Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse de domnul Constantin Niţă, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Nicolae Leonăchescu şi Puiu Haşotti, secretari.

Domnul Constantin Niţă:

Stimaţi colegi,

Începem şedinţa noastră de astăzi, nu înainte de a ura colegelor noastre, încă o dată, la mulţi ani şi cât mai multe primăveri frumoase ca ziua de astăzi. (Aplauze)

Mulţumesc.

Din totalul de 345 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 274, sunt absenţi 71, din care participă la alte acţiuni parlamentare 71.

Vă prezint Informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Biroul permanent şi care urmează să fie avizate de Comisiile permanente.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.121/2003 pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr.21/1996, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond - Comisia pentru industrii şi servicii; pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 8 martie 2004.

Camera decizională: Senatul.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Proiectul de Lege pentru modificarea art.2 din Ordonanţa Guvernului nr.66/1999 pentru aderarea României la Convenţia cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru avize - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, precum şi Comisia pentru politică externă.

Termenul de depunere a raportului: 11 martie 2004.

Camera decizională: Senatul.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.2/2004 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.14/2003 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap, adoptat de Senat în şedinţa din data de 24 februarie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond -Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize - Comisia pentru sănătate şi familie, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 25 martie 2004.

Camera decizională: Camera Deputaţilor.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.8/2004 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor, adoptat de Senat în şedinţa din 24 februarie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 25 martie 2004.

Camera decizională: Camera Deputaţilor.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.14/2004 privind autorizarea Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie pentru alocarea sumei de 10,8 miliarde lei Societăţii Comerciale "Melana-4" SA Săvineşti, adoptat de Senat în şedinţa din 24 februarie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 25 martie.

Camera decizională: Camera Deputaţilor.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.15/2004 privind transferul, cu titlu gratuit, al pachetului integral de acţiuni la Societatea comercială "Aviaţia utilitară" SA Iaşi din proprietatea statului şi din administrarea Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului în proprietatea privată a judeţului Iaşi şi în administrarea Consiliului judeţean Iaşi, adoptat de Senat în şedinţa din data de 24 februarie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; pentru avize - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 25 martie 2004.

Camera decizională: Camera Deputaţilor.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.24/2004 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.69/2002 privind regimul juridic al cărţii electronice de identitate, adoptat de Senat în şedinţa din 24 februarie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 25 martie 2004.

Camera decizională: Camera Deputaţilor.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.27/2004 pentru completarea art.4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare şi privatizare a unor societăţi naţionale, companii naţionale şi societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, adoptat de Senat în şedinţa din 24 februarie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 25 martie 2004.

Camera decizională: Camera Deputaţilor.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.28/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr.129/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Fondului Român de Dezvoltare Socială, adoptat de Senat în şedinţa din 24 februarie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 25 martie 2004.

Camera decizională: Camera Deputaţilor.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.29/2004 pentru reglementarea unor măsuri financiare, adoptat de Senat în şedinţa din 24 februarie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 25 martie 2004.

Camera decizională: Camera Deputaţilor.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.31/2004 privind unele măsuri pentru derularea procesului de privatizare a Societăţii Comerciale de Distribuţie a Gazelor Naturale "DISTRIGAZ - SUD" Bucureşti şi a Societăţii comerciale de distribuţie a gazelor naturale "DISTRIGAZ - NORD" Tg.Mureş şi a societăţilor comerciale filiale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice, adoptat de Senat în şedinţa din 24 februarie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; pentru avize - Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 25 martie 2004.

Camera decizională: Camera Deputaţilor.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.34/2004 pentru modificarea şi completarea unor dispoziţii legale privind serviciile publice de gospodărie comunală, adoptat de Senat în şedinţa din data de 24 februarie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 25 martie 2004.

Camera decizională: Camera Deputaţilor.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.35/2004 privind unele măsuri de unificare a activităţii de transport al ţiţeiului şi produselor petroliere, precum şi instituirea drepturilor cuvenite acţionarilor societăţilor comerciale deţinute public cu capital majoritar de stat, aflate în portofoliul Ministerului Economiei şi Comerţului, adoptat de Senat în şedinţa din 24 februarie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; pentru avize - Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 25 martie 2004.

Camera decizională: Camera Deputaţilor.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.36/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr.137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, adoptat de Senat în şedinţa din 24 februarie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 25 martie 2004.

Camera decizională: Camera Deputaţilor.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.38/2004 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, adoptat de Senat în şedinţa din 24 februarie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 25 martie 2004.

Camera decizională: Camera Deputaţilor.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.95/2003 privind modificarea şi completarea Legii nr.217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, adoptat de Senat în şedinţa din 24 februarie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru avize - Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia pentru sănătate şi familie, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

Termenul de depunere a raportului: 25 martie 2004.

Camera decizională: Camera Deputaţilor.

Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.326/2003 privind drepturile de care beneficiază copiii şi tinerii ocrotiţi de serviciile publice specializate pentru protecţia copilului, mamele protejate în centre maternale, precum şi copiii încredinţaţi sau daţi în plasament la asistenţi maternali profesionişti, adoptat de Senat în şedinţa din 24 februarie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize - Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 25 martie 2004.

Camera decizională: Camera Deputaţilor.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.13/2004 privind aprobarea plafonului de îndatorare publică a României pe anul 2004, adoptat de Senat în şedinţa din data de 1 martie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 25 martie 2004.

Camera decizională: Camera Deputaţilor.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.37/2004 pentru modificarea şi completarea reglementărilor privind auditul intern, adoptat de Senat în şedinţa din 1 martie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 25 martie 2004.

Camera decizională: Camera Deputaţilor.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului adiţional între România şi Comunitatea Europeană privind regulile aplicabile comerţului cu anumite specii de peşti şi produse din peşte, semnat la Bruxelles la 15 ianuarie 2004 la Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, şi Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; pentru avize - Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 18 martie 2004.

Camera decizională: Senatul.

Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.116/1998 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, iniţiată de domnul deputat Márton Árpad, membru al Grupului parlamentar al UDMR.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 22 martie 2004.

Camera decizională: Senatul.

Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Bixad, prin reorganizarea comunei Malnaş, judeţul Covasna, iniţiată de domnii parlamentari Puskas Valentin, Nemeth Csaba, Márton Árpad, Tamas Sandor, membri ai Grupului parlamentar al UDMR.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 22 martie 2004.

Camera decizională: Senatul.

Proiectul de Lege pentru alegerea Preşedintelui României, adoptat de Senat în şedinţa din 4 martie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale.

Termenul de depunere a raportului: 18 martie 2004.

Camera decizională: Camera Deputaţilor.

Conform prevederilor art.93 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, amendamentele vor fi depuse la această comisie în termen de 5 zile de la anunţarea în plen, după care comisia urmează să întocmească, în următoarele 5 zile, un raport asupra amendamentelor.

În conformitate cu prevederile art.17 alin.2 şi 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au depus la Secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:

• Legea pentru ratificarea Scrisorii de Acord dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, în calitate de Agenţie de implementare a Facilităţii globale de mediu (FGM), privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată României pentru pregătirea proiectului de diminuare a riscurilor în cazul producerii dezastrelor naturale şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă, semnată la Zagreb la 28 iulie 2003 şi la Bucureşti la 15 octombrie 2003;
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România;
• Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.184/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum şi pentru stabilirea unor măsuri pentru accelerarea aplicării acesteia şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.501/2002.

Trecem la ordinea de zi.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.66/1997 privind scutirea de plată a impozitelor pe salarii şi/sau pe venituri realizate de consultanţii străini pentru activităţile desfăşurate în România în cadrul unor acorduri de împrumut.

La raportul întocmit de Comisia de mediere, la titlul legii, a rămas textul Camerei Deputaţilor. Nu se votează, rămâne aşa cum s-a stabilit. La fel, la articolul unic, textul Camerei Deputaţilor, rămâne în varianta Camerei Deputaţilor.

Vom supune acest proiect şedinţei de vot de mâine.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am invocat un scurt interval de timp pentru o chestiune de procedură, dorind să vă informăm că, în temeiul art.148 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, 54 de deputaţi aparţinând grupurilor parlamentare PNL şi PD din Camera Deputaţilor au iniţiat Moţiunea simplă "Eşecul politicii Guvernului Năstase cu privire la integrarea României în Uniunea Europeană".

Domnule preşedinte,

În viziunea prevederilor Regulamentului, vă rugăm să luaţi act de faptul că această moţiune a fost depusă şi să procedaţi, potrivit Regulamentului, la fixarea dezbaterii acesteia.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

O să o programăm într-o şedinţă specială consacrată acestui lucru.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.66/2003 privind modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.125/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului.

La punctul 1 din raport, comisia propune textul Camerei Deputaţilor, deci nu se supune votului.

La punctul 2, art.12 alin.2, există un text comun...

Aveţi o problemă, domnule deputat?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am o intervenţie aici.

Domnul Constantin Niţă:

La punctul 2?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Şi la acesta.

Domnul Constantin Niţă:

Poftiţi.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Onoraţi colegi,

Domnule preşedinte de şedinţă,

Avem, aici, la nr.crt.2 din raportul de mediere, trei texte: textul Senatului, care este textul Legii nr.594/2002 de aprobare a Ordonanţei Guvernului nr.125/1998, avem un text de la Camera Deputaţilor şi avem textul comun propus de Comisia de mediere. Dintre cele trei texte, cel mai bun este textul Legii nr.594/2002, pentru că el interzice persoanelor care deţin interese de orice fel să facă parte din consiliul de administraţie şi din consiliul ştiinţific al Agenţiei Naţionale a Medicamentului.

Prin amendamentul propus în textul comun de Comisia de mediere, se propune ca această restricţie să fie valabilă numai pentru membrii consiliului de administraţie, lăsându-se poarta deschisă larg pentru cei care se află în conflict de interese deschis în cadrul consiliului ştiinţific al Agenţiei Naţionale a Medicamentului. Deci s-a făcut această diferenţiere, pentru că, de fapt, eu bănuiesc, deocamdată bănuiesc, dar s-ar putea ca o comisie de anchetă să dovedească că am dreptate, că în consiliul ştiinţific sunt, în conducerea acestei instituţii, în consiliul ştiinţific, sunt persoane care se află în conflict de interese şi, atunci, pentru ca ele să poată să rămână acolo, s-a hotărât ca textul să fie spart în două şi numai membrii consiliului de administraţie să fie pedepsiţi dacă sunt în situaţie de conflict de interese şi să nu poată face parte din acest organism, dar, în schimb, persoanele aflate în conflict de interese să-şi declare interesele şi să poată rămână membri ai consiliului ştiinţific, iar addendum-ul de la punctul 3 din acest raport, care spune că, dacă la alin.4, dacă membrii consiliului ştiinţific care se află într-un conflict de interese faţă de una din problemele dezbătute în şedinţele acestuia trebuie să se recuze şi să părăsească sala este, de fapt, un fel de frecţie Diana la un picior de lemn. Este un paleativ care se face pentru că, de fapt, sunt membri ai consiliului ştiinţific care sunt în conflict de interese permanent şi ar trebui permanent să se recuze să nu participe la lucrările acestuia, iar o comisie de anchetă, pe care o vom face, va dovedi că am dreptate.

Din acest motiv, eu vă propun ca să aprobăm textul Senatului, care este un text complet, chiar dacă are anumite scăpări, e un text, totuşi, corect care interzice persoanelor care se află într-un conflict de interese, prin modul în care îşi gestionează afacerile, să nu facă parte nici din consiliul de administraţie şi nici din consiliul ştiinţific al acestui organism naţional. Este absolut anormală această împărţire care s-a făcut de către Comisia de mediere.

Eu vă propun să votăm textul aşa cum a fost la Senat, la punctul 2, şi cred că este corect să fie aşa, şi moral şi respectă deontologic toate prevederile luptei reala împotriva corupţiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

S-a înscris..., da, vă rog.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

În ce ordine hotărâţi?

Domnul Constantin Niţă:

Lăsăm opoziţia din partea dreaptă întâi.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat susţine textul adoptat de către Senat. În fapt, textul adoptat de către Senat este textul adoptat în anul 2002 de către ambele Camere ale Parlamentului, text care, aşa cum s-a spus aici, pe bună dreptate, de către colegul meu, era unul corect şi care asigura o transparenţă în ceea ce priveşte interesele persoanelor care erau fie membri în consiliul de administraţie, fie membri în consiliul ştiinţific.

Din nefericire, prin actul normativ pe care, astăzi, îl dezbatem, s-a realizat un mare pas înapoi, un regres în ceea ce priveşte eficienţa luptei anticorupţie. Pe de o parte, s-au disociat cele două componente, consiliul de administraţie versus consiliul ştiinţific, lucru care nu există în formula adoptată, repet, de către noi, de către Parlamentul României în 2002, unde se spunea foarte sec: nu pot fi membri ai consiliului de administraţie şi ai consiliului ştiinţific persoanele care deţin interese sau care-şi desfăşoară activitatea în diferite societăţi comerciale de producţie, distribuţie sau importatoare de produse medicamentoase de uz uman, conform legii. Această formulă este una care acoperă toate situaţiile posibile. Formula propusă de către comisia de mediere, în primul rând că restrânge aceste incompatibilităţi doar la situaţia în care membrii consiliului de administraţie au rude de gradul întâi, prin intermediul cărora desfăşoară activităţi sau deţin interese. Or, în formula pe care o avea Legea nr.594/2002 era vorba de orice persoană care deţine interese, deci, practic, este o formulă extrem de precisă şi care evită acest conflict de interese pe care actuala formulă propusă de către Comisia de mediere îl menţine.

Dacă dorim, cu adevărat, să impunem o formulă legală care să consacre pe deplin conflictul de interese, trebuie să mergem pe formula Parlamentului, adoptată în 2002. Dacă dorim să lăsăm portiţe de scăpare specifice legislaţiei noastre anticorupţie, mergem pe această formulă propusă de Comisia de mediere. Această formulă este tipică pentru ceea ce facem, în momentul de faţă, noi, în România. Creăm o lege cu privire la conflictul de interese şi după aceea o sută de breşe, o sută de alte acte normative care creează excepţii. Ori dorim să respectăm regula, ori dorim, acum, să ridicăm excepţia la rang de lege. Decizia, evident, ne aparţine nouă şi propunerea pe care o formulăm este, domnule preşedinte, să adoptăm textul propus de Senat care, repet, nu este altceva decât textul propus de ambele Camere ale Parlamentului în anul 2002.

Mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Textul ce ni se propune a fi adoptat este absurd, şi anume formularea sa este aşa: "Nu pot fi membri ai consiliului de administraţie persoanele care, în mod direct sau prin soţ/soţie ori rude de gradul întâi...". Acest "prin" însemnează că noi trebuie să demonstrăm că ei îşi desfăşoară activitatea prin intermediul soţiei. Textul anterior, care vorbea de deţinerea de interese, se referă şi era acoperitor pentru situaţia în care un membru al familiei este acţionar sau îşi desfăşoară activitatea în societăţi care interesează acest domeniu. Deci, în nici un caz, din punct de vedere juridic, nu se poate accepta formularea "direct sau prin soţ şi soţie", pentru că, atunci, ar trebui să demonstrăm posibilitatea ca acea persoană să acţioneze prin intermediul soţiei, nefiind suficient ca soţia să deţină funcţia respectivă. Este clară interpretarea şi este fără dubii.

Acum, problema aceasta a disocierii consiliului de administraţie şi a consiliului ştiinţific trebuie văzută în raport de atribuţiile celor două organisme. Aceasta este singura judecată logică.

La o primă vedere, aş da dreptate necondiţionat autorilor punctului de vedere comun, al textului comun, pentru că organul decizional este consiliul de administraţie şi aici interesează conflictul de interese cu preponderenţă. Dar să nu uităm că, prin atributele pe care le are, consiliul ştiinţific este cel care stabileşte actele pe baza cărora hotărăşte consiliul de administraţie.

Nu totdeauna Consiliul de administraţie este format din acei specialişti care să poată să discearnă ei caracterul ştiinţific al unei opţiuni sau a alteia şi atunci se apelează la luminile Consiliului ştiinţific. În aceste condiţii, cu părere de rău, spun că disocierea nu este posibilă. Textul votat de Senat este acoperitor din ambele puncte de vedere şi din acest punct de vedere vă invit să-l votaţi.

Domnul Constantin Niţă:

Domnul Burnei şi apoi doamna deputat Daniela Bartoş.

Domnul Ion Burnei:

Din punctul meu de vedere găsesc bun textul comun şi această disociere. Mi se pare normal ca din Consiliul de administraţie să nu facă parte, şi din Consiliul ştiinţific să facă parte, deoarece antevorbitorii mei au omis să sublinieze, la textul comun, următorul aspect, în care se spune: "Membrii Consiliului ştiinţific care se află într-un conflict de interese faţă de una din probleme dezbătute în şedinţele Consiliului ştiinţific trebuie să se recuze şi să părăsească sala de şedinţe". Este exact răspunsul la ceea ce a uitat să spună antevorbitorul meu, că nu ar trebui să facă parte nici din Consiliul ştiinţific.

Eu susţin că este foarte bine să adoptăm textul comun, adoptat de cele două camere. Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Doamna Bartoş, dacă mai aveţi ceva completări?

Doamna Daniela Bartoş:

Mulţumesc, domnule preşedinte. Aveţi dreptate, domnule deputat, legat de formularea care s-a făcut la textul comun, care nu este cea mai fericită, aceea cu "direct sau prin soţ/soţie", poate ar fi mai bine să se corecteze, să se facă corecţia literală, să fie "în mod direct sau a căror soţ/soţie sunt rude de gradul I, nu pot... "direct sau indirect". Deci, să se facă corecţia literală.

Legat de Consiliul de administraţie şi Consiliul ştiinţific, vreau să vă reamintesc că din momentul în care a apărut Ordonanţa nr.125, care reglementa înfiinţarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi modul ei de funcţionare, a apărut Legea nr.161, aceea care pune în discuţie problema conflictelor de interese. În aceste condiţii, nu mai poate funcţiona practic, dacă noi vom vota astăzi textul adoptat de Senat, Consiliul ştiinţific, pentru că, aşa cum este reglementat în Ordonanţa nr.125 care a devenit lege, Consiliul ştiinţific are în componenţă de drept reprezentanţi ai industriei, şi atunci, aceştia nu mai pot face parte din Consiliul ştiinţific, iar Consiliul ştiinţific, în aceste condiţii, se autodizolvă.

Din acest motiv, v-aş propune să fiţi de acord să votăm textul comun, în care delimităm clar ce înseamnă Consiliul de administraţie şi care sunt persoanele care nu au dreptul să facă parte din Consiliul de administraţie, iar la Consiliul ştiinţific îi obligăm, de asemenea, să declare interesele, şi dacă este o discuţie în şedinţa respectivă care să-i vizeze, ei să părăsească sala de şedinţe. Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Cred că sunteţi de acord cu observaţia făcută la textul comun. Este cineva împotrivă? Mai aveţi dumneavoastră tot pe acelaşi text? Vă rog.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Onoraţi colegi,

În susţinerea pe care a făcut-o anterior doamna ministru apare o breşă. Eu vă spun că dacă citiţi definiţia dată în Legea nr.161/2003 a conflictului de interese, o să constataţi că se referă doar la un interes patrimonial propriu şi în condiţiile respective, membrii Consiliului ştiinţific, în baza actualei legi, care a reglementat domeniul până a apărut această Ordonanţă nr.66, ar fi trebuit să-şi dea demisia pe o perioadă de 6-7-8 luni de zile, cât a funcţionat Legea de aprobare a Ordonanţei Guvernului nr.125/1998. Nu au făcut-o. Ce spuneţi dumneavoastră, doamnă ministru, că anumite persoane nu ar putea să-şi desfăşoare activitatea dacă ar fi împiedicate să facă parte din acest consiliu este valabil şi în momentul de faţă, pentru că ele fac numai cu numele parte din consiliu, dar având interese în domeniu, vor trebui să se recuze permanent, şi dumneavoastră aţi spus că anumite persoane nu vor mai putea face parte din consiliu şi nemaiputând să facă parte din consiliu, de fapt, consiliul nu ar mai funcţiona. Decât să avem un consiliu care ia decizii în interesul unor persoane care au interese personale acolo, mai bine să nu avem deloc sau să avem unul făcut într-adevăr din persoane care nu se află în conflict de interese.

Când am spus la început, în prima mea susţinere, că de fapt acest text al Comisiei de mediere nu este altceva decât justificarea legală a unei stări de conflict de interese pentru persoanele din Consiliul ştiinţific, să ştiţi că am făcut-o cu toată responsabilitatea. Nu am vrut să dau nume, dar o comisie de anchetă va dovedi că am dreptate şi să ştiţi că este păcătos faptul că în plină luptă anticorupţie, că ne trage de urechi toată Europa, se găsesc soluţii din astea de a scăpa nişte persoane din situaţii de conflict de interes, în loc să reuşim să facem legi complete, corecte, cu care stăm drepţi şi să ne uităm în ochii ălora din Europa fără ruşine.

Facem o lege prin care, de fapt, legalizăm o stare de conflict de interese, asta este de fapt ce se întâmplă aici. Persoanele alea ar trebui să se recuze permanent, deci, Consiliul respectiv ştiinţific ar fi în incapacitate de a funcţiona oricum, tocmai pentru că aceste prevederi ar trebui aplicate. Mai bine modificăm legea care spune componenţa Consiliului ştiinţific şi facem ca acea lege, ca, componenţa Consiliului ştiinţific să fie în aşa fel făcută ca să nu existe conflict de interese şi atunci într-adevăr, putem să fim liniştiţi, dar aşa cum este această propunere a Comisiei de mediere, este de fapt o legalizare a unei stări de conflict de interese care vă spun că va duce, a dus şi până acuma şi va duce şi în continuare la nişte măsuri deosebit de dăunătoare climatului de luptă anticorupţie din România, pentru că de fapt va legaliza corupţia.

Domnul Constantin Niţă:

Mulţumesc. Eu vă propun să facem acea precizare, să modificăm articolul conform celor spuse de domnul deputat Bolcaş şi doamna Bartoş şi vă supun aprobării dumneavoastră textul comisiei, în varianta propusă de comisie.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi! Vă rog să votaţi, aici în centru, Grupul PSD, vă rog să votaţi!

90 de voturi pentru.

Împotrivă? 14 împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Votat textul comisiei.

Supun la vot şi textul propus de către domnul deputat dacă consideraţi... S-a votat. E-n regulă.

Mergem mai departe, pct.3 din raport, alin.3; text comun, varianta propusă de comisie. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Alin.4.

Domnul Ioan Andrei Chiliman (din bancă):

Noi suntem împotriva textului de la alin.3.

Domnul Constantin Niţă:

Bun. Atunci supunem votului. Alin.3.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi!

91 de voturi pentru.

Împotrivă?

11 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri. S-a votat textul comisiei.

Alin.4. Cine este pentru? Text comun. Vă rog să votaţi!

91 voturi pentru.

Împotrivă? Vă rog să votaţi.

12 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Votat textul comisiei. Vom supune raportul votului final de mâine.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, cu modificările şi completările ulterioare.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

La acest raport de mediere privind combaterea efectelor consumului produselor de tutun, daţi-mi voie, din considerente personale, să mă abţin. Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Am înţeles domnule deputat, nu veţi mai fuma niciodată, presupun.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din bancă):

Tatăl meu spunea că un mort nefumător este mult mai sănătos decât un mort fumător.

Domnul Constantin Niţă:

Corect. La titlul legii, în raport se menţine textul Camerei Deputaţilor, deci, nu există dezbateri, nici vot.

La pct. 2, varianta Camerei Deputaţilor nu sunt nici dezbateri, nici vot.

La pct. 3 de asemenea.

La pct. 4 text comun. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră pct. 4 alin. e) şi f).

Cine este pentru? Vă rog să votaţi!

98 de voturi pentru.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? 14 abţineri.

S-a votat textul comun adoptat de către comisie.

La pct.5 din raport, text comun. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate. Vom supune raportul votului final.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 45/2003 privind finanţele publice locale.

La pct.1, textul Senatului. Dacă sunt observaţii? Vă rog.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Senatul a adoptat un text bizar, care nu a fost adoptat de Camera Deputaţilor, în sensul că "Membrii şi secretarul Comisiei de autorizare a contractării sau garantării de împrumuturi externe vor primi o indemnizaţie de şedinţă egală cu 20% din salariul brut al unui secretar de stat". Vreau să mă întreb şi eu, ca un personaj din basmele noastre comice: în ce scop, tovarăşi? Nu are absolut nici o raţiune, nu are nici o fundamentare această interpretare dată de Senat unei activităţi care se desfăşoară în cadrul unor atribuţii de serviciu şi în aceste condiţii eu cred că acest text contravine principiilor care guvernează retribuirea muncii şi vă propun să votăm pentru textul adoptat de Camera Deputaţilor, în care acest amendament al Senatului nu există.

Domnul Constantin Niţă:

Eu sunt obligat să supun votului textul comisiei şi propunerea dumneavoastră. Deci, întâi supun votului textul propus...

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din bancă):

Este propunere de eliminare, mai întâi supuneţi propunerea mea.

Domnul Constantin Niţă:

Bun. Atunci, propunerea dumneavoastră de eliminare o supun votului.

Cine este pentru eliminarea acestui punct? Vă rog să votaţi!

40 voturi pentru.

Împotrivă? Vă rog să votaţi.

49 voturi împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

A căzut propunerea domnului deputat Bolcaş.

Supun votului dumneavoastră textul în varianta Senatului, adoptat de comisie.

Cine este pentru?

49 de voturi pentru.

Împotrivă?

40 de voturi împotrivă.

Abţineri?

Adoptat varianta comisiei.

Pct.2 - textul Senatului, în unanimitate votat de către comisie.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi cine este pentru textul Senatului!

61 de voturi pentru.

Împotrivă?

38 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

S-a votat textul în varianta Senatului şi a comisiei.

Urmează să supunem votului final raportul Comisiei de mediere.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.91/2003 privind organizarea Gărzii Financiare.

Pct.1 din raport - textul Camerei Deputaţilor, nu se fac dezbateri, nici vot.

Pct. 2, de asemenea.

Pct.3.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din bancă):

Am o observaţie la pct.2.

Domnul Constantin Niţă:

E textul Camerei Deputaţilor, este votat o dată.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Dar textul votat nu poate să fie adoptat, pentru că nu este constituţional, foarte simplu. În text, se spune clar: "...care constată contravenţiile săvârşite şi aplică sancţiuni - Garda - stabilite de lege, inclusiv cele prevăzute în competenţa Ministerului Finanţelor". Adică Legea de organizare a Gărzii Financiare poate să modifice Legea Ministerului Finanţelor şi competenţele Ministerului Finanţelor? Eu zic că nu. Textul este neconstituţional ca atare, este adevărat, procedural rămâne, dar este de datoria mea să vă atrag atenţia asupra acestei inadvertenţe. (Domnul deputat Alexandru Sassu se consultă cu prezidiul.)

Domnul Constantin Niţă:

Vă propun, totuşi, să amânăm dezbaterea. Cred că are dreptate domnul deputat şi vă propun să amânăm dezbaterea acestei ordonanţe. Sunteţi de acord?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Propunerea legislativă privind declararea ca oraş a comunei Căzăneşti, judeţul Ialomiţa.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic dacă este aici? Da. Vă rog. Din partea iniţiatorului dacă este cineva? Vă rog, domnule deputat.

Domnul Vasile Silvian Ciupercă:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Pe cursul inferior al Ialomiţei sunt 3 aşezări urbane: Urziceni, Slobozia, capitala judeţului Ialomiţa, şi Ţăndărei. Propunerea legislativă asupra căreia s-a aplecat Comisia pentru administraţie este aceea de declarare ca oraş a unei mari comune situată la jumătatea distanţei între Urziceni şi Slobozia. Este vorba de comuna Căzăneşti. Populaţia s-a exprimat prin referendum în favoarea declarării ca oraş.

Există o mare decepţie cu privire la rezultatele încă modeste ale privatizării celei mai mari unităţi de industrie alimentară din judeţul Ialomiţa, este vorba de Combil - Căzăneşti, unde altădată lucrau 1500 de oameni, acum nu lucrează decât 200, este o privatizare care a generat primele efecte pozitive, dar încă modeste, următorii ani sau chiar anul acesta vor apărea efecte mult mai spectaculoase.

Nivelul instituţiilor, liceu, celelalte instituţii de cultură este corespunzător criteriilor din Legea nr. 351 privind declararea ca oraş. Comisia a fost de acord după dezbateri pentru declararea ca oraş şi eu vă rog foarte mult să susţineţi această propunere legislativă. Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc. Domnul Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a fost sesizată cu Propunerea legislativă privind declararea ca oraş a comunei Căzăneşti, din judeţul Ialomiţa. A fost sesizată pentru întocmirea raportului de fond.

În urma analizei criteriilor cantitative şi calitative, criterii minimale, prevăzute de către Legea nr. 351/2001, comisia a apreciat că în mare parte aceştia sunt îndepliniţi şi, în consecinţă, a întocmit un raport de fond favorabil acestei propuneri.

Drept consecinţă, solicit plenului Camerei Deputaţilor să susţină acest raport. Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Mulţumesc. Dacă sunt doritori la dezbateri generale, vă rog.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Întâmplător am trecut prin această localitate care este o comună necăjită şi probabil că va rămâne aşa, dar problema este următoarea. Am aici fişa oraşului Căzăneşti, din care nu înţeleg nimica în ceea ce priveşte îndeplinirea criteriilor prevăzute de Legea nr. 351/2001. Nu are 5.000 de locuitori, are 4.800. Dotarea locuinţelor cu instalaţii de alimentare cu apă nu este nici pe jumătate din baremul cerut. Păi, dacă nu îndeplineşte cerinţele legale, cum să-l declarăm noi oraş? Avem toată compasiunea pentru suferinţele acestor locuitori, dar s-ar părea că situaţia comunelor, în condiţiile finanţării unor procese de aderare, este mult mai avantajată decât situaţia oraşelor, cu atât mai mult cu cât în interpretarea corectă a cifrelor, populaţie ocupată în acţiuni neagricole - 78% din locuitori. Păi, ăştia sunt şomerii din Căzăneşti, asta este problema de neocupare în activităţi neagricole.

Vă rog să constataţi că nu sunt îndeplinite criteriile legale. Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Da. Domnule preşedinte, ce părere aveţi? Iniţiatorul?

Domnul Vasile Silvian Ciupercă:

Este foarte adevărat. Populaţia este de 4.841, lipsesc 159 de locuitori. Există o mare parte a populaţiei care este înregistrată cu domiciliul în oraşe. Timp de 6 luni, primăvara, vara şi toamna, ei au rezidenţa în aceste comune de unde provin, unde s-au născut părinţii lor, unde-şi reabilitează locuinţele, unde sunt pensionari şi investesc.

Toate datele statistice sunt într-o continuă mişcare, ceea ce ieri era valabil, astăzi nu mai este în privinţa - s-au născut sau au murit. De aceea, nu a apreciat comisia ca fiind un motiv pentru a nu întocmi un raport favorabil la situaţia de la recensământul care s-a consumat cu o perioadă în urmă. Toate datele demografice sunt într-o continuă mişcare. De aceea, eu consider că poate în acest moment sunt mai puţin de 4.841 sau poate sunt mai mulţi. Este un lucru asupra căruia nu ne putem pronunţa, nimeni.

De aceea, eu vă rog încă o dată să susţineţi, prin votul dumneavoastră, această propunere legislativă.

Domnul Constantin Niţă:

Da. Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Eu nu pun la îndoială contribuţia domnului coleg la creşterea demografică din această comună, vă rog să o accepte ca pe o glumă colegială observaţia mea, dar, într-adevăr, toate sunt în mişcare, dar avem şi noi un lucru fix, o lege. La momentul efectuării referendumului, populaţia trebuia să depăşească 5.000 de locuitori. Nu este îndeplinit acest criteriu legal, îmi pare rău, să mai aşteptăm, să luptăm cu toţi pentru sporirea natalităţii în această comună. Vă mulţumesc. Asta e o urare de Ziua femeii.

Domnul Vasile Silvian Ciupercă:

Domnule preşedinte, foarte scurt.

Domnul Constantin Niţă:

La dezbateri generale.

Domnul Vasile Silvian Ciupercă:

Sigur, este din partea unui venerabil coleg, un asemenea îndemn are o anumită semnificaţie şi eu o preţuiesc, ca unul care sunt puţin mai tânăr.

Stimaţi colegi,

Nu la referendum se referă informaţia cu privire la populaţie. Atenţie! Informaţiile cu privire la populaţie vin de la recensământ, nu de la referendum. Referendumul a avut loc după recensământ. De aceea, am ţinut să subliniez această distincţie. Este vorba de măsurarea populaţiei din respectiva localitate la momentul recensământului, şi nu la momentul referendumului. Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Domnul secretar Leonăchescu. Să vedem care este poziţia domniei sale.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

La referendum participă doar populaţia cu drept de vot - 4.849. Eu cred că, la 4.849 de maturi cu drept de vot, mai erau încă 150 de copii, şi eu cred că, din acest punct de vedere, acest criteriu se îndeplineşte.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Domnule preşedinte, vă rog.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Trebuie să recunosc că, personal, sunt oarecum într-o situaţie ingrată, pentru că, în calitatea mea de deputat, am încercat să respectăm această lege în litera şi în spiritul ei.

În calitate de preşedinte sunt însă obligat să susţin acest raport aşa cum comisia şi l-a însuşit. Dar, la vremea dezbaterilor, comisia a luat în calcul şi faptul că toţi iniţiatorii acestei propuneri legislative s-au angajat în mod oficial că vor contribui la sporul natalităţii până la îndeplinirea numărului de 5 mii de locuitori şi atunci, sigur, nu puteam să nu luăm în calcul acest angajament şi, în consecinţă, comisia, în întregul ei, a optat pentru susţinerea acestui raport.

De aceea, mă văd silit să susţin în continuare raportul aşa cum l-a adoptat comisia.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea legii.

La titlul legii, comisia nu a avut modificări.

Dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La art.1, comisia a modificat acest articol.

Cine este pentru varianta comisiei? Vă rog să votaţi.

Cine este împotrivă?

56 de voturi pentru, 29 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Adoptată varianta comisiei.

Art.2. Varianta comisiei.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Vom supune textul votului final.

Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Roşiori, prin reorganizarea comunei Moviliţa, judeţul Ialomiţa.

Iniţiatorul, v-aş ruga, şi Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.

Domnul Vasile Silvian Ciupercă:

Stimaţi colegi,

Propunerea este de respingere, întrucât a fost cuprinsă în anexa la Proiectul de Lege al Guvernului privind înfiinţarea unor comune prin reorganizarea altora.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Corect.

Este propunere de respingere.

Vom supune votului final propunerea de respingere.

Propunerea legislativă pentru declararea ca oraş a comunei Tismana, judeţul Gorj - propunere de respingere.

Vă rog.

Domnul Ion Florescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Propunerea de respingere este tot ca urmare a faptului că a fost prinsă în proiectul Guvernului ca amendament, în anexă.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Vom supune votului final propunerea de respingere.

Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Bueşti, prin reorganizarea comunei Albeşti, judeţul Ialomiţa; de asemenea, respingere.

V-aş ruga să urmăriţi ordinea de zi. De la pct.8 până la pct.13 inclusiv se dezbat mâine. Aşa a stabilit Comitetul ordinii de zi. V-aş ruga să urmăriţi cu atenţie ordinea de zi.

La pct.16: Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Bueşti, prin reorganizarea comunei Albeşti, judeţul Ialomiţa.

Vă rog.

Domnul Vasile Silvian Ciupercă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Acelaşi motiv - propunerea de respingere este susţinută de faptul că respectiva propunere a fost cuprinsă în proiectul de lege al Guvernului.

Domnul Constantin Niţă:

Comisia are ceva de spus, sau de declarat? Nu.

Dezbateri generale nu sunt.

Vom supune mâine votului final această propunere.

Proiectul de Lege privind înfiinţarea comunei Hîrtop, prin reorganizarea comunei Preuteşti, judeţul Suceava.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul?

Dacă nu, comisia?

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Propunerea este de respingere, pentru că această comună a fost cuprinsă în anexa la Proiectul de Lege privind înfiinţarea de noi comune, pe care noi deja l-am adoptat şi a trecut prin Camera Deputaţilor.

Domnul Constantin Niţă:

Vă mulţumesc.

Sunt observaţii la dezbateri generale? Nu sunt.

Vom supune votului final acest proiect.

Proiectul de Lege pentru înfiinţarea comunei Cosoba, prin reorganizarea comunei Joiţa, judeţul Giurgiu.

Iniţiatorul este aici?

Dacă nu, comisia.

Domnul Ioan Oltean (din sală):

Aceeaşi propunere de respingere.

Domnul Constantin Niţă:

Aceeaşi propunere de respingere.

La dezbateri generale, doreşte cineva? Nu.

Vom supune proiectul votului final mâine.

Proiectul de Lege privind înfiinţarea comunei Săbăreni, prin reorganizarea comunei Joiţa, judeţul Giurgiu.

Sunt observaţii?

Iniţiatorul? Nu este.

Comisia are probleme? Nu are.

Domnul Ioan Oltean (din sală):

Aceeaşi propunere.

Domnul Constantin Niţă:

Aceeaşi propunere. Am înţeles.

Pct.20: Propunerea legislativă privind completarea Legii audiovizualului nr.504/2002.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul?

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă. Este cineva aici?

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Este propusă procedură de urgenţă.

Domnul Constantin Niţă:

Procedură de urgenţă; da, corect.

Domnul Márton Árpád Francisc:

Propun să alocaţi un timp de dezbatere de 15 minute pe total şi câte 3 minute pe intervenţie.

Domnul Constantin Niţă:

De acord.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? O abţinere.

Vă mulţumesc.

Comisia?

Iniţiatorul este aici? Nu este aici iniţiatorul.

Comisia? Domnul Mălaimare.

Domnul preşedinte. Vă rog.

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunerea legislativă privind completarea Legii audiovizualului nr.504/2002 a fost transmisă Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă cu adresa nr.66 din 23.02.2004.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art.117 alin.3 din Constituţia României.

Propunerea legislativă a fost dezbătută în procedură de urgenţă în şedinţa comisiei din 3 martie 2004.

Am avut ca invitaţi din partea Consiliului Naţional al Audiovizualului pe domnul preşedinte Ralu Filip şi vicepreşedintele Gasparik Attila.

În urma dezbaterii, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune respingerea propunerii legislative privind completarea Legii audiovizualului nr.504/2002.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri generale, dacă doreşte cineva să ia cuvântul?

Dacă nu, vă reamintesc că este propunere de respingere şi o vom supune votului final de mâine.

Propunerea legislativă privind completarea Legii nr.61 din 22 septembrie 1993 privind alocaţia de stat pentru copii, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I, nr.233 din 28 septembrie 1993, cu modificările şi completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.523 din 31 decembrie 1998.

Doamna Smaranda Dobrescu.

Iniţiatorul este aici? Nu este.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimaţi colegi,

Comisia pentru muncă şi protecţie socială vă propune respingerea acestei iniţiative legislative din următoarele considerente.

Propunerea legislativă instituie un tratament discriminatoriu între beneficiarii legii, deoarece Legea alocaţiei de stat pentru copii, deşi acreditează principiul universalităţii, în practică aceasta nu este universală, întrucât acordarea alocaţiei este condiţionată de frecventarea şcolii, în cazul elevilor.

O serie de copii sunt privaţi de alocaţia de stat, întrucât nu sunt trimişi la şcoală de către părinţi. Pe cale de consecinţă, nebeneficiind de alocaţie de stat, nu ar beneficia nici de alocaţia de majorat.

În al doilea rând, această propunere nu poate fi susţinută financiar, deoarece fondurile necesare sunt importante şi nu sunt cuprinse în bugetul de stat pe acest an.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri generale, dacă doreşte cineva să intervină?

Vă rog. Doamna Apostolescu.

Doamna Maria Apostolescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În calitate de iniţiator al acestei propuneri legislative, nu sunt de acord cu ce a susţinut doamna preşedinte, întrucât noi ne-am gândit că această indemnizaţie suplimentară şi unică, pe care am solicitat-o prin iniţiativă legislativă, să reprezinte o mică atenţie din partea Guvernului, un mic cadou făcut tinerilor care ajung la vârsta de 18 ani.

Mă surprinde, totuşi, respingerea acestei măsuri, acestei iniţiative, mai ales că aceşti tineri anul acesta devin votanţi şi ar fi fost o ocazie ca să vi-i faceţi prieteni şi simpatizanţi.

De aceea, cred că totuşi este o greşeală din partea dumneavoastră că respingeţi această propunere legislativă.

Domnul Constantin Niţă:

Vă mulţumesc.

Dacă mai sunt alte luări de cuvânt la dezbateri generale? Nu mai sunt.

Vom supune proiectul de lege votului final de mâine.

Propunerea legislativă privind alocaţia de stat pentru naştere şi alocaţia de stat pentru creşterea copilului.

Iniţiatorul este aici? Doamna Paula Ivănescu nu este.

Doamna Smaranda Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru muncă şi protecţie socială vă propune respingerea acestei iniţiative legislative, din următoarele considerente.

Întâi: propunerea legislativă este întemeiată pe o idee conceptual greşită, beneficiară a ajutorului de creştere a copilului fiind exclusiv mama. Or, în legislaţia europeană, ajutoarele sunt direcţionate fie spre copil, având în vedere principiul universalităţii, fie spre familie, având în vedere principiul egalităţii drepturilor celor doi părinţi în raport cu copiii.

În al doilea rând, dacă s-ar admite promovarea iniţiativei legislative, pe cale de consecinţă s-ar modifica o serie de legi organice, cum ar fi: Legea privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, Legea privind venitul minim garantat, Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă privind protecţia specială şi încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, Legea asigurărilor sociale de sănătate şi multe altele, ceea ce ar avea un impact major asupra sistemelor respective.

Totuşi, comisia recomandă Guvernului să accelereze procesul de reformă a sistemului integrat de asistenţă socială acordat familiei, în aşa fel încât să se aibă în vedere universalizarea acordării indemnizaţiei de creştere a copilului, indiferent de statutul de asigurat al mamei sau tatălui solicitant.

În acelaşi timp, acordarea acestei indemnizaţii trebuie să aibă în vedere stimularea părinţilor care-şi găsesc un loc de muncă, pentru a nu induce comportamente pasive faţă de muncă, dar a împlini şi dezideratul creşterii sporului demografic.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri generale, dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte nimeni.

Vom supune proiectul de lege votului final.

Vom supune mâine votului final raportul comisiei.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.362/2003 privind regimul metalelor preţioase în România.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru industrii şi servicii, dacă sunt aici?

Da, sunt aici.

Iniţiatorul?

Vă rog.

Domnul Costache Mircea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt unul dintre iniţiatori şi am prilejul să spun, în numele tuturor celor care au redactat proiectul, că moşii şi strămoşii noştri, care au muncit zeci de ani, care au dus greul, războaie, n-au de recuperat nimic de la statul român, n-au acumulat, săracii, nimic, nu ne-au lăsat mai nimic, pe când alţi concetăţeni de-ai noştri - poate mai harnici din fire şi mai talentaţi - au acumulat valori importante, pe care nu mai contenesc, de vreo 10-12 ani încoace, să şi le revendice de la statul român.

Aşa cum aţi luat cunoştinţă din expunerea de motive, noi considerăm că, atunci când unii concetăţeni de-ai noştri au de revendicat şi de retrocedat, de solicitat din Trezoreria statului român importante cantităţi de aur sau de obiecte din aur, de salbe şi de cocoşei, înseamnă că au muncit, că s-au străduit, că au acumulat cinstit şi ar trebui, zicem noi, ca, înainte de a li se retroceda aceste bunuri, şi în special metale preţioase, cantităţi importante, să facă şi dovada că le-au dobândit licit.

Domnul Constantin Niţă:

Întâi voi da cuvântul comisiei, după care vor fi dezbateri generale.

Vă rog.

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Iniţiativa legislativă prevede ca persoanele care revendică metale preţioase, aliaje ale acestora, pietre preţioase, să facă dovada că ele au fost dobândite pe căi licite, că şi-au achitat obligaţiile către stat pe perioada deţinerii şi că, până la confiscarea abuzivă, obiectele respective nu au fost grevate în nici un fel de obligaţii faţă de stat.

Sigur că prevederea este morală, dar vine în contradicţie cu dispoziţiile constituţionale care consacră principiul dobândirii licite a averii, se afectează prezumţia de nevinovăţie şi singura care se poate pronunţa în această situaţie este instanţa de judecată.

Din aceste motive, cele două comisii, respectiv Comisia pentru industrii şi servicii - cu unanimitatea voturilor celor prezenţi - şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci - cu majoritate, s-au pronunţat pentru a sugera plenului Camerei Deputaţilor respingerea acestei propuneri legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

La dezbateri generale, vă rog?

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule preşedinte,

Onoraţi colegi,

Propunerea comisiei de respingere a acestei iniţiative legislative este normală şi ea este în conformitate cu evoluţia normală, către normalitate a României în ultimii ani de zile.

Ca să vii astăzi, să încerci să introduci bariere în recuperarea bunurilor de care au fost jefuiţi oamenii de către statul comunist, sub diverse pretexte, este, de fapt, o formă nouă de reiterare a luptei de clasă din perioada comunistă.

Şi vreau să spun că sunt surprins că astăzi, la atâţia ani după revoluţie, mai persistă această mentalitate de jefuitori ai poporului, faţă de cei care au reprezentat clasa de mijloc, burghezia şi moşierimea din România, adică reprezentanţii capitalismului de atunci.

Cred că această iniţiativă ar fi trebuit să se aplice celor care au jefuit proprietăţile altora după 1990, folosindu-se de puterea pe care au avut-o - administrativă sau legislativă -, şi nu împotriva celor care au fost deposedaţi abuziv de către statul comunist. Cred că aşa ar trebui privite lucrurile într-o Românie care se duce către Europa, către capitalism.

Din cauza aceasta, onoraţi colegi, cred că asemenea iniţiative legislative trebuie respinse.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul secretar Leonăchescu.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Cred că problema este mult mai importantă, ca s-o expediem, aşa, printr-o lozincă gen "lupta de clasă".

Este foarte importantă, pentru că foarte multe bunuri din această zonă provin din delapidarea patrimoniului naţional. Gândiţi-vă la Cloşca cu puii de aur. Au dispărut piese de Tezaur şi s-au transformat în cercei. Nu este normal să prezinte o dovadă că au fost proprietarii acelor piese pe care, în mod abuziv, la un moment dat, statul le-a confiscat sau le-a adunat? Ia, gândiţi-vă că, în timpul războiului, au fost fel de fel de situaţii de jaf. Şi nu numai unii au luat, ci şi înainte.

De aceea, eu cred că problema este mult prea importantă, mult prea diversă, mult prea complexă încât s-o expediem aşa, cu o ironie de genul: "voi sunteţi comunişti şi vă gândiţi la lupta de clasă". Este o imensă greşeală tactică, dacă nu chiar o ancorare într-un limbaj pe care eu îl credeam depăşit în Parlamentul României.

Eu am o propunere: s-o returnăm la comisie, s-o discutăm din nou şi poate găsim o soluţie de mediere, pentru că problema trebuie rezolvată. Altfel, tot ceea ce confiscăm noi la vămi acum, apare în tribunal un proces, acolo. ştim cum se poate obţine o hotărâre judecătorească. Şi, ce-am realizat? Nimic.

De aceea, eu îmi susţin propunerea de a se retrimite la comisie şi de a se rediscuta. Este păcat să n-o soluţionăm.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Domnul deputat Márton. Vă rog.

Domnul Márton Árpád Francisc:

Doamnelor şi domnilor,

Teoretic, am putea fi de acord cu această solicitare, pentru că, dacă vă aduceţi aminte, şi în acele proiecte de lege care au legiferat retrocedarea bunurilor imobile am solicitat o astfel de cale de dovedire a proprietăţii, numai că, din punct de vedere juridic, publicitatea se referă doar la cea imobiliară şi obligativitatea încheierii contractelor sau actelor doveditoare în scris. Ca atare, în domeniul imobiliar neexistând o asemenea obligativitate, nu ai de ce şi de unde să ai acte doveditoare.

Domnul Constantin Niţă:

Da. Domnul deputat. Vă rog.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În Comisia pentru industrii şi servicii, unde s-a dezbătut această propunere legislativă, sigur că s-au discutat aceste propuneri pe toate căile şi pe toate faţetele posibile şi, în condiţiile respective, ...

(Rumoare; discuţii în Grupul parlamentar al PRM)

Stimaţi colegi,

Deşi nu prea obişnuiesc să vorbesc cu sala, ţin să vă răspund că, în cadrul acestei comisii, s-a discutat timp de aproape două ore şi au fost invitaţi iniţiatorii. Nu s-a prezentat nici un iniţiator ca să susţină această iniţiativă.

Domnul Costache Mircea (din sală):

Acum, suntem aici.

Domnul Ioan Bivolaru:

Îmi pare foarte rău că vă declaraţi prezenţa acum, şi nu la momentul dezbaterii în comisie.

Problema este următoarea: s-a discutat că există anumite cazuri în care s-ar putea solicita fie dovada obţinerii pe căi licite a unor obiecte din metale preţioase - şi aici s-a făcut o trimitere explicită la patrimoniu, la probleme sau elemente ţinând de patrimoniu -, fie dovada că, până la preluarea lor abuzivă de către vechiul regim, şi-au achitat obligaţiile anuale către stat.

Deoarece aici discuţia şi susţinerea au fost făcute cu o oarecare, să spunem, argumentaţie în legătură cu elementele de patrimoniu, domnule preşedinte, noi nu suntem de acord cu această reîntoarcere la comisie pe baza prevederilor regulamentului nostru, pentru că, efectiv, acest text de lege este suficient de neclar în ceea ce priveşte obiectul la care se referă şi, dacă se doreşte ca acest lucru să fie discutat la nivelul comisiei, punctul nostru de vedere este ca iniţiatorii să refacă textul şi să se refere în acest text în mod explicit la problemele ridicate, şi anume problemele de patrimoniu. Dacă se doreşte un astfel de lucru, probabil că se poate discuta.

Problema este mult prea complicată şi prea complexă şi, mai ales, prea diluată, începând de la obiecte de patrimoniu şi terminând cu oarecari cantităţi de obiecte din metale preţioase, aliaje şi pietre preţioase revendicate, care ridică această problemă a necesităţii dovezilor, lucru pe care, deocamdată, în toate documentele care efectiv există la această dată, este mai mult decât imposibil de realizat. Probabil că în domeniul patrimoniului, problemele pot fi mai uşor de rezolvat.

Deci, nu suntem de acord cu această reîntoarcere la comisie. Dorim, dacă se vrea acest lucru, ca aceşti iniţiatori să refacă textul şi, în condiţiile acestea, se poate discuta. Ca să fie foarte clar.

Domnul Constantin Niţă:

Vă mulţumesc.

Mai doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul deputat Bădoiu. Vă rog.

Domnul Cornel Bădoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Având în vedere că propunerea respectivă are un impact deosebit în ce priveşte efectele juridice, eu vă solicit, stimaţi colegi, să fiţi de acord să fie restituită propunerea legislativă şi să fie sesizată, printre altele, în fond, şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Mi se pare că s-a făcut o greşeală, atunci când au fost sesizate în fond numai Comisia buget, finanţe şi bănci şi respectiv Comisia pentru industrii şi servicii. Iată ce consecinţe, ce efecte pot avea astfel de norme. De aceea, vă rog să fiţi de acord cu propunerea mea.

Domnul Constantin Niţă:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ioan Bivolaru:

Cu tot respectul, domnule preşedinte, pentru Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi care, ştim cu toţii că este extrem de solicitată în perioada respectivă, dumnealor au fost solicitaţi, li s-a solicitat în mod oficial punctul de vedere ca aviz şi nici măcar din acest punct de vedere n-au satisfăcut această problemă. Deci, de la aviz până la fond, eu nu am nimic personal de comentat. Dar nici măcar la nivel de aviz nu şi-au putut exprima un punct de vedere.

Domnul Constantin Niţă:

Bun, atunci sunt nevoit să supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie şi, după aceea, vom vedea.

Cine este pentru retrimiterea la comisie? Vă mulţumesc. Majoritatea.

Voturi împotrivă? 10 voturi împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

vom retrimite la comisie proiectul de lege.

Vă mulţumesc.

Suspendăm şedinţa, nu înainte de a vă citi o comisie de mediere, de a o aproba, după care vom trece la punctul următor, răspunsuri la interpelări. deputaţii propuşi în comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr.290/2002 privind organizarea şi funcţionarea unităţilor de cercetare-dezvoltare din domeniul agriculturii, silviculturii, industriei alimentare şi Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu Şişeşti": Ecaterina Andronescu, Victor Neagu, Marian Ianculescu, Anghel Stanciu, Iulian Mincu, Anton Ionescu, Sotiris Fotopolos.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Închidem şedinţa de dezbateri, urmează răspunsurile la întrebări şi interpelări, la orele 18.

Domnul Constantin Niţă:

Stimaţi colegi,

O să începem şedinţa consacrată răspunsurilor, cred că sunteţi de acord să începem cu Ministerul Agriculturii, Apelor, Pădurilor şi Mediului.

Domnule, vă rog.

Domnul Ludovic Mardari:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Vreau să vă informez că nu am primit răspuns la 3 interpelări, deşi termenul prevăzut de regulament de 15 zile a fost depăşit de mult. E vorba de interpelarea 1256 b/10.02.2004 adresată domnului prim-ministru Adrian Năstase, interpelarea nr.1255 b/10.02.2004, de asemenea adresată domnului prim-ministru Adrian Năstase şi ultima, interpelarea nr.1317 b/24.03.2004 adresată domnului ministru Mihai Tănăsescu.

Vă rog, domnule preşedinte, să interveniţi pentru respectarea regulamentului, dar şi a Constituţiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Sigur că vom face o revenire, vom cere Direcţiei tehnice să se ocupe de această chestiune.

Domnul Aurel Daraban este aici? Domnul deputat Aurel Daraban. Este în sală? Nu este.

Doamna Liana Naum? Nu este în sală.

Domnul Viorel Coifan? Nu este în sală.

Domnul Adrian Mărăcineanu? Este în sală? Vă rog, să dezvoltaţi întrebarea sau interpelarea către Ministerul Agriculturii, Apelor, Pădurilor şi Mediului.

Domnul Adrian Mărăcineanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În municipiul Câmpina, care în prezent are o populaţie de circa 80 de mii de locuitori, funcţionează Rafinăria "Steaua Română", poate cea mai veche rafinărie din România construită la sfârşitul secolului XIX. La vremea respectivă, se afla la marginea de nord a oraşului care nu depăşea 5000 de locuitori. În anii comunismului, în proximitatea acestei rafinării s-au construit zeci de blocuri de locuinţe de la 4 la 9 etaje. Pe un careu de aproximativ un kilometru pătrat, delimitat de bulevardul Carol şi străzile Mihail Kogălniceanu - Biruinţei, trăiesc circa 5 000 de familii, în proporţie de 95% în apartamente de bloc, care sunt expuse în măsură mai mare sau mai mică, funcţie de amplasament şi altitudine noxelor emanate de cele 12 până la 15 coşuri de evacuare. Cei care locuiesc la distanţe foarte mici de rafinărie, începând cu 150 -250 de metri în linie dreaptă, în perimetrul străzilor Cuza Vodă, Haşdeu, Calea Doftanei, adică aproximativ 3000 de persoane, respiră timp de 24 de ore un aer extrem de toxic cu efecte imediate sau tardive asupra stării de sănătate.

Aceşti oameni nu sunt cu nimic vinovaţi că locuiesc în proximitatea rafinăriei, dar sunt obligaţi să inhaleze substanţe toxice, rezultate din activitatea zilnică a acesteia, în special în a doua parte a nopţii când cantitatea de noxe eşapate creşte, potrivit unor informaţii venite chiar de la lucrătorii acestei unităţi de prelucrare a petrolului. Se profită de faptul că locatarii dorm la ore târzii şi nu pot sesiza direct cantitatea de noxe eşapate în atmosferă, doar cei care sunt treji între orele 2 şi 3 dimineaţa constatând mirosuri extrem de puternice, deseori înăbuşitoare, îndeosebi la etajele 4-9, cei de la ultimul etaj fiind mai puternic afectaţi datorită pătrunderii unei cantităţi mai mare de noxe, prin chepengurile de ieşire de pe acoperiş. Mulţi locatari sesizează efectul nociv, dar spun că nu au curajul să facă plângeri fie că au vecini care lucrează în rafinărie, fie că au convingerea că e inutil, pentru că tot nu se iau nici un fel de măsuri de stopare a poluării intense a mediului.

Conducerea rafinăriei pretinde că în aer nu sunt eşapate noxe periculoase sănătăţii oamenilor. Ba mai mult, afirmă că din punct de vedere al protecţiei mediului înconjurător deja se încadrează în parametrii impuşi de normele Uniunii Europene. Însă refuză să pună la dispoziţia presei pentru o informare transparentă, analizele efectuate de laboratoarele specializate spre a se şti exact compoziţia şi concentraţia acestor noxe.

Legea protecţiei mediului există, iar cei care nu o respectă trebuie aspru sancţionaţi până la stoparea activităţilor generatoare de poluare atmosferică şi care afectează grav vieţile oamenilor, cazurile de cancer, îndeosebi pulmonar sporind în ultimii ani.

Faţă de cele semnalate, rog să se facă demersurile pentru instituirea unei comisii de anchetă, cu specialişti din domeniile conexe care să elaboreze un raport corect, transparent, publicat la final în mass-media şi de pe urma căreia să se adopte o hotărâre guvernamentală de stopare a gazării unor oameni nevinovaţi. Fireşte că e vorba de câteva sute de locuri de muncă şi, mai ales, de profiturile obţinute din activitatea acestei rafinării, însă totul are o limită când în primejdie sunt vieţi omeneşti şi nimeni nu are dreptul să le suprime prematur. Măsuri tehnice şi de altă natură pot fi adoptate şi aplicate de urgenţă, astfel încât în oraşul Câmpina oamenii să respire un aer nenociv sănătăţii lor.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Da, şi eu vă mulţumesc. Din partea ministerului? Vă rog să vă prezentaţi.

Domnul Adam Crăciunescu:

Mă numesc Adam Crăciunescu, secretar de stat cu probleme de păduri la Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului.

Referitor la interpelarea formulată de domnul deputat Adrian Mărăcineanu, înregistrată la Camera Deputaţilor, privind poluarea atmosferică produsă de către Rafinăria "Steaua Română" - Câmpina, judeţul Prahova, pentru care solicită constituirea unei comisii guvernamentale de anchetă, vă comunicăm următoarele. Societatea Comercială Rafinăria "Steaua Română" S.A. Câmpina, judeţul Prahova deţine autorizaţia de mediu nr.PH.579, emisă în data de 11.04.2003. Autorizaţia este valabilă un an de la data eliberării, efectiv până în data de 11 aprilie 2004.

La baza emiterii autorizaţiei de mediu au stat atât bilanţul de mediu, nivelul 1 şi 2, precum şi studiul de risc întocmite de S.C. Petrodesign S.A. Bucureşti, societate atestată de către autoritatea centrală de mediu pentru elaborarea acestor tipuri de lucrări.

Raportul la concluziile bilanţului de mediu nivelul 2 a fost supus dezbaterii publice în data de 18 februarie 2002. La expirarea autorizaţiei de mediu, societatea are obligaţia de a solicita emiterea autorizaţiei integrate de mediu, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34 din 2002 privind poluarea, reducerea şi controlul integrat al poluării, aprobată prin Legea nr.645 din 2002.

În baza actelor normative menţionate, titularului activităţii îi revine obligaţia de a lua toate măsurile de prevenire eficientă a poluării prin folosirea celor mai bune tehnici disponibile.

De asemenea, acesta trebuie să evite producerea de deşeuri, iar în cazul în care acestea nu pot fi evitate, valorificarea lor sau neutralizarea şi eliminarea acestora, evitându-se în acest fel impactul asupra mediului.

Agenţia de protecţie a mediului Prahova prin adresa nr.22.058 din 02.03.2004 aduce la cunoştinţă faptul că în prezent Rafinăria "Steaua Română" S.A. Câmpina nu funcţionează. În cazul în care instalaţiile din cadrul rafinăriei vor fi puse în funcţiune, reprezentanţii agenţiei şi ai Gărzii Naţionale de Mediu, comisariatul judeţean Prahova, va efectua un control şi o monitorizare a emisiilor atmosferice. Considerăm inoportun în acest moment, constituirea unei comisii guvernamentale de anchetă, această iniţiativă putându-se realiza după punerea în funcţiune a instalaţiilor din cadrul societăţii în cauză, cât şi în funcţie de concluzia activităţilor de control şi monitorizare a emisiilor, realizate de autorităţile publice teritoriale sus menţionate.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule deputat, dacă mai aveţi ceva de spus. Deci nu mai aveţi altă observaţie? Bun.

Domnul Florin Iordache, în legătură cu Ministerul Justiţiei, v-aş ruga să luaţi cuvântul.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea adresată Ministerului Justiţiei viza măsurile luate de Ministerul Justiţiei privind integrarea în Uniunea Europeană.

Vreau să vă spun că răspunsul pe care l-am primit demonstrează că pentru Guvernul Adrian Năstase şi Ministerul Justiţiei, în special, integrarea noastră în Uniunea Europeană a reprezentat şi reprezintă în continuare o prioritate şi consider eu că prin măsurile pe care le prezintă conducerea ministerului şi care vor fi luate în continuare, consider eu că în toamna acestui an România va putea încheia capitolul de negociere privind integrarea în Uniunea Europeană.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Pentru domnul Iulian Mincu. Este aici. Domnule deputat, vă rog să dezvoltaţi interpelarea, dar în cele 3 minute pe care le aveţi la dispoziţie, conform regulamentului.

Vă rog.

Domnul Iulian Mincu:

Domnule preşedinte,

Întrucât interpelarea mea a fost dată în scris, eu nu aş mai citi-o încă o dată şi aş dori numai răspunsul ca să pot avea timpul să răspund la ceea ce se va spune.

Domnul Constantin Niţă:

E în regulă. Vă mulţumesc.

Domnul secretar de stat Pavelescu.

Vă rog.

Domnul George Pavelescu (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Domnule preşedinte,

Domnilor parlamentari,

Interpelarea domnului profesor Mincu are ca temă creşterea afecţiunilor depresive, o stare generală depresivă care se manifestă ca o tendinţă din ce în ce mai accentuată şi care în perspectivă va fi o cauză a unor boli pe noul tablou patologic din România. Aşa după cum ştim, depresia este o maladie cu implicaţii complexe, fiind determinată, în principal, de cadrul socio-economic.

Sistemul sanitar, are drept arie de competenţă doar partea curativă a acestei boli, nefiind responsabil de apariţia şi răspândirea sa în rândul populaţiei. Date raportate în dinamică, începând cu 1994 şi până în 2002 arată existenţa unei creşteri a tulburării depresive. Incidenţa maximă înregistrată pentru depresie este la grupele de vârste 35-44 de ani, aceste date însă trebuie interpretate de următoarea manieră.

În primul rând, creşterea depresiei este un fenomen care se constată la nivel mondial şi nu la nivel regional sau zonal. Creşterea depresiei este modulată de o serie de factori printre care: condiţiile socio-economice şi ritmul alert al societăţii contemporane, acurateţea depistării şi criteriologiei diagnostice, sensibilizarea corpului medical la problematică, dezvoltarea reţelei ambulatorii de asistenţă, creşterea adresabilităţii.

Ministerul Sănătăţii nu a rămas insensibil la fenomenul în cauză, depresia alături de schizofrenie, beneficiază de o susţinere materială suplimentară prin programul de sănătate al Ministerului Sănătăţii. Specialiştii apreciază că nu există nici un fel de risc ca în anul 2020 să devenim o ţară de depresivi, aşa cum nu vom deveni o ţară de diabetici, deşi incidenţa cazurilor de diabet zaharat este în creştere, nici de hipertensivi sau cardiaci, maladii, de asemenea, în creştere la nivel mondial şi european.

Este cunoscut că în ţările europene, pentru rata de mortalitate standard, deci comparabil, sunt bolile aparatului circulator, cu impact deosebit asupra aparatului circulator, boala ischemică a miocardului şi bolile cerebro-vasculare şi trebuie să recunoaştem că România este printre primele ţări cu rată mare de mortalitate. De asemenea, este incidenţa tumorilor maligne, aflată într-o dinamică crescută şi este greu de apreciat, această depinzând, în principal, de depistarea lor precoce, care în multe ţări, inclusiv în România, este deficitară.

Aparatul respirator este o altă cauză a deceselor, accentuată în Europa şi în România, afecţiuni ale aparatului digestiv, traumatisme, otrăviri, sinucideri.

Comparativ, ultimele care ar fi, şi un element cauzat de depresie, sinuciderile în Uniunea Europeană se ridică la 10 la o sută de mii de locuitori, în ţările Europei Centrale la 17 la o sută de mii de locuitori, România - 12 la o sută de mii de locuitori, iar ţările fostei Uniuni Sovietice - 29 la o sută de mii de locuitori.

Prin urmare, măsurile care vor fi luate de către toate structurile implicate în starea generală de sănătate a populaţiei, cât şi creşterea economico-socială, crearea condiţiilor care să dea încredere tinerilor, în special celor care au rămas fără un loc de muncă, sunt elemente care să contribuie la reducerea acestui factor de risc, de îmbolnăviri.

Vă mulţumesc, domnilor.

Domnul Constantin Niţă:

Da. Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Iulian Mincu:

Domnule preşedinte,

Mulţumesc domnului secretar de stat pentru răspuns şi aş vrea să explic care este situaţia la noi în legătură cu starea generală pe plan mondial.

Aş vrea să vă spun că în România s-au publicat ca date statistice că depresia este 113 la o sută de mii în anul 2003 şi respectiv 259 la suta de mii în anul 2004. OMS-ul dă pentru România în 2003 10%.

Vreau să se reţină, domnule preşedinte, că, în general, popoarele care au origine latină, este o transmitere ereditară, au stări depresive foarte rare şi foarte puţine. Deci acest 10% pe care îl dă OMS-ul m-a făcut să mă gândesc la această problemă. Mai mult OMS-ul spune că în anul 2020-2025 starea de depresie psihică va deveni a doua cauză de mortalitate după bolile cardiovasculare.

Vreau să se reţină că ţările nordice au 50-60% şi aşa este cum spune şi domnul secretar de stat.

De ce în România apare în ultimul timp o accentuare a stării depresive în rândul populaţiei generale?

În primul rând, să luăm tinerii. Cauza majoră de instalare a bolii, mai ales la tineri, este lipsa unei perspective de viaţă. Este şi motivul că 56% din populaţia de până la 29 de ani doreşte să plece din ţară. Este cauza pentru care mulţi români - 1.700.000 - lucrează în prezent în străinătate, iar cererile actuale se ridică la peste 3 milioane.

A doua cauză este nesiguranţa zilei de mâine. Românul s-a învăţat, în general, să-şi dorească puţin, dar sigur. Nesiguranţa îi aduce grave prejudicii personalităţii sale.

Şi a treia cauză majoră sunt condiţiile de trai foarte grele întâlnite la majoritatea populaţiei şi nu e nevoie să repet, sunt două lucruri care se cunosc, că dacă analizăm numai factura de întreţinere pe perioada 1990-2004 rezultă că ea a depăşit de 7 ori salariul minim pe economie.

Aş vrea să reţineţi, domnule preşedinte, că depresia duce la ieşirea individului din viaţa socială, la însingurare, la sentimentul de nulitate, la lipsa de interes pentru activitatea zilnică şi ceea ce este grav, deseori duce la suicid. Este o suferinţă biologică şi psihologică care duce la scăderea imunităţii organismului şi duce la apariţia unor complicaţii grave cum este infarctul miocardic şi accidentul cerebral. Ieşirea singură din depresie, fără tratament medical, nu e posibilă, e falsă. Or, alocaţiile financiare ale Ministerului Sănătăţii pentru această maladie în anul 2004 sunt numai de 3% din bugetul sănătăţii.

Trebuie să cunoaştem că subestimarea de către organele sanitare şi organismele sociale a acestei boli cu extindere din ce în ce mai mare poate avea în timp consecinţe foarte grave pentru populaţia ţării noastre, aşa cum, de fapt, o comunică şi organizaţia mondială a sănătăţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Pentru domnul Mihai Stânişoară, nu este în sală.

Pentru domnul Andrei Chiliman.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul George Pavelescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnul Andrei Chiliman a adresat o interpelare vizavi de situaţia existentă în plata obligaţiilor asigurărilor sociale de sănătate de către agenţii economici, persoane juridice, deficitul existent, arieratele pe care le au aceste societăţi faţă de fondul naţional unic al asigurărilor sociale de sănătate şi măsurile care au fost luate de către minister.

Vă aducem la cunoştinţă că în anul 2003 şi anterior acestuia, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, prin casele judeţene, a întreprins în mod constant măsuri în vederea recuperării creanţelor înregistrate la fondul naţional unic al asigurărilor de sănătate, aplicând prevederile Ordonanţei de Guvern nr.61 privind recuperarea creanţelor bancare, republicată cu modificările şi completările ulterioare, prevederile Legii nr.64 privind procedura reorganizării şi a lichidării judiciare, republicată cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale Legii nr.130/1999 privind unele măsuri de protecţie a persoanelor încadrate în muncă.

În aplicarea prevederilor actelor normative sus-menţionate, casele de asigurări de sănătate au întocmit sesizări penale în cazul persoanelor care s-au făcut vinovate pentru reţinerea şi nevirarea sumelor reprezentând contribuţia asiguraţilor, angajaţilor, la fondul naţional unic de asigurări de sănătate. Aceste sesizări au fost adresate de către organele abilitate din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor în vederea derulării etapelor specifice pentru aceste acte, prevăzute de legea penală.

Conform legislaţiei în vigoare, menţionăm că o parte a societăţilor comerciale care au înregistrat debite la contribuţia asiguraţilor la fondul naţional unic al asigurărilor sociale de sănătate au beneficiat de prevederile Ordonanţei de urgenţă nr.40/2002 privind recuperarea arieratelor bugetare, aprobată cu modificări prin Legea nr.491/2002 şi cele ale Ordinului Preşedintelui C.N.A.S. nr.332/2002 emis în aplicarea acestui act normativ, astfel încât acţiunile de executare silită întreprinse de casele de asigurări de sănătate în vederea recuperării debitelor au fost suspendate în momentul semnării convenţiei de reeşalonare sau eşalonare la plata debitelor.

Ca urmare a apariţiei Ordonanţei de urgenţă nr.95/2003 privind preluarea de către AVAB a unor creanţe bugetare în vederea încasării şi virării lor la fondul naţional unic al asigurărilor sociale de sănătate, aprobată cu modificări prin Legea nr.557/2003, debitele existente în evidenţa contabilă a caselor de asigurări de sănătate au fost gestionate etapizat către această instituţie.

Totodată, conform Ordonanţei de Guvern nr.86/2003 privind reglementarea unor măsuri în materie financiar-fiscală, aprobată cu modificări prin Legea nr.609/2003, creanţele la fondul naţional unic al asigurărilor sociale de sănătate au fost transferate în etape distincte către Ministerul Finanţelor Publice.

Pentru documentarea completă a domnului deputat, anexez listingul tuturor societăţilor comerciale, cu datoriile pe care le au către fondul naţional unic al asigurărilor sociale de sănătate, în perioada 1999-2003 şi care este situaţia juridică a acestora.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Da. Şi eu vă mulţumesc.

Dacă aveţi comentarii, domnule deputat.

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Ţin să mulţumesc domnului secretar de stat pentru acest răspuns. Aş mai fi dorit să aflu şi numărul cazurilor la nivelul ţării în care Ministerul Sănătăţii, prin...în fine, CNAS-ul de fapt, a sesizat organele de urmărire penală împotriva celor care au încălcat legea, respectiv a celor care în loc să vireze sumele datorate de angajaţi către fondul de asigurări, le-au folosit în alte scopuri, şi poate că în felul ăsta am fi avut o imagine şi mai completă nu numai a societăţilor, ci şi a măsurilor efective, penale solicitate de CNAS împotriva acestor persoane.

Oricum, este un lucru normal ca ministerul, ca CNAS, care este la ora actuală sub egida ministerului, să recupereze cât mai grabnic toate aceste datorii, indiferent dacă s-au dat nu ştiu câte ordonanţe care le permit, în fine, să-şi găsească o soluţionare, o eşalonare, şi alte măsuri, pentru că banii aceştia de fapt reprezintă o sursă de cheltuială pentru sănătatea tuturor cetăţenilor ţării. Or, nu este posibil ca folosindu-se de tot felul de tertipuri, persoane să folosească aceşti bani în alte scopuri. De fapt, folosind într-un mod implicit CNAS-ul fondul asigurărilor ca pe un fel de bancă care să le crediteze lor alte afaceri, pentru că de fapt asta s-a întâmplat şi de fapt asta trebuie să încercăm să oprim definitiv ca practică în toată economia românească, nu numai în acest domeniu al CNAS-ului.

Domnul Constantin Niţă:

Da. Mulţumesc.

Pentru doamna deputat Mihaela Ionescu, tot domnul George Pavelescu.

Dacă doriţi să o dezvoltaţi cumva, doamna deputat? Vă rog!

Doamna Mihaela Ionescu:

Deoarece data trecută am citit numai rezumatul, acum doresc să dezvolt.

Domnul Constantin Niţă:

V-aş ruga să vă încadraţi în trei minute.

Doamna Mihaela Ionescu:

Da, am înţeles.

Una din problemele acute cu care se confruntă ţara noastră o constituie criza de sânge în spitale, rezultat direct al faptului că România ocupă penultimul loc în Europa în materie de donatori. Majoritatea donatorilor din România au vârsta de peste 40 de ani, iar motivaţia lor de donare nu este una morală, ci pur materială, şi anume recompensa care pentru un angajat cu salariul minim pe economie, sau pentru un şomer sau pentru un om al străzii, se rezumă la un bon valoric de 200.000 de lei, la 2 zile libere plătite pentru cei care sunt în câmpul muncii, la 50% reducere din abonamentul RATB pe timp de o lună şi jumătate. Cam atât.

Lipsa totală de educaţie în favoarea donaţiei benevole, viaţa fără motivaţii morale a acestora, îi transformă în persoane cu risc potenţial, donatorii tinzând să ascundă unele informaţii despre sănătatea lor în timpul interviului medical. Implicit, calitatea sângelui donat este din cele mai îndoielnice, deoarece donatorii nu sunt întotdeauna conştienţi de riscurile donării de sânge infectat, nici nu simt vreo responsabilitate etică faţă de bolnavi.

Un chestionar din anul 2000, în care au fost interogaţi 2513 de subiecţi din toată ţara, a arătat că populaţia nu este informată în nici un fel despre nevoia de sânge. Informaţii ca 288.267 unităţi de sânge pe zi, care ar fi cererea necesară pe şase luni ale anului 2002, din care numai 75% a fost acoperită, nu le spune nimic celor interogaţi.

Statisticile tuturor donatorilor de sânge din Europa arată că în ţări ca Austria, la peste 8.000.000 de locuitori, 510.000 au donat sânge, adică 62,80‰ din populaţie; în Germania, 55,36‰ din populaţie; în Danemarca, 68‰ din populaţie, iar mai aproape de noi, în Slovenia, 51‰; în Ungaria, 42‰, iar România, la o populaţie în jur de 22 de milioane sau cât o mai fi rămas, numai 370.000 de persoane au donat în 2001, adică nici 17‰. Sub noi, în Europa, se află numai Albania.

Aceste cifre se materializează în operaţii amânate, în dificultatea chirurgilor de a asigura reuşita unor operaţii, chiar în decese, dacă este vorba de o grupă de sânge rară.

Anunţul la mica publicitate, la rubrica medicală, sună după cum urmează:"caut urgent donator de sânge uman, grupa A", de exemplu, "...obligatoriu RH negativ". Telefonul. Şi aşa mai departe.

Dacă în anul 1989 nu se simţea o criză acută de sânge, deoarece studenţii chiulangii erau donatori fruntaşi, pentru a obţine motivarea absenţelor, iar fabricile aveau plan de recoltare de sânge de la lucrători, după Revoluţie, această situaţie a asigurării necesarului de sânge s-a schimbat. Constrângerea a dispărut, ca sursă de recoltare a sângelui, şi lipsa totală a unei campanii de promovare a donării de sânge în toată ţara, a unei strategii de informare a populaţiei despre aceste lucruri, ori începutul procesului de educaţie pentru donarea voluntară şi nerambursabilă, perpetuează o situaţie de criză în domeniul medical.

Cerem Guvernului şi domnului ministru al sănătăţii să declanşeze de urgenţă o campanie de informare a populaţiei, conform poziţiei Consiliului Europei din 1993 care cerea, prin vocea doamnei Boltha Massarelli, şef-adjunct al Diviziei de sănătate a Consiliului Europei ca, în cadrul Europei, să se asigure alinierea legislativă a ţărilor din Europa Centrală cu cea a Europei Occidentale şi să se încurajeze donaţia de sânge neremunerată, alături de cea remunerată, care să garanteze stabilitatea serviciilor de transfuzie sanguină.

Cerem, de asemenea, iniţierea imediată a unor campanii de educaţie în rândul populaţiei, în colaborare cu instituţiile de învăţământ, cu ONG-urile şi cu mass-media pentru promovarea exemplelor personale ale celebrităţilor sau ale persoanelor publice care pot fi încurajate să dea exemplu personal în domeniul donării de sânge într-o campanie de la donatori sănătoşi şi conştienţi de gestul de fraternitate umană pe care-l fac.

Mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Da. Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul George Pavelescu:

Aşa după cum este cunoscut, în România activitatea de transfuzie sanguină, cu toate etapele, este organizată sub forma reţelei naţionale coordonate de Institutul Naţional de Hematologie Transfuzională din subordinea Ministerului Sănătăţii. Reţeaua este formată din 41 de centre de transfuzie sanguină judeţene şi centrul de transfuzie sanguină a Municipiului Bucureşti, structură stipulată în Legea nr.4/1995.

Pe lângă acestea, având în vedere consumul mare, nevoia mare de sânge la nivelul unor clinici universitare, în Bucureşti s-au organizat încă trei secţii de transfuzie sanguină care au aceleaşi atribuţii ca şi un centru regional, judeţean, respectiv colecta, calificarea biologică a sângelui şi stocarea. Aceste secţii funcţionează în cadrul Institutului clinic Fundeni, Spitalului clinic de urgenţă Floreasca şi Spitalului clinic de urgenţă al municipiului Bucureşti.

După cum este cunoscut, în toate ţările, cele trei categorii de donatori sunt donatori iniţiali, fidelizaţi şi ocazionali. În România, numărul donatorilor de sânge, structura lor a suferit modificări, aşa după cum menţiona doamna deputat. În prezent, aceasta reprezintă doar aproximativ 1% din populaţia ţării, iar numărul de donatori este de 17 la mia de locuitori.

Din numărul total de donatori, 74 reprezintă donatori fidelizaţi, adică donatori care donează de cel puţin 3 ori pe an. Calitatea sângelui nu poate fi pusă la îndoială, din următoarele motive: existenţa chestionarului de excludere, care precede consultaţia medicală - predonare a donatorilor, răspunsurile corecte la întrebările din chestionar însă depind de sinceritatea donatorului; consultaţia medicală, cu respectarea criteriului de eligibilitate predonare - hemoglobină, glicemie, tensiune arterială, puls şi, anual, efectuarea unui control radiologic pulmonar, iar după vârsta de 40 de ani, a unui control cardiologic şi a unui EKG; testarea riguroasă a fiecărei unităţi de sânge donată, indiferent că acelaşi donator donează de mai multe ori pe an. Testarea se referă la controlul imunohematologic, markeri pentru maladiile transmisibile prin sânge, pentru sifilis, şi controlul bacteriologic. Unităţile de sânge şi componente de sânge nu sunt eliberate pentru transfuzii decât după validarea lor, respectiv după constatarea normalităţii şi negativităţii la toate controalele efectuate, dar întotdeauna există, cum bine ştiţi, şi un risc transfuzional rezidual.

Din acest motiv, orice indicaţie de transfuzie trebuie să ia în calcul atât beneficiul pentru pacient, cât şi riscul transfuziei.

În prezent, aşa după cum cunoaşteţi, Legea nr.4 prevede la art.10 şi 11 drepturile donatorilor. Existenţa unui bon valoric alimentar la cerere, la fiecare donare de 200.000 de lei, o recompensă tot în alimente, în valoare de 500.000 lei, la a cincea donare consecutivă în cusul a doi ani, reducerea cu 50% a transportului în comun în localitatea de reşedinţă pentru o perioadă de două luni, decontarea cheltuielilor de transport între localitatea de reşedinţă şi localitatea unde se face donarea, reducerea cu 50% a costurilor biletelor de odihnă pentru persoanele cu cel puţin 15 donări în ultimii 5 ani.

Deci, există măsuri, inclusiv măsuri administrative, care să încurajeze participarea cetăţenilor la actul de donare.

Dacă centrele de transfuzii sanguine judeţene ar fi dispus de spaţii, de un personal aferent pentru a putea organiza în incinta lor mese gratuite pentru donatori, discuţiile asupra acordării bonului pentru alimente nu ar mai fi avut loc. Observăm, din activitatea curentă, că aceasta este una din condiţiile care determină participarea oamenilor la actul de donare.

Fiecare ţară are prevederi specifice în ceea ce priveşte activitatea de donare de sânge. De exemplu, în Grecia se acordă soldaţilor 6 zile libere pentru fiecare donare, implicând astfel armata ca un excelent element activ în donare. În nici o ţară asigurarea cu sânge rezultat prin donare alogenă nu este în procent de 100%, cum nici în România nu poate fi. În foarte multe ţări, o pondere mare o constituie autotransfuzia, care presupune o extrem de bună colaborare a centrelor de transfuzie sanguină cu serviciile chirurgicale şi de ortopedie, care utilizează cele mai mari cantităţi de sânge.

Datorită faptului că nu întotdeauna cererea de sânge şi componente de sânge este motivată, nu numai pentru ţara noastră, ci pentru toate ţările, OMS şi Consiliul Europei au emis un ghid de utilizare a acestor produse. Acest ghid a fost transmis de Institutul Naţional de Hematologie Transfuzională şi are acordul OMS de a fi distribuit marilor utilizatori, prin reţeaua de transfuzii.

La discrepanţa între cererea de sânge şi componente sanguine şi oferta centrelor de transfuzie sanguină contribuie, pe lângă solicitările nejustificate cantitativ uneori, ca şi indicaţiile, şi următoarele cauze: imposibilitatea manevrării stocurilor de sânge în funcţie de necesităţi; reţeaua de transfuzie nu este informatizată, ceea ce face ca Institutul Naţional de Hematologie Transfuzională să nu-şi poată îndeplini calitatea de dispecer în orice moment; imposibilitatea celor trei unităţi de transfuzie sanguină care funcţionează în Fundeni, Floreasca şi Municipal, în anumite perioade, de a-şi valida sângele recoltat, din lipsa reactivilor pentru markeri virali şi de imunohematologie; Dotarea insuficientă cu autovehiculele de transport speciale pentru transportul produselor sanguine de la un centru la altul.

În toată lumea există o programare riguroasă a intervenţiilor chirurgicale pentru afecţiuni cronice. Deci, nu se pune problema ca din lipsă de sânge, anumite operaţii să nu poată fi efectuate sau să fie amânate sine die. Reuşita unei intervenţii chirurgicale nu este afectată de aprovizionarea cu sânge şi produse din sânge, în condiţiile unei bune colaborări între chirurgi şi specialiştii din reţeaua transfuzională.

În cazul unor grupe rare, colaborarea cu specialiştii reţelei transfuzionale poate rezolva orice solicitare de sânge, specialiştii în transfuzii oferind soluţii compatibile de schimb.

Menţionăm că nu au fost semnalate niciodată situaţii de urgenţă în care bolnavul să-şi piardă viaţa din lipsă de sânge. Este reală scăderea numărului de donatori înregistrată în ultimul an, cu 4,8% mai puţini decât în 2002, dar s-a constatat şi o creştere semnificativă a cererilor de sânge şi componente de sânge, cereri care au depăşit uneori 25-30% pentru unele produse.

De departe cel mai mare consumator de sânge şi produse derivate este Bucureştiul, 60% din cererea de concentrat trombocitar, 40% din cererea de concentrat eritrocitar, 40% din cererea de plasmă proaspătă congelată, urmat de Iaşi, Timişoara, Cluj, Constanţa, Târgu-Mureş.

Aşa-zisa criză de sânge ce se constată în aceste centre universitare ocazional, la celelalte centre se poate înregistra criză pe anumite grupe de sânge, atunci când cererile sunt foarte mari.

Câteva din cauzele acestei scăderi constatate de noi sunt: valoarea nesatisfăcătoare pentru donatori a bonului alimentar, refuzul administraţiilor locale, a primăriilor, de a aloca fonduri suficiente pentru decontarea acestor bonuri, refuzul unor patroni de a accepta cele două zile libere pentru donare prevăzute prin lege sau de a primi echipa mobilă de colectă; lipsa posibilităţilor materiale pentru transportul donatorilor din altă localitate la centrul de transfuzii.

Există o masă de donatori cu vârsta cuprinsă între 18 şi 65 de ani, în condiţiile în care în fiecare an, donatorii care depăşesc vârsta de 65 de ani sunt excluşi de la donare, ceea ce impune împrospătarea şi fidelizarea acestei mase de donatori.

O dată cu îmbătrânirea populaţiei, o serie de donatori sunt ieşiţi din această activitate şi serviciile lor nu mai sunt benefice pentru activitatea de colectă de sânge sau produse din sânge.

Pentru recrutarea de donatori din populaţia tânără, este necesară implicarea, aşa cum spuneaţi dumneavoastră, în propaganda pentru donare a mai multe organisme, care în alte ţări participă constant la această activitate, Crucea Roşie, Biserica, ONG-urile, mass-media, cât şi o susţinere financiară constantă şi substanţială.

În anul 2000 a luat fiinţă Fundaţia donatorilor benevoli de sânge care, în 2002, a organizat o campanie naţională în favoarea donării de sânge, finanţată de OMS, în colaborare cu Institutul Naţional de Hematologie din Ministerul Sănătăţii.

Pentru anul 2004 s-au obţinut fonduri din fondul global în scopul organizării de către această fundaţie şi institut a unei campanii pentru donarea benevolă în rândul studenţilor. În toată această perioadă s-au desfăşurat acţiuni locale organizate în Bucureşti şi de către centrele de transfuzie judeţene. La sfârşitul anului 2003 a fost demarată o colaborare între INHT cu una din cele mai puternice organizaţii pentru promovarea donării benevole şi neremunerate din Italia - AVIS -, în scopul îmbunătăţirii activităţii româneşti în domeniu.

În concluzie, pentru îmbunătăţirea acestei situaţii şi aducerea activităţii transfuzionale naţionale la nivelul cerinţelor Directivei 2002/1998 a Consiliului Europei, care va constitui baza legislaţiei în domeniu în toate ţările membre ale Uniunii, ca şi în statele candidate, este necesară implicarea tuturor organismelor menţionate mai sus, o finanţare adecvată şi o susţinere permanentă din partea societăţii civile.

Cele recomandate în interpelarea dumneavoastră sunt pertinente şi Ministerul Sănătăţii va ţine seamă de demararea unei campanii care să conducă la creşterea numărului de donatori.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Rugămintea mea este ca la răspunsurile acestea foarte lungi, să vă încadraţi şi dumneavoastră în cele trei minute, cu o sinteză, urmând ca în scris să-i daţi domnului deputat tot răspunsul dumneavoastră, in extenso.

Vă rog, doamna deputat, dacă sunt observaţii.

Doamna Mihaela Ionescu:

Îi mulţumesc domnului ministru pentru răspuns, dar asta nu înseamnă că sunt şi mulţumită de acest răspuns, în sensul că întreaga mea interpelare a fost tocmai adresată ministerului şi consideram că Ministrul Sănătăţii trebuie să se implice mai mult, pentru că aceasta este o problemă de sănătate publică.

Deci, faptul că Bucureştiul, despre care şi dumneavoastră recunoaşteţi că este cel mai mare utilizator, s-a întâmplat să se găsească de multe ori în cazul ca numai 50% din necesar să fie satisfăcut, din sesizările numeroase pe care le-am avut că există bolnavi într-adevăr cronici care merg la operaţie şi nu-şi fac operaţia până nu îşi fac singuri rost de sânge, deci cum poate un pacient să-şi facă rost de sânge?! Chiar în familie la mine am avut un caz de operaţie la Iaşi, şi s-a alergat înainte cu o săptămână în nu ştiu câte judeţe din Moldova, să se găsească grupa de sânge.

Ne spuneţi...mă îngrijorează faptul că dumneavoastră spuneţi că nu este informatizat. Va să zică, primăria are un info chioşc, dar reţeaua dumneavoastră nu este informatizată. Deci, se face aşa cum s-a întâmplat la Iaşi, prin telefon, s-a dat telefon la Vaslui, la Galaţi, la nu ştiu unde, dumneata ce sânge ai?! Este aşa de complicat să se informatizeze această reţea? Cred că asta era elementul zero. Deci, de ce zic eu că nu sunt mulţumită, pentru că eu am întrebat ministerul când o să înceapă campania de informare şi când o să înceapă campania de educaţie? Un răspuns ca: "Aveţi dreptate, o să începem!", nu mă poate satisface. Vă rog frumos, sper ca acest răspuns teoretic să fie transformat şi în practică.

Domnul Constantin Niţă:

Mulţumesc.

Mai aveţi vreun comentariu scurt, domnule secretar de stat, la această chestiune? Nu.

Pentru domnul deputat Ioan Sonea. V-aş ruga, tot domnul Pavelescu. Domnul deputat Sonea, doriţi să dezvoltaţi? Vă rog.

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Prin interpelarea pe care am adresat-o, vroiam să atrag atenţia, chiar dacă este un caz particular privind o situaţie de neînţeles la această dată, un centru de comună în care un dispensar uman este de neconceput în modul în care este văzut la această dată, fără încălzire, fără curent electric, un bec la trei camere, o sobă la trei camere, sunt lucruri anormale. Dar vroiam să atrag atenţia prin acest caz la situaţiile care pot apărea şi în alte localităţi, dată fiind campania aceasta de constituire de noi comune.

Aşa a apărut şi această comună şi iată în ce situaţie se ajunge când lucrurile se fac mai mult sub aspect politic decât sub aspectul practic şi al necesităţilor pentru comunitatea locală.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule Pavelescu, v-aş ruga să răspundeţi.

Domnul George Pavelescu:

Referitor la interpelarea dumneavoastră privind situaţia necorespunzătoare a dispensarului medical din comuna Dumitriţa, vă comunicăm: acest spaţiu cu destinaţie medicală denumit impropriu dispensar medical este doar un punct sanitar şi se află în proprietatea consiliului local Dumitriţa şi nu îndeplineşte condiţiile pentru eliberarea autorizaţiei sanitare de funcţionare. În prezent, asistenţa medicală primară este asigurată în mod regulat pentru populaţia comunei în următoarele spaţii medicale care beneficiază de autorizaţii sanitare de funcţionare: centrul medical individual dr.Marşu Alexandrina, satul Petriş, comuna Cetate, distanţă 5 km; cabinet medical individual Cristian Nicu, satul Periş, comuna Cetate, distanţă 5 km; cabinet individual Lenghel Mihaela din satul Budacu de Sus, nr.45, comuna Dumitriţa, cabinet nou înfiinţat în anul 2003 de către DSP Bistriţa Năsăud, în localitatea cea mai mare a comunei, la distanţă de numai 2,2 km de punctul sanitar din interpelare.

Iniţial, au fost analizate două locaţii pentru înfiinţarea acestui cabinet medical individual, satul Dumitriţa şi satul Budacu de Jos.

În final, în urma discuţiilor între D.S.P., primarul comunei şi reprezentantul Partidei Romilor, a fost aleasă cea de-a doua locaţie din următoarele considerente: satul Budacu de Sus este amplasat în capătul cel mai îndepărtat al văii, astfel încât medicul titular va străbate zilnic toate localităţile componente, putând fi astfel abordat; satul Budacu de Sus reprezintă zona cea mai aglomerată a noii comune Dumitriţa, 1565 locuitori, din totalul de 2588 de locuitori ai întregii comune. Satul respectiv are în componenţă o comunitate de romi care a avut accesul limitat la asistenţă medicală şi la noţiunile de educaţie sanitară, în condiţiile în care în cadrul acestei comunităţi se înregistrează cel mai scăzut nivel de trai, precum şi cea mai mare rată a infracţionalităţii.

Finalizând amenajarea acestui nou sediu de cabinet medical individual, în cooperare financiară cu medicul titular şi cu consiliul local Dumitriţa, potrivit Ordonanţei nr.70/2002, vizavi de obligaţiile consiliilor locale în legătură cu spaţiile cu destinaţie de cabinete medicale, se au în vedere în continuare lucrări de conformare convenite cu medicul epidemiolog şef al D.S.P.Bistriţa-Năsăud, pentru a se realiza parametrii minimi necesari pentru obţinerea autorizaţiei de funcţionare şi pentru punctul sanitar din satul Dumitriţa. Acesta va fi utilizat pentru servicii medicale pe baza unui program unanim acceptat de către cei trei medici de familie care activează în comunele Cetate şi Dumitriţa, aprobat de consiliul local, şi adus la cunoştinţa cetăţenilor acestei localităţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Aveţi observaţii, domnule deputat?

Domnul Ioan Sonea:

Mulţumesc.

Din cele spuse, vreau să vă atrag atenţia că două dispensare de care vorbiţi dumneavoastră aparţin altei comune şi era vorba de a satisface necesităţile în cadrul comunei nou înfiinţate de un an de zile, şi pe locul respectiv scrie dispensar uman.

Mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Aveţi un drept la replică? Nu.

Pentru domnul Aurel Daraban, domnul secretar de stat Adam Crăciunescu, Ministerul Agriculturii.

Domnul Adam Crăciunescu (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Referitor la interpelarea formulată de domnul deputat Aurel Daraban, vă comunicăm următoarele: punerea în valoare a suprafeţelor agricole din Dobrogea a impus înfiinţarea în decursul timpului a celor patru staţiuni de cercetare pe domenii strict utile zonei. Acestea desfăşoară în prezent un amplu program de cercetare ştiinţifică şi de dezvoltare pentru atingerea obiectivelor care derivă din programul naţional de cercetare şi dezvoltare privind crearea unor noi rase de animale, soiuri şi hibrizi de plante agricole cu productivitate ridicată, corespunzător standardelor europene, bine adaptate la condiţiile de mediu din zonă, precum şi pentru conservarea germoplasmei unor populaţii aflate în pericol de dispariţie.

Unităţile de cercetare din judeţul Constanţa au susţinut preocupările Guvernului de finalizare a procesului de retrocedare a terenurilor agricole persoanelor îndreptăţite şi au predat în perioada 1990-2004 o suprafaţă de 4123 hectare comisiilor comunale şi municipale din judeţul Constanţa.

În prezent, cele 4 staţiuni au în administraţie numai suprafaţa de 3703 hectare teren agricol din domeniul public şi 193 hectare din domeniul public pe bază de contract de la Agenţia Domeniilor Statului.

Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului şi Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice "George Ionescu Siseşti" consideră că suprafaţa de 3.703 ha din domeniul public reprezintă suprafaţa minim necesară pentru menţinerea activităţii de cercetare în judeţul Constanţa.

Referitor la retrocedarea suprafeţei de 2.241 ha teren agricol din domeniul public, aflat în administrarea Agenţiei Domeniului Statului şi în concesionarea Institutului de Cercetări Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor "Palas" şi a Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare a Agriculturii "Valul lui Traian", respectiv a Staţiunii de Cercetare Dezvoltare Pomicolă Constanţa şi a Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare a Vinului şi Viei "Murfatlar", vă facem cunoscut că până la această dată nu avem cunoştinţă de emiterea unor proiecte de hotărâri de Guvern prin care suprafaţa susmenţionată să fie trecută din domeniul public în domeniul privat al statului, la dispoziţia comisiilor locale, pentru aplicarea legilor fondului funciar.

Potrivit prevederilor art. 8 alin. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78, aceste instituţii se vor reorganiza, prin hotărâre de Guvern, când se vor stabili şi suprafeţele de teren agricol necesare desfăşurării activităţii de cercetare ştiinţifică, care aparţin domeniului public al statului.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Aveţi observaţii, domnule deputat? Vă rog.

Domnul Aurel Daraban:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Atenţionarea mea este valabilă, întrucât consiliile locale deja fac presiuni asupra institutelor pentru cedarea suprafeţei de care vă spuneam, 526 la Constanţa şi 1.715 la primăria Valul lui Traian.

Problema este ca să găsim metoda pentru a stabiliza şi a consolida proprietatea celor patru staţiuni, astfel încât presiunea pe care o exercită consiliile locale asupra acestor institute să înceteze.

Mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule Ştefan Baban, vă rog, aveţi posibilitatea să vă dezvoltaţi interpelarea în trei minute.

Domnul Ştefan Baban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea se referă la agricultura entuziastă, cu o producţie de grâu de 6 milioane tone pentru 2004. Acestea sunt evaluările Ministerului Agriculturii, făcute publice după ce au fost centralizate datele referitoare la starea de vegetaţie a celor 1,8 milioane de culturi însămânţate cu grâu în toamna trecută.

Semănăturile sunt într-o stare excepţională, fiind pentru prima dată în ultimii ani când acestea au răsărit aproape în totalitate în toamnă şi nu în primăvară, ca până acum. Din păcate, este singurul argument agrotehnic care stă la baza evaluării unei producţii de grâu atât de mari. De ce susţin acest lucru? Pentru că dacă ne referim la modul în care au fost asiguraţi ceilalţi factori de producţie, atunci există motive întemeiate să privesc cu îngrijorare producţia viitoare de grâu.

Admiţând faptul că în primăvară culturile vor ieşi din iarnă într-o stare bună de vegetaţie, trebuie avut în vedere faptul că mai bine de jumătate din acestea provin dintr-o sămânţă de slabă calitate. Apoi grâul a fost semănat în terenuri aproape secătuite, fertilizările chimice s-au aplicat şi se aplică pe suprafeţe mici, deoarece sunt costisitoare, iar precipitaţiile căzute până în prezent nu au reuşit să acopere deficitul unei veri călduroase şi secetoase.

Producătorii agricoli şi procesatorii de grâu, specialiştii din acest domeniu susţin că doar o natură foarte darnică ar putea să salveze ţara de la noi importuri, având în vedere că şi suprafeţele cultivate anul acesta reprezintă doar jumătate din cele cultivate în anii precedenţi.

Motivul principal al scăderii suprafeţei cultivate este reprezentat de interesul scăzut al producătorului în zonele agricole ale Moldovei şi Transilvaniei, care în urma calamităţilor naturale din anii precedenţi s-au reorientat spre alte culturi mai accesibile, dar şi mai eficiente economic.

Nu este de mirare că asigurarea pâinii până la noua recoltă se va face numai pe seama importurilor, care a şi început să întâmpine unele probleme, atât din cauza preţului grâului, care se scumpeşte de la o săptămână la alta, dar şi al zonei din care se importă, aflată la mare distanţă: S.U.A., Canada, Brazilia etc. Acestea implică automat şi creşterea preţului pâinii care s-a dublat faţă de anul trecut.

Şi fiindcă România este o ţară a paradoxurilor, aş mai vrea să amintesc doar că cea mai scumpă pâine din ţară se fabrică în judeţul Timiş, exact acolo unde anul trecut s-a obţinut cea mai mare producţie de grâu.

Domnule ministru, din datele prezentate reiese că nici anul acesta nu vom scăpa de importurile de grâu. Vă întreb cum credeţi că veţi rezolva problema pâinii şi a grâului în acest an electoral, când nu cred că majorarea preţului la aceste producţii vor încânta electoratul.

Vă mulţumesc şi aştept răspunsul.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule secretar de stat, vă rog.

Domnul Adam Crăciunescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La interpelarea formulată de domnul deputat Ştefan Baban vă comunicăm următoarele: estimarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului privind producţia de grâu din acest an s-a făcut pe baza stării de vegetaţie transmise de direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene.

Condiţiile pedoclimatice din toamna anului 2003 au fost favorabile executării lucrărilor agricole la timp, asigurând o bună răsărire a plantelor şi pregătirea lor pentru iernat.

Stratul de zăpadă în această iarnă în toată ţara a fost de peste 20 cm, iar temperaturile scăzute nu au influenţat negativ culturile de toamnă.

Starea de vegetaţie a culturilor de toamnă a fost influenţată pozitiv atât de condiţiile climatice, cât şi de asigurarea celorlalţi factori de producţie, astfel suprafaţa răsărită la grâu a fost de peste 90% din suprafaţa însămânţată.

Suprafaţa înfrăţită este de 73%, iar densitatea culturii se prezintă astfel: densitate de peste 400 plante pe metrul pătrat se înregistrează pe o suprafaţă de 815.000 ha, reprezentând 45,6%, densitate de 300 - 400 plante pe metrul pătrat se înregistrează pe o suprafaţă de 521.000 ha, reprezentând 28% din suprafaţa răsărită.

Vă informăm pe această cale că în România s-au inventariat suprafeţe însămânţate în toamna anului 2003, cultura de grâu ocupând o suprafaţă de 2.002 mii ha, situându-se la nivelul suprafeţelor programate în anii anteriori.

În toamna anului 2003, la cultura de grâu s-a folosit pentru însămânţări cantitatea de 253.000 tone sămânţă certificată oficial, asigurându-se astfel necesarul pentru o suprafaţă de 1.150 mii hectare, ceea ce reprezintă 58% din suprafaţa inventariată.

Pentru fertilizarea de baze şi fazială a culturilor păioase din toamna anului 2003 s-a folosit până în prezent o cantitate de peste 110.000 tone îngrăşăminte chimice, această lucrare fiind în plină desfăşurare.

Toţi aceşti factori vor contribui la obţinerea unor producţii totale de 5.375 de tone de grâu programată pentru anul 2004, faţă de un consum anual de piaţă de 3.400 mii tone, calculat la un necesar de 151 de Kg pe an şi pe locuitor.

Referitor la asigurarea necesarului de grâu pentru panificaţie până la noua recoltă, afirmaţiile făcute nu sunt susţinute de realitate.

Importurile de grâu se derulează în conformitate cu graficele de livrare stabilite prin contracte de import, chiar dacă zonele de provenienţă sunt în principal în America de Sud, Statele Unite ale Americii sau Canada.

Preluarea grâului la danele de descărcare din porturile Constanţa şi Constanţa Sud Agigea se desfăşoară în condiţii bune, fiind asigurate suficiente capacităţi de depozitare, de transport pe calea ferată şi auto.

În ceea ce priveşte preţul de import al grâului, acesta nu a crescut pe ultima perioadă, dimpotrivă, se constată în luna februarie 2004 o scădere cu circa 2%, comparativ cu ianuarie, unde era preţul grâului la 208 dolari pe tonă, faţă de 210.

Ca o consecinţă, preţul de vânzare al pâinii nu a înregistrat modificări semnificative în primele două luni ale anului 2004.

Considerăm că pentru anul 2004 există premisele realizării unei producţii de produse agricole vegetale, care să asigure necesarul de consum intern, pentru consumul uman, furaje şi să creeze suficiente resurse de materii prime pentru industriile alimentare şi industriile adiacente.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Aveţi observaţii, domnule deputat? Vă rog.

Domnul Ştefan Baban:

Domnule preşedinte,

Să dea Dumnezeu să fie aşa cum a prezentat domnul ministru socotelile aici. Eu am informaţii că preţul la grâu a crescut, cel adus din import, şi am avut dovada că a ajuns la 210 dolari pe tonă, 208 - 210 dolari pe tonă şi nu mi s-a răspuns, totuşi, ceva foarte clar: dacă asigurăm grâul pentru panificaţie şi dacă preţul la pâine pentru muritorul de rând creşte sau rămâne acelaşi.

Dar, mă rog. Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Pentru domnul deputat Ioan Sonea sunt două răspunsuri. Dacă domnul Sonea are ceva obiecţii sau doreşte să dezvolte cele două interpelări? Nu mai aveţi probleme, da? Mai sunt probleme? E lămurit. Bun. Vă rog să spuneţi dacă sunteţi mulţumit sau nu.

Domnul Ioan Sonea:

La prima interpelare s-a reglementat situaţia printr-o ordonanţă şi a doua am înţeles că o să se rezolve pe parcurs.

Mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Mulţumesc.

La Ministerul Educaţiei şi Cercetării s-a solicitat amânarea, deci domnul Baban, domnul Mihnea şi domnul Iulian Mincu vor trebui să mai aştepte o săptămână.

Mergem la Ministerul Administraţiei şi Internelor. Pentru domnul Mircea Costache va răspunde domnul secretar de stat Mircea Alexandru. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mircea Costache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Constat că puterea, pe mine cel puţin mă protejează, face eforturi mari de a mă proteja, de a mă feri de presă, de televiziuni şi chiar şi staful nostru tehnic, programându-mă ultimul la răspunsuri. M-a ferit de data aceasta şi de pericolul de a mă expune radioului şi prin aceasta electoratului.

Intrând în obiectul interpelării, m-am adresat domnului ministru al administraţiei şi internelor, cu o serie de aspecte cu totul şi cu totul îngrijorătoare, pe care mi le-au adus la cunoştinţă cetăţenii, fie la biroul parlamentar, fie în cadrul unor adunări cetăţeneşti în comunele judeţului Buzău.

Între abuzurile pe care le-am semnalat aş aminti în special câteva, care sunt opera primarului comunei Boldu, din judeţul Buzău, din nefericire un intelectual, un învăţător, Marian Mărgărit, care este în funcţie de 14 ani şi care, în ultima vreme, prin presiunile pe care le face asupra unor cetăţeni face să ne determine pe noi să tragem cuvenitele semnale de alarmă.

Ne-a fost relatat cazul unui cetăţean, Ion Bogdan, care a fost ameninţat şi apoi bătut în centrul comunei, în chip demonstrativ, pentru că are altă opţiune politică decât a primarului, a viceprimarului şi a altor acoliţi ai săi.

De asemenea, tânărul Tănase Ionel a fost ameninţat cu bătaia şi după aceea i s-au comandat nişte controale, a fost târât prin instanţe până când a fost nevoit să părăsească comuna, numai pentru faptul că intenţiona să constituie o organizaţie P.R.M. în comună.

De asemenea, cetăţeanul Morogan Ion, pentru vina de a fi membru P.R.M., a fost pedepsit într-o măsură originală. Când s-au tras gaze în comună, pe uliţa numitului Morogan, conducta a mers până în apropierea locuinţei acesteia, la vreo sută de metri distanţă, iar de acolo i s-a spus să-şi tragă singur.

La fel de abuziv s-a comportat primarul şi cu cetăţeanul Cireaşă Dumitru, un om respectat în sat, un om în vârstă, bolnav de inimă şi operat de inimă, care pentru vina de a fi membru P.R.M. a fost pedepsit prin nepietruirea uliţei în dreptul casei sale, lăsându-l înconjurat de noroaie.

Alt cetăţean care intenţiona să candideze la alegerile locale a trebuit să se retragă, pentru că deja a început să primească ameninţări cu represalii asupra unor membri ai familiei şi chiar cu bătaia.

Sunt atât de flagrante, în legătură cu aşa-zisa democraţie şi cu integrarea noastră în lumea civilizată, încât m-am adresat cu bună credinţă Ministerului Administraţiei Publice şi nu numai cu cazuri din Comuna Boldu, altă dată şi cu cazuri similare din comuna Balta Albă, din comuna Râmnicelu, din comuna Grebănu, din alte localităţi, unde oamenilor li se administrează un tratament cu totul şi cu totul nefiresc pentru vremurile pe care le trăim.

Am mai menţionat cazul unor cetăţeni din Râmnicu Sărat care au fost disponibilizaţi, puşi pe lista disponibilizaţilor cu prioritate, pentru apartenenţa lor politică.

În localitatea Grebănu, primarul de data aceasta nu neapărat cu conotaţie politică neglijează satul Plevna, un sat numeros şi cu tradiţie, unde nu există iluminat public, nu există un punct medical, bătrânii trebuind să meargă pe jos kilometri întregi până la centrul de comună, pentru o simplă trimitere de la doctor sau pentru o reţetă.

De asemenea, tot bătrânii satului care prin lege sunt scutiţi de paza obştească, atunci când n-au bani sunt puşi să facă paza obştească şi nu în satul lor, ci să păzească centrul de comună.

Sunt atât de multe şi de nefireşti lucrurile, încât a trebuit să ne adresăm printr-o interpelare Ministerului Administraţiei şi Internelor şi de la care aştept măsuri ferme pentru curmarea unor astfel de lucruri.

Aştept răspunsul, domnule ministru.

Domnul Constantin Niţă:

Vreau să vă spun că nu internţionat aţi ajuns la finalul listei, nu eu am făcut această programare, ci este o listă care a venit făcută după ordinea intrării răspunsurilor. Îmi pare rău că apreciaţi aşa.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Mircea Alexandru:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Legat de aspectul care excede interpelării şi pus în discuţie de domnul deputat fac precizarea că eu, în calitatea de secretar de stat pentru relaţia cu Parlamentul, am avut activităţi şi în plenul Senatului, care s-au terminat la ora 18,30. Sigur, nu este o scuză, dar aceasta este situaţia şi probabil că este foarte posibil să se repete şi în alte situaţii.

N-am ştiut că această activitate parlamentară este o activitate radio-difuzată, nici nu mă interesează pe mine personal prea mult această chestiune. Ministrul administraţiei şi internelor formulează răspuns în afara aspectului mediatizat, neurmărind nici un fel de capital politic şi mai mult decât atât neîncercând să se eschiveze, mai ales la acele interpelări unde are într-adevăr de formulat un răspuns concret şi corect la aspectele care s-au pus în discuţie.

Am onoarea să prezint răspunsul formulat de domnul ministru al administraţie şi internelor, Ioan Rus.

Stimate domnule deputat, în referire la interpelarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 1.320/B din 2004, prin care sesizaţi: "unele abuzuri ce capătă accente grave circumscrise sferei terorismului", între care exemplificaţi pe cel al primarului comunei Boldu din judeţul Buzău, domnul Mărgărit Marian, care l-a bătut crunt pe cetăţeanul Ion Bogdan, precum şi altele la care voi răspunde punctual, am onoarea să vă comunic următoarele:

1) În comuna Boldu, judeţul Buzău, nu există nici un cetăţean cu numele Ion Bogdan, ci numai un cetăţean cu numele Bogdan Tudorache, care în prezent se află plecat în Spania din vara anului 2003 şi nu are nici o legătură cu aspectul pus în interpelare.

2) Referitor la cetăţeanul Tănase Ionel, despre care se pretinde că a fost ameninţat cu bătaia de către viceprimar, vă comunicăm că acesta are domiciliul de aproximativ 10 ani în Râmnicu Sărat, str. Costieni, bloc B4 şi nu spun restul de date, pentru că are dreptul la protecţia datelor personale şi nu locuieşte în comuna Boldu. A avut, însă, deschisă Societatea Comercială "Tatiana" COM S.R.L. din Boldu, formată dintr-un bar şi un magazin care funcţionau în casa părinţilor săi din această comună.

Organele de poliţie au efectuat la data de 12.11.2002 un control la această societate, ocazie cu care s-a constatat că administratorul Tănase Ionel nu a înregistrat în evidenţele contabile un număr de 8 facturi şi a introdus mărfuri alimentare şi nealimentare de la diverşi furnizori, fără documente legale de provenienţă, nu însă şi calculatoare pentru distracţia copiilor, aşa cum se spune în interpelare, însuşindu-şi sumele rezultate din vânzarea lor, ceea ce constituie infracţiune.

Aceste aspecte au făcut obiectul dosarului penal nr. B 30/2002 al postului de poliţie Boldu, în sarcina sus-numitului reţinându-se comiterea infracţiunii de evaziune fiscală, cu un prejudiciu de 49.908.000, reprezentând T.V.A. şi 4.205.000 reprezentând impozitul pe profit, dosar ce a fost înaintat Parchetului de pe lângă Judecătoria Râmnicu Vâlcea la data de 7 februarie 2003, cu propunerea de întocmire a rechizitoriului.

Cercetarea sus-numitului nu are nici o legătură cu partizanatul său politic, care nu interesează pe nimeni.

"Ameninţarea acestuia de către viceprimar" cu bătaia trebuia reclamată, dacă a existat, într-adevăr, organelor abilitate să facă cercetări şi acestea sunt conform Codului de procedură penală, instanţele de judecată, nu ministrul administraţie şi internelor.

3) Semnalarea nemulţumirii cetăţeanului Morogan Ion, constând în aceea că nu s-a putut racorda la reţeaua de gaze pentru că acesta este membru P.R.M. este neîntemeiată, deoarece lucrările au fost sistate din cauze obiective, respectiv lipsa de fonduri, urmând a fi continuate în anul 2004, iar cetăţeanul nu a făcut nici o reclamaţie în acest sens, fapt rezultat şi dintr-o declaraţie a acestuia, luată cu ocazia verificărilor, în care susţine şi faptul că nu este membru de partid.

Domnul Costache Mircea (din sală):

Asta e tot terorism că luaţi declaraţii!

Domnul Mircea Alexandru:

Ne susţinem - şi acum fac o paranteză, pentru că m-a întrerupt şi aş ruga să mi se permită...

Domnul Constantin Niţă:

Vă rog să continuaţi, lăsaţi-l!

Domnul Mircea Alexandru:

În ceea ce priveşte "cazul abuziv" semnalat în legătură cu pietruirea uliţei pe care locuieşte Cireaşă Dumitru, menţionăm că lucrările s-au executat cu mai mulţi ani în urmă, iar în iarna anului 2003 - 2004 s-a făcut o completare acolo unde situaţia a impus, lucrarea fiind efectuată şi în dreptul locuinţei acestuia.

În altă ordine de idei, locuinţa domnului Cireaşă Dumitru este amplasată la intersecţia drumului naţional 22 Buzău - Brăila cu uliţa ce duce către satul Ghergheasa, accesul în curtea numitului făcându-se din strada principală, care este asfaltată. Nici domnul Cireaşă Dumitru nu este membru P.R.M. şi după cum rezultă din situaţia de fapt, nu a fost pedepsit în nici un fel sau agresat verbal pe criterii politice de către organizaţia P.S.D. Boldu, după cum domnia sa susţine într-o declaraţie scrisă.

4) Din verificările efectuate a rezultat că domnul Iacob Costel a fost salariatul S.C. Fermit S.A. până în anul 2002 şi nu al S.C. Aquater S.A., aşa cum se susţine în interpelare, a fost disponibilizat în urma restructurării societăţii, împreună cu alţi 70 de muncitori şi a beneficiat de ajutor de şomaj şi de salarii compensatorii, după cum este stipulat în contractul colectiv de muncă, iar S.C. Fermit S.A. este o întreprindere cu capital exclusiv privat. Prin urmare, nu se poate pune în discuţie o acţiune abuzivă.

Doamna Iacob Ileana a lucrat ca infirmieră la Spitalul Municipal Râmnicu Sărat până la 28.02.2003, când i s-a desfăcut contractul de muncă, în conformitate cu 130 lit. e) din Codul Muncii.

Referitor la refuzul unor diriginţi de poştă de a distribui revista "România Mare", aspectul nu se confirmă, deoarece afirmaţia nu este susţinută de vreo dovadă. Ar fi fost necesar să se indice măcar o persoană, dacă nu mai multe, care să fi fost refuzate de salariaţii poştali.

În urma discuţiei cu salariatul poştal responsabil de la ghişeul exterior Boldu, nu se confirmă existenţa vreunei reclamaţii, scrise sau verbale, referitoare la refuzul de a contracta abonamente de la o anumită publicaţie.

Mai mult decât atât, precizăm că din informaţiile primite, în primul trimestru al anului 2004, în judeţul Buzău există doar 39 de abonamente la revista "România Mare".

Precizăm, de asemenea, că la începutul anului 2004 şi până în prezent, în centrul comunei Boldu nu a avut loc nici un scandal, iar la postul de poliţie din localitate nu s-a înregistrat nici o plângere de lovire sau avătămare corporală, plângere care, în conformitate cu prevederile legale, trebuia să se adreseze poliţiei, pentru a fi declinată judecătoriei.

În concluzie, "aspectele grave circumscrise terorismului", invocate în interpelare, nu se confirmă.

Cu deosebită stimă, ministrul adminsitraţiei şi internelor, Ioan Rus.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Vă rog, domnule deputat, observaţii.

Domnul Mircea Costache:

După cum se vede, aveţi răspuns la toate, domnule ministru, şi nu dumneavoastră, ci cei care l-au formulat şi cei care au verificat.

Vă învederez faptul că la locuinţa lui Cireaşă Dumitru am constatat realitatea incidentului, în legătură cu nepietruirea uliţei şi nu a asfaltului, împreună cu un senator şi împreună cu un vicepreşedinte al Consiliului judeţean Buzău. Lucrurile erau de domeniul evidenţei. Dumneavoastră n-aţi bătut uliţele şi nici satele şi nici nu vă doresc, lăsaţi aceasta celor care se mai încăpăţânează să candideze şi să slujească interesul public de o altă manieră decât o faceţi dumneavoastră.

Şi, de asemenea, dacă treceţi cu aşa mare uşurinţă peste nişte lucruri numai din inadvertenţe de nume, fără să vedeţi fondul problemelor, s-ar putea ca într-o bună zi ciomăgaşii de odinioară, mai ales în perioadele fierbinţi electorale să reapară şi, ştiu eu, la înghesuială, aşa, sau în vreo întâmplare când mai mergeţi şi dumneavoastră pe la ţară să vă confunde cineva, să vă aplice şi dumneavoastră o corecţie, ca să vedeţi că unele lucruri nu sunt chiar aşa fanteziste, cum vi s-au părut dumneavoastră.

Domnul Constantin Niţă:

Cred că nu puneţi corect problema, domnule deputat! Cred că altfel trebuie pusă problema într-o asemenea instituţie... Eu cred că domnul secretar de stat v-a răspuns la obiect. Aprecierea mi se pare puţin incorectă.

Domnul Mircea Alexandru:

Vă mulţumesc pentru dreptul la replică, domnule preşedinte.

Domnul Constantin Niţă:

Vă rog, foarte scurt.

Domnul Mircea Alexandru:

Vreau să precizeze faptul că am fost personal în judeţul Buzău, am fost şi la poliţie, şi la prefectură şi sunt în posesia unei declaraţii olografe pe care o pun la dispoziţie oricui.

Două alineate: "Subsemnatul Cireaşă Dumitru din comuna Boldu, judeţul Buzău declar: nu sunt membru al P.R.M., nu am fost pedepsit în nici un fel sau agresat verbal de către organizaţia P.S.D. Brebu. Din contră, sunt în relaţii foarte bune cu primarul şi viceprimarul din comună. Iar în faţa curţii am un asfalt la şosea şi am piatră suficientă din şoseaua ce duce spre Ghergheasa, foarte bună.

În respectarea adevărului, dau prezenta declaraţie pe care o semnez. 2 martie 2004". Este semnătură, este olografă.

Vă mulţumesc.

Domnul Costache Mircea (din sală):

A candidat în alegerile din 2000!

Domnul Constantin Niţă:

Consider încheiată această dispută. Mai aveţi o interpelare, domnule Costache, la abuzuri şi neglijenţe ale unor primari din judeţul Buzău.

Domnule Costache, mai aveţi încă o interpelare!

Domnul Costache Mircea (din sală):

Asta e dovada terorismului! Aţi scos sub presiune declaraţii de la oameni!

Domnul Constantin Niţă:

Vă mai susţineţi cealaltă interpelare?

Domnul Costache Mircea (din sală):

Nu mai susţin nimic!

Domnul Constantin Niţă:

Am înţeles.

Domnul Dan Brudaşcu nu este aici. Mergem la domnul Eugen Lucian Pleşa.

Vă rog, domnule Pleşa, doriţi să vă dezvoltaţi?

Domnul Eugen Lucian Pleşa (din sală):

Răspunsul!

Domnul Constantin Niţă:

Răspunsul.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Mircea Alexandru:

Stimate domnule deputat, în legătură cu interpelarea dumneavoastră, înregistrată sub nr. 1.331/B, prezentată în şedinţa Camerei Deputaţilor din data de 23.02.2004, prin care solicitaţi analizarea modului de soluţionare a reclamaţiilor formulate de către acţionarii S.C. Recorom Dorobanţi S.A, la Poliţia Capitalei şi la Secţia 3, am onoarea să vă aduc la cunoştinţă următoarele: verificarea aspectelor la care faceţi referire în interpelare privind profesionalismul poliţiştilor angajaţi în activitatea de soluţionare a reclamaţiilor sus-amintite, au evidenţiat interesul de ordin personal, manifestat de către dumneavoastră, în legătură cu desfăşurarea cercetărilor din acest caz.

Din documentele aflate în Lucrarea penală nr. 70.246/2003, rezultă că multe din acestea sunt semnate chiar de dumneavoastră, în calitate de director general al S.C. Recorom Dorobanţi S.A.

Menţionăm că, potrivit dispoziţiilor Regulamentului Camerei Deputaţilor: "Interpelarea constă într-o cerere adresată Guvernului de un grup parlamentar, unul sau mai mulţi deputaţi, prin care se solicită explicaţii asupra politicii Guvernului în probleme importante ale activităţii sale interne sau externe".

Având în vedere că demersul dumneavoastră nu vizează, aşa cum am arătat, problematica amintită, ci o plângere formulată în nume personal, precum şi faptul că cercetările în acest caz se află în desfăşurare, vă rog să constataţi că modalitatea aleasă pentru a vă informa în legătură cu stadiul verificării reclamaţiilor nu se înscrie în cadrul legal invocat.

Mai precizăm şi fatul că, chiar în condiţiile expuse, Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti a înaintat plângerea formulată împotriva actelor de urmărire penală, cu Adresa nr. 647.572/20.11.2003, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Municipiului Bucureşti, căruia, potrivit dispoziţiilor art. 275-276 din Codul de Procedură Penală, îi revine competenţa de a o soluţiona.

Subliniem că ministrul administraţiei şi internelor, Inspectorul General al Poliţiei Române sau Directorul General al Poliţiei Municipiului Bucureşti nu au dreptul să se implice, să controleze sau să dispună cu privire la întocmirea actelor de urmărire penală într-un dosar, aceasta fiind de competenţa exclusivă a procurorului. Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat Pleşa, v-aş ruga să...

Domnul Eugen Lucian Pleşa:

Domnule preşedinte,

Domnul ministru Mircea Alexandru,

Am înţeles din răspunsul dumneavoastră... (dumneavoastră, o persoană, pe care, fac sublinierea, o respect), faptul că cineva doreşte să ascundă nişte grave abuzuri, grave violenţe, nişte acte care reprezintă o ruşine pentru România de azi! Dacă la o interpelare, făcută de la înălţimea tribunei Parlamentului, se răspunde în acest fel, ocolitor, dacă pentru o situaţie săvârşită acum 7 luni, respectiv, folosirea unei ştampile false, care a generat acte de corupţie, care a generat fraudă, şi dacă pentru acte de violenţă petrecute acum 6 luni, Ministerul Internelor nu are responsabilitate, dacă pentru toate acestea, eu am greşit adresa, eu îmi cer scuze şi vă promit că voi face aceste reclamaţii, dezvăluiri, forurilor internaţionale care se ocupă şi care văd peste tot că îi interesează corupţia din România.

De ce? Pentru că în cazul acesta e vorba de un nume, al unui fiu al unui fost general, acum în rezervă, care săvârşeşte aceste fapte!

Nu se poate să oferi actele, cu proba, cu dovada unor ştampile false, din data de 20 august (este o adresă către domnul Tutilescu); alta, de pe data de 8 octombrie, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 1. Deci, se arată aici, sunt extrase din legi care nu pot fi încălcate!

Dacă, la o adresă, alta, făcută procurorului pe data de 30.10, şi încă una, pe data de 3.11, toate, dau în mod explicit texte prin care se arată: "Confecţionarea unei ştampile false cu nr. 1, folosită pe actele făcute pe data de 1 august", poliţia îmi răspunde: "Da, respectivul şi-a făcut comandă pentru ştampilă pe data de 5 august"?

Stimaţi domnii, suntem la filme cu proşti sau suntem în România? Vreţi să fim oameni serioşi? Nu se poate tolera o asemenea stare! Eu sunt, efectiv, revoltat, n-am cuvinte să apreciez această manieră de a rezolva o sesizare făcută, repet, de la înălţimea tribunei Parlamentului!

Aţi menţionat că o fac în interes personal. Stimat auditoriu, vreau să vă reamintesc faptul că Legea nr. 161/2003 impunea renunţarea la funcţia respectivă de la 1 iulie. Or, eu vorbesc de aspecte ale încălcării legii petrecute înainte de treaba aceasta şi acte de violenţă după 1 iulie, eu având în continuare calitatea de acţionar. Pentru că, "în prostia mea", am înţeles să îmi depun cupoanele mele şi ale familiei la societatea "la care lucram de 24 de ani.

Deci, suntem furaţi pe faţă! Pe 23 septembrie, vin, prin violenţă, sparg uşa la instituţia aceea, cu barosul, au expertiză făcută pe asta, şi dumneavoastră spuneţi că nu s-a întâmplat nimic, totul miroase a trandafiri!

Domnilor, vă amintesc, suntem în România anului 2004! Consider o bătaie de joc, consider o asociere la ceea ce s-a întâmplat, a căror victime sunt salariaţii acestei instituţii, în favoarea unuia care se numeşte Ignatiadis, un grec, şi un român, care ştiţi foarte bine cum se numeşte, nu vreau să-i spun numele, pentru că tatăl lui a fost la un moment dat consilier al preşedintelui Ion Iliescu. Este o ruşine!

Domnule ministru secretar de stat, repet, acuzaţiile pe care le spun de la această tribună nu vă sunt adresate dumneavoastră! Încă o dată, am avut dialog cu domnul general Tutilescu, am avut dialog cu domnul director Smochină (ştiţi, din Poliţia Capitalei), mi-a cerut să-i dau reclamaţie special pentru asta, nu ştiu pentru care motiv nu se priveşte către infracţiune, către infractor şi se analizează dreptul celui care reclamă. Dacă are sau nu dreptul să se plângă de faptul că a fost tâlhărit! Asta este tema!

Nu ştiu dacă se vrea, de fapt, aplicarea legii sau guvernarea legii junglei? Ca să ştim! Barem, să ne spună asta şi vom proceda în consecinţă! Dar numai după ce vă spuneţi punctul de vedere în această temă! Sunt total nemulţumit!

Şi, încă o dată, pentru ceea ce s-a petrecut, de 7 luni, cu ştampila falsă, mi se pare inadmisibil! Pentru ceea ce s-a întâmplat în 23 septembrie, cu spargerea uşii sediului, de 6 luni de zile, iarăşi, este inadmisibil!

Şi promit că voi face toate formele de protest care sunt legale, voi scrie la forurile internaţionale, să se vadă, de fapt, că la noi este o poveste, ceea ce se caută, să se ameţească oamenii aceştia, cu corupţia! Nu ştiu cine sunt corupţii pe care îi arată poliţia, de unde îi creaţi! Eu v-am dat fapte reale, v-am făcut fotografii, v-am oferit amprentă de ştampilă falsă, folosită, care s-a dat la Registrul Comerţului, la Banca Comercială şi peste tot! Este o ruşine!

Îmi cer scuze faţă de dumneavoastră, nu trebuia să ascultaţi asemenea lucru, dar, pentru mine, este o problemă de viaţă! Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule secretar de stat, pentru 2 minute, aveţi un drept la replică. Dar foarte sintetic, ca să închidem şedinţa.

Domnul Mircea Alexandru:

Foarte sintetic.

Fac precizarea, încă o dată: faptul că Ministerul Administraţiei, poliţia, în fond, că aici e vorba de Poliţia Capitalei, nu ascunde adevărul în legătură cu această treabă şi nu vrea să ascundă adevărul îl constituie tocmai demersul pe care l-a făcut, de a înainta plângerea împotriva actelor de urmărire penală făcută de domnul deputat la magistrat, respectiv, la parchet, care, prin lege, este abilitat să continue actul de urmărire penală. După cum ştiţi foarte bine, şefii ierarhici ai poliţiştilor nu mai au dreptul să intervină în dosarele de urmărire penală, tocmai ca, prin autoritatea lor, să nu influenţeze cercetările. Este dreptul magistratului şi este obligaţia lui să controleze actele de urmărire penală.

Prin urmare, prin acest demers, care este şi legal, nu se poate pune problema că poliţia încearcă să mătrăşească, nu găsesc altă expresie, sau să ascundă adevărul în legătură cu această chestiune.

Celelalte aspecte fac obiectul unor dosare penale, care sunt în lucru în momentul de faţă la Poliţia Capitalei.

Vă mulţumesc încă o dată.

Domnul Constantin Niţă:

Vă mulţumesc, închidem şedinţa.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,35.