiei vă propun respingerea propunerii de lege. În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc. Dacă sunt comentarii? Dacă nu, trimitem propunerea legislativă la votul final. Mulţumesc.

În continuare, vă supun atenţiei propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. Domnule Timiş, vă rog.

Domnul Ioan Timiş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia a examinat această propunere legislativă şi propune Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr.161.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc. Dacă aveţi comentarii? Nefiind comentarii, proiectul de lege se trimite la votul final.

În continuare, avem proiectul de Lege pentru completarea art.325 din Codul Penal. Codul Penal din câte ştiu se discută acum. Domnul Bolcaş, mai ţineţi-ne o dată lecţia ca să fim de acord.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Daţi-mi voie să rezum pentru acest proiect de lege şi pentru următoarele două care vizează modificarea şi completarea Codului Penal; chiar în această clipă, la Comisia juridică, de la care cu regret lipsesc, se discută proiectul noului Cod Penal. V-aş ruga, pentru toate trei să acceptăm aceeaşi soluţie de retrimitere. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc. Suntem de acord.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Următoarea propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Codului Penal, o trimitem la comisie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Unanimitate.

Următoarea, de asemenea, este o propunere legislativă pentru modificarea art.169 şi 298 din Codul Penal.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

S-a retrimis la comisie.

Următoarea este o propunere legislativă privind răspunderea vânzătorului pentru bunurile de consum comercializate şi garanţiile comerciale asociate acestora, caracter ordinar. Are cuvântul domnul Timiş.

Domnul Ioan Timiş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Comisia juridică vă propune respingerea iniţiativei legislative privind răspunderea vânzătorului pentru bunurile de consum comercializate şi garanţiile comerciale asociate acestora.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Am înţeles. Dacă sunt comentarii la această propunere? Nefiind, trimitem proiectul de iniţiativă legislativă la votul final mâine.

Următoarea propunere legislativă priveşte modificarea Legii nr.112 din 25 noiembrie 1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului. Domnul Timiş. Vă rog.

Domnul Ioan Timiş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia juridică vă propune, cu unanimitate de voturi, respingerea propunerii privind modificarea Legii nr.112.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc. Dacă sunt comentarii la proiectul de lege? Citiţi motivele, are dreptate doamna Muscă, fiţi mai concret, vă rog eu frumos.

Domnul Ioan Timiş:

Eu am crezut, domnule preşedinte, că raportul este în mâna tuturor deputaţilor şi pentru...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Este, dar e bine totuşi să se înregistreze.

Domnul Ioan Timiş:

În urma examinării iniţiativei legislative, a avizului Consiliului Legislativ, a punctului de vedere al Guvernului şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiei, precum şi de către invitaţi, s-au constatat următoarele.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare abrogarea alin.8 al art.9 din Legea 112/1995 care prevede o interdicţie temporară de înstrăinare a imobilelor cumpărate de chiriaşi în baza acestei legi. Instituirea unei limite în exercitarea dreptului de proprietate prin lege nu contravine prevederilor art.44 alin.1 din Constituţia României, republicat.

Soluţia interzicerii înstrăinării pe o perioadă limitată de 10 ani de la data cumpărării imobilelor cu destinaţia de locuinţe vândute chiriaşilor a fost determinată de condiţiile avantajoase acordate la dobândirea acestora. Faţă de un asemenea regim, acestea ar fi uşor supuse operaţiunilor speculative, fapt ce ar fi dus la deturnarea scopului Legii 112/1995. Acestea sunt constatările Comisiei juridice. Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc. Dacă mai sunt comentarii? Nefiind comentarii, proiectul de lege merge la votul final cu propunerea de respingere din partea Comisiei juridice.

Următorul proiect de lege privind asistenţa judiciară gratuită. Domnule Timiş, vă rog, scurt. Dacă nu aveţi raportul, vi-l dăm noi.

Domnul Ioan Timiş:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Comisia juridică vă propune respingerea propunerii legislative privind asistenţa judiciară gratuită.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc. Sunt comentarii? Doamna Muscă, vă rog.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Am rugămintea totuşi să respectăm procedura parlamentară. O comisie trebuie să-şi prezinte raportul, nu numai să spună că respinge sau admite proiectul de lege. Trebuie să-şi prezinte raportul, este o chestiune elementară. Vă rog frumos, pentru orice respingere sau admitere, să-şi prezinte comisia raportul.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, doamna Muscă, aşa vom face.

Vă rog, domnule Timiş, prezentaţi raportul. Domnul Bolcaş, staţi puţin.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

În loc de orice fel de raport, vă rog să luaţi act că a sosit de la Senat în forma adoptată de Senat, proiectul de Lege privind organizarea avocaturii. Vă solicit retrimiterea la comisie ca să se discute concomitent. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc. Domnule Timiş, vă rog citiţi raportul.

Domnul Ioan Timiş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art.89 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică a fost sesizată spre dezbatere în fond cu propunerea legislativă privind asistenţa judiciară gratuită. Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a dat un aviz negativ, Guvernul în punctul său de vedere a precizat că nu susţine adoptarea acestei iniţiative.

Analizând propunerea legislativă, membrii comisiei au apreciat că aceasta nu poate fi acceptată, deoarece acordarea competenţei de a soluţiona o asemenea cerere consiliilor locale, care sunt organe ale administraţiei publice locale, ar aduce atingere principiilor constituţionale referitoare la separarea puterilor în stat şi la înfăptuirea justiţiei de către instanţele judecătoreşti.

Potrivit art.25 alin.1 din Legea 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare, sumele realizate din încasarea taxelor judiciare de timbru constituie venituri la bugetul de stat. Prin aplicarea art.4 din această iniţiativă, acţiunile şi cererile introduse de persoanele care beneficiază de asistenţă judiciară gratuită, ar urma să fie scutite de plata taxei de timbru, ceea ce ar însemna micşorarea unor venituri bugetare, or, art.10 alin.2 din Legea 72/1996 privind finanţele publice cu completările ulterioare prevede ca atunci când în cursul execuţiei bugetare se fac propuneri de elaborare a unor acte normative a căror aplicare atrage micşorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, iniţiatorii au obligaţia să prevadă şi mijloacele necesare acoperirii golului de venituri sau sporului de cheltuieli, prevedere care lipseşte din textul propunerii legislative. Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră propunerea domnului Bolcaş.

Cine este pentru retrimiterea la comisie? Vă mulţumesc.

Unanimitate.

Supun atenţiei dumneavoastră propunerea legislativă privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea instanţelor pentru minori. Domnule Timiş, vă rog să citiţi raportul.

Domnul Ioan Timiş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

această propunere legislativă, Consiliul Legislativ a avizat-o favorabil, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat favorabil această propunere legislativă, Guvernul României a transmis punctul său de vedere prin care a precizat că nu susţine promovarea acestei propuneri legislative.

Propunerea legislativă are ca obiect reglementarea, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea instanţelor pentru minori. La lucrările comisiei au fost ca invitaţi membri din partea Ministerului de Justiţie care au adus la cunoştinţa membrilor comisiei faptul că în dezbaterea Senatului există deja proiectul de Lege pentru organizarea judiciară şi proiectul de Lege privind statutul magistraţilor. De asemenea, se află în stadiul de finalizare pentru trimiterea la Parlament şi un act normativ privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii.

Faţă de cele menţionate, considerăm că este necesară o reglementare unitară în domeniu, membrii comisiei au hotărât în unanimitate de voturi respingerea propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc. Doamna Mona Muscă Octavia.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ştim cu toţii că se poartă, în toată Uniunea Europeană, Tribunalul pentru minori. În această situaţie şi ţinând cont de faptul că există alte propuneri legislative care vin în întâmpinarea acestui proiect de lege, normal este ca toate aceste propuneri legislative să se judece împreună.

Drept urmare, nu văd de ce să respingem noi acuma o propunere legislativă de care este nevoie şi care poate veni cu completări favorabile pentru proiectele de lege, care înţeleg că sunt acuma în discuţie la Senat şi urmează să vină şi la Cameră. Nu mi se pare normal, mai ales că există precedentul prin care, aşa cum spunea foarte bine domnul Bolcaş, atunci când avem situaţii în care o iniţiativă legislativă se adună cu alte iniţiative legislative, nu o respingem, ci, din contră, aşteptăm să-i vină rândul să fie judecate împreună, conform Regulamentului. Drept urmare, propun întoarcerea la comisie până când vin şi textele de la Senat cu propunerile de acolo pe această temă. Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Eu nu propun întoarcerea, vă propun retrimiterea la comisie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vroiaţi să faceţi aceeaşi propunere domnule Bolcaş, da? Sau să vă explicaţi votul.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vroiam să spun numai că mă simt deosebit de onorat că un parlamentar de talia doamnei Mona Muscă mi-a preluat ideile şi îi mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Supun atenţiei dumneavoastră propunerea legislativă pentru modificarea prevederilor art.4 alin.1 a Legii nr.9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului între România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940. Domnul Timiş.

Domnul Ioan Timiş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

La această propunere legislativă avem avizul negativ al Consiliului Legislativ, de asemenea, avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi avizul favorabil al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice.

Membrii Comisiei juridice au examinat propunerea legislativă privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940. Reprezentantul iniţiatorilor, domnul deputat Dan Brudaşcu, Grupul parlamentar al PRM deşi invitat să participe la dezbateri, nu a fost prezent. Obiectul de reglementare al iniţiativei legislative îl constituie modificarea prevederilor art.4, alin.1 din Legea nr.9/1998. După examinarea propunerii legislative, a expunerii de motive la aceasta, a avizului negativ şi a punctului de vedere al Guvernului, membrii comisiei s-au pronunţat împotriva adoptării acestei iniţiative legislative.

În consecinţă, vă propunem respingerea propunerii legislative. Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Mardari, vă rog.

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Legea nr.9/1998 se referă la refugiaţii din Cadrilater, cărora li se acordă compensaţii pentru bunurile rămase în Bulgaria. Deşi această lege a intrat în vigoare de peste 5 ani, mai există cetăţeni care nu au reuşit să-şi depună în termenul legal cererile însoţite de actele doveditoare. Propunerea mea legislativă şi a colegului Brudaşcu prevede să le mai acordăm o şansă prin decalarea termenului de acceptare a dosarelor până la 30 iunie a.c.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a dat un aviz de principiu favorabil. Nu înţeleg atitudinea Comisiei juridice, unde a avut loc dezbaterea pe fond. Propunerea legislativă, deşi conţine un singur articol, a stat la această comisie un an de zile, din februarie 2003 până în prezent. După o analiză continuă şi îndelungată, membrii comisiei au decis să întocmească raport de respingere.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă rog să aprobaţi retrimiterea propunerii legislative la Comisia juridică. Se pare că mai este necesar ceva timp pentru ca membrii acestei comisii să ia o decizie corectă, justă şi mai ales umană. Argumentele ar fi următoarele:

l - statul bulgar a plătit statului român despăgubirile pentru bunurile rămase în Cadrilater;

2 - s-au rezolvat prea puţine dosare din cele peste 5000 depuse până în prezent şi ca urmare, nu mai contează câteva sute care se vor mai depune şi,

3 - deşi am rugat secretariatul Comisiei juridice să fiu chemat la dezbaterea pe fond, nu s-a întâmplat acest lucru. Astăzi s-a făcut referire că a fost chemat domnul Dan Brudaşcu, dar eu zic că fiind şi eu iniţiator la această propunere legislativă, era cazul să fiu chemat, cu atât mai mult cu cât am vorbit la secretariat. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc. Domnul Brudaşcu.

Domnul Dan Brudaşcu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu aş dori doar să atrag atenţia asupra următorului aspect foarte important. Până în momentul de faţă au fost rezolvate efectiv un număr de 960 de cazuri din cele 5000 depuse şi din evidenţele obţinute cu prilejul documentării ar mai fi până în acest moment în jur de 35.000 de cereri care ar trebui să fie puse de către cei care sunt îndreptăţiţi să beneficieze de compensaţii.

Eu înţeleg reţinerea pe care a avut-o şi Guvernul, pe care au avut-o pe cale de consecinţă şi o serie de comisii care au avut drept de aviz, cu atât mai mult cu cât am putut constata că în bugetele de stat pe anii 2001, 2002, 2003 şi 2004 nu au fost prevăzute capitole distincte din care să se asigure compensaţii pentru persoanele din această categorie. Evident, însuşindu-ne punctul de vedere oarecum justificat al Comisiei juridice, vom reformula această propunere legislativă în sensul de a cere instituirea unui nou termen de circa 12 luni, pentru ca toate persoanele interesate să-şi poată depune cererile respective.

Mai atragem atenţia asupra unui alt aspect foarte important. Comisiile judeţene şi Comisia municipiului Bucureşti nu a mediatizat suficient nici măcar prin afişare la sediile lor de competenţă prevederile acestei legi pentru ca populaţia interesată să poată, în termenele prescrise de lege, să îşi depună dosarele cu actele doveditoare.

De asemenea, ar trebui luate măsuri pentru ca şi direcţiile judeţene ale arhivelor statului să reacţioneze mai rapid la solicitările pe care le depun cetăţenii, să nu aştepte luni de zile pentru a-şi obţine documentele din care să rezulte calităţile pe care le presupune obţinerea acestor compensaţii. Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc. Doamna Muscă.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Probabil că marea majoritate dintre noi care au circumscripţii, mai ales în sudul ţării, au primit foarte multe cereri de genul acesta; memorii, ş.a.m.d. Eu personal cred că am vreo 50 la ora actuală. Pentru toate am făcut hârtii şi le-am trimis celor care ar fi urmat să rezolve problema. Vreau să vă spun că în cele mai multe cazuri ni s-a răspuns că nu mai există temei legal, exact pentru că s-a depăşit termenul şi - mă rog - cei care nu şi-au luat drepturile până acuma nu şi le mai pot cere.

Partea neplăcută este că oamenii aceştia habar nu au avut că au asemenea drepturi. Deci, legea nu a fost adusă la cunoştinţa publicului. Sigur, o să spuneţi că necunoaşterea legii nu absolvă pe nimeni. Da, dar pe de altă parte, şi faptul că oamenilor nu li se spune care sunt drepturile lor, iarăşi nu este corect şi atunci cred că asta rezolvă problema, mai ales că mai sunt câteva sute, cred eu, de persoane care sunt în situaţia aceasta. Altfel, am discrimina persoanele care şi-au luat drepturile de persoanele care nu pot să ajungă la drepturile lor. Cred că puteţi avea îngăduinţa s-o retrimitem la comisie şi să încercăm să determinăm comisia să înţeleagă că este vorba de câteva persoane, nu multe, care merită să intre în drepturi ca toţi ceilalţi care au fost în rând cu ei.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. domnul Timiş.

Domnul Ioan Timiş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Poate că ceea ce propune iniţiatorul, este adevărat, trebuie să recunoaştem prin multitudinea luărilor de cuvânt din această sală. Dar, iniţiatorul dacă venea la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi putea constata şi putea găsi soluţia pe care domnia-sa însuşi a găsit-o aici în această sală de a veni cu altă propunere, nu de modificare a unui articol din lege, pentru că aici ne aflăm în faţa a două situaţii.

Prima este faptul că iniţiatorii au calculat greşit termenul de intrare în vigoare a legii, o dată a mai fost prorogat acest termen de către Guvern, tocmai ţinând cont de situaţia în care se află aceşti cetăţeni. Invocarea doamnei Muscă a faptului că legea trebuia să fie adusă la cunoştinţă publică, ea a fost adusă la cunoştinţă publică, nu este vina Parlamentului că aceşti cetăţeni nu au ştiut. Dincolo de aceste observaţii mai este şi observaţia următoare. Nu puteam să acceptăm ceea ce ne propun iniţiatorii, pentru că norma care a instituit acest drept şi-a încetat efectele în anul 1999. Au trecut 4 ani şi nu puteam să venim cu o prorogare asupra unui termen, asupra unei norme care şi-a încetat efectul. Aceasta este explicaţia.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc. Domnul Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Problema este simplă şi pur formală. Toată lumea îşi dă seama că există nişte drepturi şi oamenii trebuie să şi le recupereze. Problema formală este: prelungim sau constituim un nou termen de depunere? Nu se poate formal juridic, decât să instituim un nou termen de depunere.

Mă miră inflexibilitatea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi în asemenea situaţie, în condiţiile în care se poate rezolva operativ şi elegant această problemă.

Aduc aminte reprezentantului inflexibil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi că până acum de vreo 6 ori s-a prorogat termenul prevăzut de Legea nr.10 ca toţi escrocii să-şi facă rost de acte de casă. Dar oameni aceştia care au suferit până acum, şi care sunt într-adevăr nişte oameni simpli, nu pot să-şi constituie un drept când noi putem să-l acordăm. Există un principiu în meseria pe care o practic: "orice lege şi orice poziţie trebuie interpretată în sensul în care îşi produce efectele şi nu în condiţiile în care le opresc efectele benefice pentru oameni". Vă rog să retrimiteţi.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Bolcaş, fiind şi un membru de vază al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, cred că a făcut acest apel şi în rândul colegilor în cadrul şedinţei când s-a discutat proiectul de lege.

Doamna Muscă are dreptate că n-a fost proiectul lege mediatizat, că a fost dat în 1998 dată şi era domnul Stoica ministrul justiţiei atunci, şi nu prea s-a ocupat de problemă, ştiţi?

Vă rog, domnule Bolcaş?

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

O singură nedumerire lexicală. Sunt membru de "bază" sau sunt membru de "vază"?

Domnul Viorel Hrebenciuc:

De vază am spus!

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Doamna Mona Muscă.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Dacă vreţi să spuneţi că domnul Stoica este vinovat, nu cred că e adevărat, pentru că nu Ministerul Justiţiei trebuie să mediatizeze legile. Dar, dacă vreţi să spuneţi că suntem noi vinovaţi cu toţii, inclusiv şi puterea şi opoziţia de pe vremea aceea, sunt de acord cu dumneavoastră.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Dacă îmi aduc aminte bine, era o lege a transparenţei...

Era totuşi apanajul puterii de pe vremea aceea să facă legea cunoscută, dar neavând Legea transparenţei pentru că n-a putut s-o dea la vremea respectivă, Legea transparenţei a venit mult mai târziu în 2001, aşa cred că aveţi şi o scuză, nu vă fac cu o intenţie.

Deci eu vă propun să instituim un nou termen. Domnule Timiş, vă rog.

Domnul Ioan Timiş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aici nu cred că este vorba de inflexibilitatea mea personală, ci şi de inflexibilitatea legii pe care domnul Bolcaş o cunoaşte foarte bine. Domnia sa a uitat un lucru că i-am spus domnului Brudaşcu că dacă era la comisie putea să găsească soluţia, aceea de a institui un nou termen. Care vi se pare soluţia corectă?

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Trimitem la comisie şi instituim un nou termen. Vă mulţumesc.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vă supun atenţiei Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.115/1996 privind declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţii de conducere, modificată prin Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi media de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.

Domnul Timiş citeşte raportul comisiei.

Domnul Ioan Timiş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Consiliul Legislativ a avizat favorabil această iniţiativă, Guvernul a precizat că nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative. Cu ocazia dezbaterilor propunerii legislative, membrii comisiei au constatat că, potrivit art.15 alin.2 din Constituţie, legea dispune numai pentru viitor. Şi, prin urmare, nu poate fi stabilită obligaţia legală pentru persoane care nu beneficiază de drepturi corelative, respectiv pentru o persoană care în prezent nu mai are calitatea de demnitar, magistrat sau funcţionar public sau care nu mai deţine o funcţie de conducere ori de control.

Faţă de aceste considerente, membrii comisiei au hotărât cu majoritatea de voturi să vă propună respingerea propunerii legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

comentarii?

În afară de doamna Muscă, mai vrea cineva?

Doamna Muscă, vă rog.

Doamna Octavia Monica Muscă:

Vreau doar să pun o întrebare comisiei sau, mă rog, domnului deputat Timiş, aici de faţă.

Dumneavoastră spuneţi că legea nu putea să-i cuprindă şi pe cei care nu mai sunt demnitari acum. Vreau doar atât să vă întreb, e chiar întrebare, nu e inclus răspunsul în întrebarea mea, nu e retorică. Vreau să vă întreb dacă nu putea iniţiativa aceasta legislativă să se refere la cei care sunt acum în funcţiune, da? şi, respectiv, cei care vor fi de acum în funcţiune?

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, domnul Timiş.

Domnul Ioan Timiş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu am înţeles prea bine şi lucrul acesta nu pot să-l ştiu eu, ci iniţiatorul.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Iniţiatorul este domnul Boc care văd că nu este aici, îmi pare rău.

Proiectul de lege trece la votul final.

Vă rog, doamna Muscă, dumneavoastră din partea iniţiatorului sau ca dezbateri generale?

Doamna Octavia Monica Muscă:

Nu, din partea mea.

Domnule Timiş, din câte ştiu eu, cel puţin la Comisia de cultură, arte şi mass-media, nu trebuie să întreb neapărat iniţiatorul. După ce s-a discutat un proiect de lege în Comisia de cultură, comisia şi respectiv membrii ei ştiu foarte bine ce se putea, ce nu se putea, ce era admisibil de acolo, ce nu era de admis şi aşa mai departe. Deci, eu aşteptam de la dumneavoastră un răspuns competent, chiar dacă nu e iniţiatorul aici. Nu trebuie să întrebi iniţiatorul dacă nu se putea rezuma proiectul acela de lege, iniţiativa legislativă, la cei care sunt acum în funcţiune şi de acum înainte. Nu înţeleg de ce dumneavoastră nu puteţi da răspunsul. Orice lege care trece prin comisia de cultură şi dumneavoastră o să ne puneţi întrebarea, oricare din comisia de cultură vă poate da răspunsul, părerea comisiei sau părerea lui ca membru al acestei comisii.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Bolcaş, vă rog, salvaţi-mă.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă cer scuze, dar e vorba de o problemă de procedură. Sigur că între noi există dispute fundamentate şi pe diferenţieri de opinie politică, şi de opinii în materie şi eventual, pur şi simplu, pe diferenţieri umane, dar nu cred că este colegial şi deontologic să iei la întrebări pe un deputat, aşa cum fac ziariştii care stau pe hol şi ne întreabă dacă astăzi este ziua de luptă împotriva SIDA sau pentru nefumători. Nu mi se pare colegial acest procedeu, îl rog pe domnul deputat Timiş ca să nu răspundă, cel puţin din demnitate, pentru că, într-adevăr, modul în care poate fi limitat sau nu poate să fie limitat un proiect legislativ prin sfera de cuprindere a obiectului, este atributul exclusiv al iniţiatorului.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Propunerea legislativă merge la votul final pentru respingere.

Vă supun atenţiei Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea unor prevederi ale Legii nr.70/1991 privind alegerile locale.

Sunt acum vreo 3-4 legi care urmează, care ţin de alegerile locale şi, ştiţi foarte bine, că aţi aprobat înfiinţarea unei comisii pentru întocmirea legilor electorale. Comisia şi-a şi făcut datoria, a ţinut cont de toate propunerile, altfel încât cred că propunerea Comisiei juridice, de respingere a acestor iniţiative, este cea corectă, în contextul în care toate partidele am fost de acord - Legea alegerilor locale, aproape am avut consens pe toate articolele. Astfel încât vă propun să trecem la votul final acest proiect de lege. Şi, următoarele... Următorul proiect de lege este în aceeaşi situaţie. Dacă aveţi observaţii sau discuţii? Nu sunt. Trecem la vot.

De la pct.38, de asemenea.

Pct.39 merge de asemenea, la vot cu respingere.

Pct.40 la fel, sunt punctele din ordinea de zi.

Pct.41, de asemenea, şi pct.42 de asemenea, că intră şi acesta în discuţie. Pct.43, de asemenea. Pct.44, de asemenea.

La pct.45 avem Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2003, pentru modificarea art.40 din Legea nr.41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune.

Din partea Comisiei pentru cultură, este cineva? Doamna Mona Muscă. Mai este cineva aici, în afară de dumneavoastră? Dacă nu, vă dau raportul să-l citiţi. Deci, vă declinaţi competenţa, ca să înţeleg eu?

Doamna Octavia Monica Muscă:

Domnule preşedinte, citesc raportul.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog eu, să-l citiţi, ca să putem să-l respingem liniştiţi.

Doamna Muscă are cuvântul.

Doamna Octavia Monica Muscă:

Ţin să vă spun dinainte, să nu îndrăzniţi să puneţi întrebări că domnul Bolcaş a spus că nu e voie în Parlament să pui întrebări.

Mi se pare ieşit în afara regulamentului. Cum să nu pui întrebări? Mai ales aici pui întrebări.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Nu aţi înţeles, doamnă deputat.

Doamna Octavia Monica Muscă:

Domnul Bolcaş, atât înţeleg eu.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Am rugămintea să numai interveniţi din sală, vă dau eu cuvântul.

Doamna Octavia Monica Muscă:

Este vorba de un raport suplimentar asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2003 pentru modificarea art.40 din Legea nr.41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune.

Comisia a reluat dezbaterea proiectului de lege, ceea ce înseamnă că el a mai fost dezbătut o dată la comisie că a fost retrimis din plenul Camerei spre comisie şi s-a dezbătut a doua oară. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art.31 alin.5 din Constituţia României. La lucrările comisiei au fost prezenţi 16 deputaţi din totalul de 19 ai comisiei, raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitatea voturilor celor prezenţi în sală în momentul votării, adică 11 voturi pentru.

În urma dezbaterii, Comisia pentru cultură arte şi mijloace de informare în masă propune respingerea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2003 pentru modificarea art.40 din Legea nr.41/1994.

Comisia a propus respingerea proiectului de lege constatând că Ordonanţa Guvernului nr.19/2003 a fost abrogată în mod explicit prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2003 şi propune adoptarea următorului text: "Lege privind respingerea Ordonanţei Guvernului nr. 18/2003 pentru modificarea art.40 din Legea 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune," şi urmează articolul prin care se propune respingerea ordonanţei pentru că ea, de fapt, a fost abrogată printr-o altă ordonanţă care deja a intrat în funcţiune.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu, doamna Muscă.

Proiectul de lege va merge la votul final.

Vă mulţumesc.

În continuare, avem Propunerea legislativă privind scutirea de taxe notariale şi de intabulare a persoanelor care dobândesc proprietăţi imobiliare şi mobiliare de la statul român.

Domnul Bleotu.

Domnul Vasile Bleotu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În urma examinării Propunerii legislative privind scutirea de taxe notariale şi de intabulare a persoanelor care dobândesc proprietăţi mobiliare şi imobiliare de la statul român, în şedinţa din 17 decembrie 2003, comisia a constatat că prevederile cuprinse în actul normativ nu mai sunt de actualitate, întrucât începând cu data de 1 ianuarie 2004 a intrat în vigoare noul Cod fiscal, iar toate prevederile referitoare la impozitul pe venit au fost abrogate, acestea fiind cuprinse în noua reglementare fiscală.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul Brudaşcu.

Domnul Dan Brudaşcu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Trebuie să constatăm că cele afirmate sunt doar parţial color. O spun, pentru că în noul cod fiscal nu se fac reglementările corespunzătoare problematicii pe care noi o abordăm.

În primul şi în primul rând, scopul pentru care am iniţiat această lege este de a se veni în sprijinul cetăţenilor care din diverse motive în perioada 1948-1989 şi-au pierdut bunurile personale, constând în apartamente, case, terenuri agricole, terenuri forestiere etc. Dacă s-ar fi citit cu atenţie conţinutul acestui text s-ar fi văzut că noi voiam asemenea scutiri de taxe notariale şi de intabulare numai pentru situaţiile în care avem de-a face cu suprafeţe de până la 10 ha sau în situaţiile în care este vorba de restituirea unui singur apartament şi, de asemenea, pentru terenurile forestiere, tot aşa până la 10 ha. Şi o casă sau un apartament sau imobil cu destinaţia de locuinţă.

Noi apreciem că această situaţie se impune cu cât este un fapt recunoscut. Sistemul administrativ, în momentul de faţă, se dovedeşte a fi destul de greoi, necesităţile pentru rezolvarea acestor probleme impun celor în drept eforturi deosebite şi, de aceea, noi am considerat că ar fi necesar să se acorde aceste facilităţi persoanelor care şi-au pierdut proprietăţile nu din vina lor, ci datorită sistemului politic al perioadelor anterioare.

Mai menţionez că, în materie, această propunere legislativă beneficiază de avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi prin urmare cred că cel puţin Consiliul Legislativ, dacă cei în cauză, recte noi, nu am cunoscut aceste elemente, era în cunoştinţă deplină în cauză vizavi de suportul legal al unei asemenea solicitări.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul Bleotu.

Domnul Vasile Bleotu:

Domnule preşedinte,

Comisia consideră că prin noul Cod fiscal care se armonizează cu legislaţia europeană se face o abordare unitară a tuturor categoriilor şi nu se pot acorda facilităţi discriminatorii pentru unii sau alţii. Dacă se consideră că ceea ce a ridicat acum domnul coleg Brudaşcu ar fi oportun, se poate face acest lucru cu 6 luni înainte, deci ar fi până în jurul datei de 1 iunie. Dacă se consideră că se produc aceste modificări.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul Brudaşcu, vă mai dau o dată cuvântul.

Domnul Dan Brudaşcu:

Domnule preşedinte,

Eu şi ceilalţi colegi coautori ai acestei propuneri legislative avem în vedere o reparaţie materială şi morală pentru persoanele care au suferit de pe urma unor procese politice pe care nu le-au putut influenţa. Ei sunt victimele acestor procese politice.

Prin urmare, categoria persoanelor care beneficiază de asemenea drepturi nu beneficiază de drepturi suplimentare, ci beneficiază de corecţii pe care statul român este obligat şi este chemat să le facă. Pentru ca după ce se aduc în starea iniţială, de abia după aceea, dacă noi am cere, că după ce intră în proprietatea lor să li se aplice favoruri, atunci ar fi justificată poziţia exprimată de comisie. Dar, noi nu cerem decât o reparaţie şi nu putem pretinde ca pentru o reparaţie, pentru care nu se fac vinovate persoanele care au avut de suferit, noi să manifestăm intransigenţă şi inflexibilitate.

Din acest punct de vedere, rog respectuos comisia, eventual, să reanalizeze această situaţie să o pună în acord cu celelalte acte normative ale ţării, pentru că este vorba de o situaţie specifică României, nu Uniunii Europene. Foarte puţine dintre statele Uniunii Europene la acest moment au cazuri ca cel pe care vi-l supunem atenţiei printr-o asemenea propunere legislativă.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Bleotu.

Domnul Vasile Bleotu:

Comisia îşi menţine punctul de vedere, de respingere, din considerentele pe care le-am spus anterior, plus că aceasta se poate reglementa printr-o lege specială. Deci în cadrul Codului fiscal nu se mai poate face nimic.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Supun votului propunerea domnului Brudaşcu.

Cine este pentru retrimiterea la comisie? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Cu 15 voturi pentru şi 52 voturi împotrivă, propunerea domnului Brudaşcu a fost respinsă.

Propunerea legislativă, în conformitate cu propunerea comisiei, merge la votul final cu propunerea de respingere.

În continuare, vă supun atenţiei Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 60/1999 pentru modificarea alin.4 al art.5 din Ordonanţa Guvernului nr. 23/1995 privind instituirea sistemului de marcare pentru ţigarete, produse din tutun şi băuturi alcoolice.

Domnule Bleotu, vă rog.

Domnul Vasile Bleotu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În urma examinării Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 60/1999 pentru modificarea alin.4 al art.5 din Ordonanţa Guvernului nr. 23/1995 privind instituirea sistemului de marcare pentru ţigarete, produse din tutun şi băuturi alcoolice, membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi respingerea acestuia.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Dacă aveţi observaţii sau discuţii? Nu sunt.

Proiectul de lege merge la votul final.

Pct.48 este în aceeaşi situaţie.

Pct.49 este în aceeaşi situaţie, cu propunerea de respingere.

Proiectul de Lege, de la pct.50, pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 83/1998 privind impunerea unor venituri realizate din România de persoane fizice şi juridice nerezidente.

Domnul Gubandru.

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În urma examinării Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 83/1998 privind impunerea unor venituri realizate în România de persoane fizice nerezidente, în şedinţa din 3 februarie 2004, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea, întrucât aceasta a rămas fără obiect de reglementare.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt comentarii sau observaţii?

Proiectul de lege merge la votul final.

Următorul, Proiect de Lege de la pct.51, privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/1997 privind scutirea de plată a impozitelor pe salarii sau venituri realizate de consultanţii străini pentru activităţile desfăşurate în România în cadrul unor acorduri de împrumut.

Domnul Bercăroiu.

Domnul Victor Bercăroiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În urma reexaminării Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/1997 privind scutirea de plată a impozitelor pe salarii şi/sau venituri realizate de consultanţii străini pentru activităţile desfăşurate din România, în cadrul unor acorduri de împrumut, în şedinţa din 4 februarie 2004, membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi respingerea proiectului.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt observaţii sau comentarii? Dacă nu, proiectul de lege merge la votul final cu propunerea de respingere.

Propunerea legislativă privind sprijinul acordat tinerilor în vederea întemeierii unei familii. Tot domnul Bercăroiu.

Domnul Victor Bercăroiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În urma examinării Propunerii legislative privind sprijinul acordat tinerilor în vederea întemeierii unei familii, în şedinţa din 4 februarie 2004, comisia a hotărât, cu 7 voturi împotrivă, 18 voturi pentru, respingerea proiectului de lege.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă sunt observaţii sau comentarii? Nu sunt.

La pct.53, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.493/2002.

Domnul Bercăroiu.

Domnul Victor Bercăroiu:

În urma examinării propunerii legislative pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2001, privind impozitul pe venit, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.493/2002, în şedinţa din 3 februarie 2004, comisia a hotărât cu unanimitate de voturi respingerea proiectului de lege.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Proiectul de lege merge la votul final cu propunerea de respingere.

La pct.54 avem Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.340/2002 privind TVA-ul.

Domnul Bercăroiu.

Domnul Victor Bercăroiu:

Vă mulţumesc.

În urma examinării Propunerii legislative privind modificarea şi completarea Legii nr.345/2002 privind tva-ul, în şedinţa din 4 februarie 2004 comisia a hotărât în unanimitate respingerea, întrucât propunerea în cauză a rămas fără obiect de reglementare. Legea nr.345/2002 privind tva-ul a fost aprobată prin art.298 pct.8 din Legea nr.571 privind Codul fiscal.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă sunt comentarii. Nu sunt.

Propunerea de respingerea merge la votul final.

La pct.55, Propunerea legislativă privind finanţarea şi cofinanţarea instituţiilor de cultură.

Domnul Bercăroiu.

Domnul Victor Bercăroiu:

În urma examinării Propunerii legislative privind finanţarea şi cofinanţarea instituţiilor de cultură, în şedinţa din 4 februarie 2004, Comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea, din următoarele considerente.

Propunerea legislativă aduce în atenţie probleme deja soluţionate în acte normative în vigoare care definesc clar răspunderea şi modul de finanţare pentru toate categoriile de instituţii de cultură, inclusiv cele privind finanţarea şi cofinanţarea pe bază de proiect al acestor instituţii. De asemenea finanţarea instituţiilor de cultură este reglementată prin prevederile cuprinse în capitolul IV din Legea nr.500/2002 privind finanţele publice şi prin cele cuprinse în capitolul V din Ordonanţa de urgenţă nr.45/2003 privind finanţele publice locale.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Propunerea legislativă merge la votul final.

Propunerea legislativă pentru modificarea art.141 alin.2 din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, de la Comisia de învăţământ, domnul Paul Magheru.

Vă rog. Aveţi o dublă calitate, am înţeles.

Domnul Paul Magheru:

Şi în calitate de autor.

Propunerea legislativă pe care am făcut-o porneşte de la faptul că, la 6 ani după apariţia Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, zeci de cadre didactice - şi, după o nouă statistică pe care am primit-o de la minister, este vorba de 1.333 profesori universitari, conferenţiari, dar mai ales lectori universitari, încă cadre tinere, sunt puse în situaţia de a-şi pierde calitatea de titular. În această situaţie, la art.141 alin.2, li se retrage această calitate dacă nu obţin titlul de doctor timp de 6 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Art.142 exceptează de la această prevedere specializările nominalizate prin ordin al ministrului educaţiei la care nu se organizează doctorat. Aş vrea să spun de la început că o asemenea listă nu există la Ministerul Educaţiei, deci, nefiind o asemenea listă, înseamnă că nu poate fi exceptat nimeni.

În această situaţie delicată, dificilă, a apărut un ordin al ministrului care dădea o perioadă de graţie de 2 ani de zile celor care nu şi-au finalizat doctoratul. Numai că am considerat noi că acest ordin nu poate avea putere de lege. Legea este lege şi, după 6 ani de zile, foarte multe universităţi au pus pe liber aceste cadre didactice, motiv pentru care noi am făcut această iniţiativă, considerând că este just, în interesul învăţământului, ca acelor cadre didactice, mai ales lectori universitari, încă tinere, care şi-au susţinut examenul de doctorat în urmă cu 2 - 3 ani, să li se considere 6 ani înainte de a li se desface contractul de muncă, mai bine zis înainte de a-şi pierde titulatura, de la data când au intrat la doctorat, şi nu de la data când a apărut Statutul cadrelor didactice - anul 1997.

Aceasta a fost propunerea noastră care vine în interesul învăţământului, în interesul ordinului ministrului, care introduce - zicem noi - echitate, egalitate şi susţine cadrele didactice tinere cu un potenţial didactic universitar de care avem nevoie şi să nu fie puşi în afara catedrelor şi posturilor pe care le deţin.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Brudaşcu.

Domnul Dan Brudaşcu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu consider că nu se justifică decizia de respingere din raportul Comisiei pentru învăţământ şi ţinând cont de următoarea realitate pe care nimeni nu o poate contesta.

În ultimii ani, se poate constata existenţa unui adevărat exod de creiere, mai ales din mediile universitare, spre centre universitare sau de cercetare din străinătate.

S-a ajuns în situaţia în care putem constata, la multe dintre marile centre universitare europene şi din afara continentului nostru, o bună parte dintre cadrele didactice sunt persoane care au lucrat în instituţii universitare şi academice române. Există, din acest punct de vedere, în mod acut, în perspectiva acestor ani, o criză în ceea ce priveşte persoanele înalt calificate pentru demnităţile academice şi universitare care presupun un învăţământ superior de calitate. Tocmai pentru a evita intrarea într-o situaţie de criză, modificarea pe care a propus-o distinsul prorector al Universităţii din Oradea este binevenită, pentru că dă posibilitatea cadrelor tinere să îşi finalizeze lucrările de doctorat, astfel încât beneficiază, în ultimă instanţă, învăţământul românesc, având persoane înalt calificate, persoane care să poată duce mai departe tradiţiile valoroase ale şcolii universitare şi academice din ţara noastră. Din acest punct de vedere, apreciez că se justifică adoptarea unui proiect de lege care, de fapt, preia o bună parte dintre ideile cuprinse, aşa cum s-a arătat de către iniţiator, o bună parte din ideile cuprinse în ordinul ministrului. Nu facem decât să dăm caracter de lege unei situaţii de provizorat pe care o acoperă, în acest moment, ordinul ministrului Educaţiei şi Cercetării, evident, în formula actuală din România.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnule Brudaşcu, am citit foarte atent raportul domnului Stanciu, care spune că suferă şi din punct de vedere al redactării. Şi chiar am încredere în domnia sa, credeţi-mă. (Comentarii în Grupul PRM)

Urmează să supunem propunerea legislativă votului final.

Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.84/1995, Legea învăţământului.

Din partea Comisiei de învăţământ, dacă este cineva?

Vă rog, domnule Andea, aveţi raportul? Dacă nu, vi-l dau eu.

Domnul Petru Andea:

În conformitate cu prevederile art.89 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a primit, spre dezbatere şi avizare, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.84/1995, Legea învăţământului.

Menţionăm că propunerea a fost avizată de Consiliul Legislativ, proiectul face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art.73 din Constituţia României, la dezbaterea proiectului de lege au participat, ca invitaţi, în conformitate cu prevederile din Regulamentul Camerei, Cristina Ecociu, director general în Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi Daniela Gârbea, director în acelaşi minister.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 26 de deputaţi şi, în urma dezbaterii, comisia, cu 9 voturi împotrivă, 6 pentru şi 1 abţinere, a hotărât respingerea propunerii legislative, din motive care ţin de modul în care este formulată...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumesc, domnule Andea.

Dacă sunt discuţii sau comentarii? Nefiind, trecem la votul final, cu propunerea de respingere.

Următoarea propunere legislativă din această seară: Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat. acordat.

Doamnă Dobrescu, vă rog frumos.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Garantat.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru muncă şi protecţie socială vă propune, în urma votului acordat, respingerea acestei propuneri legislative, în principal datorită faptului că ajutorul social este un venit acordat în sistemul noncontributiv şi se bazează pe testarea mijloacelor la stabilirea venitului net lunar al familiei, luându-se în considerare toate veniturile pe care acestea le realizează, inclusiv cele care provin din alocaţiile familiale, burse şcolare, creanţe legale sau valoarea de vânzare sau înstrăinare a unor bunuri sau proprietăţi, principiu care se întâlneşte şi în practica ţărilor europene cu experienţă în domeniu.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt comentarii? Dacă nu, propunerea legislativă merge la votul final.

Propunerea legislativă pentru modificarea art.19 lit.a) din Legea nr.519/2002, prin care s-a aprobat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.102/1999, modificată şi completată cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.40/2000 pentru protecţia specială şi încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap.

Doamnă Dobrescu, vă rog.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Comisia de muncă vă propune, în urma votului acordat, respingerea acestei propuneri legislative, în principal din următoarele motive. Adoptarea iniţiativei legislative ar implica menţinerea unui tratament discriminatoriu între persoanele cu handicap, şi anume între persoanele cu handicap vizual şi celelalte categorii de persoane cu handicap. În al doilea rând, din analiza numărului de beneficiari ai indemnizaţiei speciale pentru persoanele cu handicap aflate în plată în luna octombrie, a cuantumului mediu actual al indemnizaţiei şi, respectiv, al celei propuse, rezultă un efort financiar suplimentar de 1.609 miliarde anual, sumă care ar conduce la majorarea cheltuielilor bugetare şi la creşterea deficitului bugetar.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Dacă aveţi observaţii? Vă rog, din partea iniţiatorului.

Domnul Ioan Miclea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am depus această propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.519/2000, art.19, din dorinţa ca persoanele handicapate din România să ducă un trai cât de cât decent. Vechea reglementare acorda acestei categorii de cetăţeni un ajutor sub limita subzistenţei, astfel că, la nenorocirea cu care s-au născut ori au dobândit-o în timpul vieţii, se mai adaugă şi greutăţile uneori insuportabile ale traiului de zi cu zi, din cauza lipsei de mijloace materiale. Consider că procentul de 85% din salariul minim brut pe ţară, acordat lunar acestei categorii de cetăţeni, deşi nu este cu totul satisfăcător, acordă şansa unei vieţi decente şi nu este un efort insurmontabil cerut bugetului de asigurări sociale.

Reiterez aici faptul că, în ţările Europei Occidentale, persoanelor cu handicap li se acordă o atenţie cu totul specială: pe lângă subvenţiile băneşti îndestulătoare pentru un trai decent, statul se gândeşte ca handicapaţii să aibă o serie de facilităţi de circulaţie civilizată, telefoane speciale instalate pentru ei, coborâri de pe trotuar special amenajate pentru cei ce se deplasează în cărucioare, locuri speciale rezervate în mijloacele de transport în comun etc.

Prin acest proiect de lege şi prin legea ce o modifică, cred că, în România, se face un prim pas important spre legislaţia europeană în materie. Acesta este şi motivul care m-a îndemnat să am această iniţiativă, precum şi convingerea că Parlamentul României va fi sensibil la situaţia acestor persoane, concetăţeni ai noştri cărora soarta le-a hărăzit un necaz de care ei nu sunt vinovaţi. Prin adoptarea acestui proiect de lege, vom dovedi o creştinească grijă faţă de aproapele nostru.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumesc.

Domnul Brudaşcu.

Domnul Dan Brudaşcu:

Domnule preşedinte,

Argumentul privind necesitatea suplimentării cheltuielilor sociale cu circa 1.600 miliarde de lei, ca cel mai hotărâtor în respingerea acestei propuneri legislative, nu mi se pare că este corect, pentru că aceşti cetăţeni s-au născut cu acest handicap, nu pentru că aşa au vrut ei, dar, dacă tot s-au născut, este necesar să li se asigure, şi acestora, un trai decent, pentru cel puţin un motiv esenţial: reducerea numărului celor care stau cu mâna întinsă pe la colţuri, pentru a beneficia de mila publică. În raportul acesta de respingere, înţeleg şi această idee, probabil că celor care sunteţi, în momentul de faţă, la putere vă este indiferent care este numărul cerşetorilor în România şi probabil că doriţi să măriţi armata acestora şi prin creşterea numărului handicapaţilor, care au o singură şansă: aceea de a recurge la mila publică, de vreme ce autorităţile nu doresc să-i sprijine în condiţii fireşti şi omeneşti.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Urmează să supunem propunerea legislativă votului final.

Vă rog, domnule Miclea.

Domnul Ioan Miclea:

Vreau să explic votul Partidului România Mare şi mulţumesc colegilor care au înţeles...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

La votul final, domnule Miclea, mâine le explicaţi, vă rog eu frumos, la votul final, acum nu am băgat votul final. Poate mâine iese, nu se ştie.

Trecem la Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.64/2003 pentru stabilirea unor măsuri privind înfiinţarea, organizarea, reorganizarea sau funcţionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi a altor instituţii publice.

Domnule Oltean, vă rog.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Comisia de administraţie publică, săptămâna trecută, a luat în dezbatere retrimiterea, deci hotărârea Camerei Deputaţilor de a reanaliza această propunere în temeiul punctului de vedere al Guvernului, însă a constatat că respectiva propunere legislativă intră sub incidenţa art.75 alin.2 din Constituţie şi art.105 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, fiind depăşit termenul de 45 de zile. În consecinţă, rugăm Camera Deputaţilor să ia act de acest lucru, se consideră adoptată propunerea legislativă şi se comunică Senatului această soluţie constituţională.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Vom proceda ca atare.

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să vă citesc constituirea unor comisii de mediere.

Deputaţii propuşi în Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.45/2003 privind finanţele publice locale.

Din partea Grupului PSD - domnii Minică Boajă, Neculai Grigoraş, Horia Ion Neamţu; din partea Grupului PRM, domnii Daniel Ionescu şi Ştefan Baban; PD, domnul Alexandru Mocanu; PNL, domnul Eugen Nicolăescu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Unanimitate.

Şi ultima comisie de mediere. Deputaţii propuşi în Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.106/2003 pentru completarea art.41 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.60/2001 privind achiziţiile publice.

Din partea PSD: domnii Boajă Minică, Neculai Grigoraş, Aurel Gubandru, Horia Neamţu; din partea PRM, domnul Daniel Ionescu; PD, domnul Alexandru Mocanu şi a Grupului UDMR, domnul Winkler Iuliu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Unanimitate.

Stimaţi colegi,

Am epuizat ordinea de zi şi mâine o să avem eventuale probleme că nu avem prea multe rapoarte...

Domnul Boc.

Domnul Emil Boc:

Cu tot respectul, domnule preşedinte, vă rog să mă scuzaţi, v-aş cere permisiunea pentru un proiect de lege pe care l-am avut pe ordinea de zi, o propunere legislativă respinsă şi care a fost trimisă la votul final, fiind la Comisia juridică, unde s-a discutat Codul penal, cu aprobarea Biroului permanent şi a Comitetului ordinii de zi, fiind în imposibilitatea de a-l susţine, să reprogramaţi pentru altă şedinţă, având în vedere posibilitatea să-mi expun punctul de vedere. Ar fi o rugăminte, pentru că am participat la o lucrare a Camerei şi nu pot fi, potrivit lui Aristotel, în două locuri deodată.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Boc, cu toată bunăvoinţa, vreau să fiu în sprijinul dumneavoastră, dar noi am trecut acum de vot, nu de votul final.

Domnul Emil Boc:

Noi am refăcut ordinea de zi pentru multe şedinţe ulterior, nu astăzi, nu solicit astăzi, dar s-o punem într-o şedinţă ulterioară, împreună cu colegii de la Comitetul ordinii de zi.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mâine, când o luăm la discuţie pentru votul final, atunci veniţi şi o mai susţineţi.

Domnul Emil Boc:

Nu, la votul final nu se mai poate susţine, ştiţi foarte bine acest lucru, la votul final e vot final. Să ne daţi posibilitatea, pentru că, totuşi, a fost o propunere a grupului, pe care am susţinut-o, am iniţiat-o în numele grupului şi, fiind o muncă acolo, ar trebui să ne daţi această posibilitate. Nu am ales să nu fiu aici, pentru că am ales să fiu la şedinţa Comisiei juridice, unde s-a discutat Codul penal, în prezenţa ministerului şi a altor oficialităţi. Deci e o chestiune absolut legitimă şi legală.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Boc, dacă procedural se poate, sunt de acord.

Domnul Emil Boc:

Nu există nici un fel de impediment, din acest punct de vedere.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Ar exista, pentru că noi, de fapt, am luat decizia o dată s-o trimitem la votul final.

Domnul Emil Boc:

Nici nu s-a discutat.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Ba s-a discutat.

Domnul Emil Boc:

Nu, nu s-a discutat, iniţiatorul nu şi-a precizat, potrivit tot regulamentului, iniţiatorul are şi el dreptul...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Am avut o întreagă dezbatere...

Domnul Emil Boc:

Nu am fost prezent, deoarece, Comitetul ordinii de zi împreună cu Biroul permanent au decis să lucrăm în şedinţa Comisiei juridice, unde trebuia să fiţi şi dumneavoastră şi nu aţi fost. Nu puteam fi în două locuri deodată.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Am avut o întreagă dezbatere de idei cu colega dumneavoastră de alianţă, doamna Mona Muscă, pe acest subiect.

Doamna Monica Octavia Muscă (din sală):

Nu am ştiut. Mi s-a spus că iniţiatorul nu este...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Bine, vom reprograma altă dată.

Domnul Emil Boc:

Apreciem generozitatea dumneavoastră.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Astăzi am fost în ziua mea de generozitate.

Domnul Emil Boc:

Să vedeţi mâine, la votul final, cum procedaţi. Vom vota împotrivă, evident.

Mulţumim.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, vă mulţumesc.

Trecem la răspunsuri la interpelări.

Domnul Dan Brudaşcu are cuvântul, referitor la un număr de 795 de societăţi comerciale care nu ştiu ce au făcut.

Vă rog.

Domnul Dan Brudaşcu:

Interpelarea pe care am adresat-o domnului ministru Ionel Blănculescu se referă la un anunţ pe care l-a făcut mass-media regională şi cea din judeţul Cluj, vizavi de o serie de scutiri de la plată, făcută pe sprânceană unora dintre societăţile comerciale. Din acest motiv, pentru a nu exista nici un fel de dubii şi pentru a beneficia de o informare corectă şi competentă, am adresat domnului ministru Ionel Blănculescu clarificarea situaţiei scutirilor la plată pentru societăţile comerciale de pe raza judeţului Cluj.

Aştept răspunsul şi voi face eventuale comentarii admise de Regulament, după audierea acestuia.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnul Marin Popescu.

Vă rog.

Domnul Marin Popescu (secretar de stat, Autoritatea Naţională de Control):

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

La interpelarea domnului deputat Dan Brudaşcu, prezentată în şedinţa din 9.02.2004, respectiv de ce s-au blocat conturile a numai 4 societăţi din cele 67 societăţi care aveau datorii de peste 1 miliard, vă precizăm următoarele. În baza Ordonanţei de urgenţă nr.95/2003 şi a Legii nr.557/2003, Autoritatea de Valorificare a Activelor Bancare, prin Protocolul de transfer de creanţe, a preluat de la Casa de Asigurări de Sănătate Cluj, creanţele bugetare mai mari de 1 miliard de lei restante la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale a unui număr de 34 de societăţi, şi nu 67, cum este vorba, care au însumat 384 miliarde de lei.

Cauzele care au generat blocarea conturilor la numai 4 societăţi, şi nu la toate celelalte societăţi, au constat în faptul că fiecare debit s-a aflat sub incidenţa altui act normativ, astfel: 16 societăţi se află sub incidenţa Legii nr.64/1995 privind reorganizarea judiciară şi falimentul republicată şi, potrivit art.35 din acest act normativ, de la data deschiderii procedurii, se suspendă toate acţiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanţelor asupra debitorilor sau a bunurilor sale, astfel că AVAB-ul nu a procedat la blocarea conturilor bancare ale acestor societăţi; 5 societăţi se află sub incidenţa Legii nr.137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, care prevede, la art.16, alin.5, creditorii bugetari vor suspenda, până la transferul dreptului de proprietate asupra acţiunilor, aplicarea oricăror măsuri de executare silită începută asupra societăţii comerciale şi nu vor face nici un demers pentru instituirea unor noi astfel de măsuri, AVAB procedând în consecinţă; 5 societăţi se află sub incidenţa Legii nr.254/2002 privind unele măsuri pentru creşterea activităţii la privatizarea societăţilor comerciale cu capital comercial integral sau parţial de stat, ce deţin în administrare terenuri agricole proprietate publică sau privată a statului. Având în vedere prevederile legii menţionate, AVAB nu poate bloca contul acestor societăţi.

În ceea ce priveşte Societatea Bonţida şi Societatea Legume-Fructe Cluj, Casa de asigurări de sănătate Cluj a încheiat, cu societăţile menţionate, convenţii de eşalonare pentru întreaga valoare a creanţelor anterior transmiterii acestor creanţe la AVAB. Alte societăţi, Societatea Naţională Căile Ferate Române se află sub incidenţa H.G. nr.1455/2003 pentru scutirea la plată a obligaţiilor către bugetul statului şi celelalte bugete, pentru exerciţiul financiar al anului 2003 al unor agenţi economici aflaţi sub autoritatea Ministerului Transporturilor, Construcţiei şi Turismului. Şi ultima - Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului este inclusă în lista agenţilor economici care beneficiază de schema de ajutor de stat prevăzută de art.35, alin.1 din Ordonanţa Guvernului nr.87/2003 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2003, precum şi a plafoanelor până la care se acordă ajutorul de stat.

Au fost blocate, în consecinţă, numai 4 societăţi, conform Ordinului nr.151/2004, respectiv "Metalica" Câmpia Turzii S.A., TINAROM Import-Export SRL, C.S. Fotbal-Cluj "Universitatea" Cluj şi Societatea meşteşugărească "Lemntec" Gherla.

În acest context, vă asigurăm, domnule deputat, că Societatea Naţională de Control şi, respectiv, AVAB-ul, instituţii aflate în coordonare, se orientează după legile în vigoare, şi nu după alte dispoziţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnule Brudaşcu, vă rog.

Domnul Dan Brudaşcu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Trebuie să-i mulţumesc domnului secretar de stat pentru informaţiile oferite.

Cred că nu s-ar fi ajuns nici la foarte multele materiale de presă consacrate acestui subiect şi nici la această interpelare, în cazul în care purtătoarea de cuvânt a ministerului ar fi avut această sistematizare a informaţiilor şi ar fi oferit-o în momentul în care ea a fost solicitată de către presă. Ar fi fost şi mai credibil răspunsul domniei sale, dacă, atunci când a făcut enumerările respective - 16, 14 ş.a.m.d., ar fi fost precizate şi întreprinderile aflate în situaţiile menţionate, pentru a nu se putea răutăcios trage concluzia că, eventual, ar fi scăpat, printre acestea, şi firme care se află sub conducerea unor potentaţi politici ai momentului.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul Moisoiu de la PRM.

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În 4 decembrie, a apărut o hotărâre de guvern care, ulterior, în 15 decembrie, a fost şi publicată în "Monitorul Oficial", prin care se stabilea, la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Tg.Mureş să se înfiinţeze o serie de predare în limba maghiară, fără însă ca, în acest sens, în acest caz, Senatul Universităţii să fie întrebat şi să-şi dea avizul.

Eu apreciez şi, ca şi mine, şi foarte mulţi mureşeni, că, în acest caz, a fost încălcat principiul autonomiei universitare. Pe de altă parte, prin faptul că candidaţii care se prezintă pe aceste locuri în limba maghiară pot să se prezinte şi pe locurile de la limba română, în felul acesta se creează o discriminare pozitivă, în favoarea minorităţii, deci în favoarea candidaţilor de limbă maghiară.

Dat fiind că este vorba de o încălcare a două principii, atât a principiului autonomiei universitare cât şi a egalităţii de şanse, apreciez că, de fapt, este un târg care se realizează astfel, este pus în practică de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Tineretului, în concordanţă cu protocolul care există între PSD şi UDMR. De aceea rog ministerul să dea răspunsul.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Damian.

Domnul Radu Damian (secretar de stat, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului):

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Urmare a întrebării formulate de dumneavoastră, stimate domnule deputat Moisoiu, vă răspund în numele Ministerul Educaţiei şi Cercetării, începând cu faptul că H.G. nr.1432/22 decembrie 2003 a fost adoptată în temeiul art.108 din Constituţie republicată şi a art.8, paragraful 1 din Legea învăţământului nr.84/1995 republicată.

În adoptarea hotărârii de guvern s-a avut în vedere respectarea prevederilor art.32 din Constituţie în care sunt stabilite atât dreptul minorităţilor naţionale de a învăţa în limba lor maternă cât şi dreptul de a putea fi instruite în această limbă.

Totodată, prin intermediul acesteia sunt puse în executare dispoziţiile art.8 paragraful 1 şi al art.123 paragraful 1 din Legea 84/95 conform cărora "Învăţământul de toate gradele se desfăşoară în limba română. Acesta se desfăşoară în condiţiile prezentei legi şi în limbile minorităţilor naţionale, precum şi în limbi de circulaţie internaţională. În cadrul instituţiilor de învăţământ universitar de stat se pot organiza, în condiţiile legii, la cerere, grupe, secţii, colegii şi facultăţi cu predarea limbilor minorităţilor naţionale. În acest caz se va asigura însuşirea tehnologiei de specialitate în limba română. La cerere şi prin lege se pot înfiinţa instituţii de învăţământ superior multiculturale. Limbile de predare în aceste instituţii de învăţământ superior se stabilesc în cadrul legii de înfiinţare".

Precizăm faptul că prin Hotărârea de Guvern nr.1432/2003 nu a fost încălcat principiul autonomiei universitare întrucât Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş este cea care transmite şi poartă întreaga responsabilitate asupra realităţii şi acurateţei datelor pe baza cărora se realizează repartizarea numărului de locuri pentru ţările cu predare în limba maghiară din cifra totală de şcolarizare finanţată de la bugetul de stat.

În concluzie, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi Guvernul României nu şi-au depăşit competenţele prin elaborarea şi respectiv adoptarea acestei hotărâri de guvern, ci, aşa cum am precizat anterior, sunt puse în executare dispoziţiile din Legea 84/95 în concordanţă cu normele constituţionale. Cu stimă, ministrul educaţiei.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc. Domnule Moisoiu, aveţi un minut.

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule secretar de stat, aş dori să facem aici nişte precizări, pentru că de fapt aici se încalcă un principiu. Eu sunt de acord că şi până acuma, la Târgu Mureş, la Universitatea de Medicină şi Farmacie s-a studiat cursurile în limba maghiară, dar aici să stabilim; au fost date un număr de locuri, s-au stabilit un număr de candidaţi care au reuşit în urma examenelor de admitere, hai să zicem, cifra de 200 care este o cifră normală la medicină generală, spre exemplu la Târgu Mureş, şi, pe urmă, dintre aceştia care au reuşit pe aceste 200 de locuri, s-au selectat cei care vor să urmeze cursurile în limba maghiară, urmând ca lucrările, respectiv testele să le efectueze la patul bolnavului în limba română.

În momentul în care însă dumneavoastră înfiinţaţi, conform acestei hotărâri în limba maghiară, şi stabiliţi locuri separate, în cazul acesta, de fapt, pe locurile maghiare vor sta numai studenţii de etnie maghiară, candidaţii de etnie maghiară, pe de o parte, iar dincoace, la secţia română, vor putea să dea şi candidaţi de etnie maghiară. Pe de altă parte, media de intrare va fi diferită. Înainte erau primii 200, deci, primii 200 tot puteau în acelaşi mod să intre sau nu în facultate, deci să reuşească la examenul de admitere. În acest fel însă, dintr-o dată, s-ar putea ca la limba maghiară să fie fie o medie mai mare, fie o medie mai mică, iar dincoace, la secţia română de asemenea. Deci şi media o dată se încalcă şi pe de altă parte, este vorba de principiul egalităţii şanselor în sensul că, candidaţii de etnie română, deci, cetăţenii români de etnie română pot să candideze numai pe aceste principii pe 3% din locuri...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Moisoiu, mai scurt, vă rog frumos.

Domnul Adrian Moisoiu:

...în timp ce ceilalţi nu pot să candideze decât dincolo, mai ales că mai apare încă un pericol pe care este....

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Moisoiu, mai aveţi o mulţime de colegi care aşteaptă să vorbească!

Domnul Adrian Moisoiu:

Am înţeles, domnule preşedinte, dar este foarte important, pentru că de la un an la altul, cifra de şcolarizare se va modifica în sensul că va creşte numărul de locuri la limba maghiară. Este logic să fie aşa, pentru că candidaţii din anii mari vor absolvi şi vor intra din anii mai mici, care vor intra pe verticală, şi aceştia vor fi de etnie maghiară într-un număr mai mare. Deci, practic se produce o deromânizare a Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş şi, într-un viitor de 4-5 ani, aceasta se va transforma, cu ajutorul dumneavoastră, într-o universitate maghiară, susţinută de către statul român.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Moisoiu, vă mulţumim foarte mult.

Domnul Iulian Mincu:

Domnule preşedinte,

Pentru a putea răspunde mai clar, mai pe larg la interpelarea pe care am pus-o data trecută, renunţ să repet interpelarea şi îl rog pe reprezentantul Ministerului Sănătăţii să-mi răspundă la interpelare.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Pavelescu are cuvântul. Domnul Pavelescu. Amânăm răspunsul până soseşte.

Domnul Iulian Mincu (din sală):

Problemele sunt foarte serioase.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Mincu, când vine domnul Pavelescu, vă dau cuvântul. Nu vă agitaţi.

Domnul Iulian Mincu:

Eu consideram că se acordă atenţie problemelor care sunt legate de sănătatea acestei ţări. Nu credeam că îşi permite un ministru, indiferent cine e, să considere când starea de depresie psihică cuprinde în momentul de faţă 70% din populaţie şi duce la o mortalitate egală cu jumătatea din mortalitatea care este prin boli cardiovasculare. Nu credeam că există în momentul de faţă cineva care să se dezintereseze de faptul că...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule profesor, mai calm, vă rog frumos.

Domnul Iulian Mincu:

...de faptul că mii de oameni sunt bolnavi de stări depresive. Sunt medic, sunt om care cunoaşte situaţia şi vreau să vă spun că ceea ce acuz astăzi, acuz dezinteresul pentru aceste probleme şi consider că răspunsul îl aştept data viitoare.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Bine. Vă mulţumim.

Pentru domnul Brudaşcu, vă rog, daţi răspunsul de la Ministerul Agriculturii.

Domnul Adam Crăciunescu (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La interpelarea formulată de domnul deputat Dan Brudaşcu în data de 9 februarie 2004 vă comunicăm următoarele: în ziua de 30 decembrie 2003, Filiala de vânătoare Câmpia Turzii a organizat o vânătoare colectivă pe fondul de vânătoare Lunca la iepuri şi fazani, răpitoare - mistreţi, în baza autorizaţiei de vânătoare 29867 din 29.XII.2003. La vânătoare au participat un număr de 16 vânători. În timpul vânătorii, numitul Mureşan Vasile Adrian a tras la un iepure, unghiul de tragere încadrându-se în normele de protecţie a muncii la acţiunile de vânătoare. Cu toate acestea, o alică a ricoşat din solul îngheţat în direcţia unde se găsea numitul Călugăr Gheorghe, atingându-l tangenţial la degetul mare de la mâna stângă. Vânătoarea s-a desfăşurat în continuare fără nici o problemă. La sfârşitul vânătorii, Călugăr Gheorghe a primit un iepure de la grupa de vânătoare. Datorită faptului că acesta a apucat iepurele dintr-o zonă cu sânge s-a murdărit pe mână şi ulterior pe faţă accidental.

Domnul Călugăr Gheorghe nu s-a adresat nici unei unităţi sanitare pentru a solicita îngrijiri medicale de specialitate, deoarece nu a fost cazul. Cazul a fost cercetat de organele de poliţie, iar în urma verificărilor efectuate s-a ajuns la concluzia că incidentul nu prezintă relevanţă. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc. Domnul Brudaşcu.

Domnul Dan Brudaşcu:

Domnule preşedinte,

Eu ascult cu foarte mare interes orice răspuns provine de la vreunul dintre membrii Cabinetului actual şi consider că domniile lor trebuie să ne trateze cu toată seriozitatea, să se considere că problemele pe care li le aducem la cunoştinţă sunt probleme importante. Am asistat acum câteva minute în zâmbetele colegilor prezenţi în sală la o mostră evidentă de lipsă de respect faţă de calitatea de deputat al României, pe care o avem.

Eu consider că asemenea poveşti vânătoreşti sunt posibile doar după terminarea vânătorilor când se verifică dacă iepurele a fost împuşcat, este plin de sânge sau nu. Aici avem de a face însă cu un caz grav, rănirea în timpul unei vânători a unei persoane căreia, probabil, sub ameninţări, ulterior nu i s-a dat şansa să aducă la cunoştinţă incidentul respectiv. Asemenea tratament nu ne surprinde din partea unui minister al cărui titular, el însuşi, a făcut obiectul unei poveşti vânătoreşti nu demult, în care şi-a pierdut multe dintre atributele pe care le are orice persoană capabilă.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Unii le-au pierdut fără să participe la vânătoare, domnule Brudaşcu.

Domnul Dan Brudaşcu:

Este adevărat, este adevărat, dumneavoastră ştiţi mai multe decât ştiu eu în acest moment. Aş cere ministerului să trateze problemele pe care le ridicăm sub formă de întrebări sau interpelări cu toată seriozitatea şi responsabilitatea. Nu doresc să mai accept nici un fel de astfel de răspunsuri care mi se par şi ridicole şi iresponsabile. Dacă este vorba de verificat, nu se face în interesul meu personal, ci pentru clarificarea unui caz care presupune responsabilitate, inclusiv de natură penală. Avertizez din acest punct de vedere pe colegii dumneavoastră din Guvern să aibă cel puţin această cădere de a ne respecta ca parlamentari, ca membri ai Camerei Deputaţilor, şi să nu considere că pot veni aici cu poveşti vânătoreşti.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Domnul Boc.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea este adresată domnului Brânzan, ministrul sănătăţii şi familiei, şi vizează închiderea unor centre medicale de permanenţă din mediul urban, judeţul Cluj.

Ministerul Sănătăţii a decis închiderea centrelor medicale de permanenţă care funcţionează în mediul urban şi înfiinţate anul trecut. Prin urmare, începând cu data de 1 februarie şi-au sistat activitatea 3 centre medicale de permanenţă din Cluj-Napoca, unul din Dej şi unul din Câmpia Turzii. Aceste centre au deservit în cursul anului trecut un număr semnificativ de cetăţeni. De exemplu, Centrul de Permanenţă de pe Aleea Băiţa nr.9 din Cluj-Napoca a înregistrat doar în intervalul mai 2003 - ianuarie 2004 1529 de consultaţii, iar 515 persoane au urmat tratament. De asemenea, Centrul de Permanenţă de pe strada Izlazului nr.4 din Cluj-Napoca a înregistrat în intervalul septembrie 2003 - ianuarie 2004, 1702 consultaţii, iar 443 de persoane au urmat tratamente şi exemplele pot continua.

Utilitatea şi importanţa acestor centre este, în consecinţă, uşor dovedită de aceste cifre şi de afirmaţiile făcute de cei care au făcut obiectul intervenţiilor medicale. În acest context, rugăm Ministerul Sănătăţii să aibă disponibilitatea şi bunăvoinţa de a explica demersul efectuat şi posibilitatea redeschiderii acestor centre de permanenţă în interesul clujenilor.

De asemenea, menţionăm că a existat o solicitare pentru enunţarea la această iniţiativă a Ministerului Sănătăţii şi din partea Direcţiei de sănătate publică a judeţului Cluj. Vă mulţumesc. Aşteptăm răspunsul.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc. Va veni domnul ministru Pavelescu şi vă va răspunde.

Are cuvântul doamna Cristina Tarcea din partea Ministerului Justiţiei pentru a răspunde colegilor de la PRM. Vă rog.

Doamna Cristina Tarcea (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am două interpelări. Din păcate, răspunsul este cam lung, o să încerc să-l rezum pe cât posibil.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog.

Doamna Cristina Tarcea:

La interpelarea domnului deputat Alexandru Mocanu privind instrucţiunile pentru criteriile de autorizare a operatorilor arhive electronice de garanţii reale mobiliare, răspunsul ministerului este următorul. Arhiva electronică de garanţii reale mobiliare reprezintă o bază de date unică la nivel naţional, structurată pe persoane şi bunuri ce asigură înscrierea garanţiilor reale mobiliare. Ea a înlocuit vechiul sistem al înregistrării gajurilor.

Prin intermediul arhivei electronice se desfăşoară activitatea de publicitate mobiliară. Orice creditor garantat care în scopul obţinerii unui rang de prioritate doreşte să facă publică existenţa unei garanţii reale mobiliare asupra unui bun, trebuie să completeze un formular pe care-l va transmite unei persoane autorizate să facă înregistrări în arhivă.

Art.15, alin.2 şi 3 din Ordonanţa Guvernului 89/2000 au stabilit, pe de o parte, că autorizarea operatorilor se face prin ordin al ministrului justiţiei, pe o durată de 3 ani, iar, pe de altă parte, a nominalizat criteriile de autorizare a operatorilor de arhivă.

Art.15 alin.4 din ordonanţă a prevăzut că prin instrucţiuni, Autoritatea de supraveghere, autoritatea de supraveghere fiind Ministerul Justiţiei, va stabili punctajul corespunzător fiecărui criteriu şi va putea, în funcţie de condiţiile existente pe piaţa serviciilor operatorilor, să completeze sau să reducă sfera criteriilor de autorizare.

Instrucţiunile iniţiale nr.2325/c din 4 octombrie 2000 au stabilit condiţii absolut minime de îndeplinit în vederea obţinerii autorizaţiei de operator. Datorită standardelor scăzute stabilite atunci, cele mai multe dintre persoanele fizice şi juridice, autorizate sub imperiul instrucţiunilor iniţiale, nu posedau în mod real capacitatea de a desfăşura în condiţii optime activitatea de publicitate mobiliară.

Activitatea de înscriere în arhiva electronică a avizelor de garanţie a ajuns să fie primită exclusiv printr-o prismă comercială lucrativă în detrimentul caracterului de utilitate publică.

Prin adoptarea noilor instrucţiuni s-a urmărit selectarea ca operator de arhivă a unor solicitanţi de marcă, entităţi articulate, ramificate în teritoriu ce se bucură de prestigiu şi notorietate. În acest fel, noile instrucţiuni au menţinut mare parte din criteriile de autorizare prevăzute în instrucţiunile iniţiale cărora le-a îmbunătăţit conţinutul şi au făcut totodată referire expresă la organizaţii profesionale care desfăşoară în condiţiile legii o activitate de interes public.

Autorizarea ca operator de arhivă a Ministerului Finanţelor Publice, Uniunii Avocaţilor din România, Uniunii Naţionale a Notarilor Publici, Camerei de Comerţ şi Industrie a României sau Băncii Comerciale, entităţi fără culoare politică cu acoperire naţională pe considerente de afinităţi politice ori pentru satisfacerea unor interese clientelare cum se învederează în textul interpelării, desigur, nu poate fi susţinută.

Noile instrucţiuni nu au urmărit eliminarea de planuri din rândul operatorilor de arhivă a societăţilor comerciale mici, ci selectarea unor operatori care prin activitatea lor să sporească încrederea în sistemul de publicitate mobiliară.

Menţionăm că un fost operator de arhivă, şi anume Institutul de Cercetare-Devzoltare în Informatică nu a mai fost reautorizat, neîndeplinind noile criterii.

Activitatea de înscriere în arhiva electronică a avizelor de garanţie, deşi nu presupune exercitarea controlului de legalitate cu privire la operaţiunile juridice înscrise, nu reprezintă totuşi o activitate la îndemâna oricărei persoane solicitante, iar experienţa celor 3 ani de funcţionare a dovedit acest lucru.

Proiectul de instrucţiuni a fost transmis în regim de urgenţă de Direcţia publicitate mobiliară, imobiliară şi notari publici către Direcţia elaborare acte normative, studii şi documentare la data de 1 octombrie 2003. În adresa de înaintare s-a menţionat expres faptul că pe data de 31 octombrie 2003 expiră durata de 3 ani a autorizaţiilor acordate primilor operatori de arhivă. Chestiunea dictării unor noi instrucţiuni de autorizare era de altfel cunoscută corpului operatorilor, Asociaţia profesională a operatorilor de arhivă.

Proiectul a suferit ulterior revizuiri şi completări, a existat un număr de 3 variante, iar după avizarea lui de către direcţiile de resort a fost înaintat ministrului Justiţiei, iar instrucţiunile au fost emise la data de 28 octombrie 2003.

Răspunsul Ministerului Justiţiei la solicitarea S.C.Dafser Com. SRL de autorizare ca operator de arhivă, răspuns prin care i s-au învederat lipsurile documentaţiei de autorizare a fost comunicat cu aproape o lună înaintea expirării autorizaţiei sale de operator. Răspunsul a fost elaborat în termen de 6 zile de la înregistrarea la direcţia de specialitate, termenul prevăzut de Ordonanţa Guvernului nr.89 fiind de 45 de zile.

Menţionăm că modul de redactare a instrucţiunilor şi prezentarea criteriului de autorizare sunt clare, fiecare criteriu de autorizare fiind explicat separat, iar site-ul arhivei electronice a fost îmbunătăţit recent prin afişarea listei cu documentele necesare pentru eliberarea autorizaţiilor. Cu stimă, ministrul justiţiei, Rodica Stănoiu.

Răspunsul este mult mai amplu, am spicuit ce a fost mai important, o să-l transmit domnului deputat în scris.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, vă rog, vă mulţumesc pentru înţelegere.

Doamna Cristina Tarcea:

Da, mai avem o interpelare formulată de domnul deputat la care răspunsul Ministerului Justiţiei este următorul.

Răspunsul viza o propunere legislativă: Propunerea legislativă privind prevenirea şi sancţionarea utilizării abuzive a termenilor cu conotaţie naţională şi a însemnelor şi simbolurilor oficiale ale statului şi instituţiilor acestora a fost înaintată Ministerului Justiţiei pentru observaţii şi propuneri, prin adresa Ministerului pentru Relaţia cu Parlamentul, din data de 20 septembrie 2002.

Ministerul Justiţiei a comunicat observaţiile sale printr-o adresă din 2 octombrie 2002. Menţionăm că unele din dispoziţiile cuprinse în propunerea legislativă se regăseau deja în Legea nr.26/1990 privind regimul comerţului şi exemplificăm: art.40 prevedea şi prevede, sigur, în continuare, că nici o firmă nu va putea cuprinde o denumire întrebuinţată de comercianţii din sectorul public. De asemenea, art.5, alin.1, lit.k) din Legea nr.84/98 privind mărcile şi indicaţiile geografice prevede că sunt excluse de la protecţie şi nu pot fi înregistrate mărcile care cuprind fără autorizaţia organelor competente reproduceri sau imitaţii de steme, drapele, embleme de stat, însemne, sigilii oficiale de control şi garanţie, blazoane aparţinând ţărilor Uniunii şi care intră sub incidenţa art.6 din Convenţia de la Paris.

De altfel, în propunerea legislativă se prevede numai interzicerea folosirii abrevierilor ROM sau RO a literelor iniţiale ale cuvintelor "naţional" şi "român", "România" sau folosirea cuvântului "român" din denumirea sucursalelor sau filialelor societăţilor comerciale.

Prin Ordonanţa Guvernului nr.15/2003 nu se interzice folosirea sintagmelor "român", "naţional" sau "institut" în denumirea firmelor, însă se prevede că utilizarea acestor cuvinte se face numai cu acordul Autorităţii Administraţiei Publice Centrale interesate. De aici rezultă că obiectul de reglementare al Ordonanţei Guvernului nr.15/2003 nu este identic sub nici un aspect cu cel al propunerii legislative înaintate de dumneavoastră.

În răspunsul comunicat de către Ministerul Justiţiei se precizează expres că asupra aspectelor privind oportunitatea soluţiilor din propunerea legislativă este necesar să se pronunţe şi autorităţile publice care aveau la momentul iniţierii acesteia competenţe în domeniul de activitate reglementat prin proiect. Era vorba de Camera de Comerţ şi Industrie a României şi de Consiliul Concurenţei.

Cu stimă, ministrul justiţiei, Rodica Mihaela Stănoiu.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Costache Mircea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ar trebui să înţeleg din cele spuse că m-am aflat în treabă cu interpelarea, deşi, trebuie să recunosc că am interpelat Ministerului Justiţiei la sesizarea unor colegi care au participat la dezbaterile în cadrul Comisiei de politică economică şi privatizare, unde proiectul meu a fost pentru avizare pe fond, la dezbaterile din Comisia juridică, unde a fost amplu dezbătut, la dezbaterile din acest plen, ei luând cu aceste prilejuri la cunoştinţă de existenţa proiectului prin care ceream interzicerea utilizării abuzive a termenelor cu conotaţie naţională sau statală, care induc ideea de solvabilitate, de implicare a statului român, facilitând şi o concurenţă neloială pe piaţă.

Din ce a spus doamna ministru, se pare că ministerul a iniţiat proiectul cu mult înainte şi că proiectul meu a fost discutat în acest plen după iniţiativa dânşilor. Realitatea stă însă invers. Nu puteţi decât să accesaţi site-ul Camerei Deputaţilor, să vedeţi când a fost introdus proiectul, când s-a dezbătut la comisii, când s-a dezbătut în plen şi să observaţi că în aceste zile de început de februarie aţi introdus la Senat un proiect similar. De ce la Senat şi nu la Cameră, este problema dumneavoastră, unii au crezut că este chiar cu intenţia de a ocoli Camera în care proiectul cu conţinut asemănător a fost amplu dezbătut. Problema nu ar fi de autorat şi de sarsailism pentru a ne pune numele, ci de a folosi propunerile Legislativului în mod constructiv şi cu preluarea a ceea ce este de preluat, pentru că de aia ne aflăm aici, ca să iniţiem proiecte legislative şi să aducem o contribuţie la finalizarea lor şi să oferim societăţii româneşti reglementările cerute de economie, de societate.

Eu am dat nişte exemple concrete pe care doamna ministru le eludează. Nu putea fi spoliată populaţia României, un număr de sute de mii de cetăţeni de un fond de investiţii dacă s-ar fi numit "Fondul Vântu", s-a numit "Fondul Naţional" şi naţionalismul care pentru unii este luat în derâdere sau ca o etichetă, ştiu eu, infamantă, iată că pentru alţii este rentabil. S-a numit Fondul Naţional, inducându-se ideea că este implicat statul român sau întreaga naţiune şi au putut fi atraşi oamenii să-şi piardă banii în condiţiile deja cunoscute.

Nu se putea numi o bancă "Banca de Scont Nicolăescu", aşa, s-a numit "Banca Română de Scont", tot o excrocherie arhicunoscută. Nu s-a putut numi şi nu se poate numi o firmă de asigurări altfel decât ASIROM. Până şi agentul de la poliţia rutieră te întreabă dacă ai ASIROM-ul la tine. De ce nu altă firmă de asigurări? Pentru că acolo se află...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Costache, mai pe scurt dacă puteţi.

Domnul Costache Mircea:

...pentru că acolo se află implicat numele ţării, România, care induce ideea de solvabilitate, de credibilitate şi un cetăţean român altfel se asigură şi altfel priveşte o firmă când are în titulatură "naţional" sau "român". Şi pentru că am pus aceste probleme, doream să se aducă amendamente, doream să fie preluate în mod constructiv, nu să apară cineva pe uşa din spate cu un proiect foarte asemănător pe care să scrie Ministerul Justiţiei.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule deputat, o să aveţi posibilitatea, s-a dat întâi la Senat pentru că, în conformitate cu prevederile noii Constituţii, proiectul de lege respectiv este un proiect de lege ordinară şi are ca ultim decident Camera Deputaţilor. Deci, în momentul când va ajunge la Cameră, aveţi posibilitatea să vă remarcaţi cu amendamentele pe care le propuneţi. Vă mulţumesc.

Domnul Costache Mircea:

Proiectul meu a fost deja dezbătut în Camera Deputaţilor, cu stimă şi mândrie.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Depuneţi amendamente la proiectul Ministerului Justiţiei.

Domnul Costache Mircea:

Drept pentru care o să ne trezim într-o bună zi cu denumiri de tipul "Cimitirul Progresul României".

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Nu suntem de acord. Bine.

Domnul Alexandru Mocanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte. Câteva cuvinte vizavi de răspunsul la prima interpelare pe care doamna secretar de stat a avut amabilitatea să o prezinte şi îi mulţumesc tare mult.

Aş vrea să spun din capul locului că interpelarea mea nu a vizat în nici un fel o critică la adresa ministerului privind iniţiativa revizuirii instrucţiunilor, ba dimpotrivă, părerea mea este că era un lucru absolut necesar pentru o mult mai mare rigoare în selectarea operatorilor care va să opereze în arhiva electronică de garanţii reale mobiliare.

Critica pe care eu am formulat-o în această interpelare viza trei aspecte, două formale şi un aspect de fond. Împrejurarea că dumneavoastră aţi iniţiat revizuirea acestor instrucţiuni pe ultima sută de metri de valabilitate a precedentelor instrucţiuni nu este un motiv, după părerea mea, valabil pentru a nu se respecta prevederile Legii 52 din 2003 privind transparenţa decizională, şi nu am să mai revin asupra detaliilor, şi nici a respectării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.27/2003.

În ceea ce priveşte aspectul de fond pe care eu l-am critica, este legat de criteriul intitulat, aşa cum bine aţi precizat şi dumneavoastră, notorietatea şi reputaţia solicitantului, sunt absolut de acord cu acest criteriu, numai că el lăsat singur aşa, fără nici un fel de element de măsurare a notorietăţii şi a reputaţiei respectivului, dă posibilitatea comisiei sau celor care evaluează chestia asta să conducă la abuzuri.

Şi am să-mi permit, în final, domnule preşedinte, să aduc în atenţia dumneavoastră şi a distinşilor colegi, faptul că dacă acum 10 ani cineva dintre noi ar fi pus la îndoială notorietatea şi reputaţia Bancorexului sau a Băncii Agricole s-ar fi ales cu oprobiul public.

Numai că, iată, după un numai de ani, instituţii demne de toată stima la vremea respectivă s-au dovedit, din motive pe care nu vreau să le comentez astăzi, că nu asta este treaba mea astăzi, s-au dovedit şi au ajuns în situaţii absolut penibile şi care au condus la grave pierdere pentru economia naţională.

De aceea, eu aş insista, doamnă secretar de stat, să găsiţi o posibilitate de măsurare a notorietăţii şi a reputaţiei care să fie dincolo de orice dubiu, ca toată lumea să ştie care sunt modalităţile în care se măsoară acest criteriu.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc şi eu, domnule Mocanu.

Are cuvântul domnul ministru Giurăscu.

Am rugămintea să fiţi foarte scurt, pentru a nu plictisi ascultătorii. Nu mă refer la domnul Giurăscu, ci în general la toţi vorbitorii care vor urma.

Nefiind în sală, cu atât mai mult vă rog să-i daţi un răspuns pe scurt.

Domnul Ion Giurăscu (secretar de stat, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Este vorba despre modalităţile de indexare a pensiilor şi de recorelare, noi am făcut pe mai multe pagini o explicitare exactă a acestui lucru şi cred că înmânându-i răspunsul scris domnului deputat va vedea exact normele şi modul în care s-a aplicat şi recorelarea în cele 5 etape de până acum şi indexările făcute de-a lungul vremii.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Bota, de la Ministerul Transporturilor. La fel de scurt, vă rog, domnule ministru.

Domnul Sorin Ovidiu Bota (secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Referitor al interpelarea domnului deputat Adrian Moisoiu. Ca urmare a unei cereri primite în anul 2003 din partea unui membru al Camerei Deputaţilor din Parlamentul României, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor Turismului a cerut Companiei TAROM să analizeze posibilitatea reluării zborului regulat pe ruta Bucureşti - Tg.Mureş cu o frecvenţă de 2 curse pe săptămână: luni şi joi.

Aceasta a fost efectuată în perioada 26 octombrie - 9 decembrie 2003 cu un total de 95 de pasageri, ceea ce reprezintă o medie de 4 pasageri pe un sens, realizându-se un venit mediu de 55 de dolari/pasager, în condiţiile în care executarea a numai unei singure curse dus-întors pe această relaţie costă 7233 dolari.

Prin urmare, Compania TAROM a sistat operarea acestei curse.

Răspunsul la interpelarea domnului deputat Gheorghe Dinu este referitor la mersul trenurilor de călători. Acesta, ţin să menţionez că este întocmit anual, cu 3 luni de zile înainte de publicarea acestuia şi ţine cont, prin anexele şi eratele care sunt în finalul lui, de modificările care au intervenit între această perioadă de 3 luni şi până la publicarea lui. referitor la întârzierile care se înregistrează, ţin să menţionez că sunt datorate în mod special execuţiei unor lucrări la infrastructura feroviară, care impun uneori modificări ale orarelor, anulări de trenuri sau circulaţia unor trenuri pe alte rute decât cele evidenţiate în broşură, într-un procent destul de redus. Ca medie naţională, sunt sub 3%, pentru anulări de trenuri sunt sub 0,4%.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumim, domnule ministru.

Are cuvântul domnul Moisoiu.

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru, dacă nu vă supăraţi, eu am înţeles modul cum aţi calculat dumneavoastră 4 pasageri la un avion, dar chiar Compania Aviatică Română a anunţat la Aeroportul din Tg.Mureş existenţa unei curse actuale care este o avionetă sau un avion de 4 persoane.

Având în vedere că zilele de luni şi joi sunt zile care se potrivesc perfect cu programul nostru la Cameră, şi noi la Tg.Mureş suntem 13 parlamentari, întrebarea pe care v-am pus-o dumneavoastră şi la care nu mi-aţi răspuns este: cum anume putem să ne împărţim noi 13 inşi pe 4 locuri într-un avion?

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Moisoiu, haideţi că ne facem de râs în faţa populaţiei României, nu se poate pune la TAROM un avion special pentru parlamentari. Nu vă înghesuiţi, mergeţi cu maşina, cu trenul şi cu asta am încheiat discuţia, nu puteţi cere TAROM-ului să piardă 7000 de dolari la o cursă ca să mergeţi dumneavoastră cu avionul.

Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul ministru Opriş.

Domnul Ioan Opriş (secretar de stat, Ministerul Culturii şi Cultelor):

Domnule preşedinte,

Referitor la adresa pe care ne-a înaintat-o domnul deputat Moisoiu prin care ne solicită răspunsul privind aplicarea Codului fiscal adoptat prin Legea nr.571/22 decembrie 2003, acesta a devenit principalul act normativ reglementând cadrul legal al taxelor şi impozitelor.

În acest context a fost stabilită şi cota tva pentru carte, respectiv de 9%. Urmare a contestării aplicării acestei cote de către asociaţiile de editori şi difuzori, Ministerul Culturii şi Cultelor a luat parte, în mod solidar cu aceştia, la două întâlniri cu reprezentanţii Ministerul Finanţelor, mediate de Comisia pentru cultură, artă, mijloace de informare în masă a Senatului României, argumentând cu demonstraţii concrete impactul aplicării cotei de tva asupra preţului cărţii.

Reprezentanţii asociaţiilor editorilor şi difuzorilor şi ai ministerului au obţinut din partea domnului ministru Mihai Tănăsescu, promisiunea reducerii cotei tva de la 9 la 5%, prin pârghiile specifice ce-i stau la dispoziţie. De altfel, chiar PRM a sprijinit acest demers prin membrii comisiei de la Senat, respectiv prin domnul senator Eugen Marius Constantinescu.

Prin punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.186 ministerul acţionează în mod concret pentru promovarea culturii scrise, pentru sprijinirea pieţei editoriale, susţinerea financiară a proiectelor culturale, lărgind accesul populaţiei pe cât este posibil la cultură şi informaţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul Adam Crăciunescu.

Domnule Moisoiu, nu vă mai dau cuvântul, aţi vorbit suficient astăzi, pentru a da răspuns domnului Nicu Cojocaru.

Domnul Adam Crăciunescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Referitor la interpelarea formulată de domnul deputat Nicu Cojocaru, în data de 9 februarie 2004, vă comunicăm următoarele. Staţiunea de cercetare-dezvoltare pentru creşterea bovinelor Arad desfăşoară în prezent o activitate publică, deosebit de importantă, având un valoros nucleu din Rasa Bălţată românească, cu o producţie medie de lapte de peste 7 mii de litri, şi un nucleu de vaci din Rasa Brună, cu o producţie medie de lapte de 8 mii de litri pe cap de vacă furajată. Aceste două nuclee selecţionate printr-o muncă continuă în domeniul ameliorării constituie o importantă sursă de material biologic valoros pentru exploataţiile agricole din judeţul Arad şi zonele limitrofe.

De asemenea, staţiunea fiind singura unitate de profil din zona de vest a ţării, desfăşoară o susţinută şi complexă activitate de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică în domenii de interes major pentru agricultura din zona de influenţă.

Faţă de aceste realizări remarcabile, comisiile de specialitate, împreună cu specialişti din Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului şi Academia de ştiinţe agricole şi silvice, "Gheorghe Ionescu-Sisesti", au stabilit că suprafaţa strict necesară pentru desfăşurarea activităţii de cercetare şi dezvoltare tehnologică este de 1450 de ha, din care 1350 de ha pentru teren agricol, diferenţa de 100 de ha fiind terenuri neproductive, respectiv curţi, construcţii, ape, drumuri.

Pentru a veni în întâmpinarea cererilor comisiilor locale pentru reconstituirea dreptului de proprietate în judeţul Arad, conducerile Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului şi Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Sisesti", de comun acord, au propus punerea la dispoziţia acestor comisii a suprafeţei de 464 de ha...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mai pe scurt, domnule ministru, vă rog frumos.

Domnul Adam Crăciunescu:

Da. Staţiunea urmând să deţină în administrare ca domeniu public suprafaţa strict necesară de 1450 de ha. În acest sens, am întocmit şi înaintat un nou proiect de hotărâre de guvern. Consider că propunerile menţionate satisfac solicitările organelor locale de stat şi ale staţiunii de cercetare-dezvoltare pentru creşterea bovinelor Arad.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Domnule Nicu Cojocaru, aveţi 30 de secunde.

Domnul Nicu Cojocaru:

Au trecut 20. Eu nu am înţeles, domnule secretar, ştiam că Staţiunea deţine 2099 de ha. Dumneavoastră spuneţi de 1450... cât rămâne exact, de fapt îmi daţi răspunsul la interpelare.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Cojocaru, vă puneţi de acord după şedinţă. Vă rog frumos.

Are cuvântul domnul secretar de stat George Pavelescu de la Ministerul Sănătăţi, pentru a răspunde domnului Mocanu.

Domnul George Pavelescu (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Domnule preşedinte,

Aşa după cum se ştie, activitatea angajaţilor din ambulatoriile de specialitate care sunt integrate spitalelor se efectuează prin tarif exprimat în lei pentru serviciile medicale acordate în specialităţile: explorări funcţionale, clinice, paraclinice şi stomatologice.

Plata se negociază şi se constituie bugetul care se alocă pentru asemenea servicii ambulatorului de specialitate ca act adiţional la contractul pe care furnizorul de servicii, respectiv ordonatorul de credit care este directorul spitalului respectiv, îl negociază şi îl semnează cu Casa de Asigurări de Sănătate.

Este adevărat că valoarea serviciilor a fost diminuată de la an la an, serviciilor de explorări funcţionale, clinice şi paraclinice şi prin acesta s-au diminuat veniturile ambulatorii. Situaţia care a fost cuprinsă în conţinutul interpelării domnului deputat nu este singulară, noi o avem în vedere, că sunt anumite ambulatorii, în special care funcţionează pe lângă spitale orăşeneşti sau municipale, care nu au capacitatea să acorde un volum de servicii atât de mare încât să asigure toate cheltuielile cu utilităţile şi inclusiv plata personalului angajat în baza legii nr.154, respectiv a persoanelor cu contract de muncă pe o perioadă nedeterminată. Dacă cele sesizate de dumneavoastră sunt reale, vom vedea, noi am luat legătura cu Casa, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, domnul Celea, s-a angajat că în cursul săptămânii viitoare va trimite la Roşiori o echipă de audit, de la serviciile medicale şi de la "Contractări", pentru a analiza fiecare caz în parte pe servicii şi pe perioadele de ani pe care dumneavoastră le-aţi reclamat în interpelare.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc, domnule Pavelescu.

Are cuvântul domnul Damian, pentru a răspunde domnului deputat Marian Ionescu.

Vă rog scurt şi la obiect, domnule Damian.

Domnul Radu Mircea Damian:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Întrucât răspunsul la o interpelare a dumneavoastră are circa 4 pagini o să-mi permiteţi să redau numai datele...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Redaţi numai esenţa, vă rog.

Domnul Radu Mircea Damian:

Numai esenţa, asta voiam să-mi permiteţi. E vorba de teste naţionale planificate a se susţine în perioada 14-18iunie 2004 prin ordin al ministrului care a fost supus dezbaterii publice pe site-ul ministerului timp de o lună de zile, conform Legii nr.52/2003.

Astfel, pentru asigurarea în bune condiţiuni a desfăşurării acestor teste s-a solicitat conducerii inspectoratelor judeţene să prevadă metodologii şi reglementări, inclusiv referitoare la programul unităţilor de învăţământ din ultima săptămână de şcoală.

Totodată, s-a trimis o notă Inspectoratelor şcolare judeţene care să solicite luarea măsurile necesare ca să asigure desfăşurarea procesului didactic, în condiţii de normalitate şi în ultima săptămână de şcoală.

De asemenea, planificările calendaristice semestriale şi anuale ale cadrelor didactice au fost elaborate ţinând cont de calendarul testelor naţionale.

Ultima săptămână a anului este consacrată încheierii situaţiilor şcolare, recapitulării anuale şi semestriale, realizându-se în săptămânile anterioare perioadei 14-18.06.2004. Totuşi, se mai arată că nu se are în vedere ca în ultima săptămână să existe brigăzi de control. dacă ele totuşi sunt programate, ele evaluează gradul de pregătire al şcolii pentru examene, şi eventual completarea documentelor şcolare, ceea ce nu impietează asupra desfăşurării orelor de curs.

Veţi primi răspunsul semnat, domnule deputat, în forma completă.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, domnul Mircea Ionescu, aveţi un minut.

Domnul Marian Ionescu:

Stimate domnule preşedinte, numele meu este Marian Ionescu.

Vreau să fac câteva precizări cu privire la răspunsul dat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, şi anume că aceste instrucţiuni pe care domnul ministru secretar de stat Damian le-a prezentat că ar fi transmise către inspectoratele şcolare, bine ar fi ca aceste instrucţiuni să ajungă de la inspectoratele şcolare şi la cadrele didactice în şcoli. Or, aceste instrucţiuni n-au ajuns.

În al doilea rând, vreau să spun că aceste brigăzi pot exista şi la sfârşitul anului şcolar, în funcţie de modul lor de planificare, şi chiar de multe ori au fost intens acutizate şi demonstrate că nu trebuie să fie aceste brigăzi în ultima săptămână, cu toate că au fost... Deci, iată că în ultima săptămână de şcoală sunt o serie întreagă de activităţi de suprapunere, în care cadrele didactice trebuie să facă atât recapitularea finală, trebuie să participe cu copiii la examenele pentru sfârşitul celor 8 clase şi, în acelaşi timp, pot să aibă şi brigăzi şcolare.

Deci în acest sens, v-aş ruga, stimate domnule secretar de stat, să rezolvăm această problemă în mod onorabil, pentru că la ora actuală cadrele didactice nu au cunoştinţă de modul cum trebuie rezolvată această situaţie

Şi, pe al doilea punct, v-aş ruga, domnule preşedinte, să-mi permiteţi să evidenţiez faptul că secretarul de stat de la Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului a prezentat o situaţie deosebită în faţa noastră, şi anume un accident de vânătoare stupid, în care a prezentat pe larg anumite chestiuni, şi aceste aspecte cred eu că ar trebui mai bine selectate pentru că reprezintă în opinia mea nişte giumbuşlucuri, şi în acest sens mi-a venit ideea ca, într-adevăr, să fac o interpelare şi aş vrea ca să spună, cu privire la accidentul de vânătoare desfăşurat la Pădurea Bolovani din judeţul Dâmboviţa, deoarece nici la ora actuală nu se ştie adevărul despre accidentul stupid de vânătoare, aşa cum a fost el prezentat în diferite variante mass-media şi aş dori să nu existe una dintre acele variante din mass-media, să existe una reală.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc şi eu.

Am rugămintea să faceţi interpelările cum doriţi dumneavoastră, dar totuşi puneţi-le în concordanţă cu problemele electoratului.

Vă mulţumesc.

Declar închisă şedinţa lucrărilor noastre de astăzi.

Lucrările s-au încheiat la ora 19.00.