Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Gheorghe Albu şi Tudor Mohora, secretari.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să declar deschisă şedinţa Camerei Deputaţilor de astăzi, care este dedicată, după cum aţi fost anunţaţi, dezbaterii şi adoptării Proiectului de Lege cu privire la alegerile locale.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

O intervenţie de procedură, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule preşedinte,

Onoraţi colegi,

Comitetul ordinii de zi a stabilit un program pentru ziua de astăzi, trebuia să începem la ora 8,30. Sigur, aceştia suntem, începem la ora 10,10, dacă ceasul meu nu merge prost, şi cred că ar trebui să găsim o formulă ca să respectăm programul stabilit pentru activităţile săptămânale ale Camerei Deputaţilor, pentru că altminteri este normal ca cei care se uită la cum lucrăm şi ce facem aici în Parlament să ne trateze aşa cum ne tratează, şi imaginea Parlamentului să fie aceea care este. Este o chestiune de seriozitate. Vreau să vă spun că la Consiliul Europei, la Parlamentul Europei, orele care se stabilesc sunt respectate cu sfinţenie şi în momentul în care sunt respectate cu sfinţenie de toată lumea, lucrul acesta dă şi o notă de seriozitate şi de responsabilitate.

Pe de altă parte, clopoţelul acela care tot sună în neştire acolo, să nu vă închipuiţi că o să aducă astăzi mai mulţi oameni decât cei care sunt aici în sală, pentru că dacă o să vă uitaţi la câţi au plecat folosind mijloacele oficiale, o să vedeţi că, de fapt, aceştia suntem, poate mai sunt câţiva care o să mai intre în sală, dar mai mulţi nu o să fim.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, dacă vorbim de seriozitate, haideţi să vorbim de seriozitate. Dumneavoastră aţi venit în sală acum 10 minute. Începând de acum o jumătate de oră tot am dat telefoane la toate grupurile parlamentare să vină în sală, ca să nu fim puşi în situaţia de a dezbate această lege singuri.

Dacă vorbim de seriozitate, haideţi să fim serioşi! Pentru că dacă vă reproşez acest lucru, spuneţi: "Domnule Dorneanu, este treaba majorităţii să asigure prezenţa". Să ştiţi că eu urmăresc din birou, pe monitoare, când este prezenţa în sală.

Vă mulţumesc foarte mult. Dar daţi-mi voie întâi să deschid şedinţa, ca să interveniţi în mod regulamentar, pentru că n-am deschis-o încă.

Am rugat colegii din sală să-mi permită să declar deschisă şedinţa de astăzi, anunţându-vă, regulamentar, că din cei 345 de colegi şi-au înregistrat - repet, şi-au înregistrat - prezenţa 284, sunt absenţi 61, din care 14 participă la alte acţiuni parlamentare.

Ordinea de zi stabilită de Biroul permanent şi Comitetul ordinii de zi este afectată dezbaterii Proiectului de Lege pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.

Vă dau cuvântul pentru a doua intervenţie de procedură.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule preşedinte,

Eu am intrat prima dată în sală la ora 8,45, constatând că în sală nu e nimeni. Şi pe urmă am făcut ce aţi făcut şi dumneavoastră: m-am uitat să văd când intraţi dumneavoastră în sală ca să deschideţi şedinţa şi am venit cu câteva minute înainte. Oricum am intrat înaintea dumneavoastră în sală.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Era firesc să intru după dumneavoastră, că eu nu pot intra în sală să prezidez o sală goală! Am aşteptat să veniţi şi dumneavoastră şi atunci am venit şi eu!

Voi prezenta, cu voia dumneavoastră, înainte de începerea dezbaterii, o informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

1. Propunerea legislativă pentru declararea ca oraş a comunei Pătârlagele, judeţul Buzău, iniţiată de domnii deputaţi Petre Posea şi Aurel Gubandru, membri ai Grupului parlamentar al Partidul Social Democrat.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 1 aprilie 2004.

2. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.150/1998 privind acordarea de sprijin comunităţilor româneşti de pretutindeni, iniţiată de domnii deputaţi Petre Posea şi Aurel Gubandru, membri ai Grupului parlamentar al Partidul Social Democrat.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii:în fond - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale; Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 24 martie 2004.

3.Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.122/2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.115/2003 privind privatizarea Societăţii Comerciale "Roman" - S.A. Braşov şi constituirea parcului industrial pe platforma Societăţii Comerciale "Roman" - S.A., adoptat de Senat în şedinţa din data de 11.03.2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:

- în fond - Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 22 martie 2004.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

4. Proiectul de Lege privind instituirea bursei speciale a Guvernul României pentru formarea viitorilor manageri din sectorul public, adoptat de Senat în şedinţa din data de 11.03.2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:- în fond - Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru politică externă şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 31 martie 2004.

5. Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.97/2000 privind organizaţiile cooperatiste de credit, adoptat de Senat în şedinţa din data de 11.03.2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:- în fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 22 martie 2004.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

6.Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.189/2002 privind operaţiunile compensatorii referitoare la contractele de achiziţii pentru nevoi de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, adoptat de Senat în şedinţa din data de 11.03.2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:

- în fond - Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 22 martie 2004.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

7.Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, adoptat de Senat în şedinţa din data de 11.03.2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:

- în fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 22 aprilie 2004.

8.Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România, respins de Senat în şedinţa din data de 11.03.2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:

- în fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 22 aprilie 2004.

9.Proiectul de Lege privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, adoptat de Senat în şedinţa din data de 11.03.2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:- în fond - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize - Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 2 aprilie 2004.

10.Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.73/2000 privind Fondul pentru mediu, iniţiată de un număr de 16 deputaţi, membri ai Grupului parlamentar al PSD, respins de Senat în şedinţa din data de 11.03.2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:

- în fond - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 31 martie 2004.

Încă un moment de Regulament şi de proceduri. Se află în depozitul secretarului general al Camerei Deputaţilor următoarele legi care sunt depuse în conformitate cu Legea nr. 47/1992 în vederea exercitării de către dumneavoastră a dreptului de sesizate a Curţii Constituţionale:

• Legea pentru ratificarea Acordului cadru de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, pentru finanţarea Proiectului pentru prevenirea catastrofelor naturale generate de inundaţii şi poluarea aerului, semnat la Bucureşti la 16 iulie 2003 şi la Paris la 25 august 2003;
• Legea pentru ratificarea Contratului de Finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii şi Municipiul Bucureşti, pentru finanţarea Proiectului privind Reabilitarea infrastructurii educaţionale în Bucureşti, semnat la Bucureşti la 1 octombrie 2003 şi la Luxemburg la 7 octombrie 2003;
• Legea pentru declararea ca oraş a comunei Ştefăneşti, judeţul Botoşani;
• Legea pentru declararea ca oraş a comunei Flămânzi, judeţul Botoşani;
• Legea pentru declararea ca oraş a comunei Bucecea, judeţul Botoşani;
• Legea privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/1999 pentru modificarea alin. 4 al art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 23/1995 privind instituirea sistemului de marcare pentru ţigarete, produse din tutun şi băuturi alcoolice;
• Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni;
• Legea pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 47/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 23/1995 privind instituirea sistemului de marcare pentru ţigarete, produse din tutun şi băuturi alcoolice;
• Legea privind respingerea Ordonanţei Guvernului nr. 83/1998 privind impunere unor venituri realizate din România de persoane fizice şi juridice nerezidente;
• Legea privind respingerea Ordonanţei Guvernului nr. 86/1998 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 23/1995 privind instituirea sistemului de marcare pentru ţigarete, produse din tutun şi băuturi alcoolice;
• Legea pentru înfiinţarea comunei Burla prin reorganizarea comunei Volovăţ, judeţul Suceava;
• Legea privind înfiinţarea comunei Mitrofani prin reorganizarea comunei Suteşti, judeţul Vâlcea.

Încă un moment procedural prealabil. Vă supun aprobării dumneavoastră cinci comisii de mediere, pentru a-şi putea începe activitatea.

Prima se referă la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2003 pentru completarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comerţului.

Sunt propuşi deputaţii: Ioan Bivolaru, Aurelia Vasile, Ioan Sandu, Ioan Miclea, Doru Palade, Ráduly Róbert-Kálmán, Oana Manolescu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere la Proiectul de Lege privind pensiile de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale poliţiştilor.

Sunt propuşi deputaţii: Dumitru Buzatu, Pavel Todoran, Gheorghe Suditu, Maria Apostolescu, Emil Crişan, Gheorghe Barbu, Napoleon Pop.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 85/2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice.

Sunt propuşi deputaţii: Radu Liviu Bara, Ion Florescu, Maria Lazăr, Eugen Pleşa, Gheorghe Dinu, Ioan Oltean, Kovacs Csaba-Tiberiu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 57/2001 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor de medicină legală.

Sunt propuşi deputaţii: Ioan Burnei, Daniela Bartoş, Dan Ionescu, Gheorghe Popescu, Mircea Ifrim, Ioan Luchian, Ana Florea.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Ultima comisie de mediere, cea cu privire la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2003 privind modificarea Codului de procedură penală.

Sunt propuşi deputaţii: Florin Iordache, Cornel Bădoiu, Ioan Timiş, Văsălie Moiş, Angela Bogea, Emil Boc, Székely Ervin-Zoltán.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului legii pe care l-am anunţat şi dau cuvântul domnului Viorel Hrebenciuc, preşedintele comisiei care a întocmit propunerea legislativă.

Aveţi cuvântul, domnule vicepreşedinte.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Revizuirea cadrului legislativ care reglementează procesul electoral a devenit în ultima perioadă o necesitate recunoscută de majoritatea forţelor politice din România. De aceea, toate partidele politice parlamentare au avut anul trecut o reacţie pozitivă faţă de iniţiativa creării unei comisii comune speciale a celor două Camere ale Parlamentului, însărcinată cu elaborarea propunerilor legislative electorale.

Aş dori să evidenţiez faptul că lucrările comisiei s-au bucurat de o excelentă colaborare dintre reprezentanţii grupurilor parlamentare, din care este alcătuită, având ca principal scop comun îmbunătăţirea calităţii soluţiilor adoptate şi a textelor normative.

Îmi face o deosebită plăcere să mă prezint astăzi în faţa dumneavoastră cu un prim produs al acestei comisii, şi anume, Proiectul de Lege pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.

În prezent, organizarea şi desfăşurarea alegerilor locale este reglementată prin Legea nr. 70/1991. Această lege a fost elaborată şi adoptată la scurtă vreme după Revoluţia din decembrie 1989, având menirea de a asigura cadrul legislativ necesar pentru alegerea autorităţilor locale.

Ne aflam atunci la începutul descentralizării efective a administraţiei publice locale, iar autonomia locală era un deziderat.

Între timp, situaţia a evoluat. Descentralizarea şi autonomia locală au devenit realităţi pe care nimeni nu le mai poate nega.

Legea nr. 70/1991 a suferit între timp foarte multe modificări, fapt care a creat numeroase dificultăţi în aplicarea ei.

Ca atare, comisia comună a decis elaborarea unei legi noi, iar actuala reglementare urmează să fie abrogată.

Noul act normativ se va intitula, în concordanţă cu prevederile Constituţiei revizuite, Legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.

Faţă de reglementarea actuală, proiectul de lege pe care-l supun atenţiei dumneavoastră are în vedere în principal următoarele: exercitarea dreptului de vot se va face numai în localitatea de domiciliu, iar în cadrul acesteia, numai la secţia de votare în raza căreia domiciliază alegătorul. Actul de identitate devine din acest motiv unicul document pentru exercitarea dreptului de vot, fiind definit în cuprinsul legii.

Secţiile de votare se organizează, de regulă, în fiecare sat, existând posibilitatea organizării lor chiar şi în sate sau grupuri de sate cu o populaţie de până la 500 de locuitori.

Simplificarea regimului listelor electorale, care se reduc la două categorii: permanente şi suplimentare.

Campania electorală începe cu 30 de zile înainte de data desfăşurării alegerilor şi se încheie în ziua de sâmbătă, care precede această dată, la ora 7,00 dimineaţa.

Desfăşurarea campaniei electorale prin mass-media audiovizuală este reglementată pe baze noi, avându-se în vedere atât reglementările europene, cât şi noile imperative ale societăţii româneşti.

Cu privire la Biroul Electoral Central s-a stabilit ca în componenţa acestuia, pe lângă cei şapte judecători să intre şi reprezentanţi ai partidelor şi alianţelor politice.

Pragul electoral se propune a fi de 5%. Acesta este valabil pentru toate partidele şi candidaţii independenţi.

Pentru alianţele politice şi alianţele electorale, la pragul de 5% se adaugă două procente pentru primul membru al alianţei şi un procent pentru următorii membri, fără a se putea depăşi 8%.

Pentru stabilirea coeficientului electoral se iau în calcul numai voturile obţinute de partidele, alianţele şi candidaţii independenţi care au obţinut pragul electoral.

La stabilirea voturilor neutilizate şi prin urmare la atribuirea mandatelor în etapa a doua, dacă este cazul, nu se iau în calcul voturile obţinute de candidaţii independenţi.

În privinţa alegerii primarilor, noutatea principală constă în faptul că alegerile sunt valabile indiferent de numărul participanţilor la vot.

Dacă, totuşi, nici unul dintre candidaţi nu obţine în primul tur de scrutin majoritatea absolută din voturile valabil exprimate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi clasaţi.

Este declarat primar candidatul care obţine cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.

Comisia a acordat, în acelaşi timp, o deosebită importanţă reprezentării minorităţilor naţionale în autorităţile administraţiei publice locale, propunerea legislativă conţinând norme novatoare în această problemă.

Se stabilesc, de asemenea, reguli precise şi severe pentru utilizarea urnei speciale. Sunt prevăzute sancţiuni contravenţionale şi penale pentru nerespectarea normelor cu privire la organizarea şi desfăşurarea procesului electoral.

De asemenea, având în vedere problema egalităţii de şanse, care capătă noi conotaţii într-o societate democratică, comisia a propus ca pe listele de candidaţi să fie obligatoriu şi femei.

Faţă de cele prezentate, vă rog să fiţi de acord cu Proiectul de Lege pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale şi să-i acordaţi votul dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumim, domnule preşedinte al comisiei.

Domnul Márton Arpád Francisc, secretarul comisiei, prezintă raportul cu privire la amendamentele care au fost depuse de către deputaţi.

Aveţi cuvântul.

Domnul Márton Arpád Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Potrivit Regulamentelor celor două Camere ale Parlamentului, propunerile legislative elaborate de comisiile speciale nu se mai supun examinării altor comisii.

În conformitate cu prevederile art. 73 alin. 3 lit. a) şi art. 75 alin. 1 din Constituţia României, republicată, propunerea legislativă a fost supusă spre dezbatere şi adoptare ca primă cameră sesizată Senatului.

În şedinţa din 19 februarie 2004 Senatul a adoptat Proiectul de Lege, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. 1 din Constituţia României, republicată.

În termenul stabilit de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor au fost depuse un număr de 178 de amendamente, din care 70 au fost acceptate de către comisie, 104 au fost respinse, iar 4 au fost retrase de iniţiatori.

Membrii comisiei au hotărât să supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare Proiectul de Lege pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, cu amendamentele admise ale deputaţilor, astfel cum sunt redate în Anexa nr. 1.

Amendamentele depuse de deputaţi şi care au fost respinse sunt prevăzute în Anexa nr. 2.

Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul raport.

Potrivit art. 73 alin. 3 lit. a) din Constituţia republicată, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar în conformitate cu prevederile art. 75 alin. 3 Camera Deputaţilor urmează să decidă definitiv asupra textului legii.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Rog şi comisia să fie atentă. Domnule Viorel Hrebenciuc, aş propune Camerei Deputaţilor o modalitate mai fluentă de dezbatere, care a fost întrebuinţată şi la Senat şi care este permisivă şi potrivit Regulamentului nostru.

Putem discuta anumite probleme în bloc. V-aş propune să începem cu amendamentele respinse, şi acolo unde vom avea un amendament din cele respinse în comisie, admis în Camera Deputaţilor, atunci pe acesta îl vom discuta în opoziţie cu amendamentul admis.

După ce vom parcurge lista amendamentelor respinse, vedem care este situaţia amendamentelor admise şi apoi, în final, textele asupra cărora nu s-au făcut observaţii.

Sunteţi de acord cu această procedură? Mulţumesc foarte mult.

Bineînţeles că înainte de a începe dezbaterile asupra amendamentelor vom face şi dezbaterile generale, la care vor lua cuvântul câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar.

Din partea Grupului Partidului Social Democrat, domnul deputat Alexandru Sassu.

Domnul Alexandru Sassu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Suntem încă o dată, ca şi în cazul Constituţiei, în faţa unui mod de lucru, a unui eveniment, după părerea noastră, extrem de important.

Iată că încă o dată grupurile parlamentare au reuşit, într-o colaborare foarte bună, să scoată o lege, un raport şi o amendare a unei legi care aduce România într-o situaţie de nivel european.

Lucrul acesta, din punctul nostru de vedere, este extrem de important şi cred că contribuţia fiecărui grup parlamentar la această situaţie este de subliniat.

N-am să insist pe ceea ce s-a spus aici, referitor la chestiunile legate de lege în sine. Ele sunt, în opinia noastră, extrem de bine venite şi - repet - au făcut ca legea alegerilor locale să fie o lege de tip european. Aş vrea să spun, însă, un singur lucru. Că este, după părerea noastră, extrem de important faptul că au fost aduse îmbunătăţiri de fond şi a fost schimbată toată porţiunea care priveşte partea de campanie audiovizuală, în sensul directivelor, a normelor europene. Astfel, în sens european au fost rezolvate chestiuni ca publicitatea politică, emisiunile informative, a fost rezolvată implicarea politicienilor în timpul campaniei electorale în alte emisiuni decât cele de tip electoral, curăţând astfel toate suspiciunile legate de o publicitate în plus, făcută unora sau altora dintre candidaţi.

În consecinţă, având în vedere raportul comisiei speciale şi amendamentele care au fost luate în considerare, Grupul Partidului Social Democrat va vota legea, aşa cum a fost ea amendată de comisia specială.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar România Mare. Domnule Stanciu, cine ia cuvântul din partea dumneavoastră? Domnul profesor Stanciu, preşedintele Comisiei pentru învăţământ, cea mai informatizată comisie, nu ştiu dacă şi cea mai informată.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Este clar că ne aflăm astăzi la un început de drum care, de fapt, reprezintă o continuare a ceea ce s-a întâmplat în 1991, în speţă, când a apărut prima lege prin care cetăţenii acestei ţări au putut vota liber, după propria lor conştiinţă.

Au trecut 14 ani şi se impunea necesitatea unor noi reglementări, ca să armonizeze prevederile legii cu progresul existent în cei 10 ani, nu numai în domeniul social, economic, dar şi în domeniul politic.

Ca atare, comisia constituită, printr-o dezbatere profundă şi nu de puţine ori destul de dură, a aprobat majoritatea textelor prin consens. Este un merit şi pentru conducerea comisiei, pentru preşedinte şi pentru vicepreşedintele acesteia, că au reuşit să cedeze în unele situaţii şi să accepte că nu tot ceea ce doreşte puterea poate fi înghiţit pe nemestecate.

În consecinţă, grupul nostru parlamentar va susţine acest proiect de lege, care va căuta ca şi la nivel local, prin pragul de 5%, prin anumite condiţii impuse anumitor formaţiuni să se facă o anumită coagulare a vieţii politice locale şi să se scoată din ecuaţie acei indivizi care se cred prin ei însăşi partide.

Cu toate acestea, trebuie să remarcăm că sunt câteva lucruri pe care partidul de guvernământ nu le-a acceptat, deşi opoziţia a încercat să explice destul de atent şi cu răbdare, pentru a nu îngreuna procesul de înţelegere şi de decizie al P.S.D.-ului.

Noi sperăm încă că astăzi, în ziua deciziei finale, se va ajunge la o înţelegere privind eliminarea traseismului politic, un lucru care este dăunător, inclusiv partidului de guvernământ. Este, de fapt, şi o chestiune de protecţie a acestuia, în cazul în care pierde alegerile să nu-i luăm noi toţi consilierii locali şi primarii.

Şi, de aceea, facem apel la dumneavoastră să înţelegeţi riscul. Când nu mai eşti pe cal şi priveşti dedesubt vezi altceva! Am vrea să-i păzim de acest lucru şi vom insista ca până la articolul respectiv să se înţeleagă că a lua primarii şi consilierii de la altă formaţiune politică nu este numai imoral, dar este dăunător profund democraţiei.

Un alt aspect la care noi ţinem, ca formaţiune politică, este ceea ce s-a câştigat din 1990 încoace: legitimitate şi reprezentativitatea organelor alese. Or, eliminând acel prag de validare de 50% plus 1, ne aflăm într-o situaţie în care alegerile nu mai sunt strict un proces democratic sau un exerciţiu democratic de încredinţare de către popor a părticelei de putere care ţine de fiecare alegător, ci redevine un instrument tehnic, de a stabili câte mandate sau cât din această putere, ce felie ia un partid sau altul. Este un lucru grav, pentru democraţia participativă presupune participarea cetăţenilor la vot şi, responsabili, să încredinţeze puterea celor pe care îi consideră în momentul respectiv ca având abilităţile cele mai mari spre a se impune, spre binele cetăţeanului.

Vom insista ca acest prag de 50% plus 1 să rămână, pentru că altfel vom ajunge de a face campanii negative, să nu se prezinte lumea la vot, şi cu 10% din cetăţeni să impunem primari care iau jumătate plus 1, adică 6%. Aceştia nu mai au nici un fel de autoritate, nici morală, nici legală, de a impune, prin spiritul democraţiei, majoritatea împotriva minorităţii ci, dimpotrivă, minoritatea împotriva majorităţii.

Şi o ultimă chestiune care credem că trebuie înţeleasă - şi aici facem apel şi la colegii noştri de la minorităţi naţionale - care trebuie să o spunem deschis, au fost discriminaţi pozitiv încă o dată, în sensul că vor înţelege că majoritatea românească a fost dispusă şi este dispusă la un dialog nu numai la nivelul Parlamentului, dar la un dialog şi la nivelul comunităţilor locale.

În consecinţă, acolo unde este cazul, ultimul loc de consilier se distribuie formaţiunii sau mai bine zis organizaţiei care are cele mai multe voturi din rândul minorităţilor naţionale.

Deci, iată, o chestiune de înţelegere care înlesneşte comunicarea şi detensionează zicem noi - la nivel local - aspectele care ar putea să răbufnească în anumite situaţii.

Pe acelaşi palier, fără alte interpretări şi fără alte conotaţii, noi credem că în acele comunităţi în care românii sunt minoritari, să se aplice aceeaşi metodologie, ca să nu existe în această ţară nici o comunitate locală, nici un consiliu, ca să nu aibă, evident, şi un român în acel consiliu, tocmai pentru a înlesni această comunicare şi a exista o anumită simetrie. Evident că pot fi interpretări de un sens sau altul, dar sensul corect este acesta: a înlesni comunicarea între toţi cetăţenii din localitatea respectivă.

Iată, deci, câteva lucruri care umbresc această realizare de excepţie pe care v-o supunem atenţiei dumneavoastră.

Noi ne exprimăm speranţa că cel puţin una din aceste trei propuneri ale noastre, pe lângă cele treizeci şi ceva de amendamente pe care le avem la respinse, vor fi luate în considerare.

De aceea, cu permisiunea dumneavoastră, nu voi susţine cele 32 de amendamente ale Grupului parlamentar P.R.M., spre a nu îngreuna dezbaterile, ci le vom susţine pe cele trei despre care am vorbit. Sperăm că vom avea mai mult succes decât în cadrul comisiei.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Din partea Grupului Partidului Democrat, domnul deputat Emil Boc.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

După Constituţie, suntem în prezenţa celui de-al doilea act legislativ important, unde s-a reuşit în comisie să impunem un text prin colaborare, şi nu prin confruntare. Şi aceasta reprezintă un merit al membrilor comisiei şi al forţelor politice reprezentate acolo, că au reuşit pe parcursul dezbaterilor, să-şi omogenizeze punctele de vedere şi să vă prezentăm dumneavoastră un proiect legislativ capabil să fie susţinut aproape de toate formaţiunile politice.

Aceasta înseamnă că fiecare a reuşit să-şi impună şi a negociat alte aspecte care trebuiau să fie în lege, după cum n-a reuşit, evident, să-şi pună toate principiile pe care le-ar fi dorit.

Din acest punct de vedere, legea reprezintă un progres faţă de cea existentă, sub cel puţin următoarele elemente:

1. Introducerea pragului electoral fix de 5% va contribui la formare unor legislative locale capabile să susţină un proiect al primarului sau al majorităţi politice din Consiliul local sau din Consiliul judeţean. Reprezintă un pas înainte, pe calea eficientizării mecanismului de guvernare locală.

2. În privinţa regulilor votării, impunerea cu valoare de principiu a regulii potrivit căreia cetăţenii votează la domiciliu, reprezintă iarăşi o cristalizare a ceea ce înseamnă dreptul de participare a cetăţenilor la vot, în sensul că mai există liste suplimentare doar în cazul acelora care îşi stabilesc reşedinţa cu cel puţin 3 luni înainte în unitatea respectivă şi în cazul militarilor am pus capăt unei practici abuzive, în sensul că aceştia de acum înainte nu vor mai vota acolo unde îşi desfăşoară serviciul militar, ci vor vota la domiciliu, în limita regulamentelor militare. Pentru că nu era firesc ca o garnizoană militară de 1.000 - 2.000 de soldaţi să stabilească primarul unei comunităţi, în condiţiile în care acei militari îşi desfăşurau activitatea 8, 9 luni în acea comunitate teritorială.

Deci, iată, se pune capăt unei practici care era nedemocratice din punctul nostru de vedere.

3. În privinţa minorităţilor naţionale, avem, iată, o altă variantă a discriminării pozitive, în sensul că la redistribuirea mandatelor restante, primul mandat, în condiţiile în care o minoritate naţională obţine pragul electoral de 5%, la redistribuire, se acordă cu prioritate minorităţii naţionale care participă în competiţia electorală şi îndeplineşte condiţiile legii. Este o altă formă de respect faţă de drepturile minorităţilor şi de principiile constituţionale consacrate.

4. Regimul urnelor volante a fost mai bine precizat, pentru a evita abuzurile care pot avea loc cu aceste urne în cadrul desfăşurării alegerilor. O singură urnă specială pe fiecare secţie de votare, cu menţiunea, în procesul verbal a numărului de voturi care se realizează din urnele volante.

5. Se dă, pentru prima dată, ce-i drept, într-o formulă timidă, o consacrare legislativă a noului principiu constituţional din art. 16, e vorba de consacrarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi şi accesul egal al femeilor şi bărbaţilor la ocuparea funcţiilor şi demnităţilor publice. Este un prim pas, repet, nu este ceva spectaculos, dar, oricum, reprezintă un progres faţă de situaţia existentă, prin faptul că există acum o obligaţie pentru toate formaţiunile politice care participă în alegeri să aibă pe listele electorale pentru consilierii locali şi judeţeni reprezentate ambele sexe, reprezintă, aşa cum am spus, un pas înainte.

Evident, ideal ar fi să fie o paritate 1/1 pentru ambele sexe sau un procent - 30%. Este posibil să ajungem şi acolo, astăzi, realizăm un prim pas. Cu alte cuvinte, nu vor mai fi în România liste electorale compuse numai din bărbaţi sau numai din femei. De aici înainte, cu siguranţă, în mod obligatoriu, sub rezerva nedepunerii listelor sau anulării acestora, listele electorale vor trebui să cuprindă reprezentarea ambelor sexe.

Iată câteva din argumentele pentru care grupul nostru parlamentar susţine acest proiect de lege, cu menţiunea că avem 37 de amendamente respinse, dar ne vom concentra atenţia asupra a cel puţin următoarelor, pe care noi le considerăm foarte importante:

1. Migraţia politică. A fost un principiu pe care l-am susţinut încă de la revizuirea Constituţiei, în sensul eliminării migraţiei politice. În comisie, colegii noştri de la Partidul România Mare au formulat amendamente în acest sens, în prima fază, le-am susţinut şi le susţinem şi noi în continuare. Ne-am adus contribuţia pe două paliere, în sens că: în cazul consilierilor locali şi judeţeni, acela care părăseşte partidul pe listele căruia a fost ales să piardă de drept mandatul de consilier local, iar locul să fie luat de către supleant, iar în cazul primarilor, soluţia pe care o propunem este una, credem noi, eficientă şi pe care o vom prezenta cu ocazia dezbaterii amendamentului.

Iată un amendament, care, sperăm noi, să întrunească astăzi consensul sau, cel puţin, voinţa majorităţii membrilor clasei politice, pentru că este o măsură necesară, cerută atât de societatea civilă, cât şi de criteriile politice de integrare a României în Uniunea Europeană.

2. Alte amendamente vizează utilizarea infrastructurii, utilizarea logisticii consiliului local, judeţean, a prefecturilor în timpul campaniei electorale.

3. Şi al treilea amendament, foarte important, vizează regimul urnelor transparente, ca o condiţie de democratizare a procesului electoral şi de eficientizare a acestuia.

Amendamente pe care le vom susţine la timpul şi la momentul potrivit. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar naţional liberal, domnul deputat Viorel Coifan.

Domnul Viorel Gheorghe Coifan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Salutăm astăzi finalizarea unei legi importante, Legea alegerii autorităţilor administraţiei publice locale. O salutăm din mai multe motive. În primul rând, este rezultatul unei acţiuni concertate a reprezentanţilor, colegii noştri, în comisie şi salut încă o dată maniera colegială, cordială, în care această lege a fost astăzi adusă în faţa dumneavoastră.

Al doilea motiv este că în lege sunt cuprinse o serie de principii moderne, care arată că reforma în administraţia publică este luată în serios şi, chiar dată este târzie, totuşi, bine că acest început a fost făcut.

Considerăm că o serie de articole dau viaţă unor principii care au fost stabilite în comun: este vorba de o mai mare legitimitate, este vorba de reducerea posibilităţii de fraudare prin utilizarea listelor speciale şi a urnei volante, este vorba de o discriminare pozitivă acordată minorităţilor naţionale şi, iată, încă o dată, nimeni nu se poate plânge că nu există această atitudine, zic eu, cordială, a majorităţii faţă de minoritate.

Există, însă, şi puncte asupra cărora nu putem să ne pronunţăm, decât dorind ca ele să fie rediscutate şi să fie amendate. De fapt, e vorba de două principii şi de articolele care reflectă aceste principii.

Primul principiu este cel al migraţiei aleşilor locali. Această migraţie, în termeni eufemistici, se poate denumi ca fiind "traseism", cu toate conotaţiile pe care acest cuvânt, în limba română, le are. Pentru că am putea vorbi de prostituţie morală, însă, cred că formula de traseism în politică reflectă exact ceea ce se întâmplă.

Este anormal ca, în 2003, să constatăm, la sfârşitul anului, că 37% dintre primarii aleşi în 2000 se regăsesc în altă parte decât pe listele unde au fost votaţi. Această cifră este dată de Institutul de politici publice şi arată că, în 2003, în partidul de guvernământ, numărul de primari a crescut de la 35,5% în 2000 la 64,4%.

Nu vom comenta care sunt cauzele pentru care acest traseism politic s-a produs, ci vrem să-l stopăm. Din două motive: primul este cel de asanare morală, pentru că este imoral ca un primar care candidează în numele unui partid să părăsească acest partid, invocând motive, care ţin, începând de la descentralizarea financiară, până la presiunile care se fac asupra lui; iar, pe de altă parte, considerăm că stabilitatea administraţiei publice locale trebuie să fie asigurată prin reprezentativitatea în momentul alegerilor. Pentru că, altfel, apar dezechilibre, în care administraţia publică locală nu are decât de suferit.

În fine, considerăm că art. 28 trebuie să fie modificat, în sensul de a creşte numărul reprezentanţilor în secţiile de votare. Acest lucru, pentru a preveni posibilele fraude, iar, pe de altă parte, de a asigura reprezentativitatea acelor partide care participă la jocul electoral local, dar care nu au o reprezentativitate parlamentară.

În final, doresc încă o dată să spun că Grupul liberal din Camera Deputaţilor va vota această lege, considerând-o ca rezultatul unei activităţi fructuoase pentru toţi colegii parlamentari. Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul Marton Arpad, secretarul comisiei.

Domnul Marton Arpad Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Noua lege, pe care o dezbatem astăzi, este incontestabil o lege mult mai bună decât cea pe care am avut-o până acum. Este o lege mai europeană.

Dintre elementele care o fac mai europeană, eu mă refer tot la unul singur, cel despre care s-a vorbit deja aici, că toţi acei cetăţeni care au domiciliul stabil sau reşedinţa într-o localitate vor avea posibilitatea să voteze pentru aleşii locali, pentru primarii localităţilor respective şi nimeni altul. Cred că este, într-adevăr, un pas foarte important pentru acea structură de conducere a comunităţilor locale care există în toată Europa.

Credem, în continuare, că s-au făcut mulţi paşi importanţi de reformă a acestui domeniu. S-a găsit o cale de compromis, acceptabilă, zicem noi, pentru toate formaţiunile politice. Această cale de compromis înseamnă că nici unul dintre noi nu a reuşit să-şi realizeze integral toate dorinţele.

Astfel, şi noi avem anumite puncte de vedere diferite faţă de cele adoptate. Noi am susţinut amendarea legii, prin care alegerea primarilor s-ar fi întâmplat într-un singur tur de scrutin. Cu toate acestea, am acceptat varianta prin care el se realizează în două tururi de scrutin, dar numai în situaţia în care nici unul dintre primari nu reuşeşte să primească majoritatea voturilor valabil exprimate.

Evident, am susţinut şi acea idee de eliminare a necesităţii ca majoritatea persoanelor înscrise în listă să apară în faţa urnelor.

Totodată, noi am militat pentru eliminarea pragului electoral, în general. Pe urmă, am susţinut ideea ca el să fie măcar de 4%. Cu toate acestea, acest prag de 5% este un compromis, care, în corelare cu alte observaţii, modificări în lege, poate fi acceptat. Şi elementul cel mai important este calculul coeficientului electoral din voturile valabil exprimate pentru acele partide care au trecut acest prag de 5%.

Noi credem că existenţa unei singure urne volante la secţiile de votare va îngreuna procesul de vot, la acele secţii unde sunt arondate şi spitale.

Nu am fost de acord cu amendamentele care se referă la migraţia politică, pentru că, pe de o parte, din raţiuni de simetrie, aleşilor locali ai poporului trebuie să li se garanteze acelaşi statut ca şi parlamentarilor. Ca atare, nu putem fi de acord cu un mandat imperativ.

Pe de altă parte, în cazul comunităţilor locale, candidaţii sunt mult mai bine cunoscuţi şi, ca atare, pot influenţa chiar şi votul pentru o listă sau alta, partidele trebuie să-şi aleagă astfel candidaţii, ca să fie cât mai puţini cei care îşi părăsesc partidul.

Credem, totodată, că poate ar fi fost mai corect să li se permită şi radiodifuzorilor privaţi să facă campanie electorală plătită pe posturile lor. Cu toate observaţiile pe care le-am făcut (unele le vor susţine unii dintre membrii grupului nostru), noi credem, încă o dată vă spun, că această lege este mult mai bună şi, ca atare, o vom vota.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule coleg.

Din partea Grupului minorităţilor naţionale, domnul deputat Wittstock.

Domnul Eberhard Wolfgang Wittstock:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale a acordat şi acordă o deosebită atenţie elaborării legii pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice şi s-a implicat activ în acest demers. Principala explicaţie pentru această atitudine este următoarea: multe decizii importante pentru minorităţile naţionale se iau pe plan local, în acele consilii locale sau judeţene, de aceea, considerăm că este foarte important pentru minorităţile naţionale din România să dispună nu numai de reprezentare parlamentară, ci şi de reprezentanţi aleşi în consiliile locale şi judeţene, acolo unde aceste minorităţi naţionale constituie comunităţi importante, în raport cu populaţia totală a localităţilor sau judeţelor respective.

Considerăm că proiectul de lege pe care îl dezbatem astăzi nu prezintă o soluţie ideală. Grupul nostru parlamentar ar fi preferat, de exemplu, renunţarea la pragul electoral. Totuşi, proiectul de lege ia în considerare existenţa minorităţilor naţionale şi dorinţa acestora de a se implica activ în viaţa social-politică a comunităţilor în care trăiesc şi considerăm că acest lucru este unul pozitiv.

Salutăm, în acest sens, măsură de discriminare pozitivă, care sperăm că va înlesni reprezentanţilor comunităţilor minorităţilor naţionale accesul în structurile alese ale administraţiei publice locale.

În concluzie, în situaţia în care nu apar surprize de proporţii, grupul nostru parlamentar va vota această lege. Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Neacşu, înţeleg că doreşte să ia cuvântul, cu asentimentul deputaţilor independenţi.

Domnul Ilie Neacşu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Şi deputaţii independenţi, în conformitate cu regulamentul, au dreptul să-şi spună părerea în legătură cu o lege atât de importantă. Pe ansamblu, şi noi credem sau şi eu cred că noul proiect de lege este un pas pozitiv, dar aş vrea să-i informez pe colegii noştri şi îndeosebi pe cei care au depus eforturi şi s-au străduit să construiască acest proiect de lege că sunt articole şi paragrafe care încalcă în mod flagrant democraţia.

Eu cred că şi unitatea de vederi de astăzi a reprezentanţilor partidelor demonstrează acest lucru. Dacă partidele parlamentare şi-au introdus amendamentele în funcţie de interesele proprii, n-a fost consultat absolut nici un reprezentant al partidelor neparlamentare, care reprezintă, în conformitate cu ultimele alegeri, peste 25% din electorat.

Art. 51 - şi nu mă refer neapărat la articole - vreau să vă spun, chiar încalcă democraţia de la un capăt la altul! Şi îmi pare rău că distinsul jurist Boc nu a intervenit prompt în acest sens, pentru că se încalcă egalitatea de şanse.

Din punctul meu de vedere, datorită acestui articol, aş putea spune că nici criteriul politic nu se respectă în România, având în vedere integrarea în Uniunea Europeană. Dacă aşezarea pe liste, stabilirea pe liste a partidelor se face în trei etape, partidele parlamentare, nici un reprezentant al acestor partide n-a ridicat o vorbă în legătură cu acest lucru. Probabil sau, mai bine zis, era bine ca PSD-ul să se treacă pe locul întâi, PRM-ul pe locul doi, PNL-ul pe locul trei, PD-ul pe patru şi UDMR-ul pe cinci, urmând ca şi celelalte, într-o ordine anume, să fie trecute.

Dacă de aici plecăm, de la încălcarea democraţiei, înseamnă că este destul de grav!

Acelaşi lucru îl am şi cu un alt paragraf, dacă vreţi, cel privind timpii de antenă. Ar trebui ca emisiunea de la radio şi de la televiziune să se intituleze: "Antena partidelor neparlamentare", pentru că partidele neparlamentare nu au acces la mass-media, partidele parlamentare sunt văzute în fiecare zi de către populaţie, de către electorat şi populaţia ştie ce fac aceste partide.

Cred că, în acest mod ar fi trebuit să lucreze comisia şi eu am amendamente în acest sens şi aş vrea ca plenul Camerei să facă acest lucru. Pentru că nu este vorba de nici un şantaj, eu cred că ne-am putea reuni, partidele neparlamentare, într-o conferinţă de presă doar cu agenţiile de presă internaţională, la care să-l invităm şi pe domnul Jonathan Scheele, să facem o scrisoare şi la Parlamentul European, că democraţia, că pluripartitismul, că egalitatea de şanse a partidelor sunt încălcate flagrant din cauza acestei legi, pe care, astăzi, probabil, o vom vota.

Apoi, mai în glumă, mai în serios, cred că reprezentanţii partidelor din comisie reprezintă, astăzi, după ultimul sondaj, cam 28% din electorat, pentru că 72% din electorat doreşte o altfel de politică. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Stimate coleg, vreau să vă reamintesc că, în calitate de deputat, oricare dintre dumneavoastră aţi avut dreptul să depuneţi amendamente la comisie. Dacă aţi depus, vă voi da cuvântul la cele respinse.

În ce priveşte egalitatea de şanse, eu v-aş ruga, totuşi, să aveţi în vedere, că, potrivit democraţiei parlamentare, funcţionează principiul majorităţii, al reprezentativităţii, nu poate fi egal un partid de 5 procente sau de sub 5 procente cu unul de 45.

Trecem la dezbateri şi o să începem, cum v-am propus, cu amendamentele respinse.

Dacă, la amendamentele de la 1 la 12, există careva dintre colegi care doreşte să insiste? Doamnă deputat, vă rog să vă referiţi la amendamentul la care doriţi să interveniţi?

Doamna Angela Bogea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La nr. 5, există un amendament respins, făcut la art. 6 din proiect. După ce au fost analizate amendamentele, textul de la comisie a ieşit în felul următor: "Listele de candidaţi pentru alegerea consiliilor locale şi consiliilor judeţene trebuie întocmite astfel încât să se asigure reprezentativitatea ambelor sexe".

Eu vreau să vă propun ca textul să curgă şi să se spună: "corespunzător procentului pe care acestea îl deţin din numărul total al membrilor de partid din formaţiunea sau alianţa electorală respectivă".

De ce mă gândesc la un procent? Pentru că, dacă vom analiza buletinele oficiale de la nivelul judeţelor ale monitoarelor în care se face o prezentare a tuturor consilierilor locali şi judeţeni, vom vedea că, din numărul tuturor consilierilor locali sau judeţeni, femeile reprezintă un procent abia de 2%. Deci, nu este o pledoarie pro domo, pentru că eu, conducând o formaţiune politică, pot să-mi rezolv această problemă, dar este vorba de principiu. Reprezentativitatea ambelor sexe s-a realizat şi până în prezent, de exemplu, pui o femeie pe locul 11, din numărul total al consilierilor, ei, aceasta niciodată nu va avea o şansă egală cu bărbaţii care ocupă un loc până la locul 11.

De aceea, v-aş propune această formulă de compromis, ca la textul adoptat de comisie să venim cu această completare: "Corespunzător procentului pe care cele două sexe îl au în numărul total al membrilor de partid din formaţiunea respectivă".

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Viorel Hrebenciuc, preşedintele comisiei pentru elaborarea legii.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Eu înţeleg îngrijorarea doamnei Angela Bogea, dar noi cred că am făcut un foarte mare pas înainte, prin obligativitatea tuturor partidelor de a pune femei pe listă (că aceasta este, în esenţă, problema). În general, nu se pune problema la nivel de judeţ sau de municipiu, ci la comune, unde este mai greu, datorită mentalităţilor care există, să impui femei pe listă. Ceea ce doreşte doamna Bogea se poate rezolva în cadrul Partidului România Mare şi partidul trebuie să decidă acest lucru. De altfel, fiecare partid îşi decide procentul de femei pe care îl pune pe listă.

Obligativitatea, în schimb, de a fi femei pe listă, apare pentru prima dată în legislaţia românească şi eu cred că este un foarte mare pas înainte. De exemplu, în cadrul partidului nostru, procentul va fi între 20 şi 25%, nu ştiu care va fi procentul la PRM sau la alte partide. Deci, nu putem, prin lege, să obligăm partidele să-şi pună un anumit procent, mai ales, cum propuneţi dumneavoastră, în funcţie de numărul de femei care există în fiecare partid.

Aşadar, susţinem textul comisiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna Bogea doreşte să intervină, din nou.

Doamna Angela Bogea:

Problema este că şi Partidul România Mare are prevăzut în statut un procent de 30% femei pentru a fi prezente pe listele electorale, dar eu nu înţeleg de ce nu vreţi să facem un pas înainte şi să ne apropiem de ţările nordice, de ţările comunităţii europene, unde se prevede un anumit procent pe care femeile trebuie să-l aibă pe listele electorale...

O voce din sală:

E frig!

Doamna Angela Bogea:

E frig... Nu e vorba de frig!

De ce nu luaţi exemplul Partidului Laburist din Anglia, care a aplicat acea metodă a fermoarului şi, acolo, într-adevăr, femeile sunt reprezentate pe locuri eligibile? Ce aţi rezolvat dumneavoastră prin lege, n-aţi făcut mare lucru, pentru că, pe o listă de consilieri locali la Văscăuţii din Deal, până la locul 11 vor fi bărbaţii, iar de acolo în sus, la sfertul care trebuie să fie în plus, pe listele electorale, puneţi femei şi aţi rezolvat reglementarea din lege. (Rumoare.) De ce nu mă lăsaţi să...?

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi bărbaţi,

Lăsaţi doamnele să-şi manifeste...

Domnul Marton.

Domnul Marton Arpad Francisc:

Doamnă deputat,

Din punct de vedere juridic, amendamentul dumneavoastră este inaplicabil. De unde va şti un birou electoral, un preşedinte de birou de circumscripţie câţi membri, femei şi bărbaţi, are în comuna respectivă partidul respectiv? Care este actul, unde se depune, cum? Pentru că nu există, din punct de vedere juridic, o astfel de obligativitate, prin care să se ţină o astfel de evidenţă.

Deci, cum va analiza dacă o listă de candidaţi sau alta corespunde acestei prevederi? O prevedere legală trebuie să fie aplicabilă. Prevederea aceasta nu poate fi aplicată. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră amendamentul doamnei Angela Bogea, care a fost respins de către comisie.

Cine este pentru? 20 de voturi pentru.

Împotrivă? Marea majoritate, împotrivă.

Abţineri? 11 abţineri.

Amendamentul nr. 5 a fost respins, cu 20 de voturi pentru, 11 abţineri şi marea majoritate împotrivă.

Dacă, până la pct. 12 din tabelul amendamentelor respinse mai există vreo intervenţie? Domnule Szilágyi, la care doriţi să vă referiţi?

Domnul Szilágyi Zsolt:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aşa cum se vede din raport, am depus mai multe amendamente la art. 7, amendamentele mele se referă la eliminarea alineatelor acestui articol, eliminarea art. 7.

Pct.8 din raport, art.7 alin.1, se referă la primul amendament pe care l-am depus împreună cu domnul coleg Pecsi Francisc. Aşa cum vedeţi, apare şi numele colegilor de la PNL şi PD. Domnul deputat Ioan Oltean şi doamna deputat Mona Muscă au depus amendamente similare.

Aş dori să argumentez amendamentul şi, dacă îmi permiteţi, domnule preşedinte, tocmai în ideea de a accelera discuţiile, aş argumenta toate propunerile de amendament. Deci, nu m-aş referi numai la primul alineat.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

Domnul Szilagyi Zsolt:

La primul alineat, fără doar şi poate această definire introduce o noutate în istoria dreptului. O comunitate cum este o minoritate naţională sau etnică nu poate fi categorizată prin participarea sau neparticiparea într-un Consiliu.

După cum bine ştiţi, şi probabil că şi domnul preşedinte Hrebenciuc ştie foarte bine, pe vremea când Consiliul Minorităţilor a fost creat, UDMR-ul a decis să nu participe în prima perioadă a Consiliului, tocmai pentru că a considerat, din punct de vedere politic, argumentată şi justificată această decizie.

Deci, participarea sau neparticiparea într-un organism guvernamental nu trebuie să fie sursă de discriminare a unei minorităţi.

Ştiu foarte bine că este greu să se dea o definiţie universală în ceea ce priveşte minorităţile. Precum probabil bine ştiţi, raportul Capotorti, comandat de Naţiunile Unite prin anii '70, a încercat să facă acest lucru, şi criteriile stabilite de documentele internaţionale şi de raportul profesorului italian Francesco Capotorti sunt cu totul şi cu totul altele decât cele folosite de proiectul actual.

La fel, nu putem condiţiona participarea la alegeri a unei organizaţii minoritare de faptul că organizaţia respectivă are sau nu reprezentare în Parlament. Vorbim despre alegeri locale. De ce să nu existe forţe politice sau comunităţi locale care au organizaţii, partide, mişcări politice şi aşa mai departe reprezentative la nivel regional, şi nu la nivel naţional? Acest spirit etatist, centralist cred că este al trecutului. Dar să mergem mai departe.

Dat fiind faptul că art.7 alin.2 şi alin.3 lezează două articole constituţionale - art.16, care se referă la egalitatea în drepturi, şi art.37, care se referă la dreptul de a fi ales, este o discriminare dură care, în loc să ajute accederea reprezentanţilor comunităţilor minoritare naţionale etnice în consiliile locale, vrea să îngreuneze depunerea listelor, practic eliminând concurenţa politică, care este şi acum de altfel o realitate existentă în mai multe judeţe, în mai multe localităţi din România. Practic, vrea să elimine, să radă posibilitatea de concurenţă politică.

Se poate pune întrebarea de ce nu se aplică prevederile art.7, respectiv că nu pot candida numai organizaţiile minoritare care sunt reprezentate în Parlament, se poate pune întrebarea de ce nu se aplică şi în cazul partidelor româneşti. De ce nu se spune: nu poate candida un partid la alegerile locale care nu are reprezentanţi în Parlament, mergând pe acelaşi principiu? De ce minorităţile sunt discriminate şi majoritatea are acces mai uşor şi i se facilitează depunerea listelor?

La fel: de unde a apărut acest 15%? De unde a apărut cifra de 25 de mii?

Eu am făcut regula proporţională a simplei treimi şi a ieşit că un partid din România ar trebui să strângă 333 de mii de semnături ca să depună liste, candidaţi la alegerile locale. Dacă luăm în considerare că maghiarii reprezintă cam un milion şi jumătate din România, trebuie să strângă 25 de mii de semnături din 15 judeţe. Cetăţenii români, având o majoritate de 20 de milioane sau de mai bine de 20 de milioane, ar trebui să strângă 333 de mii.

Aceste prevederi violează clar criteriile de la Copenhaga, domnilor colegi, fără doar şi poate într-un moment în care relaţiile dintre Uniunea Europeană şi România sunt cum sunt şi sunt în criză, de ce să nu recunoaştem. Fiindcă acele criterii de la Copenhaga spun foarte clar: ţările care doresc să acceadă în Uniunea Europeană trebuie să asigure egalitatea în drepturi, egalitatea în şanse, dar şi pluralismul politic şi regulile statului de drept trebuie respectate.

Dacă adoptăm în forma propusă art.7, violăm criteriile de la Copenhaga. Pe de altă parte, este un precedent extrem de periculos.

Cine stabileşte aceste cifre? Cine stabileşte că minorităţile au nevoie de semnături din 5 judeţe, din 10 judeţe, din 25 sau din 40 de judeţe?

Dacă acum decidem că minorităţile au nevoie de 25 de mii de semnături din 15 judeţe, poate peste patru ani se va decide să nu fie 25 de mii, ci 250 de mii, şi nu din 15 judeţe, ci din 25 de judeţe, ceea ce, sub sloganul frumos al evitării inflaţiei candidaţilor, de fapt restricţionează un drept fundamental, şi anume dreptul de a fi ales şi dreptul egalităţii şi nediscriminării.

În sfârşit, permiteţi-mi să vă supun atenţiei faptul că societatea civilă ne-a semnalat aceste inadvertenţe. Este vorba de o scrisoare - deschisă semnată de mai multe organizaţii care se ocupă de monitorizarea drepturilor omului în România: Fundaţia pentru o Societate Deschisă, Institutul pentru Politici Publice, Centrul de Resurse Juridice, Centrul de Resurse pentru Comunităţile de Rromi, Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală, Liga "Pro Europa" şi Ombudsperson's for National Minorities. Acestea ne-au trimis o scrisoare datată 24 februarie în care se atrage atenţia asupra discriminării amintite şi de mine, asupra arbitrarului condiţiilor cerute pentru depunerea de candidaturi şi asupra caracterului prohibitiv al celorlalte condiţii suplimentare pentru cetăţenii aparţinând minorităţilor rromă şi maghiară. Pentru că, de fapt, art.7 se referă la acest două comunităţi. Deci nu este un lucru surprinzător că unii analişti consideră că acest art.7, dat fiind faptul că organizaţiile în sânul comunităţii rrome sunt diverse, chiar diversificate, şi nu există, din păcate, acea unitate în articularea intereselor politice care există în rândul maghiarilor, deci mai mulţi analişti au considerat că acest articol se referă numai la noi, la maghiari.

Este, deci, o dovadă de discriminare, şi eu vă cer să nu adoptăm în forma propusă art.7.

În cazul în care vom adopta acest articol în forma propusă, riscăm să ajungem din nou în rândul ţărilor monitorizabile atât de Consiliul Europei, cât şi de Uniunea Europeană.

Sunt de acord să adoptăm o formulare care cere o minimă reprezentativitate din partea organizaţiilor şi a partidelor politice pentru a depune o listă, însă nu sunt de acord cu discriminarea grosolană împotriva minorităţilor, care ni se propune prin art.7.

Vă mulţumesc pentru răbdare şi pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Nu doresc în nici un caz să descurajez dezbaterile la această lege foarte importantă; sunt însă obligat să vă aduc aminte totuşi de prevederile regulamentare, şi mă refer în special la prevederea de la art.100 - "La un amendament ia cuvântul un singur reprezentant al grupurilor parlamentare. Durata unei intervenţii este de 5 minute."

V-am dat cuvântul în mod repetat, unora de câte două sau trei ori. Haideţi să încercăm să ne subsumăm prevederilor regulamentare.

Deci, să nu transformăm dezbaterile în dezbateri generale.

Dezbaterile la un text se referă strict la text şi au o durată de 5 minute.

Are cuvântul domnul Dan Brudaşcu, din partea Grupului parlamentar al PRM.

Domnul Dan Brudaşcu:

Domnule preşedinte,

Strict la textul în cauză.

În primul rând, nu am înţeles pledoaria extensivă a antevorbitorului. Domnia sa, din câte ştiu şi reţin, este membru al UDMR. Nu reţin ca în structura acestui act normativ să existe prevederi limitative privind posibilităţile de înscriere de candidaţi

În al doilea rând, nu cred că este bine să permitem accesul în structurile administraţiei publice locale sau centrale a unor organisme care nu sunt recunoscute legal sau care acţionează pentru subminarea ordinii de drept în România.

În al treilea rând, un alt element important este acela că noi considerăm că prin astfel de precizări nu se poate să se permită accesul unor minorităţi care nu au reprezentativitate în comunităţile în care doresc să-şi propună candidaţi.

Deci, din punctul meu de vedere, consider că prevederile art.7, cu alineatele respective, este acoperitor şi el trebuie votat în forma care a fost aprobată de către comisie.

UDMR-ul a avut reprezentanţi, şi pe aceştia nu îi văd printre semnatarii acestor amendamente de eliminare.

Pe cale de consecinţă, având în vedere principiul enunţat de dumneavoastră privind democraţia parlamentară, cred că nu mai este cazul să insistăm pe asemenea formule de introducere în circuitul politic a unor organisme care nu au avut recunoaştere oficială şi legală.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Articolul acesta este rezultatul firesc al absenţei unei legi a minorităţilor în România.

Grupul nostru parlamentar - al minorităţilor naţionale - a propus de nenumărate ori o asemenea lege, însă, din păcate, nu am reuşit să găsim o formulă de consens asupra ei.

Faptul că am recurs la formula "membre ale Consiliului Minorităţilor Naţionale" a fost un rezultat al faptului că, în România, în legislaţia românească nu este definit conceptul de minoritate naţională.

În propunerea noastră legislativă - aceea a Legii minorităţilor naţionale - o asemenea formulă nu exista; de asemenea, nici în amendamentul nostru iniţial. Noi am încercat să suplinim în această lege a alegerilor locale lipsurile din Legea minorităţilor şi am propus o formulă în care chiar defineam ce înseamnă minoritate naţională, şi enumeram minorităţile, aşa cum face legea maghiară şi alte legi.

În urma discuţiilor avute la Comisie, colegii din comisie m-au convins că o asemenea formulă nu are ce căuta într-o lege a alegerilor locale, şi este corect. Din acest motiv, am recurs la o formulare care este acoperitoare din punct de vedere etnic, adică include tot ce se poate numi minoritate naţională ca atare, în momentul de faţă în România, pentru că asta presupune multe lucruri - presupune existenţa unei comunităţi ca atare cu o vechime suficient de mare şi care să aibă o viaţă de comunitate suficient de îndelungată.

Repet: în ceea ce priveşte formula cu Consiliul Minorităţilor Naţionale, aceasta a fost o formulă de compromis, în absenţa unei legi şi în plină realitate de inventare de minorităţi. Acesta a fost motivul pentru care am recurs la această formulă.

În ceea ce priveşte formulele privind organizaţiile care pot participa, aici am recurs la o formulare de asemenea necesară, în absenţa unei legi a minorităţilor naţionale.

Dumneavoastră aveţi o lege a partidelor în care există un număr minim de membri pe care trebuie să îl aibă partidele respective.

Tot ceea ce am făcut a fost ca, atunci când se ajunge la joncţiunea între aşa-numitele minorităţi mici şi cele două minorităţi numeroase ca populaţie, joncţiunea respectivă să respecte ceea ce scrie în Legea partidelor. Aceasta a fost gândirea noastră de atunci. Nu ştiu; este bine, este rău, dar asta ne propusesem noi în Legea minorităţilor naţionale.

În lege erau condiţii de înscriere, dar noi am considerat că nu este necesar acest lucru, având în vedere că voturile pe care le-au obţinut organizaţiile care au avut deja reprezentare parlamentară, deci care au fost validate printr-un vot, de cele mai multe ori au depăşit chiar numărul membrilor declaraţi în recensământ din partea etniei respective, darămite 15% din numărul celor care s-au declarat de o anumită etnie la recensământ.

De ce 15%: pentru că s-a observat că la anumite minorităţi, şi nu vreau să dau aici nume de minorităţi dintre noi, există o proliferare extraordinară de organizaţii, fapt care pe două dintre ele le-a blocat în 1996 să acceadă în Parlament - tocmai pentru că aveau prea multe organizaţii, care nu reuşeau să-şi găsească o formulă comună. După eşecul în alegeri au găsit o formulă comună şi au intrat în Parlament. Acesta este motivul pentru care noi am considerat că este necesară o oarecare reprezentativitate la nivelul etniei, a organizaţiei respective.

Repet: din aceste trei motive a apărut în urma consultării cu colegii din comisie, pentru că formularea noastră iniţială era diferită şi semăna mai degrabă cu o lege a minorităţilor naţionale decât cu un articol de lege electorală, în urma consultărilor şi discuţiilor cu colegii noştri a apărut formula aceasta, pe care noi o susţinem.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Deşi într-un fel sunt legate amendamentele, totuşi există deosebire între ele. Amendamentul de la pct.8, susţinut de domnul Szilagyi Zsolt priveşte eliminarea alin.1 al art.7. Cu privire la acesta s-au făcut discuţii, şi supun votului dumneavoastră propunerea domnului deputat Szilagyi Zsolt de eliminare a alin.1 de la art.7.

Cine este pentru? 7 de voturi pentru eliminare.

Abţineri? O abţinere.

Împotrivă? Marea majoritate împotrivă.

Următorul amendament respins vizează reformularea alin 1 a art.7.

Doreşte cineva să intervină?

Domnul Toro Tiberiu, unul din autorii acestui amendament.

Domnul Toro Tiberiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi deputaţi,

Majoritatea argumentelor la amendarea acestui articol - art.7 - au fost enunţate mai înainte de colegul meu domnul Szilagyi Zsolt, deci nu voi repeta această argumentaţie fundamentată, ci doar voi prezenta textul reformulării şi voi da nişte explicaţii suplimentare, pentru a arăta necesitatea acestei reformulări.

Amendamentul nostru pentru alin.2 se regăseşte la "Amendamente respinse" la poz.11.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, am trecut la amendamentul de la pct.9 - reformularea textului de la alin.1 al art.7. Pentru acesta aţi luat cuvântul.

Domnul Toro Tiberiu:

Da, bine. Am crezut că am depăşit această fază, dar am înţeles.

Deci, la alin.1 art.7 propunem doar schimbarea unui termen, şi anume: în locul cuvântului "etnie" din definiţia, în sensul prezentei legi, a noţiunii de minoritate naţională, noi propunem un text care în loc de "etnie" foloseşte sintagma de "comunitate etnică sau naţională".

Acest amendament, făcut împreună cu colegii mei domnii Kovacs Zoltan şi Vekov Karoly, doreşte să implementeze terminologia folosită în documentele Consiliului Europei, respectiv uzanţa organizaţiilor de reprezentare a minorităţilor naţionale. În acest fel, se face armonizarea acestui text cu textele şi documentele Uniunii Europene şi ale Consiliului Europei.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Comisia îşi menţine punctul de vedere.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la pct.9, al domnului deputat Toro Tiberiu.

Cine este pentru? 17 voturi pentru.

Abţineri? 4 abţineri.

Împotrivă? Este evident: marea majoritate împotrivă.

Amendamentul a fost respins.

La pct.10 este vorba de alin.2 al art.7.

Domnul Szilagyi Zsolt.

Domnul Szilagyi Zsolt:

Domnule preşedinte, vă spun sincer că a fost o neînţelegere: atunci când aţi spus să vină cei care au de prezentat la poz.1 - 12, am crezut că trebuie să îmi argumentez toate propunerile. Acum voi fi mai scurt.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Acest articol se referă la posibilitatea ca o organizaţie care aparţine unei minorităţi să depună o listă, şi vă pun întrebarea: dacă schimbăm sintagma "organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale" cu cuvântul "partide", aţi adopta acest articol?

Vă citesc cum ar suna acest articol: "Pot depune candidaturi organizaţiile, partidele reprezentate în Parlament, precum şi alte partide care prezintă la Biroul Electoral Central lista cu membrii acestora. Numărul membrilor nu poate fi mai mic de 15% din numărul total al cetăţenilor care aparţin partidului respectiv." Aceasta înseamnă că un partid, ca să depună o listă, ar trebui să strângă mai bine de trei milioane de semnături ale membrilor.

Proporţional, ce înseamnă aceasta pentru minoritatea maghiară şi ce ar însemna aceasta pentru români? Vi se pare corect?

Vi se pare corect să cerem de la un partid care vrea să candideze la alegerile locale să strângă trei milioane de semnături?

Vi se pare corect să cereţi din partea unei organizaţii a unei comunităţi, cum este cea maghiară, să strângă 15% din totalul membrilor care s-au declarat aparţinând comunităţii respective?

Nu mi se pare corect deloc. Introduce o gravă discriminare, care violează de fapt nu numai Constituţia României, dar şi convenţiile internaţionale semnate şi ratificate de România, şi, aşa cum v-am spus, dacă adoptăm acest articol în această formă, România, din punct de vedere al respectării egalităţii şanselor şi a nediscriminării, ajunge să fie din nou monitorizabilă de instituţiile europene şi internaţionale.

Deci, cer să votaţi eliminarea acestui alineat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Marton.

Vă rog să precizaţi dacă vorbiţi în numele Comisiei sau în numele Grupului parlamentar al UDMR.

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule preşedinte,

În mod evident acest alineat nu poate fi interpretat ca fiind unul care vizează comunitatea maghiară pentru că în mod clar aceasta este vizată de celălalt alineat. Această comunitate este vizată de celălalt alineat, care este un alineat mai permisiv decât cele prevăzute pentru partidele legal înregistrate, care au nevoie de un număr de 25 de mii de membri.

Ca şi în reglementarea actuală, au nevoie în cel puţin 17 judeţe plus municipiul Bucureşti de cel puţin 700 de membri, faţă de cele scrise aici, care cer numai 15 judeţe şi 300 de membri. Deci, iată o discriminare pozitivă faţă de partidele care intră în competiţie.

Astfel, nicidecum nu poate fi interpretat atât textul din acest alineat, cât şi textul următor ca fiind o discriminare negativă faţă de comunităţile naţionale.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna deputat Mona Muscă, în numele Partidului Naţional Liberal.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vorbesc nu în numele Partidului Naţional Liberal, ci în numele meu, ca deputat şi ca susţinător al acestui amendament.

Domnul Valer Dorneanu:

Eu totuşi trebuie să vă amintesc faptul că vorbiţi în numele Partidului Naţional Liberal. Aşa spune art.100, cu privire la un amendament.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Am înţeles, dar mai înainte aţi spus chiar dumneavoastră ca aceia care vin la microfon să facă distincţia între a vorbi în numele partidului, şi aici sunt cei din Comisie care vorbesc în numele partidului, sau în numele lor - ca deputaţi şi ca susţinători ai unui amendament.

Domnul Valer Dorneanu:

Este altceva, doamna Muscă.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Eu asta am specificat aici, şi vă rog să luaţi cont şi dumneavoastră şi colegii mei de faptul că susţin un amendament pe care l-am depus eu şi care nu intră probabil în viziunea celor care fac parte din Comisie şi care sunt tot în Partidul Naţional Liberal.

Drept urmare, vreau să vă atrag atenţia asupra unor chestiuni de principiu.

Eu nu mă refer aici nici la minoritatea maghiară, nici la minoritatea rromă, nici la minoritatea germană şi aşa mai departe, ci la o chestiune care ţine de principiu.

În primul rând, acest alineat - alin.2 - lezează principiul constituţional al nediscriminării, or, cum dumneavoastră ştiţi foarte bine cu toţii, unul dintre principiile pe care noi trebuie să îl respectăm dacă vrem să intrăm în Uniunea Europeană este principiul nondiscriminării. Ei bine, nu facem altceva decât să legiferăm acest principiu, dar nu al nondiscriminării, ci opusul lui - discriminarea - într-un articol care vizează chiar Legea electorală.

În al doilea rând, aş vrea să vă atrag atenţia că tot aici este lezat şi unul dintre cele mai importante drepturi ale omului, şi anume dreptul la asociere. "Numărul membrilor nu poate fi mai mic de 15% din numărul total al cetăţenilor care la ultimul recensământ s-au declarat ca aparţinând minorităţii respective."

Când se referă la numărul membrilor, este vorba de organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care se regăsesc ca atare într-o organizaţie.

Dacă noi punem 15%, asta înseamnă că nu pot să formeze organizaţii, aşa cum prevăd drepturile omului, cei care sunt într-un număr de la trei în sus.

Vă aduc aminte că noi am mai făcut o asemenea greşeală şi am încălcat drepturile omului privind dreptul la asociere şi în Legea partidelor. Poate că nu ar fi cazul să facem a doua oară această greşeală.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Szilagyi şi al doamnei deputat Mona Muscă de la poz.10, cu privire la alin.2 al art.7.

Cine este pentru? 9 voturi pentru.

Abţineri? Nici o abţinere.

Împotrivă? Marea majoritate împotrivă.

Dacă la amendamentele de la pct.11 şi 12 doreşte cineva să intervină.

Domnul deputat Toro Tiberiu.

Domnul Toro Tiberiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Aţi votat împotriva eliminării alin.2 din art.7, mai înainte. V-aş propune, totuşi, pe baza argumentelor pe care le-aţi auzit mai înainte de la distinşii noştri colegi, doamna Mona Muscă şi domnul Szilágyi, care cred că sunt valabile, o reformulare a acestui alin.2 al art.7. Găsiţi formularea la poziţia 11, la amendamentele respinse.

Motivaţia propunerii mele de reformulare. Prima motivaţie ar fi necesitatea eliminării sintagmei "reprezentate în Parlament", tocmai pentru a elimina amendamentul discriminatoriu nejustificat pentru acele organizaţii care actualmente nu au reprezentare parlamentară, dar, totuşi, pot să aibă reprezentativitate în sânul comunităţilor naţionale minoritare respective. Al doilea argument pentru reformulare ar fi ajustarea, armonizarea acestei impuneri din Legea alegerilor, din Legea electorală, cu Legea partidelor, ca să eliminăm tratamentul discriminatoriu al organizaţiilor minoritare faţă de partidele care participă la alegeri. Din acest motiv şi prin acel calcul pe care l-a făcut colegul meu mai înainte, domnul Szilgáyi Szolt, având în vedere că, pentru partide politice, este necesar un număr minim de 25.000 de membri pentru a se constitui, ceea ce, raportat la întreaga populaţie a României, abia depăşeşte 0,1% din populaţie, eu propun ca acest prag să fie de 1% pentru organizaţiile minorităţilor naţionale, deci este cu aproape un ordin de mărime mai mare decât acel 0,1‰, totuşi cred că este suficient pentru a justifica acel tratament preferenţial despre care vom vorbi la art.93, când este vorba de redistribuirea mandatelor.

În consecinţă, supun atenţiei dumneavoastră textul reformulat împreună cu colegii mei Kovacs şi Vekov: "Pot depune candidaturi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale legal constituite care prezintă, la Biroul Electoral Central, lista cu membrii acestora. Numărul membrilor nu poate fi mai mic de 1% din numărul total al cetăţenilor care, la ultimul recensământ, s-au declarat ca aparţinând minorităţii respective, dar cel puţin 100". Dacă studiaţi acel tabel al datelor de recensământ pentru minorităţile naţionale, respectiv la numărul de voturi primite de aceste organizaţii la alegerile din 2000, veţi vedea justificat acest amendament şi prin aceste cifre.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră, stimaţi colegi, amendamentul 11 al domnului deputat Toro Tiberiu.

Cine este pentru? 5 voturi pentru.

Abţineri? 1 abţinere.

Împotrivă? Marea majoritate împotrivă.

Amendamentul a fost respins.

La art.7 alin.2, dacă mai este susţinut amendamentul de domnul Radan? Nu.

Art.13. Domnul deputat Szilágyi.

Domnul Szilágyi Zsolt:

Acest articol stabileşte strângerea numărului de 25.000 de semnături din 15 judeţe şi Bucureşti, dar nu mai puţin de 300 de persoane pentru fiecare dintre aceste judeţe. Eu am crezut că vorbim despre Legea alegerilor locale. De unde acest număr de 15 judeţe, de unde municipiul Bucureşti? Este absolut nefavorabil, pentru cele mai multe minorităţi. Dată fiind structura aşezării minorităţilor respective, cele mai multe minorităţi nu sunt reprezentate în Bucureşti. Cele mai multe minorităţi din România nu au o dispersie pe 15 judeţe.

Aşa cum v-am spus şi la procent, minorităţile au nevoie de 15%, pe când partidele româneşti au nevoie de 0,2%, la semnături, dar aici, la cifră, s-a argumentat mai demult că cifra de 25.000 a fost preluată din Legea partidelor.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, condiţia aceea pentru partidele politice nu e o condiţie pentru partidele româneşti, ci pentru toate partidele politice, inclusiv al dumneavoastră.

Domnul Szilágyi Zsolt:

Domnule preşedinte,

Eu am întrebat membrii comisiei de unde a apărut, din senin, această cifră de 25.000? De ce nu 2.500, de ce nu 250.000? De unde a apărut? Din Legea partidelor, ăsta a fost răspunsul şi îmi confirmă şi domnul preşedinte Hrebenciuc. Vă aduceţi aminte că Legea partidelor a fost retrimisă de Cotroceni, de domnul preşedinte Ion Iliescu, tocmai din cauză că iniţial Parlamentul a stabilit ca numărul minim de semnături trebuie să fie 50.000. În final am decis la 25.000.

Care este situaţia în Europa? Rusia are 10.000, cu o populaţie de 5 ori mai mare ca România; Kazahstanul are 50.000, singura ţară din zona euroasiatică şi între aceste două niveluri, deci între Rusia şi Kazahstan se situează România. Media ţărilor din Uniunea Europeană este de 100, 200 maximum 5.000 de semnături.

Domnilor, să nu confundăm un lucru: reprezentativitatea dată prin colectarea voturilor şi posibilitatea de a depune o listă. Se pare că se confundă acest lucru.

În final, aş dori să vă dau un scurt citat din scrisoarea semnată de mai multe organizaţii ale societăţii civile: "Caracterul prohibitiv al celorlalte condiţii suplimentare pentru cetăţenii aparţinând minorităţilor romă şi maghiară, fiindcă acest articol se referă la aceste două comunităţi, minorităţi la care 15% înseamnă mai mult de 25.000, organizaţiile acestor cetăţeni care nu sunt sau nu au fost prezente în Parlament trebuie să prezinte listă de membri fondatori care să cuprindă cel puţin 25.000 de persoane domiciliate în cel puţin 15 judeţe ale ţării şi municipiul Bucureşti, dar nu mai puţin de 300 de persoane din fiecare din aceste judeţe şi municipiul Bucureşti". Nu există nici un argument obiectiv în favoarea acestor amendamente, mai ales în circumstanţele avute de legea analizată, alegerile locale. Susţin, deci, eliminarea acestui articol.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră, stimaţi colegi, amendamentul domnului Szilágyi respins de dumneavoastră.

Cine este pentru? 5 voturi pentru.

Abţineri? 3 abţineri.

Împotrivă? Evident, marea majoritate a celor prezenţi.

Stimaţi colegi,

Amendamentele 15 şi 16 sunt subsecvente celor pe care le-am...

La care vă referiţi...? (I se adresează domnului deputat Toro Tiberiu) A fost deja respins celălalt şi este subsecvent acestuia, nu putem să votăm împotriva a ceea ce am votat deja.

Poftiţi.

Domnul Toro Tiberiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Să vă referiţi exact la punctul din raport.

Domnul Toro Tiberiu:

Exact la poziţia 14, există amendamentul depus împreună cu cu colegii Kovacs şi Vekov.

Dacă dumneavoastră aţi respins eliminarea acestui alin.3 al art.7, eu, prin acest amendament, propun reformularea pe baza aceleiaşi logici, făcând armonizarea cu Legea partidelor şi eliminând tendinţa de discriminare care există prin impunerea textului care se regăseşte în raport. Pe baza acestui amendament, propun reducerea numărului de 25.000 la 3.000 de persoane ale minorităţii respective, ca să fie valabil acest amendament, pe de o parte, pe de altă parte, prin acest amendament, încerc să fac o reglementare a numărului de judeţe din care trebuie să se strângă aceste semnături.

În Legea partidelor se impune un număr care corespunde cam la 40% din numărul total al judeţelor României. Pe baza acesteia, eu folosesc acest procent de 40% şi pentru organizaţia minorităţilor naţionale. Deci textul propus sună astfel: "Dacă numărul membrilor necesari pentru îndeplinirea condiţiilor prevăzute în alin.2 este mai mare de 3.000 de persoane, lista membrilor trebuie să cuprindă cel puţin 3.000 de persoane domiciliate într-un număr de cel puţin atâtea judeţe", subliniez, "care corespunde cu 40% din numărul judeţelor în care minoritatea în cauză are o prezenţă semnificativă, dar nu mai puţin de 100 de persoane în fiecare din aceste judeţe. Se consideră prezenţă semnificativă a unei minorităţi naţionale într-un judeţ dacă aici domiciliază cel puţin 1.500 de persoane aparţinând minorităţii în cauză".

Vă rog frumos să vă gândiţi la importanţa reglementării în acest mod şi să votaţi pentru acest amendament.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră, stimaţi colegi, amendamentul domnului Toro Tibor.

Cine este pentru? 5 voturi pentru.

Abţineri? 8 abţineri.

Împotrivă? Marea majoritate împotrivă, amendamentul respins.

La amendamentul 16, stimaţi colegi, domnul Radan nu mai susţine amendamentul.

17, 18? La amendamentul 17? Nu-l susţine.

La amendamentul 18? Domnul Zgonea.

Domnul Valeriu Zgonea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În consens cu discuţiile care au fost în Comisia electorală şi cu acceptul colegilor din celelalte grupuri parlamentare, vă propunem ca, în cel puţin 50 de zile înaintea votării, să se stabilească data alegerilor de către Guvern, prin hotărâre.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Aţi ascultat punctul de vedere al comisiei.

Supun votului dumneavoastră amendamentul 18 reformulat. Deci data alegerilor se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, cu cel puţin 50 de zile înaintea votării.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri? Mulţumesc.

Domnul deputat Acsinte Gaspar doreşte să facă o intervenţie.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Având în vedere că unele dintre termenele în cadrul cărora trebuie să se efectueze o serie de operaţiuni electorale au fost calculate prin raportare la 60 de zile şi acum, întrucât s-a redus la 50 de zile, data alegerilor să se stabilească cu cel puţin 50 de zile înainte, să fiţi de acord ca, în unele cazuri, unde va fi nevoie, să corelăm, prin raportare la 50 de zile, unele termene din cuprinsul legii.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

E o operaţiune firească, totuşi supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Unanimitate.

De la amendamentul 19 la 26, dacă sunt colegi care doresc să susţină amendamentele?

Domnul Anghel Stanciu (din loja comisiei):

26 inclusiv?

Domnul Valer Dorneanu:

Inclusiv.

Domnul Anghel Stanciu are cuvântul la "inclusiv", adică la 26.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

La poziţia 26, am făcut un amendament. Acest amendament încearcă, sub o formă elegantă, să excludă posibilitatea ca, după alegeri, partidele care s-ar putea să nu câştige să acuze de fraudă partidul care a organizat alegerile. Există un sentiment intrinsec la cei care pierd, că pierd nu din cauza lor, ci din cauza celorlalţi care au băgat mâna în urna cu voturi. De aceea aceste fraze premergătoare procesului de vot trebuie privite cu foarte mare atenţie, şi nu ca o încercare a unora sau altora de a arunca anatema asupra organizatorilor.

În consecinţă, la acest articol, este vorba de stabilirea preşedinţilor secţiilor, circumscripţiilor de votare, deci birourilor respective, încadrarea acestora cu jurişti. În prima fază, ei sunt desemnaţi de preşedintele tribunalului. În cea de a doua fază, ceilalţi jurişti care nu sunt în cadrul autorităţilor judecătoreşti sunt stabiliţi de către prefect. Or, prefectul, până va deveni înalt funcţionar public, el este, totuşi, reprezentantul Guvernului în teritoriu şi este cel care organizează, pentru toate formaţiunile, dar în special pentru cele de guvernământ, alegerile şi s-ar putea să primească mesaje suplimentare să câştige alegerile, că, altfel, nu mai pupă prefectura. Deci, pe de o parte, am vrea ca acest prefect să fie scos de sub posibile acuzaţii, pe de altă parte să-l scoatem de sub posibile presiuni. Şi, ca urmare, toată această chestiune a desemnării preşedinţilor secţiilor de votare, birourilor de circumscripţie ş.a.m.d. să fie sub jurisdicţia preşedintelui de tribunal. Dacă acceptăm, la poziţia 26, acest lucru, pe cale de consecinţă, mai sunt câteva articole pe care nu le mai susţin, evident, dar la care s-ar face modificarea, aşa cum specifica şi domnul ministru Gaspar, o chestiune de corelare.

Închei cerându-vă, domnilor preşedinţi, să eliberaţi prefecţii de o sarcină ingrată, prin prisma desemnării, zic unii partizană, a preşedinţilor secţiilor de votare şi birourilor electorale, să lăsăm o persoană neangajată politic, preşedintele tribunalului, să administreze, să gestioneze această primă etapă a procesului electoral.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Din partea comisiei, dacă doreşte cineva să intervină? Comisia îşi menţine punctul de vedere.

Supun, în aceste condiţii, votului dumneavoastră amendamentul 26 al domnului preşedinte al Comisiei de învăţământ Anghel Stanciu.

Cine este pentru? Domnule Anghel Stanciu, vă rog să luaţi loc, pentru a nu influenţa votul! (Domnul deputat Anghel Stanciu discuta stând în picioare, în loja comisiei) 15 voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Împotrivă? Marea majoritate a celor prezenţi este împotrivă. Amendamentul a fost respins.

Pct. 27 - 3l, inclusiv. Nu sunt intervenţii.

Pct. 32 până la 34. Nu sunt.

Pct. 35. Domnul Onisei. Vă rog să precizaţi la care doriţi să interveniţi. Probabil chiar la 35.

Domnul Ioan Onisei:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La punctele 30 şi 31, la punctul 30, îndeosebi, noi vă propunem ca pe acea listă, din care, eventual, pot să provină preşedinţii sau locţiitorii acestora de birourile electorale, de circumscripţie, să nu facă parte funcţionarii publici de la autorităţile administraţiei publice locale, consilii locale, consilii judeţene, prefecturi ş.a.m.d., din două raţiuni. Prima: este periculos pentru un funcţionar public să fie angajat în procesul electoral. Situaţia de la referendum a demonstrat faptul că un funcţionar public poate fi supus presiunilor şi obligat să încalce legea, în cazul referendumului, atunci când a fost vorba de urnele mobile. Aşadar, încercăm o protecţie a corpului funcţionarilor publici. Pe de altă parte, un funcţionar public dintr-o autoritate a administraţiei publice locale pentru care se organizează alegeri, poate, vrând - nevrând, să fie bănuit de subiectivism sau să fie supus unor presiuni, pentru că şeful administrativ fiind primarul, eventual acel primar candidează din nou şi atunci funcţionarul public se află în situaţia de a încerca să arbitreze un proces electoral în care este implicat şeful lui ierarhic.

Pentru aceste motive, eu cred că este raţional, din partea noastră, să adoptăm acest amendament şi să protejăm corpul funcţionarilor publici de eventualele presiuni politice şi eventualele încălcări ale legii, unele dintre ele constituie infracţiuni, la care s-ar putea să fie siliţi.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Anghel Stanciu.

Vorbiţi în numele comisiei?

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte, nu. Vorbesc în numele formaţiunii pe care, cu cinste, o reprezint în această interesantă dezbatere de un nivel elevat.

Domnule preşedinte,

Domnul deputat Onisei a prezentat latura teoretică a problemei foarte bine. Latura practică este că primarul, care este din nou candidat, îşi pune oamenii lui din primărie şi evident că le atrage foarte discret atenţia că nu mai au ce să caute acolo dacă nu iese primar. Deci cam asta e situaţia. Şi, atunci, nu putem lăsa nişte distinşi funcţionari publici la mâna unui primar care, la rândul său, este la mâna unui preşedinte de judeţ, a unui preşedinte al consiliului judeţean sau a unui prefect care, la rândul său, este la mâna lungă de sus şi transformăm aceste alegeri, iată, de sus până jos, într-o mânăreală, ceea ce nu cred că e posibil într-o democraţie consolidată. (Amuzament în toată sala)

Domnul Valer Dorneanu:

Expresia asta nu prea e elevată, cum aţi spus dumneavoastră la început.

Poate căutaţi una mai elevată.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte, expresia asta am găsit-o de la domnul Hrebenciuc, până aici, era pe jos. Şi am ridicat-o şi se potriveşte.

Domnul Valer Dorneanu:

Ridicaţi lucruri care vi se potrivesc şi dumneavoastră, nu "mânăreli"!

Domnul Anghel Stanciu:

Văd că vi s-a făcut dor de acest microfon. Vreţi să coborâţi? Rămâneţi la înălţimea aceea, vă stă mai bine!

Noi vă propuneam, evident, din grijă pentru funcţionarul public, pe care încercăm să-l scoatem din zona corupţiei, inclusiv politice, să nu-l mai obosim să stea şi la Secţia de votare. Şi sunt convins, privind figurile inteligente ale colegilor noştri de la PSD, că, de data asta, vor vota cu toată dragostea pentru amendament.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Colegul nostru s-a referit la figurile inteligente de la PSD, nu pentru că peremiştii nu ar fi inteligenţi, dar nu prea îi vede prin sală şi de aceea. (Râsete)

Comisia îşi menţine punctul de vedere, îl aveţi foarte dezvoltat aici.

Supun votului dumneavoastră amendamentul 35 al domnului deputat Ioan Onisei.

Cine este pentru? 32 de voturi pentru.

Împotrivă?

Pentru că scorul celor pentru este destul de mare, vă rog să rămâneţi cu mâinile ridicate pentru a putea număra voturile împotrivă.

120 voturi împotrivă.

Abţineri? 4 abţineri.

Amendamentul a fost respins cu 120 împotrivă, 32 pentru, 4 abţineri.

Stimaţi colegi prezenţi în sală, sau prezenţi pe culoare, sau prezenţi în alte locuri, noi absenţi nu avem, după cum bine ştiţi, vă anunţ că Biroul permanent împreună cu Comitetul ordinii de zi au stabilit program de lucru pentru astăzi până la dezbaterea şi votarea legii. O să propun votarea legii prin vot nominal, pentru că e o lege foarte importantă pentru electoratul care ne votează, deci şi pentru dumneavoastră, încât vă rog să le comunicaţi tuturor colegilor dumneavoastră să fie prezenţi în sală.

Mulţumesc.

Pct. 36 - 40. Domnul deputat Neacşu.

Domnul Ilie Neacşu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este vorba de chiar punctul 36 şi mai explicit e vorba art.51 alin.8. Despre acest articol vorbeam mai devreme, că este în opoziţie...

Domnul Valer Dorneanu:

Avem o mică problemă. Amendamentul 36 este amendamentul domnului Eugen Pleşa, dacă la ăsta vă referiţi.

Domnul Ilie Neacşu:

E la respinse, la punctul 36, art.51 alin.8, domnule preşedinte, despre ăla vorbesc eu.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, nu. Suntem la capitolul "Amendamente respinse", la punctul 36, care e al domnului Eugen Pleşa şi dumnealui nu este aici...

Domnul Ilie Neacşu:

Îmi cer scuze, da.

Domnul Valer Dorneanu:

Încă o dată întreb: de la pct. 36 la 40, dacă sunt autorii prezenţi, ca să le susţină? Nu.

De la pct. 41 până la 47?

Domnule Boc, vă rog să precizaţi la care...

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte, 42 număr curent.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog. Deci la 41 nu avem.

Domnul Emil Boc:

La 42, domnule preşedinte, număr curent.

Partidul Democrat susţine următorul amendament: "Toate urnele de vot vor fi realizate din material transparent, astfel încât interiorul lor să fie vizibil din orice poziţie. Urnele şi ştampilele de vot vor fi realizate prin grija Guvernului şi distribuite în judeţe, cu 20 de zile înaintea datei alegerilor". Care este esenţa acestui amendament? Unu: transparenţa procesului votării este o chestiune de civilizaţie. În toate ţările democratice, după cum aţi putut observa, se practică urnele transparente. Numai în România mai avem aceste cutii închise, ceea ce demonstrează că, încă o dată, secretomania ne domină. Iar al doilea argument, ca urnele şi ştampilele de vot să fie realizate unitar, la nivel central, printr-o licitaţie cu strigare, licitaţie publică, ar reduce costurile electorale, ar reduce costurile legate de confecţionarea acestor materiale electorale, în condiţiile în care vă amintiţi foarte bine că la referendum, de exemplu, o ştampilă se fabrica cu 100 de lei într-o localitate, cu 1.000 de lei în altă localitate. Ar elimina aceste costuri disproporţionate şi ar fi, pentru banul public, o economie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Eugen Nicolăescu, în numele Partidului Naţional Liberal.

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

În susţinerea amendamentului colegului Boc, şi care considerăm că este absolut necesar. Deja, mergând prin ţară în ultimele săptămâni, lumea tot vorbeşte de faptul că se vor frauda alegerile, că se vor folosi urne cu fund dublu, că se vor folosi urne nu ştiu cum. De aceea, dacă chiar vrem să dăm dovadă de transparenţă şi să dăm dovadă de corectitudine în alegerile locale, haideţi să adoptăm acest amendament privind urne transparente, urne prin care să se vadă ce este înăuntru. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Anghel Stanciu, de data aceasta intervine în numele comisiei.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Este clar că nimeni din această sală nu doreşte un proces electoral fără o transparenţă maximă. Începând de la stânga, cu PRM-ul, şi terminând, evident, cu UDMR-ul, toţi dorim un proces electoral transparent. Ceea ce mă surprinde pe mine şi pe o parte a membrilor comisiei este că această transparenţă este coborâtă de la nivelul unui principiu, la nivelul unui material, adică transparenţa alegerilor înseamnă să facem urne transparente. Evident că putem interpreta şi aşa, dar atunci ne interesează numai faţada sau întreg procesul să fie transparent, plus că există materiale cu un anumit grad de opacitate. De aceea, cred că dacă acceptăm ideea că transparenţa înseamnă urne transparente, trebuie să completăm amendamentul şi cu gradul de transparenţă, pentru că altfel, s-ar putea ca în opacitatea noastră să nu vedem dincolo de urnă decât ceea ce vedem cu ochii, şi nu cu ochii minţii.

De aceea, în înţelepciunea sa, comisia a spus că nu-i bine să le facem pe toate transparente într-un singur loc şi cu ciubuc adjudecat. Şi să lăsăm ca până acuma, ca aceste umile urne, care au formă paralelipipedică şi o crăpătură, să fie executate la faţa locului şi sper că nu vor fi acestea singurele elemente care să împiedice transparenţa alegerilor, iar acolo unde cineva doreşte, poate să ia bolul pe care l-au avut colegii noştri şi să voteze în bucătărie, să vadă şi un vot transparent. Menţinem punctul de vedere. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Supun votului dumneavoastră, stimaţi colegi, amendamentul 42, al Partidului Democrat.

Cine este pentru? 28 de voturi pentru.

Împotrivă? 139 de voturi împotrivă, cum a precizat şi domnul Nicolăescu.

Abţineri? 2 abţineri.

Amendamentul a fost respins.

De la 43 până la 47, urmăresc paginile raportului ca să realizaţi de ce am ales aceste numere. Nu sunt intervenţii din partea iniţiatorilor. Domnul Neacşu la 45. Poftiţi. Este amendamentul dumneavoastră, sunteţi în deplin regulament.

Domnul Ilie Neacşu:

Domnule preşedinte,

Eu cred că în ultimul ceas, comisia poate să revină la articolul din lege pentru a se elimina discriminarea dintre partide şi pentru stabilirea obiectivă a numărului de ordine de pe buletinele de vot, şi amendamentul meu este şi scurt faţă de ceea ce se prevede în lege.

"Numărul de ordine de pe buletinele de vot care cuprind listele de candidaţi şi/sau candidaţi independenţi pentru consilieri, precum şi pentru primari, se stabileşte prin tragere la sorţi, efectuată de preşedintele Biroului electoral de circumscripţie judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti". Dacă lăsăm articolul din lege, pe plan sportiv s-ar traduce în felul următor. La o competiţie atletică n-au voie în prima linie să meargă decât campionii, ceilalţi sportivi trebuie să meargă cu câteva sute de metri înapoi şi sunt chipurile avantajaţi de faptul că unii sunt campioni şi alţii sunt dezavantajaţi, pentru că nu sunt campioni.

Eu cred că aici este vorba despre încălcarea spiritului democratic, despre discriminare, despre inegalitatea de şanse şi - dacă doriţi - eu l-aş ruga pe distinsul jurist Boc să spună de la acest microfon dacă acest articol din lege întruneşte criteriile democratice pe care ni le solicită Uniunea Europeană. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc. Domnul Boc nu se lasă provocat, aşa că supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Ilie Neacşu, de la pct. 45.

Cine este pentru? 4 voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Împotrivă?

Este evident, restul colegilor prezenţi sunt împotrivă, marea majoritate.

46-47, tot ale domnului Neacşu sunt, sunt legate, dacă doriţi să le menţineţi? Nu.

48 până la 54.

48, 49 - domnul deputat Onisei.

Domnul Ioan Onisei:

Stimaţi colegi,

Vă rog să urmăriţi poziţiile 48 şi 49, unde colegii mei din Partidul Democrat vă propun două variante în legătură cu imprimarea buletinelor de vot. Cum ştiţi, şi în legea acum în vigoare, această procedură este în sarcina Biroului electoral de circumscripţie judeţeană prin grija prefectului. Din păcate, au fost şi rămân mari suspiciuni în legătură cu felul în care se asigură imprimarea buletinelor de vot şi în sensul că această operaţiune este uneori încredinţată unor oameni care sunt implicaţi în procesul electoral sau unor clienţi politici sau economici, iar, pe de altă parte, prefectul riscă să îşi deterioreze imaginea, pentru că nu poate asigura corectitudinea şi transparenţa acestei operaţiuni.

Din aceste motive noi propunem ca încredinţarea spre tipografiere, spre imprimare a buletinelor de vot să se facă prin licitaţie şi în prezenţa membrilor Biroului electoral de circumscripţie judeţeană.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia îşi păstrează punctul de vedere. Supun votului dumneavoastră amendamentul 48 al domnului...

Cine este pentru amendamentul 48, susţinut de domnul deputat Onisei? 16 voturi pentru.

Abţineri? O abţinere.

Împotrivă?

Marea majoritate împotrivă.

Semnalez distinsului nostru coleg Chiliman, care stă în picioare, faptul că nu există voturi personale. Nu am spus dacă votaţi pentru domnul Onisei, ci dacă votaţi pentru amendamentul dânsului. Se votează amendamentele, nu persoanele.

49-54. Domnul deputat Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Mă aflu într-o gravă dilemă, şi atunci solicit ajutorul din partea colegilor mei de la Partidul Democrat, PNL, PSD şi UDMR spre a stabili dacă şi militarii sunt cetăţeni ai acestei ţări cu drepturi depline. Pentru că la poziţia 52 se spune că "Este interzisă organizarea acţiunilor de campanie electorală în unităţile militare".

Deci, pe aceşti cetăţeni cărora noi le încredinţăm practic viaţa noastră, pentru că ei ne apără de toate, inclusiv de terorism, îi lăsăm într-o gravă dezinformare. Şi ei se vor duce în localităţile de origine şi nu vor şti cum să distingă doctrina naţională de cea democrată, de cea social-democrată ş.a.m.d. De aceea, noi venim şi vă spunem. Sunt şi dânşii oameni, sunt şi dânşii cetăţeni ai acestei ţări şi au dreptul la informare. Ca atare, credem că este necesar, inclusiv să li se explice marile realizări ale guvernării, ca să voteze în cunoştinţă de cauză, şi ca atare, putem spune: în loc că "este interzisă", ci că "Militarii pot participa la întâlniri cu candidaţii în unităţile militare, în săli disponibile, amenajate în acest scop", în care, în esenţă, candidatul nu-i spune platforma lui ca atare, ci platforma generală a formaţiunii care va câştiga în final alegerile locale.

De aceea, vă rog votaţi cu aceşti tineri şi repuneţi-i în drepturile cetăţeneşti, pentru că altfel îi vitregiţi. Este o discriminare care s-ar putea să ajungă domnilor, la Consiliul Europei, şi noi nu vrem acest lucru. Vă mulţumim.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Boc, din partea comisiei.

Domnul Emil Boc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Distinsul coleg şi deputat Stanciu spunea la o intervenţie trecută că, prin amendamentul propus, am coborât transparenţa de la principiu la material. Prin amendamentul de data aceasta propus de domnul profesor Stanciu, domnia sa încearcă să ridice un interes de partid la rang de principiu legal, şi anume: informarea militarilor să fie ridicată din partid, să fie făcută în unităţi militare. Informarea militarilor din PRM se poate face şi în afara unităţilor militare, deci, nu este o problemă, domnule deputat.

Trecând acum la registru serios, acest text este corelat cu altă prevedere legală care spune că militarii votează în localitatea de domiciliu, în limita regulamentelor militare. Asta ce înseamnă? Că militarii care îşi desfăşoară stagiul militar într-o altă localitate decât cea de domiciliu, ei nu votează acolo şi, în aceste condiţii, nu se justifică sub nici un aspect desfăşurări de acţiuni de campanie electorală în interiorul unităţilor militare, ca să nu mai vorbim de faptul că, prin esenţă, activitatea militară trebuie să fie ferită de orice fel de ingerinţă politică, de orice fel de campanie electorală, ori de care ar fi ea.

Deci, iată de ce considerăm că acest amendament nu poate fi acceptat de către comisie şi că informarea militarilor din partid se poate realiza şi pe alte canale. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Anghel Stanciu, de la poziţia 52.

Cine este pentru? 19 voturi pentru.

Împotrivă? 145 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Amendamentul a fost respins. Este o abţinere. Scuzaţi! Vă rog să vă manifestaţi votul în timp util.

De la 53 până la 57. Nu există intervenţii.

De la 58 până la 64, nu mai sunt intervenţii.

De la 65 până la 70. Nu sunt intervenţii.

De la 71 până la 81. Domnul Stanciu. V-am mai rugat eu o dată să nu mergeţi cu viteza "încetişor", practicabilă la dumneavoastră.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Mai zilele trecute, în presa neticăloşită, a apărut un anunţ interesant. La Sinaia, un grup de partide şi chiar partiduleţe, au semnat un protocol, un protocol prin care se angajau ferm, şi aş spune chiar nobil, să desfăşoare o campanie civilizată, fără elemente care să umbrească dezbaterea reală de idei şi să intre în domeniul circului, care poate fi mai atractiv la televizor, fără bilet.

De aceea, cred că art.70 alin.4 de la poziţia 69 a fost impus într-un moment de rătăcire, pentru că altfel, a accepta, şi domnul deputat Sassu ştie foarte bine, că a făcut şi face parte din această foarte interesantă comisie care are în directă coordonare CNA-ul, că a admite, "în preziua votării", deci, se votează după toate datele duminică, pentru că bănuiesc că ultimele sondaje nu vor indica că o anumită formaţiune nu ajunge la majoritate, să dea două zile de vot.

Deci, în preziua votării, adică sâmbătă, trebuie să se prevadă în program, imediat după emisiunea informativă de seară, deci, după ora 19,00, sâmbătă după ora 19,00, un spaţiu de emisie pentru difuzarea rectificărilor şi a replicilor ca urmare a sesizărilor care se referă la emisiunile difuzate în ultima zi de campanie.

Păi, stimaţi colegi, era să zic tovarăşi, păi, dacă ne-am angajat că nu facem atacuri, nu facem cutare, pe cale de consecinţă nu avem nici rectificări, iar dacă le facem, păi, în penultima zi, sâmbătă la ora 19,00, păi, vă daţi seama, după emisiunea informativă ce va fi acolo? Ce bălăcăreală în toată regula, de le piere cheful alegătorilor să mai vină să ne dea votul. Şi eu spun că nu are sens să sugerăm că pot fi şi acţiuni din acestea care să necesite rectificări şi dreptul la replică. Nu a mai fost în nici o campanie aşa ceva.

Ca atare, noi ne asociem celor care au semnat declaraţia de la Sinaia că nu vom face o campanie sub aspect necivilizat, ci o campanie pe idei, pe programe, pe soluţii, pozitivă şi, ca atare, nu avem nevoie de aceste replici şi de acest articol. Votaţi-l cu toată inima să fie eliminat! "Ce se taie, nu se fluieră", spune o veche zicală, dar aici chiar merită fluierat. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Onisei. Vorbiţi în numele comisiei sau al dumneavoastră personal?

Domnul Ioan Onisei:

De data aceasta vorbesc în numele comisiei şi vreau să amintesc distinşilor noştri colegi faptul că dreptul la replică şi la rectificare este un drept care este prevăzut inclusiv în Directiva Uniunii Europene cu privire la televiziunea transfrontieră, directivă care a stat la baza Legii audiovizualului în vigoare la noi, şi acest drept trebuie să rămână.

Sigur, este de sperat că, în ultima zi de campanie, nimeni, este de sperat, repet, nimeni nu o să insulte, nu o să calomnieze, dar dacă lucrul acesta se întâmplă, este normal ca persoana insultată sau calomniată să aibă dreptul să replice.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu mai sunt intervenţii. Supun votului dumneavoastră amendamentul 69, al domnului deputat Anghel Stanciu.

Cine este pentru? 21 de voturi pentru amendament.

Împotrivă? 145 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Amendamentul a fost respins cu acest scor.

De la 70 la 73 dacă există intervenţii? Domnul deputat Stroe.

Domnul Radu Stroe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am depus un amendament la art.83 alin.2 prin care intenţionam să...

Domnul Valer Dorneanu:

La pct.73 din raport.

Domnul Radu Stroe:

Pct.73, îmi cer scuze, da, prin care aş fi dorit ca persoana care are dificultăţi la exercitarea votului, să poată face apel la o altă persoană care se află în cadrul secţiei de votare pentru a o ajuta la vot, dar acea persoană, în nici un caz să fie ori dintre membrii secţiei de votare, ori dintre candidaţii prezenţi în secţie. Am dorit în acest mod să prevenim orice fel de intenţie de a da un câştig de cauză unei părţi sau celeilalte părţi. Persoana respectivă să poată să-şi aleagă domnia sa dintre cei veniţi la vot o persoană oarecare, vecin, prieten, rudă care să o ajute să voteze.

Din acest punct de vedere, faţă de textul din proiectul de lege care a venit de la Senat, prin care nu se precizează faptul că persoana ce ar putea să ajute persoana aflată în imposibilitate de exercitare a votului să fie din cadrul membrilor secţiei sau din cadrul candidaţilor.

Vă mulţumesc. Şi insist pentru aprobarea acestui amendament. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Domnul Anghel Stanciu vorbeşte în numele comisiei? Vă rog.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat auditoriu,

Stimaţi membri ai comisiei,

Cunoaşteţi foarte bine că acest punct a fost intens dezbătut la lucrările comisiei noastre, pentru că el are o parte de adevăr, în sensul că cetăţeanul care nu-şi poate exercita dreptul de vot, este firesc şi normal ca cineva să-l însoţească în cabină şi să-l ajute.

Problema care se pune este cine îl însoţeşte. Îl însoţeşte reprezentantul PSD, înseamnă că îi spune să voteze candidatul PSD; îl însoţeşte candidatul PNL, înseamnă că s-ar putea să voteze candidatul PD; că dânşii sunt în alianţă. Şi atunci, s-a venit cu această idee interesantă ca să-l însoţească unul dintre cetăţeni aflaţi în cadrul secţiei, dar să nu fie nici unul din birou, nici preşedintele, care este neutru, teoretic, nu? şi vicepreşedintele ar trebui să fie neutru politic şi nici unul din ceilalţi 5-7 membri ai comisiei.

Comisia a fost înclinată să dea dreptate, pentru că evident, un raţionament cu o anumită logică captează audienţa celor care raţionează şi au logică în gândirea lor. Chestiunea care ne-a încurcat pe noi, membrii comisiei, şi nu i-am găsit o rezolvare şi poate distinşii colegi o găsesc în momentul de faţă, a fost aceea când un distins cetăţean cu drept de vot se nimereşte a fi ultimul venit la secţia respectivă şi nu mai sunt decât membrii comisiei, reprezentanţii partidelor, preşedintele şi vicepreşedintele.

De unde îl ia pe cel care trebuie să-l ajute să voteze? Pentru că nu mai are. Şi atunci, sunt două variante, vine cu el de acasă în sac sau apelează la unul. Poţi să-l lipseşti de dreptul lui de vot? Asta-i infracţiune. De aceea, între cele două rele, de a lipsi un cetăţean, şi nu contează numărul, ci gestul politic ca atare, de dreptul lui fundamental al democraţiei de a vota, şi a culege 2-3 voturi de către cei care ar putea să-i îndrume fals vizavi de o opţiune, înşelându-i vigilenţa cetăţeanului, între cele două rele, noi am ales-o pe cea care o găsiţi în text şi pe care votaţi-o fără nici un fel de reţinere. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc colegului nostru care a povestit în stilul lui Creangă, eu, ca să fac o deducţie logică, presupun că pleacă la 12,00 cu trenul, nu pleacă acuma cu avionul.

Domnul Radu Stroe:

A încercat domnul Stanciu să fie convingător.

Domnule Stanciu, aţi rămas ancorat în vechea perioadă, când legile nu reglementau chestiunile de maximă generalitate, ci chestiunile specifice. Dumneavoastră puneţi textul acesta al legii sub eventuala posibilitate că individul va fi ultimul acolo. Nu va vota ăla şi cu asta ce-i?

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Radu Stroe, de la poziţia 73.

Cine este pentru? 14 voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Împotrivă? Marea majoritate împotrivă.

Amendamentul respins.

La poziţia 70 revin. Domnul deputat Onisei avea un amendament respins.

Domnul Ioan Onisei:

Stimaţi colegi,

Vă rog să observaţi poziţia 70, domnul Radu Stroe mi-a luat-o puţin înainte, dar bine a făcut poate.

Prin amendamentul propus de noi, intenţionăm interzicerea utilizării în perioada campaniei electorale, a logisticii de la autorităţile administraţiei publice centrale şi locale şi, de asemenea, participarea în acest sens în campania electorală, în acţiunile de campanie, a funcţionarilor publici de la autorităţile administraţiei publice locale, servicii ministeriale deconcentrate, aparatul prefectului.

Vrem să introducem prin acest amendament corectitudine, ordine şi condiţii echitabile în cursa electorală. Sunt nevoit să vă aduc aminte - şi este o realitate pe care trebuie să o recunoaşteţi - că inclusiv în alegerile locale parţiale, care au avut loc în această perioadă, fie pentru consilii locale care nu mai erau complete, fie pentru primari care, din varii motive, nu au mai rămas în funcţie, puterea locală, ca şi puterea centrală a angajat resurse materiale şi personal de la autorităţile administraţiei publice locale sau centrale, ceea ce este, la rigoare, cu totul ilegal.

Cred că ar trebui să instituim şi aici corectitudine şi de aceea vă rog să votaţi acest amendament.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Nicolăescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Cred că ar trebui să facem uz de sinceritate cu noi înşine. Şi spun acest lucru, pentru că domnul Onisei spunea că la alegerile locale parţiale au fost asemenea cazuri. Toţi dintre noi care am fost în alegerile locale parţiale ştim că au fost asemenea cazuri. Şi dacă acum sunt alegeri generale locale, atunci aceste cazuri se vor înmulţi. Dacă vrem să fim sinceri cu noi şi chiar vrem să dăm un semnal că respectăm serviciile publice descentralizate, că nu le utilizăm sub nici o formă în campania electorală, atunci trebuie, cred eu, să acceptăm acest amendament.

În acelaşi timp, în campania electorală pentru alegeri parţiale locale erau şefii serviciilor descentralizate, cu maşinile instituţiilor respective. La instituţiile respective se făceau fel şi fel de materiale, de documente. Acest lucru este deja ştiut. L-a scris presa, l-am spus noi, opoziţia. Haideţi, şi Puterea astăzi să recunoască că doreşte să facă ceva bine şi că doreşte să elimine asemenea suspiciuni, prin aprobarea acestui amendament.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia îşi menţine punctul de vedere.

Domnul Oltean. Sunteţi şi iniţiator şi reprezentantul unui partid.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Este pentru prima dată când în Legea alegerilor locale se încearcă să se introducă o asemenea prevedere, o asemenea normă cu caracter imperativ, care să creeze - cel puţin în aparenţă, dacă nu şi în profunzime - impresia că instituţiile statului nu sunt antamate în activitatea de campanie electorală, în sprijinul acelora care se află la putere, la momentul respectiv.

Amendamentul este respins cu o motivaţie care nu este deloc pertinentă. Toată lumea recunoaşte şi ştie că cei care se află la putere au tendinţa de a utiliza logistica din cadrul instituţiilor publice, din cadrul serviciilor descentralizate, să utilizeze personalul aflat sub autoritatea lor, în susţinerea propriilor candidaţi la funcţiile de autoritate publică locală, primari şi consilieri locali, sau consilieri judeţeni.

Mi se pare nefiresc ca personalul unor asemenea instituţii să fie antrenat doar într-o activitate electorală, în vederea susţinerii unor candidaţi vremelnic aflaţi la putere. Nu mai pun la îndoială faptul că aceşti salariaţi ar putea fi puşi în dificultate, în situaţia în care alegerile locale din circumscripţia respectivă ar putea fi câştigate de către un alt candidat, împotriva căruia acestea s-au angajat în campania electorală.

Toate normele legale, inclusiv în dogmele constituţionale, se prevede în mod expres că instituţiile statului, serviciile descentralizate sunt instituţii apolitice. Se prevede în mod expres că funcţionarii publici nu pot să deţină funcţii cu caracter politic şi nu se pot antrena în susţinerea unei formaţiuni politice, că n-au voie să exprime păreri de natură politică.

Acest amendament vine în sprijinul unor asemenea prevederi şi vine să pună, dacă vreţi, sub o anumită securitate pe toţi acei care nu ar dori să se implice într-o asemenea activitate şi o fac doar ca să dea satisfacţie celor care se află la putere.

De aceea, domnule preşedinte, stimaţi colegi, îi rog pe cei prezenţi în sală să susţină acest amendament care se dovedeşte astăzi, mai mult decât oricând, ca a fi necesar.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Chiliman.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Onoraţi colegi,

Acest amendament are un tâlc al lui, care ar trebui corelat cu Legea finanţării partidelor politice.

Ştiţi că depăşirea sumelor prevăzute pentru campaniile electorale duce, ca sancţiune, la anularea mandatului câştigat. Or, toate aceste mijloace - logistica şi altele - folosite în campania electorală pot să fie contabilizate la sumele cheltuite în campanie de un anumit candidat şi pot să ducă, prin acest lucru, la depăşirea acelei sume. Şi Curtea de Conturi va stabili acest lucru, va aproxima sau, în fine, va evalua cheltuielile respective, le va adăuga şi s-ar putea ajunge la anularea anumitor mandate. Cred că este o prevedere care-i va feri pe anumiţi candidaţi şi formaţiunile care-i susţin să abuzeze de fapt, prin folosirea dotărilor respective în favoarea candidaţilor proprii, având posibilitatea să ordone acest lucru pe linie profesională, şi cred că acest amendament ar putea, prin adoptarea lui, să stopeze acest fenomen, ducând şi la o curăţire a vieţii politice.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Sassu, din partea Partidului Social Democrat.

Domnul Alexandru Sassu:

Doamnelor şi domnilor,

Eu vă rog să respingeţi acest amendament, ca fiind deosebit de periculos.

Este interzisă utilizarea, în perioada campaniei electorale, a logisticii şi aşa mai departe, dar nu se spune de către cine. Şi s-ar putea ca un şef de administraţie locală să interzică folosirea logisticii de către personalul său.

Al doilea alineat spune că este interzisă participarea la acţiuni organizate "în timpul campaniei electorale" - nu spune "la acţiuni de campanie electorală" - "a persoanelor ..." şi aşa mai departe. S-ar putea să nu se mai întâmple nimic în localitatea respectivă, pentru că cineva va interzice participarea respectivă.

Îmi pare rău, dar cele două alineate sunt prost scrise şi trebuie respinse. Dacă principiul este bun, ele sunt periculoase, aşa cum sunt.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul nr.70, cu privire la art.74¹ .

Cine este pentru? 16 voturi pentru.

Împotrivă?

Abţineri, dacă sunt? Marea majoritate împotrivă, nici o abţinere.

Amendamentul a fost respins.

De la amendamentul nr.74, până la amendamentul nr.77.

Domnul Leonăchescu.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Domnule preşedinte, la amendamentul nr.76, formulat de domnul deputat Adrian Moisoiu, care se referă la art.86 alin.1, avem propusă următoarea variantă: în prima parte, "După încheierea votării, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare procedează la ..." - şi noi aici propunem să introducem "sigilarea ştampilelor folosite, ..." şi textul continuă cu ceea ce era formulat anterior.

Facem această propunere, pentru că încheierea votării începe cu sigilarea ştampilei; este prima operaţie. Fiindcă, altfel, nu este încheiată votarea. Şi o ştampilă liberă, chiar dacă decretăm noi c-am încheiat votarea şi uşa, o ştampilă liberă poate să creeze mari probleme.

Asociaţi această prevedere pe care noi o propunem cu ceea ce am constatat în cadrul analizării, în cadrul comisiei de validare a alegerilor la unele secţii. Tot atunci s-a stins şi lumina - şi a durat ceva - şi au apărut mari distorsiuni.

De aceea, noi susţinem acest amendament. Este în beneficiul tuturor celor care gândesc desfăşurarea civilizată a alegerilor, la toate nivelurile.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Adrian Moisoiu, susţinut de colegul dumnealui, domnul Leonăchescu, respins de către comisie.

Cine este pentru? 25 de voturi pentru.

Abţineri? Nici o abţinere.

Împotrivă?

Evident, diferenţa este mare; marea majoritate - împotrivă.

Amendamentul a fost respins.

La amendamentul nr.75, domnul Pleşa.

Domnul Eugen Lucian Pleşa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Amendamentul meu s-a dorit o completare, o întregire a situaţiilor existente pentru persoanele care într-adevăr nu ştiu să scrie. De aceea, am introdus sintagma "prin orice mijloace de comunicare", raportându-mă la art.36 din Constituţie.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Comisia îşi menţine punctul de vedere de respingere a amendamentului.

Cine este pentru amendamentul domnului Pleşa? 12 voturi pentru.

Abţineri? Nici una.

Împotrivă? Marea majoritate a celor prezenţi - împotrivă.

Amendamentul a fost respins.

Amendamentul nr.77.

Domnul deputat Anghel Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Onorat auditoriu,

Suntem astăzi în faţa unei decizii, aş spune, capitale pentru viitorul democraţiei participative. Evident că, atunci când eşti pe cal, să nu te mai intereseze cine-i dă să mănânce, cine-l adapă, cine are grijă de el. Că de sus ai o privelişte, de jos - alta.

A accepta că putem încălca principiul de bază al democraţiei, conform căruia majoritatea dictează minorităţii - şi nu invers - înseamnă, de fapt, a face o acţiune nedemocratică prin ignorarea a secole de democraţii, când totdeauna cei mulţi au dispus şi cei puţini s-au supus. Iată că venim acum, după o experienţă eşuată, de la "referendum", pe care n-am pregătit-o noi în mod coerent şi suficient de bine prin mijloace logistice şi adecvate, să reparăm ceva ce nu-i de reparat. Din '90 până în prezent, alegerile erau validate dacă 50% plus un cetăţean, un umil cetăţean, se prezentau la vot. Acum, a rămas umilul cetăţean, dar cei 50% au fost daţi deoparte. Putem accepta? (Râsete) sunt de acord cu dumneavoastră că nu putem accepta. Pentru că atunci nu mai este autoritatea alesului. Nu mai este reprezentativitatea alesului. (Râsete) Şi, în consecinţă, propun să menţinem această prevedere, veche de când lumea, şi democraţia - şi care ne va aduce în stadiul ca noi, partidele, prin ceea ce facem, să atragem cetăţeanul la vot, şi nu să-l îndepărtăm.

Deci, renunţarea la acest articol înseamnă, de fapt, falimentul politicii partidelor româneşti, care îndepărtează cetăţeanul şi nu mai au încredere în ei şi se duc spre Biserică, spre Armată, spre regimuri din astea, autoritare. Să rămână 50% plus unu şi să mergem pe uliţe, pe străzi, din casă în casă şi să-i aducem la vot.

(Râsete, aplauze)

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte, constat cu plăcere că aveţi şi viteză de croazieră. Deci, vă rog şi chiar vă îndemn să folosiţi această viteză de la început, să nu începeţi cu viteza "pi loc" în intervenţiile dumneavoastră.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Stanciu, de la poz.77, cu privire la art.92.

Cine este pentru? 13 voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Împotrivă? Marea majoritate - împotrivă.

Amendamentul a fost respins.

De la poz.78 până la poz.84, dacă mai sunt intervenţii?

Domnul Tóro.

La poz.80 doreşte domnul Tóro să-şi susţină amendamentul, cu privire la art.93 alin.1.

Domnul Tóro Tiberiu:

Într-adevăr, pe poz.80 este înregistrat amendamentul care se referă la pragul electoral. Nu vreau să lungesc cuvântul. Pe scurt, propun reducerea pragului care este conţinut în varianta aprobată de comisie la 4%.

Este o variantă de compromis, o variantă optimizată. Am văzut că alţi colegi de-ai mei au propus reducerea la 3%.

Pe de o parte, pragul dă o anumită stabilitate activităţii autorităţilor locale. Totodată, introduce o anumită distorsiune între voinţa electoratului şi distribuţia mandatelor. Cifra de 4% ar putea fi acea valoare optimă care ar reduce efectul negativ al distorsiunii, respectiv ar da, totuşi, o stabilitate autorităţilor locale.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Comisia îşi menţine punctul de vedere.

Supun votului dumneavoastră amendamentul nr.80 al domnului Tóro Tiberiu.

Cine este pentru? 11 voturi pentru.

Abţineri? O abţinere.

Împotrivă? Marea majoritate împotrivă.

Amendamentul a fost respins.

De la amendamentul nr.81 la amendamentul nr.83.

Domnul deputat Buzatu.

Chiar la pct.81.

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Voi încerca să susţin un amendament care nu este prea bine privit, văd, de către majoritatea colegilor, despre care eu cred, în momentul acesta, că se înşeală, dar nu este o problemă. Pot să mă înşel şi eu.

Totuşi, din moment ce am făcut acest amendament, voi încerca să-l şi susţin, pornind de la motivarea pe care a dat-o comisia pentru respingerea acestui amendament.

Se spune acolo că adoptarea unui prag electoral la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale este discriminatoriu. Am stat multă vreme şi am meditat asupra acestei formulări, pentru că, pur şi simplu, eu am crezut că este o confuzie în rândul membrilor comisiei care s-au gândit că există fie cetăţenii dintr-un judeţ care candidează în alt judeţ - doresc să obţină locuri -, fie, s-ar putea, un fel de consiliu general al judeţelor - şi, atunci, cetăţenii dintr-un judeţ s-ar simţi discriminaţi faţă de cetăţenii din alt judeţ care ar avea alt prag electoral. Pentru că în mod cert coeficientul electoral este diferit în toate judeţele, chiar în condiţiile aplicării pragului de 5%.

Deci, cred că aceasta a fost numai o logică de oportunitate, adică de a găsi o explicaţie pentru respingere.

În orice caz, eu accept verdictul comisiei. Totuşi, aş dori să atrag atenţia comisiei şi-l rog şi pe domnul preşedinte al comisiei să se gândească la art.93 pct.3 alin.b), căruia îi voi da citire, şi dacă poate să găsească o soluţie pentru ultima propoziţie de la această literă - b).

Se vorbeşte aici de a doua etapă în care biroul electoral repartizează mandatele neatribuite. Se spune cum se procedează şi se precizează: "Mandatele neatribuite se repartizează partidelor în ordinea înscrierii acestora în tabel, câte unul pentru fiecare partid politic, alianţă politică sau alianţă electorală, până la epuizarea lor"; deci, până la epuizarea lor.

După aceasta, urmează o nouă propoziţie, care spune aşa: "Dacă nu se reuşeşte repartizarea tuturor mandatelor, operaţiunea se repetă până la epuizarea acestora". Păi, dacă s-a repartizat prima dată - "până la epuizarea acestora" - şi în mod evident nu mai există alt mandat, despre ce mandat este vorba? Poate sunt ceva mandate ascunse, despre care ştie comisia şi încă n-am aflat noi.

De aceea, noi am ruga comisia, poate va putea accepta eliminarea acestei ultime propoziţii din textul de la art.93 pct.3 lit.b), întrucât îmi dau seama că prima propunere nu va fi acceptată.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia, înţeleg că-şi păstrează punctul de vedere.

În aceste condiţii, supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Dumitru Buzatu, de la poz.81.

Cine este pentru? Un vot pentru.

Evident, insuficient.

Amendamentul a fost respins.

La poz.82, domnul Tóro doreşte să-şi susţină amendamentul cu privire la art.93 alin.3 lit.b).

Aveţi cuvântul.

Domnul Tóro Tiberiu:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Permiteţi-mi să prezint argumentele de la pct.82 şi pct.83 împreună, deoarece se şi leagă şi nu există alt amendament între cele două. Vă mulţumesc.

Aceste două articole, practic, se referă la acel procedeu prin care ultimul mandat se oferă organizaţiilor aparţinând minorităţilor naţionale, dacă satisfac anumite condiţii care sunt descrise în prezentul proiect.

Pe poz.82, practic, amendamentul nostru îşi propune, pe de o parte, să îmbunătăţească textul, să fie mai clar şi mai uşor aplicabil, pe de altă parte, se elimină o anumită discriminare.

Deci, pe poz.82 am propus să introducem sintagma "mai puţin unu la repartizarea mandatelor"; să fie clar că este vorba de un mandat care se pune la o parte, practic, pentru organizaţiile aparţinând minorităţilor naţionale.

La art.83 alin.4, practic, amendamentul nostru de la poz.83 se referă la eliminarea discriminării care apare în acest text propus de comisie.

Sintagma "alta decât cea maghiară", stimaţi colegi, apare, cred, pentru prima dată într-o lege din România şi aceasta ar sugera că o minoritate are un statut juridic special faţă de alte minorităţi.

Într-adevăr, există un grup al minorităţilor, alta decât cea maghiară, în Camera Deputaţilor, dar cred că acesta este singurul loc într-un act juridic unde apare această sintagmă, această separare, dat fiind faptul că, într-adevăr, comunitatea maghiară, prin UDMR, are un grup parlamentar propriu. Dar în nici o lege, în nici un act juridic, cred, cel puţin după cunoştinţele mele, n-a apărut această sintagmă - "alta decât cea maghiară". Mai mult, nici nu-şi are locul aici, pentru că, prin aceasta, ar produse o discriminare a minorităţii maghiare faţă de celelalte minorităţi care, în multe situaţii, în multe comunităţi, în multe unităţi administrativ-teritoriale, nu se deosebeşte prin numărul său, sau prin modul de organizare, faţă de celelalte minorităţi.

Deci, prin acest text propus de noi, de colegii mei Kovacs şi Vekov, vrem să eliminăm această sintagmă şi să propunem o formulare mai clară, prin care se oferă acest procedeu care, într-adevăr, dă un anumit avantaj - deşi nu prea mult - comunităţilor minoritare şi, totuşi, respectă legislaţia actuală.

Stimaţi colegi,

Propun să reflectaţi asupra celor spuse de mine şi să respingeţi forma actuală a articolului şi să fiţi pentru amendamentul nostru.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul nr.82, întâi.

Aţi ascultat argumentele colegului nostru.

Comisia îşi menţine punctul de vedere.

Cine este pentru? 3 voturi pentru.

Este evident, sunt absolut insuficiente.

Amendamentul a fost respins.

Amendamentul nr.83.

6 voturi pentru.

Evident, insuficiente.

Amendamentul a fost respins.

Amendamentul nr.84.

Domnul deputat Anghel Stanciu.

Dar, v-aş ruga să începeţi, cum v-am recomandat, cu viteza de croazieră, nu cu aceea de "pi loc".

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Şi eu, ca toţi colegii, la ora asta sunt flămând. Deci, nu-mi cereţi o accelerare a ritmului, pentru că, altfel, se va îngreuna înţelegerea procesului.

De aceea, poate, explic moldoveneşte, mai pe îndelete, aşa, că doar, doar, vom înţelege ceea ce ne cere Europa. Şi am să spun nu număr: 1201. Cine-şi mai aminteşte de acest număr? - Recomandarea Consiliului Europei, care poate fi privită într-un singur sens, cum au făcut colegii noştri de la UDMR şi de la celelalte minorităţi naţionale, sau poate fi privită în sens dublu, şi din partea românilor spre cealaltă zonă "minoritară". Şi am intrat în posesia unei interpretări din acest punct de vedere al Recomandării nr.1201, făcută de un distins coleg de-al nostru, Adrian Severin, şi pe care am s-o prezint la Legea alegerilor generale, în care se arată clar că şi populaţia majoritară aflată în minoritate într-o comunitate, şi ea trebuie protejată din punct de vedere lingvistic, din punct de vedere cultural, din punct de vedere al relaţiilor cu comunitatea majoritară locală.

În acest context, vin pentru prima dată şi fac un apel de susţinere din partea Grupului parlamentar al UDMR şi din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale spre a vedea dacă dânşii au deschidere cu dublu sens - sau doresc numai privilegii şi exclusivisme - pentru majoritate: să sprijine acest amendament, care este în oglindă faţă de ceea ce au propus dânşii, şi noi - cu generozitate, şi cu înţelegere şi cu aplecare spre fenomen - am acceptat în cadrul comisiei.

La art.93 alin.4 se precizează, "În cazul în care nici una din organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale alta decât cea maghiară nu a obţinut cel puţin un mandat, se atribuie un mandat de consilier, din cele rămase din prima etapă, organizaţiei care a întrunit pragul electoral şi a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate din toate aceste organizaţii".

Domnilor colegi,

Din acest text, noi am scos "organizaţia" şi am spus "partid sau alianţă". Atât, restul am păstrat. Şi se spune: "În localităţile în care românii se află în minoritate numerică şi nu au obţinut nici un mandat de consilier se atribuie un mandat de consilier din cele rămase din prima etapă acelui cetăţean român de naţionalitate română care a întrunit numărul cel mai mare de voturi, indiferent de lista partidului pentru care a candidat." Deci lista partidului care a obţinut cel mai mare număr de locuri în localitatea respectivă va fi câştigătoare şi va obţine un mandat de consilier, astfel încât în acel consiliu şi cetăţenii români din localitate să aibă o voce autorizată să le exprime interesele, aşa cum noi, în acest Parlament, am primit pe colegii noştri minoritari, aşa cum pentru prima dată, că n-a existat până acum, în comunităţile locale, în consilii am primit un minoritar, tocmai pentru a înlesni dialogul interetnic.

Privesc în sală şi văd ceea ce avem şi în România. Cetăţeni români de etnie română şi de alte etnii şi cred că acum este momentul ca Recomandarea 1201 să fie acceptată în substanţa ei adevărată. Să protejăm comunităţile, indiferent dacă sunt minoritare sau majoritare la nivel de ţară sau de comunitate. Sper că românii nu vor vota împotriva românilor şi sper că cetăţenii români de altă etnie vor fi cei care vor susţine acest amendament, pentru că altfel vom înţelege că nici dânşii nu reprezintă interesele comunităţilor lor, ci îşi reprezintă propriile lor interese, prin propria lor pungă, şi nu convingere.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Nemaifiind intervenţii, supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Anghel Stanciu de la poz.84.

Cine este pentru? 30 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 140 de voturi împotrivă.

Abţineri? Două abţineri.

Amendamentul a fost respins cu 140 de voturi contra, 30 pentru, două abţineri.

De la 85 până la 87?

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul deputat Magheru.

Domnul Paul Magheru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Susţin amendamentul colegului meu Adrian Moisoiu pentru că art.93 alin.5 îl pune pe operatorul în procesul electoral într-o situaţie de balotaj.

În aceste situaţii, de regulă, se introduc criterii de departajare. Criteriile de departajare sunt preferabile pentru că ele conţin condiţionări pertinente şi dacă se poate corecte. În faţa acestui argument, cred că soluţia ar fi mai bună decât tragere la sorţi, adică decât aleatorul.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, doriţi să vi-l însuşiţi şi pe cel de la 86? Vă rog, să-l susţineţi, dacă doriţi, pentru a câştiga timp.

Domnul Paul Magheru:

Dar aş vrea separat, dacă se poate, pentru că pe cel de la art.93 da, categoric îl susţin şi pe acela, dar criteriul pe care l-am avut în vedere este că se introduce mai multă echitate. Dar la primul, la 93, ţin mai mult, adică motivaţia mea personală cred că este în asentimentul, probabil, al tuturor celor prezenţi din sală.

Domnul Valer Dorneanu:

Înţeleg că nu susţineţi amendamentul 86.

Supun votului dumneavoastră atunci amendamentul 85. Aţi ascultat argumentele colegului nostru.

Cine este pentru? 12 voturi pentru.

Abţineri? Nici o abţinere.

Voturi împotrivă? Marea majoritate împotrivă.

Amendamentele 87 până la 91. La 87, domnul deputat Boc.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am ajuns la pct.87 din cadrul amendamentelor respinse, şi care deschide discuţia cu privire la migraţia politică. Încă din start vreau să menţionez faptul că nu există nici un fel de barieră constituţională pentru ca noi să putem impune în lege un text care să pună capăt migraţiei aleşilor locali. Textul constituţional care a rămas în vigoare vizează alegerile parlamentare şi face obiectul unei discuţii separate.

În privinţa alegerilor locale, nu avem un text constituţional care să ne impună vreo barieră constituţională. Singura barieră pe care o avem în acest moment este bariera politică, pe care sper să o trecem astăzi.

Este deja o chestiune de ordinul evidenţei că cetăţenii, societatea civilă condamnă această practică a migraţiei politice socotind-o ca fiind imorală, socotind ca fiind o chestiune ce nu face cinste politicienilor în ansamblu. De altfel, în acest context, ultimul sondaj de opinie dat publicităţii a relevat faptul că 80% din cetăţenii României condamnă migraţia politică.

Migraţia politică reprezintă o înşelare a voinţei cetăţeanului. Consiliul local, consiliul judeţean, primarul este ales în considerentul apartenenţei la o listă, în considerentul apartenenţei la un partid, în cazul primarului. După alegeri, alte interese decât cele avute în vedere cu ocazia alegerilor determină un ales local să treacă de la o formaţiune politică la alta. De fapt, cu această ocazie, alesul trădează interesele alegătorului pentru interese personale. Or, desfăşurarea unei activităţi publice presupune respectarea interesului general. Interesul general se testează cu ocazia alegerilor, şi nici un ales local nu are dreptul politic şi moral să înşele voinţa acelora care l-au trimis în consiliul local, în consiliul judeţean sau pentru un fotoliu de primar. Asta este regula după care se guvernează democraţia. Dictaturile se guvernează după alte reguli, în care fie eşti numit, fie eşti pus, eşti negociat, cumpărat etc.

Din nefericire, practica nedemocratică din România riscă să compromită aceste valori fundamentale ale democraţiei care se bazează pe vot şi pe respectul votului dat de către cetăţean cu ocazia alegerilor. Avem, în acest sens, mai multe evidenţe şi mă voi referi la un studiu oferit de Institutul de Politici Publice, care spune în felul următor.

În anul 2001 au migrat un număr de 651 de primari, în 2000 şi 2003 au migrat 617 primari. Ca o consecinţă a acestor evoluţii, un procent de 37,21% din primarii anului 2003 se regăsesc în alt partid decât cel cu care au câştigat alegerile în 2000.

Evident, se pune întrebarea unde se duc aceşti primari. Se duc, evident, la partidul aflat la putere. Şi cred că stă în maturitatea clasei politice astăzi să ia o decizie. Iată, ne aflăm la sfârşitul unui ciclu electoral, aproape de sfârşitul unui ciclu electoral, competiţia pentru anul 2004 este deschisă şi astăzi, putere şi opoziţie, repet, au posibilitatea aceste două entităţi politice, să spună că începând cu 2004 alegerile trebuie să fie, aşa cum se spune în noua Constituţie, libere şi corecte, iar voinţa cetăţeanului să fie respectată. Ar fi un exemplu de maturitate politică pentru a nu încuraja nici un partid din România care se va mai afla la putere să recurgă la aceste practici de racolare a primarilor aleşi, de compromitere, de fapt, a democraţiei locale.

Destinaţia celor mai mulţi primari, migraţia o reprezintă în acest moment PSD, al cărui procent de primari, atenţie, a crescut de la 35,5% în 2000, la 53,6% în 2001, şi la 64,4% în 2003. În total, faţă de 2000, există o creştere procentuală de 30% a primarilor care se regăsesc în acest partid. Altfel spus, partidul aflat la putere şi-a dublat în 3 ani numărul primarilor. Or, acest lucru va sta la îndemâna oricărei puteri care se va afla în România, dacă nu punem capăt acestei practici de migraţie politică.

Şi, după cum aţi putut observa, această migraţie politică se desfăşoară în primul rând la nivel rural, acolo unde gradul de cultură civică nu este suficient de ridicat pentru a înţelege faptul că atunci când treci de la un partid la altul înşeli, de fapt, voinţa dată de către cetăţean cu ocazia alegerilor.

Toate aceste statistici ne arată, pentru a fi corecţi, PSD-ul a avut în 2000 1050 de primari, în 2001 a avut 1584 de primari, în 2003 a ajuns la 1947 de primari. Dacă observaţi, pe judeţe, există judeţe în România unde numărul primarilor care au migrat este mai mare decât numărul acelora care au rămas pe loc. Sibiul - au rămas stabili 25 de primari şi au migrat 37, total migraţi - 60%. În Constanţa - stabili 28, au migrat 38, migraţie - 57,6%. Teleorman, au rămas pe loc 38, au plecat 50 de primari, migraţie 56,8%. Bistriţa Năsăud - au rămas 27, au plecat 32, procent de migraţie - 54%. Satu Mare - au rămas 30, au plecat 31, procent de migraţie - 50,8%. Sau Neamţ - au rămas 37 au plecat 37, procent migraţie 50%. Iată câteva exemple, şirul poate continua până la 42, cu privire la migraţia realizată. Toate acestea sunt semne de boală politică. Dacă noi rămânem pasivi astăzi şi nu luăm o măsură legislativă care să spună capăt acestei practici, înseamnă că încurajăm indirect această practică ce a fost consacrată şi accentuată în perioada 2000-2004.

Repet, nu vreau acum să trecem la atacuri politice, că unii fructifică, alţii nu, că alţii au făcut în 1996-2000, alţii au făcut după 2000. Este vorba de o decizie politică pentru viitor, ca această migraţie politică să fie oprită.

Soluţiile pe care vi le propunem, şi aici sunt mai multe amendamente depuse şi de colegii de la PRM şi de alţi colegi, suntem dispuşi să găsim o soluţie în comun, nu ţinem la paternitatea amendamentului nostru pentru că în comisie este corect, colegii de la PRM l-au impus, după ce la Constituţie am lansat această temă. Soluţia ar fi ca în cazul consilierilor locali şi judeţeni să se stabilească foarte clar că acel consilier local şi judeţean care părăseşte partidul pe listele căruia a fost ales să piardă mandatul de consilier local şi supleantul să-i ocupe locul, în cazul primarilor având această problemă a votului uninominal, nu există supleant, pentru că este vot pentru un primar, şi nu avem supleanţi, soluţia pe care o avem ar fi următoarea: ca în cazul în care un primar trece de la un partid la altul după alegeri, este o expresie a voinţei lui politice, el va fi supus unui nou proces electoral, organizându-se alegeri în acea circumscripţie electorală pentru funcţia de primar. Deci, încă din start primarul, când îşi pune problema să treacă la alt partid politic, va trebui să se gândească dacă trec, se organizează alegeri în această circumscripţie şi s-ar putea să suport oprobiul public al comunităţii care a investit în mine încredere şi bani, pentru că au costat alegerile. Deci o primă barieră i se pune primarului că se gândeşte să treacă de la un partid la altul. Atenţie, se organizează noi alegeri.

La noile alegeri care se organizează el poate candida, nu este nici un fel de problemă, dar este o sancţiune după modelul american al "recall"-ului, dacă pierde alegerile, plăteşte costul alegerilor, suportă costul electoral legat de tot procesul electoral. Şi atunci cred că orice primar, când se va gândi să treacă de la un partid politic la altul, adică să înşele voinţa corpului electoral, dată cu ocazia alegerilor, va avea cele două elemente de cenzură. În primul rând, că se organizează noi alegeri şi s-ar putea să fie blamat, iar în al doilea rând, dacă pierde, şi este posibil să piardă, suportă din buzunar costurile alegerilor. Cred că este un pas spre normalitatea vieţii politice din România, un pas necesar în acest moment pentru că lucrurile, după cum aţi putut observa, ne-au scăpat de sub control în aceşti ani, cu privire la migraţia politică.

Şi, nu în ultimul rând, ar fi un semn că în România criteriile politice de aderare sunt îndeplinite şi regulile jocului de drept sunt respectate de către toată lumea.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Nicolăescu şi apoi domnul Anghel Stanciu, în ordinea în care... nu, atunci rămâneţi la amendamentul dumneavoastră.

Vă rog, domnule Nicolăescu.

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Cred că este cel mai important amendament din cele 104 amendamente respinse care au fost supuse astăzi dezbaterii plenului. Cred, de asemenea, că ar trebui să spunem două lucruri.

În primul rând, legislaţia deocamdată este imperfectă şi, în acelaşi timp, condiţiile reale ale României fac uneori posibilă această migraţie a aleşilor locali şi a primarilor. Şi nu intru în amănunte de ce legislaţia este imperfectă şi ce trebuie să mai facem, pentru că probabil că va trebui să facem, şi de ce condiţiile României sunt aşa cum sunt.

În al doilea rând, mă uitam la motivaţia care a fost pusă aici la respingerea amendamentului. Şi vorbim de consilierii care trebuie să reprezinte în primul rând interesele comunităţii locale, şi nu ale unui partid politic. După opinia mea este o falsă motivaţie, pentru că, în situaţia noastră, consilierii nu sunt aleşi prin vot uninominal. Ei sunt aleşi pe listă de partid.

Dacă ei ar fi aleşi prin vot uninominal, această motivaţie ar fi probabil serioasă. Aşa, după opinia mea, este numai un pretext pentru respingerea amendamentului.

În al doilea rând, cred că la această motivaţie nu s-a ţinut cont de faptul că în mediul rural, de regulă, oamenii se cunosc foarte bine între ei. Oamenii, în general, votează oameni şi mai puţin, să spunem, politic, dar în general oamenii îşi aleg un partid politic pentru că acel partid politic la un moment dat este un vehicul care să le asigure accesul la funcţia de consilier local.

Aş vrea, totodată, să spun că dacă în Comisia de elaborare a acestei legi a existat majoritatea partidelor care a dorit să se oprească migraţia politică pentru consilierii locali şi pentru primari, cum de nu s-a putut în comisie să se obţină un acord pe această temă.

Şi, nu în ultimul rând, aş vrea să spun cine s-a opus, de fapt, interzicerii migraţiei politice. Poate că ar trebui să ştim astăzi, poate că ar trebui să spunem cetăţenilor care sunt împotriva unui asemenea fenomen.

Şi, închei, spunând că astăzi trebuie să vedem cine are voinţă politică să stopeze migraţia politică. Dacă există voinţă politică să se facă ordine, măcar în alegerile locale pentru aleşii locali, atunci astăzi ar trebui să adoptăm acest amendament. Şi v-aş propune să fie singurul amendament din cele respinse care astăzi să fie adoptat prin voinţă politică.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Pentru că sunt legate între ele amendamentele de la 87 până la 91, vă propun să le susţineţi toţi, să îşi susţină fiecare amendamentele.

Domnul Onisei, dumneavoastră ce susţineţi? Aveţi un amendament, aveţi un amendament propriu?

Domnul Ioan Onisei:

Susţin amendamentul de la pct.87, sunt unul dintre coautori şi colegul şi prietenul meu, domnul Nicolăescu, spunea că e timpul ca cetăţenii să ştie cine a fost de acord şi cine a fost împotriva interzicerii migrării politice. O să vă spun foarte direct şi foarte clar. Deci, în Comisia specială electorală, au fost împotrivă reprezentanţii PSD şi UDMR şi au fost de acord cu acest amendament, indiferent de forma lui, reprezentanţii PD, PNL şi PRM.

Stimaţi colegi,

Şi în campania electorală şi după aceea, cu diverse ocazii, cu toţii am vorbit despre asanarea vieţii politice, despre încercarea de a construi o clasă politică credibilă, pentru că, din păcate pentru evoluţiile democratice ale acestei ţări credibilitatea politicienilor este dramatic în scădere, vorbim despre reforma administraţiei publice şi iată, Bruxelles-ul ne spune că suntem mult întârziaţi în aceste demersuri, cu toate acestea, nu vrem să facem paşii necesari spre o democratizare reală a vieţii politice româneşti. Dacă astăzi majoritatea PSD va vota împotriva acestui amendament, se va demonstra clar că este interesată în procedee care nu au nimic de-a face cu substanţa, cu principiile şi cu regulile democraţiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Toader, domnul Anghel Stanciu şi apoi domnul Dumitescu.

Domnul Mircea Nicu Toader:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte,

Sigur că argumentele colegilor mei sunt suficiente pentru a demonstra necesitatea unei astfel de prevederi în această lege, dar eu am să mă refer în mod concret la judeţul Galaţi, unde practic cred că nu există un asemenea caz în toată ţara, unde la alegerile din 2000, din 41 de consilieri judeţeni, iniţial PSD sau PDSR-ul de atunci a avut 15 consilieri, astăzi are 33. Deci 82%. (Vociferări din partea Grupului parlamentar al PSD.)

Da. Spuneţi-i unic. Consilieri municipali - Galaţi, din totalul de 31, iniţial 12, astăzi sunt 23 - 75%, iar la comune, stimaţi colegi, din 56 de primari de comună au avut 19, acum au 51, 96%.

Vă întreb, pentru ce mai e nevoie să facem alegeri locale? Eu v-aş propune, în mod concret, ca să se desfăşoare întâi alegerile parlamentare, partidul care câştigă puterea să numească primarii, să numească consilierii, că ne chinuim şi noi şi dumneavoastră. Noi ne chinuim să găsim oameni capabili să ajungă primari, şi dumneavoastră, în 6 luni de zile, îi luaţi înapoi. Nu numai că se distorsionează complet voinţa electoratului, dar este o inutilitate a activităţii politice a partidelor. Şi încă o problemă pe care vreau să v-o spun.

În particular, foarte mulţi colegi de-ai noştri, inclusiv de la PSD, acceptă că migraţia este un fenomen care trebuie oprit. Aş fi tare curios să văd dacă votul colegilor de la PSD se supune voinţei proprii sau voinţei de partid sau măcar să facă apel la deputaţii de Galaţi, care sunt convins că susţin acest lucru.

Vă mulţumesc şi sunt tare curios cum votaţi.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Anghel Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Onorat auditoriu,

Stimaţi colegi din comisie,

Aşa cum a spus distinsul nostru coleg deputatul Boc, problema a fost ridicată la Constituţie şi, evident, adusă în actualitate de către PRM prin reprezentanţii săi, în distinsa Comisie electorală şi, respectiv, în plenul Senatului.

La Constituţie s-a lăsat, am spune noi, o şansă. Adică, s-a precizat foarte clar că senatorii şi deputaţii au mandat reprezentativ, şi nu imperativ şi, în consecinţă, ei au dezlegare, să zicem, de la "paşa", să migreze. Şi observăm că migrează, fără ca mandatul lor să fie pus în pericol. Nu s-a precizat acest lucru şi pentru consilieri locali sau primari. Deci, iată că implicit, ar rezulta că ei nu au un mandat reprezentativ, ci unul imperativ şi, deci, dacă pleacă, mandatul rămâne. Lucru pe care noi l-am prevăzut la poziţiile 88 şi 89. Poziţii care, evident, au suscitat discuţii şi în comisie, şi în plenul Senatului şi clar că şi în plenul dumneavoastră. Recitind aceste amendamente şi ascultând distinşii mei antevorbitori mi-am adus aminte, ca şi dumneavoastră, de copilărie. Şi atunci bunica sau bunicii ne învăţau, fii atent că cine fură azi un ou, mâine fură un bou. S-au schimbat timpurile, se fură primarii, stimaţi colegi. Şi se fură chiar cu neruşinare.

Iată, 30% dintre ei, împotriva voinţei lor, au fost traşi spre partidul de guvernământ. La unii dintre ei sunt adevărate drame - între apartenenţa lor către formaţiunea care i-a propulsat, care i-a sprijinit, care i-a scos din anonimat, şi cea care-i obligă şi le siluieşte conştiinţa. Să fie oare PSD-ul un siluitor de conştiinţe? De mâine am să mă mai uit atent la distinşii mei colegi de la PSD. (Vociferări în sală.)Pentru că pot deveni periculoşi, dacă acceptă să legalizeze furtul. Şi cumva dacă acest furt este oul de azi, care va fi boul de mâine? (Râsete în sală.)

Domnul Valer Dorneanu:

Rog colegii din sală să nu îi mai şoptească domnului Anghel. (Hohote de râs în sală.)

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Eu cred că nu v-aţi gândit la ce m-am gândit eu. Că, totuşi, totuşi aici e Parlamentul României şi dacă e un animal din acela prezent aici, ăsta nu se mai cheamă Parlament. Şi nu-mi pot permite să accept că mi s-a sugerat aşa ceva.

În consecinţă, noi, astăzi, trebuie să optăm, acceptăm să creştem găina, să-i dăm să mănânce ca puicuţa să facă ouă? Sau trecem direct la furatul ouălelor. Ce-i mai profitabil? De ce să facem alegeri, să-i şcolim, să-i învăţăm Legea administraţiei publice, cutare, şi pe urmă ei să fie orientaţi pe căi greşite?

Iată că între 1996-2000 sau mai precis între 1992-1996 era pdsr-izare. Pe urmă a fost cdr-izare, se plângeau şi unii şi alţii. Dumneavoastră chiar vreţi ca din 2004 să fie şi prm-rizare? Pentru că noi vom câştiga alegerile şi, în consecinţă, o să vă luăm toţi primarii şi consilierii. Ce veţi face, stimaţi colegi, atunci? Ne veţi acuza de furt? Dacă îl legalizaţi, îl vom aplica. Pentru că numai cel care o păţeşte este înţelept. Eu zic să nu credeţi că aţi câştigat deja alegerile, că veţi rămâne fără aleşi locali. Aşa că acceptaţi aceste două amendamente, ca semn al înţelepciunii politice. Ceea ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face! Şi sunt convins că domnul preşedinte al comisiei mă va combate cu argumente şi, în final, ne va susţine. Nu-i suficient să spună că se menţine. Ce să menţinem? Statu-quo-ul actual? Acesta trebuie schimbat prin votul dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Rog Partidul Democrat să se hotărască cine vorbeşte în numele grupului, că v-aţi înscris vreo 3. Deci, domnul Oltean, da?

Domnul Oltean susţine amendamentul, da.

Aveţi cuvântul, şi apoi domnul Cristian Dumitrescu, după care vom supune amendamentele pe rând la vot.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Vă mulţumesc pentru îngăduinţa pe care mi-aţi oferit-o de a-mi susţine amendamentul, şi amendamentele, de altfel, care se referă la o problematică atât de importantă ca cea referitoare la migraţia aleşilor locali.

Prin susţinerea acestui amendament, Partidul Democrat dovedeşte o consecvenţă absolut remarcabilă, o consecvenţă în ceea ce priveşte susţinerea necesităţii introducerii în legislaţia românească a unor norme cu caracter imperativ, prin care să se pună capăt migraţiei politice.

Această consecvenţă este susţinută astăzi şi de societatea civilă. De altfel, fenomenul în sine a fost obiectul unui studiu întreprins de către Institutul pentru politici publice intitulat chiar "Migraţia politică în administraţia publică".

Acest studiu care este, evident, apolitic, vine să sublinieze că stabilitatea politică în România nu poate să se realizeze atâta timp cât acest fenomen al migraţiei politice nu este stăvilit. Şi că acest fenomen nu poate fi stăvilit decât printr-o normă imperativă şi nu printr-o conştiinţă liber consimţită.

Este adevărat că fenomenul în sine a fost întâlnit din 1990 încoace. nu l-a inventat actuala putere, dar niciodată n-a cunoscut standardele pe care le-a obţinut actuala putere. Aş aduce aici un corectiv la procentele pe care colegul meu Boc le-a adus, pentru că astăzi, în martie 2004, P.S.D., deci partidul de guvernământ deţine peste 73% dintre primarii şi aleşii locali, un procent pe care nici o formaţiune politică aflată la guvernare până acum nu l-a putut obţine.

Am fost iniţiatorul unei propuneri legislative cu colegii mei privind modificarea Legii nr.215 şi a Legii privind statutul alegerilor locali, în care susţineam o asemenea normă. La vremea respectivă, partidul de guvernământ a motivat respingerea propunerii, nu prin faptul că n-ar considera-o oportună, necesară, ci prin faptul că sediul materiei unei asemenea reglementări nu poate să-l constituie Legea nr.215, ci Legea alegerilor locale.

Iată, stimaţi colegi aflaţi la putere temporară, că astăzi sediul materiei se regăseşte în dezbaterea dumneavoastră, că Legea alegerilor locale poate să constituie sediul materiei pentru un asemenea amendament. Din acest punct de vedere nu mai există motivaţia invocată acum un an şi jumătate-doi ani, când s-a dezbătut propunerea legislativă iniţiată de către un grup de parlamentari ai Partidului Democrat.

Mai susţinea domnul profesor Stanciu, şi vin să subscriu, că dacă doriţi să vă conservaţi actualul număr de primari, atunci aţi fi interesaţi să votaţi acest amendament, pentru că am menţine şi în mandatul 2004-2008 un procent de 73% dintre primari, pe care nu-l veţi putea realiza decât printr-o asemenea normă. Altfel, riscaţi ca peste exact patru ani să veniţi aici şi să solicitaţi ceea ce astăzi noi vă solicităm dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Cristian Dumitrescu.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Da. Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În ceea ce priveşte migrarea politică, eu personal pot să afirm că nu este o dovadă de maturitate politică când amploarea acestui fenomen este importantă. Deci, dintr-un anumit punct de vedere, n-o să intru într-o dezbatere politică, pentru simplul motiv că aş vrea să mă refer la aspecte pur tehnice, de natura celor care au fost exemplificate aici în legătură cu statutul constituţional al parlamentarului, cu votul imperativ şi cu imposibilitatea pentru membrii Parlamentului de a-şi pierde această calitate.

Din punct de vedere tehnic, am putea să mergem pe cale de consecinţă şi mai departe către aleşii locali cu aceste prevederi, dar nu aş vrea să dezvolt această idee, care probabil şi în mod sigur a fost dezbătută suficient în comisie şi în mod sigur este cunoscută de toată lumea. Propunerile însă care se fac în aceste amendamente au un grad de dificultate. În primul rând, din punct de vedere juridic, este foarte greu să spui că organizezi alegeri pentru funcţia de primar, fără să arăţi în ce condiţii încetează mandatul primarului.

Legea aleşilor locali spune foarte clar în ce condiţii încetează mandatul primarului. Primarul reprezintă o instituţie aleasă intuitu personae, prin vot unipersonal în care încărcătura personală pentru funcţia respectivă este extrem de importantă şi nu putem face abstracţie de ea. Aici va trebui dat un răspuns: cum încetează, să spunem, să credem că acest amendament ar trece, calitatea de primar? Pentru că, întreb: dacă primarul respectiv nu intră într-un alt partid, dar demisionează din partidul respectiv, sau partidul respectiv fuzionează şi nu mai este de acord cu fuziunea respectivă, sau partidul respectiv, pur şi simplu, dispare, organizăm alegeri?

Dacă vrem să spunem acest lucru, ajungem undeva în zona incompatibilităţilor. Pentru că nu putem, printr-un articol de lege, să revocăm tacit, pentru că asta ar fi instituţia, un primar ales intuitu personae, ca şi persoană aleasă prin vot uninominal.

Sunt mai multe aspecte legate de această opţiune, cu atât mai mult cu cât ştim foarte bine că primarul este un om care este în general ales pentru calităţile personale şi cu atât mai mult acolo unde se manifestă cel mai mult acest fenomen, la nivelul colectivităţilor locale, comunale şi aşa mai departe. De altfel, este şi o fugă întreagă, politic vorbind, n-am vrut să fac o intervenţie politică, pentru persoana care este cea mai reprezentativă şi poate să adune voturi. De multe ori, cu câteva zile înainte de alegeri, sau cu câteva săptămâni, alegem candidatul respectiv. Este adevărat când spune cineva că-l şcolim, că-l pregătim şi-i dăm votul politic.

Deci, din punctul meu de vedere, această solicitare, tehnic neputând fi rezolvată, sigur că are o mare încărcătură de politic în ea, la care nu vreau să fac referire, pentru că s-a discutat aici foarte mult asupra acestui aspect.

Ajungem la consilierii locali. Problema consilierilor locali este a mandatului pe care l-au primit din partea electoratului, fiind aleşi pe o anumită listă de partid, de a reprezenta o anumită voinţă politică. Or, noi ştim foarte bine că, în cadrul consiliilor judeţene, locale şi aşa mai departe, de foarte multe ori se constituie coaliţii ad-hoc care exced anumitei orientări de partid şi vedem de foarte multe ori că aceşti membri ai unor partide votează alături de alte partide, eventual, din opoziţie sau de la putere.

Întrebarea este: sancţionăm poziţia lor politică sau pur şi simplu sancţionăm ideea că au plecat dintr-un partid şi că au produs un prejudiciu partidului. Şi atunci ne întrebăm care este natura raporturilor şi relaţiilor dintre un membru de partid şi partidul respectiv; trebuie să vedem dacă în legea partidelor această natură este explicată şi este explicată, şi să vedem dacă avem susţinerea, să spunem, juridică pentru a face aceste propuneri.

În rest, sigur, sunt consideraţii de natură politică în care nu vreau să intru.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Chiliman, aveţi o intervenţie de procedură?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am o intervenţie scurtă.

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru o intervenţie scurtă s-a anunţat înainte domnul Negoiţă. S-a înscris domnul Negoiţă. Vă dau cuvântul la procedură. La cuvânt, trebuie să respectăm ordinea înscrierii.

Domnul Liviu Gheorghe Negoiţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Foarte, foarte scurtă intervenţia mea. S-a amintit aici din partea tuturor reprezentanţilor partidelor politice, membri ai comisiei, că avem de-a face cu o lege mai bună, sunt de acord şi eu cu acest lucru, dar o dată cu respingerea acestui amendament, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, eu cred că tot efectul acestei legi bune se anulează.

Cred că actualul partid de guvernământ, actuala majoritate parlamentară are obligaţia, dacă doreşte să dea un semnal credibil către instituţiile europene, să ducă demersul până la capăt. Degeaba avem prevederi în interiorul legii care se referă la numărarea fiecărui bob. Să fim atenţi cum avem reprezentanţi în secţiile de votare, să nu facem campanie electorală în unităţile militare, să se voteze numai în localităţile unde cetăţenii domiciliază şi, iată, venim cu respingerea acestui amendament, care, practic, anulează orice efect benefic al acestei legi.

Degeaba vrem să avem un limbaj la extern şi un alt limbaj la intern. Haideţi să ducem demersul până la capăt! Dacă dumneavoastră doriţi să guvernaţi, sau cei care vor veni să câştige alegerile în 2004, dedându-se la şantaj, la fel şi fel de alte manopere care nu au legătură cu democraţia, creându-se o majoritate, aşa cum s-a ajuns astăzi, că mai avem puţin şi ajungem la partid unic, nu este un lucru bun.

Aceasta era intervenţia mea.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Mai sunt cereri pentru că Partidul Naţional Liberal n-a vorbit prea mult aici, vă propun ca să-i dăm dreptul domnului Chiliman la o scurtă intervenţie şi domnului Boc, şi apoi să sistăm discuţiile.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Sigur că are dreptul la cuvânt şi preşedintele comisiei să vă răspundă obiecţiunilor dumneavoastră.

Aveţi cuvântul.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Vroiam să vă spun că, procedural, propunerea în cele spuse de colegul nostru, anterior, s-a spus că trebuie să vedem exact ce scrie în legea partidelor politice, eu cred că nu trebuie să ne uităm ce scrie în alte legi, că noi trebuie să facem legi bune, complete şi putem să trecem la sfârşit o prevedere care să spună că orice prevederi contrare se abrogă.

Şi, atunci, evident, anulăm dintr-un condei tot ce ar fi împotrivă, prevăzut prin alte legi. Cred că noi trebuie să facem o lege completă şi din cauza asta nu mă raliez punctului de vedere spus adineauri că ar trebui să ne uităm ce scrie prin alte legi. Trebuie, pur şi simplu, noi să vedem ce vrem să facem, pentru că este vorba aici de o decizie politică. Vrem să oprim traseismul politic şi plimbatul ăsta de la un partid la altul, care e atât de dăunător vieţii politice din România, sau nu? Dacă vrem, atunci nu ne poate opri nimic, că de-asta suntem aici, ca să facem legi bune.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Hrebenciuc, staţi puţin că avea şi domnul Boc 15 secunde, o intervenţie.

(Vociferări în sală)

Stimaţi colegi, aveţi răbdare, mi-a promis 15 secunde.

Domnul Emil Boc:

Am vrut doar să fac o corectură, domnule preşedinte, pentru că s-a înţeles greşit. Primarul care demisionează din partid este sancţionat. Consilierul local sau judeţean care demisionează din partid este sancţionat şi nu acel primar care, în urma unei fuziuni, ar ajunge la un alt partid. Deci, sancţiunea noastră vizează migraţia politică, în sensul că el înşeală voinţa dată de către alegător cu ocazia votului. Să se înţeleagă acest lucru şi nu vizează nici ipoteza în care este dat din partid afară, sau ipoteza în care consilierul local sau judeţean este dat afară din partid. El atunci îşi păstrează mandatul.

Numai dacă el, de bunăvoie, pleacă la un alt partid decât acela pentru care a candidat în alegeri.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul preşedinte al comisiei, Viorel Hrebenciuc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Deci, comisia îşi menţine punctul de vedere, cel care a fost adoptat şi în comisie. Acum, din punct de vedere al P.S.D.-ului, doar două cuvinte vreau să vă spun. Practic, am fi singura ţară din Europa care dăm o asemenea lege. Am demonstrat tuturor că nu avem partide credibile în România, partide care nu pot să-şi asigure nişte reprezentanţi care să aibă o linie clară politico-ideologică, sau partidele nu-şi menţin linia de la bun început.

Deci, eu cred că nu putem fi unici în Europa pentru asemenea prevedere de lege. Vă recomand plin de căldură să fiţi foarte atenţi la oamenii pe care-i luaţi şi, în acelaşi timp, vă doresc să şi câştigaţi alegerile, pentru că în perioada 1996-2000 nu v-am văzut plângându-vă de acest lucru.

Vă mulţumesc.

(Aplauze)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Amendamentele de la 87 până la 91, inclusiv, vizează practic aceeaşi soluţie, cu diverse variaţiuni. Vă propun să votăm soluţia care se propune şi dacă aceasta cade, atunci nu mai are sens să reluăm fiecare amendament în parte.

Cine este pentru soluţia care se preconizează prin amendamentele 87-91? 50 voturi pentru.

Împotrivă? 121 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Soluţia de la amendamentele 87-91 a fost respinsă cu 121 voturi împotrivă, 50 voturi pentru, nici o abţinere.

La amendamentul 92, dacă mai există vreo intervenţie. Nu.

De la 93 până la 96, nu mai sunt.

De la 97 la 101, nu mai sunt intervenţii.

De la 102 la 104, care este ultimul. Nu mai sunt.

Trecem la amendamente admise, stimaţi colegi! (Vociferări din sală; se sugerează să se voteze în bloc)

Liniştiţi-vă şi vă reamintesc ceea ce a propus şi domnul ministru Gaspar, modificarea duratei de anunţare a campaniei la 50 de zile se va opera asupra tuturor textelor. amendamente admise să le parcurgem la fel.

De la 1 la 6, dacă există vreo obiecţie? Domnul Cazimir Ştefan, vă rog!

Domnul Ştefan Cazimir:

Aş dori mai întâi, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, să vă consult asupra oportunităţii unor modificări de ordin redacţional pe care eu le consider importante, dar care ar putea să trezească, în condiţiile concrete de timp în care ne aflăm, o anumită impacienţă sau poate ostilitate.

Şi atunci, vă întreb care este calea pe care îmi sugeraţi să merg.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Calea cea firească era cea pe care v-am recomandat-o de multe ori pentru amendamentele redacţionale, în mod colegial, să vă duceţi la comisie şi la aparat. Dacă sunt corecturi gramaticale sau ceva de genul ăsta. Dar dacă sunt chestiuni care schimbă sensul...

Domnul Ştefan Cazimir:

Sunt de natură strict redacţională, dar, în mod obişnuit, în virtutea regulamentului, asemenea amendamente se efectuau în plen, pentru că eu nu puteam să ştiu care este forma finală pe care comisia o va da unui anumit text. De-abia în momentul în care am aflat, pe baza raportului, care este forma finală a comisiei, pot să formulez sugestii de natură redacţională.

Deci, nu mă aflu, deocamdată, într-o situaţie de întârziere sau de incompatibilitate de alt soi. De aceea v-am întrebat cum trebuie să procedez.

Domnul Valer Dorneanu:

V-aş ruga să le predaţi comisiei, aşa cum a făcut şi domnul Dan Brudaşcu, care şi el este profesor de română şi le-a predat încă înainte.

Domnul Ştefan Cazimir:

Vă mulţumesc şi voi proceda în consecinţă.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc foarte mult.

Doamna Pataki.

Doamna Pataki Iulia:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu ţin să completez formularea adoptată de Comisia electorală, la art.6 alin.1, care, cum au spus antevorbitorii mei, este un pas înainte, dar un pas micuţ. Eu consider că trebuie concretizată această prevedere, deci, propun ca, în continuare: "listele de candidaţi pentru alegerea consiliilor locale şi consiliilor judeţene trebuie întocmite astfel încât să se asigure reprezentarea ambelor sexe, în aşa fel încât nici unul dintre sexe să nu ocupe un număr de locuri mai mic de 30%.

Este o măsură de stimulare concretă...

Domnul Valer Dorneanu:

Stimată colegă, vă amintesc că nu aţi făcut un amendament...

Doamna Pataki Iulia:

Ba da!

Domnul Valer Dorneanu:

a fost respins acela.

Doamna Pataki Iulia:

Este amendament admis, dar în altă formulare. Deci, ideea de bază este...

Domnul Valer Dorneanu:

Unde e acesta? La art.6 alin.1, eu nu văd că aţi avut un amendament respins şi dacă l-aţi avut, acela a fost respins. Acum, dacă aveţi obiecţiuni pe fond, la amendamentul 3.

Doamna Pataki Iulia:

Eu am propus completarea...

Domnul Valer Dorneanu:

Nu puteţi propune acum completările de fond, dacă n-aţi avut amendament.

Întreb încă o dată: de la 1 la 6, dacă sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

De la 7 la 16. Până la 16, exclusiv, au fost votate în unanimitate.

La 16...

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte, doar o chestiune de corelare pe care am convenit-o cu membrii din comisie.

La art.19 pct.16, avem un amendament la alin.4. Dar alin.3 vizează situaţia acelora care îşi au reşedinţa stabilită cu 3 luni înainte în localitatea unde vor vota. În ziua votării, persoanele prevăzute la alin.1, să spunem nu "omise din listele suplimentare", ci "necuprinse în listele suplimentare".

Acest lucru l-am convenit în comisie şi să se menţioneze această formulă pe care am convenit-o. Deci, la art.19 alin.3, formula "omise din" să fie înlocuită cu "necuprinse în", şi avem acordul membrilor comisiei pentru această formulă. Atât numai. Deci, "necuprinse în" în loc de "omise din".

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia este de acord cu această intervenţie. Dacă şi dumneavoastră sunteţi? Mulţumesc.

Tot la 16 are o intervenţie domnul Chiliman.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

La pct.16, referitor la art.19 alin.4, în textul redactat, a apărut de două ori "dovada" scrisă acolo cu "actul de identitate", deci, asta era o chestiune. Aţi văzut-o, da?

Domnul Valer Dorneanu:

În chestiunea asta, vă recomand şi dumneavoastră şi distinsului meu coleg...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Ştiu ce mi-aţi recomandat, în schimb, aţi mers foarte repede şi la pct.5 din raport, la art.7 alin.3, aş dori ca să se introducă o precizare, amendamentele au fost admise, însă aş dori ca la alin.3 să se introducă o precizare, în sensul că acolo spune "numărul membrilor nu poate fi mai mic de 15% din numărul total al cetăţenilor care la ultimul recensământ s-au declarat ca aparţinând minorităţii respective, la nivelul întregii ţări sau la nivel naţional." Pentru că există recensământ făcut şi pe judeţe şi riscă să apară neînţelegeri în aplicarea legii.

Şi trebuie să se spună clar "la nivelul întregii ţări". Ca să se vadă exact ce se citeşte şi cum. Şi cred că în felul ăsta, lucrurile devin clare. Trebuie să facem legi precise. Asta era propunerea.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, am înţeles că l-aţi predat comisiei deja, şi l-a avut în vedere. Bine! Mulţumesc.

Au fost câteva precizări redacţionale care au fost însuşite de către comisie.

De la 12 la 16. Nu sunt obiecţiuni.

De la 17 la 20. Nu sunt obiecţiuni.

De la 21 până la 26. Nu sunt.

De la 27 până la 36. Admise în unanimitate.

De la 37 la 40. Admise în totalitate amendamentele.

La 41, care este unul mare. Domnul Alexandru Sassu. La amendamentul 41 cu privire la art.60.

Domnul Alexandru Sassu:

De fapt, e 41 şi 42, pentru că sunt acelaşi lucru. La 41, alin.7 de la art.60, am discutat şi cu membrii comisiei să fie scos din text "sâmbătă", iar tot la art.60, ca să nu mai revin, la lit.b), "emisiuni electorale şi spoturi electorale", să poată fi scoasă "şi spoturi electorale", iar la alin.4, să fie scos "înainte sau după". Deci, să rămână textul "...numai în interiorul emisiunilor prevăzute la alin.1."

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul preşedinte al comisiei, sau cineva din partea comisiei.

Comisia este de acord cu aceste propuneri.

Le supun votului dumneavoastră. Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate. Vă mulţumesc.

Am adoptat amendamentele 41, 42, în formularea rezultată din votul dumneavoastră.

De la 43 la 47. Nu sunt obiecţiuni. Adoptate în unanimitate.

De la 48 la 55. Votate în unanimitate.

De la 56 la 62. Votate în unanimitate.

De la 63 la 70. Votate în unanimitate.

70 era ultimul, vreau să vă spun.

Stimaţi colegi, în continuare, o să luăm textul legii pentru acele texte unde nu s-au făcut amendamente, să vedem dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni.

Repede le spun, însă tot repede vă rog să vă poftiţi toţi colegii în sală pentru votul final.

La titlu şi la art.1, dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Art.3, 4, 5. Votate în unanimitate.

Art.9. Votat în unanimitate.

Titlul Cap.II şi art.10 şi 11. Votate în unanimitate.

Secţiunea a 2-a, art.13 până la 15. Votate în unanimitate.

Art.17, 18 şi titlul Secţiunii a III-a. Votate în unanimitate.

Rog membrii comisiei să urmărească şi dumnealor.

Art.20, 21, 22. Votate în unanimitate.

Secţiunea a 4-a şi art.23. Votate în unanimitate.

Art.26, 27. Votate în unanimitate.

Art.30. Votat în unanimitate.

Art.34, 35, 36, 37, 38. Votate în unanimitate.

Titlul Secţiunii a 5-a şi art.39 şi 40.

Votate în unanimitate.

Art.42, 43, 44.

Votate în unanimitate.

Art.46, 47, 48, 49.

Votate în unanimitate.

Art.50. Votat în unanimitate.

Art.53, 54. Votate în unanimitate.

Art.55, 56, 57. Votate în unanimitate.

Art.59. Votat în unanimitate.

Art.63, 64, 65.

Votate în unanimitate.

Art.67, 68, 69, 70, 71, 72, 73.

Votate în unanimitate.

Art.74, titlul Cap.III şi art.75, 76, 77.

Votate în unanimitate.

Art.78, 79, 80.

Votate în unanimitate.

Art.82, 83, 84, 85.

Votate în unanimitate.

Titlul Cap.IV.

Votat în unanimitate.

Art.87, 88, 89.

Votate în unanimitate.

Titlul Secţiunii a 2-a şi art.90, 91, 92.

Votate în unanimitate.

Art.94, 96, 97. Dacă aveţi obiecţiuni la una din acestea?

Votate în unanimitate.

Titlul Cap.V.

Votat în unanimitate.

Art.103, 104, 105, care n-au fost amendate, dacă aveţi obiecţiuni?

Votate în unanimitate.

Art.107, 108, 109, 110, 111.

Votate în unanimitate.

Art.113. Votat în unanimitate.

Titlul Cap.VI.

Votat în unanimitate.

Art.115, 116.

Votate în unanimitate.

Art.118, 119, 120, 121.

Votate în unanimitate.

Art.124, 125.

Votate în unanimitate.

Art.126, 127, 128, 129, 130.

Votate toate în unanimitate.

Art.130 a fost ultimul.

Stimaţi colegi,

În urma consultării democratice între liderii grupurilor parlamentare, am ajuns la concluzia să vă supunem, ca mod de exprimare a votului, votul deschis.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră legea dezbătută astăzi.

Cine este pentru? Mulţumesc. Este lege organică 284 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abţineri? 6 abţineri.

Cu 284 voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi 6 abţineri, s-a adoptat textul legii.

Vreau să vă anunţ că, în conformitate cu prevederile art.17 din Legea nr.47, legea este depusă la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către dumneavoastră a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale.

Vă mulţumesc foarte mult pentru prezenţă, pentru participarea dumneavoastră şi pentru contribuţia la îmbunătăţirea legii.

Cu aceasta declar închisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor.

Şedinţa s-a încheiat la ora 14,10.