Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse de domnul Nicolae Văcăroiu, preşedintele Senatului, asistat de domnii Tudor Mohora, secretar al Camerei Deputaţilor, şi Mihai Ungheanu, secretar al Senatului. Din prezidiu a făcut parte domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să-mi permiteţi să deschid şedinţa noastră comună, anunţându-vă că, din totalul de 485 senatori şi deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 391. Deci, avem cvorum de lucru.

De asemenea, în mapele dumneavoastră aveţi ordinea de zi, ordine de zi care vă este supusă aprobării din partea Birourilor permanente ale celor două Camere.

Dacă sunt comentarii la ordinea de zi? Dacă nu, vă rog să votaţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Ordinea de zi a fost votată în unanimitate.

Programul de lucru, stimaţi colegi, îl cunoaşteţi, până la orele 19,00.

Dacă sunt obiecţii legate de programul de lucru? Dacă nu, vă rog să votaţi.

Cine este pentru? Mulţumesc. 391 de voturi pentru.

Împotrivă?

Abţineri?

A fost votat în unanimitate.

Intrăm la primul punct de pe ordinea de zi: Scrisoarea Preşedintelui României adresată Parlamentului privind suplimentarea participării României cu un detaşament special de informaţii militare şi participarea cu efectivele menţionate la proiectul "Echipe pentru reconstrucţia provinciilor", condus de Germania.

Dau cuvântul domnului general Bârloiu pentru a prezenta scrisoarea preşedintelui României.

Domnule general, aveţi cuvântul.

Domnul Viorel Bârloiu (secretar, CSAT):

Mulţumesc.

"Stimate domnule preşedinte,

România, potrivit aprobării Parlamentului, participă cu unităţi, subunităţi şi personal de stat major în cadrul forţei internaţionale pentru asistenţă de securitate la misiunile de stabilizare şi reconstrucţie a Afganistanului.

La Reuniunea de la Colorado, secretarul general al NATO a adresat ţărilor membre şi invitate solicitarea de a contribui cu elicoptere de transport sau cu elemente de cercetare a informaţiei la forţa internaţională din Afganistan.

În cadrul discuţiilor purtate în 7 noiembrie anul trecut, la sediul Comandamentului Suprem al Puterilor Aliate din Europa, de la Mons de către reprezentanţii Ministerului Apărării Naţionale şi ai NATO, a fost prezentată oferta României de a contribui la misiunea acestei forţe cu un detaşament special de informaţii militare, format din 30 de militari, structuraţi pe trei grupuri de informaţii: două grupuri de contrainformaţii şi o structură de analiză, propunere care a fost apreciată şi acceptată de Comandamentul Suprem.

Detaşamentul va fi dotat cu armamentul individual, muniţia, tehnica militară şi materialele necesare îndeplinirii misiunii şi va acţiona sub controlul operaţional al Comandamentului misiunii, prin transfer de autoritate, în conformitate cu politicile, directivele şi procedurile NATO privind activitatea de informaţii şi contrainformaţii.

De asemenea, la Conferinţa de planificare a ţărilor contributoare la proiectul echipei pentru reconstrucţia provinciilor, desfăşurată în Germania, în luna noiembrie 2003, prin reprezentanţa militară a statului-major general al NATO şi Uniunea Europeană ni s-a solicitat să sprijinim cu efective această acţiune.

Oferta României, formată din 9 persoane, specialişti în probleme de logistică, de minare şi în domeniul medical, este conformă cu solicitările părţii germane.

Apreciez că sporirea contribuţiei României cu efective va contribui la procesul de stabilizare internă şi de asigurare a controlului în această ţară, ca şi la dezvoltarea ulterioară a relaţiilor României cu statele Alianţei Nord-Atlantice.

În temeiul prevederilor legale, vă solicit, domnule preşedinte, să supuneţi aprobării Parlamentului suplimentarea participării României cu un detaşament special de informaţii militare la misiunea Forţei Internaţionale pentru asistenţă de securitate, precum şi participarea cu efectivele menţionate la proiectul "Echipe pentru reconstrucţia provinciilor", condus de Germania;

Finanţarea pregătirii şi participării personalului şi tehnicii specifice la aceste misiuni se va reglementa prin Hotărâre a Guvernului.

Semnează Preşedintele României - Ion Iliescu".

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc.

Permiteţi-mi să dau cuvântul domnului Răzvan Ionescu, preşedintele Comisiei de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Camera Deputaţilor, pentru a prezenta raportul comun al celor două comisii.

Domnul Răzvan Ionescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Raport asupra solicitărilor preşedintelui României adresate Parlamentului pentru aprobarea suplimentării participării României cu efective militare în Afganistan.

Comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost sesizate spre a analiza solicitările preşedintelui României adresate Parlamentului şi pentru a aproba suplimentarea participării României în Afganistan cu un detaşament special de informaţii militare la misiunea Forţei Internaţionale pentru Asistenţă de Securitate, precum şi la participarea României cu efective militare în Afganistan la proiectul "Echipă pentru reconstrucţia provinciilor", condus de Germania.

Referitor la suplimentarea participării României în Afganistan cu un detaşament special de informaţii militare la misiunea Forţei Internaţionale pentru asistenţă de securitate, din scrisoarea preşedintelui, precum şi din memorandumul Ministerului Apărării Naţionale, rezultă că în urma solicitării adresate ţărilor membre şi invitate de către secretarul general al NATO de a contribui cu elicoptere de transport sau cu elemente de cercetare a informaţiei la Forţa Internaţionalei din Afganistan, România şi-a prezentat oferta de a participa la misiunea acestei Forţe cu un detaşament special de informaţii militare, alcătuit din 30 de militari, structurat astfel: trei grupuri de informaţii (HUMINT), două grupuri de contrainformaţii; o structură de analiză.

A doua solicitare a preşedintelui României se referă la partciparea cu efective militare în Afganistan la proiectul "Echipă pentru reconstrucţia provinciilor".

Din scrisoare şi din memorandumul Ministerului Apărării Naţionale, rezultă faptul că la Conferinţa de Planificare a ţărilor contributoare la acest proiect, desfăşurată în Germania, în luna noiembrie 2003, prin Reprezentanţa militară a statului major general la NATO şi Uniunii Europene, României i s-a solicitat să sprijine cu efective această acţiune.

În acord cu partea germană, ţara noastră şi-a oferit sprijinul prin 9 specialişti militari în domeniile logistică, geniu şi medical astfel: o echipă logistică formată din 2 ofiţeri şi 1 subofiţer; o echipă de geniu formată din 2 ofiţeri şi 1 subofiţer; 1 medic şi 2 asistenţi medicali.

Scopul declarat al acţiunii, condusă de Germania în provincia Konduz, este creşterea încrederii şi securităţii în zonă, sprijinirea autorităţii afgane de tranziţie în asigurarea unui climat stabil, prin susţinerea activităţilor de dezvoltare economică, instruirea forţelor de poliţie afgană şi contribuţia la pregătirea armatei naţionale afgane.

Din documentele menţionate mai sus, rezultă că Germania este decisă să susţină această misiune pe o perioadă de 5 ani.

Se solicită, de asemenea, ca finanţarea pregătirii şi participării personalului şi tehnicii specifice la aceste misiuni să fie reglementată prin Hotărâre a Guvernului.

În cadrul dezbaterilor, comisiile au avut în vedere aprecierea exprimată de preşedinte, potrivit căreia sporirea contribuţiei României cu efective va contribui la procesul de stabilizare internă şi de asigurare a controlului în această ţară, ca şi la dezvoltarea ulterioară a relaţiilor noastre cu statele Alianţei Nord-Atlantice.

Comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au analizat solicitările din scrisoarea preşedintelui şi constatând justeţea considerentelor care le fundamentează, precum şi în temeinicia invocării prevederilor art.5, alin.1 din Legea apărării naţionale, modificată prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului, aprobată şi modificată prin Legea nr.398/2001, cu majoritate de voturi "pentru" au avizat favorabil aceste solicitări şi supun spre dezbatere şi adoptarea plenului Parlamentului proiectul de hotărâre anexat.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc foarte mult.

Stimaţi colegi, la dezbateri generale, dacă sunt luări de cuvânt?

Înţeleg că nu.

Supun votului dumneavoastră proiectul de hotărâre.

La preambul, dacă sunt observaţii?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate, cu 391 voturi pentru.

La art.1 dacă sunt intervenţii?

Supun votului dumneavoastră art.1.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.2. Dacă sunt intervenţii?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.3. Dacă aveţi observaţii? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? O abţinere.

Votat, în marea majoritate, cu 390 voturi pentru şi o abţinere.

Supun votului dumneavoastră proiectul de hotărâre în ansamblu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate, cu 391 de voturi pentru.

Vă mulţumesc foarte mult.

Stimaţi colegi,

Mergem mai departe la pct. 2, textul în divergenţă la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 184/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum şi pentru stabilirea unor măsuri pentru accelerarea aplicării acesteia şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, aprobată cu modificările şi completările prin Legea nr. 501/2002.

Stimaţi colegi,

A fost un singur text în divergenţă. În consecinţă, dacă sunt intervenţii? Dacă nu, supun votului dumneavoastră textul propus...

Domnule deputat Chiliman, aveţi cuvântul.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnilor preşedinţi,

Onoraţi colegi,

Consider că între cele două texte, textul mai corect era textul adoptat de Senat. Şi din cauza aceasta el propune, de fapt, ca termenul de prescripţie să se împingă la un an, ceea ce este, după părerea mea, corect, având în vedere multitudinea de probleme pe care le ridică aplicarea acestei legi.

Cred că este corect şi moral să adoptăm aceşti termeni şi nu termenul mai scurt care a fost în varianta iniţială. De aceea, vă propun textul Senatului spre aprobare şi sper să-l adoptăm împreună, pentru că aşa este moral şi corect.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Dacă mai sunt intervenţii? Nu mai sunt intervenţii.

Stimaţi colegi,

Avem un text propus de Comisia de mediere, respectiv textul Camerei Deputaţilor şi bineînţeles intervenţia domnului deputat Chiliman care susţine varianta Senatului.

Supun votului dumneavoastră textul Comisiei de mediere, respectiv al Camerei Deputaţilor. Aveţi vreo intervenţie? Domnule deputat, procedural discutăm.

Domnul senator Eckstein.

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este o mică confuzie aici. În raportul de mediere există un singur text, cel adoptat de Camera Deputaţilor. Acest raport al Comisiei de mediere a căzut din cauza lipsei de cvorum în Senat. Deci noi votăm acum varianta Senatului şi poziţia noastră şi poziţia bună este de a vota varianta existentă, care este, de altfel, a Camerei Deputaţilor.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimaţi colegi,

Vreau să reţineţi că raportul Comisiei de mediere a fost votat de către Camera Deputaţilor în varianta Senatului. La Senat, cum este şi normal, conform prevederilor Regulamentului, textul Senatului nu se mai supune votului. Dar atunci când s-a supus votului raportul de mediere nu am întrunit numărul de voturi necesar pentru lege organică.

În consecinţă, supun votului dumneavoastră textul propus de Comisia de mediere, deci varianta Senatului, care a fost adoptat şi de către Camera Deputaţilor.

Vă rog să votaţi.

Cine este pentru, stimaţi colegi? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat, în unanimitate, cu 391 voturi.

Stimaţi colegi,

Mergem mai departe, la pct. 3, texte în divergenţă la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România.

Stimaţi colegi,

Aveţi în faţa dumneavoastră aceste texte, respectiv în coloana 1 "text adoptat de Camera Deputaţilor şi comisia de mediere", "textul adoptat de Senat" şi ultima coloană, preluată în prima, "textul comisiei de mediere". Deci, prima şi a doua coloană.

V-aş ruga să mă urmăriţi puţin, pentru că trebuie să luăm o decizie corectă.

Vreau să reţineţi că în textul care ni se propune de către Comisia de mediere - mă refer la art. 6 alin. 1 - există o neconcordanţă cu art. 6 alin. 2. În timp ce alin. 1 se referă la restituiri de construcţii, inclusiv terenurile aferente acestora, la alin. 2 s-a luat textul de la Camera Deputaţilor, unde s-a inclus: "terenurile sau construcţiile", "inclusiv terenurile aferente acestor construcţii", şi atunci, sunt două soluţii. O primă soluţie este aceea de a retrimite acest raport la comisia de mediere pentru a se pune de acord cele două alineate.

O a doua variantă este să mergem la art. 6 alin. 1 cu textul propus de Comisia de mediere şi care corespunde prevederilor din ordonanţă şi să preluăm alin. 2 de la art. 6 din varianta Senatului.

Eu vă propun, stimaţi colegi, prima variantă. Dacă sunt intervenţii?

Domnul senator Eckstein.

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Domnule preşedinte,

De fapt nici eu nu vreau să propun altceva. Este, de fapt, o corelare a prevederilor acestui act normativ cu legea de bază, Legea nr. 10 şi, ca atare, şi eu susţin textul aprobat de comisia de mediere.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul deputat Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog să mă iertaţi, domnule preşedinte, dar nu voi fi de acord cu soluţia propusă care, formal, este cea mai corectă, dar, practic, este cea mai nelucrativă. Acestă lege am întors-o pe toate feţele până acum, blocând o efectivă aplicare a sa, astfel încât, pragmatic şi nu împotriva Regulamentului. Pentru că nouă ni se propun spre dezbatere şi apreciere, pe de o parte textele comisiei de mediere, iar pe de altă parte textele Senatului, nu ne împiedică nimeni ca dacă vom opta în acest fel să adoptăm pentru un alineat sau pentru un articol unul dintre aceste texte, iar pentru celălalt, alt text.

Vă mulţumim că ne-aţi atenţionat cu privire la necorelare, dar nu este cazul ca din aceasta să facem o problemă de blocare a unui flux legislativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule deputat, o singură dorinţă cred că o avem cu toţii: de a scoate legi bune, nu altceva.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă cer scuze dacă punctul meu de vedere diferit de al dumneavoastră a fost un reproş. Eu mi-am permis să argumentez, atâta tot, respectând şi argumentele dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înţeles. Domnul Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Chestiunea aceasta a retrocedărilor a fost atât de mult plimbată şi amânată, încât o amânare suplimentară credem că ar putea s-o ducă poate la anul pe vremea aceasta. Şi atunci, ceea ce vă propunem noi este să găsim eventual o soluţie de tipul celei propuse de domnul Bolcaş, ca să putem vota astăzi proiectul acesta. Este un proiect aşteptat de foarte mult timp.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul deputat Bădoiu.

Domnul Cornel Bădoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Eu vreau să fac următoarea precizare. Dacă se votează textul adoptat la mediere, practic, prin acest lucru se contravine Legii fondului funciar.

De aceea, fie retrimitem la comisie, pentru a face un text corect, fie acceptăm propunerea domnului preşedinte de şedinţă.

Alineatul 1, aşa cum a ieşit de la Comisia de mediere, alin. 2, aşa cum s-a stabilit la Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimaţi colegi,

Sunt un om care respectă regulamentele şi vreau să nu mă înţelegeţi greşit şi respect legea.

Suntem în faţa unui raport al comisiei de mediere. S-a venit cu două texte care se contrazic... Cel de-al doilea extinde prevederea de la primul, din cadrul aceluiaşi articol.

Mai mult de atât, rog juriştii să se uite pe text. Când am introdus în alin. 2 "terenurile sau construcţiile", terenurile se înţelege în extravilan şi nu intravilan şi nu este vorba despre terenuri care au avut construcţii şi acum nu mai există construcţiile, că se subînţelege acest lucru când spun construcţiile şi terenurile aferente acestora, făcându-se dovada că construcţiile au existat.

Aceasta este singura problemă: încercarea de a scoate o lege bună. Daţi-ne o mână de ajutor, dacă vreţi să mergem pe texte.

Domnule deputat Bolcaş, vă rog.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Iertaţi-mă, nu vreau să mă încăpăţânez. Soluţia trimiterii la comisie este foarte posibilă, ca să ne spună ce? Exact ceea ce am fost chemaţi noi să hotărâm aici: un text la un alineat de la Comisia de mediere sau Senat, alt text de la alt alineat, de la Comisia de mediere sau Senat. Problema, dacă vreţi, ajunge la o problemă de principiu. Dacă aceasta trebuie să hotărască plenul celor două Camere, atunci eu de ce să mai trimit la comisie? Ar însemna să mă derobez de propriile mele funcţii, ceea ce nu este corect. Putem face un lucru imediat, putem face un lucru constructiv şi putem face în acelaşi timp şi un lucru regulamentar.

Eu vă propun, domnule preşedinte, pentru că este numai o problemă de principiu şi o consider sterilă, să o supuneţi la vot; oricare dintre soluţii ajută la construirea unei legi bune.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog. Aş dori să trecem la vot.

Aveţi cuvântul.

Domnul Márton Arpád Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Prin imobil se înţelege atât terenul, cât şi construcţia, cât şi construcţia cu teren. În accepţiunea Legii nr. 10, această variantă de "imobil existent" se înţelege inclusiv terenul care a rămas fără construcţie. Şi aceasta este toată problematica acestei medieri.

Ce înţelegem prin imobil existent? Mai este imobil existent un teren care nu mai are construcţia iniţială pentru că a fost demolată? În intravilan, evident. Poate fi retrocedat terenul fostului proprietar sau nu? Despre aceasta este vorba. Noi zicem că trebuie să dăm o interpretare a cuvântului imobil, în sensul în care, dacă această construcţie a dispărut, dar există terenul intravilan liber de construcţie, să fie retrocedat vechiului proprietar. Aceasta este toată disputa.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Dorel Dorian:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Trebuie să fiu de acord cu domnul Bolcaş şi să spun următorul lucru: nu există for care să analizeze mai exact, mai corect, cu deplină îndreptăţire, decât Camera Deputaţilor, cu Senatul împreună.

De ce atunci să ne gândim măcar la a trimite înapoi la o comisie, ca să dureze încă o dată? Trebuie să vă spun că la această lege au durat luni şi luni de zile după ce toată lumea a fost de acord. Acesta este chestiunea. Deci, s-a ajuns la o comisie de mediere. Comisia de mediere - Camera Deputaţilor - Senat. După aceea s-a întors acest raport de la mediere şi s-a votat de Camera Deputaţilor.

Este de două ori avansat, de trei ori avansat. Ce să mai explicăm? Este vorba doar de terenuri intravilane. Un teren intravilan, imobilul care era, clădirea, construcţia, s-a demolat, nu mai există, dar terenul aparţine proprietarului. De ce să ne opunem unei restituiri, să ne facem că nu înţelegem să trimitem din nou în altă parte? Nu este vorba de nici un teren extravilan, ci doar terenuri intravilane, pe care acum nu mai există construcţia. Se pune problema dacă să retrocedăm terenul care a aparţinut unui anumit proprietar, aici fiind vorba de proprietăţi - încă o dată zic - comunitare, care sunt puse în discuţie.

Eu cred că se poate vota. Avem toate argumentele să avem destui jurişti, toată înţelepciunea şi trebuie să avem şi voinţa politică ca să închidem acest lucru, care se discută şi se răsdiscută. Vedeţi că ordonanţa este din 1999. Au trecut 5 ani de zile. Intrăm într-un nou circuit, pentru ce? Fără justificare! Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, domnule deputat, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock:

Onorat prezidiu,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

S-a afirmat de la această tribună că dacă am adopta varianta Comisiei de mediere am contraveni Legii fondului funciar. Nu cred că este aşa. Cei doi antevorbitori ai mei, domnul Marton Arpad, domnul Dorel Dorian, amândoi deputaţi, au arătat că este vorba strict de terenuri din intravilan şi construcţiile din intravilan cu terenul aferent.

De altfel, atunci când am adoptat această lege în Camera Deputaţilor a fost prezent preşedintele autorităţii pentru aplicarea unitară a Legii nr. 10, care a acceptat această formulare.

Eu consider, şi vorbesc în numele Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, că putem adopta atât la alin. 1, cât şi la alin. 2 al art. 6, varianta Camerei Deputaţilor şi a Comisiei de mediere. Şi vă rugăm să supuneţi la vot aceste variante.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să-mi permiteţi un mic comentariu. N-am dorit să provoc această dispută, decât cu un singur gând, acela de a realiza o lege bună, aplicabilă.

Şi dacă urmăriţi, inclusiv ordonanţa de urgenţă, o să observaţi că toate problemele sunt rezolvate. Problema care s-a legat aici, referitoare la terenuri libere, care nu mai au construcţii pe ele, din cadrul intravilanului, se regăseşte, stimaţi colegi, la art. 1, pe care l-am votat aşa cum este el în ordonanţă. Deci nu mai este cazul să mai facem referire la aceste terenuri.

Revin acum - dacă vreţi vă citesc - "imobilele compuse din construcţii împreună cu terenul aferent, respectiv terenurile intravilane libere". Deci, problema este rezolvată. Şi am votat-o şi dumneavoastră şi noi în formula aceasta.

Revenind la articolul nou, 6, care a fost introdus de către Parlament, acest articol are două alineate. Alineatul 1, în formula, repet, care ne-o propune Comisia de mediere. Alineatul 1 se referă la aceste imobile care au aparţinut comunităţilor minorităţilor naţionale din România şi au fost preluate abuziv şi spune: "compuse din construcţii, împreună cu terenul aferent existent în natură se restituie ".." şi textul merge mai departe. Alineatul 1 care este coordonator pentru articol este foarte clar şi se referă la construcţii, întrucât terenurile libere le-am rezolvat în cadrul art. 1.

Alineatul 2 propus de Comisia de mediere, însă, extinde prevederea de la alin. 1 din art. 6, introducând - şi citesc textul - "Sunt imobile în sensul prezentei ordonanţe terenurile sau construcţiile împreună cu anexele acestora şi terenurile aferente lor situate în intravilanul localităţilor".

Corelarea cu alin. 1 obligă la excluderea din text a terenurilor, pentru a păstra unitatea de exprimare.

Deci, nu există nici un impediment, repet încă o dată, întrucât problema terenurilor care nu mai au construcţii pe ele este rezolvată de noi, preluând art. 1 din ordonanţă. Şi, în condiţiile acestea, vă propun ca la art. 6, pentru corelarea alin. 1 cu 2, să mergem cu alin. 1 în formula propusă de Comisia de mediere şi cu alin. 2 propus în varianta Senatului şi atunci ele sunt corelate şi toate problemele sunt rezolvate.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vedeţi, a fost nevoie să se amestece două lucruri: unul care priveşte aspectul formal, procedural al soluţionării problemei şi altul care priveşte fondul. Amestecul mi se pare făcut în condiţiile Regulamentului, pentru că o eventuală trimitere nu putea să fie decât rodul unor dezbateri care nu aveau finalitate în cadrul acestei Camere.

Daţi-mi voie să afirm, cu toată tăria, că îi mulţumesc domnului deputat Dorian Dorel, care a subliniat ideea pe care v-am propus-o şi care este în spiritul şi în esenţa acestei legi. Într-adevăr, ne pronunţăm - şi cu aceasta am trecut la fondul problemelor - pentru varianta adoptată de Camera Deputaţilor şi Comisia de mediere, în primul rând pentru că priveşte imobilele preluate abuziv sub toate dictaturile sub care s-a aflat România de la 6 septembrie 1940, şi actul reparatoriu este justificat şi corect, iar în acelaşi timp, nu numai din considerente de corelare, dar şi din considerente de corelare a acestui text cu celelalte dispoziţii legale care guvernează materia, este corectă formularea din textul adoptat de Senat, astfel încât soluţia propusă de domnul preşedinte Văcăroiu este şi pragmatică şi regulamentară şi este justificată de textele care vă sunt înfăţişate.

În aceste condiţii, sub aceste auspicii, vor vota grupurile noastre parlamentare.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Vă propun să trecem la vot, stimaţi colegi.

Supun votului dumneavoastră - vă rog să mă urmăriţi - articolul unic, partea introductivă, în formularea Comisiei de mediere, respectiv a Camerei Deputaţilor.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate, 391 voturi pentru.

Articolul nou introdus, art. 6.

Supun votului dumneavoastră art. 6 alin. 1, în formula propusă de Comisia de mediere, deci textul adoptat de Camera Deputaţilor.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate, 391 de voturi.

Alineatul 2 de la articolul nou, 6, vă propune textul Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 28 voturi împotrivă.

Abţineri?

363 pentru, 28 voturi împotrivă, nici o abţinere. Votat.

Vă mulţumesc foarte mult.

Stimaţi colegi,

Trecem la Proiectul de Hotărâre pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare pe anul 2004.

Vă rog să-mi permiteţi să dau cuvântul doamnei preşedinte Anghelache pentru prezentarea raportului.

Doamna Gabriela Anghelache (preşedinta C.N.V.M.):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Vă rog să-mi permiteţi ca, în puţine cuvinte, să prezint caracteristicile bugetului de venituri şi cheltuieli al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare pentru acest an. Raportul comisiilor de specialitate ale Parlamentului şi raportul comun au fost elaborate din luna noiembrie, dar, astăzi, vă rog să aveţi amabilitatea de a supune votului dumneavoastră proiectul bugetului pentru acest an.

Bugetul a fost elaborat cu respectarea prevederilor Legii nr. 200/2002 privind finanţele publice şi în conformitate cu prevederile Statutului Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, care este o autoritate publică autonomă, ce se finanţează în exclusivitate din venituri proprii. La fundamentarea indicatorilor bugetului s-a ţinut seama de execuţia bugetului pe primele 9 luni ale anului 2003 şi de previziunea până la sfârşitul anului precedent, luându-se în considerare şi metode clasice de fundamentare a indicatorilor bugetari, respectiv, extrapolarea veniturilor din perioada anterioară, dar în orice condiţii, ci cu luarea în considerare a unor factori ce se previzionau în a influenţa veniturile şi cheltuielile bugetare, în anul 2004. Sigur, ţinând seama de evoluţia pieţei de capital.

Veniturile, în cea mai mare parte, provin din valoarea ofertelor publice de cumpărare şi de preluare şi, în mai mică măsură, din valoarea tranzacţiilor derulate pe piaţa de capital. Acest fapt se datorează numărului mic de emitenţi nou listaţi la Bursa de Valori Bucureşti şi faptului că, anul trecut, a fost un proces de delistare a societăţilor comerciale de pe piaţă, atunci când acţionarul majoritar deţinea 90% din drepturile de vot.

Pentru acest motiv, structura veniturilor pe anul în curs este una care pune în evidenţă toate sursele de venit ale Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, înregistrându-se creşteri la indicatorii care au evoluat în sensul favorabil anul precedent şi pentru care s-a previzionat o evoluţie favorabilă şi în anul acesta, dar şi diminuări la unii indicatori, cum ar fi, de exemplu, "venituri din ofertele publice de vânzare", ţinând cont de faptul că încercăm să impulsionăm piaţa de capital, nepercepând comisioane pentru tranzacţiile cu obligaţiuni, în ideea dezvoltării pieţei obligaţiunilor.

La partea de cheltuieli, acestea sunt, de asemenea, dimensionate în conformitate cu necesităţile de funcţionare ale instituţiei şi cu nevoia de a dezvolta, atât nevoia şi capacitatea administrativă, cât şi de a perfecţiona pregătirea personalului angajat. În totalul cheltuielilor, ponderea cea mai mare o au cheltuielile de personal, iar în cadrul acestora, cheltuielile cu salariile reprezintă 38%, fără a înregistra o creştere faţă de anul precedent, deoarece menţinem acelaşi număr de personal - 200, iar practic, dimensionarea s-a făcut ţinând cont şi de inflaţa care va exista în acest an, aşa cum a fost ea prevăzută şi în bugetul de stat, dar aveam o rezervă în ceea ce priveşte personalul efectiv angajat, având un număr mai mic, sub 200, motiv pentru care am putut menţine cheltuielile cu salariile la acelaşi nivel.

Cheltuielile de capital, de asemenea, au o pondere importantă - 30%, deoarece, şi în acest an, ne propunem să rezolvăm problema spaţiului Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, prin construirea sau achiziţionarea unui imobil, deoarece imobilul închiriat în care funcţionăm acum necesită cheltuieli importante cu plata chiriei şi, din punctul de vedere al unui management eficient, este important să avem un spaţiu propriu.

Bugetul prevede, de asemenea, un excedent de 1 miliard. Sigur, în condiţiile în care nu vom rezolva problema spaţiului, şi la sfârşitul acestui an excedentul va fi mult mai important. Ţin să subliniez faptul că, în ultimii ani, s-a cumulat excedentul de la un an la altul, tocmai în ideea de a avea resursele necesare achiziţionării sau construirii unui imobil.

Acestea sunt principalele caracteristici. Vă mulţumesc şi, dacă sunt întrebări, vă pot răspunde la orice întrebare.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumim foarte mult.

Îi dau cuvântul domnului preşedinte Ştefan Viorel, pentru a prezenta raportul comun al celor două Comisii pentru buget finanţe. Aveţi cuvântul.

Domnul Viorel Ştefan:

Domnilor preşedinţi,

Doamnă preşedintă a Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare,

Doamnelor şi domnilor,

Comisiile permanente ale celor două Camere au fost sesizate în fond cu dezbaterea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2004 al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare. În conformitate cu art. 1 alin 1 lit. g) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice: "Utilizarea veniturilor se face potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 14/1998 privind utilizarea veniturilor realizate de instituţiile publice finanţate integral din venituri extrabugetare, modificată şi aprobată prin Legea nr. 27/1991 precum şi potrivit prevederilor Legii nr. 514/2002 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 25/2002 privind aprobarea Statutului Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare".

Proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli transmis de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare este finanţat integral din venituri extrabugetare. Veniturile totale preconizate sunt în sumă de 251,4 de miliarde de lei, având un sold al anului precedent de 125 de miliarde lei, iar cheltuielile preconizate fiind de 250,4 de miliarde de lei, din care cheltuieli curente în sumă de 174,5 de milioarde lei. Bugetul este proiectat cu un excedent de 1 miliard de lei, care se va reporta ca sursă de finanţare pentru anul următor.

Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, în baza alin. 3 al art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25/2002 privind aprobarea Statutului Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, aprobată şi modificată prin Legea nr. 514/2002, transmite şi anexa la bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2004 al Comisiei, care cuprinde cuantumul comisionului pentru tranzacţiile derulate pe pieţe reglementate de instrumente financiare derivate, cu un nivel propus de 2000 de lei/contract, perceput la fiecare parte contractantă, cu o valoare estimată la 1 miliard de lei.

În conformitate cu Regulamentul de funcţionare al celor două Camere, comisiilor noastre, în urma analizei proiectului de bugetul de venituri şi cheltuieli, supun spre dezbatere şi aprobare plenului celor două Camere Proiectul de Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2004, în forma prezentată în anexă. Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Întrebări, luări de cuvânt, deci, dezbateri generale, vă rog? Înţeleg că nu sunt.

În aceste condiţii, trebuie să supun votului dumneavoastră Proiectul de Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare.

La titlul hotărârii, dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Vă rog să votaţi!

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Art. 1. Sunt observaţii? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Art. 2. Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Art. 3. Dacă sunt obiecţiuni?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Art. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră proiectul de hotărâre în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate. 391 de voturi.

Vă mulţumesc şi vă dorim succes, doamnă preşedintă.

Stimaţi colegi,

Trecem la următorul punct: modificări în componenţa Comisiei Parlamentului României pentru integrare europeană.

Domnule Boc, aveaţi o propunere de modificare, dacă o susţineţi în continuare? Pentru Comisia de integrare europeană aţi solicitat ca în locul domnului deputat Mihai Baciu să treacă domnul deputat Mircea Nicu Toader, susţineţi în continuare acest lucru? Da.

Vă rog, dacă sunt obiecţiuni? Nu.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

De asemenea, Grupul parlamentar social-democrat îl propune să facă parte din Comisia Parlamentului României pentru integrare europeană pe domnul deputat Ionel Olteanu.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Pct. 6, Modificări în componenţa nominală a Comitetul Director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare.

Îi dau cuvântul domnului deputat Niculescu. Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Constantin Niculescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Grupurile parlamentare din Senat şi din Camera Deputaţilor au înaintat Grupului Român al Uniunii Interparlamentare două propuneri:

- Grupul parlamentar al PSD din Senat propune includerea în Comitetul Director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare a următorilor senatori: domnul Alin Teodor Ciocârlie - în calitate de secretar al Biroului Executiv, în locul domnului senator Liviu Doru Bindea, care nu mai face parte din Grupul PSD; domnul Viorel Matei, în calitate de membru, în locul domnului senator Traian Rece, care nu mai face parte din Grupul PSD; Grupul parlamentar UDMR propune o înlocuire, respectiv, tot în Comitetul Director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare, a domnului deputat Pecsi Francisc cu doamna deputată Bondi Gyongyke, în funcţia de membră a Comitetului Director.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, şi vă rog să supuneţi la vot.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Stimaţi colegi,

Dacă sunt observaţii la aceste propuneri? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră includerea în Comitetul director al GRU a domnului senator Alin Teodor Ciocârlie, în locul domnului senator Liviu Doru Bintea. Vă rog să votaţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 2voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Deci, 389 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă, nici 1 abţinere.

Domnul senator Matei Viorel, în locul domnului senator Traian Rece. Vă rog să votaţi.

Cine este pentru?

Abţineri?

Împotrivă?

Votat în unanimitate. 391 de voturi.

Şi ultima modificare, în Comitetul Director al GRU, domnul deputat Pecsi Francis, doamna deputată Bondi Gyongyke.

Dacă sunt intervenţii? Nu.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Stimaţi colegi,

Trecem la ultimul punct pe ordinea de zi, Raportul Instituţiei Avocatului Poporului pe anul 2003.

Vă rog să-mi permiteţi să-i dau cuvântul domnului preşedinte Ioan Muraru. Domnule profesor, aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Muraru:

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnule preşedinte al Senatului,

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

În îndeplinirea obligaţiilor ce ne revin potrivit art. 60 din Constituţie, prezentăm în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi a Senatului raportul anual.

Fără îndoială, anul 2003 poate fi considerat pentru Avocatul Poporului anul în care instituţia a intrat într-un stadiu de normalitate orgnizatorică şi funcţională, fiind astfel în măsură să aducă la îndeplinire funcţiile ce îi revin, potrivit Constituţiei şi legilor. A sporit gradul de percepţie şi credibilitate din partea autorităţilor publice şi a oamenilor, care văd în Avocatul Poporului o instituţie cu reale calităţi şi eficienţă în protecţia drepturilor şi libertăţilor publice.

Trebuie să afirm deschis că aceste împliniri au fost posibile datorită interesului manifestat şi sprijinului direct acordat de către Parlament şi, lucru de mare importanţă pentru democraţia constituţională din România, atât de către majoritatea, cât şi de către opoziţia parlamentară.

De o susţinere aparte s-a bucurat instituţia şi din partea Guvernului României.

Pentru toate acestea, doresc să aduc mulţumirile întregii instituţii a Avocatului Poporului, sprijinul de care ne-am bucurat dovedind clar că la nivelul autorităţilor de guvernare suntem apreciaţi ca o instituţie utilă şi eficientă.

Dacă în anul 2002, prin modificarea legii noastre organice, s-a întărit autonomia şi independenţa instituţiei şi s-au stabilit punţi de legătură cu justiţia şi Curtea Constituţională, în anul 2003, prin revizuirea constituţională, s-au pus la îndemâna Avocatului Poporului alte mijloace juridice de realizare a scopului şi funcţiilor sale. Am reaminti posibilitatea, de data aceasta, conferită chiar de Constituţie, de implicare în controlul constituţionalităţii legilor atât prin obiecţiile de neconstituţionalitate, cât şi prin excepţiile de neconstituţionalitate. Sunt încredinţat că activitatea viitoare va confirma utilitatea acestor măsuri, care vor permite un spor de eficienţă.

Procesul de consolidare organizatorică şi funcţională a instituţiei s-a completat prin crearea a două birouri teritoriale: la Alba Iulia şi la Bacău, iar primele rezultate sunt deja evidente. Regretăm că nu am reuşit acelaşi lucru la Craiova, dar sperăm ca acţiunea să continue cu succes.

Deşi lucrurile nu se desfăşoară excelent, putem observa o îmbunătăţire calitativă a implicării personalului instituţiei în realizarea atribuţiilor acesteia. S-au angajat prin concurs persoane care au atât pregătirea profesională corespunzătoare, cât şi ataşamentul pentru instituţie.

La perfecţionarea profesională au contribuit şi schimburile de experienţă cu instituţii străine, îndeosebi din Anglia, din Olanda, unele specializări realizate în străinătate, legăturile permanente cu alte instituţii, exprimate prin schimburi de informaţii.

Putem aprecia că ne-am racordat la exigenţele ombudsmanilor vest-europeni şi că, la acest nivel, s-a realizat un volum apreciabil de muncă.

Sporul calitativ al activităţii a fost posibil şi datorită faptului că în anul 2003 instituţiei i s-a repartizat un nou sediu, corespunzător, cu acces direct şi deschis pentru cetăţeni. Este şi motivul creşterii numărului de oameni care au vizitat instituţia.

În anul ce a trecut, instituţia Avocatul Poporului s-a implicat mai mult în activităţile comune la nivel european, prin participări la congrese, conferinţe şi seminarii. Toate aceste informaţii şi date se regăsesc consemnate în raportul prezentat.

Experienţa acumulată în anul 2003 ne obligă pentru viitor la cel puţin două direcţii de activitate, şi anume: 1) continuarea perfecţionării profesionale a salariaţilor şi 2) amplificarea eforturilor pentru mediatizarea instituţiei, aceasta fiind, de altfel, o preocupare prioritară a europeni. Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Îi dau cuvântul domnului deputat Neagu, preşedintele Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, pentru a prezenta raportul comun. Domnule profesor, aveţi cuvântul.

Domnul Ion Neagu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisiile juridice din Senat şi Camera Deputaţilor, în conformitate cu art. 60 din Constituţia României, art. 5 din Lega nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea Instituţiei Avocatului Poporului, precum şi cu art. 9 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, cele două comisii, întrunite în şedinţa comună din data de 17 februarie 2003, au audiat raportul pentru anul 2003 al Instituţiei Avocatului Poporului, prezentat de profesor universitar doctor Ioan Muraru.

Din raportul de activitate rezultă că în anul 2003, la Instituţia Avocatului Poporului a fost înregistrat un număr de 5.400 de petiţii, la care se adaugă 2.025 de fişe întocmite la dispeceratul telefonic. Petiţiile adresate Avocatului Poporului au vizat următoarele categorii de drepturi constituţionale: drepturi civile şi politice; drepturi economice, sociale şi culturale; drepturile copilului. Din totalul de 5.400 de petiţii înregistrate la Avocatul Poporului, 571 au fost reţinute spre soluţionare. În celelalte petiţii examinate, cetăţenii au fost îndrumaţi să se adreseze altor autorităţi publice.

În cursul anului 2003, au fost acordate 3.866 de audienţe, în cadrul cărora au fost evocate încălcări ale drepturilor omului, din care au fost reţinute 571 de petiţii. La dispeceratul înfiinţat în anul 2003, cetăţenii s-au adresat telefonic Avocatului Poporului, în special, cei aflaţi la mari distanţe şi cei greu transportabili.

În anul 2003, a fost realizat un număr total de 23 de anchete, în domenii cum sunt: aplicarea Legii nr. 309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei generale a serviciului muncii, în perioada 1950-1961; verificarea unor petiţii în care era sesizată încălcarea principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor fără privilegii şi fără discriminări de către funcţionarii din administraţia publică; verificarea modului în care sunt stabilite şi plătite pensiile cuvenite unor persoane fizice. Urmare a anchetelor efectuate, Avocatul Poporului a sesizat autorităţile şi instituţiile publice competente, pentru a dispune măsurile legale care se impuneau.

În perioada de referinţă, Avocatul Poporului a comunicat către Curtea Constituţională un nr. de 386 de puncte de vedere cu privire la excepţiile de constituţionalitate a legilor şi ordonanţelor, care se referă la drepturile şi libertăţile cetăţenilor.

Raportul de activitate subliniată şi activitatea Avocatului Poporului ca autoritate de supraveghere în domeniul instituit de Legea nr. 677/2001 privind protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi la libera circulaţie a acestor date, act normativ care are ca scop garantarea şi protejarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor fizice, în special a dreptului la viaţă intimă, familială şi privată. În acest sens, Avocatul Poporului a continuat activitatea de adaptare a legislaţiei secundare şi alinierea la practica Uniunii Europene.

Membrii celor două Comisii juridice au apreciat activitatea desfăşurată de Instituţia Avocatului Poporului, considerând că ea a reuşit să-şi îndeplinească în cele mai bune condiţii atribuţiile privind promovarea drepturilor cetăţenilor.

Faţă de cele prezentate, comisiile au hotărât, cu unanimitate de voturi, în conformitate cu prevederile art. 60 din Constituţia României, să supună spre dezbatere şi aprobare Camerelor reunite ale Parlamentului raportul pentru anul 2003 al Instituţiei Avocatul Poporului, în forma prezentată de aceasta. Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi, dezbateri generale.

Dacă sunt luări de cuvânt? Domnul deputat Bolcaş, după care urmează domnul deputat Boc.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

În primul rând, vreau să-l felicit pe domnul profesor Muraru, care ne-a înfăţişat o sinteză mult mai concisă şi mai directă decât raportul Comisiei juridice, care, probabil, a vrut cu tot dinadinsul să ne demonstreze că a lecturat întregul raport.

Problema foarte serioasă cu care vin în faţa domniilor voastre este că am criticat cu toate prilejurile, până acum, această Instituţie a Avocatului Poporului, care nu s-a integrat în sistemul nostru naţional de drept şi am găsit toate motivele ca să demonstrez, până acum, din activitatea sa, că aşa stau lucrurile. De data aceasta, vreau să vă spun că m-am înşelat, această instituţie se poate integra, dacă este condusă inteligent, de un om inteligent.

Într-adevăr, creşterea spectaculoasă a volumului de activitate înseamnă o redirecţionare fundamentală a acestei activităţi şi îi mulţumesc domnului profesor doctor Muraru că nu a uitat de sprijinul pe care îl datorază Curţii Constituţionale, suficient de firavă, la această dată, prin componenţa sa.

În aceste condiţii, vreau să fac o singură propunere, pe care am mai formulat-o, dar căreia nu i s-a dat până acum curs, până în finalitatea ei: o sistematizare a tuturor procedurilor de petiţionare ale cetăţenilor, ca toate nemulţumirile acestora să se canalizeze spre această instituţie, care să reprezinte efectiv mijlocul prin care ei se pot adresa autorităţii, interfaţa între cetăţean şi autoritatea care o rezolvă. O propunere legislativă de la acest nivel ar fi bine venită şi bine primită, iar noi, la rândul nostru - mă refer la Grupurile parlamentare ale Partidului România Mare -, îi oferim toată colaborarea şi tot sprijinul nostru pentru promovarea unui asemenea proiect legislativ.

O apreciere bună şi colegial călduroasă pentru activitatea depusă până în prezent.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul.

Dau cuvântul domnului deputat Boc.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupurile parlamentare ale Partidului Democrat susţin raportul prezentat de către Avocatul Poporului, de către domnul profesor Ioan Muraru, şi apreciază, pe bună dreptate, că instituţia Avocatul Poporului în acest moment s-a integrat deplin în peisajul politic, social şi economic din România, fapt dovedit pe de o parte de cele peste 5400 de petiţii, precum şi de birourile teritoriale deschise deja în anul pe care îl discutăm în Alba Iulia şi Bacău. De asemenea, prin faptul că peste 2000 de apeluri telefonice au fost adresate instituţiei Avocatul Poporului, punând la dispoziţia cetăţeanului o posibilitate directă - pentru cei care fie nu se pot deplasa la Bucureşti, fie sunt netransportabili - de a putea sesiza ilegalităţile, abuzurile administraţiei publice locale sau centrale, demonstrează că această instituţie îşi îndeplineşte menirea pe care o are, adică de a fi alături de cetăţeanul care este supus abuzurilor administraţiei publice centrale sau locale.

Nu în ultimul rând, trebuie remarcat faptul că Avocatul Poporului a avut o contribuţie deosebită anul trecut în cadrul procesului de revizuire a Constituţiei, fiind membru fără drept de vot al Comisiei Constituţionale, şi profit de această ocazie pentru a-i mulţumi pentru efortul profesional adus acolo pentru un text al Constituţiei cu care astăzi cu toţii ne mândrim.

De asemenea, acest raport al Avocatului Poporului ne demonstrează un lucru şi transmite un mesaj cred extrem de serios politicienilor, lucru pe care trebuie să îl facă un asemenea raport.

În anexa nr.2 avem o sinteză a situaţiei petiţiilor înregistrate la Avocatul Poporului. Acesta este de fapt un barometru cu privire la confruntările şi la viaţa de zi cu zi a cetăţeanului. Din acest raport ne putem da seama unde are cetăţeanul cele mai multe probleme în viaţa de zi cu zi, şi doar o simplă lectură a acestui raport ne conduce la următoarele concluzii: dreptul la proprietate privată: 1361 de petiţii. Cel mai mare număr de petiţii adresate Avocatului Poporului a vizat dreptul la proprietate. Deci, înseamnă că avem o problemă, iar nouă ne revine sarcina aici de a perfecţiona legislaţia pentru ca aceste petiţii să scadă în etapa următoare.

Urmează foarte aproape dreptul la un nivel de trai decent: 1096 de petiţii. Ce ne spune această cifră? Ne spune faptul că actualii guvernanţi, actuala clasă politică au o problemă: avem un drept constituţional pe care cetăţenii nu îl regăsesc în viaţa de zi cu zi, şi stă în responsabilitatea guvernanţilor de a face dintr-un drept constituţional o realitate practică pentru fiecare.

Urmează un drept drag nouă tuturor - dreptul la informare. Democraţia presupune transparenţă, democraţia presupune informare. Din nefericire, iată, acest drept pare a fi încălcat şi se situează în topul petiţiilor adresate Avocatului Poporului, urmat îndeaproape de accesul liber la justiţie: 312 petiţii.

Iată doar câteva semnale extrem de bune dacă ele vor fi receptate ca atare de către clasa politică. Ele ar trebui să stea în centrul preocupărilor noastre şi să preluăm mesajul ca atare.

La nivel de recomandare, mi-aş permite doar să sugerez Avocatului Poporului ca şi în rapoartele viitoare să existe referiri la acele instituţii, autorităţi publice care nu au răspuns sau au ignorat instituţia Avocatului Poporului.

Acest raport poate fi un bun prilej de a le arăta cetăţenilor că există în această ţară instituţii care trăiesc din banii lor, dar care îi ignoră şi care nu îi respectă.

Cu asta, probabil vom avea o imagine globală cu privire la ceea ce se întâmplă în viaţa publică din România.

Şi, nu în ultimul rând, să îi urăm succes Avocatului Poporului pentru că, începând cu anul acesta, pornind de la textul Constituţiei revizuite, are şi alte atribuţii suplimentare, atribuţii extrem de importante, una dintre ele vizează posibilitatea excepţiei de neconstituţionalitate invocată în faţa instanţelor judecătoreşti, un drept extrem de important şi prin care suntem convinşi că va reuşi să readucă problemele cetăţenilor în faţa instanţei constituţionale şi a pune în concordanţă textele adoptate cu exigenţele Constituţiei României.

Iată dar considerentele pentru care Grupurile noastre parlamentare vor susţine raportul Avocatului Poporului.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.

Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Domnule preşedinte,

Doamnă preşedinte,

Distinse domnule Avocat al Poporului,

Stimate doamne şi stimaţi domni colegi,

Trăiesc o dublă satisfacţie nu numai ascultând raportul, pentru că în mare măsură cunosc activitatea depusă de Avocatul Poporului, această importantă instituţie.

Spuneam că trăiesc o dublă satisfacţie pentru că introducerea acestei instituţii în Constituţia şi în structurile statului nostru este urmarea unui demers al regretatului nostru coleg Dan Amedeo Lăzărescu. A doua este că, într-adevăr, această instituţie îşi dovedeşte marea sa utilitate socială.

Nu mă voi referi la toate amănuntele acestui raport. Vreau să trec însă în revistă nu numai principalele atribuţiuni, ci îndeplinirea acestor principale atribuţiuni, având în vedere că le cunosc, pentru că mărturisesc, şi acum trebuie să cer scuze domnului Avocat al Poporului, că pe aproape jumătate din cetăţenii care vin în audienţă la biroul meu senatorial îi trimit la Avocatul Poporului pentru că depăşesc posibilităţile unui parlamentar şi sunt de atribuţiile sale. Şi foarte mulţi dintre dânşii, şi aceasta poate că valorează mai mult decât raportul pe care dânsul ni l-a citit astăzi, au venit să-mi mulţumească spunând că li s-au rezolvat problemele.

Trebuie să remarc deosebita importanţă a implicării domnului Avocat al Poporului şi a instituţiei sale în protecţia drepturilor copilului.

Nu pot să neg importanţa intervenţiilor sale în problemele respectării şi garantării dreptului de proprietate, şi probabil că este necesar, şi ştiu că intenţionează acest lucru, să facă propuneri pentru îmbunătăţirea Legii de organizare şi funcţionare a acestei instituţii, şi mai ales intervenţiile sale în legătură cu disfuncţiile din administraţia publică şi mai ales în administraţia publică locală.

Încă odată, apreciez în mod deosebit această activitate.

Raportul oglindeşte corect o muncă pe care numai un om de capacitatea sa şi a colaboratorilor săi poate să o depună, şi este evident că Grupurile parlamentare ale Partidului nostru vor vota acest raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Varga Attila.

Domnul Varga Attila:

Vă mulţumesc, domnilor preşedinţi.

În numele Grupurilor parlamentare ale Uniunii Democrate Maghiare din România, dorim să exprimăm că suntem de acord cu raportul prezentat de Avocatul Poporului, de domnul profesor Ioan Muraru.

În acelaşi timp, ţinem să remarcăm activitatea întregii instituţii a Avocatului Poporului şi personal a domnului profesor Ioan Muraru.

Însăşi raportul prezentat aici în faţa noastră, respectiv activitatea ce stă în spatele acestui raport dovedeşte că această instituţie s-a integrat în mod perfect în sistemul autorităţilor publice ale statului, chiar şi în situaţia în care cunoaştem că începuturile acestei instituţii au fost dificile, existând momente de ezitări, dar considerăm că deja de câţiva ani de zile această instituţie funcţionează şi îşi îndeplineşte rolul său constituţional.

În acelaşi timp, noi considerăm că România are nevoie mai mult decât oricând de o asemenea instituţie de talie într-adevăr europeană care, prin atribuţiile, prin pârghiile de care dispune, poate proteja interesele cetăţenilor împotriva unor eventuale abuzuri ale administraţiei publice.

Este importantă natura acelor instrumente, a acelor posibilităţi care stau la-ndemâna acestei instituţii, care nu prin forţa acestor instrumente poate impune punctul său de vedere, ci prin autoritatea morală şi prin autoritatea profesională de care dă dovadă în fiecare caz pe care îl soluţionează.

Considerăm că într-adevăr astfel se creează o alternativă, o altă modalitate de a exista a unei autorităţi publice întrucât prin această ţinută morală şi profesională poate să influenţeze în mod pozitiv conduita acelor autorităţi publice care din anumite motive încalcă anumite drepturi ale cetăţenilor.

Avem şi o propunere care vizează mai degrabă activitatea Parlamentului, şi anume noi am solicita ca raporturile anuale ale Avocatului Poporului să fie audiate şi de Comisiile pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale pentru că o proporţie covârşitoare a cazurilor priveşte drepturile omului. Acele eventuale abuzuri ale administraţiei publice implicit sunt şi problemele legate de respectarea drepurilor omului şi, prin urmare, noi considerăm că se impune ca audierea şi discutarea raportului anual al Avocatului Poporului să aibă loc şi în faţa Comisiilor pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.

În final, doresc să menţionez o sarcină, o atribuţie a Parlamentului, şi anume să nu uităm faptul că de curând a fost revizuită Constituţia, care cuprinde şi anumite modificări privind această instituţie a Avocatului Poporului.

Credem că pentru funcţionarea cât mai bună a instituţiei este necesar cât de curând să recurgem la modificarea Legii de organizare şi funcţionare a Avocatului Poporului, în conformitate cu acele modificări pe care le-am adoptat cu ocazia revizuirii Constituţiei.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Înţeleg că nu mai sunt luări de cuvânt.

Având în vedere aprecierile deosebite, şi ne bucurăm că instituţia Avocatul Poporului funcţionează aş spune aproape de normalitate, daţi-mi voie să dau cuvântul în final domnului profesor Ioan Muraru.

Domnule Avocat al Poporului, aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Muraru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Mărturisesc că aprecierile pozitive pe care dumneavoastră le-aţi făcut m-au mişcat.

Aş dori să mulţumesc membrilor Comisiilor juridice, de disciplină şi imunităţi ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, care au întocmit raportul ce v-a fost prezentat.

Doresc să mulţumesc pentru cuvintele frumoase rostite aici la adresa instituţiei Avocatului Poporului de către domnul senator Ionescu-Quintus, de către domnii deputaţi Bolcaş, Emil Boc şi Attila Varga.

Am reţinut recomandările. Vreau să menţionez că este pertinentă o recomandare care ni s-a făcut de a sistematiza procedurile de lucru până la urmă ale Avocatului Poporului legate de sistemul de petiţionare. Este un lucru pe care îl vom avea în vedere şi, în acest scop, vom fi probabil foarte mult sprijiniţi de către Ombudsman-ul Naţional al Olandei. Aceasta este o instituţie care funcţionează excelent în vestul european, fiind o instituţie care îşi oferă sprijinul dezinteresat faţă de Avocatul Poporului din România.

Vă mulţumesc încă odată şi vă rog să aveţi încredere în această instituţie.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumim, domnule profesor.

Felicitări!

Sigur, ne-am dori ca toate instituţiile care vin şi prezintă rapoarte în faţa Parlamentului să se bucure de o astfel de apreciere.

Vă dorim succes în continuare!

Nu se votează. Se ia act de raportul prezentat.

Cu aceasta, închidem şedinţa noastră de astăzi.

Vă mulţumesc pentru prezenţă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,00.