Parliamentary debates

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnii Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi Nicolae Văcăroiu, preşedintele Senatului, asistaţi de domnii Gheorghe Albu, secretar al Camerei Deputaţilor, şi Ion Predescu, secretar al Senatului.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, vă rog să vă ocupaţi locurile în sală!

Rugăm şi reprezentanţii presei, după momentul iniţial, cu fotografii şi tot ce doriţi, să încerce să îşi găsească nişte locuri fixe, pentru a ne putea desfăşura lucrările în bună ordine.

Cu aceste precizări, daţi-mi voie, stimate domnule prim-ministru, domnilor membri ai Guvernului, doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, să declar deschisă şedinţa comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că din cei 485 de parlamentari şi-au înregistrat prezenţa un număr de 437 colegi, absenţi sunt 48, din care 20 motivaţi.

După cum aţi fost informaţi, pe ordinea de zi de astăzi se află scrisoarea primului-ministru şi proiectul Hotărârii Parlamentului României privind modificarea structurii şi componenţei Guvernului.

Înainte de a vă supune votului această ordine de zi, doresc să vă fac o precizare în legătură cu proiectul de hotărâre care vi s-a comunicat.

Din proiectul Hotărârii pentru numirea membrilor Guvernului cuprinşi în restructurare o să eliminăm numirea domnului Cristian Diaconescu, pentru că s-a petrecut următorul lucru: doamna Rodica Stănoiu a fost numită ieri consilier prezidenţial pe probleme de apărare, în consecinţă şi-a manifestat opţiunea pentru această funcţie şi a renunţat la calitatea de parlamentar, astfel că preşedintele României, astăzi, va. De fapt, sunt şi pregătite decretele pentru această remaniere la Ministerul Justiţiei, concomitent cu numirea, dacă dumneavoastră veţi fi de acord, a ministrului Ioan Talpeş.

În consecinţă, atunci când vom trece la discutarea proiectului de hotărâre, nu vom avea în vedere şi numirea domnului Cristian Diaconescu, care a fost numit astăzi de către preşedintele României la propunerea primului-ministru.

Audierea dumnealui de către membrii comisiilor permanente, a însemnat un gest de deschidere atât a primului-ministru, cât şi a preşedintelui, faţă de Parlament, a dorit să cunoască şi punctul dumneavoastră de vedere.

Cu aceste precizări, supun votului dumneavoastră ordinea de zi.

Domnul Emil Boc (din sală):

Procedură!

Domnul Valer Dorneanu:

Vă dau cuvântul după ce votăm ordinea de zi.

Cine este pentru? Da, mulţumesc.

Împotrivă? Abţineri?

Cu 380 de voturi pentru, 56 de voturi împotrivă şi o abţinere, ordinea de zi a fost. (Proteste din partea Grupurilor parlamentare ale P.R.M., care contestă numărul abţinerilor.)

Domnul Valer Dorneanu:

14 abţineri.

Domnul Boc doreşte o problemă de procedură.

Poftiţi.

Domnul Emil Boc:

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor,

Înainte de a intra în chestiunea de procedură, am vrea să ne exprimăm la nivelul procedural protestul nostru faţă de întârzierea cu care începe această şedinţă a Camerelor. Sperăm că Guvernul este în întârziere, şi nu Parlamentul, ca de obicei.

În al doilea rând, cu privire la Hotărârea pentru aprobarea modificării structurii şi componenţei Guvernului, de ieri, continuând cu ziua de astăzi, suntem în prezenţa a două, trei formule guvernamentale şi nici astăzi, la începutul şedinţei, nu am avut o formulă definitivă pe care să o discutăm.

Am primit în această dimineaţă o Hotărâre pentru modificarea structurii şi componenţei Guvernului, cu domnul Cristian Diaconescu, ministrul justiţiei, în această hotărâre, am mai primit încă una, cu câteva minute înainte de începerea şedinţei, fără domnul Cristian Diaconescu.

Domnul preşedinte al Camerei Deputaţilor ne-a oferit câteva explicaţii, dar care nu sunt satisfăcătoare, din punctul nostru de vedere.

Potrivit Constituţiei, art. 106, "funcţia de membru al Guvernului încetează în urma demisiei, a revocării, a pierderii drepturilor electorale, a stării de incompatibilitate, a decesului, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege".

Noi dorim să ştim dacă, din acest punct de vedere, doamna ministru al justiţiei şi-a prezentat demisia, a fost revocată sau nu din calitatea de ministru al justiţiei. Care este actul procedural prin care a încetat calitatea de ministru al justiţiei a doamnei Rodica Stănoiu? Ar fi prima chestiune la care trebuie să ne răspundă explicit, şi nu implicit În al doilea rând, potrivit art. 85 din Constituţia României, care vizează numirea Guvernului, suntem în prezenţa a două ipostaze, a două ipoteze de schimbare a structurii şi componenţei Guvernului.

Prima, de la art. 85 alin. (2), "În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului.", iar alin. (3), introdus după revizuirea Constituţiei, "Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziţia politică a Guvernului, preşedintele României va putea exercita atribuţia prevăzută la alin. (2) numai pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru".

Alin. (3) de la art. 85 a fost introdus, aşa cum am menţionat, prin propunerea de revizuire a Constituţiei de ce? Pentru a stabiliza şi a definitiva o practică parlamentară din cei 10 ani de evoluţie a Constituţiei României.

Unele guverne au procedat la acordul Parlamentului, cu ocazia remanierii guvernamentale, alte guverne nu au procedat la acest demers. Pentru a se da o coerenţă practicii instituţionale s-a introdus acest alin. (3), spunând: ori de câte ori Guvernul vine cu o propunere care vizează modificarea structurii şi a componenţei Guvernului, trebuie să treacă prin Parlament. Dacă nu face acest lucru, poate să realizeze remanierea guvernamentală fără acordul Parlamentului: "La propunerea primului-ministru, preşedintele revocă şi numeşte pe unii membri."

Astăzi noi suntem în prezenţa ipotezei de la alin. (3): Guvernul ne propune o modificare a structurii Guvernului şi o modificare a componenţei Guvernului. Nu putem aplica, cu ocazia aceleiaşi schimbări, două texte diferite, adică să spunem că invocăm alin. (2) pentru doamna Stănoiu şi alin. (3) pentru ceilalţi. Este vorba de o procedură unitară care trebuie să fie respectată: ori una, ori alta, alte soluţii nu pot fi admise din punct de vedere constituţional, pentru că, dacă acceptăm această variantă, înseamnă, din nou, compromiterea textului constituţional, din nou, o soluţie hibridă. Ieri domnul Cristian Diaconescu a fost audiat de Comisiile juridice în temeiul art. 85 alin. (3), astăzi nu mai este în faţa noastră în temeiul art. 85 alin. (2), bănuiesc, iar toată această inconsecvenţă.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Boc, aţi repetat deja de două ori, am înţeles cu toţii. Daţi-ne voie să vă răspundem. Nu uitaţi că suntem într-o intervenţie de procedură, nu la dezbateri generale.

Domnul Emil Boc:

Tocmai de aceea dorim în mod expres.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi colegii dumneavoastră înţeleg foarte bine, din prima, nu trebuie să ne repetaţi de trei ori acelaşi lucru.

Vă demonetizaţi şi dumneavoastră. (Proteste vehemente din partea membrilor Partidului Democrat.)

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte,

Discutăm chestiuni care ţin de Constituţia României, nu chestiuni politice, în acest moment. Este vorba, repet, de respectarea textului Constituţiei României.

Din acest punct de vedere, având în vedere prevederile art. 85 alin. (3), domnul Cristian Diaconescu trebuie să figureze pe lista noului Cabinet restructurat, iar doamna Rodica Stănoiu trebuie să figureze fie că şi-a prezentat demisia, fie că a fost revocată din funcţie în urma deciziei pe care împreună cu primul-ministru şi cu preşedintele României au luat-o.

A accepta, repet, această structură hibridă, combinarea textelor constituţionale reprezintă un atentat la această Constituţie şi este păcat că din primul moment când se uzează acest text se încalcă actuala Constituţie revizuită, chiar de la cel mai înalt nivel, de la nivelul Guvernului şi al Parlamentului.

Vă mulţumim.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul prim-ministru Adrian Năstase.

Domnul Adrian Năstase - prim-ministru al Guvernului României:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

S-ar putea să vă mire ceea ce voi spune, dar sunt absolut de acord cu domnul deputat Boc. De aceea, de fapt, am să vă propun să separăm complet cele două situaţii: pe de o parte, restructurarea, procedura de restructurare şi, pe de altă parte, procedura de remaniere.

Ieri, datorită unei discuţii în cadrul Birourilor permanente, s-a sugerat ca domnul Cristian Diaconescu să fie audiat în cadrul comisiilor. După părerea mea acest lucru nu era necesar. Ministerul Justiţiei continuă să existe în structura iniţială, nu este vorba de o situaţie prevăzută de alin. (3) şi, ca atare, procedura de schimbare a ministrului trebuia să formeze doar obiectul unei comunicări între primul-ministru şi preşedinte.

Pe de altă parte, sigur, în momentul în care înfiinţăm un minister nou, atunci, în mod normal, această numire, inclusiv persoana ca atare, trebuie să treacă prin Parlament, să fie audiată şi aşa mai departe. Aceasta este practica parlamentară şi eu vreau să ne cerem scuze pentru această formulă care era, oarecum, ambiguă. Am vrut, însă, cumva, mai ales fiind vorba de o temă mai specială, să nu creăm sentimentul că noul ministru, cel care era deja propus, şi am anunţat acest lucru, i-am trimis, de altfel, domnului preşedinte Iliescu o propunere de înlocuire a ministrului, am anunţat acest lucru de luni şi i-am solicitat schimbarea cu domnul Cristian Diaconescu. Domnul preşedinte, între timp, aşa cum explica domnul preşedinte Dorneanu, a hotărât să o numească pe doamna Stănoiu, dar aceasta este o altă chestiune, ţine de o altă fază care este exclusiv de competenţa preşedintelui şi este o problemă care sigur că îl priveşte pe domnul preşedinte Iliescu.

Dar aş sugera, din acest punct de vedere, ca proiectul de hotărâre, în final, să nu mai facă referire la numirea domnului Diaconescu ca ministru. Aceasta este o procedură paralelă, pe care sperăm să o finalizăm astăzi sau mâine, aşa cum am convenit cu domnul preşedinte Iliescu. Şi, în felul acesta, în faţa Parlamentului, urmează să fie examinate de către Parlament propunerile pe care le-am făcut, în baza paragrafului (3) din Constituţie, urmând ca paragraful (2) de la art. 85 să fie aplicabil pentru schimbarea de la justiţie.

Acesta este comentariul meu şi poate că, dacă eram mai atenţi şi noi, şi Birourile permanente, această ambiguitate în ceea ce priveşte cele două ipoteze diferite nu ar mai fi apărut.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Cred că au fost făcute clarificările necesare.

Da, domnul deputat Lucian Bolcaş, în numele Partidului România Mare.

Domnul Augustin Lucian Bolcaş:

E vorba de un incident de procedură ce vrea să pară formal şi pe care distinsul nostru coleg, domnul deputat Boc, vrea să îl transforme într-un incident pur formal, juridic, ceea ce spun eu că nu se poate.

Domnia sa a spus: "Aplicăm Constituţia şi nu facem politică." Numai aplicând Constituţia putem face politică şi acest incident formal mi-a prilejuit luarea de cuvânt, numai pentru că are anumite conotaţii politice.

În primul rând, s-a creat, într-adevăr, o dispută, dacă vreţi, procedurală, care a dus la soluţii - trebuie să o recunoaştem cu toţii, şi cei care au promovat soluţiile, şi noi, care le-am dezbătut - uneori forţate.

Îmi aduc aminte, ca moment similar, momentul degringoladei Guvernului Radu Vasile şi procedurilor de demitere iniţiate de preşedintele Constantinescu. E un semnal de criză politică şi aceasta trebuie subliniat peste incidentele formale care au fost ridicate aici.

În al doilea rând, sunt, efectiv, două probleme distincte: problema ministrului justiţiei, nu are importanţă persoana, şi, a doua, problema modalităţilor de adoptare a soluţiilor de remaniere.

Problema ministrului justiţiei este simplă, pentru că ea este rezolvată de textul constituţional. Există ipoteze distincte privind demisia, revocarea, incompatibilitatea. Ne aflăm într-un caz de incompatibilitate, pe care nimeni nu îl cenzurează şi pe care nimeni nu trebuie să îl motiveze decât prin însuşi faptul incompatibilităţii. Cu aceasta cred că discuţia este închisă sub acest aspect.

Interesează, însă, această procedură care ni s-a propus. Regretatul meu profesor de drept civil, pe care la cunoscut şi domnul prim-ministru, Dodel Eliescu, Mihai Eliescu îl chema, spunea că "în drept soluţiile corecte trebuie să fie simple şi elegante".

Ne aflăm în prezenţa unei soluţii prolixe, dar nu aceasta interesează. Este posibil de adaptat şi această formă, este posibil de adaptat şi forma cealaltă, care ar fi fost mai unitară şi mai simplă: acceptând ideea incompatibilităţi se restructurează un Guvern şi atunci evident că trebuie să avem o singură hotărâre.

Domnul Valer Dorneanu:

Distinse coleg, aţi cerut cuvântul pentru o excepţie de procedură, ne-aţi făcut un comentariu politic foarte elevat, v-am lăsat să îl evocaţi şi pe distinsul nostru profesor, dar vă rog eu frumos, haideţi la obiect, la chestiune, cum ar spune Caragiale, şi spuneţi-ne ce excepţie de procedură vreţi să ridicaţi.

Domnul Augustin Lucian Bolcaş:

Eu nu am vrut să ridic nici un fel de excepţie de procedură, era vorba de discuţii pe baza excepţiei ce a fost ridicată. Dar, dacă o discuţie pe o temă juridică care are conotaţii politice deranjează pe cineva în Parlamentul României, vă rog să mă amendaţi, domnule preşedinte.

Mi se pare jenantă intervenţia dumneavoastră.

V-aş ruga să mă scuzaţi pentru timpul pe care vi l-am răpit, dacă consideraţi că vi l-am răpit, şi să închei.

Domnul prim-ministru, distins jurist, a făcut o disociere între ceea ce Constituţia nu permite să disocieze, adică între remaniere şi schimbare. Or, textul art. 85 vorbeşte dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura, creând o instituţie juridică unitară ce nu poate fi disociată. De aceea mă pronunţam formal pentru ideea menţinerii votării de către Parlament a întregii structuri guvernamentale cu aceste limpeziri.

Repet, nu este vorba numai de o problemă formală, este un semnal al unei crize politice, în condiţiile în care, pe fondul acestei crize politice, grupul nostru parlamentar - aşa cum nu a votat învestitura Guvernului - nu va vota nici pentru realizarea acestei remanieri, pentru considerentele ce vor fi expuse.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

În ce mă priveşte, mă jenez să vă răspund calificativelor dumneavoastră elegante.

Stimaţi colegi,

Programul a fost aprobat cu votul pe care vi l-am comunicat.

Vă anunţ că, potrivit Hotărârii Birourilor permanente reunite ale celor două Camere, calendarul de desfăşurare a dezbaterilor este următorul: va lua cuvântul primulministru pentru prezentarea scrisorii, apoi din partea fiecărui grup parlamentar reunit, din Cameră şi Senat, va lua cuvântul câte un reprezentant, pe durata 10 minute, urmând ca în final primul-ministru să răspundă întrebărilor dumneavoastră. După aceea vom trece la dezbaterea hotărârii şi la votul ei final.

Dau cuvântul, cu aceste precizări, domnului primministru Adrian Năstase.

Domnul Adrian Năstase:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Mă adresez astăzi Parlamentului pentru a vă supune spre aprobare modificarea structurii şi componenţei Guvernului. Acest demers a fost determinat de preocuparea Executivului de a creşte calitatea actului de guvernare, de a elimina anumite disfuncţionalităţi din activitatea ministerelor şi pentru asigurarea compatibilităţii instituţionale ce decurge din dinamica negocierilor pentru integrarea României în Uniunea Europeană.

În acest cadru, reamintesc că din decembrie 2000, când Parlamentul ne-a acordat votul de încredere asupra Programului şi asupra listei Guvernului, suntem pentru a doua oară în faţa Camerelor reunite pentru a solicita aprobarea unor schimbări în structura organizatorică şi funcţională a Executivului.

Aşa cum ştiţi, în iunie 2003, a avut loc o restructurare profundă a Guvernului. Atunci am redus numărul de ministere de la 21, la 14, s-au redistribuit sarcinile şi resursele instituţionale şi a fost creată Autoritatea Naţională de Control.

Astăzi putem spune că majoritatea acestor schimbări au fost benefice pentru îmbunătăţirea şi pentru eficienţa actului de guvernare. De exemplu, Autoritatea Naţională de Control şi-a justificat înfiinţarea; performanţele acesteia pot fi măsurate prin creşterea gradului de colectare a arieratelor, sporirea exigenţelor controlului vamal sau reducerea indisciplinei fiscale a contribuabililor.

Restructurarea din vara trecută a fost bine primită de populaţia ţării şi de partenerii noştri europeni. Rezultatele s-au făcut simţite în special prin continuarea programului de scădere a inflaţiei, prin creşterea veniturilor salariale, accelerarea privatizării, eliminarea unor disfuncţii din sistemul de sănătate sau anumite progrese în negocierile cu Uniunea Europeană.

Noua restructurare reprezintă un act de responsabilitate politică din partea Guvernului, în acţiunea sa de accelerare şi de finalizare în acest an a negocierilor pentru integrarea în Uniunea Europeană, de îmbunătăţire şi eficientizare a activităţii guvernamentale.

Totodată, restructurarea Guvernului pe care o propunem acum este asemănătoare, în linii generale, structurilor guvernamentale din ţările membre ale Uniunii Europene, fiind compatibilă cu organizarea Comisiei Europene.

Temeiul constituţional şi legal al propunerilor de modificare a structurii şi componenţei actualului Guvern îl constituie art. 85 alin. (3) din Constituţia Românei, republicată, art. 3 alin. (2), art. 37 şi art. 53 alin. (4) din Legea privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

România se află astăzi într-o nouă etapă a dezvoltării sale. Noi, Partidul Social Democrat, ca partid responsabil, căruia alegătorii i-au încredinţat guvernarea, avem datoria să ne redefinim, pentru fiecare etapă, priorităţile şi mijloacele de realizare.

În acelaşi timp, trebuie să adaptăm permanent structura instituţională la exigenţele momentului. Fie că ne aflăm la putere sau în opoziţie, cred că suntem cu toţii de acord că anul 2004 este un an foarte important pentru integrarea României în Uniunea Europeană.

Consider că nu este timpul potrivit pentru a transforma acest subiect într-o temă de campanie electorală, în care partidele politice să poată obţine sau pierde puncte. Dacă vom continua să tratăm integrarea europeană în acest registru electoral, cu siguranţă că România va pierde.

Semnalele externe, dar şi propriile noastre analize interne ne-au pus în faţa unei opţiuni: fie aprofundăm procesul de reformă, în special în câteva domenii-cheie, precum justiţia, administraţia publică şi lupta împotriva corupţiei, fie riscăm să ne abatem de la obiectivul nostru esenţial în anul acesta şi în perioada care urmează.

Iată de ce apreciez că restructurarea guvernamentală răspunde provocării momentului, dar, în acelaşi timp, face parte dintr-un proces mai amplu de modernizare politică şi instituţională.

Noua structură guvernamentală va stimula procesul de negociere cu Uniunea Europeană. Pentru a ne atinge obiectivele fixate, încheierea negocierilor cu Uniunea Europeană la sfârşitul acestui an, precum şi aderarea României în 2007, avem nevoie de o foarte bună organizare, de focalizarea eforturilor noastre în această direcţie.

Venim în faţa dumneavoastră cu o echipă puternică, capabilă să se ocupe de toate aspectele procesului de integrare. Am în vedere coordonarea acestui proces, negocierile propriu-zise, dar şi implementarea legislaţiei şi a programelor.

Dorim să dăm un semnal politic foarte clar în ceea ce priveşte voinţa noastră de a accelera schimbările din justiţie. Acest semnal este important nu numai din punct de vedere extern, ci, mai ales, pentru cetăţenii ţării noastre, care sunt nemulţumiţi, aşa cum ne spun sondajele de opinie, de calitatea actului de justiţie.

Pe de altă parte, şi din punct de vedere economic trecem într-o fază nouă: politicile noastre macroeconomice au produs rezultate importante, ele se reflectă în creşterea economică susţinută, în reducerea continuă a deficitului bugetar, în scăderea semnificativă a inflaţiei.

Suntem primul Guvern care a reuşit un acord cu Fondul Monetar Internaţional, respectându-şi angajamentele luate. Acest lucru a produs efecte benefice în economie. De asemenea, am încheiat în linii generale privatizarea întreprinderilor de stat.

Acum este momentul să atacăm foarte curajos restructurarea regiilor şi privatizarea utilităţilor publice.

Acum este momentul să trecem de la creşterea economică la dezvoltare economică. De aceea am considerat că sectorul economic are nevoie, ţinând cont de obiectivele de etapă, de o mai bună coordonare.

În seria proiectelor mari, avem în vedere proiectele sociale. Socialul este o altă dimensiune pe care dorim să o întărim prin restructurarea Guvernului. Când vorbim de proiectele sociale ne referim nu numai la cele de protecţie efectivă, ci şi la calitatea serviciilor publice, la funcţionarea administraţiei, în general. Vrem ca reforma în aceste domenii să fie mult mai alertă astfel încât cetăţenii să simtă un impact pozitiv asupra vieţii lor de zi cu zi.

Stimaţi colegi,

Aceasta este concepţia generală care a stat la baza reorganizării guvernamentale pe care o propunem astăzi forului legislativ. Repet, este vorba de a găsi cele mai bune soluţii, inclusiv în ceea ce priveşte arhitectura instituţiilor, pentru a răspunde provocărilor acestei etape şi pentru a duce la bun sfârşit proiectele pentru care neam angajat răspunderea politică.

Miza majoră a acestui proces este o guvernare mai bună, o guvernare care răspunde aşteptărilor cetăţenilor, fie că este vorba de integrare, de dezvoltare economică, de creşterea nivelului de trai sau a calităţii serviciilor publice.

Miniştrii de stat pe care îi propunem astăzi Parlamentului pot fi consideraţi manageri de proiect. De altfel, am dorit să fixăm, o dată cu competenţele fiecăruia, şi - în premieră pentru o guvernare în România - criteriile de performanţă pe care trebuie să le îndeplinească miniştri de stat. Vreau să vă asigur că viitorii miniştri de stat ştiu foarte bine ce au de făcut şi că nu există nici un fel de suprapunere de competenţe sau conflict de prerogative.

Restructurarea va face din Guvern o echipă mai eficientă, mai bine orientată spre anumite priorităţi, ceea ce, în ultimă instanţă, serveşte intereselor tuturor cetăţenilor acestei ţări.

Doresc să dau aici un răspuns şi celor care acuză o suprabirocratizare a actului guvernamental. Noi facem această restructurare pentru a rezolva problemele cu care se confruntă România.

Puterea din perioada 1997-2000 a modificat în mod repetat structura guvernelor, nu pentru a o face mai eficientă, ci pentru a da satisfacţie algoritmului politic. Ar trebui să ne reamintim negocierile interminabile din Consiliile de coordonare politică a Coaliţiei, negocieri care se soldau cu prevalenţa acestui algoritm până la nivelul serviciilor descentralizate ale ministerelor.

Atunci când fosta sau actuala Coaliţie P.N.L.-P.D., s-a aflat la putere a susţinut necesitatea unor miniştri de stat, dar nu pentru că ei s-ar fi ocupat direct de anumite probleme, ci pentru că ei trebuiau să reflecte algoritmul coaliţiei. Gradul de neîncredere între partidele aflate atunci la guvernare era atât de mare încât s-a preferat ca la fiecare minister să existe secretari de stat din partide diferite. Unde a fost atunci preocuparea pentru eficienţa actului de guvernare? Cum s-a luptat atunci împotriva birocraţiei?

De aceea eu cred că este important ca fiecare să ţină seama de problemele pe care le are de rezolvat, iar atunci când discutăm despre restructurarea actualului Guvern să ţinem seama mai ales de condiţiile prezente în care trebuie să lucreze echipa Executivului, în funcţie de obiectivele asumate.

Noi schimbăm structura Executivului pentru o acţiune mai hotărâtă, pentru a creşte autoritatea statului, în timp ce în anii 1997-2000 s-au produs schimbări succesive cu efecte din ce în ce mai rele pentru autoritatea statului, introducându-se, generându-se un haos în administraţie.

În altă ordine de idei, vreau să afirm încă o dată foarte clar că scopul acestei restructurări nu este, aşa cum afirmă unii lideri din opoziţie, agitarea spiritelor şi nici pregătirea pentru alegeri. Noi suntem mai interesaţi de accelerarea reformelor şi de întărirea autorităţii statului decât de campania electorală, tocmai de aceea credem că este necesar ca eforturile de până acum, acestor eforturi să le adăugăm acum noi resurse. Nici un partid politic în afară de partidul nostru nu a avut curajul să facă ceea ce facem noi acum, să introducem periodic o nouă dinamică în procesul guvernării.

În legislatura trecută schimbările guvernării au fost haotice, iar unele chiar cu încălcarea legilor. Ele erau rezultatul unor crize politice majore sau al jocului de culise din partide. Noi am introdus practica schimbărilor controlate, orientate raţional spre creşterea eficienţei guvernării. Ciclul de 4 ani, ciclul politic de 4 ani, în ţările în tranziţie, evident că este un ciclu foarte lung. De aceea este nevoie, în mod periodic, de adaptări, ţinând seama de faptul că dinamica realităţii este mult mai rapidă în ţările în tranziţie decât în ţările care au structuri şi instituţii stabile.

Am dovedit că avem puterea să determinăm schimbări atunci când analiza noastră demonstrează necesitatea acestora. Suntem convinşi că oamenii vor aplica şi vor aprecia această diferenţă fundamentală dintre noi şi adversarii noştri politici.

Stimaţi colegi parlamentari,

Să-mi permiteţi în continuare să vă prezint, în mod concret, propunerile noastre legate de structura şi de componenţa Guvernului.

În primul rând, se instituie 3 funcţii de ministru de stat: un ministru de stat pentru coordonarea problemelor economice, economie şi comerţ, finanţe, transporturi, construcţii şi comunicaţii, un ministru de stat care va coordona serviciile publice, administraţie şi interne, sănătate, educaţie, mediu, cultură, muncă şi un ministru de stat pentru coordonarea problemelor de apărare naţională, integrare europeană şi justiţie.

Ministrul de stat pentru coordonarea problemelor economice va asigura elaborarea politicilor publice pentru creştere economică susţinută, eficientizarea activităţii de comerţ exterior, accelerarea privatizării utilităţilor, continuarea procesului de dezinflaţie, crearea de noi locuri de muncă. Acest ministru de stat va avea drept criteriu de performanţă obţinerea în acest an a statutului de economie funcţională de piaţă din partea Uniunii Europene pentru România.

Ministrul de stat pentru coordonarea serviciilor publice va răspunde de creşterea calităţii serviciilor oferite populaţiei. Serviciile trebuie să fie diversificate şi competitive, iar preţurile şi tarifele să reflecte realitatea economică fără a fi mărite nejustificat. Criteriile de performanţă pentru acest ministru de stat vor fi redistribuirea mai echitabilă din punct de vedere social a creşterii economice şi, respectiv, accelerarea reformei administraţiei.

Ministrul de stat pentru coordonarea problemelor de apărare naţională, integrare europeană şi justiţie are drept criterii de performanţă finalizarea împreună cu întreaga sa echipă a negocierilor cu Uniunea Europeană până la sfârşitul anului şi, respectiv, relansarea reformei în justiţie.

Precizez că activitatea miniştrilor de stat, ca şi a celorlalţi miniştri, se desfăşoară sub conducerea nemijlocită a primului-ministru.

În al doilea rând, se înfiinţează Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor. Am considerat necesar să luăm această măsură pentru a asigura grăbirea punerii în aplicare a programelor guvernamentale în acest domeniu.

Calitatea mediului reprezintă o problemă acută a societăţii noastre şi, în acelaşi timp, un punct dificil al negocierilor cu Uniunea Europeană.

Totodată, vrem să acordăm o prioritate specială problemelor legate de gospodărirea apelor. Este suficient să evocăm numai evenimentele legate de inundaţii pentru a înţelege că avem nevoie de o mai bună coordonare şi de o viziune mai cuprinzătoare pe termen lung în acest sector.

Înfiinţarea Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor este susţinută şi de prevederile art. 135 din Constituţia revizuită, potrivit căruia statul trebuie să asigure, citez, "refacerea şi ocrotirea mediului înconjurător, precum şi menţinerea echilibrului ecologic".

Propunem, de asemenea, modificarea structurii Ministerului Agriculturii, care gestionează şi programul SAPARD, în Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Considerăm că avem nevoie de o strategie naţională pe termen lung pentru a asigura dezvoltarea rurală în toate componentele ei. Decalajele dintre mediul rural şi mediul urban, în termeni de nivel de trai, asistenţă medicală, acces la educaţie, cultură, servicii publice, reprezintă în acest moment una dintre problemele majore ale societăţii noastre. Procesul de integrare, prin fondurile comunitare şi cele alocate de la buget, ne oferă o şansă importantă pentru a schimba radical situaţia actuală. Avem datoria să ne concentrăm asupra modernizării şi renaşterii satului românesc.

În al treilea rând, se creează un post de ministru delegat pentru controlul implementării programelor cu finanţare internaţională şi urmărirea aplicării acquis-ului comunitar.

Ştim că nu o dată acest ultim aspect legat de aplicarea legislaţiei şi a normelor convenite cu autorităţile de la Bruxelles a întâmpinat unele rezistenţe în sistemul nostru instituţional. De aceea am considerat necesar ca un membru al Cabinetului să se ocupe în mod special de această problemă.

Soluţia instituţională propusă va mări capacitatea Executivului pentru monitorizarea riguroasă a programelor noastre. Sunt sute de programe internaţionale la care participăm, avem lista de obiective prioritare pe care am convenit-o cu instituţiile europene, dar am avut, trebuie să recunoaştem, o slabă capacitate de urmărire şi de implementare.

În al patrulea rând, se înfiinţează Cancelaria primuluiministru.

Cancelaria va fi o structură profesională a puterii executive care nu are nici un fel de atribuţii politice sau electorale. Şeful Cancelariei va îndeplini exclusiv atribuţii încredinţate de primul-ministru şi va coordona operativ, din punct de vedere metodologic, instituţiile publice, autorităţile şi agenţiile care, conform legii, sunt subordonate direct primului-ministru.

În al cincilea rând, Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului se comasează cu Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare.

A.P.A.P.S. se uneşte cu A.V.A.B. pentru că privatizarea în masă s-a încheiat practic, iar acum avem mii de procese pe rol de pe urma privatizării, mii de recuperări de daune şi penalităţi de la unii investitori care s-au dovedit neserioşi. Aceasta este de fapt misiunea A.V.A.B.-ului.

În al şaselea rând, am hotărât trecerea Agenţiei Naţionale pentru Tineret în subordinea directă a primuluiministru, ţinând seama de rolul pe care-l acordăm tineretului şi studenţilor.

De asemenea, am hotărât crearea Autorităţii Naţionale pentru Turism, în coordonarea ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Doresc să precizez care sunt răspunderile pe care leam stabilit pentru procesul de integrare europeană în noua structură a Guvernului.

Coordonarea şi răspunderea politică a procesului de integrare revine primului-ministru. Coordonarea unitară a reformei din justiţie şi a procesului de integrare în NATO şi pentru Uniunea Europeană revine ministrului de stat respectiv. Ministerele şi autorităţile statului sunt direct responsabile de integrarea sectoarelor respective, a celor pe care le coordonează. Ministerul Integrării Europene şi negociatorul-şef sunt responsabili de derularea tehnică a negocierilor, inclusiv de elaborarea documentelor de poziţie. Ministrul delegat pentru controlul implementării programelor cu finanţare internaţională verifică dacă şi în ce măsură angajamentele se realizează.

Sigur că, oricât de buni ar fi negociatorul-şef sau ministrul integrării europene, ei nu pot executa ceea ce înscriem în documentele de poziţie. Această răspundere revine fiecărui minister şi autorităţi în parte, fiecărui ministru în parte. În acest scop, vom întări compartimentele de integrare europeană din ministere şi din autorităţile publice centrale, dar şi pe cele de la consiliile judeţene administrative şi de la prefecturi.

În concluzie, nu va exista nici o suprapunere de responsabilităţi, aşa cum afirmă unii răuvoitori sau unii dintre cei care sunt mai puţin informaţi în legătură cu felul în care am armonizat răspunderile ce revin fiecărui membru al echipei.

Stimaţi colegi,

În acelaşi timp dorim să diminuăm semnificativ birocraţia. În acest sens vom reduce numărul comitetelor, consiliilor, autorităţilor, agenţiilor şi altor instituţii. Să nu uităm că în cei 15 ani de la Revoluţie au fost create diferite organisme, comitete şi comisii, dar nu s-au desfiinţat cele care nu mai aveau obiect de activitate, unele create în anii '60-'70 şi pentru care, în mod evident, trebuie să vedem dacă mai au încă obiect de activitate.

De aceea, în perioada următoare, vom face o analiză foarte atentă a întregii construcţii instituţionale pentru a aşeza pe baze noi, raţionale, coerente administraţia centrală şi locală. Acest proces a început, acest proces de evaluare, şi în următoarele două săptămâni vom avea un prim răspuns în legătură cu situaţia acestor agenţii, comisii, comitete interministeriale şi aşa mai departe.

Împreună, sunt cel puţin 300 de astfel de structuri care sigur că formează o formulă, o structură extrem de stufoasă, pe care încercăm să o punem în acord cu structurile, cu ghidul de conduită şi ghidul de bună practică în acest domeniu existent la nivelul Uniunii Europene.

Sunt convins că măsurile preconizate vor avea efecte pozitive în ceea ce priveşte dinamizarea reformei puterii judecătoreşti şi credibilizarea actului de justiţie, revigorarea luptei anticorupţie, creşterea calităţii serviciilor publice, accelerarea integrării europene, creşterea reală a veniturilor şi îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru cetăţenii ţării.

Doamnelor şi domnilor,

În continuare vă prezint spre aprobare propunerile noastre privind modificările în structura şi componenţa Guvernului:

1. Înfiinţarea unor ministere ca urmare a măsurilor de reorganizare, respectiv Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Este vorba de nevoia de a aproba, din punct de vedere constituţional, noua configuraţie a acestor două ministere din urmă care au fost supuse unor modificări în ceea ce priveşte competenţele lor.
2. În urma modificărilor produse în structura Executivului vor fi operate, în mod corespunzător, unele revocări din funcţia de membru al Guvernului.
3. Vă propunem să fie numiţi în funcţia de membru al Guvernului, ţinând seama de aspectele prezentate anterior, următorii: Dan Ioan Popescu - ministru de stat, ministrul economiei şi comerţului; Ioan Rus - ministru de stat, ministrul administraţiei şi internelor; Ioan Talpeş - ministru de stat pentru coordonarea activităţilor din domeniile apărării naţionale, integrării europene şi justiţiei; Speranţa Maria Ianculescu - ministrul mediului şi gospodăririi apelor; Ilie Sârbu - ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale; Alexandru Athanasiu - ministrul educaţiei şi cercetării; Victor Ponta - ministru delegat pentru controlul implementării programelor cu finanţare internaţională şi urmărirea aplicării acquis-ului comunitar.
4. Vreau să vă informez, dar acesta este de fapt un aspect pe care l-am clarificat, în legătură cu situaţia de la Ministerul Justiţiei. Este vorba de o procedură care se derulează în paralel şi care va avea ca rezultat o modificare în ceea ce priveşte conducerea ministerului.

Sper că propunerea pe care am făcut-o domnului preşedinte Ion Iliescu în ceea ce-l priveşte pe domnul Cristian Diaconescu va duce la o revigorare a activităţilor în acest domeniu în care, în mod evident, este încă foarte mult de făcut.

Stimaţi colegi,

Parlamentul este chemat astăzi s-şi exprime votul asupra propunerilor pe care le-am prezentat în temeiul prevederilor Constituţiei României şi ale Legii privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor.

Subliniez faptul că fiecare candidat pentru funcţia de ministru de stat, ministru şi ministru delegat a fost audiat, în şedinţă comună, de către comisiile permanente ale celor două Camere şi că avizele asupra persoanelor şi activităţii acestora sunt favorabile.

Vă rog, stimaţi colegi, să votaţi proiectul Hotărârii a Parlamentului pentru aprobarea modificării structurii şi componenţei Guvernului.

Prin votul dumneavoastră, veţi valida un Guvern decis pentru un an decisiv.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule prim-ministru.

Stimaţi colegi,

Urmează dezbaterile. Potrivit timpului alocat fiecărui grup parlamentar, o să dăm cuvântul celor care s-au înscris din partea acestora:

• din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul preşedinte al Senatului, Nicolae Văcăroiu;
• din partea Grupul parlamentar al P.R.M., domnul senator Dina Carol;
• din partea Grupului parlamentar al P.D., domnul Emil Boc şi doamna senator Maria Petre;
• din partea Grupurilor parlamentare ale P.N.L., domnul senator Paul Păcuraru;
• din partea Grupurilor parlamentare ale U.D.M.R., domnul deputat Lászlo Borbely;
• din partea Grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor al minorităţilor naţionale, domnul deputat Varujan Pambuccian.

Dau, pentru început, cuvântul domnului preşedinte al Senatului, domnul senator Văcăroiu Nicolae.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Stimaţi membri ai Guvernului,

Onorată asistenţă,

Primul-ministru, domnul Adrian Năstase, a prezentat în detaliu şi de o manieră foarte convingătoare atât noua structură a Executivului, cât şi mai ales motivaţia care a stat la baza acestei noi construcţii.

Grupurile parlamentare ale Partidului Social Democrat din Senat şi Camera Deputaţilor consideră că, după adoptarea de către Camerele reunite a noii structuri şi componenţe a Guvernului şi după punerea în practică a acestui proiect, vom asista la o creştere calitativă a actului de guvernare şi la o îmbunătăţire a eficienţei sale.

Aceasta va prilejui, cu siguranţă, şi eliminarea unor disfuncţionalităţi din cadrul ministerelor implicate în restructurare.

Credem totodată într-o îmbunătăţire a dinamicii şi canalizării optime a resurselor umane şi materiale necesare finalizării în acest an a negocierilor cu Uniunea Europeană la toate capitolele pentru ca, în 2007, să devenim membru cu drepturi depline.

Vreau să reamintesc tuturor colegilor din Parlament, dar şi opiniei publice două realităţi extrem de importante care ne călăuzesc în acţiunea noastră politică.

În primul rând, în decembrie 2000, Partidul Social Democrat a cştigat alegerile parlamentare. Deci şi-a asumat dreptul şi legitimitatea să aleagă căile şi mijloacele pe care le consideră cele mai potrivite pentru transpunerea în practică a programului său electoral şi a programului pe baza căruia Cabinetul Năstase a primit votul nostru de învestitură.

În al doilea rând, există un consens real şi recunoscut public între partidele politice în privinţa obiectivelor noastre majore: aderarea la NATO şi integrarea în Uniunea Europeană.

Putem afirma că acest consens politic care ne include nu numai pe noi, ci mai ales marea majoritate a cetăţenilor români este un atu important în procesul nostru de integrare în Uniunea Europeană.

Revenind la tema noastră de astăzi, am urmărit cu atenţie şi interes reacţiile opoziţiei parlamentare şi ale presei pe noua temă, respectiv structura şi componenţa Guvernului. Rolul opoziţiei şi al presei într-o democraţie este să critice Guvernul şi majoritatea parlamentară.

Trebuie să recunoaştem că, mai ales acum, când ne aflăm în an electoral, colegii noştri din opoziţie nu-şi precupeţesc eforturile pentru îndeplinirea acestei misiuni.

Acum însă, când pentru noi prioritatea numărul 1 este finalizarea negocierilor cu Uniunea Europeană, suntem preocupaţi într-o mai mică măsură de lupta politică preelectorală.

Noua configuraţie a Guvernului propusă astăzi Parlamentului are conotaţii deosebite, pentru că a luat în calcul şi anumite semnale critice venite de la Uniunea Europeană.

Integrarea europeană nu este monopolul unui partid sau altuia şi nici nu este un scop în sine. Aşa cum apreciem cu toţii, este un obiectiv naţional apropiat ca anvergură de marile momente din istoria României.

Aceasta mă determină să consider că problemele legate de integrare trebuie tratate cu multă decenţă, la modul constructiv şi în nici un caz ca pretext pentru propaganda electorală.

Să nu se înţeleagă greşit cum că ne situăm împotriva criticilor. Să nu se înţeleagă că ne punem la adăpostul integrării când cineva este cu adevărat nemulţumit de noi. Atâta vreme cât criticile sunt făcute în scopul aplicării unor corective, ele sunt bine venite.

Prin această prismă nu vreau să cred că există măcar un membru al opoziţiei care să gândească sau să acţioneze conform mentalităţii "Cu cât mai rău, cu atât mai bine".

Din păcate, unele critici făcute de dragul criticii,venite din partea opoziţiei, contrazic dorinţa noastră de moderaţie pe această temă. Iată şi câteva argumente în sprijinul acestei afirmaţii. Intenţia modificării structurii Guvernului a fost anunţată de premier încă din luna ianuarie. De atunci s-au făcut, la nivelul Guvernului, analize care au luat în considerare unele sugestii venite dinspre opoziţie, dinspre societatea civilă, dinspre presă sau de la Bruxelles. Suntem în faza legiferării unor noi structuri şi componenţe guvernamentale, adică în faza finalizării procesului început în ianuarie.

A fost însă necesar să adoptăm în prealabil o lege care să modifice actuala Lege de organizare şi funcţionare a Guvernului, iar acest lucru s-a încheiat în urmă cu câteva zile.

Aşa cum am afirmat, noi, cei de pe băncile puterii, avem legitimitatea şi responsabilitatea deciziei politice, avem obligaţia ducerii la bun sfârşit a mandatului încredinţat de electorat în anul 2000. Partidul de guvernământ şi primul-ministru au ales, în cazul de faţă, soluţiile pe care le consideră cele mai potrivite, conform analizelor noastre. Este dreptul nostru să fixăm priorităţi, să adaptăm structuri pentru nevoile momentului. Este mandatul nostru pe 4 ani încredinţat de cetăţeni şi vă asigurăm că avem suficientă competenţă şi voinţă politică pentru atingerea obiectivelor naţionale despre care am vorbit mai înainte.

Alegerile se apropie cu paşi repezi, iar noi suntem conştienţi că orice greşeală de parcurs ne-ar putea costa la vot. Şi din această cauză, voinţa noastră politică de a alege cele mai potrivite soluţii este, stimaţi colegi, chiar mai puternică decât intensitatea şi frecvenţa criticilor.

Cred că până şi cei mai aprigi critici ai noştri sunt conştienţi şi acceptă ideea că nimeni din partidul de guvernământ sau din Guvern n-ar acţiona contrar voinţei generale de integrare europeană.

Nu mi-am propus să dezvolt o polemică pe tema fiecărei modificări aduse în structura şi componenţa Guvernului. Totuşi, mi se pare relevant exemplul ministrului delegat pentru implementarea programelor cu finanţare internaţionale şi urmărirea aplicării acquis-ului comunitar. O serie de semnale venite în timp, din diverse surse, inclusiv din presă, au condus la autosesizarea Parchetului Naţional Anticorupţie şi la descoperirea unor infracţiuni sau nereguli în privinţa utilizării unor finanţări internaţionale.

Partidul Social Democrat şi Cabinetul Năstase au acţionat pe fond ca şi în cazul pachetului de legi anticorupţie adoptat în vara lui 2003, adică au instituţionalizat un control menit să împiedice posibile infracţiuni viitoare în utilizarea fondurilor externe. N-am auzit din partea opoziţiei nici măcar un cuvânt pozitiv la adresa acestei iniţiative, în ciuda faptului că ea este perfect justificată şi necesară.

Doamnelor şi domnilor,

Eliminarea vizelor Schengen, încheierea cu succes a Acordului cu Fondul Monetar Internaţional, aderarea noastră la NATO, creşterea economică durabilă, scăderea semnificativă a inflaţiei cu efecte pozitive în dezvoltarea mediului de afaceri, dublarea investiţiilor străine în 2003

faţă de anul 2000, un proces al marii privatizări dus aproape de final, măsuri adecvate în domeniul producţiei şi cel social şi, nu în ultimul rând, stabilitatea macroeconomică sunt câteva împliniri relevante ale guvernării noastre.

Ca un capitol special, menţionez asumarea răspunderii Guvernului pe pachetul legislativ anticorupţie, element de noutate absolută pe acest front.

Nu am enumerat aceste reuşite cu titlu de propagandă electorală ieftină. Această enumerare nu este un joc de imagine, ci o realitate recunoscută chiar şi de cei pentru care politica nu este o preocupare. Este modul prin care am dorit să subliniez competenţa noastră demonstrată deja în conducerea treburilor ţării, competenţă care ne întăreşte motivaţia şi legitimitatea de a lua decizii politice cum este cea de astăzi.

După cum aţi putut constata, modificările aduse structurii şi componenţei Guvernului nu sunt un simplu joc de imagine, ci urmăresc un progres rapid pe câteva direcţii concrete: lupta cu corupţia, reducerea birocraţiei, creşterea credibilităţii actului de justiţie, acordarea unei importanţe sporite pentru o serie de sectoare ale activităţii economice. Schimbările urmăresc totodată direcţiile prioritare pentru consolidarea criteriului politic de aderare la Uniunea Europeană: combaterea corupţiei, reforma justiţiei, reforma administraţiei publice, libertatea presei, continuarea reformelor economice.

Chiar dacă în unele cazuri ne despart de opoziţie mijloacele pe care le considerăm a fi cele mai potrivite pentru atingerea obiectivului integrare, suntem convinşi că întreg Parlamentul doreşte obţinerea unor progrese concrete în domeniile-cheie, inclusiv în domeniul legiferării, considerate a fi vitale pentru ca România să poată încheia în acest an cu succes negocierile de aderare.

Din acest motiv, mă voi referi la un subiect aflat frecvent pe prima pagină a ziarelor: activitatea Parlamentului. Ne aflăm în preajma alegerilor locale şi se simte deja o creştere a temperaturii dezbaterilor politice.

În calitate de preşedinte al Senatului, la începutul acestei sesiuni parlamentare am făcut un apel către toţi senatorii la păstrarea unei atmosfere de lucru civilizate şi colegiale. Avem de soluţionat un număr mare de proiecte de lege mult legate de procesul de integrare.

Cu ocazia restructurării Guvernului, am sesizat îngrijorarea din declaraţiile unor parlamentari ai opoziţiei în privinţa şanselor actualului Guvern de a-şi duce la bun sfârşit misiunea integrării României în Uniunea Europeană. Sper ca această îngrijorare să nu fie un simplu exerciţiu oratoric, să nu fie mimată, ci sincer să se transforme într-o prezenţă activă şi constructivă la lucrările Parlamentului, mai ales atunci când, pe ordinea de zi, sunt înscrise proiecte de lege având o legătură directă cu integrarea. Altfel, toate declaraţiile în care cuvintele-cheie sunt integrarea în Uniunea Europeană devin pură demagogie.

Am auzit păreri din opoziţie cum că parlamentarii puterii trebuie să asigure cvorumul şi majoritatea necesară adoptării proiectelor de lege. Neîndoielnic există şi o doză de adevăr în acest mod de gândire. Totuşi, dacă toate grupurile parlamentare ar acţiona în spiritul consensual de la Snagov pe tema integrării, aşa cum sau angajat prin semnătura preşedinţilor de partid, atunci sarcina legiferării pe această temă ar fi mai uşor de îndeplinit. Am putea spune atunci că şi opoziţia acţionează în mod concret şi constructiv pentru realizarea acestui obiectiv istoric.

Fără a face rabat la calitatea legilor dezbătute în Parlament, este necesară unirea tuturor eforturilor pentru ca sarcinile care ne revin nouă, parlamentarilor, să fie îndeplinite cu promptitudine. Altfel, oricare ar fi structura organizatorică sau nominală a Guvernului, oricât ar încerca miniştrii s-şi respecte criteriile de performanţă anunţate de premier, efortul lor ar fi zadarnic.

Spre final, vreau să menţionez că succesele obţinute de guvernarea Partidului Social Democrat în ultimii 3 ani, dintre care unele au fost citate mai înainte, reprezintă un argument convingător că ne bucurăm la votul de astăzi şi de susţinerea unor colegi parlamentari din alte grupuri.

Guvernul va continua reforma în plan economico-social şi în acest an electoral. Sigur, fiind un partid socialdemocrat, vom acorda în continuare multă atenţie componentei protecţiei sociale.

Anul 2004 înseamnă o nouă etapă în ceea ce priveşte obiectivele guvernării, caracterizată prin noi exigenţe. Această nouă etapă înseamnă şi o reordonare a priorităţilor, precum şi adaptarea structurilor guvernamentale acestor priorităţi. Eforturilor de până acum trebuie să le adăugăm noi resurse. Chiar dacă nici un partid politic nu a avut curajul să facă ceea ce se întâmplă şi s-a întâmplat în această perioadă suntem hotărâţi, stimaţi colegi, să continuăm să ne ducem mandatul la bun sfârşit.

În numele grupurilor parlamentare ale Partidului Social Democrat din Senat şi Camera Deputaţilor, închei prin a declara susţinerea, prin vot, a noii structuri şi componenţe a Guvernului, aşa cum a fost ea prezentată de primul-ministru, domnul Adrian Năstase.

Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze.)

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Din partea Grupurilor parlamentare ale P.R.M. are cuvântul domnul senator Dina Carol (Rumoare.) Până vine Domnia sa, îl rog pe tânărul cameraman s-şi aleagă şi dânsul un loc fix, aşa cum au făcut toţi colegii Domniei sale, să nu mai perturbe lucrările plimbându-se cu firul prin mijlocul Camerei.

Aveţi cuvântul, domnule senator.

Domnul Carol Dina:

Mulţumesc.

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri şi parlamentari,

Distinşi invitaţi,

După un deceniu şi jumătate de tranziţie în şocuri, se poate pune întrebarea firească dacă românii o duc mai bine şi dacă reformele promovate de către guvernanţiicare s-au succedat la putere au adus economia pe drumul cel bun. Întrebări dificile. Desigur, se pot prezenta montaje analitice care să scoată în lumină o anumită faţetă a lucrurilor, totul depinzând de care parte a paharului o privim. Tocmai de aceea, în opinia mea, mult mai importantă este opinia cetăţenilor.

Rezultatele sondajelor nu sunt tocmai de bun augur.

Iată: 68% dintre români consideră că ţara se îndreaptă într-o direcţie greşită, în timp ce 49% din populaţie afirmă că trăiesc mai rău decât în anul 2001. Ceea ce pare mai grav - un avertisment clar lansat clasei politice şi celor care conduc destinele economiei - este pesimismul devenit cronic al românilor. Percepţia lor faţă de viitor nu este una pozitivă. Este explicabilă această tendinţă deoarece starea de suportabilitate la şocurile reformelor promovate, dar aplicate cu intermitenţă, a atins pragul saturaţiei. Din 1995 până în anul 2000, rata sărăciei extreme s-a dublat. În plus, rata sărăciei a crescut pe ansamblu, ajungând la 29% în anul 2003.

Singurele ţări din Europa Centrală şi de Est cu o situaţie mai dificilă decât România sunt Albania, Moldova şi Rusia. Un tablou fără culori pastelate care scoate în evidenţă o realitate crudă. Nivelul de trai al românilor a ajuns în 2003 la 60 % din cel existent în anul 1989.

Realităţile triste pe care le trăieşte populaţia sunt cuantificate şi de analiştii şi experţii Comisiei Europene care ne arată:,,Ca urmare a perpetuării sporului natural negativ, populaţia României a scăzut faţă de anul 2000 cu aproape 1.000.000 de persoane. Deşi populaţia ţării sa împuţinat de la an la an, consumul final al gospodăriei populaţiei s-a redus constant astfel că, faţă de anul 2000, în anul 2003 procentul din produsul intern brut alocat pentru consumul final al gospodăriilor s-a micşorat cu 5%, ceea ce reprezintăîn perioada 2001-2003, 4,3 miliarde dolari. O sumă uriaşă.

Declinul ocupării salariale în România s-a adâncit şi contrar promisiunilor angajate conform cărora populaţia salariată va creşte cu 1 milion de locuri de muncă în anul 2003, nivelul mediu al salariaţilor este mai mic faţă de anul 2000 cu 5,9 %, adică cu aproape 300.000 de persoane.Practic, din anul 1996 nu s-a înregistrat nici o schimbare în bunăstarea populaţiei României, puterea sa de cumpărare reprezentând doar 25 % din cea a Uniunii Europene. Această evoluţie socială şochează. În condiţiile în care din punctul de vedere al statisticii oficiale în ultimii trei creşterea produsului intern brut a fost una susţinută, o pretinsă creştere a producţiei industriale şi reducerea drastică a inflaţiei până la un nivel atins în anul 2003, de 14 %, faţă de 45,7 % în anul 2000, continua alterare a nivelului de trai apare la prima vedere ca un paradox. Absenţa beneficiilor sociale de pe urma creşterii economice este explicabilă prin perpetuarea unor practici nocive care sunt evaluate riguros în raportul Uniunii Europene.,,În România nu există o economie funcţională de piaţă şi ţara nu are capacitatea de a face faţă presiunii concurenţiale şi forţelor pieţei din cadrul Uniunii Europene".

Principalele motive ale acestui nefast calificativ le regăsim în managementul defectuos şi abuziv practicat de Guvern, oglindit ca finalitate în blocajul economic care a devenit atotcuprinzător în economia naţională şi care se regăseşteîntr-un volum fără precedent de arierate fiscale şi cvasifiscale, mai ales că subiectul multor ordonanţe de urgenţă în domeniu îl constituie intervenţii de favorizare a unor segmente din sectorul privat penetrate politic de Partidul Social -Democrat.

Blocajul economic care a ajuns la 50% din produsul intern brut, peste 26 miliarde dolari, din care peste jumătate se regăseşte în sectorul privat - "Tutunul Românesc", ISPAT SIDEX, RAFO ONEŞTI, PETROMIDIA, MEDIA PRO şi multe altele relevă în fapt, fără echivoc, că aşa-zisa creştere economică, care se clamează din anul 2001 încoace, este neeficace economic şi social şi implicit inutilă imediat ce se înţelege că jumătate din economia reală este nefuncţională.

Privatizarea şi restructurarea întreprinderilor de stat în regim accelerat, cu pistolul la tâmplă, a complicat şi mai mult funcţionalitatea economiei româneşti. Probleme sociale, cu sute de mii de oameni în şomaj, sute de societăţi comerciale privatizate superficial care s-au reîntors în portofoliul A.P.A.P.S., mii de persoane aflate pe rolul instanţelor de judecată, facilităţi exorbitante, aşazise ajutoare de stat acordate clientelar din banul public, au denaturat profund alocarea veniturilor bugetare şi au viciat mediul de afaceri. Prin politica de monopol impusă fără jenă de noii proprietari, produsele vândute în România sunt mult mai scumpe, afectând şi în acest mod semnificativ revigorarea economiei reale.

Activitatea deficitară a comerţului exterior, ce reiese din documentele oficiale, arată că în perioada 2001- 2004 soldul negativ cumulat al balanţei comerciale însumează 18,6 miliarde euro sau 20,7 miliarde dolari, ceea ce confirmă că pe toată această perioadă România supravieţuieşte blocajului economic generalizat prin creşterea masivă a importurilor orientate în principal pentru consum, periclitând astfel grav capacitatea de dezvoltare a ţării. Şi în anul 2003 deficitul comercial al României a depşit 5,8 miliarde dolari. Datoria publică a ţării a depşit 24 miliarde dolari, din care aproape 10 miliarde dolari au fost angajate de actualul Guvern.

Dobânzile şi ratele scadente au reprezentat în anul trecut 75.000 de miliarde, adică 2,3 miliarde dolari. Subliniez că din anul 1990 încoace, România a plătit dobânzi la datoria publică externă în valoare de 12 miliarde dolari.

Această politică de îndatorare este amplificată an de an de Guvern, ceea ce se oglindeşte şi în Ordonanţa Guvernuluinr. 13/2004 prin care plafonul de îndatorare publică externă a României pentru anul 2004 se amplifică cu încă 3,5 miliarde euro sau 4,4 miliarde dolari, iar la intern se va angaja o îndatorare în echivalenţă valutară de peste 1 miliard dolari.

Astfel, se demonstrează cu prisosinţă că Guvernul nu are soluţii economice şi a transformat cumpărarea liniştii sociale într-un scop în sine prin creşterea aberantă a datoriei publice şi îndatorarea ţării pe foarte mulţi ani.

Mărind plafonul de îndatorare pentru consum în acest ritm se va ajunge nu peste mult timp într-un punct final nefericit ca într-un joc piramidal, că realităţile dureroase vor ieşi la suprafaţă tulburând amplu şi profundpacea socială şi viaţa cetăţenilor acestei ţări.

Analiza onestă şi responsabilă a stării naţiunii scoate în evidenţă deficienţe importante de natură politică şi economică care tind să compromită şansele României de finalizare efectivă a tranziţiei, relansarea reală a economiei naţionale şi implicit şansele României de aderare la structurile europene în anul 2007.

Partidul România Mare, considerând că motivaţia naturală a actului de guvernare o reprezintă dezvoltareacomplexă a naţiunii române, creşterea şi dezvoltarea nivelului de trai şi civilizaţie a populaţiei, a militat constant pentru demascarea racilelor care se opun acestor deziderate de integrare europeană. Recent, în luna februarie, Comisia de politică externă din Parlamentul Uniunii Europene aaprobat în unanimitate un amendament care prevede reorientarea strategiei de aderare a României şi monitorizarea permanentă a ţării noastre, susţinând că România se confruntă cu serioase dificultăţi în îndeplinirea cerinţelor criteriilor politice de la Copenhaga, astfel că România riscă să fie trimisă la punctul zero al negocierilor de aderare, şi anume la criteriul politic.

În completarea acestui tablou acuzator, Departamentul de Stat al Statelor Unite într-un raport privind respectarea drepturilor omului în România constată că: "Poliţia este coruptă, justiţia este dependentă politic, autorităţile se amestecă în viaţa privată a cetăţenilor" şi altele.

Timp de trei ani, Partidul România Mare a semnalat şi criticat toate aceste aspecte, însă, Guvernul, cu multă uşurinţă, le-a minimalizat în speranţa că poate evita la nesfârşit responsabilităţile ce-i revin. Astăzi inevitabilul s-a produs. La Bruxelles s-a votat deja o moţiune de cenzură europeană la adresa Guvernului P.S.D.

Noi considerăm că toate aceste probleme grave cunoscute bine în România şi evidenţiate cu fermitate de Uniunea Europeană nu pot fi soluţionate cu paleative.

Restructurarea actualului Guvern este o încercare temerară de a salva aparenţele, inducând opiniei publice şi forurilor europene o anumită linişte dinaintea furtunii ce se poate declanşa la sfârşitul perioadei de indulgenţă acordată de Comisia Europeană. Deşi între propunerile prezentate se regăsesc şi oameni competenţi, cu probitate profesională, poate capabili să interpreteze rolurile ce le revin, lipsa reformelor structurale în principal din economie, administraţie şi justiţie vor determina impedimente insurmontabile chiar şi pentru cei mai competenţi miniştri.

Prezenţa domnului general Ioan Talpeş în Guvern aduce cu certitudine ordine, rigoareşi disciplină. Dacă timpul ar lucra în favoarea României, cu siguranţă că domnul ministru de stat Ioan Talpeş ar rezolva cu bine noua provocare de finalizare a negocierilor cu Uniunea Europeană şi relansarea reformei, mai ales în justiţie.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar P.D. din Camera Deputaţilor, domnul deputat Emil Boc şi apoi doamna senator Maria Petre. Aveţi fiecare câte 5 minute.

Domnul Emil Boc:

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor.

În mai puţin de un an de zile, de fapt în 9 luni, începând cu 19 iunie 2003, Guvernul a trecut prin restructurare, remaniere şi, iarşi, restructurare, astăzi.

Care au fost consecinţele acestor restructurări şi remanieri guvernamentale?

Pe plan intern aceste restructurări şi remanieri nu au avut nici un efect pozitiv asupra populaţiei. Sărăcia a crescut, tot un român din trei se întreabă zilnic ce să facă, să plătească factura la întreţinere sau s-şi cumpere de mâncare? Salariile şi pensiile sunt departe, departe, departe de a asigura un nivel de trai decent cetăţenilor. Recorelarea pensiilor mult promisă a fost amânată pentru 2005 şi mai târziu. Pentru comparaţie avem câteva exemple comparative cu privire la nivelul preţurilor din anul 2000 şi cel din 2004 pentru a înţelege actuala stare de sărăcie a populaţiei. De exemplu: la căldură, gigacaloria era, în anul 2000, 350.000, astăzi este 800.000 lei;la gazele naturale metrul cub în anul 2000 era 1.526 lei, astăzi este 5.036 lei; le electricitate kilowatt-ul/oră era 1.053 lei în 2000, 2.700 lei în 2004. Şi exemplele ar putea continua. La benzină, litrul era 13.400 lei în 2000, 26.300 lei în 2004. Iată doar câteva exemple pentru a demonstra cu date precise că aceste remanierirestructură ri nu au avut nici un impact pozitiv pentru viaţa de zi cu zi a cetăţeanului. Întrebaţi cetăţenii dacă salariile sau pensiile s-au mărit în procent corespunzător cu creştereapreţurilor menţionate de către noi.

Deşi suntem conduşi de un guvern social-democrat, cel puţin aşa se revendică, România se îndreaptă sigur spre un model societal de inspiraţie latino-americană, cu decalaje imense între bogaţi şi săraci. La vârful piramidei sociale se află puţini, dar bogaţi şi foarte bogaţi, iar la baza piramidei se află foarte mulţi săraci şi foarte săraci, fără o clasă de mijloc solidă şi capabilă să susţină procesul de consolidare democratică şi de modernizare instituţională a României. Nu vom putea avea democraţiefără o clasă de mijloc capabilă să o susţină.

Geografic, România este în Europa, pe hârtie, România este în Europa. În fapt însă România reală, domnilor guvernanţi, este în afara Europei.Suntem o ţară în care oamenii cu influenţă, relaţii şi bani sunt deasupra legii.

Acestea sunt, pe scurt, consecinţele restructurărilor şi remanierilor guvernamentale pe plan intern.

Ce s-a întâmplat pe plan extern? Primul duş rece a venit în noiembrie 2003, cu ocazia prezentării Raportului de ţară de Comisia Europeană, raport în care se menţionează expres faptul că "România nu are o economie de piaţă funcţională, iar corupţia este generalizată şi afectează toate sferele societăţii".

În consecinţă, aşa cum ne-a obişnuit, Guvernul a promis şi a realizat un program privind priorităţile procesului de pregătire a României pentru aderarea la Uniunea Europeană. Acest proiect cu termene precise este nerespectat în proporţie de 75 %. Vă putem oferi câteva exemple: creşterea numărului urmăririlor în justiţie finalizate, în special a cazurilor de corupţie la nivel înalt.

Dacă dumneavoastră aveţi exemple de corupţie la nivel înalt finalizate în justiţie, v-aş ruga să ni le prezentaţi că, cel puţin până în acest moment, nu există. În justiţie, introducerea alocării informatizate a cazurilor judiciare: termen - decembrie 2003. Nu s-a realizat. Simplificarea şi accelerarea procedurilor judiciare, în special la Curtea Supremă de Justiţie - decembrie 2003. Dimpotrivă, s-a supraaglomerat rolul instanţei supreme, astăzi având termene pentru primăvara-toamna anului 2005 şi chiar primăvara lui 2006.Sau introducerea mijloacelor de rezolvarealternativă a litigiilor - decembrie 2003. Dacă dumneavoastră ştiţi de impunerea acestor mijloace în instanţe, atunci vă rog să ni le comunicaţi. Câteva proiecte-pilot încercate, de fapt, un singur proiect, la Craiova, nu rezolvă la nivelul ţării aceste probleme. Sau, extinderea accesului la asistenţă juridică gratuită şi susţinerea financiară a măsurilor de aplicare practică - termen decembrie 2003. Nimic nu s-a realizat. Şi evident că şirul acestor promisiuni deşarte poate continua.

În consecinţă, a urmat cel de al doilea duş rece, aproape fatal, în Comisia de politică externă a Parlamentului European. Un duş rece, fără precedent la adresa României, unde se menţionează expres lipsa de reformă în domeniul justiţiei, ineficienţa luptei împotriva corupţiei, lipsa reformelor economice, atentatele la libertatea presei şi încălcarea moratoriului internaţional cu privire la adopţiile internaţionale. Pentru prima dată acest duş rece, repet, aproape fatal, pune în faţa României două provocări dure, fără precedent:

1. S-a propus reorientarea negocierilor, ceea ce în expresia parlamentarilor europeni înseamnă în fapt suspendarea negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeană.
2. Pentru prima dată se pune pragmatic şi direct într-un raport de ţară problema neîndeplinirii de către România a criteriului politicde aderare la Uniunea Europeană. Se spune pentru prima dată: "Iată, România nu are stat de drept".

România nu are stat de drept pentru că sub guvernarea P.S.D. au fost compromise principiile democraţiei, prin cel puţin următoarele:

1. Politizarea justiţiei şi lipsa de independenţă a puterii judecătoreşti.
2. Utilizarea instituţiilor statului în interes politic de partid. A se vedea în acest sens schimbările din 2001 de la Curtea de Conturi, schimbările din 2004 de la Consiliul Concurenţei sau politizarea selecţiei membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.
3. Utilizarea de către Guvern a banilor publici în interes de partid. A se vedea, de exemplu, alocările bugetare în campania electorală locală, unde candidaţii P.S.D. au primit direct bani de la bugetul de stat pentru comunitatea respectivă în vederea susţinerii proiectelor candidatului P.S.D. în detrimentul celorlalţi candidaţi, sau alocările banilor de către consiliile judeţene pe criterii politice.
4. Utilizarea şi transformarea instituţiilor statului în instrumente de racolare, şantaj şi presiune politică la adresa reprezentanţilor opoziţiei.

În acest moment asistăm la o declanşare fără precedent de forţe în teritoriu din partea tuturor reprezentanţilor statului - prefect, preşedinte de consiliu judeţean, Poliţie, Curte de Conturi, Gardă Financiară -, prin care reprezentanţii opoziţiei fie sunt racolaţi, fie intimidaţi, şantajaţi să nu candideze în alegerile locale din partea opoziţiei. Este, poate, domnule prim-ministru, ocazia ca astăzi, dumneavoastră, să vă desolidarizaţi public de aceste practici existente în teritoriu, prin reprezentanţii Guvernului şi ai partidului de guvernământ, pentru că acordul dumneavoastră tacit înseamnă o încurajare la aceste practici. Sperăm că dumneavoastră veţi dori ca România să îndeplinească în continuare criteriile politice de aderare la Uniunea Europeană.

Faţă de aceste realităţi dure se pune în pericol calendarul iniţial de aderare a României la Uniunea Europeană. Guvernul ne propune o restructurare ineficientă şi fără măsuri pragmatice de reformă. Suntem în prezenţa unei acţiuni de cosmetizare a Guvernului.

Deşi premierul Adrian Năstase spunea, în iunie 2003, că avem nevoie de un guvern suplu, eficient, cu o schemă redusă, astăzi lucrurile s-au schimbat şi ne propune o schemă umflată a Guvernului, cu costuri bugetare suplimentare. De asemenea, asistăm la o suprapunere de competenţe între miniştri cu atribuţii pe integrarea europeană şi, nu în ultimul rând, nu sunt precizate clar, exact, atribuţiile miniştrilor de stat, care va fi raportul.

Dacă domnul Dan Mircea Popescu. Dan Ioan Popescu - îmi cer scuze faţă de confuzia făcută - îl va putea trage la răspundere pe domnul ministru Miron Mitrea pentru neîndeplinirea proiectelor din domeniul Domniilor sale. Nu în ultimăinstanţă, asistăm la o simplă rotaţie de cadre în interiorul P.S.D.-ului. Ultimul exemplu oferit astăzi, cu schimbarea portofoliilor de la ,,Cotroceni" şi Palatul ,,Victoria", fiind edificator.

Avem nevoie, domnilor guvernanţi, de mai puţine vorbe şi de mai multe fapte. Deocamdată, Guvernul României s-a dovedit a fi un campion al vorbelor şi promisiunilor şiun etern corijent la capitolul fapte. Nu de restructurare duce lipsă România, ci de voinţă politică de susţinere a adevăratelor măsuri de reformă. Acest lucru ne cere Uniunea Europeană, ne cer guvernanţii europeni, ne cer parlamentarii europeni. Măsuri pragmatice şi onorarea promisiunilor. Aceste lucruri, din nefericire, s-au dovedit prea grele pentru guvernanţii de la Bucureşti.

În consecinţă, Partidul Democrat nu este dispus să gireze politic incapacitatea Guvernului de a promova o politică de integrare a României în Uniunea Europeană şi nu va susţine hotărârea de restructurare a Guvernului.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, îmi pare rău să vă anunţ că aţi vorbit 13 minute. V-aţi înscris pentru 5 minute, ca să vorbească şi colega dumneavoastră. Dacă dumneavoastră aţi fost inelegant cu dumneaei nu am nici un motiv să nu respect regulamentul.

Are cuvântul domnul senator Paul Păcuraru. (Discuţii, comentarii.)

Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru:

Domnilor preşedinţi ai Camerelor,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Sigur că un guvern monocolor instaurat după alegerile din 2000 ar fi avut absolut toate şansele pentru a realiza atât o coerenţă de guvernare, cât şi rezultate care să fie vizibile în plan extern şi în plan intern.

Vorbea domnul prim-ministru de flexibilitate, de funcţionalitate, de comunicare mai bună, de o construcţie instituţională eficientă. Sunt obligat însă să-l contrazic pe domnul prim-ministru atunci când vorbea de adaptarea structurilor guvernamentale şiinstituţionale româneşti la modelele europene şi să arăt cu argument, cu cifre, faptul că în restul ţărilor Uniunii Europene, guvernul este mai restrâns, deci structurile sunt mult mai reduse. Deci România, o ţară săracă, care suportă greu costurile birocraţiei interne, îşi permite un lux în ceea ce priveşte numărul de ministere, de structuri guvernamentale, în timp ce Austria are 11 ministere, Belgia - 15, Danemarca - 17, Franţa - 14, Germania - 14, Irlanda - 14, Olanda - 14, Spania - 15, Suedia - 11, Ungaria - 15, Polonia - 15, ţări şi ele în tranziţie.

Din păcate, stăm foarte rău şi la capitolul structurilor interne sau restul structurilor interne de conducere, pentru că România are în jur de 120 de miniştri şi secretari de stat, are în jur de 1.500 de directori în ministere şi la structuri centralizate, are în jur de 3.700 şi ceva de alte funcţii de conducere - şefi servicii, secretari generali şi aşa mai departe. Deci, România, din păcate este paralizată mai degrabă de o birocraţie imensă, ineficientă şi, care,adeseori, este angrenată în corupţie, aşa cum toate rapoartele au arătat.

Discuţia asupra restructurării Guvernului aşa cum se face ea astăzi, aşa cum s-a făcut şi în iunie trecut arată mai degrabă o lipsă de viziune a Guvernului privind dimensionarea structurii guvernamentale şi a managementului eficient. Dacă vreţi, chiar şi discuţia de astăzi arată faptul că suntem în mişcări conjuncturale pe tabla de şah a politicii româneşti, funcţie de o situaţie, de o atitudine, de o reacţie şi aşa mai departe, şi mai puţin în faţa unei viziuni care să definească tipul de guvernare care i se acordă României.

Ca liberal, aş vrea să trag o primă concluzie. Noi, întotdeauna, susţinem ideea unei minime guvernări. Noi susţinem, întotdeauna, ideea de mai puţine structuri guvernamentale, pentru că este evident faptul că birocraţia, comunicarea şi atingerea obiectivelor sunt încurcate întotdeauna cu cât numărul de structuri şi de autorităţi este mai ridicat.

A doua observaţie este legată deopinia că acest guvern este dedicat integrării europene. Analizele făcute arată că, din păcate, acest obiectiv nu pare a fi atins,ci mai degrabă ratat, pentru că se constată că el este mai degrabă un guvern făcut pentru viitoarele alegeri şi mai puţin un guvern pentru atingerea obiectivelor legate de aderarea României la Uniunea Europeană.

Prima şi cea mai importantă observaţie făcută de presă, de analişti a fost cea legată de Cancelaria primului-ministru, care înseamnă. - noi am atacat-o şila Curtea Constituţională, din păcate fără succes -, de fapt, în opinia multora, structura de campanie a viitorului candidat la Preşedinţie din partea partidului de guvernământ. Separarea Secretariatului General de Cancelaria primului-ministru, dublarea aparatelor de lucru, crearea de noi ordonatori de credite, posibilitatea ca banii să fie circulaţi prin structura Cancelariei, fără să fie în deplină informare tot aparatul de lucru al Guvernului, sunt multe semne de întrebare.

În fine, pentru noi ridică semne de întrebare şi - aşa cum spunea domnul prim-ministru - linia de managerde proiect, linia de miniştri de stat. Este cel puţin contrariant faptul că sectorul cel mai încremenit în antireformă, sectorul care este criticat în Raportul de ţară de Uniunea Europeană tranşant, pentru lipsa de performanţă, pentru lipsa de restructurare în regii, pentru lipsa de restructurare şi privatizare în utilităţi publice, are ca misiune coordonarea întregii activităţi economice. În condiţiile în care Raportul de ţară o spune negru pe alb,,este o deficienţă, este slăbiciunea numărul 1 în viaţa economică internă".

În fine, nici domeniul administraţiei, coordonat de domnul Ioan Rus, nu scapă de criticile permanente ale Uniunii Europene, iar Justiţia, care este cel mai deteriorat sector din agenda internă, sigur, are o coordonare nouă, care a pus probleme, până şi în integrarea României în NATO.

Aş vrea să-l întreb pe domnul prim-ministru. legat de statutul de economie de piaţă, pentru că dumneavoastră aţi dat criterii de performanţă miniştrilor de stat. Păi, atunci s-a spus că România îndeplineşte, că are economie de piaţă funcţională. De ce acum daţi criteriu de performanţă îndeplinirea regimului statutului de economie de piaţă funcţională.

Sigur, contrariază şi faptul că un minister de sinteză pentru economie, cum ar fi Ministerul Finanţelor, este lăsat în coordonarea unui minister sectorial, care este Ministerul Industriei.

Mai stârneşte o anumită contrarietate faptul că nu prea mai ştim ce fel de Guvern avem, avem un Guvern militar, avem un Guvern politic, avem un Guvern tehnocrat? Prezenţa a atât de mulţi generali în Guvern, în condiţiile în care modelul european este un model în care până şi structurile militare sunt conduse de civili, iar în România ajungem ca structurile civile să fie conduse de militari, sigur ridică contrarietate.

În legătură cu integrarea europeană, pot spune că sunt în continuare extrem de multe probleme legate, au fost amintite şi în luările anterioare de cuvânt, legate de atribuţii şi competenţe. Nu mai ştie nimeni cine, de ce se ocupă. Poate, domnule prim-ministru, veţi avea amabilitatea să ne spuneţi care sunt distincţiile clare între Ministerul Integrării, negociatorul-şef, sectoarele din ministere care se ocupă de integrare, pentru că, în momentul de faţă, după atâta efort pentru integrare, de fapt, România face paşi considerabili înapoi.

Paşi înapoi au fost, din păcate,înregistraţi de România în foarte multe sectoare. S-au amintit aici criteriile politice.

Voi aminti, în continuare, că România are foarte mari probleme şi în ceea ce priveşte separarea puterilor în stat.

Raporturile Executivului cu Parlamentul sunt în continuare defectuoase, grav defectuoase, ne invita domnul preşedinte Văcăroiu la o colaborare din parte opoziţiei. De fapt, nu se doreşte, pentru că atunci când o facem ea este eliminată din start.

S-a deteriorat mediul concurenţial în România, un alt subiect şi criteriu care până acum nu a constituit o problemă. România are o situaţie economică mult mai complicată decât cifra anunţată, întotdeauna cu plăcere, de creştere a P.I.B.-ului şi de reducere a inflaţiei.

Creşterea deficitelor comerciale la mai mult de 25% din produsul intern brut, creşterea datoriei externe în perioada 2001-2003 cu peste 8 miliarde dolari sunt cu siguranţă probleme, domnul Stolojan le-a arătat în nenumărate ocazii care grevează serios şansa de dezvoltare a României.

În fine, voi cita din rapoartele S.R.I. acum, nu din presă: "România, într-adevăr are o problemă cu corupţia, criminalitatea economico-financiară, crima organizată, contrabanda şi evaziunea fiscală, drogurile, traficul de carne vie, toate sunt în creştere, autorităţile se pare că nu reuşesc să stopeze aceste fenomene atât de periculoase. Clientela politică este la apogeu. N-a fost niciodată în 14 ani România în situaţia în care totul se dă pe clientelă, şi asta sigur duce la sărăcirea populaţiei."

În fine, Guvernul are o gravă şi majoră problemă de rezolvat pe agenda internă - nivelul de trai, şomajul în creştere, sărăcia acută, sărăcia extremă, situaţia pensionarilor, care, din păcate, numai de promisiuni au parte, niciodată de soluţii concrete.

La o privire atentă, de fapt, în România nimic nu funcţionează, chiar dacă Guvernul consideră permanent că rezolvă problemă după problemă.

În fine, la capitolul "Diverse" nu poate scăpa observaţiei autosuficienţa şi aroganţa guvernamentală, ignorarea dialogului social, ignorarea opoziţiei, chiar atunci când opoziţia este prezentă, activă şi contribuie cu soluţii, ignorarea societăţii civile, care şi ea contribuie, de multe ori, în favoarea activităţii guvernamentale, dar tot timpul ea este ignorată.

Din păcate, Guvernul nu recunoaşte situaţia de criză în care se află România, Guvernul trăieşte într-o lume paralelă, o lume roză, o lume cu petale de trandafiri, o lume frumoasă. Din păcate, realitatea de zi cu zi este cu totul alta.

În final, P.N.L.-ul vă solicită, tot avem un Guvern care se pregăteşte de alegeri, în final, P.N.L.-ul vă solicită ca în România, în condiţiile presiunilor politice existente, care riscă ca, într-adevăr să compromită criteriile politice,

P.N.L.-ul vă solicită să asiguraţi nu numai alegeri libere, ele vor fi libere, ci şi alegeri corecte, pentru că de asta depinde măcar salvarea criteriilor şi valorilor democratice în România.

Analizând foarte atent propunerile guvernamentale legate de restructurare, considerând că ele, de fapt, nu reflectă şi nu conduc la o mai bună funcţionare, la un mai bun management administrativ al Guvernului, grupurile liberale vor vota împotriva proiectului de hotărâre.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Grupurilor parlamentare ale Uniunii Democrate Maghiare din România, domnul deputat László Borbély.

Domnul Borbély László:

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Reorganizarea Guvernului într-un stat democratic constituie un eveniment politic de prim rang.

În funcţie de intenţia partidului de guvernământ, o remaniere, o restructurare este întotdeauna un semnal, care poate fi interpretat diferit de cei de la putere sau de către cei de la opoziţie şi, eventual, altfel de către societate.

Într-un an electoral, mesajul unui asemenea gest capătă valenţe noi. Oricum, este o decizie curajoasă, pentru că noii miniştri numiţi, sau cei care au primit atribuţii suplimentare vor avea doar câteva luni la dispoziţie ca s-şi demonstreze eficienţa.

Evident, sunt mai multe motive care au dus la aceste propuneri, consider că cel mai important motiv este cel al urgentării încheierii negocierilor cu Uniunea Europeană.

Nu este uşor să iei decizii, unele foarte dureroase într-un an electoral, dar fără de care nu pot fi închise capitolele acquis-ului comunitar.

Uniunea Democrată Maghiară din România sprijină toate demersurile Guvernului pentru a armoniza legislaţia României cu cea a Uniunii Europene. De fapt, şi semnalele venite de la Parlamentul European au dus, probabil, la regândirea structurii Guvernului şi acordarea unei atenţii sporite procesului de integrare. Nu totdeauna este benefică o atitudine de minimalizare a semnalelor venite de la Uniunea Europeană. Chiar dacă este un an electoral şi pentru Parlamentul European, aceasta inducând noi elemente suplimentare, deciziile care au fost luate la nivelul Parlamentului European trebuie să ne facă foarte atenţi şi consecvenţi. Acele amendamente care au fost formulate de către Parlamentul European trebuie analizate cu mare exigenţă. Se ştie că reprezentanţii U.D.M.R. au făcut un lobby puternic la Uniunea Europeană, în cadrul Partidului Popular European al cărui membru este, de a nu suspenda sau încetini negocierile, dar Guvernul va trebui să ia măsuri eficiente în a reduce corupţia, a urgenta retrocedarea clădirilor care au aparţinut cultelor religioase, în finalizarea legislaţiei privind adopţiile etc.

Propun Guvernului să acorde o atenţie sporită comunicării către societate a acelor mesaje care spuse clar şi fără echivoc pot ajuta în înţelegerea luării unor decizii dure care trebuie luate pentru a încheia negocierile. Vorbim deseori numai la modul general de acest proces şi nu intrăm în miezul problemelor, care, de multe ori, devin temă de dispute politice interne şi care pot dăuna procesului de integrare.

Revin la cuvântul "consecvenţă". Este foarte important ca Guvernul să fie consecvent în ceea ce va face în următoarele luni.

Totodată, salutăm reînfiinţarea Ministerului Mediului, care, în următorii ani, va trebui să mobilizeze importante fonduri europene. Este salutară, şi sperăm că nu va rămâne numai la nivelul schimbării denumirii ministerului, apariţia sintagmei "Dezvoltare Rurală" la Ministerul Agriculturii, una dintre cele mai dificile probleme cu care se confruntă zona agrară din România este dezvoltarea rurală. Ne bucură faptul că o mai veche propunere a U.D.M.R.-ului şi-a găsit ecoul prin această decizie de apariţie a conceptului de dezvoltare rurală.

În domeniul justiţiei, segment mult criticat, trebuie luate acele decizii care ţin de reforma sistemului. O componentă importantă este reînfiinţarea Agenţiei pentru Tineret, care va trebui să fie cât mai incisivă, pentru a putea ajuta efectiv populaţia tânără.

Prin semnarea Protocolului de colaborare pe acest an cu partidul de guvernământ, Uniunea Democrată Maghiară din România şi-a exprimat voinţa politică de a asigura o stabilitate politică în acest an electoral, de a sprijini acele măsuri care acordă o protecţie socială mai consistentă, care continuă proiectele de infrastructură, care armonizează legislaţia cu cea europeană şi, nu în ultimul rând, care acordă mai multe drepturi comunităţii maghiare şi minorităţilor naţionale din România.

Votarea noii Constituţii a demonstrat faptul că în problemele de importanţă majoră poate exista consens între partidele democratice din Parlament.

Uniunea Democrată Maghiară din România va urmări cu atenţie activitatea Guvernului. Vom solicita să ne exprimăm punctul de vedere în luarea deciziilor importante, conform Protocolului încheiat cu partidul de guvernământ şi vom sprijini, cum am spus, toate demersurile care pot duce la încheierea negocierilor cu Uniunea Europeană.

Datorită celor expuse mai sus, U.D.M.R. va sprijini prin votul său hotărârea pentru aprobarea modificării structurii şi componenţei Guvernului.

Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze.)

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumim.

Din partea Grupului parlamentar al Minorităţilor Naţionale din Camera Deputaţilor, are cuvântul domnul deputat Varujan Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

În şedinţa sa de luni, 8 martie, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale a discutat această chestiune, şi eu voi sintetiza punctul de vedere al colegilor mei.

1. În momentul în care Partidul de guvernământ a venit la guvernare, grupul nostru parlamentar a fost de acord cu Programul de guvernare pe care îl susţine.
2. Sarcina, responsabilitatea ducerii până la capăt a acestui Program de guvernare îi revine Guvernului, şi noi considerăm că este dreptul acestuia să găsească formula cea mai potrivită pentru realizarea acestui scop.
3. În consecinţă, grupul nostru parlamentar va vota noua formulă guvernamentală.

În ceea ce mă priveşte, şi acesta este un punct de vedere strict personal, aş mai adăuga două chestiuni:

1. Consider că singura măsură clară a succesului macrostabilizării, ca efect al unei reforme economice reale, este creditul de consum. S-a dovedit că el este independent de voinţa Ministerului Finanţelor, a Băncii Naţionale, a oricui, este de neoprit, pentru că reprezintă voinţa forţelor libere ale pieţei. Cred că acesta este un lucru bun, şi cred că este bine că am ajuns aici.

În al doilea rând, am discutat şi în Grup criticile aduse de Uniunea Europeană, sunt juste, sunt corecte, trebuie luate în calcul cu foarte multă seriozitate şi trebuie să se transforme în măsuri concrete, dar nu-i aşa, stimaţi colegi, că dacă autostrada ar fi fost acordată unei firme europene, îndeplineam toate condiţiile din lumea asta!?

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

S-au încheiat dezbaterile din partea grupurilor parlamentare.

Dau cuvântul, în încheiere, domnului prim-ministru Adrian Năstase.

Domnul Adrian Năstase:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

În primul rând, daţi-mi voie să vă spun că intrând astăzi în sală am avut impresia că o parte dintre colegii noştri s-au înscris la "Crucea Roşie". (Râsete, aplauze, comentarii.)

Ambiguitatea mesajelor este clară şi în situaţia de astăzi, pentru că mi se pare paradoxal să faci grevă japoneză pentru a intra în Europa. (Aplauze.)

Fără îndoială, populaţia s-a obişnuit cu acest gen de semnalizare dublă, dar, sigur, în cazul unei alianţe, probabil că lucrurile acestea sunt inevitabile.

Stimaţi colegi,

În ceea ce priveşte comentariile care s-au făcut astăzi, am ascultat cu atenţie ceea ce s-a spus, unele dintre aspectele prezentate sunt corecte şi sunt, de fapt, raţiuni pentru care şi noi am vrut să facem o restructurare a Guvernului.

Sunt lucruri pe care le-am făcut mai bine, altele pe care le-am făcut mai rău, sunt însă, eu cred, destul de evidente încercările noastre de a îmbunătăţi activitatea noastră viitoare, şi eu cred că din acest punct de vedere ar trebui să fiţi de acord că această încercare merită să fie susţinută.

Nu vreau să intru în foarte multe detalii, totuşi am să spun câteva cuvinte despre comentariile domnului deputat Boc, care probabil că s-a uitat aseară la televizor la TVR 1, la emisiunea la care a participat, şi a reţinut de acolo mesajele pe care astăzi le-a repetat.

Sigur, înţeleg că este vorba de o anumită campanie cu mesaje foarte clare, cu sărăcia, cu poporul, cu să avem grijă de cei săraci, să avem grijă,. deci un adevărat mesaj liberal care este transmis în cadrul alianţei.

Mi se pare, din acest punct de vedere, că va trebui, nu ştiu dacă astăzi, dar poate cu altă ocazie, să răspundem unora dintre aspectele care au fost ridicate de către distinsul jurist, domnul deputat Boc, care, spre exemplu, a încercat o analiză economică, pe care şi-a dorit-o ştiinţifică, fără îndoială, exemplificând însă, din păcate, trunchiat, cu unele creşteri de preţuri prezentate ca valori nominale, şi aş dori să-l rog, pe viitor, să consulte economiştii, pentru a da o imagine foarte corectă în legătură cu aceste aspecte. Comparaţiile trebuie făcute numai în termeni reali şi nu trebuie să fie contrapuse creşterii veniturilor populaţiei.

Dacă ar fi examinat cu atenţie şi aceste aspecte şi, în mod special, evoluţia preţurilor coşului de consum, în mod evident, în raport cu sporirea veniturilor, ar fi remarcat, aşa cum de altfel au recunoscut organismele financiare internaţionale, că veniturile reale au crescut în fiecare an al guvernării noastre cu aproximativ 4%. Sigur, nu am să intru acum într-o dispută pe aceste teme, probabil în campania electorală vom face discuţii nenumărate pe aceste aspecte, dar daţi-mi voie să spun că nu cred că vom tranşa acest gen de chestiuni astăzi, discutând despre restructurarea Guvernului. Performanţa Guvernului este o problemă pe care o vom discuta separat şi, probabil, de-a lungul perioadelor care urmează. Aşa cum, spre exemplu, eu nu cred că domnul deputat Boc a înţeles până acum diferenţa dintre recorelare şi recalcularea pensiilor.

Noi am promis că vom face în perioada actualului mandat o recorelare a pensiilor, ceea ce am şi făcut, şi ne-am angajat la o recorelare pe parcursul anilor 2002-2004, s-au desfăşurat aceste etape, n-am să intru în toate aceste amănunte, le-am cerut pentru a fi prezentate de doamna ministru Elena Dumitru, iar recalcularea pensiilor, începând cu anul 2005, este un alt proiect, este un proiect pe care l-am anunţat, la care se lucrează, va fi depus un proiect de lege în Parlament, care are deja principiile bine stabilitate. Deci aş vrea să-l rog pe domnul deputat să nu încurce angajamentul privind recorelarea pensiilor, care s-a făcut cu costuri destul de importante, pe mai multe faze, şi proiectul de recalculare a pensiilor care va începe din anul 2005.

Sigur, eu sunt de atâţia ani în politică, ştiu ce înseamnă apropierea alegerilor şi discursul populist, cum sărăceşte populaţia întotdeauna în ultimele luni înainte de alegeri. Totuşi, daţi-mi voie să vă rog să facem apel la surse imparţiale care să ne spună dacă lucrurile stau într-adevăr în felul acesta sau nu, şi cea mai bună sursă pe care eu o recomand domnului deputat Boc este Raportul Băncii Mondiale, care ne arată că doar în primii doi ani de guvernare procentul populaţiei care trăieşte sub limita de sărăcie extremă a scăzut de la 34% la 29%, deci anunţul acesta intempestiv, electoral, că populaţia sărăceşte, este disperat, şi că, iată, Guvernul nu face nimic mi se pare un anunţ strict electoral, care nu are nici un fel de bază în datele reale, nici în ceea ce priveşte creşterea economică, dar nici anunţul privind polarizarea socială, pentru că datele prezentate de Banca Mondială sunt într-o direcţie diferită. Sigur, putem să discutăm îndelung aceste lucruri, vor fi nenumărate talkshowuri în care, probabil, la televiziuni, întâlniri politice în care se vor discuta aceste aspecte, dar nu aş vrea totuşi ca la acest moment, când discutăm despre acţiunea de viitor, să se introducă aceste picături de venin care nu se bazează pe datele reale. În ceea ce priveşte aspectele legate de evoluţiile externe - şi a fost o analiză foarte interesantă pe care domnul deputat a făcut-o, pentru care îi sunt extrem de îndatorat, ea este însă, din păcate, din nou parţială - am aici şi aş putea să vă prezint elementele de fond ale Raportului anual privind România, şi, fără îndoială, ceea ce în definitiv reprezintă aspectul cel mai interesant şi concluzia pe care eu aş dori să o prezint la acest moment este mai curând discursul domnului Verheugen în Bundestag-ul german, în legătură cu aspectele cuprinse în Raportul de ţară când, vorbind despre activitatea Guvernului român de acum, a spus că acesta este cel mai performant din ultimii 10 ani. Sigur, nu vrem ierarhii, nu vrem să stabilim, până la urmă, elemente care ţin de comparaţii cu trecutul, ne interesează performanţa, în special pentru viitor.

Sigur, în cadrul Parlamentului European, în momentul de faţă, de fapt chiar la această oră, are loc o dezbatere sau continuă o dezbatere care are componente care ţin de viaţa politică internă, de anul electoral din România, dar şi de anul electoral european.

Nu am să intru acum în amănunte nici în legătură cu aceste aspecte, pentru că, probabil, vom comenta mai pe larg aceste chestiuni în momentul în care vom avea concluzia finală a Parlamentului European.

Ceea ce pot să vă spun este că negocierile cu Comisia Europeană se desfăşoară în grafic, calendarul negocierilor cu România este menţinut aşa cum a fost fixat la Consiliul European de la Bruxelles din decembrie, anul trecut, şi rămâne ca noi, într-adevăr, să ne facem temele în mod conştiincios şi sper că vom avea sprijinul tuturor forţelor politice în legătură cu aceste aspecte.

Guvernul nostru sper că a dat dovada foarte puternică a faptului că s-a axat mai curând pe fapte şi mai puţin pe vorbe. Nu vreau să fac din nou o comparaţie cu trecutul, dar realizările Guvernului din aceşti ani au dovedit din plin aceste lucruri. Că există unele neîmpliniri este firesc, şi nu aş vrea să vin în faţa dumneavoastră pentru a prezenta o imagine mirifică, o imagine care să nu ţină seama de faptul că sunt încă foarte multe lucruri de făcut sau că sunt chiar unele lucruri pe care n-am reuşit să le realizăm până acum, dar nu aş vrea să ajungem în situaţia în care doar primim lecţii de la cei care, cel puţin până acum, nu s-au remarcat în mod deosebit în eforturile de guvernare. Poate în viitor, dacă va fi cazul, dar eu sper ca noi să cştigăm din nou alegerile şi, în felul acesta, să continuăm un program inclusiv în ceea ce priveşte recalcularea pensiilor, dar şi finalizarea procesului de integrare europeană.

Domnului senator Păcuraru, aş vrea să îi răspund doar în legătură cu unul dintre aspecte. A apărut un anumit clişeu "în Guvernul României sunt foarte mulţi generali." vreau să îl încredinţez că în Guvern toţi militarii sunt ofiţeri în rezervă, nici unul nu este ofiţer activ şi, de altfel, cred că toţi membrii Cabinetului, mă refer la bărbaţi, toţi sunt ofiţeri în rezervă şi bănuiesc că şi domnul Păcuraru este ofiţer în rezervă. (Comentarii, aplauze.) Sper. Acum cred că s-a deplasat la rezerva strategică, cred că este. (Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru nu este prezent în sală) sau în zona de logistică, probabil că nu pot să-i răspund în mod direct, dar este evident faptul că se încearcă cumva o formulă de culpabilizare care este absolut gratuită.

Nici unul dintre cei care sunt membri ai Cabinetului nu sunt generali activi, sunt generali, sunt ofiţeri în rezervă şi, din acest punct de vedere, eu cred că nu ar trebui să insistăm foarte tare asupra acestor lucruri, şi, în orice caz, faptul că l-am invitat pe domnul Ioan Talpeş să facă parte din Cabinet nu se datorează faptului că este general în rezervă, iar dacă domnul Păcuraru are o idee diferită, sigur, putem să mai discutăm acest subiect.

Eu mă bucur că avem acum o echipă foarte puternică, spiritul de disciplină trebuie să fie o dominantă a activităţii guvernamentale în viitor şi, din acest punct de vedere, eu nu pot decât să-i apreciez pe cei care au acceptat să treacă în rezervă sau care au o istorie militară şi care acum vor putea să contribuie la activitatea Guvernului.

Vreau să mulţumesc U.D.M.R.-ului pentru sprijin şi să subliniez, încă o dată, faptul că această colaborare parlamentară între P.S.D. şi U.D.M.R. a fost extrem de benefică, extrem de importantă pentru stabilitatea politică a ţării. Sperăm ca în continuare, dar şi cu ajutorul celorlalte partide, formula Guvernului, în varianta aceasta restructurată, care sper să fie aprobată astăzi, vom putea să ducem la capăt obiectivele pe care ni le-am propus.

Eu vă mulţumesc, încă o dată foarte mult, şi sper în votul dumneavoastră de susţinere.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Trecem la dezbaterea proiectului de hotărâre şi apoi la votul final.

La titlul hotărârii, dacă sunt obiecţiuni?

Cine este pentru? 248 de voturi pentru.

Împotrivă? 107 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Cu 248 de voturi pentru, 107 voturi împotrivă şi o abţinere, titlul a fost adoptat.

Art. 1. Vă reamintesc, din art. 1 lipseşte nominalizarea domnului Cristian Diaconescu.

Cine este pentru? 251 voturi pentru.

Împotrivă? 108 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Cu 251 de voturi pentru, 108 voturi împotrivă şi o abţinere s-a adoptat articolul 1.

La art. 2 dacă sunt obiecţiuni?!

Cine este pentru? 249 voturi pentru.

Împotrivă? 106 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Deci s-a aprobat şi art. 2 cu 249 voturi pentru, 106

voturi împotrivă, o abţinere.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Votul asupra hotărârii în ansamblu, potrivit Constituţiei şi Regulamentului celor două Camere, se dă cu bile. Vot secret cu bile.

Rog secretarii să... (Discuţii în sală.)

Domnul Emil Boc:

Solicit cuvântul, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Suntem în procedura votului, stimate coleg. Poftiţi!

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Este vorba doar de o chestiune de procedură. Eram dator să menţionez faptul că parlamentarii Partidului Democrat şi ai Partidului Naţional Liberal poartă această banderolă cu însemnele Uniunii Europene şi nu cu însemnele Crucii Roşii, probabil că asemănarea făcută de către domnul prim-ministru între Crucea Roşie şi Uniunea Europeană are ceva adevăr la mijloc, probabil că numai Crucea Roşie, adică Uniunea Europeană, mai poate salva România, întrucât Guvernul Adrian Năstase a demonstrat a fi incapabil să realizeze acest proiect de reformă. (Discuţii în sală.)

Doamnelor şi domnilor,

Fiind în faţa votului final cu bile, argumentele formulate de către domnul prim-ministru nu ne-au convins.

Grupurile parlamentare ale Partidului Democrat, Partidul Democrat nu este dispus să gireze incapacitatea Guvernului cu privire la politica de integrare europeană a României.

Domnul Valer Dorneanu:

Dezbaterile generale le-am făcut, domnul Boc.

Domnul Emil Boc:

În consecinţă, va acorda o bilă neagră Guvernului Adrian Năstase şi nu va participa la vot.

Acordăm o bilă neagră Guvernului Adrian Năstase, pentru ca România să primească o bilă albă la Uniunea Europeană. (Discuţii în sală.)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Sunt dator să vă semnalez faptul că însemnele pe care le purtaţi le purtaţi fără abilitarea organismului pe care dumneavoastră îl evocaţi şi nu cred că acestui organism i-ar conveni ca pentru scopurile dumneavoastră politicianiste să purtaţi această banderolă.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Trecem la vot prin împărţirea bilelor. Vreau să vă reamintesc, deşi cunoaşteţi foarte bine procedura de vot, vi se vor încredinţa două bile, una albă, una neagră. Bila albă în urna.

Staţi, domnule să. (Discuţii la prezidiu.)

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Repet datoria regulamentară pe care o am: bila albă în urna.

Domnul Adrian Năstase (de la prezidiul Guvernului):

Aş dori să fac o intervenţie de procedură.

Domnul Valer Dorneanu:

Da, vă rog, domnul Adrian Năstase, domnul primministru, doreşte să facă o intervenţie de procedură.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule preşedinte, aş propune ca data viitoare să aducem, în mod special, şi găletuşe, şi un spaţiu cu nisip pentru colegii noştri. (Aplauze.)

Domnul Valer Dorneanu:

Deci, stimate colege şi stimaţi colegi, bila albă în...

Domnul Nicolae-Vlad Popa (din sală):

Solicit cuvântul, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate domnule senator,

V-aţi anunţat plecarea din sală. Am început procedura de vot. Începem.

Domnul Nicolae-Vlad Popa (din sală):

Domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Aţi anunţat că părăsiţi sala. Am luat act de acest lucru. La conferinţa de presă aveţi cuvântul.Aveţi cuvântul la conferinţa de presă. Dacă doriţi să reveniţi în sală pentru a participa la dezbateri, atunci stăm de vorbă.

Deocamdată, fiind absenţi de la această procedură, vă rog să ne lăsaţi ca să parcurgem procedura regulamentară. (Discuţii în sală.)

Rog chestorii să mă ajute să-mi continui îndatoririle de preşedinte!

Începem apelul şi împărţirea bilelor cu Camera Deputaţilor.

Regret pentru senatori. Dumneavoastrăstaţi în centru, deputaţii stau la marginea Bucureştiului şi, în afară de asta, în ultimele două rânduri am început apelul cu Senatul.

Vă rog, Camera Deputaţilor, pentru că începe şi cu litera A de la Năstase.

Până începe apelul, aş ruga, pentru Camera Deputaţilor, să fac un anunţ: moţiunea colegilor noştri de la Partidul Naţional Liberal şi Partidul Democrat va fi dezbătută luni, la ora 18,00.

Aveţi cuvântul, domnul secretar Albu.

Domnul Gheorghe Albu:

Abiţei Ludovic - prezent
Afrăsinei Viorica - prezentă
Albu Gheorghe - prezent
Ana Gheorghe - prezent
Andea Petru - prezent
Andrei Ioan - prezent
Andronescu Ecaterina - prezentă
Antal István - prezent
Anton Marin - absent
Antonescu George Crin Laurenţiu - absent
Antonescu Niculae Napoleon - prezent
Apostolescu Maria - prezentă
Arghezi Mitzura - absentă
Ariton Gheorghe - prezent
Armaş Iosif - prezent
Arnăutu Eugen - prezent
Asztalos Ferenc - prezent
Avramescu Gheorghe - absent
Baban Ştefan - prezent
Babiuc Victor - absent
Baciu Mihai - prezent
Bahrin Dorel - prezent
Baltă Mihai - prezent
Baltă Tudor - prezent
Bar Mihai - prezent
Bara Radu Liviu - prezent
Barbu Gheorghe - absent
Bartoş Daniela - prezentă
Bădoiu Cornel - prezent
Bălăeţ Mitică - absent
Bălşoiu Amalia - prezentă
Băncescu Ioan - prezent
Bâldea Ioan - prezent
Becsek-Garda Dezideriu Coloman - prezent
Bentu Dumitru - prezent
Bercăroiu Victor - prezent
Berceanu Radu Mircea - absent
Bereczki Endre - prezent
Birtalan ákos - absent
Bivolaru Ioan - prezent
Bleotu Vasile - prezent
Boabeş Dumitru - prezent
Boagiu Anca Daniela - absentă
Boajă Minică - prezent
Boc Emil - absent
Bogea Angela - prezentă
Boiangiu Cornel - prezent
Bolcaş Lucian Augustin - prezent
Bondi Gyongyike - prezent
Borbely Lászlo - prezent
Bozgă Ion - prezent
Bran Vasile - absent
Brînzan Ovidiu - prezent
Brudaşcu Dan - prezent
Bucur Constantin - prezent
Bucur Mircea - prezent
Buga Florea - prezent
Burnei Ion - prezent
Buruiană-Aprodu Daniela - absentă
Buzatu Dumitru - prezent
Buzea Cristian Valeriu - absent
Calcan Valentin Gigel - prezent
Canacheu Costică - absent
Cazimir Ştefan - prezent
Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard - prezent
Cşuneanu-Vlad Adrian - prezent
Cerchez Metin - prezent
Cherescu Pavel - prezent
Chiliman Andrei Ioan - prezent
Chiriţă Dumitru - prezent
Ciontu Corneliu - prezent
Ciuceanu Radu - absent
Ciupercă Vasile Silvian - prezent
Cârstoiu Ion - absent
Cladovan Teodor - absent
Cliveti Minodora - absentă
Coifan Viorel Gheorghe - prezent
Cojocaru Nicu - prezent
Crăciun Dorel Petru - prezent
Creţ Nicoară - absent
Cristea Marin - prezent
Crişan Emil - prezent
Dan Matei-Agathon - prezent
Daraban Aurel - prezent
Dăianu Dorin - prezent
Dinu Gheorghe - prezent
Dobre Traian - prezent
Dobre Victor Paul - absent
Dobrescu Smaranda - prezentă
Dolănescu Ion - prezent
Dorian Dorel - prezent
Dorneanu Valer - prezent
Dragomir Dumitru - prezent
Dragoş Liviu Iuliu - absent
Dragu George - prezent
Drăgănescu Ovidiu-Virgil - prezent
Dreţcanu Doina-Micşunica - prezentă
Dumitrescu Cristian-Sorin - prezent
Dumitriu Carmen - prezentă
Duţu Constantin - prezent
Duţu Gheorghe - prezent
Enescu Nicolae - absent
Erdei Doloczki István - prezent
Eserghep Gelil - prezent
Fâcă Mihail - prezent
Firczak Gheorghe - prezent
Florea Ana - prezentă
Florescu Ion - prezent
Fotopolos Sotiris - absent
Frunzăverde Sorin - absent
Gaspar Acsinte - prezent
Georgescu Filip - prezent
Georgescu Florin - prezent
Gheorghe Valeriu - absent
Gheorghiof Titu-Nicolae - absent
Gheorghiu Adrian - prezent
Gheorghiu Viorel - prezent
Gingăraş Georgiu - prezent
Giuglea Ştefan - prezent
Godja Petru - prezent
Grădinaru Nicolae - prezent
Grigoraş Neculai - prezent
Gubandru Aurel - prezent
Gvozdenovici Slavomir - absent
Haşotti Puiu - absent
Hogea Vlad-Gabriel - absent
Holtea Iancu - prezent
Hrebenciuc Viorel - prezent
Ianculescu Marian - absent
Ifrim Mircea - absent
Ignat Miron - absent
Iliescu Valentin Adrian - absent
Ionel Adrian - prezent
Ionescu Anton - absent
Ionescu Costel Marian - prezent
Ionescu Dan - absent
Ionescu Daniel - prezent
Ionescu Mihaela - absentă
Ionescu Răzvan - prezent
Ionescu Smaranda - prezentă
Iordache Florin - prezent
Iriza Marius - absent
Iriza Scarlat - prezent
Ivănescu Paula Maria - absentă
Jipa Florina Ruxandra - prezentă
Kelemen Attila-Bela-Ladislau - absent
Kelemen Hunor - prezent
Kerekes Károly - prezent
Konya-Hamar Sándor - prezent
Kovács Csaba-Tiberiu - prezent
Kovács Zoltán - prezent
Lari Iorga Leonida - prezentă
Lazăr Maria - prezentă
Lăpădat Ştefan - prezent
Lăpuşan Alexandru - prezent
Leonăchescu Nicolae - absent
Lepădatu Lucia-Cornelia - prezentă
Lepşa Sorin Victor - absent
Longher Ghervazen - prezent
Loghin Irina - absentă
Luchian Ion - absent
Magheru Paul - absent
Maior Lazăr Dorin - prezent
Makkai Grigore - prezent
Man Mircea - absent
Manolescu Oana - prezentă
Marcu Gheorghe - prezent
Mardari Ludovic - absent
Marin Gheorghe - prezent
Marineci Ionel - prezent
Márton Arpád Francisc - prezent
Mălaimare Mihai Adrian - prezent
Mărăcineanu Adrian - absent
Mândrea-Muraru Mihaela - prezentă
Mândroviceanu Vasile - prezent
Mera Alexandru-Liviu - absent
Merce Ilie - prezent
Meşca Sever - prezent
Miclea Ioan - absent
Micula Cătălin - absent
Mihalachi Vasile - absent
Mihăilescu Petru-Şerban - prezent
Mincu Iulian - prezent
Mircea Costache - prezent
Mirciov Petru - prezent
Miron Vasile - prezent
Mitrea Manuela - prezentă
Mitrea Miron-Tudor - prezent
Mitu Octavian - prezent
Miţaru Anton - prezent
Mînzînă Ion - absent
Mocanu Alexandru - absent
Mocioalcă Ion - prezent
Mocioi Ion - absent
Mogoş Ion - absent
Mohora Tudor - prezent
Moisescu George Dumitru - absent
Moisoiu Adrian - prezent
Moiş Văsălie - absent
Moldovan Carmen-Ileana - prezentă
Moldovan Petre - prezent
Moldoveanu Eugenia - prezentă
Moraru Constantin Florentin - absent
Motoc Marian-Adrian - prezent
Muscă Monica Octavia - absentă
Muşetescu Ovidiu Tiberiu - prezent
Naidin Petre - prezent
Nan Nicolae - absent
Nassar Rodica - prezentă
Naum Liana-Elena - prezentă
Nădejde Vlad-George - prezent
Năstase Adrian - prezent
Năstase Ioan Mihai - prezent
Neacşu Ilie - absent
Neagu Ion - prezent
Neagu Victor - prezent
Neamţu Horia-Ion - prezent
Neamţu Tiberiu-Paul - absent
Nechifor Cristian - prezent
Negoiţă Gheorghe-Liviu - absent
Nica Dan - prezent
Nicolae Ion - prezent
Nicolăescu Gheorghe-Eugen - absent
Nicolescu Mihai - prezent
Nicolicea Eugen - prezent
Niculescu Constantin - prezent
Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - prezent
Nistor Vasile - absent
Niţă Constantin - prezent
Oltean Ioan - absent
Olteanu Ionel - prezent
Oltei Ion - prezent
Onisei Ioan - absent
Palade Doru Dumitru - prezent
Pambuccian Varujan - prezent
Paşcu Ioan Mircea - prezent
Pataki Iulia - prezentă
Păun Nicolae - absent
Păduroiu Valentin - prezent
Pşcuţ Ştefan - prezent
Pecsi Francisc - prezent
Pereş Alexandru - absent
Petrescu Ovidiu Cameliu - absent
Petruş Octavian Constantin - prezent
Pleşa Eugen-Lucian - prezent
Pop Napoleon - absent
Podgorean Radu - prezent
Popa Constanţa - prezentă
Popa Cornel - absent
Popa Virgil - absent
Popescu-Bejat Ştefan-Marian - absent
Popescu Costel-Eugen - prezent
Popescu Gheorghe - prezent
Popescu Grigore Dorin - absent
Popescu Ioan Dan - prezent
Popescu Kanty Cătălin - prezent
Popescu-Tăriceanu Călin - absent
Popescu Virgil - prezent
Posea Petre - prezent
Predică Vasile - absent
Pribeanu Gheorghe - prezent
Priboi Ristea - prezent
Purceld Octavian-Mircea - prezent
Puşcaş Vasile - absent
Puwak Hildegard-Carola - prezentă
Puzdrea Dumitru - prezent
Radan Mihai - prezent
Ráduly Robert Kálmán - prezent
Raicu Romeo-Marius - absent
Rasovan Dan Grigore - prezent
Rădoi Ion - prezent
Rădulescu Grigore Emil - absent
Roşca Radu Vasile - prezent
Roşculeţ Gheorghe - prezent
Rus Emil - prezent
Rus Ioan - prezent
Ruşanu Dan-Radu - absent
Sadici Octavian - prezent
Sali Negiat - absent
Sandache Cristian - prezent
Sandu Alecu - absent
Sandu Ion Florentin - prezent
Sassu Alexandru - prezent
Saulea Dănuţ - absent
Savu Vasile Ioan - absent
Săpunaru Nini - absent
Sârbu Marian - prezent
Sbârcea Tiberiu-Sergius - prezent
Selagea Constantin - prezent
Semcu Adrian - absent
Sersea Nicolae - prezent
Severin Adrian - prezent
Simedru Dan Coriolan - absent
Sireţeanu Mihail - prezent
Sonea Ioan - prezent
Spiridon Nicu - prezent
Stan Ioan - prezent
Stan Ion - prezent
Stana-Ionescu Ileana - prezentă
Stanciu Anghel - prezent
Stanciu Zisu - prezent
Stănescu Alexandru-Octavi - prezent
Stănişoară Mihai - absent
Stoian Mircea - prezent
Stroe Radu - absent
Stuparu Timotei - prezent
Suciu Vasile - prezent
Suditu Gheorghe - prezent
Székely Ervin-Zoltán - prezent
Szilágyi Zsolt - prezent
Şnaider Paul - prezent
Ştefan Ion - prezent
Ştefănescu Codrin - prezent
Ştefănoiu Luca - prezent
Ştirbeţ Cornel - absent
Tamás Sándor - absent
Tărâţă Culiţă - prezent
Târpescu Pavel - prezent
Tcaciuc Ştefan - absent
Timiş Ioan - prezent
Toader Mircea Nicu - absent
Todoran Pavel - absent
Tokay Gheorghe - prezent
Toro Tiberiu - prezent
Tudor Marcu - prezent
Tudose Mihai - prezent
Tunaru Raj-Alexandru - prezent
Ţibulcă Alexandru - prezent
Ţocu Iulian Costel - prezent
Varga Attila - prezent
Vasile Aurelia - prezentă
Vasilescu Lia-Olguţa - absentă
Vasilescu Nicolae - prezent
Vasilescu Valentin - prezent
Vekov Károly-János - prezent
Verbina Dan - prezent
Vida Iuliu - prezent
Vişinescu Marinache - absent
Voicu Mădălin - prezent
Voinea Florea - prezent
Voinea Olga - prezentă
Winkler Iuliu - prezent
Wittstock Eberhard-Wolfgang - prezent
Zăvoian Ioan Dorel - prezent
Zgonea Valeriu Ştefan - prezent

Domnul Valer Dorneanu:

Urmează Senatul.

Domnul Gheorghe Albu:

Reluăm absenţii.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai sunt deputaţi care s-au - prezentat între timp?

Domnul Gheorghe Albu:

Armaş Iosif - prezent
Ifrim Mircea - prezent
Sali Negiat - prezent
Todoran Pavel - prezent

Mai este cineva? Dacă nu mai sunt alţi colegi.

Domnul Valer Dorneanu:

Rog distinşii noştri colegi senatori să fie atenţi, că începe apelul Senatului.

Domnul secretar Predescu, v-aş ruga să faceţi apelul pentru Senat şi chestorii Senatului să distribuie bilele.

Domnul Ion Predescu:

Vă rog să vă apropiaţi în faţă, ca să decurgă.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule secretar Predescu, v-aş ruga să faceţi apelul pentru Senat, iar chestorii Senatului să distribuie bilele.

Domnul Ion Predescu:

Vă rog să vă apropiaţi, ca apelul să decurgă cât se poate de repede.

Acatrinei Gheorghe - absent
Alexa Constantin - prezent
Alexandru Ionel - prezent
Apostolache Victor - prezent
Athanasiu Alexandru - prezent
Avram Dan - absent
Badea Dumitru - prezent
Balcan Viorel - prezent
Bădulescu Doru-Laurian - prezent
Bălan Angela Mihaela - prezentă
Bălălău Constantin - prezent
Belaşcu Aron - prezent
Belu Ioan - absent
Bîciu Constantin - absent
Bichineţ Corneliu - absent
Bindea Liviu-Doru - prezent
Brădişteanu Şerban - prezent
Bucur Dionisie - prezent
Bunduc Gheorghe - prezent
Buzatu Gheorghe - absent
Cârciumaru Ion - prezent
Ciocan Maria - absentă
Ciocârlie Alin Theodor - absent
Codreanu Dumitru - prezent
Constantinescu Eugen Marius - prezent
Cozmâncă Octav - prezent
Păunescu Adrian - prezent
Crăciun Avram - prezent
Cristolovean Ioan - prezent
Dina Carol - prezent
Dinescu Valentin - prezent
Dinu Marin - prezent
Dobrescu Maria Antoaneta - absentă
Dumitrescu Viorel - prezent
Duţă Vasile - prezent
Eckstein-Kovács Péter - absent
Fabini Hermann Armeniu - prezent
Făniţă Triţă - prezent
Feldman Radu Alexandru - absent
Filipaş Avram - prezent
Filipescu Cornel - prezent
Florescu Eugeniu Constantin - absent
Flutur Gheorghe - absent
Frunda Gyärgy - prezent
Găucan Constantin - absent
Gogoi Ion - prezent
Guga Ioan - prezent
Hanganu Romeo Octavian - absent
Hârşu Ion - prezent
Hoha Gheorghe - prezent
Honcescu Ion - prezent
Horga Vasile - absent
Hriţcu Florin - prezent
Ilaşcu Ilie - absent
Iliescu Ion - absent
Ionescu-Quintus Mircea - prezent
Iorga Nicolae Marian - prezent
Iorgovan Antonie - prezent
Iustian Mircea Teodor - absent
Kereskenyi Alexandru - absent
Leca Aureliu - prezent
Lupoi Mihail - absent
Maghiar Teodor - absent
Marcu Ion - absent
Marinescu Simona - absentă
Marko Bela - prezent
Matei Vintilă - prezent
Matei Viorel - prezent
Mărgineanu Ştefan Gheorghe - absent
Mihordea Mircea - absent
Mocanu Vasile - prezent
Munteanu Tudor Marius - prezent
Nedelcu Mircea - prezent
Nemeth Csaba - prezent
Nicolaescu Ioan - prezent
Nicolaescu Sergiu Florin - prezent
Nicolai Norica - absentă
Nicolescu Constantin - prezent
Novolan Traian - prezent
Onaca Dorel-Constantin - absent
Oprescu Sorin Mircea - absent
Opriş Octavian - prezent
Otiman Păun-Ion - absent
Paleologu Alexandru - absent
Pană Aurel - absent
Pană Viorel Marian - prezent
Pastiu Ioan - absent
Păcurariu Iuliu - absent
Păcuraru Nicolae Paul Anton - absent
Pătru Nicolae - absent
Penciuc Corin - absent
Pete Ştefan - prezent
Petre Maria - absentă
Petrescu Ilie - prezent
Plătică-Vidovici Ilie - prezent
Pop Dumitru Petru - prezent
Pop de Popa Ioan - prezent
Popa Nicolae-Vlad - absent
Popescu Dan-Mircea - prezent
Popescu Laurenţiu-Mircea - absent
Predescu Ion - prezent
Prichici Emilian - prezent
Pricop Mihai-Radu - prezent
Prisăcaru Ghiorghi - prezent
Pruteanu George Mihail - absent
Pujina Nelu - prezent
Puskás Valentin-Zoltán - prezent
Radu Constantin - prezent
Rahău Dan Nicolae - absent
Rebreanu Nora Cecilia - absentă
Rece Traian - absent
Roibu Aristide - absent
Roman Petre - prezent
Rus Ioan Aurel - prezent
Sârbulescu Ion - absent
Seche Ion - prezent
Seres Dénes - prezent
Sin Nicolae - prezent
Sporea Elena - prezentă
Solcanu Ion - prezent
Sogor Csaba - prezent
Stănoiu Rodica Mihaela - absentă
Stoica Fevronia - prezentă
Szabó Károly-Ferenc - absent
Şelaru Rodica - prezentă
Ştefan Viorel - prezent
Tărăcilă Doru Ioan - prezent
Theodorescu Emil Răzvan - absent
Toma Constantin - prezent
Tudor Corneliu Vadim - absent
Ungheanu Mihai - absent
Vajda Borbala - prezentă
Vasile Radu - absent
Văcăroiu Nicolae - prezent
Vela Ion - absent
Verestóy Attila - prezent
Voinea Melu - prezent
Vornicu Sorin Adrian - prezent
Zanc Grigore - prezent
Zlăvog Gheorghe - prezent

Mai citim o dată absenţii:

Adrian Păunescu - prezent
Sorin Mircea Oprescu - prezent
Roibu Aristide - prezent
Horga Vasile - prezent

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimaţi colegi senatori,

Mai este cineva care n-a votat? Rog la Cameră să se mai citească o dată absenţii. Vă rog să mai rămâneţi pe loc cu bilele.

Domnul Gheorghe Albu:

Reluăm absenţii de la Cameră:

Anton Marin - absent
Antonescu Crin Laurenţiu - absent
Arghezi Mitzura - absentă
Avramescu Constantin Gheorghe - absent
Babiuc Victor - absent
Baltă Tudor - absent
Barbu Gheorghe - absent
Bălăeţ Dumitru - absent
Berceanu Radu - absent
Birtalan Akos - absent
Boagiu Anca - absentă
Boc Emil - absent
Bran Vasile - absent
Buruiană Aprodu Daniela - absentă
Buzea Cristian Valeriu - absent
Canacheu Costică - absent
Chiriţă Dumitru - prezent
Ciuceanu Radu - absent
Cîrstoiu Ion - absent
Cladovan Teodor - absent
Cliveti Minodora - prezentă
Creţ Nicoară - prezent
Dobre Victor Paul - absent
Dolănescu Ion - prezent
Dragoş Iuliu Liviu - absent
Dumitriu Carmen - prezentă
Enescu Nicolae - absent
Fotopolos Sotiris - prezent
Frunzăverde Sorin - absent
Gheorghe Valeriu - absent
Gheorghiof Titu-Nicolae - absent
Gvozdenovici Slavomir - absent
Haşotti Puiu - absent
Hogea Vlad Gabriel - absent
Ignat Miron - prezent
Iliescu Valentin - absent
Ionescu Anton - absent
Ionescu Dan - absent
Ionescu Mihaela - absentă
Iriza Marius - prezent
Ivănescu Paula Maria - absentă
Kelemen Attila-Bela-Ladislau - absent
Leonăchescu Nicolae - absent
Lepşa Sorin Victor - absent
Loghin Irina - absentă
Luchian Ion - absent
Magheru Paul - absent
Man Mircea - absent
Mardari Ludovic - absent
Mărăcineanu Adrian - absent
Mera Alexandru-Liviu - absent
Miclea Ioan - absent
Micula Cătălin - absent
Mînzînă Ion - absent
Mogoş Ion - absent
Moisescu George Dumitru - absent
Moiş Văsălie - absent
Moraru Constantin Florentin - absent
Muscă Monica Octava - absentă
Nan Nicolae - absent
Neacşu Ilie - absent
Negoiţă Gheorghe-Liviu - absent
Nicolăescu Gheorghe-Eugen - absent

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimaţi colegi, există vreun coleg deputat care n-a votat?

Domnul Gheorghe Albu:

Procedura spune să strigăm prezenţa a doua oară, domnule preşedinte. Aproape am terminat!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Bun, atunci - prezentaţi-o repede.

Domnul Gheorghe Albu:

Nistor Vasile - absent
Oltean Ioan - absent
Onisei Ioan - absent
Păun Nicolae - prezent
Pereş Alexandru - absent
Petrescu Ovidiu - absent
Pop Napoleon - prezent
Popa Corneliu - absent
Popa Virgil - prezent
Popescu-Bejat Ştefan-Marian - absent
Popescu Grigore - absent
Popescu-Tăriceanu Călin - absent
Predică Vasile - absent
Raicu Romeo - absent
Rădulescu Grigore - absent
Ruşanu Dan-Radu - absent
Sandu Alecu - prezent
Saulea Dănuţ - absent
Savu Ioan Vasile - prezent
Săpunaru Nini - absent
Semcu Adrian - absent
Stănişoară Mihai - absent
Stroe Radu - absent
Ştirbeţ Cornel - absent
Tamás Sándor - absent
Tcaciuc Ştefan - prezent
Toader Mircea - absent
Vasilescu Olguţa - absentă

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, să se ridice urnele.

Membrii Birourilor permanente ale celor două Camere sunt invitaţi la sala Biroului permanent pentru numărătoare.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnilor senatori şi deputaţi,

Domnule prim-ministru,

Stimaţi membri ai Guvernului,

Vă rog să luaţi loc şi să-mi permiteţi să dau cuvântul domnului secretar Ion Predescu, pentru a vă prezenta procesul-verbal cu privire la rezultatul votului.

Domnul Ion Predescu:

-Parlamentul României Camera Deputaţilor şi Senatul Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputaţi şi senatori asupra proiectului Hotărârii Parlamentului pentru aprobarea modificării structurii şi componenţei Guvernului În temeiul prevederilor art. 32 alin. (42) din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au procedat la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de către deputaţi şi senatori, prin vot secret, cu bile, asupra proiectului Hotărârii Parlamentului pentru aprobarea modificării structurii şi componenţei Guvernului şi au constatat următoarele:

• numărul total al deputaţilor şi senatorilor - 485
• numărul deputaţilor şi senatorilor prezenţi - 357
• numărul total al voturilor exprimate - 357
• numărul de voturi anulate - 350
• numărul total de voturi valabil exprimate - 357
  dintre care:
  • voturi pentru - 289
  • voturi împotrivă - 568 (Aplauze.)

Ca urmare a faptului că din totalul de 485 de parlamentari şi-au exprimat votul 357, din care 289 au votat pentru şi 68 au votat împotrivă, ceea ce reprezintă majoritatea deputaţilor şi senatorilor, Parlamentul României a adoptat Hotărârea pentru aprobarea modificării structurii şi componenţei Guvernului.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Cred că sunt în asentimentul dumneavoastră să felicităm pe noii miniştri, începând cu miniştrii de stat, şi să dorim Guvernului, în această nouă componenţă şi nouă structură, succes pentru realizarea dezideratelor pe care şi le-a propus, începând cu integrarea în Uniunea Europeană. (Aplauze.)

Pentru Camera Deputaţilor anunţ că mâine se lucrează în comisii, iar pentru Biroul permanent al Camerei Deputaţilor că astăzi ne întrunim la ora 14,00.