Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Tudor Mohora şi Gheorghe Albu, secretari.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să declar deschise lucrările şedinţei de astăzi în plenul Camerei Deputaţilor.

Vă anunţ că, din cei 345 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 284. sunt absenţi 61 deputaţi, 14 participă la alte acţiuni parlamentare.

Aş ruga pe toţi colegii care sunt pe culoare să vină în sală pentru că în scurt timp ne va face onoarea să ne viziteze Marele Duce de Luxembourg şi să nu apărem o sală atât de golaşă.

Vă rog insistent pe toţi să pătrundeţi în sală.

A venit şi preşedintele Automobil Clubului Român. După o îndelungată apariţie la televiziune, dacă dânsul vine cu toţi membrii, probabil că vom îmbunătăţi simţitor cvorumul de lucru.

Aş ruga şefii grupurilor parlamentare să-şi invite colegii în sală.

Stimaţi colegi,

Permiteţi-mi ca, înainte de a începe dezbaterea proiectelor înscrise pe ordinea de zi de astăzi, să vă prezint o informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi care au fost transmise comisiilor permanente precizate în această informare spre întocmire a rapoartelor:

1. Propunerea legislativă pentru modificarea art.180 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, iniţiată de domnul deputat Gheorghe Dinu, membru al Grupului parlamentar al PRM, respinsă de Senat în şedinţa din data de 18 martie 2004.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 22 aprilie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

2. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.57/2000 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.234/2003, iniţiată de domnii deputaţi Doru Dumitru Palade, Iulian Mincu, Marian Costel Ionescu, Paul Magheru, Adrian Moisoiu, Emil Rus, Ştefan Lepădat, membri ai Grupului parlamentar al PRM, respinsă de Senat în şedinţa din data de 18 martie 2004.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 2 aprilie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.42/2004 privind organizarea activităţii veterinare, adoptat de Senat în şedinţa din data de 18 martie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru sănătate şi familie şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 15 aprilie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

4. Proiectul de Lege privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale de Meteorologie, adoptat de Senat în şedinţa din data de 18 martie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 29 aprilie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.3/2004 privind finalizarea investiţiei "Turnătoria de tuburi de presiune din fontă ductilă" pe platforma Sidermet Călan, adoptat de Senat în şedinţa din data de 18 martie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 2 aprilie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

6. Proiectul de Lege pentru modificarea alin.1 al art.1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.142/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei SAPARD pentru implementarea tehnică şi financiară a Instrumentului special de preaderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală, adoptat de Senat în şedinţa din data de 18 martie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 15 aprilie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

7. Proiectul de Lege privind Semnul onorific "Vulturul României", iniţiat de Comisia specială pentru elaborarea propunerilor legislative privind sistemul naţional de decoraţii al României, adoptat de Senat în şedinţa din data de 18 martie 2004.

Conform prevederilor art.93 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, amendamentele vor fi depuse la această Comisie în termen de 5 zile de anunţarea în plen, după care Comisia urmează să întocmească în următoarele 5 zile un raport asupra amendamentelor.

Termenul de depunere a raportului: 9 aprilie 2004

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

8. Proiectul de Lege privind stimularea privatizării şi dezvoltării societăţilor comerciale din domeniul agriculturii, iniţiat de domnii deputaţi Viorel Hrebenciuc, Constantin Selagea, Tiberiu Sergius Sbârcea, Mihai Nicolescu, Dumitru Boabeş şi Ion Bozgă, membri ai Grupului parlamentar al PSD, adoptat de Senat în şedinţa din data de 22 martie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 2 aprilie 2004

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.11/2004 privind producerea, comercializarea şi utilizarea materialelor forestiere de reproducere, adoptat de Senat în şedinţa din data de 22 martie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 22 aprilie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

10. Proiectul de Lege "Legea petrolului", adoptat de Senat în şedinţa din data de 22 martie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 13 aprilie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

11. Propunerea legislativă privind declararea ca oraş a comunei Măgurele, judeţul Ilfov, iniţiată de domnii parlamentari Victor Neagu, Viorel Gheorghiu, Doru Laurian Bădulescu, membri ai Grupului parlamentar al PSD.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 13 aprilie 2004.

Cameră decizională: Senatul.

12. Propunerea legislativă privind declararea ca oraş a comunei Pantelimon, judeţul Ilfov, iniţiată de domnii parlamentari Victor Neagu, Viorel Gheorghiu, Doru Laurian Bădulescu, membri ai Grupului parlamentar al PSD.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 13 aprilie 2004.

Cameră decizională: Senatul.

13. Propunerea legislativă privind declararea ca oraş a comunei Bragadiru, judeţul Ilfov, iniţiată de domnii parlamentari Victor Neagu, Viorel Gheorghiu, Doru Laurian Bădulescu, membri ai Grupului parlamentar al PSD.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 13 aprilie 2004.

Cameră decizională: Senatul.

14. Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Copăceni, judeţul Ilfov, prin reorganizarea comunei 1 Decembrie, iniţiată de domnii parlamentari Victor Neagu, Viorel Gheorghiu, Doru Laurian Bădulescu, membri ai Grupului parlamentar al PSD.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 13 aprilie 2004.

Cameră decizională: Senatul.

15. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.11/2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 2 aprilie 2004.

Cameră decizională: Senatul.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Stimaţi colegi,

În continuare, vă rog să îmi permiteţi să vă prezint o notă cu privire la depunerea la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în conformitate cu prevederile art.17 alin.2 şi 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, în vederea exercitării de către dumneavoastră a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, a Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.40/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.

Primul proiect normativ înscris pe ordinea de zi de astăzi este Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondul forestier naţional.

Stimaţi colegi,

Vă reamintesc că acest raport l-am votat, cu excepţia pct.5, pe care l-am retrimis comisiei de mediere.

Comisia de mediere, în plenul ei, ne propune ca la acest punct, pct.12, cel cu privire la art.10 alin.5, să votăm varianta Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni la această variantă.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate s-a adoptat pct.5.

Celelalte puncte s-au votat în şedinţa trecută.

Vom supune votului dumneavoastră final raportul de ansamblu mâine.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2003 privind completarea Legii nr.51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Procedură!

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Bolcaş are o intervenţie de procedură.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Este o problemă personală de procedură.

Aşa cum am declarat la dezbaterea acestui proiect de lege vizând ordonanţa ce priveşte exercitarea profesiei de avocat, din considerente absolut personale, pe care le cunoaşteţi, mă abţin de a participa la dezbateri sau de la vot. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Am luat act de poziţia dumneavoastră personală.

Domnul deputat Ştirbeţ are şi dumnealui o intervenţie de procedură.

Domnul Cornel Ştirbeţ:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea să reamintesc că acest raport s-a amânat săptămâna trecută, urmând să avem şi opinia Guvernului, respectiv a iniţiatorului Ordonanţei Guvernului nr.77/2003.

Motivaţia este că am susţinut atunci că nu prin instituţia medierii se poate rezolva această problemă întrucât Camera Deputaţilor a adoptat sau a aprobat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.77 pentru completarea Legii nr.51/1995, iar Senatul a aprobat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.77/2003, dar pentru modificarea Legii nr.161/2003.

După opinia mea, este o problemă de procedură, şi nu mă refer la conţinutul ordonanţei. Cred că, în mod normal, trebuie soluţionată această problemă, ca şi în situaţia în care una din Camere respinge ordonanţa şi una o aprobă.

Ca urmare, vă rog să reanalizăm această situaţie şi să vedem ce se poate hotărî.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rog să îmi permiteţi un scurt intermezzo.

Ne vizitează ţara Alteţele Lor Regale, Marele Duce Henry şi Marea Ducesă Maria Tereza ai Marelui Ducat de Luxembourg. (Aplauze prelungite.)

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Aplauzele dumneavoastră au fost şi un gest de mulţumire pentru faptul că Marele Ducat de Luxembourg a sprijinit de la început demersurile euroatlantice ale României, şi ne bucurăm că tocmai astăzi, în ziua în care România depune instrumentele de ratificare la Washington, Marele Duce este prezent aici, în sală. Să îl aplaudăm încă odată. (Aplauze.)

Domnul deputat Boc.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Problema nu este decât de natură procedurală, pentru că pe fond ceea ce s-a stabilit prin ordonanţa de urgenţă se păstrează în ambele formule, în sensul că avocatul care se află în exercitarea unui mandat de deputat sau de senator nu poate să pledeze în cauzele ce se judecă de către judecătorii sau tribunale şi nici nu poate acorda asistenţă juridică la parchetele de pe lângă aceste instanţe.

Discuţia noastră este teoretică şi procedurală: Guvernul a emis o ordonanţă de modificare a Legii nr.51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, Parlamentul vine şi spune "Ştiţi, nu este Ordonanţa de modificare a Legii nr.51, ci este Ordonanţa de modificare a Legii nr.161/2003 privind anticorupţia."

Din punct de vedere procedural, părerea noastră este că nu se poate face această translaţie. De ce: pentru că art.115 alin.7 ne spune în felul următor: "Ordonanţele cu care Parlamentul a fost sesizat, şi noi am fost sesizaţi cu Ordonanţa nr.77/2003 pentru completarea Legii nr.51/1995, se aprobă sau se resping printr-o lege în care vor fi cuprinse şi ordonanţele ale căror efecte au încetat potrivit alin.3."

Deci, noi, din punct de vedere constituţional, avem soluţia aprobării Ordonanţei nr.77/2003 privind modificarea Legii nr.511995: aprobarea ei cu modificări sau respingerea ei. Nu putem avea soluţia, după părerea noastră, de a da o lege de aprobare a Ordonanţei de urgenţă nr.77 privind modificarea altei legi. Ar însemna să realizăm un hibrid legislativ nepermis de către Constituţie, şi este păcat să ajungem la Curtea Constituţională pentru a tranşa acest subiect, când, după părerea noastră, ar putea fi foarte uşor rezolvat menţinând cadrul iniţial al ordonanţei, pentru că fondul este acelaşi. Problema este de a nu ne amesteca sub raport procedural. Din acest punct de vedere, propun menţinerea formulei Camerei Deputaţilor.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai doreşte cineva să intervină?

Stimaţi colegi,

O mică inadvertenţă mi-a sesizat şi domnul deputat Gaspar, aşa încât v-aş propune să amânăm puţin adoptarea acestui raport pentru a vedea dacă Senatul, la rându-i, a votat raportul, pentru că, dacă nu l-a votat, poate mai avem o discuţie menită să elucideze problemele ridicate, ca să nu intrăm fie în divergenţă, fie să votăm o lege care să aibă fisuri.

De acord cu amânarea? Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.7/2004 pentru ratificarea Acordului cadru de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru finanţarea Proiectului "Săli de sport".

Suntem în procedură de urgenţă.

Domnul vicepreşedinte Grigoraş va propune timpii de dezbatere.

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a examinat Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.7/2004 pentru ratificarea Acordului cadru de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru finanţarea Proiectului "Săli de sport", a întocmit raport favorabil şi propune dezbaterea şi adoptarea de către plen în forma prezentată de Guvern.

Fiind în procedură de urgenţă, propunem timp total 10 minute, un minut pentru fiecare intervenţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu aceşti timpi propuşi. Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vă rog să urmăriţi proiectul de lege şi ordonanţa.

La titlul proiectului dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Articolul unic, care conţine dispoziţia de aprobarea a ordonanţei. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanţei de urgenţă. Votat în unanimitate.

Preambulul. Votat în unanimitate.

Art.1 şi 2. Votate în unanimitate.

Art.3 şi 4. Dacă sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Art.5. Votat în unanimitate.

Acordul în aveţi anexă, parte integrantă a ordonanţei de urgenţă.

Vom supune votului final acest proiect în cursul zilei de mâine.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.72/2003 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.152/1999.

Vă rog să urmăriţi raportul de mediere, care are un singur punct, care se referă la articolul unic, pct.1, art.I, pct.8¹. Comisia ne propune textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vom supune proiectul votului final mâine.

La pct.6 este Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.39/1996 privind înfiinţarea şi funcţionarea Fondului de Garantare a Depozitelor în sistem bancar.

Îl rog pe iniţiator să prezinte proiectul, şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci să fie pregătită pentru a prezenta raportul.

Din partea Guvernului, va prezenta raportul domnul ministru Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege pe care Guvernul îl supune în această după-amiază plenului Camerei Deputaţilor are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.39/1996 privind înfiinţarea şi funcţionarea Fondului de garantare a depozitelor în sistem bancar.

Prin acest act normativ se realizează o armonizare a legislaţiei privind fondul de garantare a depozitului existent bancar în sensul următor: lărgirea sferei de aplicare prin introducerea unor noi instituţii de credit reglementată legal, respectiv a caselor centrale ale cooperativelor de credit, a instituţiilor de credit autorizate să primească depozite de la persoane fizice şi juridice; majorarea plafonului de garantare prin abordare graduală a nivelului acestuia astfel încât în 2007 plafonul de garantare/deponent garantat persoană fizică sau juridică să ajungă la nivelul minim prevăzut în prezent în Directiva echivalentul în lei a 20 de mii de euro; delimitarea clară a atribuţiilor organelor de conducere şi control ale Fondului, atribuţii sporite ca urmare a creşterii rolului fondului având în vedere posibilitatea desemnării acestuia în calitate de lichidator.

Senatul a adoptat proiectul de lege pentru aprobarea şi modificarea acestei ordonanţe în data de 4 martie 2004.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, care a fost sesizată în fond, a întocmit raportul de adoptare cu unele amendamente.

Guvernul propune susţinerea şi adoptarea acestui proiect de lege în forma rezultată din raportul comisiei sesizate în fond.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Gubandru, din partea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor, întrunită în şedinţa din 17 martie 2004, a examinat Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.39/1996 privind înfiinţarea şi funcţionarea Fondului de garantare a depozitelor în sistem bancar.

În urma examinării proiectului de lege, comisia a hotărât cu unanimitate de voturi supunerea spre dezbatere şi adoptare a plenului Camerei Deputaţilor a proiectului de lege sus-amintit cu amendamentele din anexă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să intervină în dezbateri.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Vă rog să urmăriţi în paralel proiectul şi raportul comisiei.

La titlul proiectului de lege dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Art.I, preambulul. Nu sunt obiecţiuni din partea comisiei. Dacă aveţi dumneavoastră. Votat în unanimitate.

Pct.1 din legea Senatului. Vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.2. Admis amendamentul şi se modifică pct.1 din legea Senatului.

Pct.2. Vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.3. Admis amendamentul şi se modifică pct.2 din legea votată de Senat.

La pct.3, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.4. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul de la pct.4 şi se modifică pct.3 cu privire la art.3.

La pct.4, cel cu privire la alin.2 al art.4 din lege, urmăriţi pct.5 din raport. Comisia nu are amendamente la acesta. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni. Admis pct.4 în formula Senatului.

La pct.5, de asemenea, comisia nu are amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră. Votat formula Senatului.

La pct.6, urmăriţi amendamentul de la pct.7 al comisiei. Admis amendamentul şi se modifică pct.6.

Stimaţi colegi,

L-am chemat pe domnul deputat Gubandru pentru că prin numerotarea pe care o face Senatul se repetă pct.6 de două ori. Eu voi păstra numerotarea, pentru a putea urmări cu uşurinţă structura raportului şi a legii adoptate de Senat, dar cer Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci şi aparatului de specialitate să facă numerotarea corectă.

Deci, la primul pct.6, cel cu privire la alin.1 şi 2 ale art.5, urmăriţi amendamentul de la pct.7. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul şi se modifică pct.6.

La al doilea pct.6 de la pag.5 din proiectul de lege al Senatului, urmăriţi amendamentul de la pct.8. Comisia propune doar renumerotarea lui. Dacă sunteţi de acord. Admis punctul de vedere al comisiei: se renumerotează acest text.

La pct.7, comisia nu are amendamente, decât îl renumerotează. Dacă aveţi dumneavoastră. Urmăriţi pct.9. Admis textul pe fond şi se renumerotează.

La pct.8 din proiectul de lege în formula Senatului, de asemenea comisiei nu are obiecţiuni, decât că el va fi renumerotat pct.9. Dacă aveţi obiecţiuni. Votat formula Senatului.

La pct.9, urmăriţi amendamentul de la pct.11. Admis amendamentul de la pct.11, se modifică textul şi se renumerotează pct.10.

La pct.10, care va deveni pct.11, urmăriţi amendamentul de la pct.12. Admis amendamentul şi se modifică şi se renumerotează acest punct.

La pct.11, comisia nu are obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră. Votat textul Senatului şi se renumerotează.

Pct.12, care va deveni pct.13, urmăriţi amendamentul de la pct.14. Admis amendamentul şi se renumerotează textul.

Punctul 13. Comisia nu are amendamente. Admis textul Senatului, renumerotat însă acest punct.

La punctul 14, de asemenea, comisia nu are amendamente, nici dumneavoastră. Votat textul Senatului, dar se renumerotează.

Punctul 15, care va deveni 16, urmăriţi amendamentul 17. Admis amendamentul, modificat şi renumerotat acest text.

Punctul 16, care va deveni 17, urmăriţi amendamentul 18. Admis amendamentul, modificat şi renumerotat acest text.

Punctul 17. Comisia nu are obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră? Admis varianta Senatului, se renumerotează textul.

Punctul 18 se renumerotează 19 şi comisia propune, prin amendamentul 20, modificarea lui. Admis amendamentul, modificat acest text.

Punctul 19. Comisia nu are obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră? Admis formularea Senatului, renumerotat acest punct în 20.

Punctul 20. Nu sunt amendamente din partea comisiei. Admis textul Senatului, renumerotat textul.

La punctul 21, urmăriţi amendamentul 23. Admis amendamentul, modificat şi renumerotat acest punct.

Punctul 22, titlul capitolului 7. Votat forma Senatului, renumerotat punctul 22 în 23.

Punctul 23. Comisia propune eliminarea acestuia, prin amendamentul 25. Admis amendamentul, eliminat punctul 23.

Punctul 24. Urmăriţi amendamentul 26. Admis amendamentul, modificat punctul 24 cu privire la art.26.

Punctul 25. Comisia nu are amendamente, nici dumneavoastră. Votat textul iniţial.

La punctul 26, urmăriţi amendamentul 28. Admis amendamentul, modificat punctul 26, respectiv art.29.

Punctul 27. Comisia nu are amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Votată formularea Senatului.

Trecem la punctul 28. Urmăriţi amendamentul 30. Admis amendamentul, modificat punctul 28.

Punctul 29. Urmăriţi amendamentul 31. Comisia nu îşi însuşeşte propunerea de abrogare a art.32 şi modifică acest art.32. Urmăriţi amendamentul 31. Admis amendamentul 31, modificat art.32.

La punctul 30, urmăriţi amendamentul 32. Admis amendamentul, modificat punctul 30, respectiv art.33.

Punctul 31. Urmăriţi raportul la pag.35. Comisia nu are amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Votat textul în formula iniţială.

La punctul 32, urmăriţi amendamentul 34. Admis amendamentul 34, modificat punctul 32.

La punctul 33, comisia nu are amendamente. Votat textul iniţial, deci se abrogă art.35.

La punctul 34, urmăriţi amendamentul 36. Admis amendamentul, modificat punctul 34.

La punctul 35, urmăriţi amendamentul 37. Admis amendamentul 37, art.38 de la acest amendament nu se mai abrogă, ci se modifică. Îl aveţi în amendamentul 37.

La punctul 36, urmăriţi amendamentul 38. Admis amendamentul, modificat punctul 36, cu referire la art.39.

Punctul 37, cu referire la art.40, urmăriţi amendamentul 39. Admis amendamentul, modificat punctul 37.

Punctul 38. Urmăriţi amendamentul 40. Admis amendamentul, modificat punctul 38 cu privire la art.41, alin.1.

La punctul 39, urmăriţi amendamentul 41. Admis amendamentul, modificat punctul 39 cu privire la art.42.

La punctele 40 şi 41, comisia nu are amendamente. Votate aceste puncte în formularea iniţiatorului.

La punctul 42, de asemenea, comisia nu are amendamente. Votat textul iniţial.

La punctul 43, urmăriţi amendamentul 45. Admis amendamentul, modificat punctul 43, cu privire la art.46.

Punctele 44 şi 45. Comisia nu are amendamente, nici dumneavoastră. Votate amândouă în formularea iniţială.

Punctul 46. Urmăriţi amendamentul 48. Admis amendamentul, modificat punctul 46 cu privire la art.50.

Punctele 47 şi 48. Dacă aveţi obiecţiuni? Votate ambele în formula iniţială.

Art.II, amendamentul 51. Votat amendamentul 51, modificat art.II.

Art.III. Comisia nu a avut amendamente. Nici dumneavoastră. Votat în formula iniţială.

Anexă. Dacă aveţi obiecţiuni la anexă? Votată în formula iniţială.

Vom supune proiectul de lege votului dumneavoastră final mâine.

Proiectul Codului penal îl vom dezbate mâine.

La punctul 8: Propunerea legislativă privind Statutul de Autonomie al Ţinutului Secuiesc.

Rog pe unul dintre reprezentanţi să prezinte această propunere legislativă. (Comentarii în Grupurile PRM şi PNL)

Domnule deputat Chiliman, o să vă dau cuvântul în numele Grupului parlamentar al PNL-ului. V-am notat.

Aveţi cuvântul.

Domnul Szilágyi Zsolt:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Sper ca, şi în această zi, această dezbatere va fi la fel de civilizată cum a fost în Comisia pentru administraţie publică.

Iniţiatorii sunt conştienţi de faptul că prezintă o noutate şi, într-o oarecare măsură, ideea autonomiei regionalismului, care este o practică, o uzanţă, o realitate în Europa, în ţările Uniunii Europene, reprezintă, într-o oarecare măsură, un tabu, dar asta reprezintă un tabu numai pentru o societate deschisă. Deci începerea acestui dialog despre autonomie, despre diferite proiecte de modernizare a României poate dovedi tocmai... poate fi tocmai un exerciţiu democratic.

Precum bine ştiţi, stimaţi colegi, statul modern din Europa nu mai este unul centralizat. Subsidiaritatea, principiul şi practica subsidiarităţii au ajutat Europa, ţările Europei, regiunile, comunităţile Europei să ajungă la o prosperitate care a creat o comunitate, o unitate la care dorim şi noi să aderăm. Statul modern european nu mai este unul centralizat. Principiul şi practica regionalismului le conferă comunităţilor locale prosperitate şi eficienţă în administraţie. Această descentralizare este şi trebuie să fie un proces cât mai rapid şi în România, nu trebuie să se întâmple numai pe plan vertical, dar şi pe plan orizontal.

Iniţiatorii acestui proiect, deci, vă propun, cu tot respectul, stimaţi colegi, un proiect de modernizare a României, un proiect ce poate preveni eventuale conflicte. Suntem conştienţi de faptul că orice formă de aranjament dintr-o ţară nu se poate realiza numai şi numai prin folosirea dialogului, a căilor democratice. Am ales, deci, în spiritul constituţionalismului european, această cale, v-am depus acest proiect de lege, fiind conştienţi de faptul că iniţierea acestui dialog poate consolida stabilitatea în România şi poate ajuta România să devină, într-adevăr, o ţară europeană, fiindcă trebuie să fim conştienţi de faptul că noi, dacă reuşim consolidarea stabilităţii interne, România poate să devină un furnizor de securitate, şi nu un consumator de securitate.

Iniţiatorii acestei legi, deci, doresc demararea, pornirea acestui dialog şi fiind conştienţi de faptul că nici un proiect de lege nu poate fi perfect, deoarece este creat de om, suntem parteneri ca, împreună cu dumneavoastră, să perfectăm această lege. Proiectul respectă şi porneşte din suvernaitatea şi statalitatea României, cu toate atributele ei. În concepţia noastră, nu există un act mai puternic, o declaraţie mai puternică de loialitate faţă de stat, decât actul prezent, iniţierea unei cereri de autonomie, fiindcă tocmai prin acest lucru se recunoaşte şi se întăreşte statalitatea României.

V-am spus, numai pentru a preîntâmpina unele critici sau întrebări ce pot fi puse în legătură cu acest proiect. Proiectul se bazează pe o muncă de atelier şi acest proiect a fost adoptat, în data de 17 ianuarie 2004, de Consiliul Naţional al Secuilor. Proiectul se bazează pe experienţa pozitivă acumulată de-a lungul anilor de statele membre ale Uniunii Europene. Exemple, practici concrete, cum ar fi, de exemplu, regiunea Tirolului de Sud din Italia, unde s-a ajuns la o convieţuire paşnică şi eficientă între trei etnii, printr-un aranjament regional, aranjament la care au participat Guvernele Italiei şi Austriei, dar şi comunităţile care sunt vizate în această autonomie, şi anume comunitatea germană, italiană şi labini? Practici concrete, cum ar fi situaţia suedezilor din Finlanda care, la fel cum dorim noi, încă din 1990, beneficiază de mai multe tipuri de autonomii, în funcţie de procentul în care trăiesc în diferitele regiuni ale Finlandei. Insulele Uhland, pentru acei 26.000 de suedezi care trăiesc în Finlanda, ne poate servi un exemplu. Regionalismul asimetric din Spania, la fel, poate fi un exemplu pozitiv pentru România şi situaţia catalanilor din Spania, la fel, ne oferă un model demn de luat în considerare, când vorbim despre modernizarea României.

Aş putea să vă pomenesc şi situaţia germanilor din Belgia. După cum bine ştiţi, Belgia, după lungi discuţii şi repetate revizuiri constituţionale, a ajuns la o situaţie în care acei câţiva mii de germani ce trăiesc în Belgia, printr-un aranjament cu Guvernul central, a ajuns la o autonomie exemplară. Rezoluţia nr.1334/2003 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei trece în revistă, de fapt, exemple pozitive, dar şi exemple negative conflictuale a diferitelor forme de autonomii. Acest raport, hotărâre şi rezoluţie, de fapt pregătit de deputatul socialist Andreas Gross din Elveţia, care recomandă, prin această rezoluţie, de fapt, adoptarea şi adaptarea diferitelor forme de autonomii, tocmai în ideea de a preîntâmpina posibilele conflicte dintre comunităţile etnice şi majoritate.

Atunci când am început dezbaterile constituţionale, am depus mai multe amendamente ce au fost argumentate tocmai de acele dezbateri din Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei care, dat fiind faptul că România este membru deplin în Consiliul Europei, ne poate oferi o busolă - ce se întâmplă în Europa, în ce direcţie se îndreaptă Europa, în această privinţă.

În această ordine de idei, acest raport 1334/2003, raportul lui Andreas Gross, aplicarea principiului subsidiarităţii, descentralizarea şi aplicarea regionalismului în România poate grăbi şansele de integrare a României. Aşa cum v-am spus, acest proiect a fost adoptat şi legitimat de voinţa Consiliului Naţional al Secuilor, ce reprezintă voinţa comunităţii locale a secuilor ce trăiesc acolo, în acea regiune şi, la fel ca şi în alte părţi ale României, şi aici, în cazul adoptării, bineînţeles, minoritatea română are nevoie de o protecţie specială.

Aşa cum v-am spus, această lege ţine cont de busola europeană, de practicile europene, deci, fără doar şi poate, art.74, 77, 90, 98, 100, 102, 104 şi 105 din proiectul aflat în dezbatere se referă tocmai la protecţia minorităţii române, la protecţia culturii comunităţii române din secuime, care, fiind principial, necesită aceeaşi protecţie ce necesită şi maghiarii ce trăiesc în diferite zone ale Ardealului. Această egalitate deplină şi efectivă ce a existat de-a lungul istoriei în acel spaţiu complementar ce se numeşte Transilvania se poate realiza prin adoptarea acestei legi şi sper, domnilor colegi, că tradiţia progresivă a Transilvaniei, faptul că întotdeauna acest spaţiu, această regiune istorică a Europei a fost un model de coexistenţă de-a lungul secolelor. Chiar dacă am avut momente mai tragice, acea toleranţă, acele instituţii proprii ale diferitelor comunităţi etnice, religioase sau regionale, microregionale care trăiesc şi au trăit în Transilvania ne pot oferi un exemplu bun de urmat.

Să închei: iniţiativa, expunerea, iniţiativa, aşa cum aţi văzut în expunerea de motive, face trimitere şi doreşte o aplicare eficientă a documentelor internaţionale în materie de protecţie a minorităţilor, documente internaţionale semnate şi ratificate de România. Probabil că nu există spaţiu să le înşirui pe toate, dar le găsiţi în expunerea de motive, dar poate este important să vă amintesc că este vorba despre documentele OSCE-ului, Consiliului Europei şi ale Uniunii Europene.

Cu tot respectul, vă cer sprijinirea acestui proiect. Ştiu că raportul comisiei este unul nefavorabil, vă cer, dragi colegi, ca prin respingerea raportului comisiei, să ne daţi posibilitatea să începem dezbaterea pe articole.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte Ioan Oltean, doresc să prezentaţi raportul Comisiei pentru administraţie publică.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a fost sesizată, spre analiză în fond şi întocmire de raport cu Propunerea legislativă privind Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc, o propunere legislativă iniţiată de către 6 deputaţi membri ai UDMR-ului.

La prezentarea şi pregătirea raportului şi a dezbaterilor, membrii Comisiei de administraţie publică au avut în vedere punctul de vedere al Consiliului Legislativ şi punctul de vedere al Guvernului, care nu au susţinut această propunere legislativă. S-a apreciat, în urma analizei în prezenţa iniţiatorilor şi a unor invitaţi ai acestora, că nu există elemente care să determine adoptarea unei asemenea hotărâri care vine în conflict flagrant cu prevederile constituţionale. S-a apreciat că o asemenea iniţiativă ar duce la crearea unei enclave în interiorul ţării şi ar pune în pericol unitatea poporului român şi unitatea statului român. Din aceste considerente, comisia, cu un singur vot împotrivă, a apreciat că această propunere legislativă nu poate fi acceptată şi a întocmit un raport de respingere pe care vă rugăm foarte mult să-l susţineţi şi dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Din partea Grupului PSD, are cuvântul domnul deputat Alexandru Lăpuşan.

Domnul Alexandru Lăpuşan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Înainte de a prezenta punctul de vedere al Partidului Social Democrat, aş vrea să mă refer, într-o scurtă frază, la afirmaţiile prietenului şi colegului meu, şi anume eu nu cred că această iniţiativă legislativă va evita conflicte despre care toţi ştim că ele nu există. De asemenea, cel puţin începând de astăzi, dacă nu cu foarte mult timp în urmă, România a demonstrat că este deja un furnizor de securitate.

Doamnelor şi domnilor,

Potrivit art.74 din Constituţia României, iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Din acest punct de vedere, iniţiatorii Propunerii legislative privind Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc au uzat de un drept conferit de Legea fundamentală.

Examinând conţinutul propunerii legislative, care are 130 de articole, rezultă că, în esenţă, acesta conţine următoarele: 1) stabilirea unor prerogative de ordin statal unei formaţiuni, în cazul nostru Ţinutul Secuiesc, determinate geografic în interiorul statului şi bazată exclusiv pe criterii etnice - art.1, alin.4; 2) înfiinţarea unor organe de autoadministrare care reprezintă, în esenţă, puterea legislativă, respectiv consiliul de autoadministrare şi puterea executivă, respectiv comisia de autoadministrare şi un preşedinte al ţinutului - art.5; 3) stabilirea limbii maghiare ca limbă oficială - art.10; 4) stabilirea unor simboluri proprii ţinutului, şi anume drapel, stemă - art.11; 5) stabilirea unor atribuţiuni care nu pot fi exercitate decât de către autorităţile publice ale statului, cum sunt: exproprierea de interes public, administrarea cărţii funciare, crearea poliţiei comunitare, protecţia socială şi asigurările sociale şi mai sunt şi alte exemple.

Putem afirma, pe această bază, dar lista exemplelor poate continua, că acest proiect privind autonomia Ţinutului Secuiesc contravine Constituţiei României, care consacră următoarele principii: România este stat naţional, suveran, independent, unitar şi indivizibil - asta înseamnă o singură formaţiune statală, o singură ordine juridică, un singur sistem de organizare prin care se exercită cele trei puteri fundamentale - legislativă, executivă şi judecătorească, pentru întreg teritoriul României. În alin.2 din art.2 cu privire la suveranitate al Constituţiei se prevede că "Nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu". De altfel, în textul propunerii legislative, se prevede expres, în art.1, alin.4, că autoritatea Ţinutului Secuiesc dispune de unele prerogative de ordin statal.

Domnul Valer Dorneanu:

Numai puţin distinse coleg.

O mică pauză pentru a saluta prezenţa în sală a unei delegaţii din Republica Populară Chineză, condusă de doamna Gu Xiulian, vicepreşedinte a Adunării Naţionale a Reprezentanţilor Populari a R.P. Chineze şi preşedinta Federaţiei Naţionale a Femeilor din întreaga Chină. Delegaţia e de femei. (Aplauze.)

Vă mulţumesc.

Puteţi continua.

Domnul Alexandru Lăpuşan:

Teritoriul României, conform Constituţiei, este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe şi judeţe, alte forme sau nivele de organizare administrativ-teritoriale nefiind prevăzute în Constituţie. De altfel, motivarea juridică a constituirii regiunii autonome, respectiv art.117, alin.3 din Constituţie, nu poate fi luată în considerare deoarece acest articol se referă la administraţia publică centrală. Însăşi referirea în textul proiectului la acest articol din Constituţie vorbeşte despre intenţia de a concura cu statul român, prin crearea unor structuri de factură statală. La nivel local, Constituţia prevede ca autorităţi ale administraţiei publice locale doar consiliile locale şi primăriile.

Cu privire la simbolurile naţionale, Constituţia stabileşte care sunt simbolurile naţionale: drapelul, ziua naţională şi imnul naţional. Cu privire la stema şi sigiliul statului, se prevede că acestea se stabilesc prin lege organică. În consecinţă, prevederile din proiect cu privire la folosirea liberă a simbolurilor naţiunii maghiare, art.11, alin.3, a drapelului şi a simbolurilor fiecărui Scaun secuiesc şi stabilirea simbolurilor Ţinutului Secuiesc, contravin Constituţiei. Cu privire la limbă, Constituţia prevede că, pe teritoriul României, limba oficială este limba română. Şi alte prevederi ale Propunerii legislative privind Ţinutul Secuiesc sunt anticonstituţionale.

La art.14 alin.2, se prevede că Parlamentul României nu se poate pronunţa cu privire la oportunitatea adoptării Statutului de autonomie a Ţinutului Secuiesc, iar legile adoptate de Parlament sau ordonanţele Guvernului României vor fi adaptate de către Consiliul de autoadministrare, care poate solicita şi rediscutarea acestora de către emitent.

La art.27 alin. 2 din propunerea legislativă se prevede că legile statului sunt aplicabile în acele domenii în care Consiliul de autoadministrare nu are competenţe. Sigur, sunt multe alte curiozităţi. De altfel, avizul Consiliului Legislativ referitor la Propunerea legislativă privind statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc constată fără echivoc faptul că proiectul vizează practic crearea unei entităţi statale distincte, paralelă cu statul naţional unitar român.

De asemenea, aşa cum se constată în avizul negativ al Consiliului Legislativ, propunerea excede limitele prevederilor europene în materie, încălcând principiile Cartei Europene a Autonomiei Locale, Recomandarea 1201 din 1993 a Adunării Parlameantare a Consiliului Europei, precum şi Rezoluţia 1334 din 2003 a aceluiaşi for european.

Cei 6 deputaţi UDMR care au iniţiat această propunere legislativă au uzat de un drept constituţional, dar, în acelaşi timp, este de datoria Parlamentului României să asigure respectarea literei şi a spiritului Constituţiei, legea supremă în stat.

Nu orice fantezie a unor persoane cu interese electorale trebuie să se transforme într-o lege, chiar dacă teoretic, cel puţin, orice asemenea fantezie poate să fie adusă în dezbaterea Parlamentului.

De altfel, studiile sociologice demonstrează că priorităţile minorităţii maghiare din România sunt cu totul altele decât autonomia teritorială şi alte abstracţiuni similare. Preocupările cetăţeanului român sunt aceleaşi, indiferent că este de naţionalitate română sau maghiară: creştere economică, venituri mai mari, standarde de viaţă mai bune.

Autonomia teritorială reclamată de această propunere legislativă apare astfel ca o miză puţin importantă, inclusiv în interes electoral, întrucât ea se regăseşte mai mult în preocupările unor politicieni decât în preocupările populaţiei pe care respectivii se presupune că o reprezintă.

În concluzie, stimaţi colegi, Propunerea legislativă privind autonomia Ţinutului Secuiesc contravine Constituţiei României şi propun respingerea ei. Având în vedere că cei 6 semnatari ai proiectului de lege în cauză au votat, unul a lipsit, deci, au votat Constituţia României în Parlament, fac un apel la consecvenţa lor politică şi îi îndemn, inclusiv pe ei, să voteze respingerea proiectului.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule coleg. Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul Lucian Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi deputaţi în Parlamentul României,

Va trebui să memorăm această zi ca fiind una dintre cele mai triste pentru noi. Nu s-a întâmplat vreodată ca parlamentari români în plenul Parlamentului să fie nevoiţi să suporte o jignire şi o insultă mai mare decât acest proiect de lege. Suntem vinovaţi cu toţii că am lăsat ca lucrurile să ajungă până aici. Nu aş vrea să analizez această infamie ce este numită proiect de lege care urmăreşte sfârtecarea teritorială a României, făcut în numele acelor 124 de secui nominalizaţi în ultimul recensământ. Aberaţia ascunde o ticăloşie, şi această ticăloşie se înscrie într-un lanţ de provocări pe care nu trebuie astăzi, în momentul şi în ziua consfinţirii aderării noastre la NATO, să-l trecem cu vederea, pentru că, în calitate de ţară membră NATO, nu avem voie să tratăm cu teroriştii. Este terorism şi este provocare atunci când nu este admisibil să ceri revizuirea Constituţiei în ceea ce priveşte caracterul de stat naţional şi unitar al României. Este o provocare!

Este o provocare şi acest proiect care se înscrie pe aceeaşi linie, pentru că tot ce se urmăreşte nu este autonomia pentru cei 200 şi ceva de secui existenţi, se urmăreşte tulburarea climatului politic necesar realizării integrării noastre liniştite, normale în Uniunea Europeană. Este piedica directă, şi scopul urmărit direct este această piedică a integrării.

Resping apelativul folosit de unul dintre iniţiatorii acestei infamii de "dragi colegi" şi afirm aici, în faţa dumneavoastră,

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, stimate coleg, "..

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule preşedinte, vă rog să nu mă întrerupeţi! Este dreptul meu.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu vă întrerup decât să vă rog ceva, să nu transformăm sala de şedinţe în altceva, pentru a da posibilitatea continuării cu replici, cu contrareplici. Este un proiect de lege, aveţi dreptul să-l contestaţi, în termeni regulamentari.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule preşedinte, totdeauna sunt receptiv la observaţiile dumneavoastră, dar sunt momente când lucrurilor trebuie să li se spună pe nume, iar termenii folosiţi sunt cei mai civilizaţi ce se pot adresa în asemenea situaţii.

Deci, reiau, resping apelativul de "dragi colegi", folosit de către autorul acestei iniţiative sau propuneri legislative, pentru că eu nu sunt coleg cu infractori.

Este vorba de o infracţiune care este îndreptată împotriva ordinii constituţionale şi vă rog să o trataţi ca atare.

Este vorba, în al doilea rând, de încălcarea jurământului de fidelitate faţă de România, depus în calitate de deputat, iar încălcarea acestui jurământ atrage, fără nici un fel de discuţie, încetarea acestei calităţi.

V-aş ruga ca, prin votul dumneavoastră, în lipsa oricăror alte discuţii cu privire la ceea ce am numit şi voi continua să numesc atentat împotriva caracterului naţional şi unitar al statului român, atentat infam şi provocare împotriva aderării României la structurile europene, independent de poleiala fals europeană în care este îmbrăcată această bomboană otrăvită, pentru că nu există momentan altă soluţie, să votăm respingerea, repet, domnule preşedinte, şi îmi asum răspunderea, acestei infamii. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PRM.)

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Boc şi apoi domnul deputat Dobre.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Iniţiatorii proiectului de lege ne propun ceea ce nu poate fi permis nici din punct de vedere politic, nici din punct de vedere juridic. Din punct de vedere politic voi spune doar o singură frază, noi ne propunem să unim, şi nu să dezbinăm. Din punct de vedere constituţional, propunerea legislativă nu poate fi acceptată, întrucât ea contravine flagrant art.152 din Constituţia României, care menţionează explicit dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială, care nu pot forma obiectul revizuirii Constituţiei.

În concluzie, dacă nu este posibil să depui un proiect de Lege cu privire la revizuirea Constituţiei, cu atât mai puţin este posibil să depui o iniţiativă legislativă care îşi propune să revizuiască ceea ce nu poate fi revizuit. De ce? Pentru că, prin conţinutul lui, proiectul de lege realizează un atentat la caracterul unitar al statului român, ne propune o altă limbă oficială în afară de limba română, ceea ce nu este permis, conform art.13 din Constituţia României, de asemenea, potrivit Constituţiei, procedura judiciară se desfăşoară numai în limba română, iar autorii propunerii legislative ne propun şi o altă soluţie.

Francezii se coordonează după Constituţia Franţei, belgienii după Constituţia belgiană, finlandezii după Constituţia finlandeză, spaniolii după Constituţia spaniolă, românii legiferează după Constituţia României.

Având în vedere aceste considerente, propunerea legislativă trebuie să fie respinsă. Vă mulţumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PRM ")

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Dobre.

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În numele Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, vreau să precizez încă de la început că prezentul proiect de lege este în contradicţie cu prevederile Constituţiei României, respectiv împărţirea administrativ-teritorială a ţării, şi propune substituirea autorităţilor publice locale şi judeţene cu structuri constituire pe principii etnice.

Referirea la raportul lui Andreas Gross nu are relevanţă, întrucât nu reprezintă o obligativitate pentru noi şi suntem convinşi că ţări importante ale Europei, de exemplu Germania sau Franţa, nu vor admite aplicarea pe teritoriul lor naţional a unor astfel de experimente. Probabil că pe parcursul integrării în Uniunea Europeană sau în perioada imediat următoare va fi necesar să dezvoltăm conceptul regionalizării, pentru susţinerea dezvoltării durabile.

Partidul Naţional Liberal însă nu admite şi nu va admite niciodată autonomia pe criterii etnice, inclusiv în crearea de unităţi administrative de tip regional.

În concluzie, Grupul parlamentar al PNL va vota împotriva acestui proiect de lege. Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Kovacs din partea Grupul parlamentar al UDMR.

Domnul Kovacs Csaba-Tiberiu:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Fiecare minoritar este preocupat de această problematică a autonomiei, pentru că, în diversele forme de autonomie, în esenţă, vede măsuri de protecţie a identităţii sale etnice, culturale, religioase. Uniunea Democrată Maghiară susţine diversele forme de autonomie. Avem în programul nostru asemenea prevederi şi este firesc, paleta largă a acestor forme diverse existente în lumea contemporană, sigur că ne îndreptăţeşte la acest lucru.

Vizavi de acest proiect, proiectul de faţă nu este proiectul Uniunii Democrate Maghiare din România. Un grup de deputaţi aparţinând acestei formaţiuni au depus acest proiect, vizavi de acest proiect noi avem rezerve, l-am fi conceput sub o altă formă şi cu altă esenţă, însă, din păcate, se repetă ceea ce s-a întâmplat în comisie. În comisie, mi-am exprimat exact aceste gânduri şi mi-am exprimat intenţia iniţială de a mă abţine la vot în ceea ce priveşte acest proiect, dar faptul că astăzi, aici, au apărut catalogări care vizează în esenţă întreaga comunitate maghiară, cu nişte injurii de genul: ticăloşie, terorişti, infractori.

Domnilor parlamentari, ar fi fost aşa dacă un asemenea proiect de lege nu se depunea la Parlamentul României. Unde să se depună? Am văzut săptămâna trecută chiar încercări de modificare a Codului penal, de a se viza numai acţiuni, nu acţiuni violente, exact pe această temă.

Haideţi, dacă vrem să recunoaştem necesitatea dialogului, atunci să recunoaştem că dacă dorim să folosim mijloace parlamentare, aceste mijloace parlamentare nu pot fi uzitate decât în Parlament.

Pe de altă parte, faţă de acest atac împotriva noastră, care depăşeşte noţiunea de legitimă apărare, ea este foarte bine definită, legitima apărare trebuie să respingă într-o măsură proporţională un eventual atac. Nu a fost cazul de faţă. A fost un abuz al unui anumit partid care s-a declarat antisemit şi acuma vrea probabil să compenseze prin antimaghiarism această lipsă. Din această cauză, Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare consideră că ar fi fost totuşi necesară o dezbatere a acestui proiect, chiar dacă ar fi fost respins în Parlament şi, de aceea, Grupul nostru parlamentar va vota împotriva respingerii acestui proiect. Vă mulţumesc.

Domnul Dan Brudaşcu (din bancă):

V-aţi dat arama pe faţă!

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Tudor are o intervenţie de făcut.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul deputat a spus că nu este iniţiativa UDMR-ului şi că este iniţiativa unor persoane particulare, individuale, care nu fac decât parte din UDMR, dar nu este iniţiativa UDMR-ului şi de aceea au şi dânşii rezerve.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, era vorba de o intervenţie de procedură.

Domnul Marcu Tudor:

Procedură, păi, asta vreau să vă zic. Numai o secundă.

Pe de altă parte, atunci când domnul Bolcaş a spus că, încălcându-se Constituţia, exact cum a spus membrul PDSR, colegul nostru, noi socotim că cel care încalcă Constituţia face o infracţiune şi, ca atare, a fost numită infracţiune, dar infracţiunea celui care a făcut proiectul, nu a UDMR-ului, aşa că domnia sa, când a spus că suntem jigniţi cu toţii, înseamnă că şi-a asumat responsabilitatea, în pofida a ce neagă acum, a acestui proiect de lege şi, ca atare, l-aş ruga pe domnul deputat să se hotărască, ori este proiectul UDMR-ului, că atunci a socotit că este în grup apelativul, sau cum să-l numesc, de infracţiune, încălcarea Constituţiei, pe care toţi au recunoscut-o într-un fel sau altul, ori este iniţiativa unui particular, şi atunci unde este jignirea noastră, a tuturor. Or, lămureşte domnia sa şi îşi retrage cuvintele... Asta am vrut eu să spun ca procedură înainte de a porni la vot. Vă mulţumesc.

O voce din partea UDMR:

Este o jignire a democraţiei, domnule!

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Dezbaterile parlamentare se fac de la tribună. Îi rog pe cei doi iniţiatori să se hotărască unul din ei care are dreptul la o replică în legătură cu calificativul care s-a folosit.

Domnule Tóro, poftiţi.

Domnul Dan Brudaşcu (din bancă):

Nu s-a nominalizat nici o persoană, de dreptul la replică?!

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă partidul dumneavoastră ar fi numit cum aţi numit dumneavoastră pe celălalt, nu aţi fi sărit în apărarea onoarei dumneavoastră de partid politic şi democratic?

Domnul Nicolae Leonăchescu (din bancă):

Kovacs trebuie să răspundă.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din bancă):

Noi avem onoare, nu ca alţii...

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Tóro, aveţi cuvântul şi v-aş ruga să nu mai interveniţi din sală, pentru a nu prelungi dezbaterea.

Domnul Tóro Tiberiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi deputaţi,

Cred că este, până acum, fără precedent în istoria modernă a parlamentarismului român de a folosi asemenea limbaj într-o dezbatere civilizată parlamentară. Fără a pierde vremea cu replici, vreau să resping foarte hotărât, în numele iniţiatorilor, dar cred că şi în numele colegilor din Grupul parlamentar al UDMR, asemenea invective folosite de reprezentanţii unui partid parlamentar. Termenii de "ticăloşie", de "terorism", de "provocare", de "infracţiune" cred că nu-şi au locul într-o dezbatere parlamentară pe marginea unei iniţiative legislative care a fost înaintată de membri ai Parlamentului, conform Constituţiei.

Dacă se spune că stilul este omul, stilul unui reprezentant al unui partid parlamentar cred că reprezintă şi caracterizează partidul. Cu aceasta aş încheia această reflecţie şi aş dori să mai fac câteva precizări pe marginea celor expuse de colegii mei, din partea grupurilor parlamentare.

În primul rând, legat de ceea ce se referă la art.1 al Constituţiei, caracterul de stat naţional şi unitar. Eu aş dori să vă reamintesc că grupul nostru parlamentar a fost împotriva acestui articol, considerând că într-o Europă modernă nu-şi mai are locul în constituţia unei ţări asemenea caracterizare şi, prin amendamentele noastre, am fost împotriva acestui articol tocmai din considerente că nu poate fi o sursă juridică împotriva unei comunităţi naţionale acest statut de stat naţional şi unitar. Atunci am primit răspunsul din partea unor colegi, respectiv a grupurilor parlamentare că acesta este mai mult o caracteristică simbolică şi nu va avea consecinţe juridice.

Raportul comisiei, avizul Consiliului Legislativ, respectiv punctul de vedere al Guvernului ne arată tocmai că se doreşte a se folosi acest articol 1 al Constituţiei împotriva unor iniţiative absolut democratice şi legitime din punctul de vedere al comunităţilor naţionale. Aceasta este prima remarcă.

A doua remarcă, această iniţiativă legislativă se bazează pe art.117 alin.3 al Constituţiei, care spune că "Autorităţi administrative autonome..."

Domnul Dan Brudaşcu (din bancă):

Domnule preşedinte, 3 minute!

Domnul Tóro Tiberiu:

"...se pot înfiinţa prin lege organică". Noi, tocmai din acest motiv, şi bazându-ne pe acest articol al Constituţiei, am depus această iniţiativă.

Stimaţi colegi, eu vă rog încă o dată, în numele iniţiatorilor, să reflectaţi asupra celor spuse de colegul meu şi să respingeţi raportul comisiei şi eventual să îmbunătăţim proiectul, pe baza discuţiilor, dezbaterilor pe articole, pentru că practic nu am auzit argumente viabile în această dezbatere generală. S-ar putea, dacă trecem la dezbaterea pe articole, putem să găsim numitor comun în multe probleme. Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Vom supune votului final în cursul zilei de mâine, propunerea cuprinsă în raportul Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.

Trecem la următorul punct înscris pe ordinea de zi de astăzi.

Pct.11 - Proiectul de Lege privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare. Rog iniţiatorul. (Domnul deputat Marcu Tudor atrage atenţia că s-a trecut de pct.10, cu jandarmeria.)

Pct.10, scrie acolo că se dezbate marţi, adică mâine.

Înainte de comisie, prezintă iniţiatorul.

Stimate coleg,

Cred că sunteţi în asentimentul meu şi al Camerei să cerem iniţiatorilor, care sunt senatori, să vină să-şi susţină propunerea, aşa ca un gest de apreciere faţă de Camera Deputaţilor.

La pct.12 - Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.125/2003 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/1998. Este iniţiatorul? Suntem în procedură de urgenţă. Comisia pentru industrii. Domnule preşedinte Antal, propuneţi timpii de dezbatere.

Domnul Antal István:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Această ordonanţă a fost emisă în vederea îndeplinirii obiectivelor privind îmbunătăţirea eficienţei reţelei feroviare şi pentru armonizarea legislaţiei naţionale cu legislaţia Uniunii Europene, preluând prevederile aplicabile ale Directivei 2001/12/CE, care a modificat Directiva nr.91/440 privind dezvoltarea căilor ferate comunitare. Având în vedere acest fapt, consider că sunt necesare maxim 5 minute pentru dezbateri generale, dacă sunt, şi un minut pentru intervenţii, dacă există unele întrebări din partea colegilor. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu această propunere de dezbatere?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vă rog să luaţi proiectul de lege şi ordonanţa.

La titlul proiectului de lege dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, urmăriţi amendamentul 2. Admis amendamentul, modificat cuprinsul articolului unic.

Titlul ordonanţei de urgenţă. Nu sunt obiecţiuni. Votat în forma iniţială.

Art.I din ordonanţă. La art.I, urmăriţi amendamentul 4. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Amendamentul 4 este votat în unanimitate.

Cu privire la amendamentul 5, cel cu privire la art.I pct.1 lit.b) dacă aveţi obiecţiuni? Votat amendamentul 5.

Prin amendamentul 6, comisia vă propune modificarea pct.3, cel cu privire la art.I pct.1¹. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 6? Admis amendamentul, introdus acest text.

Prin amendamentul 7, comisia propune modificarea pct.4 din ordonanţă. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul 7, modificat pct.4.

Prin amendamentul 8, comisia propune modificarea pct.5 din ordonanţă. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, modificat pct.5.

Prin amendamentul 9, comisia propune modificarea pct.6. Admis amendamentul, modificat pct.6 din ordonanţă.

La pct.7 din ordonanţă, urmăriţi amendamentul 10. Admis amendamentul, modificat pct.7.

La pct.8, urmăriţi amendamentul 11. Admis amendamentul, modificat pct.8.

La pct.9, urmăriţi amendamentul 11, de la pag.10, cel cu privire la art.56. Admis amendamentul, modificat acest punct.

Prin amendamentul 12, comisia propune introducerea unui nou articol, art.I¹. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, se introduce acest nou text.

La art.II dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Art.II din lege îl găsiţi la pag.5 din proiectul de lege. Votat în unanimitate în formula iniţială.

Vom supune proiectul votului final în cursul zilei de mâine.

La pct.13 - Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 30/2004. Rog iniţiatorul să prezinte, pe scurt, acest proiect, pentru a putea să ne încadrăm în timp, la ora 18.00 terminându-se dezbaterea asupra proiectelor de lege înscrise pe ordinea de zi.

Domnul Iulian Popescu:

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.170/1999 privind acordarea în mod gratuit a asistenţei medicale, a medicamentelor şi protezelor, precum şi altor servicii decontate din Fondul unic naţional de asigurări sociale de sănătate, acordate unor categorii de persoane prevăzute în legi speciale, şi anume: persoanele care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă, marii mutilaţi, răniţii, urmaşii şi părinţii celor care au decedat ca urmare a participării la Revoluţia din 1989, veteranii de război şi văduvele de război, persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi cele deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, persoanele persecutate din motive etnice de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945, persoanele cu handicap, persoanele care au executat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciilor Muncii în perioada 1950-1961.

Având în vedere impactul acestor sume asupra Fondului unic naţional de asigurări sociale de sănătate, se propune modificarea actului normativ mai sus - menţionat, cu precizarea clară a serviciilor medicale care se acordă acestor categorii de asiguraţi şi care pot fi suportate din Fondul unic de asigurări sociale de sănătate.

În acest scop, s-a elaborat proiectul acesta, pe care-l supunem spre aprobare dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Vă rog, din partea Comisia pentru sănătate şi familie, doamna deputat Bartoş.

Aveţi cuvântul.

Doamna Daniela Bartoş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru sănătate şi familie a fost sesizată cu dezbaterea şi avizarea în fond a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.30/2004 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.170 din 1999 privind acordarea, în mod gratuit, a asistenţei medicale, medicamentelor şi protezelor pentru unele categorii de persoane prevăzute în legi speciale.

În urma studierii proiectului de lege şi a votului care s-a dat în comisie, se propune plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi aprobare, proiectul de lege, în forma înaintată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină în dezbatere?

Trecem la dezbaterea proiectului de lege, pe textele acestuia.

La titlul proiectului de lege, dacă aveţi obiecţiuni?

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic.

Votat în unanimitate.

Titlul ordonanţei.

Votat în unanimitate.

Art.I şi pct.1, pct.2 şi pct.3.

Dacă aveţi obiecţiuni la vreunul dintre acestea?

Vă mulţumesc.

Votate în unanimitate.

Pct.4, pct.5, pct.6, pct.7 şi pct.8 din ordonanţă.

Votate în unanimitate.

Art.II din ordonanţă.

Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final în cursul zilei de mâine.

Vă mulţumesc.

Cu aceasta, trecem la partea a doua a şedinţei de astăzi, dedicată răspunsurilor la întrebări şi interpelări.

Începem, stimaţi colegi, şedinţa consacrată răspunsurilor orale la interpelări.

Domnului deputat Ştefan Baban îi răspunde domnul ministru Sorin Aurel Encuţescu, cu privire la "Armata română între agonie şi extaz".

Titlul întrebării nu este o aserţiune care să-mi aparţină.

Poftiţi, domnule ministru.

Domnul Sorin Aurel Encuţescu (secretar de stat, Ministerul Apărării Naţionale):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Problematica suicidului în rândul militarilor în termen reprezintă un aspect cu repercusiuni şi ecouri neplăcute, cunoscut conducerii instituţiei militare.

Analizarea cauzelor generatoare ale acestor gesturi disperate la care recurg de regulă conscripţii a constituit primul pas pe calea prevenirii şi menţinerii sub control a acestui fenomen.

Observarea din toate perspectivele a fenomenului respectiv de către specialişti nu a putut fi ruptă de social, întrucât militarul în termen care recurge la o astfel de soluţie extremă provine dintr-un anumit mediu, are la bază un anumit grad de cultură şi inteligenţă, are o anumită reacţie la stimul şi este conştient de faptul că se va întoarce în acelaşi mediu.

Instituţia militară, servind scopului primordial al apărării şi securizării societăţii, are propriul sistem, distinct faţă de mecanismele de învăţare generale, proprii societăţii civile, de pregătire a tinerilor în vederea îndeplinirii îndatoririlor constituţionale faţă de ţară.

De aceea, ordinea cazonă s-a dovedit de-a lungul timpului a fi extrem de eficientă pentru nevoile de apărare, însă nu se poate afirma, totuşi, că reprezintă un sistem perfect.

Din acest motiv, evenimentele care, chiar desprinse din contextul vieţii militare au în mod normal impact emoţional deosebit, capătă în armată o amplitudine aparte, pentru că statutul de militar sau militar în termen reprezintă un statut special, cu renumele şi onoarea bine cunoscute, caracterizate de disciplină şi rigoare.

Instituţia militară, luând în considerare toate aspectele sociale - psihologice, umane - materiale, întrunite pentru a forma profilul condiţiilor din armată, a elaborat o strategie pentru prevenirea şi controlul acestor suiciduri.

Această strategie cuprinde în primul rând asigurarea unei selecţii cât mai riguroase a persoanelor care urmează să intre în armată ca militari în termen, sau în calitatea de cadre militare. Pe acest segment lucrează în centrele militare şi în centrele zonale de selecţie un număr de 64 de psihologi, la care se adaugă medicii psihiatri din comisiile de selecţie. Apoi, Ministerul Apărării Naţionale este preocupat şi de reacţia la condiţiile speciale cazone ale militarilor înrolaţi, prin cunoaşterea, în diferite perioade ale desfăşurării serviciului militar, a comportamentului acestora, sub toate aspectele. Astfel, după o lună sau o lună şi jumătate, aceştia sunt reverificaţi din punct de vedere psihosocial şi medical. În urma acestei verificări şi expertize psihologice, se ia o nouă decizie, în baza căreia se continuă sau se întrerupe satisfacerea îndatoririlor militare.

O altă metodă în slujba combaterii actelor de instabilitate psihică o reprezintă asistenţa psihologică a militarilor şi de consiliere întreprinsă de psihologii angajaţi în toate unităţile şi comandamentele militare.

De asemenea, în rândul măsurilor luate pentru prevenirea actelor autoviolente în armată, se numără şi rezolvarea oportună a problemelor militarilor în termen, prin grija comandanţilor de la toate eşaloanele, prin intermediul învoirilor, permisiilor, ori asigurării asistenţei religioase.

O atenţie sporită a fost acordată şi îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă ale militarilor în legătură cu hrănirea, echiparea, cazarea şi pe linia stabilirii relaţiilor interumane.

Toate aceste măsuri au ca efect scăderea numărului cazurilor de suicid. Statistic, dacă în perioada '96-2000, când comisiile pentru probleme sociale au fost desfiinţate, la fel ca şi funcţiile de psiholog de la unităţile militare, după anul 2001 şi reînfiinţarea structurilor menţionate, rata suicidelor din armată s-a situat constant sub procentul suicidelor din viaţa civilă, comparabil cu situaţia similară raportată de armatele statelor membre NATO.

Preocuparea permanentă pentru remedierea tuturor factorilor negativi din mediul militar, în contextul integrării în structurile euro-atlantice şi al trecerii la o armată profesionistă, are menirea, pe de o parte, de a anihila aceste aspecte şi, pe de altă parte, de a apropia viaţa militarilor de condiţiile oferite în societatea civilă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, aveţi dreptul la un comentariu de un minut la acest răspuns.

Domnul Ştefan Baban:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc, domnule ministru. Să sperăm că este aşa cum spuneţi dumneavoastră în materialul prezentat.

Din informaţiile pe care le am, într-adevăr, sunteţi pe cale de a le rezolva. Nu-i în totalitate.

Şi mai am o propunere: să vă ocupaţi chiar şi de cadrele armatei, care şi dânşii au probleme şi trebuie şi ei trataţi de aşa manieră încât să nu fie predispuşi la ultimul gest.

Oricum, vă mulţumesc pentru răspuns.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnului deputat Florin Iordache îi răspunde domnul secretar de stat Mircea Alexandru, cu privire la o întrebare intitulată "Ordinea şi securitatea publică".

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor.):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am onoarea să prezint răspunsul la interpelarea domnului deputat Florin Iordache, referitoare la modul în care se aplică pe raza judeţului Olt Programul pentru liniştea localităţilor rurale.

Într-adevăr, ponderea populaţiei judeţului Olt o reprezintă locuitorii din mediul rural, care reprezintă peste 60% şi care locuiesc în 94 de comune.

Având în vedere acest considerent, conducerea Inspectoratului de Poliţie al judeţului Olt, împreună cu Autoritatea Teritorială de Ordine Publică, a implementat în anul 2003, printre alte priorităţi, Programul de acţiune al Ministerului Administraţiei şi Internelor, pentru liniştea comunităţii rurale.

Prin acest program, s-au urmărit mai multe obiective, dintre care amintim: cunoaşterea populaţiei şi realizarea parteneriatului poliţie-comunitate, creşterea eficienţei activităţilor poliţiştilor din cadrul centrelor de poliţie rurală în prevenirea şi combaterea faptelor antisociale, asigurarea climatului de ordine publică în sistem unic şi rezolvarea cu operativitate a sesizărilor cetăţenilor.

În mediul rural din judeţul Olt acţionează 30% din efectivele de poliţişti care încadrează Inspectoratul de Poliţie al judeţului Olt, cele 94 de comune fiind organizate în 15 centre zonale de poliţie rurală, coordonate de ofiţeri cu experienţă şi bine pregătiţi profesional. Implicarea acestora în organizarea şi conducerea nemijlocită a unor acţiuni, rezolvarea operativă a plângerilor şi a sesizărilor cetăţenilor, gestionarea corectă a problematicii în domeniul poliţiei rurale, au făcut ca activitatea centrelor zonale de poliţie rurală să se desfăşoare în folosul comunităţilor şi să fie apreciată de către acestea.

O atenţie deosebită s-a acordat activităţii de prevenire a faptelor antisociale prin intensificarea patrulărilor, a acţiunilor şi microacţiunilor desfăşurate cu efective lărgite, cât şi în comun cu jandarmii, gardieni publici, reprezentanţi ai Societăţii Electrica, ai sistemului naţional de îmbunătăţiri funciare, direcţiei silvice judeţene şi altele, activităţi care au contribuit la stăpânirea corespunzătoare a fenomenului infracţional şi crearea sentimentului de siguranţă civică.

Menţionăm, în acest sens, acţiuni cu efective mărite, executate pe linia combaterii furturilor de animale în zona comunelor Mărunţei, Izvoarele, Vâlcele, Fărcaşele, Fălcoiu şi altele, pentru combaterea furtului de produse petroliere, de cabluri electrice şi telefoane la Coloneşti, Optaşi, Potcoava, Icoana, Corbu, Verguleasa şi altele, material lemnos, braconaj cinegetic şi piscicol.

De asemenea, au fost executate activităţi în zonele cu risc criminogen, cum ar fi: discotecile, barurile, pieţele, târgurile, oboarele şi altele.

Cu ocazia activităţilor specifice preventive, au fost aplicate 18 mii de sancţiuni contravenţionale, iar în peste o mie de cazuri s-a intervenit pentru aplanarea stărilor conflictuale ce puteau degenera în infracţiuni contra vieţii şi integrităţii persoanelor.

Activitatea efectivelor de poliţie care acţionează în cadrul acestui program poate fi apreciată prin prisma contribuţiei la constatarea şi soluţionarea a 2.586 de infracţiuni.

Ca urmare a activităţii desfăşurate, în majoritatea infracţiunilor de furt, autorii au fost identificaţi operativ, dispunându-se măsuri de recuperare a prejudiciului cauzat.

Tot ca o consecinţă a bunei organizări în cadrul programului, în anul 2003, numărul infracţiunilor de furt comise de autori necunoscuţi a înregistrat o scădere cu 10% faţă de perioada anterioară. Astfel, în cursul anului 2003, rata criminalităţii la nivelul judeţului a fost de 1.268 de infracţiuni la suta de mii de locuitori, sub media pe ţară. Prioritar, s-a acţionat pentru creşterea gradului de solicitudine manifestat de poliţişti în raporturile cu comunitatea rurală, fapt evidenţiat în reducerea sesizărilor şi memoriilor adresate de cetăţeni instituţiilor statului.

Un rol pozitiv l-a avut şi atragerea populaţiei la colaborare pe bază de voluntariat.

Prin activităţile desfăşurate în mediul rural, s-a reuşit menţinerea, în condiţii corespunzătoare, a situaţiei operative, nefiind înregistrate evenimente majore, care să afecteze grav ordinea şi liniştea publică.

În vederea asigurării climatului de ordine şi siguranţă civică, avându-se în vedere că postul de poliţie reprezintă veriga de bază în îndeplinirea atribuţiilor poliţiei în mediul rural, în conformitate cu prevederile noii concepţii de reorganizare a activităţii efectivelor poliţiei de ordine publică, la nivelul localităţilor au fost definitivate planurile de siguranţă publică, în raport de evaluarea situaţiei operative şi de recomandările Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, dacă doriţi să faceţi un comentariu?

Domnul deputat Florin Iordache.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Aş vrea să mulţumesc pentru răspunsul complet pe care l-a prezentat domnul secretar de stat.

Aş vrea să adaug, în plus, că la nivelul judeţului Olt, în ultima perioadă - mă refer în ultimii doi ani de zile -, într-adevăr, starea de infracţionalitate a scăzut spre nişte cote foarte mici. Se vede că, într-adevăr, există o bună colaborare între organele de poliţie, societate civilă, jandarmerie, iar, personal, consider că echipa condusă de inspectorul şef, domnul Baicea, controlează starea de infracţionalitate la nivelul judeţului Olt şi, într-adevăr, se observă că echipa Ministerului Administraţiei şi Internelor face o treabă foarte bună.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Brudaşcu - conflictul dintre directorul S.C. Transporturi grele agabaritice şi autorităţile locale din comuna Rebrişoara.

Domnul Dan Brudaşcu:

Domnule preşedinte,

Permiteţi-mi să prezint pe scurt interpelarea, întrucât, din motive de timp, n-am făcut-o la momentul prezentării ei.

Am fost sesizat de către directorul general al S.C. Transporturi grele agabaritice din Cluj-Napoca asupra faptului că, după ce şi-a cumpărat, cu forme legale, de la S.C. Roman S.A. Braşov, o autospecială pentru transport buşteni, înmatriculată sub numărul MM-06-VAS, acesta urma s-o ridice din localitatea Rebrişoara, unde fusese sechestrată, ca urmare a unor neînţelegeri existente între deţinătorul anterior al acestui autovehicul şi autorităţile locale.

La prezentarea sa în localitatea Rebrişoara, asupra lui şi a celorlalţi membri ai conducerii firmei amintite, s-au abătut injurii, ameninţări şi alte cuvinte ireproductibile în contextul de faţă. Fără motiv legal, cei amintiţi i-au împiedicat pe reprezentanţii cumpărătorului legal să intre în posesia acestui autovehicul.

Precizez că acest autovehicul a făcut obiectul unei sentinţe civile emise de către Tribunalul Maramureş, care permitea S.C. Roman S.A. să vândă prin licitaţie acest autovehicul.

Între alte lucruri de amintit este acela că, spre deosebire de minunile care s-au făcut în judeţul Olt, sau nu ştiu care judeţ, de data aceasta, poliţia a dat dovadă de lipsă de implicare pentru apărarea legii şi apărarea celor care deţin dreptul legal asupra acestei proprietăţi.

De la depunerea acestui document şi până în prezent, s-a primit o înştiinţare din partea Inspectoratului de Poliţie al judeţului Bistriţa-Năsăud, din care rezultă că nu au fost întocmite documentele de începere a urmăririi penale - s-a dat neurmărire penală -, probabil, pe considerentul că membrii din conducerea primăriei - care au agresat pe cei din conducerea firmei câştigătorului şi deţinătorului legal al acestui autovehicul - fac parte din partidul de guvernământ.

Deci, asistăm, prin urmare, la o mostră clară de aplicare a legii de către cei care sunt chemaţi prin lege şi prin competenţele stabilite de lege - deci, aplicarea aceasta preferenţială, pe considerente stricte de partid.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul secretar de stat Mircea Alexandru. Vă rog să răspundeţi acestei interpelări.

Domnul Mircea Alexandru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră, prin care solicitaţi luarea măsurilor legale de către poliţie, pentru ca domnul Nicolae Vasile, domiciliat în municipiul Cluj-Napoca să intre în posesia autospecialei despre care aţi vorbit, am onoarea să vă comunic următoarele.

Potrivit dispoziţiei Regulamentului Camerei Deputaţilor, art.162 alin.2, "Interpelarea constă într-o cerere adresată Guvernului de un grup parlamentar, de unul sau mai mulţi deputaţi, prin care solicită explicaţii asupra politicii Guvernului în probleme importante ale activităţii sale interne sau externe".

Analiza aspectelor semnalate evidenţiază faptul că demersul nu vizează, nici pe departe, problematica sus-amintită, ci se referă la o situaţie particulară, în care, după opinia dumneavoastră, directorul general al unei societăţi comerciale a fost împiedicat să intre în posesia unei autospeciale pentru transport buşteni.

Totuşi, din verificarea aspectelor semnalate, au rezultat următoarele: autocamionul cu numărul de înmatriculare MM-06-VAS, cumpărat de către S.C. Transporturi grele agabaritice, cu sediul în Alba-Iulia, se afla la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare pe raza comunei Rebrişoara, judeţul Bistriţa-Năsăud, sechestrat de primarul acestei comune, întrucât deţinătorul anterior al vehiculului era creditor către primărie cu o sumă de peste 850 de milioane de lei.

Menţionăm şi faptul că S.C. Transporturi grele agabaritice S.A. a reclamat aceste fapte organelor de urmărire penală, s-au făcut cercetări, iar prin Rezoluţia nr.123 din 17 martie 2004 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud, s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de primar şi celelalte persoane reclamate în cazul respectiv.

Menţionăm că în litigiu se pune problema remiterii unui autovehicul de către poliţie. Or, conform competenţelor care-i revin, poliţia nu are competenţe să remită bunuri care fac obiectul unor litigii de natură civilă.

În concluzie, litigiul ce s-a creat între noul proprietar şi primar este de competenţa instanţei de judecată, şi nu a ministrului administraţiei şi internelor, care nu poate interveni în remiterea de bunuri între părţile litigante.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Comentariu de un minut, domnule deputat, cu privire la răspunsul pe care l-aţi primit.

Domnul Dan Brudaşcu:

În primul rând, domnule preşedinte, constat că domnul secretar de stat începe să ne dea lecţii în legătură cu dreptul nostru de a adresa sau nu interpelări membrilor Guvernului.

În al doilea rând, aş vrea să-i atrag atenţia, cu tot respectul, că aici este vorba de un aspect care ţine de un element fundamental: respectarea şi aplicarea legii în România. Dacă această chestiune domniei sale i se pare nesemnificativă, atunci, îl rog ca, pe viitor, să nu se mai prezinte pentru a răspunde interpelărilor pe care le adresez. Nu m-am adresat pentru susţinerea cazului personal al celui păgubit, ci pentru susţinerea nevoii de aplicare a legii, indiferent de persoanele care sunt victime ale acestei neaplicări sau ale acestei aplicări eronate.

În al treilea rând, aş vrea să vă informez, domnule secretar de stat, că aţi fost dezinformat. În documentul pe care-l am la mine, la biroul parlamentar, - şi care este emis de Inspectoratul de Poliţie al judeţului Bistriţa-Năsăud -, se precizează nu că Parchetul a dat neurmărire penală, ci că organele de poliţie care au efectuat cercetările au recomandat neînceperea urmăririi penale; este un element esenţial.

În al patrulea rând, constat cu surprindere că, ori de câte ori este vorba de abuzuri grosolane, poliţia şi ministerul de resort se spală pe mâini, ca Pilat din Pont, invocând imposibilitatea de a cere celor care au menirea prin lege s-o aplice, să se pronunţe de maniera în care v-aţi pronunţat dumneavoastră.

Cu asemenea răspunsuri nu sunt mulţumit, domnule preşedinte, şi v-aş ruga, de asemenea, să aveţi în vedere că la o serie de întrebări şi interpelări adresate membrilor Guvernului, nu am primit răspuns în termenul stabilit prin Constituţie şi prin regulamentele noastre.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

O să revenim, stimaţi colegi, la acele interpelări la care n-aţi primit răspuns, dar v-aş ruga să fiţi mai exacţi în ceea ce priveşte calificarea răspunsului pe care l-aţi dat, pentru că domnul ministru n-a făcut altceva decât să citească din propriul nostru Regulament al Camerei definiţia interpelării, care înseamnă o explicaţie asupra politicii Guvernului în probleme importante ale activităţii sale interne sau externe, nu un conflict între două persoane oarecare.

Domnul Eugen Lucian Pleşa (din sală):

Noi reprezentăm populaţia, nu regulamentul!

Domnul Valer Dorneanu:

O reprezentaţi potrivit regulamentului, stimate coleg.

Domnul Eugen Lucian Pleşa (din sală):

Şi mie îmi face la fel. Numai atâtea observaţii!

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Pleşa, dacă puteţi să expuneţi un punct de vedere, vă rog să veniţi la tribună, să-l spuneţi, în cadrul regulamentului.

Domnul Eugen Lucian Pleşa (din sală):

Vă spun, sigur că da.

Domnul Valer Dorneanu:

Până acum nu v-am văzut decât comentând din bancă. Când este vorba să dezvoltaţi ceva aici, nu prea aveţi curajul.

Domnul Eugen Lucian Pleşa (din sală):

Curajul? Am curaj întotdeauna.

Domnul Valer Dorneanu:

Aveţi cuvântul, domnule ministru.

Domnul Mircea Alexandru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Nici calificarea.

Domnul Mircea Alexandru:

Răspund, cu tot respectul, la obiecţiunile domnului deputat Dan Brudaşcu.

Într-adevăr, cazul prezentat este unul particular. Interpelarea spune aşa: "La biroul nostru parlamentar s-a prezentat domnul Nicolae Vasile, directorul general al S.C. ..., care solicită să se ia măsurile pentru restituirea autovehiculului său."

Şi doi: nu sunt dezinformat şi nu-mi pot permite să vin în faţa Parlamentului dezinformat. Documentul pe care-l am la dispoziţie şi pe care-l prezint acum domnului deputat este Rezoluţia din 17 martie 2004 a Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud, Dosarul nr.123/P/2004, în care domnul procuror Alexandru Bria dispune, prin rezoluţie, neînceperea urmăririi penale.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Brudaşcu (din sală):

Domnule preşedinte, vă rog!

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, din păcate, iar trebuie să vă amintesc o prevedere din regulament, că aveţi dreptul să comentaţi o singură dată. Şi ministerul vă răspunde tot o singură dată. Pentru alte nedumeriri, vă rog să vă adresaţi direct domnului ministru, pentru că sunt convins că vă va da toate explicaţiile pe care le doriţi.

Domnul Eugen Lucian Pleşa (din sală):

Daţi-i şi o palmă!

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul secretar de stat Mircea Alexandru mai are de răspuns unei întrebări pe care i-a adresat-o domnul Nicolae Enescu. Este? Nu este. Vă rog să-i transmiteţi răspunsul în scris.

În continuare, domnul ministru Nica, ministrul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei, are de dat patru răspunsuri şi v-aş ruga să le daţi pe toate, fără a le dezvolta pe fiecare pe rând. Eu vă spun obiectul lor şi dumneavoastră le dezvoltaţi pe rând.

Prima întrebare se referă la stadiul actual al tehnologiei informaţiei; a doua - la funcţionarea sistemului electronic de atribuire a autorizaţiilor de transport internaţional; a treia - la rezultatele liberalizării pieţei comunicaţiilor; şi a patra - măsurile luate de dumneavoastră pentru mărirea gradului de securitate în domeniul electronic.

Vă rog.

Au fost puse aceste întrebări de domnul deputat Andrei Ioan.

Domnul Dan Nica (ministru, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Răspunsurile la întrebări le voi lua în ordinea pe care le-a citit domnul preşedinte Dorneanu şi vă rog să-mi daţi voie să prezint un rezumat al acestor răspunsuri, ele sunt foarte elaborate, şi să-mi îngăduiţi să-i prezint răspunsul complet domnului deputat, după terminarea acestei intervenţii la microfon.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc foarte mult pentru această iniţiativă.

Domnul Dan Nica:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În anul 2001 România practic nu conta în Europa în domeniul tehnologiei informaţiei, din acest motiv a fost nevoie de o acţiune extrem de dinamică şi de bine pusă la punct, ca să putem să recuperăm decalajul pe care îl aveam faţă de ţările membre şi chiar faţă de unele ţări candidate la Uniunea Europeană.

Din acest punct de vedere, astăzi, când discutăm, România nu numai că şi-a îndeplinit angajamentele pe care le avea faţă de Uniunea Europeană şi de la acel calificativ înjositor de ţară pe care l-am avut, că România nu are resursele umane necesare pentru discutarea acestui capitol în raportul de ţară pe anul 2000, România este astăzi considerată exemplu şi acest lucru este recunoscut atât de către comisarul de specialitate Liikanen, cât şi de directorul general al Direcţiei pentru societatea informaţională, Fabio Colasanti.

Premiile pe care le-a obţinut România în această perioadă au venit să confirme acest avans extrem de susţinut pe care l-a avut România, fie că este vorba de introducerea sistemului electronic de achiziţii publice, fie că este vorba de introducerea sistemului electronic naţional, România fiind considerată exemplu în Europa din punctul de vedere al introducerii serviciilor care, bineînţeles, au menirea să elimine birocraţia şi corupţia.

Utilizatorii de internet de la 2-3% cât aveam în 1999-2000 astăzi procentajul acestora a atins cifra de 16-25% stând mult mai bine decât celelalte ţări, majoritatea ţărilor candidate ne devansează doar 3 ţări candidate, care sunt mai bine situate, iar din punctul de vedere al indicatorilor serviciilor on-line România este înaintea tuturor celorlalte ţări care au fost candidate ca şi noi la Uniunea Europeană, ba chiar este considerată înaintea unui număr important de ţări membre deja a Uniunii Europene.

Sigur că acest lucru a permis ca în prezent societatea informaţională să fie considerat domeniul de succes şi domeniul de reuşită, de referinţă pe care România îl are în Uniunea Europeană.

Scopul utilizării internetului este evident diferit, foarte mulţi dintre cetăţenii României utilizează acest mijloc modern pentru a-şi desfăşura activitatea zilnică, astăzi fiind posibil să-ţi plăteşti taxele on-line, să apelezi la servicii de internet banking-home banking să cauţi formulare, să iei formulare şi chiar să-ţi trimiţi diferite declaraţii on-line fără ca pentru această să fii nevoit să te deplasezi la sediul unei instituţii de stat.

Despre cifra de afaceri ca să vă spun câteva lucruri, domnule deputat, poate ar trebui să menţionez doar cifra pentru anul 2004, 4.600.000.000 de euro, care înseamnă aproape 10% din p.i.b.-ul României. Deci o progresie extraordinară, practic o dublare a acestei cifre de afaceri, faţă de ceea ce exista în România acum 4 - 5 ani.

Cu permisiunea dumneavoastră, să-mi daţi voie să vă citesc răspunsul la cea de-a doua întrebare, sistemul electronic de atribuire a autorizaţiilor de transport internaţional de marfă. Această decizie pe care am luat-o s-a datorat faptului că în România există mult mai multe camioane şi mult mai multe cereri de transport decât autorizaţii care le dau alte ţări, e drept. Ca să vă dau rezultatele unei ultime analize, în România există, să spunem, 10 mii de camioane şi există, conform numărului de autorizaţii pe care România le-a primit de la ţările pe care noi le avem partenere în cadrul Conferinţei europene a miniştrilor transporturilor, practic, cu o singură ieşire a unui camion pe lună, ceea ce, evident, este extrem de puţin şi pentru a avea un criteriu extrem de transparent de atribuire a acestor autorizaţii, am luat decizia ca acestea să fie realizate de calculator pe baza unui algoritm matematic care a fost stabilit de către Ministerul Transporturilor, asociaţia profesională împreună cu noi.

Astăzi toţi operatorii de transport internaţional de marfă din România îşi obţin autorizaţii de transport exclusiv prin intermediul internetului. Întrebarea nr.1.

Nr.2. Până astăzi, şi m-am uitat pe o cifră ca să vă dau şi o cifră foarte recentă, erau eliberate peste 1004 de autorizaţii. Ţinând cont că perioada de eliberare a fost decembrie, ianuarie, februarie şi câte zile au fost din martie, numărul este absolut impresionant.

Sigur că toată lumea acum este fericită şi vorbesc de transportatorii care, într-adevăr, se ocupă cu activitatea internaţională de transport de marfă pentru că, pe de o parte este un sistem extrem de transparent. Toată lumea, chiar dacă nu sunt mulţumiţi toţi, pentru că în mod evident numărul, nevoia de autorizaţii de transport este mai mare decât câte autorizaţii are România în acest moment şi în special pe relaţia Ungaria, Serbia Serbia-Croaţia şi Ucraina care sunt principalele ieşiri spre vest ale României, unde numărul de autorizaţii este foarte mic şi ne creează probleme imense nu numai nouă, transportatorilor, în primul rând, şi cred că acest exemplu vine să confirme ceea ce spuneam la prima întrebare: că România a reuşit să găsească în această perioadă de timp răspunsuri precise la probleme precise sau răspunsuri concrete la probleme concrete. Şi acesta este un exemplu, acest sistem este considerat bună practică în Uniunea Europeană şi România a primit felicitări pentru că nimeni nu se aştepta să avem o reacţie atât de rapidă la o problemă care încă nu este rezolvată într-un număr foarte mare de ţări europene.

La fel, răspunsul detaliat, domnule deputat, am să vi-l dau după această intervenţie.

A treia întrebare. Anul 2003 a fost un an în care am avut o piaţă liberalizată. Care sunt rezultatele la mai mult de un an din momentul deschiderii competiţiei? Din păcate, în 1998, România a avut o şansă unică, să deschidă competiţia şi această şansă a irosit-o prin decizia de a prelungi un monopol în domeniul comunicaţiilor pe o perioadă de 5 ani de zile. Din acest motiv nu am putut să facem această operaţiune de liberalizare decât de la 1 ianuarie 2003, am făcut-o într-o manieră extrem de exactă, România a fost prima ţară europeană care a adoptat acquis-ul comunitar în domeniul comunicaţiilor în luna iunie a anului 2002. Astăzi, deşi numărul de operatori de telefonie nu este cel pe care l-am aşteptat noi, mă refer la operatorii naţionali, foarte multe servicii la ora actuală au o competiţie care este benefică şi mă refer la faptul că în luna ianuarie 2003 au apărut primii operatori de telefonie internaţională, preţul a scăzut astăzi cu 60%, ceea ce sigur că se regăseşte în factura pe care o au de plătit cei care utilizează asemenea servicii.

În domeniul comunicaţiilor naţionale şi locale au apărut primii doi operatori care, sigur, oferă servicii limitate, dar faptul că decizia pe care noi am luat-o a fost aceea de a nu pune nici o barieră şi că cine are bani să investească şi nu are nevoie de nici un fel de licenţă de la guvern sau de la orice altă instituţie a statului a făcut ca cei care doresc să activeze în acest domeniu să nu aibă practic nici o barieră.

Din acest motiv, România este considerată exemplu şi, în permanenţă, atunci când se discută despre modelele de deschidere a competiţiei în comunicaţii, România este permanent solicitată pentru a prezenta acest model de succes. Şi-au depus, până în prezent, 1800 de companii, notificarea pentru a presta servicii de comunicaţii electronice, au fost alocate 20 de milioane de numere de telefon, 15 companii încheiase racordul de interconectare cu Romtelecomul, iar 11 milioane este numărul de clienţi în serviciile de telefonie fixă şi mobilă. E un număr impresionant şi vă aduc aminte că cifrele, acum câţiva ani de zile, ne situau undeva foarte jos. Sigur că e nevoie de o nouă abordare în acest moment faţă de abordarea numerică, este nevoie să ne aplecăm mai mult către cei care au venituri reduse şi acest lucru vom face în zilele următoare când voi publica ordinul de ministru privind strategia în serviciul universal care va avea adresabilitate directă pentru cei care au venituri mici, astfel încât a utiliza telefonul, a utiliza internetul să nu fie un serviciu la îndemâna doar a celor care au bani, ci să fie un serviciu la îndemâna celor care au nevoie de aceste servicii.

A patra întrebare, domnule deputat, am aici răspunsul complet şi am să-mi permit să vi-l înmânez, este pe măsura dezvoltării internetului, securitatea constituie o preocupare. Sigur că da, şi din acest motiv am şi luat măsuri ca să fie pedepse foarte dure, inclusiv cu închisoarea, pentru toţi cei care utilizează acest gen de infracţionalitate şi care ne creează tuturor probleme. Pe de o parte naţionale, pentru că sunt unii care creează viruşi, ne strică calculatoarele, sistemele informatice, iar, pe de altă parte, alţii care vor să practice furtul prin intermediul calculatorului.

Din acest motiv, România, în continuare, se află de foarte mulţi ani pe un nemeritat loc 4-5 în lume, din punct de vedere al criminalităţii şi infracţionalităţii, pentru că aici este inclusă şi pirateria software. Prin măsurile pe care le-am luat, România având una dintre cele mai dure legislaţii în domeniul pedepsirii criminalităţii informatice, am reuşit să reducem foarte mult numărul celor care, de exemplu, dădeau comenzi frauduloase pe internet în SUA şi uitau să mai plătească sau dădeau un număr de card fals, ceea ce a şi făcut ca în vreo doi ani de zile nici un card din România să nu mai fie acceptat de marile site-uri de comerţ electronic. Toate aceste lucruri le-am eliminat pentru că am fi ajuns într-o situaţie periculoasă în care pedepseam 22 de milioane de români pentru câteva minţi înfierbântate care nu ştiu şi nu înţeleg ce înseamnă să respecţi legea şi să respecţi concetăţenii.

De asemenea, am dat drumul unui portal - www. efraudă. ro unde colectăm aceste cereri. Chiar ieri am văzut o sesizare venită din SUA, cineva care vânduse un telefon mobil pe internet. Pe toţi îi prindem, lucrăm foarte îndeaproape cu organele specializate ale statului, cu poliţia, cu ceilalţi, Parchetul, cei are au atribuţii în acest domeniu, şi vrem să fim siguri că toţi cei care fură intră în puşcărie şi până acum avem rezultate deosebite din acest domeniu, lucru care este din nou recunoscut de partenerii noştri.

Un al doilea este sistemul www.ceris.ro care este centrul de expertiză şi răspuns la cererile de securitate. Vă aduc aminte că acum 2 luni de zile, un celebru virus care a făcut victime în toată lumea, afectând multe calculatoare a fost semnalat prima dată în România de acest centru crisc.ro şi vrem să întărim colaborarea acestui centru de expertiză cu toate celelalte centre de semnalare timpurie ale diferitelor atacuri informatice care apar, astfel încât utilizatorii români să fie şi protejaţi şi avertizaţi din timp.

Domnule preşedinte,

Domnule deputat,

Acestea au fost răspunsurile la întrebările pe care mi le-aţi adresat şi vă dau răspunsurile complete.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Andrei, dacă doriţi să comentaţi aceste răspunsuri?

Domnul Ioan Andrei:

În primul şi în primul rând îi mulţumesc domnului ministru.

Doar două aspecte am. Într-adevăr, legat de autorizaţiile de transport, su-a mai remediat acele dubii cum se dau etc., dar poate trebuie găsită o soluţie şi pentru cei care nu au un număr destul de mare de maşini, pentru că am înţeles că se face o medie în funcţie de numărul de autorizaţii, iar unii poate nici nu mai ajung într-un an de zile să beneficieze de aceste autorizaţii. Asta ar fi prima problemă.

Iar a doua este legată de faptul că ştiu că foarte mulţi sau aproape nimeni din prestatorii de servicii de telefonie fixă nu mai doresc să facă o dezvoltare în telefonia rurală. Ştiu că era vorba de constituirea unui fond gestionat de, să spunem, prin ANRC, gestionat de Ministerul Comunicaţiilor, unde cred că această urgentare a constituirii acestui fond va fi necesară, pentru că încă mai avem zone unde telefonia nu este dezvoltată în mediul rural. Nu este rentabil, într-adevăr, dar trebuie făcut ceva şi acolo.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, doriţi să răspundeţi acestor întrebări? Vă rog, pe scurt, ca şi data trecută.

Domnul Dan Nica:

Referitor la autorizaţiile de transport este real faptul că noi alocăm autorizaţiile proporţional cu numărul de camioane pe care îl are fiecare operator. Nu am găsit un alt criteriu care să fie mai obiectiv şi mai transparent. Dacă fiecărui camion din România îi revine 0,25 autorizaţii de Ungaria, dau un exemplu, sau dacă vreţi cifra exactă, îi revine 5 autorizaţii de Ungaria pe an, ceea ce înseamnă mai puţin de o autorizaţie la două luni, în mod evident, calculatorul în acest mod alocă aceste autorizaţii de transport auto.

Sigur că am introdus şi o corecţie, pentru că nu toţi pleacă în acelaşi timp, nici spre Ungaria, nici spre Ucraina, nici spre Bulgaria şi atunci am introdus preferinţele de traseu, astfel încât fiecare să poată să direcţioneze către traseele unde are contracte încheiate în mod tradiţional, respectând în acelaşi timp acest criteriu obiectiv şi transparent al parcului auto pe care îl deţine fiecare companie de transport internaţional de marfă.

Pot să vă spun, domnule deputat, că la introducerea acestui sistem nu am avut nici un fel de reclamaţie, am avut doar întrebări, oameni care nu înţelegeau de ce nu au voie să iasă din ţară sau să obţină autorizaţie de Ungaria de câte ori aveau un contract încheiat. Din păcate, vă repet încă o dată problema nr.1 a României, astăzi, o constituie insuficienţa numărului de autorizaţii de transport. Sunt 50 de mii de autorizaţii de Ungaria, 4500 sau 5000 de Serbia şi la care se mai adaugă Ucraina la fel un număr de 5000 sau nu ştiu câte autorizaţii. Insuficient.

Practic, România la ora actuală, dintr-un anumit punct de vedere, are o barieră care poate să fie extrem de periculoasă pentru transportul de mărfuri al României. Şi o să mă întrebaţi, bine, şi asta e acum din 2004? Nu. Acum, pentru că acest lucru se simte cu acuitate, pentru că exportul României s-a dublat.

Exportul României dublându-se, exportul-importul, pentru că e vorba de un trafic în ambele sensuri, nevoia a crescut extraordinar de mult şi sunt oameni care se chinuiesc, se duc, îşi pun camioanele pe trenuri pe sistemul rollont etc.

Din păcate, ceea ce noi trebuie să facem acum este să asigurăm un mecanism transparent şi extrem de obiectiv de atribuire a acestor autorizaţii, astfel încât criteriul nr.1 să-l constituie, să spunem, în primul rând, existenţa unui contract de transport internaţional de marfă şi apoi, în funcţie de parcul de autovehicole al fiecăruia, să primească numărul corespunzător de autorizaţii.

Fondul de serviciu universal, deci, domnule deputat, v-am spus că în următoarele zile va apare ordinul, dar pot să vă spun, am căzut de acord în urma discuţiilor cu operatorii că acesta să aibă o valoare de 0,8% din cifra de afaceri, minus veniturile de interconectare, veniturile de rooming şi celelalte, ceea ce va crea un fond nu foarte mare, dar un fond suficient ca să putem să atacăm această problemă a telefonizării în mediul rural şi aceasta fără a institui obligaţii în privinţa unor operatori care, sigur, l-ar face cu toţii ineficient.

Din acest motiv, nici un operator din România nu mai are asemenea obligaţii de a presta servicii care sunt sub costuri în zone care nu acoperă costurile de investiţie, aceasta fiind sarcina acestui mecanism prin legea pe care a aprobat-o Parlamentul, de serviciu universal. Mecanismul de intervenţie este similar celui care există în Franţa şi Italia, ţările care şi la ora actuală, deşi sunt extrem de dezvoltate, au 99% penetrarea telefoniei fixe şi şi-au păstrat totuşi acest mecanism, pentru că şi ei mai au câte un sătuc, câte un sat unde costurile de instalare a unei linii telefonice sunt foarte mari şi, atunci şi nici ei nu-şi permit să-şi oblige proprii operatori să desfăşoare activităţi nerentabile.

Mai multe detalii voi fi bucuros să vi le dau după ce acest document va fi oficial, astfel încât să putem să-l discutăm împreună, dacă mai sunt observaţii.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Dan Nica:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

În continuare, domnului deputat Boc o să-i răspundă domnul secretar de stat Valeriu Steriu, cu privire la derularea programului SAPARD din România. Doriţi să dezvoltaţi acum sau la sfârşit să comentaţi răspunsul?

Domnul Emil Boc:

Acum, domnule preşedinte, că nu se ştie dacă mai apuc la urmă, după stilul de dezbatere.

Domnule preşedinte,

V-aş ruga să aplicaţi aceeaşi unitate de măsură, indiferent că e un reprezentant al Puterii sau al Opoziţiei. Minutul de replică trebuie să fie minut. Indiferent că e pentru Putere sau Opoziţie. Am tot respectul faţă de domnul ministru, îl apreciez foarte mult, dar dezbaterile pe care domnia-sa le-a provocat ţin de dezbateri cu vreun proiect de lege, nu la răspunsul unei interpelări.

Domnul Valer Dorneanu:

A avut patru replici, că a avut patru interpelări şi au adunat.

Domnul Emil Boc:

Audienţele la PSD se ţin acolo la partid, nu la Parlament, din punctul acesta de vedere. Bine, dar haideţi să trecem la subiect.

Interpelarea pe care am propus-o îl vizează pe domnul ministru Ilie Sârbu şi are ca obiect derularea Programului SAPARD în România.

Din nefericire, România s-a remarcat în plan european printr-o slabă capacitate de absorbţie a fondurilor comunitare, adică banii ne sunt daţi dar nu reuşim să facem proiecte pentru ele şi aducem bani în România pe calea fondurilor nerambursabile de la Uniunea Europeană. Iar pe cele pe care reuşim să le atragem le gestionăm foarte prost. Acesta este, de fapt, obiectul interpelării mele. Numeroasele scandaluri legate de gestionarea proiectelor SAPARD a atras critica oficialilor europeni şi este cunoscut faptul că domnul Jonathan Scheele - şeful Delegaţiei europene la Bucureşti, al Comisiei Europene a solicitat autorităţilor locale şi Corpului de control al primului ministru să facă cercetări asupra modurilor cum au fost obţinute şi folosite finanţările derulate prin Programul SAPARD în unele judeţe ale ţării.

Având în vedere numărul mare de cazuri de alocare frauduloasă a fondurilor europene, semnalate şi de presă, am solicitat domnului ministru să ne prezinte cel puţin următoarele date: o statistică anuală privind modul de derulare a fiecărui proiect din cadrul Programului SAPARD, care este stadiul implementării Programului SAPARD în România în momentul de faţă, numele celor care au făcut parte din comisiile de licitaţie în toate judeţele ţării, extrem de important, pentru că, după cum aţi putut observa, Legea conflictului de interese este "admirabilă, sublimă, dar lipseşte cu desăvârşire" în acest proces de implementare a Programului SAPARD în România şi nu numai că nu a dispărut, ea a înflorit, această lege a conflictului de interese, cu ocazia derulării comisiilor de licitaţie şi a programelor SAPARD, în ansamblu.

Şi, în ultimă instanţă, am solicitat domnului ministru să ne prezinte măsurile pe care domnia-sa le are în vedere pentru identificarea soluţiilor practice în vederea înţelegerii procedurilor de achiziţie şi punerea lor în practică cât mai rapid, astfel încât modalităţile de facilitare a obţinerii de către beneficiar a creditelor bancare să fie urgente. Este o interpelare constructivă pentru a reuşi pe de o parte, să atragem fonduri comunitare şi să le gestionăm corect în România, iar Uniunea Europeană să aibă încredere că România are capacitatea, şi de a atrage fonduri europene şi de a le gestiona corect.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule secretar de stat Steriu, aveţi cuvântul să răspundeţi.

Domnul Valeriu Steriu (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale):

Da. Vă mulţumesc.

În primul rând, înainte de a intra în subiect aş dori totuşi să punctez două aspecte, practic ce anume ar fi solicitat domnul ambasador Jonathan Scheele, practic toate aceste mediatizări din ultima vreme pleacă de la Agenţia SAPARD care a evaluat şi anumite erori în funcţionare care automat au fost corectate, dar în primul rând a semnalat aspecte noi date de implementare acquis-ului comunitar.

În egală măsură, ca să răspund la un subiect nou, ridicat acum, cred că tocmai Programul SAPARD este cel care, după contractele din anii 2002 şi 2003, a reuşit să arate Comisiei Europene nevoia de fonduri pentru dezvoltare rurală, practic volumul mare de solicitări, volumul mare de proiecte fără acoperire financiară, a făcut ca pachetul financiar să fie suplimentat cu peste 30%, în special pe componenta de dezvoltare rurală.

În legătură cu interpelarea, ceea ce am primit ca material scris, aş dori să arăt faptul că în procesul de implementare a programului SAPARD nu au existat cazuri de alocări frauduloase a fondurilor europene, dezbaterea publică din ultima vreme având ca subiect cazuri de conflict de interese privind derularea procedurilor de achiziţii publice de servicii sau de lucrări de la nivelul consiliilor locale.

În acest sens, Agenţia SAPARD a luat o serie de măsuri care asigură condiţiile necesare cheltuirii corecte a sumelor alocate consiliilor locale.

În ceea ce priveşte statistica anuală privind modul de derulare al fiecărui proiect finanţat prin Programul SAPARD, având în vedere că există un număr de 655 de proiecte contractate pentru măsurile 1-1, măsura de investiţii în industria alimentară, pentru măsura 2-1 - cea care reprezintă dezvoltarea rurală şi pentru măsura 4-2 - asistenţa tehnică, volumul documentaţiei aferente fiind foarte mare, vă prezentăm situaţia proiectelor contractate pentru fiecare măsură.

Astfel, pentru măsura 1-1 există un număr de 108 proiecte contractate. Pentru măsura 2-1 de dezvoltare rurală există un număr de 542 de proiecte contractate. Pentru noile măsuri acreditate 3-1 - investiţii în exploataţiile agricole şi 3-4 diversificarea activităţilor în mediul rural, până în prezent, au fost selectate 18 proiecte, un număr de 79 de proiecte fiind în proces de selectare după numai două luni de la acreditarea măsurilor.

În anexă, se prezintă situaţia completă a proiectelor contractate pe aceste măsuri, precum şi a proiectelor depuse pe noile măsuri acreditate.

În conformitate cu procedurile de implementare a programului SAPARD există informaţii detaliate privind stadiul proiectelor care solicită şi care primesc finanţare SAPARD.

În cazul în care există un interes deosebit privind stadiul unui proiect sau unor proiecte, aceste informaţii pot fi furnizate nu numai la cerere, dar toate acestea sunt afişate şi pe site-ul internet al agenţiei.

În ceea ce priveşte solicitarea listei membrilor comisiilor de licitaţii din toate judeţele ţării, vă informăm că la nivel naţional există un număr de 437 de consilii locale care au organizat licitaţii de servicii şi lucrări, pentru fiecare achiziţie fiind numită o comisie de licitaţie care are minim 5 membri, 3 evaluatori, un preşedinte şi un secretar. Pentru fiecare proiect există cel puţin asemenea 3-5 liste. În cazul în care există un interes deosebit privind un anumit consiliu local, aceste informaţii pot fi furnizate la cerere pentru oricare pentru cele 1500 de comisii, inclusiv pentru cei peste 7500 de membri ai acestora.

De altfel, acestea sunt cele care au făcut în ultima vreme analiza din punct de vedere al conflictelor de interese la cei peste 7500 de membri ai acestora pentru a vedea, inclusiv la nivelul acţionariatului, dacă există un astfel de conflict, fie cu firma care a efectuat serviciile, fie cu firma care a contractat lucrările.

Pentru cele 655 de contracte, valoarea contractată la ora actuală pentru alocările anului 2000 reprezintă 240,65%. Până în prezent au demarat lucrările de execuţie: 40 de proiecte pe măsura 1-1 cea de industrie alimentară şi 275 de proiecte pe măsura 2-1, fiind deja efectuate plăţi în valoare de peste 15 milioane de euro.

Referitor la măsurile întreprinse de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale pentru explicarea procedurilor de achiziţii publice pentru cele 437 de proiecte contractate în cursul anului 2003 au fost organizate la nivel judeţean seminarii de instruire a reprezentanţilor consiliilor locale beneficiare.

În cadrul acestor acţiuni, experţii serviciilor de achiziţii publice din Agenţia SAPARD, precum şi reprezentanţi ai birourilor regionale pentru implementarea programului SAPARD au prezentat informaţii detaliate privind procedurile de achiziţii publice. Astfel de acţiuni se organizează de către birourile regionale pentru implementarea Programului SAPARD şi pentru proiectele contractate în anul 2004.

Mai mult, reprezentanţii agenţiei, în cadrul diferitelor manifestări, seminarii şi simpozioane, târguri, sesiuni ştiinţifice au arătat o prioritate deosebită pentru promovarea cât mai eficientă a Programului SAPARD. În intervalul 2001-2004 atât reprezentanţii ai sediului central, cât şi cei ai birourilor regionale au participat la peste 570 de manifestări. Numai în perioada februarie-martie 2004 când s-a continuat seria conferinţelor la nivel regional au fost organizate 8 conferinţe, cea centrală la Bucureşti, precum şi 7 conferinţe regionale în Constanţa, Timişoara, Târgovişte, Alba Iulia, Satu Mare şi Iaşi.

De asemenea, au avut loc acţiuni de elaborare şi diseminare a materialelor informative, pliante, buletine, afişe, broşuri şi prezentări.

Până în prezent, au fost distribuite aproximativ 90 de mii de pliante, cu informaţii generale, 10 mii de afişe, toate acestea conţinând măsurile noi acreditate, precum şi vechile măsuri, peste 38 de mii de ghiduri şi 40 de mii de ghiduri pentru noile măsuri.

Începând cu decembrie 2002, împreună cu Agenţia de consultanţă agricolă, de asemenea, s-au distribuit peste 4 mii de buletine lunar pentru mediatizarea acestui program.

De asemenea, în vederea facilitării accesului la credite a potenţialilor beneficiari, agenţia a încheiat protocoale cu 26 de bănci, prin acestea documentele pe care băncile le primesc sunt acceptate ca documentaţie în vederea obţinerii unui credit de către potenţialii beneficiari ai programului, acelaşi tip de documentaţie pe care beneficiarul o depune şi la Agenţia SAPARD.

Reprezentanţii acestor bănci au participat şi la conferinţele regionale de promovare furnizând toate informaţiile detaliate despre condiţiile de creditare a potenţialilor beneficiari.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Boc?

Domnul Emil Boc:

În spiritul regulamentului am un minut.

În primul rând, o să-l rog pe distinsul coleg, domnul secretar de stat, să-i transmită domnului ministru Sârbu că pe la noi, pe la Parlament există o regulă. Parlamentul este cel care controlează şi nu Guvernul, aşa că domnia sa ar trebui să vină şi să răspundă la interpelările formulate de deputaţi şi senatori, în spiritul Constituţiei şi al Regulamentului.

Domnia sa spune că nu există cazuri de alocare frauduloasă a fondurilor europene, că numai probleme de conflicte de interese, aş ţine doar să amintesc că şi noi am spus tot timpul că există baroni locali şi s-a negat acest lucru, iată că ieri s-a recunoscut oficial că există şi că pun probleme. Aşa se va ajunge şi aici.

Şi, în al treilea rând, am cerut foarte serios numele celor care au făcut parte din comisiile de licitaţie din toate judeţele ţării. Este o cerere pe care am formulat-o în spiritul interesului public pentru a verifica aceste conflicte de interese, care sunt reguli, din nefericire, şi nu excepţia, şi insist cu toată convingerea că aceste date să fie prezentate, dacă nu voi face uz de legea răspunderii ministeriale, unde dacă un ministru nu prezintă Parlamentului informaţiile solicitate, poate fi sancţionat mergând până la o pedeapsă privativă de libertate. Sper să nu ajungem acolo şi să rămânem în cazurile şi în cadrele prevăzute de regulament, oferind deputaţilor şi senatorilor, în cazul nostru, deputaţilor, datele solicitate, în interes public, pentru că acolo s-au gestionat bani în interes general şi nu în interes privat. Şi noi trebuie să avem acces la asemenea date.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doriţi să mai faceţi şi dumneavoastră precizări? Vă rog, tot aşa scurtă ca şi domnul deputat.

Domnul Valeriu Steriu:

În primul rând, să repet că nu există alocare frauduloasă, Programul SAPARD este un program de rambursare a fondurilor, deci practic orice euro cheltuit este cheltuit întâi de beneficiar şi apoi este rambursat după toate verificările, inclusiv cele legate de conflict de interese, cele care au loc în acest moment.

Pe de altă parte, să spun că cei 7500 de evaluatori sau de funcţionari din toate aceste comisii sunt la dispoziţia publicului, deci putem chiar să vă pregătim o broşură cu toate aceste persoane, ele sunt la nivelul administraţiei publice locale, deci fiecare primărie şi-a selectat, şi-a făcut aceste comisii.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din Ministerul Educaţiei şi Cercetării, vă rog să transmiteţi în scris răspunsurile pentru că nu sunt aici deputaţii care au făcut interpelările şi cu aceasta daţi-mi voie să închid şedinţa de astăzi, ne întâlnim mâine, întâi pentru intervenţii politice şi apoi pentru dezbaterea proiectelor care sunt înscrise pe ordinea de zi.

La revedere!

Lucrările s-au încheiat la ora 19.00.